Apar-romania.ro



Stiri 8 decembrie 2020, a doua parteFinan?e personale. Dou? companii antreprenoriale ajung mar?i ?i miercuri la Bursa de la Bucure?ti: L?pt?ria cu Caimac cu obliga?iuni ?i 2Performant cu ac?iuni Liviu Popescu 08.12.2020, Agroserv M?riu?a (procesator al lactatelor L?pt?ria cu Caimac) ?i compania de tehnologie 2Performant ajung la bursa de la Bucure?ti pe 8 decembrie 2020 ?i 9 decembrie 2020, ceea ce face din aceast? s?pt?m?n? de tranzac?ionare una dintre cel mai dinamice din punctul de vedere al list?rilor antreprenoriale.Astfel, pe 8 decembrie 2020 Agroserv M?riu?a listeaz?, prin intermediul BT Capital Partners, o emisiune de obliga?iuni de 3 mil. euro, v?ndut? ?i suprasubscris? ?n toamna acestui an, pentru care pl?te?te o dob?nd? fix? de 5,25% pe an. Agroserv M?riu?a este controlat? integral de familia Cocan – respectiv 98% de Cocan M?d?lina Oana (manager marketing al companiei), iar restul de 2% revin lui ?erban Nicu?or (tat?l M?d?linei Cocan) ?i lui Adrian Cocan (so?ul M?d?linei Cocan).Pe de alt? parte, prin intermediul Goldring, 2Performant se listeaz? miercuri pe segmentul AeRo cu o capitalizare anticipat? de 30,8 mil. lei.Printre ac?ionarii companiei se num?r? Dorin Boerescu (38,7% - CEO), Radu Ioan Spineanu (10,1%), Sergiu Negu? (7% - investitor ?i cofondator Fintech OS).Tu nu te al?turi? Campania de binefacere “Colorez z?mbete” continu?, cu vinuri speciale de la SERVE Ceptura decembrie 8, 2020Cezar Ioan 145 de pachete speciale cu sticle de vin semnate de enologul Aurel Rot?rescu ?i de antreprenorul Mihaela Tyrel de Poix sunt puse ?n v?nzare – exclusiv online, la pre?uri speciale, p?n? la finalul anului – pentru a str?nge banii necesari achizi?ion?rii unei table speciale pentru copii cu deficien?e de vedere. Continu? astfel campania caritabil? ?n favoarea copiilor cu dizabilit??i de la Centrul ?colar Cristal din Oradea (vazauz.ro) organizat? de Club Wine Factory, reprezentat? de Wine Master Solution, ?mpreun? cu crama SERVE Ceptura. Aceasta nu este prima colaborare cu scop caritabil ?ntre actualii organizatori: ?n trecut, trei leag?ne speciale au fost achizi?ionate pentru acela?i Centru ca urmare a unor ac?iuni comune.Binefacere cu gust bunCei care cump?r? unul dintre cele 100 de pachete formate din 1 sticl? de Terra Romana Millenium ro?u + 1 sticl? de Terra Romana Millenium alb (100 de lei), sau unul dintre cele 25 de sticle de Cuvee Guy de Poix (200 lei) sau din cele 20 de pachete cu 1 sticl? de Cuvee Charlotte + 1 sticl? de Cuvee Amaury (225 lei) doneaz?, implicit, 50% din aceste sume c?tre copiii de la Centrul Cristal ?i beneficiaz? ?i de livrarea gratuit? a pachetelor achizi?ionate. Pre?urile de mai sus con?in TVA.Cei interesa?i s? fac? un bine ?i s? aib? pe masa de sf?r?it de an vinuri speciale, cu autografele enologului ?i al CEO-ului SERVE, pot lua leg?tura cu dna Len?i Mischie (e-mail: lenti.mischie@serve.ro / mobil 0723.150.503) sau cu dl Dan S?vulescu (e-mail: dan@winemastersolution.ro / mobil 0747.507.855).Ce este sistemul de etichetare impus pentru produsele traditionale si cele cu origine protejata? Vor fi vanzarile afectate de aceasta modificare? decembrie 8, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a precizat ca modelul de eticheta nutritionala nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor despre anumite alimente produse din ingrediente naturale, precum cele traditionale, cu origine protejata sau a celor cu indicatie geografica protejata.Potrivit unui comunicat MADR, pe perioada Presedintiei germane la Consiliul UE, vor fi intensificate discutiile pe marginea adoptarii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichetarii nutritionale in campul vizual principal al ambalajelor alimentare. In acest context, Italia a contactat statele membre, printre care si Romania, care nu au luat inca o decizie in ceea ce priveste schema pe care o vor sustine, pentru a stabili o viziune comuna in selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.In opinia Italiei, descrierea nutritionala a produselor pe etichete ar trebui sa fie informativa, bazata pe dovezi stiintifice si sa respecte dietele traditionale, cultura culinara si obiceiurile alimentare locale.?Una din actiunile prevazute se refera la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutritionala, iar o parte a statelor membre sustin pentru aceasta un model denumit Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alta schema denumita Nutrinform battery, care ofera consumatorilor informatii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar si pentru 100 grame de produs alimentar, fara a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiva, care sa nu afecteze perceptia consumatorilor asupra unor produse traditionale de tip IGP, STG, DOP”, se arata in comunicat.Oros: informarea consumatorilor si promovarea de produse sanatoase, necesara, Ministrul Oros a subliniat necesitatea promovarii unor produse alimentare sanatoase, precum si a informarii corecte a consumatorilor.?Suplimentar fata de forma actuala prezentata a Nutrinform battery, Romania considera utila aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare obtinute din materii prime naturale sa fie evidentiate, sau a unei prezentari grafice utilizand un cod de culori care sa avantajeze produsele naturale”, se mai spune in comunicat.Seful de la Agricultura a declarat ca orice model de eticheta nutritionala nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt si cele cu denumire de origine protejata, a specialitatilor traditionale si a celor cu indicatie geografica protejata.Anca Stroe a preluat conducerea diviziei globale de ape minerale a gigantului francez Danone, cu brandul Evian ?n portofoliu ?i afaceri anuale de 4,5 mld. Euro Cristina Ro?ca 08.12.2020, ? Anca Stroe va coordona aceast? activitate de la Paris, unde locuia deja de cinci ani lucr?nd pentru produc?torul cunoscut ?n special pentru lactatele sale ??Compania are ?ns? ?i ape minerale ?n portofoliu sub branduri precum Evian, Aqua sau Font Vella. Anca Stroe, 44 de ani, lucreaz? ?n cadrul Danone din 2006, ocup?nd mai multe func?ii precum senior brand manager, brand manager sau brand executive ?n cadrul companiei din Rom?niaExecutivul rom?n Anca Stroe a preluat recent func?ia de global head natural mineral waters ?n cadrul grupului Danone pentru care lucreaz? de circa 15 ani. Aproape o treime din acest timp ?i l-a petrecut ?n Paris, Fran?a, la sediul central al gigantului cu 100.000 de salaria?i ?i afaceri anuale de peste 25 mld. euro.De?i compania este cunoscut? ?n special pentru produsele sale lactate, Danone are ?n portofoliu ?i ape minerale, acestea contribuind cu 18% la totalul businessului, conform unui raport pe 2019. Din portofoliul de ape minerale fac parte branduri precum Evian, Aqua sau Font Vella, ?ns? ?n total sunt mult mai multe m?rci. Acestea au astfel v?nz?ri anuale de 4,5 mld. euro, conform calculelor ZF pe baza datelor existente ?n raportul anual al Danone.Nestle are 100 de fabrici ?n Europa. Rom?nia, printre pu?inele ??ri unde grupul nu produce, doar vinde Cristina Ro?ca 08.12.2020, Gigantul elve?ian a avut o fabric? ?n Rom?nia, la Timi?oara, dar a ?nchis-o ?n prima parte a anului trecut.Grupul Nestle, cu sediul ?n Elve?ia, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a bunurilor de larg consum din lume, are 100 de fabrici ?n Europa, fiind activ ?n produc?ie ?n aproape toate ??rile mai pu?in ?n Rom?nia. Pe plan local, gigantul vinde produse sub branduri precum KitKat, Nescafe sau Nesquik, dar aduse din import.P?n? anul trecut, Nestle producea la Timi?oara peste 10.000 de tone de dulciuri (napolitane Joe) ?i cafea. Fabrica din vestul ??rii a fost achizi?ionat? ?n anul 2000, odat? cu marca Joe, de la omul de afaceri Florentin Banu.La ?nceputul lui 2019, grupul a anun?at c? ?nchide fabrica invoc?nd noi tipare de consum ?i deficit de munc?, ?ntr-un mediu competitiv. Brandurile realizate la Timi?oara nu au disp?rut de pe pia??, produc?ia fiind mutat?. ?Napolitanele Joe se realizeaz? acum ?n Lviv, Ucraina ?n ceea ce prive?te gama de baz?, ?i ?n Polonia - gama Joe Dreams“, a spus Leszek Wacirz, country manager la Nestle Rom?nia, ?ntr-un interviu acordat ZF recent.Despre noi investi?ii ?n produc?ie Leszek Wacirz spune c? nu sunt acum pe list?, dar niciodat? s? nu spui niciodat?. ?Suntem deschi?i c?tre noi oportunit??i, u?a e deschis?.“Spre compara?ie, ?n 2020 gigantul a anun?at investi?ii masive ?n fabricile din Ungaria (hran? de animale de companie) ?i Bulgaria (napolitane).?n afar? de Rom?nia, alte ??ri f?r? unit??i de produc?ie Nestle sunt Belarus, Republica Moldova, ??rile baltice sau cele din Balcani, potrivit unui raport al grupului.Antreprenori locali. Damian Mereu, fondatorul companiei care produce biscui?ii Croco, a investit 6 mil. euro ?n cre?terea capacit??ii de produc?ie ?i se apropie de 500 de angaja?i Florentina Ni?u 08.12.2020,Damian Mereu Damian Mereu, antreprenorul care de?ine compania Croco din One?ti, jude?ul Bac?u, unul dintre cei mai mari produc?tori de biscui?i de pe pia?a rom?neasc?, spune c? a finalizat o investi?ie de 6 milioane de euro ?n acest an ?n cre?terea capacit??ii de produc?ie ?i diversificarea gamei ?i a angajat 60 de persoane noi, ?ndrept?ndu-se spre 500 de angaja?i.??n anul 2020, Croco a finalizat o investi?ie de 6 milioane de euro ?n linii de produc?ie ?i ambalare, cu ajutorul c?rora facem o nou? gam? de produse: covrigi clasici, tip Buz?u, pufule?i, perni?e umplute cu ciocolat? ?i dou? feluri de snackuri s?rate. Am prospectat pia?a ?i am identificat aceast? nevoie ?i ne doream s? avem o ofert? diversificat?“, a spus pentru ZF Damian pania cu o cifr? de afaceri de peste 35 milioane de euro ?n 2019 are ?n prezent ?n portofoliu mai multe categorii de produse, precum crackers (biscui?i), brezel (covrigei), sticksuri, biscui?i de tip Petit Beurre ?i biscui?i cu crem?, iar produsele realizate ?n fabrica din jude?ul Bac?u ajung ?n ??ri precum Spania, Italia sau Germania, dar ?i ?n Hong Kong, Coreea de Sud sau Australia.Antreprenorul men?ioneaz? c? incertitudinea din 2020 ?nu a afectat major businessul“, de?i ?n martie ?i aprilie a sim?it sc?deri, ?ns? v?nz?rile v?nz?rile din var? ?i ?n toamn? au fost mai mari fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut ?i se a?tept? s? ?ncheie anul cu o cifr? de afaceri similar? cu cea din 2019.Coca-Cola lanseaz? o platform? online cu joburi pentru cei r?ma?i ?omeri ?n pandemie Angela Alexandru 08 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iLucrezdinnou.ro este prima platform? online de reconversie profesional? menit? s?-i ajute pe cei care ?i-au pierdut locul de munc? ?n contextul dificil creat de pandemia de Covid-19. Este lansat? de Coca-Cola HBC Rom?nia, ?n parteneriat cu The Social Incubator, organiza?ie non-guvernamental? care sprijin? integrarea social? ?i profesional? a persoanelor vulnerabile din Rom?nia ?i are ca obiectiv sc?derea ?omajului din ?ar?.? Lucrezdinnou.ro ofer? resurse educa?ionale pentru reorientarea ?n carier? ?i afi?eaz? utilizatorilor op?iuni de job-uri disponibile. Platforma g?zduie?te o baz? de date actualizat? ?n permanen?? cu locurile de munc? disponibile pe cele mai mari platforme de job-uri din Rom?nia, at?t din mediul privat, c?t ?i din mediul public. Proiectul este sprijinit de Agen?ia Na?ional? pentru Ocuparea For?ei de Munc? (ANOFM), partener al acestei ini?ative.Prin cele dou? componente - resurse educa?ionale pentru reorientare ?n carier? ?i afi?area locurilor disponibile ?n diverse industrii, platforma Lucrezdinnou.ro se adreseaz? persoanelor care ?i-au pierdut locul de munc? ?i ??i doresc s? se reangajeze. Av?nd ?n vedere c? exist? industrii grav afectate de pandemie, iar altele au crescut ?n aceast? perioad?, platforma ?i ofer? utilizatorului instrumente de reconversie profesional? precum testele de carier?, training-uri video ?i sfaturi care ?l pot ajuta s? se reorienteze c?tre alt domeniu de activitate.??nc? din luna martie ne-am implicat pentru ajuta comunitatea din care facem parte ?n aceast? situa?ie extraordinar?. Am g?ndit platfroma Lucrez din noi ca pe un sprijin concret pentru cei care ??i caut? o slujb? ?n aceast? perioad?. Pe fondul impactului pandemiei asupra anumitor industrii, num?rul persoanelor aflate ?n dificultate a crescut semnificativ. Platforma Lucrezdinnou.ro vine ?n ajutorul celor care sunt nevoi?i s? ??i g?seasc? un nou loc de munc? ?i le ofer? resurse ?i ?ndrumare celor care sunt nevoi?i s? schimbe domeniul de activitate. Sprijinul pe care ?l oferim comunit??ilor din care facem parte este unul dintre pilonii principali ai strategiei noastre de sustenabilitate. Aceast? platform? vine s? completeze ini?iativele noastre dezvoltate p?n? acum ?n cadrul platformei Dup? Noi”, a declarat Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola HBC Rom?nia.Platforma accesibil? pe pagina lucrezdinnou.ro ofer? o serie de func?ionalit??i dezvoltate cu ajutorul unor exper?i ?n dezvoltare personal? ?i profesional? printre care:Autoevaluare: sec?iunea cuprinde teste de orientare profesional? ?i alte instrumente destinate descoperirii de aptitudini ?i abilit??i;Vreau s? ?nv??: categoria este alc?tuit? din lec?ii video pentru dezvoltarea competen?elor cheie, metode ?i tehnici ?n vederea preg?tirii pentru pia?a muncii;Vreau s? m? angajez: componenta aceasta ofer? suport ?n generarea unui CV ce poate fi folosit in diferite formate necesare ?n procesul de aplicare; tot aici sunt cuprinse informa?ii privitoare la locurile de munc? disponibile pe mai multe platforme online.?n etapa de lansare, platforma Lucrezdinnou.ro va aduna locurile de munc? disponbile prin Agen?ia Na?ional? pentru Ocuparea For?ei de Munc? ?i pe platformele Bestjobs, Hipo, Olx ?i jobZZ.Pr?jitoria clujean? Olivo Coffee Roasters lanseaz? primele capsule cu cafea de specialitate produse ?n Rom?nia Andra Imbrea 08 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Pr?jitoria de Cafea Olivo Coffee Roasters a lansat, ?n premier? na?ional?, primele capsule cu cafea de specialitate produse ?n Rom?nia. Capsulele, realizate ?n Cluj-Napoca, sunt biodegradabile ?i compostabile, compatibile cu aparatele de cafea care folosesc capsule de dimensiuni mici.Potrivit produc?torilor, o astfel de capsul? con?ine 6,5 grame cafea cu un timp de infuzie de 12-14 secunde ?i un gramaj de 17 ml de cafea ?n cea?c?. Cu pre?uri pornind de la 26,60 lei pentru un set de 14 capsule, aceast? nou? form? de servire a cafelei de specialitate le ofer? tuturor iubitorilor de cafea posibilitatea de a se bucura de experien?a unei cafele de specialitate, din confortul propriei locuin?e.Fiecare capsul? este dozat? cu cafea proasp?t pr?jit? ?i m?cinat?. Aparatul care produce capsulele macin? doza de cafea necesar? pentru a crea fiecare capsul? pe loc, chiar ?nainte de a fi sigilat?, p?str?nd, astfel, compu?ii care ofer? arom? cafelei. Spre deosebire de alte produse de pe pia??, sigiliul capsulelor produse la Cluj are dublu rol – at?t de sigilare, c?t ?i de filtrare a cafelei.?Pentru consumatorii de cafea, capsulele au fost, ?n mod tradi?ional, un compromis: confort mai mare, dar o calitate mai sc?zut? ?i un impact mai slab asupra mediului ?nconjur?tor. Produsele noastre men?in nivelul de comoditate dorit de consumator, oferindu-i totodat? un gust de calitate ?i o solu?ie ecologic? de ambalare.”, a declarat Marius Nica,?Head Roaster Olivo Coffee Roasters.Potrivit acestuia, un alt aspect care diferen?iaz? capsulele produse de Pr?jitoria Olivo Coffee Roasters este faptul c? extrac?ia cafelei e mai lent?, tocmai pentru ca apa s? aib? timp s? extrag? compu?ii aromatici. Practic, tehnologia folosit? permite m?cinarea proasp?t?, ?ncapsularea pe loc, modificarea m?cin?rii pentru fiecare tip de cafea ?n parte, specific ?n func?ie de origine, varietate ?i pr?jire. ?Capsulele de cafea de specialitate pot fi comandate online de pe site-ul Pr?jitoriei.Dublarea v?nz?rilor ?i cre?teri ?n online?n ciuda unui context dificil pentru industria HoReCa, pr?jitoria clujean? reu?e?te s? ?ncheie anul acesta cu o cifr? de afaceri de aprox. 400.000 euro, dublu fa?? de anul anterior. Totodat?, v?nz?rile magazinului online au ?nregistrat cre?teri cu peste 500% ?n acest an fa?? de 2019. ??Num?rul de comenzi online a fost constant pe parcursul anului, excep?ie f?c?nd lunile aprilie ?i noiembrie, c?nd cifrele au dep??it media lunar?. Odat? cu num?rul comenzilor a crescut ?i valoarea acestora, iar cele mai comandate cafele de specialitate ?n acest an fost Roasters Blend, Ethiopia, Costa Rica. De asemenea, abonamentele de cafea au fost printre cele mai solicitate servicii din acest an”, a completat Marius Nica.Reprezentan?ii Olivo Coffee Roasters afirm? c? cele mai multe dintre comenzile plasate online au fost expediate ?n Cluj-Napoca, Bucure?ti, Timi?oara ?i Bra?ov.Pr?jitoria de cafea Olivo Coffee Roasters? a fost ?nfiin?at? ?n anul 2012, fiind prima pr?jitorie de cafea de specialitate din Transilvania. Compania sus?ine cu m?ndrie comunitatea de home barista rom?neasc?, oferind echipamente pentru prepararea cafelei, boabe proasp?t pr?jite ?i sfaturi pentru utilizarea acestora.Euromonitor: Retailul ?n vremea coronavirusului: convenien?a ?i sustenabilitatea r?m?n priorit??i, eCommerce-ul este vedeta pandemiei Andra Imbrea08 Dec 2020 - Interviuri ?i Analize?ntr-un an marcat nu doar de pandemia de coronavirus, ci ?i de probleme economice determinate de lipsa turi?tilor, pre?ul sc?zut al petrolului sau schimb?ri ?i tensiuni politice, industria de retail din Europa de Est a reu?it s? se readapteze. Cum s-a situat Rom?nia ?n aceast? privin??, care a fost impactul crizei ?i care au fost c??tig?torii ?i pierz?torii pandemiei??Datele din articolul de mai jos fac parte dintr-un studiul realizat de Euromonitor International pentru retailArena 2020: retailAboveCorona: Retailing in times of crisis pentru a analiza impactul pandemiei de Covid-19 asupra comer?ului. Studiul poate fi desc?rcat de AICI.Cosmin Dan, senior analyst Euromonitor International, spune c? ?n acest an este estimat? o sc?dere brut? a v?nz?rilor din retail ?n toate ??rile din regiune, comparativ cu anul precedent. Cele c?teva ??ri unde sunt a?teptate evolu?ii pozitive ?nregistreaz? valori marginale din imensul poten?ial de cre?tere.?Pentru Rom?nia, dac? la sf?r?itul anului trecut Euromonitor estima o cre?tere de 5,2% pentru industria local? de retail ?n 2020, ?n plin? criz? dinamica a trecut o sc?dere de 1,3% (?n iunie), iar ulterior sc?derea a?teptat? pentru industria de retail ?n Rom?nia ?n acest an s-a redus la -0,4%.C??tig?torii ?i pierz?torii pandemiei?De departe canalul de eCommerce a trecut cel mai bine prin criz?, sus?ine Cosmin Dan, al?turi de formatele groceries de dimensiuni mai mici care ofer? proximitate sau varietate de produse la pre?uri atractive. Farmaciile, de asemenea, au ?nregistrat cre?teri, iar anul 2020 a ?nsemnat pentru multe dintre acestea trecerea ?i ?n online - despre care am scris aici.? La cap?tul opus, hipermarket-urile, un format matur, cu locatii mai greu accesibile ?n pandemie ?i timp prelungit petrecut ?n interior a pierdut din atractivitate ?n aceast? perioad?. De asemenea, ?n timp ce canalele de groceries au beneficiat de schimb?rile de lifestyle, v?nz?rile offline are retailerilor non-food au fost puternic afectate de ?nchiderea mall-urilor, de limitarea c?l?toriilor, mobilitatea redus? sau a telemuncii.?2020 a fost un an ?n care consumul s-a concentrat c?tre produse esen?iale, ?n care s-a accentuat preferin?a pentru formate grocery cu dimensiuni mai mici. Pentru retailerii non-food, 2020 a fost mai degrab? un an de supravie?uire, cu omnichannel-ul ca solu?ie. Nu ?n ultimul r?nd, siguran?a ?i convenien?a au fost redefinite ca priorit??i absolute ?n acest an.?- Cosmin Dan, Euromonitor International -?Vedeta acestei perioade a fost canalul de eCommerce care, potrivit Euromonitor, cre?te cu 32% ?n acest an ?i a c?rei pondere ?n total retail ajunge de la 7% din 2019 la 10% ?n 2020.??i valoarea comer?ului online cross border din Rom?nia a continuar s? creasc? ?n acest an. Trec?nd peste blocajele ?n lan?urile de aprovizionare din prim?var?, valoarea v?nz?rilor cross boerde ajunge ?n acest an la 8% pondere din total eCommerce. ?n Europa de Est, acestea reprezint? ?ns? 25% din v?nz?ri totale.?Cre?terea eCommerce-ului a fost sus?inut? de faptul c? v?nz?rile online au devenit format standard ?n pandemie, interac?iunea cu brandurile a devenit complet digital?, serviciile de livrare s-au reinventat ?n acest an, iar cump?r?turile contactless au c??tigat masiv er?ul online cu produse alimentare a ?nregistrat cea mai rapid? cre?tere ?n Rom?nia ?n eCommerce, de 115%, ?i a ajuns s? reprezinte 4% din total eCommerce. 2020 pandemic a afus, de asemenea, multe parteneriate ?ntre retaileri ?i platforme de delivery sau aplica?ii pentru livr?ri de la restaurante.?Digitalizare ?i sustenabilitate ?n pandemieUna dintre mi?c?rile fire?ti ?n perioada pandemiei a fost accelerarea digitalizat?rii at?t ?n online, c?t ?i ?n offline, prin intermediul realit??ii augmentate, a principiilor contacless sau a inteligen?ei artificiale. Astfel, am v?zut lans?ndu-se primul magazin autonom din Rom?nia, ce func?ioneaz? f?r? angaja?i, pe baz? unei aplica?ii mobile. Despre Grab & Go pute?i citi aici multe.?Pe l?ng? magazinele automatizate, aplica?iile ce permit probarea hainelor sau camerele smart ce permit recunoa?terea fructelor ?i a legumelor sunt doar c?teva dintre inova?ii digitale ce creeaz? experien?? de cump?rare ?n 2020. Acesta nu sunt rezultatul pandemiei, ci concepte ce au fost ?i vor fi ?n continuare accelerate ?n acest context, mai sus?ine Cosmin Dan.?Tot ?n 2020 pandemic au fost redefinit strategiile de sustenabilitate, care au devenit mult mai relevante ?n acest context, mul?i juc?tori ax?ndu-se pe repozi?ionarea capacit??ilor logistice ?i de produc?ie ?n beneficiul societ??ii (m??ti, gel dezinfectant), focus pe comunit??ile locale, transparen?a brandurilor sau empatia. Despre cum se schimb? strategia de sustenabilitate ?n pandemie?am mai scris aici.Studiul?Euromonitor International?poate fi desc?rcat de?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGabriela St?nic? se al?tur? echipei Carrefour Rom?nia ?n calitate de Chief Information Officer S.B. Companii / 08 decembrie Din luna octombrie, Gabriela St?nic? a preluat pozi?ia de Chief Information Officer ?n cadrul Departamentului IT & Digital al Carrefour.Din rolul s?u, Gabriela este responsabil? pentru continuarea procesului de transformare digital? a companiei ?n Rom?nia, potrivit unui comunicat al companiei.Printre obiectivele de IT & Digital care sunt gestionate de c?tre Gabriela ?i echip? se num?r? continuarea digitaliz?rii ?i automatiz?rii proceselor interne, implementarea de noi platforme ?i tehnologii ?n vederea optimiz?rii proceselor opera?ionale, dezvoltarea website-ului, a aplica?iilor Carrefour ?i a tehnologiilor necesare experien?ei omnicanal, precum ?i securitatea informa?iei. Gabriela are peste 10 ani de experien?? ?n crearea ?i gestionarea de echipe din diferite companii. ?nainte de a se al?tura echipei Carrefour, a ocupat pozi?ia de Head of Marketing IT la British American Tobacco, unde a coordonat echipe din Europa ?i Africa de Nord, dup? ce anterior ocupase pozi?ia de Chief Information Officer la Vodafone Rom?nia. A debutat ?n cadrul companiei Avon, unde a ocupat, de-a lungul timpului, mai multe pozi?ii, culmin?nd cu cea de IT Executive Director Central and Eastern Europe."Sunt m?ndr? s? fac parte din Carrefour ?i ?nc?ntat? s? lucrez ?ntr-una din cele mai dinamice industrii din pia?a: retailul. Viteza cu care evolueaz? aceast? industrie implic? mult? tehnologie, adaptabilitate rapid? la schimbare, sisteme stabile, ?mbun?t??irea continu? a serviciilor c?tre client, digitalizare, eficientizare ?i inova?ie. De aceea, vom continua s? fim inovatori ?i s? oferim clien?ilor cea mai bun? experien?? de shopping omnicanal." a declarat Gabriela St?nic?, Chief Information Officer, Carrefour Rom?niaAfacerile din comer? au crescut cu 2% ?n primele 10 luni. C??u: ”Economia ??i revine dup? perioada grea din martie ?i aprilie” InCont.ro, 3 decembrie 2020 Consumul a continuat s? creasc? ?n luna octombrie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Na?ional de Statistic?, iar economia ??i revine dup? perioada grea din martie ?i aprilie, consider? ministrul Finan?elor Florin C??u. "INS a publicat ?n aceast? diminea?? (joi, n.r.) cifrele pentru consum ?n octombrie. Ceea ce estimam pentru economie s-a ?nt?mplat. Consumul continu? s? creasc?, am dep??it nivelul anului trecut, am revenit dup? perioada grea din martie ?i aprilie", a declarat ?eful de la Finan?e la Radio Guerrilla, potrivit Agerpres.Pe de alt? parte, C??u a anun?at c?, potrivit execu?iei bugetare pe luna noiembrie, veniturile fiscale au fost mai mari dec?t ?n perioada similar? a anului trecut."Avem execu?ia la noiembrie, lun? care continu? cu ve?ti bune. Veniturile fiscale sunt mai mari dec?t anul trecut ?n noiembrie. ?nseamn? c? economia ??i revine ?i vreau s? mul?umesc antreprenorilor, rom?nilor, pentru c? ?ntr-un an dificil am reu?it ?mpreun? s? facem lucrurile s? func?ioneze", a subliniat ministrul citat.Conform INS, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent?, a crescut pe ansamblu cu 1,3%, datorit? cre?terii ?nregistrate la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+3,8%) ?i la v?nz?rile de produse nealimentare (+3,3%).Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 6,5%.Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent? a crescut pe ansamblu cu 1,8% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (+2,7%) ?i la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+1,8%). Pia?a de food&drinks service se preg?te?te pentru o revenire "cu adev?rat ?n V", la nivel dublu. “Industria nu poate s? scad? mai jos de at?t.” ast?zi, 17:00Pia?a de food&drinks service (restaurante standard, fast-food, cafenele, cantine, pub-uri ?i supermarket-uri) se va dubla ?n 2021 la 20 de miliarde de lei, dublu fa?? de 2020 ?i ?n sc?dere cu 20% fa?? de 2019. Astfel, calculul este c? trendurile industriei ospitalit??ii nu vor mai fi influen?ate doar de evolu?ia pandemic?, ci ?i de o serie de factori pozitivi care ?in ?i de strategia de business. “Antreprenorii ?i investitorii din industria ospitalit??ii s-au adaptat ?i g?sesc ?n fiecare lun? metode noi de a-?i ?ine business-urile ?n picioare. Sectorul HoReCa se preg?te?te pentru o revenire cu adev?rat ?n V ?n 2021, punctul de jos fiind iarna aceasta. Industria ospitalit??ii nu poate s? scad? mai jos de at?t, acesta reprezent?nd, ?n acela?i timp, un moment ideal pentru cei ce doresc doresc s? investeasc? ?n sector. Principalii vectori de cre?tere ai pie?ei de food service ?n 2021 vor fi dezvoltarea delivery ?i take-away ?i deschiderea interioarelor ?i a restaurantelor hotelurilor care au fost ?nchise 6 luni anul acesta”, spune Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute. Sectorul delivery reprezint? 50% din totalul pie?ei de food service Dac? ?n 2019 sectorul de delivery reprezenta doar 10% din industrie, ?n doar 6 luni de la izbucnirea crizei sanitare acest sector s-a triplat ?i poate absorbi peste 40% din pia?a HoReCa ?n prezent, potrivit calculelor. Astfel, dac? ?n 2020 sectorul delivery a reprezentat 50% din totalul pie?ei de food service, ?n 2021 ponderea va fi de 30% ?n contextul ?n care celelalte sectoare de activitate vor cre?te ca pondere. Categorii de antreprenori - Antreprenorii care s-au luptat s?-?i ?in? brandul viu ?i ?n permanent contact cu consumatorii, identific?nd solu?ii ?i oportunit??i de v?nzare. Ace?tia se vor constitui ?n viitoarele staruri ale industriei anul viitor. Surplusul de venituri pe liniile identificate ?n criz?, peste cel generat de activitatea obi?nuit?, va fi baza dezvolt?rii pe orizontal? ?n contextul revenirii economice. - Investitorii pe care iarna i-a luat prin surprindere ?i care nu vor reu?i sa redeschida ?n prim?vara pentru ca au consumat toate resursele de voin?a ?i bani. - Antreprenorii care au ?nchis opera?iunile la ?nceputul pandemiei ?i care vor deschide ?n 2021 sub alt brand, o formul? nou? ?i care vor reprezenta pepiniera pentru noua HoReCa. De asemenea, marii c??tigatori ai crizei vor fi restaurantele mici, brandurile care s-au reinventat ?i au trecut la take-away ?i delivery, ?i care vor c??tiga cu 30-40% mai mult dec?t ?nainte de criz?, ca profitabilitate.Pia?a serviciilor de m?ncare se va dubla ?n 2021, dar tot va fi sub anul 2019 8 decembrie 2020, Elena Deacu Pia?a de food&drinks service (restaurante standard, fast-food, cafenele, cantine, pub-uri ?i supermarket-uri) se va dubla ?n 2021 la 20 miliarde de lei, dublu fa?? de 2020 ?i ?n sc?dere cu 20% fa?? de 2019, conform estim?rilor Hospitality Culture Institute. Astfel, potrivit Hospitality Culture Institute, trendurile industriei ospitalit??ii nu vor mai fi influen?ate doar de evolu?ia pandemic?, ci ?i de o serie de factori pozitivi care ?in ?i de strategia de business. ?Antreprenorii ?i investitorii din industria ospitalit??ii s-au adaptat ?i g?sesc ?n fiecare lun? metode noi de a-?i ?ine business-urile ?n picioare. Sectorul HoReCa se preg?te?te pentru o revenire cu adev?rat ?n V ?n 2021, punctul de jos fiind iarna aceasta. Industria ospitalit??ii nu poate s? scad? mai jos de at?t, acesta reprezent?nd, ?n acela?i timp, un moment ideal pentru cei ce doresc doresc s? investeasc? ?n sector. Principalii vectori de cre?tere ai pie?ei de food service ?n 2021 vor fi dezvoltarea delivery ?i take-away ?i deschiderea interioarelor ?i a restaurantelor hotelurilor care au fost ?nchise 6 luni anul acesta”, a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute. Sectorul delivery reprezint? 50% din totalul pie?ei de food service Dac? ?n 2019 sectorul de delivery reprezenta doar 10% din industrie, ?n doar 6 luni de la izbucnirea crizei sanitare acest sector s-a triplat ?i poate absorbi peste 40% din pia?a HoReCa ?n prezent, potrivit calculelor Hospitality Culture Institute. Astfel, dac? ?n 2020 sectorul delivery a reprezentat 50% din totalul pie?ei de food service, ?n 2021 ponderea va fi de 30% ?n contextul ?n care celelalte sectoare de activitate vor cre?te ca pondere. Potrivit Hospitality Culture Institute, criza a ?mp?r?it juc?torii din industrie ?n trei categorii: Antreprenorii care s-au luptat s?-?i ?in? brandul viu ?i ?n permanent contact cu consumatorii, identific?nd solu?ii ?i oportunit??i de v?nzare. Ace?tia se vor constitui ?n viitoarele staruri ale industriei anul viitor. Surplusul de venituri pe liniile identificate ?n criz?, peste cel generat de activitatea obi?nuit?, va fi baza dezvolt?rii pe orizontal? ?n contextul revenirii economice. Investitorii pe care iarna i-a luat prin surprindere ?i care nu vor reu?i s? redeschid? ?n primavera pentru c? au consumat toate resursele de voin?? ?i bani. Antreprenorii care au ?nchis opera?iunile la ?nceputul pandemiei ?i care vor deschide ?n 2021 sub alt brand, o formul? nou? ?i care vor reprezenta pepiniera pentru noua HoReCa. De asemenea, marii c??tig?tori ai crizei vor fi restaurantele mici, love brandurile care s-au reinventat ?i au trecut la take-away ?i delivery, ?i care vor c??tiga cu 30-40% mai mult dec?t ?nainte de criz? (profitabilitate, nu cifra de afaceri). Mega Image a c??tigat un proces cu Poli?ia Local?, care a amendat-o pentru c?, prepar?nd hran?, ar fi ?i unitate de alimenta?ie public? , Adrian Dumitrache scris 12 oct 2020 Retailerul Mega Image, de?inut de grupul belgian Delhaize, a c??tigat definitiv un proces cu Poli?ia Local?, care, ?n urma unui control, a aplicat companiei o sanc?iune contraven?ional? pe motiv c? ar fi desf??urat activit??i de alimenta?ie public? cu nerespectarea dispozi?iilor legale ?n materie. Practic, reprezentan?ii Direc?iei Generale de Poli?ie Local? ?i Control a Municipiului Bucure?ti au apreciat c? Mega Image, prin prepararea unor produse ?i scoaterea acestora la v?nzare, desf??oar? o activitate specific? unit??ilor de alimenta?ie public? care presupune, printre altele, ?i asigurarea posibilit??ii consumului acestora pe loc, relev? date analizate de Profit.ro. Sanc?iunea a fost aplicat? la 14 octombrie 2019, iar dosarul a fost ?nregistrat o lun? mai t?rziu. La prima instan??, ?n martie 2020, magistra?ii Judec?toriei Sectorului 1 au admis cererea retailerului, pe motiv c? procesul-verbal de contraven?ie nu este temeinic, nefiind ?ntrunite elementele constitutive ale contraven?iei re?inut? ?n sarcina Mega Image. "?n fapt , prin activitatea sa, petenta comercializeaz?, printre altele, produse preparate, iar faptul c? prepararea este realizat? de c?tre aceasta nu poate constitui o transformare ?n unitate de alimenta?ie public?, alimenta?ia/consumarea produselor preparate de petent? neav?nd loc ?ntr-o zon? pus? la dispozi?ia consumatorilor de c?tre aceasta (mese, tac?muri), motiv pentru care nici nu ?i pot incumba obliga?iile specifice unit??ilor de profil alimenta?ie public? (spre pild?, buc?t?rie, unitate sanitar? etc.). Ca atare, de?inerea unui rotisor/cuptor cu ajutorul c?rora sunt preparate diverse produse ?i oferite spre v?nzare nu poate echivala cu calitatea de unitate de alimenta?ie public?, fiind de notorietate ?i faptul c? magazinele Mega Image sunt asimilate supermarketurilor, iar nu restaurantelor/cantinelor /unit??ilor fast-food sau hipermarketurilor (care ofer? spa?ii special amenajate pentru consumul pe loc al preparatelor preg?tite ?n incinta acestora). Pentru aceste motive, instan?a urmeaz? a admite pl?ngerea contraven?ional? ?i va dispune anularea procesului-verbal contestat, ca fiind netemeinic", se arat? ?n motivarea unei sentin?e a Judec?toriei Sectorul 1 din 18.03.2020. Gebrüder Weiss lanseaz? platforma myGW dedicat? clien?ilor. Experien?a digital? a clien?ilor cu informa?ii ?n timp real Sentin?a a fost atacat? cu apel de Poli?ia Local?, dar Tribunalul Bucure?ti a respins ac?iunea la 8 octombrie. ?nfiin?at ?n 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lan?uri de supermarketuri din Rom?nia cu o re?ea ce cuprinde peste 700 magazine ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Constan?a, Ploie?ti, Bra?ov, T?rgovi?te, Timi?oara, Ia?i ?i alte ora?e din ?ar?, sub m?rcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Rom?ne?ti. Poli?ia Local? a Municipiului Bucure?ti ??i desf??oar? activitatea pe ?ntreg teritoriul Capitalei, av?nd ca obiectiv principal asigurarea ?i p?strarea ordinii ?i lini?tii publice pentru popula?ie, at?t locuitori c?t ?i turi?ti sau persoane aflate ocazional ?n Capital?. ?nfiin?at? ca Direc?ie General? de Poli?ie Local? ?i Control, institu?ie public? de interes local, cu personalitate juridic? in subordinea Primarului General, ??i desf??oar? activitatea pe baza ?i ?n executarea legii, cu respectarea principiilor legalit??ii, ?ncrederii, previzibilit??ii, proximit??ii ?i propor?ionalit??ii, deschiderii ?i transparen?ei, eficien?ei ?i eficacit??ii, r?spunderii ?i responsabilit??ii, impar?ialit??ii ?i nediscrimin?rii".GLOBALAvertisment cumplit de la ONU: ?ncepe foametea! Ovidiu Drug? 8 decembrie 2020, Directorul Programului Alimentar Mondial, David Beasley, a avertizat ?n repetate r?nduri c? “tratamentul” pentru pandemia Covid-19 n-ar trebui s? fie mai periculos dec?t boala ?n sine. Avertismentele sale n-au fost, ?ns?, ascultate cu prea mare aten?ie de guvernele lumii, a?a c? s-a ajuns ?ntr-o situa?ie critic?. Potrivit lui Beasley, 270 de milioane de oameni risc? acum s? sufere de foame.Num?rul s-ar fi dublat la nivel mondial tocmai din cauza m?surilor luate pentru stoparea pandemiei, a declarat vineri Beasley ?n fa?a Adun?rii Generale a Organiza?iei Na?iunilor Unite.?A?a cum am prezis ?n aprilie, num?rul persoanelor care se ?ndreapt? ?spre pragul foametei a crescut deja de la 80 milioane la 135 milioane ?n ultimii patru ani, ?n principal din cauza conflictelor provocat de oameni”, a declarant Beasley.Directorul Programului Alimentar Mondial a ad?ugat c? ?Din cauza Covid, acum cre?terea este de la 135 la 270 de milioane de oameni”. Beasley sus?ine c? perspectivele pentru 2021 sunt sumbre. Mai precis, ?n opinia lui,, anul viitor va fi ?catastrofal”.Potrivit ?efului Programului Alimentar Mondial (PAM), num?rul de oameni care se afl? acum ?n pragul foametei la nivel mondial s-a dublat din cauza pandemiei Covid-19 ?i a efectelor economice ale restric?iilor impuse de guvernele lumii pentru a stopa r?sp?ndirea virusului.Beasley a subliniat c? s-ar putea s? nu ?mai fie disponibili pentru 2021, din cauza faptului c? prob?lemele economice sunt din ce ?n ce mai mari ?i asta va avea ca effect ?ntreruperea ajutorului pentru cei care mor de foame.Avertismente repetatate, dar f?r? efect?nc? din aprilie 2020, Beasley a subliniat c? o criz? alimentar? de propor?ii amenin?? ??rile devastate de conflicte, cum ar fi Yemenul. El a avertizat c? lumea ?se confrunt? cu o furtun? perfect?” din cauza pandemiei Covid-19 ?i a subliniat c?, ?dac? ?deficien?ele de finan?are ?i ?ntreruperile comer?ului” nu vor fi evitate ?ne-am putea confrunta cu o foamete de propor?ii biblice ?ntr-un termen de numai c?teva luni.”Avertismentele ?ocante al directorului PAM este pe aceea?i linie cu semnalul de alarm? tras de dr. David Nabarro de la OMS. ?Carantina are o consecin?? pe care nu trebuie s? o minimaliza?i niciodat? ?i face pe oamenii s?raci din ce ?n ce mai s?raci”, a spus Nabarro ?n octombrie.?n luna mai, ?i UNICEF a prezis c? ?n 118 ??ri ?n care oamenii au venituri mici ?i medii, 1,2 milioane de copii cu v?rsta sub cinci ani ar putea muri ?n urm?toarele ?ase luni din cauza problemelor economice.Dar foametea nu p?nde?te numai ?n ??rile din lumea a treia. Feeding America, o organiza?ie non-profit din SUA care opereaz? o re?ea de b?nci de alimente, a estimat c? unul din patru copii din SUA ar putea suferi de foame p?n? la sf?r?itul anului 2020, scrie site-ul .?La nivel mondial se fac eforturi pentru a salva bananele de o pandemie : Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 8 December 2020 ?n timp ce oamenii se confrunt? cu pandemia de Covid-19, ?i bananele se lupt? cu o pandemie a lor. Ciuperca Fusarium (TR4), care r?m?ne ?n sol pentru 30 de ani ?i nu poate fi eradicat?, s-a r?sp?ndit ?n Asia, Australia ?i Africa, dar ?i ?n zone din America de Sud. Bananele crescute organic ar putea fi parte din solu?ie. Fusarium TR4, adic? ciuperca Fusarium, a fost descoperit? prima dat? ?n Malaezia ?i Indonezia, de unde s-a r?sp?ndit ?n toat? China. Cunoscut? ?i ca Boala Panama, aceasta atac? r?d?cinile ?i blocheaz? sistemul vascular al plantelor ?i se extinde foarte rapid prin ata?area de vehicule ?i alte echipamente agricole. ?n anii 1950, ciuperca a distrus cantit??i imense de banane Gros Michel, iar de atunci, agricultorii au ?nceput s? creasc? bananele Cavendish, recunoscute ca fiind rezistente la bacterie.?n ultimii zeci de ani s-a tot r?sp?ndit prin Asia, Australia ?i Africa, iar de cur?nd a fost descoperit? ?i ?n America de Sud, ?n Columbia, unul din cei mai mari produc?tori la nivel mondial.De?i exist? peste 1.000 de variet??i de banane, ?n diferite forme, culori ?i dimensiuni, ?n prezent ?n jur de jum?tate din produc?ia mondial? este din soiul Cavendish pentru c? este unul rezistent, u?or de transportat, iar produc?ia e mare per hectar.Trecerea la banane organiceCiuperca nu este d?un?toare pentru oameni, ?ns? ar putea afecta popula?ia prin eradicarea unui aliment esen?ial pentru sute de milioane de oameni de pe toat? planeta. De aceea, oamenii de ?tiin?? au dezvoltat programe ample pentru a g?si solu?ii.Una dintre acestea este schimbarea felului ?n care bananele sunt crescute. Pe aceste culturi sunt folosite cantit??i mari de pesticide – plantele se pulverizeaz? cu fungicid ?ntre 40 ?i 80 de ori ?ntr-un singur sezon de cre?tere. ?ns? acest lucru epuizeaz? microbiota solului (ansamblul microorganismelor care populeaz? p?m?ntul) ?i sl?be?te plantele ?n fa?a TR4. Potrivit exper?ilor, fermele de banane organice au f?cut fa?? ciupercii mult mai bine dec?t cele conven?ionale, p?n? acum.?Fermele de banane ar trebui s? ia ?n calcul s? adauge substan?e organice ?i poate s? planteze culturi sezoniere printre r?nduri pentru a cre?te fertilitatea solului, s? foloseasc? microorganisme ?i insecte ?n locul chimicalelor ?i s? lase libere mai multe petice pentru a ?ncuraja vizita viet??ilor s?lbatice. Asta s-ar putea s? ?nsemne c? bananele vor costa mai mult, dar vor fi sustenabile, pe termen mai lung”, a declarat Dan Bebber, profesor de ecologie la Universitatea Exeter, ?i participant ?n programul BanananEX, al guvernului britanic.Exper?ii, ?n general, sunt de p?rere c? bananele sunt prea ieftine, iar pre?ul mic nu permite un salariu bun pentru muncitori, investi?ii ?n echipamente sau ?n m?suri ca cele descrise mai sus. Dac? muncitorii ar fi pl?ti?i mai bine, ar acorda mai mult? aten?ie inspec?iei atente a plantelor de semne de boal?.?n plus, laboratoarele din toat? lumea sunt ocupate s? experimenteze ?n crearea de noi gene prin care s? fac? bananele Cavendish rezistente ?n fa?a TR4. Un astfel de experiment care pare de succes se desf??oar? ?n Australia, ?ns? este nevoie s? treac? c??iva ani pentru a vedea dac? metoda chiar este eficient? sau nu.Exper?ii mai recomand? ?ncurajarea consumului ?i altor tipuri de banane, astfel ?nc?t s? se ?nl?ture presiunea pe culturile de Cavendish, iar produc?torii s? fie motiva?i s? cultive ?i alte soiuri.UNIUNEA EUROPEANA 07 December 2020, 16:45 - 18:45Committee on Agriculture and Rural Development culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine Plante furajere 08 Decembrie 2020 Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Probele colectate din intreaga Europa ca parte a Evaluarii Alltech a recoltelor din vara anului 2020 au fost trimise laboratorului Alltech 37 + ? de servicii de analiza a micotoxinelor, iar analiza indica prezenta nivelurilor moderate pana la ridicate ale riscului contaminarii cu micotoxine.Rezultatele se bazeaza pe 274 de probe de orz, grau, porumb, siloz de porumb, siloz de iarba, lucerna, fan, iarba, mazare, ovaz, srot floarea-soarelui, triticale si soia. Aceste probe sunt colectate din ferme sau unitati de productie a furajului pentru animale din 15 tari din Europa, inclusiv Rusia, Spania, Portugalia, Danemarca, Ungaria, Romania, Germania, Regatul Unit, Republica Ceha, Estonia, Republica Lituana,Grecia, Belarus, Croatia si Kazahstan si ofera o imagine reprezentativa a riscului de contaminare in toate regiunile, cu un risc general moderat pana la mare. Probele au prezentat in medie 4,4 micotoxine, 99,6% continand cel putin o micotoxina si 96,4% continand doua sau mai multe micotoxine. Fumonisinele au fost gasite in 80,7% din probe, in timp ce 74,5% din probe contin tricotecenele de tip B.O tendinta vizibila in ultimii ani este prezenta tot mai mare a micotoxinelor emergente. Mai mult de 75% din probe contin acest grup, care include micotoxine specifice, cum ar fi beauvericina, moniliformina, phomopsina A, alternariolul si enniatina A si B. Zearalenona (ZEN), o micotoxina care are un impact semnificativ asupra fertilitatii majoritatii grupurilor de specii, a fost detectata la aproape 7% din probe. Aflatoxina B1 (AfB1), un metabolit al speciei Aspergillus si o toxina deosebit de daunatoare, a fost detectata la mai putin de 7% din probele care au fost analizate - un procent care este potential mai mic decat era asteptat, avand in vedere conditiile mai secetoase decat cele normale in mare parte din Europa Centrala si de Est in acest an.’’In general, rezultatele actuale indica un risc de contaminare cu micotoxine moderat pana la mare in Europa in acest an, iar producatorii trebuie sa ramana constienti de modul in care riscul si impactul vor varia intre diferite specii si grupuri de animale, animalele de reproductie si tineretul fiind mai susceptibile’’ - Dr. Radka Borutova, Manager Suport Tehnic European, Alltech Mycotoxin Management ’’Stim ca furajarea chiar si cu furaje contaminate la un nivel scazut s-a dovedit a avea un impact asupra sanatatii si performantei animalelor pe termen lung, astfel incat chiar si in scenarii cu risc redus, producatorii nu ar trebui sa neglijeze necesitatea de a se proteja impotriva amenintarii micotoxinelor.” Rezumatul rezultatelor pe regiuni:Europa de Sud (Portugalia, Spania, Grecia si Croatia):?Rezultatele din aceasta regiune arata ca 91,3% si 80,4% din toate probele au fost contaminate cu fumonisine si respectiv cu micotoxine emergente. Concentratia medie de fumonisine este de 1.195,88 ppb, o concentratie capabila sa dauneze sanatatii si performantei porcilor. Peste 86% din probe contin acid fusaric, care se gaseste frecvent in diferite furaje, in principal in porumb. Acidul fusaric intra in multe interactiuni dintre micotoxine si are un efect sinergic cu alte micotoxine precum fumonisinele si moniliformina. AfB1 a fost detectata la mai putin de 6% din probe, iar concentratia maxima de 8 ppb a fost gasita intr-una din probele din Spania. Concentratia maxima de deoxinivalenol (DON) a fost gasita in Spania in silozul de porumb, iar concentratia a fost de 4.903,3 ppb.Europa Centrala (Germania, Ungaria si Republica Ceha):?Probele prezinta o contaminare cu fumonisine in proportie de 86,7% si 73,5% cu tricotecenele de tip B. Concentratia medie a tricotecenelor de tip B este de 463,5 ppb, o concentratie capabila sa dauneze sanatatii si performantei porcilor. Mai mult de 68% din probe contin micotoxine emergente, un grup cu o relevanta crescanda in ultimii ani. AfB1 a fost detectata la mai putin de 4% din probe, iar concentratia maxima de 3,6 ppb a fost gasita intr-una din probele din Ungaria. Concentratia maxima de DON a fost gasita in Republica Ceha in silozul de porumb avand o concentratie de 3.921 ppb.Tarile baltice si Europa de Est (Estonia, Romania, Lituania, Rusia, Belarus si Kazahstan): Dintre probele analizate, 70,9% sunt contaminate cu tricotecenele de tip B, fumonisine si micotoxine emergente. Concentratia medie a tricotecenelor de tip B este de 454,9 ppb. Niciuna dintre probele din Europa de Est nu a fost contaminata cu zearalenona, o micotoxina care are un impact semnificativ asupra fertilitatii majoritatii grupurilor de specii. AfB1 a fost detectata in mai mult de 10% din probe, iar concentratia maxima de 27 ppb a fost gasita intr-o proba de siloz de iarba din Lituania. Concentratia maxima de DON a fost gasita in Lituania in silozul de porumb, iar concentratia este de 4.970,5 ppb.Nordul Europei (Danemarca): Rezultatele din aceasta regiune arata ca 94% si 92% din toate probele au fost contaminate cu micotoxine emergente si, respectiv, tricotecenele de tip B. Concentratia medie a micotoxinelor emergente este de 414,4 ppb. Interesant este ca 6% din probe contin alcaloizi ergot, in timp ce concentratia medie este de 695,4 ppb, iar concentratia maxima este de 2.037 ppb, gasita in orz. AfB1 a fost detectata la mai putin de 2,5% din probe, iar concentratia maxima de 3 ppb a fost gasita in graul recoltat in Danemarca. Concentratia maxima de DON a fost gasita in Danemarca in orz, iar concentratia este de 1.351,8 ppb.Nivelurile medii ale micotoxinelor identificate se pozitioneaza sub limitele UE pentru fiecare dintre micotoxine atunci cand sunt evaluate individual. Doar 0,36% din probe au depasit concentratia UE permisa de AfB1 (20 ppb) in materiile prime furajere (REGULAMENTUL COMISIEI (UE) nr. 574/2011). Cu toate acestea, nivelul de risc pentru speciile productive bazat pe REQ Alltech variaza de la moderat la ridicat atunci cand se ia in considerare contaminarea cu micotoxine multiple.Crescatorii de porci ar trebui sa fie constienti de faptul ca nivelul de risc bazat pe REQ mediu pentru scroafele de reproductie si purceii tineri este considerat a fi ridicatAtunci cand furajele contaminate cu micotoxine sunt utilizate la pasari, riscul micotoxinelor pentru gainile de reproductie este moderat, in timp ce la broiler este scazut pana la moderatLa rumegatoare, rezultatele probelor analizate pana in prezent indica un risc scazut pana la moderat la vacile de lapte?Exista o diferenta notabila in nivelurile de contaminare cu micotoxine intre boabele mari (porumb) si boabele mici (grau, orz, ovaz). Numarul mediu de micotoxine din probele de porumb este de 6,4, in timp ce in boabele mici, este de 3,6. Aceasta variatie se reflecta in REQ si in riscul furajarii cu aceste ingrediente la anumite specii si grupuri de animale. La scroafe si scrofite, probele de porumb din acest an prezinta un risc moderat de contaminare cu micotoxine; atunci cand boabele mici sunt furajate acelorasi animale, riscul contaminarii cu micotoxine este considerat a fi mai mic.Alltech va gazdui un webinar cu Dr. Radka Borutova pe 9 decembrie 2020, la ora 12:00. Inregistrati-va la webinar prin acest link ? Pentru mai multe informatii si rezultate din Evaluarea Alltech a recoltelor din vara anului 2020, vizitati globala, mai reala ca nicicand. Luna noiembrie, cea mai calda din istorie HYPERLINK "" \o "Agroromania.ro" Agroromania.ro 07 Dec. 2020 Fermierii si partile interesate de agricultura trebuie sa fie extrem de atente la schimbarile climatice. Luna noiembrie 2020 a fost cea mai calda luna noiembrie din istorie.Potrivit serviciului european de monitorizare a schimbarilor climatice Copernicus, luna noiembrie 2020 a fost cea mai calda luna noiembrie inregistrata vreodata. Serviciul, totodata, evoca posibilitatea ca 2020 sa detroneze 2016 de pe primul loc in clasamentul celor mai calzi ani inregistrati vreodata in epoca moderna, informeaza luni AFP.Perioada de 12 luni cuprinsa intre decembrie 2019 si noiembrie 2020 a avut o temperatura medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustriala, a explicat Copernicus in bilantul sau climatic lunar publicat luni. In contextul in care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi inregistrati vreodata, cifra anuntata apropie periculos de mult planeta Terra de plafonul fixat prin Acordul pentru clima de la Paris.Acest pact, semnat in 2015 de circa 200 de state care s-au angajat sa isi reduca emisiile de gaze cu efect de sera, vizeaza limitarea cresterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius - sau in cel mai rau caz cu cel mult 2 grade Celsius - in raport cu era preindustriala pentru a limita impactul devastator al furtunilor, secetelor si valurilor de canicula.In conditiile in care planeta noastra s-a incalzit deja cu peste 1 grad Celsius, temperatura sa medie creste in continuare, in medie, cu 0,2 grade Celsius per deceniu de la sfarsitul anilor 1970, au dezvaluit administratorii programului Copernicus in bilantul lor climatic lunar.?In ceea ce priveste luna noiembrie, la nivel global, temperatura a depasit semnificativ (cu 0,13 grade Celsius) recordul precedent detinut la egalitate de lunile noiembrie 2016 si noiembrie 2019, situandu-se cu 0,77 grade Celsius peste media temperaturilor inregistrate in lunile noiembrie in perioada 1981-2010."Aceste recorduri (de temperatura) sunt in concordanta cu tendinta pe termen lung de incalzire globala", a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului european de monitorizare a schimbarilor climatice Copernicus, facand apel la liderii politici sa "vada aceste recorduri drept semnale de alarma si sa caute cele mai bune modalitati de a respecta angajamentele Acordului de la Paris".PREMIER?. Europarlamentarul Carmen Avram a lansat primul ?i singurul studiu din Rom?nia privind impactul noii Politici Agricole Comune Bruxelles, 8 decembrie 2020Mar?i, 8 decembrie, eurodeputata Carmen Avram a lansat rezultatele studiului ?Implementarea noii Politici Agricole Comune ?n Rom?nia. Tendin?e ?i posibil impact”.De?i prevederile noii Politici Agricole Comune sunt pu?in cunoscute ?n Rom?nia, surpriza studiului o reprezint? optimismul fermierilor rom?ni cu privire la reforma agricol?. Cu toate acestea, gradul de optimism e valabil, mai degrab?, pentru fermele de dimensiuni mai mici.?n acela?i timp, ?ns?, fermierii mari se declar? mai bine informa?i, iar cei mici, se declar?, ?ntr-un procent mai mare, nepreg?ti?i pentru ceea ce urmeaz?.?n ceea ce prive?te ?intele strategiei ?De la ferm? la furculi??” ?i ale strategiei pentru Biodiversitate, 58% dintre fermieri cred c? reducerea cantit??ii de pesticide ?i ?ngr???minte ?n ferm? va conduce la cre?terea costurilor opera?ionale ale fermei, iar 65% dintre responden?i consider? c? dezvoltarea suprafe?elor exploatate ecologic va conduce, de asemenea, la cre?terea costurilor ?n ferm?.Rezultatele acestui studiu, primul ?i singurul din Rom?nia, au fost prezentate ?n cadrul evenimentului de fondatorul companiei Stratesys Vectors SRL, Lauren?iu Asimionesei. Documentul complet poate fi consultat aici: evenimentul de lansare au participat ?i intervenit exper?i at?t de la Bruxelles, c?t ?i din Rom?nia. Invita?ii au fost: Mihail Dumitru, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Agricultur? din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), Oana Neagu, Director COPA-COGECA, Alexandru St?nescu, Pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Parlamentul Rom?niei, Dana Rebega, Director General ?n cadrul Autorit??ii de Management pentru PNDR, Claudiu Coad?, Director General Adjunct ?n cadrul Agen?iei de Finan?are a Investi?iilor Rurale, Florin Dragnia, fermier, Vlad Popescu, CEO Norofert, Costin Lianu, pre?edintele InterBio ?i Teodor Maru?ca, cercet?tor INCD Bra?ov.??Dezbaterea online poate fi urm?rit?, integral, aici: ? PREMIER?. Europarlamentarul Carmen Avram a lansat primul ?i singurul studiu din Rom?nia privind impactul noii Politici Agricole Comune Bruxelles, 8 decembrie 2020 Mar?i, 8 decembrie, eurodeputata Carmen Avram a lansat rezultatele studiului ?Implementarea noii Politici Agricole Comune ?n Rom?nia. Tendin?e ?i posibil impact”.De?i prevederile noii Politici Agricole Comune sunt pu?in cunoscute ?n Rom?nia, surpriza studiului o reprezint? optimismul fermierilor rom?ni cu privire la reforma agricol?. Cu toate acestea, gradul de optimism e valabil, mai degrab?, pentru fermele de dimensiuni mai mici.?n acela?i timp, ?ns?, fermierii mari se declar? mai bine informa?i, iar cei mici, se declar?, ?ntr-un procent mai mare, nepreg?ti?i pentru ceea ce urmeaz?.?n ceea ce prive?te ?intele strategiei ?De la ferm? la furculi??” ?i ale strategiei pentru Biodiversitate, 58% dintre fermieri cred c? reducerea cantit??ii de pesticide ?i ?ngr???minte ?n ferm? va conduce la cre?terea costurilor opera?ionale ale fermei, iar 65% dintre responden?i consider? c? dezvoltarea suprafe?elor exploatate ecologic va conduce, de asemenea, la cre?terea costurilor ?n ferm?.Rezultatele acestui studiu, primul ?i singurul din Rom?nia, au fost prezentate ?n cadrul evenimentului de fondatorul companiei Stratesys Vectors SRL, Lauren?iu Asimionesei. Documentul complet poate fi consultat aici: evenimentul de lansare au participat ?i intervenit exper?i at?t de la Bruxelles, c?t ?i din Rom?nia. Invita?ii au fost: Mihail Dumitru, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Agricultur? din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), Oana Neagu, Director COPA-COGECA, Alexandru St?nescu, Pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Parlamentul Rom?niei, Dana Rebega, Director General ?n cadrul Autorit??ii de Management pentru PNDR, Claudiu Coad?, Director General Adjunct ?n cadrul Agen?iei de Finan?are a Investi?iilor Rurale, Florin Dragnia, fermier, Vlad Popescu, CEO Norofert, Costin Lianu, pre?edintele InterBio ?i Teodor Maru?ca, cercet?tor INCD Bra?ov. Dezbaterea online poate fi urm?rit?, integral, aici: vrea s? angajeze 15.000 de tineri ?n Fran?a, anul viitor, jum?tate urm?nd s? provin? din cartierele defavorizate InCont.ro, 8 decembrie 2020 Grupul francez Carrefour, cel mai mare grup de distribu?ie din Europa, inten?ioneaz? ca anul viitor s? angajeze 15.000 de tineri ?n Fran?a, iar jum?tate dintre ace?tia ar urma s? provin? din cartierele defavorizate, a declarat mar?i directorul general Alexandre Bompard."Aproximativ 750.000 de tineri intr? pe pia?a muncii ?n fiecare an", a declarat Alexandre Bompard, pentru postul de radio RTL, referindu-se la muncitori cu v?rsta de p?n? la 25 de ani. "Ace?tia au ?ntotdeauna dificult??i ?n a-?i g?si un loc pe pia?a muncii. ?n acest an, pentru cei pe care ?i denumim 'Genera?ia COVID', este extrem de complicat. U?ile sunt ?nchise pentru c? multe companii se confrunt? cu dificult??i", a apreciat directorul general de la Carrefour, potrivit Agerpres."Noi suntem cel mai mare angajator privat din Fran?a. Nu putem sta cu m?inile ?ncruci?ate", a subliniat Bompard. "Am decis c? vom angaja 15.000 de tineri anul viitor, cu 50% mai mult dec?t de obicei, ?i vreau ca 50% din ace?ti tineri s? provin? din cartierele defavorizate", a ad?ugat el.Carrefour are 321.000 de angaja?i la nivel mondial, dintre care 105.000 ?n Fran?a.?n Rom?nia, Grupul Carrefour ofer? clien?ilor s?i multiple posibilit??i de a face cump?r?turi, at?t ?n cele peste 370 de magazine din ?ar?, c?t ?i prin portalul unic carrefour.ro ?i platforma Bringo, disponibil? gratuit ?n Google Play ?i App Store, ?n 24 de ora?e.Una dintre cele mai mari ferme ”verticale” din Europa se ?nal?? la periferia ora?ului Copenhaga. Cum arat? construc?ia urias? de 14 etaje, iluminate de 20.000 de becuri LED InCont.ro, 7 decembrie 2020 ?ntr-un depozit obi?nuit situat ?ntr-o zon? industrial? de la marginea ora?ului Copenhaga se afl? una dintre cele mai mari ferme "verticale" Europa, inaugurat? s?pt?m?na aceasta, relateaz? luni AFP. Rafturi uria?e pe 14 etaje, ?nalte de 10 metri ?i iluminate de un num?r total de 20.000 de becuri LED, umplu de la podea p?n? la tavan acest vast hangar de 7.000 de metri p?tra?i, operat de start-up-ul danez Nordic Harvest.Pentru a asigura recolte regulate - de 15 ori pe an ?n acest caz - produsele care nu sunt atinse de lumina zilei sunt iluminate permanent.Robo?i care transport? t?vile cu semin?e se deplaseaz? pe culoare, accentu?nd atmosfera futurist?.Dac? primele frunze de salat? cresc ?n lumina puternic?, recipientele mari din aluminiu sunt deocamdat? aproape goale. ?ns?, aproximativ 200 de tone de produse de ferm? urmeaz? s? fie expediate p?n? ?n primul trimestru al anului 2021 ?i aproape 1.000 de tone pe tot parcursul anului, ?n urma activit??ii a 50 de angaja?i, dup? cum explic? Anders Riemann, cel care a proiectat ferma. Suficient pentru a plasa depozitul Taastrup printre cele mai mari din Europa, scrie Agerpres.Aceste ferme urbane sunt criticate de fermierii din mediul rural, care se ?ndoiesc de capacitatea lor de a hr?ni planeta ?i pun la ?ndoial? consumul de energie electric? sau pre?ul produselor lor.?ns?, Anders Riemann descrie, dimpotriv?, un model ecologic, cu circuite scurte apropiate de consumator, ?ns? cu condi?ia de a utiliza electricitate verde, ca ?n acest caz."O ferm? vertical? se caracterizeaz? prin absen?a unor inconveniente pentru mediu, prin reciclarea ?ntregii ape, a nutrien?ilor sau a ?ngr???mintelor", sus?ine b?rbatul de circa cincizeci de ani, care nu folose?te pesticide. ?n Danemarca, campioan? european? a energiei eoliene, aproximativ 40% din electricitate provine din surse regenerabile, de?i combustibilii fosili sunt ?nc? majoritari."Dar la Nordic Harvest folosim 100% energie produs? de turbine eoliene, ceea ce ne face neutri din punct de vedere al CO2", explic? fermierul urban.De?i p?streaz? discre?ia ?n privin?a sumei la care se ridic? factura sa de energie electric?, curentul electric provine din "certificate eoliene" ?nregistrate la Bursa de Energie - un document juridic "ce garanteaz? faptul c? toat? cantitatea de energie electric? ce este consumat? echivaleaz? cu electricitatea produs? de turbinele eoliene din larg", spune Riemann.Dezvoltare timid? ?n EuropaCreate la ?nceputul anilor 2010, aceste ferme verticale s-au multiplicat ?n Asia ?i mai ales ?n Statele Unite, unde se afl? cea mai mare ferm? vertical? din lume. Acestea ?ncep s? se dezvolte timid ?i ?n Europa.Pentru Riemann, dezvoltarea agriculturii urbane ar putea contribui la re?mp?durirea terenurilor exploatate prin monocultur?."Am mutat p?durile pentru a avea c?mpuri cultivate", depl?nge el ap?r?nd revenirea ?n ora? "a unei p?r?i din produc?ia de alimente, cultivat? pe un teren mult mai mic ?i ?ntr-un spa?iu optimizat pe ?nal?ime", a spus Riemann.?n ferma sa, se folose?te 1 litru de ap? pe kilogram de mas? vegetal?, de 40 de ori mai pu?in ?n compara?ie cu procesul de cultivare ?n ser? ?i de 250 de ori mai pu?in fa?? de cultivarea ?n c?mp, a precizat el.Printre clien?i se num?r? firmele de catering, restaurantele, dar ?i supermarketurile.Potrivit unui sondaj realizat de Federa?ia Agricultorilor, 95% dintre danezi sunt dispu?i s? ??i modifice comportamentul de cump?rare pentru a proteja mediul.Pentru Carl-Otto Ottosen, profesor de agronomie la Universitatea din Aarhus, compania, care se concentreaz? pe o mic? varietate de produse, r?m?ne anecdotic? ?i nu pune ?n pericol practicile agricole tradi?ionale din Danemarca, unde "nu exist? nicio problem? cu spa?iul"."Func?ioneaz? ?n Japonia sau Shanghai, unde nu este loc s? cultivi ?i unde se caut? produse de calitate", sus?ine el. Ceea ce caut? danezii, mai presus de toate, "este pre?ul, nu gustul", spune Ottosen.Nordic Harvest, care vizeaz? rentabilitatea ?nc? din primul an de func?ionare, d? asigur?ri c? marfa sa va fi oferit? la pre?uri competitive, similare cu cele ale m?rfii rezultate din agricultura ecologic?.Compania "??i propune s? permit? supermarketurilor s? ?i v?nd? produsele la acela?i pre? ca produsele bio cultivate ?n mod conven?ional".FRANTAFermierii francezi vor primi subven?ii pentru a renun?a s? mai foloseasc? erbicidul glifosat Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE, Legislatie 8 December 2020 Fran?a va acorda ajutoare financiare fermierilor care accept? s? renun?e s? mai foloseasc? erbicidul glifosat, a anun?at luni Ministerul francez al Agriculturii, la c?teva zile dup? ce pre?edintele Fran?ei, Emmanuel Macron, a recunoscut c? nu a reu?it s? ajung? la un acord viz?nd interzicerea acestui erbicid p?n? ?n 2021, anun?? Reuters.Glifosatul a fost ini?ial dezvoltat de gigantul chimic Monsanto, o companie american? care a devenit o filial? a Bayer din Germania ?n 2018. Erbicidul a ap?rut pentru prima dat? pe pia?? sub numele de Roundup ?n 1974. De atunci, brevetul a expirat ?i diverse companii produc acum glifosat sub diferite denumiri.Folosirea sa a generat o dezbatere intens? la nivel mondial dup? ce, ?n 2015, Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii a concluzionat c? produsele care con?in acest erbicid este posibil s? provoace cancer.?n timp ce autorit??ile de reglementare din ?ntreaga lume au stabilit glifosatul ca fiind sigur, Bayer a convenit ?n iunie s? solu?ioneze aproape 100.000 de procese din SUA pentru 10,9 miliarde de dolari, resping?nd afirma?iile c? acesta a cauzat cancer.Fran?a va acorda un credit fiscal temporar de 2.500 de euro fermierilor care declar? ?n 2021 sau 2022 c? au ?ncetat s? mai utilizeze glifosat ?n sectoarele care vor fi cele mai afectate de ?ncetarea utiliz?rii acestui erbicid, precum vi?a de vie, livezile ?i culturile de cereale, a precizat Ministerul francez al Agriculturii.De asemenea, autorit??ile au decis s? majoreze p?n? la 215 milioane de euro finan?area de care ar urma s? beneficieze fermierii francezi care ??i vor schimba echipamentele agricole.“Provocarea const? ?n punerea la punct a mecanismelor care s? compenseze fermierii pentru costurile suportate ca urmare a elimin?rii glifosatului pentru c? ast?zi un fermier care investe?te pentru eliminarea glifosatului nu beneficiaz? de pe urma cre?rii de valoare imediat?”, a precizat Ministerul francez al Agriculturii.Potrivit estim?rilor Ministerului francez al Agriculturii, ?ncetarea utiliz?rii erbicidului glifosat pentru un cultivator de cereale conduce la o diminuare a profitului opera?ional de p?n? la 16%, ceea ce ?nseamn? costuri suplimentare de p?n? la 80 de euro pe hectar sau 7.000 de euro pentru o ferm? medie de 87 de hectare.S?pt?m?na trecut?, pre?edintele Emmanuel Macron, a declarat c? nu ?i-a schimbat obiectivul de a opri utilizarea glifosatului, dar a recunoscut c? nu a putut face acest lucru ?n decurs de trei ani, a?a cum a promis ?n 2017, o promisiune pe care a catalogat-o drept un e?ec colectiv.?n prezent, Luxemburgul este prima ?ar? din Uniunea European? care va interzice glifosatul pe teritoriul s?u, ?ncep?nd de la sf?r?itul anului 2020. De asemenea, Germania a anun?at c? va interzice controversatul erbicid p?n? ?n 2023 pentru a proteja popula?iile de insecte polenizatoare. RUSIARu?ii vaccina?i anti-Covid-19 trebuie s? nu consume alcool timp de dou? luni Vasile Constantin 08 Decembrie 2020 Autorit??ile sanitare ruse au sf?tuit persoanele care se vaccineaz? ?mpotriva infec?iei cu coronavirus s? se ab?in? de la consumul de alcool timp de 56 de zile, anun?? agen?ia EFE.Anun?ul privitor la vaccinul Sputnic-V a fost f?cut, mar?i, la postul de radio Komsomolskaia Pravda: ''Dou? s?pt?m?ni ?nainte de imunizarea cu prima doz? de vaccin trebuie categoric s? nu se consume alcool. Formarea imunit??ii ?nseamn? 21 de zile ?ntre cele dou? injec?ii ?i alte 21 de zile dup?', deci, ?n total 56 de zile”, a declarat responsabila sanitar? rus? Anna Popova.Tot ea a subliniat c? cei care se vaccineaz? trebuie s? aib? mare grij? de organismul lor ?n acest interval de timp, dac? doresc s?-?i ?nt?reasc? sistemul imunitar ?n fa?a coronavirusului:''Dac? dorim s? avem s?n?tate ?i autoap?rare imunitar?, atunci trebuie s? l?s?m organismul s? o formeze. Pentru aceasta, nici ?nainte, nici dup?, nici ?n timpul vaccin?rii nu trebuie s? se consume alcool. Pur ?i simplu deloc ?i ?n niciun caz'', a explicat responsabila sanitar?, referindu-se la consumul de votc? ?i alte b?uturi distillate sau nu.Dac? vor ap?rea efecte adverse generate de abstinen?a for?at? la alcool, ea le-a recomandat celor care sufer? vreun ''disconfort'', s? apeleze la medic.Amintim, vicepremierul rus Tatiana Golikova le-a cerut s?pt?m?na trecut? celor care doresc s? se vaccineze cu vaccinul rusesc Sputnik-V s? nu consume alcool timp de 42 de zile, recomandare extins? acum de Anna Popova cu dou? s?pt?m?ni.Conform presei ruse, pe re?elele de socializare mul?i cet??eni ru?i au reac?ionat negativ fa?? de acest ?ndemn la abstinen?? la alcool, mai ales c? se apropie s?rb?torile de iarn?.Popova a mai spus c? Rusia este preg?tit? pentru vaccinarea masiv? gratuit? ?i voluntar?, ordonat? de pre?edintele Vladimir Putin, ?ntr-o ?ar? care a ?nregistrat p?n? acum 44.159 de decese dintre cele peste 2,5 de milioane de persoane testate infectate cu coronavirus.CHINA lantulalimentar 2020-12-08 Construc?ia a ?nceput ?n martie ?i prima dintre cele 21 de cl?diri, c?t va totaliza noua ferm?, este deja func?ional? din luna septembrie. Noul tip de ferm?, de tip corpora?ie, se dezvolt? ?ntr-un ritm impresionant: imensele instala?ii de cre?tere a porcilor ?nlocuiesc fermele tradi?ionale mici, multe dintre acestea fiind distruse de pesta porcin? african?, cea mai periculoas? maladie a suinelor ?n prezent, comenteaz? publica?ia , care citeaz? Reuters.Mega ferma, de?inut? de compania Muyuan, unul dintre cei mai mari cresc?tori de suine din China, este de departe cea mai mare din lume, de aproximativ 10 ori dimensiunea unei instala?ii tipice de reproducere din Statele Unite. Noua ferm?, situat? l?ng? ora?ul Nanyang, ??i propune s? produc? ?n jur de 2,1 milioane de porci pe an, cu un num?r total de 84.000 de scroafe.Aceast? densitate prezint?, ?ns?, un risc imens, din punct de vedere epidemiologic, incluz?nd virusul pestei porcine, care ?nc? circul? ?n China ?i nu exist?, deocamdat?, vaccin sau tratament disponibil. Companii precum Muyuan proiecteaz? ?i construiesc ferme automate cu densitate mai mare, convinse c? pot ?ine bolile ?n afar?, sporind ?n acela?i timp eficien?a pentru a satisface cererea uria?? a ??rii pentru carne de porc.?nfiin?area unor ferme de dimensiuni mari, de tip corporatist, era deja un trend ?n China, ?nceput acum c??iva ani, dar care s-a accelerat vizibil dup? ce pre?ul c?rnii de porc a crescut vertiginos, ca urmare a reducerii efectivului na?ional de suine, decimat de pesta porcin? african?. Pre?urile s-au dublat ?n ultimul timp, iar marile companii, ?i mai active dup? ie?irea de pe pia?? a micilor produc?tori, afecta?i de PPA, au ?nregistart profituri uria?e. Nici marile ferme nu au fost scutite de epidemie, dar cre?terea pre?urilor le-a ajutat s?-?i recupereze rapid pierderile. Profitul firmei Muyuan a crescut cu 1.413 %, ajung?nd la 21 miliarde yuani ( 3,21 miliarde dolari ).Schimbarea, ?n curs de ani de zile, s-a accelerat brusc, alimentat? de profituri uria?e la produc?torii corporativi, de c?nd pesta porcin? african? a devastat efectivul ??rii ?i a trimis pre?urile porcilor cresc?nd pentru a dubla recordul anterior. Fermele corporative nu au fost scutite de epidemie, dar pe m?sur? ce pre?urile au crescut, ?i-au recuperat rapid pierderile. Profiturile lui Muyuan au crescut cu 1.413% ?n primele nou? luni ale anului 2020 la 21 miliarde de yuani (3,21 miliarde de dolari).“Am atins o perioad? foarte favorabil? pentru dezvoltare. Pre?urile porcilor sunt foarte mari, profiturile noastre sunt foarte bune ?i fluxul de numerar este cu adev?rat mare”, a declarat pentru Reuters Qin Jun, directorul general adjunct al lui Muyuan, la sediul companiei din ora?ul Nanyang din centrul China.Muyuan spune c? ?i-a revizuit procesul de produc?ie de la izbucnirea pestei porcine. Cerealele pentru furaje sunt sterilizate ?nainte de a fi introduse ?n conducta de hran?, evit?nd posibila contaminare a fermei de c?tre camioane. ?n interiorul fermei, aerul este filtrat, iar camerele de termocontrol sunt reglate pentru a verifica temperatura corpului porcilor.Efectivul de porci al Chinei, cel mai mare din lume, a sc?zut cu aproximativ jum?tate ?n 2019, provoc?nd un deficit de 11 milioane de tone de carne de porc, fapt care a dep??it cu mult aprovizionarea global?.Dac? func?ioneaz? conform planific?rii – ?i al?i produc?tori urmeaz? exemplul – cel mai important consumator de carne de porc din lume ar putea reduce achizi?iile de pe pia?a global?, ?nl?tur?nd un comer? cu carne ?n plin? expansiune, care a sprijinit fermierii din ?ntreaga lume.SANATATE si GASTRONOMIE Cercet?torii au descoperit o serie de fructe ?i legume care ar putea ajuta pacien?ii cu COVID-19 8 decembrie 2020, 10:23 de Afrodita Cicovschi Utilizatorii de smartphone-uri din ?ntreaga lume au ajutat Imperial College London s? finalizeze prima etap? a proiectului de cercetare Corona-AI ?n doar ?ase luni. Procesul s-a desf??urat semnificativ mai rapid dec?t ar fi fost posibil prin metode standard de cercetare. Proiectul Corona-AI, lansat de Funda?ia Vodafone ?n luna aprilie ?n cadrul aplica?iei mobile DreamLab ?n mai multe ??ri, printre care ?i Rom?nia, urm?re?te identificarea unor combina?ii ale medicamentelor existente ?i moleculelor din diverse alimente uzuale care ar putea ajuta pacien?ii cu COVID-19. Cercet?torii de la Imperial College London au anun?at descoperirile preliminarii ale cercet?rii, inclusiv identificarea unor molecule cu propriet??i antivirale din alimentele obi?nuite de provenien?? vegetal?, cum ar fi fructele de p?dure (?n special coac?ze negre, meri?or ?i afine), mere, portocale, l?m?i, varz?, broccoli, ceap?, usturoi, p?trunjel ?i fasole. De asemenea, studiul a constatat c? medicamentele obi?nuite utilizate pentru combaterea tulbur?rilor cardiovasculare ?i metabolice – precum simvastatina, atorvastatina ?i metformina – ar putea fi utilizate ?i ?mpotriva COVID-19. Descoperirile vor fi analizate ?n continuare de c?tre cercet?tori, care spun c? este necesar? o validare clinic? pentru a evalua poten?ialul impact al acestor molecule. Dr. Kirill Veselkov de la Departamentul de Chirurgie ?i Oncologie al Imperial College London, coordonator al proiectului Corona-AI, a declarat: ?De?i, pe bun? dreptate, se pune mult accent pe descoperirea unui vaccin pentru COVID-19, preocuparea noastr? este de a g?si modalit??i prin care s? putem ajuta oamenii care au contractat virusul, reduc?nd fie durata, fie gravitatea bolii. Pentru pacien?ii care nu necesit? internare exist? nevoia unui tratament inovator ?i rentabil care poate fi administrat ?n afara spitalului. Ne a?tept?m ca strategiile nutri?ionale bazate pe alimente bogate ?n fitoelemente s? ofere o solu?ie nou? ?n acest sens.” ADVERTISING ?n prima etap?, proiectul Corona-AI a ajutat oamenii de ?tiin?? s? exploreze efectul poten?ial a mii de molecule din medicamente ?i alimente. Cu ajutorul aplica?iei DreamLab ?i a inteligen?ei artificiale au fost rezolvate 100 de milioane de calcule matematice. Dup? ?ncheierea tuturor fazelor de cercetare – termen estimat pentru decembrie 2021 – rezultatele ob?inute vor fi puse la dispozi?ia comunit??ii medicale pentru a facilita studiile clinice. Concluziile legate de alimentele cercetate ar putea fi integrate ?n sfaturile dietetice pentru pacien?ii care se recupereaz? dup? COVID-19. DreamLab este o aplica?ie premiat?, dezvoltat? de Funda?ia Vodafone, care ofer? oric?rui posesor de smartphone o modalitate facil? de a sprijini cercetarea ?n domeniul cancerului. ?ncep?nd din aprilie 2020, ?n aplica?ie a fost inclus Corona-AI, un proiect care folose?te aceea?i tehnologie pentru a ajuta la lupta ?mpotriva r?sp?ndirii coronavirusului. Aplica?ia mobil? utilizeaz? puterea comun? de procesare a smartphone-urilor pentru a efectua calcule complexe ?ntr-un ritm mult mai rapid dec?t ?n mod tradi?ional. P?n? ?n prezent, DreamLab a fost desc?rcat? de aproape 1 milion de utilizatori din 17 ??ri care au ales s? sus?in? cercetarea ?tiin?ific?. ?n acest moment, aplica?ia este disponibil? ?n Rom?nia, Australia, Italia, Noua Zeeland?, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Cehia, Ghana, Africa de Sud, Republica Democratic? Congo, Lesotho, Germania, Irlanda, Grecia, Olanda ?i Albania. DreamLab a fost lansat? local de c?tre Funda?ia Vodafone Rom?nia ?n septembrie, 2019 ?i poate fi desc?rcat? din App Store sau Google Play Store. Pentru ca aplica?ia s? func?ioneze ?n limba rom?n?, utilizatorii trebuie s? aib? smartphone-ul setat pe aceast? limb?. Orice utilizator o poate desc?rca ?n mod gratuit, ?ns?, odat? instalat?, aplica?ia genereaz? trafic de date. Vodafone Rom?nia sus?ine proiectul DreamLab prin acordarea gratuit? a traficului de date na?ionale necesar func?ion?rii aplica?iei pentru clien?ii s?i. DreamLab nu are acces la informa?iile utilizatorilor. Funda?ia Vodafone se afl? ?n centrul unei re?ele de programe de investi?ii sociale globale ?i locale. Programul Connecting for Good al Funda?iei Vodafone combin? ac?iunile caritabile cu tehnologia pentru a face diferen?a ?n lume. Imperial College London este una dintre cele mai importante universit??i din lume. 17.000 de studen?i ?i 8.000 de angaja?i ai Colegiului extind frontierele cunoa?terii ?n domeniile ?tiin?ei, medicinei, ingineriei ?i afacerilor ?i ??i transform? descoperirile ?n beneficii pentru societatea noastr?. Potrivit Times Higher Education, Imperial College London este cea mai interna?ional? universitate din Marea Britanie, av?nd leg?turi academice ?n peste 150 de ??ri. Reuters a numit Colegiul drept cea mai inovatoare universitate din Marea Britanie datorit? culturii sale antreprenoriale excep?ionale ?i leg?turilor cu industria. Funda?ia Vodafone Rom?nia este o organiza?ie neguvernamental? rom?neasc?, cu statut caritabil, distinct? ?i independent? de opera?iunile comerciale ale companiei, ?nfiin?at? ?n 1998. ?n cei peste 20 de ani de activitate, Funda?ia Vodafone Rom?nia a finan?at 1.168 de programe derulate de 765 de ONG-uri din ?ntreaga ?ar?, ?n domeniile s?n?t??ii, educa?iei, serviciilor sociale. Proiectele au peste 3 milioane de beneficiari - copii, tineri, v?rstnici, persoane defavorizate fizic, social sau economic. P?n? ?n prezent, Funda?ia Vodafone Rom?nia a investit peste 31 de milioane de euro ?n proiecte desf??urate de organiza?iile non-profit partenere. Ce s? m?n?nci c?nd ?ii post: Alimentele care te energizeaz? Cristina Popescu Dac? nu obi?nuie?ti s? ?ii post de obicei, este posibil ca Postul Cr?ciunului s?-?i par? greu de ?inut, mai ales c? te tenteaz? s? m?n?nci nes?n?tos. Faptul c? m?nc?rurile s?n?toase te men?in ?n form? ?i te fac mai rezistent la vremea schimb?toare s-ar putea s? te conving? s? iei decizii mai bune ?n privin?a dietei din perioada postului.Odat? ce te-ai hot?r?t s? ?ii post ?naintea Cr?ciunului, chiar ?i numai pentru c?teva s?pt?m?ni, este posibil s? pici ?n plasa de a m?nca complet nes?n?tos. Dac? nu vrei ca postul s?-?i afecteze s?n?tatea ?n loc s? ?i-o ?mbun?t??easc?, ?ncearc? pe c?t posibl s? evi?i pr?jelile, r?nta?urile, produsele de post care imit? gustul alimentelor de dulce ?i care con?in prea mul?i aditivi ori prea mult? sare. ?n general, ocole?te alimentele prea s?rate, prea dulci sau prea grase.O alt? tenta?ie ?n post este consumul exagerat de f?inoase, paste, p?ine, covrigi, produse de patiserie. Sunt alimente cu care le po?i ?nlocui pe toate acestea ?i care te vor face s? sim?i c? postul a fost cea mai bun? alegere pe care ai f?cut-o nu doar pentru suflet, ci ?i pentru trup.Oleaginoasele ??i iau g?ndul de la poftele culinare?n timpul postului, corpul are ocazia s? se regenereze ?i s? piard? mai pu?in? energie pentru digerarea alimentelor. Gr?simile saturate provenite din dieta bogat? ?n carne cresc nivelul colesterolului r?u, fapt care spore?te ?i riscul de boli ale inimii. Pe de alt? parte, nucile, alunele, semin?ele, m?ncate ?n cantitate mic?, precum ?i pe?tele, ?n zile cu dezlegare, sunt surse excelente de acizi gra?i Omega-3 ?i magneziu. Acestea sunt cunoscute pentru faptul c? previn bolile cardiovasculare ?i au efect antiinflamator, potrivit clickpentrufemei.ro.Semin?ele de in au ?i ele rol cardioprotector. Con?in ?i antioxidan?i, fibre care, odat? p?trunse ?n organism, reduc absorb?ia de colesterol din alimente ?i stimuleaz? eliminarea toxinelor din organism.Nu te privezi de proteine dac? iei leguminoaseM?n?nc? ?n post leguminoase, fasole uscat?, linte, n?ut ?i maz?re! ??i aduc un plus de proteine ?i fibre, reduc pofta exagerat? de m?ncare ?i-?i iau g?ndul de la dulciuri sau de la alte gust?ri nes?n?toase. Acelea?i efecte au ?i cerealele, ov?z, quinoa, orez brun, müsli, dar ?i cartofii prepara?i la cuptor. Nu au multe calorii, se diger? mai u?or, deci nu cresc foarte mult nici glicemia.M?ncarea de post cap?t? alt gust cu ierburi aromatice ?i condimente bine aleseEste posibil ca m?nc?rurile de post s? nu aib? prea mult gust, dar nu ?i dac? folose?ti ?n locul s?rii ?n exces, usturoi, ceap?, ghimbir care intensific? procesele metabolice ?i ard caloriile. Te-ar ajuta s? adaugi fenicul, coriandru, rozmarin, diverse ierburi aromatice care au avantajul de a-?i ?mbun?t??i digestia, de a combate balonarea ?i durerile stomacale. Aceste nepl?ceri provin ?i din obi?nuin?a de a m?nca mai mult.Lipsa de alimente s??ioase sau proteice te aduce ?n situa?ia de a cre?te cantitatea, de aceea e bine s? ?ncerci s? m?n?nci mai des ?i s? consumi lichide la 30 de minute dup? ce ai m?ncat, precum ?i prin frac?ionarea meselor.Vei avea mai mult? energie dac? m?n?nci crudit??iFructele ?i legumele ??i aduc fibre, te scap? de nepl?ceri digestive, de constipa?ie. Cele intens colorate, ro?ii, portocalii, verzi, violete, dar ?i negre au un con?int ridicat de antioxindan?i care combat ?mb?tr?nirea cauzat? de ac?iunea oxidativ? a radicalilor liberi ?i stimuleaz? procesul de ardere a gr?similor. M?nc?nd mai des fasole verde ?i legume verzi, ?n general, vei avea ?i mai mult? energie. Acestea reduc tensiunea arterial? ?i faciliteaz? oxigenarea s?ngelui.Salatele de legume ?i fructele proaspete au un indice glicemic redus. Al?turi de o digestie simplificat?, cre?terea aportului de vitamine ?i minerale pe care-l confer? o diet? bogat? ?n crudit??i sus?ine func?ionarea bun? a organismului, mai ales la ?nceputul sezonului rece, atunci c?nd se acomodeaz? mai greu.DOSARCine este AUR, partidul venit de nic?ieri care ar putea intra ?n Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, ?n urm? cu c?teva zile: Noi suntem lega?i de micul produc?tor, de ??ranul rom?n. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului rom?n pentru agricultori Ziarul Financiar 06.12.2020, Surpriza alegerilor Parlamentare 2020 ar putea veni de la partidul AUR - Alian?a pentru Unirea Rom?nilor, un partid venit de nic?ieri, care ar putea s? intre ?n Parlament, pe fondul apatiei generale a rom?nilor de a merge la vot. Rezultatele le vom vedea dup? ora 21:00, c?nd vor fi f?cute publice primele exit poll-uri.?Partidul, fondat la sf?r?itul anului 2019, ?i are la conducere pe George Simion ?i Claudiu T?rziu co-pre?edin?i, ?i pe Sorin Lavric ca pre?edinte al Senatului.?Invitat la Marius Tuc? Show, pre?edintele AUR, George Simion ?n v?rst? de 34 de ani, a vorbit despre alegerile din 6 decembrie. El spune c? prima lege pe care ar da-o fiind la putere ar fi protejarea capitalului rom?n pentru agricultori.Nu am putut intra la nicio televiziune, am f?cut campanie pe net, sus?ine George SimionGeorge Simion: ?Dup? campania de la europarlamentare din 2019, am candidat independent, conduc un partid conservator care lupt? pentru tradi?ii. Suntem pentru libertatea de op?iune, consider?m via?a sacr? de la concepere, dar e alegerea fiec?rei persoane dac? a face sau nu avort. ?n TV de ?tiri nu mai exist? libera exprimare, nu am putut intra la nicio televiziune, am f?cut campanie pe net.”?Noi suntem lega?i de micul produc?tor, de ??ranul rom?n”George Simion: ?Exist? asem?n?ri cu USR pe mesajul antisistem, ei reprezint? zona multicultural?, globalismul, federa?ie a statelor, noi avem o orientare c?tre conservatorii ?i reformi?tii europeni. Noi suntem lega?i de micul produc?tor, de ??ranul rom?n, am fost ?n 15 pie?e, am ar?tat un lucru evident – to?i erau ?n supermarket ?i ??ranii erau sco?i din pie?e. Am cunoscut pe pre?edin?i prin mi?carea noastr? unionist?. Nici eu nu credeam c? intru ?n politic?, dar ni s-a luat, plin de dezgust de ce se ?nt?mpl? ?n societate. Toat? identitatea noastr? na?ional? e c?lcat? ?n picioare”.Ce pute?i citi ?n noua edi?ie a Business MAGAZIN Ioana Matei 08.12.2020, ?n cele aproape trei decenii de activitate pe pia?a local?, companiile Coca-Cola Rom?nia ?i Coca-Cola HBC Rom?nia, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar ?n dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci ?i ?n sprijinirea comunit??ilor locale, prin investi?iile anuale de peste?1 milion de euro realizate ?n plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou ?nceput, prin care reprezentan?ii celor dou? entit??i au hot?r?t s? ??i uneasc? eforturile pentru a continua, sub aceea?i platform?, al?turi de angaja?i ?i de ONG-urile partenere, proiectele de mediu ?i implicare ?n viitorul societ??ii rom?ne?ti.?Cum se traduce solidaritatea ?n cifre? * * *Ea e rom?nc?, el este grec. Zaliari este numele livezii de m?slini pe care el o are ?n Peninsula Peloponez din Grecia ?i, de ceva timp, ?i brandul uleiului pe care ?mpreun? ?l produc din cultura proprie 08 dec 2020 Alina-Elena Vasiliu O pic?tur? de ulei de m?sline a fost leg?m?ntul dintre Andreea ?i Charalampos Koronios. Ea e rom?nc?, el este grec. Zaliari este numele livezii de m?slini pe care el o are ?n Peninsula Peloponez din Grecia ?i, de ceva timp, ?i brandul uleiului pe care ?mpreun? ?l produc din cultura proprie. Povestea pe lung este ?ns? mult mai savuroas?. ?ntocmai ca o zi de var? pe nisipul grecesc. ?Livada este ?n familie de peste 50 de ani ?i are ?n jur de 1.500 de m?slini. Dup? ce ne-am c?s?torit, ?n 2018, am adus pu?in ulei pentru prieteni, care l-au l?udat foarte tare. Asta ne-a dat ?ncredere ?i a?a am ?nceput s? ne interes?m ce putem face pentru a aduce ?n Rom?nia uleiul ca s?-l vindem“, poveste?te Andreea Koronios.Vreme de un an a tatonat pia?a, a adunat informa?ii, s-a plimbat pe la institu?iile din Rom?nia ?i, ?ntr-un final, la ?nceputul lui 2020, a pornit businessul, un pas pe care nu s-ar fi g?ndit niciodat? c? ?l va face, pentru c? se temea s? investeasc? bani ?i suflet, cu posibilitatea de a pierde totul. Andreea Koronios este, la baz?, psiholog. Nu a profesat nici m?car o zi, pentru c? a ales s? plece ?n Italia, unde a lucrat timp de zece ani ?n domeniul HoReCa. Ast?zi, lucreaz? ?ntr-o multina?ional?, iar tot timpul extra ?l dedic? pentru Zaliari, de care se ocup? imediat ce uleiul ajunge ?n sticle ?i canistre, iar m?slinele sunt puse la murat.?De etapele dinaintea acestui proces se ocup? so?ul ?i socrul meu. Asta presupune ?ngrijitul m?slinilor, udatul lor, cur??atul, hr?nitul cu vitamine de dou? ori pe an, culesul ?i prelucratul lor. Ei ?tiu totul legat de m?slini doar privindu-le frunzele. Mie mi se pare fascinant.“C?nd cei doi speciali?ti ?dezbat“ toate detaliile legate de ?ngrijirea m?slinilor, Andreea este numai ochi ?i urechi ?i caut? s? capteze c?t mai multe informa?ii, pentru a le transmite ?i ea mai departe, ?n cuvinte simple, celor care sunt curio?i s? afle cum ajunge uleiul Zaliari ?n sticle.?Am investit ?n imagine, analize ale uleiului, mod de ambalare. Livada deja exista, a?a c? nu au fost necesare investi?ii mari. Totul cost? ?ns?, de la vitaminele pentru m?slini ?i ap? p?n? la procesul de cur??are, adic? toat? munca depus? p?n? c?nd m?slina ajunge ulei. Ne-am bazat pe salariile noastre ?i pe ajutor din partea p?rin?ilor.“At?t produc?ia, c?t ?i ?mbutelierea au loc ?n Grecia, iar brandul a crescut din recomand?rile celor c?rora aroma m?slinelor coapte sub soarele grecesc dezmierd?torle-a l?sat gura ap?. Acum, urm?torul pas este ca familia Koronios s?-?i extind? livada, pentru c? Charalampos, jum?tatea greceasc? din poveste, mai are un teren pe care mai pot fi planta?i aproximativ 500 de m?slini. ?De asemenea, ?n livad? avem ?i o c?su??, pe care dorim s-o renov?m, ca s? putem primi oaspe?i care vor s? guste via?a greceasc? adev?rat?. Nu este o zon? turistic? cea unde avem m?slinii, a?a c? totul este autentic, f?r? cosmetiz?ri. ?i primim cu drag ?i pe cei care vor s? vad? sau s? participe la cules.“ Destinul a f?cut ca, de c?nd se ocup? de business, Andreea Koronios s? fi intrat ?n contact cu multe familii care au copii bolnavi sau cu tulbur?ri de comportament. Tocmai de aceea, visul ei este s? poat? duce acolo, la Zaliari, familii ale c?ror copii au deficien?e sau probleme de s?n?tate, pentru ca ace?tia s? se bucure de experien?a de a culege m?slinele direct din copac, de a lua parte la procesul de produc?ie ?i de a pleca acas? cu uleiul f?cut cu propriile m?ini. Ca un pansament pe sufletul celor care au nevoie de el.?Oamenii ace?tia ne deschid ochii din foarte multe puncte de vedere, at?t legat de business, c?t ?i legat de via?a de zi cu zi.“ Zaliari Olive Oil a devenit deja un ?membru“ ?n multe familii cu copii mici, ai c?ror p?rin?i vor s? le compun? meniul din m?ncare c?t se poate de s?n?toas?. Dar cum m?ncarea s?n?toas? nu este neap?rat plictisitoare, Andreea vrea s? aduc? un twist uleiului de m?sline.?Avem ?n plan diversificarea ofertei. Vrem s? aducem ulei nefiltrat, adic? acela care mai are ?nc? pulpa de m?sline ?n el ?i care este foarte s?n?tos. Acest lucru se poate face doar c?nd m?slinele sunt proasp?t presate. ?n plus, vrem s? avem ?n gam? ?i ulei aromatizat - cu usturoi, nuci, stafide. Chiar acum testez diferite combina?ii inedite“, m?rturise?te Andreea Koronios. Cu uleiul lor de m?sline, Andreea ?i Charalampos au ajuns ?n toat? Rom?nia, unde livreaz? prin curier, iar de c?nd a venit pandemia, comenzile nu au contenit, pentru c? oamenii au stat ?n cas? ?i au avut, deci, mai mult timp pentru g?tit. E drept c? asta a ?nsemnat mobilizarea tuturor for?elor pentru a se organiza c?t mai bine, dar a meritat. O sticl? de 750 de mililitri de Zaliari Oil cost? 40 de lei, iar o canistr? de cinci litri 250 de lei.?Un plan pentru 2021 este s? facem un magazin online. ?n rest, vrem s? p?str?m spiritul afacerii de familie. Zaliari este despre familie, acel loc ?n care totul este f?cut de la zero, ?i se adreseaz? familiilor.“A?a cum, de altfel, se ?nt?mpl? ?i cu s?rb?torile de iarn?, nu-i a?a? * * *Realitatea din termometre sus?ine ?nc?lzirea global O.D. Ziarul BURSA #Interna?ional #Mediu / 08 decembrieContestat?, inclusiv din zona oamenilor de ?tiin??, ?nc?lzirea global? este sus?inut? de tot mai multe date concrete. Astfel, noiembrie 2020 a fost cea mai cald? lun? noiembrie ?nregistrat? vreodat? ?n lume, potrivit serviciului european de monitorizare a schimb?rilor climatice Copernicus, care evoc? posibilitatea ca 2020 s? detroneze 2016 de pe primul loc ?n clasamentul celor mai calzi ani ?nregistra?i vreodat? ?n epoca modern?. Perioada de 12 luni cuprins? ?ntre decembrie 2019 ?i noiembrie 2020 a avut o temperatur? medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustrial?, a explicat Copernicus ?n bilan?ul s?u climatic lunar publicat luni. ?n contextul ?n care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi ?nregistra?i vreodat?, cifra anun?at? apropie periculos de mult planeta Terra de plafonul fixat prin Acordul pentru clim? de la Paris. Acest pact, semnat ?n 2015 de circa 200 de state care s-au angajat s? ??i reduc? emisiile de gaze cu efect de ser?, vizeaz? limitarea cre?terii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius - sau ?n cel mai r?u caz cu cel mult 2 grade Celsius - ?n raport cu era preindustrial? pentru a limita impactul devastator al furtunilor, secetelor ?i valurilor de canicul?. ?n condi?iile ?n care planeta noastr? s-a ?nc?lzit deja cu peste 1 grad Celsius, temperatura sa medie cre?te ?n continuare, ?n medie, cu 0,2 grade Celsius per deceniu de la sf?r?itul anilor 1970, au dezv?luit administratorii programului Copernicus ?n bilan?ul lor climatic lunar. ?n ceea ce prive?te luna noiembrie, la nivel global, temperatura a dep??it semnificativ (cu 0,13 grade Celsius) recordul precedent de?inut la egalitate de lunile noiembrie 2016 ?i noiembrie 2019, situ?ndu-se cu 0,77 grade Celsius peste media temperaturilor ?nregistrate ?n lunile noiembrie ?n perioada 1981-2010. "Aceste recorduri (de temperatur?) sunt ?n concordan?? cu tendin?a pe termen lung de ?nc?lzire global?", a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului european de monitorizare a schimb?rilor climatice Copernicus, f?c?nd apel la liderii politici s? "vad? aceste recorduri drept semnale de alarm? ?i s? caute cele mai bune modalit??i de a respecta angajamentele Acordului de la Paris".?nc?lzirea global? conduce la o topire ?n mas? "'ireversibil?'' a ghe?ii din Antarctica, iar "'decarbonizarea'' atmosferei reprezint? singura solu?ie pentru ?ncetinirea acestui proces, declara la ?nceputul anului o specialist? ?n climatologie din Australia. Activitatea antropic? a intensificat ?nc?lzirea global?, care ar putea duce la o topire ?n mas? ?n Antarctica, a spus Zoe Thomas, cercet?toare la Universitatea din New South Wales, care a f?cut parte dintr-o echip? interna?ional? de oameni de ?tiin?? ce a publicat un studiu despre topirea ghe?ii ?n Antarctica. Studiul a demonstrat c? lumea ar putea pierde cea mai mare parte a calotei glaciare din vestul Antarcticii, care se sprijin? pe fundul m?rii ?i este m?rginit? de ghea?? plutitoare, ?n condi?iile unui mediu din ce ?n ce mai c?lduros. "'?n ceea ce prive?te calota glaciar? din vestul Antarcticii, odat? ce este atins un anumit prag, acest ?nceput de topire va continua ?n ciuda eforturilor noastre de a-l stopa'', a declarat Zoe Thomas. Echipa de cercet?tori sper? s? continue cercet?rile pentru a stabili viteza cu care ghea?a r?spunde la temperaturile ?n cre?tere, ceea ce ar ajuta la realizarea unei estim?ri mai concrete a evolu?iei viitoare. Cea mai ridicat? temperatur? ?nregistrat? vreodat? ?n Antarctica, de la 18,3 grade Celsius, a fost consemnat? la o baz? de cercetare din regiune la data de 6 februarie. Dac? temperaturile ridicate se vor men?ine, acestea ar putea provoca o cre?tere extrem? a nivelului m?rilor, la nivel mondial. Thomas a subliniat c? singurul lucru care ar ?ncetini topirea ghe?ii ar fi demersul de "'decarbonizare'' al tuturor economiilor mondiale. * * *Un rom?n, un grec ?i un polonez intr? ?ntr-un bar. Cine va cheltui mai mul?i bani? de DP ??? HotNews.ro Mar?i, 8 decembrie 2020, Ce europeni sunt cei mai cheltuitoriHint: depinde de v?rst?. La tinere?e, grecul, arat? datele unei statistici experimentale publicate de Eurostat. Tinerii greci de sub 35 de ani ar cheltui cu 50% peste ceea ce c??tig?, fiind adep?ii dictonului ”Tr?ie?te clipa!”. La polul opus, sunt tinerii cehi care din fiecare sut? de euro c??tigat? nu ar cheltui mai mult de 64 de euro. Peste 100% din venit ar cheltui spaniolii, portughezii ?i ciprio?ii. Dar asta e valabil doar pentru segmentul de v?rst? 25-34 de ani.Pentru cei cu v?rsta mai mic? de 35 de ani, graficul statelor europene arat? ca mai jos (click pentru a m?ri imaginea):La grupa ceva mai matur? de v?rst?, de 35-44 ani, grecii continu? s? r?m?n? pe primul loc, iar rom?nii trec pe al doilea, urma?i de portughezi. Grecii ar cheltui 131 de euro la fiecare 100 de euro c??tiga?i, ?n vreme ce rom?nii s-ar ?ntinde mai mult dec?t ne e plapuma cu un euro (sau un leu, depinde cum m?sori venitul) lunar. ?n fond, dac? Statul tr?ie?te an de an pe deficit, persoana fizic? de ce n-ar face-o, nu?Pentru cei cu v?rsta 35 -44 de ani, graficul statelor europene arat? ca mai jos (click pentru a m?ri imaginea):Am ajuns la 45-54 de ani. Oameni mai chibzui?i, mai cump?ta?i, ai zice. Nu ?ns? ?i grecii, care continu? s? tr?iasc? mult peste mijloace, cu 122 de euro cheltui?i la fiecare sut? de euro ?ncasat?. E ?i singurul stat cu asemenea ”ambi?ii”. Rom?nii coboar? pe locul al patrulea, dup? portughezi ?i ciprio?i (?i evident, greci). La cap?tul opus sunt bulgarii, estonienii ?i lituanienii. Bravo lor!Pentru cei cu v?rsta 45-54 de ani, graficul statelor europene arat? ca mai jos (click pentru a m?ri imaginea):Grupa de v?rst? 55-64 de ani. Grecii r?m?n campioni. N-au nicio treab?, ar cheltui 104,7 euro la fiecare sut? de euro care le intr? pe card. Croa?ii urc? pe locul al doilea, urma?i de britanici, s?tui de c?t au stat ?i au pus deoparte. Rom?nii r?m?n pe locul al patrulea, cu 85 de euro cheltui?i la fiecare sut? primit?. Doamne-ajut? ?i la s?raci!Pentru cei cu v?rsta 55-64 de ani, graficul statelor europene arat? ca mai jos (click pentru a m?ri imaginea): Am ajuns la 65 ani+. Nici nevoile nu mai sunt ca cele de la 35 de ani ?i prin urmare nici cheltuielile. E prima dat? c?nd grecii ar cheltui mai pu?in dec?t ?ncaseaz? (e drept, cu aproape 96,5 de euro cheltui?i din 100 de euro, dar tot e ceva). Mai mult, croa?ii abia acum ?ncep s? se destr?b?leze, cheltuind aproape 99% din venit. Pe pozi?ia a treia suntem noi, rom?nii. Din fiecare sut? de lei cheltuim 90 de lei c? doar o via?? are omul!Pentru cei cu v?rsta 65-74 de ani, graficul statelor europene arat? ca mai jos (click pentru a m?ri imaginea): Ehei, dragii mo?ului, c?nd ai peste 75 de ani, treburile se schimb?. Belgienii ?ncep s? desfac? baierele pungii (a se citi ”cardurilor”) ?i cheltuie peste ?ncas?ri. Sunt urma?i de rom?ni, cu 97,4% bani cheltui?i, olandezi ?i bulgari.Clasamentul, mai jos (cick pentru a m?ri imaginea):...* * *Noi combina?ii de condimente exotice pentru produsele din carne, testate de studen?ii de la USAMV Ia?i Studen?ii Facult??ii de Zootehnie de la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? ?Ion Ionescu de la Brad” din Ia?i (USAMV) experimenteaz? ?n aceast? perioad?, ?mpreun? cu profesorii lor ?ndrum?tori, mai multe condimente exotice care ar putea fi folosite pentru produsele din carne.Studen?ii specializ?rilor pentru Controlul ?i expertiza produselor alimentare ?i Inginerie ?i management ?n alimenta?ie public? ?i agroturism au ?n lucru ?n atelierele de microproduc?ie procesare carne mai multe probe pentru care au folosit mai multe combina?ii de condimente exotice, cum ar fi curcuma, ghimbir, tarhon, oregano, rozmarin, fenicul, curry, coriandru, chimion. Aceste probe vor avea ca scop final brevetarea unor noi produse, care s? le ?nlocuiasc? pe cele tradi?ionale. ?Am ?ncercat noi condimente exotice pentru a fr?gezi carnea, dar ?i pentru a cre?te apetitul atunci c?nd vorbim de consum. Am sesizat c? este nevoie pe pia?? de astfel de produse ?i ?ncerc?m s? le ?nlocuim pe cele tradi?ionale, usturoi, piper ?i boia. Nu ?tiu c?t? lume se mai reg?se?te ?n acele condimente; ?ncerc?m s? venim ?i cu o alt? alternativ? a produselor noastre vis a vis de gradul de condimentare, de tot ce se ?nseamn? fr?gezire, pentru a surprinde o structur? de maturare corespunz?toare. Pentru fiecare produs testat s-au folosit c?te trei feluri de condimente, pentru a nu fi agresive ?i pentru a ob?ine produse ce ar putea fi introduse ?n pia??, s? le brevet?m”, a declarat ?ef lucr. dr. Marius Ciobanu, cadru didactic la disciplina Tehnologia proces?rii c?rnii de la USAMV Ia?i.Dup? ce produsele vor trece de toate etapele tehnologice, acestea vor fi testate ?n cadrul laboratoarelor de analize senzoriale pe care le au studen?ii ?n cadrul activit??ilor didactice. P?n? vor ajunge s? breveteze noile condimente, o parte dintre studen?ii afla?i ?n ultimul an de studii au ales pentru lucrarea de licen?? s? studieze acela?i subiect, al condimentelor exotice potrivite pentru carne. * * *Gitana Winery lanseaz? un nou vin ro?u sec ce se vinde ?n re?elele Mega Image, Metro ?i Carrefour Andra Imbrea 08 Dec 2020 Casa de vinuri Gitana Winery din Republica Moldova a lansat un nou vin ro?u sec ce face parte din gama Reserva, Merlot Cabernet Sauvignon. Acest nou cupaj completeaz? portofoliul Gitana, ad?ug?nd ?nc? un vin gamei ce include Cabernet Sauvignon, Merlot, Rose, Rar? Neagr?, Riesling ?i Chardonnay. Noul sortiment este disponibil pentru achizi?ionare ?n re?eaua de supermarketuri Mega Image, iar ?n cur?nd va putea fi achizi?ionat ?i din hypermarketurile Metro ?i Carrefour. Pre?ul recomandat este de 45 lei.Inspirat de cel mai faimos cupaj al Moldovei, expresivul Codru, ce rezult? prin cupajarea soiurilor Merlot ?i Cabernet Sauvignon, noul cupaj de la Gitana, format din cele dou? soiuri fran?uze?ti cu notorietate creeaz? un vin bine structurat, perfect pentru sezonul rece ?i cu adev?rat memorabil ?n combina?ie cu m?nc?rurile tradi?ionale specifice s?rb?torilor de iarn?.?Noul vin este un real succes al oenologului Nicola Tucci, care a reu?it s? ob?in? o licoare at?t de catifelat? din cele dou? soiuri, Merlot ?i Cabernet Sauvignon. Clima ?i zona ?n care sunt cultivate planta?iile de vi??-de-vie sunt doi factori care sus?in dezvoltarea soiurilor ro?ii europene. Merlot Cabernet Sauvignon este un vin atractiv, potrivit sezonului rece ?i numai bun pentru a fi savurat pe timpul s?rb?torilor de iarn?. Cu tanini moi ?i arome delicate, vinul poate fi servit al?turi de preparatele tradi?ionale, un companion excelent al preparatelor din carne ?i o completare fireasc? a deserturilor aromate consumate ?n aceast? perioad?. Recomand ca vinul s? fie servit ?n decantor, la temperatura de 18° C.” declar? Lilia Dulgher, Marketing Manager ?i V?nz?ri la Gitana Winery.Sectorul de retail din Rom?nia al vin?riei Gitana const? ?n hypermarketurile Carrefour, Auchan, Selgros, Metro ?i ?n supermarketurile Mega Image. De asemenea, vinurile Gitana pot fi achizi?ionate online de pe platforme precum finestore.ro sau emag.ro. Distribu?ia vinurilor Gitana nu se rezum? doar la pia?a local?, acestea fiind comercializate ?i pe pia?a interna?ional?, precum Japonia, Coreea de Sud, China, SUA ?i Europa.Gitana Winery este marca comercial? ?nregistrat? a Vin?riei ?iganca. ?n prezent, Gitana exploateaz? aproximativ 360 de hectare de vi??-de-vie, av?nd o capacitate de stocare de 7 milioane de litri ?i una de produc?ie de la 2,2 p?n? la 2,7 milioane de litri. Planta?iile de vi??-de-vie de?inute de Vin?ria ?iganca fac parte din regiunea viticol? Valul lui Traian. Podgoriile sunt plasate ?n arealul a dou? sate din raionul Leova, fiind ?mp?r?ite ?n trei zone. O zon? se afl? ?n satul Filipeni, iar celelalte dou? ?n satul Romanovca. Zonele respective sunt favorabile cultiv?rii vi?ei-de-vie, deoarece ?ntrunesc toate caracteristicile pedoclimatice necesare pentru producerea vinului de ?nalt? calitate.Vin?ria ?iganca este locul de origine al vinurilor Gitana. Aceasta a fost cump?rat? de familia Dulgher ?n anul 1997. Crama a fost reconstruit? ?i retehnologizat?, iar planta?iile de vi??-de-vie au fost extinse ?n arealul Valul lui Traian, ?n satele Filipeni ?i Romanovka. * * *Protejarea plantelor pomicole pe timp de iarn? Mar?i, 08 Decembrie 2020 ?n r?ndurile de mai jos, dr. ing. Marius Viorel Roman, proprietar Pepinierele Roman, produc?tor autorizat de material s?ditor pomicol (peste 100.000 de pomi fructiferi anual), v? spune ce ave?i de f?cut ?n aceast? perioad? ?n planta?ii. Calendaristic, ne afl?m ?n anotimp de iarn?,?c?nd temperaturile pot sc?dea ?i la minus 18 grade Celsius, iar cele resim?ite se pot situa chiar ?i sub minus 20 grade. ?Vremea este imprevizibil?,?iar de la o?perioad? scurt? la alta amplitudinea poate fi foarte mare, motiv pentru care recomand ca p?n? la 15 decembrie pomicultorii s? protejeze plantele (smochin, kaki, rodiu, kiwi), mai ales dac? discut?m de plante cu v?rsta de p?n? la 2 - 3 ani. Se poate ?nt?mpla ca ?n momentul schimb?rii vremii, pomicultorii s? nu fie disponibili, deci aten?ie sporit?”, atrage aten?ia dr. ing. Marius Viorel Roman. Dup? ce se realizeaz? plantarea, ?n cazul speciei kaki, unde plantele pot dep??i ?n?l?imea de 2 metri, specialistul recomand? scurtarea lor la ?n?l?imea de circa 2 metri, iar dup? ce acestea sunt tutorate, s? fie protejate cu resturi vegetale (coceni de porumb, stuf, rogojini, paie, frunze), iar la final str?ns bine cu folie sau alte materiale termoizolante.?n ceea ce prive?te t?ierea definitiv? a plantelor de kaki, aceasta se va face ?n prim?var?, urm?nd ca scurtarea s? se fac? deasupra a 3 - 4 ramuri anticipate, situate pe axul pomilor, iar ?n cazul celor care nu au astfel de l?stari, care nu prezint? l?stari anticipa?i, scurtarea pomilor se va face la circa 1,20 metri, astfel ?nc?t s? existe muguri vegetativi, din care s? evolueze l?stari,?care vor forma coroana pomilor.?Referitor la plantarea pomilor, indiferent de specie/soi, chiar dac? vorbim de trandafiri, arbu?ti fructiferi,?vi??-de-vie, se pot planta ?n ferestrele iernii, at?ta timp c?t nu avem solul ?nghe?at,?iar gropile de plantare se pot executa ?i temperaturile care se ?nregistreaz?, ?n timpul plant?rii, sunt pozitive. Pepeinierele Roman ??i continu? activitatea privind livrarea plantelor, p?n? la data de 10 decembrie,?mai ales c? pe viitor se anun?? o ?nc?lzire semnificativ? a vremii, ceea ce permite continuarea plant?rilor la nivel na?ional, sigur cu mici excep?ii ?n zonele montane ?i premontane, unde se ?nregistreaz? strat de z?pad?. Pe tot parcursul iernii, dac? vor fi ferestre de iarn?,??i dac? ?i la noi vremea va fi favorabil?, vom r?spunde prompt solicit?rilor pomicultorilor, livr?ndu-le material s?ditor existent ?n stoc, chiar ?i ?n ferestrele iernii, pentru cei care nu au reu?it s? planteze ?n aceast? toamn???i vor s? profite de vremea bun? din timpul iernii”, precizeaz? dr. ing. Marius Viorel Roman. Foto: pepinierele-roman.ro * * * Yara Rom?nia: Efortul de a p?stra un ritm normal, mult mai mare ?n 2020! De Food Biz La dec. 8, 2020 Distribuitorul de ?ngr???minte chimice YARA Rom?nia?a reu?it s?-?i p?streze portofoliul de clien?i ?n condi?iile dificile ale acestui an, ceea ce a presupus un efort?suplimentar, a declarat pentru FoodBiz Liviu Gruia, Director de V?nz?ri Rom?nia ?i Republica Moldova.2021 trebuie s? fie anul stabilit??ii, iar?afacerile vor trebui s? continue exact a?a cum au fost structurate p?n? acum, pentru c? sunt business-plan-uri care trebuie s? fie respectate. Altfel, n-ai cum s? te men?ii pe pia??.“Din punct de vedere al business-ului, putem spune c? nu a fost un challenge extraordinar, ?n 2020, ??ns? a fost efort depus suplimentar, pentru c? business-ul ?tiam cum s?-l coordon?m, cum s?-l facem, ?ns? efortul de a-l men?ine ?n acest ritm, ?n ritmul normal, a fost mult mai mare ?i am reu?it s? dep??im toate piedicile. Bine?nteles c? am avut ?ntotdeauna parteneri l?ng? noi care au reusit s? joace ?n acela?i ritm. Este important s? produci marf?, s? produci ?ngr???minte, dar trebuie s? le ?i livrezi, iar transporturile au jucat un rol esen?ial ?n business-ul nostru, anul acesta, de aceea suntem m?ndri de partenerii no?tri c? au livrat produsele la timp“, ne-a declarat ?Liviu Gruia.C?t despre 2021, consider? c? trebuie s? fie anul stabilit??ii, pentru c? de evolu?ia lui depind ?i pa?ii ce vor fi f?cu?i ?n urm?torii 10 ani.F?r? compromisuri ?n tehnologia de cultur?Yara face parte dintr-un model de business pe partea de ?ngr???minte complet la nivel global, spune?Liviu Gruia. Nu exist? cultur? pe care compania s? nu o acopere sau un produs?“corect” care s? poat? s? ?i ajute pe fermieri.“Pentru fermierii mici ?i mijlocii, ?ntotdeauna am ?ncercat s? g?sim o solu?ie de mijloc, ?ns? niciodat? f?c?nd compromisuri. Nu este ok s? faci compromisuri ?n tehnologia de cultur?. Chiar dac? oferim un produs de calitate, un produs premium, doz?m sau spunem c? prin tehnologiile noastre trebuiesc aplicate dozele necesare dorin?elor fermierului. Adic? trebuie s? fie totul corelat cu ceea ce ??i dore?te el: o?produc?ie ridicat?, o calitate diferit?, totul depinz?nd de canalul lui de livrare a m?rfurilor. Astfel, e greu sa spui?“i?i ofer cel mai ieftin sau cel mai scump produs”, ci este mult mai corect s??primeasc? ceea ce ?l ajut? ?n urm?torul an, adic? produsul corect”, a mai precizat managerul Yara.vitatea principal? a Yara constituie produc?ia de ?ngr???minte, aceasta fiind str?ns legat? de productivitatea agricol? ?i produc?ia alimentelor.Solu?iile Yara de nutri?ie a culturilor ?i agricultura de precizie permit fermierilor s? creasc? randamentele ?i s? ?mbun?t??easc? calitatea produselor, reduc?nd ?n acela?i timp impactul asupra mediului.?Compania este prezen?? la nivel mondial, cu peste 16.000 de angaja?i ?i opera?iuni ?n peste 60 de ??ri. * * *Zootehnia a pierdut un specialist de elit?! S-a stins dr. ing. Ioan Mihalca! agrointelig enta.ro - 8 decembrie 2020 Doliu ?n agricultur?. Unul dintre cei mai reputa?i speciali?ti din zootehnia rom?neasc? s-a stins l?s?nd ?n urma sa o vast? activitate, lucr?ri de specialitate ?i recomand?ri valoroase pentru cresc?torii de animale.Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie a anun?at ast?zi, mar?i – 8 decembrie, dispari?ia dintre noi a dr. ing. Ioan Mihalca.”Cu deosebit? triste?e ?i cople?i?i de durere, conducerea ?i colegii Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie “Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, anun?? ?i regret? decesul prematur al domnului dr. ing. Ioan Mihalca, ?ef serviciu CRZ 6 NV ?i fost director general adjunct al Agen?ieiNa?ionale pentru Zootehnie domnul Ioan Mihalca a fost un specialist din elita zootehniei rom?ne?ti, care a coordonat cu profesionalism ?i d?ruire foarte mul?i ani activitatea OJZ Maramures ?i a celorlalte jude?e arondate CRZ 6 NV, un caracter de excep?ie, un om bl?nd ?i integru, distins ?i plin de omenie. Domnul Mihalca va ram?ne ve?nic ?n sufletele noastre. Fie ca bunul Dumnezeu s?-i asigure odihn? ve?nic? printre ale?ii S?i, iar familiei ?ndurerate, transmitem sincere condolean?e ?i puterea de a trece peste aceast? tragedie”, este mesajul ANZ.Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO transmite condolean?e familiei. Dumnezeu s? ?l odihneasc?! * * *O noua aplicatie pentru mobil care masoara impactul pe care il au produsele de protectia plantelor asupra mediului HYPERLINK "" Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 08, 2020 Dezvoltata de Corteva Agriscience, aplicatia IPM Pro ii ajuta pe fermieri, oferind solutii durabile de gestionare a insecticidelorGeneva, Elvetia, 2 decembrie 2020 — A fost lansata o noua aplicatie mobila care sa-i ajute pe producatorii agricoli sa-si protejeze culturile si sa asigure un sistem agricol mai rezistent si mai durabil.Prin utilizarea aplicatiei IPM Pro de la Corteva Agriscience (disponibila pentru descarcare in Google Play? si Apple App Store?), fermierii pot masura orice impact potential al substantelor, cum ar fi Isoclast? active, Spinetoram si Spinosad, asupra insectelor benefice si polenizatorilor.De asemenea, acest instrument ofera informatii pentru o utilizare corecta si in conditii de siguranta a insecticidelor noastre, inclusiv Closer?, Delegate? si Exalt?.In Europa exista deja un proces strict de reglementare referitor la modul in care produsele pentru protectia plantelor afecteaza daunatorii, mediul si insectele benefice, iar aplicatia IPM Pro ofera o modalitate suplimentara de informare pentru agricultori.Dupa deschiderea aplicatiei si selectarea unei culturi, utilizatorii pot accesa informatii legate de daunatori, insecte benefice si polenizatori, precum si recomandari de administrare si utilizare a solutiilor oferite de Corteva, care ii pot ajuta pe cultivatori sa obtina o recolta bogata si de calitate.De exemplu, un cultivator de rosii care foloseste noul insecticid Closer HYPERLINK "" \l "_ftn1" [1] de la Corteva Agriscience, pentru a-si proteja culturile impotriva afidelor, poate accesa aplicatia sa evalueze impactul acestui produs asupra tuturor insectelor benefice si polenizatorilor cheie.Lansarea aplicatiei este in conformitate cu viziunea companiei Corteva Agriscience pentru un sistem alimentar mai durabil, asa cum prevad Obiectivele de Durabilitate pentru 2030. Compania se angajeaza in stabilirea, restaurarea si conservarea habitatului pentru polenizatori si fauna salbatica, punand accent pe o aprovizionare accesibila si continua cu alimente, care satisface nevoile alimentare si nutritionale ale unei lumii in continua crestere.Cele 14 obiective care trebuie atinse in urmatorii 10 ani sunt construite in jurul a patru piloni principali: obiective in beneficiul agricultorilor; obiective in beneficiul terenului; obiective in beneficiul comunitatilor si obiective pentru operatiunile companiei. Printre acestea se numara angajamentul de a consolida biodiversitatea in vederea imbunatatirii a peste 10 milioane de hectare prin practici durabile de gestionare a terenurilor si conservarea habitatelor.Corteva Agriscience si-a luat angajamentul cu privire la urmatoarele:Consolidarea biodiversitatii – varietatea si variabilitatea plantelor, animalelor si microorganismelor intr-un habitat sau ecosistem, componenta esentiala a eforturilor depuse atat pentru sanatatea fermei, cat si pentru durabilitate;Contribuie la protejarea polenizatorilor, care joaca un rol vital in productia de culturi sanatoase pentru alimente, fibre, uleiuri comestibile, medicamente si alte produse. O treime din productia mondiala de alimente se bazeaza pe polenizatori si, intrucat Corteva Agriscience este o companie dedicata atat producatorilor, cat si consumatorilor, protectia acestora este o prioritate pentru noi.Sylvain Bedel, Insecticide & Nematicide (INM) Program Leader Corteva Agriscience, a declarat: ?IPM Pro este un instrument excelent care le permite agricultorilor sa tina sub control daunatorii si sa aplice produsele intr-un mod specific. Acesta este doar un exemplu care arata angajamentul Corteva de a oferi cultivatorilor un pachet de solutii cu impact redus asupra mediului, in conformitate cu asteptarile societatii pentru o agricultura mai sustenabila. Corteva se angajeaza sa ajute cultivatorii in lupta pentru o agricultura mai durabila, iar aceasta aplicatie ii va ajuta sa protejeze insectele si polenizatorii atat de cruciali pentru ecosistemul nostru.”In plus, prin descarcarea aplicatiei IPM Pro, fermierului i se va acorda acces gratuit la baza de date IPM Impact, cea mai cuprinzatoare baza de date din lume despre efectele secundare ale multor molecule de protectie a plantelor asupra agentilor biologici si polenizatorilor.In mod normal, costul unui abonament la aceasta baza de date costa 500 EUR pe an, insa Corteva va oferi suplimentar acest instrument util fermierului, pe langa noua aplicatie mobila.Aplicatia IPM Pro poate fi descarcata prin Google Play si Apple App Store.Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie globala, pur-agricultura, tranzactionata pe bursa, care ofera fermierilor din intreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat si divers de seminte, solutii pentru protectia culturilor si solutii digitale axate pe maximizarea productivitatii si cresterea randamentului si profitabilitatii. Avand in portofoliu unele dintre cele mai cunoscute marci din agricultura si o linie de produse si tehnologii de top in industrie, care pot genera cresteri viitoare, compania se angajeaza sa colaboreze cu partile interesate din intreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a imbogati viata celor care produc si a celor care consuma si asigurand progresul generatiilor viitoare. Corteva Agriscience? a devenit o companie independenta listata la bursa pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricola a DowDuPont. Mai multe informatii sunt disponibile pe corteva.roUrmariti Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter si YouTube.TM?? SM Marci comerciale ale Corteva Agriscience? si ale afiliatilor acestora sau ale detinatorilor lor respectiviMedia contact, József Máté, Head of Communications, Europe, Tel: +41 22 775 36 70, Mob: +41 79 597 2709, jozsef.mate@Maria Cirja, Marketing Manager Romania& Rep. Moldova,Tel: +40 746 228 902, maria.cirja@ * * *ALCUPRAL 50 PU – fungicidul care nu trebuie sa lipseasca in pomicultura, imediat ce incep sa cada frunzele Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 08, 2020 Efectuati tratamente in perioada de repaus vegetativ, pentru un start bun al pomilor fructiferi la pornirea in vegetatie!Ce sunt tratamentele de iarna? Sunt tratamente ce se efectueaza incepand cu perioada caderii frunzelor si pana la pornirea in vegetatie a mugurilor (deci in timpul repausului vegetativ), destinate combaterii bolilor si daunatorilor. De asemenea, aceste tratamente pot reduce numarul de tratamente ulterioare, dat fiind faptul ca reduc considerabil atat infectiile primare cauzate de agenti patogeni, cat si formele de rezistenta ale acestora. Tratamentele cuprice se vor aplica in perioada de repaus vegetativ, pe pomii uscati, cu scoarta neacoperita de gheata sau zapada.Perioada de repaus vegetativ este cuprinsa intre lunile noiembrie si februarie, insa caderea frunzelor pomilor se poate produce si mai devreme. Asadar, primul tratament de iarna la pomi se va face cu un fungicid pe baza de cupru, precum Alcupral 50 PU, odata cu inceperea caderii frunzelor, urmat de un tratament cu ulei horticol, la o distanta de 7-10 zile. Al doilea tratament se va face primavara, in momentul dezmuguririi. Pentru a evita ca solutia sa inghete pe plante, este bine ca aplicarea acestor tratamente sa se faca la o temperatura de peste 6-7°C. in protectia plantelor recomanda aceste tratamente si pentru ca ajuta la maturarea lemnului si creste rezistenta ramurilor de rod la temperaturile scazute din timpul iernii.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *Microorganismele si reglementarea lor in UE HYPERLINK "" Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 08, 2020 Intr-un articol recent publicat pe news., s-a dezbatut un subiect legat de microorganisme, incercand sa se traseze diferentelele dintre pesticide si biostimulatori, lucru care nu este chiar asa de simplu. De exemplu, o bacterie ar putea avea capacitatea de a actiona ca un pesticid, dar, in acelasi timp, poate creste eficienta plantelor de a utiliza nutrientii din sol. In acest caz, ar putea exista solutia unei duble omologari, atat ca biopesticid, cat si ca biostimulator?In UE, biopesticidele sunt inregistrate in acelasi cadru de reglementare ca si pesticidele chimice, chiar daca au fost elaborate cateva dispozitii speciale. Legislatia prevede masuri care favorizeaza inregistrarea acestor produse ca fiind ?cu risc scazut”, dar acest proces nu a functionat prea bine in practica. Vedeti imbunatatiri in viitor?Joachim Rumbolz: ?Este adevarat ca procesul de reglementare in UE este unul complex si greoi, iar aceasta situatie ii descurajeaza pe dezvoltatorii de produse sa solicite omologarea in Europa. Dar putem vedea, de asemenea, ca piata biopesticidelor este in crestere si va continua sa creasca ca urmare a Strategiei Farm to Fork, ca element de baza al Green Deal. Aceasta crestere a pietei ar trebui sa-i motiveze pe producatori sa faca fata proceselor de reglementare elaborate ale UE.”Ce evolutii viitoare vedeti cu privire la inregistrarea microorganismelor ca PPP in Europa?Hans Ulrich Rexer: ?In prezent, IBMA, dar si alte autoritati de reglementare, fac eforturi mari pentru a depasi obstacolele de reglementare care cauzeaza in prezent cele mai mari probleme. Aceasta include o revizuire a cerintelor de date pentru microorganisme, precum si pregatirea de noi documente de orientare. Suntem increzatori ca situatia se va imbunatati ca urmare a acestor eforturi. Intr-un sens mai general, situatia depinde de speciile microbiene care urmeaza sa fie inregistrate. Daca este o noua tulpina a unei specii care a fost deja inregistrata sau una care este acceptata in mod obisnuit ca fiind probabil sigura, inregistrarea poate fi simpla. Daca intra in joc o specie complet noua, situatia poate fi diferita, iar inregistrarea va fi mai dificila.”Stiind ca microorganismele pot fi inregistrate atat ca PPP, cat si ca biostimulatori, cum vedeti interactiunea intre cele doua reglementari, deoarece astazi cerintele de date si procesele de evaluare sunt destul de diferite?Morgane Salaun: ?Intr-adevar, este posibil ca pe piata din UE sa se introduca un biostimulator vegetal pe baza de bacterii sau ciuperci printr-o cale mai usoara decat in cazul unui agent microbian de combatere a daunatorilor. Odata cu adoptarea noului Regulament al UE privind produsele de fertilizare, a fost furnizata o definitie clara cu privire la ceea ce va intra in domeniul de aplicare a biostimulatorilor vegetali si ceea ce va fi clasificat drept produs de protectie a plantelor. Tinand cont de faptul ca un microbian utilizat ca PPP ar putea functiona si ca biostimulator in acelasi timp (sau invers), solicitantii trebuie sa decida daca vor sa obtina statutul de PPP sau de biostimulator. Produsele cu una sau mai multe functii, dintre care una este reglementata de domeniul de aplicare al Regulamentului 1107/2009, sunt produse de protectie a plantelor care intra in domeniul de aplicare al regulamentului respectiv si ar trebui excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului 2019/1009.”Cum putem face diferenta intre efectul pesticid direct al microorganismelor si efectul indirect ca biostimulator al plantelor, facand plantele mai putin vulnerabile la stresul abiotic sau imbunatatind nutritia acestora?Morgane Salaun: ?S-ar putea ca pentru un microorganism sa nu fie intotdeauna posibil sa se traseze o linie clara intre trasaturile pesticide si cele biostimulatoare. In teorie, o bacterie ar putea avea capacitatea de a actiona ca un pesticid, dar, in acelasi timp, poate creste, de exemplu, eficienta plantelor de a utiliza nutrientii din sol. Pentru a putea face aceasta diferentiere intr-un sens reglementar, este crucial sa elucidam si sa descriem modul de actiune al unui microorganism cat mai clar posibil. In plus, revendicarea etichetei si utilizarile prevazute care sunt derivate din principiul activ vor determina daca un microorganism va fi considerat a fi in sfera produselor fitosanitare sau a biostimulatorilor vegetali.Conform definitiei UE pentru biostimulatori vegetali, numai acele microorganisme care au ca unic scop imbunatatirea uneia sau mai multora dintre urmatoarele caracteristici ale plantei pot fi considerate ca biostimulatori: eficienta utilizarii nutrientilor, toleranta la stresul abiotic sau trasaturi de calitate ale culturilor. In lumina acestei definitii, daca o descriere a unui mod de actiune include ceva de genul ?a face planta mai putin vulnerabila la atac” si / sau ?a stimula planta sa produca substante pesticide native”, principiul activ ar putea fi interpretat ca inducand toleranta la stresul biotic, de exemplu prin stimularea mecanismelor de aparare a plantelor. In acest caz, chiar daca a fost un efect indirect, agentul microbian ar fi considerat a fi in sfera produselor fitosanitare.”sursa: —37378.htm * * *AGRICULTURA SUSTENABIL? ?N VIZIUNEA BKT Ferma : 07 decembrie 2020 Anvelope eficiente, de ultim? genera?ie, proiectate pentru toate nevoile: un pas ?nainte spre dezvoltarea mai inteligent? ?i mai ecologic? a industriei agricole.?Piero Torassa, Field Engineer Manager la BKT, ne poveste?te despre acestea??ntr-un episod exclusiv, pe BKT Network.Seregno (Italia), 25 noiembrie 2020 – Dezvoltarea sustenabil? a industriei agrare este una dintre cele mai mari provoc?ri la nivel mondial. Cre?terea exponen?ial? a popula?iei lumii ?nseamn? o cre?tere continu? a cererii de hran? ?i nutre?uri.Nevoia de a cre?te productivitatea, pe de o parte, dar ?i de a garanta calitatea ?i siguran?a alimentelor, pe de alt? parte, au impus noi standarde ?i cerin?e utilajelor agricole, care sunt supuse unei dezvolt?ri ?i ?mbun?t??iri continue ?n ceea ce prive?te dimensiunile, puterea ?i performan?ele. Prin urmare, este esen?ial ca tractoarele ?i alte vehicule ?i echipamente agricole s? se poat? baza pe anvelope la fel de moderne, eficiente ?i de ?nalt? tehnologie, care s? ajute la optimizarea opera?iunilor sustenabile de pe teren. Aceasta este problema abordat? ?ntr-un episod exclusiv, disponibil numai pe BKT Network, ?n care Piero Torassa, Field Engineer Manager la BKT Europe, precizeaz? care este punctul de vedere al grupului indian: ?Exist? diferite tehnologii noi pe pia?? care urm?resc cre?terea productivit??ii ?i eficien?ei ?n agricultur?. La BKT, cercetarea analizeaz? solu?ii pentru anvelope integrate cu senzori ?i software pentru o agricultur? de precizie. De ceva vreme, de?inem o gam? de produse proiectat? pentru a garanta cel mai mic nivel posibil de deteriorare a solului ?i recoltelor.”Un astfel de exemplu este gama de anvelope radiale AGRIMAX de la BKT, create pentru a r?spunde nevoilor agriculturii 4.0, caracterizat? de utilizarea tehnologiilor Flexion (IF) ?i Very High Flexion (VF), dintre care se remarc? anvelopele AGRIMAX FORCE ?i AGRIMAX V-FLECTO.AGRIMAX FORCE este proiectat? special pentru tractoare de mare putere (peste 250 CV). Gra?ie tehnologiei IF, care a fost revizuit? de BKT, aceast? anvelop? are o capacitate mai mare de ?nc?rcare la presiuni mai mici de umflare, ?n compara?ie cu standardele pentru anvelopele de acelea?i dimensiuni, ?n beneficiul exclusiv al solului, care este supus unei compact?ri semnificativ reduse. AGRIMAX V-FLECTO, ?n schimb, ?mbun?t??e?te performan?ele tractoarelor de ultim? genera?ie, datorit? compact?rii reduse a solului ?i capacit??ii de ?nc?rcare mai mari (+40%) la aceea?i presiune cu anvelopele standard de acelea?i dimensiuni. Da, tractoare, dar mult mai mult de at?t. Anvelopele potrivite sunt necesare, de asemenea, altor utilaje agricole complementare, precum sem?n?torile, presele de balotat, plugurile ?i combinele pentru recoltat. Cele din urm?, de exemplu, necesit? anvelope de ?nalt? performan??, care s? nu deterioreze culturile recoltate.Produsele din gama special? AGRIMAX TERIS pentru ma?inile de recoltare au o capacitate de plutire excelent?, pentru a garanta cea mai bun? protec?ie posibil? a solului ?i performan?e de recoltare excelente, cu capacitatea de a suporta sarcini foarte mari. ?n plus, AGRIMAX TERIS este rezistent? ?n special la t?ieturi ?i impact cauzate, de exemplu, de paiele de pe p?m?nt, garant?nd un ciclu de via?? lung ?i reduc?nd perioadele de inactivitate a vehiculelor.?Capacitatea de plutire este una dintre cele mai importante caracteristici ale anvelopelor moderne, – explic? Piero Torassa – deoarece este foarte important s? se reduc? la minimum impactul ma?inilor – care, ?n plus, devin din ce ?n ce mai grele – asupra solului, evit?nd, astfel, deteriorarea recoltelor. La fel de important?, ?ns?, este flexibilitatea anvelopei: g?ndi?i-v? numai la subcontractorii care gestioneaz? terenuri extinse ?i trebuie s? se deplaseze nu doar pe distan?e mari, ci ?i pe o varietate de tipuri de teren. Produsele BKT sunt dezvoltate ?i ?mbun?t??ire ?ncontinuu pentru a r?spunde la ?i a anticipa cele mai diverse ?i specifice nevoi.”Un exemplu de astfel de produse de ultim? or? dezvoltate de BKT sunt anvelopele din gama Flotation, FL 630 ULTRA, FL 630 SUPER, RIDEMAX FL 693 M ?i cea mai recent? crea?ie revolu?ionar?, V-FLEXA, o anvelop? proiectat? pentru remorci, echipat? cu tehnologia VF ?i curele de o?el, care ranforseaz? carcasa.Mai este, ?nc?, mult de lucru pentru a face agricultura ?i mai sustenabil?. Cu toate acestea, drumul pe care am pornit este cel corect. Viitorul industriei mai depinde ?i de utilaje mai eficiente ?i mai inteligente ?i de anvelope moderne, de ?nalt? tehnologie, precum cele de la BKT.Urm?ri?i acest episod ?n exclusivitate pe BKT Network: ??Despre BKT: Balkrishna Industries Ltd. (BKT) este o companie produc?toare de anvelope cu sediul ?n India. Grupul BKT ofer? o gam? ampl? ?i modern? de anvelope Off-Highway, proiectate special pentru vehicule din domeniul agricol, industrial, de terasament, minerit, portuar, ATV ?i gr?din?rit. Solu?iile inovatoare de la BKT sunt proiectate pentru exigen?ele oric?rui tip de utilizator ?i includ peste 2.700 de produse diferite, comercializate ?n peste 160 de ??ri din toat? lumea. Vizita?i site-ul bkt-. * * *9 condi?ii pentru a avea o ferm? de elit? de ovine Ioan P?deanu, 08 decembrie 2020 - un articol de IOAN P?DEANU, USAMVB Timi?oaraRom?nia e pe locul II la efectivul de ovine ?n UE, dar produc?ia de lapte ?i carne nu e la acela?i nivel. Cheia succesului e ?n ferme de elit?, care a?teapt? ?nc? sprijin de la stat!Efective de ovine avem ?n Rom?nia, ?ns? este necesar ca organizarea ?i func?ionarea fermelor de ovine s? se realizeze conform piramidei amelior?rii (turme) de elit? (treapta I), ?nmul?ire (treapta II) ?i comerciale (treapta III). Legea zootehniei nr. 32 din 24.01.2019 la articolul 23, punctul 2 prevede c? ?pentru buna desf??urare a activit??ilor de ameliorare a animalelor Statul Rom?n sprijin? financiar aceste ferme”.?PERFORMAN?? ?N FERME DE ELIT??Fermele de elit? (nucleele de elit?, turmele de elit?) sunt cele mai performante cresc?torii de ovine, ?n ras? curat?, situate ?n arealul de cre?tere a unei rase, nominalizate de Registrul Genealogic (RG) pe baza ierarhiei performan?elor morfo-productive ?i de rezisten?? la boli, cu bunici ?i p?rin?i ?n sec?iunea principal?, av?nd ca scop producerea ?i livrarea de reproduc?tori cu valoare de ameliorare ridicat?.Lista fermelor de elit?, ?ntocmit? de c?tre societ??ile de ameliorare care deruleaz? programe de ameliorare pe rase de ovine, se ?nainteaz? spre aprobare autorit??ii competente a statului, adic? Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie, iar dup? aprobare e publicat? pe site-ul propriu al societ??ii ?i pe cel al autorit??ii. CUNOA?TE PIRAMIDA AMELIOR?RII!La o societate/ exploata?ie de ameliorare, ?n scopul desf??ur?rii unui program de ameliorare cu ovine de reproduc?ie ?n ras? pur? ?nscrise ?n RG, activitatea este structurat? pe principiile piramidei amelior?rii.Progresul genetic se transmite unidirec?ional, prin reproduc?tori, de la v?rful piramidei amelior?rii (fermele de elit?) ?n fermele de multiplicare ?i comerciale.Num?rul de ferme de elit? se stabile?te pornind de la necesitatea asigur?rii num?rului de reproduc?tori de ?nalt? valoare genetic?, pentru efectivul de femele cuprinse ?n programul de ameliorare, respect?nd raportul de sexe ?i indicii de reproducere realiza?i de reproduc?torii cuprin?i ?n lucr?ri de ameliorare, cu un plus de 10% masculi de reproduc?ie de ras? pur? care s? confere un grad de siguran?? ?n caz de probleme sanitar-veterinare, tehnice, tehnologice sau dac? cere pia?a.?9 NORME OBLIGATORIIPentru a fi nominalizat? ferm? de elit? (nucleu), o cresc?torie de ovine trebuie s? se angajeze la urm?toarele:Asigurarea normelor de bun?stare specifice pentru ovine, referitoare la confort, furajare optimal? ?i tratamente sanitar-veterinare, pentru ?ndeplinirea de condi?ii optime care permit exprimarea poten?ialului productiv al rasei;De?inerea, ?n proprietate sau prin contracte de arend?/concesiune suprafa??, de paji?ti ?i plante furajere necesare, conform normele de furajare actuale;Organizarea reproducerii numai ?n ras? pur? prin monte dirijate sau insemin?ri artificiale (IA);Identificarea mieilor conform legisla?iei ?n vigoare prin doi crotalii ?i un tatuaj ca metod? suplimentar? de siguran??;Organizarea f?t?rilor grupat ?n cel mult 40 zile (dup? 2 cicluri sexuale + 5 zile) sau se aplic? un tratament hormonal pentru sincronizarea montelor (IA) ?i a f?t?rilor ?i apoi IA;Controlarea performan?elor morfo-productive prin metode cu acurate?e ridicat? de tipul A (la lapte A4 sau Milko-tester);?ntocmirea corect? ?i la timp a eviden?elor primare (registrul de eviden?? pe categorii de ovine: berbeci, oi, miori, mioare, tineret femel ?i mascul), registrul de monte ?i f?t?ri, formularul de mi?care a efectivelor, registrul de tratament sanitar-veterinar etc.;Respectarea graficelor de control al performan?elor morfo-productive ?i sprijinirea activit??ii bonitorilor ?i a echipelor de control;?n??rcarea berbecu?ilor (minim 11 - 12), proveni?i de la miori performan?i nominaliza?i pentru testare la carne, care s? fie transfera?i la o unitate de testare.?SELEC?IE RIGUROAS??Efectivele de ovine trebuie s? fie indemne de boli transmisibile, iar miorii/berbecii folosi?i la monte se genotipizeaz? la ?n??rcare ?i se re?in numai cei rezisten?i la scrapie; ?n primul r?nd genotipul genotip ARR/ARR ?i, ?n completare, genotipurile din grupa a II-a ARR/AHG, ARR/ARH ?i ARR/ARG;Tehnica selec?iei ?n fermele de elit? include totalitatea lucr?rilor care vizeaz? ob?inerea unui progres genetic c?t mai ridicat ?n succesiunea genera?iilor.?n fermele de elit? se re?in to?i mieii p?n? la ?n??rcare, c?nd se realizeaz? prima lor triere ?i se elimin? exemplarele necorespunz?toare. Tineretul femel ?i mascul selectat se re?ine p?n? la bonitare, respectiv p?n? la primul tuns, pentru a se alege miori ?i mioare pentru ?nlocuirea reformelor anuale ?i pentru difuzare ?n ferme de ?nmul?ire sau chiar comerciale.Rolul fermelor de elit? (nucleelor) este esen?ial ?n ac?iunea de ameliorare pentru cre?terea performan?elor productive ?i economice la animale.SPRIJIN DE LA STAT?! ?Reprezentan?ii Agen?iei Na?ionale de Zootehnie au ?ncercat ?i ?ncearc? s? ob?in? de la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, conform Legii zootehniei nr. 32, un sprijin financiar consistent pentru fermele de elit? care cresc animalele performante ?n ras? pur?. P?n? acum ?ns? nu s-a luat nici o decizie ?n acest sens!?FERM? DE ELIT? PENTRU 5 ANI?O ferm? de elit? odat? nominalizat? ??i p?streaz? aceast? calitate minim 5 ani (testare lapte) pentru a se valida valoarea reproduc?torilor difuza?i ?n programul de ameliorare, condi?ia fiind ca majoritatea descenden?ilor ob?inu?i ?n respectiva ferm? s? fie declarat? ameliorator (cu indicele global al valorii de ameliorare pozitiv), dup? produc?iile/caracterele din programul de ameliorare ?n care candideaz?. O ferm? ??i poate pierde calitatea de ferm? de elit?, dac? nu mai ?ndepline?te unul din criteriile de nominalizare.Vrei ferm? de elit?? Respect? normele europene! Cite?te mai multe despre acest subiect AICI. * * *Portretul uria? al lui Beethoven, realizat cu ajutorul unui tractor pe un c?mp ?n nordul Italiei De Ramona Ciobanu, Mar?i, 08 decembrie 2020, Artistul italian Dario Gambarin a realizat un portret imens al compozitorului german Ludwig van Beethoven cu ajutorul unui tractor pe un teren agricol din nordul Italiei, cu ocazia ?mplinirii a 250 de ani de la na?terea marelui muzician, relateaz? mar?i dpa ?i Agerpres. Sloganul ?Beethoven Absolutely! 1770” a fost scris ?n limba german? sub imensul portret al compozitorului, iar opera se afl? ?n Castagnaro, la circa 50 de kilometri sud-est de Verona. Artistul a realizat portretul cu ocazia ?mplinirii a 250 de ani de la na?terea lui Ludwig van Beethoven, pe 17 decembrie sau, mai precis, data botezului s?u. Gambarin a mai creat portrete similare, tot pe suprafe?e agricole, ale unor personalit??i celebre. El folose?te un tractor sau un plug pentru a realiza aceste portrete inedite. Artistul italian a realizat anul trecut un portret ?n natur? al marelui artist al Rena?terii, Leonardo da Vinci, cu ocazia ?mplinirii a 500 de ani de la moartea sa. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download