Gh Florescu - Confesiunile unui cafegiu final Q7:Layout 1

Gheorghe-Ilie Florescu s-a n?scut la 8 mai 1944, ?n timpul unui

bombardament anglo-american, ?n Biserica Sf. Treime din cartierul Dude?ti. La v?rsta de 8 ani, dup? arestarea tat?lui s?u, fost

detectiv la Siguran?a Statului, ?ncepe s? lucreze ca b?iat de

pr?v?lie, apoi ca ajutor al unchilor s?i olteni care vindeau ?n

Pia?a Vitan. Termin? liceul, dar consider? c? nu are condi?iile

necesare pentru a urma Facultatea de Istorie, a?a cum ?i-ar fi

dorit. Se c?s?tore?te ?i, dup? terminarea stagiului militar, se

angajeaz? ?n comer?ul de Stat. ?ntre 1964 ?i 1971 trece, pe r?nd,

prin toate func?iile operative ale comer?ului en-gros (primitordistribuitor, dispecer, ?ef de sec?ie al Depozitului de Delicatese

Panduri din cadrul Agen?iei de Import).

?n martie 1971, preia de la mentorul s?u, cafegiul armean Avedis

Carabelaian, magazinul de cafea ?i dulciuri din Bd. Hristo

Botev 10. Treptat, locul acesta devine un adev?rat punct de reper

al boemei artistice a Capitalei. Are aici drept clien?i mari personalit??i ale vie?ii literare, artistice ?i medicale, dar ?i figuri importante din Justi?ie, Mili?ie ?i Securitate. La 4 martie 1977, blocul

din Hristo Botev 10 se pr?bu?e?te, dar, printr-un extraordinar

noroc, el scap? cu via??.

?n anii ¡¯80, lupta pentru aprovizionarea noului s?u magazin

din str. Sfin?ilor 6 se dovede?te extrem de riscant?. ?n aprilie

1985 e arestat ?i condamnat la 11 ani de ?nchisoare. Eliberat

condi?ionat ?n 1988, se angajeaz? din nou ?n comer?. Particip?

la Revolu?ia rom?n?, apoi la ?fenomenul Pia?a Universit??ii¡°

ca ?ofer personal al unor jurnali?ti americani.

?n octombrie 1990, sufer? un accident vascular cerebral, ?n urma

c?ruia r?m?ne cu o hemiparez? pe partea dreapt?. Re?nva??

s? scrie cu m?na st?ng? ?i, ?n 2007, dup? patru ani de munc?

intens?, reu?e?te s? termine cartea de memorii Confesiunile unui

cafegiu.

GHEORGHE FLORESCU

Confesiunile

unui

cafegiu

F? bine ?i arunc?-l ?n drum,

pentru c? nu ?tii c?nd ?l vei g?si.

Proverb armean

CAPITOLUL 1

?n ziua de 7 mai 1944 pe la pr?nz, pe strada Trinit??ii,

dinspre Spitalul Caritas spre Biserica Sf?nta Treime, mergea

un dric cu patru sicrie. ?n spatele dricului p??ea un om ?n jur

de 45 de ani. Se numea Ion Popescu, era fiul cel mic al preotului-paroh Nicolae. Domiciliul s?u era ?n Regie. Cu o zi ?nainte,

Regia ?i ?ntreaga zon? a G?rii de Nord fuseser? bombardate

masiv de avia?ia anglo-american?. Pierderile umane ?i materiale au fost ?nsemnate. Ion Popescu, so?ia sa ?i cei trei copii

se retr?seser? ?n timpul bombardamentului ?n ad?postul antiaerian. La semnalul de ?ncetare a alarmei aeriene, lumea a ?nceput

s? evacueze ad?postul. Pentru siguran??, familia Popescu s-a

?ndreptat spre ie?irea din spate. Fiind mare aglomera?ie, Ion

Popescu l-a luat pe b?iatul cel mic, Radu, ?i s-a ?ndreptat spre

intrarea principal?. La un moment dat, b?iatul de patru ani a

fugit de l?ng? tat?l s?u spre maic?-sa ?i cele dou? surori. C?nd

se preg?teau s? ias?, unul din avioanele ce survolau zona a

lansat o bomb?. ?ntreg spatele ad?postului a fost distrus, iar

doamna Popescu ?i cei trei copii ?i-au pierdut via?a.

Puternic marcat de aceast? tragedie, Ion Popescu a ajuns

?n fa?a bisericii, pentru slujba de ?nmorm?ntare. ?n acel moment, dintr-o curte din apropiere au ie?it dou? femei, Maria

Florescu ?i servitoarea sa Lina, ?mpreun? cu un b?ie?el de patru

ani, Ion, fiul Mariei. Maria era so?ia lui Traian Florescu, fiul

cel mare al Floric?i, sora lui Ion Popescu. Preotul Nicolae avusese

opt copii; Florica era cel mai mare, iar Ion, cel mai mic. Maria

Florescu era gravid? ?n luna a noua, iar tragedia ab?tut? asupra

7

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download