Eleganta ariciului

MARX

(Prearnbul)

L

CINE SEAMANA NONTNTA

- Marx'irni schimbe total,concep;ia despre,,lume,

mi-a declarat azid'imineagi mieul Palli&es, care ntr.mi

iheseazi niciodatd vreun cuvint.

. Antoine,Pallilres, mogtenitor prosper al'unei vechi

dinastiiindustriale, e fiul unrria dintre cei opt patroni,ai

rreL Ukimn eructalie a marii burghezii de alaceri - ear:e

mr se reproduce decit prin sughifuri discrete gi f*a vicii .; cra totrqi profund iniantat de descoperirea sa qi mi-o

tryfifti$ea din reflex, fer,e mieear s#i dea prio minte,cl

aq putqa ingelege e'ia din asta. C,e pot si inqeleagi rnasele

truditoare di' opera lui Marx? Citirea ei e anevoioasi,

limbajul - elevat, proza- subtil4 teza- complexl. $i i" momentul ela e cAt pe ce sd mi tridez prostegte,

- Ar trebui sn citili ldcologia germand, ii spun eu

acesrui cretin in hanorac verde-inchis.

Peatru a-l ir4elege pe.Ma{x $i a inlelege de ce n-are dreptare, trebuie sr citegti ldcologia gerrnand:E ste soclul

ELEGANTA ARICIULUI

I

pornind de la care se vor construi toate in-

demnurile la o lume noul gi pe care e inqurubati o cerri-

rudine majod: oamenii, care se ritlcesc in doringe, ar face

bine sISi vadn de nevoile lor. Ltr-o lume in carelrybri.xfl

dorinpivafi redus laticere, sevaput(u na$te o

sociale nou}, curl[atlde lupte, de opresiuni gi de ierarhi-

ile nocive.

- Cine sea$I5ni doriqe

opresiuae, aproapr- ct

"oLge

murmur, cagicum m-ar escuhadoarmotanul meu.

DarAntoine Pallilres, a ciirui respingttoare gi embri-

orur{ must4i au comporri nimic felin, me privegte, iocur-

cat de arvintde meb eiudate- Cafiatotiteautq sum salvati

de incapaciatea pe cere o au fiingele de a crede in ceea ce

qpulberl cadrele micilor lor obiqnuinp mentale. O por-

titr:easi'uucirepe ldrclogiigqrrnarrdgi ca at*re ar fi inca-

pabile s* eite ze eza e vnry*errrdryre Fare*ach. ldai

mult, o portlreasi c*re il citegre pe M*x privepe in mod

ohligxoriu cu eeada oc&irdui spre subversiure, lecduti

iraui diarr.ol.&re se, rumegre,CGTI. CI,ea ar,putea si-l

citeasctr pentnr eler4ia spiritului esre,o,co*tradic{ie pe

care rieiun burghezn-o co$cepe.

- Trassmitegi-i saloti'ri mamei dunneavoastrl,

mormli tnehizihdtri u9:r in nas 9i speriad eI disfonia celor.doui[ trereva{iacoperit[ de fo4a unor preiude.

cIgi milenare.

, l Coddiration Gda6rale du Travail, uq* dia-tre cele cioci mari

confe&ra1ii sindicale frarrcezc(n. tr).

a,

z-

MIRA.COLELE.AR:TEI

MIt nutaesc Ren6e. -Am cincizeci gi patru.de ani. Di,dsulzeci ti.$apte de aai sunt portEreasi la nr, 7, r:ute de Grenelle, o frumoasr casi boiereasctr eu o curce 9i

grndinn interioare, lmpffiit*:irt opt apartaurente de

mare 'ltrx; toate, locuite, .toate gigantice.' Sunt .v{duvi, scund4 urAtd,dolofanii, am bEtlturi la picioare:gi, dac{

e si m*iau'dupt unele di*in.tr maineplecute, o r{su-

flare& mamut..N-am snrdii, am fost trtotdearilra sfuac{, discreti 9i insignifianti" Trliesc singurl cu pisica mea, rm t:loiim.rrare qileneg, csre nuare nicio p*rticular.itate

aotabil{ &ek c},i ririros urfu hbele'ctnd,e,contrariat.

Nici el, nici eu nu facem deloc efornrri pentru a ae integra'in,hora:semi:nilor nogtri. Cum sunt rareori arna. bila, degi.tntotdeaura polidcoas, nu"s tndrigful, dar

sunt,totuqi.to&eratldeo*rece corespund,atit.de bine cu

- ce&ee te opini*,genetale adevenit p*radigm*aportlrrci de imobil, ;i an*rrne,ctr s,trnt,rma dintre aumeroasele

ELEGA'NTA ARICIULUI

rotile care fac sI funcqioneze mareailuzie universah po-

trivit clreia viala are un sens ce poare fi uqor descifrat. $i dat fiind cI sti scris undeva cI portiresele sunt betrAne, urAte qi acre) e de asemenea gra.vat cu litere de foc pe frontonul aceluiagi firmament imbecil cd porteresele au pisici fricoase, grase, care mofiie toatdziua

pe perne cu huse cro$etate.

La acelagi capitol, se spune ci portiresele se uitd tot timpul la televizor in timp ce pisicile lor grase mollie qi cI holul imobilului trebuie sd miroasd a rasolul, supa de iarzd sart iahnia de fasole gltite in casd. Am tnsi qansa nemaipomeniti de a fi portlreasd tntr-o regedinli de mare standing.Mise pdrea atAt de umilitor sI trebuiasci sd gltesc aceste feluri infame, tncAt intervenqia domnului de Broglie, consilierul de stat de la etajul intAi, pe care cu siguranll a calificat-o in fala soliei sale drept politicoasl, dar fermd, si care viza eliminarea din existenla comunl a acestor izuri plebee, a fost o ugurare imensl pe care am disimulat-o cAt am purur mai bine sub apa-

renga unei obedienle silite. Asta era acum douizeci gi qapte de ani. De atunci, in

fiecare zi, mergla mlcelar qi cumpir o bucatl de jambon sau de ficat de vi1el, pe care o indes in plasi intre pachetul

de tlilei gi legitura de morcovi.Etalez cu complezengi aceste merinde de sirintoc, avAnd caracterisrica nobile de a fi inodore, fiindcl eu sunt sdracl intr-o casl de bo-

gali, pentru a alimenta concomitenr cligeul consensual gi pe motanul meu, L6on, care nu-i gras decAt de pe urma

acestor mese ce ar fi trebuit si-mi fie destinate s,i care se indoapl zgomotos cu afumIturl de porc qi macaroane cu

unt, in timp ce eu pot si-mi potolesc foamea fere

:enurbalii olfactive qi f;re sd blnuiasci nimeni nimic cu :rivire la propriile-mi inclinagii culinare.

Mai dificila a fost problema televizorului. Pe vremea ietunctului meu sot, mI obignuisem totugi, intrucAt confian[a cu care se uita el mI scutea de corvoadl .Zgomotele

aparatului rdzbineauinholul casei qi asta era de-ajuns pen:ru a statornici jocul ierarhiilor sociale in privinla cdrora,

:Cati cu decesul lui Lucien, a trebuit si-mi bat capul pen:ru a le men ine aparerqa. Pe cAnd trdia, md despovlra de redreapta obligaqie; mort, md lipsea de incultura lui, in:ispensabil zid de apdrare contra suspiciunii celorlalli.

Am glsit soluqia gralie unui non-buton. O sonerie legatd la un mecanism cu infrarogu mI avertizeazdacum de cAte ori trece cineva prin hol, facAnd

inutil orice buton pe care trecltorii sI trebuiascl sd

apese pentru a-mi semnalaprezen)alor, degi sunt foarte

Jeparte de ei. Caci in aceste ocazii stau tn camera din Iund, cea unde imi petrec cea mai senini parte din timpul meu liber qi unde, proteiatd," de zgomotele gi mirosurile pe care mi le impune condilia mea, Pot trli dupi

pofta inimii ,{drd afi privatr de informaqiile vitale oricr-

rei santinele: cine intri, cine iese, cu cine qi la ce orI' Astfel, locatarii care traversau holul auzeau sunetele

infundate prin care se recunoagte un televizor in funcliune 9i, mai degrabe din lipse decAt din prisos de imaginalie, iqi faceau imaginea portlresei afundate tn fotoliul din faga aparatului. Eu, inchisi in bArlogul meu, nu auzeam nimic, dar qtiam dacl trece cineva. Atunci, din odaia invecinatl, prin ferestruica rotunde care de spre sciri, ascunsl tn spatele perdelei de muselinr albe, me informam discret despre identitatea trecltorului.

Munrrr Banernv ELEGANTA ARiCIULUI

/3

I

I

il

Aparigia videocasetelor gi; mai tSlziur.a zerilui,DV,E;

a schimbat radical lucnrib ia ceea,ceprivrytefericirea

mea Cura e purln obignuit,ca oportlreasx sl.se delec-

k tere qt-Moarte Vmegi,a Ei cadin gheretn $ rlzbatl

muzici de Mahler, am dat iama in scsns,aiih.,coniu-

gale,atitde greu adunate, gi am or.mplratun ak aparar

pe care l.am imtalat in aseunzitoare, Ltimpce, garanr

al'eldadestinitfiii mele, televizorul din gherer{ r$ec

fereslaud'neroziile peatro creierede molugte, u rnl extaziam, cu.rchiiin lacrimi, in {4a nriruolelor Artei;

. ' Cuerr*rc PRof,uNDA NR- 1 :

' , :Sdaspiritaagtri.

in bolulcu pefti;ori

, , ,, Aariisi sfdryqtf

DupE toate.aparenlele, din c6nd in c8nd, adullii.$i fac linp se pada $ sE contenrple dezasful care e viafa lorr. Atunci

e hnenteazi fErE a ?ntelege $,.ca n$te muge care se izbesc kuna de aceta$ geam, se frim6nt6",sufure; se onsum6, se

@ima;ise ?nfeabi despre agirenajul are i.a dus acolo

mde nu wiau *aiungd. Ba. cei mai inteligenli'fac din treaba

ata chiar o relig*e: ah, degerticiunea demni de disprel a

cxistrnti burgbeze! Sunt unii cinici de Eenul 6sta eare cireazi la.masa pirinliloc,,Ce s-a intimplat e.r vtsurile noas-

te & tinerefe?'1 intreabi ei cu un aer dezamigit ;i satisficut.

.Sau sraporat$ vialai o e5!ea." Detest aceasti falsi lucidilate amaturiti$i.,Ader5rule ci su*t catgiceilalli; nige pugi @e nu pricep ce li s-a ?nt6mplat $ care se joaeS'de.a tipii drd cdnd de fapt le virre si pl6ng,

E totupi uSor.de ?nletes. Ceea ce nu.i in regulS este cd toti copiii cred in vorbele adullilor 5i, devenili adulli, se

ELEGA.NTA ARICIULUI

/5

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download