Romclub.files.wordpress.com



Buletinul Clubului Rom?n din ChattanoogaNum?rul 105 (o sut? cinci) Iulie 2020romanianclub.Tema lunii:Criza politic? din Statele UniteIunie 2020A ?nceput la Minneapolis, ?n statul Minnesota0000?n ziua de 25 mai 2020, ?n ora?ul Minneapolis din statul Minnesota, un echipaj de patru poli?i?ti a arestat un cet??ean de culoare, George Floyd, 46 de ani, acuzat de a fi folosit o bancnot? falsificat? de $ 20. Poli?i?tii l-au imobilizat pe arestatul tr?ntit pe asfalt, asupra c?ruia s-a exercitat presiune pentru imobilizare; unul dintre poli?i?ti a comprimat cu genunchiul g?tul arestatului peentru o durat? de 8 minute ?i 46 de secunde. Floyd a murit. La autopsie s-au g?sit urme de cocain? ?n corpul celui decedat. Etapa protestelor civice "normale":Pentru dou? zile, au urmat demonstra?ii de protest cu mar?uri, pancarte ?i lozinci. For?ele de ordine au fost prezente, f?r? s? intervin?.Etapa violen?elor ?i distrugerilor:Dup? primele dou? zile au ap?rut atacuri asupra poli?i?tilor, incendieri, distrugerea unei circumscrip?ii de poli?ie, devast?ri, jafuri, r?niri ale demonstran?ilor, focuri de arm? ?i ?n cele din urm? ucideri.Primele acte violente au avut loc noaptea ?n Minneapolis, apoi ?n New York.Protestele s-au r?sp?ndit ?n 140 de ora?e americane; la sf?r?itul primei s?pt?m?ni au ap?rut sute de r?ni?i (dintre care 700 de poli?i?ti), au fost omor??i cel pu?in 21 de oameni (dintre care 18 poli?i?ti) ?i ?n 26 de state au fost mobilizate g?rzile na?ionale pentru a ajuta poli?ia.Nu toate ora?ele ?i statele une aveau loc violen?e au acceptat ajutorul trupelor, mai ales cele ?n care sunt primari sau guvernatori democra?i de st?nga.Pentru mai bine de o s?pt?m?n?, presa de st?nga a negat violen?ele, afirm?nd c? manifesta?iile sunt "?n cea mai mare parte" pa?nice ?i evit?nd termene ca "atacuri", "haos", "dezordine".Cele mai active organiza?ii la manifesta?iile de protest au fost BLM - Black Lives Matter ?i AntiFa.S-a remarcat c? protestele violente au luat cea mai mare amploare ?n ora?ele cu primari democrat-liberali, ca Minneapolis, New York, Washington D.C., Chicago, Seattle, Atlanta, care nu au instituit cordoane de izolare, nu au utilizat suportul g?rzilor na?ionale ?i au dat impresia c? sunt favorabili extinderii protestelor.Lideri democra?i importan?i au f?cut declara?ii care au stimulat protestele violente.Fostul pre?edinte Barack Obama a declarat c? nesupunerea civic? are aceea?i importan?? ca votul, iar guvernatorul statului New York Andrew Cuomo a spus c? manifesta?iile ?i d?r?marea statuilor sunt dovezi de "s?n?tate social?".Noile formul?ri, scopuri ?i lozinci ale protestatarilor:Vie?ile negre conteaz? (Black Lives Matter): f?r? s? fie o formulare nou?, lozinca (?i numele organiza?iei ?mplicate cel mai mult ?n violen?e) au fost mult mai des folosite ?n recentele evenimente. Dar cineva se poate ?ntreba: cum de nu recunoa?te presa elementul rasist din aceast? formulare? C?nd spui Vie?ile Negre Conteaz?, la?i s? se ?n?eleag? c? ele conteaz? mai mult dec?t altele. Dac? cineva ar lansa o lozinc? Vie?ile Albe Conteaz?, ea ar fi imediat acuzat? de rasism alb. Nu ?nseamn? ?i c? formularea BLM are o pronun?at? tent? rasist? de tip inversat? O alt? sl?biciune a alegerii formulei BLM este aceea c? ea nu este niciodat? folosit? pentru a comenta marele num?r de omoruri negru-contra-negru, principala cauz? de moarte ?n grupul popula?iei de culoare de v?rsta 18-40 de ani. ?n anul 2016, 243 de oameni de culoare au fost uci?i de albi ?i 2.570, de zece ori mai mul?i, de c?tre negri (ucr.).Pentru a aduce lucrurile la un nivel de normalitate s?n?toas?, adev?rata lozinc? de care este nevoie ar fi toate vie?ile americane conteaz?, indiferent de culoarea tegumentelor.Poli?ia are un rasism institu?ional: suspectarea poli?iei de rasism deriv? din acuza?ia c? prea mul?i cet??eni de culoare au fost aresta?i, sunt ?ncarcera?i, sau ?i-au pierdut via?a fiind ?n custodia poli?iei. Pe l?ng? faptul c? mul?i ofi?eri de poli?ie sunt de culoare sau hispanici, cifrele contrazic opinia de mai sus.Poli?ia american? are un efectiv de 1,1 milioane de ofi?eri califica?i, dintre care, ?n multe state, sunt poli?i?ti de culoare sau hispanici ?n propor?ie de peste 30%.Poli?ia newyorkez? are un procent de 52% de ofi?eri de etnie de culoare sau hispanic?.Anual sunt circa 53 de milioane de contacte poli?ie-popula?ie, multe din ele pentru delicte, care au ar?tat ?n 2018 un total de 10.310.960 de delicte, dintre care 71% comise de albi ?i 26% de cet??eni de culoare.La categoria omoruri, 5.280 (44%) au fost comise de albi ?i 6.380 (54%) de negri ().Un studiu publicat de Biroul de Statistic? al Justi?iei ?n anul 2016 aanalizat mor?ile ?nregistrate la aresta?ii afla?i ?n custodia poli?iei din 17 state ?n perioada 2009-2012. Studiul a ar?tat c? a fost un num?r total de 812 decese prin aplicarea for?ei excesive de c?tre poli?i?ti, dar 52% dintre cei omor??i au fost albi ?i 32% negri.Concluzie: Poli?ia american? nu are un rasism institu?ional; dac? exist? rasism ?n poli?ia american? acesta este prezent doar ?n cazuri izolate ?i datele statistice obiective nu sus?in teoria politic? a unui rasism generalizat al for?elor de poli?ie.Din anul 1786 ?i p?n? ?n prezent au murit la datorie 24.000 de poli?i?ti, un num?r egal cu victimele pierdute ?n R?zboiul de Independen?? (1776-1787), c?nd popula?ia Statelor Unite era de 2,5 milioane. ?n ultimii ani, media anual? de ofi?eri de poli?ie mor?i la datorie este de 100-120, 50% prin accidente ?i 50% ca victime ale omorurilor de care se fac vinova?i delincven?ii. T?ierea fondurilor poli?iei ?i desfiin?area poli?iei: ?n mai multe ora?e aceste lozinci au fost expuse ?i manifestan?ii le-au scandat. Mai mul?i primari democrat-liberali s-au gr?bit s? reduc? fondurile poli?iilor, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n New York, Minneapolis, Chicago.Prin t?ierea fondurilor, poli?iile federale, de stat sau de county vor fi obligate s? reduc? efectivul. Sectoarele care vor avea cel mai mult de suferit vor fi cartierele s?race, unde criminalitatea este cea mai ridicat?.Idea de a desfiin?a poli?ia este foarte periculoas?, fiindc? ?n toate ??rile ?i ?n toate epocile istorice s-a demonstrat c? ?n fiecare comunitate exist? un procent de criminali, delincven?i ?i sociopa?i.Michael H. Stone (Violent crimes and their relationship to personality disorders. Mental Health 2007; 1: 138-153) a ar?tat c? ?n perioada 1985-2005, ?n Statele Unite au fost 496 de acte violente la 100.000 de locuitori (5,6 omoruri, 31,7 violuri, 140,7 jafuri ?i 291,1 atacuri violente) care au fost legate de tulbur?ri de personalitate ca narcisism, antisociali, psihopatii, sadism, tulbur?ri paranoice, bipolari, sociopa?i, violen?i necontrolabili.Concluzie: nici o ?ar? ?i nici Statele Unite ale Americii nu pot func?iona normal ?i nu pot asigura via?a ?i securitatea cet??enilor f?r? existen?a unor for?e de poli?ie antrenate, nepolitizate, dedicate profesional ?i cu o etic? uniform?. Rasism sistemic, prin care se ?n?elege c? ?ntreaga popula?ie alb? este rasist?, este o acuza?ie nedovedibil?, folosit? ca instrument politic pentru intimidare ?i control.Cei care tr?iesc ?n Statele Unite ?tiu c? nu exist? rasism sistemic, c? este o inven?ie a mediei ?i propagandei.Cineva s-a ?ntrebat cum se face c? cei care sus?in afirma?ia c? exist? rasism sistemic nu fac nici un comentariu despre marele num?r de manifestan?i antirasism, de jurnali?ti, educatori ?i activi?ti, to?i albi, care condamn? public rasismul. S? ?n?elegem c? acuza?ia de rasism sistemic este rezervat? numai albilor ne-democra?i?Adev?rul eludat de propagand?: ?n Statele Unite nu exist? un rasism sistemic. Cet??enii americani de culoare au via?a de calitatea cea mai bun?, au cea mai democratic? reprezentare politic? ?i au asigurate cele mai multe drepturi atunci c?nd sunt compara?i cu popula?ia de culoare din alte ??ri.Vinov??ia de a fi alb: de?i conceptul este ?i ridicol ?i rasist, prostia a prins ?i grupuri de albi s-au ?ntrecut s? spele picioarele unor negri ?n pie?e publice, iar al?ii s-a pus ?n lan?uri sau juguri, pentru a ar?ta compasiune lor pentru sclavii de acum peste 150 de ani.Vinov??ia de a fi alb este un sentiment gre?it, infiltrat popula?iei albe vulnerabile de propaganda care urm?re?te intimidarea ei.Genocidul alb: acuza?ia combin? "crimele" imigran?ilor europeni albi din America de Nord, care au contribuit la dispari?ia celei mai mari p?r?i a popula?iei native (majoritatea prin ?mboln?viri cu germeni fa?? de care nu aveau imnitate) cu practica sclaviei ?n statele americane (1619-1865).Genocid ?nseamn? ac?iunea unui guvern de a reduce sau elimina un segment al popula?iei, folosind for?ele militare ?i poli?iene?ti ale ??rii. ?n ?ntreaga istorie a Statelor Unite, nu a existat nici o ac?iune de exterminare a popula?iei native care ?intea eliminarea ei. Au existat represalii pentru violen?e, deport?ri, plas?ri ?n rezerva?ii, dar nu ac?iuni de genocid. Compensa?ia rasial?: este idea reactualizat? care cere compensarea b?neasc? a fiec?rui cet??ean american de culoare de c?tre stat, pentru suferin?a str?mo?ilor lui sclavi. Unul din promotorii activi ai acestei idei este Reverendul Al Sharpton, un foarte vocal activist pentru drepturile popula?iei de culoare, nu ?ntotdeauna credincios faptelor verificate.Cu alte cuvinte, se cere ca popula?ia american? ne-neagr? contemporan?, care nu a avut niciodat? sclavi sau a favorizat vreodat? sclavagismul, s? pl?teasc? sume mari cet??enilor de culoare, care nu au fost niciodat? sclavi, ca o compensa?ie pentru lucruri ?nt?mplate ?n secolele XVII-XVIII. Fair? Suprema?ia alb?: este conceptul care cere desfiin?area "privilegilor" pe care le are popula?ia alb? american?, plec?nd de la ideea c? reu?ita social? ?i condi?ia material? mai bune ale albilor nu sunt meritate, ci deriv? dintr-un abuz de putere.Reputatul universitar ?i analist Thomas Sowell a spus c? cel mai destructiv efect pentru popula?ia de culoare din USA l-au avut sistemele de welfare, asisten?a social? ?i segrega?ia invers? (affirmative action).Cea mai recent? dovad? de partizanat ilogic al ideii de suprema?ie alb? este cea dat? de afirma?iile lui Shaun King (ziarist, pastor, activist BLM) care a cerut distrugerea tuturor imaginilor lui Iisus Cristos, ca fiind exemplul suprem al suprema?iei rasei albe.Etapa ocup?rii de teritorii; cazul Seattle:La o s?pt?m?n? de la declan?area violen?elor, protestatarii din ora?ul Seattle, statul Washington, au ocupat centrul ora?ului, au format baricade ?i au declarat zona ca una fiind "liber? de poli?i?ti". Prim?ri?a ora?ului, democrat liberala Jenny Durkan a ordonat retragerea poli?iei, p?r?sirea cl?dirii unei circumscrip?ii poli?iene?ti ?i a declarat c? situa?ia creat? "d? ?ansa unei veri a iubirii".?n loc de iubire, ?n cele c?teva s?pt?m?ni care au trecut, centrul ora?ului Seattle a v?zut instalarea de corturi, patrule de manifestan?i, blocarea vie?ii publice ?i comerciale, violen?e asupra cet??enilor, intimidarea ?i ?antajarea comercian?ilor, devastarea sec?iei de poli?ie, un omor prin arm? de foc ?i r?niri multiple. Etapa distrugerii statuilor/ rescrierea istoriei:Pre?edintele George Washington (primul pre?edinte al ??rii, eroul R?zboiului de Independen??), pre?edintele Thomas Jefferson (autorul Declara?iei de Independen?? ?i unul dintre cei mai influen?i P?rin?i Fondatori), pre?edintele Ulysses Grant (comandantul suprem al armatelor unioniste ?n r?zboiul civil), pre?edintele Andrew Jackson (erou na?ional ?i fondatorul partidului democrat), pre?edintele Woodrow Wilson (fondatorul Ligii Na?iunilor, pre?edintele ??rii ?n perioada primului r?zboi mondial, rectorul universit??ii Princeton), pre?edintele Abraham Lincoln (fondatorul partidului republican, cel mai activ aboli?ionist american, cel care a c??tigat r?zboiul civil pentru desfiin?area sclaviei, autorul Proclama?iei pentru Emanciparea Negrilor, cel care a dat proclama?ia pentru acordarea cet??eniei ?i a dreptului de vot al negrilor, asasinat prin complotul sudi?tilor pro-sclavagism), scriitorul spaniol Miguel Cervantes, scriitorul francez Voltaire, filozoful german Immanuel Kant, colonelul norvegian Hans Christian Heg (care ?i-a pierdut via?a lupt?nd ca voluntar ?n r?zboiul civil american), monumentele eroilor din al doilea r?zboi mondial, eroii din statele sudice care ?i-au ap?rat ?ara ?n r?zboiul civil, ca generalul Robert E. Lee ?i Stonewall Jackson, monumentele solda?ilor confedera?i, exploratorul spaniol Christofor Columb , primul ministru britanic Winston Churchill sunt c??iva dintre cei ale c?ror statui sau imagini au fost vandalizate sau distruse.La o prim? enumerare, nu se poate g?si o logic? ?n selectarea acestor ?inte, cu at?t mai mult cu c?t mul?i dintre ei nu au avut nimic de a face cu sclavagismul, sau au fost chiar lupt?tori activi ?mpotriva lui.Ce une?te inten?ia de "a pedepsi" pe cei din lista de mai sus este apartenen?a lor la grupul B?rba?i Albi Mor?i (Dead White Men), grup care se bucur? de ostilitatea noilor genera?ii de studen?i, ostili ?n bloc trecutului ?i istoriei, pe care nu le cunosc, dar pe care le dispre?uiesc.Pentru ace?ti revizioni?ti ai istoriei, b?rba?ii de origine european?, albi, religio?i, patrio?i ?i cu multe dovezi de eroism trebuie elimina?i ?i ?nlocui?i cu figuri cunoscute de azi.Curentul ideologic din spatele acestei atitudini este prezentismul, o component? a noilor ideologii st?ngiste, pentru care trecutul este ceva de care trebuie sc?pat.Un articol recent a formulat "studen?ii no?tri nu se identific? cu Shakespeare", fraz? care este avansat? ca o justificare a faptului c? portretul marelui scriitor englez de la Universitatea Statului Pennsylvania din Philadelphia a fost ?nlocuit cu cel al obscurei poete de culoare, deasemeni lesbian? declarat?, Audre Lorde. Cine controleaz? trecutul, controleaz? viitorul a scris ?n anul 1949 George Orwell, ?n romanul s?u de anticipa?ie 1984.P?n? de cur?nd, imaginarea unui stat distopic controlat de un partid unic, care a avut grij? s? schimbe toate datele de istorie, p?rea s? fie o utopie niciodat? realizabil?.Ultimele s?pt?m?ni, cu barbarele atacuri direc?ionate pentru ?tergerea monumentelor trecutului, ne fac s? reg?ndim perspectiva viitorului.Un punct de vedere: Scrisoare c?tre un prieten de peste ocean - de Jacob Fraden Te salut, drag? N.Asear? am vorbit la telefon ?i mi-ai pus o mul?ime de ?ntreb?ri desprece se ?nt?mpl? la noi ?n Statele Unite. Nu am putut s?-?i r?spund peloc la toate ?i de aceea m-am hot?r?t s?-?i scriu aceast? scrisoarelung? ?i s?-?i explic cum v?d eu lucrurile din?untru. ?n cei aproape43 de ani tr?i?i ?n America cred c? am ?nv??at s? ?n?eleg americanii?i aceast? ?ar?, at?t de remarcabil? c?ndva.Voi ?ncepe cu un mic excurs istoric. Statele Unite au abolit sclavia?n 1865, la patru ani dup? abolirea iob?giei ?n Rusia. Totu?i,segregarea rasial? ?n America a mai d?inuit destul de mult timp, p?n?nu a fost ?nl?turat? legislativ 100 de ani mai t?rziu, ?n 1964. De?nl?turat au ?nl?turat-o, dar practic, mai ales ?n statele din sud,segregarea a mai continuat aproape 10 ani. Treptat, mai ales dup?mar?urile pa?nice ale leaderului negru Martin Luther King, ea a?nceput s? tind? c?tre zero. ?n to?i anii vie?ii mele ?n America nu amobservat ?i nu am auzit VREODATA ceva ?mpotriva negrilor. A spune cevanegativ despre negri se considera de mauvais ton, cel pu?in ?ncercurile ?n care m? ?nv?rteam eu, iar la TV sau ?n pres? acest lucruera de ne?nchipuit. Antipatia rasial?, bine?n?eles, exist?, dar doarla nivel cotidian – totdeauna cineva nu iube?te pe altcineva: penegri, pe evrei, pe chinezi etc. N-ai ce-i face- a?a e natura uman?.Dar la nivel de stat, nici pomeneal? de a?a ceva. Cum a zis cu alt?ocazie Plehanov, “ca s? ?ndrep?i un b?? str?mb, trebuie s?-l str?mbispre partea opus?”. ?i iat? c? l-au str?mbat. ?n 1965 pre?edinteleliberal Johnson a instaurat Affirmative action (ac?iunea afirmativ?) –o denumire efemer? care stabile?te avantaje ale negrilor ?n fa?aalbilor la ob?inerea unui loc de munca, la studii, primirea unoraloca?ii ?.a.m.d. Adic? a introdus “discriminarea pozitiv?” sausegregarea pe invers. De aici a pornit totul ?i nu s-a mai oprit.Negrii, o etnie harnic? p?n? atunci, au intrat pe regimul gratuit??ii,pe “moca”: mame de culoare primeau aloca?ii pentru fiecare copil ?i caatare se str?duiau nu s? munceasc?, ci s? fac? copii cu oricine ?i c?tmai des. Nimeni n-a stat s? educe plozii num?rul c?rora cre?tea ?icare nu aveau niciun chef s? studieze. Tr?iau pe aloca?ii ?napartamente - “project” gratuite. De-abia ajun?i la maturitate, ace?ticopila?i f?ceau la r?ndul lor al?i plozi, la fel de analfabe?i,debusola?i ?i incontrolabili, ?ntretinu?i de stat. Criminalitatea acrescut ?n popula?ia de culoare: droguri, b?t?i, jaf armat, omucideri.“Moca” e un drog puternic. Perverte?te ?i formeaz? o mentalitate de?nrobire, de dependen?? total? fa?? de donator.?n SUA exist? dou? partide de baz?: cel democrat ?i cel republican. ?nsec. XIX, partidul democrat era partidul proprietarilor de sclavisudi?ti, al Ku-Klux-Clanului, al lin?ajelor ?i al segreg?rii. ?ncontrapondere, partidul republican al lui Abraham Lincoln a luptat ?nr?zboiul civil din 1861-1865 ?mpotriva sudi?tilor pentru abolireasclaviei. Cele 4 milioane de sclavi negri nu au apar?inut dec?tdemocra?ilor. Niciodat? vreun republican, ?n Nord sau ?n Sud, nu afost proprietar de sclavi.Acum 27 de ani, c?nd fadul ?i plicticosul pre?edinte republican GeorgeBush Sr. a fost ?nlocuit de t?n?rul ?i carismaticul Clinton,democra?ii au ajuns ?n sf?r?it la putere. Puterea e o chestieseduc?toare, ?mb?t?toare ?i odat? ce ai ob?inut-o, vrei s-o p?strezipe vecie. Cei opt ani ai lui Clinton la Casa Alb? au fost pentrudemocra?i o vreme de extaz, dar cum nu sunt de loc pro?ti, au privitc?tre viitor ?i au ?nceput s? caute metode pentru a r?m?ne la puterec?t mai mult, chiar cu speran?a la definitiv. ?i au g?sit metoda.Aici ne apropiem de problema major? a Americii – de groapa ?n careaceasta a c?zut ?i din care, din p?cate, nu v?d deocamdat? vreo calerealist? de ie?ire.?n Declara?ia Independen?ei din 1776 a fost stipulat faptul c? audrept de vot doar proprietarii de p?m?nt. C?nd Washington a fost alespre?edinte, doar 6% din popula?ie puteau s? voteze. ?n 1870 au primitdrept de vot to?i b?rba?ii, indiferent de ras?, ?n 1920 – toatefemeile, iar ?n 1964, al 24 lea amendament la Constitu?ie a permisvotul oricui, chiar dac? nu e pl?titor (pl?titoare) de impozite, adic?nu lucreaz?. Chiar asta e groapa ?n care s-a pr?v?lit ?ara. Acestamendament ?nseamn? c? orice gur?-casc? ce nu lucreaz? nic?ieri ?inici nu dore?te s? lucreze are acela?i drept de vot ca mine, care amlucrat ?n Statele Unite din prima zi a vie?ii mele americane ?i p?n?la pensie.?n alegeri to?i sunt egali, indiferent de valoare ?i contribu?ie. ?ndreptul general electoral (un om-un vot) democra?ii au ?i v?zutbagheta magic?. Pentru putere e nevoie de c?t mai multe voturi, deaceea toat? istoria ulterioar? a ??rii e o lupt? aprig? pentru voturi,pentru formarea electoratului. Ca partid al conservatorilor ?iantreprenorilor, republicanii s-au str?duit s? c??tige voturi prindezvoltarea economiei ?i ridicarea nivelului de trai, adic? printr-ometod? de mod? veche – c??tigul voturilor. La pol opus, democra?ii au?n?eles c? e mai simplu s? cumperi voturi, dec?t s? le c??tigi. “S?cumperi” nu ?n sens direct, bine?n?eles – ar fi ilegal, ci ?n sensfigurat: s? cumperi voturi prin gratuitate, oferind tot felul deprivilegii: locuin?e la pre? redus, aloca?ii b?ne?ti, medicin?gratuit?, ipoteci ieftine, tot felul de pomeni, introducerea ?n ?ar? amilioane de imigran?i semianalfabe?i ?.a.m.d. Evident, un om careprime?te totul gratis ??i va sus?ine donatorul, adic? va deveni totaldependent de el, a?a cum un animal din gr?dina zoologic? devinesclavul celui care ?l hr?ne?te. “Moca” cost? mul?i bani; de unde s?-iprocuri? Doar cople?indu-i cu impozite pe cei care muncesc. De aceeaprogramul de partid al democra?ilor a devenit re-repartizareaaverilor, cu alte cuvinte, “a deposeda ?i a re-?mp?r?i”, vechealozinc? a comuni?tilor. Astfel, partidul democrat a luat-o sprest?nga. Fo?tii proprietari de sclavi au hot?r?t s? se ?ntoarca ?ntrecut ?i s? ?nrobeasc? toat? popula?ia american?, de data astaindiferent de ras? ?i culoare. Noi doi am tr?it sub domina?iasovietic? ?i ?n?elegem foarte bine c? am fost sclavii sistemului.Proprietarul de sclavi, st?p?nul era statul. Ei bine, exact aceast?or?nduire le e drag? democra?ilor st?ngi?ti americani; e chiar scopullor.Republicanii au ?n?eles ?elul democra?ilor abia c?tre sf?r?itulpre?edin?iei lui Clinton ?i s-au apucat activ de alegeri, dar au dat-o?n bar? cu candidatul: pre?edinte a devenit Bush Jr, o personalitatecu totul mediocr?. A stat la Casa Alb? opt ani ?i a f?cut at?teagre?eli stupide, ?nc?t toat? ?ara a r?mas cu gura cascat?. Pe acestval de nemul?umiri Obama a devenit pre?edinte. Prostovanii liberalisuspinau ?nduio?a?i ?i ?nc?nta?i: “C?t e de simbolic faptul c? amsc?pat de rasism ?i am ales un pre?edinte de culoare!” Nu realizaufaptul c? rasismul cotidian nu disp?ruse, ci se schimbase – devenisedin alb, negru.?nc? pe vremea lui Bush Sr. st?nga a realizat c? solul puterii trebuiecultivat din timp, ?ngr??at ?i arat periodic. Cum ?nv??a Lenin? Pentrua acapara puterea, acapara?i mai ?nt?i po?ta, telegraful ?i radio-ul.Chiar a?a au procedat democra?ii, pe obiective contemporane: auacaparat practic toat? mass-media ?i industria de divertisment(Hollywood, Broadway, ziarele, revistele, Google, Facebook etc).Educarea genera?iilor tinere a intrat sub obl?duirea profesorilorst?ngi?ti din colegii ?i universit??i (pe bani “moca”, sub form? degranturi). A ?nceput o sp?lare a creierului la tineret de un calibrunemaiv?zut. ?mi aduc aminte cum am fost cu nevast?-mea ?n 2001 ?nvizit? la fiul nostru, pe atunci student la Berkeley. Ne-a zis:“Sunte?i naivi ?i nu sti?i adev?rul; profesorul ne-a explicat tot: nuterori?tii arabi au distrus cele dou? turnuri din New York ?n 11septembrie, ci CIA, la ordinul lui Bush”.Orice profesor cu nes?buin?a de avea p?reri proprii e dat afar?, f?r??anse de a g?si de lucru la alt? universitate. Disiden?a e pedepsit?aspru, iar libertatea cuv?ntului e t?iat? categoric ?i agresiv, de?i,spre deosebire de Uniunea Sovietica, disiden?ii ?nc? nu sunt aresta?i.Dar poate e doar o chestiune de timp? ?n campusuri, Antifa e activ?(“antifascism”, ?n noua lor limb?) – aripa r?zboinic? de st?nga apartidului democrat, care aminte?te prin ac?iunile sale de G?rzileRosii chineze, de c?m??ile marron ale hitleri?tilor ?i de cele negreale mussolini?tilor. Nu ?tiu dac? st?ngi?tii au ?nv??at lec?iilebol?evicilor sau poate l-au citit atent pe George Orwell, dar au?n?eles puterea redutabil? a cuv?ntului – lucrul va deveni conformnumelui. Astfel, au f?urit limba ipocrit? a corectitudinii politice.Cuvintele au c?p?tat sensuri care le convin: infractorii ?i ho?ii audevenit “cet??eni cu moral? alternativ?”, idio?ii - “oameni cu g?ndirespecial?”, negrii - “afro-americani”, retrograzii- “progresi?ti”, omulcu p?reri diferite de cele de st?nga e etichetat “fascist”, fasci?tiise chiam? “antifasci?ti” ?.a.m.d. Acest limbaj nou s-a dovedit aconstitui ?inele pe care au hot?r?t s? intre ?n birocraticul lor…socialism? Nu, fascism! Poate c? asta ??i sun? inedit, dar tocmaifascismul clasic e idealul democratilor. Ca s? ?n?elegi, ??i explicdiferen?a economic? dintre socialism ?i fascism. ?n socialism, totul?n ?ar? e na?ionalizat, adic? apar?ine statului; statul are monopol ?nproductie ?i e unicul distribuitor al muncii, cum era ?n URSS. ?nfascism lucreaz? capitalismul: aproape totul e privatizat, dar statuldicteaz? ce s? produci, ?n ce cantit??i, pe cine s? angajezi, pe cinenu, ce asigur?ri s? cumperi, ce metode s? folose?ti ?n tratamentulbolnavilor etc. ?n fascism e nevoie de o birocra?ie de stat masiv? cas? po?i ?ine capitali?tii pe o les? scurt?. A?a a fost ?n Italia luiMussolini, in Germania hitlerist?. ?n sfere sociale si politice,fascismul ?i socialismul sunt fra?i gemeni, dar ?n sfera economic?,fascismul, datorit? capitalismului, e mai eficient, de aceea se poatespune: fascismul (?i nu comunismul!) e stadiul superior alsocialismului. Asta e ?i visul democra?ilor st?ngi?ti – s? transformeSUA ?ntr-un stat fascist, de?i ei nu g?ndesc ?n ace?ti termeni despreei ?n?i?i.Obama a ?nceput s? transpun? activ ?n via?? acest vis luminos, cu unsucces considerabil. Nu-?i voi povesti cine a fost ?i ce a f?cut –toate astea se ?tiu ?i f?r? mine. La ?nceput p?rea c? pre?edin?ia luiera menit? s? elimine definitiv rasismul ?i s? uneasc? ?ara. Dar aie?it exact invers. Rasismul s-a ?ntors pe dos ?i s-a ?ndreptat contraalbilor, iar ?n politic? s-a produs o scindare nemaipomenit? ?ntrest?ngi?ti ?i to?i ceilal?i. ?n to?i anii vie?i mele americane n-amv?zut niciodat? at?ta ur?. Se destr?mau vechi leg?turi dintreprieteni, ?n multe familii se produceau certuri ?i chiar divor?uri. Eu?nsumi m-am separat definitiv de c??iva prieteni, dup? o lung?amici?ie.Spre sf?r?itul celor opt ani de pre?edin?ie a lui Obama, tehnologiipolitici dezvoltau o trecere lin? a puterii c?tre m?inile asociatei ?ialiatei sale ?ntru gandire, Hillary Clinton – o cucoan? rea, corupt?p?n? ?n m?duva oaselor ?i cu o pofta arz?toare de putere.?i iat? c? a venit noiembrie 2016. Nimeni nu se ?ndoia de victoria luiHillary asupra excentricului ?i limbutului businessman Trump. Dar nus-a ?nt?mplat a?a. Trump a ?nvins ?ntr-un mod nea?teptat. Asta mi-aadus aminte de distrugerea armatei sovietice ?n 1941. Democra?ii s-au?ngrozit – construc?ia luminoas? a sistemului lor, care mergea at?t debine sub Obama, s-a cl?tinat. A tunat ?i a fulgerat. Catastrof?!Problema nu e dac? Trump e democrat sau republican, ci faptul c? aap?rut ca un hopa-mitic? din lumea total necunoscut? lor, lumeaantreprenoriatului liber. El nu era c?tu?i de pu?in legat debirocra?ii de la Washington, nu depindea de niciun partid, de?i formalfusese ales ca republican. St?nga a v?zut ?n el o bomb? cu ac?iunelent? ?i un distrug?tor al ordinii lor. Mul?i congressmeni ?i senatoridemocra?i au refuzat s? accepte legitimitatea alegerilor ?i nu auvenit la instaurarea lui Trump. A?a ceva nu se mai ?nt?mplase ?nAmerica. Pe str?zi, cohorte de prost?l?i tineri, sp?la?i pe creier,pl?ngeau ?n hohote, ?nec?ndu-se ?n muci, boceau isteric ?i-?i smulgeaudin cap p?rul de culorile curcubeului, fapt pentru care au fost numi?i”snowflakes”- fulgi de z?pad? care se topesc la primele raze alesoarelui. ?n stilul noului limbaj, democra?ii l-au numit imediat peTrump un nou Hitler care a acaparat ilegal puterea, duce ?ara c?tredictatur? ?i deci orice metod? de a-l da jos e justificat? ?i moral?.??i reamintesc: orice neacceptare a legalit??ii schimb?rii puteriieste ?nceputul unui r?zboi civil. Acesta a ?i ?nceput – deocamdat? eun r?zboi civil rece ?ntre st?ngi?ti ?i to?i ceilalti. Rece, pentru c?democra?ii nu sunt ?nc? preg?ti?i pentru o r?scoal? armat? ?i ?ncearc?orice m?sur? legal? pentru r?sturnarea lui Trump. Azi, c?nd au r?masdoar vreo patru luni p?n? la alegeri, r?zboiul e ?n toi. Acum ??i voiprezenta opera?iunile principale desf??urate de partidul democrat ?icontrolate de sediul subteran principal al democra?ilor, cu Obama laconducere.Din momentul alegerii lui Trump, scopul principal al democra?ilor adevenit acela de a sc?pa de el cu orice pre? ?i c?t mai repede. Dac?asta nu va reu?i rapid, e important s? nu fie admis? victoria lui ?nurm?toarele alegeri. A?adar, iat? principalele opera?iuni aler?zboiului civil, deocamdat? ?nc? rece, din SUA:Mi?carea #me too. Deoarece Trump e un mare iubitor al sexului frumos,au hot?r?t ca pentru ?nceput s?-i vin? de hac pe partea asta ?i s?-istrice reputa?ia la electoratul feminin. Democra?ii au organizat ?i aupus ?n mi?care pentru proteste ?n mas? mul?imi de feministe?ngrijorate sexual. Nu ?tiau nici ele ?mpotriva cui protestau. Ori c?le violase cineva, ori c? aceast? josnicie abia urma, ele protestau cu?ipete asurzitoare. Simbolul intelectului propriu ?l purtau pe cap -c?ciuli?e roz, dup? forma organelor lor genitale: ce e pe cap e ?i ?ncap. De aceste pseudo-dureri, fetele smintite ?l acuzau, bine?n?eles,pe Trump, de?i acesta nu se f?cuse remarcat cu vreun abuz. Dar acesteproteste stupide n-au fost dec?t o ?ncercare stilistic?.Opera?iunea “Starul porno”. Au g?sit-o pe t?rfa Stormy Daniels, c?reiaTrump chipurile ?i pl?tise t?cerea. Au f?cut g?l?gie mare. Darrezultatul a fost un efect de petard?, din care au avut de suferit doiavoca?i escroci - unul din partea lui Trump ?i cel?lalt - al luiStormy. Am?ndoi au ajuns dup? gratii (ceea ce ?mi ?nc?lze?te inima –totdeauna e pl?cut c?nd un avocat ajunge la ?nchisoare), pe c?nd Trumpa trecut prin asta ca g?sca prin ap?.Operatiunea “Psihopatul”. Se vede ?i cu ochiul liber c? Trump e opersonalitate excentric?, imprevizibil?, capabil? s?-?i jigneasc?chiar ?i apropia?ii; pe deasupra e narcisist ?i elefant ?ntr-opr?v?lie cu por?elanuri. Asemenea pre?edin?i nu au mai existat ?n SUA?i de aceea st?ngi?tii s-au decis s?-l declare psihopat ?i s?-l?nl?ture de la Casa Alb?, ca fiind incapabil s?-?i exerciteatribu?iile datorit? instabilit??ii psihice. Au pl?tit vreo doi-treipsihiatri pentru declara?ii publice, dar ?i opera?iunea asta nu aprodus dec?t o u?oar? tres?rire a aerului. Neob?in?nd vreun succes,democra?ii au ?n?eles c? pi?c?turile de ??n?ar nu le vor aduce izb?nd??i s-au preg?tit pentru provoc?ri mai serioase.Opera?iunea “Marioneta”. I-au fabricat adversarului Trump un dosarfals, din care reie?ea c? ar fi agentul lui Putin ?i c? joac? dup?fluierul rusesc. Au ?nceput o investiga?ie grandioas? cu procurorulMueller ?n frunte. Ru?ii spirituali se amuzau: “se pune Mueller cuStierlitz al nostru?” ?n doi ani au interogat zeci de oameni, aucheltuit 20 de milioane de dolari, dar n-au demonstrat nimic. S-adovedit c? nu e agent. A ie?it un f?s.Opera?iunea “Complotul cu Ucraina”. A existat o ?ncercare de a-l acuzape Trump c? l-ar fi rugat pe pre?edintele ucrainean Zelensky s?investigheze ma?ina?iunile financiare din Ucraina ale lui Biden-rivalul s?u principal ?n urm?toarele alegeri. N-au reu?it s?dovedeasca nimic, dar pe propriul lor Biden l-au pus ?n b?taia pu?tii,c?ci are o musc? mare pe c?ciula. Atunci democra?ii, exaspera?i, audecis s?-i organizeze lui Trump un impeachment pe aceast? baz?.Deoarece sunt majoritari ?n Congres, au votat impeachmentul, dar cas?-l scoat? din Casa Alb? aveau nevoie de minimum dou? treimi dinSenat, ceea ce a fost din start nerealist. Atunci de ce tot acesttam-tam? Nici ei nu ?tiu. Furia ?ntunec? mintea.Opera?iunea “Coronavirus”. C?nd, ?n februarie 2020, pandemiacoronavirusului a c?zut pe capul ?ntregii planete, democra?ii ?i-au?ntrez?rit ?ansa. Bine?n?eles, nu ei au creat pandemia, dar au deciss-o foloseasc? pentru a fr?na boom-ul economic – atu-ul principal allui Trump la alegerile viitoare. Totu?i Marx a avut dreptate: economiae baza rela?iilor sociale ?i tocmai ea determin? tot restul ?n via?aunui stat. ?ntruc?t sub Trump economia a luat-o brusc ?n sus,democra?ii au priceput c? vor reu?i s?-l ?nving? pe Trump ?n alegeridoar fr?n?nd-o cu orice mijloace. ?i ce mai ?ans?- pandemia!Toat? ?ara a fost pus? ?n carantin?. Trump nu dorea carantin? total?,ci una limitat?, dar cum aceste chestiuni nu le hot?r??te guvernulfederal, ci guvernatorii statelor, n-a putut face mare lucru ?n acestsens – nu are acest tip de putere. ?n plus, zilnic turna gaz pe focprincipalul epidemiolog al ??rii, doctorul Anthony Fauci, un democratconvins. Acesta cerea nu numai ?nchiderea parcurilor, ?colilor,universit??ilor, restaurantelor, ci ?i a fabricilor ?i uzinelor. Tot!Iar asta ar fi automat adus un colaps economic ?i ?ara s-ar ficufundat ?ntr-o depresiune economic? nemaiv?zut?. Dac? se opre?teproduc?ia, peste c?tva timp (3-4 luni) se sparge lan?ul materiilorprime, iar refacerea lui poate dura ani de zile. E ca ?i cum ai t?iaarterele unui om ?nc? viu. De aceea, Trump a fost categoric ?mpotrivaopririi industriei ?i a ?ncercat cu succes oscilant s?-i conving? peguvernatori s? nu ia m?suri extreme. Multe ?ntreprinderi au continuats? lucreze, ?n ciuda ordinelor guvernatorilor. Totu?i, ?omajul a urcatla un nivel nemai?nt?lnit de pe vremea Marii Depresiuni, bursa aluat-o la vale iar democra?ii ??i frecau cu entuziasm m?inile – suflaun v?nt prielnic.E interesant de remarcat c? maxima cot? a ?mboln?virilor ?i amortalit??ii se observ? ?n statele unde democra?ii sunt la putere. Nupentru c? virusul i-ar iubi mai mult, ci pentru c? democra?ii suntmanageri mediocri. Mai mult, s-a dovedit c? au m?rit ?n mod artificialmortalitatea, ca s? aib? motiv s? insiste asupra unei carantine ?i maistricte ?i asupra unei opriri totale a industriei. Astfel, ?n statulNew York, guvernatorul Cuomo a ordonat introducerea infecta?ilor ?ncase de batr?ni, ceea ce a dus la mortalitatea masiv? a acestora. Astae deja crim?, dar e pu?in probabil ca guvernatorul s? ajung? dup?gratii. Ei ??i protejeaz? oamenii.P?n? la urm? Trump a reu?it s? conving? multe state s? scoat? treptatcarantina, oamenii au ie?it la lucru, au ?nceput s? se redeschid?afacerile ?i economia s-a mi?cat de pe punctul de ?nghe?; bursa areac?ionat imediat, ac?iunile au luat-o ?n sus.Democra?ii au panicat din nou – dac? va continua a?a, ?n noiembrieeconomia se va ?ntoarce la nivelul de dinainte, ceea ce-i bine pentruTrump. ?i deodat?, spre bucuria lor, un nou noroc, de care s-aufolosit imediat:Opera?iunea “Vie?ile negrilor conteaz?”- Black Lives Matter (BLM). ?nora?ul Minneapolis s-a ?nt?mplat un eveniment nepl?cut. Un infractor?nalt ?i solid, drogat pe deasupra, a opus rezisten?? poli?iei, fiindre?inut dup? o infrac?iune. Poli?istul a folosit o figur?-standartpentru cazuri din acestea ?i i-a strangulat cu genunchiul carotida,dup? care infractorul ?i-a dat sufletul. Aici s-au ?nt?lnit dou?nenorociri: ?n primul r?nd, poli?istul a f?cut exces de zel, ap?s?ndinfractorul la p?m?nt timp de aproape 9 minute ?i s-a f?cut directvinovat de moartea acestuia; ?n al doilea r?nd, banditul era, cum sespune acum, afro-american. Astfel de ?nt?mpl?ri nefericite se petrecuneori ?n America, dar ?i ?n alte ??ri. Poli?istul a omor?t uninfractor, de?i nu ?sta i-a fost scopul: poate i-a s?rit adrenalinapeste limite, poate ?i-a pierdut min?ile, poate i-au cedat nervii -cine ?tie? Nu uita c? munca poli?istului nu e un desert. ?n fiecare ziare de-a face cu rebuturi ale societ??ii, cu risc pentru propria-ivia??. G?nde?te-te c? nu oricine ??i ia un job ca ?sta – e nevoie deun anumit tip de caracter, de un nivel ?nalt de adrenalin? ?n s?nge ?ide nervi de o?el – care, de obicei, mai cedeaz?. Sigur c? nimic dinastea nu justific? ce a f?cut poli?istul ?i, de regul?, poli?ia facemai ?nt?i o anchet? intern?, apoi, dac? exist? motive, pred? afacereajustitiei. A?a s-ar ?i fi ?nt?mplat, dac? cineva dintre democra?i nus-ar fi prins c? s-a ivit ocazia mult dorit?, care ofer? posibilitateaultimei b?t?lii decisive cu Trump. Moartea n?miloiului a fost ocaziaideal? pentru a zgudui toat? ?ara ?i a aduce r?zboiul rece latemperaturi ?nalte. Tactica unei asemenea zguduituri e purprovocatoare – nelini?ti ?n mas?, neap?rat cu jaf, vandalism, abuzuri?i ucideri. ?n America, ?ar? a legii, acestea pot s?-l for?eze pepre?edinte s? ia m?suri extreme, de pild?, s? activeze garda na?ional?pentru restabilirea ordinii, ba chiar ?i armata- exist? precedenteistorice. Iar acestea vor duce inevitabil la conflicte armate, v?rsarede s?nge, vor ap?rea revolte ?i mai s?ngeroase – iat? o A DouaRevolu?ie American?. ?i cine va fi vinovat? Desigur, Trump. Tots?ngele nevinovat va curge pe el, ?ntre timp vin ?i alegerile ?i cineva vota un pre?edinte cu m?inile m?njite de s?nge? Nu e minunat acestplan?Pentru ca planul unei revolu?ii s? func?ioneze, e nevoie de patrufactori obligatorii: o situa?ie revolu?ionar? (prilej ?i combustibil),o lozinc? simpl? ?i clar? sau o ideologie incendiar?, bani ?i, ?nsf?r?it, un leader carismatic.S? vedem ce are st?nga la ?ndem?n? azi.Totul e ?n regul? cu prilejul: n?miloiul negru ucis de poli?istulrasist ?n sicriul de aur. Combustibilul: tineretul derutat, sp?lat pecreier ?i cu vederi de st?nga. ?nmul?e?te toate acestea cu ?omajul.Azi, dup? colegiu, e ?ngrozitor de greu s?-?i g?se?ti un loc de munc?,mai ales dac? e?ti specializat ?n “liberal arts”, adica umanit??i: eplin de tot felul de arheologi, psihologi, filosofi, teoreticieni aiemancip?rii femeii ?i ai drepturilor negrilor, actori ?i poe?inerecunoscu?i, istorici literari ?i diver?i al?i “speciali?ti”inutili, cu datorii mari pentru studii ?i f?r? nicio ?ans? de a lepl?ti. Ace?tia sunt marea majoritate. Nimic de zis - un combustibilexcelent. ?n plus, pentru o combustie de succes s-a descoperit uncatalizator puternic- coronavirusul. De trei luni, milioane de tineristau acas? ?n carantin?, se plictisesc de inactivitate, le urc?testosteronul – unde s?-?i rever?i energia ?i afectele?Cu lozinca la ?nceput a fost o b?jb?ial?. ?n vremea noastr?, figuri ca“pace popoarelor-p?m?nt ??ranilor” nu mai merg. Nu prea aveai cealege, iar st?nga avea la m?n? doar o carte de joc: divergen?elerasiale. A?a c? i-au dat drumul sub forma simiescului Floyd ?n sicriulde aur. Nu conteaz? dac? rasismul, ?n caz c? mai exist? pe ici-pecolo, e anemic, marginal. Trebuie umflat, f?cut din ??n?ar arm?sar,trebuie acuza?i b?rba?ii albi de toate necazurile popula?iei deculoare ?i iat? bulg?rele? de z?pad? care porne?te la vale.Mai ?nt?i negrii ?mpotriva poli?iei, apoi to?i ?mpotriva tuturor ?iiat?, d?m foc ??rii ?i cu focul ajungem ?i la alegeri. ?n ceea ceprive?te banii, nu sunt probleme. Milionarii de st?nga ?i miliardariidin Silicon Valley le fac dona?ii uria?e democra?ilor. Iar Soros cumiliardele sale ?i ura ?mpotriva Americii? Punga lui e mereu deschis?pentru plata agitatorilor, demonstran?ilor ?i organizatorilordezordinii ?i vandalismului. O mare mas? de prostovani doneaz?organiza?iei BLM- Black Lives Matter, f?r? s? b?nuiasc? faptul c?totul, p?n? la ultimul cent, merge ?n vistieria partidului democrat.?n schimb, cu liderul carismatic, ?n genul lui Tro?ki sau Hitler, nule-a ie?it. Nu au g?sit o personalitate destul de marcant?, dar audecis s? nu trag? de timp ?i s? ias? la lupt? f?r? lider. Pentru atrece planul revolu?ionar ?n fapte, statul major subteran al lui Obamaa dat drumul dul?ilor de rezerv?: organiza?ia activi?tilor negri, careac?ioneaz? sub firma BLM. Agitatori pl?ti?i ?i pierde- var? plictisi?iau ie?it la demonstra?ii (nu pe degeaba: au primit c?te 50$ de c?ciul?pentru o ie?ire -Soros nu face economii ?n cazuri dintr-astea).Marodeuri organiza?i au ?nceput s? sparg? vitrine ?i s? prade tot ceg?seau la ?ndem?n?. ?n final, democra?i sminti?i din Congres ?i Senatau c?zut ?n genunchi ?i le-au cerut negrilor iertare pentrupseudo-p?cate ale albilor, iar idio?ii cei mai zelo?i (pentru baniadi?ionali) s-au pus la r?nd s? s?rute pantofii negrilor, cum pup?catolicii papucul Papei de la Roma.Emo?ionalul Trump era s? cad? ?n plasa provoc?rii – era c?t pe ce s?cheme armata ?i s? le c?nte ?n strun? democra?ilor. Din fericire,generalii ?i ministrul ap?r?rii au reu?it s?-l disuadeze ?i s?-lconving? s? lase poli?ia s? se descurce singur? cu marodeurii, iardemonstra?iile s? se sting? singure, c?nd se vor evapora aburii celorc?rora le “fierbe ra?iunea revoltat?”. ?ncet-?ncet, FBI a prinsinstigatorii ?i i-a b?gat ?n ?nchisori federale, de unde putereastatal? liberal? nu-i poate scoate.Cum am zis deja, f?r? un lider (führer, duce, comisar al poporuluietc) o revolu?ie nu ?nvinge, ci se stinge treptat. Ceea ce se ?nt?mpl?acum. Au urlat, au spart geamuri, au pr?dat, au dat foc la c?te ceva,au omor?t chiar c??iva poli?i?ti, dar totul ?ncepe s? se calmeze. Maisunt demonstra?ii pe ici-pe colo, dar deja f?r? vandalism ?i ucideri.Poporul muncitor, dornic de lucru, iese la treab?, se redeschidbusiness-uri. Carantina se ridic? ?nceti?or ?i sper c? peste ?nc? vreolun?- dou? totul va reintra ?n normal. Bine?n?eles, dac? democra?ii nuvor g?si o nou? modalitate de a-i trage o copit? pre?edintelui. Vomtr?i ?i vom vedea…________Jacob Fraden este un rom?n care tr?ie?te la San Diego, CA. N?scut ?n anul 1945 ?n Rom?nia, s-a stablit ?n US de peste 40 de ani ?i este un self-made man de succes. El este inginer electronist, inventator, antreprenor, scriitor ?i artist (pictor). Are un interes special pentru istoria artelor ?i ?tiin?ei ?i pentru perioada Rena?terii. Revolu?iile sociale: cauzele, formele ?i etapele lor - dup? Gizachew Tiruneh. journals.Principalele trei cauze ale revolu?iilor sociale: dezvoltarea economiei, tipul de regim ?i ineficien?a statului.Revoltele populare au ?nso?it omenirea ?n toat? istoria ei;Dezvoltarea economic? face ca anumite grupuri ?i indivizi nemul?umi?i s? cear? reforme politice;Regimurile democratice apar mai stabile dec?t cele autoritare sau autocrate;Stabilitatea statului depinde direct de eficien?a propriilor institu?ii: gre?eli de administrare care rezult? ?n degradarea institu?iilor fac statele vulnerabile la dezordine social?;La cei trei factori principali se adaug? factorii externi: r?zboiul sau amenin?area cu r?zboiul, crize economice multina?ionale, suportul grupurilor revolu?ionare interne de c?tre alte state, intoxicarea cu fake news, etc.Revolu?iile sociale pot fi spontane sau planificate; Teorii despre revolu?ii:- teoria sociopsiholgic?: JC Davies (1962) a elaborat teoria care explic? formarea condi?iilor propice revolu?iilor aatunci c?nd, dup? o lung? perioad? de dezvoltare economic?, apare - ?n termen scurt - o schimbare cu diminuarea prosperit??ii;- teoria echilibrului: Chalmers Johnson (1966) crede c? echilibrul social se stabile?te c?nd exit? o bun? distribu?ie social? a muncii ?i o ?ncredere a popula?iei fa?? de guvernul legitim ?i eficace. Condi?iile revolu?ionare apar c?nd acest echilbru se rupe.- faimosul SP Huntington, autorul c?r?ii "The clash of the civilizations" (1976) consider? c? modernizarea, a c?rei component? este ?i revolu?ia social?, este acea care o declan?eaz?; - teoria conflictului politic, al c?rei autor Charles Tilly (1978) consider? c? nu este suficient ca s? existe nemul?umiri individuale sau de grup pentru a se ajunge la o revolu?ie. Pe fondul nemul?umirilor, factorul declan?ator este conflictul creat prin concentrarea unei prea mari puteri ?n m?inile guvernului;- teoria structural? a Thedei Skocpol (1979) pune accentul pe structura statului ?i raporturile de putere care creaz? contradic?iile;Defini?ia revolu?iei sociale: colapsul organiz?rii unui stat ?i al ordinii sociale prin modific?ri rapide ?i violente, care impun schimb?ri majore de structur?, de reparti?ie a puterii ?i de organizare;Revolu?iile sociale pot reu?i ?i atunci ele duc la introducerea schimb?rilor care au fost revendicate, sau pot e?ua, fie pentru c? se sting din lips? de putere, fie c? duc la r?zboaie civile, prin care ideile ?i revendic?rile, ca ?i grup?rile participante, se modific?;Revolu?ii spontane: Fran?a 1789, Rusia 1905, China 1911, Rusia 1917, Europa de Est 1989;Revolu?ii planificate: Mexic 1910, China 1949, Cuba 1959, Venezuela 1962, Cambodgia 1975.Istorie preziden?ial? american?: Cine au fost considera?i cei mai "rasi?ti" 11 pre?edin?i americaniPre?edin?ii americani din perioada 1789 - 1881. De la st?nga la dreapta: James Madison, James Monroe, Martin Van Buren, Ulysses S. Grant, Thomas Jefferson, Franklin Pierce, George Washington, Zachary Taylor, John Tyler, William Henry Harrison, Abraham Lincoln, Andrew Jackson, James K. Polk, Chester Arthur, James Buchanan, John Adams, Andrew Johnson, James Garfield, Millard Fillmore, John Quincy Adams, and Rutherford B. Hayes.Felurite criterii sunt folosite pentru a descrie stilul, personalitatea, inteligen?a, talentul politic, cel de orator, memoria, via?a personal?, gusturile ?i ciud??enile fo?tilor pre?edin?i ai uniunii statelor americane ?i a stabili diferen?ele dintre ei.Cei 45 de ?efi ai executivului american au fost clasifica?i ?i dup? ?nclinarea lor de a fi "rasi?ti" sau "segrega?ioni?ti", a?a cum reiese din ac?iunile lor, din ce au scris sau din m?rturiile celor care le-au fost apropia?i.Iat? un "clasament" al pre?edin?ilor americani judeca?i dup? "rasismul" lor:11. George Walker Bush ~ 43rd President (2001-2009)Unii comentatori au considerat c? felul ?n care a fost conceput? ?i redactat? legea Nici un Copil s? nu fie L?sat pe Dinafar? (No Child left behind Act) din anul 2003, a fost influen?at de o g?ndire rasist?. Legea prevedea ca ?colile care nu demonstreaz? c? elevii au un procent bun de trecere la testele stabilite s? fie mai pu?in finan?ate. ?ntruc?t aceste ?coli de stat erau ?n majoritate ?coli din cartiere cu majoritatea copiilor de culoare, legea a fost acuzat? c? dezavantajeaz? copiii din familiile minoritare. De fapt, legea inten?iona s? m?reasc? responsabilitatea ?colilor ?i s? m?reasc? disciplina ?n ?coli.10. John Calvin Coolidge Jr. ~ 30th President (1923-1929)In timpul mandatului lui Coolidge s-au produs marile inunda?ii ale fluviului Mississippi (1927). Pentru a ridica diguri pe o mare ?ntindere, guvernul Coolidge a ordonat munca for?at? a mii de negri, c?rora li s-a "pl?tit" doar cu hrana primit?.?n legisla?ia pentru imigra?ie propus? de administra?ia Coolidge, principiul de baz? a fost "America pentru americani" ?i s-au creat multiple obstacole legale pentru imigran?ii asiatici, de teama "pericolului galben".9. Dwight David Eisenhower ~ 34th President (1953-1961)Eroul celui de al II-lea RM a fost criticat pentru faptul c? nu a sprijinit ac?iunea de a declara neconstitu?ionale legile Jim Crow (legi din statele sudice care favorizau segrega?ia, introduse dup? sf?r?itul r?zboiului civil).0-381000Dar el a fost acela care a trimis trupele ?n Arkansas ?i Alabama pentru a proteja intrarea ?n ?colile publice a elevilor negri, al c?ror acces era ?mpiedicat de autorit??ile locale.8. James Knox Polk ~ 11th President (1845-1849)Se spune c?, atunci c?nd US a luat mari teritorii de la Mexic, la sf?r?itul r?zboiului americano-mexican (1846-1848), c?nd New Mexico, California, Arizona, Colorado, Nevada, Utah ?i Wyoming au devenit state americane, Polk ar fi spus c? acest lucru e justificat fiindc? mexicanii sunt o na?iune inferioar?.El mai este acuzat c? nu s-a opus r?sp?ndirii sclaviei c?nd expansiunea spre Vest a ad?ugat noi teritorii americane.7. Thomas Woodrow Wilson ~ 28th President (1913-1921)Wilson a "resegregat" guvernul american, prin concedierea func?ionarilor de culoare, a refuzat numirea a mai multor ambasadori care erau negri ?i a numit Klanul (KKK) o "mare organiza?ie".6. Franklin Delano Roosevelt ~ 32nd President (1933-1945)Istoricii spun c? FDR a fost "chiar mai rasist dec?t unchiul s?u, Theodore Roosevelt".El a dat ordinul prin care peste 100.000 de japonezi au fost interna?i ?n lag?re la ?nceputul celui de al IIlea RM, de?i aceast? decizie a fost perfect justificat? pentru al?ii, dup? ce s-a petrecut atacul de la Pearl Harbour ?i America a intrat ?n r?zboi cu Japonia.S-a mai spus c? fermierii negri din statele sudice au fost exclu?i de la primirea ajutoarelor guvernamentale ?n cadrul programului New Deal.5. Thomas Jefferson ~ 3rd President (1801-1809)De?i admirat pentru marile merite de P?rinte Fondator ?i om de stat, Jefferson este criticat pentru atitudinea rasist?, despre care a scris ?n cel mai categoric mod: "...negrii sunt inferiori albilor prin dotarea mai slab? at?t ?n ce prive?te corpul, c?t ?i spiritul".Deasemeni, lui Jefferson nu i se iart? faptul c?, dup? moarte nevestei lui, a avut o rela?ie de lung? durat? cu sclava Sally Hemings, cu care a avut cinci copii.4. James Monroe ~ 5th President (1817-1825) ?n anul 1841, Monroe a ocupat o por?iune de pe coasta de Vest a Africii ?i a declarat statul Liberia, cu capitala Monrovia, unde au fost transporta?i mul?i negri americani.3. Ronald Wilson Reagan ~ 40th President (1981-1989)?n ac?iunea de extindere a influen?ei politice ?n statele din sud, care a fost ini?iat? de Nixon, Reagan a urmat strategia lui Nixon de a folosi apeluri rasiste discrete, care s? c??tige ?ncrederea ?i voturile democra?ilor albi.2. Andrew Jackson ~ 7th President (1829-1837) Jackson a ordonat deportarea indienilor (Chocktaw, Cherokee, Seminoli, Cheeks) din Florida, Tennessee, Georgia ?i Alabama, care au fost muta?i cu for?a ?n "teritoriile rezervate din Oklahoma", pe drumul greu ?i care i-a costat pe mul?i via?a, de unde a primit denumirea de "Drumul Lacrimilor" (the Trail of Tears).1. Andrew Johnson ~ 17th President (1865-1869)Dup? asasinarea lui Lincoln, vicepre?edintele Johnson i-a luat locul. El a dat un caracter punitiv programului de "Reconstruc?ie a Sudului", prin introducerea ?n administra?iile locale a oamenilor trimi?i din nord, care s-au comportat abuziv._______________________Ziua drapelului na?ional al Rom?nieiCulorile Drapelului Rom?niei s-au n?scut ?n 1821, la B?lce?tii V?lcii25 iunie 2018 ; ramnicuvalceaweek.roZiua de?26 iunie?a fost proclamat??Ziua?Drapelului Na?ional?prin Legea nr. 96 din?20 mai?1998. Conform legii, aceast? zi va fi marcat? de c?tre autorit??ile publice ?i de celelalte institu?ii ale statului prin organizarea unor programe ?i manifest?ri cultural-educative, cu caracter evocator sau ?tiin?ific, consacrate istoriei patriei, precum ?i prin ceremonii militare specifice, organizate ?n cadrul unit??ilor Ministerului Ap?r?rii Na?ionale ?i ale Ministerului de InterneZiua Drapelului Na?ional a fost instituit? pentru a marca ziua de?26 iunie?1848, c?nd Guvernul revolu?ionar a decretat ca?Tricolorul?– ro?u, galben ?i albastru – s? reprezinte steagul na?ional al tuturor rom?nilor; cele trei culori ?mp?r?ite ?n mod egal reprezint? principiul egalit??ii, orientarea culorilor ?n sus semnific? verticalitatea, cifra trei este num?rul perfect, pe l?ng? ?ara noastr? mai exist?nd alte trei ??ri europene tradi?ionale cu steagul tripartit ?n mod egal ?i vertical:?Fran?a,?Italia??i?Belgia.Numai c? pu?in? lume cunoaste faptul c? B?lce?tiul, este capitala Tricolorului Rom?nesc. Da, cele 3 culori pe steag, la V?lcea au fost create, pentru prima dat?, culorile? drapelului Rom?niei.Povestea e una mai mult cu parfum de poezie de toamn?. Se spune c? Petrache, golan din mahalaua Craiovei, voia s? devin? haiduc. Numai c? micul adolescent cu pistrui ?i ochelari pe v?rful nasului, timidul incorigibil al acestui ?nceput de veac al XIX-lea, nu prea are stof? s? devin? mare haiduc ?i este prins de poter?.0000Doar c? e singurul din ceat? care ?tie s? scrie ?i are mari ?anse, c?ci ?eful poterei ?l vede pe copil c? e, de fapt, un teribilist ?i ?l trimite nu la ocn?, ci ?n grija boierilor Oteteli?. Petrache continu? ?coala ?i ajunge ?n anturajul slujerului Tudor.Aici d? piept cu idealurile na?ionale ?i simte c? asta? e menirea lui. Fiind secretar al lui Tudor Vladimirescu, el este cel care se ocup? de toate ?nt?lnirile secrete ale acestuia ?n preg?tirea revolu?iei de la 1821.Dar orice revolu?ie are nevoie de un steag. ?i orice na?ie are nevoie de un drapel, spune el, Poenaru. Se ?tie c? Petrache nu dorea nimic din steagul semilunei, nicio culoare, ci dorea ceva cald, ceva aproape de sufletul rom?nesc. “Albastrul l-a luat de la apa Olte?ului, iar galbenul ?i ro?ul se pare c? au fost inspirate de culorile toamnei b?lce?tene. Franjurii sau ciucurii steagului revolu?iei lui Tudor au primit aceast? decora?iune, fiind, astfel, pentru prima dat? c?nd tricolorul rom?nesc apare oficial ?ntr-o lupt?”.Istoria tricolorului ?ncepe prin prezen?a culorilor na?ionale pe primul drapel propriu-zis, al primei reprezentan?e na?ionale din istoria modern? a Rom?niei, care a fost?Adunarea Norodului din timpul revolu?iei conduse de Tudor Vladimirescu la 1821.?Ciucurele din v?rful steagului de lupt? al lui Tudor Vladimirescu este prima dovad? a tricolorului rom?nesc. Steagul a fost p?strat cu sfin?enie de c?pitanul pandur Ion Cacale?eanu, care l-a ascuns dup? moartea conduc?torului Revolu?iei de la 1821.Poe?i nepublica?i sau pu?in publica?i?n fiecare literatur? exist? exemple de scriitori care s-au bucurat de un mare succes ?n timpul vie?ii, dar au fost uita?i dup? moarte, sau invers, exemple de scriitori care au fost "descoperi?i" cu mare ?nt?rziere, neav?nd ?ansa de a-?i tr?i succesul ?n timpul vie?ii.Pentru literatura rom?n?, o ilustrare a celor dou? extreme de destin scriitoricesc sunt poe?ii Alexandru Macedonski (1854-1920) ?i George Bacovia (1881-1957).Dar cariera literar? mai are de f?cut fa?? ?i factorilor sociali din diferite epoci politice, c?nd unii scriitori sunt interzi?i (sau chiar priva?i de libertate), sau ?mpin?i la periferia lumii literare, cu ?anse reduse sau nule de a fi publica?i.Poe?ii rom?ni care au fost nepublica?i sau pu?in publica?i ?n perioada de dictatur? comunist? se grupeaz? ?n mai multe categorii:Poe?i aresta?i (din scrierea c?rora am publicat ?n numere trecute)Poe?i care au plecat din ?ar?Poe?i "neconformi?ti", care nu s-au "aliniat" cu ideologia comunist?Prezent?m c?teva exemplific?ri din ultimele dou? categorii:Poe?i rom?ni care au plecat din ?ar? ?i sunt pu?in cunoscu?i publicului rom?nesc:Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) (1896-1963): a debutat in Rom?nia ca poet simbolist. A emigrat la Paris, unde a fost unul dinre fondatorii mi?c?rii literare suprarealiste Da-da. A luptat ?n r?zboiul civil din Spania ?i a fost membru al rezisten?ei Franceze.Elegie pentru venirea iernii: Iubit?, (auzi) se vait? plopii c? pleci/?i eu m? g?ndesc: s? nu-?i fie frig/S? iei haine groase ?i c?r?i de citit/(O s? g?se?ti ?ntr-o noapte un crin ve?tejit)// ?tiu cum o s? fie: (comedie) o s?-mi iau o batist? curat?/?n care o s?-mi pl?ng durerea toat?, - ?i-o s? tu?esc c?ci o s? fiu r?cit/Apoi o s-o desfac ?n v?nt c?nd o s? fii departe - g?nd cinstit/?i o s? m? g?ndesc la alt? dat? c?ut?nd pe strad? alt? fat?.// G?nde?te-te: Acolo poate nimeni n-o s? te a?tepte/?i o s? pl?ngi, ?i o s?-?i par? r?u, e trist? via?a, trist?/O s?-?i aduci aminte ve?nic de f?lf?ire de batist?/Ce-o s? dezl?n?uie-n gr?dina ta v?nt n?prasnic/Pustiind aleile, dezr?d?cin?nd g?ndul casnic.// Ascult? sfaturile mele ?n?elepte/Stai l?ng? mas? t?cut? ?i coas?/N-ai ispr?vit ?nc? rochia cea de m?tas?/Ascult? sfaturile mele ?n?elepte.// Iuubito - vine iarna ?i tu pleci/?i calul putrezit ?i vechi ?n gr?din?/Nu mai are nici coam? nici urechi; eu a?tept luna plin?/S? ?ncalec pe el ?i s? fug dup? tine, lumin? (?n?elegi...)Rece galben: noi am plecat nori printre eschimo?i/s? decor?m recuperarea g?ndurilor noastre botanice/sub amurgurile zv?rcolinde/gunoi verde gol/incandescent// ?mi or?nduiesc promisiunile cofet?rie/hotelierul ?n magazinul s?u/paulownii definitive/distan?area desface glaciar ?i ustur?tor ca o diligen??/distan??nd adolescent/ploios/altundeva r?sun?nd// un trec?tor febril ?i putrezit? ?i fr?nt? ?i corigibil? broderie/m? g?ndeam la ceva destul de neru?inat scabros/un calendar tomnatic ?n fiecare/copac/organul meu amoros este albastru/eu sunt mortal domn albastrualbastru/?i din cadavru ?ncepe s? se ?nal?e un ?inut straniu/?nal??-te ?nal??-te spre alte astronomiiAron Cotru? (1891-1962): a fost un literat ?i diplomat rom?n, care a publicat multe volume de poezie p?n? ?n anul 1940. Ca fost sus?in?tor al mi?c?rii legionare s-a exilat (Spania, USA) ?i a continuat s? scrie ?n str?in?tate.?ara: Din bel?ugul t?u, doar grumba paine;/din timpul t?u: ziua de m?ine.../Calcu-?i p?m?ntul, cu g?ndul departe,/pe aripi albastre, frem?t?nd peste moarte...// Cu vrere de cremene, cu privire'ndr?znea??,/?nv?lui azi ?ara ce-mi cre?te ?n fa??,/?i'n a mersului traist? ce-a visului p?ine,/risipindu-m? pe st?ncile ?i-ogoarele veacului,/cu d?rnicia f?r'de m?sur?-a s?racului,/spre soare-asfinte/cu frunte fierbinte,/cu tot avutu-mi p?m?ntesc,/darnic m? sam?n, m? risipesc,/spre Rom?niile n?valnice de dincolo de m?ine...Tot mai palid, tot mai singur: Tot mai palid, tot mai singur, tot mai cadaveric,/m?-nd?r?tnicesc ?n mina asta de-ntuneric...// Izbesc mereu ?n straturi goale, mute ?i pustii.../?i voi izbi/p?n'voi albi/?i voi orbi/?i-oi ?mpietri...// De dorul zorilor m? voi lupta/cu cea?a grea, cu carnea mea,/tot mai ple?uv, tot mai uscat, ma cadaveric -/miner nebun ?n mina asta de-ntuneric...Virgil Ierunca (Untaru) (1920-2006): literat rom?n, emigrat ?n anul 1947, stabilit la Paris, de unde a colaborat cu Radio Europa Liber?. A fost c?s?torit cu Monica Lovinescu. A editat mai multe reviste literare rom?ne?ti (Luceaf?rul, Caiete de dor, Ethos) ?i a publicat articole reunite dup? eliberare ?n volumul Antologia ru?inii, ?n care a criticat intelectualii rom?ni care au servit regimului comunist.Decalog: Plec urechea peste ?oaptele mor?ilor/la cump?na ispitelor tari/Plec urechea peste ?oaptele mor?ilor./?arina legea aprinde./Din cenu?a legii/Grija minunii/Amintirea apelor/R?s?ritul ochiului/Chinul ?arpelui/Semnul a?teptat/Paharul sorbit./V? ve?i ?ntoarce/V? ve?i ?ntoarce// La osp??ul s?ngelui negru/Sub cerul cobor?t de pe cruce./Ve?i s?v?r?i ?i sf?r?i/?i legea aprins? aprins?/V? va izb?vi de porunc?/P?catele voastre vor ?nvia ?nvierea/Vor lua povara p?m?ntului de pe umerii mor?ilor./Iart?-le lor c? ?tiu ce vor face!// Plec urechea peste ?oaptele mor?ilor/La cump?na ispitelor tari/Plec urechea peste ?oaptele mor?ilor.Temei ars: ?n gr?dina mea de piatr?/Scade vama, focu-n vatr?/Numai amintirea trece/?arpe-ascuns ?n pacea rece// Noapte noapte de departe/Ce-mi pui ?n ureche moarte?/Du-te ?i te f? sf?r?it/Ca s?-ncep ceasul rodit// Lumea nu mai are nume/Nici proverbul spus de mume/De ridic somnu-n lumin?/Taina pleac? de la cin?// Oaspele e orb ?i tace/Cade vremea, umbra zace/Numai ?ntrebarea ?tie/Ce n-am fost, ce n-o s? fie.Vasile Posteuc? (1912-1972): a fost un legionar foarte activ, participant la rebeliunea legionar?. Exilat ?n 1941, a fost internat ?n lag?rul Buchenwald din Germania, apoi a devenit membru al armatei rom?ne antisovietice, cu care a participat la luptele de pe Oder, ?mpotriva trupelor ruse?ti.Catapeteazma bucovinean?: Te v?d ?i-acuma la stative, mam?,/??H?rnicind, c?tu-i iarna, ?ntre sul ?i vatale,/??Cu fa?a ?i m?inile ninse de scam?;/ ??i aud ?i acuma c?ntarea de jale.// Din lacrimi ??i ?nflore?te-ntre i?e/?Toat? gr?dina noastr? din var?:/??R?suri, ?i bribanoc, ?i cr?i?e/A?a te ?tiu: ?es?nd sear? de sear?// ...//Nu te uita c? pl?ng ?i oftez din r?runchi./I-aud pe cei ce mor sub r?zoare:/?Dec?t s? tr?im ?n genunchi,/Mai bine s? murim tr?zni?i din picioare// M-oi ?ntoarce, mam?, sa stau ?n fa?a lor drept?/??i-n fa?a/??Voievodului, f?r? ru?ine,/??Chiar daca-ar fi peste groap? s-a?tept/??Ziua sfintei r?fuieli care vine. Jale basarabean?: Rom?nie, Rom?nie/Ce-ai l?sat Ru?ii s? vie,/S? ne duc?’n pribegie?//...// Lan?ul gleznele ne str?nge,/Pl?nge tot Rom?nul, pl?nge,/Nistrul duce numai s?nge…/P?rc?labii ?i hatmanii/Trec prin noapte umbre stranii/C? i-au turburat du?manii…//?i ?n goana lor nebun?/Se ?nal??’n sc?ri ?i sun?/Jale grea din corn de luna…// Voi stejari de la Tigheci/Da?i alarma pe poteci/C? ne pr?p?dim pe veci…// Nistrule, s? te ridici,/C?pitan peste voinici,/S?-i strivim pe venetici…// Furtunos s? ie?i din maluri,/Peste ?esuri, peste dealuri/?i s?-i ?ngrop?m sub valuri…// S? le d?m p?m?nt sub glie/Tuturor ce-or s? mai vie,/Rom?nie, Rom?nie…George Usc??escu (1919-1992): eseist, poet, politolog, s-a stabilit ?n Spania din anul 1940, unde a fost profesor la universit??ile din Barcelona ?i Madrid. A publicat versuri ?n limba rom?n?. Din 1992 este membru al Academiei Rom?ne.Aldebaran: Am prins clipa de extaz a unui ascuns Aldebaran/?i te-am z?rit solitar? ?i mut?, sus, ?ntre stele/?i mi-am amintit de drume?ia noastra f?r? drum/Asta a fost azi c?nd din melcul adormit ?nfloresc macii.// Ascuns Aldebaran, trimite-mi ?n siderala t?cere/Salutul nop?ii p?truns de mirosul macilor ?nflori?i/Din privirea adormit? a tovara?ei drume?e/Parfum planetar ?mb?tat de miresme ?i c?ntec.// Devorat de amintiri, r?scolit de imagini/M? trezesc ?n zori, z?mislesc oglinzi,/Melc sideral, Narcis multiplicat ?n mii/De ipostaze sf??ietoare rupte din gol.//A?tept nop?i de-a r?ndul clipa c?nd un ascuns Aldebaran/?terge harta cerului de stele toate/?i dintr-un imens univers de cerneal? apari tu/Stea stins? ?n acel Noiembrie trist, melc infrico?at.Din poemele t?cerii: Pentru noi, pentru anii grei, ultimul popas/Nu vom g?si ?nger de straj?/Nici bra?ul dulce al Antigonei, Nu ne va conduce la treapta ultim?./Exilul e blestem, marelel blestem/Al veacului nemilostiv/Al triste?ii nem?rturisite...//...Acesta nu e somnul ?nceputului/Nici somnul ce urmeaz? marelui vaiet/Ci somnul dialogului/Somnul unui gifantic cotidian./?n el zac anii no?tri spulbera?i/ Anii mei, anii t?i/Anii tuturor drume?ilor f?r? ?ntoarcere.Stefan Baciu (1918-1992): originar din Bra?ov, a emigrat ?i a tr?it ?n Brazilia ?i USA.Analiza cuva?ntului dor: Ca?teodata? toate oras?ele lumii sunt ta?rgul nostru roma?nesc,/Le privim cu aceias?i ochi prin ceat?a dorului,/Si se i?nta?mpla?, ca? nicio t?ara? din Paris sau din Londra/Nu e ata?t de frumoasa? ca Bras?ovul nostru natal. // Deseori, deseori/Se face ca? la Rio de Janeiro,/Pe amet?itoarea plaja? a Copacabanei,/Sa? mi se faca? dor de Galat?i sau de Ta?rgovis?te,/Sau sa? mi se para? ca? nu e oras? mai frumos deca?t Bra?ila.//Suntem pretutindeni – s?i nica?ieri acasa?,/Am trecut prin Italia, prin Frant?a,/Chiar s?i pe coasta Africei am pus piciorul,/Dar pe mine ma? doare regretul ca? nu am fost niciodata? la Turnu // Am va?zut za?mbetul Mona Lisei la Luvru,/Am privit balul genial al cocorilor la Palazzo Pitti, Am va?zut zeci de pa?nze de Van Gogh,/Romanticele apusuri ale lui Kaspar David Friedrich, - S?i mi-e dor de ciobanul lui Grigorescu,/Ma?car pe-o reclama? de ciocolata?,/La un colt? de strada? din Bucures?ti.// Venit?i aduceri aminte, sunt prizonierul vostru, As?ezat?i-va? pe covorul fermecat al iluziilor./s?i spunet?i, pentru o clipa? ma?car, ca? de-aici,/ De la?nga? bananierii t?a?rii Amazoanelor, // Nu sunt deca?t doua? stat?ii de tren, Pa?na? la cires?ii din Ra?mnicul Va?lcea! (Caete de dor, nr. 4/ 1951)Poe?i marginaliza?i sau interzi?i de autorit??ile rom?ne ?i conducerea uniunii scriitorilor:Lucian Blaga (1895-1961): marele poet ?i filozof rom?n a fost interzis ?n perioada 1948-1962 ?i nu a publicat dec?t traduceri, printre care cea a piesei Faust. Tudor Arghezi (1880-1967): de?i era poet consacrat, Tudor Arghezi a fost puternic atacat dup? 1948 ("poet decadent", "reprezentant al poeziei burgheze", "poezia putrefac?iei" - termenii cu care a fost descris ?n articolele din ziarul Sc?nteia de Miron Radu Paraschivescu ?i Sorin Toma) nu a fost publicat dec?t dup? 1955, c?nd a devenit membru al Academiei Rom?ne.Motivul izol?rii lui Arghezi ?n prima perioad? proletcultist? a fost pentru c? atacase controlul politic al artelor ?i cenzura. Dimitrie Stelaru (Dumitru Petrescu) (1917-1971): a publicat poezie original?, sub pseudonimul Dumitru Orfanul, semnalat? pozitiv de criticii vremii, p?n? ?n anul 1946. Apoi r?m?ne nepublicat p?n? ?n anul 1956.Am plecat: Am plecat dintr-un ?inut secetos,/de sub dragoste -?/acolo arta izvora din platitudine/?i cine m?nca dou? litere/trebuia s? moar?.// P?l?ria ora?ului ?nvelea contabili/popi vr?jitoare ?i televizoare;/la zece mii de ani ?nc??i ?nc? taie securea -/imperatoare strig? de dup? ferestre tigva iguanodomului.O femeie bea marea b?tr?n?: O femeie bea marea b?tr?n? din oglinzi,/dar nu-?i vede ochii f?r? p?s?ri/nici umbra - alt?dat? fosfor.// Cum o s?-mi a?ez via?a ?n cadavru/la apus ori ?n pe?ter?, eu drum/spre alt?dat? ?n acum?Teodor P?c? (1928-1978): figur? celebr? a boemei bucure?tene, inteligent, spiritual, provocator, P?c? a fost "r?u v?zut" dup? ce, ca membru PCR, a criticat ideologia marxist? ?i a fost catalogat ca "revizionist". Multe din versurile sale au circulat prin transmisie verbal?.Rondelul marelui totu?i: Totu?i t?njesc ?n poala unei curve,/De?i m? ?tiu neprih?nit ca neaua./Flagelatorul ?i-a g?sit nuiaua/Ce-i face trupul, inima s? turbe.// De ce m-afund ?n mla?tina cu turbe?/De ce nu-mi port seme? ?n frunte steaua?/C? doar m? ?tiu neprih?nit ca neaua.../Totu?i t?njesc ?n poala unei curve.// Ar trebui,cu biciul sau cureaua,/S?-?i fac spinarea numai linii curbe,/C? doar te ?tiu c-ai regulat o urbe,-/Tot centrul mul?umit-?i mahalaua.//Totu?i, t?njesc ?n poala unei curve!P?i c?nd intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupin? / La orice t?rf? se f?cea lumin? // Eram voinic de?i nu prea ?nalt / Nici ast?zi nu m? dau pe-o cr??m?-ntreag? / Ca mine, c?nd prin ?napsuri dau asalt / Nu era altul la m?sea s? trag?…”?V? las ?n valea acestei scurte pl?ngeri, – / Orice sf?r?it veste?te-un ?nceput, – / M? duc eu primul – sunt mai priceput, / S? pun din vreme ?eile pe ?ngeri. // Zv?nta?i cu z?mbet aripile pl?nse, / V-a?tept la grajdurile de smarald, – / Nu v? gr?bi?i, d-abia-i amiaz? ?i cald / ?i eu v-a?tept ?i chingile sunt str?nse. // C?nd ve?i veni-n amurg sub ?nserare / Vom c?l?ri frumo?i prin elizeu, / ?n cavalcad?, p?n-la Dumnezeu, / Desc?lec?nd la tronu-i, la picioare.”Daniel Turcea (1949-1979): poet oniric ?i mistic, a murit t?n?r, dar a l?sat versuri de o mare delicate?e ?i sinceritate. A fost publicat pu?in ?n timpul vie?ii, dar s-a reu?it trecerea de cenzur? a frumosului volum Epifania (Cartea Rom?neasc? 1982)Balada p?s?rii: vie Lumin?/venind, pe cale// inima-mi cere/pas?re lin?/sufletu-n lacrimi/vrea, f?r? vin?//numai s?-l apere/numai s?-l poarte//sus/peste moarte.Poveste de iarn?: I/cerul/privindu-l//dar sufletul? // II/aproape, departe/?n noapte// voci.Voci, ?n z?pad?: poate sunt oameni/acolo/poate c? ei au ajuns/poate ne cheam?/prin noapte/de s-ar face iertare z?pada/ce drumul ni l-a ascuns// stelele/morminte de ?ngeri/at?t de str?ini le-am ajuns/de s-ar face iertare tot cerul/ce chipul/ni l-a ascuns// vino/diminea??, iubi-te-voi/lumea pleoapele-?i va ridica/s? Te vad?// vino ?n noapte, iubi-te-voi/vino, acum/?n z?pad?.Zid: de cel ce are/de tine/de cuv?ntul/de lumina/privirii/bl?nde sau/de hrana ta/mai mult? lips?/nu-?i ?ntoarce fa?a/tu d?ruind luminii te asemeni/zidind, din nou, prin duhul gurii tale/?n oameni,/suflete/ca alte ceruri// vr?nd miezul nop?ii/s? se spulbere/s?-nceap?/c?ci mai cumplit dec?t/un cosmos negru/??i va fi sufletul, acoperit de vin?/?i-n locul unde lacrima se na?te/str?in,/acolo, tainic e?ti, durerea/lui/te va urma ca umbra// f?r? s? ?tiu un zid cum te desparte/de tine ?nsu?i/cel chemat/?i lumea nu-i dec?t acest prilej,/singurul, de a nu muri.Epifania: I/mai mult/dec?t via?a/dec?t lumina/M?ng?ietor/mai sus/mai ad?nc/mai aproape/cuvintele precum o tor??/?ntr-o mantie de fl?c?ri, arz?nd// II/ap?/?i duh/s?nge/?i ap?/cuv?nt/?i via??/Cuv?nt/v?z-duh// III/sunt pulberea drumului/pleoap?/aproape morm?nt/fie/Iubirea?n noi s? ?nceap?/ sf?nt, sf?nt, sf?nt.Balada nun?ii: vin vestitorii/ce la r?scruce/sun? din corn, dulcele corn/toat? suflarea/Mirele cheam?/las?-i, mai las?-i/ca-n moarte dorm// iat?-i/se-adun?/au daruri multe/bogat?-n durere/i-au pus cunun?/lacrima, g?ndurile/s? ni le-asculte// acel vin/i l-au adus/c?nd va fi larm?/noapte cu stelele/s? ni-l adoarm?// un pat de nunt?/din lin m?slin/cu ?inte de-argint/sus, pe un munte/ce-l ?mplinim// numai ?n aur/?esut curat/Mirele, Mirele/ne-a-nt?mpinat/pleoapele, lacrima/ne-a s?rutat.Biografii rom?ne?ti: Via?a ?i opera lui Constantin Levaditi - de Mihail MihailideVia?a Medical? Rom?neasc? 25 august 2017???? Pentru cine ?ndr?ge?te cu adev?rat istoria ?i ?n mod particular pe cea a medicinei, reeditarea biografiei lui Levaditi, celebrul cercet?tor inframicrobiolog ?i medic cu r?d?cini ?i formare universitar? ?n ?ara noastr? (n?scut la Gala?i, ?n 1874), constituie o modalitate sintetic? ?i agreabil? de rememorare sau descoperire a unui trecut f?r? de care succesele de ast?zi – at?tea c?te sunt – ale prevenirii ?i vindec?rii multor boli, nu ar fi fost posibile. ?n acela?i timp constituie ?i oportunitatea de a aduce un omagiu virtual antecesorilor, deoarece, f?r? de inteligen??, pasiunea afl?rii adev?rului, devotamentul acestora – pl?tite uneori cu sacrificiul propriilor vie?i – progresul ar fi ?nt?rziat ori s-ar fi ?nregistrat un regretabil decalaj ?ntre medicin? ?i restul disciplinelor ?tiin?ifice sau al tehnologiei. Fiecare nou? observa?ie, fiecare descoperire conteaz?, c?ci ?n medicin? are loc mai degrab? o evolu?ie ?i mai rar o ?revolu?ie” – chiar ?i aceasta din urm? fiind rezultatul unor acumul?ri succesive de reu?ite ?i de involuntare gre?eli, dar cu virtu?i corectoare.???? Dator?m recenta reapari?ie intitulat? Via?a lui Constantin Levaditi (Editura Academiei Rom?ne, 2017) cercet?torului ?tiin?ific Radu Iftimovici, cadru didactic universitar, iatroistoriograf, memorialist, biograf, dramaturg. Prima ?i laborioasa redactare dimpreun? cu acad. ?tefan S. Nicolau, dateaz? din 1966, iar publicarea – ?n 1968, sub auspiciile Editurii ?tiin?ifice.???? Mi-a lipsit din bibliotec? volumul de-acum dou?zeci de ani, m? bucur de acesta abia acum, sesiz?nd totodat?, din notele de subsol ?i informa?iile bibliografice, aduceri la zi ?i complet?ri, ceea ce, p?n? la proba contrarie, define?te reeditarea ca una ne varietur. Un motiv ?n plus de a recomanda cartea cititorilor, la care adaug faptul important c? studiile cele mai pertinente asupra lui Levaditi (publicate de-a lungul anilor, inclusiv ?n presa str?in? de specialitate) au ca semnatar tot pe Radu Iftimovici, iar sursele la care apeleaz? sunt de prim? m?n?. ?ntre acestea, interviuri (cu: so?ia, Elena Istrati Levaditi, ?tefan S. Nicolau, colegul parizian al lui Levaditi, cercet?tori din Institutul Pasteur care l-au cunoscut ?.a.), scrisori, extrase ale unor lucr?ri originale, precum ?i alte documente autentice, de acces nu tocmai facil.???? Cartea detaliaz? cronologic, dup? regulile artei biografice ?i talentul scriitoricesc, via?a lui Constantin Levaditi, copil orfan ?i s?rac care, biruind – ast?zi de neimaginat pentru cei mai mul?i dintre tineri – vicisitudinile condi?iei sociale, cu inteligen??, agerime spiritual?, imagina?ie, voin?a de a reu?i, munc? f?r? preget dup? un program ferm urm?rit, devine un faimos microbiolog ?i virusolog, o glorie a Institutului Pasteur (unde a fost discipol ?i prieten al unor mari oameni ai ?tiin?ei secolului trecut, precum: Paul Ehrlich, ?mile Roux, Elie Metchnicoff/ I. Mecinikov – laureatul premiului Nobel din 1908, Victor Babe?, I. Cantacuzino, marele dermatolog de mai t?rziu, ?tefan Gh. Nicolau ?.a.), ocup?nd astfel un loc binemeritat ?n dic?ionarele ce indexeaz? numele marilor savan?i ai medicinei moderne. A fost apreciat ?nc? din june?e de profesorul oftalmolog Nicolae Manolescu, de medicul ?i chimistul C. I. Istrati, pre?edinte al Academiei Rom?ne, care i-a devenit ?i socru, de Iuliu Moldovan, epidemiolog ?i creatorul disciplinei de S?n?tate public? ?n ?ara noastr?, de mul?i savan?i de renume ?i alte personalit??i ale timpului, care i-au devenit prieteni (?ntre care Nicolae Grigorescu ?i Constantin Br?ncu?i).???? Levaditi are contribu?ii esen?iale ?n studiul virusului poliomielitei, cercet?ri care au facilitat ulterior prepararea vaccinului ?mpotriva acestei maladii. A fundamentat ?tiin?ific descoperirile lui Fritz Schaudinn ?i Hoffman – descoperitorii spirochetei luesului (?mpreun? cu M. Manouélian a perfec?ionat metoda lui Ramon I. Cajal de eviden?iere a spirochetelor ?n ?esuturi) ?i a evaluat tratamentul cu bismut al acestei boli; a semnalat leg?tura dintre virusuri ?i unele forme de cancer.???? Realizarea biografic? exemplar? a lui Radu Iftimovici reconfirm?, de asemenea, faptul c? ?n trecut tinerii cu o ?nzestrare intelectual? solid?, dar ?i muncitori erau sprijini?i de stat care, prin diverse institu?ii, ?i stipendia sau le acorda burse, iar profesorii, deloc urm?ri?i ca ast?zi de teama concuren?ei ?celor care vin din urm?” ofereau cu bun?voin?? scrisori de recomandare c?tre omologi str?ini ( de exemplu Victor Babe? c?tre academicianul Charles Bouchard, Albert Charrin, profesor la Collège de France ?i Mecinikov, ori Istrati – c?tre Armand Gautier, chimist celebru.)???? Pornit ?de jos”, Constantin Levaditi va ajunge membru al Academiei Rom?ne, dar ?i a celei de Medicin? din Paris, doctor honoris causa al multor universit??i europene. A publicat de t?n?r ?n reviste prestigioase rezultatele cercet?rilor sale, ceea ce l-a f?cut cunoscut speciali?tilor domeniului s?u, fiind totodat? distins cu numeroase premii.0000???? S?r?cind voit textul acestei semnal?ri, ?n scopul de a p?stra intact? curiozitatea poten?ialului cititor, opinez c? mai amplele ?i interesantele capitole sunt acelea descriind perioada parizian? de formare a lui Levaditi; apoi ?Expedi?ie ?n infernul scandinav” (la rug?mintea lui Roux ?i a guvernului francez, ?n 1912 pleac? ?n Suedia, unde se declan?ase, ca ?i ?n Norvegia, o virulent? epidemie de poliomielit? ?i unde, ini?ial va fi considerat ca un ??nv???cel”…; apoi controversa cu Simon Flexner, care sus?inea transmiterea bolii prin insecte, ?n contradic?ie cu ipoteza lui Levaditi ?i Carl Kling – pe cale digestiv?. Ulterior, pe baza experien?ei scandinave, Levaditi, ?ndr?git ?n final de colegii suedezi, va scrie o monografie despre poliomielit?, propun?ndu-i cu elegan?? lui Kling s? semneze el ca prim-autor. ?Chestiune de prietenie, chestiune de veche curtoazie parizian?!”). Munca depus? ?n leg?tur? cu Salvarsanul ??n zorii apari?iei chimioterapiei” (Levaditi, C. Twort, M. Launoy aveau s? observe c? unele protozoare parazite pot c??tiga cu timpul o rezisten?? total? la preparatele ?mpotriva lor) ?i desigur, experien?a r?v??itoare din Primul R?zboi Mondial (Levaditi, ofi?er-medic ?n armata francez?) ?i apoi din cel de-Al Doilea.???? Tulbur?tor este ?i capitolul ??ncerc?ri nereu?ite de ?ntoarcere ?n patrie”. Constantin Levaditi a dorit s? se ?ntoarc? ?n ?ar? ca profesor la Facultatea de Medicin? din Bucure?ti, mai ales c? ?n principiu fusese sprijinit de consiliul profesoral. Dar, conjunctura politic? nu i-a fost favorabil?, cu toate demersurile f?cute de Victor Babe?. S-a ?nscris atunci la concursul pentru ocuparea Catedrei de bacteriologie de la Ia?i. Acela?i e?ec, cu toat? sus?inerea argumentat? a savan?ilor Babe? ?i Gh. Marinescu. Este citat? Elena Levaditi, aceasta ??i aminte?te vizita unui ?domn” din Bucure?ti care, ?depl?ng?nd pas?mite manevrele politicianiste din ?ar?, l-ar fi avertizat (pe savant) cam a?a : ?… ce rost are s? v? repatria?i c?nd aici ave?i o situa?ie at?t de bun? ? Ave?i un renume european, ce rost are s?-l ?ngropa?i ?n Ia?i ? ?i-apoi, dup? cum am auzit ?n unele cercuri medicale, a?i putea fi victima unui accident comandat?”. ?n cele din urm?, Levaditi va fi chemat la Facultatea de Medicin? din Cluj, nu ?ns? de Guvern, ci de ?Consiliul Dirigent al Transilvaniei”, mai ales dup? ce profesorii maghiari au refuzat ?Jur?m?ntul de credin?? na?iunii rom?ne” (dup? Marea Unire) ?i s-au retras ?n Ungaria, l?s?nd studen?ii f?r? Alma Mater. Dar ?lu?nd cu ei nu numai o parte din aparatura ?i sticl?ria de Jena a laboratoarelor (foarte bine utilate) ci ?i ?ntreaga arhiv?”. Parcurg?nd volumul, cititorul va afla, cu ?sufletul la gur?”, cum ?i din ce pricini a luat sf?r?it, nu dup? mult timp, demersul de repatriere: revenirea ?n Fran?a a lui Levaditi! ?Iat? deci c? ?i Rom?nia anilor ?20–?30 nu avea nevoie de oameni de ?tiin?? ?de calibru” care-i eclipsau pe cei zi?i ??nregimenta?i”. ?n prezent, dup? 100 de ani de la ultimul afront f?cut lui Levaditi, autorit??ile din m?ndra noastr? ?ar? au descoperit, ?n fine, cum trebuie s? procedeze cu ace?ti lunatici: ??i export?”, ?ncheie autorul – aduc?nd ?n actualitate amintitul capitol. Marele savant a murit ?n urma unui cancer gastric metastazat, ?n anul 1953.Rock and RollogyBlues rockBlues rock-ul este un gen de muzic? pop, generat de muzicienii din al doilea val al R&R, care au sim?it nevoia unei muzici de calitate mai bun?.Primele rock-uri, de?i foarte atractive pentru tineret, erau simplu?e ca tehnic? instrumental?, armonie, structur? melodic?, pentru a nu mai vorbi de texte.?ncep?nd cu ultimii ani din deceniul al 7-lea din secolul trecut, muzicienii de rock au explorat noi compozi?ii, mai pu?in dansante, dar mai complexe ?i mai tehnice. Mul?i dintre ei erau mari admiratori ai muzicienilor de blues american (Muddy Waters, John Lee Hooker, Howlin' Wolf, T-Bone Walker) ?i au apelat la stilul ?i compozi?iile acestora.Un rol foarte important l-au jucat rockerii britanici ca Eric Clapton, Keith Richards, John Mayall, grupurile Yardbirds, Cream ?i Rolling Stones.Pe drumul evolu?iei, blues-rock-ul s-a apropiat de southern rock, progressive rock ?i heavy metal, cu grupuri ca Allman Brothers, ZZ Top, Canned Heat, Led Zeppelin, Gov't Mule, Lynyrd Skinyrd ?i soli?ti ca Jimi Hendrix, Janis Joplin, Johnny Winter, Steve Ray Vaughan, Bonnie Raitt, Kenny Wayne Sheperd, Joe Bonamassa. Cele mai bune piese de blues-rock: 1. Sunshine of your love - Cream (Pete Brown, Jack Bruce, Eric Clapton); 2. I got my Mojo working - Muddy Waters; 3. Whipping Post - The Allman Brothers Band (Gregg Allman); 4. The house of the rising sun - The Animals (traditional); 5. Piece of my heart - Janis Joplin (Bert Berns, Jerry Ragovoy, Bert Russell); 6. On the road again - Canned heat (Floyd Jones, Alan Wilson); 7. Oh, well - Fleetwood Mac (Peter Green); 8. Whole lotta love - Led Zeppelin (John Bonham, Willie Dixon, John Paul Jones, Jimmy Page, Robert Plant); 8. Pride and joy - Stevie Ray Vaughan & Double Trouble (Stevie Ray Vaughan); 9. Tush - ZZ Top (Frank Beard, Billy Gibbons, Dusty Hill); 10. Crossroads - Cream (Robert Johnson); 11. I ain't superstitious - Willie Dixon (Willie Dixon). Din istoria Statelor UniteUn transilv?nean care a f?cut istorie ?n presa american?Joseph Pulitzer, celebrul jurnalist american n?scut pe malul Mure?ului - de Iulian S?mbeteanu0000Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distinc?ii ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dat? ?n 1917, la ini?iativa jurnalistului de origine maghiar?, dar n?scut ?n Ardeal, Joseph Pulitzer.?N?scut la 10 aprilie 1847, ?n localitatea maghiar? Mako (Mac?u), situat? pe malul Mure?ului, ?n apropiere ora?ul N?dlac, Joseph Pulitzer a fost fiul unui evreu maghiar ?nst?rit, comerciant de gr?ne. Mama lui era catolic? ?i avea origine german?. Fratele lui mai mic, Albert, s-a preg?tit s? devin? preot. Joseph a copil?rit la Budapesta, fiind educat ?n ?coli private ?i de ?nv???tori particulari.La v?rsta de ?aptesprezece ani, Joseph a ?ncercat s? se ?nroleze ?n Armata austriac?, ?n Legiunea Str?in? a lui Napoleon al III-lea, care urma s? plece ?n Mexic sau ?n armata britanic? pentru serviciul ?n India. A fost respins din cauza vederii slabe ?i a s?n?t??ii fragile, probleme cu care s-a confruntat toat? via?a. ?n cele din urm?, el a ajuns la Hamburg, unde a fost recrutat s? lupte ?n armata unionist?, ?n R?zboiului Civil american (1861-1865). Pulitzer a ajuns la Boston ?n 1864. El vorbea francez? ?i german?, ?ns? nu ?tia limba limba englez?. S-a ?nrolat ?ntr-o unitate de cavalerie format? ?n principal din germani ?i a luptat un an de partea armatei Nordului.Dup? r?zboi, Joseph a ajuns ?n ora?ul St. Louis din Missouri, unde a avut mai multe slujbe minore ?i a ?nceput s? studieze singur engleza ?i dreptul la biblioteca din ora?. Aici l-a ?nt?lnit pe Carl Schurz, editor la ziarul german ”Westliche Post”. Impresionat de inteligen?a t?n?rului Pulitzer, acesta i-a oferit o slujb? de reporter ?n 1868.Pulitzer a devenit cet??ean american ?n 1867 ?i a fost admis ?n barou ?n 1868. La v?rsta de 25 de ani, ?n 1872, Joseph Pulitzer a devenit editor al ziarului, iar ?n 1878, el a ajuns proprietarul publica?iei ”St. Louis Post-Dispatch”. John A. Dillon, patronul ziarului ”Westliche Post” a fost de acord s? unifice ziarul s?u cu cel al lui Pulitzer. Astfel, la 12 decembrie 1878 ap?rea noul ”St. Louis Post and Dispatch”. Numele a fost scurtat devenind ”The Post-Dispatch”, iar num?rul de pagini a crescut de la 4 la 8.?i-a construit o reputa?ie de jurnalist ?ntreprinz?tor ?i neobosit. A lucrat la fiecare aspect al publica?iei ?i a atacat ?n paginile sale toate faptele murdare care se petreceau ?n ora?. El a f?cut dezv?luiri ce-i priveau pe evazioni?ti, jocurile de noroc, fraudele legate de asigur?ri, monopolurile, corup?ia din ora?. Pulitzer considera ziarul un instrument al adev?rului ?ns? ?n timp ?i-a f?cut numero?i inamici. Tirajul ziarului a crescut la c?teva mii devenind un succes de pres?.Cu toate c? era o persoan? ?nc?p???nat?, Joseph Pulitzer a fost unul dintre cei mai iscusi?i editori ai acelor ani, un pasionat cruciat ?mpotriva guvernan?ilor necinsti?i, un ziarist care nu c?uta senza?ionalul pentru a fi competitiv, un vizionar care a ?mbog??it pe deplin aceast? profesie. La 19 iunie 1878 s-a c?s?torit cu Kate Davis ?i au avut ?apte copii: Ralph, Lucille, Katherine, Joseph Jr., Edith, Constance ?i Herbert.La ?nceputul anilor 1880, s?n?tatea sa a ?nceput s? se degradeze (a orbit ?n 1889). ?n acest context, Pulitzer s-a hot?r?t s? cumpere ziarul ”New York World” pentru suma de 346.000 de dolari de la omul de afaceri Jay Gould (1836-1892), care pierdea 40.000 de dolari pe an ?ncerc?nd s? publice acest ziar.Familia Pulitzer s-a mutat la New York, unde ziaristul a construit pentru publica?ia sa o un sediu de 16 etaje, cea mai ?nalt? cl?dire din ora? ?n acel moment (1890). ?n 1884 a devenit senator de New York, ?ns? a renun?at la aceast? demnitate dup? numai doi ani, pentru c? ?i era imposibil s? ??i conduc? publica?ia de la Washington.Ziarul s?u a sprijinit alegerea pre?edintelui Grover Cleveland (1884).Fran?a a donat Statelor Unite statuia Libert??ii, opera sculptorului Frederic Auguste Bartholdi, ca un simbol al admira?iei pentru statul devenit o destina?ie a celor care c?utau dreptatea ?i libertatea.Statuia a ajuns ?n portul New York ?n anul 1885, transportat? ?n c?teva sute de buc??i ale corpului statuii propriu zise ?i ale suportului pe care urma s? fie montat?. Acest suport, sub forma unui schelet metalic, a fost proiectat ?i realizat de inginerul Gustave Eiffel.Dar nu existau destule fonduri pentru opera?iunea de ridicare a piedestalului ?i de asamblare a statuii pe insula Ellis, ulterior redenumit? Liberty Island.Joseph Pulitzer a fost cel care a lansat o campanie na?ional? de str?ngere de fonduri, cu care s-a putut finaliza proiectul de ridicare a monumentului devenit iamginea ?ns??i a uniunii americane. Moto-ul lui Pulitzer, afi?at ?n redac?ie, era ”Precizie! Concizie! Acurate?e!”. El considera c? faptele trebuie relatate simplu ?i direct. Joseph Pulitzer a murit la 29 octombrie 1911, pe fondul unei insuficien?e cardiace, la v?rsta de 64 de ani. Prin testamentul s?u, el a donat dou? milioane de dolari ?n vederea ?nfiin??rii ?colii de Jurnalistic? de la Universitatea Columbia (deschis? la 30 septembrie 1912) ?i a fondat premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distinc?ii pentru jurnalism. ?n prezent, premiile sunt acordate anual la 21 de categorii. (Agerpres)Din istoria ora?ului ChattanoogaMelodia emblem? a ora?uluiPrintre cele mai cunoscute simboluri ale ora?ului Chattanooga este ?i melodia Chattanooga Choo Choo, compus? de Harry Warren (melodie) ?i Mack Gordon (text), ?n anul 1941, melodie care a avut o lu041148000ng? carier? de succes.C?ntecul spune povestea unei c?l?torii plecate din gara Pennsylvania din New York, care traverseaz? statele New York, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia ?i Carolina de Nord, pentru a ajunge la Chattanooga (nod de cale ferat?).Prima ?nregistrare a fost f?cut? de orchestra lui Glenn Miller ?i a fost introdus? ?n filmul Sun Valley Serenade, un film muzical cu multe piese de jazz, stilul big band. Chattanooga Choo Choo a fost ?nregistrat pe disc de RCA Victor ?i - in anul 1942 - a fost prima melodie care a primit distinc?ia Discul de Aur, dup? ce s-a 12446041338500v?ndut ?n 1,2 milioane de copii.Ulterior, c?ntecul, a fost preluat de numero?i arti?ti, dintre care cei mai cunoscu?i sunt Ray Anthony, BBC Big Band, George Benson, Regina Carter, Ray Charles, Harry Connick, Jr., Ray Conniff, John Denver, Ernie Fields, Stéphane Grappelli and Marc Fosset, John Hammond, Jr., the Muppets, Oscar Peterson, Claude Thornhill, the Tornados, Guy Van Duser, Barry Manilow ?i orchestrele Cab Calloway, Bill Haley & His Comets, UK instrumental group The Shadows (cei care l-au acompaniat pe Cliff Richards) ?i Herb Alert.Melodia a fost interpretat? ?n numeroase show-uri de televiziune din US ?i alte ??ri ?i ?n filmele MASH, The Big Lift, Peyton Place, Tora!Tora!Tora!, Big, Biloxi Blues ?i Be Cool.?nregistrarea melodiei cu orchestra Glenn Miller din filmul Sun Valley Serenade, pe :Istoria cuvintelorAlo/ Hello”Alo” s-a auzit pentru prima dat? la telefon ?n 1877 ?Alo” este salutul telefonic pe care ?l utilizeaz? ?n fiecare zi milioane de oameni, la nivel mondial. Pu?in? lume ?tie, ?ns?, cine a fost inventatorul celebrului cuv?nt. Alexander Graham Bell este considerat a fi inventatorul telefonului. ?n anul 1876, acesta a brevetat pentru prima dat? ?n istorie un dispozitiv capabil s? emit? ?i s? recep?ioneze cuvintele rostite. Bell ?i-a dorit ca formula de deschidere a unei discu?ii la distan?? s? fie cuv?ntul ?ahoe”, utilizat de marinari pentru a opri un vas, dar varianta aceasta nu a prins deloc la public. ? Un an mai t?rziu, ?n anul 1877, Thomas Edison a fost ?ntrebat de directorul unei companii locale de telegraf din Pittsburg la vremea adopt?rii telefonului: ?Care ar fi un salut adecvat pentru a ?ncepe o convorbire telefonic??”. Atunci, Edison a folosit apelativul folosit de englezi la v?n?toarea de vulpi: ?Alooo”. ? Ulterior, un istoric englez pe nume Allen Koenigsberg a c?utat timp de 5 ani prin volumul uria? de materiale g?sit ?n depozitul AT&T din New York pentru a a?a dac? informa?ia cu pricina se verific?. Acesta a g?sit o epistol? scris? chiar de Edison ?n care spunea: ?Alo este salutul telefonic de utilizat pe distan?e mari, fiind cel mai u?or de auzit”. Thomas Edison este considerat cel mai mare inventator de origine american?. A ob?inut 1.903 de patente de inven?ii pe numele s?u ?n SUA ?i un num?r considerabil de patente ?n Fran?a, Marea Britanie ?i Germania. Printre inven?iile sale se num?r? becul electric, fonograful ?i camera de filmat. (text preluat din ziarul Adev?rul)DrinkologyPrietenul clubului nostru Eduard Apetrei, MD din Bucure?ti ne trimite adresa site-ului prin care se poate vizita un muzeu special: Muzeul Vodcii din Moscova.ée-histoire-de-la-Vodka-Moscou.pps?action=attachment&folder=default0%2FINBOX&id=1206980&attachment=2.2&user=2&context=7181482&decrypt=&sequence=1&session=16f44150e1ea485c914ac857db6de801&delivery=download&callback=yellDin lumea banilor: Dob?nzile negativeDob?nzile negative par s? fie un concept mai greu de ?n?eles pentru mul?i. Ele sunt visul celor care vor s? ?mprumute, sau co?marul celor care economisesc ?i au depozite la b?nci. Dob?nzile negative nu sunt nimic mai mult dec?t implic? numele: dob?nzi mai mici dec?t zero la sut?. Chiar daca defini?ia este simpl?, dob?nzile negative ridic? semne de ?ntrebare cu privire la apari?ia ?i scopul lor, la efectul asupra celor care ?mprumut? sau economisec bani ?i chiar asupra propriei existen?e. Sunt dob?nzile negative un unicorn sau o realitate?Dob?nzile negative chiar exist? ?i fac parte din instrumentele neconven?ionale ale b?ncilor centrale, prin care ele pot influen?a economia. Atunci c?nd exist? risc infla?ionar, banca centrala cre?te ratele pentru a stopa sau ?ncetini investi?iile. In cazul unei recesiuni, b?ncile centrale pot reduce rata de referin?? (fed funds prime rate ?n Statele Unite, sau dob?nda de referin?? ?n Rom?nia) ?i chiar pot impune o tax? pentru depozitele b?ncilor la banca central?. Banca centrala poate reduce ratele (dob?nzile) chiar la valori negative, dar aceast? stragie este p?strat? ca rezerv? pentru cazuri excep?ionale ?i trebuie implementat? ?in?nd cont de efectul pe care ?l poate avea asupra monedei na?ionale ?i asupra fluxului de capital. In teorie, acela?i lucru se poate ?nt?mpla ?i cu depozitele persoanelor fizice la orice banc?. C?nd dob?nda e foarte mic? ?i infla?ia, sau orice alte comisioane bancare sunt luate ?n considerare, ratele devin negative ?i reprezint? o pierdere (o pedeaps?) pentru cei ce depoziteaz? banii. O alt? form? pe care o iau ratele negative este randamentul obliga?iunilor emise de diferite guverne (government bond yields). Cum se poate vedea ?n urmatorul grafic, ratele negative sunt o realitate pentru c?teva ??ri. De exemplu, Japonia a ?ncurajat ratele negative pentru a ajuta la dezvoltarea economiei, care stagneaza de ceva vreme. La sf?r?itul anului trecut, volumul total de obliga?iuni cu yielduri negative a fost ?n jur de 16 trilioane USD (Deuthsche Bank/Wall Street Journal). Ratele negative pot ap?rea chiar dac? politica monetar? a unei ??ri nu inten?ioneaz? acest lucru (rate de referin?? sub zero). La baza acestui fapt st? rela?ia invers? dintre randamentul (yieldul) obliga?iunilor ?i pre?ul lor. Atunci c?nd pre?ul cre?te, yieldul (c??tigul) scade. Dac? economia trece printr-o perioada tulbure cu nivel de incertitudine ridicat, investitorii ?ncearc? s? g?seasc? solu?ii mai sigure. Legea cererii ?i ofertei se aplic? ?i ?n cazul produselor financiare: o cre?tere ?n cerere va determina o cre?tere a pre?ului ?i bine?n?eles, ?n cazul obliga?iunilor o sc?dere a yieldurilor. C?teodat? aceast? sc?dere poate rezulta ?n rate negative, ceea ce ?nseamn? c? investitorul prime?te mai pu?ini bani dec?t a investit. Singura modalitate prin care investitorul poate face profit este ca ratele s? scad? ?i mai mult. In aceast? situa?ie, v?nz?nd obliga?iunea se va genera un c??tig de capital, rezultat din diferen?a dintre dob?nzile existente la momentele de cump?rare ?i vindere. Unii investitori, cu o toleran?? de risc scazut?, continu? s? cumpere obliga?iuni chiar dac? ?tiu c? vor realiza o pierdere. Al?i investitori (ex. b?ncile) pot fi obliga?i prin lege s? includ? ?n portofoliile lor aceste obliga?iuni. Bine?n?eles, ratele negative nu sunt lipsite de consecin?e. Chiar dac? motivul ini?ial al ratelor mici este s? ?ncurajeze ?mprumuturile, ratele negative pot avea chair un efect invers. B?ncile reduc ?mprumuturile ?i stagneaz? dezvoltarea economic?. Pentru ele ?mprumuturile implic? un risc prea mare pentru recompensa pe care o primesc. O rat? de referin?? foarte mic? poate determina retragerea de capital a b?ncilor de la banca central? ?i blocarea sistemului financiar. Ratele negative stimuleaz? asumarea unor riscuri mai mari ?i chiar nejustificate. In general, ratele negative ?i dezavantajeaz? pe cei care economisesc, afect?nd negativ mai ales conturile pensionarilor. Popula?ia va trebui s? se pensioneze mai t?rziu ?i/sau sa economiseasc? mai mult. (Anca Traian, profesor de ?tiin?e Politice, East Tennessee University, Johnson City, TN.)Pictorul lunii: Dumitru MacoveiNascut la 31 august 1953 in comuna Solont – judetul Bacau.Scoala de arta murala din cadrul Patriarhiei RomaneUniversitatea de Arte “Luceafarul” – Bucuresti1991 – membru U.A.P.B.1996 – membru U.A.P. Romania, Filiala BacauStradaArta este pentru mine un mod de a tr?i - Dumitru MacoveiSatulGolful BalcicC?mp de rapi??Pomul recuno?tin?ei ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download