Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 29 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 29.01.2021 1 EUR4.87431 USD4.0209Prognoza Agrometeorologic? pentru perioada 29 ianuarie – 4 februarie; 29 ianuarie 2021Potrivit datelor transmise de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM), perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod normal, ?n majoritatea zonelor de cultur?.Meteorologii anun?? c? temperatura medie ?n timpul zilei se va ?ncadra ?ntre -4 ?i 10°C, ?n timp ce maximele se vor situa ?ntre -2 ?i 13°C, iar minimele vor fi de -6-6°C.Sunt prognozate precipita?ii mixte (ploaie, lapovi?? ?i ninsoare), acestea fiind ?nso?ite deintensific?ri ale v?ntului.Rezerva de ap? ?n cultura gr?ului de toamn?, pe ad?ncimea de sol 0-100 cm, vaprezenta valori satisf?c?toare, apropiate de optim ?i optime, ?n aproape toat? ?ara.Potrivit ANM, ?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, speciile de c?mp ?i pomi-viticole ??i vor continua stadiul de repaus vegetativ, ?n cea mai mare partea a zonelor de cultur?. Pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer ?i sol, la cerealierele de toamn? sem?nate ?n epoca optim? din zonele de c?mpie vor fi posibile relu?ri lente ?i temporare ale proceselor vegetative.Meteorologii recomand? ca ?n aceast? perioad? s? se continue efectuarea controlul biologic pentru determinarea viabilit??ii plantelor la culturile de toamn?, precum ?i a mugurilor de rod la pomii fructiferi ?i vi?a de vie. De asemenea, se recomand? administrarea ?ngr???mintelor minerale complexe la culturile de toamn?.Pentru o analiz? detaliat?, precum ?i mai multe recomand?ri de specialitate pentru culturile agricole ?n aceast? perioad?, consulta?i analiza complet? pe?site-ul Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.Agrometeo: temperaturi normale pentru aceasta perioada si aprovizionare buna cu apa la majoritatea culturilor de toamna ianuarie 28, 2021 Urmatoarele zile se vor caracteriza printr-un regim termic normal al aerului, urmat de o incalzire treptata a temperaturilor, in majoritatea regiunilor din tara. Aprovizionarea cu apa la majoritatea culturilor de toamna va prezenta valori satisfacatoare, iar precipitatii mixte pot fi intalnite in cele mai multe regiuni, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 28 ianuarie – 03 februarie. Caracteristici meteorologice In prima parte a intervalului va predomina un regim termic al aerului in general normal, dupa care, vremea va intra intr-un proces de incalzire treptata, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -6…3°C in primele zile, valori apropiate de mediile multianuale, si -3…9°C spre sfarsitul perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C.Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre -3…11°C, la nivelul intregii tari. Temperatura minima a aerului se va incadra intre -8…7°C in majoritatea regiunilor agricole, local semnalandu-se inghet la sol. Sunt prognozate precipitatii mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), acestea fiind insotite de intensificari ale vantului. Totodata, izolat vor fi conditii de producere a cetii.Caracteristici agrometeorologice In cultura graului de toamna, aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in aproape toata tara. Deficite moderate de umiditate in sol (seceta pedologica moderata) se vor inregistra izolat in centrul Dobrogei.Starea de vegetatie a culturilor agricole In conditiile agrometeorologice mentionate, la culturile de camp si speciile pomi-viticole se va mentine stadiul de repaus biologic, pe aproape intreg teritoriul agricol. Totodata, in zilele cele mai calde, la cerealierele de toamna se vor putea inregistra reluari lente ale proceselor de vegetatie, indeosebi in zonele de campie din sudul si vestul tarii.Functie de data semanatului, la orzul si graul de toamna se vor semnala fazele de rasarire, formarea frunzei a treia si infratire (10-100%). Cultura de rapita din sudul, sud-estul, estul si centrul tarii va inregistra infrunzirea (8-12 frunze), pe toate suprafetele cultivate.In toate plantatiile, pomii fructiferi si vita-de-vie isi vor continua repausul vegetativ, speciile fiind pe ansamblu bine adaptate la conditiile de iernare. In zilele cu precipitatii, lucrarile agricole specifice acestei perioade (taieri in vii si livezi, fertilizari, tratamente fito-sanitare) vor fi intrerupte temporar.Recomandari de specialitate Controlul biologic pentru determinarea viabilitatii plantelor la culturile de toamna, precum si a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole; Administrarea ingrasamintelor organice si efectuarea lucrarilor de intretinere in vii si livezi; Aplicarea ingrasamintelor minerale complexe la cerealierele de toamna.Sursa: ANMAlert? meteo emis? ast?zi! ANM: Ninsoare, lapovi?? ?i v?nt puternic ?n mai multe regiuni din ?ar?! Angelica Lefter - 29 ianuarie 2021 Dup? c?teva zile de acalmie ?i precipita?ii sub form? de ninsoare, meteorologii au emis o informare de precipita?ii mixte, v?nt ?i polei pentru majoritatea regiunilor ??rii.Avertizarea este valabil? pentru intervalul 29 ianuarie, ?ncep?nd cu ora 18:00 p?n? pe 30 ianuarie, la ora 10:00. Astfel, de ast?zi, 29 ianuarie, ?n acest interval sunt vizate precipita?ii mixte, polei ?i intensific?ri ale v?ntului.Precipita?iile vor fi predominant sub form? de ploaie ?i lapovi?? ?i local se va depune polei, ?ndeosebi ?n centrul, sudul ?i estul ??rii, precum ?i la munte, la altitudini mai mici de 1400 de metri, determin?nd, par?ial, topirea stratului de z?pad? existent.Cantit??ile de ap? vor dep??i, local, 15…20 l/mp, cu prec?dere ?n Carpa?ii Occidentali ?i ?n nordul Carpa?ilor Orientali. ?n zona montan? ?nalt?, mai ales la peste 1700 m, va ninge, iar v?ntul va avea intensific?ri, cu rafale, ?n general, de 60…70 km/h, spulber?nd z?pada.Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) mai informeaz? c? astfel de fenomene se vor semnala ?i ?n seara zilei de duminic?, 31 ianuarie, precum ?i ?n noaptea de duminic? spre luni, 31 ianuarie/1 februarie, ?n regiunile estice, sud-estice ?i centrale, precum ?i la munte, iar ?n prima parte a zilei de luni, 1 februarie, mai ales ?n nord-estul teritoriului. APIA si SUBVENTIIPeste 717.000 lei pe care APIA ?I VIREAZ? ?n conturile cresc?torilor de animale 29 ianuarie 2021Plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor pentru cererile depuse ?n luna decembrie a anului trecut, aferente serviciilor prestate ?n luna noiembrie a lui 2020, a fost demarat? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene.?Suma total? autorizat? la plat? este de 717.250,41 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 25 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare”, se precizeaz? ?ntr-o informare transmis? la redac?ie vineri, 29 ianuarie 2021.Actul normativ amintit mai sus are drept scop instituirea unei scheme de ajutor de stat menit? s? acopere costurile administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i costurile aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului, cu excep?ia controalelor efectuate de proprietarul de animale sau a controalelor de rutin? cu privire la calitatea laptelui.Ajutoarele pl?tite prin APIA sunt furnizate sub form? de servicii subven?ionate micro?ntreprinderilor, ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii (Art.2, lit. B ?i c din HG 1179/2014) respectiv, ?ntreprinderilor individuale ?i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de?in certificat de produc?tor/atestat de produc?tor, dup? caz, precum ?i persoanelor juridice care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul produc?iei de produse agricole, a?a cum sunt prev?zute ?n anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.C?t se ?ncaseaz? ?n cazul cheltuielilor eligibileValoarea ajutorului de stat, pl?tit prin APIA, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile este de 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline ?i ecvine ?i 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine ?i porcine. De asemenea, valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru cheltuielile eligibile este de 80 lei, ?n cazul controlului performan?elor produc?iei de lapte, ?i 20 lei, ?n cazul controlului produc?iei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine ?i bubaline. Ajutorul este 15 lei ?n cazul controlului performan?elor produc?iei de lapte, 5 lei, ?n cazul produc?iei de carne, 3 lei, ?n cazul produc?iilor de l?n?, pentru rasele cu l?n? fin?, ?i 4 lei, ?n cazul produc?iei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine ?i caprine, respectiv 10 lei, ?n cazul controlului performan?elor de produc?ie la rasele de animale din specia porcine. MADR! SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI PE TERENURI AGRICOLE ?I CL?DIRI!Agroinfo, 29 ianuarie 2021 - 07:08 FACILIT??I FISCALE FERMIERI. Ministerul Agriculturii a publicat joi, 28 ianuarie 2021, pe site-ul oficial, un proiect de Ordin care stabile?te criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora fermierii membrii ?ntr-o cooperativ? ?i cooperativele agricole beneficiaz? de scutiri la plata impozitului pe terenuri agricole ?i cl?diri.Criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora cooperativele agricole beneficiaz? de scutirea de la plata impozitului pe profit.Se stabilesc criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora cooperativele agricole, prev?zute la art. 6 lit. b) – e^1), beneficiaz? de scutirea de la plata impozitului pe profit, astfel:1. nu se datoreaz? impozit pe profit de c?tre contribuabilii, cooperative agricole, care au ?nregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifr? de afaceri anual? net? de p?n? la 10.000.000 euro pe o perioad? de 5 ani, de la ?nceperea desf??ur?rii activit??ii ?n cazul celor nou-?nfiin?ate ?i pentru o perioad? de 5 ani pentru cele deja ?nfiin?ate.2. pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verific?:a). ?ncadrarea ?n vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi ?nregistrat? ca pl?titoare de impozit pe profit.b). ?ncadrarea ?n plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la ?ncheierea exerci?iului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculeaz? cifra de afaceri.Criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora membrii cooperatori ?i cooperativele agricole beneficiaz? de scutirile de la plata impozitului pe cl?diri.Se stabilesc criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora membrii cooperatori ?i cooperativele agricole beneficiaz? de scutirile de plata impozitului pe cl?diri, astfel:1. nu se datoreaz? impozit pentru cl?dirile de?inute ?i utilizate ?n activitatea agricol? de c?tre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din produc?ia valorificat? ?n anul fiscal anterior celui pentru care se acord? scutirea prin/c?tre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;2. nu se datoreaz? impozit pentru cl?dirile de?inute ?i utilizate de c?tre contribuabilii cooperative agricole, care sunt folosite pentru prestarea de servicii c?tre membrii cooperatori, potrivit Legii coopera?iei agricole nr. 566/2004, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;3. cl?dirile cu destina?ie agricol? la care se face referire la punctele 1 ?i 2 sunt cl?dirile aflate ?n inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate ?n patrimoniul de afecta?iune (parte a patrimoniului destinat? desf??ur?rii unei activit??i n.r.)?al persoanelor fizice autorizate, ?ntreprinderilor individuale ?i ?ntreprinderilor familiale definite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale ?i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016;4. ?n cazul cl?dirilor aflate ?n coproprietate, scutirea de impozit pentru cl?dirile utilizate ?n scopul desf??ur?rii activit??ii agricole se acord? corespunz?tor cotei-p?r?i din dreptul de proprietate de?inute de membrul cooperator care respect? condi?ia de valorificare prin cooperativ?;5. ?n cazul cl?dirilor aflate ?n coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru cl?dirile utilizate ?n scopul prest?rii de servicii c?tre membrii cooperatori se acord? corespunz?tor cotei-p?r?i din dreptul de proprietate de?inut de cooperativa agricol?;6. cl?dirile utilizate ?n scopul desf??ur?rii activit??ii agricole ?i prest?rii de servicii c?tre membrii cooperatori sunt urm?toarele:a) magazii, p?tule, silozuri utilizate pentru depozitarea, prelucrarea ?i conservarea produselor agricole ?i a furajelor, ?mpreun? cu anexele aferente acestora;b) construc?ii agricole u?oare: bar?ci, magazii, ?oproane ?i cabane cu destina?ie agricol?;c) cl?diri destinate activit??ii agrozootehnice de?inute pentru cre?terea animalelor ?i p?s?rilor, inclusiv anexele aferente acestora;d) amenaj?ri piscicole ?i anexele aferente acestora, definite conform art.2, pct. 2 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul ?i acvacultura, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 317/2009, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;e) depozite de ?ngr???minte minerale sau naturale, materii prime ?i materiale auxiliare, construc?ii de compostare, inclusiv anexele ?i spa?iile administrative aferente acestora;f) ateliere, hale de repara?ii ?i stocare a utilajelor agricole;g) sere, solarii, r?sadni?e, ciuperc?rii ?i altele asemenea;h) infrastructura secundar? de iriga?ii care cuprinde: sta?ii de pompare de punere sub presiune, construc?ii hidrotehnice ?i conducte subterane.Criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora membrii cooperatori ?i cooperativele agricole beneficiaz? de scutirile de la plata impozitului pe teren.Se stabilesc criteriile ?i modalit??ile potrivit c?rora membrii cooperatori ?i cooperativele agricole beneficiaz? de scutirile de plata impozitului pe teren, astfel:1. nu se datoreaz? impozit pentru terenurile cu destina?ie agricol? de?inute ?i utilizate de c?tre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din produc?ia valorificat? ?n anul fiscal anterior celui pentru care se acord? scutirea, prin/c?tre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;2. nu se datoreaz? impozit pentru terenurile de?inute ?i utilizate de c?tre contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prest?ri servicii c?tre membrii cooperatori, potrivit Legii coopera?iei agricole nr. 566/2004, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;3. terenurile cu destina?ie agricol? la care se face referire la punctele 1 ?i 2 sunt acele categorii de terenuri aflate ?n inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate ?n patrimoniul de afecta?iune al persoanelor fizice autorizate, ?ntreprinderilor individuale ?i ?ntreprinderilor familiale definite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016;4. ?n cazul terenurilor aflate ?n coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate ?n scopul desf??ur?rii activit??ii agricole se acord? corespunz?tor cotei-p?r?i din dreptul de proprietate de?inute de membrul cooperator care respect? condi?ia de valorificare prin cooperativ?;5. ?n cazul terenurilor aflate ?n coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate ?n scopul prest?rii de servicii c?tre membrii cooperatori se acord? corespunz?tor cotei-p?r?i din dreptul de proprietate de?inut de cooperativa agricol?;6. categoriile de terenuri utilizate ?n scopul desf??ur?rii activit??ii agricole ?i prest?rii de servicii c?tre membrii cooperatori sunt urm?toarele: a) terenuri cu destina?ie agricol?, ?i anume:(i) terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, planta?iile de hamei ?i duzi, plantele ornamentale, paji?tile permanente, serele, solariile, r?sadni?ele ?i altele asemenea pe care se ob?in produse agricole;(ii) terenuri acoperite cu vegeta?ie forestier?, dac? nu fac parte din amenajamentele silvice;(iii) terenuri ocupate cu construc?ii ?i instala?ii agrozootehnice, amenaj?ri piscicole ?i de ?mbun?t??iri funciare, platformele ?i spa?iile de depozitare care servesc nevoilor produc?iei agricole;b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activit??i agricole ?i prest?rii de servicii c?tre membrii cooperatori.ACTE NECESARE PENTRU SCUTIREA DE LA PLATA IMPOZITULUI!Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe terenuri ?i documentele justificative men?ionate mai jos, din care s? rezulte c? au comercializat minimum 50% din produc?ia agricol? valorificat? prin/c?tre cooperativa agricol?, respectiv:a) adeverin?a eliberat? de c?tre cooperativa agricol? care s? ateste calitatea de membru, cantit??ile v?ndute de c?tre contribuabilul, membru cooperator, prin/c?tre cooperativa agricol? ?n anul calendaristic anterior celui pentru care se acord? scutirile, precum ?i inventarul bunurilor declarate de membru ?i care fac obiectul scutirilor; b) declara?ia pe propria r?spundere ?ntocmit? de contribuabilul, membru cooperator, din care s? reias?: totalul cantit??ilor de produse agricole comercializate ?n anul calendaristic anterior celui pentru care se acord? scutirile, cantit??ile valorificate de acesta prin/c?tre cooperativa agricol? ?n cadrul aceleia?i perioade ?i lista bunurilor cu destina?ie agricol? care fac obiectul anele fiscale locale solicit? de la direc?ia pentru agricultur? jude?ean? produc?ia medie ob?inut? pe jude? din exploatarea terenurilor agricole, a animalelor sau din activit??i agricole, dup? caz, care este comparat? cu produc?ia v?ndut? prin/c?tre cooperativ?, conform adeverin?ei eliberate ?n acest sens, iar dac? se constat? ?ndeplinirea condi?iei privind valorificarea a minimum 50% din produc?ia agricol? comercializat? prin/c?tre cooperativa agricol? respectiv?, se procedeaz? la acordarea scutirii de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe teren. Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe terenuri, contribuabilii, cooperative agricole transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe terenuri ?i documentele justificative men?ionate mai jos, din care s? rezulte c? au prestat servicii c?tre membrii cooperatori, respectiv:a) inventarul cl?dirilor ?i terenurilor de?inute ?n patrimoniu, care fac obiectul scutirilor;b) copie dup? balan?a de verificare a conturilor ?ntocmit? la sf?r?itul anului precedent, din care s? reias? natura ?i valoarea prest?rilor de servicii c?tre membrii cooperatori eviden?iate ?n conformitate cu prevederile din Legea Nr. 227/2015, privind Codul Fiscal, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.?n vederea aplic?rii prevederilor prezentului ordin, scutirea de la plata impozitului pe profit, pe cl?diri ?i terenuri se acord? pe baza documentelor justificative, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior celui pentru care se acord? scutirea, prin care se atest? situa?ia respectiv?.Contribuabilii, cooperative agricole ?i membri cooperatori, au obliga?ia s? depun? anual cererea privind scutirea de la plata impozitului pe cl?diri ?i a impozitului pe terenuri, ?nso?it? de documentele justificative, la compartimentele de specialitate ale autorit??ilor publice locale, p?n? la data de 31 martie a anului curent. Contribuabilii, cooperative agricole eviden?iaz? scutirea impozitului pe profit ?n cuprinsul formularului 101 ,,Declara?ie privind impozitul pe profit’’, precizeaz? proiectul de ordin publicat ?n consultare public? pe site-ul Ministerului Agriculturii. OFICIAL! AJUTOR DE MINIMIS ANUL ACESTA DE 25.000 EURO/FERM?! Agroinfo 28 ianuarie 2021 COMISIA EUROPEAN? 28 IANUARIE 2021! Comisia European? a anun?at ast?zi, 28 ianuarie 2021, c? fermierii, cresc?torii de animale primesc ajutorul Covid 19 ?i-n acest an. Pe l?ng? acest ajutor, fermierii au dreptul ?i la un ajutor de minimis de 25.000 de euro/ferm?, pe durata a trei exerci?ii financiare. Concret, cele dou? ajutoare pot fi isia European? a decis joi, 28 ianuarie 2021, s? prelungeasc? p?n? la 31 decembrie 2021 acordarea ajutoarelor de stat ?n condi?iile crizei sanitare. Suma pe ferm? pentru ajutoarele Covid 19, acordate pe fondul?pandemiei,?a fost dublat?, de la 100.000 de euro/ferm?, c?t a fost?cuantumul anul trecut,?la 225.000 de euro/ferm? ?n 2021?pentru produc?ia primar? de produse agricole ?i 270.000 de euro/?ntreprindere pentru acvacultur? ?i pescuit. De asemenea, Comisia European? anun?? c? aceste ajutoare pot fi ob?inute de fermieri pe l?ng? ajutorul de minimis al c?rui cuantum?este 25.000 de euro/beneficiar, pe durata a trei exerci?ii financiare. Potrivit comunicatului transmis ast?zi, 28 ianuarie 2021, de Reprezentan?a Comisiei Europene ?n Rom?nia pentru AGROINFO, noile plafoane pentru ajutoarele de stat, acordate fermierilor ?n condi?iile pandemiei Covid 19, sunt de 225 000 EUR/ ?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul produc?iei primare de produse agricole (anul trecut, ?n 2020, au fost 100 000 EUR/?ntreprindere), 270 000 EUR/?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului ?i acvaculturii (anterior 120 000 EUR) ?i 1,8 milioane EUR/?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n toate celelalte sectoare (anterior, 800 000 EUR), precizeaz? comunicatul Comisiei Europene.De asemenea, aceste ajutoare a?a-zise de criz? pot fi combinate cu ajutoare de minimis ?n cuantum de p?n? la 200 000 EUR/ ?ntreprindere (p?n? la 30 000 EUR/?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul pescuitului ?i acvaculturii ?i p?n? la 25 000 EUR/?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n sectorul agricol) pe o perioad? de trei exerci?ii financiare, sub rezerva respect?rii cerin?elor de minimis relevante, subliniaz? Executivul european. Vicepre?edinta executiv? Margrethe Vestager, responsabil? cu politica ?n domeniul concuren?ei, a declarat: ??n contextul pandemiei de coronavirus, care se prelunge?te mai mult dec?t ne a?teptam, trebuie s? continu?m s? ne asigur?m c? statele membre le pot oferi ?ntreprinderilor sprijinul necesar pentru a dep??i aceast? situa?ie dificil?. Ast?zi am decis prelungirea aplic?rii cadrului temporar p?n? la sf?r?itul anului. De asemenea, am majorat plafoanele anumitor m?suri prev?zute ?n cadrul temporar ?i am oferit stimulente pentru utilizarea instrumentelor rambursabile, permi??nd conversia anumitor ?mprumuturi ?i a altor instrumente rambursabile ?n granturi directe. Astfel, le oferim statelor membre posibilitatea de a utiliza pe deplin flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat pentru a-?i sprijini economiile, limit?nd ?n acela?i timp denaturarea concuren?ei.”MADR, o noua masura de sprijin pentru incurajarea cooperativelor, HYPERLINK "" ianuarie 29, 2021 Ministerul Agriculturii informeaza ca, in perioada 01 februarie? – 30 aprilie 2021 se va desfasura cea de a doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B – Implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala selectate din cadrul submasurii 19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala – Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.Alocarea disponibila acestei sesiuni, aferenta Componentei B – Implementarea activitatilor de cooperare din cadrul submasurii 19.3, este de 10.310.013 Euro.Sprijinul poate fi acordat doar cu conditia ca actiunile de cooperare sa contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locala.Detaliile privind conditiile de eligibilitate si selectie a proiectelor sunt prezentate in Ghidul Solicitantului pentru implementarea activitatilor de cooperare ale Grupurilor de Actiune Locala selectate – Componenta B din cadrul submasurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.?ef APIA: Am pierdut foarte mul?i fermieri mici care aveau de la 1 p?n? la 5 hectare de teren! Ramona Dasc?lu - 29 ianuarie 2021 Jude?ul care a pierdut 15.000 de fermieri ?n ultimii ani! Peste 1.000 de fermieri ?n fiecare an, at?t pierde jude?ul Buz?u, care se confrunt? cu acest fenomen de 13 ani de zile. Cei care renun?? la exploata?ii sunt ?n primul r?nd fermieri mici, care cultiv? ?ntre 1 ?i 5 hectare. Vestea bun? este c? aceste suprafe?e nu se pierd ?ntruc?t fermele medii ??i m?resc de la an la an suprafa?? ?i tind s? se ?ndrepte spre ferme comerciale ?i mixte.Anul 2020 s-a ?ncheiat cu 18.511 fermieri, potrivit cererilor unice de plat? depuse la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Buz?u. Num?rul este ?ns? cu 384 mai mic dec?t cel ?nregistrat ?n 2019, fapt care ?ns? nu reprezint? o surpriz? pentru reprezentan?ii APIA care spun c? ?n ultimii 13 ani Buz?ul a pierdut 15.500 de beneficiari ai subven?iilor pe suprafa??.”?ncep?nd din anul 2007, c?nd am plecat de la 34.000 de fermieri ?nregistra?i ?n jude?ul nostru, ?n fiecare an num?rul fermierilor a sc?zut cu aproximativ 1.000 ?i am ajuns ?n campania 2020 la doar 18.511 fermieri”, a declarat Claudia Stelea, directorul APIA Buz?u, potrivit sansanews.ro.Directorul APIA Buz?u sus?ine c? sc?derea a fost cauzat? de reorganizarea dimensiunii exploata?iilor agricole. ”Suprafa?a solicitat? s-a men?inut la nivelul de 270.000 ?n fiecare an. Ca urmare, sc?derea num?rului de fermieri se datoreaz? ?n special reorgani?rii dimensiunii exploata?iilor, ?n sensul c? fermele mici au sc?zut ca ?i num?r ?i dimensiunea fermelor medii, de 20 p?n? la 300 de hectare, a crescut ?n fiecare an, ceea ce reprezint? totu?i un semn c? exist? o dezvoltare a exploata?iilor c?tre exploata?ii comerciale, mai adaptate ?n fiecare an condi?iilor de pia??, ?n primul r?nd. Ca urmare ?i sumele acordate prin cererile unice de plat? au crescut ?n fiecare an”.Cei mai mul?i dintre cei care au renun?at la agricultur? au fost fermierii mici, care exploatau ?ntre 1 ?i 5 hectare de teren agricol.”Am pierdut foarte mul?i fermieri mici care aveau suprafe?e de 1 p?n? la 5 hectare de teren. Aceste suprafe?e nu neap?rat s-au pierdut pentru c? ?n fiecare an num?rul fermierilor care utilizeaz? peste 50 de hectare de teren a crescut, am plecat de la 180 de ferme ?n campania 2007 ?i avem ?n campania 2020 680 de ferme cu peste 60 de hectare. De asemenea, un lucru foarte important este faptul c? sunt din ce ?n ce mai multe exploata?ii mixte, care fac o agricultur? integrat?, at?t cre?terea animalelor c?t ?i cultivarea terenurilor agricole.”APIA a ?nceput plata ajutorului de stat pentru cre?terea animalelor! Ramona Dasc?lu - 29 ianuarie 2021 Noi pl??i la APIA ?ncep?nd de ast?zi pentru ajutorul de stat alocat sectorului de zootehnie! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor pentru cererile depuse ?n luna decembrie 2020, aferente serviciilor prestate ?n luna noiembrie 2020.Potrivit unui comunicat APIA remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, suma total? autorizat? la plat? este de 717.250,41 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 25 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. Peste 717.000 lei pe care APIA ?I VIREAZ? ?n conturile cresc?torilor de animale 29 ianuarie 2021Plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor pentru cererile depuse ?n luna decembrie a anului trecut, aferente serviciilor prestate ?n luna noiembrie a lui 2020, a fost demarat? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene.?Suma total? autorizat? la plat? este de 717.250,41 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), pentru un num?r de 25 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare”, se precizeaz? ?ntr-o informare transmis? la redac?ie vineri, 29 ianuarie 2021.Actul normativ amintit mai sus are drept scop instituirea unei scheme de ajutor de stat menit? s? acopere costurile administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i costurile aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului, cu excep?ia controalelor efectuate de proprietarul de animale sau a controalelor de rutin? cu privire la calitatea laptelui.Ajutoarele pl?tite prin APIA sunt furnizate sub form? de servicii subven?ionate micro?ntreprinderilor, ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii (Art.2, lit. B ?i c din HG 1179/2014) respectiv, ?ntreprinderilor individuale ?i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de?in certificat de produc?tor/atestat de produc?tor, dup? caz, precum ?i persoanelor juridice care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul produc?iei de produse agricole, a?a cum sunt prev?zute ?n anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.C?t se ?ncaseaz? ?n cazul cheltuielilor eligibileValoarea ajutorului de stat, pl?tit prin APIA, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile este de 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline ?i ecvine ?i 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine ?i porcine.De asemenea, valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru cheltuielile eligibile este de 80 lei, ?n cazul controlului performan?elor produc?iei de lapte, ?i 20 lei, ?n cazul controlului produc?iei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine ?i bubaline.Ajutorul este 15 lei ?n cazul controlului performan?elor produc?iei de lapte, 5 lei, ?n cazul produc?iei de carne, 3 lei, ?n cazul produc?iilor de l?n?, pentru rasele cu l?n? fin?, ?i 4 lei, ?n cazul produc?iei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine ?i caprine, respectiv 10 lei, ?n cazul controlului performan?elor de produc?ie la rasele de animale din specia porcine.AFIR si FINANTARIAFIR prezinta proiectele care primesc finantare pentru investitii in infrastructura de irigatii ianuarie 29, 2021 Un numar de 30 de proiecte urmeaza a primi finantare pentru investitii in infrastructura de irigatii, in valoare de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI), a anuntat, joi, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR).AFIR a publicat Raportul de selectie intermediar etapa lunara 1, sesiunea 01/2020 pentru submasura 4.3 “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice” componenta infrastructura de irigatii din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finantare in aceasta etapa se ridica la 30 de milioane de euro. In perioada aferenta acestei etape lunare, 1 – 30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe , 95 de proiecte de investitii in infrastructura secundara de irigatii, cu punctajul mai mare sau egal decat pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finantare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) , urmand sa primeasca fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro”, mentioneaza AFIR intr-un comunicat.Un nou raport pentru selectia restului de proiecte se afla in faza procedurala avansata.Pana in prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea si adaptarea infrastructurii de irigatii au fost depuse 632 de cereri de finantare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. In urma evaluarii si selectiei cererilor de finantare depuse la AFIR, au fost incheiate 462 de contracte in valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a platit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigatii de peste 222 de milioane de euro.Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigatii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maxima eligibila a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile si poate achizitiona echipamente de irigat (in limita a maximum 30% din valoarea eligibila a proiectului, din care s-a scazut valoarea aferenta respectivelor echipamente de irigat).Fermierii dobrogeni solicit? suplimentarea fondurilor europe alocate pentru iriga?ii Angelica Lefter - 29 ianuarie 2021 Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Dobrogea continu? demersurile pentru ?mbun?t??irea ?i reabilitarea sistemului de iriga?ii ?n zon?, ca urmare a discu?iilor ?i ?nt?lnirilor avute ?nc? de anul trecut cu reprezentan?ii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) ?i Agen?iei Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare (ANIF), sus?in?nd eforturile produc?torilor agricoli de avea acces la ap?, potrivit unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.rmarea transmis? ?i redat? integral, este semnat? de Theodor Ichim, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor Agricoli din Dobrogea (APAD).”Dup? cum bine ?ti?i, zona Dobrogea s-a confruntat ?n ultimii ani cu fenomenul de secet? pedologic?, totul culmin?nd cu situa?ia excep?ional? generata ?n anul 2020, aspect confirmat de datele publice transmise de Ministerul Agriculturii, conform c?rora, din suprafa?a total? calamitat? de 1,2 – 1,4 milioane de hectare la nivelul ??rii, 416.000 ha au fost doar ?n jude?ul Constan?a, deci mai bine de o treime iar aceast? raportare se refer? doar la culturile de toamn? (orz, gr?u, rapi??).Fenomenul de secet? pedologic? a continuat s? se manifeste pe tot parcursul anului, culturile a?a-zise de prim?var?, floarea soarelui ?i porumb, fiind, de asemenea, calamitate.?n aceast? situa?ie special?, starea produc?torilor agricoli afecta?i de secet? s-a agravat, ace?tia av?nd nevoie de sprijin, iar solu?ia de viitor este reprezentat? de reabilitarea sistemelor de iriga?ii, at?t cel primar apar?in?nd ANIF, c?t ?i cele secundare, preluate ?i administrate de Organiza?iile Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (OUAI-uri).Dac? pentru reabilitarea sistemului de iriga?ii primar, urmare a ?nt?lnirii din septembrie 2020 cu George Scarlat, fost secretar de stat, actual Senator ?i Pre?edintele Comisiei pentru agricultur?, industrie alimentar? ?i dezvoltare rural? din Senat, am ob?inut promisiunea aloc?rii unor fonduri de minim 420 milioane de euro pentru jude?ul Constan?a ?i 150 de milioane pentru jude?ul Tulcea, prin noul Plan de Na?ional de Relansare ?i Rezilien??, beneficiarii priva?i, de tip OUAI au avut ?i vor avea acces la finan?are prin intermediul m?surilor deschise de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), a?a cum, ?n perioada de programare 2014 – 2020, au fost alocate fonduri prin Subm?sura 4.3.I – Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice – Componenta infrastructura de iriga?ii.Lu?nd la cuno?tin?? de nemul?umirea fermierilor referitoare la faptul c? ?n ultima sesiune din anul 2020, alocarea pentru aceast? m?sur? a fost doar de 43.700.259 de euro, sum? insuficient? pentru num?rul de proiecte depuse, respectiv 95, conform Anexa_nr. 7, publicat? pe site-ul AFIR, noi, Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Dobrogea solicit?m suplimentarea fondurilor alocate acestei sesiuni, pentru a putea fi finan?ate toate proiectele eligibile, implicit ?i a celor din zona Dobrogea.O astfel de decizie ne-ar confirma c? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale sus?ine ?i consider? de importan?? na?ional? reabilitarea sistemului de iriga?ii, sprijinind ?i zonele cu grad mare de ariditate, a?a cum este Dobrogea.Cu aceast? ocazie am transmis reprezenta?ilor MADR, ast?zi, 28 ianuarie 2021, o solicitare oficial? pentru suplimentarea fondurilor sesiunii mai sus men?ionate.Totodat?, dorim s? subliniem faptul c? realizarea acestor proiecte a reprezentat un efort major pentru solicitan?i, ?n contextul anului agricol 2020 extrem de dificil din punct de vedere al secetei, COVID ?i implicit financiar, ?i v? reamintim c? prin intermediul acestor proiecte se propune reabilitarea infrastructurii preluate prin Protocol de la ANIF ?i de?inute de OUAI-uri, lucru care ar asigura irigarea terenurilor exploatate ?i deja calamitate de secet?, ar reprezenta un stimul pentru continuarea activit??ii produc?torilor agricoli din zonele aride, fiind un adev?rat colac de salvare, ?i astfel vor putea fi salvate locurile de munca dar ?i munca de o via?? a multora dintre noi”, se arat? ?n informarea transmis? de Asocia?ia Produc?torilor Agricoli din Dobrogea (APAD).ALTELEAdrian Oros – intalnire cu specialistii pentru analiza situatiei actuale a PPA in Romania, 29 ianuarie 2021Ministrul Adrian Oros a avut ast?zi, 29 ianuarie 2021, o ?nt?lnire de lucru cu reprezentan?i ai Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia, exper?i din cadrul ANSVSA ?i ai Direc?iei de Zootehnie a MADR. La aceast? ?edin?? a participat ?i George Scarlat, pre?edintele Comisiei pentru agricultur?, industrie alimentar? ?i dezvoltare rural? din cadrul Senatului.?Tema principal? a ?nt?lnirii a vizat evolu?ia Pestei Porcine Africane (PPA) ?n ?ara noastr? ?i m?surile care se impun pentru a sprijini cresc?torii de porcine, care se confrunt? cu probleme serioase ?i pentru a limita r?sp?ndirea PPA.??n perioada urm?toare, va fi afi?at ?n dezbatere public? ordinul MADR privind stabilirea dimensiunilor ?i a tipurilor de exploata?ii de suine de pe teritoriul Rom?niei, precum ?i ordinul privind biosecuritatea.Scopul acestor ordine este acela de a face o distinc?ie clar? ?ntre fermele comerciale ?i cele non-comerciale ?i de a reglementa activitatea de reproduc?ie ?i de cre?tere a suinelor ?n Rom?nia, precum ?i pe cea de prevenire, combatere ?i eradicare a bolilor majore la aceast? specie.Cine ?face legea” ?n agricultur?? Ferma 29 ianuarie 2021 un articol de STELIAN R?DESCU Cet??enii au ales, politicienii au negociat. Cine conduce institu?iile dup? alegeri? Aceia?i ?efi la MADR, pre?edinte nou la comisie. Ce ferme vor trebui ajutate?Rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 au produs mici schimb?ri ?n institu?iile politice care decid pentru sectorul agricol din Rom?nia. Situa?ia a r?mas ?n mare parte cum a fost ?nainte de alegeri.Scarlat a ajuns ?ef de comisie la Senat?PNL ?i-a p?strat portofoliul Agriculturii, iar acesta i-a fost atribuit tot lui Adrian Oros, care ?i-a men?inut ini?ial echipa de secretari de stat avut? ?nainte de alegeri. De partea cealalt?, PSD ?i-a p?strat conducerea Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor, dar pre?edinte este acum Adrian Chesnoiu, fost ?ef al AFIR.?n schimb, la Senat, ?efia Comisiei pentru Agricultur? nu mai este de?inut? de PSD, ca ?n legislatura precedent?, ci a revenit acum PNL, pre?edinte fiind George Scarlat, fost secretar de stat la MADR, ?n guvernul Orban. A?adar, cu Oros din nou ministru al MADR, av?nd aceea?i echip? de secretari de stat, ?i cu un membru al PSD din nou la conducerea Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor, putem spune c? alegerile din 6 decembrie nu au produs nicio ruptur? ?n sistem. Cam acelea?i degete se afl? deasupra butoanelor.?O scurt? privire retrospectiv??Adrian Oros ?i Alexandru St?nescu, fostul pre?edinte al Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor (acesta nu a mai candidat la alegerile din decembrie 2020 ), au avut o anumit? colaborare transpartinic?, stabilit? din perioada c?nd liberalul din Ardeal a fost vicepre?edinte ?n comisia respectiv?, p?n? ?n noiembrie 2019, c?nd a fost numit ministru ?n Guvernul Orban.?Rela?ii vechi, legi noi?Rela?iile de bun? colegialitate parlamentar? cu social-democratul din Olt, un deputat neangajat ?n lupte politice deschise, recunoscut mai degrab? pentru rela?ii non-conflictuale cu colegii din celelalte partide, s-au materializat ?n dou? legi avantajoase pentru medicii veterinari, ministrul fiind de profesie chiar medic veterinar. ? Prima lege, care acord? medicilor veterinari concesionari o indemniza?ie de 10.000 de lei lunar/contract, ??i produce deja efectele, un titular de contract av?nd dreptul s? ?ncaseze chiar 20.000 de lei lunar dac? a ?ncheiat dou? contracte cu DSVSA. Imediat dup? votul din Camera Deputa?ilor, Alexandru St?nescu a salutat public rezultatul votului. ? Cea de-a doua lege, care permitea medicilor veterinari s? comercializeze medicamente, a fost votat? de deputa?i, dar a picat recent la CCR. Revenirea triumfal? a lui ChesnoiuNoul ?ef al Comisiei pentru Agricultur? provine tot din jude?ul Olt, ca ?i predecesorul s?u. Are acela?i prenume ca ?i al ministrului. O fi de bine? Poate, dac? ?ntre timp Adrian Chesnoiu o fi uitat c? a p?r?sit ?efia AFIR ?n decembrie 2019, la scurt timp dup? ce liberalii au venit la guvernare. Atunci, prin ordin de ministru, Chesnoiu a fost destituit de la AFIR ?i trimis ?ef la Buz?u, mai exact la Banca de Resurse Genetice Vegetale. Olteanul nu s-a dat b?tut: a dat ministerul ?n judecat? ?i a c??tigat, dar nu s-a mai ?ntors la AFIR, ci la Caracal, unde a fost numit administrator al ora?ului. PSD l-a pus pe lista de candida?i pentru parlamentare ?i Chesnoiu a ajuns deputat ?i ?ef al Comisiei pentru Agricultur?. ?Oros, fa??-n fa?? cu Chesnoiu?Sor?ii i-au fost at?t de favorabili ?nc?t, iat?, dup? un an de c?nd a fost demis de Oros de la ?efia AFIR, s-a reg?sit fa?? ?n fa?? cu acesta, la audierea din comisie pentru avizarea noului mandat de ministru. ?i a ?inut s?-i arate c? nu a uitat: l-a ?s?getat” continuu pe ministru ?i s-a num?rat printre cei 12 parlamentari care au votat la audieri ?mpotriva acestuia, ?n timp ce 19 au votat pentru ?nvestire. Chesnoiu a ?inut s? precizeze c? votul PSD a fost ?mpotriva ministrului agriculturii ?i nu ?mpotriva agriculturii rom?ne?ti. Deputatul din Olt de?ine ?efia comisiei, dar nu are majoritate. Sunt numai 7 membri de la PSD, ?n timp ce noua coali?ie politic? are 13 membri (7 PNL, 4 USR PLUS, 2 UDMR). Un deputat este de la Minorit??i. Totodat?, cei trei vicepre?edin?i sunt ai coali?iei: Gheba Daniel-Sorin - USR PLUS, Giugea Nicolae - PNL, Magyar Loránd-Bálint - UDMR.?Anul ?ncepe f?r? crize politice?Ace?tia sunt politicienii noi ?i vechi ?i func?iile lor ?n institu?iile publice. E bine ca fermierii s? ?tie cine sunt ei, dar mult mai important este s? afle ce anume vor ei s? fac? pentru agricultur? ?i pentru dezvoltarea rural?. De precizat c? formarea rapid? a noului guvern, condus de Florin C??u, sprijinit de o coali?ie parlamentar? relativ stabil?, permite Rom?niei s? ?nceap? noul an f?r? o criz? politic? ?i f?r? teama c? pe termen mediu s-ar putea produce una, situa?ie care se va r?sfr?nge pozitiv ?i asupra sectorului agroalimentar rom?nesc, ?n ansamblul s?u.?Lini?te, ministerul lucreaz? la PNS!?Totodat?, forurile europene au asigurat fondurile necesare pentru perioada de tranzi?ie 2021-2022, ?nainte de aplicarea efectiv? a noilor principii ?i reguli ale PAC 2021-2027. Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale urmeaz? s? definitiveze Planul Strategic Na?ional (PNS), document fundamental pentru derularea noii PAC. Comisia European? a transmis deja recomand?rile fiec?rui stat membru, inclusiv Rom?niei. Oros ?i echipa lui vor trebui s? ?in? cont de aceste recomand?ri, una dintre cele mai pregnant formulate de comisie fiind direc?ionarea mai aplicat? ?i mai eficient? a pl??ilor directe c?tre fermele mici cu poten?ial de dezvoltare.George Scarlat (PNL), fost secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, este numit pre?edinte al Comisiei pentru agricultur?, industrie alimentar? ?i dezvoltare rural? din Senat, iar Lucian Trufin (PSD) - vicepre?edinte al acelea?i comisii. Click AICI ?i afl? ce afaceri au cei doi senatori ?n agricultur?!22 DE DEPUTA?I PENTRU AGRICULTUR?Comisia pentru agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice a Camerei Deputa?ilor are, ?n total, 22 de membri: opt de la PSD, ?apte ale?i pe listele PNL, patru din partea USR PLUS, doi din partea UDMR ?i un deputat ce reprezint? minorit??ile na?ionale. Mai mult de jum?tate (14) din membrii Comisiei sunt la primul mandat de parlamentar. Click AICI ?i afl? cine sunt, ce preg?tire au ?i ce au promis ?n campania electoral? cei 22 de deputa?i care vor decide legile pentru agricultur? ?i fermieri ?n urm?torii patru ani! Raul Pop revine ca secretar de stat la Ministerul Mediului ?i se va ocupa de de?euri din ambalaje, de sistemul garan?ie-returnare ?i de economia circular? ? Carol Popa Publicat Joi, 28 Ianuarie 2021 Raul Pop revine la Ministerul Mediului pentru un nou mandat de secretar de stat, dup? ce a mai ocupat aceea?i func?ie ?n 2015, ?n guvernul Dacian Ciolo?.Conform unei post?ri proprii ?n re?elele sociale, realizat? ?n urm? cu c?teva ore, Raul Pop anun?? c? a fost validat politic de alian?a USR PLUS pentru a prelua aceast? func?ie s?pt?m?na viitoare, pentru a se ocupa de portofoliul ce cuprinde gestionarea de?eurilor ?i economia circular?. Acest portofoliu include r?spunderea extins? a produc?torului, sistemul garan?ie – returnare, depozitele istorice de de?euri precum ?i abandonul ?i incendierea de?eurilor.?n primul mandat de secretar de stat la Ministerul Mediului, Raul Pop s-a remarcat printr-o atitudine rigid? ?n raport cu principalii furnizori de de?euri , respectiv cu companiile produc?toare din industria bunurilor de larg consum. Sub mandatul s?u a avut loc blocajul privind activitatea OTR-urilor(iulie – noiembrie 2015)?n urma unui control al documentelor privind colectarea selectiv? ?i reciclarea, moment ?n care furnizorii din industria bunurilor de larg consum au solicitat parlamentarilor modificarea legisla?iei ?i anularea taxelor pe care ace?tia ar fi trebuit s? le pl?teasc? pentru perioada ?n care OTR-urile au pierdut autoriza?iile de func?ionare.Acum, ?n viitorul mandat, Raul Pop ar urma s? gestioneze modificarea actelor normative ce vor introduce sistemul garan?ie-returnare, acte normative ce au fost am?nate de la publicarea ?n Monitorul Oficial ?n forma propus? de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet. Actualul ministru, Tánczos Barna, a prorogat termenul de publicare a actelor normative ?i a anun?at c? urm?torul termen ar fi ?n luna aprilie, dup? ce a purtat discu?ii separat cu produc?torii ce introduce ambalaje pe pia?? ?i separat cu retailerii ?i distribuitorii.De?i nu a fost ?nc? numit oficial ?n func?ia de secretar de stat, Raul Pop a participat din parte Ministerului Mediului(vezi foto - primul din dreapta), al?turi de Cosmin Teodoru, la?o nou? rund? de consult?ri cu reprezentan?ii retailerilor - AMRCR ?i ANCMMR -? ?i ai produc?torilor de b?uturi, ?n vederea clarific?rii unor detalii tehnice privind ?nfiin?area Sistemului de Garan?ie-Returnare (SGR). Mai multe detalii despre implica?iile acestor negocieri pute?i citi ?n coverul pe care revista PIA?A? ?l va publica ?n edi?ia din luna februarie.Specialist cybersecurity: 75% dintre companii vor continua s? lucreze de acas? chiar ?i dup? pandemie 29 ianuarie 2021, 17:45 Afaceri Pia?a securit??i cibernetice se va modifica ?n urm?toarea perioad?, ?n condi?iile ?n care trei din patru companii vor continua s? permit? angaja?ilor s? lucreze de acas? chiar ?i dup? pandemie, a declarat Vasile Voicu, senior manager ?n cybersecurity Telekom, ?n cadrul unei conferin?e de specialitate.“Statisticile arat? c?, ?n 2025, aproape 50%, 49% mai exact, din datele totale din ?ntreaga lume vor fi g?zduite ?n cloud public, 75% dintre angaja?ii de pe pia?a for?ei de munc? ?n 2025 vor fi millenials, care vor avea o alt? abordare cu privire la timpul de lucru ?i de unde lucreaz?, iar 75% dintre companii vor continua s? lucreze de acas? dup? ce se va termina pandemia”, a ar?tat el, citat de Agerpres.Potrivit reprezentantului Telekom, este mai ieftin s? previi un atac cibernetic.“Toat? aceast? dezvoltare tehnologic?, digital? cre?te complexitatea, care este inamicul simplit??ii cibernetice. Un cost mediu calculat pentru un data bridge este de 3,8 milioane de dolari, m? refer la ?ntreaga industrie, deci este mult mai scump dup? ce ai fost afectat, este mult mai bine s? ?ncerci s? previi”, a mai spus Voicu.Printre cele mai vulnerabile categorii ?n fa?a atacurilor cibernetice sunt firmele mici ?i mijlocii, care nu au capacitate financiar? de a-?i securiza platformele digitale, a ad?ugat el.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? ?Rom?nia clarific? rela?iile comerciale cu Turcia, dup? includerea acesteia ?n lista UE cu ??ri posibil necooperante 29 ianuarie 2021, 16:28 de Afrodita Cicovschi Rom?nia clarific? rela?iile comerciale cu Turcia, dup? includerea acesteia ?n lista UE cu ??ri posibil necooperante Ministerul Finan?elor va emite un proiect de Ordonan?? de Urgen?? prin care clarific? rela?iile comerciale cu Turcia, ?n sensul emimin?rii prevederii conform c?reia nu se deduc cheltuielile rezultate ?n urma unei tranzac?ii dintre o persoan? fizic? sau juridic? ?i o alta dintr-un stat inclus ?n anexa II din Lista UE a jurisdic?iilor necooperante. Penuria de vaccin afecteaz? Europa. Rom?nia, lider-surpriz? ?n UE ??n vederea clarific?rii legisla?iei referitoare la jurisdic?iile necooperante, Ministerul Finan?elor anun?? c? a ?ntreprins demersurile necesare pentru ca, ?n scurt timp, s? fie modificate prevederile art. 25 alin.4) lit.f^1) din Codul fiscal. Acest punct, introdus printr-o modificare intrat? ?n vigoare ?n ianuarie 2021, prevede c? sunt nedeductibile cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzac?ii cu o persoan? fizic? sau juridic? situat? ?ntr-un stat care, la data ?nregistr?rii cheltuielilor, este inclus ?n anexa I ?i/sau anexa II din Lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale, publicat? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Modificarea va viza eliminarea prevederii conform c?reia statele incluse ?n anexa II vor fi considerate drept jurisdic?ii necooperante ?n scopuri fiscale, m?sur? care vine s? clarifice, ?n acest sens, inclusiv tratamentul fiscal aplicat tranzac?iilor efectuate ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021”, a informat vineri Ministerul Finan?elor. ?n baza informa?iilor disponibile p?n? acum, niciun alt stat membru nu a adoptat m?suri similare ?mpotriva jurisdic?iilor incluse ?n anexa II din Lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale. ?Ministerul Finan?elor dore?te s? clarifice faptul c?, ?n contextul raport?rii aranjamentelor transfrontaliere conform Directivei UE 2018/822 (cunoscut? sub numele de DAC 6), prin no?iunea de jurisdic?ii necooperante se face referire doar la ??rile din anexa I a Listei UE privind jurisdic?iile necooperante ?n scopuri fiscale, publicat? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, se arat? ?n comunicat. Concret, proiectul de OUG va reglementa eliminarea referin?ei fiscale la anexa II din Lista jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale, eliminare care va avea ca efect aplicarea regimului fiscal general de deducere a cheltuielilor la determinarea impozitului pe profit pentru tranzac?iile efectuate de contribuabili cu state din aceast? anex?, dintre care cel mai important este Turcia. Lista fiind continuata de Maroc, Australia, Iordania, Thailanda etc. Astfel, cheltuielile ?nregistrate ca urmare a tranzac?iilor cu aceste state vor fi deductibile, ?n baza regulilor actuale de stabilire a impozitului pe profit. Lista cu ??rile necooperante este actualizat? de dou? ori pe an Consiliul UE a adoptat lista cu jurisdic?iile necooperante, pentru prima dat?, ?n data de 5 decembrie 2017 ?i, de atunci, a efectuat mai multe modific?ri (teritorii au fost ad?ugate sau eliminate din anexele sale). Documentul cuprinde state din afara UE, care, ?n viziunea institu?iilor europene, practic? un regim fiscal avantajos ?i, astfel, ?ncurajeaz? companiile din statele membre s? ??i erodeze baza impozabil?. Lista este format? din dou? anexe ?i se actualizeaz? de dou? ori pe an, urm?toarea revizuire fiind planificat? pentru februarie 2021. Anexa I cuprinde lista statelor necooperante ?n scopuri fiscale, iar Anexa II include state care ?i-au asumat ac?iuni de remediere a deficien?elor identificate ?n procesul de monitorizare, astfel c? nu sunt considerate complet necooperante. Din Anexa II a listei, un stat poate s? fie eliminat sau, dimpotriv?, poate s? fie mutat ?n Anexa I, dac? nu ??i respect? obliga?iile asumate p?n? la data stabilit?. ?n cele dou? anexe ale listei figureaz?, ?n general, paradisuri fiscale recunoscute (de exemplu, Panama, Fiji, Seychelles), astfel c? includerea Turciei ?n Anexa II a constituit o mare surpriz? pentru contribuabili. Speciali?tii Deloitte avertizau recent c? includerea Turciei ?n Anexa II, ?nsemna c?, ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021, toate costurile companiilor ?nregistrate ?n leg?tur? cu parteneri din Turcia vor fi nedeductibile din punctul de vedere al impozitului pe profit. ?A?adar, impozitul pe profit rezultat din aceast? reclasificare va reprezenta un cost suplimentar, care ar putea fi reg?sit inclusiv ?n valoarea bunurilor sau serviciilor furnizate ulterior pe pia?a din Rom?nia. Impactul este semnificativ, av?nd ?n vedere valoarea schimburilor comerciale dintre Rom?nia ?i Turcia. Doar ?n anul 2019, Rom?nia a importat bunuri din Turcia ?n valoare de aproape 3,9 miliarde de euro, ceea ce reprezint? aproximativ 16% din totalul importurilor efectuate din ??ri non-UE”, afirmau miercuri speciali?tii Deloitte. Proiecte de acte normative, Vineri, 29 Ianuarie 2021 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata?ii de suine pe teritoriul Rom?niei. Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro ? Descarc? ata?amente: detalii ordin (pdf) Vineri, 29 Ianuarie 2021 08:48 ORDONAN?? DE URGEN?? pentru aprobarea schemelor de pl??i ?i a unor instrumente de garantare care se aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022.Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:?politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului. Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) Vineri, 29 Ianuarie 2021 08:16 ORDIN?pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, ministrului mediului ?i ministrului s?n?t??ii nr. 1356/1343/51/2019 privind sistemul de instruire ?i certificare ?n scopul utiliz?rii durabile a produselor de protec?ie a plantelor.Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii, la adresa de email:?fitosanitar@anfdf.ro?.? Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) Legisla?ie rom?neasc? Metodologia privind organizarea ?i func?ionarea SUMAL, obliga?iile utilizatorilor SUMAL, precum ?i structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate din 08.10.2014, Departamentul pentru Ape, P?duri ?i Piscicultur? Va fi abrogat de Ordin 118/2021 la 31.01.2021Ordinul nr. 837/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea ?i func?ionarea SUMAL, obliga?iile utilizatorilor SUMAL, precum ?i structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate, Departamentul pentru Ape, P?duri ?i Piscicultur? Va fi abrogat de Ordin 118/2021 la 31.01.2021Metodologia privind organizarea ?i func?ionarea SUMAL 2.0, obliga?iile utilizatorilor SUMAL 2.0, precum ?i structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate ?i costurile serviciilor de emitere a avizelor de ?nso?ire pentru situa?iile prev?zute la art. 11 din Normele referitoare la provenien?a, circula?ia ?i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spa?iilor de depozitare a materialelor lemnoase ?i al instala?iilor de prelucrat lemn rotund, precum ?i cele privind provenien?a ?i circula?ia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului ?i unele m?suri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obliga?iilor care revin operatorilor care introduc pe pia?? lemn ?i produse din lemn, aprobate prin Hot?r?rea Guvernului nr. 497/2020, din 27.01.2021, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 97 din 29.01.2021. Va intra ?n vigoare la 31.01.2021Ordinul nr. 118/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea ?i func?ionarea aplica?iilor SUMAL 2.0, obliga?iile utilizatorilor SUMAL 2.0, structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate ?i costurile serviciilor de emitere a avizelor de ?nso?ire pentru situa?iile prev?zute la art. 11 din Normele referitoare la provenien?a, circula?ia ?i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spa?iilor de depozitare a materialelor lemnoase ?i al instala?iilor de prelucrat lemn rotund, precum ?i cele privind provenien?a ?i circula?ia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului ?i unele m?suri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obliga?iilor care revin operatorilor care introduc pe pia?? lemn ?i produse din lemn, aprobate prin Hot?r?rea Guvernului nr. 497/2020, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 97 din 29.01.2021. Va intra ?n vigoare la 31.01.2021Hot?r?rea nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenien?a, circula?ia ?i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spa?iilor de depozitare a materialelor lemnoase ?i al instala?iilor de prelucrat lemn rotund, precum ?i a celor privind provenien?a ?i circula?ia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului ?i a unor m?suri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obliga?iilor care revin operatorilor care introduc pe pia?? lemn ?i produse din lemn, Guvernul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 30.01.2021Normele referitoare la provenien?a, circula?ia ?i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spa?iilor de depozitare a materialelor lemnoase ?i al instala?iilor de prelucrat lemn rotund, precum ?i cele privind provenien?a ?i circula?ia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului ?i unele m?suri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obliga?iilor care revin operatorilor care introduc pe pia?? lemn ?i produse din lemn, 25.06.2020, Guvernul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 30.01.2021Ordinul nr. 6305/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Hav?rna, comuna Hav?rna, jude?ul Boto?ani, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 96 din 28.01.2021. A intrat ?n vigoare la 28.01.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 79/2021 privind neaprobarea substan?ei active topramezon, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra ?n vigoare la 17.02.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 80/2021 privind neaprobarea dioxidului de carbon ca substan?? de baz? ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra ?n vigoare la 17.02.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 81/2021 de aprobare a extractului din bulb de Allium cepa L. ca substan?? de baz?, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra ?n vigoare la 17.02.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 82/2021 de autorizare a introducerii pe pia?? a s?rii de sodiu 6''-sialil-lactoz? ca aliment nou ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 29 din 28.01.2021. Va intra ?n vigoare la 17.02.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 83/2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/466 ?n ceea ce prive?te efectuarea controalelor oficiale ?i a altor activit??i oficiale de c?tre persoane fizice autorizate ?n mod specific ?i perioada de aplicare a m?surilor temporare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 31.01.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 74/2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/1191 de stabilire a unor m?suri de prevenire a introducerii ?i r?sp?ndirii ?n Uniune a virusului ToBRFV (Tomato Brown Rugose Fruit Virus), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.01.2021Regulamentul nr. 93/2021 de stabilire a ?ncet?rii activit??ilor de pescuit de hering ?n apele Uniunii, apele Insulelor Feroe, apele norvegiene ?i apele interna?ionale din zonele 1 ?i 2 pentru navele care arboreaz? pavilionul Poloniei, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat ?n vigoare la 29.01.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 94/2021 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 ?n ceea ce prive?te stabilirea pre?urilor reprezentative ?n sectorul c?rnii de pas?re ?i ?n cel al ou?lor, precum ?i pentru ovalbumin?, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat ?n vigoare la 29.01.2021Regulamentul delegat nr. 95/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/592 privind m?suri excep?ionale temporare de derogare de la anumite dispozi?ii ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n vederea abord?rii perturb?rii pie?ei ?n sectorul fructelor ?i legumelor ?i ?n sectorul vitivinicol, provocat? de pandemia de COVID-19 ?i de m?surile legate de aceasta, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 31 din 29.01.2021. A intrat ?n vigoare la 29.01.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2041/2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/585 ?n ceea ce prive?te num?rul de e?antioane care trebuie prelevate ?i analizate de fiecare stat membru ?n vederea retragerii Regatului Unit din Uniunea European? ?i din Comunitatea European? a Energiei Atomice (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 31.01.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 16/2021 de stabilire a m?surilor necesare ?i a modalit??ilor practice pentru baza de date a Uniunii privind produsele medicinale veterinare (baza de date a Uniunii privind produsele), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 31.01.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 17/2021 de stabilire a unei liste cu varia?iile care nu necesit? evaluare ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 31.01.2021………………….INTERNEConf. Dr. AVRAM FI?IU (Subsecretar de stat ?n Ministerul Agriculturii): ?S? p?r?sim modelul ?Gr?narul Europei”, care ne ?ine ?n s?r?cie, ?i s? ?mbr??i??m modelul ?Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca ??ranul rom?n s? v?nd? p?ine, nu bobul de gr?u” by Ion Longin Popescu , Num?rul 1451 Spectator 2 zile ago Odat? cu formarea noului guvern, credem c? a venit, ?n sf?r?it, timpul ?leacurilor” pentru bolile cronice ale agriculturii rom?ne?ti. Un subiect care ne st? de mult? vreme la suflet ?i pe care ?l propunem spre analiz? unui specialist: conferen?iar doctor Avram Fi?iu, subsecretar de stat ?n Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. Originar din S?laj, absolvent al Facult??ii de Agricultur? din Cluj, pred? cursuri, inclusiv ?n limba francez?, de Politic? Agricol? Comun?, Agricultur? Ecologic?, Tehnologii Horticole ?i Agricole, coopereaz? cu universit??i ?i federa?ii agricole vest-europene. ?n libr?rii poate fi g?sit? cea mai recent? carte semnat? de Avram Fi?iu, cu titlul ?Salvarea Fermei ??r?ne?ti” – proiectul s?u de ?ar? pentru Rom?nia.?Rom?nia cheltuie 20?de?miliarde de euro, ca s??importe m?ncare din ??rile vest-europene”– Cum vede un ???ran universitar”, n?scut ?ntr-un sat din S?laj, bolile ?i leacurile agriculturii rom?ne?ti? De ce a ajuns Rom?nia s? importe peste 70 % din m?ncarea procesat??– Rom?nia cheltuie 20 de miliarde de euro, ?n 7 ani, prin Politica Agricol? Comun?, ca s? importe mare parte din m?ncare din ??rile vest-europene. Aceast? situa?ie hilar? are dou? motive structurale. Primul motiv este legat de paradigma gre?it? a securit??ii alimentare, care presupune achizi?ia de alimente de pe ?ntreg globul, cu pre?ul cel mai mic (prin ignorarea costurilor de mediu ?i de s?n?tate), chiar dac? acestea provin de la distan?e de mii de kilometri. Solu?ia la aceast? boal? economic? se nume?te suveranitate alimentar?, ?mbr??i?at? deja de Fran?a ?i Germania ca solu?ie de autonomie alimentar?, ?i presupune alimentarea popula?iei cu produse rezultate majoritar din economia local?. Al doilea motiv este legat de comportamentul agro-economic specific ??rilor s?race, ce presupune export de materie brut? ?i import de alimente procesate. Solu?ia la aceast? boal? este s? p?r?sim modelul ?Gr?narul Europei”, care ne ?ine ?n s?r?cie, ?i s? ?mbr??i??m modelul ?Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca ??ranul rom?n s? v?nd? p?ine, nu bobul de gr?u. O ?ar? care vinde porcul ?pe picior”, vi?elul ?pe picior”, mielul ?pe picior”, lemnul ?pe picior” ?i resursele minerale brute este condamnat? s? r?m?n? o ?ar? s?rac?, pe modelul Africii. Ie?irea din s?r?cie se va putea realiza prin legalizarea unui milion de gospod?rii ??r?ne?ti ca Centre de Prelucrare pentru produse agroalimentare. Propun no?iunea de Gospod?rie Familial? ??r?neasc?, ce are o valen?? istoric? pentru circa un milion de gospod?rii, respectiv no?iunea de ?Ferm? Familial?”, pentru unit??ile agricole ?i agroalimentare organizate doar pe func?ie economic?.?Ca s? ai drepturi ca ??ran ar?fi?trebuit s? existe o ?Lege a?Statutului ??ranului”, ca ?n toate ??rile vest-europene”– C?te gospod?rii sau ferme are Rom?nia?– ?n 1989, Rom?nia avea circa 4,3 milioane de gospod?rii ??r?ne?ti, dar ?n 31 de ani, f?r? o politic? structural? a statului, s-a ajuns s? mai avem ?n jur de 800.000 de gospod?rii ?i ferme agricole. Dac? nu se va interveni prin m?suri structurale, ca ?n ??rile vest-europene, p?n? ?n 2027 vom mai pierde c?teva sute de mii de gospod?rii.– Ce drepturi are ast?zi un ??ran rom?n ?i cum poate fi ajutat s? reziste?– Ca s? ai drepturi ca ??ran ar fi trebuit s? existe o ?Lege a Statutului ??ranului”, ca ?n toate ??rile vest-europene, or, la noi nu exist? a?a ceva. C?nd nu ?tii cum te cheam?, ?i ?i se zice ba c? e?ti ??ran, ?i de regul? ?n sens peiorativ (M?i, ??rane), ba c? e?ti fermier, ba agricultor, ba exploatant agricol, atunci evident c? nu ai drepturi. Nu ai drept la pensie ?i servicii de s?n?tate, de?i sunt peste un milion de tineri ??rani ce nu cotizeaz? ?n sistemul de pensii ?i CAS. Nu ai drept la un statut social ?n societate, dac? nu ?tii cum te cheam? prin lege. E?ti doar o biat? frunz? ?n b?taia v?ntului! Definirea func?iilor socio-culturale, socio-economice, socio-politice ?i ecologice ale ??ranului ?n societatea rural?, ca func?ii de supravie?uire, conservare ?i dezvoltare a spa?iului rural, se face prin definirea statutului economic, statutului fiscal, statutului cultural ?i statutului ecologic.?Rom?nia a ajuns, ?n ultimii 31?de ani, o ?int? predilect? a?fenomenului land-grabbing (?n?f?care de p?m?nt)”– Un poverb rom?nesc spune ?s?-?i faci vara sanie ?i iarna plug”. Pentru plug e nevoie s? ai ce ara. Or, Rom?nia a devenit ?campioan?” european? la v?nzarea p?m?ntului. La pol opus se afl? Fran?a, cea mai puternic? ?ar? agricol? european?…– ?n ultimii 31 de ani, Rom?nia a ajuns o ?int? predilect? a fenomenului land-grabbing (?n?f?care de p?m?nt), printr-o legisla?ie excesiv de liberal?, care prive?te p?m?ntul ?ca marf?” ?i permite v?nzarea discre?ionar? a acestuia, f?r? a ?ine cont de interesele legitime ale comunit??ilor interesate, sau de obiectivele strategice ale statului. ??rile europene au o adev?rat? politic? de protejare a terenurilor agricole ?i silvice, pentru tinerii agricultori. Statul vest-european ??i exercit? dreptul de preem?iune la cump?rare de teren agricol, ?n func?ie de obiectivele strategice ale politicii publice na?ionale. Fiecare ?ar? membr? a Uniunii Europene a creat agen?ii na?ionale ?i/sau regionale, care intervin ?i controleaz? politica public? funciar?, prin dou? mecanisme de men?inere a fermei familiale ??r?ne?ti ca nucleu de baz? al agriculturii europene. ?n timp ce Fran?a a creat o multitudine de mecanisme de protec?ie a patrimoniului funciar, fiind campioana Uniunii Europene la protejarea gliei fran?uze?ti, Rom?nia se afl? la polul opus ?i are foarte multe hibe, permi??nd ac?iuni speculative la scar? industrial?. ?n Fran?a, sunt obligatorii condi?iile referitoare la nivelul minim de preg?tire agricol?. ?n Rom?nia, nu s-au impus restric?ii fa?? de nivelul de preg?tire al cump?r?torului. ?n Fran?a, sunt obligatorii condi?iile referitoare la locuirea ?n ?ar? a cump?r?torului, pe o durat? minim? ?naintea cump?r?rii. Rom?nia nu a impus condi?ii legate de locuirea minimal? ?n ?ar? anterior actului de cump?rare. ?n Fran?a, un rezident originar dintr-o alt? ?ar? U.E., ce nu poate dovedi c? a locuit ?ntre 3 ?i 10 ani ?n Fran?a, nu poate cump?ra teren agricol. Rom?nia nu men?ioneaz? acest lucru. ?n Fran?a, ca ?i ?n alte ??ri europene, sunt aplicate condi?ii limitative legate de v?nzarea terenului ?n intravilan. Str?inii pot cump?ra o cas? ?i c?teva mii de metri p?tra?i. ?n Rom?nia, terenurile agricole din intravilan nu sunt vizate de lege. Se poate vinde ?i vatra satului!?Agricultura ecologic? trebuie s? reprezinte 50% din toat? agricultura, p?n? ?n 2030, pentru zonele montane ?i?colinare”– C?nd vorbim despre s?r?cie, ne g?ndim, mai ales, la b?tr?ni, la bolnavi, la ?omeri. Intr? ?i ??ranul rom?n de azi pe aceast? list??– Un studiu al Academiei Rom?ne a ar?tat c? pur ?i simplu zonele de s?r?cie ale mediului rural se suprapun la perfec?iune cu harta fermelor industriale, cu zonele cele mai poluate din ?ar?, cu satele cu cea mai mare criminalitate ?n mediul rural ?i cu harta votului popular de culoare ro?ie, pesedist?.– Ultima ?mod?” legat? de lucrul p?m?ntului este agricultura ecologic?. Poate Rom?nia s? n?zuiasc? la ea?– Putem f?r? probleme, dac? avem inteligen?a de a valorifica la nivel european un poten?ial uria? de produse de ni?? (locale, ecologice, tradi?ionale, montane) ?i prin promovarea unei agriculturi durabile (tradi?ional?, integrat? ?i ecologic?). Trebuie s? facem promovarea ?i sus?inerea public? a agriculturii prietenoase cu mediul, respectiv s? extindem agricultura ecologic? ?n zonele montane ?i colinare. Aceast? agricultur? trebuie s? reprezinte 50% din toat? agricultura, p?n? ?n 2030, pentru zonele montane ?i colinare, ?i de 10 % ?n zonele de c?mpie. De asemenea, putem fi campioni dac? introducem un instrument de m?surare a nivelului rezidual de substan?e toxice ?n alimente; dac? introducem un instrument de m?surare a calit??ii nutri?ionale a alimentelor; dac? introducem hrana ecologic? ?n institu?iile publice (?coli, spitale etc), ?ntr-o propor?ie de 30% p?n? ?n 2027. Ne trebuie un program politic aliniat, ca obliga?ie printr-o directiv? european?. ?n acest scop, avem obliga?ia de a declara gospod?ria familiei ??r?ne?ti montane ca element de excep?ie cultural? (depozitar de patrimoniu cultural ancestral), ?n negocierile europene. UE a?teapt? ca ?ara noastr? s? valorifice resursele genetice locale, prin declarare de rase ?i popula?ii locale, ca elemente de patrimoniu cultural. – Exist? ?n Rom?nia rase locale de animale unice ?n UE? – ?n Catalogul Oficial European ?i ?n Registrul de Ras? de la Bruxelles, guvernul rom?n trebuie s? introduc? rapid bivolul, porcii Mangali?a ?i Bazna; vaca Brun? de Maramure?, oile Carpatin? ?i ?igaie; Calul Hu?ul ?i Semigreu etc. Nu putem uita albina carpatin?, c?nepa rom?neasc?, cerealele locale, pomii, legumele ?i viile. Suntem obliga?i s? urm?rim strategia european? de la furc? la furculi?? (circa 1000 de miliarde de euro la nivel european, ?ntre anii 2020-2030), prin care trebuie s? dispar? intermediarul dintre ??ran ?i consumator. Guvernul Rom?niei este obligat s? ac?ioneze prin strategia european? de protec?ie a biodiversit??ii. Numai a?a ??i va merita postul de conducere a moderniz?rii ??rii. Agricultura intr? ?n criz? f?r? ac?iuni urgente din partea Guvernului Mihaela Prevenda Vineri, 29 Ianuarie 2021 Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare se teme c? banii necesari desp?gubirilor pentru culturile ?nfiin?ate ?n prim?vara anului 2020 afectate de seceta pedologic? nu vor fi cuprin?i ?n bugetul de stat pentru 2021. Motiv pentru care Alian?a a transmis o adres? Guvernului Rom?niei, premierului Florin C??u, ?n care prezint? situa?ia grea ?n care se afl? agricultura ?i nevoia unui mic efort bugetar pentru a dep??i criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma desp?gubirilor, de?i sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intr? ?n circuitul economic, av?nd efect benefic asupra ?ntregii economii.?Din ?nt?lnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?n data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, ?n?elegem c? a fost transmis c?tre Ministerul Finan?elor proiectul de buget MADR ?i care include sumele necesare efectu?rii pl??ilor pentru aceste desp?gubiri. Am fost informa?i c? au fost afectate de seceta pedologic? aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de prim?var? (1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. V? rug?m s? trata?i cu maxim? responsabilitate men?inerea viabilit??ii fermierilor din Rom?nia, care trec prin momente de criz? profund?, ?tiut fiind faptul c? un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major ?n perioadele urm?toare. Momentul potrivit ?i necesar este acum ?i const? ?n acordarea desp?gubirilor la culturile de prim?var? afectate de seceta pedologic? sever?”, precizeaz? Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare ?n adresa trimis? Executivului de la Bucure?ti.Din situa?iile financiare aferente lunii decembrie 2020 ?i transmise c?tre ANAF de c?tre contribuabilii av?nd cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase ?i a plantelor produc?toare de semin?e oleaginoase), pentru exploata?iile aflate ?n zonele afectate de seceta pedologic? rezult? o sc?dere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similar? anului 2019. ?Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectat? de COVID-19 ?i au beneficiat de am?narea ratelor bancare, produc?ia vegetal? nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii ?n mod direct, ci mai degrab? indirect, ceea ce a f?cut aproape imposibil? apelarea din partea fermierilor la m?sura am?n?rii ratelor, pe baza COVID-19, afl?ndu-ne azi ?n situa?ia unor exploata?ii agricole care, de?i sunt considerate viabile, nu mai sunt finan?abile ?i nu pot solicita ?mprumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a re?nfiin?a culturile de prim?var?, pentru anul agricol 2021-2022. Consider?m c? f?r? m?suri de sprijin rapide (desp?gubiri pentru culturile de prim?var? calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de produc?ie. ?n?elegem c? Ministerul de Finan?e ?n calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe ?i impozite pl?tite de contribuabili, motiv pentru care v? atragem respectuos aten?ia c? riscul major, ?n eventualitatea neaprobar?rii sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare pl??ii acestor desp?gubiri, este de a nu cultiva o suprafat? de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacit??ii de reluare a ciclului de produc?ie”, sus?in reprezentan?ii Alian?ei.?n Rom?nia nu exist? un produs de asigurare complex ?i func?ionalCirca 20% din fermierii care aveau ?ncheiate contracte forward pe 30-35% din produc?ia medie multianual?, au ?i acum de achitat penalit??i cuprinse ?ntre 200 ?i 700 de lei/ton? nerealizat?/nelivrat? pentru c? nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. ?Nu este vina fermierilor c? ?n Rom?nia nu exist? un produs de asigurare complex ?i func?ional. ?n paralel, organiza?iile noastre lucreaz? cu o companie privat?, specializat?, la conceperea ?i punerea ?n pia?? a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situa?iile similare de desp?gubiri, blocaje economice, riscul de a l?sa terenurile necultivate ?i de a trimite salaria?ii ?n ?omaj”, afirm? reprezentan?ii fermierilor.Sumele acordate cu titlu de desp?gubiri ?n cazul culturilor de toamn? au fost introduse ?n circuitul economic na?ional, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe ?i impozite c?tre bugetul de stat ?i cheltuieli cu salaria?ii. ?Solicitarea noastr? are ?i o latur? social?, justificat? de faptul c? ?n timp ce alte sectoare au disponibilizat angaja?i, contribuabilii av?nd coduri CAEN diviziunea 01 Agricultur? nu au renun?at la angaja?i. 4,5% dintre salaria?ii din Rom?nia sunt angrena?i ?n sectorul agricol. 40% dintre ace?tia sunt afecta?i indirect de seceta pedologic? sever? ?i vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de prim?var? calamitate. Pornind de la acest aspect, social, v? reamintim importan?a pe care Comisia European? o acord? spa?iului rural ?i repopul?rii acestuia, dac? vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul ob?inut din exploata?iile de subzisten??, de?i nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social ?n p?strarea specificului rural ?i popul?rii satelor rom?ne?ti.”F?r? bani, investi?iile scadDe?i au c?zut precipita?ii ?n majoritatea zonelor agricole ?n ultima perioad?, fermierii spun c? acestea acoper? circa 25-40% din deficitul existent. ?Este nevoie ?n continuare de cantit??i de precipita?ii cu 55% peste media multianual? pentru a ne apropia de refacerea capacit??ii hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, ?n zonele afectate de seceta pedologic? sever? din anul 2020.”Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare estimeaz? o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de c?tre fermierii afecta?i deja, cu efecte directe ?n nivelurile de produc?ii ?i venituri ob?inute ?ncep?nd cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua ?nc? circa 2-3 ani agricoli. ?Tocmai de aici rezult? faptul c? dep??irea acestor situa?ii, tehnologice ?i economice poate fi realizat? prin acordarea desp?gubirilor la culturile de prim?var? calamitate de secet?, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie ?i va stimula redresarea economic? ?i revenirea la normalitate ?n toate rela?iile din agribusiness. Neav?nd produc?ii ?n 2020, vor fi din ce ?n ce mai pu?ini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare dec?t ?n trecut, pentru ?nfiin?area recoltelor din acest an. Pentru men?inerea viabilit??ii fermelor ?i cunosc?nd faptul c? majoritatea agricultorilor nu sunt capitaliza?i, achizi?ioneaz? inputurile cu plata la recolt?, vin dup? un an greu 2020 ?i nu au perspective de finan?are, singura lor ?ans? de a reveni pe linia de plutire este s? primeasc? desp?gubirile aferente culturilor de prim?var? calamitate, ?n regim de urgen??. Sumele propuse a fi acordate sub forma desp?gubirilor, de?i sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intr? ?n circuitul economic, av?nd efect benefic asupra ?ntregii economii. Ne afl?m ?n mijlocul unei crize globale, s?n?tatea noastr? trebuie s? reprezinte o prioritate, dar la fel de important? este ?i hrana. ?n prima linie se afl? ?ntreg sistemul medical, ce se mobilizeaz? zi de zi pentru a duce aceast? b?t?lie. Pe de alt? parte, a doua categorie de eroi? sunt cei din sectorul agroalimentar, care continu? s? lucreze asigur?ndu-se de stabilitatea ?ntregului lan? specific, garant?nd popula?iei hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinit? prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 ?i seceta au readus agricultura ?n prim plan, eviden?indu-i rolul esen?ial, strategic, pe care ?l are pentru securitatea agroalimentar? ?i economico-social?. Contextul actual de redresare ?i rezilien?? economic?, impune luarea unor m?suri de politici agricole ?i m?suri de sus?inere financiar?, compensatorie pentru a permite continuarea activit??ii ?n cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici ?i mijlocii ce pot genera ?n continuare ?i ?mpreun? hrana necesar? popula?iei ?i valoare adaugat? la produsul intern brut”, ?ncheie Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare adresa c?tre Guvernul Rom?niei.Relativ? stabilitate pe pia?a florii-soarelui ?i a rapi?ei. PRE?UL fluctueaz? u?or , 29 ianuarie 2021 At?t ?n ceea ce prive?te pre?urile din pia?a florii-soarelui, c?t ?i a rapi?ei, acestea au r?mas relativ neschimbate fa?? de ultimul raport al Casei de Trading a Fermierilor, din 18 ianuarie 2021, sus?ine Cezar Gheorghe, consultant senior ?i analist, ?n comentariile sale publicate pe site-ul Clubului Fermierilor Rom?ni (CF) la 25 ianuarie a.c.El precizeaz? c?, ?n cazul florii-soarelui, tendin?a r?m?ne neschimbat?. Mai exact, scrie analistul, cota?iile portuare CPT ??i p?streaz? nivelul ?nalt, de 670 dolari americani pe ton?. ?i asta ?n condi?iile ?n care oferta pentru materia prim? r?m?ne la cota de 680 dolari americani pe ton?, pre? FOB.Analistul citat sus?ine, de asemenea, c? decizia se afl? de partea procesatorilor, atunci c?nd vine vorba de mi?c?rile de pe pia?a florii-soarelui, ?n condi?iile unei recolte mici.?Fundamental, ?ntrebarea r?m?ne ?n curtea procesatorilor. Cu o a?a recolt? mic? de floarea-soarelui, ce vor alege s? fac?? S? limiteze v?nz?rile de ulei brut, astfel ?nc?t regimul de func?ionare al fabricilor s? nu fie ?ntrerupt de lipsa materiei prime? Sau s? proceseze ?i s? comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evit?nd astfel o posibil? sc?dere a pre?urilor pe pia?a uleiului vegetal? Diferen?ele ?ntre cerere ?i ofert? la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 dolari/ton?. Oferta pentru cump?rare este ?n jurul valorii de 1.260 dolari/ton?, ?n timp ce v?nz?torii cer 1.300 dolari/ton?”, scrie expertul pe pagina de Internet a CF.Fermierii continu? s? v?nd? cantit??i mici de rapi??, conform recomand?rilor?n ceea ce prive?te pre?ul pe tona de rapi??, conform analizei publicate ?n data de 25 ianuarie 2021, expertul sus?ine c?, cit?m: ?Nimic fundamental nu s-a schimbat ?ntre s?pt?m?na trecut? ?i ast?zi”.El spune c? pre?ul pe tona de s?m?n?? de rapi?? ?floteaz?” ?ntre 395 ?i 400 euro/ton?, iar v?nz?rile continu? ?n ritm prudent, conform recomand?rilor exper?ilor din pia??, ?i anume maximum o ton? la hectar. ?i asta pentru a fi evitate situa?iile generatoare de pierderi de ambele p?r?i ?n cazul unor probleme legate de vreme.?Procesatorii floteaz? ?i ei odat? cu pia?a, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/ton? ?n paritatea CPT procesator. Cota?iile ?n portul Constan?a respect? acela?i algoritm de pre?uri ca ?i ?n cazul procesatorilor din pia?a intern?”, a conchis Gheorghe.Statisticile USDA, citate de AgroGo, relev? c? produc?ia de floarea-soarelui din Rusia este prognozat? ?n cre?tere cu 0.5 milioane de tone, la 13.5 milioane.Pre?ul DAP la floarea-soarelui (pre?uri traderi colaboratori ai sursei citate) era de 2.577,40 lei pe ton? la data de 19 ianuarie 2021.?n ultimul raport USDA din decembrie 2020, AgroGo sesiza c? produc?ia de rapi?? la nivel global era proiectat? ?n sc?dere. Se estimau atunci sc?deri de produc?ie pentru Canada ?i blocul comunitar european (UE27) doar par?ial compensate de cre?terea produc?iei din Australia.Deja, ?n iunie 2020 se ?tia c? produc?ia de rapi?? a UE sc?zuse cu 0.2 milioane tone, la 16.8 milioane, din cauza recoltelor mai mici din Germania.Pre?ul rapi?ei pe bursa din Paris (MATIF) era de 2.209,28 lei tona), la data de 28 ianuarie 2021. MILION de hectare de teren arabil, ?n PERICOL. Fermierii rom?ni CER desp?gubiri pentru culturile de prim?var? 29 ianuarie 2021 Patru mari organiza?ii de fermieri au transmis o scrisoare deschis? premierului Vasile C??u, ministrului Finan?elor Publice, Alexandru Nazare ?i, spre informare, ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin intermediul c?reia semnatarii ?i avertizeaz? pe guvernan?i c? f?r? desp?gubiri pentru culturile calamitate ?n prim?var?, de seceta anului trecut, nu se poate asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de produc?ie.Ei atrag aten?ia c? f?r? capital de lucru, s-ar putea ca un milion de hectare de teren arabil s? nu fie cultivate.?Consider?m c? f?r? m?suri de sprijin rapide (desp?gubiri pentru culturile de prim?var? calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de produc?ie. ?n?elegem c? Ministerul de Finan?e, ?n calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat prin ?i taxe ?i impozite pl?tite de contribuabili, motiv pentru care v? atragem respectuos aten?ia c? riscul major, ?n eventualitatea neaprob?rii sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare pl??ii acestor desp?gubiri, este de a nu cultiva o suprafa?? de aproximativ un milion de hectare de teren agricol, ca urmare a incapacit??ii de reluare a ciclului de produc?ie”, se precizeaz? ?n documentul citat.Cei patru semnatari ai documentului, Ionel Arion, pre?edintele Pro Agro, Nicolae Vasile, ?eful LAPAR, Mircea B?lu??, liderul UNCSV, respectiv Nicolae Sitaru, pre?edintele APPR, sus?in c? aproximativ 20% din fermierii care aveau ?ncheiate contracte forward pe 30-35% din produc?ia medie multianual?, au ?i acum de achitat penalit??i cuprinse ?ntre 200 ?i 700 de lei/ton? nerealizat?/nelivrat?, din cauz? c? nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe.Pentru a argumenta cele spuse mai sus, ?efii din agricultura rom?neasc? sus?in c? sumele acordate cu titlu de desp?gubiri ?n cazul culturilor de toamn? au fost introduse ?n circuitul economic na?ional. De altfel, acestea au fost utilizate de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe ?i impozite c?tre bugetul de stat ?i cheltuieli cu salaria?ii.Totodat?, liderii agriculturii autohtone afirm? c? solicitarea lor are ?i o latur? social?, justificat? de faptul c? ?n timp ce alte sectoare au disponibilizat angaja?i, contribuabilii av?nd coduri CAEN diviziunea 01 Agricultur? nu au renun?at la angaja?i.?4,5% dintre salaria?ii din Rom?nia sunt angrena?i ?n sectorul agricol. 40% dintre ace?tia sunt afecta?i indirect de seceta pedologic? sever? ?i vor avea de suferit anul acesta datorit? problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de prim?var? calamitate.Pornind de la acest aspect, social, v? reamintim importan?a pe care Comisia European? o acord? spa?iului rural ?i repopul?rii acestuia, dac? vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul ob?inut din exploata?iile de subzisten??, de?i nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social ?n p?strarea specificului rural ?i popul?rii satelor rom?ne?ti”, se scrie ?n documentul remis la redac?ie.Se cere maxim? responsabilitate!?n documentul transmis de fermierii rom?ni celor trei guvernan?i, semnatarii sus?in c? ?n vederea men?inerii viabilit??ii exploata?iilor ?i cunosc?nd faptul c? majoritatea agricultorilor nu sunt capitaliza?i, achizi?ioneaz? inputurile cu plata la recolt?, vin dup? un an greu 2020 ?i nu au perspective de finan?are, singura lor ?ans? de a reveni pe linia de plutire este s? primeasc? desp?gubirile aferente culturilor de prim?var? calamitate, ??n regim de urgen??”.Totodat?, semnatarii fac o paralel? ?ntre cadrele sanitare, eroii din linia ?nt?i ?n lupta cu COVID-19, ?i fermieri, asimila?i ?i ei eroilor prin asigurarea hranei de zi cu zi.?i ace?ti eroi trebuie ?ns? finan?a?i corespunz?tor.?Sumele propuse a fi acordate sub forma desp?gubirilor, de?i sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intr? ?n circuitul economic, av?nd efect benefic asupra ?ntregii economii.?Ne afl?m ?n mijlocul unei crize globale, s?n?tatea noastr? trebuie s? reprezinte o prioritate, dar la fel de important? este ?i hrana. ?n prima linie se afl? ?ntreg sistemul medical, ce se mobilizeaz? zi de zi pentru a duce aceast? b?t?lie.?Pe de alt? parte, a doua categorie de eroi sunt cei din sectorul agroalimentar – care continu? s? lucreze asigur?ndu-se de stabilitatea ?ntregului lan? specific garant?nd popula?iei hrana – un bun indispensabil, care trebuie sprijinit? prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic.?Criza COVID-19 ?i seceta au readus agricultura ?n prim plan, eviden?iindu-i rolul esen?ial, strategic, pe care ?l are pentru securitatea agroalimentar? ?i economico-social?. Contextul actual de redresare ?i rezilien?? economic? impune luarea unor m?suri de politici agricole ?i m?suri de sus?inere financiar?, compensatorie, pentru a permite continuarea activit??ii ?n cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici ?i mijlocii ce pot genera ?n continuare ?i ?mpreun? hrana necesar? popula?iei ?i valoare ad?ugat? la produsul intern brut”, au mai precizat liderii din agricultura rom?neasc?.?efii celor patru organiza?ii au m?rturisit c?, din ?nt?lnirea pe care au avut-o la sediul Ministerului Agriculturii, ?n data de 26 ianuarie 2021, ?eful institu?iei, Adrian Oros, ace?tia au ?n?eles c? a fost transmis c?tre Ministerul Finan?elor Publice (MFP) proiectul de buget MADR, unul care include sumele necesare efectu?rii pl??ilor pentru aceste desp?gubiri.Tot ?n cadrul discu?iilor cu Oros, cei patru au fost informa?i c? au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de prim?var?, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei.?Stimate domnule premier, stimate domnule ministru, v? rug?m s? trata?i cu maxim? responsabilitate men?inerea viabilit??ii fermierilor din Rom?nia, care trec prin momente de criz? profund?, ?tiut fiind faptul c? un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major ?n perioadele urm?toare. Momentul potrivit ?i necesar este acum ?i const? ?n acordarea desp?gubirilor la culturile de prim?var? afectate de seceta pedologic? sever?”, ?i-au ?ncheiat cei patru scrisoarea.Cu c?t s-a diminuat cifra de afaceri ?n sectorul agricolDatele statistice vehiculate de cei patru semnatari relev? c?, din situa?iile financiare aferente lunii decembrie 2020 ?i transmise c?tre ANAF de c?tre contribuabilii av?nd cod CAEN 0111, rezult? o sc?dere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similar? anului 2019, pentru exploata?iile aflate ?n zonele afectate de seceta pedologic?.Fa?? de alte sectoare care au avut activitatea afectat? de COVID-19 ?i au beneficiat de am?narea ratelor bancare, produc?ia vegetal? nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii, ?n mod direct, ci mai degrab? indirect, ceea ce a f?cut aproape imposibil? apelarea din partea fermierilor la m?sura am?n?rii ratelor, pe baza COVID-19.Ca atare, ?n prezent, fermierii se afl? ?n situa?ia unor exploata?ii agricole care, de?i sunt considerate viabile, nu mai sunt finan?abile ?i nu pot solicita ?mprumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a re?nfiin?a culturile de prim?var?, pentru anul agricol 2021- 2022.De ce risc? fermierii falimentul? Sorin Octavian VOIA, 29 ianuarie 2021 Se descurc? fermierii no?tri f?r? subven?ii? Cine trebuie s? le garanteze stabilitatea pe pia?? ?i ce trebuie s? fac? ei pentru a avea siguran?a zilei de m?ine??Un t?n?r oier student la dou? facult??i argumenta de ce e important? ?coala pentru el: ?Dac? ai o sum? de bani, o analizezi, ?tii unde investe?ti. Dac? pic? subven?iile, e bine s? fii pe picioarele tale, altfel ri?ti falimentul”. Da, e o idee bun? ?ntr-o societate a?ezat? ?i previzibil?. Dar nu ?n Rom?nia.Dac? pierzi bani ?n agricultur? sau ?n cre?terea animalelor, ar fi o gre?eal? foarte mare s? perseverezi p?n? te alegi doar cu datorii. To?i cresc?torii de animale ?tiu c? dac? ai un an r?u, te alegi cu pierderi pe care le recuperezi foarte greu, iar dac? ai doi ani r?i, e?ti la limita supravie?uirii, dup? care te pa?te falimentul. Siguran?a fermierului depinde foarte mult de strategia statului, care trebuie s? atenueze toate ?ocurile de pia?? ?i s? ajute fermierii pe termen lung pentru a dep??i momentele dificile.?TREI PIEDICI MAJORE??n lipsa subven?iilor, exist? c?teva motive pentru care fermierii nu vor avea niciodat? destui bani pu?i deoparte pentru zile negre:Lipsa asocierii. Urm?rirea unui interes comun e mai greu de realizat, pentru c? la noi fiecare crede c? se descurc? mai bine dec?t cel?lalt. ?n realitate, mai mul?i ar fi mai puternici.Blocaje ale pie?ei. Ai o ferm? care func?ioneaz? bine ?i o pia?? stabil?, dar al?ii vor s?-?i fac? ?i ei loc. Te treze?ti cu reclama?ii c? produsele tale con?in substan?e toxice sau altceva... P?n? dovede?ti c? ai dreptate, ai pierdut ?ncrederea consumatorilor. ?ti?i povestea cu ?urme” de carne de cal ?n conservele de vit? sau de Escherichia coli ?n lactatele comercializate ?n alte ??ri. Din p?cate, toat? responsabilitatea cade pe produc?tor, iar f?r? sprijinul statului ?n astfel de momente grele... ai pierdut. ?n acest moment, suntem pe locul 2 ?n Europa la efectivele de ovine. Crede?i c? nu deranj?m? Ba da. Cum se produce blocajul? Cu o boal? care apare brusc ?i care opre?te exporturile timp de c??iva ani (vezi Boala limbii albastre la ovine, Pesta african? la porcine, gripa aviar? etc). Dac? statul nu intervine cu desp?gubiri, po?i s?-?i cheltui toate economiile ?i tot ai pierdut.Subven?iile ?i concuren?a neloial?! Subven?iile sunt necesare ?i trebuie s? fac? parte tot din politica statului. ?n UE sunt ferme performante care v?nd produse pe o pia?? stabil?. La costul lor de produc?ie ob?in profit, dar nu ??i permit s? v?nd? ?i ?n alte state membre, pentru c? acolo sunt al?i fermieri care produc mai ieftin. Statul lor le acord? subven?ii astfel ?nc?t s? poat? vinde ?i acolo unde le-ar fi imposibil ?i ?n profit. ?i atunci ne trezim pe pia?a noastr? cu tot felul de produse ieftine ?i de calitate mai slab? dec?t cele pe care le producem noi. 2 DIREC?II DE AC?IUNE:Efectele politicilor agricole din alte ??ri nu pot fi ?inute ?n fr?u de fermierii no?tri. Statul rom?n ar trebui s? intervin? ?n dou? moduri:S? ajute fermierul s? produc? mai mult ?i mai ieftin, de exemplu cu acordarea de subven?ii pentru ameliorarea efectivelor, ?n cazul zootehniei.S? acopere diferen?a de cost dintre produsele interne ?i cele importate astfel ?nc?t fermierii rom?ni s? prospere.Click AICI ?i cite?te povestea t?n?rului oier student!un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA, USAMVB Timi?oaraTrist. Pre?ul FOB al porumbului a sc?zut p?n? la 215 euro pe ton? 29 ianuarie 2021 At?t paritatea euro-dolar, c?t ?i lipsa cererii de porumb ?n bazinul M?rii Negre au f?cut ca pia?a de profil s? se contracte ?n ultimele zile, potrivit raportului privind pia?a cerealelor realizat de anali?tii Clubului Fermierilor Rom?ni (CF) ?i dat publicit??ii ?n urm? cu trei zile.Exper?ii agribusiness ai CF sus?in c? pre?urile porumbului ?n paritatea CPT Constan?a s-au situat zilele trecute la valori de 210 euro pe ton?, fa?? de 214 euro pe ton?, sum? ?nregistrat? ?n perioada anterioar?, adic? o valoare de 215-216 euro pe ton? FOB. Sunt ?ns? ?i ve?ti bune pentru fermieri. ?n acest context, anali?tii CF au precizat c?, cit?m: ?Pia?a intern? este competitiv? ?n continuare, cu un nivel FCA ferm? de 203-205 euro pe tona de marf?. Fermierii rom?ni au adoptat aceste niveluri de pre? ?i sunt ?ncrez?tori de poten?ialul dinamic urm?tor a porumbului, con?tien?i c? stocurile actuale la nivel na?ional, vor trebui s? acopere cererea intern? p?n? la noua recolt? din septembrie”.Interesant de precizat este faptul c? produc?torii agricoli rom?ni sunt ?testa?i” de cump?r?torii de porumb din pia?a de export, potrivit afirma?iilor exper?ilor Clubului.Mai exact, fermierii sunt oferta?i cu pre?uri ale porumbului care variaz? ?ntre 777-780 lei pe ton?, CPT Constan?a, adic? 160 euro tona, ?ceea ce este o indica?ie corect? pentru aceste zile”, mai spun anali?tii CF.?Discut?m ?ns? aici despre o recolt? care ?nc? nu a fost ?ns?m?n?at? ?i despre care nu ?tim nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi ?ntre martie ?i mai 2021. O singur? tranzac?ie not?m aici la pre?ul afi?at mai sus, maxim 5.000 tone, dar o consider?m singular? la acest moment.Consider?m c? pruden?a ?i a?teptarea sunt elemente care vor face bine st?rii de s?n?tate a fermelor rom?ne?ti, iar adeziunea contractual? pentru porumb recolta 2021 nu este ?nc? un element de decizie final?”, au ad?ugat despre pia?a local? exper?ii Clubului.Pre?uri interna?ionale ale porumbuluiDatele agregate de CF relev? c? Ucraina cifreaz? pre?uri ?i indica?ii la nivelul de 266 dolari pe ton? FOB sau 258 dolari pe ton?, CPT. Convertind ?n moneda euro, se ajunge la un nivel de 218 euro pe ton? FOB ?i 212 euro pe ton? CPT.?n America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipita?ii ?n toat? luna decembrie 2020, mai pu?in regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca ?n restul ??rii. Dar situa?ia nu apare a fi ?ngrijor?toare.Argentina se apropie de sf?r?itul sezonului de ?ns?m?n?are. BAGE raporteaz? un nivel de plantare de 93,4 % pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipita?iilor ?n ultimele zile, astfel c? programul de plantare poate fi dus la bun sf?r?it.Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare dec?t ?n 2020.Datele USDA din ianuarie 2021, citate de Agrogo, indic? faptul c?, pentru sezonul 2020-2021, produc?ia de porumb este revizuit? ?n sc?dere pentru Argentina ?i Brazilia, respectiv ?n cre?tere pentru China ?i India.?Se prognozeaz? o sc?dere a importului de porumb ?n UE + Marea Britanie, Iran, Vietnam, Columbia, Chile, Egipt, Malaysia, Peru ?i Arabia Saudit?. Aceste sc?deri vor fi doar par?ial compensate de cre?terea importului din China.Stocurile finale de porumb sunt proiectate ?n sc?dere pentru Brazilia ?i UE+Marea Britanie. Stocurile de porumb la nivel global sunt, ?i ele, proiectate ?n sc?dere cu 5.1 milioane de tone la 238.8 milioane”, mai scriu cei de la sursa citat?.Cartofii rom?ne?ti la pre? de nimic. ”Mul?i vor renun?a la agricultur?” 29 ianuarie 2021 Vremuri grele ?n toate sectoarele agriculturii, iar horticultura nu pare s? fac? excep?ie. Fermierii care se ocup? de cultivarea cartofilor spun c? dar pre?ul la care se vinde recolta este unul foarte mic, care de multe ori nu acoper? nici cheltuielile. Agricultorii nu ??i mai permit nici s? pl?teasc? muncitori cu ziua, iar ?n acest context, unii se g?ndesc chiar s? renun?e cu totul. Pre?ul este dictat de samsari, spun fermierii, ?ns? nu au alt? variant? pentru a-?i vinde produsele, pentru c? desfacerea reprezint? o mare roblem?. Pe Drumul Regelui, la ferma lui Petri?or, Nicoleta Dragomir, 29 ianuarie 2021 - De?i are doar 21 de ani, Petri?or Golu din Benge?ti, jud. Gorj ??i duce la ?ndeplinire sarcinile din ferma familiei cu experien?a ?i ?n?elepciunea unui agricultor cu state vechi.Afacerea zootehnic? s-a n?scut ?i a crescut ?n familia Golu datorit? tat?lui lui Petri?or, c?ruia ?i erau tare dragi animalele. Dup? armat?, Petre Golu s-a tocmit cioban la oi. A cunoscut-o pe Maria, s-au c?s?torit ?i au decis s? pun? bazele unei ferme de ovine ?n localitatea vecin?, la C?mpu Mare. S-au ridicat de la zero iar c?nd copiii au crescut ?i au ?nceput s?-i ajute, s-au g?ndit s? aduc? ?n ferm? ?i c?teva bovine.?Primele 15 juninci le-am cump?rat de la Cluj, dou? Angus ?i 13 B?l?ate. Am v?zut c? cele de carne se adapteaz? foarte bine la zona noastr? ?i sunt u?or de ?ntre?inut, a?a c? am hot?r?t s? mergem pe aceast? ras?”, spune t?n?rul Petri?or Golu. Au cump?rat taurii de la Karpaten Meat ?i tot cu ei au f?cut un contract pentru livrarea vi?eilor. Femelele sunt oprite pentru ?nmul?irea ?i ameliorarea efectivului iar masculii, dup? ce stau 8 luni la mame, sunt ?ngr??a?i timp de 3 luni pe stabula?ie ?i livra?i c?nd ajung la 350-400 de kg.Pe la sf?r?itul lunii mai, vacile ?i oile sunt urcate la munte. Trei zile la pas dureaz? traseul lung de 40 de km, din ferma de la C?mpu Mare p?n? sus, ?n Transalpina. Oile din fotografie sunt surprinse ?n sta?iunea R?nca, ?n drumul lor spre p??unea alpin?. ?La ferma dintre nori... Am ajuns la ferma lui Petri?or din Transalpina ?ntr-o dup?-amiaz? de sf?r?it de august, dup? ce am parcurs un drum anevoios. Aici, la peste 2000 de metri altitudine, printre crestele ?i v?ile Par?ngului, p??uneaz? peste var? peste 200 de vaci mame Angus, plus tineretul ?i taurii, dar ?i turma de 500 de capete de oi. Ferma alpin? se ?ntinde pe p??unile a doi mun?i, pe 400 de hectare concesionate pentru ?apte ani. Doi oameni au ?n grij? animalele, un cioban la oi ?i unul care supravegheaz? vacile. Grea misiune pentru cel din urm?, din cauz? c? zona este greu accesibil? iar animalele sunt r?sfirate c?t vezi cu ochii. Seara ?ns?, c?nd ?ncepe soarele s? apun?, vacile vin agale la st?n?, atrase parc? de sunetul tal?ngilor.Petri?or merge la munte s?pt?m?nal pentru a duce provizii angaja?ilor ?i verific? starea animalelor ?i a p??unii. De ferm? se ocup? ?mpreun? cu p?rin?ii, dar are ?i sprijinul celor trei surori mai mari.Investi?ii f?r? ?mprumuturiToate investi?iile ?n animale, saivane, utilaje ?i teren le-au f?cut cu bani proprii ?i din subven?ii. Furajele ?i le produc ?n mare parte. Cultiv? 50 de hectare cu porumb boabe ?i siloz iar pe perioada stabula?iei vacile primesc siloz ?i au paie ?i f?n la discre?ie. Iarna, animalele ??i petrec mai tot timpul pe c?mp, pe cele 100 de hectare din jurul fermei.Sectorul ovin trece printr-un proces de schimbare a rasei. ?Vrem s? avem ?n turm? doar Breze, pentru c? sunt prolifice, adaptate foarte bine la munte ?i putem s? ?inem mai pu?ine capete, dar cu c??tiguri mai mari”, explic? t?n?rul fermier. Oile sunt mulse prim?vara trei-patru luni, dup? v?nzarea mieilor iar apoi sunt urcate la munte ?i l?sate sterpe, deoarece cheltuielile cu mulsul ?i procesarea laptelui s-au dovedit a fi prea mari ?n zona alpin?. T?n?r fermier ?n Rom?nia Am r?mas pe p??unea alpin? cu Petri?or, cu sora lui Petru?a ?i prietenele lor p?n? c?nd soarele s-a pierdut dup? mun?i. M? bucur sincer c? datorit? tinerilor ca ei tradi?iile noastre ?n cre?terea animalelor vor supravie?ui unor vremuri cel pu?in neprielnice. S? nu uite guvernan?ii no?tri c? pasiunea asta pentru agricultur?, mo?tenit? peste genera?ii ?i cultivat? de tinerii fermieri, face parte din zestrea noastr?. S? nu ne facem c? uit?m c?t este de important s? le asigur?m un sprijin real ?i condi?ii decente pentru a-?i continua activitatea! PROCESAREA SUN? BINE!La ferma lui Petri?or nu exist? o limit? c?nd vine vorba de extindere. ?Mergem mai departe, vrem s? facem performan?? ?i s? m?rim efectivul. Vom accesa un proiect pentru abatorizare ?i carmangerie ca s? ob?inem c??tiguri mai mari. La un vi?el de 400 de kg aproape se tripleaz? pre?ul dac? vindem produse finite”, spune Petri?or Golu. T?n?rul gorjean este student ?n anul II la Facultatea de Zootehnie din Timi?oara. Reu?e?te s? ??i fac? timp ?i pentru ?coal?, dar ?i pentru a se bucura de via??. Recunoa?te c? ferma familiei este principalul ?consumator” de timp, dar nu ar da asta pe nimic altceva. Partea inferioar? a macheteiINDUSTRIE ALIMENTARAO nou? fabric? de frigidere se deschide ?n Rom?nia ?i face angaj?ri masive 29 ianuarie 2021, 10:54 de Afrodita Cicovschi O nou? fabric? de frigidere se deschide ?n Rom?nia ?i face angaj?ri masive FOTO Shutterstock 800 de noi locuri de munc? sunt create cu ocazia deschiderii unei noi fabrici de frigidere ?n Rom?nia, compania anun??nd c? va demara produc?ia la finalul prim?verii. ?n ciuda dificult??ilor ?i a vremurilor f?r? precedent, Haier Tech Rom?nia, parte a Haier Group – num?rul unu la nivel mondial ?n domeniul electrocasnicelor, anun?? c? lucr?rile pentru prima unitate de produc?ie de frigidere Haier din Europa se desf??oar? conform graficului, produc?ia urm?nd s? ?nceap? la sf?r?itul prim?verii anului 2021. Aceast? nou? unitate va produce cele mai bune frigidere din clas?, at?t ?ncorporabile, c?t ?i cele standard, concepute cu un accent pe conectivitate ?i pe p?strarea alimentelor, pentru cele 3 m?rci europene ale Haier Europa – Candy, Hoover ?i Haier. Acest proiect de investi?ii de anvergur? dep??e?te 70 de milioane de euro. Fabrica va avea 63.000 de metri p?tra?i desf??ura?i pe o suprafa?? de 130.000 de metri p?tra?i, situat ?n Parcul Industrial Allianso din Arice?tii Rahtivani, ?n apropiere de Ploie?ti. Noua fabric? va angaja aproape 800 de persoane (la capacitate maxim?) pentru o produc?ie estimat? de 600.000 unit??i dup? 2022. Designul fabricii, care se bazeaz? pe o abordare modular?, va permite o expansiune de p?n? la 1 milion de unit??i a capacit??ii maxime de produc?ie. "Suntem bucuro?i c? am ales ora?ul Ploie?ti pentru prima noastr? fabric? de produc?ie de frigidere din Uniunea European?. Acest proiect va face din Rom?nia un hub strategic pentru Haier Europa ?i va juca un rol-cheie ?n strategia noastr? de a ajunge printre primii 3 lideri din industrie p?n? ?n 2023 ?n Europa. Datorit? capacit??ii sale mari de produc?ie, a transferului de tehnologie ?i caracteristicilor logistice, suntem ?ncrez?tori c? aceast? fabric? este un proiect de prim? clas? care eviden?iaz? filozofia noastr? distan?? zero fa?? de consumatori", spune Alessia Ianni, Director de Opera?iuni Tehnice de Frigidere Haier Europa ?i Managing Director Haier Tech Rom?nia. Unitatea de produc?ie din Rom?nia va fi o fabric? de ?nalt? clas?, dotat? cu procese de produc?ie premium, datorit? capacit??ilor avansate de cercetare, dezvoltare ?i de produc?ie ale Haier Rom?nia. Fabrica va deservi pia?a european? ?i consumatorii europeni datorit? proximit??ii, tehnologiei ?i eficien?ei sale ?i va reprezenta un pilon strategic ?n aspira?iile companiei de consolidare a pozi?iei de lider pe segmentul de refrigerare la nivel mondial ?i ?n ?ndeplinirea viziunii Haier Europa de a deveni prima alegere a consumatorului european pentru locuin?e inteligente. FABRICA HAIER TECH ?N CIFRE: Peste 70 milioane de euro de investi?ii 63.000 de metri p?tra?i desf??ura?i 130.000 de metri p?tra?i de teren 36.000 metri cubi de beton pentru fabric? 3.000 tone de o?el utilizat pentru structur? 200 muncitori ?n construc?ii/zi 6 excavatoare/zi 92 camioane/zi care au adus materiale 236 piloni pentru structura fabricii Peste 30 de robo?i ?n liniile de produc?ie Peste 10 robo?i inclu?i ?n cele mai complexe linii de produc?ie 800 de locuri de munc? nou create Peste 1 milion de frigidere/an produse Haier Europa face parte din Haier Smart Home, grupul num?rul unu la nivel global ?n domeniul electrocasnicelor ?i ?n r?ndul companiilor Fortune Global 500. Listat la Bursa de Valori din Shanghai (SHA: 600690) din 1993, Haier Smart Home este prezent pe toate cele 5 continente cu 25 de parcuri industriale, 10 centre de cercetare ?i dezvoltare ?i aproximativ 100.000 de angaja?i. Cu un venit opera?ional ?n valoare de 25 miliarde euro ?n 2019, re?eaua global? de v?nz?ri a companiei acoper? peste 160 de ??ri. Viziunea Haier este de a deveni lider mondial ?n IoT pentru aparatele electrocasnice inteligente. Haier Smart Home este prima companie chinez? care intr? pe pia?a D-Share a Bursei Interna?ionale China Europe (CEINEX D-Share Market) din Frankfurt ?n octombrie 2018, cu scopul de a promova brandul ?i de a-?i sus?ine cre?terea afacerilor la nivel interna?ional ?i ?n Europa, unde compania se bazeaz? pe branduri de succes precum Candy, Hoover, Haier, Rosières, GE Appliances ?i Fisher&Paykel. Sediul european al companiei este situat ?n Brugherio (MB), Italia. iSense: Rom?nii cred c? ?n urm?toarea perioad? cheltuielile cu m?ncarea ?i b?utura vor continua s? creasc?, 29 Jan 2021 , Andra ImbreaLa finalul anului trecut, 30% dintre consumatorii urbani estimau c? ?n urm?toarele 3 luni cheltuielile lor cu produse FMCG vor continu? s? creasc?, arat? un studiu iSense Solutions.??n primele 9 luni ale anului 2020,?cheltuielile rom?nilor cu m?ncare ?i b?utur?,?care reprezint? ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor,?s-au majorat cu 12%. ?n decembrie 2020, 30% dintre consumatorii urbani, utilizatori de internet, au estimat c? ?n urm?toarele 3 luni cheltuielile lor cu produse FMCG vor continua s? creasc?. Estimarea consumatorilor are loc ?n contextul ?n care anul trecut, ?n primele nou? luni din 2020, gospod?riile din Rom?nia au cheltuit ?n medie cu 7% mai mult fa?? de aceea?i perioad? din? 2019, potrivit INS.Cheltuielile de consum au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile rom?nilor, iar cele mai mari cre?teri ?n primele 9 luni din 2020 au fost la categoriile: informatii ?i comunica?ii (+36%), s?n?tate (+15%), produse agroalimentare ?i b?uturi nealcoolice (+12%). De altfel, acestea din urm? continu? s? aib? cea mai mare pondere (36%) din totalul cheltuielilor de consum, mai arat? statisticile INS.?Cercetarea iSense Solutions din decembrie 2002?mai arat? c? 18% dintre consumatorii din mediul urban, utilizatori de internet, se asteapta ?i la cre?teri ale veniturilor ?n urm?toarele 3 luni.Tendin?a de optimism se bazeaz? totu?i pe pruden??, av?nd ?n vedere c? 56% dintre rom?nii din mediul urban declar? c? au economisit bani la nivel de gospod?rie ?n 2020. Cum au utilizat banii economisi?i? Cei mai multi i-au p?strat la banca (38%), 31% dintre rom?ni au cump?rat bunuri, iar 25% i-au folosit pentru renov?ri ale locuin?ei. Doar 14% dintre cei care au economisit bani declar? c? i-au investit. Un alt studiu iSense, demarat tot ?n decembrie 2020, arat? c?, ?n urm?toarele trei luni, jum?tate dintre rom?ni au ?n plan s? achizi?ioneze obiecte pentru cas?, iar 44% vor achizi?iona lucr?ri de renovare sau ?mbun?t??ire a locuin?ei.?Acela?i studiu arat? c??42% dintre rom?ni au?declarat c? vor cump?ra?bunuri de folosin?? ?ndelungat??precum TV, aspirator, frigider, ma?in? de sp?lat,?40%?vor cump?ra?gadget-uri ?i aparatur? IT,??b?rba?ii fiind semnificativ mai interesa?i de achizi?ia acestor produse dec?t femeile. De asemenea,?sub 20%?dintre rom?nii din mediul urban au ?n plan s? achizi?ioneze un?autoturism?sau?o locuin??.Orange Valley, produc?tor local de produse naturale pe baz? de c?tin?, ?inte?te afaceri de 300.000 de euro anul acesta, 29 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??i, Angela AlexandruOrange Valley, produc?tor local de produse pe baz? de c?tin?,?se a?teapt? ?n 2021 la o cre?tere de p?n? la 100% a v?nz?rilor ?i estimeaz? dublarea cifrei de afaceri, p?n? la 300.000 de euro. De asemenea, are ?n plan lansarea de noi produse ?n portofoliu. Orange Valley a ?ncheiat 2020 cu o cifr? de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de v?nz?ri a fost reprezentat de online. Pentru 2021, compania ??i propune s? ajung? la o cifr? de afaceri de 300.000 de euro.Cele mai c?utate produse din portofoliul Orange Valley, de anul trecut, au fost siropul de c?tin? cu miere de albine ?i siropul de c?tin? cu miere de albine ?i ghimbir. Principalul canal de v?nzare a fost online ?i, ?n medie, valoarea unui co? de cump?r?turi a fost de 137 de lei.??Ne bucur?m c? am ?ncheiat anul 2020 cu rezultate mul?umitoare pentru noi, dat fiind contextul ?n care cu to?ii ne-am desf??urat activitatea. Am reu?it s? func?ion?m la capacitate maxim? p?n? acum, iar acest lucru nu poate dec?t s? ne dea ?ncredere c? anul urm?tor va fi cu mult mai bun. De aceea, pentru 2021 avem ?n plan extinderea pe mai multe segmente. Ne propunem s? venim cu produse noi, dar ?i s? avem o prezen?? mai bun? ?n ceea ce prive?te lan?urile de distribu?ie”, a declarat Paul Cre?u, fondator Orange Valley.Orange Valley preg?te?te pentru 2021 extinderea portofoliului cu produse noi.?Astfel, pentru anul acesta este??n preg?tire lansarea a patru siropuri noi pe baz? de c?tin? ?n combina?ie cu aronia sau ment?. Acestea sunt produse 100% naturale, nepasteurizate, f?r? conservan?i ?i procesate cu 24 de ore ?nainte de a fi livrate. Siropurile vor fi disponibile at?t ?n magazinul online Orange Valley, c?t ?i ?n magazinele partenere. Pre?urile noilor siropuri vor varia ?n func?ie de gramaj ?i ambalaj, ?ns? nu vor fi diferite fa?? de cele ale produselor deja existente ?n portofoliu. Orange Valley ??i propune s? lanseze siropurile pe baz? de aronia la ?nceputul lunii februarie, iar cele pe baz? de ment? ?ncep?nd cu a doua jum?tate a lunii martie. ?n egal? m?sur?, compania ??i propune ca ?n 2021 s? extind? gama de produse cosmetice, cu ?nc? ?ase articole. Printre acestea se num?r? serum facial, crem? pentru ten, capsule cu ulei de c?tin?, dar ?i balsam de buze. Toate aceste produse con?in ulei de c?tin? marca Orange Valley ?i ingrediente 100% naturale. Lansarea produselor e programat? pentru luna martie.?n prezent, Orange Valley are ca pia?? de desfacere mediul online, dar ?i b?c?nii ?i magazine premium. Pentru HoReCa, produc?torul are un produs exclusiv, care se reg?se?te ?n toate loca?iile premium din marile ora?e din Moldova: Boto?ani, Suceava, Ia?i, Neam?, dar ?i ?n unele loca?ii ?n Bucure?ti.Orange Valley este un produc?tor local, din T?rgu Neam?, ce comercializeaz? produse naturale pe baz? de c?tin?. Compania a fost ?nfiin?at? ?n 2014 ?i are livad? proprie, care se ?ntinde pe o suprafa?? de cinci hectare. Compania are un portofoliu variat de produse, printre care: sirop de c?tin?, suc de c?tin?, ulei de c?tin?, crem? pe baz? de c?tin? ?i altele.Un procesator local de catina si-a crescut cifra de afaceri in plina pandemie. Cum a reusit? ianuarie 29, 2021 Orange Valley, producator local de produse pe baza de catina, face bilantul pentru 2020 si anunta care sunt planurile companiei pentru anul curent. Astfel, in 2021, producatorul se asteapta la o crestere de pana la 100% a vanzarilor si estimeaza dublarea cifrei de afaceri, pana la 300.000 de euro. In 2020, cele mai cautate produse din portofoliul Orange Valley au fost siropul de catina cu miere de albine si siropul de catina cu miere de albine si ghimbir. Principalul canal de vanzare a fost online si, in medie, valoarea unui cos de cumparaturi a fost de 137 de lei.Orange Valley a incheiat 2020 cu o cifra de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de vanzari a fost reprezentat de online. Pentru 2021, compania isi propune sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro.?Ne bucuram ca am incheiat anul 2020 cu rezultate multumitoare pentru noi, dat fiind contextul in care cu totii ne-am desfasurat activitatea. Am reusit sa functionam la capacitate maxima pana acum, iar acest lucru nu poate decat sa ne dea incredere ca anul urmator va fi cu mult mai bun. De aceea, pentru 2021 avem in plan extinderea pe mai multe segmente. Ne propunem sa venim cu produse noi, dar si sa avem o prezenta mai buna in ceea ce priveste lanturile de distributie”, a declarat Paul Cretu, fondator Orange Valley.Orange Valley pregateste pentru 2021 extinderea portofoliului cu produse noiPentru 2021, Orange Valley are in pregatire lansarea a patru siropuri noi pe baza de catina in combinatie cu aronia sau menta. Acestea sunt produse 100% naturale, nepasteurizate, fara conservanti si procesate cu 24 de ore inainte de a fi livrate. Siropurile vor fi disponibile atat in magazinul online Orange Valley, cat si in magazinele partenere. Preturile noilor siropuri vor varia in functie de gramaj si ambalaj, insa nu vor fi diferite fata de cele ale produselor deja existente in portofoliu.Orange Valley isi propune sa lanseze siropurile pe baza de aronia la inceputul lunii februarie, iar cele pe baza de menta incepand cu a doua jumatate a lunii martie.In egala masura, compania isi propune ca in 2021 sa extinda gama de produse cosmetice, cu inca sase articole. Printre acestea se numara serum facial, crema pentru ten, capsule cu ulei de catina, dar si balsam de buze. Toate aceste produse contin ulei de catina marca Orange Valley si ingrediente 100% naturale. Lansarea produselor e programata pentru luna martie.In prezent, Orange Valley are ca piata de desfacere mediul online, dar si bacanii si magazine premium. Pentru HoReCa, producatorul are un produs exclusiv, care se regaseste in toate locatiile premium din marile orase din Moldova: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, dar si in unele locatii in Bucuresti.Alegerea de alimente s?n?toase ?i durabile va fi sus?inut? printr-un un model obligatoriu armonizat de etichetare nutri?ional? 29 ianuarie 2021?n condi?iile ?n care fenomenul de dezinformare ecologic? sau greenwashing a luat amploare, fapt constatat de Comisia European? (CE) ?i de autorit??ile na?ionale de protec?ie a consumatorilor, Executivul de la Bruxelles va ?nainta un model obligatoriu armonizat de etichetare nutri?ional? pe partea frontal? a ambalajelor produselor alimentare.?nc?lc?rile normativelor europene ?n materie de protec?ie a consumatorilor pe pie?ele online prin dezinformarea ecologic? sau greenwashing, depistate ca urmare a unei verific?ri minu?ioase a site-urilor web, au fost analizate ?i publicate ?ntr-un document postat joi, 28 ianuarie 2021, de Comisia European? (CE) ?i autorit??ile na?ionale de protec?ie a consumatorilor.?n premier?, anul acesta, verificarea autorit??ilor s-a axat pe dezinformarea ecologic?, denumit? ?i ?greenwashing”, practic? prin care ?ntreprinderile sus?in c? fac mai mult pentru mediu dec?t fac ?n realitate. ?n cadrul acestei verific?ri minu?ioase s-a analizat folosirea men?iunii ?ecologic” ?n diverse sectoare de activitate, cum ar fi confec?iile, produsele cosmetice ?i echipamentele de uz casnic ?i altele.Amploarea dezinform?rii ecologice ar fi crescut, conform inform?rii CE, pe fondul tendin?ei consumatorilor de a alege produse ecologice.?Din ce ?n ce mai multe persoane doresc s? tr?iasc? ecologic ?i, ?n acest context, felicit ?ntreprinderile care se str?duiesc s? ofere produse sau servicii ecologice. Exist? ?ns? ?i comercian?i lipsi?i de scrupule, care ?ncearc? s? p?c?leasc? consumatorii recurg?nd la cu afirma?ii vagi, false sau exagerate. Comisia se angajeaz? pe deplin s? creeze condi?ii astfel ?nc?t consumatorii s? poat? face alegeri informate ?n contextul tranzi?iei verzi ?i s? nu mai cad? victime dezinform?rii ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorit??i ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecut?”, a afirmat Didier Reynders, comisarul pentru justi?ie.?Afirma?iile ar putea fi false sau ?n?el?toare”Ca urmare a evalu?rilor globale ?ntreprinde de CE ?i de autorit??ile de protec?ie a consumatorilor s-a constatat c? ?n 42% din cazuri au existat motive s? se cread? c? afirma?ii de ordin vag ?i general vehiculate de comercian?i ar putea fi false sau ?n?el?toare ?i, prin urmare, c? ar putea constitui o practic? comercial? neloial? ?n temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale.Dup? o verificare mai ampl?, autorit??ile citate s-au oprit asupra unui num?r de 344 de afirma?ii aparent ?ndoielnice, pe care le-au analizat ?n detaliu. Ca atare, acestea au constatat c?, ?n mai mult de jum?tate din cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informa?ii, astfel ?nc?t consumatorii s? poat? aprecia exactitatea afirma?iilor, ?n 37% din cazuri s-au folosit afirma?ii vagi ?i generale, cum ar fi ?eco-responsabil”, ?ecologic”, ?durabil”, care urm?reau s? le ofere consumatorilor impresia nefondat? c? un produs nu are impact negativ asupra mediului.?n plus, ?n 59% din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi u?or de verificat ?n sprijinul afirma?iei f?cute.Ca atare, autorit??ile na?ionale vor contacta societ??ile ?n cauz? ?i le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea s? le remedieze, dup? caz.?Concluziile acestei verific?ri minu?ioase vor fi luate ?n considerare ?n evaluarea impactului care urmeaz? s? fie preg?tit? pentru noua propunere legislativ? de responsabilizare a consumatorilor ?n tranzi?ia verde, anun?at? ?n Noua agend? pentru consumatori”, promite Executivul european.Model obligatoriu armonizat de etichetare nutri?ional?Ca parte a strategiei sale ?De la ferm? la consumator”, CE va propune un model obligatoriu, armonizat, de etichetare nutri?ional?, pe partea frontal? a ambalajelor produselor alimentare, astfel ?nc?t consumatorii s? aleag? ?n cuno?tin?? de cauz? alimente s?n?toase ?i durabile.Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetic? a UE ofer? deja o indica?ie clar? ?i simpl? a eficien?ei energetice a produselor, ceea ce ajut? consumatorii s? fac? economii la factura de energie ?i reduce ?n acela?i timp emisiile de gaze cu efect de ser? ?n ?ntreaga UE.Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pie?ei de consum, 78% din consumatori au considerat c? impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci c?nd aleg un produs.C.E.: Amendamentul 171 va interzice produc?torilor de alternative vegane s? foloseasc? ambalaje similare celor pentru lactate , meatmilk , 29 ianuarie 2021 Potrivit RetailDetail, industria lactatelor ??i continu? campania ?mpotriva alternativelor vegane, pentru produsele lor, cum ar fi ”laptele” de ov?z. Un nou set de reguli, cunoscut sub numele de Amendamentul 171, ar face imposibil pentru produc?torii de astfel de alternative lactate s? foloseasc? ambalaje similare, cum ar fi cupe cu iaurt sau cutii de lapte.La r?ndul lor, firmele de alternative, precum Oatly, printre altele, fac o campanie acerb? ?mpotriva noilor reguli. Dac? ar fi interpretate ?n sensul cel mai larg, acestea ar face imposibil? utilizarea elementelor vizuale sau a termenilor care ar putea face referire la produse lactate pe ambalajul produselor lor. Chiar ?i termenii precum ?cremos” sau ?nu con?ine lapte” ar fi interzise pentru alternativele vegane la lactate. Noile norme ar interzice, de asemenea, utilizarea tipurilor de ambalaje care ar putea fi v?zute ca o reminiscen?? a produselor lactate, cum ar fi ambalajele cu lapte.Argumentele industriei lactate, care au f?cut lobby pentru Amendamentul 171, toate se ?nv?rt ?n jurul protec?iei consumatorilor. Potrivit produc?torilor, consumatorii ar putea fi indu?i ?n eroare cu privire la natura exact? a produsului pe care ?l cump?r?. Acestea se refer? la reguli similare privind men?iunile de s?n?tate falsificate sau denumirile regionale (g?ndi?i-v? la ?ampanie sau br?nz? feta).Produc?torii de produse vegane sus?in c? regulile ar duce la modificarea complet? a denumirilor de marc?, a denumirilor produselor ?i a strategiei de marketing. O ?ntreprindere scump?. Din acest motiv, Oatly a lansat o peti?ie ?mpreun? cu Upfield (cunoscut? pentru Flora margarine) ?i ONG-ul ProVeg International, pentru a convinge UE s? renun?e la noile reguli.O comisie de specialitate a Consiliului European a aprobat deja amendamentul 171, ?n octombrie 2020. Acum, el se afl? pe mas? la Consiliul European, care va decide asupra acestuia ?n cadrul a?a-numitelor reuniuni tripartite, cu Comisia European? ?i Parlamentul. Dac? Consiliul European este de acord cu propunerea, va fi o nou? lovitur? pentru sectorul alternativelor lactate vegane. ?n 2017, Curtea European? de Justi?ie a decis deja c? nu mai pot folosi termeni precum lapte (cum ar fi laptele de ov?z) sau iaurtul (cum ar fi iaurtul de soia) pentru a-?i descrie produsele, de?i, de exemplu, ?n Statele Unite ale Americii acest lucru este permis, lucru de care, de exemplu, Danone, profit? pentru gama sa de produse alternative ERT SI ALIMENTATIE PUBLICACu afaceri de 8,8 miliarde de lei ?n 2020, Profi vrea s? deschid? 1300 de magazine p?n? ?n 2024 ?i s? ajung? num?rul 2 pe pia?a de retail 29 Jan 2021 Andra ImbreaRetailerul Profi a ?ncheiat 2020 cu o re?ea de 1.404 magazine, dintre care 267 au fost?loca?ii deschise pe parcursul anului,??i afaceri de 8,8 miliarde de lei, ?n cre?tere cu 21% fa?? de anul anterior. Retailerul ??i propune s? "atace" pia?a local? ?i s? devin? al doilea mare retailer prin deschiderea a 1300 de magazine noi p?n? ?n 2024, dintre care aproximativ 270 de loca?ii anul acesta.?Profi, re?eaua de retail cu cea mai mare acoperire la nivel na?ional, a deschis ?n prima jum?tate a anului 164 de magazine. 2020 a adus 237 de loca?ii noi, precum ?i noul concept store Profi, denumit intern Monaco. Prima loca?ie Monaco s-a deschis la Ploie?ti, iar conceptul a fost implementat ?i ?ntr-un magazin din Craiova.Pentru anul ?n curs Profi estimeaz? c? va deschide ?ntre 30 ?i 40 de magazine noi sub conceptul Monaco, iar acestea vor fi at?t sub formatul?Supermarket, City sau Go, un format nou. De altfel, strategia retailerului este de a “ataca” pia?a local? oferind diverse formate, cu diverse sortimente dedicate zonei de amplasare ?i clien?ilor.Pe plan urban, Profi mizeaz? pe formatul de supermarket, un concept baza at?t pe proximitate, cat ?i pe convenien??, al?turi de formatul Profi City ?i Profi Go, strict pe convenien??. ?n mediul rural, retailerul pariaz? pe formatul Loco ce poate adresa nevoile consumatorilor din localit??i.“Cel mai mare avantaj al Profi ?n fa?a concuren?ei este proximitatea. Avem cea mai mare re?ea de magazine. (..) ?n acela?i timp ne concentr?m ?i pe a propune consumatorilor o ofert? c?t mai bun? ?i atractiv? ?n termeni de pre?, sortiment, accesibilitate”, a declarat Pawel Musial,?director executiv Profi Rom?nia. Profi, 270 de magazine ?n 2021??n ceea ce prive?te cifra de afaceri, Profi a bifat afaceri de 8,8 miliarde?de lei ?n 2020, ?n cre?tere cu 21,65% fa?? de anul anterior. Cre?terea include ?i noile magazine deschise de-a lungul anului, ?n timp ce cre?terea like-for-like fost de 7%.?“Nu am fost foarte mul?umit de acest procent, speram la o cre?tere de?2 digi?i ?nainte?de a izbucni pandemia de Covid”, spune Pawel Musial,?care a revenit la conducerea lan?ului de retail la ?nceputul anului 2020,?dup? o pauz? de cinci ani.?Planurile retailerului, prezent pe pia?a local? de 20 de ani, sunt ca p?n? ?n 2024 s?-?i dubleze num?rul magazinelor ?i s? ajung? pe pozi?ia a doua ?n clasamentul retailerilor din Rom?nia. Astfel, Profi vrea s? deschid? 1.300 de magazine p?n? ?n 2024, dintre care aproximativ 270?de loca?ii (un num?r similar cu cel din 2020) s? fie inaugurate pe parcursul acestui an.Pentru al cincilea an consecutiv, Lidl ob?ine certificarea Top Employer ?i ?nregistreaz? cele mai bune performan?e la categoriile leadership ?i sustenabilitate, Redac?ia Retail.ro, 29 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??iLidl ??i consolideaz? pozi?ia de angajator de top la nivel na?ional ?i, pentru al cincilea an consecutiv, ob?ine certificarea Top Employer, acordat? de c?tre institutul independent Top Employers din Olanda. Compania a ?nregistrat ?punctaje maxime ?i punctaje aproape de maxim la 4 dintre criteriile evaluate – Leadership (100%), Sustenabilitate (99%), Etic? ?i Integritate (98%) ?i Brand de angajator (98%). Mai mult, ?i anul acesta, Lidl a ob?inut aceast? certificare ?i la nivel european. Certificarea Top Employer 2021 a fost acordat? ?n urma unei analize riguroase realizate de institutul independent Top Employers din Olanda ?i recunoa?te performan?ele companiei ca angajator. Companiile certificate Top Employer se dedic? angajamentului de a pune resursa uman? ?n centrul activit??ii de business ?i a oferi angaja?ilor un mediu de lucru excep?ional. Anul acesta, ?n urma auditului, Lidl a ob?inut punctaje maxime ?i aproape de maxim la mai multe categorii. Punctajul de 100%, a fost ob?inut la indicatorul Leadership, care atest? importan?a politicilor ?i strategiilor de resurse umane ?n strategia general? a companiei.? Lidl a ob?inut un punctaj aproape maxim, de 99%, la criteriul Sustenabilitate, care evalueaz? modul ?n care compania integreaz? principiile de sustenabilitate, inclusiv ?n practicile ?i procesele de resurse umane.Sustenabilitatea este ?n ADN-ul business-ului Lidl, iar compania ??i optimizeaz? constant procesele de business - de la cele ce ?in de sortimentul de produse, p?n? la cele logistice sau de expansiune a re?elei - pentru a avea un impact c?t mai mic asupra mediului. ?n plus, Lidl se implic? constant ?n rezolvarea problemelor din comunit??ile din care face parte, prin investi?ii ?n programe g?ndite pe termen lung, ?mpreun? cu societatea civil?, ?n domeniile educa?ie, mediu ?i servicii de urgen??. Scorul ob?inut demonstreaz? eforturile continue ale companiei ?n direc?ia dezvolt?rii durabile, contribuind la crearea unui viitor mai bun nu doar pentru societate ca ?ntreg, ci ?i pentru to?i angaja?ii s?i, prin investi?ii continue ?n oportunit??i de dezvoltare profesional?, pachete competitive de compensa?ii ?i beneficii revizuite anual ?i ?n crearea celor mai bune condi?ii de munc?.??n aceea?i m?sur? a fost evaluat ?i indicatorul Etic? ?i Integritate, unde Lidl a ob?inut un punctaj de 98%. Rezultatul confirm? responsabilitatea pe care Lidl ?i-o asum? fa?? de angaja?i, prin modul ?n care asigur? respectarea drepturilor privind remunera?ia, programul de lucru ?i oferirea de ?anse egale tuturor membrilor echipei, indiferent de sex, v?rst?, na?ionalitate sau apartenen?? la un anumit grup social.? Rezultate excep?ionale au fost ?nregistrate ?i la categoria Brand de angajator, unde Lidl a ob?inut un scor de 98%. De-a lungul timpului, compania ?i-a ?mbun?t??it constant strategia de recrutare ?i de selec?ie, concentr?ndu-se pe experien?a oferit? candida?ilor, ?nc? din etapa de aplicare p?n? la angajarea propriu-zis?. ?n plus, pentru a atrage cele mai potrivite talente ?n companie, Lidl ?i-a adaptat cu consecven?? politicile ?i procesele de HR la contextul pie?ei – de exemplu prin prezen?a puternic? a brandului pe re?elele sociale ?i nu numai. ?n acela?i timp, compania a investit constant, inclusiv prin instrumente digitale, ?n comunicarea valorilor care definesc Lidl ca brand de angajator. Pe l?ng? pachetele salariale peste media pie?ei ?i condi?iile excelente de munc?, oportunitatea de a construi o carier? ?n companie indiferent de pozi?ie sau departament are un rol substan?ial ?n pozi?ionarea companiei drept unul dintre cei mai dezirabili angajatori din Rom?nia.?Anul 2020 va r?m?ne ?n istorie drept una dintre perioadele cu cele mai mari provoc?ri pentru business-uri. ?n acest context, Lidl Rom?nia ar trebui s? fie cu at?t mai m?ndri de certificarea Top Employer 2021, ob?inut? anul acesta. Este o m?rturie impresionant? a faptului c? Lidl Rom?nia pune bun?starea angaja?ilor pe primul loc”, a declarat David Plink, CEO al institutului Top Employers.Certificarea Top Employer este acordat? ?n urma unui proces riguros de audit al cadrului organiza?ional din companie. Sunt analizate practicile de HR ale angajatorilor, av?nd la baz? 20 de criterii de evaluare, structurate ?n 6 categorii. Printre acestea, sunt analizate strategia de management a resurselor umane, mediul de lucru, procesul de recrutare sau oportunit??ile de dezvoltare oferite angaja?ilor.?Institutul Top Employers este cel mai important juc?tor mondial din domeniul certific?rilor pentru condi?ii excelente oferite angaja?ilor. Institutul Top Employers ?mbog??e?te universul muncii prin dezvoltarea unor strategii eficiente ?n domeniul resurselor umane. Programul de certific?ri permite companiilor s? evalueze ?i s? optimizeze condi?iile pe care le ofer? angaja?ilor. Fondat acum 30 de ani, institutul Top Employers a identificat ?i recunoscut ?i anul acesta ca Top Employer peste 1.600 de compani ?n 120 de ??ri ?i regiuni de pe 5 continente. ?mpreun?, companiile certificate Top Employer au un impact pozitiv ?n via?a a peste 7.000.000 de angaja?i din toat? lumea.Rom?nii au cheltuit circa 500 mil. euro ?n 2020 pentru a primi acas? m?ncarea, cafeaua sau pr?jiturile pe care anterior le consumau ?n ora?. ?n 2021 pia?a de delivery va cre?te. Pia?a restaurantelor a sc?zut anul trecut la jum?tate sau chiar mai pu?in fa?? de nivelul maxim atins ?n 2019, de 3 mld. euro HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 28.01.2021, Industria de livr?ri la domiciliu prinsese contur ?nc? de acum c??iva ani, ?n special pe segmentul de pizza, dar nu numai. ?n pandemie ?ns? ea a crescut accelerat.??Acestei sume i se adaug? banii cheltui?i de rom?ni ?n cafenele, cofet?rii ?i alte concepte ale industriei HoReCa????n total, rom?nii au cheltuit circa 2 mld. euro ?n aceste businessuri ?n 2020, iar segmentul de livrare a contribuit cu peste 20% la total, adic? cu circa 500 mil. euro, conform calculelor f?cute de ZF pe baza juc?torilor din pia??. Pia?a restaurantelor, cafenelelor ?i barurilor a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de Covid-19 care a ?ters cu buretele mai bine de jum?t?te din ?ncas?rile ob?inute ?n 2019, cel mai bun an pentru aceast? industrie ?n Rom?nia capitalist?. De?i anul 2020 ?ncepuse bine, cu cre?teri de dou? cifre, a urmat lockdown-ul care a dus la ?nchiderea HoReCa, industrie care s-a mai putut baza ?n acele luni doar pe livr?ri. Apoi, chiar ?i dup? redeschiderea teraselor pe var?, acestea au func?ionat doar par?ial cu reguli de distan?are social?, timp ?n care interioarele localurilor au r?mas ?nchise. ?n acest context, segmentul de delivery, care c??tigase deja de c??iva ani o serie de adep?i, a prins ?i mai mult av?nt. Astfel, rom?nii au cheltuit circa 500 mil. euro ?n 2020 pentru a primi acas? m?ncarea, cafeaua sau pr?jiturile pe care anterior le consumau ?n ora?. Mai mult, ?n 2021 pia?a de delivery nu doar c? nu va sc?dea, ci chiar va cre?te.?Anul trecut, pia?a de restaurante a sc?zut la jum?tate sau chiar mai pu?in fa?? de nivelul de 3 mld. euro atins ?n 2019. La totalul v?nz?rilor delivery-ul a contribuit cu circa 400 mil. euro, adic? peste 20% din total“, spune Drago? Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume rom?nesc de pe aceast? pia??. El vorbe?te ?ns? doar de pia?a de restaurante, c?reia i se adaug? ?ns? ?i cafenelele, cofet?riile ?i alte businessuri HoReCa ce au ?nceput s? fac? livr?ri pentru a supravie?ui. GLOBALUNICEF:Mesele oferite ?n ?coli trebuie prioritizate ?n cadrul planurilor de redeschidere a ?colilor G.U. Miscellanea / 29 ianuarieLa nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite ?n ?coli de la ?nceputul pandemiei de COVID-19 din cauza ?nchiderii ?colilor, arat? nou raport publicat de c?tre Biroul de Cercetare al UNICEF - Innocenti ?i Programul Alimentar Mondial (PAM), conform unui comunicat de pres?.Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecin?e], 370 de milioane de copii din lume - pentru mul?i dintre ei mesele ?colare reprezent?nd o surs? esen?ial? de hran? ?n fiecare zi - au ratat, ?n medie, 40% dintre mesele oferite de ?coli dup? ce restric?iile impuse de COVID-19 au dus la ?nchiderea s?lilor de curs. "?n ciuda dovezilor clare care arat? c? ?colile nu constituie una dintre principalele c?i de transmitere a infec?iei cu COVID-19, milioane de copii se confrunt? cu ?nchiderea ?colilor ?n ?ntreaga lume", a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. "Copiii care depind de ?coli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci ?i o surs? de hran? sigur?. Odat? cu r?spunsul la pandemia de COVID-19 ?i ?n a?teptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie s? prioritiz?m redeschiderea ?colilor ?i s? ne asigur?m c? acestea sunt c?t mai sigure, inclusiv prin noi investi?ii ?n m?suri de preven?ie a infect?rii, a c?ror eficacitate a fost demonstrat?, precum acces la ap? curat? ?i s?pun ?n fiecare ?coal? din lume". Potrivit ultimelor estim?ri, 24 de milioane de elevi risc? s? abandoneze ?coala din cauza pandemiei, anul?ndu-se astfel progresele ?nregistrate ?n privin?a particip?rii ?colare ?n ultimele decenii. Programele nutri?ionale din ?coli pot motiva copiii cei mai vulnerabili s? revin? pe b?ncile ?colii, se men?ioneaz? ?n comunicat."Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de ?coli pune ?n pericol viitorul a milioane dintre cei mai s?raci copii ai lumii. Risc?m s? pierdem o ?ntreag? genera?ie", a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. "Trebuie s? ajut?m guvernele s? redeschid? ?colile ?n siguran?? ?i s? ofere din nou hran? acestor copii. Pentru mul?i, masa nutritiv? de care beneficiaz? la ?coal? este singura pe care o primesc ?n ziua respectiv?".?n timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutri?ionale esen?iale, inclusiv cea a programelor nutri?ionale din ?coli, a celor de suplimentare cu micronutrien?i ?i de promovare a nutri?iei ?n ??rile cu venituri mici ?i medii, precum ?i cea a programelor ce vizeaz? tratarea malnutri?iei severe la copii. ?n timpul carantinei na?ionale din unele ??ri, au fost oprite toate programele nutri?ionale din ?coli. Exist? pu?ine date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de ?nchiderea ?colilor asupra nutri?iei copiilor. Cu toate acestea, studiile na?ionale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguran?ei alimentare ?i a nutri?iei ?i deficien?ele nutri?ionale ?nregistrate ?n prezent ?n r?ndul copiilor de v?rst? ?colar? ?i al adolescen?ilor ofer? puternice motive de ?ngrijorare, se afirm? ?n cadrul raportului. Conform datelor str?nse ?naintea pandemiei ?n cadrul unor anchete desf??urate ?n 68 de ??ri, ?naintea declan??rii pandemiei de COVID-19, ?n jur de 50% dintre copiii cu v?rste cuprinse ?ntre 13 ?i 17 ani au declarat c? au suferit de foame. Alte date din 17 ??ri au relevat faptul c?, ?n unele ??ri, p?n? la dou? treimi dintre adolescen?ii de 15-19 ani sunt subponderali. ?i peste jum?tate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice. Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au ?nregistrat o cre?tere a nesiguran?ei alimentare ?n ??ri care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutri?iei. Aceea?i tendin?? se observ? deja ?n numeroase ??ri ?n timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv ?n statele din Africa Subsaharian? ?i din Asia de Sud. Conform comunicatului, mesele oferite ?n ?coli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutri?iei, a cre?terii ?i a dezvolt?rii copiilor, ci ?i pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor - mai ales fetelor ?i copiilor din comunit??ile cele mai s?race ?i mai marginalizate - pentru a reveni la ?coal? dup? ridicarea restric?iilor. Cu c?t copiii stau mai mult timp departe de ?coal?, cu at?t este mai mare riscul de abandon ?colar. Fetele se confrunt? ?i cu un alt risc, cel de a fi for?ate s? ?ntre?in? raporturi sexuale contra cost sau cel al c?s?toriei timpurii. PAM sprijin? guvernele pentru a-?i adapta programele nutri?ionale din ?coli pe durata ?nchiderii acestora. Raportul subliniaz? c? peste 70 de ??ri ofer? por?ii alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, solu?ii temporare importante pentru milioane de copii. ?n primele nou? luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul ?colilor, comparativ cu 17,3 milioane ?n anul precedent. De la debutul pandemiei, UNICEF a sus?inut guvernele na?ionale pentru a men?ine continuitatea serviciilor nutri?ionale adresate copiilor de v?rst? ?colar? ?i adolescen?ilor. ?n 2020, aproape 25 de milioane de copii de v?rst? ?colar? ?i de adolescen?i au beneficiat de programe ce au vizat prevenirea anemiei. Adaptate contextului, majoritatea acestor programe au ?mbinat educa?ia nutri?ional? cu consilierea, suplimentarea cu fier ?i al?i micronutrien?i esen?iali cu profilaxia antihelmintic?.UNICEF ?i PAM ?ndeamn? guvernele s? prioritizeze redeschiderea ?colilor, asigur?ndu-se totodat? c? acoper? nevoile medicale, alimentare ?i nutri?ionale ale copiilor prin programe nutri?ionale cuprinz?toare ?i de calitate desf??urate ?n ?coli.UNIUNEA EUROPEANA Buletinul informativ ?S?n?tate ?i siguran?? alimentar?” 29 Ianuarie 2021Citi?i versiunea on-line. | ISSN : 2467-433Coronavirus: Comisia propune achizi?ionarea a p?n? la 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin produs de BioNTech-PfizerCoronavirus: Comisia ?ncheie discu?iile preliminare cu ValnevaCoronavirus: Comisia define?te o serie de ac?iuni-cheie pentru constituirea unui front comun ?mpotriva COVID-19Consiliul European discut? despre coronavirus ?i despre distribuirea vaccinurilorCoronavirus: Comisia sprijin? serviciile de recoltare a s?ngelui pentru a cre?te recoltarea de plasm? de la convalescen?i vindeca?i de COVID-19WEBINAR: Programul ?UE pentru s?n?tate” 2021-2027 – O viziune pentru o Uniune European? mai s?n?toas?WEBINAR: Construirea unei Uniuni Europene a s?n?t??ii, pentru o mai bun? preg?tire ?i reac?ie a UE ?n caz de crize sanitarePesticide: Prima consultare a p?r?ilor interesate privind evaluarea ?i analiza de impact a directivei privind utilizarea sustenabil? a pesticidelor Lansarea dialogurilor privind codul de conduit? pentru practici comerciale ?i de marketing responsabileOMG: Comisia autorizeaz? utilizarea a 8 OMG-uri ?n alimente ?i furajePress release - Portuguese Presidency outlines priorities to EP committees , 28-01-2021 06:05 PM CET Ministers are outlining the priorities of the Portuguese Presidency of the Council of the EU to parliamentary committees, in a series of meetings. Committee on Constitutional Affairs Committee on Foreign Affairs Committee on Agriculture and Rural Development Committee on Culture and Education Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Committee on Women's Rights and Gender Equality Committee on the Internal Market and Consumer Protection Committee on International Trade Committee on Legal Affairs Committee on Fisheries Committee on Transport and Tourism Subcommittee on Security and Defence Source : ? European Union, 2021 - EP Deal with Council on 2021-2027 EU health programme ?EU4Health: MEPs reach deal with Council on 2021-2027 EU health programme ? HYPERLINK "" ENVI? 14-12-2020 - ?At least 20% of the budget for disease prevention and health promotion? Stocks of medicines and equipment and substitute medical staff part of the new programme? Support for the creation of a European health data space? Prepare health systems better for future health threats and pandemics ?The new EU health programme, worth 5.1 billion EUR, will help to fix shortcomings exposed by COVID-19 and boost quality and resilience of EU health systems.On Monday evening, Parliament negotiators agreed on a deal with member states to significantly step up the EU’s action in the health sector through a dedicated 5.1 billion EUR “EU4Health Programme” as part of the EU’s recently agreed long-term budget.The new programme will support actions in areas where the EU’s contribution will clearly be valuable, invest in health promotion and disease prevention measures and prepare European health systems to face future health threats.Addressing cross-border health threatsSupporting member states in developing quality healthcare standards at national level will be one of the programme’s specific objectives. By making health systems more resilient, EU4Health will prepare the EU more thoroughly for major cross-border health threats. This should enable the EU to face not only future epidemics, but also long-term challenges such as an ageing population and health inequalities.The new European Health Emergency Preparedness and Response Authority will be created to support a better EU-level response to cross-border health threats. It will also be eligible for funding through EU4Health.As a well-informed public is vital in preventing and responding to diseases, the programme also supports communication activities to promote disease prevention and a healthy lifestyle and to counter misinformation.Better availability of affordable medicines and medical devices The COVID-19 crisis has highlighted many weaknesses in national health systems including their dependence on non-EU countries to supply medicines, medical devices as well as personal protective equipment. The programme will therefore support actions, which foster the production, procurement and management of such crisis-relevant products in the EU in order to make them more available and affordable. Actions to develop medicinal products and medical devices that are less harmful for the environment are also eligible.20 % of the total budget shall be reserved for health promotion and disease prevention by addressing health risks such as the harmful use of alcohol and tobacco. Digitalising healthcare, including by supporting the creation of a European health data space, is also part of the deal.Supporting actions to promote access to quality healthcare, including access to sexual and reproductive healthcare and the EU’s fight against cancer is also a priority. In addition, it will be possible to support global health initiatives e.g. actions proposed by the WHO.Quote After the deal, Parliament’s rapporteur Cristian-Silviu Bu?oi (EPP, RO) said: “The COVID-19 crisis has exposed the need for well-defined and adequately-financed health instruments. We also need to boost innovation and invest more in health in general. It was crucial to increase funding for the EU4Health Programme from €1.7 billion to €5.1 billion in order to be able to deal with future pandemics and health threats, and to make our health systems more resilient. I am also happy that this deal will contribute to the establishment of a reserve of health crisis relevant products, such as essential medicines, vaccines and medical devices."Next steps The provisional deal still needs to be approved by Parliament as a whole as well as Council.Background The Commission has put forward a new stand-alone EU4Health Programme for 2021-2027 as part of the Recovery Plan. The Health Programme was previously under the initial EU long-term budget 2021-2027 as one element of the European Social Fund Plus (ESF+). REPORT on the New Circular Economy Action Plan - A9-0008/2021 29-01-2021 12:38 PM CET REPORT on the New Circular Economy Action Plan , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety , Jan Huitema , Source : ? European Union, 2021 - EP You are subscribed to Alerts from the Agriculture and Rural Development committee for European Parliament. This information has recently been updated, and is now available.Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 29-01-2021 11:11 AM CET In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:2 February, 9.00-9.154 February, 13.45-16.0024 February, 09.00-12.00 and 16.45-18.45Draft agenda - Tuesday, 2 February 2021 - PE680.828v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 29-01-2021 09:33 AM CET ; Source : ? European Union, 2021 - EP Draft agenda - Thursday, 4 February 2021 - PE680.825v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 29-01-2021 08:14 AM CET ; Source : ? European Union, 2021 - EP Acordurile comerciale au avut un impact pozitiv asupra sectoarelor agroalimentare din UE Comisia Europeana 29 Ianuarie 2021 Conform unui nou studiu publicat in 26.01.2021, agenda comerciala a UE ar urma sa aiba un impact global pozitiv asupra economiei si a sectorului agroalimentar din UE. S-a preconizat ca acordurile comerciale vor conduce la o crestere substantiala a exporturilor UE de produse agroalimentare, cresteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea in ansamblu o balanta comerciala pozitiva. Studiul confirma, de asemenea, ca abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici este cea mai buna abordare in vederea protejarii anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE. Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizeaza efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar pana in 2030, reprezentand o actualizare a unui studiu din 2016. Studiul reprezinta un exercitiu teoretic de modelare si include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol in ansamblu si impacturile sectoriale asupra comertului, preturilor de productie si volumelor productiei.Studiul vizeaza acordurile de liber schimb (ALS) recent incheiate sau puse in aplicare de UE, precum si acordurile comerciale prevazute pe agenda UE. Acesta include doua scenarii, un scenariu ?ambitios” (liberalizarea totala a 98,5 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara partiala de 50 % pentru restul produselor) si un scenariu mai ?conservator” (liberalizarea totala a 97 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara de 25 % pentru celelalte). In plus, incluse in scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb incheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referinta (?business as usual”) din anul 2030. Efectele asupra mediului si climei, inclusiv initiativele legate de Pactul verde, nu intra in domeniul de aplicare al studiului de astazi. Evaluarile impactului asupra dezvoltarii durabile elaborate in sprijinul negocierilor comerciale furnizeaza deja Comisiei o analiza mai aprofundata a potentialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului si asupra mediului.?Principalele constatari Pe parcursul intregului studiu, concluziile se refera la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate in raport cu scenariul de referinta (?business as usual”).In ambele scenarii, rezultatele arata un impact pozitiv asupra balantei comerciale a UE in ceea ce priveste comertul agroalimentar pana in 2030. In timp ce partenerii comerciali ai UE obtin acces pe piata UE, exporturile UE cresc, de asemenea, intr-o maniera semnificativa. Exporturile de produse agroalimentare ale UE catre cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmeaza sa creasca cu 25 % (in scenariul conservator) si cu 29 % (in scenariul ambitios), in timp ce importurile cresc cu 10 % (in scenariul conservator) si cu 13 % (in scenariul ambitios), ambele cazuri fiind in comparatie cu scenariul de referinta. Aceasta crestere corespunde unei cresteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 5,5 miliarde EUR (in scenariul ambitios), precum si unei cresteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde EUR (in scenariul conservator) si cu 4,7 miliarde EUR (in scenariul ambitios).Studiul confirma faptul ca sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparatie intre studiul din 2016 si cel din 2021 privind impactul cumulativ arata eficacitatea contingentelor tarifare in ceea ce priveste atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul carnii de vita, al orezului sau al zaharului. De fapt, studiul din 2016 a servit deja ca baza pentru strategia adoptata in ceea ce priveste Mercosur, iar aceasta actualizare poate servi ca baza de date concrete pentru sublinierea importantei contingentelor tarifare in cadrul negocierilor comerciale in curs. In plus, o viitoare politica agricola comuna ambitioasa, care sa sprijine inovarea, durabilitatea si competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricaror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidand, in acelasi timp, rezultatele pozitive.Mai multe detalii privind evaluarea economica sunt disponibile in studiu, inclusiv informatii privind metodologia si rezervele formulate.??INTREBARI SI RASPUNSURI: Studiu economic privind efectele cumulative ale acordurilor comerciale asupra sectorului agricol al UE?De ce publicati acest studiu?Pentru fiecare acord comercial, Comisia efectueaza in mod regulat, evaluari ale impactului inainte de lansarea negocierilor si evaluari ale impactului asupra dezvoltarii durabile in cursul desfasurarii acestora.Evaluarea acordurilor comerciale in mod izolat nu indica insa impactul combinat, cumulativ, al diferitelor acorduri pe care UE le negociaza sau le semneaza. S-a formulat in mod repetat solicitarea de a realiza o analiza mai dezagregata a sectorului agricol decat cea care se realizeaza in mod obisnuit in cadrul evaluarilor impactului asupra dezvoltarii durabile efectuate de Comisie.Din acest motiv, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) a efectuat primul studiu de impact cumulativ in 2016. In iulie 2019, Comisia a anuntat o actualizare a studiului de impact cumulativ din 2016, pentru a reflecta incheierea recenta a unei serii de acorduri de liber schimb (cu Japonia, Vietnam, Mercosur, Mexic) si actualizarea agendei comerciale a UE. Acest lucru a fost reiterat de comisarul pentru agricultura, Wojciechowski, in cadrul audierilor sale de confirmare de la Parlamentul European.?Ce acorduri fac obiectul acestui studiu?Studiul se axeaza pe 12 acorduri comerciale. Unele dintre acestea au intrat deja in vigoare (Canada, Japonia si Vietnam), pentru altele, negocierile au fost deja incheiate (Mexic si Mercosur), iar cateva acorduri sunt in curs de negociere sau fac parte din agenda comerciala a UE (Chile, Australia, Noua Zeelanda, Indonezia, Malaysia, Filipine si Thailanda).?Ce se intampla cu acordurile comerciale aflate deja in vigoare si care nu fac parte din cele 12 acorduri de liber schimb examinate, de exemplu cu Republica Coreea sau cu Ucraina?Acordurile comerciale care au intrat in vigoare cu mai multi ani in urma (de exemplu, cu Elvetia, Ucraina, Columbia, Peru si Ecuador sau Republica Coreea) sunt reflectate in scenariul de referinta, deoarece efectele lor sunt deja vizibile asupra comertului agroalimentar al UE.In plus, impactul modificarii ALS UE-Ucraina in 2020 in vederea modificarii preferintelor comerciale aplicabile carnii de pasare a fost luat in considerare in scenariul de referinta.Acordurile comerciale care au intrat in vigoare abia recent (Canada, Japonia si Vietnam) au fost incluse in grupul celor 12 ALS, iar impactul acestora este analizat in studiu.?Care sunt principalele diferente fata de studiul din 2016?In primul rand, studiile iau in considerare doua seturi diferite de acorduri de liber schimb (Chile si Malaysia inlocuiesc SUA si Turcia) pentru a tine cont de schimbarile intervenite in agenda comerciala a UE. In timp ce, in 2016, majoritatea acordurilor de liber schimb avute in vedere nu erau inca incheiate (doar negocierile cu Vietnamul si Canada fusesera incheiate), in prezentul studiu, 5 acorduri din 12 au fost deja incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic).In plus, acest studiu modeleaza rezultatul negociat al acordurilor de liber schimb incheiate, inclusiv contingentele tarifare acordate partenerilor comerciali respectivi. Mai mult, actualul studiu tine cont de iesirea Regatului Unit din UE, bazandu-si rezultatele pe 27 de state membre, iar perioada de timp analizata a fost extinsa de la 2025 pana in 2030.?Ce scenarii au fost analizate?Au fost luate in considerare doua scenarii, unul conservator si unul ambitios. Pentru negocierile incheiate (Canada, Japonia, Vietnam, Mexic, Mercosur), acordul a fost modelat in conformitate cu rezultatele negocierilor (reduceri tarifare si contingente tarifare) in ambele scenarii.In ceea ce priveste acordurile comerciale care nu au fost inca incheiate, cele doua scenarii se bazeaza pe liberalizarea tarifara deplina pentru marea majoritate a liniilor tarifare si pe o reducere tarifara partiala pentru cele cateva linii ramase, care reprezinta produsele sensibile. Scenariul conservator si cel ambitios difera in ceea ce priveste ipotezele privind procentul de linii tarifare care vor fi complet liberalizate in cadrul acordurilor (97 % in scenariul conservator si, respectiv 98,5 % in scenariul ambitios) si amploarea reducerii tarifare pentru produsele sensibile, neliberalizate (25 % in scenariul conservator si, respectiv, 50 % in scenariul ambitios). De ce scenariile comerciale din studiu nu includ asa-numitele volume ale contingentelor tarifare (CT) pentru negocierile in curs?Rezultatul real al acordurilor aflate in curs de negociere sau avute in vedere este inca necunoscut. Acest lucru este valabil in special in ceea ce priveste identificarea si tratamentul produselor sensibile, pentru care sunt acordate de obicei concesii reciproce sub forma de contingente tarifare. Fiecare negociere este unica. Ar fi extrem de dificil sa se speculeze cu privire la liniile tarifare care urmeaza sa faca obiectul concesiilor sub forma unor contigente tarifare, precum si cu privire la volumele realiste posibile ale concesiilor respective in cadrul fiecarei negocieri.?Ce ne indica studiul cu privire la impactul acordurilor comerciale asupra evolutiei viitoare a agriculturii UE?Studiul confirma faptul ca UE si sectorul sau agricol pot beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. Acest lucru reflecta competitivitatea sectorului agricol al UE si capacitatea sa de a valorifica oportunitatile care se prezinta pe pietele internationale, acestea reprezentand un potential de crestere pentru viitor. Cu toate acestea, trebuie gasit un echilibru pentru a garanta o protectie adecvata a produselor sensibile ale UE, care au o valoare economica si sociala considerabila in diverse state membre. Acest lucru se poate realiza limitand deschiderile pentru sectoarele sensibile ale UE, prin intermediul contingentelor tarifare.Studiul ofera un argument decisiv in favoarea unei politici agricole comune (PAC) a UE puternice si dotata de resurse suficiente pentru viitor. O politica agricola comuna puternica este esentiala atat pentru cei care doresc sa exporte, cat si pentru cei care produc pentru pietele locale. De asemenea, PAC garanteaza ca producem intr-un mod sustenabil, care protejeaza mediul si contribuie la abordarea provocarii majore pe care o reprezinta schimbarile climatice.?Care sunt principalele concluzii ale studiului?Studiul constata ca punerea in aplicare cumulata a celor 12 acorduri de liber schimb ar conduce la o crestere echilibrata atat a exporturilor, cat si a importurilor UE de produse agroalimentare, cresterea exporturilor fiind usor mai ridicata. Aceasta ar permite o crestere si mai mare a balantei comerciale nete pozitive in sectorul agroalimentar al UE (estimata deja sa ramana in mare masura pozitiva in 2030), cu 800 de milioane EUR pana la 1 miliard EUR, in functie de scenariul avut in vedere. In plus, impactul asupra productiei si preturilor de productie ar ramane moderat. Mai precis, exporturile de produse agroalimentare din UE ar creste cu 2,8 % pana la 3,3 % in comparatie cu scenariul fara ALS, ceea ce reprezinta o crestere de 4,7 pana la 5,5 miliarde EUR.Mai multe informatii detaliate, specifice fiecarui sector, sunt disponibile in studiu.?Ce prevede studiul despre sectorul avicol?In ceea ce priveste pasarile de curte, studiul concluzioneaza ca importurile ar trebui sa creasca conform scenariului conservator si ambitios, cu 22 % si, respectiv, cu 29 %. Cu toate acestea, cresterea preconizata a consumului de carne de pasare ar trebui sa mentina nivelurile de productie in UE in 2030.?Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de vita?In comparatie cu scenariul de referinta, importurile de carne de vita ale UE ar putea creste in ambele scenarii, cu 85 000 de tone in scenariul conservator si cu 100 000 de tone in scenariul ambitios. Exporturile de carne de vita ale UE vor creste cu 25 000 de tone in scenariul conservator si, respectiv, cu 40 000 de tone in scenariul ambitios. In scop informativ, balanta comerciala in cazul carnii de vita a fost de 420 000 tone intre ianuarie si noiembrie 2020. Se preconizeaza ca preturile de productie vor scadea cu aproximativ 2,4 % in ambele scenarii, cu efecte marginale asupra consumului si productiei, ca urmare a unei cresteri a exporturilor.In cadrul acordului cu Mercosur, UE va permite intrarea pe piata sa a 99 000 de tone de carne de vita cu o taxa vamala de 7,5 %. Va dura 5 ani pana la atingerea acestui volum. Acest lucru demonstreaza eficacitatea utilizarii contingentelor tarifare care sa vizeze sectoarele sensibile in cadrul negocierilor comerciale, atenuand astfel rezultatele negative estimate.?Care sunt concluziile studiului pentru sectorul produselor lactate?Studiul constata ca, in cazul produselor lactate, exporturile ar creste cu 7,3 % in 2030 in cadrul scenariului ambitios (+ 1,3 miliarde EUR) si, din acest motiv, productia de lapte ar urma sa creasca cu aproximativ 0,2 % ca urmare a preturilor favorabile. Pentru producatorii de lapte, acest lucru ar reprezenta 890 milioane EUR suplimentare pentru piata in 2030.?Care sunt rezultatele pentru sectorul carnii de porc?In ceea ce priveste sectorul carnii de porc, exporturile ar creste cu 8,9 % (+ 914 milioane EUR) in scenariul ambitios, iar preturile de productie ar creste cu 4,8 %, combinate cu o expansiune de 1 % a productiei, ceea ce ar creste valoarea productiei de carne de porc cu 2 miliarde EUR pana in 2030.?Care sunt celelalte rezultate sectoriale principale ale studiului?In ceea ce priveste sectoarele sensibile, importurile de orez in UE ar creste cu 2,2 % (in scenariul conservator) si cu 3,2 % (in scenariul ambitios), ceea ce ar duce la scaderea productiei si a preturilor la orez in UE. In ceea ce priveste zaharul, importurile totale ar creste cu 12-13 % in raport cu scenariul de referinta.In plus, pentru celelalte sectoare, exporturile de produse agricole prelucrate ar trebui sa creasca cu 3,1 % in scenariul ambitios, reprezentand o crestere de 1,7 miliarde EUR a exporturilor, in timp ce exporturile de vin si bauturi ar putea creste cu 2 % in cadrul aceluiasi scenariu, ceea ce ar adauga 834 de milioane EUR pe piata in 2030.?Rezultatele studiului reflecta impactul Pactului verde european, al acordului comercial si de cooperare dintre UE si Regatul Unit si al pandemiei de COVID-19?Nu. La momentul lansarii studiului, multe incertitudini au inconjurat punerea in aplicare a Pactului verde, inclusiv a Strategiei ?De la ferma la consumator”, contururile unui posibil acord comercial dintre UE si Regatul Unit si posibilele consecinte ale pandemiei de COVID-19.Pentru a finaliza studiul pana la sfarsitul anului 2020, astfel cum s-a anuntat initial, s-a decis sa nu se formuleze ipoteze specifice cu privire la posibilul impact al Pactului verde si al pandemiei de COVID-19 si sa se plece de la o ipoteza pur tehnica compatibila cu acordul de retragere in ceea ce priveste viitoarea relatie dintre UE si Regatul Unit.In plus, este important sa se reaminteasca faptul ca acesta este un exercitiu teoretic axat pe impactul comercial si economic asupra sectorului agroalimentar, care actualizeaza un studiu din 2016. Analiza efectelor asupra climei si mediului este un exercitiu diferit si complicat, care nu intra in domeniul de aplicare al elaborarii studiului. Aceste efecte sunt analizate in cadrul evaluarii impactului asupra dezvoltarii durabile, care insoteste fiecare acord bilateral.?Obiectivele Pactului verde raman o prioritate pentru Comisie, inclusiv pe plan comercial. UE va colabora in mod proactiv cu toti partenerii comerciali si va utiliza mai bine acordurile comerciale existente si viitoare pentru a consolida sustenabilitatea alimentara.?Cum explicati diferenta in ceea ce priveste amploarea impactului dintre acest studiu si cel din 2016?Din cauza diferentelor dintre cele doua studii (ALS vizate, UE-27 in loc de UE-28 etc.), rezultatele nu sunt pe deplin comparabile.Impactul asupra sectoarelor sensibile este, in general, mult mai scazut decat in studiul din 2016, in special in cazul sectorului carnii de vita. Acest lucru se poate explica prin modelarea acordurilor incheiate efectiv (inclusiv contingentele tarifare), in special a acordului cu Mercosur, care implica cel mai mare impact, in loc de modelarea unui scenariu teoretic care ar lua in considerare o reducere tarifara de pana la 50 %, fara o limitare a volumelor pentru produsele sensibile.Singurul sector sensibil in care impacturile preconizate raman in continuare importante este cel al orezului. Acest rezultat este determinat in principal de impactul acordului cu Thailanda, in cazul caruia s-a aplicat o reducere tarifara de 25 % pana la 50 % pentru orez, fara limita de volum. Impactul real ar fi mai mic daca s-ar acorda un contingent tarifar in locul unei reduceri tarifare cu volume nelimitate.?Ce se poate spune despre rezultatele la nivel de stat membru sau la nivel regional?Din cauza constrangerilor legate de alegerea modelelor, sunt disponibile doar rezultatele pentru UE in ansamblu.?De ce modelele nu tin cont de barierele sanitare si fitosanitare (SPS)? Daca aceste bariere ar fi incluse in modelare, ar trebui sa ne asteptam la castiguri mai mari pentru exporturile UE sau la noi provocari pentru importurile UE? In prezent, nu este posibil sa cuantificam barierele SPS in modelele economice contemporane cu o metodologie solida. Aceasta situatie a ramas neschimbata inca de la studiul din 2016.Cu toate acestea, imbunatatirea conditiilor SPS negociate in acordurile comerciale incheiate de UE faciliteaza efectiv exporturile UE. Prin acordurile comerciale ale UE, convenite sau in curs de negociere, Comisia urmareste recunoasterea de catre tarile terte a cadrului armonizat al UE in materie de masuri sanitare si fitosanitare. Acest lucru ar trebui in cele din urma sa conduca la proceduri de aprobare simplificate si mai rapide pentru statele membre sau grupurile de state membre interesate si la stabilirea unor conditii de export nediscriminatorii, comune pentru toate statele membre.In ceea ce priveste importurile Uniunii Europene, UE nu a facut niciodata compromisuri privind standardele sale inalte de protectie a consumatorilor, in niciun acord comercial. Aceste standarde raman identice pentru toate importurile, indiferent de regimul preferential in vigoare. De exemplu, nu a autorizat niciodata asa-numitii factori de crestere si nu si-a modificat procesul de autorizare a OMG-urilor, care a fost aprobat pe baze stiintifice. Aceste cerinte juridice pentru importurile UE raman in vigoare (de exemplu, in CETA, Mercosur), chiar daca taxele vamale sunt eliminate sau reduse.?Care este metodologia studiului? Studiul prezinta modificarile preconizate ale schimburilor comerciale in urma punerii in aplicare a unui set de acorduri de liber schimb (ALS) in comparatie cu un scenariu de referinta, si anume schimburile comerciale preconizate in 2030 de Perspectivele agricole 2019-2030.Din motive de comparabilitate si coerenta cu studiul privind impactul cumulativ publicat in 2016, serviciile Comisiei au ales in mod explicit sa utilizeze o metodologie si ipoteze strategice cat mai apropiate posibil de cele utilizate in studiul anterior. Au fost utilizate aceleasi modele: un model de echilibru general calculabil (MAGNET) si un model de echilibru partial (Aglink-Cosimo). Pentru acordurile comerciale in curs de negociere a fost luata in considerare o structura similara in scenariile comerciale, cu un rezultat plauzibil, dar teoretic in ceea ce priveste numarul de linii tarifare liberalizate si tratamentul produselor agricole neliberalizate, pentru a nu afecta rezultatul final al negocierilor.In plus, au fost luate in considerare evolutiile recente ale situatiei politice europene si ale politicii comerciale. Studiul se refera la UE-27, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE. Rezultatele acordurilor comerciale incheiate au fost reflectate ca atare in modele (acorduri cu Canada, Japonia, Vietnam, Mercosur si Mexic). Nu au fost luate in considerare acordul comercial cu Statele Unite (TTIP) sau cel cu Turcia (contrar studiului din 2016) in conformitate cu agenda comerciala actuala a UE. Comisia EuropeanaC?t antibiotic ??nghite” zootehnia european?? Ferma, 29 ianuarie 2021 - Pia?a antibioticelor pentru animale din Rom?nia este una dintre cele mai mari de pe continent. Care este cea mai r?sp?ndit? metod? de administrare?230,7 tone de antibiotice au fost v?ndute sectorului zootehnic din Rom?nia, ?ara noastr? ocup?nd locul ?ase din 31 de state europene (statele membre UE plus Elve?ia, Norvegia ?i Islanda). Datele au fost oferite de Observatorul european al consumului de antibiotice ?n domeniul veterinar ?i face referire la anul 2018, acesta fiind cel mai recent raport f?cut public.Cea mai mare cantitate de antibiotice pentru animale a fost comercializat? ?n Spania, 1.724,1 tone. Pe locul doi s-a situat Italia, cu 932,1 tone ?i pe locul trei Polonia, cu 782,2 tone. ?n Germania a fost v?ndut? o cantitate total? de 753,1 tone.Miligram per kilogram ?n ceea ce prive?te cantitatea de antibiotice raportat? la popula?ia de animale destinate consumului uman, fiind inclus? ?i popula?ia de cabaline, adic? mg/PCU (PCU = 1 t), v?nz?rile ?n Rom?nia au fost de 82,7 mg/PCU (230,7 tone : 2.778,2 mii tone de animale vii) ceea ce ?nseamn? 0,0827 mg de antibiotic/PCU = 1 kg. Dup? acest criteriu, ne plas?m pe locul 12 ?n clasament (fiind incluse ?i Marea Britanie, Elve?ia, Norvegia ?i Islanda). ?n 2018, Rom?nia dispunea de 2.778.200 tone de animale domestice vii destinate consumului uman.Cea mai mare cantitate/PCU a fost v?ndut? ?n Cipru, 466 mg/PCU = 1 ton?, 0,466 mg/PCU = 1 kg.?Metoda de administrare ??n Italia, consumul a fost 244 mg/ton?, ?n Spania 219,2 mg/t ?i ?n Portugalia 186,6 mg/t. Consum mare de antibiotice per PCU a fost ?nregistrat ?i ?n Ungaria, 180,6 mg/t. Cele mai folosite antibiotice pentru zootehnia din ??rile europene sunt tetraciclina, penicilina ?i sulfonamidele. ?n ceea ce prive?te metoda de administrare a antibioticelor, cea mai folosit? este, inclusiv ?n Rom?nia, pe cale oral?, medicamentele fiind ?ncorporate ?n hrana animalelor. ?n 2018, ?n Rom?nia au fost v?ndute 188,8 tone de preparate medicinale cu 1, 2 ?i chiar 3 ingrediente active, sub form? de amestecuri, pulberi orale sau solu?ii orale. Cu o astfel de cantitate, ?ara noastr? s-a situat pe locul ?apte din cele 31 de state monitorizate. V?nz?rile de antibiotice pentru animalele domestice destinate consumului uman ?n Rom?nia au crescut ?n 2018 fa?? de 2017, dar au fost mai sc?zute dec?t cele din 2016, 2015 ?i 2014.PCU este abrevierea de la Population Correction Unit - unitate teoretic? introdus? de Agen?ia European? pentru Medicamente ?n 2009 ?i adoptat? ?n toat? Europa. Pentru PCU, este ?nmul?it num?rul animalelor cu v?rsta de peste un an la nivel na?ional cu greutatea medie, reprezentativ? pentru fiecare specie ?n parte -?ROBOTUL FERMYun articol de STELIAN R?DESCU...............................................................SPANIASpania se al?tur? ??rilor care vor produce carne cultivat?, meatmilk , 29 ianuarie 2021 Dup? cum informeaz? FoodNavigator, guvernul spaniol va investi ?ntr-un proiect de produc?ie carne cultivat?. Investi?ia va fi de 5,2 milioane EUR, iar proiectul va fi condus de compania BioTech Foods.Proiectul a fost selectat de Centrul Spaniol pentru Dezvoltarea Tehnologiei Industriale (CDTI), care sus?ine proiectele de cercetare ?i dezvoltare ale companiilor spaniole. BioTech Foods din San Sebastián este o companie spaniol? de biotehnologie dedicat? dezvolt?rii c?rnii cultivate din cultivarea celulelor musculare extrase anterior de la animale. Potrivit companiei, carnea cultivat? este pozi?ionat? ca una dintre cele mai mari inova?ii ale trecut, integr?nd siguran?a alimentar?, bun?starea animalelor ?i sustenabilitatea ?ntr-un produs unic destinat tuturor tipurilor de consumatori.?Obiectivul general al proiectului CULTUREDMEAT este investigarea c?rnii produse din agricultura celular? care, ?mpreun? cu dezvoltarea gr?similor s?n?toase ?i a ingredientelor func?ionale, permite ob?inerea de produse din carne pentru prevenirea cancerului de colon ?i a dislipidemiei (concentra?ie crescut? de colesterol ?i lipide ?n s?nge) ”, se spunea.Produc?ia de carne cultivat? a trezit un mare interes ?n industrie ?i mul?i juc?tori lucreaz? la aceast? carne a viitorului care reduce impactul asupra mediului ?i protejeaz? bun?starea animalelor.Sus?in?torii sectorului n?scut al c?rnii cultivate (sau cultivate sau cultivate ?n laborator) consider? c? ar putea contribui la dep??irea problemelor etice ?i de mediu ale agriculturii animale, permi??nd ?n acela?i timp consumatorilor s? se bucure de m?ncarea c?rnii.Dar cea mai mare provocare pentru sector ?n acest moment este scara industrial? care permite producerea unor volume suficiente pentru comercializare.?i, de?i sectorul c?rnii cultivate sau pe baz? de celule promite, de asemenea, s? pun? cap?t problemelor de mediu ?i de s?n?tate asociate c?rnii tradi?ionale, exist? ?ntreb?ri cu privire la consumul poten?ial ridicat de energie al sectorului ?i la emisiile de carbon asociate.Nici nu exist? un consens ?n ceea ce prive?te men?iunile sale de s?n?tate. Studiile au speculat beneficiile poten?iale pentru s?n?tate ?i dezavantajele c?rnii cultivate.Un studiu a concluzionat: ?Spre deosebire de carnea conven?ional?, celulele musculare cultivate pot fi mai sigure, f?r? organe digestive adiacente. Pe de alt? parte, cu acest nivel ridicat de multiplicare a celulelor, este posibil ca unele deregl?ri s? se ?nt?mple, a?a cum se ?nt?mpl? ?n celulele canceroase. La fel, controlul compozi?iei sale nutritive este ?nc? neclar, ?n special pentru micronutrien?i ?i fier. ”Conform proiectului CULTUREDMEAT, consumul de carne ro?ie este asociat cu boli majore ?n ??rile occidentale, cum ar fi cancerul de colon ?i dislipidemia. ?n Spania, ?n special cancerul de colon este cel mai frecvent ?n popula?ie, lu?nd ?n considerare ambele sexe, a spus acesta. ?Cercet?rile privind ingredientele func?ionale care pot ajuta la prevenirea acestor boli legate de diet? cu impact social ridicat sunt, prin urmare, foarte relevante. Proiectul va lucra asupra lipidelor s?n?toase care sunt ?ncorporate ?n prepararea produsului de consum final (hamburger, c?rna?i etc.). Reducerea expunerii consumatorilor la gr?simi saturate ar putea preveni cancerul de colon ?i dislipidemia. ”Proiectul include alte ?apte entit??i: Argal, Martínez Somalo, DMC Research, BDI Biotech, Neoalgae, BTSA ?i Agrowingdata. De asemenea, consor?iul are colaborarea a 10 organiza?ii de cercetare: CTIC CITA; Universitatea Oviedo; Universitatea Autonom? din Madrid – FUAM; TECNALIA; Parcul ?tiin?ific din Barcelona; Universitatea din Sevilla – FIUS; VICOMTECH; Universitatea din Granada; BIODONOSTIA ?i CIC BIOMAGUNE.SANATATE si GASTRONOMIE Un pahar de suc de mere ?nseamn? multiple avantaje pentru s?n?tate. Afl? ce spun speciali?tii! Media-Advertising / 29 ianuarie M?rul este unul dintre acele fructe hr?nitoare, cunoscut pentru beneficiile sale ?n ?ntreaga lume. Sucurile din m?r sunt s?n?toase ?i gustoase, extrem de hidratante ?i s??ioase. Pe pia?? se g?sesc at?t sucuri naturale din mere, c?t ?i din mere ?n combina?ie cu alte fructe presate la rece, precum: pere, zmeur?, coac?ze negre, piersici, vi?ine.De ce recomand? medicii sucul natural de mereCu to?ii cunosc zicala "An apple a day keeps the doctor away" ("Un doctor pe zi tine doctorul departe"). Sucul de mere este o alternativ? excelent? a sucului acidulat. Cu aportul s?u de vitamina C ?i antioxidan?i esen?iali, medicii recomand? suc de mere spre a fi consumat zilnic, at?t de copii, c?t ?i de adul?i. Concret, beneficiile sucului de mere pe care speciali?tii le consider? cele mai importante, sunt:· sucul este hidratant: con?ine 88% ap?;· sus?ine s?n?tatea inimii prin con?inutul de fibre ?i minerale;· ?mbun?t??e?te calitatea oaselor prin con?inutul de bor, fier ?i vitamina C;· bun detoxifiant;· sus?ine imunitatea prin con?inutul bogat de vitamine;· ?mbun?t??e?te calitatea aspectului pielii;· este benefic ?n timpul sarcinii;· surs? excelent? de energie, mai ales atunci c?nd este consumat diminea?a.Suc de mere consumat ca atare sau ?n combina?ie cu alte fructe?Consumat ?n combina?ie cu alte fructe, acest suc aduce un aport cu mult mai ridicat de vitamine ?i antioxidan?i esen?iali. Bine?n?eles, ?n func?ie de gusturi, poate fi consumat ?i ca atare. B?utura ob?inut? printr-o singur? presare la rece a merelor proaspete are un gust dulce-acri?or, este bogat? ?n minerale, vitamine, fibre ?i antioxidan?i.Al?turi de alte fructe, cum ar fi vi?inele, sucul de mere are o arom? mult mai puternic?. Combina?iile de mere ?i fructe, ment? sau soc, sunt recomandate chiar ?i ?n dietele de sl?bire. Spre exemplu, cire?ele, datorit? con?inutului de potasiu, ajut? ?n procesul de ardere a caloriilor ?i confer? organismului energia necesar?. Mai exact, vi?inele aduc un aport de:· vitamine A, B1, B2, B3, B6, B9, C, E, K;· calciu;· magneziu;· fier;· fosfor;· tanini;· proteine;· acizi;· pectine.Sucul natural de mere ?i scor?i?oar?: un aliat de excep?ie iarnaUnul dintre cele mai utilizate condimente ?n anotimpul rece este scor?i?oara. Aceasta este folosit? at?t ?n re?etele culinare, ?n combina?ie cu pl?cinte ?i fructe coapte la cuptor, c?t ?i pentru fierberea vinului ?i prepararea sucurilor de fructe. Scor?i?oara este bogat? ?n vitamine, antioxidan?i ?i minerale, ceea ce o face nu doar gustoas?, dar ?i benefic? pentru s?n?tate.Sucul de mere ?i scor?i?oar? ajut? la:· ?mbun?t??irea sistemului imunitar;· sus?inerea c?ilor respiratorii;· vindecarea sinuzitei;· vindecarea tusei;· decongestionarea sinusurilor;· eliminarea st?rilor de grea??;· tratarea afec?iunilor digestive.?n plus, sucul de mere ?i scor?i?oar? poate fi consumat at?t rece, c?t ?i c?ldu? sau fierbinte, ceea ce ?l face potrivit at?t var?, c?t ?i iarna. Este important ca sucul s? nu con?in? adaosuri de ap?, ?ndulcitori, zah?r, conservan?i, arome sau coloran?i - doar astfel, organismul prime?te nutrien?ii ?n cantitatea potrivit?. Sucul de mere poate fi p?strat la temperatura camerei, ?ns? din momentul desigil?rii, mai poate fi consumat doar 30 de zile.FARMACIA VERDE – Ciuperca, alimentul care ?nlocuie?te carnea 29 ianuarie 2021 Utilizarea ciupercilor ?n alimenta?ie este un obicei care a ap?rut ?nc? din vremuri str?vechi la noi in ?ar?. Aceste legume sunt considerate ?n religia cre?tina un aliment de baz?, ?i sunt folosite ?n diferite re?ete culinare ?n perioada postului. Ciuperca este cultivat? de ani de zile datorit? nutrien?ilor esen?iali ?i uimitoarelor beneficii pentru s?n?tate. Iat? a?adar care sunt uimitoarele caracteristici pozitive ale ciupercilor, ?n materialul video de mai jos. ; DOSAREstimare KeysFin: Economia Rom?niei ??i va reveni cu p?n? 3,5% ?n 2021 29 ian, 2021 | De?i 2020 se anun?a un an fatidic pentru economia local?, num?rul de insolven?e, suspend?ri, dizolv?ri sau radieri de companii a fost cu mult sub cel din 2019. Astfel, managerii rom?ni au preferat s? ??i schimbe modelul de business, ?n loc s? ?nchid? afacerile, ?ns? s-au bazat ?i pe ajutoarele fiscale acordate de autorit??i. Provoc?rile managerilor vor continua ?i ?n 2021, iar succesul lor va depinde ?i de performan?a autorit??ilor ?n continuarea echilibr?rii ajust?rii fiscale cu sus?inerea economiei, potrivit ultimei edi?ii a raportului KeysFin Macro Update. Num?rul companiilor suspendate a sc?zut ?n anul pandemiei cu 22% fa?? de 2019, la 10.913 companii. Num?rul companiilor care au intrat ?n insolven?? a sc?zut ?i el, cu 12,7% ?n 2020 fa?? de anul anterior, la un nou minim istoric, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comer?ului. Radierile ?i dizolv?rile s-au redus cu 43% ?n 2020 fa?? de 2019, la cel mai sc?zut nivel din ultimii 10 ani, de 77.099 companii, iar num?rul entit??ilor active (PFA ?i persoane juridice) a crescut anul trecut cu 5%, la cel mai ridicat nivel din istorie (la sf?r?itul perioadei), de 1.430.180 la 31 decembrie 2020. ??n 2020, economia a r?mas ?n intervalul estimat de noi ?nc? din martie anul trecut (sc?dere anual? cuprins? ?ntre 5 ?i 7%), iar pentru 2021 ne a?tept?m la o revenire a economiei ?ntre 2,5 ?i 3,5%, vizibil? mai ales din trimestrul al doilea pe fondul efectului de baz?“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia. Ajuns la cea de-a treia edi?ie, KeysFin Macro Update reprezint? sinteza actualizat? ?i obiectiv? a evolu?iei mediului de business local ?n condi?ii de pandemie. M?surile autorit??ilor sunt vitale pentru mediul de afaceri local Cele mai importante riscuri r?m?n, ?n opinia anali?tilor KeysFin, ?n sfera deficitului bugetar ?i ?n a celui de cont curent. Structura rigid? ?i nesustenabil? a cheltuielilor bugetare, coroborat? cu ineficien?a colect?rii au dus la apari?ia unui dezechilibru singular ?n Europa: cheltuielile sociale, respectiv salariile din sectorul public ?i pensiile, aproape c? dep??esc veniturile ?ncasate de stat din taxe ?i impozite. ?n acela?i timp, continuarea m?surilor de sus?inere a mediului de afaceri ?n fa?a unei crize f?r? precedent: suspendarea pl??ilor c?tre creditori, e?alonarea simplificat?, schemele de granturi, IMM Invest, m?surile de protejare a for?ei de munc?, dar mai ales volumul ?i schema de alocare a fondurilor europene atrase r?m?n cheia performan?ei economice pe termen scurt ?i mediu, se arat? ?n raport. ?nceputuri mai grele pentru afacerile locale ?nmatricul?rile de companii ?i-au temperat sc?derea generat? de pandemie, num?rul acestora reduc?ndu-se la aproape 110.000 de companii nou-?nfiin?ate ?n 2020. ?n ciuda declinului, ?n sectoarele energie & gaze ?i transport & depozitare, observ?m un avans anual al num?rului de companii nou-?nfiin?ate, de 116%, respectiv 6%, la 186, respectiv 11.688 companii nou-?nfiin?ate ?n 2020. La polul opus, s-au ?nregistrat sc?deri anuale de peste 45% ?n agricultur? ?i cultur? & divertisment (49,7%, respectiv 49,9%). Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii ?nfiin?ate ?n 2020 sunt ?nregistrate ?n Bucure?ti (19.096 companii, cu 0,2% mai multe dec?t ?n 2019), Cluj (5.784 companii, cu 11,5% mai pu?ine dec?t ?n 2019) ?i Ilfov (5.510 companii, respectiv cu 5,8% mai multe ?nmatricul?ri dec?t ?n 2019 ?i totodat? cel mai important avans jude?ean). La polul opus, Cara? Severin, Arge?, D?mbovi?a au ?nregistrat cele mai ample sc?deri procentuale cuprinse ?ntre 32,8% ?i 33,6%. Despre KeysFin KeysFin ofer? informa?ii despre firmele din Rom?nia ?i din str?in?tate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clien?i, KeysFin este unul dintre cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia. KeysFin de?ine ?i aplica?ia KeysFin Mobile, prin intermediul c?reia utilizatorul poate accesa usor ?i rapid informa?ii de contact, situa?ii financiare, indicatori ?i informa?ii juridice de la peste un milion de companii active din Rom?nia. Informa?iile pot fi salvate ?i vizualizate ?n format PDF ?i trimise via e-mail sau SMS oric?rui contact din agend?. * * *55.000 de copii din Rom?nia tr?iesc cu DOAR 200 de lei pe lun?. Sociolog: ?Aceste cifre sunt doar o statistic?, nu ?i realitatea” ?29 ?01 2021, 08:48, Georgiana IUZIC Peste 50.000 de copii din ?ar? tr?iesc doar cu 200 de lei pe lun?, ?n timp ce 120.000 de rom?ni primesc ajutor social, de?i sunt ap?i de munc?.?Aproximativ 170.000 de rom?ni primesc un venit nimin garantat, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan. Dar num?rul real al beneficiarilor este de 413.000, dintre care 32.000 au v?sta de peste 65 de ani, iar 156.000 sunt copii. De asemenea, din acest num?r 120.000 de oameni sunt ap?i de munc?, dar primesc ?n continuare ajutor social de c?teva sute de lei pe lun?.??n acest moment ?n Rom?nia, 32.000 de v?rstnici tr?iesc cu 200 de lei pe lun?, la fel ?i 55.000 de copii sub 7 ani. Asta ?nseamn? c? aceast? genera?ie, care reprezint? urm?toarea for?? de munc? tr?ie?te ?n s?r?cie extrem? ?i nu are acces la educa?ie.Aceste categorii de oameni tr?iesc sub pragul s?r?ciei extreme!Monitorulcj.ro a vorbit cu sociologul Ioan Hosu pentru a explica acest fenomen al s?r?ciei extreme, dar ?i care ar fi solu?iile pentru stopa acest fenomen care este foarte frecvent ?n Rom?niaIoan Hosu este profesor unviersitar la Facultatea de ?tiin?e Politice, Administrative ?i ale Comunic?rii ?n cadrul Universit??ii Babe?-Bolyai, ?i unul dintre cei mai buni sociologi din Cluj. El a spus c? ace?ti 55.000 de copii tr?iesc sub pragul s?r?ciei, iar suma de 200 de lei nu poate asigura nici m?car strictul necesar lunar.?Oameii ace?tia sunt sub pragul s?r?ciei ?i probabil func?ionarea optim? a gospod?riei ?n care tr?iesc, nu ?ine de venitul lor ci de venitul altora din gospod?rie. Ei reu?esc s? se salveze de s?r?cia extrem? dintr-un buget al gospod?riei. Cu alte cuvinte, statul nu reu?e?te s? asigure condi?ii minime de trai pentru ace?ti copii, pentru c? ei nu pot tr?i cu 200 de lei pe lun?”, a explicat pentru monitorulcj.ro Ioan Hosu, sociolog.De asemenea, sociologul spune c? ace?ti copii nu vor avea nici acces la educa?ie sau s?n?tate, pentru c? s?r?cia extrem? vine la pachet cu multe alte probleme.?Dac? un copil se afl? ?n situa?ia aceasta ?n care tr?ie?te cu 200 de lei pe lun?, cu siguran?? nu a avut nici acces la ?coala online, pentru c? nu a avut o tablet? sau nu a fost conectat la re?eaua de internet. Peisajului vie?ii unui asemenea copil ar fi urm?torul: f?r? acces la educa?ie sau s?n?tate.Banii ace?tia nu ??i ajung nici pentru a alimena?ie s?n?toas?, caren?? de dezvoltare fizic? ?i psiho-emo?ional?, lucruri care duc la o performan?? proast? ?n educa?ie. Acest lan? este unul al sl?biciunilor. S?r?cia vine la pachet cu multe alte probleme”, a spus Ioan Hosu.Statul nu va rezolva niciodat? aceste problemeIoan Hosu este de p?rere c? statul rom?n nu va rezolva niciodat? aceste probleme, pentru c? deja au prins o r?d?cin? mult prea mare ?n societate.?Statul rom?n tot ?ncearc? s? evite situa?iile ?n care unii beneficiaz? de prea multe stimulente. Sunt foarte mul?i rom?ni care falsific? certificate medicale pentru a beneficia de un ajutor din partea statului. Cred c? statul nu va rezolva niciodat? problemele de acest gen, pentru c? ?n continuare vor exista categorii expuse s?r?ciei extreme, fie prin lipsa locurilor de munc?, acces redus la educa?ie sau la sistemul medical”, a spus sociologul.Totodat? ministrul Muncii, Raluca Turcan, anun?? c? Ministerul preg?te?te o campanie na?ional? de evaluare a ajutoarelor sociale, cu scopul de a identifica beneficiarii unor astfel de ajutoare, iar cei afla?i ?n situa?ii ?cu adev?rat vulnerabile” ar urma s? fie sprijinite mai mult.?Suntem ?n etapa de preg?tire a campaniei na?ionale de evaluare a ajutoarelor sociale, care va demara ?n cur?nd ?n toat? ?ara cu echipe mixte ale Agen?iilor jude?ene pentru pl??i ?i inspec?ie social?, Inspectoratelor teritoriale de munc? ?i Agen?iilor jude?ene pentru ocuparea for?ei de munc?”, a scris Raluca Turcan pe Facebook, miercuri seara.?n cazul celor 32.000 de b?tr?ni care tr?iesc doar cu 200 de lei pe lun? este asem?n?tor cu al copiilor, ei fiind subnutri?i ?i cu multe probleme de s?n?tate.??Cazul b?tr?nilor care tr?iesc ?n s?r?cie este asem?n?tor cu cel al copiilor. Ei fiind subnutri?i ?i au o alimenta?ie foarte diversificat?, majoritatea av?nd acces doar la anumite alimente, cum ar fi: cartoful, ceapa, varza”, a afrimat sociologul.Cealalt? p?tur? social? a pensionarilor, care tr?iesc cu o pensie de sub 1.000 de lei, sum? care nu acoper? strictul necesar lunar al unui om.?Aceste sume despre care vorbim, pensie sub 1.000 de lei pentru o persoan? care trebuie s? pl?teasc? ap?, curent, m?ncare, medicamente ?i multe altele sunt pre mici pentru loumea ?n care tr?im. Este imposibil s? te descurci cu o sum? de 700-800 de lei pe lun?”, a spus Ioan Hosu.Guvernul ar trebui s? angajeze persoane capabileSociologul spune c? ideea unei societ??i func?ionale este simpl?. Ar trebui implementate mai multe politici sociale prin care s? se evite aceste dezastre. De asemenea, el consider? c? Guvernul ar trebui s? pun? persoane capabile pentru a lua astfel de decizii, oamenii care s? vad? realitatea a?a cum este.?Ideea este simpl?: trebuie s? cre?ti nivelul de performan?? economic?, de bun?stare ?i trebuie s? ai politici sociale prin care evi?i aceste dezastre. ?nc? aceste probleme atrag aten?ia presei, at?t na?ional c?t ?i interna?ional. ?i nu se va ?ti niciodat? exact statistica, ci pove?tile. Pentru c? ?n Rom?nia sunt locuri ?n care se tr?ie?te bine, cum ar fi Clujul, dar ?i locuri ?n care se tr?ie?te foarte greu, unde s?r?cia este extrem?, de exemplu ?n Valea Jiului.Ar trebui s? asigur?m copiilor accesul la educa?ie ?i la s?n?tate, dar ?i tinerilor s? le oferim oportunitatea la un loc de munc? bine pl?tit. Dar pentru toate aceste lucruri ne trebuie resurse. Statul? ar trebui s? aib? oameni competen?i ?n func?iile ?n care se iau aceste decizii, oameni care s? vad? realitatea asta crud?!”, a explicat Ioan Hosu.Totodat?, aceste cifre reprezint? doar o statistic? oficial?, nu ?i o realitate.Multe persoane care risc? s? ating? s?r?cia extrem? nici nu sunt integrate ?n aceast? statistic?, pentru c? foarte mul?i rom?ni ?i-au pierdut locul de munc? ?n pandemie.?Aceste date sunt cuprise ?n statistica oficial?. Cu siguran?? mai sunt oameni care nu sunt cuprin?i ?n aceast? statistic?, pentru c? sunt mul?i care au intrat acum ?n ?omaj, indemniza?ii ?i a?a mai departe. Peisajul arat? destul de r?u! Oare cei din Pata R?t primesc indemniza?ii sau sunt ?n grija ONG-urilor? Statul spune mereu c? face at?t c?t ?i las? legea sau autorit??ile locale”, a spus Ioan Hosu.Studen?ii nu au bugetul necesar pentru cheltuielile din ora?ele universitare?n acela?i timp, Ioan Hosu a spus c? ?i studen?ii acre provin din gospod?rii mici intr? ?ntr-o categorie care merge spre s?r?cie, deoarece ora?ele ?n care vin au costuri prea mari pentru bugetul lor.?Foarte greu este ?i pentru studen?ii care stau ?n Cluj, Bucure?ti, Timi?oara etc. ?i care provin din gospod?rii mici. Le este foarte greu s? acopere, chirie, m?ncare, ?colarizare ?i alte necesit??i. Nu doar categoriile prezentate mai sus sunt ?n zona de s?r?cie. Sunt ?i tinerii care studiaz? sau se afl? la ?nceput de carier?, c?nd salariile sunt u?or peste minimul pe economie. ?n condi?iile ?n care costurile ?ntr-un ora? studen?esc sunt foarte mari, uneori sunt asem?n?toare cu ora?ele mari din Europa”, a explicat sociologul. * * *Vinul de azi: Papale Linea Oro 2017 - 97 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Papale Linea Oro 2017 este un vin ro?u rubiniu intens, produs din struguri Primitivo selecta?i cu aten?ie ?i cule?i manual. Maturat timp de 10 luni ?n butoaie de stejar fran?uzesc ?i american, Papale Linea Oro este o crea?ie complex? cu o corpolen?? plin?, taninuri elegante ?i final persistent. Este un vin bogat ?n arome de gem ?i fructe de p?dure, cu note de vanilie ?i ciocolat? neagr?. Se asociaz? perfect cu preparate pe baz? de carne ro?ie ?i v?nat. Se recomand? decantarea ?nainte de a fi consumat. Vinul are un poten?ial de ?nvechire de 10 ani. * * *Iepurele Alaska, o rasa crescuta si apreciata pentru blana neagra Cultiva Profitabil 29 ianuarie 2021 Primul lucru pe care il vei remarca la rasa de iepuri Alaska este blana lor lucioasa, scurta si neagra. Acesta este si principalul motiv pentru care sunt crescuti. Chiar daca numele ti-ar putea sugera ca acesti iepuri sunt originari din Statele Unite, adevarul este ca rasa a fost obtinuta, tocmai in 1907, pe teritoriul Germaniei, din rasele Himalaia, Havanna si Argintiu pitic de culoare negra.Greutatea pe care un exemplar din aceasta rasa o are este in medie de 3,25 kg. Exista insa si iepuri Alaska ce au ajuns la 4 kg. Structura corpuluiCorpul este unul cilindric, bine conturat, crupa este lata, iar membrele de lungime medie si puternice. Urechile sunt drepte, iar capul este sucrt si lat. Masculii sunt usor mai masivi si mai greoi, in comparatie cu exemplarele femele. Ochii sunt caprui inchis, iar ghearele negru-maronii.Blana iepurilor AlaskaBlana este una deasa, uniforma pe intreaga suprafata a corpului, urechile sunt acoperite cu mult par. Culoarea este neagra, lucioasa, uniforma, doar in zona abdomenului este usor mata.Subcoloritul la iepurele Alaska este de un albastru inchis: cu cat acesta este mai intens, cu atat exemplarul din rasa de iepuri Alaska devine mai valoros.Particularitatile femeleiAre o structura mai delicata a corpului, pe cat posibil fara salba. La exemplarele mai in varsta se admite existenta unei salbe dezvoltate corespunzator. Iepurele Alaska: Defecte usoareTrasaturile capului si urechilor nu sunt suficient de pronuntate, culoarea blanii este mata, usoare diferente de culoare, nunante usoare de gri, culoarea pestrita predominant alba, nuante usor ruginii, subcolorit deschis sau inchis, culoare intermediara pronuntata.Defecte graveCapul si urechile nu corespund fenotipului rasei, par foarte inspicat, culoare predominant alba, pete albe pe culoarea de acoperire, nuante ruginii puternice, culoare nepotrivita a ochilor si a ghearelor. * * *Incredibil! Un brutar spaniol produce p?ine placat? cu aur, cea mai scump? p?ine din lume lantulalimentar 2021-01-28 P?inea a fost prezentat? ?n cadrul Madrid Fusión expo sub forma a dou? versiuni: o versiune care pe l?ng? metalele pre?ioase, con?ine ?i sare de roc? extras? cu m?na, pentru a evita exploziile d?un?toare mediului ?nconjur?tor. Cea de-a doua versiune, e f?cut? cu f?in? de secar?, con?ine quinoa ?i chia ?i este dedicat? produc?iei artizanale. Ambele p?ini sunt ornate manual cu motive florale, noteaz? siteul moraritsipanificatie.ro.Cea mai scump? p?ine din lume este crea?ia lui Juan Manuel Moreno din Malaga, (Spania) ?i este f?cut?, printre altele, cu aur, argint ?i flori. O p?ine de 400 de grame ajunge s? coste astfel cam 1.380 €.Juan Manuel MorenoJuan Manuel Moreno este considerat unul dintre cei mai buni 80 de brutari din Spania, conduce fabrica de p?ine Pan Pi?a din ora?ul Algatocín (Malaga) ?i are printre clien?ii s?i ?eici arabi, magna?i ru?i ?i chinezi. * * *Pericolele cu care se confrunt? culturile de toamn? ?i cum le putem evita, 29 ianuarie 2021 De?i condi?iile meteorologice din acest an agricol se prezint? mult mai bine dec?t anul trecut, fermierii nu sunt lipsi?i de probleme. Lupta cu d?un?torii nu se opre?te niciodat?, iar agricultorii trebuie s? aib? ?n vedere c?teva aspecte esen?iale, dac? vor s? ob?in? o recolt? bogat? peste c?teva luni. ?n emisiunea ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”, Ioan Enoiu, fondator Naturevo, a atras aten?ia asupra c?torva elemente cheie pentru fermierii care se ocup? de cultura mare.”Un aspect pe care fermierii aproape sigur nu l-au sesizat ar fi atacul de mu?te la cerealele din toamn?. Cei care nu l-au sesizat ?i nu au f?cut tratament vor avea surpriza c? din c?t de des a r?s?rit gr?ul sau orzul, s? constate c? ?n prim?var? se r?re?te cultura, pentru c? larvele acestea m?n?nc? tulpina ?i apoi dispare planta. Este de ?tiut c? ?i ?n ferestrele iernii, c?nd temperatura sare de 10 grade, aceast? musc? pr?p?dit? lucreaz?. Depune ou?, apare larva, larva cum are pu?in? vreme m?n?nc? ?i distruge”, a precizat Ioan Enoiu.Specialistul ?i ?ndeamn? pe fermieri s? aib? grij? asupra tratamentelor pe care le fac ?n aceast? perioad?, altfel ar putea ?nregistra pierderi mai t?rziu.”?nc? o gre?eal? pe care o fac fermierii este ca ?n aceast? perioad? s? utilizeze ni?te produse de contact care au un efect foarte rapid, dar pe o durat? foarte scurt?, dou?-trei zile. Dac? au f?cut tratamentul ?i ?n dou?-trei zile temperaturile scad iar??i, efectul poate s? fie 5%, maxim 10%. Apoi trebuie s? intervin? din nou, iar dac? nu intervin, ?ncep s? piard?”, a mai explicat Ioan Enoiu.Fondatorul Naturevo aten?ioneaz? ?i asupra ?ngr???mintelor care se administreaz? ?n culturi. Potrivit specialistului, plantele au nevoie de o nutri?ie echilibrat?, altfel risc? s? devin? ?i mai sensibile la secet? ?i la boli.”Un alt aspect pe care noi ?ncepem u?or-u?or s?-l ?nv???m este aspectul privind nutri?ia. Anul trecut, c?nd a fost seceta aceea mare, foarte mul?i au constatat c? acolo unde au aplicat ?ngr???minte, de fapt au pierdut mai repede cultura dec?t unde nu au aplicat. Dar ei de fapt se refereau la azot ?n principal. Azotul este un factor de cre?tere foarte important, dar dac? se utilizeaz? unilateral, f?r? s? ai o nutri?ie echilibrat?, s? ai ?i fosfor, potasiu, microelemente, azotul duce planta c?tre o sensibilizare ?i mai mare la secet? ?i la boli”, a mai ad?ugat Ioan Enoiu. * * *Robo?i zbur?tori pentru culegerea fructelor de la Kubota Viorela Pitulice La ian. 29, 2021 Firma japonez? Kubota a investit 20 mil. euro ?n start-up-ul israelian Tevel, care dezvolt? robo?i zbur?tori autonomi pentru culegerea fructelor. Start-up israelian, creat ?n 2017, a dezvoltat robo?i zbur?tori capabili, datorit? inteligen?ei artificiale, s? culeag? diferite tipuri de fructe direct din copaci.Ma?inile robo?i zbur?tori sunt opera?ionale deja ?i ar trebui s? fie puse ?n v?nzare ?n 2021.? Robotul realizat de israelieni poate fi solu?ie pentru fermierii care au probleme cu recrutarea for?ei de munc? ?n perioada de recoltare (peste 10 milioane de lucr?tori sezonieri ?n ?ntreaga lume). Poten?ialul de dezvoltare pentru acest gen de echipamente pare enorm, numai dac? ne g?ndim la faptul c? produc?ia de fructe la nivel mondial dep??e?te 800 de milioane de tone, fiind recoltat? de pe o suprafa?? de 70 de milioane de hectare, potrivit datelor Kubota. Surs? articol Reussir.fr * * *Robo?i ?i linii robotizate de ambalare, meatmilk 29 ianuarie 2021 Robo?ii au devenit o realitate cotidian?, at?t ?n via?a de zi cu zi, c?t ?i ?n activitatea industrial?. Iat? c?teva propuneri care se pot preta foarte u?or pe liniile de ambalare ale unor fabrici de lactate.Robot de paletizareRobotul de paletizare din seria TPR TRIOWIN produs de Triowin a fost evaluat ca produs cu nivel tehnic ridicat. Seria TPR de produse robotizate a fost identificat? ca ”produse noi de baz?”, iar produsele de grup au ob?inut certificarea CE, Germania TUV. Ace?ti robo?i au ajuns la peste 300 de clien?i din ?ntreaga lume, iar pia?a acoper? domenii precum: alimente, b?uturi, bere, furaje, produse chimice, materiale de construc?ii, cereale, medicamente ?i industria electrocasnicelor. Robo?ii din seria TPR, care au dispozitive de ac?ionare liniare unice, design de bra? cu economie de energie, interfa?? simpl? cu utilizatorul ?i m?nere personalizate, pot personaliza solu?ii robotizate profesionale pentru diferite linii de produc?ie ?i materiale pentru clien?ii no?tri. Precizia superioar?, viteza, o performan?? extrem de eficient? ?i stabil?, fac ca acest robot s? poat? lucra cu mai multe linii de produc?ie. Sarcina util? poate fi de p?n? la 120KG-300KG ?i, de asemenea, poate fi aplicat? pentru produse lactate, furaje, produse chimice, cereale ?i ulei, alimente, materiale de construc?ii, cosmetice, lichior, b?uturi, produse farmaceutice, electrocasnice, electronice 3C ?i alte industrii.Robot colaborativRobotul colaborativ din seria TRE este un produs de nou? genera?ie din gama de robo?i mici de uz general, care a fost deja utilizat? pe scar? larg? ?n diverse industrii. Sarcina util? este de 5 kg ?i autonomia de lucru de p?n? la 800 mm, viteza tipic? TCP este de 1m/s, cu func?ia de glisare ?i detectarea coliziunilor.Robotul este potrivit pentru clien?ii din produc?ia de loturi mici. Este convenabil ?i flexibil pentru programare, depanare, instalare rapid?, implementare ?i ?ntre?inere. Poate fi utilizat ?i ?n industrii netradi?ionale precum logistic?, servicii, educa?ie, tratament medical ?i a?a mai departe. Este una dintre direc?iile ?n curs de dezvoltare ale viitorilor robo?i.Caracteristici:-Cea mai recent? structur? mecanic?, design de configura?ie ?i design unic de aspect-Func?ie avansat? de predare a tragerii ?i detectare a coliziunilor-Instalare ?i punere ?n func?iune convenabil? ?i rapid? a site-ului-Interfa?? de utilizator simpl? ?i intuitiv?, iar func?ionarea este eficient?-Suport? programarea Visual Studio direct-Suport pentru instalarea de software personalizat-Suport pentru asisten?? la distan??-O gam? larg? de tutoriale pentru aplica?ii ?i exemple de programeLinii robotizate paraleleAce?ti robo?i 2- DOF ac?ioneaz? pe pozi?ia de preluare mai grea ?i ambalarea paletului. Robo?ii sunt proiecta?i s? func?ioneze cu sarcini utile de p?n? la 30/40 kg ?i au o anvelop? de lucru de 1000 mm. Robo?ii pot fi controla?i de diferite sisteme standard de control al mi?c?rii din industrie. Combinate cu un sistem de vizualizare, pot fi utilizate ?i pentru preluarea aleatorie ?i/sau mixt? a fluxului de produse.Date tehnice: -Model de robot: TDR2030-1100 TDR2040-1000-Cotrol pe dou? axe-Interval de mi?care: Diametru: 1000 mm/ ?n?l?ime: 342mm-Precizie: + 0,1 mm, + 0,3 mm-?nc?rcare maxim?: 30kg 40kg-Viteza maxim?: 50 cicluri/minut- 40cicluri/minut-Greutate: 80kg-300kg-Ac?ionare electric?-Temperatura st?rii de lucru: 0-45 C-Umiditate: De obicei sub 75% HR, f?r? fenomen de condensare; pe termen scurt sub 95% HR.Robo?i paraleliRobo?ii paraleli din seria TDR, combina?i cu un sistem vizual cu perspective multiple, pot prelua produsele amestecate ?n mod aleatoriu. Ace?ti robo?i pot completa ordinea produsului, clasificarea, alegerea ?i ambalarea ?n container cu eficien?? ridicat?, consum redus ?i precis. Ace?ti robo?i pot realiza cu adev?rat paletul automat, f?r? pilot ?i verde, fiind ideali ?n magazii, depozite etc.. Sunt utiliza?i pe scar? larg? ?n industria alimentar?, medicin?, electronic?, cosmetic? ?i alte industrii.Robo?ii paraleli din seria Triowin TDR sunt robo?i de mare vitez?, cu sarcin? u?oar?, pot realiza mi?care xyz ?i rota?ie z. * * *Hibrizi noi de floarea soarelui in portofoliul Limagrain Redactia Sanatatea Plantelor pe ian. 29, 2021 Seceta severa care s-a facut simtita inca de la inceputul anului 2020, a produs mari neplaceri tuturor celor implicati in agricultura. Alegerea culturilor tolerante la seceta si arsita, dar si a celor mai bine adaptati hibrizi la conditiile actuale, va insemna o veriga importanta in gestionarea corecta a acestei situatii tot mai frecvente in ultimii ani.In acest context, hibrizii timpurii sau semi-timpurii de floarea soarelui pe care ii propune compania Limagrain pentru acest sezon, si-au dovedit in conditiile dificile din anul 2020 atat potentialul ridicat de productie, cat si stabilitatea deosebita in conditii locale specifice.LG 50.479 SX este cel mai nou hibrid din segmentul hibrizilor rezistenti la erbicidele sulfonilureice, veriga importanta in managementul, utilizarea si conservarea eficienta a rezervelor de apa din sol. Este un un hibrid de generatie noua, bine adaptat conditiilor din Romania, cu capacitati excelente de productie corelate cu un continut ridicat de ulei si o stabilitate deosebita a productiilor, datorate tolerantei la seceta si la principalele boli intalnite in general la cultura de floarea soarelui. Fiind un hibrid cu inflorire timpurie, s-a pliat perfect conditiilor din anul 2020, trecand cu usurinta peste seceta si temperaturile scazute din primavara, realizand productii ridicate atat in zonele cu deficit de umiditate, cat si in zonele cu aprovizionare in optim.LG 50.635 CLP este un hibrid semi-timpuriu, recomandat pentru toate zonele de cultura de floarea soarelui din Romania datorita plasticitatii ecologice deosebite si a rezistentei mari la factorii biotici (in special la principalele boli, dar si a rezistentei genetice la lupoaie) si abiotici de stres (seceta si arsita atmosferica), cu calitati deosebite prin prisma continutului ridicat de ulei (48-49%) si a semintelor mari, pline, cu MMB ridicat de 60-65 gr si MH de 40-42 kg/hl.LG 50.797 CLP este un hibrid cu calitati superioare ale productiei, prin continutul ridicat si stabil de ulei (50-52%) si acid oleic (88 -92%), indiferent de conditiile climatice din perioada de umplere a bobului. Datorita rezistentei genetice la lupoaie si a tolerantei bune la boli, acest hibrid asigura productii ridicate in toate zonele favorabile culturii de floarea soarelui din Romania.Pentru orice alte informatii, va rugam sa consultati site-ul nostru oficial lgseeds.ro sau sa contactati colegii din teritoriu.GHEORGHE Mariana, Product Manager Limagrain Romania * * * EVOLUS | Cel mai popular fungicid sistemic, pentru combaterea bolilor foliare la grau! : Cereale 29 Ianuarie 2021 In momentul in care sunt conditii de infestare cu fainare si agentul patogen se instaleaza, pagubele inregistrate pot atinge 25-30% si uneori pot ajunge sa acopere intreg aparatul foliar. Atacul instalat in toamna afecteaza plantele de grau prin scaderea rezistentei plantelor la ger. La atacul timpuriu, boala conduce la pierderea frunzelor, iar infratirea si dezvoltarea radacinilor sunt afectate. Atacul intarziat impiedica procesul de asimilatie al plantelor, astfel incat numarul boabelor pe spic si MMB-ul se reduc. Pentru siguranta productiei si o protectie indelungata a culturilor de cereale, CORTEVA va recomanda produsul EVOLUS?, un fungicid inovator ce contine trei substante active (proquinazid, tebuconazol si procloraz).Proquinazid - o molecula chimica din grupa quinazolinelor cu efect preventiv si curativ. Actiune de lunga durata si reziduala specifica impotriva fainarii prin inhibarea germinarii sporilor si formarii apresorilor stimuland mecanismele proprii de aparare ale plantei. Actiunea in stare de vapori creeaza o zona de protectie in jurul plantei (halou) ajungand si in zonele limitrofe netratate. Nu induce rezistenta incrucisata cu fungicidele pe baza de triazoli, morfoline sau strobilurine.Tebuconazol - substanta activa din grupa triazolilor, are efect preventiv, curativ si eradicant asupra unui spectru larg de patogeni. Actioneaza sistemic fiind absorbit rapid de planta, se transloca acropetal si blocheaza raspandirea patogenilor in planta. Prin actiunea specifica inhiba dezvoltarea unui spectru larg de patogeni si in mod deosebit pe Fusarium spp.Procloraz - actioneaza sistemic fiind absorbit rapid si translocat acropetal prin xilem in toate partile verzi ale plantei, are actiune preventiva si eradicanta. Substanta activa inhiba biosinteza.EVOLUS? garanteaza o eficacitate foarte buna impotriva bolilor din culturile grau (in special asupra fainarii, chiar si in faza latenta a acesteia), fapt ce asigura o protectie deosebita inca de la inceput.Produsul EVOLUS? se poate aplica intr-un singur tratament pe sezon, in functie de presiunea de infectie, preferabil preventiv sau la aparitia primelor simptome.La grau se va aplica de la inceputul atacului bolilor si pana la sfarsitul infloritului, iar la orz pana la inspicat. Produsul se poate aplica si ca al treilea tratament in tehnologia de combatere a patogenului Fusarium. Dintre avantajele produsului EVOLUS? enumeram:Cel mai performant fungicid sistemic pentru primul tratament - T1.Proquinazid - molecula Nr. 1 in combaterea fainarii la grau.Actiune preventiva, curativa si eradicanta.Protectie de lunga durata, 6-8 saptamani. Protejeaza frunzele netratate si nou formate datorita actiunii sistemice si in stare de batere excelenta a fainarii.Sinergismul substantei active asigura combaterea eficienta si a fuzariozei.Flexibil in aplicare, poate fi aplicat pe toata perioada de vegetatie.Ana Maria PascariuCategory Marketing Manager Fungicides & InsecticidesCorteva Agriscience Romania & Moldova?? * * *Ce trebuie s? ?tim despre lupta porcului cu frigul? Ferma: 29 ianuarie 2021 - Atunci c?nd nu reu?im s? men?inem temperatura ad?postului ?n limitele de confort ale porcilor, modul de via?? ?i de cre?tere a acestora se modific?. Iat? la ce s? fim aten?i!?Lupta porcului cu frigul se duce ?n mai multe moduri, dintre care cele mai importante sunt:Consum suplimentar de nutrien?i. Pe m?sur? ce temperatura ambiental? scade, cantitatea de furaj (sau lapte supt de la scroaf?) pe care porcul o consum? cre?te. De ce? Pentru c? digestia ?n sine genereaz? c?ldur? ?i, implicit, protec?ia termic? a organelor interne. Acest consum suplimentar nu se va reg?si ?n spor, ?ntruc?t energia suplimentar? produs? are strict rol de termoreglare. Ca atare, ?i consumul specific va cre?te semnificativ. Astfel, diferen?a ?n privin?a consumului specific la porcii ?inu?i la 5°C, fa?? de 15 °C, poate ajunge de la simplu la dublu. Adic? nu mai putem vorbi despre eficien?? economic?, ci, eventual, de supravie?uire.Modific?ri comportamentale. Cu c?t temperatura scade sub limita minim? a zonei de confort, cu at?t porcii devin mai agita?i pentru c?, ?tim ?i noi, mi?carea genereaz? c?ldur?. Dar mi?carea suplimentar? e ?i consumatoare de energie, cresc?nd suplimentar consumul de furaj. ?n multe cazuri, agita?ia determinat? de frig degenereaz? ?n adev?rate lupte care, nu de pu?ine ori, au ca finalitate accidentarea sau chiar moartea unor animale.Zero performan?e de produc?ie. Situa?ia se agraveaz? atunci c?nd expunerea la temperaturi sc?zute este de durat?. Astfel, s-a observat c?, la porcii ?n cre?tere, men?inerea prelungit? la temperatura de 3-5°C are o serie de efecte ireversibile. Chiar dac? au capacitatea de a supravie?ui perioade relativ ?ndelungate la aceste temperaturi - cu 10-15°C sub limita minim? de confort -, animalele sufer? ?n mod evident, iar despre performan?e de produc?ie nu mai este cazul s? discut?m. S-a observat c? toate procesele metabolice ale porcilor crescu?i ?n frig func?ioneaz? anormal, procesul de cre?tere ?i dezvoltare a organismului r?m?n?nd mult ?n urm?. Spre exemplu, porcii ?inu?i la 5°C au o lungime a carcasei cu 20% mai mic?, precum ?i o talie mai redus? cu 10-15% fa?? de cei care au avut la dispozi?ie 20 °C.Reproduc?ie afectat?. Frigul ?ndelungat afecteaz? func?ionarea glandelor interne ?i, implicit, a produc?iei de hormoni, inclusiv cei sexuali.Sensibilitate la boli. Dac? metabolismul e distorsionat, ?nseamn? c? ?ntreg organismul porcului ?inut ?n frig devine mult mai sensibil. Porcii ?ntre?inu?i la 8-10°C au o capacitate de a se ap?ra ?mpotriva bolilor cu cel pu?in 20% mai sc?zut? dec?t cei care tr?iesc ?n condi?ii termice confortabile. De asemenea, s-a demonstrat c? la porcii men?inu?i constant la 10°C, eficacitatea antibioticelor furnizate ?n furaj sau ap? (ampicilin? ?i/sau tetraciclin?) a sc?zut semnificativ, uneori cu p?n? la 20-30%.Citi?i mai multe despre toleran?a porcilor la frig AICI! * * *Solu?iile viitorului oferite de LEMKEN, Ferma 29 ianuarie 2021 Nevoile femierilor sunt din ce ?n ce mai specifice, mai complexe, acestea fiind unele din motivele pentru care LEMKEN inoveaz? ?i propune cele mai bune solu?ii fermierilor. Totodat?, grija pentru mediu c?t ?i normele impuse de autorit??i sunt luate ?n calcul ?i formeaz? premisele unor produse de top.Delta Row, tehnologia de sem?nat porumb, floarea-soarelui, soia ?i sfecl? pentru zah?r este una din solu?iile care pot reprezenta r?spunsul la una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii: cum producem mai mult pe aceea?i suprafa???Folosind aceea?i norm? de sem?nat, tehnologia DeltaRow m?re?te spa?iul de nutri?ie al plantelor cu pana la 70% prin dispunerea boabelor ?ntr-o forma de triunghi, cu un spatiu ?ntre ele de 12,5 cm si posibilitatea distan??rii r?ndurilor ?ntre 37.5cm ?i 87.5cm.Testat? de Universitatea din Osnabruck ?i confirmat? ?n multe ferme din vestul Europei, tehnologia DeltaRow a adus cu peste 4.5% ?n plus la produc?ia de boabe, 5.4% mai mult ?n ceea ce ?nseamn? produc?ia de biogas, 7.9% ?n energie metabolizat? (ME) ?i peste 8.2% Energie Net? ?n Lactatie (NEL).AZURIT 9 este propunerea unic? din pia?? si modalitatea prin care tehnologia DeltaRow poate fi valorificat?.Grija pentru mediu este una din priorit??ile noastre, ale celor de la LEMKEN, iar drept urmare, din anul 2018 avem ?n portofoliu ma?inile de pr??it STEKETEE. Politicile Agricole la nivel European ?i toate celelalte acte normative ce definesc planurile pentru urm?torii ani ?n agricultur?, influen?eaz? enorm ?i tehnologia combaterii buruienilor. Odat? cu achizi?ia celor de la STEKETEE putem oferii fermierilor alternative mecanice la combaterea buruienilor.Particularitatea noastra este c? aducem tehnologia ?n folosul fermierilor ?i am reu?it s? o implement?m ?n sistemele noastre de pr??it mecanic pentru rezultate perfecte.Fie c? folosim detectarea r?ndurilor pentru pr??itul ?ntre r?nduri (IC-Light), fie c? folosim detectarea plantelor de pe r?nd, pentru a pr??i ?ntre ele (IC-Weeder) sau modalit??i mai complexe pentru combaterea buruienilor sau aplicarea de tratamente ?n cultur?, acestea se regasesc ?n portofoliul nostru. (EC-Weeder, EC-Space, EC-Steer, EC-Ridger, EC-Spray).Divizate ?n 2 categorii: cea Profesional? – o categorie cu un anumit standard ?n ceea ce prive?te echiparea pr??itorii, c?t ?i gama Individual? – categorie ce se ?ndreapt? c?tre fermierii cu cerin?e speciale care au nevoie de o ma?in? specific?.?ncuraj?m fermierii s? adopte tehnologii c?t mai potrivite pentru nevoile lor ?i s? experimenteze acolo unde este cazul pentru a avea tot timpul avantajul tehnologiei de partea lor.LEMKEN GmbH are la nivel global reputa?ia unei companii vizionare, cu o contribu?ie important? pentru dezvoltarea agriculturii durabile ?ntr-un mod profitabil. De-al lungul celor 240 de ani parcur?i de la ?nfiin?are, LEMKEN GmbH, o companie de dimensiuni medii, a dezvoltat tehnologii care se pot aplica nevoilor de astazi ?i de m?ine. Implemente pentru prelucrarea solului, pentru sem?nat, pr??it, ma?ini de fertilizat ?i tehnologii pentru managementul informa?iei din agricultur? fac parte din portofoliul nostru.Un articol de Marian Gheorghe - Area Sales Manager * * *Cum pot c??tiga fermierii ?b?t?lia” cu robo?ii? Liviu GORDEA, 29 ianuarie 2021 C?t de legitim? este teama de a nu risca la un moment dat ca inteligen?a artificial? a robo?ilor s? preia controlul asupra activit??ii agricole? Iat? ce spun speciali?tii...Una dintre temele abordate la edi?ia cu num?rul cinci a Forumului Interna?ional de Robotic? Agricol? (FIRA), manifestare organizat? de GOFAR ?n perioada 8-10 decembrie 2020 aproape exclusiv ?n format digital, a fost legat? de ?robot bashing”. Termenul define?te frica fermierilor de a nu fi ?nlocui?i de c?tre robo?i.Un poten?ial pericol?n timp ce unii ??i pun foarte serios problema dac? nu cumva robotica ar trebui s? fac? parte dintr-o strategie de marketing mai ampl? pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial, ?n ?ncercarea de a explora solu?iile pe care aceste noi tehnologii le pot oferi ?ntr-un mod relevant ?i durabil pentru a ne asigura securitatea alimentar?, alte voci ??i exprim? temerile cu privire la poten?ialul pericol pe care l-ar putea reprezenta automatizarea dus? la extrem. Tehnologiile avansate sunt deja prezente ?n ferme, dar nu toat? lumea este dispus? s? le accepte.Responsabilitatea e pe umerii fermieruluiDaniel Azevedo, director al departamentului M?rfuri, Comer? ?i Tehnologie ?n cadrul organiza?iei Copa-Cogeca, crede c? fermierul trebuie s? r?m?n? ?n centrul deciziilor din exploata?iile agricole. ?n opinia acestuia, robotica ajut? la organizarea muncii unui fermier. ?Spre exemplu, robo?ii de muls ajut? familiile s? ia micul dejun ?mpreun? diminea?a, deoarece munca este acum mai structurat? ?i mai organizat?. Pe de alt? parte, robo?ii de c?mp pot oferi instrumente alternative ?n ceea ce prive?te utilizarea substan?elor cu risc”, afirm? reprezentantul puternicei organiza?ii pan-europene. Testul fiabilit??iiPe de alt? parte, Ole Green, fondatorul ?i directorul executiv al Agrointelli, companie danez? specializat? ?n produc?ia de robo?i agricoli, se ?ntreab? dac? noile tehnologii sunt la fel de robuste ca ?i tractoarele pe care fermierii le ?tiu de decenii bune. ?Va trebui s? demonstr?m c? robo?ii sunt la fel de fiabili ?i c? se pot achita cu brio de sarcini. Pentru c? fermierii ?tiu c? uneori lucr?rile trebuiesc finalizate ?n c?teva zile sau chiar ore, c?nd condi?iile sunt bune”, afirm? el.O nou? oportunitateChristophe Bonno, director pentru rela?ii institu?ionale agricole ?n cadrul Groupement Les Mousquetaires, cel mai mare produc?tor de brand privat din Fran?a, crede c? a?a-numitul ?robot bashing” nu constituie o problem?, ci mai de grab? o oportunitate. ?Este important s? explic?m modul ?n care robo?ii pot oferi siguran??, ?ncredere, transparen?? ?i mai mult? trasabilitate pentru a r?spunde tendin?elor consumatorilor. Este o nou? oportunitate de a construi ?ncredere ?n consumator. Vrem s? dezvolt?m o agricultur? ecologic? prin reducerea utiliz?rii substan?elor chimice ?i a amprentei de carbon pentru tratarea culturilor. De asemenea, dorim s? asigur?m fertilitatea crescut? cu o mai bun? gestionare a apei ?i mai mult? biodiversitate”, sus?ine Bonno.Ce vor consumatorii??n contrast cu opinia compatriotului s?u, Antoine Poupart, director de marketing strategic ?i inovare la Bioline, divizia agricol? a grupului cooperativ InVivo, este de p?rere c? utilizarea robo?ilor nu ar trebui s? prezinte niciun fel de interes pentru consumator. ?A?tept?rile sunt legate de rezultate. Ce este ?n farfuria mea, ce este ?n mediul meu, ce este ?n societatea mea, nu despre mijloacele de produc?ie. A?adar, ?ntrebarea este dac? robo?ii reprezint? cu adev?rat o modalitate eficient? de a satisface a?tept?rile consumatorilor finali”, consider? specialistul francez. Cooperativele agricole ar putea juca un rol important ?n utilizarea robo?ilor, ajut?nd fermierii s? ?mpart? costurile investi?iilor, oferind asisten?? tehnic? ?i contribuind la aplicarea drepturilor cu privire la gestionarea datelor.Cui apar?in datele?Proprietatea asupra datelor este un subiect destul de sensibil, de aceea este nevoie de transparen?? total? c?nd vine vorba de acest aspect. Partea bun? este c? at?t produc?torii de echipamente, c?t ?i beneficiarii acestora, sunt de acord ca informa?iile colectate s? apar?in? fermierilor, ?i numai cu acordul acestora s? poat? fi partajate c?tre ter?i. ?Datele care sunt colectate ?n timpul opera?iunilor agricole sau ?n ferm? ar trebui s? apar?in? fermierului, pentru c? investi?ia este a lui. Tot el ar trebui s? controleze accesul la informa?ii. ?i, de asemenea, trebuie s? ne asigur?m c? prime?te o parte din valoarea care este creat? prin partajarea datelor ?i va putea avea o anumit? rentabilitate a datelor (...) Dar trebuie s? ne asigur?m c? fermierul nu este singurul care ??i asum? riscurile de a face investi?iile”, argumenteaz? Daniel Azevedo.Din perspectiva furnizorului de solu?ii high-tech, Ole Green declara: ?Noi suntem practic un subcontractor pentru fermier. Avem ?ns? responsabilitatea ca echipamentele pe care le oferim s? nu fie folosite ?n mod abuziv ?i s? ne asigur?m c? fermierul este cel care decide cine are acces ?i cine poate utiliza aceste date”. ?n cele din urm?, fermierul nu va fi ?nlocuit de tehnologie. Depinde de decizia sa ce tehnologie va folosi, pentru a ob?ine nu numai ?ncrederea consumatorilor, ci ?i pentru a oferi ceea ce i se cere din partea politicilor europene, dar ?n acela?i timp s? r?m?n? competitiv pe pia?a interna?ional? -?DANIEL AZEVEDO, reprezentant Copa-CogecaCANTITATE URIA?? DE INFORMA?II??tim deja, de la unul dintre robo?ii no?tri standard de ast?zi, c? putem genera ?ntre o jum?tate de terabyte p?n? la 2 sau chiar 3 terabytes pe zi. Este o cantitate imens? de date ?i nici m?car tehnologia 4G sau 5G nu ne va ajuta s? transmitem toate aceste date. A?adar, trebuie s? avem o perspectiv? aprofundat? asupra modului ?n care putem face acest lucru, at?t pentru fermieri, c?t ?i pentru consumatorul final”, avertizeaz? Ole Green.Imagineaz?-?i c? ferma ta este o baz? de date uria?? ?n care to?i senzorii ?i toate dispozitivele digitale sunt conectate ?ntre ele. Asta ?nseamn? ?Internet of things - IoT”. Click AICI ?i vezi cum te poate ajuta Internetul lucrurilor! * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download