Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 11 mai 2020 p.1. CURSUL DE SCHIMB 11.05.20201 EUR4.82951 USD4.4610Prognoza agrometeo: raciri ale vremii si sanse de precipitatii. Iata starea de vegetatie a principalelor culturi agricole Mai 11, 2020Potrivit ANM, vremea urmeaza sa intre intr-un proces de racire in aproape intreaga tara, cu temperaturi medii ce vor ajunge de la 23 de grade Celsius la 19 grade. Din punct de vedere pluviometric, se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, insotite de descarcari electrice si intensificari ale vantului, se arata in prognoza agrometeo valabila in intervalul 10 – 15 mai.?Caracteristici meteorologiceVremea calda de la inceputul intervalului va intra intr-un proces de racire treptata, pe aproape intreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 10…23°C in primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C si 8…19°C spre sfarsitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, in toate zonele de cultura.Temperatura maxima a aerului va oscila intre 14…30°C, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura minima a aerului se va situa intre 1…17°C, in majoritatea regiunilor agricole, posibil mai scazute in depresiuni. Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm va fi cuprinsa intre 9…22°C la scara intregii tari, favorabila parcurgerii proceselor de crestere si dezvoltare la culturile de primavara infiintate pana in prezent.Sub aspect pluviometric, se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, izolat cu caracter de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului, in aproape toata tara.Caracteristici agrometeorologiceContinutul de apa pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei si Moldovei. Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa in limite satisfacatoare.In stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apa va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat in sudul, centrul si vestul Munteniei.In Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local in nordul, vestul, sudul si sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul si sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul si sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime.Starea de vegetatie a culturilor agricoleIn aceste conditii, procesele de crestere si dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfasura in general in ritmuri normale in cea mai mare parte a teritoriului agricol, usor mai intensificate pe terenurile cu buna aprovizionare cu apa a solului.Totodata, spre sfarsitul perioadei, pe fondul cerintelor maxime fata de apa ale plantelor si in conditiile mentinerii unor deficite ridicate de apa in sol, fiind posibila aparitia fenomenului de ofilire temporara a frunzelor in orele de amiaza, precum si ingalbenirea/uscarea partiala/totala a aparatului foliar, atat la culturile de toamna, cat si la prasitoare.Orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge alungirea paiului (20-100%) si inspicarea (10-40%), plantele prezentand o stare de vegetatie in general buna. In culturile infiintate tardiv se va definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata faza de alungire a paiului (10-100%), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu, medie si slaba.Sub aspect fenologic, cultura de rapita isi va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), aflandu-se predominant la inflorire (10-100%). In semanaturile efectuate in epoca optima din jumatatea de sud se va continua faza de formare a silicvelor (10-25%).La floarea-soarelui si porumbul semanate pana in prezent se vor inregistra germinarea (60-100%), rasarirea (30-100%) si aparitia primei perechi de frunze (10-100%), pe majoritatea suprafetelor agricole. In principalele bazine specializate, sfecla de zahar se va afla in fazele de germinare, rasarire si aparitia primei perechi de frunze adevarate (10-100%).Soiurile timpurii de cartof vor inregistra fazele de incoltire, rasarire si dezvoltarea primelor frunze (10-100%). La speciile extratimpurii si timpurii de samburoase predominante vor fi fazele crestere a fructelor/lastarilor, precum si infrunzirea, iar la semintoase (mar, par, gutui), infrunzirea, inflorirea si legarea rodului.Vita de vie isi va continua fazele de dezmugurire, infrunzire, precum si aparitia inflorescentelor la soiurile timpurii de masa, in toate podgoriile. In zilele cu precipitatii, lucrarile agricole in camp (semanat, plantat, tratamente fito-sanitare in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, etc.) vor fi intrerupte temporar.Lucrari specifice acestei perioadeFinalizarea lucrarilor de semanat/plantat la culturile de primavara (porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof);Administrarea de ingrasaminte minerale complexe la speciile de toamna;Continuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de toamna;Aplicarea tratamentelor fito-sanitare in vii si livezi.APIA si SUBVENTIIApelul de urgen?? al ?efului APIA pentru fermierii care vor s? beneficieze de subven?ii! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Directorul general al APIA face un apel urgent c?tre to?i fermierii care vor s? beneficieze de subven?ii. Adrian Pintea a transmis prin intermediul Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO un mesaj important pentru produc?torii agricoli ?i cresc?torii de animale. ”Mesajul ?i apelul nostru urgent c?tre fermieri este s? r?spund? la telefon func?ionarilor APIA care ?i sun? pentru depunerea cererii unice. C? nu prea r?spund. Deci ?i rog pe fermieri s? urm?reasc? apelurile telefonice ?i s? r?spund? c?nd sunt suna?i pentru c? este important s? depun? cererea unic? la timp”, a anun?at ?eful APIA.Potrivit acestuia ?n total, p?n? pe 8 mai au fost depuse 531.171 cereri unice pentru o suprafa?a de 4.000.677 hectare. Pe 8 mai au fost ?nregistrate 16.004 cereri cu o suprafa?a totala de 258.171 hectare.Reamintim c? pentru a respecta prevederile privind distan?area social? ?i a preveni r?sp?ndirea pe teritoriul Rom?niei a epidemiei de Coronavirus, dar ?i pentru a minimiza pe c?t posibil efectele negative asupra activit??ilor din sectorul agricol, completarea Cererilor unice de plat? se realizeaz? pe site-ul APIA .ro, acces?nd link-ul aplica?iei IPAOnline , iar descrierea am?nun?it? a utiliz?rii aplica?iei se g?se?te ?n ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asisten??.Documentele care se ata?eaz? la dosarul Cererii unice de plat? sau la modific?rile aduse acesteia (copie CI/BI/pa?aport/certificatul de ?nregistrare la ONRC/certificatul de ?nregistrare fiscal?, dovad? cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice c?tre Centrele jude?ene/locale APIA de care apar?in fermierii.Campania de depunere a Cererilor Unice de Plat? se va ?ncheia la data de 15 iunie 2020, ?n conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plat? aferente anului 2020. APIA: Cum se pot accesa noile SUBVEN?II EXCEP?IONALE introduse de Comisia European?! agrointeligenta.ro - 9 mai 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, ?n data de 4.05.2020, au fost publicate, ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de c?tre Comisia European? ?n vederea optimiz?rii gestionarii anumitor activit??i agricole specifice pe perioada ?n care pandemia de COVID-19 afecteaz? statele membre UE, potrivit unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Printre aceste reglement?ri se num?r? ?i cele cu rol ?n interven?ia pe pia?? prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privat? a anumitor produse agroalimentare, astfel:– Depozitare privat? carne de bovin? (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a c?rnii proaspete sau refrigerate de bovine cu v?rsta de opt luni sau mai mult ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitare privat? carne de capr? ?i de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie ?i de capr? ?i fixarea ?n avans a valorii ajutorului);– Depozitare privat? a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a untului ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a laptelui praf degresat ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitarea privat? a br?nzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar ?i excep?ional pentru depozitarea privat? a anumitor br?nzeturi ?i de stabilire ?n avans a cuantumului ajutorului).Actele normative men?ionate pot fi consultate acces?nd linkul specifice stabilesc:– tipurile de produse eligibile,– perioadele de depozitare,– garan?iile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)– cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.Perioada de depunere a cererilor este deschis? ?ncep?nd cu data de 07.05.2020.Pentru produsele carne de bovin?, respectiv carne de oaie ?i capr? s-a stabilit ca termen limit? de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: .ro sau va fi pus la dispozi?ia solicitan?ilor de c?tre func?ionarii APIA prin mijloace electronice, ?n urma unei solicit?ri adresat? pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro .Dup? completare de c?tre solicitant, cererea de ajutor ?mpreun? cu documentele ata?ate cererii ?i documentele privind constituirea garan?iei vor fi scanate/fotografiate ?i vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, ?mpreun? cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de po?t?/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucure?ti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicat? mai sus.Procedura de depozitare privat? a produselor agroalimentare se deruleaz? ?n baza regulamentelor specifice men?ionate. Condi?iile generale de derulare a m?surilor de depozitare privat? sunt stabilite ?ns? prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te interven?ia public? ?i ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie s? respecte inclusiv prevederile stabilite ?n Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.?n cazul produselor a c?ror depozitare se efectueaz? dup? aprobarea cererii de ajutor ?i care au o garan?ie constituit? aferent? cererii, perioada maxim? pentru constatarea conformit??ii produselor ?i intrarea ?n depozit la locul de congelare a cantit??ilor din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.Dac? ?n cele 28 de zile a intrat ?n depozit sub 95% din cantitatea solicitat? ?n cererea de ajutor, garan?ia aferent? se re?ine ?n totalitate iar ajutorul nu se mai acord?!Informa?ii detaliate privind depozitarea privat? a produselor agroalimentare se reg?sesc postate la link-ul .Documentele obligatorii pe care fermierii trebuie s? le prezinte comisiei de evaluare a secetei!Angelica Lefter - 10 mai 2020 Foto: - Direc?ia Agricol? Jude?ean? Ia?iDocumentele pe care fermierii trebuie s? le aib? preg?tite la venirea comisiei care le evalueaz? culturile afectate de secet?. ?n aceast? perioad?, implicarea prim?riilor trebuie s? fie maxim? ?ntruc?t buna coordonare a activit??ii din teren poate eficientiza procedurile, astfel ?nc?t comisiile s? reu?easc? s? ajung? mai repede la c?t mai mul?i agricultori.?n unele localit??i, fermierii au fost chema?i special la sediul prim?riei, pentru a aduce documentele necesare evalu?rii. Un exemplu ?l reprezint? comuna V?c?reni, din jude?ul Tulcea.Aici, prim?ria a primit ?n?tiin?are din partea U.A.T. Tulcea, ca fermierii s? se prezinte la sediul institu?iei cu urm?toarele documente:? Declara?ia de suprafa?? depus? la APIA pe anul 2020 sau ?n situa?ia ?n care nu de?in pe anul ?n curs, pe anul 2019, (Tabel cu localizarea pe Bloc Fizic, Parcel? a culturilor);? Actul de identitate ?n cazul persoanelor fizice ?i C.U.I. ?n cazul formelor juridice.Totodat?, pentru culturile care au fost deja ?ntoarse, reprezentantul U.A.T. ?n comisia jude?ean? va prezenta Procesele-Verbale de ?ntoarcere a culturilor precum ?i ?n?tiin??rile depuse de fermieri ?nregistrate la prim?rie.Documentele ce au fost prezentate sunt valabile ?n toate jude?ele ?i localit??ile ?n care fermierii au cerut constatarea pagubelor f?cute de seceta din acest an culturilor agricole.”Te putem ajuta s? ?ncasezi subven?ia!” Ce spune directorul APIA Adrian Pintea despre MESAJELE primite de fermieri!agrointeligenta.ro - 11 mai 2020 ?n ultimele zile, mai mul?i fermieri ne-au sesizat cu privire la sms-uri primite din partea b?ncilor, prin care erau informa?i c? pot fi ajuta?i s? acceseze subven?ii APIA din acest an! Am semnalat mai departe chestiunea directorului Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), Adrian Pintea, care a confirmat c? b?ncile comunic? direct cu fermierii ?n urma stabilirii unei proceduri noi de lucru pentru declararea conturilor valabile al beneficiarilor de subven?ii agricole.Directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), Adrian Pintea, face un anun? important prin intermediul Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, care ?i vizeaz? direct pe beneficiarii de subven?ii agricole. ?eful agen?iei de pl??i transmite fermierilor s? r?spund? la mesajele primite ?n acest zile de la b?ncile unde ?tiu c? au contul astfel ?nc?t s? evite ?nchiderea acestuia. Existen?a unui cont valid este o condi?ie obligatorie pentru ?nchiderea cererii unice!(…) Noi cu toate b?ncile comerciale cu care avem conven?ii. Am f?cut apel la acest institu?ii s? nu ?nchid? conturile fermierilor, s? le p?streze active. APIA le d? fi?ierul ?i ei ne transmit extrasele de cont astfel ?nc?t fermierul s? nu mai fie nevoit s? mearg? la banc?. ?i acum to?i fermierii primesc mesaje de genul: Te putem ajuta s? ?ncasezi u?or subven?ia din 2020. Daca vrei s? trimitem contul direct c?tre APIA, r?spunde cu ?APIA” la acest SMS p?n? ?n data de 15 mai”, a declarat ?eful APIA Central.Fermierii au primit sms-uri de la b?ncile unde au avut anii trecu?i contul pentru subven?iiAdrian Pintea ne-a spus c? ?n ultimele zile a primit mai multe mesaje de la fermieri, care i-au spus c? se tem ca nu cumva mesajul s? nu fie o tentativ? de fraud?. ?eful APIA spune c? nu este vorba de vreo p?c?leal? iar agricultorii chiar sunt ?ncuraja?i s? r?spund? la sms astfel ?nc?t s? se faciliteze depunerea cererii unice care ?n acest an se realizeaz? exclusiv online.”Facem apel la fermieri s? trimit? mesaj ?napoi b?ncii unde au conturile pentru subven?ii astfel ?nc?t s? evite un drum pentru eliberarea extrasului de cont dar ?i s? evite ?nchiderea conturilor”, a explicat Adrian Pintea.Reamintim c? ?eful APIA a f?cut la sf??itul s?pt?m?nii trecut?un apel urgent c?tre to?i fermierii care vor s? beneficieze de subven?ii. Adrian Pintea a transmis prin intermediul Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO un mesaj important pentru produc?torii agricoli ?i cresc?torii de animale.”Mesajul ?i apelul nostru urgent c?tre fermieri este s? r?spund? la telefon func?ionarilor APIA care ?i sun? pentru depunerea cererii unice. C? nu prea r?spund. Deci ?i rog pe fermieri s? urm?reasc? apelurile telefonice ?i s? r?spund? c?nd sunt suna?i pentru c? este important s? depun? cererea unic? la timp”, a anun?at ?eful APIA.Potrivit acestuia ?n total, p?n? pe 9 mai au fost depuse 536.148 cereri unice pentru o suprafa?a de 4.058.266 hectare. Pe 9 mai au fost ?nregistrate 4.441 de cereri cu o suprafa?a totala de 57.589 de hectare.Reamintim c? pentru a respecta prevederile privind distan?area social? ?i a preveni r?sp?ndirea pe teritoriul Rom?niei a epidemiei de Coronavirus, dar ?i pentru a minimiza pe c?t posibil efectele negative asupra activit??ilor din sectorul agricol, completarea Cererilor unice de plat? se realizeaz? pe site-ul APIA .ro, acces?nd link-ul aplica?iei IPAOnline , iar descrierea am?nun?it? a utiliz?rii aplica?iei se g?se?te ?n ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asisten??.Documentele care se ata?eaz? la dosarul Cererii unice de plat? sau la modific?rile aduse acesteia (copie CI/BI/pa?aport/certificatul de ?nregistrare la ONRC/certificatul de ?nregistrare fiscal?, dovad? cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice c?tre Centrele jude?ene/locale APIA de care apar?in fermierii.Campania de depunere a Cererilor Unice de Plat? se va ?ncheia la data de 15 iunie 2020, ?n conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plat? aferente anului 2020.Ministrul Agriculturii anun?? pl??i record pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 10 mai 2020 Ministrul Agriculturii a anun?at o nou? reu?it? a Rom?niei ?n planul acces?rii fondurilor europene. Adrian Oros a comunicat ast?zi, duminic? – 10 mai, c? s-a atins ”cel mai ridicat nivel al pl??ilor ?n primele patru luni ale anului, comparativ cu aceea?i perioad? a anilor anteriori”.”Cu ajutorul fermierilor, al beneficiarilor publici, al procesatorilor, al antreprenorilor care investesc ?n agricultur? ?i ?n mediul rural cu sprijinul fondurilor europene, am reu?it la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale s? atingem cel mai ridicat nivel al pl??ilor ?n primele patru luni ale anului, comparativ cu aceea?i perioad? a anilor anteriori (respectiv, 2019, 2018, 2017, 2016) de implementare a PNDR 2014-2020.Din ianuarie ?i p?n? ?n prezent, am ajuns la un total de peste 220 de milioane de euro – pl??i efectuate prin AFIR pentru investi?iile din mediul rural. ?i am reu?it aceast? performan?? ?n condi?iile ?n care travers?m cu to?ii, beneficiari PNDR ?i angaja?i ai Ministerului ?i ai structurilor subordonate, o perioad? cu foarte multe provoc?ri.Mul?umesc beneficiarilor PNDR ?i ?i asigur ?n continuare de sprijinul meu ?i al colegilor mei pentru atingerea obiectivelor comune!”, a anun?at ministrul Adrian Oros pe pagina lui de Facebook. APIA: C?ND ?NCEPE PLATA SPRIJINULUI CUPLAT PE HECTAR! Agroinfo ?11 mai 2020 DATE OFICIALE! Fermierii rom?ni a?teapt??plata sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019. Plafoanele pentru culturile agricole care beneficiaz? de acest sprijin pe hectar au fost deja aprobate de Guvern ?i publicate ?n Monitorul Oficial. APIA urmeaz? s? stabileasc? valoarea pe hectar a sprijinului cuplat pentru fiecare cultur?. C?nd ?ncep pl??ile pe hectar?Potrivit informa?iilor furnizate nou? de APIA, plata sprijinului cuplat vegetal pentru anul 2019?va fi demarat? dup? data de 15 mai 2020, cel mai probabil de s?pt?m?na viitoare. APIA nu poate da drumul pl??ilor c?tre fermieri pentru c? termenul limit? pentru depunerea actelor justificative pentru anumite culturi agricole, pentru care fermierii au cerut anul trecut aceast? subven?ie, expir? pe data de 15 mai 2020.Concret, APIA informeaz? c??pentru sprijinul cuplat pentru cultura de s?m?n?? de cartof, fermierii trebuie s? dovedeasc? la APIA c? au valorificat minimum 15.000 kg s?m?n?? de cartof/ha.?Dovezile sunt: factura sau fila/filele din carnetul de?comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezint? la APIA p?n? la data de 15 mai 2020.Pentru sprijinul cuplat la cultura de hamei, fermierii care au ?i calitatea de procesator, ?nregistra?i la Oficiul Na?ional al Registrul Comer?ului,?trebuie s? fac? dovada proces?rii produc?iei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha, prin documente contabile interne, p?n? la data de 15 mai 2020.V? reamintim plafoanele aferente fiec?rei m?suri de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal, pentru anul 2019:a)? 33.434,000 mii euro pentru soia;b)? 16.354,250 mii euro pentru lucern?;c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: maz?re boabe ?i fasole boabe;d) 102,130 mii euro pentru c?nep? pentru ulei ?i/sau fibr?;e) 4.902,200 mii euro pentru orez;f)? 840,000 mii euro pentru s?m?n?? de cartof;g) 131,760 mii euro pentru hamei;h) 18.752,000 mii euro pentru sfecl? de zah?r;i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate ?n c?mp;j)? 9,340 mii euro pentru castrave?i pentru industrializare cultiva?i ?n c?mp;k) 6.316,200 mii euro pentru legume cultivate ?n sere ?i solarii: tomate pentru consum ?n stare proasp?t?, castrave?i pentru consum ?n stare proasp?t? ?i/sau pentru industrializare, ardei, varz? ?i vinete pentru consum ?n stare proasp?t?;l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializ?rii: prune, mere, cire?e, vi?ine, caise ?i zarz?re;m) 2.523,760 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.Cuantumul pe unitatea de m?sur? pentru fiecare tip de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se calculeaz? de c?tre APIA, prin raportarea plafoanelor aferente m?surilor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal men?ionate mai sus la suprafe?ele eligibile pentru anul 2019.Pl??ile pentru m?surile de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se efectueaz? ?n lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019.FERMIERII NU SUNT CER?ETORI! VOI STA?I PE BANII NO?TRI ACOLO SUS! Agroinfo?11 mai 2020 - NU NE CER?IM SUBVEN?IILE! AVEM DREPTUL LA SUBVEN?II! Ne batjocori?i, ne trata?i ca pe cer?etori ?i ne lua?i bani din subven?ii! Noi cheltuim peste 5.000 de euro pe hectar pentru culturile noastre pentru ca voi s? ne arunca?i 1.000 de euro/ha subven?ie, sunt revolta?i fermierii rom?ni. Mesajele lor pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, transmise c?tre AGROINFO, sunt dure ?i reflect? disperarea lor c? ajung pe marginea falimentului.De c?nd Ministerul Agriculturii a anun?at c? a luat bani din bugetul alocat pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare ?i a transferat ace?ti bani la legumele din sere ?i solarii, fermierii ne trimit aproape zilnic mesaje disperate, ?nc?rcate de furie ?i neputin??. Concret, s-a t?iat jum?tate din suma alocat? ini?ial ?i notificat? la Comisia European? pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare. Este subven?ia APIA cu cea mai mare sc?dere, de 11 ori mai mic? dec?t ?n primul an de acordare. Dac? ?n 2015 sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare era de circa 11.000 de euro/ha, anul acesta, fermierii cultivatori de cartofi vor ?ncasa, pentru anul de cerere 2019, circa 1.000 de euro/ha. Fermierii au declarat pentru?AGROINFO?c? suma nu acoper? nici pe departe cheltuielile f?cute de ei pentru un hectar cultivat cu cartofi pentru industrializare, cifrate la peste 5.000 de euro.S?-?i fie ru?ine, mare Oros!! O subven?ie de 1000 de euro nu ne ?nc?nt? cu nimic. Noi am pierdut foarte mult pe urma acestei culturi. Tu ce faci? Ne dai o subven?ie care nu reprezint? nimic. De ce ai t?iat din plafonul de 4,995 milioane de euro ?i ai dat la solare? Nu puteai s? tai de la alte culturi?! ??i ba?i joc de noi. Voi stat? pe banii no?tri acolo sus ?i noi a?tept?m ca ni?te cer?etori s? ne primim banii ca s? putem ie?i la suprafa??. Cei de la UE spun c? cuantumul trebuia s? fie dublat, nu sc?zut. Voi face?i asta ca s? pute?i s? ne batjocori?i. Nu o s? r?m?n? a?a treaba. Mai g?nde?te-te ?nc? odat???i dubleaz? plafonul.S? v? fie ru?ine! Cum pute?i s? da?i doar 1000 de euro la hectarul de cartof industrializare. Este nesim?ire total?. Investi?ia este de 6 ori mai mare dec?t subven?ia pe care o primim. De ce europenii din vest au subventi foarte atractive ?i noi h?rtia igienic?. V? bate?i joc de noi ?i ?nc? o?s? v??mai bate?i p?n? c?nd nu o s? mai aib? ce s? proceseze fabricile. Ru?ine!!!Subven?ia?APIA cartofi industrializare a sc?zut de 11 ori ?n 5 ani. De la peste 11.000 de euro ?n 2015 la 1000 euro. Nu este posibil. V? mira?i de ce agricultorii? din Rom?nia au cele mai proaste ?i cele mai vechi utilaje ?i tractoare din Europa. Voi nu ?ti?i s? sprijini?i cartoful de industrializare. Domnule Ministru, g?nde?te-te prin c?te am trecut. Investi?ia la un hectar sare de 5500 euro, iar voi ce face?i?! Ne duce?i la p?m?nt. M?ri?i plafonul urgent!?Sunt mesajele fermierilor pentru ministrul agriculturii.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) nu a anun?at ?nc? valoarea pe hectar a sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019.DA?I SUBVEN?II LA CRESC?TORII DE ANIMALE! NU LA ?MECHERI! Agroinfo:?10 mai 2020 - PE SPINAREA FERMIERILOR TR?IESC MUL?I. Fermierii, cresc?torii de animale din Rom?nia, sunt revolta?i de noile subven?ii APIA de care vor beneficia procesatorii. Concret, Comisia European? a aprobat pe 30 aprilie 2020?ajutoare pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie, capr? ?i vit? ?i a produselor lactate. Fermierii consider? c? subven?iile sunt cu ?int? ?i c? pe ei nu-i ajut? deloc aceste m?suri excep?ionale.Cresc?torii de animale au transmis c?tre?AGROINFO?mai multe mesaje pline de furie. Noile subven?ii APIA, acordate ?n condi?iile crizei sanitare, nu le sunt adresate lor, fermierilor, spun cresc?torii revolta?i. Beneficiarii subven?iilor sunt procesatorii.AGROINFO?a publicat ?n premier? cuantumul subven?iilor APIA pentru carnea de oaie ?i capr? ?i?pentru carnea de vit?. Regulamentele europene, ?n baza c?rora Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) pl?te?te aceste subven?ii ,au intrat ?n vigoare pe 5 mai 2020, iar din 7 mai 2020 a ?nceput la APIA depunerea cererilor pentru ajutor.Pentru carnea de oaie ?i capr?,?cuantumul subven?iei APIA pentru depozitare privat? este ?ntre 89 de euro/ton? ?i 915 euro/ton?, suma depinde de perioada de depozitare stabilit? ?ntre 90 de zile ?i 150 de zile. DETALII DESPRE ACEAST? SUBVEN?IE AVE?I AICI:C?T ESTE SUBVEN?IA pentru DEPOZITAREA C?RNII DE OAIE ?I CAPR? ?I CINE BENEFICIAZ? DE BANI!Pentru carnea de vit?,?cuantumul subven?iei APIA pentru depozitare privat? este ?ntre 1.008 euro/ton? ?i 1.058 euro/ton?. DETALII AVE?I AICI:?SUBVEN?IA APIA DE 1.000 DE EURO PENTRU CARNEA DE VIT?!Cresc?torii de animale din Rom?nia sunt extrem de nemul?umi?i de acordarea acestor subven?ii.Daniel C?lug?reanu:?Auzi, ajutoare pentru ?mecheri.Anca Cristea:?Ru?ine s? v? fie! De ce nu ajuta?i ?i fermierii?! C? de pe spatele fermierilor tr?iesc mul?i!Marius Gheorghi??:?Ajut? procesatorii, iar pe fermieri...Ce program t?mpit, auzi pentru depozitarea c?rnii, auzi la ei. De ce nu da?i la cresc?tori 1.000 de euro ?i pentru cresc?torii de animale produc?tori de br?nzeturi?!Aurel Spiridon:?Prostii, fleacuri, nu a?a se ajut?.Chifor:?S? dea o subven?ie la cresc?tori de ovine ?i caprine, pentru proprietari de animale care nu au putut vinde miei ?i sunt cu ei pe stabula?ie, furaje scumpe ?i cheltuieli cu personalul care ?n sectorul zootehnic este o problem?.Octav Baciu:?De ce nu da?i bani fermierilor pentru a compensa sc?derea pre?ului? ?mecherii care o depoziteaz? (carnea n.r.) tot scump o v?nd.Savel Teodor:?De ce nu da?i la fermieri s? ?in? animalele ?nc? 2-3 luni p?n? c?nd ??i d? drumul pia?a c?rnii.Pe l?ng? subven?iile APIA pentru depozitarea privat? a c?rnii, procesatorii beneficiaz? ?i de subven?ii pentru depozitarea privat? a produselor lactate, br?nzeturi, lapte praf ?i unt ?i depozitarea privat? a legumelor ?i fructelor.?AGROINFO?va publica detalii ?i despre aceste subven?ii APIA.Pentru plata acestor noi subven?ii APIA, suma acordat? de UE Rom?niei este de 931 milioane de euro. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, s?pt?m?na aceasta, c? procesatorii care vor ajutorul pentru depozitarea privat? a produselor lactate sunt obliga?i s? fie la zi cu plata laptelui c?tre fermieri ?i s? stocheze doar produse fabricate din lapte rom?nesc 100%, nu din lapte importat sau din ?nlocuitori de lapte.Fermierii pot depune cereri de finan?are pentru ob?inerea unui sprijin financiar de 70% din valoarea primei de asigurare pl?tit? ?n sectorul vegetal Luni, 11 Mai 2020 1 Subm?sura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor" din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschis? ?n intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 ?i va ?ncepe cu sectorul vegetal, iar perioada ?n care se vor putea depune cererile de finan?are aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicat? ulterior ?i anun?at? pe pagina de internet.Ministerul Agriculturii preciza c? sesiunea de depunere a cererilor de finan?are va dispune de o alocare total? de aproximativ 40 milioane euro."O noutate important? este faptul c? se va organiza o sesiune anual? de primire a cererilor de finan?are, fa?? de sesiunea precedent?, c?nd existau sesiuni diferite pentru culturile de prim?var? ?i pentru cele de toamn?. Preciz?m c?, fa?? de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de ?mbun?t??iri ?i simplific?ri. Astfel, o prim? modificare o reprezint? intensitatea unic? a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile ?i pl?tit? efectiv de c?tre fermier (solicitantul finan??rii), fa?? de sesiunea anterioar? c?nd intensitatea era calculat? ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei asigurate", precizeaz? AFIR.O alt? simplificare se refer? la eliminarea obligativit??ii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol ?i acceptarea documentelor aferente pl??ilor prin POS pentru justificarea pl??ii a cel pu?in 50% din valoarea integral? a primei de asigurare. Totodat?, a fost simplificat? ?i Cererea de finan?are, ?n sensul elimin?rii obligativit??ii de a completa suprafe?ele asigurate pentru fiecare parcel?, precum ?i a calculului privind dimensiunea economic? a exploata?iei.Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil ?n cadrul subm?surii 17.1, solicitan?ii trebuie s? fie fermieri activi, s? ?ncheie cu o societate de asigur?ri un contract pentru riscurile eligibile prev?zute de Ghidul solicitantului ?i s? se angajeze s? pl?teasc? valoarea integral? a primei de asigurare ?n cuantumul ?i la termenele prev?zute ?n contract.Riscurile eligibile ?n cadrul acestei linii de finan?are sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, ar?i?a, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul (timpuriu de toamn?, de iarn? sau t?rziu de prim?var?), ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finan?are se num?r? ?i infest?rile cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor prev?zute ?n HG nr. 563/2007, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. Prin intermediul subm?surii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigur?rilor ?i riscurile asociate bolilor animalelor care figureaz? ?n Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 ?i care nu fac obiectul desp?gubirilor prin alte programe cu finan?are european? sau na?ional?.?n cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infest?rii cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor acesta trebuie s? fie recunoscute ?n mod oficial de c?tre autorit??ile competente din Rom?nia, men?ioneaz? AFIR."?n contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim ?n sprijinul fermierilor prin relansarea acestei subm?suri, care vine cu o serie de simplific?ri ?i avantaje ?i ?i ?ncuraj?m pe to?i s?-?i asigure culturile, prin ?ncheierea acestor asigur?ri, pentru care Ministerul acord? prin PNDR o finan?are de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.?n ceea ce prive?te sesiunea organizat? anul trecut, din cele 1.077 cereri de finan?are eligibile, p?n? la aceast? dat? au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind pl?tite 800 din acestea, diferen?a reprezent?nd cereri aflate ?n diferite stadii de contractare sau plat?. Sursa: AgerpresC?T ESTE SUBVEN?IA pentru DEPOZITAREA C?RNII DE OAIE ?I CAPR? ?I CINE BENEFICIAZ? DE BANI! Agroinfo:?09 mai 2020 OFICIAL. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a comunicat vineri, 8 mai 2020, c? se pot depune cereri pentru ob?inerea ajutorului pentru depozitarea privat??a c?rnii de oaie ?i capr?. AGROINFO v? pune la dispozi?ie cuantumul acestui ajutor ?i condi?iile care trebuie ?ndeplinite pentru ob?inerea banilor.Acest ajutor este acordat ?n baza Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei Europene din 30 aprilie 2020, publicat ?n Jurnalul Oficial UE pe data de 4 mai 2020. ?n vigoare din data de 5 mai 2020. Care sunt argumentele Comisiei pentru acordarea ajutorului?Din cauza actualei pandemii de COVID-19 ?i a restric?iilor importante de circula?ie instituite ?n statele membre,?impactul asupra v?nz?rilor de anumite categorii de produse din carne de oaie ?i de capr?, cum ar fi carcasele de miel ?i de capr? cu v?rsta mai mic? de 12 luni, c?tre industria ospitalit??ii ?i a cateringului, a fost semnificativ.?n consecin??, s-a constatat o sc?dere abrupt? a cererii pentru anumite produse din carne de oaie ?i de capr?.?Prin urmare, sectorul c?rnii de oaie ?i de capr? se confrunt? cu o perturbare a pie?ei din cauza dezechilibrului ?ntre cerere ?i ofert?. Acest fapt are un impact negativ semnificativ asupra marjelor din sector ?i compromite viabilitatea financiar? a agricultorilor din Uniune.??n absen?a unor m?suri ?mpotriva acestei perturb?ri, se preconizeaz? c? pre?urile la produsele din carne de oaie ?i de capr? din Uniune vor sc?dea ?i este posibil ca presiunea descendent? s? continue.Actualul dezechilibru dintre cerere ?i ofert? pe pie?ele de carne de oaie ?i de capr? poate fi atenuat prin depozitarea carcaselor de ovine ?i de caprine cu v?rsta mai mic? de 12 luni, majoritate lor fiind destinat? industriei ospitalit??ii ?i a cateringului.Restric?iile importante de circula?ie instituite ?n statele membre pentru combaterea actualei pandemii de COVID-19 au afectat ?i disponibilitatea for?ei de munc? ?n abatoare ?i ?n unit??ile de prelucrare a produselor alimentare ?i au redus capacit??ile de transport ?i cele logistice.Pentru a atenua aceste condi?ii dificile de pia?? ?i, ?n special pentru a reduce dezechilibrul dintre cerere ?i ofert?, care exercit? o presiune descendent? asupra tuturor pre?urilor la produsele din carne de oaie ?i de capr?, precum ?i pentru a atenua acele condi?ii dificile de pia??, este oportun s? se acorde ajutoare pentru depozitarea de carne proasp?t? ?i refrigerat? de ovine ?i de caprine cu v?rsta mai mic? de 12 luni, precizeaz? Regulamentul UE.Ajutorul se acord? numai pentru cantit??ile de carne proasp?t? sau refrigerat? care nu au fost ?nc? depozitate. Depunerea cererilor de ajutor a ?nceput la APIA?pe data de 7 mai 2020.?Cantitatea minim? eligibil? pentru fiecare cerere este de 5 tone.?La depunerea unei cereri de ajutor pentru produsele eligibile pentru ajutor, valoarea garan?iei necesare ?n conformitate cu articolul 4 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 este de 100 EUR/ton?. Ajutoarele pot fi acordate numai pentru o perioad? de depozitare de 90, 120 sau 150 de zile.Cuantumul ajutorului pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie ?i capr?:Carcase sau semicarcase de miel/capr? cu v?rsta mai mic? de 12 luni, proaspete sau refrigerate - 866 euro/ton? pentru perioada de depozitare de 90 de zile; 89 euro/ton? pentru 120 de zile ?i 915 euro/ton? pentru 150 de zile.REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEIMINISTRUL OROS: SAMSARII IAU BANI DE LA OIERI pentru L?N?! Agroinfo?10 mai 2020 - ANCHET? PENAL? PENTRU SUBVEN?IA LA L?N?. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezv?luit s?mb?t? la Satu Mare c? s-a deschis o anchet? penal? care vizeaz? Programul L?na. Beneficiarii subven?iei acordat? prin acest Program au fost, ?n realitate, samsarii, nu cresc?torii de ovine.Noi, c?nd am venit la minister, am evaluat toate programele de ajutor de minimis ?i am evaluat ?i Programul L?na. Avem ?i balan?a comercial? la Programul L?na ?i am contatat urm?toarele: dac? anul trecut s-au oferit subven?ii de doi lei pe kilogramul de l?n? predat?, toat? l?na care s-a exportat din Rom?nia s-a exportat la un pre? de 3,5 milioane de euro. Practic, aproape c?t toat? subven?ia care s-a oferit. Noi, anul trecut, am exportat subven?ia pe l?n?. S-au importat 7.500 de tone de l?n? prelucrat? aproape la acela?i pre?, pe de o parte.Pe de alt? parte, ?n unele cazuri, sigur, nu este un fenomen general, dar ?n unele cazuri, din p?cate, multe cazuri, aceia care achizi?ionau l?na, samsarii, eu nu m? feresc s? le spun samsari, percepeau ?ntre dou? ?i patru sute de lei pe tona de l?n? de la fermier ?n schimbul consemn?rii ?n carnetul de comercializare a unei cantit??i de l?n? ?n a?a fel ?nc?t fermierul s? ob?in? subven?ia. Au fost multe asemenea cazuri ?i c?nd am f?cut ni?te calcule, cantitatea de l?n? predat? ?i am raportat-o la num?rul de animale, de ovine, am constatat c?, ?n unele ferme, oile au produs anul trecut 36 de kilograme de l?n?, 17 kilograme de l?n?. Noi am luat m?suri administrative ?i concluziile finale ale anchetelor le-am trimis spre organele care se ocup? de acest tip de cercetare, a declarat ministrul agriculturii ?n cadrul vizitei pe care a f?cut-o s?mb?t? la Satu Mare.Condi?iile?pentru accesarea?ajutorului de minimis acordat prin Programul L?na au fost schimbate dup? ce Ministerul Agriculturii a constatat, cu surprindere, c? oaie poate s? produc? ?i 36 de kilograme de l?n?. Astfel, cantitatea de l?n? pe care poate s? o declare cresc?torul la direc?ia pentru agricultur? jude?ean?, institu?ia care se ocup? de acest program, este de maxim 4 kg/oaie. Cresc?torii de ovine din Rom?nia sus?in ?ns? c? Programul L?na, prin care se acord? subven?ia de 2 lei/kg de l?n?, trebuie ref?cut din temelii, altfel ?i va ?mbog??i pe samsari, iar oierii, care ar trebui s? fie adev?ra?ii beneficiari ai?acestui ajutor, nu se aleg cu nimic.Continu? programul de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Basna ?i Mangali?a ?meatmilk ?11 mai 2020 Conform unui comunicat emis de MADR, la finalul saptamanii trecute a fost adoptat? Hot?r?rea privind aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a”, pentru perioada 2020 – 2022, precum ?i a unor m?suri de aplicare a acesteia.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei??i se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020.Prin actul normativ aprobat ast?zi se urm?re?te ?ncurajarea cresc?torilor de animale de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, ?n vederea m?ririi num?rului de animale de reproduc?ie de?inute, precum ?i a num?rului de produ?i valorifica?i de la acestea, cu scopul cre?terii efectivelor de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a, la nivel na?ional.Astfel, se are ?n vedere acordarea unui sprijin de?1.200 lei/cap scroaf?/an,?cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect.Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane juridice.Conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie, la aceast? dat? sunt ?nscrise ?n? Registrul Genealogic un num?r de 1030 capete scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a, dintre care 316 capete scroafe sunt de?inute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un num?r de 714 capete scroafe sunt de?inute de persoane fizice care ??i pot schimba forma de organizare ?i pot deveni eligibile.Odat? cu intrarea ?n vigoare a prezentei hot?r?ri se abrog? HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc”, precum ?i art. II din Hot?r?rea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018.Contractele ?ncheiate ?n baza Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozi?iilor legii ?n vigoare la data c?nd acestea au fost ?ncheiate ?n tot ceea ce prive?te ?ncheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea ?i ?ncetarea acestora.Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat Mai 11, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene au fost publicate regulile privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului.Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat, produsul trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila si rezonabila si sa aiba originea in Uniunea Europeana. Produsul trebuie sa indeplineasca cerin?ele prevazute in sec?iunea VI din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.Cererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020. Termenul pentru transmiterea cererilor pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat este 30 iunie 2020. Cererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat vizeaza produse care au fost deja depozitate.Cantitatea minima per cerere este de 10 tone.Valoarea ajutorului se stabileste dupa cum urmeaza:5,11 euro per tona de produs depozitat in ceea ce priveste costurile de depozitare fixe;0,13 euro per tona per zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 90 si 180 zile.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: .ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro.Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata a untului Mai 11, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a untului si fixarea in avans a valorii ajutorului.Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata, untul trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila si rezonabila si sa aiba originea in Uniune. Produsul trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in sec?iunea IV din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.Cererile pentru subventia APIA pentru depozitarea privata a untului pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020.?Termenul pentru transmiterea cererilor este 30 iunie 2020.?Cererile vizeaza produse care au fost deja depozitate. Cantitatea minima per cerere este de 10 tone.Valoarea subventiei APIA pentru depozitarea privata a untului se stabileste dupa cum urmeaza:9,83 euro per tona de produs depozitat in ceea ce priveste costurile de depozitare fixe;0,43 euro per tona per zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 90 si 180 de zile.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: .ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro .Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Cum obtii subventia APIA pentru depozitarea privata carnii de vita Mai 11, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a carnii proaspete sau refrigerate de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului.Ca urmare a crizei declansate in agricultura si industria alimentara de pandemia cu Covid-19, noul coronavirus chinezesc, Comisia Europeana acorda mai multe forme de sprijin producatorilor si procesatorilor europeni, deci si romanilor!Pentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea privata, carnea trebuie sa fie de calitate sanatoasa si adecvata pentru comercializare si sa provina din Uniune.?Ajutorul se acorda numai pentru cantitatile de carne proaspata sau refrigerata de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult care nu au fost inca depozitate.Depunerea si admisibilitatea cererilor pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vitaCererile pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita pot fi depuse incepand cu 7 mai 2020. Fiecare cerere pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita se refera la produsele cu codul din nomenclatura vamala (codul NC) ex 0201 20 50, respectiv sferturi posterioare separate: partea posterioara a semicarcasei, care contine toate oasele, precum si pulpa si vrabioara anterior, cu minimum trei coaste intregi sau taiate, cu sau fara jaret si cu sau fara fleica, indicandu-se clasa de conformatie relevanta, astfel:S: SuperioaraE: ExcelentaU: Foarte bunaR: BunaO: Destul de bunaCantitatea minima eligibila pentru fiecare cerere pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita este de 10 tone.Cuantumurile corespunzatoare ale ajutorului per perioada de depozitare sunt urmatoarele:pentru o perioada de depozitare de 90 de zile: 1.008 euro/tonapentru o perioada de depozitare de 120 de zile: 1.033 euro/tonapentru o perioada de depozitare de 150 de zile: 1.058 euro/tonaDepozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei scoaterii din depozitare.La depunerea unei cereri de pentru obtinerea subventiei APIA pentru depozitarea privata a carnii de vita pentru produsele eligibile pentru ajutor, valoarea garantiei necesare in conformitate cu articolul 4 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 este de 100 euro/tona.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: .ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro .Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Care sunt conditiile pentru a primi subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra Mai 11, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, din data de 4 mai 2020, au fost publicate o serie de acte normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei, din 30 aprilie 2020 prevede ajutor pentru depozitarea privata a carnii proaspete ?i refrigerate de ovine ?i de caprine cu varsta mai mica de 12 luni, astfel cum se mentioneaza la articolul 17 primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.Produse eligibile pentru a primi subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capraIn cazul carcaselor sau semicarcaselor de miel cu varsta mai mica de 12 luni, proaspete sau refrigerate, precum si a carcaselor sau semicarcaselor de capra cu varsta mai mica de 12 luni, proaspete sau refrigerate, valoarea ajutorului este de:866 de euro/tona pentru o perioada de depozitare de 90 de zile89 de euro/tona pentru o perioada de depozitare de 120 de zile915 euro/tona pentru o perioada de depozitare de 150 de zilePentru a beneficia de subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra, carnea trebuie sa aiba o calitate comercializabila acceptabila ?i rezonabila ?i sa aiba originea in Uniune. Produsul trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in sectiunea III din anexa VI la Regulamentul delegat (UE) 2016/1238.Subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra se acorda numai pentru cantitatile de carne proaspata sau refrigerata care nu au fost inca depozitate.Cererile de subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra pot fi depuse incepand cu data de 7 mai 2020. Fiecare cerere trebuie sa se refere la produsele enumerate mai sus, cu indicarea codului NC relevant. Cantitatea minima eligibila pentru fiecare cerere de subventie APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra este de 5 tone.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit. Ajutoarele pot fi acordate numai pentru o perioada de depozitare de 90, 120 sau 150 de zile.La depunerea unei cereri de ajutor pentru produsele eligibile pentru subventia APIA pentru depozitarea carnii de miel sau capra, valoarea garantiei necesare este de 100 de euro/tona.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: .ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro .Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Care sunt conditiile pentru a primi subventie APIA pentru depozitarea branzeturilor Mai 10, 2020In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, din data de 4 mai 2020, au fost publicate o serie de acte normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.Prin Regulamentul delegat (UE) 2020/591 al Comisiei din 30 aprilie 2020, de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar si exceptional pentru depozitarea privata a anumitor branzeturi si de stabilire in avans a cuantumului ajutorului.Acest regulament prevede o schema de ajutor cu caracter exceptional si temporar pentru depozitarea privata a branzeturilor care se incadreaza la codul NC 0406, cu cateva exceptii pe care le prezentam mai jos.APIA poate plati subventii pentru depozitarea privata a unei cantitati de 931 de tone de branzeturi la nivel national.?Statele membre se asigura ca dispun de un sistem bazat pe criterii obiective si nediscriminatorii, astfel incat sa nu fie depasite cantitatile maxime care le-au fost alocate”, se precizeaza in regulamentul european.Produsele eligibilePentru a beneficia de subventii APIA pentru depozitare privata in temeiul acestei scheme, branzeturile trebuie sa fie de calitate comerciala buna si corecta si sa fie originare din Uniune. Branzeturile trebuie sa aiba, la data la care incepe contractul de depozitare, varsta minima corespunzatoare perioadei de maturare prevazute in caietul de sarcini al produsului in cazul branzeturilor care beneficiaza de o denumire de origine protejata sau de o indicatie geografica protejata in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, sau corespunzatoare unei perioade de maturare normale stabilite de statele membre pentru celelalte branzeturi.Depunerea si admisibilitatea cererilorCererile pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor pot fi depuse incepand cu data de 7 mai 2020. Termenul-limita pentru depunerea cererilor pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor este 30 iunie 2020. Cererile pentru obtinerea subventiilor APIA pentru depozitarea branzeturilor vizeaza produse care sunt deja depozitate.Cantitatea minima pe cerere este de 0,5 tone.Cuantumul ajutorului se stabileste dupa cum urmeaza:15,57 euro pe tona de produs depozitat, pentru costurile de depozitare fixe;0,40 euro pe tona de produs, pe zi de depozitare contractuala.Depozitarea contractuala se incheie in ziua precedenta datei retragerii din depozit.Ajutorul se poate acorda numai daca perioada de depozitare contractuala este cuprinsa intre 60 si 180 zile.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA:?.ro?sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro .Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor?impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Mai multe scheme de sprijin lansate astazi de ministerul Agriculturii. Iata cine poate beneficiaMai 11, 2020MADR va deschide, incepand cu data de 11 mai 2020, sesiuni de primire a proiectelor,? prin care se sprijina investitii pentru prevenirea si combaterea Pestei Porcine Africane (PPA) in Romania, respectiv Masura 5 – Refacerea potentialului de productie agricola afectat de dezastre naturale si de evenimente catastrofale si instituirea unor masuri de prevenire corespunzatoare.Sesiunea se va desfasura in intervalul: 11 mai, ora 9.00 – 31 iulie 2020, ora 16.00.?In conjunctura dificila in care ne aflam, suntem alaturi de agricultori si continuam masurile de sustinere deja anuntate, prin noi scheme de sprijin pe care le-am gandit si le instrumentam in beneficiul fermierilor si al producatorilor din sectorul agroalimentar”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.Care este valoarea sprijinuluiIn cadrul sesiunii ce urmeaza a se deschide pe data de 11 mai 2020, suma disponibila pentru selectia proiectelor va fi de 16.717.235 Euro, depunerea urmand a se face la nivel national, defalcata dupa cum urmeaza:sM 5.1 – Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile – beneficiari publici – 4.750.000 Euro,(defalcata astfel):instalatii dezinfectie: 2.310.000 Euroautoutilitare probe si dotare laboratoare: 1.700.000 Eurocamere frigorifice: 740.000 EurosM 5.1 – Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile – beneficiari privati – 8.289.804 Euro;sM 5.2 – Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale – 3.677.431 Euro.In ceea ce priveste sM 5.1 ce se adreseaza beneficiarilor publici facem precizarea ca intre investitiile eligibile se numara instalatiile de dezinfectie si dezinsectie, autoutilitarele pentru transportul probelor, dotarea laboratoarelor, achizitionarea de camere frigorifice etc.Plafonul maxim pentru submasura 5.1Plafonul maxim al acestei submasuri este de 100.000 euro/proiect, pentru echipamentele si instrumentarul de determinare si diagnostic, mijloace specializate de transport a probelor, respectiv 20.000 euro/proiect, in cazul camerelor frigorifice, iar pentru pentru investitii in instalatii de dezinfectie si dezinsectie este prevazuta o valoare de 30.000 euro/proiect. Pentru aceasta categorie, rata sprijinului public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile, iar in cazul in care sunt indeplinite cumulativ doua conditii –a)Exista o legatura intre investitie si potentialul de productie sib)Autoritatea publica actioneaza in numele diferitilor fermieri si se demonstreaza caracterul colectiv al investitiei, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.Investitiile eligibileIn cazul beneficiarilor privati ai acestei submasuri, respectiv fermieri sau grupuri de fermieri, sunt eligibile investitiile in instalatii de dezinfectie si dezinsectie, achizitia de echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si a infrastructurii sanitare, constructia de garduri de protectie, racordarea la utilitati.Fiecare proiect poate beneficia de maximum 250.000 de euro. Mentionam ca rata sprijinului public nerambursabil pentru fermierii constituiti in forme asociative este de 100%, iar pentru fermierii individuali sprijinul este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.Sprijinul acordat prin aceasta sub-masura urmareste cresterea capacitatii de prevenire a aparitiei epizootiilor si combaterea acestora, precum si reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse si catastrofale asupra potentialului de productie agricola, ca urmare a raspandirii Pestei Porcine Africane in Romania.Cine poate beneficia de submasura 5.2In privinta submasurii 5.2, beneficiarii pot fi fermieri persoane fizice, cooperative agricole si grupuri de producatori. Fondurile acordate prin aceasta submasura vor contribui la refacerea potentialului de productie afectat de PPA, fiind finantate achizitiile de animale de reproductie, atat pentru repopularea si refacerea efectivelor de suine, cat si pentru reprofilarea exploatatiei cu alte specii de animale.De asemenea, pot fi eligibile si costurile cu extinderea si modernizarea in scopul adaptarii adaposturilor de animale. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% si nu va depasi o valoare de 200.000 euro/proiect.Fermieri, atentie! Ultimele zile de inscrieri in Programul Tomata In?mai 11, 2020 Gr?bi?i-v?! Ultima sut? de metri pentru ?nscrierile ?n Programul ”Tomata”!?Documentele necesare pentru ?nscrierea ?n program pot fi depuse/transmise la DAJ inclusiv prin fax sau po?t?, sau ?n format electronic prin e-mail, p?n? la data de 15 mai 2020.Poten?ialii beneficiari sunt:produc?torii agricoli persoane fizice care de?in atestat de produc?torproduc?torilor agricoli persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008produc?torilor agricoli persoane juridice.Pentru a fi eligibili ca s? primeasc? banii, solicitan?ii trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele criterii:s? de?in? osuprafa?? cultivat? cu tomate ?n spa?ii protejate de minimum 1.000 mp, marcat? la loc vizibil, cu o plac? indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care s? se g?seasc? inscrip?ia ?Program sus?inere tomate, anul 2020, beneficiar num?rul ………….., Direc?ia pentru Agricultur? a Jude?ului ………/ Municipiului Bucure?ti”;s? ob?in? o?produc?ie de minimum 3 kg tomate/mp;s? fie ?nregistra?i ?n eviden?ele Registrului agricol?deschis la prim?riile ?n a c?ror raz? administrativ-teritorial? se afl? suprafe?ele cultivate cu tomate ?n spa?iile protejate ?n anul de cerere.s? de?in? Registrul de eviden?? a tratamentelor cu produse de protec?ie a plantelor completat ?ncep?nd cu data ?nfiin??rii culturii.s? fac? dovada produc?iei realizate prin documente justificative privind comercializarea produc?iei.Verific?rile se efectueaz? la ?nceputul rodirii ?i ?nainte de ?nceperea recolt?rii ?n vederea evalu?rii produc?iei. Valorificarea recoltei se face p?n? la data de 15 iunie inclusiv.Documentele justificative,?respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atest? comercializarea produc?iei de?tomate?ob?inute din spa?iile protejate,?se depun la Direc?iile pentru Agricultur? Jude?ene p?n? la data de 30 iunie 2020, inclusiv.Potrivit Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, resursele financiare necesare aplic?rii schemei de ajutor de minimis sunt ?n valoare de 187.500,000 lei, reprezent?nd echivalentul ?n euro al sumei de 39.477,000 euro ?i se asigur? din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.Reamintim c?, ?n contextul restric?iilor impuse de evolu?ia pandemiei, Adrian Oros a venit cu c?teva preciz?ri ?n ceea ce prive?te controalele care trebuiesc f?cute, precum ?i preluarea dosarelor. ?Analiz?nd ceea ce s-a ?nt?mplat ?n ultimii ani, dar ?i cererile depuse, p?n? acum au fost ?nregistrate un num?r de 5874 de cereri pentru beneficiarii la programul tomata. Jude?ele care au cel mai mare num?r de solicitan?i sunt: Olt cu 16.000 de cereri, Dolj – 11.000, Giurgiu – 664, Prahova – 404, Ilfov – 351. La programul usturoiul sunt ?nregistrate cele mai multe cereri ?n jude?ele: Olt – 81, Teleorman – 50, Buz?u – 45, Arad – 31”, a precizat ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Adrian Oros a solicitat Direc?iilor Agricole ca ?acolo unde sunt c?teva sute sau mii de cereri ?ntr-o comun? s? se deplaseze la sediul prim?riei ?i acolo s? preia cererile dac? beneficiarii nu reu?esc s? ??i depun? cererile ?n sistem online a?a cum am cerut imediat dup? instalarea st?rii de urgen??. Iar acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari pentru un jude?, se vor face controale at?t la ?nceputul rodirii, c?t ?i la evaluarea produc?iei. ?n jude?ele unde sunt mai pu?ini beneficiari, cei din DAJ vor avea posibilitatea s? fac? un singur control, fie la ?nceputul rodirii, fie la evaluarea produc?iei. Ne baz?m pe responsabilitatea ?i pe bun? credin?? a beneficiarilor de aceast? m?sur?”, a subliniat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii, despre fraudele din programul ?Tomata”: ?Foarte multe dosare fictive” Mai 11, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca foarte multe dosare de finantare depuse in anii anteriori pentru programul ?Tomata” au avut la baza documente fictive si ca pentru unele dintre acestea au fost deschise dosare penale.Potrivit ministrului, anchetele desfasurate de MADR, in special in judete din sudul tarii, au scos la suprafata mai multe fraude si fonduri ce au fost incasate ilegal.?Am constatat ca in foarte multe judete, sper ca nu aici la dumneavoastra, dar in judetele din sud, in multe judete unde s-au facut verificari, am constatat foarte multe dosare fictive, depuse fictiv. Banii care trebui sa se indrepte catre cei care intr-adevar cultivau tomate in spatii protejate s-au dus si la altii”, a precizat Oros.Anchete penale pentru fraudele comise Ministrul a mai spus ca, in majoritatea cazurilor, au fost sesizate institutiile abilitate pentru a derula anchete penale si pedepsi persoanele responsabile.?Unele s-au terminat cu dosare penale. Nu noi anchetam acest lucru. Am luat masuri administrative si am trimis la cei care se ocupa sa faca partea aceasta penala,. dar am cerut anul acesta mai multa responsabilitate”, a adaugat Adrian Oros.Ministrul demoteaza acuzatiile conform carora ?rosiile romanesti sunt daunatoare”In ceea ce priveste afirmatiile aparute in spatiul public, conform carora rosiile produse in Romania ar fi daunatoare, ministrul a cerut o verificare suplimentara, a modului in care sunt efectuate tratamentele la tomate de catre fermieri.?Am cerut ca anul acesta sa fie facute doua verificari, sa fie un registru de tratamente cu ce substante se folosesc, pentru ca, tot asa, prin februarie sau martie dadeam explicatii prin presa pentru ca aparuse ca tomatele din programul Tomata sunt daunatoare. Ca sa nu mai apara stiri de genul acesta care sa puna sub semnul intrebarii produsele romanesti, am cerut ca fiecare cultivator si fiecare beneficiar al Programului Tomata sa aiba un registru cu substantele pe care le foloseste pentru tratare”, a mai afirmat ministrul.Reamintim cititorilor ca ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate’, pentru anul 2020, este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.?Vezi aici mai multe despre programul ?Tomata”.AFIR si FINANTARIPL??ILE AFIR! ANUN?UL DE AST?ZI AL MINISTRULUI AGRICULTURII!Agroinfo?10 mai 2020 DECLARA?IE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anun?? ast?zi c? pl??ile efectuate de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) au atins cel mai ?nalt nivel din ultimii patru?ani. AFIR a f?cut pl??i, ?n primele 4 luni ale acestui an,?de peste 220 de milioane de euro pentru investi?ii ?n dezvoltare rural?.Cu ajutorul fermierilor, al beneficiarilor publici, al procesatorilor, al antreprenorilor care investesc ?n agricultur? ?i ?n mediul rural cu sprijinul fondurilor europene, am reu?it la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale s? atingem cel mai ridicat nivel al pl??ilor ?n primele patru luni ale anului, comparativ cu aceea?i perioad? a anilor anteriori (respectiv, 2019, 2018, 2017, 2016) de implementare a PNDR 2014-2020.Din ianuarie ?i p?n? ?n prezent, am ajuns la un total de peste 220 de milioane de euro – pl??i efectuate prin AFIR pentru investi?iile din mediul rural. ?i am reu?it aceast? performan?? ?n condi?iile ?n care travers?m cu to?ii, beneficiari PNDR ?i angaja?i ai Ministerului ?i ai structurilor subordonate, o perioad? cu foarte multe provoc?ri.Mul?umesc beneficiarilor PNDR ?i ?i asigur ?n continuare de sprijinul meu ?i al colegilor mei pentru atingerea obiectivelor comune!?A scris ministrul agriculturii pe pagina sa oficial? Facebook.AFIR: Investitii pana la 1 MILION EURO/PROIECT pentru infrastructura de irigatii In?mai 11, 2020 AFIR a lansat ?n consultare public? Ghidul solicitantului pentru subm?sura 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice” – componenta infrastructur? de iriga?ii, din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficial? de internet?, la sec?iunea Transparen?? decizional?.Beneficiarii eligibili?pentru acest tip de finan?are sunt:Organiza?iile Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (OUAI), constituite din proprietariUtilizatori de terenuri agricole conform legisla?iei ?n vigoareFedera?iile Organiza?iilor Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (FOUAI) pot depune cereri de finan?are numai ?n m?sura ?n care sunt de?in?tori de infrastructur? secundar? de iriga?ii preluat? prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructur? este definit? conform Legii nr. 138/ 2004 a ?mbun?t??irilor funciare, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare).Fondurile europene disponibile?prin subm?sura 4.3 pentru componenta infrastructur? de iriga?ii sunt 100% nerambursabile ?i?nu?pot dep??i valoarea de 1 milion de euro/proiect?pentru sistemele de iriga?ii aferente sta?iilor de pompare de punere sub presiune (SPP).AFIR reaminte?te c? achizi?ia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitat? la un procent de maximum 30% din valoarea total? eligibil? a proiectului, din care s-a sc?zut valoarea aferent? a echipamentelor de irigat.Perioada de consultare public? este de 10 zile calendaristice de la data public?rii pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subm?sura 4.3 – componenta infrastructur? de iriga?ii. To?i cei interesa?i pot s? transmit? propuneri sau observa?ii pe adresa de e-mail?consultare@, p?n? la data de 16 mai 2020.START depuneri cereri pentru finantari de 70% din valoarea primei de asigurare In?mai 11, 2020Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a dat startul sesiunii de depunere a cererilor pentru finan?area cu fonduri europene a primelor de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor. Sesiunea va fi deschis? ?n intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020 ?i va ?ncepe cu sectorul vegetal, iar perioada de primire a cererilor de finan?are ?n care se vor putea depune cererile de finan?are aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicat? ulterior ?i anun?at? pe pagina de internet.O noutate important? este faptul c? se va organiza o sesiune anul? de primire a cererilor de finan?are, fa?? de sesiunea precedent?, c?nd existau sesiuni diferite pentru culturile de prim?var? ?i pentru cele de toamn?. Sesiunea de depunere a cererilor de finan?are va dispune de o alocare total? de aproximativ?40 milioane euro.Sprijinului financiar este de 70% din valoarea primei de asigurare?Spre deosebire de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an, include o serie de ?mbun?t??iri ?i simplific?ri. Astfel, o prim? modificare o reprezint? intensitatea unic? a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare?eligibile ?i pl?tit? efectiv de c?tre fermier (solicitantul finan??rii), fa?? de sesiunea anterioar? c?nd intensitatea era calculat? ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei asigurate.Pa?ii de urmat sunt mai simpliO alt? simplificare se refer? la eliminarea obligativit??ii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol ?i acceptarea documentelor aferente pl??ilor prin POS pentru justificarea pl??ii a cel pu?in 50% din valoarea integral? a primei de asigurare. Totodat?, a fost simplificat? ?i Cererea de finan?are, ?n sensul elimin?rii obligativit??ii de a completa suprafe?ele asigurate pentru fiecare parcel?, precum ?i a calculului privind dimensiunea economic? a exploata?iei.Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil ?n cadrul subm?surii 17.1, solicitan?ii trebuie s? fie fermieri activi, s? ?ncheie cu o societate de asigur?ri un contract pentru riscurile eligibile prev?zute de Ghidul solicitantului ?i s? se angajeze s? pl?teasc? valoarea integral? a primei de asigurare ?n cuantumul ?i la termenele prev?zute ?n contract.Riscurile eligibile pentru a ob?ine finan?areRiscurile eligibile ?n cadrul acestei linii de finan?are sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv:?seceta, ar?i?a, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul (timpuriu de toamn?, de iarn? sau t?rziu de prim?var?), ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finan?are se num?r? ?i infest?rile cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor?prev?zute ?n HG nr. 563/2007, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Prin intermediul subm?surii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigur?rilor ?i riscurile asociate bolilor animalelor?care figureaz? ?n Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 ?i care nu fac obiectul desp?gubirilor prin alte programe cu finan?are european? sau na?ional?.Preciz?m c? producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infest?rii cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor trebuie s? fie recunoscute ?n mod oficial de c?tre autorit??ile competente din Rom?nia.To?i cei interesa?i pot consulta, ?n vederea preg?tirii documenta?iei necesare pentru depunere, Ghidul solicitantului ?i anexele aferente pe site-ul Agen?iei,?, la sec?iunea Investi?ii PNDR, ?n pagina dedicat? subm?surii 17.1.Jos palaria beneficiarilor PNDR! Exemplul unui proiect de nota zece finantat prin SM 6.2 In?mai 11, 2020 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale finan?eaz? 1.893 de proiecte pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole ?n zone rurale, prin subm?sura 6.2 a Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020 (PNDR 2020), valoarea contractelor de finan?are fiind de 111,3 milioane de euro.Un exemplu de proiect finan?at prin?subm?sura 6.2?(Sprijin pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole ?n zone rurale) este???nfiin?are ?i dotare firm? de produc?ie de p?l?rii ?n spa?iul rural”, implementat de c?tre o societatea din comuna Ighiu, jude?ul Alba.Proiectul a fost depus de administratoarea societ??ii SRL Aura Iulian RA?IU, beneficiarul finan??rii PNDR, ?n luna iulie a anului 2016, av?nd o valoare total? de 70 mii euro. Cum finan?area european? nerambursabil? ?n cadrul m?surii este de 100% nerambursabil?, beneficiarul a primit din partea AFIR aceast? sum? integral, ?n dou? tran?e.Conform Planului de Afaceri, beneficiarul a construit un spa?iu format din camera de lucru, magazie ?i grup sanitar, dotate corespunz?tor pentru desf??urarea activit??ii propuse prin proiect. De asemenea, a achizi?ionat echipamente noi ?i performante, necesare produc?iei de p?l?rii, precum ?i materie prime ?i auxiliar?.Un proiect de succes este explicat ?n cele mai mici detaliiConfec?ionarea unei p?l?rii presupune parcurgerea mai multor etape. Echipamentele achizi?ionate ?n cadrul proiectului au simplificat fluxul tehnologic ?i permit realizarea unui num?r mai mare de p?l?rii ?i a unor modele c?t mai variate.Beneficiarul a planificat fiecare etap? a fluxului tehnologic, asigur?ndu-se c?, ?n momentul ob?inerii finan??rii, este gata pentru a porni produc?ia. Astfel, plec?nd de la aprovizionarea cu materie prim?, p?n? la strategia de v?nzare, toate etapele au fost analizate,Proiectul finantat: firm? de produc?ie de p?l?rii ?n spa?iul rural defalcate ?i explicate am?nun?it ?n planul de afaceri depus la AFIR.Produsele, v?ndute la t?rguri ?i pie?e, dar ?i pe internetProdusele confec?ionate ?n cadrul societ??ii sunt comercializate ?n t?rgurile ?i pie?ele din ?mprejurimi, magazine, precum ?i prin intermediul internetului. Societatea realizeaz? p?l?rii b?rb?te?ti clasice ?i moderne, ad?ug?nd noi modele pentru noi clien?i, inclusiv p?l?rii de dama.Proiectul a demarat ?n a patra lun? de la semnarea Contractului de finan?are ?i a fost implementat ?n totalitate ?n 48 de luni. Pe perioada implement?rii, societatea a comercializat produse de minim 45% din valoarea primei tran?e de plat?. Prin implementarea proiectului s-au creat dou? locuri de munc? ?i s-au introdus pe pia?? produse fabricate ?n Rom?nia.Pentru?Subm?sura 6.2, care a avut o alocare de 106,5 milioane euro, au fost solicit?ri de fonduri de 345,1 milioane de euro, pentru peste 6 mii de proiecte. Au fost selectate spre finan?are 1.893 de proiecte ?n valoare de 111,3 milioane euro. Pl??ile c?tre beneficiari efectuate p?n? ?n acest moment se ridic? la 84,6 milioane de euro – un grad de utilizare a fondurilor alocate de 79,4%.ALTELEMinistrul agriculturii, vizit? la singurul produca?tor rom?n de pompe pentru iriga?ii ra?mas i?n activitate! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Ministrul agriculturii a vizitat vineri, 8 mai, societatea Mecanex SA Botos?ani, singurul produca?tor de pompe pentru iriga?ii ra?mas i?n activitate pe teritoriul Roma?niei. ?eful de la Agricultur? s-a ar?tat ?nc?ntat dup? ce a vizitat fabrica ?i a promis c? va sus?ine compania pentru a lansa pe pia?? c?t mai multe piese de schimb ?i pompe pentru iriga?ii.”Societatea MECANEX SA Botos?ani este i?n momentul de fat?a? singurul produca?tor de pompe ra?mas i?n activitate pe teritoriul Roma?niei. I?n majoritatea sistemelor de irigat?ii din t?ara?, avem pompe fabricate s?i instalate de aceasta? societate. Acum, mai mult deca?t orica?nd, este nevoie de piesele de schimb, de pompele s?i de serviciile de i?ntret?inere oferite de aceasta? companie roma?neasca?!”, a ar?tat ministrul ?ntr-o postare din mediul online.Acesta a completat, potrivit presei locale, c? va ?ncuraja fabrica din Boto?ani. ”Este o perioad? ?n care putem s? ?ncuraj?m toate produsele rom?ne?ti, f?r? s? ne fie team? c? o s? ne certe cineva din UE”, a spus ministrul. Al?turi de ministrul Adrian Oros s-a aflat ?i senatorul PNL, Costel ?optic?, cel care i-a ?i lansat ?efului de la agricultur? invita?ia de a vizita jude?ul Boto?ani. Oficialul a transmis c? unul dintre scopurile prezen?ei ministrului Adrian Oros, ?n Boto?ani a fost acela de a vizita singurul agent economic din ?ar? care produce pompe pentru iriga?ii.”Jude?ul nostru este unul preponderent agricol, de aceea sprijinind singurul produc?tor de pompe pentru iriga?ii din Rom?nia ?nseamn? at?t un plus pentru fermieri c?t ?i pentru economia local?. At?t eu, ?n calitate de senator c?t ?i ministrul Agriculturii ne vom preocupa s? g?sim solu?ii ?i s? lu?m m?surile adecvate pentru a sprijini agentul economic boto??nean care, prin activitatea sa, ar rezolva problematica sistemului na?ional de iriga?ii, mai ales c? ?n ultimii ani seceta a devenit un inamic important pentru sectorul agricol”, a comentat ?optic? ?n mediul online.Ministrul a f?cut un tur al fabricii iar reprezentan?ii agentului economic i-au explicat importan?a men?inerii pe pia?a din Rom?nia a activit??ii de produc?ie a pompelor pentru iriga?ii.Potrivit informa?iilor de pe site-ul propriu, societatea Mecanex SA Boto?ani ofer? servicii complete ?n producerea pompelor, pieselor de schimb pentru pompe, pieselor turnate sau prelucrate, construc?iilor sudate ?i g?se?te permanent solu?ii inovative, adaptate cerin?elor clien?ilor.Personalul calificat ?i tehnologia din dotare produc ?i execut? o gam? variat? de echipamente ?i agregate, produse turnate ?i prelucrate, av?nd utiliz?ri ?n diferite domenii. ?n cadrul companiei lucreaz? aproximativ 120 de angaja?i, speciali?ti cu o experien?? bogat?, care colaboreaz? pentru a v? oferi cele mai bune solu?ii. Ministrul Oros a preluat problemele fermierilor la Boto?ani. Ce le-a promis ?eful de la Agricultur?! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a efectuat vineri, 8 mai, o vizit? ?n jude?ul Boto?ani, la invita?ia senatorului PNL, Costel ?optic?. Oficialul de la Agricultur? a discutat despre problemele agricole, promovarea produc?torilor locali de produse autentice, efectele secetei dar ?i despre modalit??i de sprijinire a antreprenorilor locali, inclusiv a unicului produc?tor de pompe pentru iriga?ii din Rom?nia.?n cadrul vizitei, ministrul s-a ?nt?lnit cu prefectului jude?ului, Dan Nechifor, care ne-a declarat c? Adrian Oros a notat toate probleme transmise de autorit??ile din zona Moldovei dar ?i de fermierii boto??neni care au participat la ?nt?lnire.”Am avut o ?edin?? cu to?i factorii responsabili din jude?, adic? tot ce ?nseamn? reprezentan?ii asocia?iilor din zootehnie, cultura cerealelor, piscicultur? ?i c??iva fermieri care ?i-au prezentat problemele specifice domeniului de activitate. Domnul ministru a notat toate aceste idei ?i c?nd va ajunge la Bucure?ti va ?ncerca s? le rezolve. Am fost ?n vizit? la singura fabric? de pompe pentru sisteme de iriga?ii care a mai r?mas ?n Rom?nia, Mecanex Boto?ani. De acolo domnul ministrul a mers la un cultivator de tomate ?i dup? aceea la Sta?iunea de Cercetare de la Pop?u?i”, ne-a declarat Dan Nechifor.Acesta a subliniat c? cele mai mare probeleme pe care i le-a transmis ministrului sunt legate de secet?, piscicultur? ?i zootehnie. ?La piscicultur? este vorba despre subven?iile care nu au existat niciodat? ?n acest domeniu. Iar ?n zootehnie despre sc?derea pre?ului la lapte pe care ?l ofer? procesatorii. La noi ?n jude? vorbim de o sc?dere de circa 45 la sut?”, a mai spus Nechifor. Ministrul a fost ?nso?it pe toat? durata vizitei de senatorul Costel ?optic?Senatorul Costel ?optic? a transmis ?n mediul online c? al?turi de ministrul agriculturii, la sediul Institu?iei Prefectului, a avut o ?nt?lnire cu reprezentan?ii unit??ilor din domeniul agricol (Direc?ia Agricol?, APIA, ANIF ?i AFIR), dar ?i cu reprezentan?i ai produc?torilor locali de produse tradi?ionale ?i ai asocia?iilor de cereale ?i de animale, care au expus problemele cu care se confrunt? la ora actual?.”Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a r?spuns cu informa?ii exacte ?i cu solu?ii concrete pentru to?i cei care opereaz? ?n domeniul agricol ?i de asemenea a preluat problemele cu care se confruntau p?n? acum, dar ?i din cauza contextului actual de stare de urgen??”, a subliniat senatorul liberal.Oficialul a mai completat c? problematica iriga?iilor, a fenomenelor meteo care afecteaz? culturile, a cre?rii unui centru anti-grindin?, a sprijinului pe care ?l pot ob?ine fermierii de la institu?iile abilitate sunt doar c?teva dintre subiectele puse pe mas? de c?tre fermierii ?i reprezentan?ii domeniului agricol din jude?ul Boto?ani.Pe lista minitrului s-a aflat ?i Sta?iunea de Cercetare Pop?u?i unde a fost primit de directorul institu?iei, Ionic? Nechifor. Acesta a declarat c? ?n cadrul vizitei au avut loc discu?ii privind viitorul activit??ii de cercetare. ”Cercetarea este o prioritate ?n activitatea domnului ministru. Sta?iunea de Cercetare de la Pop?u?i poate deveni un proiect pilot ?n sectorul zootehniei”, a ar?tat Ionic? Nechifor. Amnistie fiscal? pentru fermierii care ??i achit? datoriile la stat p?n? pe 15 decembrie 2020! Ramona Dasc?lu - 9 mai 2020 Amnistie fiscal? pentru fermierii care ??i achit? datoriile la stat p?n? pe 15 decembrie 2020! Guvernul a aprobat amnistia fiscal? propus? de Ministerul Finan?elor pentru dob?nzi, penalit??i ?i alte accesorii datorate de contribuabilii care vor achita principalul restan?elor p?n? la data de 15 decembrie 2020.Principalele beneficii ale introducerii amnistiei sunt relansarea economiei ?i dep??irea unor probleme economice ale contribuabililor, precum ?i diminuarea datoriilor acestora.Facilit??ile fiscale vizeaz? to?i contribuabilii care au datorii restante la 31 martie 2020: persoane fizice, juridice, persoane fizice care desf??oar? activit??i economice sau profesii libere, entit??i f?r? personalitate juridic?, institu?ii publice, etc.Prin aprobarea amnistiei se are ?n vedere ?ncasarea obliga?iilor bugetare restante la 31 martie 2020, precum ?i obliga?iile bugetare cu termene de plat? ?ntre 1 aprilie 2020 si 15 decembrie 2020, astfel c?, pe de o parte, anularea accesoriilor sprijin? contribuabilii care pot folosi lichidit??ile de care dispun pentru continuarea activit??ii afectat? direct sau indirect de criza Covid – 19 ?i permite cur??area bilan?urilor de datorii, iar pe de alt? parte, se asigur? o cre?tere a veniturilor la bugetul general consolidat, informeaz? Agerpres.Ministerul de Finan?e estimeaz? un impact bugetar pozitiv de p?n? la 2 miliarde de lei.Ordonan?a de Urgen?? reglementeaz? 4 tipuri de facilit??i fiscale ?i acoper? toate situa?iile cu care se pot confrunta contribuabilii:M?sura 1 vizeaz? anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, ?n cazul contribuabililor care la aceast? dat? au ?n sold at?t obliga?ii bugetare accesorii c?t ?i obliga?ii bugetare principale.?n acest caz, pentru a beneficia de m?sura anul?rii accesoriilor, contribuabilii trebuie s? pl?teasc? obliga?iile bugetare principale restante la 31 martie 2020, s? achite obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), s? depun? toate declara?iile fiscale ?i s? depun? cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020.Cu alte cuvinte, la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, contribuabilul nu trebuie s? mai aib? niciun fel de datorie, cu excep?ia accesoriilor care se anuleaz?.Cea de-a doua m?sur? are ?n vedere anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declara?ie rectificativ?, cu scaden?? anterioar? datei de 31 martie 2020 inclusiv.?n acest caz, contribuabilii care consider? c? sunt erori ?n sumele declarate ini?ial pot depune declara?ie rectificativ? prin care s? declare obliga?iile suplimentare ?i pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obliga?iilor declarate suplimentar dac? pl?te?te aceste obliga?ii, precum ?i obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), depune toate declara?iile fiscale ?i, bine?n?eles, depune cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020.M?sura a treia se refer? la anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale cu scaden?e anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv dac? la aceast? dat? contribuabilul are ?n sold doar accesorii iar obliga?iile bugetare principale au fost stinse.?n acest caz, pentru a beneficia de m?sura anul?rii accesoriilor, contribuabilii trebuie s? pl?teasc? obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), s? depun? toate declara?iile fiscale si s? depun? cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020.M?sura 4 vizeaz? anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emis? ca urmare a inspec?iei fiscale sau verific?rii situa?iei fiscale personale, care este ?n curs de derulare la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen?a.?n acest caz, contribuabilii care la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei au ?n derulare o inspec?ie fiscal? ori o verificare a situa?iei fiscale personale pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obliga?iilor stabilite suplimentar de organul de control dac? pl?tesc aceste obliga?ii p?n? la termenul de plata stabilit ?n decizia de impunere ?i dac? depun cererea de anulare a accesoriilor ?n termen de 90 de zile de la data comunic?rii deciziei, indiferent dac? acest control a fost finalizat p?n? la 15 decembrie 2020 sau ulterior acestei date.Aceste facilit??i fiscale pot fi aplicate ?i de autorit??ile administra?iei publice locale, op?ional, dac? consiliul local stabile?te, prin hot?r?re, aplicarea acestor prevederi, precum ?i procedura aplicabil?.Facilit??ile fiscale sunt aplicate ?i de alte autorit??i sau institu?ii publice care administreaz? obliga?ii bugetare, ?n sensul ca ?i aceste entit??i anuleaz? accesoriile pentru obliga?iile bugetare pe care le administreaz?, dac? sunt ?ndeplinite condi?iile prev?zute de ordonan?a de urgen?a.Contribuabilii pot notifica organului fiscal inten?ia de a beneficia de anularea accesoriilor. ?n acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul anul?rii se instituie un regim special de administrare. Pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a beneficia de anularea accesoriilor, dob?nzile, penalit??ile ?i toate accesoriile care pot fi anulate ?i care au fost achitate dup? data intr?rii in vigoare a ordonan?ei de urgen?a, se restituie, la cerere, potrivit Codului de procedur? fiscal?.?n cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen??, ?n scopul acord?rii posibilit??ii de a beneficia de anularea accesoriilor se reglementeaz? posibilitatea contribuabilului de a efectua pl??i din sumele indisponibilizate ca efect al popririi.Dac? ?ndepline?te condi?iile, un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor ?n oricare dintre facilit??ile fiscale men?ionate anterior. Astfel, un contribuabil poate s? cumuleze toate facilit??ile dac? p?n? la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv ?ndepline?te condi?iile prev?zute de ordonan?a de urgen??.Contribuabilii care la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen?a beneficiaz? de e?alonare la plata pot beneficia de facilit??ile fiscale dac? ?ndeplinesc condi?iile impuse de ordonan?a, pe de o parte, iar pe de alta parte, doresc ?i men?inerea e?alon?rii la plata, ori dac? finalizeaz? e?alonarea p?n? la 15 decembrie 2020, textul ordonan?ei f?c?nd distinc?ie ?ntre aceste situa?ii. Situa?ie dificil? pentru agricultori ?i fermieri. Se cere sprijin financiar de urgen?? ?Bogdan Ungureanu 1 0 mai 2020??? ? Federa?ia Na?ional? a Sindicatelor din Industria Alimentar? - Sindalimenta lanseaz? un apel la unitate adresat agricultorilor ?i produc?torilor de alimente din Rom?nia ?i cere luarea unor m?suri de sprijin pentru sectoarele din agricultur? afectate de secet? ?i pandemia de coronavirus, conform unui comunicat al organiza?iei.?Comitetul de ini?iativ? invit? reprezentan?ii agriculturii ?i industriei alimentare din Rom?nia s? se uneasc? ?ntr-o singur? voce care s? strige cu toat? for?a c? agricultura ?i industria alimentar? din Rom?nia reprezint? prioritate na?ional?. Agricultorii ?i procesatorii rom?ni trebuie s? solicite tuturor celor care r?spund de destinele ??rii, ca agricultura ?i industria alimentar? s? fie considerate sectoare cu grad de prioritate 0. S?n?tatea, agricultura ?i siguran?a alimentelor trebuie s? reprezinte principiile de baza ?ntr-o ?ar? cu un poten?ial uria?. Seceta f?r? precedent din acest an ?i pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile agricole pe suprafe?e ce dep??esc 3 milioane de ha”, se spune ?n comunicat.?n document se men?ioneaz? urgentarea finan??rii ?nfiin??rii fermelor de reproduc?ie ?n sectorul porc ?n condi?iile ?n care Rom?nia import? peste 80% din necesarul de?carne de porc.De asemenea, se cere urgentarea finan?area ?nfiin??rii fermelor de reproduc?ie ?n sectorul pas?re. Potrivi comunicatului, Rom?nia import? 95% din pui din Polonia, iar riscul infest?rii cu grip? aviar? ?i salmonela este iminent.Totodat?, se solicit? acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitarea urgent? a sistemelor de iriga?ii ?i punerea lor ?n func?iune; ?nfiin?area ?n regim de urgen?? a Camerelor Agricole; credite f?r? dob?nd? pentru materia prim? ?i salariile angaja?ilor din industria alimentar?; eliminarea taxelor aferente salariilor angaja?ilor pe o perioad? de minim 6 luni; modificarea ?n regim de urgen?? a Legii nr. 62/2011, republicat?, cu consultarea reprezentan?ilor patronatelor ?i sindicatelor de tip federativ, potrivit?Agerpres.MESAJUL MINISTRULUI OROS pentru FERMIERII MICI ?I MUL?I! Agroinfo?10 mai 2020 - CE LE TRANSMITE ?EFUL MADR FERMIERILOR MICI ?I MUL?I DIN ROM?NIA? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, le-a transmis s?mb?t?, 9 mai 2020, un mesaj fermierilor mici ?i mul?i din Rom?nia, ??ranilor. Mesajul ?efului MADR este transmis de la Satu Mare unde acesta a vizitat, la sf?r?itul s?pt?m?nii,?fermieri ?i procesatori.Problema l?nii ?i-n general problema produselor celor mici ?i mul?i este c? reu?esc s?-?i v?nd? foarte greu produsele chiar dac? au ?nv??at s? produc? bine ?i-n cantitate destul de mare ?i ca ?i calitate iar??i, reu?esc s? v?nd? foarte greu pentru c? nu sunt asocia?i.Sfatul meu a fost dintotdeauna, nu doar de acum de c?nd sunt ministru, fermierii mici, ??ranii, dac? nu intr? ?n cooperative nu vor putea s? reziste, nu vor avea putere de negociere, nici atunci c?nd ??i procur? inputurile, dar nici atunci c?nd vor s?-?i v?nd? produsele.Singura ?ans? pentru cei mici este aceast? cooperativ?, aceast? asociere economic?, mai ales c? aceste cooperative ofer? ?i facilit??i fiscale.??n cazul l?nii, marile asocia?ii dac? ar intra ?ntr-o astfel de form? de asociere, cooperativ?, ar putea s?-?i fac? centre de prelucrare ?i presp?lare a l?nii de oaie,?iar dup?, acea l?n? ar deveni mult mai interesant? pentru cei care vor s? o prelucreze. Fie ?n domeniul textil, fie, cea mai de slab? calitate, ?n domeniul industrial,?le-a transmis, s?mb?t?,?ministrul agriculturii fermierilor mici ?i mul?i.Ministrul agriculturii a vizitat, la sf?r?itul s?pt?m?nii, fermieri??i procesatori din Satu Mare. Adrian Oros a fost la unul dintre cei mai mari procesatori, Unicarm,?care de?ine o?ferm? de 1.400 de?bovine, dar ?i abatoare ?i un lan? de 120 de magazine, o afacere integrat??din domeniul agriculturii. MADR:Fonduri de 16,7 milioane de euro pentru combaterea PPA ?i refacerea poten?ialului agricol, ?ncep?nd de luni I.M.Politic??/?11 mai Peste 16,7 milioane de euro vor fi disponibili, ?ncep?nd de luni, pentru investi?ii necesare prevenirii ?i combaterii pestei porcine africane ?i refacerii poten?ialului de produc?ie agricol? afectat de dezastre naturale ?i de evenimente catastrofale, potrivit Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Astfel, ?ncep?nd cu data de 11 mai 2020, ora 9:00, vor fi primite proiecte pe sM 5.1 - Sprijin pentru investi?iile ?n m?suri preventive destinate s? reduc? efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile ?i ale evenimentelor catastrofale probabile din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR), suma alocat? pentru beneficiarii publici fiind de 4.750.000 euro, iar pentru cei priva?i, ?n cadrul acelea?i subm?suri, de 8.289.804 euro.Sesiunea de primire de proiecte va fi deschis? p?n? la data de 31 iulie 2020, ora 16:00.Potrivit MADR, din suma total? alocat? beneficiari publici, de 4,75 milioane de euro, cele mai multe fonduri vor fi destinate pentru achizi?ia de instala?ii de dezinfec?ie, circa 2,31 milioane de euro, urmate de 1,7 milioane de euro pentru autoutilitare probe ?i dotare laboratoare, iar pentru camere frigorifice - 740.000 de euro."?n ceea ce prive?te sM 5.1 ce se adreseaz? beneficiarilor publici facem precizarea c? ?ntre investi?iile eligibile se num?r? instala?iile de dezinfec?ie ?i dezinsec?ie, autoutilitarele pentru transportul probelor, dotarea laboratoarelor, achizi?ionarea de camere frigorifice etc. Plafonul maxim al acestei subm?suri este de 100.000 euro/proiect, pentru echipamentele ?i instrumentarul de determinare ?i diagnostic, mijloace specializate de transport a probelor, respectiv 20.000 euro/proiect, ?n cazul camerelor frigorifice, iar pentru pentru investi?ii ?n instala?ii de dezinfec?ie ?i dezinsec?ie este prev?zut? o valoare de 30.000 euro/proiect. Pentru aceast? categorie, rata sprijinului public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile, iar ?n cazul ?n care sunt ?ndeplinite cumulativ dou? condi?ii, respectiv exist? o leg?tur? ?ntre investi?ie ?i poten?ialul de produc?ie ?i autoritatea public? ac?ioneaz? ?n numele diferi?ilor fermieri ?i se demonstreaz? caracterul colectiv al investi?iei, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile", precizeaz? reprezentan?ii MADR.?n cazul beneficiarilor priva?i ai acestei subm?suri, respectiv fermieri sau grupuri de fermieri, sunt eligibile investi?iile ?n instala?ii de dezinfec?ie ?i dezinsec?ie, achizi?ia de echipamente pentru asigurarea biosecurit??ii ?i a infrastructurii sanitare, construc?ia de garduri de protec?ie, racordarea la utilit??i.Fiecare proiect poate beneficia de maximum 250.000 de euro. "Men?ion?m c? rata sprijinului public nerambursabil pentru fermierii constitui?i ?n forme asociative este de 100%, iar pentru fermierii individuali sprijinul este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile", spun reprezentan?ii MADR,conform Agerpres.Sprijinul acordat prin aceast? sub-m?sur? urm?re?te cre?terea capacit??ii de prevenire a apari?iei epizootiilor ?i combaterea acestora, precum ?i reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse ?i catastrofale asupra poten?ialului de produc?ie agricol?, ca urmare a r?sp?ndirii pestei porcine africane ?n Rom?nia.?n ceea ce prive?te sM 5.2 - Sprijin pentru investi?ii privind refacerea terenurilor agricole ?i a poten?ialului de produc?ie afectate de dezastre naturale, de condi?ii de mediu adverse ?i de evenimente catastrofale, suma alocat? este 3.677.431 euro.Beneficiarii pot fi fermieri persoane fizice, cooperative agricole ?i grupuri de produc?tori.Fondurile acordate prin aceast? subm?sur? vor contribui la refacerea poten?ialului de produc?ie afectat de PPA, fiind finan?ate achizi?iile de animale de reproduc?ie, at?t pentru repopularea ?i refacerea efectivelor de suine, c?t ?i pentru reprofilarea exploata?iei cu alte specii de animale. De asemenea, pot fi eligibile ?i costurile cu extinderea ?i modernizarea ?n scopul adapt?rii ad?posturilor de animale. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% ?i nu va dep??i o valoare de 200.000 euro/proiect.Adrian Oros: ”Nu vreau sa alertez populatia cu privire la scumpirea alimentelor” In?mai 10, 2020 “Preturile alimentelor vor? depinde de foarte multe lucruri, de evolutia, de durata evolutiei pandemiei, de ceea ce se intampla si la nivel european, si la nivel mondial in industria alimentara si de agricultura, depinde de foarte multi factori” a declarant demnitarul aflat intr-o vizita de lucru la Satu Mare.Chiar daca au fost afectate, de la inceputul crizei, anumite domenii de activitate, din fericire in agricultura si industria alimentara inca nu s-au inregistrat pierderi foarte mari.? Acum se face o evaluare exacta pentru ai sprijini pe agentii economici sau pe fermierii, care? au inregistrat pierderi a subliniat Oros , in timpul declaratiilor de presa.??El a precizat ca vor putea fi cheltuiti 80 de milioane de euro, din fonduri europene,? pentru diminuarea efectelor. Pentru agricultori pana la 5.000 de euro, pentru procesatori pana la 50.000 de euro. Sunt niste scheme de sprijin care se adreseaza fermierilor mici si medii.Adrian Oros mai a declarat ca din primele evaluari exista aproape un milion de hectare de culturi afectate de seceta in Romania, iar unii fermieri se gandesc sa reinsamanteze pentru a-si diminua pierderile.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros:“Toti cei care vor suferi pierderi datorita secetei o sa fie despagubiti. Nu au mai fost despagubiti de multa vreme pentru aceste pierderi provocate de seceta. Din pacate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost insamantate in toamna cu grau, secara, cereale si rapita, pana acum, din datele partiale pe care le avem, se pare ca aproape un milion de hectare sunt afectate intr-o anumita masura, de peste 50% grad de afectare”In teren, se afla deja? echipe ale ministerului care verifica situatia, iar la finalul lunii va exista o evaluare pentru a sti ce sume trebuie platite.Agricultorii, la mila lui Dumnezeu. Hoti, seceta, mistreti si alte necazuri nestiute In?mai 11, 2020 Criza de coronavirus a schimbat percep?ia fermierilor, dar ?i a oamenilor politici asupra agriculturii ?i importan?a pe care o are aceasta. Agricultorii spun c? de?i muncesc cu drag p?m?ntul, munca este mai grea ?i implic? multe riscuri, de care mul?i oameni nu ?tiu. Fermierii spun c? le este fric? s?-?i lucreze p?m?nturile de team? s? nu fie lua?i la b?taie de ho?ii care au ?i ie?ti la ?recoltat”. Condi?iile nu sunt deloc favorabile pentru culturile agricole ?n acest an, una dintre probleme fiind ?i condi?iile meteo nefavorbaile.SecetaCulturile de gr?u, rapi?? ?i floarea-soarelui sunt deja afectate de secet?. De asemenea, diferen?ele mari de temperatur? dintre zi ?i noapte au f?cut ca plantele s? nu aib? un ciclu normal de cre?tere. Ca ?i c?nd nu ar fi destul, fermierii care lucreaz? p?m?ntul din jurul localit??ii Cheriu, jude?ul Bihor, spun c? asupra lor s-a ab?tut ?i alt? n?past?: ho?ii ?i mistre?ii.Animalele care pasc pe terenuri str?ineUn agricultor care lucreaz? 60 de hectare ?n aceast? zon? a povestit c? s?pt?m?na trecut? a ie?it s? fac? stropirile la gr?u. ??n lan erau mai mul?i cai. Le-am solicitat proprietarilor, romi din colonia din sat, s? scoat? animalele din gr?u, dar ?ase in?i s-au n?pustit asupra mea ?i a fiului meu cu care eram ?i ne-au luat la b?taie. Abia am reu?it s? urc?m ?n tractor ?i s? plec?m. Am sunat la 122, a venit poli?ia, dar problema r?m?ne. ?n fiecare zi caii sunt tot acolo dar eu nu mai ?ndr?znesc s? le spun nimic. Mai bine renun? la recolt? dec?t la via??”, a spus Marius Szilagyi, citat de?bihon.ro.?M? face s? m? g?ndesc c? este timpul s? renun? la agricultur?”Cu aceea?i problem? se confrunt? ?i fermierul Valentin Mierlu?, care exploateaz? 140 de hectare ?n zon?. ??n mai toate parcelele ?ns?m?n?ate cu gr?u au intrat ?i au cosit. Ei cresc cai, oi dar nu au nici o bucat? de p?m?nt de pe care s? asigure hrana animalelor. An de an ne confrunt?m cu aceea?i problem?. Solul din zon? nu este unul foarte productiv, de aceea suntem nevoi?i s? facem investi?ii mult mai mari dec?t fermierii din alte zone. ?tiam acest lucru, ne-am asumat riscul, dar s? nu putem s? recolt?m ceea ce am ?ns?m?n?at, s? ne acoperim m?car cheltuielie, pe mine personal m? face s? m? g?ndesc c? este timpul s? renun? la agricultur?”, a spus fermierul, citat de?bihon.ro.Supravegheaz? culturile cu drona, dar ho?ii nu se ?ntimideaz?Pentru a mai salva din culturi, fermierul folose?te o dron? care survoleaz? deasupra culturilor ?nregistr?nd activitatea de la sol. Cu toate acestea, de cele mai multe ori ho?ii nu se las? intimida?i, ?ncerc?nd chiar s? doboare drona.Lipsa unor pedepse la nivel legislative ?i ?ncurajeaz? pe ho?i?Pentru c? legea nu a mai fost actualizat?, cei prin?i la furat primesc amenzi ?ntre 100 ?i 500 lei, cu posibilitatea de a pl?ti jum?tate din cuantum. Normal c? prefer? s? pl?teasc? 50 de lei ?i s? continute s? fac? ceea ce f?ceau”, spune Valentin Mierlu? pentru publica?ia local?.O alt? problem?, gunoaiele r?sp?ndite pe terenuri agricoleUn alt fermier, care exploateaz? peste 150 de hectare de teren din localitatea Cheriu spune c? pentru a ?ns?m?n?a terenurile aflate ?n apropierea coloniei prima dat? trebuie s? fac? igienizare.?Gunoaie?sunt r?sp?ndite de locatarii coloniei pe sute de metri. Iar de recoltat nu prea mai are ce de pe loturile respective.Mistre?ii dau b?t?i de cap fermierilorParc? nu le-ar fi de ajuns, agricultorii spun c? de furc? le dau ?i pocii mistre?i. ?S?pt?m?na trecut? am solicitat comisiei pentru a constata pagubele produse de mistre?i. Pe o parcel? am fost nevoit s? re?nsem?n?ez porumbul. Sper s? primesc ?i desp?gubiri”, precizeaz? Marius Szilagyi.Reprezentantul fondului de v?n?toare 24 Alparea, cel care gestioneaz? fondul de v?n?toare din zon? spune c? a r?spuns de fiecare dat? solicit?rilor fermierilor din zon?, lucru confirmat de altfel ?i de fermieri. ?Noi am recoltat cota de mistre?i pe anul trecut, respectiv 66 de exemplare. De fiecare data ?ns? c?nd ne-au solicitat fermierii mai am f?cut f?cut ac?iuni de ?nl?turare a mistre?ilor de pe culturi. Din data de 15 mai putem ?ncepe recolta pentru anul acesta, astfel c? noi o s? ?ncepem c?t de repede”, a declarat Ioan Popviciu, reprezentantul fondului de v?n?toare 24 Alparea, citat de?bihon.ro.Echipa MADR in vizita de lucru: ?Fermele de familie sunt solutia” Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, ?mpreun? cu o echip? MADR a fost ?ntr-o vizit? de lcuru la fermierii din? jude?ul Boto?ani. ?n cadrul vizitei, au fost discutate problemele cu care se ?nt?lnesc fermierii ?i produc?torii locali. Una dintre problemele majore identificate const? ?n lipsa infrastructurii secundare sau de echipamente pentru iriga?ii.?M? aflu ast?zi (08 mai) ?ntr-o vizit? de lucru ?n jude?ul Boto?ani, pentru a afla problemele fermierilor ?i ale produc?torilor locali. Domnul senator Costel ?optic? ?i domnul prefect Dan Nechifor mi-au comunicat?situa?ia la zi a capacit??ii de irigare?a jude?ului. ?n Boto?ani exist??infrastructur? de iriga?ii, cu o capacitate de irigare de 6200?hectare, ?ns??o problema major? a fermierilor?este aceea c? nu dispun de infrastructura secundar? sau de echipamente pentru iriga?ii. In?mai 9, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ?n vizita la Botosani Problematica?fenomenelor meteo?care afecteaz? culturile, a cre?rii unui centru anti-grindin?, a sprijinului pe care ?l pot ob?ine fermierii de la institu?iile abilitate sunt doar c?teva dintre subiectele pe care mi le-au transmis fermierii. A? dori s?-mi semnala?i ?i dumneavoastr? provoc?rile cu care v? confrunta?i ?n zonele ?n care face?i agricultur?”, scrie Adrian Oros pe pagina sa de Facebook. Echipa MADR a vizitat singurul produc?tor?de pompe ra?mas i?n activitate pe teritoriul Roma?niei. ?Societatea MECANEX SA Botos?ani este i?n momentul de fat?a? singurul produca?tor de pompe ra?mas i?n activitate pe teritoriul Roma?niei. I?n majoritatea sistemelor de irigat?ii din t?ara?, avem pompe fabricate s?i instalate de acesta? societate. Acum, mai mult deca?t orica?nd, este nevoie de piesele de schimb, de pompele s?i de serviciile de i?ntret?inere oferite de aceasta? companie roma?neasca?!” De asemenea, ministrul Adrian Oros, a ?ndemnat cet??enii s? cumpere produse rom?ne?ti ?i s? sus?in? fermierii locali. ?A?a cum am sus?inut de la ?nceputul mandatului,?fermele de familie sunt solu?ia pentru multe zone ale ??rii.?Domnul Constantin Anicul?iesei din Hudum, comuna Curte?ti, jude?ul Boto?ani este un bun exemplu ?n acest sens, acesta cultiv?nd legume ?mpreuna cu familia pe o suprafa?a de aproape 1 ha. Fermierul este ?i beneficiar al programului Tomata, peste 2000 de mp din suprafe?ele protejate fiind destinate tomatelor, utiliz?nd tehnologii avansate! Eforturile depuse de astfel de fermieri sunt un bun motiv pentru ca, atunci c?nd mergem la pia??, s? alegem produsele rom?ne?ti!”Se extind deplasarile pentru constatarea pagubelor produse de seceta In?mai 9, 2020Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale prin Direc?ia? pentru Agricultur?? Jude?ean?? Ia?i? ?i? Agen?ia? de Pl??i? ?i? Interven?ie? ?n? ?Agricultur?, vine ?n sprijinul fermierilor ale c?ror? culturi au fost afectate de secet?? pedologic? ?i? extinde programul deplas?rilor ?n? teritoriu pentru constatarea pagubelor ?i? ?n zilele de? week-end.?Pentru acest week-end sunt programa?i? fermieri? din zona T?rgu Frumos ?i comuna Plugari declar? ?efii DADR Ia?i. Prioritate au fermierii care ??i re?ns?m?n?eaz? terenurile agricole.?Comisiile de constatare ?i? evaluare a pagubelor la culturile agricole? au fost numite prin Ordinul Prefectului potrivit art.18 din Regulamentul 97/63/2020 privind gestionarea situa?iilor de urgen?? generate de fenomene meteorologice periculoase av?nd ca efect producerea secetei pedologice mai spun cei de la DADR Ia?i.?P?n? ?n prezent,? ?n jude?ul? Ia?i? au fost depuse un num?r? de 124 rapoarte operative provenite de la un num?r? de peste 50 de UAT-uri.?Dupa finalizarea deplas?rilor? comisiilor de constatare ?i evaluare a pagubelor la culturile agricole produse ?n? urma fenomenelor meteorologice care genereaz?? seceta pedologic?, situa?ia centralizat?? va fi transmis?? c?tre? Centrul operativ pentru situa?ii de urgen?? din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru alocarea sumelor necesare desp?gubirilor anun?? conducerea DADR Ia?i. Autor: Daria Diaconiuc?FERMIERII NU SUNT CER?ETORI! VOI STA?I PE BANII NO?TRI ACOLO SUS! Agroinfo ?11 mai 2020NU NE CER?IM SUBVEN?IILE! AVEM DREPTUL LA SUBVEN?II! Ne batjocori?i, ne trata?i ca pe cer?etori ?i ne lua?i bani din subven?ii! Noi cheltuim peste 5.000 de euro pe hectar pentru culturile noastre pentru ca voi s? ne arunca?i 1.000 de euro/ha subven?ie, sunt revolta?i fermierii rom?ni. Mesajele lor pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, transmise c?tre AGROINFO, sunt dure ?i reflect? disperarea lor c? ajung pe marginea falimentului.De c?nd Ministerul Agriculturii a anun?at c? a luat bani din bugetul alocat pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare ?i a transferat ace?ti bani la legumele din sere ?i solarii, fermierii ne trimit aproape zilnic mesaje disperate, ?nc?rcate de furie ?i neputin??. Concret, s-a t?iat jum?tate din suma alocat? ini?ial ?i notificat? la Comisia European? pentru plata sprijinului cuplat la cartoful pentru industrializare. Este subven?ia APIA cu cea mai mare sc?dere, de 11 ori mai mic? dec?t ?n primul an de acordare. Dac? ?n 2015 sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare era de circa 11.000 de euro/ha, anul acesta, fermierii cultivatori de cartofi vor ?ncasa, pentru anul de cerere 2019, circa 1.000 de euro/ha. Fermierii au declarat pentru?AGROINFO?c? suma nu acoper? nici pe departe cheltuielile f?cute de ei pentru un hectar cultivat cu cartofi pentru industrializare, cifrate la peste 5.000 de euro.S?-?i fie ru?ine, mare Oros!! O subven?ie de 1000 de euro nu ne ?nc?nt? cu nimic. Noi am pierdut foarte mult pe urma acestei culturi. Tu ce faci? Ne dai o subven?ie care nu reprezint? nimic. De ce ai t?iat din plafonul de 4,995 milioane de euro ?i ai dat la solare? Nu puteai s? tai de la alte culturi?! ??i ba?i joc de noi. Voi stat? pe banii no?tri acolo sus ?i noi a?tept?m ca ni?te cer?etori s? ne primim banii ca s? putem ie?i la suprafa??. Cei de la UE spun c? cuantumul trebuia s? fie dublat, nu sc?zut. Voi face?i asta ca s? pute?i s? ne batjocori?i. Nu o s? r?m?n? a?a treaba. Mai g?nde?te-te ?nc? odat???i dubleaz? plafonul.S? v? fie ru?ine! Cum pute?i s? da?i doar 1000 de euro la hectarul de cartof industrializare. Este nesim?ire total?. Investi?ia este de 6 ori mai mare dec?t subven?ia pe care o primim. De ce europenii din vest au subventi foarte atractive ?i noi h?rtia igienic?. V? bate?i joc de noi ?i ?nc? o?s? v??mai bate?i p?n? c?nd nu o s? mai aib? ce s? proceseze fabricile. Ru?ine!!!Subven?ia?APIA cartofi industrializare a sc?zut de 11 ori ?n 5 ani. De la peste 11.000 de euro ?n 2015 la 1000 euro. Nu este posibil. V? mira?i de ce agricultorii? din Rom?nia au cele mai proaste ?i cele mai vechi utilaje ?i tractoare din Europa. Voi nu ?ti?i s? sprijini?i cartoful de industrializare. Domnule Ministru, g?nde?te-te prin c?te am trecut. Investi?ia la un hectar sare de 5500 euro, iar voi ce face?i?! Ne duce?i la p?m?nt. M?ri?i plafonul urgent!?Sunt mesajele fermierilor pentru ministrul agriculturii.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) nu a anun?at ?nc? valoarea pe hectar a sprijinului cuplat vegetal aferent anului de cerere 2019.……………………….LEGISLATIV11.5.2020A9-0101/2020?491k?211kREPORT?????***Ion the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council laying down certain transitional provisions for the support by the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021 and amending Regulations (EU) No 228/2013, (EU) No 229/2013 and (EU) No 1308/2013 as regards resources and their distribution in respect of the year 2021 and amending Regulations (EU) No 1305/2013, (EU) No 1306/2013 and (EU) No 1307/2013 as regards their resources and application in the year 2021(COM(2019)0581?– C90162/2019 –?2019/0254(COD))Committee on Agriculture and Rural DevelopmentRapporteur:?Elsi KatainenDRAFT EUROPEAN PARLIAMENT LEGISLATIVE RESOLUTION?EXPLANATORY STATEMENT?LETTER FROM THE COMMITTEE ON BUDGETS?OPINION OF THE COMMITTEE ON REGIONAL DEVELOPMENT?PROCEDURE – COMMITTEE RESPONSIBLE?FINAL VOTE BY ROLL CALL IN COMMITTEE RESPONSIBLE………………….INTERNESfecl? sem?nat? ?n timp record!Petronela Cotea Mihai ?11 mai 2020 - prima dat? ?n ultimii 50 de ani, cultura de sfecl? de zah?r a fost sem?nat??pe ?ntreaga suprafa?? contractat?,?lucrarea fiind gata ?n timp record. Potrivit Operativei din data de 9 aprilie 2020, transmis? de c?tre pre?edintele Federa?iei Cultivatorilor de Sfecl? de Zah?r din Rom?nia,?Ioan Gherman,?din cele aproximativ 23.500 ha contractate, pe circa 21.894 ha sem?natul se finalizase, iar pe 130 ha, din arealul Bra?ov - Covasna, sfecla era deja r?s?rit?.?De ce s-au gr?bit fermierii cu sem?natul?Motivele pentru care fermierii au ?nfiin?at cultura at?t de timpuriu au fost legate de faptul c? evolu?ia vremii a determinat creareacondi?iilor optime pentru sem?nat, dar ?i de ?ngrijorarea legat? de seceta previzionat? pentru prim?vara 2020.Cu cele aproximativ 13.500 ha contractate, zona Moldovei reprezint? cel mai mare bazin de producere a sfeclei de zah?r din Rom?nia. ?n jude?ul Neam?, cultura ocup? aproximativ 3800 ha. ?Noi am ?nfiin?at cultura pe 150 ha ?i, de?i exist? un anumit risc din cauza gradien?ilor de temperatur? noapte-zi, am ?nceput sem?natul pe 25 martie. Am mizat ?i pe faptul c? sfecla de zah?r suport? temperaturi de p?n? la -5oC. Ulterior, cantit??ile (mici) de precipita?ii au ajutat sfecla s? r?sar? ?i s? porneasc? ?n vegeta?ie”, men?iona fermierul?Vasile Pop-Silaghi,?proprietarul Business Agro Consulting - jud. Neam?.Au riscat ?i au... c??tigatCel mai mare furnizor de materie prim? pentru fabrica Agrana Roman ?i primul produc?tor de sfecl? care a sem?nat ?n prim?vara 2020 este SC Almos Agrorom Secuieni, jude?ul Neam?, unitate condus? de?Alexu Molodoi.?Din cele aproximativ 4000 ha aflate ?n exploatare, sfecla de zah?r ocup? aproximativ 25%. ?Am mai sem?nat ?i pe 9 martie. Dar eram o excep?ie. Condi?iile meteo ?i de sol ne-au for?at s? risc?m pu?in ?i s? intr?m la lucru ?n c?mp. Am ?nceput sem?natul pe 14 martie 2020, iar dup? dou? zile a ?i venit un episod de iarn?. La mijlocul lui aprilie, sfecla era r?s?rit? ?i era efectuat chiar primul tratament cu erbicidul postemergent Betanal. Am sem?nat ?i ?n sistemul CONVISO? SMART KWS, un sistem avansat de combatere a buruienilor lasfecla de zah?r, tocmai pentru a ne preg?ti pentru noile reguli ?i permisiuni europene de control al s?n?t??ii plantelor.Acum, urm?rim etapele ulterioare de interven?ie”, sublinia Alexu Molodoi.?n 2018 sfecla a atins produc?ii de p?n? la 77 de tone/ha. Ioan Gherman,?pre?edinte FCSZR:??La data de 9 aprilie 2020, aveam sem?nat? 93% din suprafa?a total? contractat?. Niciodat?, ?n ultimii 50 de ani, nu s-a realizat sem?natul ?ntregii suprafe?e contractate p?n? la aceast? dat?”.?Gr?u, porumb, floarea soarelui: cum salv?m recolta din 2020? Ioan Borcean?09 mai 2020 Culturile de gr?u, porumb ?i floarea soarelui, culturi dominante ?n ?ara noastr?, au parte de cele mai dificile condi?ii agrometeorologice ?n acest an.?Cele mai afectate de secet? sunt culturile de gr?u, porumb ?i floarea soarelui, dar ?i soia,? amplasate pe solurile cu textur? nisipoas?, argiloas?, pe cele grele ?i compacte.Iat? ce interven?ii trebuie s? face?i pentru a recupera?ce se mai poate din produc?ia acestui an?la principalele patru culturi cultivate ?n Rom?nia!Cum putem salva gr?ul?La gr?u ?n special, dar ?i la celelalte cereale de toamn?, seceta a redus num?rul de fra?i, iar ?n perioada de alungire a tulpinilor, de cre?tere a frunzelor ?i dezvoltare a sistemului radicular, faze cu consum mare de ap?, a mic?orat ?n?l?imea plantelor ?i suprafa?a foliar?. Deficitul de ap? s-a resim?it ?nc? de la formarea primordiilor spicelor de gr?u ?i ?n faza diferen?ierii florilor, deci num?rul de spicule?e va fi mai mic ?i cu mai pu?ine boabe.Cele mai afectate vor fi soiurile de gr?u monovalente, care au rezisten?? la secet? ?ntr-o anumit? zon?. Erau de preferat soiurile cu rezisten?? bun? ?n mai multe zone. ?ntre aceste grupe se situeaz? soiurile intermediare, oligovalente.Recomandare:?sunt necesare fertiliz?ri foliare ?i combaterea eventualelor boli care afecteaz? suprafa?a foliar?, pentru a men?ine frunza stindard s?n?toas?, ca s? fac? o bun? umplere a boabelor de gr?u.?n codi?iile ?n care cultura de gr?u a fost compromis? total ?n anumite zone,?fermierii au cerut declararea st?rii de calamitate!Porumbul: dou? abord?ri tehnologiceAcolo unde s-a sem?nat t?rziu, plantele de porumb sunt ?n faza de numai 2 frunze ?i de formare a primelor r?d?cini coronare, iar r?d?cinile primare sunt deja ramificate cu peri?ori absorban?i. Frunzele asigur? deja fotosintetizantele necesare plantei.Recomandare:?asigura?i cantit??i mai mari de substan?e nutritive acolo unde nu s-au aplicat ?ngr???minte complexe odat? cu sem?natul, pentru a stimula cre?terea plantelor de porumb.ATEN?IE!??nro?irea primelor frunze NU e cauzat? de boli, ci de insuficien?a fosforului, care se absoarbe mai greu ?n aceast? faz?.?n parcelele sem?nate ?n perioada optim? ?i unde plantele de porumb au avut condi?ii de r?s?rire, dup? 15-20 zile plantele ajung la circa 30 cm. Acum se formeaz? deja r?d?cini coronare din al doilea verticil ?i au deja 4 frunze formate.Ce lucr?ri se impun??n cazul efectu?rii pra?ilei mecanice, se vor aplica ?i 40-70 kg azot s.a.;dac? pe frunze, ?n spa?iul dintre nervuri, se produce decolorarea ?esutului (frunze v?rgate), este caren?? de zinc ?i se fac 1-3 tratamente foliare cu sulfat de zinc, ?n concentra?ie de 0,2%, folosind circa 300 litri de ap?, la intervale de 6-8 zile;?n aceast? faz? porumbul se erbicideaz? ?n vegeta?ie;evident, se irig?, acolo unde-i posibil!De re?inut c? grindina ?i chiar un ?nghe? u?or ?i de foarte scurt? durat?, ?n aceast? faz?, pot s? distrug? frunzele, ?ns? nu ?i planta.Ce boli ?i d?un?tori apar ?n primele stadii de cre?tere??Dac? nu s-a tratat s?m?n?a, poate ap?rea t?ciunele porumbului, cu infec?ie local? pe r?d?cinile tinere, pe tulpini ?i pe frunze. D?un?torii periculo?i sunt viermii s?rm? ?i g?rg?ri?a frunzelor.?Porumbul ale c?rui semin?e au fost tratate cu neonicotineoide?este protejat.Trata?i urgent floarea soarelui!La ?nceputul vegeta?iei, ritmul de cre?tere al r?d?cinii de floarea soarelui este rapid. Plantele tinere cu 1-2 perechi de frunze suport? temperaturi de -6...-8oC, dac? episodul rece e scurt.Dac? la sem?nat s-a fertilizat starter cu doze reduse de ?ngr???minte, cu raportul NP ?n favoarea fosforului, plantele sunt viguroase. Raportul ?n favoarea azotului sensibilizeaz? plantele la boli.Iat? lista lucr?rilor prioritare la floarea soareluidin cauza interzicerii trat?rii semin?elor cu neonicotinoide, trebuie f?cute dou? tratamente ?n vegeta?ie. ?n caz contrar, cu prec?dere ?n zona de sud a ??rii, unde gradul de infestare cu?Tanymecus?este mare, se reduce densitatea culturii;erbicida?i! Floarea-soarelui nu suport? concuren?a altor plante la consumul de ap?, elemente fertilizante ?i lumin? (plant? heliofil?).?Aten?ie!?R?s?rirea neuniform? poate crea dificult??i la stabilirea momentului erbicid?rii; plantele ?n diferite faze oblig? la alegerea atent? a erbicidului.Afla?i de aici cum s? ob?ine?i un randament mai bun la floarea soarelui ?i la porumb!Soia neconform?... Cauze??n prezent, soia poate avea o r?s?rire neuniform? din cauza:Sem?natului ?n sol uscat; necesarul pentru ?ncol?ire de 150% ap? fa?? de greutatea uscat? a boabelor nu a fost asigurat;R?s?rirea epigeic?, cu cotiledoane mari ?i deci cu putere de str?batere mic?.Lucr?ri care se impun:?din cauza secetei, bacterizarea semin?elor nu a reu?it ?i s-au format pu?ine nodozit??i pe r?d?cini. Este necesar? fertilizarea cu azot ?n vegeta?ie, deoarece plantele nu mai beneficiaz? de azot fixat biologic;?sensibilitatea mare a soiei la ?mburuienare impune efectuarea f?r? ?nt?rziere a erbicid?rii postemergente;?aplicarea unei ud?ri;?aten?ie la d?un?tori precum p?ianjenul ?i musca cenu?ie ?i la boli precum mana.Culturile de gr?u, porumb ?i floarea soarelui sunt?culturi preponderente ?n ?ara noastr?, culturi care asigur? necesarul de hran? pentru oameni ?i de furaje pentru animale, dar ?i principalele culturi pentru export. De fapt, atunci c?nd vorbim despre gr?u, porumb, floarea soarelui, vorbim despre securitatea noastr? alimentar?.?Ministerul Agriculturii estimeaz? c? seceta a afectat aproape un milion de hectare de culturi 10 mai 2020, 10:03de Elena Deacu Fermierii afecta?i de secet? vor primi desp?gubiri Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, s?mb?t?, c? din primele evalu?ri exist? aproape un milion de hectare de culturi afectate de secet? ?n Rom?nia, iar unii fermieri se g?ndesc s? re?ns?m?n?eze pentru a-?i diminua pierderile, informeaz? Agerpres. ?To?i cei care vor suferi pierderi datorit? secetei o s? fie desp?gubi?i. Nu au mai fost desp?gubi?i de mult? vreme pentru aceste pierderi provocate de secet?. Din p?cate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost ?ns?m?n?ate ?n toamn? cu gr?u, secar?, cereale ?i rapi??, p?n? acum, din datele par?iale pe care le avem, se pare c? aproape un milion de hectare sunt afectate ?ntr-o anumit? m?sur?, de peste 50% grad de afectare”, a precizat Oros. El a explicat c? pe teren se deplaseaz? echipe ale ministerului care verific? situa?ia, iar la finalul lunii va exista o evaluare pentru a ?ti ce sume trebuie pl?tite. ?Vom avea spre finalul lunii o evaluare, s? ?tim ce sume vor trebui alocate ca s? fie desp?gubi?i. (...) Din fericire, ?n ultimele zile a plouat, ?n urm?toarele s?pt?m?ni va ploua. Fermierii care sunt afecta?i ?i culturile care au fost sem?nate ?n toamn?, culturile de p?ioase au fost afectate, se g?ndesc acum s? re?ns?m?n?eze cu culturi care ?n aceast? perioad? se ?ns?m?n?eaz?, ?n general floarea soarelui ?i porumb, ca s? mai diminueze din pierderi. Noi le-am promis c? o s? ?i desp?gubim anul acesta ?i vom veni cu alte forme de sprijin ca s? treac? mai u?or peste aceste pierderi”, a spus Oros. Ministrul Adrian Oros a efectuat s?mb?t? mai multe vizite la societ??i din jude?ul Satu Mare pentru a afla modul ?n care acestea au fost afectate de pandemie. S-a ob?inut derogarea! Fermierii din ??nd?rei s-au ?ntors la munc? pe c?mp! agrointeligenta.ro - 9 mai 2020 Derogare pentru agricultorii din ??nd?rei care, din cauz? c? localitatea lor se afl? ?n carantin?, nu au mai putut s? ias? din ora? pentru a-?i lucra terenurile agricole. Vestea a fost anun?at? de c?tre fermierul C?t?lin Niculae, unul dintre fermierii care, de la ?nceputul lunii aprilie, a r?mas blocat ?n ??nd?rei.”Stop h?rtii! De m?ine, la MUNC?! Agricultorii din ??nd?rei au ob?inut derogare de la dispozi?iile Ordonan?ei Militare 7/2020, derog?ri prin care se permite intrarea/ie?irea ?n localitatea carantinat?. Comitetul Judetean a ?n?eles situa?ia ?i a dispus ?n consecin??. Pentru cei care ?i-au sacrificat din timpul lor s? ne asculte, mul?umiri! Recuno?tin?? tuturor celor care au ajutat in multe ?i diferite feluri ca drepturile la munca ?i la liber? circulatie s? fie respectate. F?r? suportul multora dintre voi, poate ca nu ne f?ceam ?n?ele?i . Efortul fiec?ruia a contat. ?i nu ?n ultimul r?nd, cred ca f?r? sprijinul presei, problema aceasta o discutam doar ?ntre noi, ?n ??nd?rei”, a anun?at fermierul C?t?lin Niculae, mul?umind presei care s-a implicat, inclusiv Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.?Publica?ia noastr? a dezv?luit ?n premier? problemele fermierilor din ??nd?rei ?n data de 6 aprilie (citi?i articolul: Fermieri bloca?i ?n ??nd?rei! ”Trebuie s? sem?n?m porumbul de s?m?n?? ?i noi nu putem ie?i din localitate!”), imediat dup? ce am prezentat c? o situa?ie de blocaj este reclamat? ?i din localit??ile carantinate ?n jude?ul Suceava.Fermierul Vasile Ming???: Comisia de secet? a venit a?a cum au anun?at. Sunt deja ?n c?mp, dup? total ?ns?m?n?ez porumbul! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020 12:02Comisia a venit a?a cum a fost anun?at fermierul Vasile Ming??? care a a?teptat peste o lun? s? ?i fie evaluat gradul de calamitare a culturilor afectat de secet?. De s?mb?t? diminea?a, agricultorul din Milo?e?ti, jude?ul Ialomi?a a ?nceput lucr?rile pe cele 65 de hectare de gr?u calamitat, acolo unde face o trecere cu erbicid total pentru a ”omor?” p?ioasa, apoi face ?ns?m?n?area porumbului, cultura care sper? s? ?l salveze ?n acest an complicat.Fermierul Vasile Ming??? lucreaz? ?n toatl 180 de hectare a contactat s?pt?m?na trecut? redac?ia noastr? pentru a ne sesiza c? de?i a depus ?nc? de pe 1 aprilie la prim?rie solicitarea de a-i fi evaluate culturile afectate de secet?, comisia de evaluare nu d?dea semne c? vine s? ?i constate calamitarea. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a luat leg?tura cu autorit??ile din jude?ul Ialomi?a, iar dup? ce am discutat la Direc?ia Agricol? Jude?ean? cu directorul executiv cu Marioara N?sui, agricultorul a fost anun?at c? ?n ziua urm?toare, adic? vineri – 8 mai, comisia va ajunge la el ?n teren.”A?a s-a ?i ?nt?mplat. Au ajuns la noi la ferm? spre sear?. A mers totul repede pentru c? eu avea parcelele digitizate la APIA pentru cererea de anul acesta. S-a constat c? gr?ul este calamitat ?n procente de la 70% p?n? la 100%. Toate suprafe?ele le re?ns?m?n?ez cu porumb”, ne-a declarat s?mb?t? diminea?a fermierul care se afla deja la erbicidarea total? a gr?ului dup? care a venit cu sem?natul porumbului.Fermierul urmeaz? s? ??i actualizeze ?n aplica?ia APIA suprafe?ele unde avea gr?u ?i acum a pus porumb. ”S-a discutat s? nu existe probleme la eligibilitatea pentru cererea din acest an, s? nu fie probleme cu rota?ia. Rezult? din procesul verbal c? am avut gr?u ?i am ?ntors, am pus porumb. ?nc? nu am primit procesul-verbal, probabil ?n zilele urm?toare?, ne-a spus agricultorul.?n privin?a g?sirii semin?elor de porumb, Vasile Ming??? spune c? nu a ?nt?mpinat probleme. A mers pe hibrizi timpurii ?i semitimpurii, opt?nd ?i pe pu?in? genetic? mai tardiv?, pentru a mai echilibra balan?a.Rare? Bogdan: Politi?tii sunt instrui?i s? nu dea amenzi pentru deplas?rile la gr?dinile de la ?ar?! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Eurodeputatul Rare? Bogdan spune c? proprietarii de terenuri sau cei care au case la ?ar? ?nc? nu ?tiu nici ?n prezent dac? se pot deplasa f?r? s? ia amend?. Aceasta s-a interesat pentru ei care exact legisla?ia ?i ce trebuie s? bifeze ?n declara?ia pe proprie r?spundere care este obligatorie ?n perioada de stare de urgen??.”Am sute de mesaje ?n privat ?n care sunt rugat s? m? interesez de ce se poate merge la ?ar? pentru a lucra p?m?ntul doar cu certificat de produc?tor ?i document de proprietate. Am l?murit problema. Se poate merge la ?ar? s? munce?ti p?m?ntul f?r? niciun certificat. Dac? are cineva cas? la ?ar? cu un pic ce p?m?nt ?i vrea s? pun? r?saduri de ro?ii sau mai ?tiu eu ce, sau s? pliveasc? buruienile, o poate face lini?tit. ?n declara?ia care trebuie completat? se bifeaz? c?su?a referitoare la “realizarea de activit??i agricole”, cadrele MAI sunt instruite ?n acest sens. Am fost informat c? nici documentul de proprietate nu este necesar. Nu exist? limit? de kilometri. 20, 50, unde are omul loc. Sigur, buna-credin?? se prezum?. S? nu ?nc?lc?m legea!”, a ar?tat Rare? Bogdan pe pagina personal? de Facebook. V? reamintim c? recent, Ministerul Afacerilor Interne a publicat pe pagina de Facebook o serie de r?spunsuri la mai multe situa?ii punctuale. ?ntre acestea, una viza situa?ia unei familii care de?ine o cas? la ?ar? la o distan?? de 500 de kilometri de Capital?. Ulterior, at?t ministrul agriculturii, Adrian Oros, c?t ?i cel al MAI, Marcel Vela, au precizat c? rom?nii se pot deplasa la casele de la ?ar? dac? dovedesc cu acte de proprietate c? de?in un teren agricol.Noroc cu oamenii de bine! Patronul Cerealcom, Mihai Anghel, dona?ie important 7 mai 2020?Ioana Radu? Spitalele din Craiova au primit ?n ultima perioad? zeci de echipamente de protec?ie ?i aparatur? medical? ultraperformant?. Au fost cump?rate din sponsoriz?ri. Printre donatori este ?i unul dintre cei mai importan?i agricultori din Rom?nia, Mihai Anghel, patronul Cerealcom. Firma sa a cump?rat aparatur? medical? de aproximativ un milion de lei.?Echipamente care ar fi trebuit s? fie ?n mod normal, ?i noi a?a credeam c? e normal s? fie. Am realizat c? nu sunt ?i am considerat c? (…) vom contribui ?i noi s? se fac? bine un num?r de oameni”, a declarat Mihai Anghel, patronul Cerealcom.Firma pe care o conduce Mihai Anghel a cump?rat, pentru Spitalul Jude?ean de Urgen?? Craiova paturi, un extractor pentru aparatul PCR cu care se fac analizele pentru COVID-19 ?i un videolaringoscop. Acesta e folosit de medicii din Terapie Intensiv? pentru intubarea pacien?ilor cu SARS-COV-2.?Riscul de contaminare este extrem de mare (…) ne permite s? intub?m pacientul f?r? a fi ?n imediata proximitate a c?ii aeriene a acestuia”, a spus dr. Marius Novac, ?ef Sec?ia ATI, din cadrul Spitalului Jude?ean Craiova.Un videolaringoscop a fost donat Spitalului Jude?ean de Urgen?? Craiova ?i de Asocia?ia ?Mereu aproape de voi” ?mpreun? cu un grup de judec?tori.Focar major de pest? porcin? african?! ?ef DSVSA: 4.000 de porci vor fi omor??i ?i ?ngropa?i! Angelica Lefter - 11 mai 2020 Focar major de pest? porcin? african? la o exploata?ie de suine cu circa 4.000 de capete. Toate animalele urmeaz? s? fie sacrificate ?n urma confirm?rii virusului ?n ferma de reproduc?ie localizat? ?n jude?ul Mehedin?i, satul Vrancea, comuna Burila Mare.Vineri, 8 mai, a fost convocat ?n ?edin?? extraordinar? Centrul Local de Combatere a Bolilor Mehedin?i, pentru dezbaterea planului de m?suri al DSVSA Mehedin?i, ?n cazul fermei de cre?tere ?i reproduc?ie a suinelor din satul Vrancea, comuna Burila Mare. Totodat?, a fost convocat ?i Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? ?n vederea aprob?rii planului de m?suri respectiv, potrivit Flux24.ro.Astfel, se va lua m?sura uciderii celor 3.949 de porci din exploata?ie, dup? care cl?dirile destinate ad?postului porcilor ?i vehiculele care au fost utilizate pentru transportul lor sau transportul carcaselor lor, precum ?i echipamentul, a?ternutul pentru animale, gunoiul de grajd susceptibile de a fi contaminate vor fi cur??ate ?i dezinfectate.Totodat? vor fi dezinfectate: perimetrul exploata?iei, grajdurile ?i spa?iile unde au fost depozitate furaje, zona administrativ? ?i zona adiacent? exploata?iei comerciale, combaterea roz?toarelor ?n interiorul ?i ?n jurul fermei.”Din p?cate, trebuie s? v? informez c? a ap?rut un nou focar de pest? porcin?: de data aceasta la o exploata?ie de cre?tere ?i reproducere a suinelor, ?n localitatea Vrancea, din comuna Burila Mare. Am convocat, ?n acest sens, centrul local pentru combaterea bolilor, pentru dezbaterea planului de m?suri ini?iat de Direc?ia Sanitar-Veterinar? ?i, totodat?, comitetul jude?ean pentru situa?ii de urgen??. Am dispus, prin decizie, uciderea ?ntregului efectiv de animale ?i distrugerea cadavrelor prin ?ngropare”, a spus prefectul de Mehedin?i, Cristinel Pavel.La r?ndul s?u, directorul executiv adjunct al DSVSA Mehedin?i, Adriana Ganea a declarat c? se a?teapt? interven?ia pentru a opri r?sp?ndirea bolii: ”?ntr-o ferm? – exploata?ie comercial?- la nivelul jude?ului, s-a confirmat o suspiciune a evolu?iei unui focar de pest? porcin?. Au fost constatate mai multe avorturi la 16 scroafe. S-a f?cut o examinare clinic?, dup? care a fost un examen necroptic, efectuat de medicul veterinar oficial, dup? care s-au recoltat probe pe procedur? ?i s-au trimis la analiz?. Ast?zi, a?tept?m confirmarea. A?tept?m activarea centrului local de combatere a bolilor, pentru a interveni, astfel ?nc?t s? limit?m r?sp?ndirea bolii. Efectivul este 3.949 de capete de suine, care trebuie ucise, dup? care ?ngropate ?n incinta fermei”.Conform unei situa?ii prezentate vineri, 8 mai, de c?tre ANSVSA, ?n perioada 2017-2019 ?n Rom?nia au fost ?nregistrate 2.894 de focare de pest? porcin? african? (PPA), din care 2.260 au fost stinse p?n? la sf?r?itul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 p?n? ?n prezent au ap?rut 225 de noi focare de PPA ?i au fost stinse 580. Astfel c?, la data comunic?rii emise de ANSVSA, boala evolua ?n 153 de localit??i din 20 de jude?e, cu un num?r de 280 de focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?). ?n?21 de jude?e erau diagnosticate doar cazuri la mistre?i.Pest? porcin? african? ?ntr-o gospod?rie din T?t?ranu ?Redactia Vrancea 2411/05/2020, 11:16?n data de 08.05.2020, a fost confirmat? prezen?a virusului Pestei Porcine Africane ?ntr-o exploata?ie cu un num?r total de 3 de porci, situata ?n localitatea T?t?ranu, comuna T?t?ranu, jude?ul Vrancea. ?n urma confirm?rii diagnosticului de c?tre Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? Bucure?ti (I.D.S.A.) – Laboratorul Na?ional de Referin?? pentru Diagnostic ?i S?n?tate Animal?, serviciile veterinare au intervenit de urgen??. Exploata?ia din localitatea T?t?ranu, comuna T?t?ranu, jude?ul Vrancea a fost plasata sub supraveghere oficial?, au fost aplicate m?suri de restric?ie pentru circula?ia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor ?i a mijloacelor de transport, precum ?i dezinfec?ia exploata?iei.Pentru a preveni r?sp?ndirea bolii, Centrul Local de Combatere a Bolilor Vrancea a dispus, conform planului de m?suri adoptat, eliminarea porcilor ?din exploata?ie prin evaluare, eutanasiere, ?ngropare sau incinerare si dezinfec?ie. D.S.V.S.A. Vrancea solicit? sprijinul ?i ?n?elegerea cet??enilor pentru respectarea acestor m?suri, av?nd ?n vedere gravitatea bolii ?i consecin?ele economice grave generate de apari?ia ei. Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de desp?gubiri, conform prevederilor H.G. nr. 1214/2009, modificat? ?i completat? prin HG nr. 484/2018. Ancheta epidemiologic? este ?n desf??urare.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu afecteaz? oamenii, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd ?ns? impact la nivel social din punct de vedere economic. (comunicat DSVSA Vrancea)DESP?GUBIRI pentru CRESC?TORII DE ANIMALE: APROAPE JUM?TATE DE MILIARD DE LEI! Agroinfo 11 mai 2020 - OFICIAL ANSVSA. P?n? la?data de 8 mai 2020?au fost desp?gubi?i 15.097 de proprietari, valoarea total? a pl??ilor fiind de 440.818.650 de lei pentru porcii uci?i din cauza pestei porcine africane, informeaz? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO.Detaliat, situa?ia pl??ilor desp?gubirilor se prezint? astfel:Jude?ul Arad – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?326 exploata?ii afectate ?n valoare de 1.863.500 de lei;Jude?ul Arge? – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?25 de exploata?ii afectate ?n valoare de 21.451.310 de lei;Jude?ul Bac?u – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?4 exploata?ii afectate ?n valoare de 105.480 lei;Jude?ul Bihor – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?290 de exploata?ii din 298 afectate ?n valoare de 1.379.280 de lei;Jude?ul Boto?ani – au fost pl?tite desp?gubri pentru toate cele?19 exploata?ii afectate ?n valoare de 82.420 de lei;Jude?ul Br?ila – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?3.996 de exploata?ii dintr-un total de 4.009 de exploata?ii ?n valoare de 234.848.750 de lei;Jude?ul Buz?u – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?60 de exploata?ii afectate ?n valoare de 249.550 de lei;Jude?ul C?l?ra?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?444 de exploata?ii din cele 457 afectate ?n valoare de 34.106.690 de lei;Jude?ul Constan?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?876 de exploata?ii afectate ?n valoare de 4.124.430 de lei;Jude?ul Covasna – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?43 de exploata?ii afectate ?n valoare de 69.000 de lei;Jude?ul D?mbovi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?79 de exploata?ii din cele 83 afectate ?n valoare de 9.397.660 de lei;Jude?ul Dolj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?1.350 de exploata?ii din cele 1.352 afectate ?n valoare de 8.114.190 de lei;Jude?ul Gala?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?258 de exploata?ii dintr-un total de 261 de exploata?ii afectate ?n valoare de 969.000 de lei;Jude?ul Giurgiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?1.039 de exploata?ii afectate ?n valoare de 13.986.080 de lei;Jude?ul Gorj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?48 de exploata?ii afectate ?n valoare de 347.120 de lei;Jude?ul Ialomi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 2.494 de exploata?ii dintr-un total de?2.605 de exploata?ii ?n valoare de 6.775.000 de lei;Jude?ul Ia?i – au fost pl?tite desp?gubiri?pentru o exploata?ie din cele 4 afectate ?n valoare de 2.070 de lei;Jude?ul Ilfov – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?47 de exploata?ii ?n valoare de 37.659.070 de lei;Jude?ul Maramure? – au fost pl?tite desp?gubiri?pentru exploata?ia afectat? ?n valoare de 3.710 de lei;Jude?ul Olt – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?678 de exploata?ii dintr-un total de 682 de exploata?ii afectate ?n valoare de 6.088.330 de lei;Jude?ul Prahova – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?114 din cele 124 de exploata?ii afectate ?n valoare de 520.650 de lei;Jude?ul Satu-Mare – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?53 de exploata?ii din cele 55 afectate ?n valoare de 3.582.530 de lei;Jude?ul S?laj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?9 din cele 14 exploata?ii afectate ?n valoare de 79.300 de lei;Jude?ul Sibiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?6 din cele 8 exploata?ii afectate ?n valoare de 28.480 de lei;Jude?ul Teleorman – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?1.612 de exploata?ii afectate ?n valoare de 5.871.080 de lei;Jude?ul Tulcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?1.173 de exploata?ii dintr-un total de 1.187 de exploata?ii ?n valoare de 46.625.920 de lei;Jude?ul Vaslui – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele?19 de exploata?ii afectate ?n valoare de 2.182.000 de lei;Jude?ul V?lcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?9 exploata?ii din cele 10 afectate ?n valoare de 19.740 de lei;Jude?ul Vrancea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru?24 de exploata?ii din cele 31 afectate ?n valoare de 286.320 de lei;ANSVSA solicit? sprijinul cet??enilor pentru respectarea urm?toarelor m?suri:pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor este respectarea condi?iilor de biosecuritate;nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?, ?n p?dure sau ?n zonele agricole ?nveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu burete sau paie ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?nchise, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci din alte exploata?ii, cu porci mistre?i sau cu proprietari care de?in porci domestici;nu hr?ni?i animalele cu resturi alimentare/l?turi/sp?l?tur? provenite de la carnea de porc g?tit? ?n familie; dac? exist? v?n?tori ?n famile care aduc carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii sau resturi de carne;nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;v?n?torii ?i responsabilii fondurilor de v?n?toare trebuie s? anun?e DSVSA jude?ene despre orice situa?ie ?n care au depistat porci mistre?i mor?i, ori cu comportament modificat ?i s? transmit? probele pentru diagnosticul de laborator.De la ?nceputul acestui an, ?n Europa, pe l?ng? Rom?nia au fost diagnosticate focare de PPA ?n: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia ?i Ucraina ?i Grecia.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social.ANSVSA: OPT FOCARE NOI DE PEST? PORCIN? AFRICAN?! Agroinfo11 mai 2020 OFICIAL! Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) anun??, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO,?c? au fost depistate 8 focare noi de pest? porcin? african?. ?n 21 de jude?e din Rom?nia sunt doar cazuri la mistre?i.?n perioada 2017-2019 ?n Rom?nia au fost ?nregistrate 2.894 de focare de pest? porcin? african? (PPA), din care 2.260 au fost stinse p?n? la sf?r?itul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 p?n? ?n prezent au ap?rut 225 de noi focare de PPA ?i au fost stinse 580. Astfel c?, ?n prezent boala evolueaz? ?n 153 de localit??i din 20 de jude?e, cu un num?r de 280 de focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?). ?n 21 de jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i.?n intervalul 30.04 – 06.05.2020 au fost ?nregistrate 8 focare noi:Jude?ul Teleorman – 2 focare;Jude?ul Prahova – 4 focare;Jude?ul Ilfov – un focar;Jude?ul Harghita – un focar;?i au fost stinse alte 92:Jude?ul Arge? – 6 focare (dintre care 4 ?n ferme comerciale)Jude?ul Bihor – 6 focareJude?ul Teleroman – 62 de focareJude?ul Giurgiu – un focarJude?ul Dolj – 5 focareJude?ul Bac?u – 2 focareJude?ul Prahova – 3 focareJude?ul Ilfov – 2 focareJude?ul Sibiu – 2 focareJude?ul Br?ila – un focarJude?ul Vaslui – 2 focareDe la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 3.537 de cazuri la mistre?i. ?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Detaliat, situa?ia cazurilor la mistre?i se prezint? astfel:Jude?ul Alba – 7 mistre?i g?si?i mor?i ?i 10 mistre?i v?na?i;Jude?ul Arad – 11 mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Arge? – 127 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 13 mistre?i v?na?i;Jude?ul Bac?u – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 7 mistre?i v?na?i;Jude?ul Bihor – 199 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 31 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 3 mistre?i g?si?i mor?i ?i un mistre? v?na?;Jude?ul Boto?ani – 103 mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Bra?ov – 7 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;Jude?ul Br?ila – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 4 mistre?i v?na?i;Jude?ul Buz?u – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 32 de mistre?i v?na?i;Jude?ul C?l?ra?i – 128 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Constan?a – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 22 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Covasna – 11 mistre?i g?si?i mor?i ?i 4 mistre?i v?na?i;Jude?ul D?mbovi?a – 64 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 23 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Dolj – 29 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 31 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Gala?i – 36 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 8 mistre?i v?na?i;Jude?ul Giurgiu – 209 mistre?i g?si?i mor?i ?i 98 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Gorj – 46 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 45 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Harghita – un mistre? g?si? mor? ?i 2 mistre?i v?na?i;Jude?ul Ialomi?a – 158 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 30 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Ia?i – 52 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 7 mistre?i v?na?i;Jude?ul Ilfov – 132 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 40 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Maramure? – 42 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 13 mistre?i v?na?i;Jude?ul Mehedin?i – 32 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;Jude?ul Mure? – 6 mistre?i g?si?i mor?i ?i 6 mistre?i v?na?i;Jude?ul Olt – 4 mistre?i g?si?i mor?i ?i 7 mistre?i v?na?i;Jude?ul Prahova – 139 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 16 mistre?i v?na?i;Jude?ul Satu-Mare – 192 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 70 mistre?i v?na?i;Jude?ul S?laj – 107 mistre?i g?si?i mor?i ?i 47 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Sibiu – 13 mistre?i g?si?i mor?i ?i 9 mistre?i v?na?i;Jude?ul Suceava – un mistre? g?si? mort;Jude?ul Teleorman – 492 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 49 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Tulcea – 108 mistre?i g?si?i mor?i ?i 73 de mistre?i v?na?i;Jude?ul Vaslui – 4 mistre?i g?si?i mor?i ?i 12 mistre?i v?na?i;Jude?ul V?lcea – 95 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i;Jude?ul Vrancea – 32 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 12 mistre?i v?na?i.ANSVSA solicit? sprijinul cet??enilor pentru respectarea urm?toarelor m?suri:pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor este respectarea condi?iilor de biosecuritate;nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?, ?n p?dure sau ?n zonele agricole ?nveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu burete sau paie ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?nchise, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci din alte exploata?ii, cu porci mistre?i sau cu proprietari care de?in porci domestici;nu hr?ni?i animalele cu resturi alimentare/l?turi/sp?l?tur? provenite de la carnea de porc g?tit? ?n familie; dac? exist? v?n?tori ?n famile care aduc carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii sau resturi de carne;nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;v?n?torii ?i responsabilii fondurilor de v?n?toare trebuie s? anun?e DSVSA jude?ene despre orice situa?ie ?n care au depistat porci mistre?i mor?i, ori cu comportament modificat ?i s? transmit? probele pentru diagnosticul de laborator.De la ?nceputul acestui an, ?n Europa, pe l?ng? Rom?nia au fost diagnosticate focare de PPA ?n: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia ?i Ucraina ?i Grecia.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social.JUDE?UL UNDE AU FOST UCI?I PORCII DIN 4.000 DE FERME ?I GOSPOD?RII! Agroinfo?11 mai 2020 DEZASTRU! Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) dezv?luie, ?ntr-o informare transmis? pentru AGROINFO, care este jude?ul din Rom?nia unde pesta porcin? african? a f?cut ravagii. Aici au fost uci?i porcii din peste 4.000 de ferme ?i gospod?rii.Potrivit informa?iilor furnizate nou? de ANSVSA,??n jude?ul Br?ila sunt 4.009 ferme ?i gospod?rii ??r?ne?ti lovite de pesta porcin? african?, unde au fost uci?i to?i porcii din pricina molimei. ANSVSA sus?ine c? p?n? la data de 8 mai 2020, ?n jude?ul Br?ila au fost pl?tite desp?gubiri pentru 3.996 de exploata?ii din totalul de 4.009 de exploata?ii agricole afectate de nenorocire.Desp?gubirile pl?tite p?n? acum?cresc?torilor de animale din Br?ila se cifreaz? la suma de 234.848.750 de lei. Eviden?a este f?cut? de la ?nceputul epidemiei de pest? porcin? african? ?n Rom?nia, din 2017, ?i p?n? acum. Aproape jum?tate din suma pl?tit? pentru desp?gubirea cresc?torilor de animale din Rom?nia, care au avut de suferit de pe urma acestei molime,?440.818.650 de lei,?a fost transferat? spre acest jude?.Urm?torul jude?, dup? Br?ila, pe lista neagr? a pestei porcine africane este Ialomi?a cu?2.605 exploata?ii agricole distruse de pesta african?. Aici au fost desp?gubite deja 2.494 de exploata?ii cu suma de?6.775.000 de lei.ANSVSA solicit? sprijinul cet??enilor pentru respectarea urm?toarelor m?suri:pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor este respectarea condi?iilor de biosecuritate;nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?, ?n p?dure sau ?n zonele agricole ?nveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu burete sau paie ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?nchise, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci din alte exploata?ii, cu porci mistre?i sau cu proprietari care de?in porci domestici;nu hr?ni?i animalele cu resturi alimentare/l?turi/sp?l?tur? provenite de la carnea de porc g?tit? ?n familie; dac? exist? v?n?tori ?n famile care aduc carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii sau resturi de carne;nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;v?n?torii ?i responsabilii fondurilor de v?n?toare trebuie s? anun?e DSVSA jude?ene despre orice situa?ie ?n care au depistat porci mistre?i mor?i, ori cu comportament modificat ?i s? transmit? probele pentru diagnosticul de laborator.De la ?nceputul acestui an, ?n Europa, pe l?ng? Rom?nia au fost diagnosticate focare de PPA ?n: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia ?i Ucraina ?i Grecia.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social. TANASE, ARC: PIERDERILE DIN INDUSTRIA CARNII, DE ORDINUL MILIOANELOR DE EURO:?Agroromania.ro 11 Mai 2020 Dana Tanase, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC), sustine ca pierderile din industria carnii romanesti din acest an va fi de ordinul milioanelor de euro."Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro", a declarat pentru Agerpres directorul executiv al ARC.Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata cat si pentru carnea congelata, motivul principal fiind "avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici"."Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni", a precizat directorul executiv al ARC.In privinta carnii de porc, unde Romania este tributara importurilor in proportie de 60%, Dana Tanase afirma ca situatia prin care trece sectorul de crestere a porcului din Romania este una "foarte dificila", din cauza lipsei unui program national pentru combaterea pestei porcine africane, situatie care s-ar putea agrava daca nu se vor lua masuri ferme."Situatia prin care trece in prezent sectorul de crestere a porcului din Romania este foarte dificila, urmare a lipsei unui program national pentru combaterea pestei porcine africane. Din 2017, de la primele focare de pesta porcina africana si pana in prezent, nu s-a construit nimic pentru redresarea sectorului de crestere a porcului, si drept urmare declinul efectivelor in fermele comerciale a ajuns la 10% la inceputul acestui an si cel mai probabil va continua daca nu se iau masuri ferme. Criza sanitara declansata de pandemie, in primele doua saptamani, a avut un impact si asupra livrarilor de carne de porc catre procesatorii romani, in urma restrictiilor de circulatie impuse de unele state membre ale UE, lipsei coridoarelor verzi la frontiere, dificultatilor logistice si volatilitatii preturilor. Vorbim din ce in ce mai mult despre relansarea economiei dupa aceasta criza sanitara, de creionarea unei noi strategii de export, insa industria carnii are in fata aceasta mare problema a pestei porcine africane, iar o tara "inrosita" este interzisa din start pe alte piete si cand vinde, vinde prost, ca orice marfa cu potential risc", a avertizat reprezentantul ARC.Potrivit sursei citate, restrictiile de circulatie si costurile de transport au dus la cresteri de pret, constituind o povara pentru procesatorii carora le-au scazut vanzarile comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, dar care sunt "obligati sa cumpere materie prima la preturi inca mari".Industria carnii, in genunchi! Pierderi de MILIOANE de EUROIn?mai 11, 2020Pierderile estimate pentru anul 2020 ?n industria c?rnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea dep??i mai multe milioane de euro, ?n condi?iile cre?terii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul sc?derii eficien?ei muncii cu aproximativ 30% ?i a v?nz?rilor cu 15-20%, a declarat Dana T?nase, directorul executiv al Asocia?iei Rom?ne a C?rnii (ARC), pentru?AGERPRES.“Din discu?iile avute cu procesatorii de carne, cre?terea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelat? cu sc?derea eficien?ei muncii reprezint? deja o realitate. Repornirea economiei ?i relaxarea m?surilor de distan?are social? nu cred c? vor conduce cel pu?in pentru urm?toarele ?ase luni la o reducere a costurilor pe angajat ?i la o cre?tere a eficien?ei muncii. ?i aceasta, ca urmare a faptului c? m?surile ?i procedurile speciale puse ?n practica de companiile din industrie pentru a proteja s?n?tatea ?i securitatea angaja?ilor, ?i a reduce la minim riscul apari?iei ?mboln?virilor vor r?m?ne ?n vigoare, pentru mult? vreme de acum ?ncolo.Dac? luam ?n calcul ?i reducerea v?nz?rilor cu circa 15-20% ?i faptul c? reluarea se va face treptat ?i va depinde foarte mult ?i de reluarea activit??ii ?n industria ospitalit??ii, este foarte posibil ca pierderile pentru ?ntreg anul 2020 ?n industria c?rnii s? dep??easc? mai multe milioane de euro”,?a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC.Dana T?nase a precizat c? dup? S?rb?torile Pascale a avut loc pr?bu?irea cererii la carnea de pui, at?t pentru cea proasp?t? c?t ?i pentru carnea congelat?, motivul principal fiind “avalan?a de carne de pui din Polonia la pre?uri inexplicabil de mici”.?n privin?a c?rnii de porc, unde Rom?nia import? ?n propor?ie de 70%, Dana T?nase afirm? c? situa?ia prin care trece sectorul de cre?tere a porcului din Rom?nia este una “foarte dificil?”, din cauza lipsei unui program na?ional pentru combaterea pestei porcine africane, situa?ie care s-ar putea agrava dac? nu se vor lua m?suri ferme.Potrivit sursei citate, restric?iile de circula?ie ?i costurile de transport au dus la cre?teri de pre?, constituind o povar? pentru procesatorii c?rora le-au sc?zut v?nz?rile comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, dar care sunt “obliga?i s? cumpere materie prima la pre?uri ?nc? mari”.?nc? de la debutul crizei generate de pandemia de coronavirus, reprezentan?ii industriei de procesare a c?rnii din Rom?nia au solicitat sprijin din partea autorit??ilor pentru limitarea pagubelor, ?ns? p?n? ?n prezent solicit?rile ARC au r?mas f?r? r?spuns.Problema ciobanilor – ce iau pe mere dau pe pere In?mai 10, 2020 La ?nceputul sezonului de tuns oile, ciobanii ?ncep deja s? se g?ndeasc? ce vor face cu l?na. Costurile de tundere abia dac? sunt amortizate de pre?ul de valorificare a l?nii, iar cresc?torii de ovine sunt ferici?i dac? balan?a nu iese pe minus. Pentru a tunde o oaie, ciobanii trebuie s? scoat? din buzunar ceva bani. La aceste cheltuieli se adaug? ?i cele cu m?ncarea ?i ceva b?utura pentru ”stili?tii” mioarelor, plus deplasarea meseria?ilor la fa?a locului. Centre de colectare sunt pu?ine ?i achizi?ioneaz? c?t pot, iar cresc?torii de ovine sunt nevoi?i fie s? arunce l?na la gunoi, fie s? o v?nd? la intermediari, la un pre? de nimic. Nicu Cioran, cresc?tor de oi din tat? ?n fiu, este mul?umit c? mioarele pe care le p?store?te au parte s? fie tunse de profesioni?ti. El spune c? ?n zona Aradului nu se poate vorbi de c??tig la l?n?. URIA?? de 2.100 DE LEI PE HECTARUL DE P??UNE! Agroinfo ?09 mai 2020 - V?ND OILE CA S?-MI PL?TESC CHIRIA LA P??UNE! Chiria pentru hectarul de p??une ?n satul Valea Lung? din comuna Vinderei, Vaslui, a ajuns, s?pt?m?na aceasta,?la uria?a sum? de 2.100 de lei/an. Ca s? pl?tesc ?n fiecare an suma asta pe hectar trebuie s?-mi v?nd oile ?i atunci la ce-mi mai trebuie p??une?! Ne zbatem zilnic ca?s? nu ajungem la faliment, ne-a spus am?r?t oierul Constantin Cre?anu.Cum s-a ajuns la o redeven?? at?t de mare pentru un hectar de p??une? Un cresc?tor de caprine a renun?at la animale, ?i-a v?ndut caprele, ?i nu mai avea nevoie de cele 10 hectare de p??une pe care le ?nchiriase ?n satul Valea Lung? de la prim?ria Vinderei. Astfel, prim?ria Vinderei a?decis scoaterea?la licita?ie?a celor?10 hectare de p??une. De ce nu s-au atribuit direct cresc?torilor de animale? Pentru c? p??unea respectiv? nu este a?prim?riei,?face parte din?domeniul public, iar legisla?ia ?n vigoare impune organizarea unei licita?ii pentru p??unea din domeniul public. Dac? ar fi fost ?n domeniul privat al prim?riei, ar fi fost atribuit? direct cresc?torilor care au f?cut cerere. Legea face diferen?a ?ntre?p??unile din domeniul public ?i cele din domeniul privat.Pentru punerea ?n valoare?a paji?tilor aflate ?n domeniul public al comunelor, ora?elor, respectiv al municipiilor??i pentru folosirea eficient? a acestora, unit??ile administrativ-teritoriale, prin primari, ?n conformitate cu hot?r?rile consiliilor locale, ?n baza cererilor cresc?torilor de animale, persoane fizice sau juridice av?nd animalele ?nscrise ?n RNE, ?ncheie contracte de concesiune/?nchiriere, ?n condi?iile legii, pentru suprafe?ele de paji?ti disponibile, propor?ional cu efectivele de animale de?inute ?n exploata?ie, pe o perioad? cuprins? ?ntre 7 ?i 10 ani.Pentru punerea ?n valoare?a paji?tilor aflate ?n domeniul privat al comunelor, ora?elor, respectiv al municipiilor??i pentru folosirea eficient? a acestora, unit??ile administrativ-teritoriale, prin primari, ?n conformitate cu hot?r?rile consiliilor locale, ?n baza cererilor cresc?torilor de animale, persoane fizice sau juridice av?nd animalele ?nscrise ?n?RNE, membri ai colectivit??ii locale sau care au sediul social pe teritoriul localit??ii respective, ?ncheie contracte de ?nchiriere prin atribuire direct? pentru suprafe?ele de paji?ti disponibile, propor?ional cu efectivele de animale de?inute ?n exploata?ie, pe o perioad? cuprins? ?ntre 7 ?i 10 ani,?este stipulat ?n art. 9,?OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea ?i exploatarea paji?tilor permanente [Legea nr. 44/2018].?Licita?ia de la prim?ria Vinderei?a fost ?inut? joi, 7 mai 2020. Au licitat doi cresc?tori de ovine, unul dintre ei fiind Constantin Cre?eanu. Oierul este disperat pentru c? lucrurile au sc?pat de sub control ?i s-a ajuns la o sum? at?t de mare ?nc?t nicio subven?ie acordat? oierilor nu are cum s? o acopere. Chiria pe hectarul de p??une a ajuns la nivelul chiriei unei garsoniere din buricul Bucure?tiului.Am mers la licita?ie cu ?nc? o persoan?, un fermier, cresc?tor ?i el de animale, ?i de la 150 de lei pe hectarul de p??une a s?ltat chiria la 2.100 de lei pe hectar. Eu nu cred c? poate pl?ti nimenea a?a ceva! Nici cresc?torul ?sta care a licitat la pre?ul ?sta ?i a c??tigat,?c? ?i el are tot at?tea animale c?te am ?i eu. Am 320 de oi ?i am avut ?i?77 de capre, dar caprele le-am v?ndut c? nu mai puteam s? le ?in. Mai am ?nchiriate de la prim?rie 20 de hectare de p??une, 7 hectare sunt ?ntr-un loc ?i alte 13 hectare, ?n alt loc. Dar pentru p??unea asta pl?tesc la prim?rie o redeven?? de circa 150 de lei pe hectar pe an.?Am f?cut cerere ?i anul trecut la prim?rie c? mai am nevoie de p??une ?i anul ?sta. Pe astea 10 hectare a fost un b?iat care avea capre, dar ?i-a v?ndut caprele ?i a renun?at la p??une.?Acum la licita?ie, c?nd s-a ajuns la 2.100 de lei pe hectar, eu nu am mai putut s? dau mai mult. De unde s? pl?tesc prim?riei ?n fiecare an peste 200 de milioane de lei?! Am dat c?teva mii de euro s?-mi fac ?i saivan, de unde s? mai dau at??ia bani pe chirie?! Domnul primar mi-a spus s?-mi v?nd oile dac? nu-mi convine.?M-am n?scut aici ?i m? ocup de c?nd m? ?tiu de oi, tot aici vreau s? r?m?n.Am avut ?i eu doi b?nu?i str?n?i ?i am f?cut saivanul ?i m? rog de domnul primar s?-mi dea o h?rtie scris? c? am f?cut saivanul ?sta. C? el, poate m?ine, nu mai e primar ?i vine altul ?i m? pune s? stric ce am construit ?i am pl?tit. Eu nu mai pot ?i nu mai pot c? de patru zile nu am m?ncat nimic. Cu redeven??, cu toate cheltuielile (impozit) ajung la 250 de milioane de lei pe an. P?i, de unde s? pl?tesc?! O s? v?nd oile ca s? pl?tesc chiria pe p??une?! Dar dac? v?nd oile la ce mai ?in p??une?!?A declarat cresc?torul de ovine Constantin Cre?anu, pentru?AGROINFO.Primarul comunei Vinderei a confirmat, pentru?AGROINFO, c? pre?ul chiriei pe an?pentru un hectar de p??une s-a oprit, la licita?ia ?inut? joi, la?uria?a sum? de 2.100 de lei. La aceast? chirie s-a ajuns doar pentru cele 10 hectare, media chiriei pe p??unea din comuna Vinderei fiind de 110 lei/ha/an, ne-a spus edilul.?El a ad?ugat?c? ?ntre cei doi oieri ar fi ne?n?elegeri ?i fiecare dintre ei s-ar fi ambi?ionat s? c??tige cele 10 hectare de p??une.La licita?ie au venit doi cresc?tori de animale ?i, ?ntr-adev?r, numai pentru acest lot de 10 hectare s-a ajuns la 2.100 de lei pe hectar. Redeven?a este foarte mare. Noi ?l a?tept?m pe cel care a oferit aceast? sum? s? semneze contractul, are termen 5 zile s? semneze contractul. Acolo a fost ?i o vendet? (r?zbunare) personal? ?ntre cei doi cresc?tori ?i s-au b?tut ?n pre?uri, care d? mai mult. Am?ndoi sunt din satul Valea Lung?, acolo unde e ?i p??unea respectiv?. A trebuit s? organiz?m licita?ie pentru c? p??unea o avem ?n domeniul public. ?ntr-adev?r, pentru domeniul privat este atribuire direct?.Cresc?torul care a c??tigat la licita?ie are ?n jur de 350 de ovine ?i caprine. Mai are de la noi, de la prim?rie, concesionate 30 de hectare, la licita?ia din martie 2017, ?i acum le-a vrut ?i pe astea 10 hectare.Licita?ia pentru cele 10 hectare a fost joi, pe 7 mai, iar conform procedurii are un termen de 5 zile pentru semnarea contractului. Termenul expir? mar?i (12 mai n.r.). Dac? nu semneaz? contractul, se anuleaz? procedura, dar persoana care a dat acest pre? ?i nu a semnat contractul nu mai poate participa la licita?ie. Se face procesul-verbal de anulare, dac? nu semneaz? contractul, ?i relu?m procedura ?n termen de 20 de zile, anun? de ?nchiriere, din nou, prin licita?ie.Redeven?a la care s-a ajuns este foarte mare.?La noi, media chiriei pe p??une este de?110 lei pe hectar pe an.?Acolo a fost mai mult ceva personal ?ntre cei doi cresc?tori. Le-am propus o alt? cale, s? ?mp?r?im suprafa?a de 10 hectare ?i fiecare s? liciteze pentru c?te 5 hectare, s? ?mp?c?m pe toat? lumea. Dar nu au vrut, au spus s? licit?m. La pasul ?ase s-a ajuns la 2.000 de lei, apoi 2.050 de lei ?i la 2.100 de lei pe hectar s-a ?nchis licita?ia, a declarat primarul comunei Vinderei, Ionu? Ghiur, pentru?AGROINFO.Prim?ria comunei Vinderei are 563 de hectare de p??une, dar sunt ?n domeniul public ?i au fost ?nchiriate cresc?torilor din comun?, conform legisla?iei,?prin licita?ie, ?n martie 2017, la o redeven?? de bun sim?, o medie de 110 lei/ha/an. Minus cele 10 hectare care, se pare, c? sunt extrem de valoroase, aur curat, din moment ce pre?ul redeven?ei a s?ltat la 2.100 de lei/ha. R?m?ne de v?zut dac? oierul care ?i-a adjudecat p??unea la acest pre? exorbitant va semna ?i contractul.Fermierul ?tefan Musc?, nevoit s? semene din nou! O turm? de oi i-a distrus o parte din porumb!Ramona Dasc?lu - 11 mai 2020 Necaz dup? necaz pentru fermierul ?tefan Musc?! Dup? ce s?pt?m?na trecut? a fost anun?at de procesatorul unde d? laptele c? nu va ?ncasa prea cur?nd banii pe cantitatea v?ndut? ?n ultimele luni, iat? c? acum fermierul din Giurgiu ?nt?mpin? probleme pe partea de vegetal, el fiind nevoit s? semene din nou porumb din cauza unei turme de oi care i-a ras pur ?i simplu cultura pe o suprafa?? de 5.000 – 6.000 de metri p?tra?i.Ast?zi de diminea??, c?nd ?tefan Musc? a mers ?n c?mp s? verifice starea culturilor, mare i-a fost mirarea c?nd pe cultura sa de porumb de pe raza comunei Pietro?ani, jude?ul Teleorman, a v?zut o turm? de oi, care nu se mai d?dea dat? din cultur?.”C?nd m-am dus de diminea??, oile erau ?n porumb. Porumbul avea 5-7 cm ?i l-au ras, vreo 5.000-6000 de metri p?tra?i i-a ?ters, a r?mas p?m?nt negru, nu mai e nimic. Era un b?tr?nel care nu putea s? le scoat? din porumb. Pe patron, pe Puciumandea Ionu?, nu-l intereseaz?, l-am sunat, l-am chemat s? vad? ce au f?cut animalele pe cultura mea, a venit s? vad? ?i mi-a spus s? anun? poli?ia ?i s?-l dau ?n judecat? pe ?la care a b?gat oile ?n porumb, adic? pe am?r?tul ?la care e vai de via?a lui, abia st? ?n picioare. Nu poate ?la de unul singur s? treac? o turm? de 200 de oi pe un drum de 6-7 metri. Nici nu are voie s? circule pe acolo, nu are ce s? caute”, a declarat ?tefan Musc? pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.?Fermierul ?tefan Musc? spune c? dac? autorit??ile nu vor lua m?suri drastice ?mpotriva acestor cresc?tori de animale incon?tien?i, astfel de situa?ii vor ap?rea frecvent.”Am anun?at poli?ia, dar nu poate s? vin? momentan pentru c? are alte treburi, se ocup? de coronavirus. Am mai avut probleme, au mai b?gat animalele ?i pe la gr?u ?i pe la orz. P?n? statul nu se implic? s? le taie subven?ia de la APIA celor care gre?esc, nu-i vom pune la punct. Ace?ti ciobani nu investesc niciodat? ?n animale, ei sunt ?nv??a?i numai s? ia, bag? animalele pe culturile oamenilor ?i nu le face nimeni nimic. S? li se taie subven?ia atunci c?nd gre?esc ?i s? aib? efectiv de animale doar dac? probeaz? c? au suprafa?a necesar? pe care s?-?i produc? hrana pentru ele. A?i v?zut ce s-a ?nt?mplat ?n alte jude?e, c? au ajuns oamenii s? omoare oile. Ajungi la disperare c?nd ?tii c? investe?ti, p?i eu dau 7-800 de lei pe doza de porumb s? vin? unul s? mi-l distrug?? Nu se poate a?a ceva. Pentru mine mai mult ar ?nsemna s? facem ordine ?n ?ar? ?i s? fie pu?i la punct, nu m? intereseaz? banul lui sau desp?gubirea lui. Dac? nu sunt pu?i la punct, m?ine, poim?ine bag? din nou animalele. Trebuie s? probeze cu hectarele de p?m?nt efectivul de animale pe care ?l au ?i atunci c?nd gre?esc s? li se taie subven?ia de la APIA, nu s? ne apuc?m s? ne d?m ?n judecat?, s? stau eu cinci ani de zile p?n? ?mi d? el mie desp?gubiri”, a spus fermierul din Giurgiu.Acum, fermierului giurgiuvean nu-i r?m?ne altceva de f?cut dec?t s? re?ns?m?n?eze suprafa?a distrus? de oi: ”Trebuie s? re?ns?m?n?ez por?iunea aceea acum pentru c? altfel nu am cum, or s? vin? cei de la APIA ?n control ?i unde este acum p?m?nt negru eu am declarat c? am porumb ?i tot eu o s? fiu luat la ?ntreb?ri. Deci, a?tept s? vin? cei de la poli?ie cu cei de la prim?rie ?i de la Direc?ia Agricol? s? fac? constatarea ?i dup? aceea o s? merg s? sem?n din nou ca s? nu dau de alt necaz cu cei de la APIA”.Dup? 20 de ani de legumicultur?, Dan Loag?r a renun?at la legume! Schimb?ri strategice la ferma din Sc?nteia! Daniel Befu - 11 mai 2020 Dup? 20 de ani de legumicultur?, produc?torul Dan Loag?r (51 ani) din Sc?nteia, jude?ul Ialomi?a, a decis c? ”gr?dina” nu-i mai aduce satisfac?ii ?i a renun?at, focus?ndu-se pe cealalt? activitate ?n care avea expertiz?. E vorba de produc?ia de s?m?n?? pentru marile concerne semincere.Expansiunea maxim? a produc?torului a fost ?n urm? cu 7 ani, c?nd livra masiv pentru industrie, moment c?nd ajunsese s? cultive aproximativ 150-170 ha cu ro?ii. Odat? cu reprofilarea livr?rilor c?tre lan?urile de retail, unde a livrat preponderent ?n ultimii 3 ani, Dan Loag?r ?i-a diminuat suprafa?a progresiv, p?n? la 45 ha ?n 2019.Dup? mai multe schimb?ri de strategie decise ?n timp pentru optimizarea business-ului, anul trecut a fost cel care l-a determinat pe produc?torul ialomi?ean s? renun?e la linia de activitate care-i afecta rezultatele financiare ale activit??ii: ”Nu mai am legume. ?n ultimii 3 ani de zile am tot ie?it ?n gaur? pe partea de legume. Anul trecut m-a lovit ?i furtuna cu piatr? ?i am luat hot?r?rea s? nu mai pun nimic. Singurul motiv pentru care am renun?at a fost for?a de munc?, care nu este chiar at?t de calificat?. Muncitorii buni ?i harnici au plecat afar?, iar ?n ?ar? au r?mas cei care nu erau primi?i afar? ?i cu preten?ii foarte mari la bani foarte mari. ?n urm? cu vreo 4 ani, pl?team cu 6,5-7 lei/ora de munc? ?i de atunci a s-a tot dus ?n sus p?n? c?nd am ajuns la 13-14 lei/ora de munc?, iar de la 1 mai, ?n afar? de plata a 10% impozit la stat, s-a mai b?gat si 25% CAS-ul. ?n teorie, dup? introducerea noilor impozite r?m?nea la latitudinea angajatorului dac? s? ?i opreasc? zilierului banii de CAS sau s? ?i pl?teasc? din firm?. La noi ?n zon? ?ns?, cum este concuren?? foarte mare, fiindc? sunt foarte mul?i particulari care au nevoie de zilieri, trebuia s? le oferi maximum, c? dac? nu le d?deai, nu mai veneau. Se duceau ?n alt? parte. Ajunsese ca cheltuiala cu un zilier s? ne duc? la zi cam 140-150 lei, cu tot cu ce plateam la stat pentru el. La sf?r?itul anului, c?nd tr?geai linie, g?seai c? de fapt ?i-ai f?cut investi?ii ?i ai riscat doar ca s? pl?te?ti zilieri. ?n anii trecu?i, c?nd aveam gr?din? mai mult?, pl?team c?te 100-150 de oameni pe zi. ?i am luat hot?r?rea s? renun?, fiindc? nu mai este rentabil? gr?dina”.Dup? ce anii ?90 au ?nsemnat acumularea de experien?? ?n comer?, istoricul de horticultor al lui Dan Loag?r e o reproducere la scar? mic? a istoriei evolu?iei pie?elor de desfacere ale tranzi?iei: ”Am ?nceput acum cam vreo 20 de ani cu o suprafa?? mic?, undeva la 4,5 ha, pe care plantam ro?ie pruni?oar? ?i ceap?. Erau pentru pia??. Mi le cump?rau samsarii ?n primul r?nd. A?a au fost vremurile. Pe urm?, prin 2006-2007, c?nd aveam undeva la 10 ha, nu mai mult, am ?nceput s? lucrez cu industria. Pre?urile erau mai mici, dar era treab? mai sigur?. Nu mai a?teptam s? vin? clien?ii la noi, s? ne rug?m de ei s? ne ia marfa. N-am vrut s? mai stau la m?na altora ?i s? ma rog sa-mi ia marfa, a?a c? am preferat s? lucrez cu industria. P?n? ?n 2016 am lucrat 90% cu industria. Pre?urile ?n industrie fa?? de samsari erau de multe ori ?i la jum?tate, sau chiar mai mici de jum?tate, dar aveam desfacerea asigurat? ?i vindeam cantit??i foarte mari. Dec?t sa mai lucrez cu samsarii, am preferat industria. Prin 2015-2016 am v?zut c? pre?urile de achizi?ie la fabrici, ?n aproape 10 ani de zile nu s-au modificat dec?t cu un procent de 10-20% ?n sus, ?n timp ce inputurile au avut cre?teri de aproape 100% ?n aceia?i 10 ani de zile. ?n plus m-am lovit ?i de probleme la livr?ri ?i la recep?ia m?rfii. De aceea, chiar dac? la ?nceput am mers pe pierdere un an-doi, am luat hot?r?rea s? m? duc spre livr?ri c?tre supermarketuri ?i am f?cut investi?ii ?n direc?ia aceasta, ?n echipamente pentru sortat, sp?lat ?i ambalat marfa. Am mers cu gr?dina p?n? anul trecut, c?nd am ajuns la concluzia c? sectorul de legumicultur? pentru fermierii mai mari nu mai este rentabil, fiindc? presupune foarte mult? for?? de munc?. Ro?iile pentru pia??, ardeioasele, vinetele ?i tot ce ?nseamn? angrenarea de for?? de munc? uman?, nu mai e interesant”.Gr?dinarii mici ?i legumicultura cu recoltare mecanizat? sunt singurele profitabileDan Loag?r a detaliat pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO care sunt beneficiile de care poate avea parte oricine ?ncearc? s? demareze o activitate de gr?din?rit pe 2-3 ha, cu condi?ia s? aib? desfacerea asigurat? c?tre consumatorul final: ”Gr?dina mai este rentabil? acum pentru particulari mici, pentru care profitul reprezint? un salariu. ?n momentul ?n care pui pe altcineva s? munceasc? ?i ?i dai salariu, ce ?i pl?te?ti zilierului e de fapt profitul t?u ?i nu are rost s? mai continui. Cred c? 2-3 hectare sunt suprafa?a optima pentru un mic legumicultor, pentru c? este foarte important ca el s? ??i v?nd? toat? marfa – ?i acum ?n situa?ia pandemiei de COVID-19, exist? o oportunitate foarte bun? ca micul gr?dinar s? v?nd? marfa direct consumatorului. Adic? s? termine cu intermediarii. Doar a?a mai este profitabil? gr?dina. Sunt foarte mul?i mici produc?tori care acum au posibilitatea s? v?nd? pe baz? de comand? online sau abonament c?tre or??eni. Ei duc co?ul s?pt?m?nal, adic? livreaz? direct c?tre consumator ?i asta e cel mai important. Pentru o familie cu 5 membri activi, a lucra 2-3 ha cu legume v?ndute direct c?tre consummator, asigur? un venit de vreo 3000-4000 lei pentru fiecare membru din acea familie, pe toat? perioada desf??ur?rii activit??ii, adic? ?ncep?nd cu luna mai p?n? ?n septembrie-octombrie. Durata activit??ii depinde ce cultur? a ?nfiin?at. Practic dintr-o astfel de activitate ar r?m?ne cu un profit undeva de 15.000-20.000 lei lunar, ?n lunile cu activitate. Deci ?ntr-un an de zile o familie de mici gr?dinari ar putea pune deoparte undeva la 100.000 lei, ceea ce este foarte bine”.E bine de ?tiut de c?tre doritori, c? partea de costuri cu investi?ia ini?ial? ?n este echivalent? cu profitul realizat ?n primul an de activitate. Calculele nu ne apar?in nou?, ci unui om cu dou? decenii de legumicultur? ?n spate: ”La tomate, de exemplu, investi?ia ?n inputuri, cu tot cu munca de recoltat, te duce la 50.000 lei/ha, la ardei undeva la 70.000 lei/ha, iar la castrave?i 100.000 lei/ha. Mari investi?ii ini?iale ?n echipamente ?i dot?ri pentru 2-3 hectare cost? ?n jur de 100.000 lei. Ar trebui un tractora? mic de 18-22 CP, cu plug, cu pr??itor, cu un bazin pentru tratamente, o dubi?? pentru livrarea produc?iei, costurile cu picurarea ?i un ?opron unde gr?dinarul s? se organizeze, s? ??i str?ng? l?zile cu marf?, s? o poat? ambala. Ca s? ??i po?i vinde toat? marfa c?tre destinatarul final, trebuie ?i un mic talent de marketing. De aceea ?i un site web este foarte important, ?ns? am v?zut ?n ultima lun? c? foarte mul?i au f?cut site-uri ca s? ajute micii produc?tori. Diminuarea interac?iunilor sociale ?n acest an, ajut? la cre?terea v?nz?rilor prin acest tip de canal, al comenzilor online”.Mai exist? o ni?? profitabil? pentru fermierii care investesc ?n produc?ia de legume ?n c?mp ?i anume recoltarea mecanizat?: ”Pe l?ng? micul gr?din?rit, mai este rentabil? legumicultura ?n culturile integral mecanizate, unde nu este nevoie de for?? de munc?. Acolo unde e nevoie de for?? de munc?, nu mai e rentabil. Dac? faci ro?ii pentru industrie, pe care le recoltezi direct cu combina, sau dac? faci r?d?cinoase ?i bulboase, unde totul este mecanizat, ?ns? pentru tomate, de exemplu, o combin? la m?na a doua cost? ?n jur de 100.000 euro, iar o combin? nou? ajunge la 200.000 de euro. De aceea trebuie s? ai suprafe?e mari ?i trebuie f?cute calculele foarte bine, pentru c? pre?ul la ro?iile de industrie este foarte mic, undeva la 85-90 de euro/t, ?n contextul ?n care, din p?cate, de subven?ia acordat? au profitat cel mai mult fabricile, nu neap?rat fermierii”.Explica?ia lui Dan Loag?r pentru sufocarea legumicultorului rom?n cu marje de profit infimePentru paradoxul lipsei de profitabilitate al trudei cinstite, ?nso?it? de investi?ii ?i experien?a acumulat? pe termen lung, Loag?r are urm?toarea explica?ie: ”Haide?i s? v? dau un exemplu. Eu c?nd m-am apucat de cultivat ro?ii pentru industrie, m-am mai interesat ?i am mai ascultat ce mi-au spus voci mai avizate. Mi s-a dat ca exemplu ce se ?nt?mpl? ?n Italia. Italia e o ?ar? care pune la mas? produc?torul ?i distribuitorul de inputuri, produc?torul de band? de picurare, produc?torul de semin?e, fermierul ?i cu fabrica de procesare a legumelor. To?i stau la mas? ?i stabilesc ni?te pre?uri, astfel ca la sf?r?itul anului to?i s? aib? de c??tigat. La noi nu exist? a?a ceva. Fiecare trage c?t poate de tare pentru el. Cei de la fabricile din Rom?nia nu g?ndesc ?n perspectiv?. Ei g?ndesc doar ca la momentul respectiv s? trag? c?t mai mult ?i s? ias? cat mai bine la indicatorii financiari. Dar din p?cate nu se g?ndesc: ?M?i, dac? eu continui s? trag pe spinarea omului ?sta care munce?te ?i care ?mi livreaz? marfa, nu m? g?ndesc c? la anul el nu va mai putea s? ?nfiin?eze o nou? cultur?, sau c? nu va mai fi dispus s? ?mi livreze mie?? Din p?cate cei mai mul?i nu se g?ndesc. Ei profit? de momentul respectiv ?i trag c?t pot”.?n prezent Dan Loag?r a convertit terenurile anterior dedicate horticulturii, c?tre produc?ia semincer?. ?n prezent lucreaz? ?n jur de 390 ha, integral irigate, detaliu care ?n acest an de secet? extrem? ?l pune ?n categoria ”celor noroco?i”. Solele lucrate le are dedicate ?n propor?ie de 80% produc?iei de s?m?n?? de porumb, gr?u ?i maz?re. Fermierul lucra ?i anterior cu marile corpora?ii semincere, ?n paralel cu produc?ia legumicol?, ceea ce a f?cut ca trecerea dinspre gr?din?rit spre loturi de hibridare s? fie una lin?: ”Singura perioad? ?n care o s? avem nevoie de oameni este perioada 15 iunie-15 iulie. O lun? de zile la castrat, la rectificat. E posibil s? avem nevoie de 100-150 de oameni ?n perioada aceea, fiindc? avem multe hectare. ?ns? este doar o singur? lun?, fa?? de 7-8 luni c?t aveam nevoie de zilieri ?nainte. Pentru noi e joac? acum”.Munca ?n c?mp ?nseamn? libertate ?i aer curatDan Loag?r e doar fa?a vizibil? a afacerii. ?n realitate afacerea agricol? e una de familie ?n sensul cel mai pur: ”Suntem to?i! ?ncep cu tat?l meu, Ion Loag?r (78 ani) care acum este ?n carantin? ?i cu care ?n perioada de stare urgen?? am ?inut leg?tura doar prin poze ?i film?ri din c?mp, ?n care i-am ar?tat ce se ?nt?mpl? pe aici. Pe urm? sunt eu, care de diminea?? ?i p?n? seara stau la ferm?, adun?nd aproape 18 ore din 24. Acas? ajung doar s? dorm. Mai e fiic?-mea Izabela (29 ani), care e economist? ?i care se ocup? de partea de contabilitate ?i de rela?iile cu institu?iile. ?i ea este aici cel pu?in 10 ore pe zi. Ginerele meu, Adrian Neagu (30 ani) ?i-a dat demisia acum dou? luni din poli?ie ?i a venit la ferm? ca m?n? dreapt? a mea. M? ajut? la absolut tot ce e aici. ?mpreun? lucr?m de diminea?? p?n? seara. ?i de cur?nd ni s-a al?turat ?i fiul meu Andrei (23 ani), care este ?n ultimul an la Horticultur?. Acum el st? mai mult pe telefon c? are cursuri online ?i ?l prind mai pu?in prin ferm?, dar ?n rest ??i face timp ?i munce?te ?i el aici. Ambii copii au ?nceput s? vin? prin ferm? ?i s? m? ajute ?n jurul v?rstei de 20 de ani. ?n timp implicarea fiec?ruia a crescut ?n mod natural”.Pentru Loag?ri, agricultura nu e o meserie, ci un mod de via??: ”Soarele, aerul, chiar ?i praful, c? p?n? la urm? ?i el face parte din tot ce se ?nt?mpl? ?ntr-o ferm?, precum ?i faptul c? suntem ?mpreun?, astea dau toat? frumuse?ea. Noi nici nu am sim?it c? a fost stare de urgen?? ?i c? au fost restric?ii, fiindc? ?n permanen?? am fost ?mpreun? ?n familie aici ?n ferm?, ?n afar? de tat?l meu. ?n afara acestei perioade delicate, tot timpul am fost to?i ?mpreun?. Ferma ne d? o senza?ie de libertate! ?n timpul anului muncim din greu, ?ns? iarna avem ?i noi timp s? ne umplem bateriile. Avem decembrie, ianuarie ?i undeva la jum?tatea lunii februarie. Sunt lunile c?nd ne lu?m c?te un sejur ?n ??ri mai calde sau la munte. Spre final, cele dou? luni ?i jum?tate de stat acas? ?i de mers ?n vacan??, deja se duc ?n plictiseal? ?i d-abia a?tept?m s? vin? c?ldura s? ne ?ntoarcem ?n c?mp, ca s? ?ncepem s? ne preg?tim pentru sezonul urm?tor”.M?N?NC? DOAR CARNE DE PAS?RE PRODUS? ?N ROM?NIA! Leonard Constantin STAFIE11 mai 2020 - OPINIE. Citeam zilele acestea despre camapania lansat? de Asocia?ia Cresc?torilor ?i Exportatorilor de Bovine, Ovine ?i Porcine din Rom?nia (ACEBOP), o campanie pentru promovarea consumului de carne de pas?re produs? ?n Rom?nia.? Astfel ACEBOP ??i propune de ast?zii, 11 mai 2020, s? deruleze campania?M?N?NC? DOAR CARNE DE PAS?RE PRODUS? ?N ROM?NIA.Ace?tia vor pune la dispozi?ia consumatorului? informa?ii din filiera c?rnii de pas?re, care s?-l sprijine??n alegerea sa. M?nc?m s?n?tos – doar carne de pas?re produs? ?n Rom?nia!O ini?iativ? l?udabil? nu numai din cauza contextului epidemiologic din lume, contextul economic din Rom?nia c?nd ar fi cazul s? ne ?ntoarcem spre produsele rom?ne?ti. Dar ?n afar? de cele expuse trebuie s?-i prezent?m cititorului o situa?ie despre care observ c? media nu pomene?te nimic legat de ghici ce? GRIPA AVIAR?.Astfel conform datelor publicate de:? de grip? aviar? ?n lume declarate ?i active sunt 161 de focare afect?nd o popula?ie avicol? de peste 3.280.000 de capete. DAR mare aten?ie cresc?tori de p?s?ri ?i autorit??i!?Numai ?n Ungaria sunt peste 1.500.000 p?s?ri ?n 41 de focare din care exist? 3 focare la frontiera cu Rom?nia.?Ba mai mult dac? ?n data de 13 ianuarie 2020 era raportat ?n Ungaria primul focar ?n luna aprilie au ap?rut 39 de focare, ultimele? 4 focare au ap?rut ?n data de 30.04.2020.Hart? focare grip? aviar?Tot aprope de noi mai exist? o ?ar? cu foarte multe focare de grip? aviar?, este vorba de Polonia.?Astfel ?n aceast? ?ar? sunt active 16 focare de grip? aviar? cu o popula?ie avicol? de peste 380.000 de capete.A?adar un argument ?n plus pentru consumul de carne de pas?re rom?neasc? sunt ?i aceste date. Dar mare aten?ie! Ungaria este un exportator principal ?n Rom?nia de pui de o zi ?n fermele profesionale ?i non-profesionale. Nu m-a? mira ca ?n cur?nd s? explodeze ?i la noi aceast? molim? dac? nu se iau m?suri rapide ?i dure. Altfel o s? fim ?n situa?ia din anul 2008 ?i acum av?nd ?i o pandemie la oameni este ultimul lucru care ne lipse?te.Primar din jud. Buzau: ?Cerem extinderea zonei de carantina. Ne MOR animalele de foame” In?mai 9, 2020 ?Patria usturoiului” este de ast?zi sub carantin?. Decizia a fost luat? ?n cursul nop?ii de autorit??ile din Buz?u dup? ce mai multe persoane au refuzat s? li se fie prelevate probe ?n vederea test?rii pentru COVID-19.?Av?nd ?n vedere lipsa oric?rei forme de cooperare a popula?iei din acest sat, imposibilitatea de a derula orice form? de anchet? epidemiologic? ?n zon?, precum ?i intersectarea permanent? a tuturor membrilor comunit??ii, Direc?ia de S?n?tate Public? a apreciat riscul epidemiologic de gravitate maxim?, motiv pentru care a propus instituirea m?surii de carantin? pentru satul R?mnicelu, ?ncep?nd cu data de 9 mai 2020, pe perioada st?rii de urgen??”, se arat? ?n comunicat emis de Prefectura Buz?u. Concret este vorba despre satul de re?edin?? de comun?, respective satul R?mnicelu care are o popula?ie de aproape 3000 de locuitori, acolo unde jum?tate dintre locuitori sunt de etnie rrom?. Totul a pornit de la un b?rbat, tot de etnie rom?, care a fost cu legume ?n pia?a din Suceava ?n urm? cu c?teva s?pt?m?ni. La ?ntorcere, b?rbatul s-a sim?it r?u ?i a mers la spital ?ns? f?r? s? spun? c? s-a ?ntors dintr-un focar de COVID-19. ?Totul a pornit de la unu care a venit dup? pia?? din Suceava. (…) Pe noi ne-a min?it. A spus c? a fost la pescuit, c? a r?cit, c? a intrat ?n ap? rece ?i ?n realitate a fost la Suceava. Noi am avut telefonul lui ?i l-am sunat la spital ?i abia acum am aflat, zilele acestea. A v?ndut la pia?a de la Suceava legume, usturoi”, a declarat Dumitru Stanciu, primar comuna R?mnicelu. B?rbatul a fost diagnosticat duminic? 3 mai, iar acum este internat la Spitalul din Rm-S?rat. ?ns?, ?n urma lui, ?n satul R?mnicelu, aflat acum sub carantin?, au mai fost identificate 19 persoane, dintre care 6 au fost deja diagnosticate cu COVID-19, restul ?ns? refuz? testarea. Primarul Dumitru Stanciu este de p?rere c? m?sura instituirii carantinei este una corect? ?ns? crede c? este nevoie de extinderea ei pentru ca cei care se ocup? de cultivarea legumelor ?i au animale s? poat? merge la munc?. ?Am vorbit acum s? extind? limita de carantin? ca s?-?i poat? cultivatorii s?-?i ?ntre?in? culturile. ?i ma avem aici, ?n imediata apropiere, o zon? cu animale, oi. Oamenii trebuie s? mearg? la ele altfel mor animalele de foame. Sunt ?i mul?i care muncesc la diferite firme de confec?ii, construc?ii din Rm S?rat. Sunt anaga?i foarte mul?i ?n Rm s?rat ?i Foc?ani”, a spus primarul Dumitru Stanciu. Satul R?mnicelu este cea de-a doua comunitate din jude?ul Buz?u pus? sub carantin?, dup? ce autorit??ile au decis ca ?ncep?nd cu 4 mai s? fie institutit? carantin? ?i pentru cartierul Po?ta din municipiul Buz?u.… citeste si partea a doua … ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download