PLAN DE ACŢIUNE



[pic]

[pic]

[pic] [pic] [pic]

- 2010

CUPRINS

I. CONTEXT 4

A. MISIUNEA ŞCOLII 5

B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII 6

C. PREZENTAREA SCOLII 7

I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII 7

D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII 8

E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009 9

F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE 9

II. ANALIZA NEVOILOR: ...........................16

A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 16

A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN 16

B. ANALIZA MEDIULUI INTERN 20

III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010 47

IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE 68

ANEXA 1 73

CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL ŞI SPORIT LA EDUCAŢIE 84

I.1. CONTEXTUL LEGISLATIV 106

I.2. PRIORITĂŢI ALE LICEULUI ” CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2008-2009 106

I.3. ANALIZA DE NEVOI. 107

CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE 109

II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE 109

II.2. RESURSE UMANE 110

II.3. REZULTATE ELEVI 113

II.3.1. BACALAUREAT 113

II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR 120

II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 124

II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR 124

II.4.2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ 126

II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE 128

CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR 130

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR 130

III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR 130

III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ 131

CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC 132

CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE 134

CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ FORMALĂ ŞI NONFORMALĂ 138

CAPITOLUL VII –PROIECTE ŞI PARTENERIATE 141

CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE 142

CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR 145

CAPITOLUL X - CONCLUZII 158

ANEXA 2 159

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 159

A.2. DEMOGRAFIE 160

A.3. PIATA MUNCII 2009 170

A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL ŞI REGIONAL 177

I. CONTEXT

ŞTIM CE AVEM DE FĂCUT

SUNTEM ÎMPREUNĂ TREBUIE SĂ REUŞIM SE POATE ŞI MAI BINE

ÎNVĂŢĂTURA ESTE PENTRU TOŢI ÎNVĂŢĂM ÎNCERCÂND

ÎNTOTDEAUNA EXISTĂ CINEVA CARE SĂ TE AJUTE

ORICINE ARE CEVA DE FĂCUT

PUTEM DISCUTA DESPRE DIFERENŢELE DINTRE NOI

NE SIMŢIM BINE ÎMPREUNĂ

SUNTEM TOLERANTI

A. MISIUNEA ŞCOLII

A. Şcoala dezvoltă la elevi competenţe funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor complexe.

Şcoala valorifică experienţele acumulate de elevi, în scopul unei orientări profesionale optime şi/sau pentru continuarea studiilor.

B. Şcoala cultivă la elevi expresivităţi şi sensibilităţi în scopul împlinirii personale.

C. Şcoala îi învaţă pe elevi cum să-şi protejeze propria sănătate şi siguranţa persoanei.

D. Şcoala îi ajută pe elevi să cunoască legile ce guvernează echilibrele în natură, să iubească şi să ocrotească natura.

E. Şcoala cultivă la elevi competenţe de integrare activă în grupuri diferite: mediu profesional, familie, prieteni etc.

F. Şcoala îi ajută pe elevi să înţeleagă şi să aplice principiile democraţiei.

G. Şcoala îi ajută pe elevi să înţeleagă schimbările care au loc în jurul lor şi să devină adaptabili, flexibili, dinamici.

H. Şcoala dezvoltă dorinţa elevilor de a se instrui permanent – educaţia permanentă fiind cheia succesului.

I. Şcoala îi ajută pe elevi să respecte, să apere şi să promoveze adevăratele valori naţionale.

J. SCOALA II PREGATESTE PE ELEVI PENTRU A SE PUTEA VALORIFICA DREPT CETĂŢENI RESPONSABILI ŞI AUTONOMI, MANIFESTÂND DISPONIBILITĂŢI ŞI CAPACITĂŢI DE ÎNNOIRE ŞI SCHIMBARE ÎN BINE A SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI.

K. SCOALA SE ALINIAZă, ATAT PRIN INVATAMANTUL LICEAL CAT SI PRIN CEL POSTLICEAL SANITAR, LA STANDARDELE EDUCATIONALE EUROPENE, IN VEDEREA INTEGRARII TARII NOASTRE IN STRUCTURILE EUROPENE.

L.SCOALA DEZVOLTA APTITUDINILE ÎN DOMENIUL MEDICAL, ECOLOGIC ŞI TURISTIC

M. ŞCOALA VERIFICĂ OPŢIUNEA PENTRU O VIITOARE PROFESIE ÎN DOMENIILE AMINTITE, OFERĂ ABSOLVENŢILOR SĂI ŞANSE EGALE DE REUŞITĂ BAZATE PE POSIBILITĂŢILE INTELECTUALE INDIVIDUALE, PE APTITUDINI ŞI INTERESE PERSONALE ÎN SENSUL CONTINUĂRII STUDIILOR ŞI/SAU INTEGRĂRII SOCIO-PROFESIONALE.

B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII

Şcoala noastră va fi şi în viitor o instituţie de tip liceu care pregăteşte elevii pentru multiple forme de învăţământ:

▪ învăţământ liceal în domeniu teoretic, profil real, specializarea: ştiinţele naturii, profil uman specializarea stiinte sociale, profil tehnologic, specializarea turism

▪ invatamant postliceal- domeniul asitenta sociala si asistenta pedagogica, specializarea asistent medical generalist si asistent medical de farmacie

Şcoala noastră va avea în viitor următoarele caracteristici:

▪ şcoală care să răspundă cerinţelor unui învăţământ deschis, flexibil, activ – participativ, incluziv

▪ şcoală care va aplica efectiv metodele unui învăţământ modern, având ca scop modificarea practicilor didactice şi centrarea activităţilor pe elev şi evaluarea progresului acestuia şi ca punct central elevul, cu nevoile şi aspiraţiile sale

▪ şcoală care va susţine tinerii cu potenţial în performanţa şcolară şi cuprinderea lor în clase de performanţă la specialităţile stiinte sociale, biologie şi chimie

▪ şcoală care va susţine îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă a mijloacelor didactice şi mobilierului şcolar din unitatea de învăţământ

▪ şcoală care prin strategiile manageriale va încuraja şi valorifica:

➢ creativitatea elevilor

➢ munca în echipă

➢ descoperirea de către elevi a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori

➢ comunicarea eficientă între cadre didactice, elevi şi părinţi

➢ folosirea metodelor moderne interactive în educaţia de bază

➢ diversificarea ofertei de curriculum prin raportare la specificul unităţii şcolare

▪ şcoală care va susţine participarea la Programele Comunitare din domeniul educaţiei şi formării profesionale Socrates şi Leonardo da Vinci, Comenius

▪ şcoală care va aborda strategii pentru:

o atragerea de fonduri suplimentare, sponsorizări destinate extinderii învăţării informatizate şi asigurării accesului la internet

o dezvoltării capacităţii de cooperare cu şcoli de profil, cu universităţi, cu instituţii de cultură, cu autorităţile locale, în sprijinul satisfacerii cerinţelor proprii şcolii

o valorizarea activităţii metodiştilor la nivelul şcolii în diseminarea informaţiei şi experienţei pozitive privind rezultatele din procesul educaţional

Desigur ca in orice activitate iniţiata in şcoala, pornim de la analiza SWOT, singura cere ne releva punctele pe care ne putem baza in abordarea problemelor cu care ne confruntam, dar si direcţiile in care, in timpul derulării procesului instructiv educativ, suntem deficitari

C. PREZENTAREA SCOLII

I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII

Înfiinţată în 1951 ca Şcoală Medie Tehnică Sanitară, Liceul „Victor Babeş”, a suferit o adevărată metamorfoză în privinţa tipurilor de învăţământ, a specializărilor, a duratei studiilor şi denumirii. Viabilitate maximă a avut ca Liceu Sanitar, cu prima promoţie de absolvenţi în 1978 şi ultima în 1994, an în care şi-a luat numele de Grup Şcolar „Victor Babeş” cu două tipuri de învăţământ: liceu teoretic şi şcoală postliceală sanitară adăugându-i-se în prezent un al treilea tip de învăţământ, învăţământul profesional sanitar. Până în 1991 a fost singura şcoală sanitară din judeţul Cluj, după acest an a rămas ca singură şcoală sanitară de tradiţie.

Un moment de răscruce l-a reprezentat anul 2007, când denumirea şcolii s-a transformat în Liceu „Victor Babeş”, lucru care a permis acesteia să reintre în rândul binemertitat al şcolilor de elită din municiliul Cluj-Napoca, contribuind de asemenea la o mai bună reorientare a elevilor care doresc să acceadă în această unitate de învăţământ.

Componenta dominantă de-a lungul existenţei sale a fost şi este buna şi foarte buna pregătire teoretică şi de specialitate a absolvenţilor care, fie că au urmat studii universitare, fie că s-au angajat conform pregătirii (în ţară sau străinătate), au făcut cinste şcolii şi dascălilor ei.

Selecţia, iniţial prin examene de admitere, ulterior prin concurs de dosare, a făcut posibilă modelarea sufletelor pentru a deveni capabile să comunice şi să îngrijească fiinţa umană din orice colţ al lumii. Desigur, ne confruntam si noi cu problema accesului la invatamantul sanitar a unor elevi care nu au avut deloc sau au avut prea putin contact cu disciplinele de baza din aria curriculara „Stiinte”- anatomia si fiziologia omului. O altă problemă este reprezentată de problemele economice, materiale ale elevilor Scolii Sanitare, care, din această cauză, sunt nevoiti să muncească, „furând” din timpul necesar studiului.

Indiferent de tipul de învăţământ, ca finalitate generală a procesului de educaţie, şcoala noastră urmăreşte formarea personalităţii umane prin:

• cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile umane civice, a respectului pentru natură şi mediu înconjurător, pentru o dezvoltare individuală armonioasă;

• însuşirea cunoştinţelor specifice, a valorilor culturii naţionale şi universale;

• formarea capacităţilor intelectuale, asimilarea tehnicilor de muncă necesare instruirii şi autoinstruirii;

• formarea disponibilităţilor practice şi profesionalizarea tinerilor în vederea desfăşurării unor activităţi utile;

• educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei;

• cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul său istoric şi tradiţiile poporului român.

Finalităţile specifice şcolii noastre sunt:

▪ formarea la elevi a unei personalităţi active, competente, motivate, capabilă de opţiune şi decizie; schimbarea rolului elevului din obiect-subiect al educaţiei în partener real al dascălului în acest proces complex de instrucţie şi educaţie;

▪ diversificarea posibilităţilor de orientare-reorientare corectă a elevilor, după parcurgerea clasei a IX-a, în funcţie de preferinţe, aptitudini, pentru a-şi stabili ruta profesională şi în funcţie de cererea pieţei de muncă;

▪ promovarea educaţiei pentru o viata sanatoasa în rândul elevilor prin integrarea în procesul didactic a unor elemente fundamentale de educaţie pentru sănătate;

▪ familiarizarea cu tehnicile primare de îngrijire a omului sănătos şi bolnav, tehnici prevăzute în cadrul disciplinei „Educaţie pentru sănătate”; plusul de cunoştinţe medicale fiind necesar şi util la nivel individual, familial şi în colectivitate; verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul medical, fapt ce va spori eficienţa pregătirii în meserie şi va creşte calitatea prestaţiei actului medical;

▪ formarea unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător, conştientizarea efectelor ireversibile ale mediului cauzate de om şi cu impact negativ asupra existenţei sale, prevenirea dezechilibrelor naturale şi sociale;

▪ verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul turistic, sporirea eficienţei şi calităţii pregătirii în această meserie, formarea de abilităţi şi performanţe în acest domeniu; formarea unor deprinderi de utilizare a tehnicii de calcul în general şi specifice domeniului turistic;

▪ asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi elevii şcolii prin formarea unei culturi generale temeinice bazată pe parcurgerea nucleului obligatoriu de discipline de învăţământ, în raport de care se realizează evaluarea prin examene (de bacalaureat, de absolvire, de admitere în şcoli postliceale, colegii, facultăţi...);

▪ prin învăţământul postliceal sanitar se urmăreşte formarea priceperilor şi deprinderilor practice de asigurare a igienei şi confortului omului bolnav precum şi a ambientului în care acesta trăieşte;

▪ învăţământul postliceal de specialitate sanitară are ca obiectiv majorformarea unui personal calificat în meseriile de asistent generalist, asistent medical de balneofizioterapie, asistent medical de nutritie si dietetica, asistent medical de farmacie, asistent de ocrotire etc., capabil de a îmbina teoria cu practica şi de a concretiza cele învăţate în situaţii diferite;

▪ continuarea procesului de reformă a învăţământului prin accentuarea şii consolidarea autonomiei şcolii în sensul creşterii calităţii acesteia.

D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

- Numărul de elevi - 671/ numărul de clase – 23

Structura pe forme, niveluri, filiere, profile şi specializări a claselor

• liceu curs de zi ciclu inferior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale naturii - 4 clase

• liceu curs de zi ciclu superior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale naturii - 3 clase

• liceu curs de zi ciclu superior filiera tehnologica, profil servicii, specializarea tehnician in turism - 1 clasa

• liceu curs FR ciclu inferior filiera teoretica, profil uman - 2 clase

• liceu curs FR ciclu superior filiera teoretica, profil uman - 3 clase

• scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical generalist cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 4 clase an I

• scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 1 clasa an I

• scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie bugetat de la bugetul local - 2 clase anul II si III

• scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical generalist bugetat de la bugetul loca l- 3 clase anul II si III

E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009

Principalele realizări pe domenii şi compartimente de activitate sunt nominalizate în Anexa 1.

F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

STRATEGIA JUDETEANĂ DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Obiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi

Priorităţi

Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic

Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii

Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)

Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale

|PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic |

|Indicatori de impact/ rezultate: |

|Management eficient in unitatile scolare din judet |

|Capacitatea institutionala consolidata la nivelul CLDPS |

|Obiectivul | Intarirea capacitatii de management, planificare si monitorizare CLDPS |

|1. 1 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea unui proiect finantat din FSE pentru dezvoltarea capacitatii |Presedinte CLDPS |Octombrie 2010 |

|institutionale a CLDPS |Coordonator regional | |

|Indicatori |Proiect realizat si implementat de membrii CLDPS |

|Obiectivul |Restructurarea retelei scolare din judet vederea eficientizarii acesteia |

|1. 2 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Propuneri de restructurare a retelei scolare in conformitate cu domeniile |ISJ – uri |anual |

|prioritare din judet, anual, prin proiectul planului de scolarizare |CLDPS-uri | |

|Indicator |Reteaua scolara adaptata la cerintele pietei muncii |

|Obiectivul |Formarea in domeniul managerial a directorilor unitatilor de invatamant din judet |

|1. 3 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Organizarea de cursuri de formare pentru managerii scolari |ISJ/CCD |anual |

|Indicator |Numar de manageri care au urmat cursuri de formare manageriala |

|PRIORITATEA 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii. |

|Indicatori de impact/rezultate: |

|Oferta educationala adaptata la nevoile pietei muncii; |

|Absolventii cu competente cerute pe piata muncii; |

|Absolventii incadrati pe piata muncii in calificarea de pe certificatul de absolvire. |

|Obiectivul |Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale judetului |

|2. 1 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Ponderea calificarilor din sectoarele prioritare sa fie de minimum 70%. |ISJ-uri |2013 |

| |CLDPS-uri | |

| |unitati de invatamant | |

|Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolventilor TVET |ISJ-uri |2013 |

| |unitati de invatamant  | |

| |CJAPP | |

|Indicatori |1.Numarul de elevi pe niveluri de calificare in domeniile prioritare |

| |2.Numarul de elevi care finalizeaza ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta SAM) |

|Obiectivul |Diversificarea calificarilor pentru elevi si adulti, cu scopul valorificarii potentialului de dezvoltare economica a |

|2. 2 |regiunii |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Autorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare de formare profesionala |Unitati de invatamant |2013 |

|continua in toate judetele regiunii. |Agenti economici | |

|Furnizarea de cursuri de formare |ISJ | |

|Indicator |1.Numar de unitatilor de invatamant din regiune autorizate fata de 2008 |

| |2.Numar de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2008 |

|Obiectivul |Dezvoltarea educatiei antreprenoriale |

|2. 3 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Dezvoltarea competentelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel incat |ISJ/CLDPS/ |2013 |

|competentele antreprenoriale sa corespunda cerinteleor angajatorilor ( prin |Unitati de invatamant | |

|proiecte din FSE) | | |

|Indicatori |1. Structura si continutul Curriculumului in Dezvoltare Locala (CDL) fata de structura actuala |

| |2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL |

|Obiectivul |Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi adulţilor |

|2. 4 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Monitorizarea insertiei absolventilor si a celor care continua studiile |ISJ-uri |2013 |

| |AJOFM-uri | |

|Indicatori |1. Numar de absolventi SAM/liceu tehnologic care urmeaza cursuri universitare, din care in specialitatea proprie |

| |2. Numar de adulti care participa la cursuri de recalificare si care urmeaza cursuri univ./postuniversiatre |

|PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET) |

|Indicatori de impact/rezultate: |

|Parteneriate eficiente la nivelul judetului |

|Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVET |

|Proiecte realizate in parteneriat |

|Obiectivul |Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei educationale la specificul pietei muncii |

|3. 1 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea de parteneriate functionale intre univesitatile din judet, agenti |Universitati |2011 |

|economici, unitati de invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru |Unitati de invatamant Agenti economici | |

|adaptarea ofertei educationale la specificul pietei muncii | | |

|Realizarea de proiecte in parteneriat ( POSDRU si POR) | | |

|Indicatori |1. Numar de parteneriate realizate la nivel regional |

| |2. Numar de proiecte realizate la nivel regional |

|Obiectivul |Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET |

|3. 2 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Dotarea cu echipamente didactice si modernizarea infrastructurii la cel putin 80% |ISJ-uri |2013 |

|din unitatile de invatamant TVET |Unitati de invatamant | |

|Indicatori |Numar de scoli dotate si modernizate conform cerintelor europene |

| |Numar de scoli implicate in proiecte pentru accesare de fonduri europene |

|PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti |

|Indicatori de impact/ rezultate: |

|Optiuni ale elevilor in concordanta cu cerintele pietei muncii |

|Servicii de orientare si consiliere de calitate la nivelul judetului |

|Cabinete de orientare si consiliere dotate conform standardelor |

|Obiectivul |Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si dirigintilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor |

|4. 1 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea de sondaje in unitatile de invatamant de catre CJAPP pentru |CJAPP-uri |Decembrie 2010 |

|identificarea nevoilor de formare |ISJ-uri | |

|Indicator |Numar de consilieri si diriginti la nivelul judetuluii care au nevoie de formare |

|Obiectivul |Cresterea numarului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din judet |

|4. 2 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Cresterea numarului de consilieri astfel incat 500 de elevi sa fie consiliati de 1|CJAPP |2013 |

|profesor consilier |ISJ | |

|Indicator |Numar de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii |

|Obiectivul |Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti) |

|4. 3 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Activitati de formare a consilieilor scolari privind reteaua scolara, PRAI, |CJRAE |Decembrie 2010 |

|PLAI, domenii prioritare in regiune |CCD | |

| |CRFPA | |

|Indicator |Profesorii consilieri din judetele regiunii formati in procent de 100% |

|Obiectivul |Dotarea cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagocica (cu materiale informative privind reteaua scolara, profile |

|4. 4 |ocupationale, baterii de teste de aptitudini etc.) |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri in vederea dotarii cabinetelor |ISJ |Martie 2011 |

|de asistenta psihopedagogica |Unitati de invatamant | |

| |OI POS DRU | |

|Indicator |Numar de cabinete dotate la nivelul standardelor |

|PRIORITATEA 5: Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor |

|umane (si prin accesarea FSE) |

|Indicatori de impact: |

|Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVET |

|Parteneriate cu institutiile de invatamant superior |

|Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competentelor profesionale |

|Obiectivul |Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de |

|5. 1 |învăţământ TVET in sectoarele economice aflate in dezvoltare |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea la nivelul inspectoratului scolar a strategiei de dezvoltarea|ISJ |2013 |

|resurselor umane in concordanta cu cerintele pietei muncii |Universitati | |

|Indicator |Numar de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii prioritare |

|Obiectivul |Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobandirea de competente necesare |

|5.2 |instruirii si educatiei pentru adulti |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Organizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care sa participe cel putin |CCD |2010 |

|50% din cadrele didactice din TVET |Universitati | |

|Restructurarea modului pedagogic pentru dobandirea de competente necesare in | | |

|educatia adultilor | | |

|Indicator |Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor pentru educatia adultilor |

|Obiectivul |Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia antreprenoriala |

|5.3 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Organizarea de cursuri de eduactie antreprenoriala la care sa participe cel putin |CCD |2013 |

|80% din numarul total de cadre didactice din TVET |alti furnizori abilitati de formare | |

| |Universitati | |

|Indicatori |Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare in educatie antreprenoriala. |

| |Numar de proiecte depuse |

|Obiectivul |Perfectionarea cadrelor didactice din TVET in specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii |

|5. 4 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea a cel putin 90 de credite transferabile prin participarea cadrelor |Universitati |2013 |

|didactice din TVET la perfectionarea periodica, masterat, doctorat. |alti furnizori abilitati de formare | |

|Indicator |Numar de cadre didactice participante la cursuri de perfectionare (odata la 5 ani) si postuniversitare pentru |

| |perfectionarea in predarea tehnologiilor moderne |

|Obiectivul |Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea metodelor moderne de predare-invatare |

|5. 5 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Activitati de formare pentru predarea |CCD-uri |2013 |

|metodelor participative de predare-invatare |ISJ-uri | |

| |inspectorii de specialitate | |

|Indicator |Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode moderne de predare |

|PRIORITATEA 6 : Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale |

|Indicatori de impact/ rezultate: |

|Elevi cu cerinte educationale integrati in invatamantul profesional si tehnic |

|Infrastructura adecvata elevilor cu cerinte speciale |

|Obiectivul |Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal |

|6.1 |normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|Realizarea de clase integrate in |CJRAE |2013 |

|invătamantul de masa | | |

|Integrarea a 50% din elevii cu nevoi | | |

|speciale in invamantul de masa | | |

|Indicator |Numar de elevi din invatamtul special integrati in invatamantul de masa |

|Obiectivul |Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale didactice adecvate tipului de handicap |

|6. 2 | |

|Actiuni |Responsabili |Termen |

|100% din unitatile TVET vor asigura conditii de invatare pentru persoanele cu |Directorii unitatilor de invatamant |2013 |

|handicap | | |

|Indicator |Numar de unitati de invatamant din TVET care asigura connditii pentru persoane cu handicap |

II. ANALIZA NEVOILOR:

A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Această analiză este realizată în Anexa 2.

A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN

În perioada 2010-2013 în conformitate cu priorităţile de dezvoltare a învăţământului tehnic şi profesional prevăzute de PLAI Cluj 2009-2013 nominalizate mai jos:

Obiectivul general

Creşterea calitatii educatiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educationale pentru adulti

Prioritati

1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic

2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii

3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)

4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale

Liceul „Victor Babes” îşi desfăşoară activitatea în vederea dezvoltării Învăţământului profesional şi tehnic clujean cu următoarele activităţi:

a) Propunerea unui plan de şcolarizare anual care să coincidă pe de o parte nevoilor de dezvoltare regională, dar pe de altă parte să păstreze pe harta şcoală a judeţului specialităţi şi specializări atractive si indispensabile pentru comunitate (lucrator in turism, asistent medical generalist si asistent medical de farmacie)

b) Oferă absolvenţilor liceului cu specializarea „tehnician in turism” posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii certificatului de competenta profesionala

[pic]

c) Oferă absolvenţilor scolii postliceale sanitare cu specializarea „asistent medical generalist” si asistent medical de farmacie posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii ceritifcatului de competenta profesionala

[pic]

d) Dotările şcolii sunt în concordanţă cu nevoile impuse de SPP-uri.

[pic]

Laborator informatică

[pic]

Laborator biologie

e) Şcoala are o puternică politică de parteneriat în vederea pregătirii profesionale a elevilor.

[pic]

Sala de sport

f) Activitate de consiliere şi orientare profesională pentru absolvenţi sunt caracterizate prin numeroase activităţi.

[pic]

g) Prin politica de dezvoltare instituţională sunt stabilite ţinte/strategii/obiective în concordanţă cu politica impusă de PLAI 2005-2013 Cluj.

B. ANALIZA MEDIULUI INTERN

PREDAREA SI INVATAREA

Din asistenţele efectuate la clasă cat si din discuţiile cu cadrele didactice si cu elevii rezultlă urmatoarele :

Majoritatea cadrelor didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.

Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.

Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.

Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.

Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.

Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.

Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative

Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

În general elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare- învăţare;

Unii elevi nu invata suficient, obţinand rezultate sub posibilităţile lor intelectuale;

Sistemul AEL nu se utilizează în suficientă măsură;

EVALUAREA

Traiectoria de formare a elevului presupune organizarea,monitorizarea,derularea si evoluarea unui proces de dezvoltare la nivel cognitiv, afectiv, motor, relational.

La nivelul scolii, rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.

Criteriile de evaluare sunt stabilite de comun acord la nivelul cadrelor pe cicluri si nivele, si urmarite de toti profesorii. Ele urmaresc gradul de obtinere al obiectivelor, gradul de implicare al elevilor. Rezultatele evaluarii sunt utilizate in reglarea de proces pentru:

Motivarea elevilor pentru ca sa invete mai bine

Combinarea metodelor si tehnicilor

Dezvoltarea capacitatii si obisnuitei de autoevaluare

Evaluarea se realizeaza formativ, sumativ si prin metode alternative.

CALITATEA CURRICULUM-ULUI

Cadrele didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.

Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.

Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.

Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.

Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.

Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.

Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative

Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

ACTIVITATEA EXTRACURRICULARA

Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase;

Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi Consiliere

Spaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi;

Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii;

Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii;

A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie.

Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare;

Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliului Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii;

Sedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, violenta în şcoală, în societate , orientarea în carieră etc.

COLABORAREA SCOLII CU COMUNITATEA

Se bazează pe caracteristicile economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale. Şcoala are strategii clare de colaborare cu comunitatea locală, curriculum-ul local

Prin strategiile elaborate s-a urmărit crearea unei imagini pozitive a şcolii. Pentru aceasta s-au desfăşurat acţiuni comune cu primăria, poliţia comunitară, biserica precum şi cu alte instituţii.

Astfel, scoala noastră se află în relaţii de colaborare şi parteneriat cu următoarele instituţii:

➢ INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ;

➢ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA;

➢ CASA CORPULUI DIDACTIC;

➢ DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ;

➢ SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN;

➢ SPITALUL CLINIC DE COPII;

➢ SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTOCONTAGIOASE;

➢ SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE;

➢ AGENŢII DE TURISM;

➢ ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ DE CRUCE ROŞIE;

➢ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU”;

➢ UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI”;

➢ UNIVERSITATEA TEHNICĂ;

➢ PALATUL COPIILOR;

➢ ARHIEPISCOPIA VADULUI, FELEACULUI ŞI CLUJULUI;

➢ INSPECTORATUL DE POLIŢIE CLUJ;

➢ INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA CIVILĂ;

➢ JANDARMERIA CLUJ.

RELAŢIILE CU PĂRINŢII

Şcoala comunică, în general, cu părinţii, iar deciziile şi măsurile luate de acestea sunt comunicate la timp părinţilor

Comunicarea şcoală-părinţi se realizează prin formele tradiţionale: şedinţe şi lectorate cu părinţii

Există planificări şi tematici ale şedinţelor cu părinţii

Forma de organizare este cea a Comitetului reprezentativ al părinţilor

Acestora li se furnizează regulat informaţii privind activitatea copiilor, rezultate obţinute în învăţare, comportament şi atitudine, frecvenţă la cursuri şi alte activităţi.

RESURSE

A. RESURSE UMANE

1. Descriere

Numar personal de întreţinere 6 (un administrator, doi paznici, un muncitor întreţinere, doi îngrijitori );

Număr personal didactic auxiliar 4 (un administrator financiar, un secretar şef, un bibliotecar şi un laborant, administrator financiar).

De remarcat este faptul că deşi efectivul de personal didactic auxiliar si nedidactic al şcolii este foarte mic, volumul de muncă depăşeşte capacitatea sa reală, remunerarea este necorespunzătoare, cu toate aceste se remarcă responsabilitate, hărnicie şi corectitudine la majoritatea dintre aceştia astfel încât starea de igienă şi curăţenie a spaţiilor şcolare este bună asigurând condiţiile de menţinere a sănătăţii elevilor noştri şi întregului personal angajat

Corpul profesoral

| |TITULARI | | | |

|Funcţia didactică | |Supliniri |Cumul |Total general |

| |Grd. |

| |I |

|Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care o furnizează şcoala este |Strategiile didactice continuă să fie, in multe cazuri, |

|pozitivă motivată şi responsabilă. |majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a |

|Organizarea şcolii prin cuprinderea mai multor forme de învăţământ |profesorului. |

|preuniversitar (liceal, postliceal). |Nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la |

|Utilizarea de majoritatea cadrelor didactice a auxiliarelor curriculare în |nevoile lor de dezvoltare. |

|scopul sporirii randamentului învăţării. |Managementul clasei este deficitar, relaţia profesor – elev nu |

|Evaluările elevilor prin olimpiade, cât şi la examenele de absolvire şi BAC|presupune cooperări şi colaborări biunivoce. |

|fac dovada unei pregătiri corespunzătoare. |Deficienţe în activitatea publicitară a şcolii. |

|Majoritatea cadrelor didactice manifestă creativitate în procesul didactic |Insuficienta posibilitate a motivării prin recompense a |

|şi profesionalism în managementul clasei. |activităţii elevilor şi cadrelor didactice. |

|Proiectarea corectă a activităţii didactice la majoritatea cadrelor | |

|didactice, cu accent pe obiectivele operaţionale. | |

|Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în | |

|majoritatea cazurilor. | |

|Dominanta comună „promovarea educaţiei pentru sănătate” a celor trei | |

|tipuri de învăţământ: liceal, postliceal sanitar şi profesional sanitar; | |

|Implicarea dascălilor din catedra de biologie in pregătirea suplimentara a | |

|elevilor supradotaţi (cursurile de excelenta pentru clasele a XII-a din | |

|judeţ se ţin in şcoala, de 2 ani, sub îndrumarea prof. M. Anghel) | |

|Oferta educaţională personalizată şi buna strategie de promovare în rândul| |

|celor interesaţi (plan de şcolarizare realizat la toate tipurile de | |

|învăţământ | |

|Existenţa tuturor documentelor curriculare impuse. | |

|Internet şi calculatoare accesibile pentru documentare curriculară. | |

|Proiectarea didactică bună pentru toate cadrele didactice. | |

|Activitate extracurriculară şi extraşcolară diversificată pe nevoile | |

|elevilor. | |

|C.D.S. centrat pe nevoile şi opţiunile elevilor. | |

|Existenţa unei politici de consultanţă curriculară internă. | |

|Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative. | |

|Utilizarea experienţei proiectelor europene în activitatea didactică. | |

|Planurile manageriale ale şefilor de catedră în corespondenţă cu | |

|principiile calităţii. | |

|Utilizarea concluziilor şi analizei lecţiilor observate în proiectarea | |

|didactică. | |

|Utilizarea la nivelul catedrelor a concluziilor testelor iniţiale. | |

|Existenţa softurilor educaţionale | |

|OPORTUNITĂŢI |AMENINŢĂRI |

|Existenţa şi participarea la programe de dezvoltare: Socrates |Slaba motivare materială a părinţilor. |

|Accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea de manuale, ghiduri etc. |Slaba implicare a părinţilor în procesul educaţional. |

|Ofertă sporită a activităţilor cu caracter extracurricular. |Creşterea numărului de elevi în clasă la nivelul tuturor |

|Colaborarea cu şcoli şi agenţi economici de profil pentru îmbunătăţirea |ciclurilor. |

|performanţelor şi competenţelor elevilor. | |

|RESURSE |TINTE |

|Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular |Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor |

|Proiecte didactice conforme cu cerintele |didactice |

|Utilizarea ofertelor de formare continua | |

|Utilizarea concluziilor raportului de evaluare externa | |

B. Domeniul RESURSE UMANE

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|Încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate în proporţie de 100 % |Evaluarea insuficienta a activităţii depuse de cadrele |

|Participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin cadre didactice şi |didactice, fără a cuantifica ceea ce aceştia realizează în |

|cursuri de formare organizate prin Casa Corpului Didactic si grade didactice|afara fişei postului elaborate de MEC |

|Instituţionalizarea stagiilor de formare / informare a şefilor comisiilor |Utilizarea la minimă eficienţă a metodiştilor şi formatorilor |

|metodice şi metodiştilor din şcoală. |pentru dezvoltarea de proces în disciplină. |

|Managementul şcolii, centrat pe relaţia dascăl-elev |Diseminarea defectuoasă a informaţiei prin cercurile metodice. |

|Participarea personalului nedidactic la dezvoltarea scolii | |

|Existenta Consiliului elevilor | |

|Utilizarea resurselor umane in realizarea de venituri extrabugetare | |

|Evaluarea obiectiva si transparenta a tuturor angajitilor | |

|OPORTUNITĂŢI |AMENINŢĂRI |

|Reglementările MEC privind obţinerea creditelor legate de formarea continuă |Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi |

|. |care nu sunt remunerate. |

|Existenţa fişei post pentru fiecare cadru didactic şi implicit a fişei de |Starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri şi |

|evaluare. |motivare în dezvoltarea personală. |

|Cadre didactice formate prin cursuri CCD si ISJ pentru noi cerinte |Reducerea unor posturi la personalul nedidactic si didactic |

|curriculare |auxiliar datorita blocarii angajarilor pe posturi vacante in |

|Existenta unui colectiv care se ocupa de proiecte europene |sistemul bugetar |

|RESURSE |TINTE |

|Personal calificat |Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna |

|Organizare buna pe compartimente |implicare a resurselor umane in viata scolii |

|Elevi motivati, interesati |Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre |

| |comunitate |

C. Domeniul RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|Şcoala dispune de o bază materială deschisă dezvoltării. |Motivare slabă a cadrelor didactice în domeniul dezvoltării |

|Există resurse extrabugetare care se folosesc în acest scop. |mijloacelor didactice necesare predării interactive a |

|Cadrele didactice realizează auxiliare curriculare cu valoare |disciplinei. |

|instructiv-educativă care favorizează învăţarea. |Gestionarea necorelantă cu necesităţile fondurilor destinate |

|Conducerea şcolii are în preocupare permanentă modernizarea bazei materiale |dezvoltării resurselor materiale. |

|conform cu cerinţele curricumului. |Din cauza statutului juridic al clădirii nealocarea de fonduri |

|Utilizarea fondurilor bugetare si extrabugetare in dezvoltarea resurselor |pentru investiţii şi reparaţii |

|materiale ale scolii |Lipsa curţii pentru recreaţia elevilor |

|Existenta unei retele interne si conectarea a 62 PC-uri la internet | |

|OPORTUNITĂŢI |AMENINŢĂRI |

|Posibilitatea achizitionarii de material didactic |Cuantumul mic al fondurilor destinate de autorităţile locale |

|Cofinantari din proiecte |cheltuielilor materiale necesare dotărilor, reparaţiilor, |

| |investiţiilor |

| |Revtrocedarea clădirii şcolii de către Biserica Unitariană. |

| |Finantarea prin cost standard/elev |

|RESURSE |TINTE |

|Personal calificat |Transformarea scolii astfel incat dotarile ei sa raspunda |

|Experienta in colaborare cu agentii economici pentru dezvoltare scolii |nevoilor educationale impuse de cerintele pietei muncii si |

|Venituri extrabugetare |comunitate |

| |Identiifcarea surselor de finantare pe termen scurt, mediu si |

| |lung |

D. Domeniul DEZVOLTARE, PROIECTE SI RELAŢII COMUNITARE

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|Participarea la programe în beneficiul elevilor şi profesorilor: Socrates, etc. |Lipsa de experienţă în elaborarea unor programe de |

|Relaţii cu partenerii sociali: ISJ Primărie, Prefectură etc. |parteneriat şi dezvoltare. |

|Continuare proiectelor cu Liceul de deficienti de vedere, Biblioteca Judeteana, | |

|Scoala Postliceala «Ocrotirea», Scoala Postliceala « Louis Pasteur » | |

|Continuarea si dezvoltare parteneriatului international cu scolile sanitare din | |

|landul Baden Wurtemberg (proeict initiat in urma cu 7 ani) | |

|Existenta protocoalelor de colaborare cu Spitalul Clinic Judetean | |

|OPORTUNITĂŢI |AMENINŢĂRI |

|Posibilitatea stabilirii unor noi relaţii de parteneriat cu şcoli de profil din |Modificarea legislatiei in privinta programelor si |

|ţară şi străinătate. |proeictelor dupa integrarea in UE |

|Dezvoltarea unui program de marketing pentru promovarea scolii | |

|RESURSE |TINTE |

|Personal calificat |Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea |

|Experienta in colaborare cu partenerii din tara si strainatate |de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor |

|Venituri extrabugetare utilizabile in scopul imbunatatirii parteneriatelor |umane |

| |Dezvoltarea parteneriatelor sociale |

RESURSE STRATEGICE

Din diagnoza realizată prin analiza SWOT din punctele tari şi oportunităţile identificate, rezultă că şcoala dispune de următoarele resurse strategice:

Resurse umane:

• calificate;

• preocupate de formarea continuă;

• motivate;

• implicate în dezvoltarea şi promovarea şcolii.

Existenţa unui sistem transparent şi obiectiv de evaluare şi promovare anuală a personalului.

O bună politică de organizare pe comisii de lucru cu responsabilităţi clare în fişa postului pe categorii de angajaţi.

Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular, cu activitate didactică centrată pe nevoile elevilor şi competenţele standardelor de pregătire profesională.

Şcoala are o politică clară de păstrare a identităţii pe harta şcolară a judeţului.

Activitatea şcolii se desfăşoară şi este monitorizată după indicatorii de performanţă a celor 8 principii ale calităţii.

Există posibilitatea finanţării formării resurselor umane din fonduri structurale din programele operaţionale (POSDRU).

Şcoala poate să-şi organizeze potrivit „Metodologiei de mişcare personal didactic din judeţele pilot” examenele de titularizare.

Şcoala dispune de o puternică bază materială.

Resurse umane şi materiale utilizate pentru realizarea veniturilor extrabugetare.

Elevii sunt implicaţi în dezvoltarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii.

Este folosită oportunitatea de transfer fără plată a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar între unităţile bugetare.

Şcoala are o politică clară de parteneriat pentru pregătirea profesională a elevilor cu agenţi economici dar şi cu instituţii ale comunităţii pentru consilierea şi orientarea elevilor respectiv pentru sprijin social.

Experienţă în proiectele europene Comenius.

Bună colaborare cu Consiliul Local şi ISJ.

ŢINTE/SCOPURI

Luând în considerare punctele slabe şi ameninţările din analiza SWOT pe de o parte respectiv priorităţile de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic clujean impuse de PLAI 2009 am stabilit pe domenii de activitate următoarele ţinte:

DOMENIUL CURRICULAR

T1. Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice

DOMENIUL RESURSE UMANE

T1. Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a resurselor umane in viata scolii

T2.Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate

DOMENIUL RESURSE MATERIALE

T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.

T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

T1. Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

T2. Dezvoltarea parteneriatelor sociale

ŢINTE-SCOPURI. OBIECTIVE GENERALE. STRATEGII. BENEFICIARI/GRUPURI DE INTERES.

INDICATORI DE REALIZARE (REZULTATE OBSERVABILE, ANTICIPATE ACTIVITĂŢILOR)

2009-2013

DOMENIUL CURRICULAR

|Ţinta 1 - Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes” |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|OC 1. Desfăşurarea orelor didactice în conformitate|Implementarea unui sistem de interasistenţe pentru |Cadre didactice; |Graficul de observare a lecţiilor |

|cu prevederile proiectelor unităţilor de învăţare. |monitorizarea activităţilor didactice. |Elevi; | |

| |Implicarea comisiei de calitate în analiza fişelor |Părinţi. | |

| |de observaţie în vederea proiectării unui plan de |Comunitate. |Plan de îmbunătăţire pentru desfăşurarea orelor |

| |îmbunătăţire. |Operatori economici. |didactice după PUI. |

| | | | |

|OC 2. Creşterea promovabilităţii la examenul de |Evaluarea pe competenţe |Elevi. |Teste de evaluare |

|bacalaureat. |Munca diferenţiată centrată pe nevoile elevilor | |Proiecte didactice |

| |Aproprierea procentului de promovabilitate al | |Procentul de promovabilitate al absolvenţilor |

| |bacalaureatului de cel al absolvenţilor de liceu. | | |

|OC 3. Creşterea eficienţei orelor de dirigenţie. |Eficientizarea orelor de dirigenţie. |Elevi. |Proiectarea orelor de dirigenţie |

| | |Comunitatea |Programe de consiliere şi orientare şcolară |

|OC 4. Creşterea nivelului de calificare în rândul |Creşterea nivelului de calificări / specializări |Absolvenţi. |Proiectul planului de şcolarizare. |

|absolvenţilor. |pentru adaptarea la dezvoltarea economică | | |

| |regională. | | |

RESURSE UMANE

|Ţinta 1 - Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii. |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|ORU 1. Restructurarea consiliului de administraţie |Creerea unor grupuri de lucru restrâns. |C.A. |Liste cu domeniile de lucru restrâns. |

|şi a comisiilor şcolii |Elaborarea unor proceduri de lucru şi managementul |Comisii metodice. |Proceduri de lucru realizate. |

| |proceselor de planificare, implementare şi |CEAC. |Liste de responsabilităţi. |

| |monitorizare. | |Fişa postului. |

| |Reorganizarea organigramei. | | |

|ORU 2. Întărirea capacităţii de management, |Implicarea C.A. în administrarea şcolii. | | |

|planificare şi monitorizare a responsabilităţilor | | | |

|comisiilor | | | |

|ORU 3. Instruirea managerială pentru personalul |Organizarea de cursuri de formare pentru |Responsabili de comisii, pentru C.A., contabil şef, |Lista principalelor nevoi de formare. |

|implicat în managementul şcolii. |responsabilii de comisii. |secretar şef, administrator. | |

|Ţinta 2 - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate. |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|ORU 4. Extinderea paletei de servicii oferite de |Identificarea principalelor nevoi de servicii |Comunitatea. |Propuneri în C.A. pentru aprobarea acestor tipuri|

|şcoală pe lângă cea educaţională. |pentru comunitate. | |de servicii. |

| |Promovarea unei politici de marketing a serviciilor| | |

|ORU 5. Autorizarea şcolii pentru cursuri de formare|oferite. | | |

|a adulţilor. |Implicarea şcolii în formarea adulţilor. | | |

| |Accesul la educaţie a grupurilor vulnerabile. | | |

DOMENIUL RESURSE MATERIALE

|Ţinta 1 - Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii |

|şi comunitate, respectiv cele curriculare |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |activităţilor ) |

|ORM 1 – Amenajarea unui campus pentru pregătirea |Studiu de fezabilitate. |Elevi. |PAS cu directive şi acţiuni concrete. |

|practică a elevilor în specializările medicale de |Identificarea soluţiilor de finanţare. |Comunitate. | |

|nivel european cu care învăţământul preuniversitar |Propuneri de proiecte de finanţare. |Grupuri de interes ale judeţului. | |

|clujean să se alinieze învăţământului medical |Demararea finanţării. |Cadre didactice. | |

|european. | | | |

|ORM 2 – Dotarea sălilor de curs, laboratoarelor şi |Analiza nevoilor pe arii curriculare. |Elevi. |Analiza nevoilor în C.A. |

|cabinetelor după cerinţele curriculare. |Utilizarea experienţei proiectelor europene. |Cadre didactice. | |

| |Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste nevoi. |Comunitate. | |

| |Identificarea altor sume de finanţare decât cele din buget local | | |

| |+ MEdCT. | | |

| |Politici de achiziţie. | | |

|ORM 3 – Amenajarea unui spaţiu optim pentru |Studiu de fezabilitate. |Elevi. |Proiect de amplasament şi program de |

|desfăşurarea activităţilor extraşcolare şi extra |Identificarea surselor de finanţare. |Parteneri. |utilizare. |

|curriculare. |Demararea lucrărilor. |Comunitate. | |

| | |Cadre didactice. | |

|ORM 4 – Reabilitarea atelierului şcoală pentru |Studiu de fezabilitate şi proiect de amenajare a atelierului |Elevi. |Proiect de reabilitare. |

|acoperirea nevoilor de pregătire profesională prin ore|şcolii. |Operatori economici ai comunităţii. | |

|de laborator şi pregătire practică la toate |Identificarea surselor de finanţare. |Personalul şcolii. | |

|specialităţile şi specializările. |Aprobarea proiectelor. |Părinţi. | |

| |Demararea lucrărilor. | | |

|ORM 5 – Creşterea confortului termic a climatului şi |Amenajarea unei centrale termice moderne în incinta şcolii. |Elevi. |Proiect de buget aprobat la capitolul |

|reducerea cheltuielilor cu utilităţile (gaz, energie |Lucrări de izolaţie termică la clădire şcolii. |Resurse umane. |investiţii şi deschiderea licitaţiei la |

|electrică, apă, etc.). |Reamenajarea grupurilor sanitare. |Consiliul local. |nivelul consiliului local. |

|Tinta 2 - Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|ORM6 – Asigurarea finanţării de bază din fonduri |Identificarea principalelor nevoi şi întocmirea |Resurse umane. |Proiect de buget local |

|buget local + MEdCT. |proiectului de buget pe articole pentru acoperirea |Elevi. | |

| |nevoilor de bază. |Parteneri. | |

| |Solicitări de investiţii reparaţii şi dotări din | | |

| |fonduri MEdCT. | |Propuneri de finanţare către ISJ. |

|ORM7 – Asigurarea finanţării din venituri |Identificarea nevoilor de finanţare din venituri |Resurse umane. |Proiect buget venituri ajustat în C.A. |

|extrabugetare, sponsorizări, donaţii. |extrabugetare. |Elevi. | |

| |Îmbunătăţirea extinderii activităţilor de realizare|Parteneri. | |

| |a acestor venituri. | | |

|ORM8 – Asigurarea finanţării din cofinanţări prin |Identificarea sumelor necesare. |Resurse umane. |Lista principalelor surse. |

|proiecte tip (fonduri structurale, granturi de | |Elevi. | |

|dezvoltare regională etc.) | |Parteneri. | |

DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

|Tinta 1- Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|ORP1 – formarea continuă prin proiecte de |Propuneri de proiecte pe nevoile de formare. |Cadre didactice. |Portofoliul comisiei de formare continuă. |

|formare resurse umane: CCD, universităţi, |Negocierea unor cursuri de formare prin CCD. | | |

|proiecte POSDRU, Calitate, etc. |Finalizarea cursurilor. | | |

| |Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin grade | | |

| |didactice. | | |

|ORP2 – Diseminarea informaţiei celor formaţi |Organizarea de mese rotunde. |Cadre didactice. |Planul de activitate al catedrei. |

|în grupurile de interes. |Schimb de experienţă cu alte şcoli şi între arii |Elevi. |Programul şi tematica C.P. |

| |curriculare. | |Proiecte de parteneriat. |

| |Informări în C:P. | | |

|ORP3 – Implicarea şcolii în proiecte europene|Propuneri de proiecte pe nevoile curriculare. |Elevi. |Analiza nevoilor şi stabilirea listei proiectelor|

|educaţionale. |Utilizarea experienţei a acesteia în domeniul curricular.|Cadre didactice. |propuse. |

|ORP4 – Menţinerea şi diversificarea |Implicarea şcolii în proiecte extraşcolare favorabile |Elevi. |Planul de activitate al comisiei diriginţilor. |

|proiectelor şi programelor extraşcolare. |dobândirii competenţelor impuse de S.P.P. |Comunitate. | |

| | |Părinţi/tutori. | |

| | |Cadre didactice. | |

|Tinta 2 - Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale |

| |Strategii |Beneficiari |Indicatori de realizare |

|Obiective | | |(rezultate observabile, anticipate activităţilor |

| |Direcţii de acţiune |Grupuri de interes |) |

|ORP5 – Participarea partenerilor şcolii la |Negocieri cu agenţii economici. |Elevi. |Contracte de colaborare. Cu atribuţii şi |

|pregătire profesională şi socială a elevilor.|Mese rotunde. |Agenţi economici. |obiective clare. |

| |Sprijin social. |Piaţa muncii. |Graficul întâlnirilor cu agenţi economici. |

| |Implicarea partenerilor în activitatea de pregătire | |Proceduri de evaluare. |

| |practică. | | |

| |Implicarea partenerilor în evaluarea elevilor pe | | |

| |competenţe profesionale. | | |

| |Informarea partenerilor despre principiile calităţii. | | |

|ORP6 – Implicarea instituţiilor ONG ale |Identificarea elevilor cu nevoi sociale. |Elevi |Lista potenţialilor parteneri. |

|comunităţii în viţa socială a elevilor |Negocierea de parteneriate cu ONG-uri şi instituţii de |Profesori cu nevoi sociale. | |

| |profil. | | |

| |Încheierea de contracte de susţinere cu aceste instituţii| | |

| |. | | |

Mecanisme de evaluare şi asigurarea calităţii

DOMENIUL CURRICULAR

DOMENIUL RESURSE UMANE

DOMENIUL RESURSE MATERIALE

DOMENIUL DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010

I. Domeniul: Organizaţional

I.1. Subdomeniul: Managementul strategic

T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.

T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |2. Întocmirea PAS. şi a PO. |PAS |Analizarea PAS în C.A |Director, CEAC, |Ianuarie 2011 |

| | |PO | |C.A | |

| |3.Adaptarea planurilor manageriale a responsabililor de |Plan managerial, |Analizarea şi adaptarea P.A.S. |Responsabili de catedră |Februarie 2011 |

| |comisii după obiectivele generale şi strategiile PAS |Responsabili Compartimente în |în comisiile şcolii |Responsabili comisii | |

| | |concordanţă cu PAS | | | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |2.Negocierea planului de şcolarizare cu Inspectoratul | | | | |

| |şcolar. | | | | |

| |3.Aprobarea planului de către M.E.C.T.S | | | | |

| |1. Identificarea principalelor nevoi de servicii pentru |Propuneri în C.A. pentru |Lista aprobată în C.A. |Consiliul de administraţie |Februarie 2011 |

|O 3. Extinderea paletei de servicii |comunitate |aprobarea acestor tipuri de | | | |

|oferite de şcoală |2. Promovarea unei politici de marketing a serviciilor |servicii. | | | |

| |oferite | | | | |

| |1. Reaprecierea organigramei şcolii. |Organigrama optimă |Aprobare în Consiliul de |Director |Noiembrie 2010 |

|O 4. Organizarea şi eficientizarea |2. Restructurarea consiliului de administraţie şi a | |administraţie | | |

|sistemului de comunicare internă. |comisiilor şcolii. |Existenta listelor cu | | | |

| | |domeniile de lucru restrâns. |Componenţa comisiilor de lucru | | |

| | | | | |Octombrie 2010 |

| | | | | | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

|O 5. Dotarea sălilor de curs, |1. Analiza nevoilor pe arii curriculare. |Analiza nevoilor in C.A. |Pregătirea sălilor de clasă |Consiliul de administraţie |Aprilie 2011 |

|laboratoarelor şi cabinetelor după |2. Utilizarea experienţei proiectelor europene. | |corespunzător standardelor în | | |

|cerinţele curriculare. |3. Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste | |vederea asigurării calităţii în|Personalul administrativ | |

| |nevoi. | |educaţie. | | |

| |4. Identificarea altor sume de finanţare decât cele din | | | | |

| |buget local. | | | | |

|O 6. Amenajarea unui spaţiu optim |1. Identificarea spaţiului optim (mansardă, sală de |Proiect de amplasament şi |Proiect de buget corelat cu |Directori |Iunie 2011 |

|pentru desfăşurarea activităţilor |sport). |program de utilizare. |necesarul de achiziţii. |Consiliul de administraţie | |

|extraşcolare şi extra curriculare. |2. Studiu de fezabilitate. | | | | |

| |3. Identificarea surselor de finanţare. | | | | |

| |4. Demararea lucrărilor | | | | |

|O9. Imbunatatirea confortului in |1. Reamenajarea grupurilor sanitare, igienizarea salilor |Sporirea igienei si reducerea |Lucrări finalizate |Director |Iunie 2011 |

|cladirea I si II |de demonstratii, |cheltuielilor legate utilitati | |Consiliul de administraţie | |

I. 2. Subdomeniul: Management operaţional

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |2. Corelarea planului operaţional al comisiilor de lucru |Toate planurile operaţionale |Analiza din Consiliul de |Responsabili comisii |Decembrie 2010 |

| |cu PAS al şcolii. |ale comisiilor de lucru |administraţie. | | |

| | |corelate cu obiectivele PAS | | | |

| |3. Monitorizarea gradului de aplicare al planului |Cel puţin 80% din planurile |Raport de analiză CEAC către |Bora Emanoil |15 a fiecărei luni |

| |operaţional al comisiilor din şcoală, prin CEAC şi |operaţionale ale comisiilor |Consiliul de administraţie. | | |

| |Consiliul de administraţie. |corelate cu planul actual al | | | |

| | |şcolii. | | | |

| |4. Adaptarea unor planuri de îmbunătăţire în vederea |Reducerea punctelor slabe |Rapoarte de monitorizare |CEAC |Periodic, din 3 în 3 luni. |

| |atingerii obiectivelor din planul operaţional. | |Raport de evaluare externă | | |

| |5. Replanificarea acţiunilor neefectuate în semestrul II.|Identificarea activităţilor din|Plan managerial semestrul II |Director |Martie 2011 |

| | |planul operaţional nerealizate | | | |

| | |în semestrul I. | | | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

|O 3. Formarea personalului implicat|Organizarea de cursuri de formare pentru |Existenta unui program de formare. |Cereri de înscriere |Director |Mai 2011 |

|în managementul şcolii. |responsabilii de comisii. | |Adeverinţe de participare la |Consiliul de administraţie | |

| | | |stagii |Comisie formare | |

| | | |Creşterea calităţii actului | | |

| | | |didactic | | |

| |1. Analiza nevoilor anului calendaristic 2010. |Acoperirea cu 30% din nevoile |Analiză contabil prezentată în | |Martie 2011 |

| | |şcolii cu manoperă în regie |Consiliul de administraţie. | | |

|O 4. Implicarea activă a | |proprie. | | | |

|personalului nedidacic în acţiunile | | | | | |

|de reabilitare şcoală. | | | | | |

| |1. Propuneri de proiecte pe nevoile de formare. |Ponderea participantilor la |Certificate, adeverinţe care |Comisie formare - responsabil |Permanent |

|O 2. Formarea continuă prin proiecte|2. Negocierea unor cursuri de formare prin C.C.D. |cursuri de formare. |atestă participarea la aceste | | |

|de formare resurse umane: CCD, |3. Finalizarea cursurilor. | |stagii. | | |

|universităţi, proiecte POSDRU, |4. Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin | | | | |

|Calitate etc. |grade. | | | | |

|O 3. Diseminarea informaţiei celor |1. Organizarea de mese rotunde. |Ponderea cadrelor didactice |Procese verbale de activitate |Director |Lunar |

|formaţi în grupurile de interes. |2. Schimb de experienţă cu alte şcoli şi între arii |care beneficiază de aceste | |Şefi arii curriculare | |

| |curriculare. |informaţii. | | | |

| |3. Informări în C.P. | | | | |

|O 4. Proiectarea planului de |1. Încheierea de contracte individuale |Contracte pentru întreg |Aprobarea contractelor în |Director |Noiembrie 2011 |

|încadrare cu personal calificat în | |personalul. |Consiliul de administraţie. | | |

|funcţie de toate nevoile interne. | | | | | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |3. Negocierea planului de încadrare cu Inspectoratul |Planul de încadrare cu 100% |Plan de încadrare în conformitate cu |Director |Noiembrie 2011 |

| |Şcolar. |calificaţi. |legislaţia. | | |

II. Domeniul: Eficacitate educaţională

II.1.Subdomeniul: Curriculum

T 1. Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

|O 2. Creşterea eficienţei orelor de |Eficientizarea orelor de dirigenţie. |Proiectarea orelor de dirigenţie |Fişe de observare |Coordonatopr proeicte educative |Permanent |

|dirigenţie. | | | |Comisia diriginţilor | |

| |1. Repartizarea elevilor din clasa a-IX-a. |Respectarea numărului de elevi pe |Cataloage |Diector |Lunar |

| | |clasă. | | | |

|O 3. Cuprinderea elevilor în formele| | | | | |

|de educaţie stabilite legal | | | | | |

| |2. Monitorizarea transferurilor |Legalitatea transferului. |Registru de transferuri |Director |Permanent |

| |3. Stabilirea orarului pentru orele de practică şi |Proiectarea orarului de practică |Grafic |Responsabil Comisie tehnică: |Octombrie 2010 |

| |laborator pe module şi toată durata anului şcolar. |şi laboratoare pentru învăţământul| |Gorgan Ana | |

| | |de specialitate. | | | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |4. Utilizarea soft-urilor curriculare. |100% utilizate |Lecţii desfăşurate în AEL. |Director |Lunar |

| |5. Utilizarea experienţei formării în domeniul |Prevederile PM al catedrei |Proces verbal de diseminare |Responsabili comisii metodice |Aprilie 2010 |

| |curricular. | | | | |

|O 5. Proiectarea activităţii |1. Proiectarea planului de activităţi extracurrculare. |Creşterea competenţelor |Planul managerial al |Coordonator educativ |Noiembrie 2010 |

|extracurriculare şi extraşcolare în |2. Proiectarea planului de activităţi extraşcolare. |elevilor. |responsabilor educativi. | | |

|completarea activităţilor |3. Analiza lor în comisia diriginţilor. | | | | |

|curriculare. |4. Analiza impactului acestor activităţi asupra elevilor.| | | | |

|O2. Coordonarea implementării şi |1. Întocmirea schemelor orare. |Scheme orare |Scheme orare |Comisia pentru curriculum |Noiembrie 2010 |

|promovării ofertei educaţionale. | | | | | |

| |2. Procedură de promovare a ofertei |Procedura | |Comisia de curriculum |Noiembrie 2010 |

|O3. Elaborarea planului de |1. Elaborarea proiectului planului de şcolarizare, tinând|Existenţa planului de |Oferta curriculară în |Director |Aprilie 2011 |

|şcolarizare în concordanţă cu |cont de opţiunile elevilor. |şcolarizare în concordanţă cu |conformitate cu planul |Consiliu de administraţie | |

|strategia de dezvoltare a şcolii. |2.Popularizarea planului de şcolarizare. |prevederile în vigoare. |judeţean, pliante şi târguri de|-Comisie de popularizare | |

| | | |oferte educaţionale. | | |

II.3.Subdomeniul: REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

|O 2. Creşterea promovabilităţii la |1.Evaluarea pe competenţe. |Teste de evaluare |Procentul de promovabilitate |Cadrele didactice |Permanent |

|examenele naţionale nivel III , III|2.Munca diferenţiată centrată pe nevoile elevilor. |Proiecte didactice |Liste |Consiliul profesoral | |

|avansat şi de bacalaureat. |3.Cresterea procentului de promovabilitate al |Procentul de promovabilitate al |Rezultate examen Bacalaureat| | |

| |bacalaureatului pentru elevii de la forma de invatamant |absolvenţilor | | | |

| |FR de cel al absolvenţilor de liceu zi . | | | | |

|O 3. Creşterea nivelului de |Creşterea nivelului de calificări / specializări pentru |Proiectul planului de şcolarizare|Rezultate examene de |Cadrele didactice |Permanent |

|calificare în rândul absolvenţilor. |adaptarea la dezvoltarea economică regională | |certificare a competenţelor |Maiştri instructori | |

| | | | |Directori | |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

III. Domeniul: Managementul calităţii

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

| |1. Proiectarea unei proceduri de monitorizare internă |Desfăşurarea activităţilor |Raport de monitorizare |CEAC |Din 3 în 3 ani |

|O 2. Implementarea procesului de |periodică. |şcolii în conformitate cu | | | |

|monitorizare şi autoevaluare internă|2. Aplicarea procedurii de monitorizare internă. |descriptorii de calitate impuşi| | | |

|după noile reglementări impuse de |3. Întocmirea raportului de monitorizare. |de cele 7 principii. | | | |

|ARACIP. |4. Proiectarea procedurii de autoevaluare. | | | | |

| |5. Aplicarea procedurii de autoevaluare. | | | | |

| |6. Întocmirea raportului de autoevaluare internă. | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | |Raport de autoevaluare | | |

| | | | | |Noiembrie 2010 |

|Obiective |Acţiuni |Indicatori de performanţă |Evaluare |Responsabilităţi |Termen |

|Denumirea şcolii |Localitatea |Nivelul de calificare |Domeniul de pregatire / |Calificarea |

| | | |profilul | |

| | |ZI |SERAL/ FR | | |

|2000/2001 |PURTARE (7 |- |16 |- |16 |

|2001/2002 |PURTARE (7 |12 |2 |1 |15 |

|2002/2003 |PURTARE (7 |4 |2 |3 |9 |

|2003/2004 |PURTARE (7 |1 |- |- |1 |

|2004/2005 |PURTARE (7 |- |- |- |- |

|2005/2006 |PURTARE (7 |- |- |- |- |

|2006-2007 |PURTARE (7 |- |- |- |- |

|2007-2008 |PURTARE (7 |- |- |- |- |

|2008-2009 |PURTARE (7 |- |- |- |- |

Astfel, se observa ca tendinta de scadere, respectiv disparitie a notelor sub 7 la purtare se mentine in scoala noastra, ceea ce este in concordanta cu politica scolii, de a incerca sa prevenim in loc sa „tratam”, sa mentinem legatura cu familia, sa aplicam prevederile startegiei de reducere a absenteismului si a celei de reducere a violentei in scoala!

Numarul de absente este inca mare, mai mic totusi decat in anul scolar trecut, continuandu-se tendinta de scadere.

Asa cum observam in anexa prezentata, nu exista medii sub 7 pe an la purtare, la fel ca in anii scolari precedenti, dar in acelasi timp, numarul total de absente/clase dar si pe scoala este mare. Ne punem, cred, pe buna dreptate intrebarea- Am devenit mai corecti in ceea ce priveste”inregistrarea absentelor in catalog, dar nu mai suntem la fel de exigenti in ceea ce priveste aplicarea prevederilor regulamentului scolar fata de „absentii cronici” pe care ii avem in fiecare clasa? Sau in ceea ce priveste absenta „preferentiala”- adica cea inregistrata doar la anumite ore si pe care noi, dascali si diriginti, o motivam?!

Oricum am privi lucrurile, fenomenul este ingrijorator si imi permit inca o data sa trag un semnal de alarma catre toti dascalii, nu numai diriginti, pentru stoparea acestui curs al lucrurilor. Ne intrebam, a cata oara, ce fac elevii nostri in orele absentate? Cum le putem asigura integritatea in acest timp? Cum recupereaza ei materia pierduta in aceste ore si ce ii intrebam in momentul in care, a doua zi, ii vedem, senini, in clasa?

In ceea ce priveste „topul” absentelor, conduce detasat clasa a X-a A, urmata de clasa a X T, XII T1, XII A, XII T2. Sa nu existe oare nici o legatura intre rezultatele la invatatura si prezenta la scoala?!

Daca privim anexa urmatoare, vedem nr de absente/elev- de la un ingrijorator 101,37 la clasa a X A la doar 46,5 la clasa a IX A. daca privim mai in adancime fenomenul, respectiv privim comparativ evolutia absentelor/elev in 2006-2007 si 2007-2008, vedem ca, in general acesta scade, cum e cazul claselor X T, XI B, XI T2, XII A, XII B, XII C si XIIT, sau se mentine constant- XI T1, pentru ca, in cel mai rau caz, el sa creasca, asa cum e cazul claselor a X A, X B, XI A.

O imagine interesanta se obtine prin compararea mediilor la ariile curriculare corespunzatoare specializarii.

La profilul stiintele naturii, ala toate disciplinele sus mentionate se constata cresteri ale mediilor in 2007-2008 fata de 2006-2007.

La fel stau lucrurile la specializarea stiinte sociale. Data fiind structura modulara de la filiera tehnologica- turism , nu am putut realiza si in acest caz o comparatie, modulele din 2 ani consecutivi fiind diferite si deci nepretandu-se la acest tip de analiza.

Stim cu totii ca una din masurile care se iau in scoala in incercarea de a monitoriza si astfel reduce fenomenul absenteismului este completarea acelor rapoarte lunare, pe care atat eu cat si doaman consilier educativ vi le dam. Stim de asemenea ca nu va prea place sa le completati, ca intarziati cu inapoierea lor sau unii chiar nu le mai returnati. Iata ca avem dovada eficientei lor, prin scaderea nr de absente/scoala si /elev.

Desigur, numarul mare de absente motivate, majoritatea medical, ne releva o alta stare de fapt, trista, dar reala, si anume ca starea de sanatate a elevilor nostri este deficitara, unii avand probleme serioase, care ii debiliteaza si ii fac sa lipseasca timp indelungat sau in mod repetat de la cursuri.

Se impune o mai atentă supraveghere a tuturor elevilor şcolii privind frecvenţa la cursuri şi în mod special să fie urmăriţi absolvenţii la care microbul absenteismului intră în sânge incepand din semestrul I. un exemplu negativ, pentru mine, cel putin, extrem de ingrijorator, este cel al clasei a XA-a. Cer doamnei diriginte prof. Anghel M sa se implice cu toata raspunderea in monitorizarea situatiei si sa prezinte conducerii scolii un raport care sa contina descrierea concreta a starii de fapt din clasa precum si masurile luate si factorii implicati in punerea in practica a acestor masuri. Responsabilitatea în acest sens o au nu numai diriginţii ci şi profesorii clasei care trebuie să noteze absenţele în catalog la fiecare oră de curs şi să atenţioneze dirigintele în cazuri extreme. Acea fisa de raportare lunara tocmai asta urmareste- sa evidentieze rapid problemele aparute la nivel de claa si sa permita reglarea/corectarea lor in timp util!

Ritmicitatea notării este de asemenea un element important în reuşita şcolară, elevul fiind astfel trezit la realitate pentru fiecare temă/capitol/grupă de lecţii, stimulat pentru studiu şi acoperirea lacunelor şi/sau înlăturarea lor. Responsabilii de problemă vor sesiza conducerea şcolii în situaţii de nerespectarea, de către unii colegi, a obligaţiilor conţinute în fişa postului, pentru remedierea şi/sau înlăturarea lor. Avem, din pacate, exemple negative, mai ales la materiile optionale, la care dupa o lunga perioada de ‚seceta” in cataloage, notele apar in cascada. Ne intrebam cat de obiective pot fi in acest caz criteriile de evaluare si notare...

Comisia de disciplină, diriginţii, consiliul profesorilor clasei se găsesc deja în faţa unei situaţii mai mult decât îngrijorătoare dacă şi-ar pune întrebarea: ce-au făcut sau ce puteau face elevii absenţi de la ore, ce li se putea întâmpla în acest timp? Faptul că le-am pus absenţele în catalog nu ne absolvă de răspunderea morală a unei greşeli majore, fatale chiar; din nou lansez chemarea la o colaborare cu toţi factorii responsabili de educaţia tinerilor spre a-i creşte sănătoşi, integri şi cu un comportament civilizat; pot deveni adevăraţi parteneri ai dascălilor dacă aceştia constituie modele pentru ei.

Dascălul are datoria de a modela suflete, nu de a le opri din fireasca evolutie; aceasta este deviza oricărui tip de reformă a învăţământului şi a oricărui stadiu al acesteia în învăţământul din toate timpurile. Autoanaliza, autoexigenţa faţă de noi înşine, faţă de tot ceea ce intrprindem în şcoală şi pentru şcoală, pentru elevi şi cu aceştia, se reflectă în rezultatele imediate sau îndepărtate ale elevilor noştri, prin reusita sau succesul lor cca rod al efortului nostru.

Desigur, tot ceea ce am expus aici reprezinta doar o analiza a ceea ce a fost. Ne ajuta si aceasta, dar mai important este, cred, sa vedem acolo unde lucrurile nu au mers cum trebuia, sa le corectam si mai ales sa privim inainte, sa vrem si sa incercam sa realizam mai multsau cel putin mai bine.

Pentru corectarea din mers, îmbunătăţirea activităţii din şcoală dar şi pentru prognozarea activităţilor viitoare, ne este ghid planul managerial anual şi semestrial, care vor fi discutate acum si dv. aveţi ocazia să le completaţi, aprobaţi şi respectaţi.

Materialul prezentat a fost realizat pe baza documentelor şcolare, a situaţiilor statistice raportate de diriginţi, a fişelor diriginţilor, a datelor culese din teren cu ocazia asistenţelor la lecţii şi alte activităţi. Oglinda şcolii pe baza statisticii raportate de către diriginţi, a fost realizată de către d-na profesor Diana Morar căreia îi mulţumim pentru solicitudinea şi promptitudinea dovedite.

Doresc tuturor colegilor sănătate multă şi la fel de multă putere de muncă pentru a putea îndeplini , in echipa, misiunea nu o data grea la care ne-am angajat.

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”

Situaţia statistică - an şcolar 2009-2010

curs de zi - IUNIE

ANEXA nr. 1

|CLASA |ÎNSCRIŞI |RĂMAŞI |CLASIFICAŢI |PROMOVAŢI |

| | |ÎNSCRIŞI | | |

|1 |LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ |6.85 |7.75 |7.30 |

|2 |LIMBA ENGLEZĂ |6.55 |8.24 |7.39 |

|3 |LIMBA FRANCEZĂ |8.24 |8.81 |8.52 |

|4 |MATEMATICĂ |6.47 |6.08 |6.27 |

|5 |ISTORIE |7.93 |8.22 |8.07 |

|6 |GEOGRAFIE |9.10 |9.08 |9.09 |

|7 |ECONOMIE |8.01 |- |8.01 |

|8 |ECONOMIE APLICATĂ | - |9.25 |9.25 |

|9 |RELIGIE |9.69 |10.00 |9.84 |

|11 |TEHN. INFORMAŢIEI ŞI COMUNIC. |8.88 |9.69 |9.28 |

|12 |EDUCAŢIE FIZICĂ |10.00 |10.00 |10.00 |

|13 |MODUL I |8.93 |8.81 |8.87 |

|14 |MODUL II |8.79 |9.23 |9.01 |

|15 |MODUL III |8.96 |9.66 |9.31 |

|16 |MODUL IV |8.37 |9.19 |8.78 |

|17 |MODUL V/VI |10.00 |10.00 |10.00 |

|18 |MODUL VI |9.60 |10.00 |9.80 |

|19 |MODUL VII |8.49 |9.24 |8.86 |

|20 |MODUL VIII |8.49 |  |8.49 |

|21 |PURTARE |9.53 |9.89 |9.71 |

| |MEDII GENERALE |8.57 |9.06 |8.81 |

| |LOCUL |2 |1 | |

filiera tehnologică – profil: SERVICII, specializarea: tehnician în turism

[pic]

curs frecvenţă redusă, filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale

ANEXA nr. 2 b

|NR.CRT. |DISCIPLINA CLASA |

Medii generale sub 7 (pe clase şi pe discipline)

curs de zi

ANEXA nr. 4

|NR. CRT | CLASA |IX |IX |X |X |XI |

| |DISCIPLINA |A |B |A |B |A |

| |2 |X A, X B, XI A | | |2 |CHIMIE, LIMBA ENGLEZĂ |

| |1 |IX A, IX B, XII T | | |1 |LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, |

|[pic] |[pic] |

curs frecvenţă redusă

ANEXA nr. 5 a

|NR. CRT. |NR. MEDII SUB 7 |CLASA | |NR.CRT. |NR. MEDII SUB 7 |DISCIPLINA |

| |4 |XII FR | | |2 |FIZICĂ |

| |3 |XI FR | | |1 |ENGLEZĂ, FRAN., LATINĂ, LOGICĂ, CHIMIE, SOC. |

| |2 |X FR, XIII FR | | | | |

|[pic] |[pic] |

Medii scăzute sub 7 si 7 la purtare

curs de zi

ANEXA nr. 6

|NR. CRT | CLASA |IX |IX |X |X |

| |DISCIPLINA |A |B |A |B |

| | |

|În domeniul realizării reformei |ο Relaţiile cu publicul necesită îmbunătăţire; |

|asigurarea mijloacelor financiare pentru |ο Comunicarea internă precum şi comunicarea externă sunt, uneori, |

|reabilitarea şi asigurarea dotărilor necesare; |defectuoase; |

|sprijinirea socială a elevilor prin bursede studiu – Programul „Bani |ο Delegarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor un a fost întotdeauna|

|pentru liceu”,Euro-200; |eficientă; |

|dotarea cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate |ο Suprasolicitarea ocazională a unor angajaţi din toate compartimentele|

|procesului didactic; |ceea ce duce la randament şi eficienţă scăzute; |

|continuarea sistemului de formare continuă a personalului didactic in |ο Curriculum-ul local şi cel la decizia şcolii sunt, uneori, formale şi|

|asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie |sărace; |

|sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii |ο Activităţile educaţionale personalizate şi |

|dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a|individualizate nu fac parte încă din cultura |

|excluziunii sociale |profesională a cadrelor didactice; |

|Sprijinirea pregătirii concursurilor de Specialitate |ο Inspecţia şcolară are, uneori, caracter |

|Stimularea participării la formarea continuă şi realizarea unei oferte|contemplativ, ea nu este valorificată întotdeauna în scop reglator; |

|diferenţiate în funcţie de nevoile cadrelor didactice |ο Orientarea şcolară şi profesională este, în multe cazuri, o |

|Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii |activitate formală şi cu eficienţă scăzută |

|instructiv-educative; |ο Absorbţia fondurilor alocate de M.E.C.I. pentru modernizarea |

|Orientarea şcolară şi profesională |infrastructurii şi a procesului de învăţare, nu s-a realizat ο |

|Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei în perspectiva pregătirii |Proceduri incomplete privind implementarea strategiilor de modernizare |

|pentru societatea |şi dotare |

|bazată pe cunoaştere şi în vederea | |

|promovării dezvoltării durabile | |

|• creşterea importanţei etosului şcolii în | |

|dezvoltarea instituţională | |

|• dezvoltarea parteneriatului educaţional | |

|aplicarea şi monitorizarea aplicării | |

|Strategiei de reducere a fenomenului de | |

|violenţă în unităţile de învăţământ | |

|• derularea programelor de prevenire şi | |

|combatere a abandonului şcolar, a | |

|consumului de drog şi alcool, a alimentaţiei | |

|nesănătoase | |

|• realizarea de consiliere şi sprijin prin | |

|asistenţe | |

|• eficientizarea activităţilor educative; | |

|• deschiderea şcolii spre comunitate, spre | |

|nevoile acesteia; | |

|• acceptarea ideii de muncă în echipă şi | |

|aplicarea acesteia; | |

|• dezvoltarea bazei materiale a şcolilor în | |

|concordanţă cu nivelul socio – economic în | |

|care ne aflăm. | |

| | |

|OPORTUNITĂŢI |AMENINŢĂRI |

| | |

|↑ Promovarea de politici privind | ↓ Scăderea numărului de copii din judeţ prin emigrarea unui număr |

|descentralizarea în educaţie, asigurarea |considerabil de familii; |

|calităţii educaţiei şi formarea resurselor |↓ Scăderea interesului familiei pentru şcolarizarea copiilor după o |

|umane; |anumită vârstă; |

|↑ Iniţierea de programe cu finanţare |↓ Slaba inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul |

|externă; |preuniversitar; |

|↑ Ameliorarea procesului educaţional în |↓ Nivelul scăzut al competiţiei |

|urma activităţilor de formare |↓ Dificultăţi în înţelegerea problematicii |

|↑ Colaborarea cu O.N.G-urile privind |educaţionale de către factorii decizionali |

|cuprinderea copiilor şi tinerilor din grupurile dezavantajate | |

|↑ Programul Guvernului României privind | |

|educaţia pe perioada 2007 – 2013; | |

|↑ Alocarea sumelor necesare reabilitării şi ameliorării bazei | |

|materiale a educaţiei; | |

Situaţia descrisă mai sus, prin aprecieri şi analize, oferă posibilitatea formulării direcţiilor de acţiune strategică, într-o manieră cât mai realistă.

CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE

II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE

T1. Creşterea calităţii şi eficientei educaţiei în perspectiva pregătirii pentru societatea bazată pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile

· punerea în aplicare a prevederilor de la Lisabona;

· promovarea coerentei între toate stadiile de educaţie şi formare;

· abordarea curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltare durabilă;

· interdisciplinaritate şi trans-curricularitate;

· materiale suport;

· abordare extracurriculară;

· formarea şi promovarea culturii antreprenoriale inovative.

T2. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional

· evaluarea de proces prin inspecţie şcolară;

· analiza rezultatelor şi elaborarea planurilor de îmbunătăţire;

· abordarea curriculară creativă;

· transparentă în monitorizarea progresului şcolar şi a inserţiei socio-profesionale;

· credibilitate, obiectivitate şi relevantă în toate formele de evaluare;

· crearea unor sisteme de stimulente diferenţiale pentru elevii şi profesorii performanţi.

T3. Dezvoltarea instituţională

· trecerea la management de leadership ca viziune centrată pe performanta elevilor;

· întărirea capacităţii instituţionale prin servicii adresate elevilor şi cadrelor didactice: orientare, consiliere, mediu şcolar sănătos, servicii de asistentă medicală, etc

· creşterea importantei ethosului şcolii în dezvoltarea instituţională;

· dezvoltarea parteneriatului educaţional;

· accesarea fondurilor structurale.

T4. Redimensionarea laturii educative intra-, extra-curriculare şi extraşcolare, educaţia non-formală şi informală la nivelul şcolii

· monitorizarea şi evaluarea curriculumului pentru aria curriculară Consiliere şi orientare;

· dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativităţii, a adaptabilităţii şi a transferabilităţii

cunoştinţelor în situaţii noi

· educarea elevilor în spiritul civic şi al valorilor societăţii democratice;

· asigurarea respectării drepturilor copiilor şi tinerilor;

· monitorizarea aplicării legii 35/ 2007;

· aplicarea şi monitorizarea aplicării Strategiei de reducere a fenomenului de violentă în unităţile de învăţământ;

· derularea programelor de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, a consumului de drog şi alcool, a alimentaţiei nesănătoase,

II.2. RESURSE UMANE

• Liceul „Victor Babes” a reuşit o colaborare eficientă atat cu ISJ cât si cu autorităţile locale în domeniul educaţiei.

• Colaborarea cu agenţii economici şi cu instituţiile de învăţământ superior s-a concretizat în activităţi interesante cu caracter informativ şi formativ.

• S-a organizat şi desfăşurat activităţi educative cu elevii pe teme de actualitate cu impact mare asupra lor.

• Activitatea de monitorizare a procesului educativ a contribuit la îmbunătăţirea activităţii.

• S-a realizat o informare corectă a părinţilor şi agenţilor economici asupra activităţilor desfăşurate în cadrul şcolii.

• S-a reuşit ameliorarea stării materiale a şcolii şi dotarea ei cu mijloace şi echipamente moderne de învăţare.

• S-a reuşit modernizarea bibliotecii şcolare astfel încât ea a devenit un instrument de informare şi documentare atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

PUNCTE TARI:

• încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate în procent de 100%;

• implicarea şefilor de catedră, responsabililor cercurilor metodice şi a metodiştilor în informarea şi îndrumarea cadrelor didactice;

• înscrierea cadrelor didactice la examenele de obţinere a gradelor didactice;

• cuprinderea în activităţi de formare a unui număr mare de profesori;

• multe cadre didactice sunt implicate în diverse comisii locale, de auxiliare şcolare.

PUNCTE SLABE:

• insuficienta cooptare a profesorilor debutanţi în activităţile metodice;

• ineficienţa activităţii de mentorat;

• diseminarea este uneori defectuoasă;

• cadrele didactice nu răspund întotdeauna cu promptitudine la solicitările conducerii.

RECOMANDĂRI:

• implicarea activă a debutanţilor în activităţile metodica;

• eficientizarea activităţilor de mentorat;

• eficientizarea diseminării;

• lecturarea, de către cadrele didactice din subordine, cel puţin săptămânală, a paginii Web a ISJ pentru a fi la curent cu toate noutăţile transmise de inspectorul de specialitate;

• comisiile pentru asigurarea calităţii să-şi intre în atribuţii şi să-şi aducă aportul

adecvat la derularea tuturor activităţilor pentru realizarea calităţii în educaţie;

• atragerea tinerilor în activităţi care se pliază pe cerinţele lor;

• este nevoie de un sistem de comunicare rapid şi transparent cu cadrele didactice de

• specialitate pentru asigurarea consilierii şi a îndrumării metodice.

DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

Activitatea managerială în anul şcolar 2009-2010 a fost concentrata pe finalizarea lucrării salile etajului I, igienizat holuri, achiziţionare de material didactic, igienizare Sali de demonstratii, schimbare pardoseli, zugravit, montat lambriuri

• Dotări: - uşi 4 săli

- pardoseli montate la 7 săli

( 1 tarchet, 6 parchet )

- achiziţionat mobilier: • 7 săli

• 4 birouri ( laborator informatică )

• Zugrăvit si montat pardoseală: 7 săli

PUNCTE TARI:

• în şcoală există o bază materială adecvată procesului instructiv-educativ;

• resursele extrabugetare sunt folosite în scopul îmbunătăţirii bazei materiale;

• şcoala are 2 laboratoare de informatică;

• implicarea multor cadre didactice în confecţionarea, singuri sau împreună cu elevii, a unor materiale auxiliare, precum şi în atragerea unor surse de finanţare care să sprijine dotarea şcolii cu astfel de materiale;

PUNCTE SLABE:

• materialele didactice pentru unele discipline sunt unele învechite şi depăşite;

• în puţine cazuri profesorii utilizează în cadrul lecţiilor sistemul AEL;

• gestionarea necorelată a fondurilor cu necesităţile fiecărei discipline

RECOMANDĂRI:

• actualizarea bazei materiale pentru ştiinţe socio-umane;

• utilizarea sistemului AEL în predarea orelor de istorie şi ştiinţe socio-umane;

•direcţionarea eficientă a fondurilor bugetare alocate îmbunătăţirea bazei materiale;

• fundamentarea corectă şi din timp a bugetului;

• devin priorităţi identificarea instituţiilor nonguvernamentale ce pot asigura oferte

de proiecte specifice diferitelor discipline şi atragerea sponsorilor pentru

recompensarea elevilor şi a profesorilor cu rezultate foarte bune la concursurile

şcolare;

• atragerea de fonduri prin prestaţii cultural-artistice oferite comunităţii.

II.3. REZULTATE ELEVI

II.3.1. BACALAUREAT

Bacalaureat 2009

În prima sesiune de bacalaureat, din promoţia liceu zi s-au prezentat 98 de elevi si au promovat toţi. Toţii elevii absolvenţi ai celor două clase de ştiinţele naturii, 49, au reuşit în prima sesiune de bacalaureat (promovabilitate 100%), media fiind 8,28. Din clasele de turism 6 elevi (din clasele a XII-a T1 şi T2) au rămas corigenţi la matematică, au promovat în toamnă şi din aceştia 3 au reuşit şi la bacalaureat; procentul de promovare 96,26%. 2 elevi au căzut la matematică: Mureşan P (XIIT2) şi Păcurar R (XIIT1), iar Neciu M (XIIT2) nu s-a prezentat.

Per ansamblu, din 104 elevi absolvenţi la zi, prezentaţi la bacalaureat (1 elev nu s-a prezentat) 102 au promovat – 98,18%.

La frecvenţă redusă, în iunie au promovat doar 21 din 40 înscrişi. Dar în august au mai promovat şi alţii, astfel că, în final, din fiecare clasă au promovat câte 18 elevi din 20 prezentaţi; procent de promovare 90%. Dintre elevii prezentaţi 4 au fost respinşi: 1 elev pentru că nu a obţinut media de minimum 6, 2 la limba română şi 1 elev la două materii: limba română şi geografie.

Pentru întreaga şcoala, procentul de promovare este 95,83% din 144 elevi prezentaţi 138 au promovat.

Creşterea procentului de promovare la bacalaureat este mare la frecvenţă redusă: de la 61% în 2008 la 90% în 2009. La zi, acest procent a scăzut de la 100% la 98,18%

La zi a scăzut şi media de promovare de la 8,34 în 2008 la 8,19 în 2009, iar la frecvenţă redusă a crescut de la 6,78 la 7,14

Cea mai mare medie pe clasă la bacalaureat a obţinut-o clasa a XII-a A, care pe parcursul anilor nu s-a evidenţiat prin note mari, iar clasa a XII-a B care în toţi anii a obţinut media clasei peste 9, la bacalaureat s-a situat pe locul al treilea.

Mediile pe discipline la clasele de ştiinţe ale naturii au fost:

▪ peste 9 la educaţie fizică şi la română oral

▪ la materiile de specialitate, mediile au fost sub 8: 7,96 la biologie şi 7,27 la chimie

▪ la matematică media a fost 7,33

Faţă de anul trecut, au scăzut mediile la biologie şi chimie.

Şi la clasele de turism cea mai mare medie a fost la educaţie fizică; tot peste 9 a fost şi media la franceză, dar 1 elev a susţinut proba la această disciplină. Numai la matematică s-a obţinut medie sub 8. Dar, comparativ cu anul 2008, doar la marketing a crescut media de la 7,85 la 8,52, la restul materiilor: matematică, geografie, limbi moderne, mediile au scăzut.

La frecvenţă redusă cea mai mare medie s-a obţinut la franceză, singura medie peste 8, la ambele clase. Cele mai mici medii nu sunt la matematică, cum poate se aştepta, ci la română scris şi la psihologie

Cu toate că la română media a fost printre cele mai mici ea a fost mai mare decât în 2008. La franceză, istorie şi matematică mediile, faţă de 2008, au crescut, dar au scăzut mult la psihologie, şi geografie.

La zi majoritatea mediilor per elev este între 8 şi 8,99 –43%, la frecvenţă redusă între 6-6,99 – 14%.

Faţă de 2008, la zi, procentul mediilor între 8 şi 8,99 a crescut, dar a scăzut mult numărul mediilor peste 9.

Acestea sunt rezultatele, ce s-a făcut în anul şcolar 2008-2009? La începutul lunii octombrie s-au solicitat primele opţiuni pentru disciplinele la alegere, după ce, în prealabil, s-a prelucrat regulamentul de desfăşurare al bacalaureatului. S-au făcut consultaţii la toate materiile, s-au rezolvat variantele de întrebări. În luna aprilie s-a făcut o pretestare la nivel de şcoală. Tezele au fost tot simulări.

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

Bacalaureat 2009

La zi au absolvit 77 de elevi. În vara au rămas 6 corigenţi, toţi la matematică, în clasa a XII-a A şi 4 în clasa a XII-a T. În iunie s-au înscris la bacalaureat 71 de elevi au promovat 69, 2 au fost respinşi la matematică, ei fiind elevi în clasa a XII-a T.

În toamnă corigenţii au promovat, s-au prezentat la bacalaureat şi ei si cei care nu au reuşit în sesiunea din iunie, promovând 72. Procentul de promovare, în final, fiind 94% la zi

La frecvenţă redusă procentul de prezentare la bacalaureat, în sesiunea din iunie 20101 a fost de 69,2% (18 prezenţi din 26 de absolvenţi). Dintre cei prezentaţi au reuşit 11, 6 au luat note sub 4 la română, 1 şi la geografie (din cei 6), şi 1 elev a căzut numai la istorie. În septembrie s-au prezentat 7 elevi şi nu a reuşit nici unul. Astfel, procentul de promovare la bacalaureat la frecvenţă redusă a fost de 61,11%

Faţă de anul trecut procentul de promovare a scăzut, dar a crescut media la bacalaureat la clasele de zi. Astfel, numărul mediilor de peste 9 a fost 14 (16,86%) la clasele de zi, nici una la frecvenţă redusă, iar a mediilor peste 8 – 33 (39,75%), adică 56% dintre elevi au luat medii între 8 şi 9.99.

Ponderea cea mai mare a mediilor peste 8 au avut-o elevii claselor de la profilul ştiinţe ale naturii: 70,8% au fost medii peste 8, la turism doar 42,1, iar la frecvenţă redusă 18%

Cea mai mare medie (pe clasă) la bacalaureat a avut-o clasa a XII-a B 8,53, apoi a XII-a A 8,16; clasa a XII-a T a avut o medie sub 8 şi anume 7,59 şi de asemenea, clasa a XIIIFR 7,28

La clasele de ştiinţe ale naturii disciplinele cu cele mai mari medii au fost chimia şi biologia (mediile /clasă peste 8). La clasa a XII-a A cea mai mare medie a fost la limba şi literatura română. De menţionat media la biologie a clasei a XII-a B 9,30 (pentru 16 elevi). La română şi la matematică mediile claselor au fost sub 8.

La profilul servicii – lucrător în turism, cea mai mare medie pe clasă s-a obţinut la geografie – 8,16, la limba şi literatura română media a fost 7,26 şi la matematică 7,05

La frecvenţă redusă, profilul ştiinţe sociale, geografia a fost disciplina cu cele mai bune rezultate – media 6,77, apoi istoria 6,39 şi, cea mai mică medie a fost la română 5,29.

La proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română majoritatea elevilor au obţinut calificativul experimentat: 73% dintre toţii elevii (la zi 76%, la frecvenţă redusă 61%). Nu s-a obţinut nici un calificativ de începător.

La proba de evaluare a competenţelor digitale rezultatele la clasele de zi au arătat că un procent de 76,3% sunt experimentaţi, la frecvenţă redusă doar 11% au obţinut acest calificativ.

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

[pic]

II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

S-au desfăşurat in conformitate cu Ordinul M.E.C.T. nr.5172/29.08.2008 şi a O.M.E.C.T. nr.5175/01.09.2008 privind graficul de desfăşurare a examenelor de certificare a învăţământului profesional şi tehnic în anul şcolar 2008-2009.

| | | | | | |

|NR. |NIVEL |CALIFICARE |ÎNSCRIŞI |PREZENTAŢI |ADMIŞI |

|CRT. | | | | | |

| |III |Tehnician în turism |56 |55 |55 |

| |III avansat |Asistent medical de farmacie |28 |28 |28 |

| |III avansat |Asistent medical generalist |56 |54 |54 |

Pentru anul scolar 2009-2010 rezultatele au fost urmatoarele:

| | | | | | |

|NR. |NIVEL |CALIFICARE |ÎNSCRIŞI |PREZENTAŢI |ADMIŞI |

|CRT. | | | | | |

| |III |Tehnician în turism |28 |25 |25 |

| |III avansat |Asistent medical de farmacie |25 |25 |25 |

| |III avansat |Asistent medical generalist |27 |27 |27 |

2,3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de selectie s-a realizat conform OMECT nr.5172/29.08.2008.

4. Aprecierea candidaţilor a fost obiectivă, prin urmare nu s-au înregistrat contestaţii.

5. Variantele (3) de subiecte şi baremele de corectare au fost stabilite şi propuse de comisia de pregătire în meserie de la nivelul şcolii organizatoare. Proba practică a fost apreciată pe baza fişei grilă şi a indicatorilor acesteia transpuşi în specificul meseriei şi al specializării.

INSERŢIA ABSOLVENŢILOR LICEU AN SCOLAR 2009-2010

|CLASA |NR. ABSOLVENŢI |NR. ELEVI PROMOVAŢI |CONTINUĂ STUDIILE |ANGAJAŢI IN DOMENIU |ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII |ŞOMAJ |

| | |BAC/COMPETENŢE | | | | |

|a XII-a A |27 |26 |25 |- |1 |- |

|a XII-a B |22 |22 |22 |- |- |- |

|a XII-a T |28 |26 |24 |1` |1 |- |

|Total |77 |74 |71 |1 |2 |- |

INSERŢIA ABSOLVENŢILOR SCOALA POSTLICEALA AN SCOLAR 2009-2010

|CLASA |NR. ABSOLVENŢI |NR. ELEVI PROMOVAŢI |CONTINUĂ STUDIILE |ANGAJAŢI IN DOMENIU |ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII |ŞOMAJ |

| | |BAC/COMPETENŢE | | | | |

|IIIA |27 |27 |- |22 |5 |- |

|III F |25 |24 |- |24 |- |- |

|Total |52 |51 |- |46 |5 |- |

II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|√ În urma verificării portofoliilor personale |√ S-au constatat însă şi unele disfuncţii în |

|ale profesorilor şi a portofoliului catedrei, s-a constatat că există|întocmirea planificărilor şi a proiectărilor pe |

|planificări anuale pentru |unităţi de învăţare, o oarecare superficialitate |

|toate clasele, redactate în conformitate cu |în redactare acestora, fără a se tine cont de |

|recomandările programei şcolare. |specificul claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără |

|√ De asemenea, profesorii au întocmit |adaptarea la noile |

|proiectele pe unităţi de învăţare, care |modalităţi de învăţare activă, fără precizarea |

|dovedesc, în general, înţelegerea raportului |modalităţilor de evaluare. |

|dintre obiective şi conţinuturi, respectiv |√ Abordarea cu reţinere a metodelor activparticipative, |

|criterii de evaluare şi de notare. |de gândire critică de către unii |

|√ Portofolii funcţionale, organizate pe |profesori |

|structura recomandată de inspectorii de |√ Unii profesori nu înţeleg spiritul programei, |

|specialitate |abordând-o cu prea mare relaxare, |

|√ Bună pregătire de specialitate a profesorilor |interpretând-o excesiv de subiectiv, în |

|în ceea ce priveşte corectitudinea ştiinţifică a |detrimentul obiectivelor acesteia. |

|conţinuturilor predate. |√ Există şi situaţii în care elevii sunt simpli |

|√ Unii profesori au un demers ştiinţific |spectatori la lecţii, recomandându-se ca |

|complex, reuşind prin abordarea |aceştia să fie motivaţi şi implicaţi mai mult. |

|interdisciplinară a conţinuturilor să insufle |√ In general, se observă preocuparea |

|spiritul devotamentului pentru valorile |profesorilor de a lucra frontal cu elevii, astfel |

|naţionale, prin atitudine şi explicaţii, prin apel |încât nu există întotdeauna un mijloc de |

|la disciplinele conexe. |control eficient al nivelului de performantă |

|√ Evaluări sumative periodice care permit |diferenţiat, în funcţie de aptitudinile diferite |

|reglarea demersului didactic |ale elevilor. |

|√ Aspectele educative ale conţinuturilor sunt |√ Uneori se propun sarcini care vizează |

|valorificate eficient |apropierea elevilor cu performante mai |

|√ Elevii au în general abilităţi de comunicare, |scăzute de standardul mediu al clasei, dar nu |

|fiind capabili să răspundă la întrebări, făcând |prin activităţi diferenţiate ci prin colaborare |

|dovada înţelegerii cunoştinţelor asimilate, |cu elevii mai dotaţi. |

|participă activ la realizarea lecţiilor, dau |√ Se omite, uneori, notarea elevilor, fapt care |

|răspunsuri în general exacte la întrebări, |duce la relativizarea scopurilor evaluării şi la |

|solicită lămuriri suplimentare precum şi |absenta stimulării elevilor. |

|sprijinul profesorului. |√ Există situaţii în care temele sunt |

|√ Observând activitatea didactică desfăşurată |supradimensionate sau inadecvate în raport cu |

|la lecţii, dar mai ales strategia propusă de |conţinuturile predate. De asemenea, uneori |

|cadrele didactice asistate, se constată, în unele |temele nu sunt verificate în ora următoare şi |

|cazuri, o abordare diferenţiată a elevilor. |nu devin punct de plecare pentru abordarea |

|√ Modul de abordare a conţinuturilor, |noilor conţinuturi, dovedindu-se astfel |

|prestaţia profesorilor, asigură în mare măsură |ineficiente şi pur formale. |

|înţelegerea noilor informaţii de către elevi, |√ Slaba participare a unor profesori la |

|astfel încât, la sfârşitul lecţiei, aceştia sunt |activităţile cercului pedagogic. |

|capabili să opereze cu noile conţinuturi. |√ Insuficienta consiliere a profesorilor |

|√ Prin conceperea unor teste de evaluare, |debutanţi. |

|iniţiale şi de parcurs, prin analiza acestora şi |√ Nerepartizarea judicioasă a fondurilor către |

|propunerea unor modalităţi de remediere a |toate structurile |

|scăderilor, se asigură un parcurs evolutiv |√ Slaba implicare a părinţilor în viata şcolii |

|constant. | |

|√ Evaluarea elevilor se realizează în general | |

|prin aprecierea parcursului în timpul lecţiei, | |

|cât şi prin verificarea temelor pentru acasă, | |

|prin asigurarea uneori a unor momente de | |

|reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se | |

|sintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturile | |

|învăţate. | |

|√ Încadrarea şcolilor cu cadre didactice | |

|calificate. | |

|√ Un numǎr apreciabil de cadre didactice | |

|manifestǎ interes pentru propria formare şiperfecţionare | |

|înscriindu-se pentru obţinerea | |

|gradelor didactice (definitivat, grad II şi grad I) sau participând | |

|la cursuri de formare. | |

|√ În perioada de debut a anului şcolar au | |

|apǎrut un numǎr considerabil de auxiliare | |

|didactice elaborate de cadrele didactice | |

|√ Bună dotare a şcolii, prin grijamanagerilor şi a părinţilor | |

|elevilor. | |

|√ Colaborare bună cu reprezentanţii | |

|comunităţii care au abandonat şcoala. | |

II. 4. 2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ

În acord cu exigentele politicii educaţionale stabilite de MECT si de problematica existentă în unitate s-au stabilit urmatoarele tintestrategice :

• Asigurarea accesului cu şanse egale şi reale a tuturor copiilor la educaţie, în cadrul structurilor învăţământului obligatoriu;

• Aplicarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performantă pentru evaluarea şi

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,aprobate prin HG nr. 1534/25.11.2008;

• Implementarea Curriculum-ului Naţional la toate ciclurile cu respectarea actelor normative

• Perfecţionarea instrumentelor de evaluare şi autoevaluare;

• Schimbarea opticii privind relaţia profesor – elev,consilierea cadrelor didactice în proiectarea

şi dezvoltarea curriculum-ului local şi la decizia şcolii;

• Popularizarea prin diferite modalităţi a existentei plus valorii la nivelul actului educaţional,diseminarea exemplelor de bună practică

• Obţinerea de rezultate bune la examene

• Dezvoltarea incluziunii şcolare

• Creşterea siguranţei elevilor în spatiile de învăţământ

• Instituţionalizarea unui nou cadru funcţional în activitatea comisiilor metodice din şcoli, diagnoze de progres a elevilor, prognoze, programe de dezvoltare etc.;

• Elaborarea unor instrumente care să obiectiveze şi să motiveze activitatea cadrelor didactice, în desfăşurarea procesului educaţional de instruire;

• Monitorizarea nivelului de atingere a standardelor educaţionale de către elevi, a concordantei dintre evaluarea realizată de cadrele didactice şi rezultatele naţionale, testările iniţiale şi sumative;

• Monitorizarea modului în care se realizează proiectarea şi evaluarea de produs şi de proces în perioadele de recapitulare din structura anului şcolar. Elaborarea în acest sens a unor instrumente de lucru specifice profilului şi specializării claselor de elevi;

• Evaluarea modului în care colectivele metodice se implică în modernizarea şi utilizarea bazei materiale de specialitate;

• Organizarea de concursuri care să ducă la stimularea şi dezvoltarea creativităţii;

• Promovarea unei politici de realizare de proiecte de finanţare prin programe de interes local, judeţean

Din perspectiva formarii continue la scoala noastră s-au desfăşurat următoarele activitiţi în anul şcolar 2008-2009:

- inscrierea profesorilor la grade didactice;

- completarea fiselor de evidenta a formarii;

- informarea cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri de formare ale CCD si UBB

- verificarea dosarelor cadrelor didactice pentru inscrierea la examenele de detasare, transfer si titularizare

ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE SI COSTATARI

-activitatile s-au desfasurat conform planificarilor

- cadrele didactice inscrise la cursuri de perfectionare au participat in mod corespunzator

IMPACTUL ASUPRA GRUPULUI TINTA

- profesorii participanti la cursuri au fost multumiti de feed-back-ul realizat

PUNCTE TARI

- inscrierea la grade didactice si cursuri de perfectionare a cadrelor didactice din scoala;

- informarea la timp a cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri ale CCD si UBB, precum si a organizarii concursurilor de titularizare , detasare si transfer;

- copletarea fiselor de evidenta a formarii.

PUNCTE SLABE

- lipsa unei evidente clare a situatiei gradelor didactice pentru profesori si maistri instructori

PLAN DE IMBUNATATIRI

- o mai buna colaborare intre profesori si CCD si UBB

- cooptarea mai multor cadre didactice pentru inscrierea la grade didactice si cursuri de formare

II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE

ANALIZA ACTIVITĂŢII CATEDREI TEHNICE PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009

|A.CURRICULUM |

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|1 Existenta tuturor documentelor curriculare cerute |1 Neconcordanta intre proiectare didactica si desfasurarea orelor |

|2 Internet accesibil pentru documentare curriculara |2 Lipsa proiectarii si desfasurarii evaluarii dupa competentele impuse la |

|3 Proiectare didactica buna la majoritatea cadrelor |maistrii |

|4 CDS centrat pe nevoile elevilor |3 Superficialitatea examenului de diferenta |

|5 Informare curriculare interna |4 Slaba impunere si participarii elevilor la activitatea de instruire |

|6 Promovabilitate 100% a examenului de absolvire |teoretica si practica |

|7 Promovabilitatea 100% a examenului de certificare a |5 Dezinteresul pentru noul curriculum |

|competentelor profesionale |6 Lipsa materialelor didactice la unele laboratoare si ateliere. |

|8 Confectionarea materialelor didactice pentru laborator de |7 Activitatea practica necorespunzatoare in domeniul agricol si mecanic |

|catre elevi |agricol |

|9 Realizarea progresului scolar la majoritatea disciplinelor | |

|de specialitate | |

|OPORTUNITATI |AMENINTARI |

|1 Colaborarea cu scoli si agenti economici de profil pentru |1 Modificarea an de an a curriculumului |

|atingerea competentelor cerute de curriculum |2 Lipsa cererii pe piata fortei de munca a unor profile (masini agricole si |

|2 Existenta informatilor necesare pentru implementarea noului |agricultura) |

|curriculum. |3 Existenta unor profile la unele licee din oras |

|3 Informarea corecta de la nivel de inspector de specialitate | |

|la responsabilul catedrei tehnice | |

|B.RESURSE UMANE |

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|1 Acoperirea 100% cu personal calificat |1 Dezinteresul profesorilor de gradul I pentru procesul de instruire practica|

|2 Preocuparea pentru perfectionare si participarea la examene |si teoretica:Crisan M, Lesan |

|de grade didactice:doi economisti pentru gradul I (Farmaciuc |2 Dezinteresul mai multor cadre didactice pentru noul curriculum |

|Rodica si Boila Narcisa si maistrii instructori) |3 Dezinteresul pentru orele de consultatie |

|3 Participarea unor membrii ai catedrei la dezvolatrea scolii:|4 Neimplicarea unor cadre didactice in activitatea scolii:Tudose Neli, Tertan |

|Cristea Elisabeta, Metes Daniela,Farmaciuc Rodica, Boila |Adrian si Crisan Mihai |

|Narcisa ,Balazs Alexandru) | |

|4 Acoperirea tuturor posturilor bugetare. | |

|OPORTUNITATI |AMENINTARI |

|1 Cadre didactice cu studii postuniversitare |1 Lipsa cadrelor de specialitate in domeniul agricol si automatizari la |

|2 Cadre didactice tinere receptive la nou |practica |

| |2 Lipsa motivatiei materiale pentru cadrele de invatamant |

|C.RESURSE MATERIALE |

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|1 Existenta unei baze materiale foarte bune la profilul auto |1 Parc auto invechit |

|si agricol |2 Parc de masini agricole invechit |

|2 Existenta laboratoarelor si atelierelor pentru pregatirea de|3 Lipsa unei cabinete si laboratoare de specialitate pentru pregatirea in |

|specialitate |domeniu electro |

|3 Existenta cabinetelor de informatica functionale |4 Lipsa unor ateliere electro |

|4 Existenta unei baze de masini agricole suficiente pentru |5 Lipsa unui lot scolar propriu |

|efectuarea lucrarilor agricole | |

|5 Existena lotului scolar | |

|6 Inoire parcului auto cu 2 masini Matiz noi | |

|OPORTUNITATI |AMENINTARI |

|1 Agenti economici pentru instruire practica |1 Dotarea mai buna a altor scoli |

|2 Agenti economici care asigura locuri de munca pentru abs. |2 Lipsa resurselor materiale alocate de la buget |

|3 Realizarea de reparatii cu elevii | |

|4 Exploatarea unui loc didactic | |

|D. PROIECTE, RELATII COMUNITARE |

|PUNCTE TARI |PUNCTE SLABE |

|1 Proiecte scolare si dezvoltare cu: |1 Lipsa de interes a unor unor cadre pentru colaborari cu agenti economici |

|-Primaria Feleacu |2 Lipsa de interes pentru realizarea a noi proiecte si relatii parteneriale |

|-Universitatea agricola din Dijon |(neimplicare) |

|-Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj Napoca | |

| | |

|2 Colaborare cu agenti economici | |

|OPORTUNITATI |AMENINTARI |

|1 Existenta de programe scolare si de dezvoltare in judet si |1 Preluarea initiativei in domeniu de alte scoli |

|tara | |

|2 Posibilitati de informare privind realizarea unor proiecte | |

|3 Posibilitati de obtinere a unor fonduri prin proiecte PHARE | |

|LEONARDO si SAPARD | |

CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR

• Ratele de promovare, proporţie, evaluare şi interpretarea datelor demonstrează că elevii ating stadardele specifice

• Elevii şcolii au obţinut rezultate meritorii la olimpiade

• Majoritatea elevilor utilizează corect terminologia specifică profilului

• Elevii sunt capabili să extragă şi să insereze informaţii

• Elevii demonstrează siguranţă în utilizarea dispozitivelor şi a tehnicilor de lucru

• Elevii recepţionează mai uşor informaţiile legate de utilitatea lor practică în viaţa cotidiană

• Elementele comunicării se succed fluent la majoritatea elevilor

III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR

ASPECTE POZITIVE

• Şcoala a demonstrat, prin activităţi concrete, preocuparea pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor, pentru informarea promptă şi corectă a acestora.

• Şcoala noastră a dezvoltat proiecte şi programe educative proprii sau sunt participante în proiecte educative ale partenerilor ( ONG ) pe teme diverse: interculturalitate, civism, ecologie, intercunoaştere, acceptare reciprocă, sport.

• La nivelul şcolii s-a desfăşurat un proiect de reducere a absenteismului, de creştere a frecvenţei şi eliminarea întârzierilor.

• Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară s-a desfăşurat pe baza unui plan managerial şi a unor grafice de activităţi construite democratic şi monitorizate eficient de cadrele didactice responsabile cu această activitate.

FACILITĂŢI ACORDATE ELEVILOR

•excursii de studii cu microbuzul;

•microclimat optim pentru desfăşurarea activităţii de învăţare;

•participarea la proiecte internaţionale;

•acces la internet;

•susţinerea materială;

•activităţi extraşcolare (dans, folk, majorete);

•burse sociale şi medicale, bani de liceu;

•manuale gratuite pentru clasele IX-X.

ASPECTE NEGATIVE

• Activităţile referitoare la dezvoltarea personală a elevilor au fost văzute ca

aparţinând numai orelor de consiliere/dirigenţie.

• Diferenţierea insuficientă pentru a răspunde nevoilor individuale de dezvoltare ale

elevilor.

• Numărul mic de elevi prezenţi la ultimele ore de curs şi numărul mare de elevi care

au întârziat la primele ore.

PROPUNERI:

•semi-internat în vederea ameliorării situaţiei la învăţătură şi purtare;

•premii din prestări servicii către populaţie

•banchete şi baluri în incinta şcolii.

COMENTARIU:

•dezinteresul profesorilor cu gradul didactic I şi II în utilizarea expierenţei acumulate pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor prin corectarea activităţii didactice;

slaba pregătire a unor cadre didactice;

•dezinteresul unor cadre didactice pentru noile cerinţe curriculare;

•neimplicarea tuturor cadrelor didactice în viaţa şcolii;

•nerespectarea Regulamentului de ordine interioară a şcolii.

III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ

• Elevii apreciază tradiţia şi prestigiul de care se bucură şcoala, dotarea cabinetelor şi laboratoarelor, calculatoarele, calitatea activităţilor.

• În şcoală a funcţionat Consiliul Reprezentativ al Elevilor care a organizat activităţi educative, antrenând un număr mare de elevi.

• Consiliul elevilor este interesat de comunicarea cu conducerea şcolii, s-a implicat în organizarea activităţilor sportive şi comunitare, în modernizarea bazei materiale.

• Elevii şi-au asumat responsabilităţi variate mai ales legate de buna organizare şi funcţionare a activităţilor, mai puţin unele legate de metode şi tehnici de învăţare alternative.

• Comportamentul elevilor a fost adecvat, au respectat regulamentul şcolar în general, climatul a fost propice învăţării.

• Elevii au manifestat disponibilitate spre comunicare, interes major faţă de activităţiile extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală, faţă de progresul propriu.

CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC

▪ • Documentele de proiectare si planificare sunt realizate in conformitate cu documentele normative in vigoare; ele asigura o eşalonare corecta a materiei pe semestru si lecţie.

▪ Planificările sunt realizate pe unităţi de învăţare. Demersul didactic desfăşurat pe parcursul lecţiilor asistate este preponderent comunicativ - formativ,consistent si eficient, in concordanta cu interesele si nevoile de dezvoltare ale elevilor.

▪ Portofoliile profesorilor conţin documente diversificate, cu precădere materiale auxiliare folosite in demersul didactic si documente de proiectare si planificare

▪ Se utilizează preponderent metode moderne de predare comunicativa, tipuri de interacţiune variate. Exista o preocupare evidenta pentru utilizarea de materiale didactice suplimentare.

▪ Elevii se implica activ in asumarea responsabilităţii propriei formari reuşind sa rezolve sarcinile de lucru in general corect si in timpul stabilit anterior.

▪ Atitudinea profesorilor este apropiata si stimulativa pentru elevii, aceştia sunt încurajaţi si sprijiniţi in eforturile lor de învăţare

Recomandări:

▪ Utilizarea ghidurilor metodologice si a noilor programe pentru ciclul superior si inferior al liceului in proiectarea didactica;

▪ Alegerea manualelor la clasa din lista manualelor alternative aprobate de M.E.C.I., in funcţie de nivelul, interesele elevilor dar si de specificul profilului clasei, liceului si posibilităţile elevilor.

▪ eficientizarea strategiilor didactice si a managementului clasei prin realizarea unui echilibru intre activitatea individuala, pe grupe a elevilor si a sarcinilor de munca diferenţiate;

▪ interpretarea rezultatelor testelor administrate prin includerea unor masuri de reglare a activităţii didactice ulterioare;

▪ includerea conţinuturilor si obiectivelor specifice opţionalelor de extindere in documentele de planificare si proiectare didactica;

▪ îndrumarea permanenta a activităţii didactice a profesorilor debutanţi de către profesorii cu experienţa;

▪ implicarea unui număr cat mai mare de profesori in obţinerea de burse de formare continua Comenius, Grundtvig 3, in derularea de proiecte europene;

Puncte tari:

▪ existenta in scoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun si CDS;

▪ proiectarea corecta a activităţilor cu accent pe latura formativ-aplicativa a cunoştinţelor;

▪ se apelează la experienţa elevilor si se urmăreşte responsabilizarea lor in învăţare;

▪ se utilizează auxiliare curriculare in scopul sporirii randamentului învăţării de către majoritatea cadrelor didactice;

▪ evaluarea se realizează formativ si sumativ prin metode alternative, in majoritatea cazurilor;

▪ atmosfera de lucru este relaxata si favorabila învăţării;

Puncte slabe:

▪ strategiile didactice continua sa fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderenta a profesorului;

▪ nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la nevoile si nivelul lor de cunoştinţe;

▪ in majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicaţi in propria dezvoltare, nu se folosesc metode de auto si coevaluare;

CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

In scoala noastra s-a organizat desfăşurarea olimpiadelor şcolare pe grupe de disciplină. Acest sistem a permis elevilor de o anumită formaţie să participe la olimpiadă la discipline înrudite, dar şi să limiteze numărul de discipline la care participă un elev. Participarea la fazele superioare a fost limitată; preluarea subiectelor, parolarea şi distribuirea lor s-a făcut în format electronic .

In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de elevii scolii la olimpiadele de cultura generala si tehnice, precum si rezultatele obtinute la concursurile profesionale:

FAZA LOCALĂ

|LIMBA |LIMBA ENGLEZA |LIMBA FRANCEZA |BIOLOGIE |ISTORIE |

|ŞI | | | | |

|LITERAT| | | | |

|URA | | | | |

|ROMÂNA | | | | |

|1. |„Balul bobocilor”. |Diriginţii claselor a X-a: |Consiliul reprezentativ al părinţilor|Oct 2009 |

|2. |Ziua Mondială a Educaţiei. |Profesorii |Consiliul de administraţie |05.10 |

|3. |Comemorarea Holocaustului. |Prof. Moldovan Viorica |I.Ş.J. Cluj-Napoca |10.10 |

| | |Diriginţii | | |

|4. |Revelaţia scenei. |Formarea unei noi trupe de teatru. |Teatrul Naţional |30.11 |

| | | |Consiliul elevilor | |

|5. |1 Decembrie – masă rotundă. |Prof. Moldovan Viorica |Consiliul reprezentativ al părinţilor|30.11 |

|6. |La colindat – acţiuni de caritate. |Consiliul elevilor |Pshiholog Lucia Alb |22.12 |

|7. |Eminesciana – concurs de postere. |Prof. Maria Fekete, Hosu Ala |Bibliotecar Corina Urcan |15.01. |

| | | | |2010 |

|8. |24 Ianuarie – naşterea României |Prof. Moldovan Viorica |Clasele a IX-a B |24.01 |

| |moderne | | | |

|9. |Excursie – activităţi de ecologizare a zonelor turistice|Prof. Bara Teodor, Danciu Rozalia |Consiliul reprezentativ al părinţilor|02.05- |

| |locale. |Diriginţii | |05.05 |

|10. |Primăvara europeană – prezentarea proiectului „Mass |Prof. C. Curta, Prof. Nechita Nadia |Clasele a XI şi a XII- a T |23.03 |

| |media şi tineretul”. | | | |

|11. |Realizarea şi promovarea |Prof. D. Morar, M. Fekete, C. Manilici, |Consiliul reprezentativ al părinţilor|Semes-trial |

| |revistei şcolii. |Monica Pop |Primăria Cluj-Napoca | |

|12. |22 aprilie – Ziua Mondială a Pământului. |Prof. Bara Teodor |Consiliul reprezentativ al părinţilor|21.04 |

| | | | | |

|13. |European Day– masă rotundă |Prof. Corina Popa, C. Curta | |09.05 |

|14. |9 Mai 1945 – Ziua Victoriei asupra Fascismului – masă |Prof. Moldovan Viorica |Elevii claselor a XII-a A, B, T |09.05 |

| |rotundă. | | | |

|15. |Participarea la Concursul naţional |Psiholog Lucia Alb |Agenţia Naţională Antidrog |Perma- |

| |„Mesajul meu antidrog” – prin teatru, muzică şi sport | |Clasa a X –a A,B |nent |

|16. |Excursie. |Director adj.prof.D.Avram, |Consiliul reprezentativ al părinţilor|iunie |

| | |Prof. Mărginean Cornelia | | |

|17. |„Balul majoratului”. |Diriginţii claselor a XI-a |Comitetele de părinţi |15.05 |

|18. |Campionat de fotbal şi de baschet. |Prof. Cristian Pop |Consiliul reprezentativ al părinţilor|Semes- |

| | | | |trial |

|19. |Parteneriat cu Teatrul Naţional. |Prof. M.Fekete |Prof. D. Morar, Hosu Ala, |Perma-nent |

| | | |C. Manilici | |

|20. |Activităţi de cerc la disciplinele: limba şi literatura |Prof. M.Fekete, C.Mărginean, |elevii |lunar |

| |română, matematică, biologie, istorie, geografie |M. Anghel, V. Moldovan | | |

|21. |Ansamblu folcloric- dasuri populare |Director |Diriginţii |Săptă- |

| | | | |mânal |

|22. |Zilele francofoniei |Prof. Pop Adriana, Benea Ruxandra | |martie |

|23. |Vizitarea Muzeului satului. |Prof. Bara Teodor, Moldovan Viorica |Muzeul etnografic al Transilvaniei |Aprilie |

|24. |Ziua porţilor deschise – Facultatea de Ştiinţe Politice |Prof. Morar Diana |Elevii claselor a XI-a |02.05-05.05 |

| |Cluj Napoca | | | |

|25. |Ziua mondială a nefumătorilor |Psiholog Lucia Alb |Agenţia Naţională Antidrog |19.05 |

| | | |Consiliul elevilor | |

|26. |„Ziua absolventului” – serbarea şi festivitatea de |Director prof. A. Podoleanu, |Consiliul de administraţie |15.06 |

| |premiere a absolvenţi- |Prof. D. Morar |Consiliul reprezentativ al părinţilor| |

| |lor promoţiei 2008-2009. |Diriginţii |Sponsori | |

CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

ŢINTE STRATEGICE

▪ Creşterea vizibilităţii cabinetului de asistenţă psihopedagogică

▪ Facilitarea autocunoaşterii şi a dezvoltării personale a elevilor

▪ Prevenirea comportamentelor de risc în rândul elevilor

▪ Managementul informaţiilor şi învăţării

▪ Dezvoltarea serviciilor de consiliere a carierei în cadrul şcolii

▪ Dezvoltarea serviciilor de consiliere educaţională în cadrul şcolii

OBIECTIVE GENERALE

▪ Promovarea rolului psihologului în şcoală

▪ Realizarea unor materiale pentru elevi, diriginţi, părinţi

▪ Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană

▪ Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune socială

▪ Formarea unor atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos

▪ Prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic

▪ Caracterizarea propriului stil de învăţare

▪ Însuşirea unor tehnici de învăţare eficientă

▪ Dezvoltarea capacităţii de planificarea carierei

▪ Consilierea individuală şi de grup a elevilor

▪ Asistenţă psihopedagogică acordată părinţilor

▪ Asistenţă psihopedagogică acordată cadrelor didactice

| |  | | | |

| | |NR. PARTICI |NR. ŞEDINŢE |PROBLEMATICA CEA MAI FRECVENTĂ |

| | |PANŢI | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

|CONSILIERE | | | | |

| | | | | |Autocunoaştere, agresivitate, |

| | |ELEVI |56 |91 |relaţionare cu familia, absenteism, |

| |INDIVID. | | | |dependenţă calculator, tehnici de |

| | | | | |învătare eficientă |

| | | | | |Relationare interpersonală, absenteism,|

| | |PĂRINTI |28 |24 |violenţă scolară, familială |

| | | | | |Absenteism, violenţă, indisciplină, |

| | |PROFESORI |9 |9 |recompense şi pedepse |

| | | | | |Roluri si responsabilităţi, luarea |

| | |ELEVI |61 |17 |deciziilor, comunicarea şi managementul|

| |DE GRUP | | | |conflictelor |

| | | | | |Violentă şcolară, absenteism si abandon|

| | |PĂRINȚI |30 |4 |scolar, factori de risc si de protectie|

| | | | | |în consumul de droguri |

| | | | | | |

| | |PROFESORI |- |- |- |

Orientare şcolară şi profesională

▪ Participare la târgul de joburi pentru absolventi desfăşurat la Casa de Cultură a studentilor: prezentarea ofertei de locuri de muncă în municipiu si judet

- grup tintă: elevi cls. XII, XIII , profesorii diriginti

- scop: prezentarea de oferte de muncă pentru absolventi si conştientizarea valorii personale pe piata fortei de muncă

▪ Participarea consilierului şcolar la dezbaterea ,,Răspunde azi educatia cererii de formare si pietei muncii?” organizat la ISJ Cluj de către Casa Municipală de Cultură, Universitatea Populară, Centrul Zonal de Educaţie a Adultilor

▪ Dezbateri la clasele terminale a temei ,,Planificarea carierei” cu obiective: conştientizarea relaţiei dintre aptitudini şi orientarea în carieră, descrierea variabilelor implicate în decizia legată de carieră şi identificarea propriilor valori, analizarea factorilor implicaţi în decizia legată de carieră şi de planificarea vieţii, identificarea şi utilizarea diverselor surse de informare pentru explorarea oportunităţilor de carieră, conturarea unei viziuni realiste asupra pieţii muncii, dezvoltarea abilităţii de promovare a imaginii proprii în vederea autorealizării profesionale.

▪ Continuarea colaborării cu AJOFM Cluj prin dezbateri cu elevi din cls. XI, XII, XIII si participarea directorului agenţiei, luarea în evidentă a elevilor, întocmirea dosarului pentru crearea unei baze de date în cadrul agentiei pentru viitorii absolventi, prezentarea avantajelor înscrierii în baza de date

▪ Consiliere individuală privind opţiunile profesionale, cunoaşterea aptitudinilor, intereselor profesionale, a ofertelor facultăţilor: 10 elevi, 10 sedinte, consiliere de grup

▪ Vizite la universităţi ( Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj) cu ocazia ,,Zilei portilor deschise” în anul scolar 2009-2010, prezentarea ofertelor facultăţilor din cadrul Universităţii Politehnice şi Universităţii Babeş-Bolyai, a Centrului Militar Zonal, la scoala de Politie Baciu.

CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

OBIECTIVE

■ Informarea elevilor, părintilor si personalului unitătii de învătământ privind R.O.I.; prevenirea si combaterea agresiunilor exercitate asupra mediului scolar de persoane străine;

■ Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale etc. privind violenta în interiorul mediului scolar;

■ Stabilirea unui grafic al activităţilor

■ Colaborarea cu diriginţii, toate cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar dar şi cu alte instituţii abilitate – poliţie, primărie, asociaţii, fundaţii, etc.

■ Asigurarea unui climat favorabil cooperării între familie, şcoală şi societate

■ Organizarea de activităţi diverse pentru stimularea atitudinilor pozitive în rândul elevilor

■ Căutarea de metode alternative pentru prevenirea indisciplinei şi violenţei

■ Achiziţionarea/confecţionarea de materiale didactice tematice

■ Participarea la simpozioane şi alte activităţile metodice cu această temă.

ACȚIUNI PROPUSE

■ Asigurarea eficientă a pazei si securitătii

■ Întâlniri, dezbateri ale elevilor, cadrelor didactice cu reprezentanti ai Politiei de Proximitate, Jandarmeriei ce răspund de zonă, ai Politiei rutiere

■ Includerea a cel putin unei teme privind violenta între elevi si relatiile elevi-cadrele didactice în cadrul orelor de dirigentie/consiliere si orientare

■ Includerea în cadrul tematicii sedintelor cu părintii, lectoratelor a unei teme cu privire la violenta scolară

■ Reactualizarea bazei de date care să asigure o evidenţă clară şi reală a elevilor cu comportament violent

■ Participarea elevilor la activităţi extrascolare (artistice, sportive etc.) în care să fie inclusă cel puţin o temă care va pune în dezbatere problema violenţei între elevi şi relaţiile dintre elevi-cadre didactice

■ Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, profesorilor, părintilor în problematica prevenirii si combaterii violentei scolare, monitorizarea elevilor colerici dispusi la conflicte de către psihologul scolii

■ Raportarea imediată la ISJ Cluj a cazurilor de violentă, indisciplină

■ Optimizarea comunicării cu familia elevilor cu potential violent

■ Monitorizarea elevilor ,,problemă”

■ Monitorizarea elevilor nesupravegheaţi cu părintii plecati în străinătate

■ Sprijinirea în realizarea obiectivelor privind non-violenta de către Consiliul Elevilor

■ Finalizarea procedurii privind violenta în şcoală si monitorizarea aplicării procedurii

REZULTATE OBŢINUTE

■ În scoală funcţionează Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei scolare

■ scoala a inclus în R.O.I. reglementări referitoare la accesul în interiorul unitătii

■ scoala dispune de portar/pază proprie, protocol de colaborare cu politia comunitară, jandarmerie

■ scoala are proceduri de informare a cazurilor de agresivitate/violentă din interiorul/incinta unitătii

■ În anul scolar 2009-2010 s-au organizat activităţi de informare/dezbateri pe tema violentei cu reprezentanti ai politiei, jandarmeriei

■ Dezbaterea temelor de violentă scolară în unele ore de dirigentie/consiliere si orientare

■ Consiliere psihologică individuală

■ Consiliere psihologică pentru profesori, discutii cu diriginţii claselor unde au fost semnalate cazuri de agresiune fizică şi verbală

■ Oferirea de materiale didactice pentru orele de dirigenţie, fişe de lucru pe tema violenţei

■ Organizarea de activităţi extraşcolare (ex. concurs de comportare civilizată – Zilele şcolii)

■ Măsuri propuse de comisia de prevenire şi combatere a violenţei: mustrare verbală, mustrare în faţa careului şcolii, consiliere psihologică individuală şi de grup, aducerea la cunoştinţa părinţilor a faptelor, scăderea notei la purtare cu/fără drept de reabilitare

MĂSURI

■ Informarea în timp util a cadrelor didactice privind activităţile în care este implicat elevul, inclusiv la nivel extraşcolar

■ Colaborarea mai strânsă între diriginţi şi psihologul şcolar

■ Observarea atentă şi periodică a comportamentului elevului, monitorizarea acestuia prin fişe de observare a comportamentului

■ Colaborare mai frecventă cu familia elevului

■ Dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a gestiona conflictele în clasă, de a ameliora comunicarea, relaţiile, interacţionale

■ Studierea impactului sancţiunilor asupra personalităţii elevilor – opţiunea acestora între sancţiune/pedeapsă şi sprijin /consiliere cu rol reglator, din partea cadrelor didactice

LICEUL „VICTOR BABES”

CLUJ NAPOCA

P L A N OPERAŢIONAL

DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A FENOMENULUI VIOLENŢEI

~ An şcolar 2009 – 2010 ~

1. diagnoza

Diversificarea formelor de manifestare a delincvenţei juvenile presupune găsirea celor mai eficiente mijloace şi modalităţi de combatere a efectelor negative ale acestui fenomen. În acest sens este absolut necesară implicarea şi colaborarea instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale în cadrul procesului de educare şi protecţie a minorilor – familie, grădiniţă, şcoală, autorităţi locale, comunitate. Scopul colaborării şi cooperării tuturor instituţiilor în cadrul acestui proces vizează creşterea siguranţei minorilor, precum şi determinarea unui comportament civilizat prin respectarea tuturor regulilor şi normelor impuse de către lege.

Măsurile stabilite în cadrul Planului operaţional de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei propun realizarea unor activităţi concrete pe plan local, activităţi desfăşurate în colaborare cu structuri guvernamentale şi nonguvernamentale, instituţii cu atribuţii sau preocupări în domeniul prevenirii delincvenţei juvenile. Planul operaţional de măsuri propune implicarea elevilor, precum şi a familiilor acestora în activităţi educativ – preventive, în vederea cunoaşterii problemelor şi identificarea unor soluţii adecvate pentru ele, printr-o acţiune comună şi coerentă a tuturor părţilor implicate.

2. SCOP

Asigurarea unui mediu de viaţă socială sigur şi sănătos pentru comunitate în general, pentru elevii scolii în special.

3. OBIECTIVE

* Diminuarea sau chiar eliminarea actelor de violenţă şi a infracţiunilor comise în cadrul unităţii de învăţământ;

* Cunoaşterea şi analizarea situaţiei reale din cadrul scolii, în ceea ce priveşte comiterea actelor de violenţă şi a infracţiunilor;

* Implicarea elevilor în activităţi de prevenire a violenţei, a infracţiunilor;

* Realizarea unui sistem de comunicare eficientă între şcoală, autorităţi locale şi familie în vederea identificării, monitorizării şi prevenirii actelor de violenţă, a infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali;

* Eficientizarea activităţii de combatere a violenţelor şi a altor fapte antisociale comise în scoala

4. REZULTATE AŞTEPTATE

* garantarea stării de siguranţă în cadrul scolii;

* identificarea formelor de manifestare a comportamentelor şi manifestărilor agresive, antisociale ale elevilor;

* cunoaşterea de către elevi a prevederilor legale privind comiterea de infracţiuni sau alte fapte antisociale;

* cunoaşterea şi adoptarea de către elevi a măsurilor de prevenire a violenţei;

* reducerea numărului de elevi implicaţi în comiterea de infracţiuni, atât în calitate de victime, cât şi de autori;

* monitorizarea situaţiei existente în şcoala din punct de vedere al siguranţei elevilor;

* schimbul de informaţii cu privire la faptele antisociale care se produc în incinta şcolii sau în vecinătatea acesteia;

* stabilirea unor măsuri comune cu rol în prevenirea şi combaterea faptelor de violenţă;

* creşterea gradului de siguranţă în cadrul unităţii de învăţământ

5. PERIOADA DE IMPLEMENTARE

An şcolar 2009 – 2010

6. LOC DE DESFĂŞURARE

Planul operaţional va fi implementat la nivelul scolii

7. COORDONATORI

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj

8. PARTENERI

Instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale, autorităţi locale, mass-media.

9. MĂSURI / ACTIVITĂŢI

|ObiectivuL |Activitatea / măsura |Coordo-nează |Execută |Termen |Indica-torii de |

| | |/ Evaluează | | |evaluare |

|Analizarea |Elaborarea semestrială de analize în vederea cunoaşterii |Consilier | |Permanent |numărul de analize|

|situaţiei din |situaţiei reale cu privire la actele de violenţă comise în|educativ, |Comisia de | |realizate şi |

|scoala, în ceea ce|cadrul unităţilor şcolare şi prezentarea concluziilor |director |prevenire şi | |calitatea acestora|

|priveşte actele de|autorităţilor locale | |combatere a | | |

|violenţă | | |violenţei în | | |

| | | |mediul şcolar | | |

| | | | | | |

| | | |Diriginti | | |

| | |Consilier | |Permanent | |

| |Cunoaşterea stării infracţionale: tipuri de infracţiuni, |educativ, |Comisia de | | |

| |frecvenţa comiterii, moduri de operare, categorii de |director |prevenire şi | | |

| |victime şi de autori | |combatere a | | |

| | | |violenţei în | | |

| | | |mediul şcolar | | |

| | | | | | |

| | | |Diriginti | | |

| |Instruirea diriginţilor, şi a celorlalti profesori astfel|Consilier | |Septembrie | |

| |încât să poată desfăşura activităţi educativ - preventive |educativ, |Comisia de |2008 |numărul cadrelor |

| |în cadrul scolii |director |prevenire şi | |instruite; |

| | | |combatere a | | |

| | | |violenţei în | |numărul acţiunilor|

|Pregătirea | | |mediul şcolar | |preventive |

|antiinfracţio-nală| | | | |desfăşurate de |

|şi antivictimală a| | |Diriginti | |acestea în scoala |

|elevilor în | | | | |numărul |

|vederea adoptării | | | | |întâlnirilor |

|unui comportament | | | | |organizate cu |

|bazat pe | | | | |elevi, părinţi şi |

|respectarea | | | | |profesori; |

|normelor de | | | | |numărul |

|convieţuire | | | | |materialelor |

|socială | | | | |suport realizate; |

| | | | | |numărul |

| | | | | |emisiunilor radio,|

| | | | | |tv; |

| | | | | |numărul |

| | | | | |articolelor |

| | | | | |apărute în presă |

| | |Consilier | |Lunar | |

| |Organizarea de întâlniri cu membrii Consiliului l Elevilor|educativ, |Comisia de | | |

| |în scopul: |director |prevenire şi | | |

| |identificării problemelor cu care se confruntă aceştia şi | |combatere a | | |

| |găsirii unor mijloace adecvate de soluţionare a acestora; | |violenţei în | | |

| |prezentării unor teme cu caracter educativ -preventiv | |mediul şcolar | | |

| |referitoare la siguranţa personală şi la consecinţele | | | | |

| |săvârşirii de infracţiuni; | |Diriginti | | |

| |analizării unor cazuri concrete cu victime şi / sau autori| | | | |

| |din rândul elevilor | | | | |

| | |Consilier | | | |

| |Elaborarea de materiale suport - pliante, broşuri, afişe |educativ, |Comisia de |Periodic | |

| |pentru a putea fi folosite în cadrul activităţilor |director |prevenire şi | | |

| |desfăşurate | |combatere a | | |

| | | |violenţei în | | |

| | | |mediul şcolar | | |

| | | | | | |

| | | |Diriginti | | |

| | |Consilier | |Permanent | |

| |Atragerea mass-media în campanii destinate influenţării în|educativ, |Comisia de | | |

| |sens pozitiv a comportamentului membrilor comunităţii, în |director |prevenire şi | | |

| |general şi al tinerilor, în special, prin transmiterea | |combatere a | | |

| |informaţiilor în cadrul articolelor, în aşa fel încât să | |violenţei în | | |

| |determine o reacţie de respingere faţă de cei care au | |mediul şcolar | | |

| |manifestări violente | | | | |

|Atragerea şi | |Comisar şef |Diriginti, cadre|Semestrul I |- numărul şi tipul|

|implicarea |Participarea la cursuri de formare pentru elevi, cadre |Inspector şcolar|didactice |al anului |activităţilor |

|elevilor în |didactice, in domeniul prevenirii criminalităţii în |general | |şcolar 2009 -|organizate de |

|organizarea şi |general, şi al actelor de agresiune săvârşite în |Consilier | |2010 |aceştia (cu elevi,|

|desfăşurarea |perimetrul unităţilor de învăţământ în special, constând |educativ | | |cu profesori, |

|activităţilor de |în: | | | |părinţi, |

|prevenire a |-pregătirea formatorilor în cadrul unor cursuri speciale; | | | |autorităţi, |

|criminalităţii |-susţinerea de către formatori a unor teme cu caracter | | | |altele); |

| |preventiv destinate colegilor | | | |numărul |

| | | | | |activităţilor la |

| | | | | |care au participat|

| | | | | |elevii; |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | |proiecte iniţiate |

| | | | | |cu ONG-uri cu |

| | | | | |implicarea |

| | | | | |elevilor |

| | |Consilier |Diriginti, cadre|Pe parcursul | |

| |Organizarea semestrială, în cadrul Consiliului Elevilor a |educativ, |didactice |anului scolar| |

| |unor dezbateri la care să fie invitaţi profesori, părinţi,|director | | | |

| |reprezentanţi ai poliţiei şi ai autorităţilor locale, în | | | | |

| |cadrul cărora să fie abordate problemele cu care se | | | | |

| |confruntă tinerii din unităţile de învăţământ respective | | | | |

| |Participarea elevilor la activităţi preventive alături de |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |poliţişti |educativ, |didactice | | |

| | |director | | | |

| |Derularea unor proiecte educativ – preventive pe tema |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |nonviolentei în şcoală, în colaborare cu organizaţii |educativ, |didactice | | |

| |nonguvernamentale, în care să fie cooptaţi voluntari din |director | | | |

| |rândul elevilor şi al părinţilor | | | | |

| | |Consilier |Diriginti, cadre|Septembrie | |

| |Desemnarea unui reprezentant pentru fiecare clasa, care să|educativ, |didactice, repr |2009 | |

| |monitorizeze starile de violenta din cadrul acestora si sa|director, |cons | | |

| |identifice măsurilor concrete care se impun în vederea |presedinte |elevilor/clase | |numărul unităţilor|

| |prevenirii faptelor antisociale; stabilirea unui sistem de|consiliul | | |de învăţământ în |

| |comunicare în vederea intervenţiei rapide pentru aplanarea|elevilor | | |care s-au |

| |sau soluţionarea stărilor conflictuale ori a actelor de | | | |constituit |

| |violenţă | | | |comisiile de |

|Crearea unui | | | | |prevenire şi |

|sistem de | | | | |combatere a |

|comunicare reală | | | | |violenţei şi |

|şi eficientă între| | | | |frecvenţa |

|şcoală, autorităţi| | | | |întâlnirilor |

|locale şi familie | | | | |acestora; |

|pentru | | | | | |

|identificarea, | | | | | |

|monitorizarea şi | | | | | |

|prevenirea actelor| | | | | |

|de violenţă, prin | | | | |- numărul |

|implicarea tuturor| | | | |şedinţelor cu |

|factorilor | | | | |părinţii la care |

|educaţionali | | | | |s-a participat; |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | |numărul şi tipul |

| | | | | |activităţilor |

| | | | | |extraşcolare |

| | | | | |derulate; |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | |numărul elevilor |

| | | | | |implicaţi în |

| | | | | |acestea; |

| |Participarea periodică a ofiţerilor de prevenire şi a |Consilier |Diriginti, cadre| | |

| |poliţiştilor de proximitate la lectoratele cu părinţii, în|educativ, |didactice |Permanent | |

| |vederea informării acestora asupra dinamicii |director, | | | |

| |infracţionalităţii în perimetrul şcolar | | | | |

| |Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii au |Consilier |Psiholog scolar,|Permanent | |

| |probleme de comportament şi cu diriginţii claselor în care|educativ, |diriginti | | |

| |aceştia îşi desfăşoară activitatea, în vederea diminuării |director, | | | |

| |sau chiar eliminării acestora | | | | |

| |Identificarea, în colaborare cu autorităţile locale sau |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |organizaţiile nonguvernamentale, a unor activităţi |educativ, |didactice | | |

| |extraşcolare (artistice, sportive, culturale) care să |director, | | | |

| |stimuleze spiritul de echipă şi comunicarea între elevi şi| | | | |

| |care să constituie alternative educative de petrecere a | | | | |

| |timpului liber | | | | |

| |Identificarea familiilor în cadrul cărora minorii sunt |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |supuşi la abuzuri şi luarea rapidă a măsurilor care se |educativ, |didactice, | | |

| |impun |director, |psiholog scolar | | |

| |Colaborarea cu instituţiile care pot acorda asistenţă |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |socială şi psihologică elevilor cu situaţie materială |educativ, |didactice, | | |

| |precară cauzată de probleme familiale grave (lipsa unui |director, |psiholog scolar | | |

| |părinte, părinţi bolnavi, părinţi plecaţi în străinătate) | | | | |

| |Angrenarea cadrelor didactice şi a psihologului |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |(consilierilor şcolari) în activităţi de prevenire |educativ, |didactice, | | |

| |destinate elevilor |director, |psiholog scolar | | |

| | |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |Întocmirea unei baze de date care să cuprindă toate datele|educativ, |didactice, | | |

|Eficientizarea |şcolii şi situaţia existentă în aceasta: starea |director, |psiholog scolar | | |

|activităţii de |infracţionalităţii juvenile în rândul elevilor, fapte | | | | |

|combatere a |comise pe tipuri de infracţiuni, moduri de operare, | | | | |

|violenţei şi a |frecvenţă, categorii de victime şi autori, lucrătorul de | | | | |

|altor fapte |poliţie care are în responsabilitate scoala şi modul în | | | | |

|antisociale comise|care acesta colaborează cu conducerea şcolii | | | | |

|în zona unităţilor| | | | |modul de realizare|

|de învăţământ | | | | |a bazei de date; |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | |numărul de acţiuni|

| | | | | |specifice |

| | | | | |derulate; |

| | | | | | |

| | | | | | |

| | | | | |numărul |

| | | | | |persoanelor |

| | | | | |depistate |

| | | | | |desfăşurând |

| | | | | |activităţi |

| | | | | |infracţionale în |

| | | | | |zonele unităţilor |

| | | | | |de învăţământ |

| | |Consilier | |Permanent | |

| |Sprijinirea activităţii Comisiei Judeţene de Prevenire şi |educativ, | | | |

| |Combatere a Violenţei în mediul şcolar, constituită la |director, | | | |

| |nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj şi | | | | |

| |întărirea colaborării acesteia cu organismele | | | | |

| |Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj | | | | |

| |Identificarea, monitorizarea şi descurajarea acelor |Consilier |Diriginti, cadre|Permanent | |

| |persoane ori grupuri de persoane cu comportament deviant |educativ, |didactice, | | |

| |care tulbură procesul instructiv - educativ |director, |elevi, parinti, | | |

| | | |personal de paza| | |

| |Popularizarea sistemului de intervenţie rapidă – 112 |Consilier |Diriginti, |Permanent | |

| |pentru apelarea acestuia în cazuri de încălcare a normelor|educativ, |profesori | | |

| |de conduită privitoare la siguranţa publică în unităţile |politist de | | | |

| |de învăţământ. |proximitate care| | | |

| | |raspund ede | | | |

| | |scoala | | | |

Strategie privind reducerea fenomenului de violenţă la Liceul VICTOR BABES

An şcolar 2009-2010

1. Diagnoza

După cum se arată în Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, violenţa şcolară este una dintre manifestările violenţei cotidiene.

Violenţa în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor comportamente precum: violenţa verbală şi psihologică (poreclire, tachinare, ameninţare, hărţuire); violenţă fizică; comportament care intră sub incidenţa legii (ex. Furt, consum sau comercializare de droguri); ofensă adusă statului/autorităţii cadrului didactic; alte tipuri de comportament deviant în relaţie cu şcoala.

Este necesar, aşadar, o implicare şi o colaborare mai strânsă între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale care se ocupă de educarea şi protecţia minorilor-familie, şcoală, poliţie, autorităţi locale, comunitate etc,- în vedrea creşterii siguranţei, acestora, a imprimării unui comportament civilizat şi a unui respect mai mare faţă de lege.

Din analiza realizată la nivel de şcoală reiese că în clasamentul agresiunilor întălnite, cea mai frecventă este violenţa verbală în cazul relaţiei elev-elev.

2. Scop

Asigurarea unui mediu şcolar armonios, liniştit, sănătos şi sigur pentru elevi, profesori, părinţi etc.

3. Obiective

1. Creşterea gradului de informare a elevilor (pregătire antiinfracţională şi antivictimă) prin programe şi activităţi derulate cu partenerii în anul şcolar 2007-2008

2. Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între şcoală, familie, autorităţi pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali.

3. Reducerea cu cel puţin 10% a numărului actelor de violenţă comise în şcoală.

4. Rezultate aşteptate

1. Număr redus de elevi implicat în comiterea de infracţiuni, atât în calitate de victime cât şi autori

2. O comisie- Avocatul elevilor, înfiinţată în liceu, în cadrul Consiliului Elevilor

3. Parteneriat durabil între şcoală- părinţi- autoritatea locală

4. 5 activităţi extracurriculare în cadrul programului antidrog

5. Studiu la nivelul claselor de elevi cuprinzând manifestările comportamentelor antisociale ale elevilor

6. Rapoarte semestriale cu informaţii la faptele antisociale care se produc în şcoală

5. Perioada de implementare

Octombrie 2009- august 2010

6. Coordinatori

Diriginţi, psihologul şcolar, părinţi, Consiliul Elevilor, Comisia de disciplină din liceu

7. Parteneri

Asociaţia părinţilor, Jandarmeria, Poliţia Rutieră, Poliţia de proximitate, mass-media etc.

8. Activităţi

|Obiectivul |Activitatea/acţiuni/măsura |Parteneri |Termen |Evaluare |

|1.Creşterea gradului de |anizarea de întălniri cu elevii |Psihologul şcolar |15.12.2009 |Analiza şi calitatea |

|informare a elevilor |şcolii, în scopul: |Diriginţii claselor |20.03.2010 |activităţilor |

|(pregătire |- identificării problemelor cu care se |Poliţia | |Materialele realizate |

|antiinfracţională şi |confruntă şi găsirea unor mijloace adecvate| | |(pliante, broşuri, |

|antivictimă) prin programe |de solunţionare | | |postere) |

|şi activităţi derulate cu |- prezentarea unor teme cu caracter | | | |

|partenerii în anul şcolar |educativ-preventiv referitoare la siguranţa| | | |

|2007-2008 |personală şi la consecinţele săvărşirii de | | | |

| |infracţiuni, în special a celor de violenţă| | | |

| |- analiza unor cazuri concrete cu victime | | | |

| |şi/sau autori din rândul elevilor | | | |

| |anizarea periodică de către Consiliul | | | |

| |Elevilor a unor dezbateri la care să fie | | | |

| |invitaţi profesorii, părinţii reprezentaţi | | |Numărul proiectelor |

| |ai poliţiei, în cadrul căruia să fie |Directorul educativ | |participante, |

| |abordate teme cu care se confruntă elevii |Consiliul Elevilor | |calitatea acestora, |

| |3. Participarea elevilor şi cadrelor | |La propunerea |chestionare |

| |didactice la programele de prevenire a | |elevilor | |

| |consumului de droguri: Mesajul meu | | | |

| |antidrog, Clase fără fumat, Sunt VIP fără | | |Posterele realizate, |

| |alcool, Împreună etc. |Diriginţi, | |eseurile elevilor |

| | |Psihologul şcolar | | |

| | |Directorul educativ | | |

| | | |Noiembrie 2009-mai | |

| | | |2010 | |

|2.Crearea unui sistem de |1. Organizarea de întălniri cu părinţii ai |Diriginţi |Permanent |Numărul elevilor |

|comunicare reală şi |căror copii au probleme de comportament, în|Poliţie | |implicaţi |

|eficientă între şcoală, |vederea |Psiholog şcolar | |Scăderea actelor de |

|familie, autorităţi pentru |discutării modalităţilor de prevenire a |Consiliul Elevilor | |violenţă cu 10% |

|identificarea, |victimizării acestora sau implicării lor în| | | |

|monitorizarea şi prevenirea|fapte antisociale | | | |

|actelor de violenţă, prin |2. Identificarea familiilor în care minorii| | | |

|implicarea tuturor |sunt supuşi la abuzuri şi luarea rapidă a | | | |

|factorilor educaţionali. |măsurilor care se impun | | | |

| |3. Cooptarea partenerilor care pot acorda | | | |

| |asistenţă psihologică elevilor cu situaţii | | | |

| |materiale precare, cauzate de lipsa unui | | | |

| |părinte, părinţi bolnavi etc, în derularea | | | |

| |unor programe de prevenire a victimizării | | | |

| |4. Antrenarea diriginţilor şi a | | | |

| |psihologului în activităţi de prevenire | | | |

| |destinate acestora | | | |

| |5. Constituirea unei mape care să conţină | | | |

| |informaţii privind actele de violenţă | | | |

| |înregistrate recent, modul de soluţionare, | | | |

| |activităţile de prevenire realizate | | | |

|Reducerea cu cel puţin 10% |Elaborarea periodică de analize în scopul |Directorul educativ |Lunar |Scăderea numărului de |

|a numărului actelor de |cunoaşterii situaţiei reale cu privire la | | |incidente |

|violenţă comise în şcoală |actele de violenţă comise în şcoală | | | |

CAPITOLUL X - CONCLUZII

Liceul „Victor Babes” îşi propune eficientizarea activităţii în vederea obţinerii unor efecte imediate şi pe durată mai lungă, în concordanţă cu noua orientare de descentralizare a învăţământului preuniversitar. Modalităţile de lucru care vor fi abordate se vor plia pe specificul fiecărei discipline, pe caracteristicile şi resursele umane ale unităţii, în vederea obţinerii următoarelor performanţe:

1. înţelegerea corectă şi obiectivă a asistenţelor şi interasistenţelor

• diagnoză, prognoză şi prospecţiune a calităţii învăţământului pe o perioadă

determinată

• planificarea / organizarea sistemului de învăţământ

• orientarea / îndrumarea metodologică a procesului de învăţământ

• monitorizarea şi eliminarea disfuncţiilor constatate prin aplicarea planurilor de

măsuri

• reglarea / autoreglarea sistemului şi/sau a procesului de învăţământ

2. realizarea de consiliere şi sprijin;

3. modernizarea concepţiei cadrelor didactice asupra proiectării, predării, evaluării;

4. ancorarea întregului demers didactic asupra elevului, cu particularizările şi nevoile sale;

5. monitorizarea şi evaluarea progreselor şi rezultatelor elevilor, utilizarea acestor evaluări pentru reglarea de proces;

6. realizarea unei colaborări eficiente cu părinţii şi cu comunitatea locală;

7. eficientizarea activităţilor educative;

8. deschiderea şcolii spre comunitate, spre nevoile acesteia;

9. acceptarea ideii de muncă în echipă şi aplicarea acesteia;

10. dezvoltarea bazei materiale a şcolii în concordanţă cu nivelul socio-economic în care ne aflăm.

Modalităţi de realizare a acestor efecte:

1. încurajarea colaborării dintre şcoală şi comunitate;

2. încurajarea activităţii de tutore pentru cadrele didactice debutante;

3. îmbunătăţirea activităţii de mentorat în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior;

4. organizarea de cursuri de formare armonizate cu cerinţele exprimate de şcoală;

5. realizarea unui dialog deschis şi constructiv între cadre didactice, părinţi, elevi;

6. simplificarea documentelor care se întocmesc, punându-se accentul asupra conţinutului ştiinţific al lecţiei şi asupra metodelor didactice folosite;

7. consultarea obiectivă a elevilor la orele asistate şi la întregul proces didactic;

8. asigurarea echilibrului între notele obţinute de elevi la clasă şi cele obţinute la examenele naţionale;

9. identificarea elevilor capabili de performanţă şi la cuprinderea acestora în activităţi suplimentare;

10. prin activităţi specifice, se va contribui la orientarea profesională a tinerilor.

ANEXA 2

Analiza mediului extern

- demografie

- piaţa muncii 2009

- economia

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă - demonstrează dificultăţile întâmpinate de agenţii economici în a recruta personal calificat. Insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute la admitere, specialităţile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul profesional prin şcoala de arte şi meserii, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte cu mult oferta actuală.

Legislaţia financiară generală şi specifică permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, posibilitatea unităţilor şcolare de a apela la astfel de resurse fiind însă limitată. În acelaşi timp, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru instituţiile de învăţământ este de multe ori scăzut.

Creşterea numărului protocoalelor de colaborare între unităţile şcolare şi agenţii economici din anumite domenii de activitate reprezintă o prioritate pentru conducerea unităţilor de învăţământ. Având la bază principiile transparenţei, echităţii şi adecvării, activitatea de finanţare a unităţilor de învăţământ va presupune nu numai finanţarea de bază (costul standard / elev), cum se întâmplă în general, ci şi finanţări complementare şi compensatorii, bazate pe cerinţele specifice de context socio - economic.

Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar.

Din punct de vedere social, trebuie subliniată influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei care acordă importanţă pregătirii academice, de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil se constată că majoritatea persoanelor intervievate au un nivel scăzut de cunoştinţe în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale privind educaţia, învăţământul obligatoriu, gratuitatea învăţământului de stat etc. În acest context, orice modificări survenite în politica educaţională – fie ele de structură sau de conţinut - sunt percepute deformat, prin prisma experienţei personale şi a felului în care s-a asigurat accesul la informaţie. Mass-media reprezintă de cele mai multe ori principalul intermediar în comunicarea noutăţilor în rândul elevilor şi părinţilor, substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui să asigure informarea corectă a beneficiarilor educaţiei - diriginţi, cadre didactice, conducerea şcolilor. Din acest punct de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, diriginţii să fie în primul rând ele bine şi corect informate.

La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ. Este important de menţionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de învăţământ preşcolar. Zona în care este situată unitatea şcolară poate fi favorabilă instruirii, familia şi comunitatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii pentru educarea copiilor. Astfel, unităţile de învăţământ de prestigiu sunt căutate de copiii crescuţi într-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia, pentru care formarea este un proces continuu.

Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar. Sprijinul M.E.C. T. acordat iniţiativelor unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă indiscutabil un punct forte în această direcţie. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.

Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice de alte specialităţi decât informatică în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office).

Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învăţământ superior şi a agenţilor economici a fost valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare.

Extrem de oportune şi necesare sunt, în perspectiva asigurării calităţii învăţământului şi a oferirii de şanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, măsurile M.E.C.T privind dotarea unităţilor de învăţământ cu fonduri pentru laboratoarele de biologie, fizică, chimie, tehnice, pentru îmbogăţirea fondului de carte a bibliotecilor şcolare şi dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogică.

A.2. DEMOGRAFIE

DINAMICA POPULAŢIEI TOTALE LA NIVEL JUDETEAN

În intervalul 2000-2006, populatia totala (urban,rural) a judetului a fost în scădere, judetul Cluj inregistrând una din cele mai însemnate scăderi din cadrul regiunii de Nord-Vest (40389 mii persoane).

In anul 2008 se observa o creştere cu 10141 persoane respectiv 8471 ( in 2009 ) fata de anul 2006. Populaţia de sex masculin, in intervalul 2000-2006, a scăzut cu 22619 mii persoane iar cea de sex feminin cu 17770 mii persoane. In anii 2008,2009 populaţia de sex masculin a crescut cu 4182 persoane ia cea de sex feminin cu 5959 persoane ( fig 2.1).

Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2006 a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei masculine comparativ cu populaţia feminină .

Evolutia populatiei totale in judetul Cluj

[pic]

Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale (Fig.2.2), in judetul Cluj, se observa o scadere a populatiei si din mediul rural dar mai redusa fata de mediul urban, pe fondul reintoarcerii acesteia in spatiile de provenienta rurale.

Evolutia populatiei totale pe medii rezidenţiale in judetul Cluj

[pic]

Cel mai urbanizat judet, din Regiunea Nord-Vest, in 2008, este Clujul (66% in urban faţă de 34% in rural),insa fenomenul de scadere a populatiei urbane ramane la valori ridicate, la care se adauga fenomenul de imbatranire demografica cu care se confrunta aceste spatii dar si fenomenul de migratie internationala cu care mediul urban se va confrunta si in urmatorii ani.

Evolutia populatiei pe sexe si medii rezidentiale prezinta aceleasi tendinte si caracteristici (Fig.2.3 ;Fig.2.4 Fig.2. 5)

Evolutia populatiei pe sexe in judetul Cluj

[pic]

[pic]

Evolutia populatiei pe sexe in mediul urban in judetul Cluj

[pic]

Evolutia populatiei pe sexe in mediul rural in judetul Cluj

[pic]

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2009

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN JUDETUL CLUJ

Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în perioada 1990 – 2004, indică tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (64,7 mii persoane), pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60 ani ( 17,9 mii persoane). Tendinţa manifestată la nivelul judeţului se regăseşte la nivelul regiunii.

[pic]

Sursa datelor: INS, Statistica teritorială, 2005

Tendinta de imbatranire a populatiei judetului rezulta mult mai evident din analiza structurii populatiei pe grupe de varsta, sexe si medii rezidentiale, analiza prezentata mai jos.

Structura populaţiei judetului pe grupe de vârstă şi sexe

În ceea ce priveşte structura pe sexe, preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate judeţele regiunii. Astfel, in judetul Cluj populatia feminină, in anul 1995 era de 356506 persoane iar cea masculină era de 371150 persoane.În anul 2008, în acelaşi judeţ populaţia feminină era de 359228 persoane iar cea masculină de 334463 persoane. De asemenea, scăderi în structura populaţiei masculine concomitent cu creşteri în structura populaţiei feminine se înregistrează în toate judeţele.

Dinamica structurii populatiei masculine si feminine1990-2009

[pic]

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2009

[pic]

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005

La 1 iulie 2005, în judeţul Cluj structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe era conform figurii de mai sus. Pe cele două sexe există mici diferenţe: ponderea populaţiei masculine este superioară celei feminine cu 2,32% la grupa de vârstă 0-14 ani.La grupele de vârstă: intre 15 – 29 ani ponderea celor doua sexe este sensibil egala, în timp ce ponderea populaţiei feminine o depăşeşte pe cea a populaţiei masculine cu 2,4% la grupa de vârstă 30 - 64 ani şi este mult mai mare la grupa de varsta peste 65 de ani. Se constată că la nivel de regiune se păstrează aceeaşi structură pe sexe, diferenţele fiind sensibil asemănătoare.

Structura populaţiei judetului pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Pe cele două medii rezidenţiale, se observă diferenţe mai mari: populaţia cu vârsta 0-14 ani din mediul urban este mai mare cu 23691 de persoane decât populaţia din mediul rural si cu 25086 de persoane pentru grupa de varsta 15 -19 ani.Diferentele sunt foarte mari la grupa de varsta 30-64 de ani 124161 de persoane si se micsoreaza la grupa de varsta peste 65 de ani la 6819 persoane.

[pic]

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005

EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA 2003 -2025

Analizand datele statistice privitoare la evolutia pouplatiei pe grupe mari de varsta in perioada 2003 – 2025 se poate aprecia ca tendinta de scadere a populatiei se va manifesta in continuare astfel ca in anul 2025 populatia judetului Cluj se va reduce cu 106,5 mii persoane comparativ cu anul 2003. Din analiza grupelor mari de varsta in perioada mai sus mentionata, se constata scaderi semnificative in cadrul grupelor 0 -14 ani (37,4 mii persoane) si 15 -64 ani (79,8 mii persoane). Grupa de varsta 65 ani si peste va inregistra o crestere de 10,7mii persoane.

Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta este prezentata in figura de mai jos.

[pic]

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005

Evolutia populatiei prescolare si scolare proiectate in perioada 2003 -2025

Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom asista si la o reducere semnificativa a ponderii populatiei scolare in structura grupei de varsta 15 -64 ani. Daca in anul 2003 populatia scolara reprezenta 33,92% din totalul populatiei din grupa 15 -64 de ani, in anul 2025 aceasta pondere va fi de 22,89%.

[pic]

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2005

CONCLUZII

Bilanţul demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al migraţiilor, care, după 1990, a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nord-american.

[pic]

Scăderea demografică accentuată de 56,9 mii persoane din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările rurale situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale. ( zona Turda Câmpia Turzii).

[pic]

[pic]

Migratia externa a acelerat procesul de imbatranire al populatiei cu efecte majore asupra sistemului educational viitor.

Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste,se anticipează creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea retelei scolare precum si necesarul de calificari cerute de viitoarea piata a muncii va trebui sa ia in considerare numarul de intrari care vor fi tinanad cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populatie imbatranita, populatia viitoare preponderent feminina in anumite zone, cat si un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populatiei active din judeţ şi în acelaşi timp din regiune, anume cel al migratiei externe. Numarul viitor de clase din sistemul TVET va tine cont si de toate aceste fenomene .

A.3. PIATA MUNCII 2009

Anexa 1.Evolutie comparativă a populatiei active 2000-2005 - mii pers.

|Anul |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |

|REGIUNEA NV |1317 |1343 |1164 |1154 |1115 |1118 |

Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

Anexa nr. 3. Evolutia ratei de activitate pe judet, comparativ cu regiunea NV procente

| |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |

|REGIUNEA NV |68,7 |68,8 |62,8 |61,0 |60,2 |59,7 |

Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

Anexa nr. 4. Evolutia ratei de ocupare pe judet, comparativ cu regiunea NV

procente

| |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |

|REGIUNEA NV |63,4 |64,0 |57,8 |57,2 |56,1 |56,0 |

Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

|Anexa 5. Structura populatiei conform Balantei fortei de munca, 2000-2005 |

|  |Populatia ocupata civila - mii pers. |

|  |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |2005 |

|Regiunea Nord Vest |1,170.0 |1,176.9 |1,133.4 |1,131.4 |1,125.3 |1,145.5 |

|BISTRITA |118.8 |119.9 |114.4 |117.1 |116.7 |120.8 |

|CLUJ |297.1 |298.4 |298.7 |299.7 |304.2 |309.4 |

|MARAMURES |211.1 |211.4 |199.2 |197.0 |198.5 |200.1 |

|SATU MARE |157.0 |161.6 |149.5 |146.0 |142.5 |146.0 |

|SALAJ |104.8 |104.4 |97.4 |96.7 |94.0 |96.8 |

Anexa 6. Ocuparea pe judete si sectoare - comparatie 2001-2005.

| | | | |mii pers |

|2001-2005 |agricultura |industrie |constructii |servicii |

|Bihor |-29.900 |-6.30 |-1.200 |-13.600 |

|Bistrita-Nasaud |-14.700 |-5.40 |-1.000 |-9.200 |

|Cluj |-25.800 |-3.70 |-4.800 |-28.300 |

|Maramures |-25.400 |-4.70 |-1.100 |-8.300 |

|Satu Mare |-18.700 |2.50 |-0.800 |-4.800 |

|Salaj |-12.100 |0.60 |0.100 |-5.200 |

Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

Anexa 6.1. Tendinţele de creştere sau scădere a ocupării pe judeţe

| |2005 |2006 |2008 |2009 |2010 |2010 |

|Cluj |11,3 |9,4 |10,0 |7,6 |5,1 |4,4 |

|Regiune NV |8,5 |6,8 |6,8 |5,4 |4,2 |4,0 |

[pic]

Anexa 8. Numarul de someri inregistrati pe sexe –femei

|judet / an |an 2002 |an 2003 |an 2004 |an 2005 |An 2006 |

|Cluj |5180 |7685 |6817 |7009 |5555 |

|Regiune NV |26280 |24050 |20767 |22729 |18027 |

Anexa 9. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – primar, secundar si profesional

|PRIMAR, GIMNAZIAL, PROFESIONAL |

|Judet |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |

|BIHOR |79.9 |81.37 |77.92 |82.76 |84.01 |

|Pa |82.7 |78.77 |82.26 |79.27 |75.06 |

|BISTRITA | | | | | |

|CLUJ |89.1 |88.84 |73.89 |79.60 |77.17 |

|MARAMURES |61.6 |65.83 |71.95 |77.56 |72.02 |

|SATU M. |83.3 |70.88 |80.20 |83.71 |87.01 |

|SALAJ |75.7 |74.30 |65.85 |75.16 |79.06 |

[pic]

Anexa 10. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – liceu, postliceal

|LICEEAL SI POSTLICEEAL | | |

|Judet |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |

|BIHOR |17.2 |14.38 |14.73 |12.40 |11.40 |

|BISTRITA |15.1 |19.70 |15.11 |17.96 |23.29 |

|CLUJ |7.9 |8.51 |19.21 |15.38 |17.37 |

|MARAMURES |36.0 |28.49 |20.53 |18.58 |21.57 |

|SATU M. |14.9 |25.06 |16.34 |13.99 |10.70 |

|SALAJ |22.0 |21.96 |27.12 |21.52 |17.72 |

[pic]

Anexa 11. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – universitar

|UNIVERSITAR | | | | |

|Judet |2002 |2003 |2004 |2005 |2006 |

|BIHOR |2.9 |4.25 |7.36 |4.84 |8.82 |

|BISTRITA |2.2 |1.47 |2.63 |2.70 |2.42 |

|CLUJ |3.0 |2.70 |6.89 |5.02 |5.36 |

|MARAMURES |2.4 |5.68 |7.52 |3.80 |12.37 |

|SATU M. |1.8 |4.00 |3.51 |2.30 |4.52 |

|SALAJ |2.3 |3.68 |7.03 |3.33 |7.21 |

| | | | | | |

[pic]

| |Anexa 12.1. Somerii repartizati sexe si grupe de varsta-DEC 2006 | |

|Nr. crt. |` |Total |Sub 25 ani|25-29 |30-39 ani |40-49 ani |50-55 |peste 55 |ponderea | |

| | | | |ani | | |ani |ani |tinerilor | |

| | | | | | | | | |in numarul| |

| | | | | | | | | |total de | |

| | | | | | | | | |someri | |

| |2002 |2003 |2004 |2005 |

| |Total |Din care |% |Total |Din care |% |

| |şomeri |absolventi| |şomeri |absolventi | |

| |2002 |2003 |2004 |2005 |

| |

| |2000 |2001 |2002 |2003 |2004 |

|AGRICULTURĂ ŞI VÂNĂTOARE |236 |1040,468 |1789 |112,432 |103,780 |

|SILVICULTURĂ, EXPLOATĂRI |38 |278,780 |702 |6,939 |4,895 |

|FORESTIERE, PISCICULTURĂ | | | | | |

|INDUSTRIE |2765 |51851,546 |72570 |7436,391 |6189,356 |

|CONSTRUCŢII |1436 |11808,175 |18524 |2804,531 |2297,741 |

|COMERT CU RIDICATA SI AMANUNTUL |7961 |71932,960 |36696 |3589,079 |2621,143 |

|HOTELURI ŞI RESTAURANTE |782 |1623,912 |4423 |458,730 |247,513 |

|TRANSPORT, DEPOZITARE ŞI |1419 |11231,525 |11286 |4476,716 |3284,274 |

|COMUNICAŢII | | | | | |

|TRANZACŢII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI |4005 |8321,412 |12794 |1897,983 |1735,861 |

|ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII PRESTATE| | | | | |

|ÎN PRINCIPAL ÎNTEPRINDERILOR | | | | | |

|ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII |876 |1735,425 |4353 |255,047 |217,006 |

|COLECTIVE, SOCIALE, PERSONALE | | | | | |

|TOTAL JUDEŢ CLUJ |19518 |159824,203 |163137 |21037,848 |16701,569 |

Evolutii economice viitoare

Municipiul Cluj-Napoca

Structura economica diversificata are la baza investitori privati, industria prelucratoare fiind predominanta. Ramurile industriale care cele mai dezvoltate sunt industria alimentara (18,40%), extractiva, industria metalurgica (16,8%), constructoare de masini, de medicamente si cosmetice. Cresteri semnificative s-au inregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrica (9,2%), producerea substantelor chimice si a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider national in productia de tricotaje, confectii si incaltaminte (al doilea exportator din tara), mobilier, produse lactate, bere.

Forta de munca relativ ieftina si inalt calificata face din Cluj-Napoca o tinta pentru investitorii straini. La acest fapt contribuie si oferta educationala foarte mare care atrage studenti din toata tara, multi dintre acestia ramanand sa lucreze si sa traiasca la Cluj.

La finele anului 2005, Consiliul Local a inaugurat Parcul industrial TETAROM I, avand o suprafata de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergura pentru oras este compania americana Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc industrial este deja in pregatire.

Pentru a gasi noi terenuri care sa fie disponibile infiintarii de noi afaceri, autoritatile intentioneaza sa puna bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteniul, Baciu, Apahida, Feleacu si Floresti, fapt care ar impusiona si dezvoltarea acestora din urma.

Suprafata agricola disponibila a orasului era in 2004 de 9.931 hectare, reprezentand 4.925 hectare de terenuri arabile, 2.725 hectare de pasuni, 964 hectare fanete si 1.317 hectare de livezi. Intravilanul municipiului s-a extins cu o zona in suprafata de 1.135 hectare.

Prin traditia universitara si cea de centru economic al judetului, Cluj-Napoca dispune de cateva institute de cercetare in agricultura, precum Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola, Statiunea Didactica si Experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie, Sucursala Institutului National de Medicina Veterinara “Pasteur”. Cele cinci piete agricole ale Clujului, “Hermes”, “Zorilor”, “Flora”, “Grigorescu” si cea din Piata Mihai Viteazul, intra intr-un amplu proces de modernizare.

Unul din aspectele care vor contribui la impulsionarea turismului este legat si de inceperea lucrarilor la un aquapark precum si a unui parc de distractii, de mari dimensiuni, in Manastur, de catre firma Zamperla.

In 2009 au fost ridicate cateva cladiri de birouri,insa in acest an se preconizeaza construirea unor proiecte de clasa A, cu suprafete de pana la 15.000 mp. Zonele de dezvoltare cele mai cautate raman cele centrale si semicentrale.

Un proiect de anvergura, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord-est, este in derulare si prevede construirea unui spatiu de expozitii, targuri, locuinte, mall si sala polivalenta. Potrivit proiectului, suprafata expozitionala se va ridica la 49.000 mp, sala polivalenta va ocupa 15.000 mp, fiind prevazute si un numar de 1200 de apartamente.

Nu mai putin de 25 de banci au sucursala in Cluj-Napoca, dintre care 10 si-au dezvoltat si o retea de agentii. Cea mai mare banca clujeana, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind singura banca romaneasca si a noua, in ierarhia bancilor din Romania, care preconizeaza ca in 2006 sa detina 300 de sucursale in intreaga tara. De asemenea, in Cluj sunt reprezentate majoritatea societatilor de asigurare-reasigurare din tara, precum si fonduri de investitii si firme de brokeraj.

Anul 2009 a fost un an cu realizari deosebite pentru oras, insa pregatirile care s-au facut pe plan logistic se vor materializa, mai pregnant, in 2010 si in anii urmatori.

Zona Turda-Campia Turzii

Evaluarea exhaustiva a sistemului socio-economic va face obiectul unui studiu detaliat “Agenda Locala 21 – Turda”. Acest studiu, prevazut pentru 2005-2006, va reprezenta actualizarea Strategiei de dezvoltare durabila.

Abordarea din prezentul document pune în evidenta la capitolul “evaluarea sistemului socio-edilitar” doar câteva elemente semnificative si necesare formularii obiectivelor si actiunilor de dezvoltare durabila.

Intr-o forma sintetica, concluziile unei abordari a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi redactate astfel:

Puncte tari

Municipiul Turda (si zona limitrofa) are câteva atuuri certe, date în principal de:

• buna asezare geografica (în centrul unui perimetru cu o o buna dinamica economica regionala impulsionata de trei capitale de judet: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mures)

• proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) si istorice de interes regional si national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) care îi pot conferi statutul de « poarta » a Apusenilor si de “centru transilvan”

• accesul la resurse si materii prime (apa si gaz)

• retea densa de comunicatii rutiere si feroviare (pe intersectia a doua drumuri nationale si europene)

• hotare intravilane si extravilane relativ întinse si cu posibilitati de urbanism extensiv si deci cu confort ambiental.

• traditie industriala si mâna de lucru calificata în activitatile de servicii si prelucrare

• structuri de învatamânt elementar si liceal (preuniversitar) performante.

Punctele slabe identificate sunt:

• Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economica daca se raporteaza la mediile nationale si capitalele de judet din zona (în particular Cluj-Napoca).

• Probleme preocupante de poluare si protectie a mediului (groapa de gunoi, deversari de ape uzate, poluare cu gaze si pulberi) • Dezvoltare incompleta a infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare si drumuri (strazi) modernizate. în ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este conectata) si drumurile - strazile (doar 50% modernizate) – Turda poate fi clasata ca o localitate semiurbana.

• Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public) – în particular retelele de apa si canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).

• Degradarea semnificativa (poluarea cu ape uzate si deseuri) a unor portiuni întinse din zona Bailor Sarate.

• Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL, RATL, RADP).

• Absenta structurilor de învatamânt postliceal (universitar si profesional).

• Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale si sportive si implicit absenta unui calendar peren de evenimente.

• Degradarea calitatii de viata în zonele centrale – traversate de drumurile nationale (absenta unor centuri de deviere a traficului greu).

• Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stâng al Ariesului – datorita absentei a cel putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries – în zonele Poiana si « Materna ».

• Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica si culturala a Transilvaniei, care a atras majoritatea fluxurilor investitionale din zona.

• Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin insuficienta cronica a investitiilor si proiectelor de dezvoltare si reabilitare.

• Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de cca. 0,27% din populatia totala a României si cca. 0,49% din populatia urbana ceea ce o plaseaza în categoria oraselor mici – medii.

Oportunitatile care pot fi fructificate de municipiul Turda sunt legate de :

• Noile orientari de dezvoltare ale turismului balnear si cultural.

• Dezvoltarea turismului în zona Muntilor Apuseni si a Vaii Ariesului.

• Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca si valorizarea spatiului urban si a ofertei de spatii pentru activitati. • Nivelul bun de calificare a mâinii de lucru.

• Constructia autostrazii Brasov-Oradea – cu punct de trecere prin extremitatea de Sud-Vest a orasului.

• Reorientarea programelor europene si nationale spre finantarea infrastructurilor publice din orasele medii si mici.

• Proximitatea de Municipiul Câmpia Turzii – de care este legat prin sistemul tehnico-edilitar (apa, canalizare, transport) si alaturi de care, într-o structura asociativa a consiliilor locale (Comunitatea Urbana Aries-Turda-Câmpia Turzii), Turda îsi poate gasi un suflu nou de dezvoltare durabila si de atractivitate investitionala.

• Cresterea interesului investitorilor si antreprenorilor privati pentru spatiul economic si resursele turistice zonale. • Proximitatea de aeroportul militar - posibil si probabil punct logistic NATO în urmatorii ani.

Cele mai mari amenintari si riscuri pentru dezvoltarea municipiului Turda pot veni în principal din :

• Inertia si inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de Consiliul Local (politici ale serviciilor publice, politici investitionale, politici de partenariat public-privat, politici fiscale, politici de dezvoltare a învatamântului si culturii).

• Ratarea oportunitatilor de cofinantare prin programme europene si partenariate public-privat.

• Amânarea sau ratarea programelor de reorientare a activitatilor catre sectoare cu înalta valoare adaugata si de implementare a unei infrastructuri (retele) performante de comunicatii electronice (o « autostrada numerica »).

• Agravarea problemelor de mediu si a problemelor de degradare a infrastructurilor serviciilor publice (apa, canal, drumuri, deseuri)

• Nedeschiderea administratiei publice locale catre societatea civila.

• Izolarea localitatii în urma devierii fluxurilor de persoane si produse spre viitoarea autostrada.

• Nerealizarea unei structuri asociative de tip « comunitate urbana » alaturi de municipiul Câmpia Turzii si localitatile limitrofe – singura cale de crestere a masei critice : pondere demografica – concentrare de activitati economice - oportunitati de stabilizare si dezvoltare a competentelor – atractivitate investitionala.

• Amânarea sau nerealizarea politicilor nationale de sprijin a localitatilor mici si mijlocii si de reducere a dezechilibrelor zonale si regionale.

• Orientarea în continuare a fluxurilor de finantare judeteana catre capitala de judet.

Asa cum se poate observa, reusita sau nereusita în viitoarele actiuni de supravietuire si dezvoltare durabila depind în masura determinanta de capacitatea manageriala si de vointa politica a administratiei publice locale si de capacitatea de mobilizare a societatii civile si a sectorului privat. Acest fapt este confirmat atât de evaluarile studiilor preliminare referitoare la fluxurile financiare reale ale populatiei (chiar daca nivelul de dezvoltare socio-economica este la Turda mai scazut decât în marile municipii, nevoile constante de investitie publica nu depasesc capacitatea financiara reala a populatiei si a actorilor economici) cât si de faptul ca fenomenul de stabilizare economica si apoi de reluare usoara a cresterii, constatat în anii 1999-2000, este confirmat de rezultatele din 2001, 2002, 2003, 2004.

Zona Huedin

În prezent, în Huedin figureaza 486 societati comerciale, dar numai 273 au bilanturi încheiate În anul 2000, unele au ramas doar cu numele. Dintre cele cu activitate predomina cele de industrializare a lemnului, urmeaza cea de produse lactate, cele de transporturi, industria usoara si cele comerciale (multe si cu un volum relativ mic de desfacere).

        În fruntea listei firmelor producatoare, cu cel mai mare volum la export pe anul 2003 a figurat "Vladeasa Huedin", ca întreprindere mijlocie, cu profil de prelucrare a lemnului, fiind urmata de "V.V.Furniture S.A.", "Connections Holding S.R.L.", "Gitas", "Fabrica de mobila Salajana", "Mega Test S.R.l.".

        Între unitatile mai mici amintim : "Collection S.R.L.", "Santilex", "Sifonex", "Pissa S.R.L.", "Alianta S.R.L.", "Auto Center Trans", "Bios", "Mag", "Friedag", "Kualco", "Palimex"; apoi în domeniul transporturilor : "Joly imp.-exp.", "Gitas", "Connections Holding S.R.L.", "Raginoasa", etc. Servicii sociale îndeplinesc societatile "Hareti Prest", "Socom Munca","Topograf".

Zona Dej – Gherla

Primăria Municipiului Dej doreşte o colaborare în parteneriat public–privat, în vederea modernizării şi reamenajării Pieţei Agroalimentare din centrul municipiului Dej.

Prin Planul Urbanistic de Detaliu se propune:

* Eliminarea gheretelor din beton / metal improprii comercializării de alimente, inclusiv pavilionul administrativ şi grupurile sanitare, * Reamenajarea sectorului legume / zarzavaturi / flori (73 locuri) * Reamenajarea pavilionului produse alimentare (115 locuri),

* Consolidarea, protejarea şi punerea în valoare a zidului de sprijin din anul 1923 * Revitalizarea faţadelor menţionate ( Cantina şi Direcţia sanitar-veterinară ) * Echiparea ambientală a zonei (mobilier urban, iluminat exterior, firme / sigle / panouri de afişaj şi publicitare) * Reorganizarea circulaţiei auto şi pietonale, inclusiv parcări şi garaj colectiv.

„Teritoriul dispune de cel mai complex potenţial balnear din Europa, reunit pe un areal restrâns, format din lacurile cu apă cloro-sodică, nămolurile sapropelice cu caracter terapeutic, argilele sărate... ”

Parc-Balnear: Infrastructura regională de turism balnear integrand beneficii curative datorate prezenţei lacurilor saline în regiune, constând în: aerul salin ionizat, climatul blând, şi namolurile sapropelice.

Scopul nostru constă în înfiinţarea unui parc balnear integrat în Podişul Someşan, pentru valorificarea potenţialului natural al lacurilor sărate din localitatile Dej, Cojocna, şi Beclean.

Activităţile proiectului au în vedere reabilitarea, modernizarea şi extinderea facilitatilor balneare existente în cele trei locaţii, pregatindu-le astfel pentru oferirea de servicii de sănătate şi agrement.

Judeţul Cluj alături de celelalte judeţe ale regiunii este interesat în dezvoltarea unor sectoare de sustinere, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale Regiunii Nord-Vest si pentru a asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global:

CONCLUZII

Economia judeţului indica un ritm constant de crestere anual aproximativ de 5%. Industria prelucratoare concentreeza peste 27% din valoarea adaugata bruta pe anul 2003 in crestere relativa si absoluta fata de anii anteriori Si ponderea valorii adaugate brute din constructii a crescut la 6,53% în 2003.

La nivelul judeţului a avut loc acelasi trend care s-a manifestat si la nivel regional şi naţional generand scaderea ponderii agriculturii si a sectorului industrial si in acelasi timp crescand ponderea sectorului de servicii. Industria prelucratoare a beneficiat de investitii directe care ii va permite sa creasca volumul productiei ca si productivitatea muncii- pe tipuri de activităţi in perioada 1998-2002, locul 1 creşterea volumului investiţiilor este detinut de industria prelucrătoare, urmată de comerţ

În prognoza sistemului educational se va ţine seama de trendurile si prognoza economica astfel:

Evolutia agriculturii prognozata la o crestere cu 3,0% in perioada analizata pe fondul noilor piete de desfacere si a schimbarilor de structura ( determinate de o crestere a productivitatii muncii importanta; totusi acest sector va inregistra scaderi ale fortei de munca de aproximativ -1,5 % anual. Se asteapta cresteri ale productivitatii muncii importante in acest sector. Judetul Cluj are un potential de crestere important in acest sector. Corelata cu industria alimentara.care a beneficiat de investitii importante mai ales in perioada 2001-2003

Sectorul hotelurilor si restaurantelor are prognozata o rata de crestere proiectata de peste medie de 5,8 % in intervalul analizat; acest lucru va fi determinat de investitiile in infrastructura de turism cat si in cea de afaceri avand ca si efect direct un impact asupra fortei de munca care va fi angrenata in domeniu

Un alt sector care va avea o crestere sustinuta va fi cel al industriei prelucratoare; ramuri ca industria alimentara sau industria confectiilor isi continua cresterea chiar daca mai lenta dacât a economiei pe ansamblu; totusi datorita eliminarii barierelor vamale sau a dizlocarii industriei lohn ponderea pe care o ocupa acest sector se poate diminua;

Domeniul construcţiilor va cunoaşte de asemenea o dezvoltare puternică la nivel judeţean atât prin constructiile de locuinţe, social- edilitare, cât şi prin construcţia autostrăzii Transilvania şi a drumurilor judeţene.

Activitatile legate de serviciile de invatamant( in special superior) vor inregistra cresteri importante de pana la 3,6 %. Invatamantul superior are o lunga traditie concentrand in Cluj-Napoca game largi despecializari tehnice si umane. Va asigura baza de cunoastere pentru noua economie precum si transferul de know-how pentru ramuri direct productive si in special pentru mediul privat.

Sectorul serviciilor in special cel de inalta tehnologie are o valoare adaugata mare; dezvoltarea parcului industrial in Cluj-Napoca va avea un impact deosebit asupra evoluţiei economice a întregului judeţ.

-----------------------

Elaborarea unor instrumente de evaluare specifice şcolii faţă de indicatorii de performanţă

Raportul de monitorizare CEAC

Ţinta 1

Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”

Participarea resurselor umane la cursuri de formare pentru îmbunătăţirea activităţii după principiile calităţii.

Activităţi centrate pe principiile calităţii:

- extraşcolare

- extrabugetare

- administrative

- sociale

- servicii

Ţinta 1

Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.

Ţinta 2

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate.

Proceduri de implicare a elevilor la propria educaţie.

PUI – activităţi didactice ce să ducă la progresul şcolar.

Sarcini concrete în fişa postului pe principiile de calitate.

Proceduri de evaluare a lucrărilor demarate

PAS cu priorităţi şi obiective pe termen scurt, mediu şi lung

Ţinta 1

Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.

Ţinta 2

Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

Analiza nevoilor funcţie de descriptori de calitate pe principiile impuse

Analiza nevoi de finanţare proprii

Proceduri de monitorizare şi avizare a programelor de finanţare

Portofoliul coordonatorului de proiecte extrabugetare.

Contracte proiecte europene.

Ţinta 1

Creşterea calităţii procesului educaţional prin realizare de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane.

Dovezi pentru strategiile propuse.

Proceduri de diseminare a informaţiei.

Analize şi rapoarte de evaluare ale activităţii elevilor

Ţinta 2

Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale

Proceduri de încheiere contracte cu agenţii economici şi instituţii de consiliere

Contracte şi protocoale

analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor

directii de dezvoltare

realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefii de compartimente

stabilirea de catre Director a principalelor tinte /

strategii/obiective de catre Conducere

stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in

vederea intocmirii unui plan operational

analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de

Dezvoltare Institutionala de catre Conducere

Analiza PDI in CA si avizarea lui

Daca este avizat DA

Daca NU este avizat

Intocmirea PAS

Avizare PAS in CA

Daca NU este avizat

Daca este avizat DA

Avizare PAS in CP

Daca NU este avizat

Daca este avizat DA

Prelucrarea pe compartimente

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download