Apar-romania.ro



Stiri 13 mai 2021, a doua parteIndustria lactatelor – detectarea pierderilor de produs ?i optimizarea procesului, By RO.aliment , May 13, 2021Compania Hach Lange, unul dintre furnizorii de solu?ii inovatoare pentru administrarea mai eficient? a resurselor de ap?, este partener al RO.aliment Show (17 – 21 mai 2021).Climatul economic actual a ?mpins industria alimentar? ?ntr-o zon? ?n care economisirea pare s? fie cuv?ntul rostit cel mai des ?n ?nt?lnirile de business ?i ?n strategiile operatorilor. Ascult?nd feedbackul juc?torilor din pia??, Hach va prezenta cum putem detecta pierderile de produs ?i cum putem optimiza procesul de produc?ie pe 18 mai 2021, la RO.aliment SHOW. Identificarea punctelor nevralgice ?i adaptarea procesului de produc?ie pot fi activit??i intens consumatoare de energii ?i de resurse umane ?i financiare, spun exper?ii Hach.Cu prec?dere ?n industria lactatelor, monitorizarea pierderilor este esen?ial?. Tehnologia avansat? prin care este dob?ndit? o vizibilitate mai mare ?n fluxul de produc?ie este elementul care poate face diferen?a ?n strategia de business a operatorilor din industria alimentar?.Monitorizarea apelor uzate ?n regim de 24 de ore, afi?area valorilor m?surate ?n timp mai scurt pot conduce c?tre un nivel avansat de optimizare a procesului de produc?ie – acest lucru este posibil cu solu?iile de monitorizare continu?, furnizate de compania Hach.?n acest fel, pierderile de produs pot fi identificate prin m?surarea online a parametrului TOC. Aceast? strategie a dus la reducerea semnificativ? a pierderilor ?n procesul de produc?ie a companiilor-gigant din industria laptelui.Unit??ile de tratare a apei prin flota?ie cu aer dizolvat (DAF) pot fi de asemenea optimizate printr-un control ?n timp real, ajut?nd la detectarea pierderilor de produs, protej?nd procesul din treptele ulterioare de epurare ?i economisind resurse.AFL? CE PO?I FACE AZI PENTRU O PRODUC?IE SMARTCe ve?i afla de la exper?ii Hach la RO.aliment Show:Ve?i ?n?elege cum pute?i monitoriza eficient pierderile de produs ?ntr-o fabric? de lactate ?i cum v? poate ajuta optimizarea procesului;Ve?i afla cum monitorizarea continu? a unei unit??i DAF poate ajuta fabrica asupra unui control sigur al procesului de epurare;Ve?i afla despre progresele tehnologice f?cute ?n domeniul monitoriz?rii online, continue, ?i care v? vor ajuta s? v? ?mbun?t??i?i opera?iunile, av?nd o imagine complet? asupra pierderilor de produs;Ve?i afla cum este proiectat analizorul TOC de la Hach pentru aplica?ii din industria lactatelor pentru a r?spunde provoc?rilor monitoriz?rii pentru ?ntreaga gam? de produse. Laptele, br?nza, sm?nt?na, laptele praf, creme, uleiurile ?i gr?simile pot fi detectate asigur?ndu-v? c? totul este acoperit.Folosi?i aceast? oportunitate pentru a ne ?mp?rt??i opiniile dvs.C?TRE AGENDA EVENIMENTULUIDESPRE HACH LANGE ROM?NIA ?nc? de la ?nfiin?area din 1933, Hach Lange sunt liderii industriei ?n materie de solu?ii inovatoare de dezvoltare pentru a v? ajuta s? v? administra?i resursele de ap? mai eficient ?i cu mai mult? acurate?e. ?n prezent, produsele Hach pot fi g?site pretutindeni ?n lume ?i sunt utilizate ?n industrii care variaz? de la apa potabil? ?i rezidual? municipal? la industria alimentar?, de b?uturi ?i energetic? ?i alte categorii consumatoare de apa. ?n calitate de filial? de?inut? ?n ?ntregime de Danaher Corporation (NYSE: DHR), Hach dispune de asisten?a ?i resursele necesare pentru a v? furniza produse inovatoare ?i ?ndrumarea din partea exper?ilor la care a?i ajuns s? v? a?tepta?i.ULTIMELE ZILE DE ?NSCRIERICare sunt sistemele de management al calit??ii ?i siguran?ei alimentului ?n Agricola Bac?u, afli la RO.aliment SHOW , RO.aliment , May 13, 2021Iacob Marinel, managerul departamentului de calitate din cadrul grupului Agricola, va detalia ce sisteme de management al calit??ii ?i siguran?ei alimentului au implementat ?n Rom?nia ?i care sunt motivele pentru care au decis s? investeasc? ?n aceast? direc?ie.Agricola a implementat ?i certificat standardul de calitate ISO 9001 ?i principiile HACCP ?ncep?nd din 2003 ?i standarde de management al siguran?ei alimentului din anul 2011: ISO 22000 (Tuv Hessen Germania), BRC – British Retail Consortium, IFS Food (pentru Europa de Vest), IFS Logistica, GC Mark – validare conformitate total? cu cerin?ele legale ?i angajamentele asumate pentru produs (DQS Germania) prin audituri externe anuale. ?Certificarile BRC – Standard Global pentru Siguranta Alimentului, cu aplicare pentru retailerii din Regatul Unit al Marii Britanii ?i IFS Food – Standard Interna?ional pentru Siguran?a Alimentului, de evaluare a furnizorilor de produse pentru comercian?ii de marc? proprie cu aplicare pentru retailerii din Europa de Vest, reprezint? o garan?ie pentru legalitatea, siguran?a ?i calitatea produselor Agricola ?i asigur? credibilitatea acestora ?n pia??”, apreciaz? reprezentan?ii Agricola, conform informa?iilor prezentate pe propriul site.Din anul 2009, sistemele de management sunt integrate, coordonate de Managerul Calitate ?i responsabili ?n companiile din Grup certificate: Agricola International, Salbac, Europrod ?i Avicola Lumina Constan?a.Afl? de ce trebuie s? investe?ti de azi ?n sisteme de managementul calit??ii ?i ce beneficii ??i ofer? concret, prin ?nscrierea la conferin?a online RO.aliment Show, cel mai amplu eveniment din Rom?nia adresat speciali?tilor.VREAU S? M? ?NSCRIULiderii din sectorul alimentar, al b?uturilor ?i al suplimentelor alimentare se ?nt?lnesc ?n numai trei zile la RO.aliment SHOW pentru a face schimb de experien??, pentru a-?i ?mp?rt??i lec?iile ?i cele mai recente solu?ii ?i idei industriei de procesare ?i produc?ie, dar ?i pentru a dezbate provoc?rile ?i beneficiilor momentului.De pe 17 mai p?n? pe 21 mai, vom afla ?mpreun? care sunt ?Provoc?rile ?i beneficiile momentului ?n sectoarele alimentare”, tema evenimentului de anul acesta.CONSULT? AGENDA RO.ALIMENT SHOW 2021Despre Agricola?n Rom?nia, Agricola este brandul cu cel mai extins co? de categorii de hran?: carne de pas?re, preparate din carne (crud-uscate ?i fiert-afumate), produse convenience food ?i ready-meal, ou? de consum, cu produse premium inovative ?n fiecare categorie, realizate sub umbrela celor mai exigente practici de produc?ie ?i igiena pentru ?ndeplinirea cerin?elor de calitate, siguran??, autenticitate ?i legalitate.Despre speakerIacob Marinel este directorul departamentului de Calitate din cadrul grupului Agricola din 2010. S-a al?turat grupului ?n 1993, ca medic epizootolog (1993 – 1999), apoi fiind numit director tehnic (1999 – 2005), director FNC (2005 – 2009), director Avicola ?i FNC (2007 – 2008) ?i ?ef laboratoare Agricola (2010).Iacob Marinel este medic veterinar promo?ia 1984, Facultatea de Medicin? Veterinar? Ia?i,?Medic primar (1995) ?i Doctor ?n ?tiin?e medical-veterinare (2002).Beneficiile digitaliz?rii ?n industria alimentar? prezentate de Testo Romania la ROA SHOW 2021, HYPERLINK "" RO.aliment, May 13, 2021Hora?iu Ba?a, CEO Testo Rom?nia, va prezenta beneficiile digitaliz?rii ?n industria alimentar? pe 17 ?i 18 mai la RO.aliment Show.Tr?im ?ntr-o er? digital?, iar ?n multe domenii termeni precum internetul lucrurilor sau automatizarea proceselor sunt lucruri deja implementate la nivel de ?normalitate”. De?i domeniul alimentar se afl? ?nc? la ?nceputul implement?rii unor astfel de tehnologii, fiecare companie av?nd o abordare diferit?, un lucru este clar: gestionarea pe h?rtie nu este r?spunsul.Faptul c? dispunem de un soft sau de ni?te echipamente digitale nu mai este suficient pentru a organiza ?i controla problemele legate de calitate ?i siguran?? alimentar? ?ntr-un mod c?t mai clar ?i cuprinz?tor. A?adar este nevoie de mai mult dec?t c?teva echipamente ?i un soft.Mai multe informa?ii despre cum pute?i beneficia de pe urma digitaliz?rii afla?i la RO.aliment Show, conferin?a online ce acoper? industria alimentelor, b?uturilor ?i suplimentelor alimentare.VREAU S? M? ?NSCRIULiderii din sectorul alimentar, al b?uturilor ?i al suplimentelor alimentare se ?nt?lnesc ?n numai trei zile la RO.aliment SHOW pentru a face schimb de experien??, pentru a-?i ?mp?rt??i lec?iile ?i cele mai recente solu?ii ?i idei industriei de procesare ?i produc?ie, dar ?i pentru a dezbate provoc?rile ?i beneficiilor momentului.De pe 17 mai p?n? pe 21 mai, vom afla ?mpreun? care sunt ?Provoc?rile ?i beneficiile momentului ?n sectoarele alimentare”, tema evenimentului de anul acesta.CONSULT? AGENDA RO.ALIMENT SHOW 2021Despre speakerHora?iu Ba?a conduce filiala din Rom?nia a companiei Testo din 2011, an ?n care a luat na?tere Testo Rom?nia. Are o experien?? de peste 15 ani ?n domeniul dispozitivelor de m?surare, activ?nd ?n acest domeniu ?nc? din anul 2005, la doi ani dup? absolvirea Facult??ii de Automatizare ?i Informatic? din cadrul Universit??ii Tehnice din Cluj-Napoca.Despre Testo Rom?niaCu peste 100.000 de clien?i din sectorul alimentar ?n ?ntreaga lume, Testo este lider mondial ?n domeniul tehnologiei de m?surare portabile ?i sta?ionare. Av?nd sediul central ?n Germania, compania noastr? furnizeaz? anual peste 17.000 de instrumente de m?sur? pentru sectorul alimentar ?i ofer? nu mai pu?in de 20.000 de etalon?ri pentru tehnologii de m?surare destinate acestui sector.Irina Firstova a preluat func?ia de Country HR Manager al Coca-Cola HBC Rom?nia , La zi , Publicat Joi, 13 Mai 2021 Irina s-a al?turat echipei Coca-Cola HBC ?n anul 2004, ?n Novosibirsk, Siberia, ca Sales Coordinator ?i ?i-a ?nceput c?l?toria ca profesionist ?n HR ?n 2005. De-a lungul celor 17 ani petrecu?i p?n? acum ?n companie, a acumulat experien?? ?n mai multe roluri, precum Training Manager, Talent Development Manager, HR Manager pentru Support Office precum ?i roluri de HR Business Partner pentru echipele de Comercial ?i Supply Chain.?Irina Firstova a venit pe noua pozi?ie de Country HR Manager Coca-Cola HBC Rom?nia cu o experien?? profesional? vast? ?n cadrul Grupului Coca-Cola HBC, remarc?ndu-se prin coordonarea unor proiecte importante ale companiei, precum dezvoltarea competen?elor manageriale ?i sus?inerea dezvolt?rii echipelor de v?nz?ri din teren.??Sunt foarte bucuroas? s? preiau rolul de Country HR Manager al Coca-Cola HBC Rom?nia ?i s? coordonez activit??ile de resurse umane ale celei mai mari companii din industria de b?uturi din Rom?nia. Prioritatea mea strategic? r?m?ne orientat? ?n jurul culturii de performan?? a companiei, pornind tot timpul de la oamenii din echipa companiei. De-a lungul carierei mele, m-am concentrat pe dezvoltarea talentelor, am lucrat cu echipe valoarase, cu poten?ial imens ?i ?mi va face pl?cere s? continui cu pasiune acest angajament ?n cadrul Coca-Cola HBC Rom?nia”, a declarat Irina Firstova, Country HR Manager al Coca-Cola HBC Rom?nia.Wine Trips Rom?nia! Descopera arta vinului , On mai 13, 2021, Vinul a f?cut ?ntotdeauna parte din cultura uman?, leg?nd un sector primar al economiei de servicii ?i turism. Recent, aten?ia acordat? produc?iei de vin a crescut ?n ?ntreaga lume ?n rela?ie cu turismul viticol.Wine Trips Rom?nia este o agen?ie care se ocup? de promovarea turismului vititcol national prin organizarea excursiilor la crame. Enoturismul nu este ?nc? foarte bine dezvoltat ?n Rom?nia, dar faptul c? unele dintre cele mai frumoase crame ?i podgorii din ?ar? nu sunt ?nc? cunoscute de grupuri mari de turi?ti poate reprezenta o oportunitate pentru promovarea excursillor ?i educarea publicului ?n ceea ce prive?te arta degust?rii vinului.Ace?tia personalizeaz? vacan?e de vin ?n toate regiunile vitivinicole din Rom?nia. Dac? sunte?i un entuziast al vinului ?i iubi?i mediul rural, una dintre cele mai bune experien?e pe care le pute?i avea este s? v? pierde?i de-a lungul numeroaselor drumuri de vin ale terenurilor agricole. C?teva dintre facilit??ile pe care le pun la dispozi?ie clien?ilor includ: tur de cram?, plimb?ri cu bicicleta prin vie, degustare de vin, picnic traditional rom?nesc pe podgorie, spectacole culinare, concursuri de degustat vinul, posibilitatea de a crea propriul vin, etc.Rom?nia are aproximativ 182.300 de hectare ocupate cu vi??-de-vie ?i este ?mp?r?it? ?n 8 regiuni viticole: Podisul Transilvaniei (Translivania), Dealurile Moldovei (Moldova), Dealurile Munteniei (Muntenia), Dealurile Olteniei (Oltenia), Dealurile Banatului (Banat), Dealurile Crisanei si Maramure?ului (Cri?ana-Maramure?), Colinele Dobrogei (Dobrogea), Terasele Dun?rii.Produc?ia vinurilor rom?ne?ti a cunoscut o cre?tere ?n decursul ultimilor 3 decenii, ocup?nd locul 6 ?n Eurpoa pentru vinifica?ie ?i locul al 13-lea la nivel mondial. Cei mai mari produc?tori de vin din Rom?nia sunt: Jidvei, Cotnari, Vincon, Halewood, Zarea, Panciu, Averesti, Alcovin-M?cin, Domeniile Tohani, Lacerta, Cramele Recas, Liliac. Cele mai cultivate soiuri de struguri din Rom?nia sunt: Feteasc? Alb?, Feteasc? Regal?, Riesling, Aligoté, Sauvignon, Muscat, Pinot Gris, Chardonnay, T?m?ioas? Rom?neasc?, Gras? de Cotnari, Galben? de Odobe?ti, Merlot, Cabernet Sauvignon, B?beasc? Neagr?, Feteasc? Neagr?, Pinot Noir.Cramele sunt considerate obiectivele economice cu cel mai mare poten?ial pentru turism, fiind situate ?ntre podgorii ?i reprezent?nd locul unde sunt prepararate vinurile. De asemenea podgoriile ofer? peisaje splendide iar ?n perioada de coacere a strugurilor, vizitatorii se pot bucura de plimb?ri cu bicicleta ?i picnicuri tradi?ionale.Enoturismul cuprinde o gam? larg? de experien?e construite ?n jurul vizit?rii cramelor, regiunilor viticole, podgoriilor, magazinelor dedicate v?nz?rii de vin ?i particip?rii la festivaluri ale vinului.Wine Trips Rom?nia are ca scop crearea unei leg?turi directe ?ntre crame ?i consumatori, duc?nd ?n final la cre?terea notoriet??ii brandurilor ?i fidelizarea consumatorilor.?n primul an de c?nd activeaz? pe pia??, Wine Trips Rom?nia a organziat 35 de excursii la crame pentru 175 de persoane iar ?n 2021, Wine Trips Rom?nia, ??i propune s? promoveze enoturismul national prin crearea unei emisiuni digitale de 8 episoade la care vor participa unele dintre cele mai mari crame din Rom?nia.?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPre?edintele Iohannis: Purtarea m??tii ?n aer liber r?m?ne obligatorie ?n pie?e sau t?rguri! Ramona Dasc?lu - 13 mai 2021 Portul m??tii ?n aer liber r?m?ne obligatoriu ?n pie?e ?i t?rguri, chiar ?i dup? data de 15 mai, c?nd masca nu mai este obligatorie ?n aer liber. Anun?ul a fost f?cut de c?tre pre?edintele Klaus Iohannis care a precizat care sunt m?surile concrete de relaxare care vor intra ?n vigoare ?n Rom?nia ?n urm?toarele zile.Portul m??ti ?n exterior nu va mai fi obligatoriu, a anun?at joi, 13 mai, Klaus Iohannis, ?n conferin?a de pres? sus?inut? dup? ?edin?a de lucru cu premierul ?i cu mai mul?i mini?tri din guvern.M?sura privind renun?area la masc? ?n exterior nu se va aplica ?ns? ?i ?n cazul pie?elor ?i a t?rgurilor.”Vom avea o relaxare pas cu pas, am elaborat calendarul (…). M?suri concrete de relaxare: prima etap? de relaxare va avea loc ?n 15 mai. Din 15 mai se elimin? portul m??tii ?n exterior cu c?teva excep?ii cum ar fi pie?ele, t?rgurile sau sta?iile de transport public. ?n mijloacele de transport va r?m?ne obligatorie, la fel ?i ?n spa?iile ?nchise”, a spus ?eful statului.De asemenea, o alt? m?sur? anun?at? de pre?edintele Klaus Iohannis face referire la eliminarea restric?iilor de circula?ie pe timpul nop?ii. ”A doua m?sur? este eliminarea restric?iilor de circula?ie noaptea ?i se elimin? orice restric?ii asupra programului agen?ilor economici. Magazinele vor reveni la programul normal”, a precizat Iohannis”, a ar?tat acesta.Principalele declara?ii ale pre?edintelui Iohannis, potrivit G4media.ro Am discutat despre pandemie, campania de vaccinare ?i m?suri de relaxare Dator?m mul?umiri personalului sanitar Trebuie s? ne fie foarte clar c? suntem deja ?n plin? preg?tire pentru Rom?nia post-pandemic?. Dac? ne vaccin?m cu to?ii, pandemia se va reduce ?i se va termina Nu ?mi doresc ca Rom?nia post-pandemie s? fie identic? cu cea de dinaintea pandemiei. Am suferit mult, am ?nv??at mult, avem ?ansa s? facem o Rom?nie mai bun? E timpul s? facem reforme, ?coli mai sigure, sistem sanitar mai sigur, ?n care economia cre?te, ?n care facem investi?ii, ?n care salariile cresc Am avut ?n ultimele s?pt?m?ni o evolu?ie ?ncurajatoare, num?rul de bolnavi a sc?zut, a sc?zut num?rul de persoane la ATI ?i num?rul de decese de Covid. Campania de vaccinare a prins vitez?: avem zilnic peste 100.000 de persoane vaccinate ?i am parcurs deja un drum lung, ?ns? e nevoie de mult mai mult. Dac? vrem s? ie?im din pandemie, trebuie s? ne vaccin?m ?n ?edin?a de azi am adoptat c?teva ?inte de vaccinare: la 1 iunie – 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 august – 7 milioane de persoane vaccinate Ne preg?tim de relaxare, dar o relaxare precaut?, cu un calendar care ne permite s? relu?m multe activit??i Vom avea o relaxare pas cu pas, am elaborat calendarul cu ace?ti pa?i p?n? pe 1 septembrie. Dac? vrem mai mult? relaxare, trebuie rexpectate m?surile ?n vigoare ?i s? ne vaccin?m M?surile concrete de relaxare pe care le-am discutat sunt Prima etap? de relaxare e ?n 15 mai, urm?toarea etap? e 1 iunie, apoi 1 iulie ?i 1 august Din 15 mai se elimin? portul m??tii la exterior cu c?teva excep?ii (pie?ele, t?rgurile, sta?iile de transport public, mijloacele de transport public) Din 15 mai se elimin? restric?iile de circula?ie noapte ?i se elimin? restric?iile de func?ionare ale magazinelor La nun?i, botezuri, mese festive – de la 1 iunie pot participa la exterior maxim 70 de persoane. La interior pot participa maximum 50 de persoane. Dac? organizatorul garanteaz? c? toate persoanele sunt vaccinate, dispar restric?iile ?n s?lile de sport, dac? organizatorul garanteaz? c? to?i participan?ii sunt vaccina?i, num?rul de persoane poate cre?te ?coli: noi p?str?m normele care ?in de rata de inciden?? (cele trei scenarii). E previzibil ca majoritatea localit??ilor s? intre ?n scenariul verde ?i majoritatea elevilor se vor ?ntoarce fizic ?n ?coli. Deci la ?coli se aplic? normele de p?n? acum. E foarte probabil ca anul ?colar s? se ?ncheie cu to?i elevii ?n ?coal?Informa?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.V?nzare pus? pe roate! Cum se v?nd produsele locale direct din rulote? Petronela Cotea Mihai , 13 mai 2021 Pie?e volante cu rulote ?nc?rcate cu produse locale oferite de c?tre fermieri direct consumatorilor! Iat? o ini?iativ? a Asocia?iei ?Moldoovis” Boto?ani care a avut succes deplin ?n preajma S?rb?torilor Pascale!?n ziua de 10 aprilie, ?n municipiul Boto?ani au fost inaugurate patru rulote achizi?ionate de c?tre Asocia?ia Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine ”Moldoovis” ?i destinate propriei pie?ei volante cu produse alimentare locale v?ndute direct de c?tre fermieri. ?ntre alimentele comercializate ?n aceste pie?e mobile se num?r? produse lactate (br?nz?, ca?, ca?caval, telemea, etc), preparate din carne, produse apicole, precum ?i legume.”Am pus ban pe ban ?i acum am reu?it”Ideea achizi?ion?rii rulotelor a ap?rut ?nc? din urm? cu ?apte ani, ?ns? din lipsa banilor abia acum a fost pus? ?n practic?, ?n ?ncercarea de a crea ?i de a consolida leg?tura direct? dintre produc?tori ?i cump?r?tori. ”?nc? din anii 2013-2014, am identificat aceast? posibilitate ca fermierii s? ??i valorifice singuri produc?iile, ?n condi?ii civilizate ?i de maxim? siguran?? alimentar?. Am str?ns ban pe ban ?i acum am reu?it”, preciza Ionic? Nechifor, pre?edinte al Asocia?iei ”Moldoovis” Boto?ani ?i Director al SCDCOC Pop?u?i - Boto?ani. Valorificare cu reguli clare ?n ceea ce prive?te asumarea din partea produc?torilor, fiecare dintre cei prezen?i cu marf? ?n rulote a trebuit s? ?ndeplineasc? anumite reguli privind ambalarea ?i etichetarea produselor. ”Ne intereseaz? foarte mult ca produc?torii locali s? aib? un spa?iu distinct de v?nzare ?i o identitate comercial? proprie. Produsele noastre locale sunt gustoase ?i s?n?toase, iar fermierii care le valorific? prin intermediul acestor rulote, practic, se pot apropia mai mult de beneficiari ?i, astfel, pot demonstra c? ??i asum? public responsabilitatea ?n ceea ce prive?te trasabilitatea ?i calitatea alimentelor”, preciza Ionic? Nechifor, pre?edinte al Asocia?iei ”Moldoovis” Boto?ani ?i Director al SCDCOC Pop?u?i - Boto?ani. Vine marfa la consummator Cele patru rulote au poposit timp de aproape o lun? (10 aprilie - 02 mai 2021), ?n zona central? a municipiului Boto?ani, ulterior, prin rota?ie, acestea fiind prezente ?n cartierele ora?ului, cu scopul ca produc?torii s? vin? cu produsele lor c?t mai aproape de consumatori. Unul dintre obiective fiind inclusiv acela de a promova produsele locale, ?n mod ritmic ?i direct, prin ele ?nsele. ”Ne-ar pl?cea ca acest tip de comer? cu produse locale s? reprezinte o alternativ? la supermarketuri”, men?iona Ionic? Nechifor. Vom reveni cu detalii, precum ?i informa?ii despre posibilitatea altor produc?tori de a beneficia de rulotele achizi?ionate de c?tre fermierii boto??neni cresc?tori de ovine-caprine. Au de c??tigat ?i produc?torii, ?i cump?r?torii, care au acces la produse autentice, din proximitate ?i la pre?uri accesibileIONIC? NECHIFOR Pre?edinte Asocia?ia ”Moldoovis”un articol dePETRONELA COTEA MIHAIredactor Radio Rom?nia Ia?iLidl continu? extinderea ?i deschide un magazin ?n Roman, 13 May 2021 , Andra Imbrea Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea unui magazin ?n ora?ul Roman, jude?ul Neam?, pe data de 20 mai. Acesta este situat pe Strada Sucedava, nr. 31.?n acest ritm de cre?tere, re?eaua Lidl va dep??i ?n prima jum?tate a acestui an trei sute de loca?ii. ?2021 va fi anul ?n care vom celebra 10 ani de Lidl Rom?nia, 300 de magazine ?i, sper?m noi, prima pozi?ie pe pia?a de retail din Rom?nia”, declara Frank Wagner, CEO Lidl Rom?nia, ?ntr-un interviu pentru revista Progresiv.Noul magazin Lidl din Roman are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m? ?i dispune de aproximativ 140 de locuri de parcare. Loca?ia ?nlocuie?te o unitate situat? la aceea?i adres?, care urmeaz? s? fie ?nchis? pe data de 19 mai 2021, deoarece nu mai corespunde standardelor companiei ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea ?i experien?a pentru clien?i.Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noul magazin Lidl din Roman dispune de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sisteme de iluminat LED, senzori de prezen?? ?i sisteme de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de climatizare.Lidl, parte a grupului Schwarz, este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i opereaz? aproximativ 11.200 de magazine ?i peste 200 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial. ?n prezent, Lidl are aproximativ 310.000 de angaja?i, dintre care peste 8.000 ?n Rom?nia, unde retailerul german are deschise 294 de magazine ?i 5 centre logistice.Auchan deschide restaurantul La Mas? Obor ?n urma unei investi?ii de 1 milion de euro , 13 May 2021 , Andra Imbrea Auchan Retail Rom?nia a inaugurat primul restaurant ?La Mas?” din Bucure?ti, ?n incinta centrului comercial Bucur Obor, una dintre destina?iile emblematice ale Capitalei. Cu o suprafa?? la interior de 280 mp, restaurantul, un concept propriu al retailerului, este gestionat de o echip? format? din 30 de angaja?i ?i dispune de o capacitate de peste 160 de locuri, oferind clien?ilor o gam? variat? de peste 150 de preparate tradi?ionale ?i fast food pentru mic dejun, pr?nz ?i cin?, la cel mai bun raport calitate-pre?.Situat ?n incinta centrului comercial Bucur Obor, restaurantul La Mas? Obor dispune de trei zone de servire: parter (110 locuri), mezanin (56 de locuri ?i un spa?iu de joac? pentru copii) ?i o teras? exterioar? cu o suprafa?? de 210 mp. Spa?iul propune o abordare multi-format care ?mbin? conceptul de pizzerie, cu cel de restaurant cu specific tradi?ional rom?nesc ?i o zon? de cafenea. La Mas? Obor reprezint? cea de-a doua loca?ie a conceptului, un restaurant similar fiind deschis ?n 2018 ?n galeria comercial? Auchan din Baia Mare.?n cadrul restaurantului, clien?ii vor putea opta pentru numeroase preparate tradi?ionale, 10 sortimente de pizza coapt? pe vatr? ?n cadrul buc?t?riei restaurantului, sendvi?uri, deserturi, precum ?i un coffee corner cu sortimente variate de cafea Costa Coffee. Toate preparatele sunt g?tite zilnic, cu ingrediente proaspete ?i de cea mai bun? calitate, de c?tre buc?tari specializa?i, respect?nd ?ntocmai re?etele create de chefii Auchan ?i toate standardele ?i procedurile de calitate ?i securitate alimentar?.Restaurantul este rezultatul unei investi?ii de aprox. 1 mil. euro care propune un concept de servire cu 3 zone distincte: pizzerie, m?ncare tradi?ional? ?i coffee corner, ?i se adreseaz? tuturor celor care doresc s? ia masa, indiferent de momentul zilei, familiilor cu copii, precum ?i persoanelor aflate ?n mi?care, c?tre birou sau cas?.?Deschiderea acestui restaurant reprezint? o nou? ac?iune ?n concretizarea misiunii noastre de specialist alimentar. Avem unit??i de gastronomie ?n toate hypermarketurile noastre, iar ?n cazul loca?iei Bucur Obor, am deschis un restaurant diferit de magazin, printr-un concept ?i un spa?iu specifice industriei HoReCa. Aducem aici buc?t?ria tradi?ional? rom?neasc?, precum ?i meniuri pentru cei ?n mi?care, la cel mai bun raport calitate-pre?”, a declarat Tiberiu D?ne?iu, Director Marketing Auchan Retail Rom?nia.????in?nd cont de legisla?ia ?n vigoare, restaurantul va func?iona ?n regim de autoservire ?i la o capacitate de 30% ?n interior. De asemenea, preparatele din cadrul restaurantului pot fi achizi?ionate la pachet sau comandate online prin platformele online Glovo ?i .? Restaurantul La Mas? Obor va func?iona de luni p?n? duminic? ?n intervalul 08:00-21:00. Programul poate suferi modific?ri ?n cazul situa?iilor ?n care legea prevede altfel.Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hypermarketuri Auchan, o re?ea de 59 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 50 ?n sta?iile Petrom, ?i 5 supermarketuri Auchan. Auchan are peste 280.000 m2 suprafa?a net? de v?nzare ?i o cifr? de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro.Magazinul online Vegis.ro mizeaz? pe afaceri de 5 mil. euro anul acesta, Ioana Nita , 12.05.2021, Mihai Bucuroiu, director general ?i fondator Vegis.roMagazinul online Vegis.ro, specializat ?n comercializarea de produse naturale, bio ?i vegane, ?i-a propus s? ating? anul acesta pragul de 5 milioane euro pentru cifra de afaceri, viz?nd o cre?tere de cel pu?in 20% fa?? de 2020, c?nd businessul a ?nregistrat un avans de 43% pe fondul efervescen?ei tot mai mari din mediul online.?Pandemia a adus o explozie de magazine online ?n toate domeniile iar ni?a noastr? a fost una dintre cele mai active din acest punct de vedere, fapt ce va duce la o cre?tere a competitivit??ii ?n domeniu precum ?i o cre?tere a ofertei disponibile de produse. Anul 2020 a adus foarte mul?i clien?i noi pe online ?i cu prec?dere ?n zona de produse naturiste ?i bio ?i m? a?tept ca acest trend s? se men?in? ?i ?n 2021. Anul acesta a debutat foarte bine pentru noi. Ne a?tept?m la o cre?tere de minim 20% ?n 2021, urm?nd s? dep??im astfel pragul de 5 milioane de euro ca cifr? de afaceri”, a declarat Mihai Bucuroiu, director general ?i fondator Vegis.ro.Alina Gamauf, director de resurse umane al Carrefour Rom?nia: Am ?ncheiat anul 2020 cu peste 18.000 de angaja?i, dintre care 16.200 au lucrat ?n linia ?nt?i, Ramona Cornea 12.05.2021, ?Alegerile pe care le facem acum pentru angaja?ii no?tri vor determina modul de lucru pentru mult timp de acum ?nainte. Deci este nevoie de o viziune clar?, de stabilitate ?i simultan de flexibilitate, de consolidare a unei culturi care s? atrag? talente necesare dezvolt?rii businessului ?i s? ofere stabilitate colegilor actuali.“Retailerul Carrefour, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din comer?ul local dup? cifra de afaceri, a terminat anul 2020 cu peste 18.000 de angaja?i, dintre care 16.200 au lucrat ?n prima linie, respectiv angaja?ii din magazine a c?ror activitate nu permite lucrul de acas?, dup? cum spune Alina Gamauf, director de resurse umane al Carrefour Rom?nia.??n 2020, prioritatea noastr? au fost siguran?a ?i bun?starea tuturor celor mai bine de 18.000 de colegi, at?t a celor ce activau ?n sediu, c?t ?i celor peste 16.200 din linia ?nt?i, care au continuat activitatea ?n magazine. Ne-am concentrat s? avem un r?spuns rapid la criza sanitar? generat? de pandemie, s? ne ?ndeplinim rolul de furnizor de servicii esen?iale ?i prin eforturile excep?ionale ale acestor oameni, s? nu ad?ug?m crizei sanitare ?i una alimentar?“, a spus Alina Gamauf pentru Ziarul Financiar.CMBSU a decis cre?terea gradului de ocupare al restaurantelor, cafenelelor ?i s?lilor de spectacol la 50% , S.B. , Miscellanea / 13 mai Prefectul Capitalei Alin Stoica a anun?at c? ?n ?edin?a de joi a Comitetului Municipal pentru Situa?ii de Urgen?? au fost decise noi m?suri de relaxare, aferente ratei de infectare din scenariul verde, respectiv cre?terea gradului de ocupare permis ?n localuri - de la 30% la 50%, permiterea spectacolor de tip drive-in, cu 3 persoane ?n ma?in?, precum ?i spectacolele ?n aer liber, cu maximum 300 de spectatori. ?n schimb, este men?inut? restric?ia circula?iei pe timp de noapte ?ntre orele 22.00 ?i 5.00, informeaz? news.ro."Pot fi organizate evenimente drive in. De asemenea, evenimente in aer liber cu 300 de participan?i", a afirmat Alin Stoica, joi dup? ?edin?a CMBSU. ?ntrebat c?nd vor putea merge to?i copiii fizic la ?coal?, prefectul Capitalei a r?spuns: "Copiii to?i vor putea merge la ?coal? c?nd rata scade sub 1 la mie".El a mai anun?at c? ?n Bucure?ti a fost atins num?rul de un milion de persoane vaccinate cu cel pu?in o doz?, ceea ce este un lucru ?ncurajator. "A?tept?m scenariile epidemiologilor. ?n Bucure?ti am atins azi num?rul de 1 milion de persoane vaccinate cu cel pu?in o doz?. Deci lucrurile arat? ?ncurajator. ?n alte state, unde rata de vaccinare este mai crescut? s-a renun?at la purtarea m??tii. Exist? ?i la noi discu?ii ca ?n zonele de spa?ii de birouri sau unde sunt persoane vaccinate", a explicat Stoica.Acesta a ad?ugat c? ?nc? va fi men?inut? restric?ia privind circula?ia pe timp de noapte. O decizie privind o relaxare ?n acest sens trebuie s? fie luat? de Guvern, a mai spus Stoica."Exist? acelea?i restric?ii de noapte ca ?i p?n? acum. Deocamdat? pe hot?r?rea de Guvern care prelunge?te starea de alert? aceasta e m?sura ?i anume limitarea circula?iei ?ntre 22.00 ?i 5.00. Guvernul va trebuie s? revin? asupra m?surii, ?n func?ie de situa?ia epidemiologic?. Sub 1 la mie este scenariul pentru ?coli ?i anume elevii vor putea veni to?i fizic la ?coal?. Nu avem m?suri speciale pentru agen?ii economici", a conchis prefectul Capitalei. Conform raport?rii primite de autorit??i, inciden?a ?n Capital? joi este 1,3.Joburi la Profi ?n 24 de localit??i. Angaja?ii care iau peste 4.000 de lei net / lun? , Andreea Dogar , mai 13, 2021 Lan?ul de magazine Profi face angaj?ri ?n aceast? perioad? ?n 24 de ora?e ?i comune din ?ar?, pe pozi?ii de casier ?i lucr?tor comercial.Sunt libere urm?toarele posturi:– casier– lucr?tor comercialJoburile sunt ?n localit??ile:– Alba Iulia– Albota de Jos, jude?ul Arge?– Aninoasa, jude?ul Arge?– Arad– Baia Sprie, jude?ul Maramure?– Bucure?ti– Buz?u– Cluj-Napoca– Constan?a– Craiova– Drobeta Turnu Severin– Fundeni, jude?ul C?l?ra?i– Oradea– Pite?ti– R?mnicu-V?lcea– R?stoli?a, jude?ul Mure?– S?nleani, jude?ul Arad– Sibiu– Slatina– Timi?oara– T?rgu Jiu– T?rgu-Mure?– T?rgu Secuiesc– Uivar, jude?ul Timi?Ce se ofer?:– bonusuri de performan??– bonusuri de fidelitate– decontarea par?ial? a abonamentului de transport– training profesionalAici pute?i afla mai multe informa?ii despre aceste locuri de munc? ?i pute?i aplica.Ce salarii sunt la ProfiPotrivit siteului undelucram.ro, ?efii de magazine ?i ?efii de tur? cu experien?? ajung s? c??tige venituri de peste 4.000 de lei net pe lun?.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Lugoj, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n iulie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 2.027 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar. Prin urmare, veniturile sale nete, f?r? bonurile de mas?, erau de 5.227 de lei.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 4.800 de lei, un bonus de 2.100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n decembrie 2020 un salariu lunar net de 2.400 de lei ?i un bonus de 2.125 de lei pe lun?. Rezult? c? acesta avea venituri lunare de 4.525 de lei net.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n februarie 2019 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 720 de lei lunar ?i alte bonusuri de 450 de lei pe lun?. Astfel, el ob?inea a?adar venituri nete de 4.370 de lei pe lun?.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Sibiu, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 4.200 de lei ?i tichete de mas? de 285 de lei lunar.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Suceava, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n luna mai 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei ?i un bonus de 1.350 de lei pe lun?, plus tichete de mas? de 300 de lei lunar. Prin urmare, el c??tiga 4.150 de lei net pe lun?.Un ?ef de tur? / ?ef de magazin angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n 2021 un salariu lunar net de 2.400 de lei, tichete de mas? de 300 de lei lunar, un comision din v?nz?ri de 500 de lei lunar ?i alte bonusuri de 500 de lei pe lun?. Cu bonusuri, veniturile sale nete lunare erau de 3.400 de lei.Un ?ef de echip? angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 9 ani, c??tiga ?n martie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 200 de lei lunar, tichete de mas? de 20 de lei bonul, un bonus de stoc de 100 de lei pe lun?, un comision din v?nz?ri de 50 de lei pe lun?, bac?i?uri de 50 de lei pe lun?, tantiem? de 30 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 100 de lei pe lun?.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 3.250 de lei pe lun?, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n ianuarie 2021 un salariu lunar net de 2.200 de lei.Un asistent de manager angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n mai 2021 un salariu lunar net de 3.000 de lei, tichete de mas? de 15 lei bonul, un comision din v?nz?ri de 7.500 de lei pe an ?i alte bonusuri de 300 de lei pe an.Ce salarii au casierii ?i lucr?torii comerciali de la ProfiUn casier angajat full time ?n Arad, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n martie 2021 un salariu lunar net de 2.600 de lei, un comision din v?nz?ri de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un stivuitorist cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, angajat full time ?n jude?ul Ilfov, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 2.450 de lei.Un v?nz?tor / casier angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 25 de ani, c??tiga ?n ianuarie 2021 un salariu lunar net de 2.200 de lei.Un casier comercial angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n iulie 2020 un salariu lunar net de 2.100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Bra?ov, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n aprilie 2021 un salariu lunar net de 1.900 de lei, un bonus de 700 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 350 de lei lunar.Un casier principal trezor angajat full time ?n Constan?a, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 1.500 de lei, un bonus de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat la raionul de fructe ?i legume, angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 1.600 de lei, tichete de mas? de 315 lei, un comision din v?nz?ri de 70 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 1.100 de lei pe lun?.Un casier angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n martie 2021 un salariu lunar net de 1.600 de lei.Un casier angajat full time ?n Fieni, cu o experien?? ?n domeniu de 9 ani, c??tiga ?n aprilie 2021 un salariu lunar net de 1.415 lei, un bonus de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Ia?i, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n aprilie 2021 un salariu lunar net de 1.340 de lei, un bonus de 150 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.DIVERSEMit? pentru un ?ef OJFIR. Ar fi luat din banii tinerilor fermieri , Ionel Vaduva , 13 mai 2021Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), Serviciul teritorial Constan?a, au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de arest preventiv, a Irinei Manole, la data faptei ?ef? a OJFIR Tulcea, ?n sarcina c?reia s-a re?inut comiterea infrac?iunii de luare de mit?.Potrivit magistra?ilor tulceni, Irina Manole a fost trimis? ?n judecat? ?ntr-un dosar ?n care este acuzat? c? ar fi pretins ?i primit suma de 70.000 lei.??n cauza mediatizat? prin comunicatul nr. 266/VIII/3 din 5 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul teritorial Constan?a au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de arest preventiv, a inculpatei Manole Irina, la data faptei ?ef? a Serviciului active fizice ?i pl??i directe din cadrul Oficiului Jude?ean pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (OJFIR) Tulcea, ?n sarcina c?reia s-a re?inut comiterea infrac?iunii de luare de mit?.??n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut ?n esen?? urm?toarea stare de fapt: ?n perioada martie – aprilie 2021, inculpata Manole Irina, ?n calitatea men?ionat? mai sus, printr-un intermediar, ar fi pretins ?i primit suma de 70.000 lei de la o persoan? (martor ?n cauz?), beneficiar? a unui proiect finan?at din fonduri europene nerambursabile, ?mprejurare ?n care procurorii anticorup?ie au procedat la constatarea infrac?iunii flagrante.?Suma respectiv? reprezint? jum?tate (50%) din banii ?ncasa?i de la OJFIR Tulcea, sub form? de finan?are european?, de c?tre persoana respectiv? ?n cadrul M?surii ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri? ?i ar fi fost primit? de inculpat? pentru a-?i ?ndeplini atribu?iile de serviciu, respectiv pentru ?ajutorul? acordat martorului la ?ntocmirea, depunerea ?i aprobarea proiectului finan?at din fonduri europene nerambursabile”, se men?ioneaz? ?ntr-o informare a DNA.Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Tulcea cu propunere de a se men?ine m?sura preventiv? dispus? ?n cauz?.?Facem precizarea c? aceast? etap? a procesului penal reprezint?, conform Codului de procedur? penal?, finalizarea anchetei penale ?i trimiterea rechizitoriului la instan?? spre judecare, situa?ie care nu poate s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie”, mai scriu cei de la DNA ?n informarea de pres?.GLOBALCiocolata este pe cale s? se scumpeasc?, Catalina Apostoiu, 13.05.2021, Cre?terea meteoric? a pre?urilor pentru uleiul de palmier p?n? la niveluri record urmeaz? s? ?mping? ?n sus costurile pentru toat? lumea, de la restaurante la produc?torii de dulciuri ?i cosmetice, ?i ar putea modifica modelele de consum, scrie Bloomberg.Cel mai consumat ulei comestibil din lume este reg?sit ?ntr-o gam? larg? de produse, de la ciocolat? la s?pun, rujuri ?i biocarburant.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - General Union Environment Action Programme to 2030 (May 10) - Committee on Agriculture and Rural Development 11/05/2021 Members of the AGRI Committee were voting on a draft opinion - Rapporteur Mr P?r Holmgren (Greens /EFA) to ENVI on 8th EAP. AGRI Members had tabled overall 231 amendments. The Rapporteur had been able to produce 17 compromise amendments on Articles and 9 on Recitals. The opinion calls, among other things, that priority objectives set up by the Commission need to be specific, measurable, aligned but not limited by the commitments of the European Green Deal. They should provide a pathway for progressively stepping up EU environmental actions. Moreover, the 8th EAP should commit to Highlights - Trade related aspects and implications of COVID-19 (May 10) - Committee on Agriculture and Rural Development 11/05/2021 AGRI voted on MEP ?lvaro Amaro Opinion to INTA on trade related aspects and implications of COVID-19. Through this vote, the Committee should highlight the socio-economic importance of European agriculture and agri-food. Members also stress the resilience of the sector towards a sharp economic downturn caused by the covid19 pandemic, and its critical contribution to EU exports and economic recovery. However, the Opinion does not disregard the difficulties faced by European farmers and agribusiness and Members call on the Commission and the Member States for appropriate support measures.< Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 11/05/2021 In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:21 May 2021, 9.00-9.1526 May 2021 - Cancelled - 15 June 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45-18.45Planul Comisiei Europene pentru fermieri! Agroinfo, 13 mai 2021 - Comisia European? a adoptat pe 12 mai 2021 Planul de ac?iune al UE ?C?tre reducerea la zero a polu?rii aerului, apei ?i solului” un rezultat esen?ial al Pactului verde european ?i principalul subiect al S?pt?m?nii verzi a UE din acest an, anun?? comunicatul transmis de Comisia European? c?tre Agroinfo.Planul stabile?te o viziune integrat? pentru 2050: o lume ?n care poluarea s? fie redus? la niveluri care s? nu mai fie d?un?toare s?n?t??ii umane ?i ecosistemelor naturale, precum ?i etapele necesare pentru a atinge acest obiectiv. Planul interconecteaz? toate politicile relevante ale UE ?n materie de combatere ?i prevenire a polu?rii, pun?nd un accent deosebit pe modul de utilizare a solu?iilor digitale pentru a combate poluarea. Se prevede revizuirea unor acte legislative relevante ale UE pentru a identifica lacunele r?mase ?n legisla?ia UE ?i situa?iile ?n care este nevoie de o mai bun? punere ?n aplicare pentru a ?ndeplini aceste obliga?ii juridice.Vicepre?edintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: Ambi?ia Pactului verde este aceea de a construi o planet? s?n?toas? pentru toat? lumea. Dac? vrem un mediu f?r? substan?e toxice, at?t pentru oameni, c?t ?i pentru planet?, se impune s? ac?ion?m acum. Acest plan ne va servi drept ghid pentru a realiza aceast? ambi?ie. Noile tehnologii ecologice, pe care le avem deja la dispozi?ie, pot contribui la reducerea polu?rii ?i la crearea de noi oportunit??i de afaceri. Demersurile ?ntreprinse de Europa pentru a reconstrui o economie mai curat?, mai echitabil? ?i mai durabil? trebuie s? contribuie, la r?ndul lor, la realizarea ambi?iei de reducere la zero a polu?isarul pentru mediu, oceane ?i pescuit, Virginijus Sinkevi?ius, a declarat: Poluarea mediului are un efect negativ asupra s?n?t??ii noastre, mai ales asupra categoriilor celor mai vulnerabile ?i mai defavorizate din punct de vedere social, fiind, de asemenea, unul dintre principalii factori ai declinului biodiversit??ii. Ast?zi, mai mult ca oric?nd, este nevoie ca UE s? ocupe un loc frunta? ?n lupta ?mpotriva polu?rii la nivel mondial. Prin Planul de ac?iune privind reducerea la zero a polu?rii, vom crea un mediu de via?? s?n?tos pentru europeni, vom contribui la o redresare rezilient? ?i vom stimula tranzi?ia c?tre o economie curat?, circular? ?i neutr? din punctul de vedere al impactului asupra climei.Pentru a orienta UE c?tre obiectivul pentru 2050 privind o planet? s?n?toas? pentru oameni s?n?to?i, planul de ac?iune stabile?te obiective-cheie pentru 2030 de reducere a polu?rii la surs? comparativ cu situa?ia actual?. ?i anume:-?mbun?t??irea calit??ii aerului pentru a reduce cu 55 % num?rul de decese premature cauzate de poluarea atmosferic?;-?mbun?t??irea calit??ii apei prin reducerea de?eurilor, a de?eurilor de plastic din mediul marin (cu 50 %) ?i a microplasticelor deversate ?n mediul ?nconjur?tor (cu 30 %);-?mbun?t??irea calit??ii solului prin reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrien?i ?i a utiliz?rii pesticidelor chimice;-reducerea cu 25 % a ecosistemelor UE ?n care poluarea atmosferic? amenin?? biodiversitatea;-reducerea cu 30 % a num?rului de persoane cu afec?iuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport ?i-reducerea semnificativ? a cantit??ii de de?euri generate ?i cu 50 % a de?eurilor municipale reziduale.Planul prezint? o serie de ini?iative ?i ac?iuni emblematice, printre care:-alinierea ?n mai mare m?sur? a standardelor de calitate a aerului la cele mai recente recomand?ri ale Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii;-revizuirea standardelor de calitate a apei, inclusiv a apei din r?urile ?i m?rile din UE;reducerea polu?rii solului ?i intensificarea procesului de regenerare a solului;-revizuirea majorit??ii actelor legislative ale UE ?n materie de de?euri pentru a le adapta la principiile economiei curate ?i circulare;-sus?inerea ambi?iei de reducere la zero a polu?rii cauzate de produc?ie ?i consum;prezentarea unui tablou de bord al performan?ei ecologice a regiunilor UE pentru a promova ambi?ia de reducere la zero a polu?rii ?n toate regiunile;-reducerea inegalit??ilor ?n materie de s?n?tate cauzate de ponderea dispropor?ionat? a efectelor nocive asupra s?n?t??ii suportate ?n prezent de persoanele cele mai vulnerabile;-reducerea amprentei de poluare extern? a UE prin restric?ionarea exportului de produse ?i de?euri care au efecte nocive ?i toxice ?n ??rile ter?e;-lansarea laboratoarelor vii pentru solu?ii digitale ecologice ?i solu?ii inteligente de reducere la zero a polu?rii;-consolidarea centrelor de cunoa?tere ale UE pentru reducerea la zero a polu?rii ?i reunirea p?r?ilor interesate ?n cadrul Platformei p?r?ilor interesate privind reducerea la zero a polu?rii;-consolidarea asigur?rii respect?rii m?surilor de reducere la zero a polu?rii ?mpreun? cu autorit??ile de mediu ?i alte autorit??i de aplicare a legii.?mpreun? cu Strategia pentru promovarea sustenabilit??ii ?n domeniul substan?elor chimice, adoptat? anul trecut, acest plan de m?suri transpune ?n practic? ambi?ia UE de reducere la zero a polu?rii pentru un mediu f?r? substan?e toxice. Acesta este indisolubil legat de obiectivele UE privind neutralitatea climatic?, s?n?tatea, biodiversitatea ?i utilizarea eficient? a resurselor ?i se bazeaz? pe ini?iative din domeniul energiei, al industriei, al mobilit??ii, al alimentelor, al economiei circulare ?i al agriculturii.S?pt?m?na verde a UE de anul acesta, cel mai mare eveniment anual privind politica de mediu, care va avea loc ?n perioada 1-4 iunie, le va permite cet??enilor din ?ntreaga UE s? discute despre reducerea polu?rii din multiplele sale perspective ?n cadrul conferin?ei principale de la Bruxelles, online ?i ?n cadrul a peste 600 de evenimente organizate ?n parteneriat.ContextPoluarea este principala cauz? de mediu care determin? multiple boli psihice ?i fizice ?i decese premature, mai ales ?n r?ndul copiilor, al persoanelor cu anumite afec?iuni medicale ?i al v?rstnicilor. Persoanele care tr?iesc ?n zone defavorizate locuiesc adesea ?n apropierea unor situri contaminate sau ?n zone ?n care traficul este foarte intens. Un mediu f?r? substan?e toxice este, de asemenea, esen?ial pentru protejarea biodiversit??ii ?i a ecosistemelor noastre, deoarece poluarea este una dintre principalele cauze care duc la pierderea biodiversit??ii. Aceasta reduce capacitatea ecosistemelor de a furniza servicii precum sechestrarea carbonului ?i decontaminarea aerului ?i a apei.Conform unui raport al AEM privind s?n?tatea ?i mediul, ap?rut recent, ?n UE, peste 400 000 de decese premature (inclusiv cauzate de cancer) sunt atribuite ?n fiecare an polu?rii aerului ?nconjur?tor, iar 48 000 de cazuri de cardiopatie ischemic?, precum ?i 6,5 milioane de cazuri de perturbare cronic? a somnului sunt atribuite polu?rii fonice, pe l?ng? alte boli imputabile ambelor tipuri de poluare.UE a stabilit deja numeroase obiective legate de poluare. Legisla?ia existent? privind aerul, apa, mediul marin ?i zgomotul stabile?te obiective pentru calitatea mediului, iar multe legi trateaz? problema surselor de poluare. ?n plus, Comisia a anun?at unele obiective generale pentru reducerea pierderilor de nutrien?i ?i a pesticidelor ?n cadrul strategiei ?De la ferm? la consumator” ?i a celei privind biodiversitatea, pentru a contribui la atingerea obiectivelor noastre ?n materie de biodiversitate.Ce este Green Deal, proiectul prin care se doreste reformarea intregii agriculturi europene? mai 13, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre obiectivul Green Deal, si a explicat ca ?trebuie avuta mare grija pentru ca riscul este sa pierdem sume importate din Pilonul 2”.?Este un obiectiv foarte ambitios acest Green Deal, mai ales cel legat de agricultura. Practic, toata politica agricola comuna, asa cum se va creiona ea in urmatoarea perioada, va fi sub auspiciile acestui Green Deal, dar si ale Strategiei ‘De la furca la furculita’ si celei privind biodiversitatea. (…) Trebuie avuta foarte mare grija la aceste obiective ambitioase, care sigur vor fi gestionate si impuse agricultorilor europeni prin aceste ecoscheme la care lucram in ultima perioada, pentru ca din 2023 aceste ecoscheme vor fi obligatorii pentru tarile Uniunii Europene, dar nu vor fi obligatorii pentru fermieri si riscul mare este sa pierdem sume importante din Pilonul 2 care sunt dedicate acestor ecoscheme”, a declarat Oros, la Gala fermierilor romani din Moldova, organizata de Pria.aPotrivit sefului MADR, principalele obiective sunt legate de reducerea, cu pana la 50%, a consumului de pesticide, reducerea ingrasamintelor cu 20% si dedicarea a 25% din suprafata totala de terenuri agricole pentru agricultura ecologica, pana in anul 2030. De asemenea trebuie reduse antibioticele, antimicrobienele in cresterea animalelor cu pana la 50%.?Aceste obiective sunt foarte ambitioase, dar am spus-o de cate ori am avut ocazia, si la intrunirea ministrilor agriculturii din Uniunea Europeana, ca aici trebuie sa gandim foarte bine ca lucrurile sa se intample intr-un anumit echilibru, pentru ca, impunand acest Green Deal, cu siguranta alimentele vor fi mult mai sanatoase, dar productiile vor fi mai mici, preturile de cost vor fi mai mari, ca atare preturile alimentelor vor fi mai mari. Si, daca nu reusim sa aparam granitele Uniunii Europene de marfuri care patrund din alte tari care nu isi impun aceste exigente si care nu respecta aceste exigente, riscul major este acela de a falimenta fermierii europeni, inclusiv fermierii din Romania, ori nu cred ca acest lucru ni-l dorim”, a punctat Adrian Oros.Obiectiv CE. Reducerea la zero a polu?rii aerului, apei ?i solului , : Cosmin Zaharia in Legislatie 13 May 2021 Comisia European? a adoptat Planul de ac?iune al UE ?C?tre reducerea la zero a polu?rii aerului, apei ?i solului” , un rezultat esen?ial al Pactului verde european. Poluarea este principala cauz? de mediu care determin? multiple boli psihice ?i fizice ?i decese premature, mai ales ?n r?ndul copiilor, al persoanelor cu anumite afec?iuni medicale ?i al v?rstnicilor.?Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay Pentru a orienta UE c?tre obiectivul pentru 2050 privind o planet? s?n?toas? pentru oameni s?n?to?i, planul de ac?iune stabile?te obiective-cheie pentru 2030 de reducere a polu?rii la surs? comparativ cu situa?ia actual?.??i anume:?mbun?t??irea calit??ii aerului pentru a reduce cu 55?% num?rul de decese premature cauzate de poluarea atmosferic?;?mbun?t??irea calit??ii apei prin reducerea de?eurilor, a de?eurilor de plastic din mediul marin (cu 50?%) ?i a microplasticelor deversate ?n mediul ?nconjur?tor (cu 30?%);?mbun?t??irea calit??ii solului prin reducerea cu 50?% a pierderilor de nutrien?i ?i a utiliz?rii pesticidelor chimice;reducerea cu 25?% a ecosistemelor UE ?n care poluarea atmosferic? amenin?? biodiversitatea;reducerea cu 30?% a num?rului de persoane cu afec?iuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport ?i reducerea semnificativ? a cantit??ii de de?euri generate ?i cu 50?% a de?eurilor municipale reziduale.Conform unui?raport al AEM privind s?n?tatea ?i mediul,?ap?rut recent, ?n UE, peste 400?000 de decese premature (inclusiv cauzate de cancer) sunt atribuite ?n fiecare an polu?rii aerului ?nconjur?tor, iar 48?000 de cazuri de cardiopatie ischemic?, precum ?i 6,5 milioane de cazuri de perturbare cronic? a somnului sunt atribuite polu?rii fonice, pe l?ng? alte boli imputabile ambelor tipuri de poluare.Noul plan adoptat prezint? o serie de ini?iative ?i ac?iuni emblematice, printre care se num?r? alinierea ?n mai mare m?sur? a standardelor de calitate a aerului la cele mai recente recomand?ri ale Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii; revizuirea standardelor de calitate a apei, inclusiv a apei din r?urile ?i m?rile din UE; reducerea polu?rii solului ?i intensificarea procesului de regenerare a solului sau sus?inerea ambi?iei de reducere la zero a polu?rii cauzate de produc?ie ?i consum.?UNGARIACea mai modern? banc? bio din ECE, ?n dezvoltare la Universitatea din Szeged, Ungaria , Catalina Apostoiu 12.05.2021, Dezvoltarea celei mai moderne b?nci bio din ECE de c?tre Universitatea din Szeged a ajuns ?ntr-o nou? etap? major?, odat? cu ?nceperea asambl?rii unui sistem robotic de stocare a e?antioanelor care va permite stocarea a milioane de probe biologice, scrie Budapest Business Journal.Sistemul complex are o valoare de aproape 3 miliarde de forin?i (10 milioane de euro).?SLOVACIALupul va deveni specie pe deplin protejat? ?n Slovacia, dup? ce guvernul de la Bratislava a implementat o interdic?ie total? a v?n?torii acestui animal ? 13 Mai 2021 ? V?narea lupilor va fi ilegal? ?n Slovacia ?ncep?nd de la 1 iunie, dup? ce ?ara a adoptat noi reguli conforme cu recomand?rile isa European? a lansat ?n 2013 o procedur? de infringement ?mpotriva Slovaciei din cauza viol?rii directivei pentru conservarea habitatelor naturale ?i a faunei ?i florei s?lbatice. De?i acest lucru a dus la interzicerea v?n?rii lupilor ?n siturile Natura 2000, lupii din alte zone au r?mas neproteja?i: ?n consecin?? v?n?torii slovaci au omor?t legal aproape 18.000 de lupi dup? anul 2000.Pe l?ng? v?n?toarea legal?, lupii mai sunt ?n pericol ?i din cauza braconierilor.?Lupii, ?n calitate de pr?d?tori de top, au un rol vital ?n men?inerea echilibrului ?n natur?”, a declarat Jergu? Tesák, expert ?n carnivore mari la World Wildlife Fund (WWF) Slovacia, una dintre numeroasele ONG-uri care pledeaz? de mult? vreme pentru interdic?ie.?Dac? vrem s? protej?m cu adev?rat lupii, atunci trebuie s?-i protej?m deopotriv? cu habitatul ?i cu rutele lor de deplasare. Avem un num?r-record de c?prioare ?i de alte specii de v?nat, ?ns? o popula?ie s?n?toas? de lupi are ?i ea un impact pozitiv asupra peisajului. Ea reduce popula?ia de c?prioare, prevenind daunele la copacii tineri ?i sus?in?nd refacerea p?durilor naturale. ?n ?ara noastr? nu exist? nici un motiv pentru care lupii s? fie v?na?i”, a ad?ugat el.Regiunea carpato-danubian? – cunoscut? ?i drept Inima Verde a Europei – e c?minul a aproximativ dou? treimi din popula?ia de carnivore mari a Europei, ?ntre care ur?i bruni, lupi ?i linc?i. ?n Europa (excluz?nd Rusia) exist? acum vreo 12.000 de lupi, dintre care 1.000-1.800 sunt ?n Slovacia. Pentru sezonul 2020-2021 ministerul slovac al agriculturii a aprobat v?narea a 50 de lupi.S?pt?m?na trecut? a fost ucis – posibil ilegal – unul dintre cei mai mari ur?i ai Europei.Restr?ngerea habitatuluiAceste mamifere esen?iale din perspectiv? ecologic?, strict protejate ?i relevante cultural sunt amenin?ate nu doar de v?n?toarea legal? ?i ilegal?, ci ?i de diminuarea ?i fragmentarea tot mai mare a habitatului lor, provocate de construc?ia de drumuri ?i alte elemente de infrastructur?.Totu?i, ?n ciuda unor provoc?ri at?t de grave, popula?iile de carnivore mari ?i ?n special lupii s-au extins ?n ultimii ani at?t ?n Europa Central? ?i de Est c?t ?i ?n alte regiuni ale continentului – adesea aduc?ndu-le ?n proximitatea omului, de unde apar noi probleme.?Trebuie s? oprim ?i s? invers?m pierderea de biodiversitate ?i de habitat p?n? ?n 2030”, a declarat Miroslava Plassmann, directoarea WWF Slovacia. ??n acest cadru de lucru, ne concentr?m pe protec?ia habitatelor naturale ale carnivorelor mari, inclusiv coridoarele lor ecologice, pe evitarea practicilor de gestiune nesustenabile, pe ameliorarea conexiunilor la nivelul peisajului, pe reducerea omorurilor ilegale, pe ?mbun?t??irea coexisten?ei ?i reducerea conflictului ?ntre oameni ?i carnivorele mari ?i pe promovarea unei utiliz?ri sustenabile a resurselor naturale.”Slovacia acord? deja compensa?ii financiare fermierilor care sufer? pagube de pe urma atacurilor lupilor. ?n prezent se dezbate, cu participarea fermierilor, o nou? lege care ar trebui s? r?spund? solicit?rii de c?tre ei a unor proceduri de desp?gubire mai simple ?i mai eficiente.Sursa: Emerging Europe / Articol de Marek Grzegorczyk / Traducere: Andrei Suba (Rador) Image by Peter Fischer from Pixabay? MAREA BRITANIEDrepturile animalelor trec la un alt nivel: Vor fi recunoscute drept ?fiin?e con?tiente” Autor: Diana Vasilescu , 13 mai 2021Victorie major? ob?inut? de activi?tii pentru drepturile animalelor din Marea Britanie. Guvernul londonez preg?te?te un pachet amplu de prevederi legislative pentru protejarea animalelor, care vor fi recunoscute oficial drept ?fiin?e con?tiente”, relateaz? The Guardian.Reformele privind ?con?tien?a animalelor” se vor aplica at?t pentru animalele de companie, c?t ?i pentru cele de ferm?. Printre altele, regulile noi prev?d interzicerea de?inerii de primate ca animale de companie, interzicerea exportului de animale vii, microciparea pisicilor, combaterea contrabandei cu c??elu?i ori interzicerea zg?rzilor care provoac? un ?oc electric.?Suntem o na?iune de iubitori de animale ?i am fost prima ?ar? din lume care am adoptat legi de bun?stare a animalelor. Planul nostru de ac?iune pentru bun?starea animalelor va implementa angajamentul din manifestul nostru de a interzice exporturile de animale vii ?n vederea sacrific?rii ?i ?ngr???rii, interzice p?strarea de primate ca animale de companie ?i aduce noi legi de a combate contrabanda de c??elu?i”, a declarat George Eustice, ministrul britanic al mediului.O m?sur? vizeaz? ?i combaterea furturilor de animale de companie, care a devenit o problem? ?n Marea Britanie, ca urmare a exploziei cererii ?n timpul pandemiei, dar ?i schimbarea reglement?rilor de import pentru a opri contrabanda.Guvernul a promis razii ?i pentru a opri cursele ilegale de iepuri, dar ?i limitarea comer?ului cu ?foie gras”. De asemenea, va fi interzis? aducerea ?n ?ar? a trofeelor de animale pe cale de dispari?ie.Un regret al activi?tilor este c? nu au reu?it s? impun? interzicerea folosirii cu?tilor ?n fermele de p?s?ri.SANATATE si GASTRONOMIE EFSA ?i-a actualizat evaluarea cu privire la siguran?a aditivului alimentar dioxid de titan (E 171), ?n urma unei cereri a Comisiei Europene din martie 2020.Evaluarea actualizat? revizuie?te rezultatul evalu?rii anterioare a EFSA publicat? ?n 2016, care a eviden?iat necesitatea mai multor cercet?ri pentru a completa lacunele de date.Prof. Maged Younes, pre?edintele grupului de exper?i EFSA pentru aditivi ?i arome alimentare (Food Additives and Flavourings = FAF), a declarat: ??in?nd cont de toate studiile ?i datele ?tiin?ifice disponibile, grupul a concluzionat c? dioxidul de titan nu mai poate fi considerat sigur ca aditiv alimentar. Un element critic pentru a ajunge la aceast? concluzie este c? nu am putut exclude problemele de genotoxicitate rezultate dup? consumul de particule de dioxid de titan. Dup? ingestia oral?, absorb?ia particulelor de dioxid de titan este redus?, cu toate acestea se pot acumula ?n organism”.Evaluarea a fost efectuat? urm?nd o metodologie riguroas? ?i lu?nd ?n considerare multe mii de studii care au devenit disponibile de la evaluarea anterioar? a EFSA din 2016, inclusiv noi dovezi ?tiin?ifice ?i date despre nanoparticule. Exper?ii no?tri ?tiin?ifici au aplicat pentru prima dat? Ghidul Comitetului ?tiin?ific EFSA din 2018 privind nanotehnologia, la evaluarea siguran?ei aditivilor alimentari. Dioxidul de titan E 171 con?ine cel mult 50% din particule din gama nano (adic? mai pu?in de 100 nanometri) la care consumatorii pot fi expu?i.Evaluarea genotoxicit??ii Genotoxicitatea se refer? la capacitatea unei substan?e chimice de a deteriora ADN-ul, materialul genetic al celulelor. Deoarece genotoxicitatea poate duce la efecte cancerigene, este esen?ial s? se evalueze efectul genotoxic poten?ial al unei substan?e pentru a ajunge la concluzia asupra siguran?ei acesteia.Prof. Matthew Wright, at?t membru al grupului FAF, c?t ?i pre?edinte al grupului de lucru al EFSA pentru E 171, a declarat: ?De?i dovezile privind efectele toxice generale nu au fost concludente, pe baza noilor date ?i a metodelor consolidate nu am putut exclude o preocupare pentru genotoxicitate ?i, prin urmare, nu am putut stabili un nivel sigur pentru aportul zilnic de aditiv alimentar. ”Administratorii pentru aceste riscuri din cadrul Comisiei Europene ?i din statele membre ale UE au fost informa?i cu privire la concluziile EFSA ?i vor lua ?n considerare m?surile adecvate pentru a asigura protec?ia consumatorilor.Dioxidul de titan (E 171) este autorizat ca aditiv alimentar ?n UE ?n conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. Siguran?a aditivului alimentar E 171 a fost reevaluat? de Grupul EFSA ANS ?n 2016 ?n cadrul Regulamentului (UE) nr. 257/2010, ca parte a programului de reevaluare a aditivilor alimentari autoriza?i ?n UE ?nainte de 20 ianuarie 2009.?n avizul s?u din 2016, grupul ANS a recomandat efectuarea de noi studii pentru a umple golurile informa?ionale legate de posibilele efecte asupra sistemului reproductiv, care le-ar putea permite s? stabileasc? un aport zilnic acceptabil (ADI). S-a eviden?iat ?i incertitudinea ?n ceea ce prive?te caracterizarea materialului utilizat ca aditiv alimentar (E 171), ?n special ?n ceea ce prive?te dimensiunea particulelor ?i distribu?ia m?rimii particulelor de dioxid de titan utilizate ca E 171.?n 2019, EFSA a publicat o declara?ie privind revizuirea riscului legat de expunerea la aditivul alimentar dioxid de titan (E171) efectuat? de Agen?ia Francez? pentru Alimenta?ie, Mediu ?i S?n?tate ?n Munc? (ANSES). ?n declara?ia sa, EFSA a subliniat c? avizul ANSES a reiterat incertitudinile ?i lacunele de date identificate anterior de EFSA ?i nu a prezentat concluzii care au invalidat concluziile anterioare ale Autorit??ii privind siguran?a dioxidului de titan.?n acela?i an (2019), Autoritatea Olandez? pentru Siguran?a Produselor Alimentare ?i de Consum (NVWA) a emis, de asemenea, un aviz cu privire la posibilele efecte asupra s?n?t??ii ale aditivului alimentar dioxid de titan, aviz care a eviden?iat importan?a examin?rii efectelor imunotoxicologice pe l?ng? efectele reprotoxicologice poten?iale.Dioxidul de titan este folosit pe post de colorant alimentar (E171) ?i, la fel ca ?n cazul tuturor coloran?ilor alimentari, func?ia sa tehnologic? este de a face alimentele mai atr?g?toare din punct de vedere vizual, de a da culoare alimentelor care altfel ar fi incolore sau de a restabili aspectul original al alimentelor. Dioxidul de titan este prezent ?i ?n cosmetice, vopsele ?i medicamente.Principalele categorii de alimente care contribuie la expunerea dietetic? la E171 sunt produsele fine de panifica?ie; supele; supele ?i sosurile pentru sugari, copii mici ?i adolescen?i; ?i supe, ciorbe, sosuri, salate ?i tartine sandwichuri s?rate (pentru copii, adul?i ?i v?rstnici). Nucile procesate sunt, de asemenea, o categorie principal? de alimente care contribuie la aportul de E 171 la adul?i ?i v?rstnici.EFSA nu a interzis ?ns? dioxidul de titan. Rolul EFSA s-a limitat la evaluarea riscurilor legate de dioxidul de titan ca aditiv alimentar. Aceasta a inclus o evaluare a informa?iilor ?tiin?ifice relevante cu privire la TiO 2, a toxicit??ii sale poten?iale ?i a estim?rilor expunerii alimentare umane. Orice decizie legislativ? sau de reglementare privind autorizarea aditivilor alimentari este responsabilitatea managerilor de riscuri (de exemplu, Comisia European? ?i statele membre).Recomand?rile ?tiin?ifice ale EFSA vor fi utilizate de administratorii de riscuri (Comisia European?, statele membre) pentru a motiva orice decizie pe care o iau cu privire la posibile ac?iuni de reglementare.DOSARNoile tehnologii care vor revolu?iona sectorul horticol din Rom?nia, Agroinfo, 12 mai 2021 Marcoser introduce ?n Rom?nia o nou? tehnologie pentru controlul biologic al d?unatorilor. Aceasta este menit? s? men?in? sub control ?popula?iile de trips ?i musculi?e albe prezente ?n culturile horticole din spa?iile protejate.Biocontrolul d?un?torilor din culturile de legume?Schimb?rile climatice, apari?ia constant? a unor noi d?un?tori, rezisten?a d?un?torilor la pesticide, ne fac s? reg?ndim tehnicile de cultivare pe care le utiliz?m. Din acest motiv, Marcoser, lider ?n Rom?nia ?n distribu?ia inputurilor agricole ?i specializat? ?n tehnologia de cultivare a legumelor, ofer? ?n exclusivitate pentru pia?a rom?neasc? tehnologia STARSKii & CART, de la compania interna?ional? Bioline Agrosciences, lider mondial ?n aplicarea tehnologiilor pentru controlul? biologic.Cum func?ioneaz? tehnicile de control biologic?Tehnicile de control biologic utilizeaz? un organism ?viu care lupt? ?mpotriva d?un?torului.?n acest caz, STARSKii & CART este alc?tuit din dou? elemente care func?ioneaz? ?mpreun?, pe de o parte organismal viu ?n sine ?i, pe de alt? parte, tehnologia care ?l elibereaz?:? STARSKii? preia toate atributele Amblyseius swirskii, un acarian foarte adaptabil, cu o capacitate dovedit? de a face fa?? schimb?rilor din culturi, celor legate de d?un?tori ?i de mediu.?CART este noul ?i inovatorul sistem de eliberare, care satisface toate nevoile insectelor benefice.O modalitate bio de a ?mbun?t??i sectorul horticol din Rom?nia?Domnul Marius Petrache, Director General la Marcoser ?i doctor inginer ?n horticultur?, sus?ine urm?toarele: ?combaterea integrat? a d?un?torilor nu este pur ?i simplu viitorul agriculturii din Rom?nia, ci este prezentul ?i fermierii trebuie s? o introduc? treptat ?n culturile lor. Ideea c? exist? ?insecte bune” care le ?controleaz? ?i le distrug pe? ?cele rele” pare utopic?, dar, este real? ?i extrem de eficient? pentru ??mbun?t??irea produc?iei culturilor noastre.Scap? de trips? ?i de musculi?ele albe din culturile de legume??Aceast? nou? tehnologie de control biologic pentru trips ?i mu?te albe va fi disponibil? din luna Mai pe site-ul marcoser.ro. ?Dac? dori?i mai multe informa?ii despre modul ?n care func?ioneaz? ?n culturi, ce beneficii ofer? sau despre modalitatea de achizi?ionare ?i de aplicare, pute?i contacta echipa de ingineri horticoli de la Marcoser, sun?nd la num?rul de telefon? 0374. 080 808 ?i, de asemenea, pute?i afla mai multe informa?ii din acest?articol.Marcoser este o afacere de familie fondat? ?n Rom?nia, ?n anul 2005, iar activitatea principal? este consultan?a specializat? ?n cultivarea legumelor. Furniz?m clien?ilor no?tri produse, tehnici ?i servicii de cea mai ?nalt? calitate la pre?uri corecte. Toate produsele sunt testate ?n ferma Marcoser din comuna Matca pentru a verifica dac? sunt conforme condi?iilor de mediu din ?ara noastr?.Informa?ii de contact:Inmaculada Duarte (Marketing Manager) Email:?inmaduarte@marcoser.ro?– Telefon: 004-0756-711-763 ?* * *Un ?acal a atacat o st?n? ?n timpul nop?ii. ?ase oi au fost sf??iate. Cum a fost identificat atacatorul 13 mai 2021, Dorin ?imonea Un ?acal a atacat o st?n? ?n timpul nop?ii. ?ase oi au fost sf??iate. Cum a fost identificat atacatorul Un ?acal a ucis mai multe oi. FOTO Shutterstock Mai multe oi de la o st?n? din zona ora?ului Ocna Mure? au fost atacate de ?acal, animal care ?i-a f?cut prezen?a ?n Transilvania ?n urm? cu peste un deceniuCoordonatorul tehnic al Agen?iei Jude?ene a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba, Felix Bogdan Dragomir, a declarat, miercuri, c? ?ase oi de la un staul din zona Ocna Mure? au fost atacate de un ?acal, trei dintre ele fiind omor?te, iar trei r?nite. Atacul a avut loc pe timp de noapte. Identificarea animalului s-a f?cut pe baza urmelor l?sate pe sol ?i observate a doua zi ?i, de asemenea, pe modalitatea de atac, respectiv pe sf??ierea ovinelor, a explicat Felix Bogdan Dragomir. Acesta a men?ionat c? pe fondul de v?n?toare ?n cauz? a fost alocat? o cot? de extragere de 3 ?acali, lucru care s-a realizat. Atacul asupra oilor arat? faptul c? sunt mult mai mul?i ?acali ?n zona respectiv?. ?acalul ?i-a f?cut sim?it? prezen?a ?n sudul ??rii ?n urm? cu c?teva decenii, fiind depistat ?n anul 2009 ?i ?n jude?ul Alba. Un astfel de animal a fost v?nat accidental atunci ?n zona Cric?u, fiind confundat cu o vulpe, dovedindu-se ulterior c? era ?acal. Oile au fost ucise de animalul s?lbatic. Foto: Facebook/ Bogdan Dragomir Apoi, al?i doi-trei ?acali au fost v?na?i ?n anii urm?tori tot ?n apropiere de Alba Iulia, pe fondurile cinegetice de la Berghin, Straja. Un alt ?acal a fost lovit mortal pe DN7 (E68), la Balomir. Se b?nuie?te c?, cel mai probabil, ?acalii au ap?rut ?n Ardeal venind pe Mure?, din Ungaria. * * *Frenezie pe pia?a european? a lemnului declan?at? de importatorii americani , Catalina Apostoiu , 13.05.2021, Confrunt?ndu-se cu pre?uri ?n cre?tere exploziv? la cherestea pe pia?a intern?, importatorii americani ?i-au ?ntors privirile c?tre lemnul european, declan??nd o adev?rat? frenezie pe aceast? pia??, scrie Bloomberg.Aceasta vine dup? importurile record americane de produse forestiere din Europa ?n 2020, c?nd cererea nord-american? a urcat masiv ?i a prins fabricile nepreg?tite, cu stocuri reduse.Pre?urile cherestelei au atins noi v?rfuri aproape zi dup? zi ?n ultimele s?pt?m?ni, ?nregistr?nd o cre?tere de patru ori fa?? de anul trecut. Raliul f?r? precedent a fost impulsionat de costurile reduse de finan?are, un apetit crescut pentru locuin?e mai mari ?i o frenezie a renov?rilor pe perioada pandemiei.Cererea constant? pentru construc?ii i-a determinat pe furnizorii americani s? priveasc? c?tre Europa, aceasta fiind una dintre pu?inele regiuni ale lumii cu un excedent.Puterea de achizi?ie a importatorilor de cherestea din SUA este ?nt?rit? de disponibilitatea constructorilor de case de a pl?ti pre?uri mai mari. Costul cherestelei pentru o locuin?? american? obi?nuit? a crescut cu aproape 36.000 de dolari ?n ultimul an.Statele Unite continu? s? se aprovizioneze cu cea mai mare parte a produselor forestiere str?ine din Canada, ?ns? importurile din Uniunea European? au atins un maxim istoric ?n 2020, aproape tripl?ndu-se fa?? de 2019.Cea mai mare cre?tere a fost ?nregistrat? de Suedia, cu 1.300%. Importurile din Europa s-au men?inut ridicate ?n primele trei luni ale acestui an, urc?nd cu 37% fa?? de perioada similar? a anului trecut.?Produc?torii europeni vor c?uta ?ntotdeauna cele mai bune pie?e. ?n prezent, cea american? primeaz? ?n continuare“, potrivit lui Thomas Mende, CEO al Binderholz Timber.Chiar ?i cu cererea ?nebuneasc?“ pentru cheresteaua european? venit? din partea chinezilor, factorul care sus?ine pre?urile este reprezentat de importurile americane.Familia Petre a dat via?a din Bucure?ti pe o pensiune ?n jude?ul Buz?u ?i a investit peste 500.000 de euro ?n proiectul turistic Cet??uia , Alina-Elena Vasiliu,12.05.2021, ?O camer? dubl? la Cet??uia cost? aproximativ 450 de lei pe noapte ?i include mic dejun. Pre?urile variaz? ?n func?ie de zilele s?pt?m?nii, dar ?i ?n func?ie de sezon.Amalia ?i Romeo Petre au preluat un proiect turistic neterminat, ?n mijlocul p?durii, pe v?rful unui deal din satul M?gura, jude?ul Buz?u, ?i l-au transformat ?n pensiunea Cet??uia, scrie revista s?pt?m?nal? Business Magazin.Pensiunea se afla ?n faza aprob?rii documenta?iei atunci c?nd Amalia ?i Romeo Petre, ?n v?rst? de 53 de ani fiecare, au acceptat propunerea de a o dezvolta mai departe. Pe 2 aprilie 2016 s-au deschis u?ile de la Cet??uia pentru primii clien?i. * * *Topul jude?elor care iau not? de trecere la dezvoltare durabil?. Plus cele dou? comune ap?rute surprinz?tor ?n clasament Ioan Fene?an mai 13, 2021 Municipiul Bucure?ti ?i jude?ele Timi? ?i Cluj, ?n aceast? ordine, sunt singurele trei din Rom?nia care iau not? de trecere din punct de vedere al ?ndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabil? (ODD) pentru 2030. La nivel de localit??i, lor li se adaug? comuna Dumbr?vi?a, de l?ng? Timi?oara, ora?ul Otopeni, de l?ng? Bucure?ti ?i comuna Giroc, tot de l?ng? Timi?oara, care ating acest scor.Dintre ora?ele mari, Cluj-Napoca este cel mai bine clasat, urmat fiind de Sibiu ?i Timi?oara, dar f?r? s? acumuleze cinci punte din zece posibile. Acestea sunt c?teva din concluziile unui studiu ?tiin?ific realizat de mai mul?i cercet?tori clujeni ?i publicat recent ?n jurnalul ?tiin?ific ?Sustainable Development”. Noutatea studiului const? ?n ierarhizarea la nivel de jude?e ?i localit??i (comune ?i ora?e) a stadiului ?ndeplinirii ODD. P?n? acum, aceast? ierarhie nu fusese calculat?, exist?nd doar indicatori na?ionali, arat? autorii studiului, intitulat ?Evaluare pe baz? de indicatori a progresului local ?i regional spre Obiectivele de Dezvoltare Durabil?: O abordare integrat? din Rom?nia”.Ce sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabil??n 2015, la Adunarea General? a ONU de la New York, a fost adoptat documentul strategic Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil?. Scopul acestuia este eradicarea s?r?ciei extreme, combaterea inegalit??ilor ?i a injusti?iei ?i protejarea mediului, p?n? ?n 2030.Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil? propune, prin cele 17 obiective ale sale, ?un program de ac?iune global?, prin promovarea unui echilibru ?ntre cele trei dimensiuni ale dezvolt?rii durabile: economic?, social? ?i de mediu”. Cele 17 ODD sunt: F?r? s?r?cie: ?Eradicarea s?r?ciei ?n toate formele sale ?i ?n orice context.Foamete ?zero”: Eradicarea foametei, asigurarea securit??ii alimentare, ?mbun?t??irea nutri?iei ? promovarea unei agriculturi durabileS?n?tate ?i bun?stare: Asigurarea unei vie?i s?n?toase ?i promovarea bun?st?rii tuturor la orice v?rst?.Educa?ie de calitate: Garantarea unei educa?ii de calitate ?i promovarea oportunit??ilor de ?nv??are de-a lungul vie?ii pentru to?i.Egalitate de gen: Realizarea egalit??ii de gen ?i ?mputernicirea tuturor femeilor ?i a fetelor.Ap? curat? ?i sanita?ie: Asigurarea disponibilit??ii ?i managementului durabil al apei ?i sanita?ie pentru to?i.Energie curat? ?i la pre?uri accesibile: Asigurarea accesului tuturor la energie la pre?uri accesibile, ?ntr-un mod sigur, durabil ?i modern.Munc? decent? ?i cre?tere economic?: Promovarea unei cre?teri economice sus?inute, deschise tuturor ?i durabile, a ocup?rii depline ?i productive a for?ei de munc? ?i a unei munci decente pentru to?i.Industrie, inova?ie ?i infrastructur?: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ?rii durabile ?i ?ncurajarea inova?iei.Inegalit??i reduse: Reducerea inegalit??ilor ?n interiorul ??rilor ?i de la o ?ar? la alta.Ora?e ?i comunit??i durabile: Dezvoltarea ora?elor ?i a a?ez?rilor umane pentru ca ele s? fie deschise tuturor, sigure, reziliente ?i durabile.Consum ?i produc?ie responsabile: Asigurarea unor tipare de consum ?i produc?ie durabile.Ac?iune climatic?: Luarea unor m?suri urgente de combatere a schimb?rilor climatice ?i a impactului lor.Via?a acvatic?: Conservarea ?i utilizarea durabil? a oceanelor, m?rilor ?i a resurselor marine pentru o dezvoltare durabil?.Via?a terestr?: Protejarea, restaurarea ?i promovarea utiliz?rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil? a p?durilor, combaterea de?ertific?rii, stoparea ?i repararea degrad?rii solului ?i stoparea pierderilor de biodiversitate.Pace, justi?ie ?i institu?ii eficiente: Promovarea unor societ??i pa?nice ?i incluzive pentru o dezvoltare durabil?, a accesului la justi?ie pentru to?i ?i crearea unor institu?ii eficiente, responsabile ?i incluzive la toate nivelurile.Parteneriate pentru realizarea obiectivelor: Consolidarea mijloacelor de implementare ?i revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabil?.Unde se afl? Rom?niaPentru m?surarea progresului ?n raport cu cele 17 obiective, la nivel global au fost elaborate 169 de ?inte, pe baza c?rora se calculeaz? scorurile na?ionale, ?n vederea evalu?rii ?i monitoriz?rii progresului.Potrivit acestor evalu?ri, Rom?na se situeaz? pe locul 38, pe plan global. La nivel de UE+, ?ns?, este pe penultima pozi?ie, 30, mai jos afl?ndu-se doar Bulgaria. Astfel, indicele la nivel global al Rom?niei este de 74,78, ?n vreme ce, pe plan european, indicele este de 58,31. Campioana dezvolt?rii durabile pe plan global este Suedia, cu un indice de 84,72, iar pe plan european, Finlanda, cu 81,1 puncte. Maximumul este 100.Scorurile diferite ob?inute de Rom?nia ?i de restul statelor europene ?n clasamentul continental comparativ cu clasamentul global se explic? prin pragurile de calcul diferite la unii parametri, a explicat pentru Economedia.ro profesorul universitar Benedek József, de la Facultatea de Geografie a Universit??ii ?Babe?-Bolyai”, cel care este ?i primul autor al studiului privitor la Rom?nia.?De exemplu, pe plan mondial, pragul s?r?ciei este de 1,5 dolari pe zi, ceea ce, v? da?i seama, ?n cazul Rom?niei, ca s? nu mai vorbim de restul statelor europene este foarte jos. Pe plan european, se folose?te alt benchmark. La fel se ?nt?mpl? ?n cazul multor al?i indicatori, ?i de aici rezult? diferen?a ?ntre scorul global ?i cel european”, ne-a declarat universitarul.Situa?ia la nivel microLa nivel subna?ional, multe state nu au stabilit indicatori de calcul al progresului. Prin urmare, autorii studiului privind Rom?nia au propus un set de 90 de indicatori pentru a evalua stadiul de ?ndeplinire a ODD la nivelul fiec?rei unit??i administrativ-teritoriale din Rom?nia.Acest set de 90 de indicatori cuprinde date dintre cele mai variate, acoperind toate cele 17 ODD, de la cheltuieli militare, p?n? la indicele dezvolt?rii umane, sau de la absorb?ia de fonduri europene la suprafa?a ariilor protejate. Indicele ODD rezultat, la nivel de unitate administrativ? local? ?i la nivel jude?ean are valori de la 0 la 10, cu 10 fiind valoarea maxim? – cel mai ?nalt nivel de dezvoltare durabil?, iar 0 fiind valoarea minim? – cel mai jos nivel de dezvoltare durabil?.??n urma calcul?rii indicelui compozit ODD general, bazat pe cei 90 de indicatori, cel mai ?nalt scor de dezvoltare durabil? a fost de 5,32? la nivel local ?i 5,96 la nivel de jude?”, arat? autorii studiului.Valorile sunt echivalente cu cele utilizate pe plan global sau european, prin mutarea virgulei la dreapta: de exemplu 5,326 din ierarhia rom?neasc? e egal cu 53,26, la nivel global/european.Economedia.ro a ob?inut ierarhia celor mai dezvoltate ?i subdezvoltate localit??i, de la principalul autor al studiului, profesorul universitar Benedek József. O red?m mai jos:?Dup? cum se poate observa, ?n top 10 sunt patru localit??i limitrofe ale unor mari centre urbane (Dumbr?vi?a ?i Giroc – Timi?oara, Otopeni – Bucure?ti ?i Flore?ti – Cluj-Napoca). Clasarea pe pozi?ii de top a localit??ilor din zone metropolitane se explic? prin prezen?a aici a beneficiilor aduse de dezvoltarea centrelor urbane din apropiere, dar absen?a efectelor nedurabile ale acestei dezvolt?ri, cum ar fi poluarea, aglomera?ia etc.?n privin?a ierarhiei la nivel jude?ean, aceasta este condus? de municipiul Bucure?ti (5,959), urmat de jude?ele Timi? (5,140), Cluj (5,109), Constan?a (4,953) ?i Bra?ov (4,885). La polul opus se situeaz? jude?ele C?l?ra?i (3,068), Buz?u (3,006), Ialomi?a (2,992), Vaslui (2,630), Teleorman (2,485). Situa?ia pe toate jude?ele o reg?si?i ?n graficul de mai jos.??n general, scoruri mai mari pot fi observate ?n ora?ele mari, zonele metropolitane, dar ?i ?n partea de sud-est a Rom?niei, ?n capital? ?i ?n p?r?ile centrale ?i de nord-vest. Acestea reprezint? cele mai dezvoltate regiuni ale ??rii, at?t din punct de vedere economic c?t ?i social. La nivel jude?ean, municipiul Bucure?ti, respectiv, Timi?, Cluj, Constan?a, Bra?ov, Sibiu, Ilfov au atins cel mai ?nalt nivel de dezvoltare durabila, ?n timp ce jude?ele Vaslui ?i Teleorman sunt situate ?n partea opusa”, noteaz? studiul.Profesorul Benedek este de p?rere, ?ns?, c? situa?ia nu este a?a de rea cum ar putea p?rea la prima vedere. ?S? ne uit?m c? Rom?nia este pe un loc frunta?, pe plan global, locul 38. ?n raportul anual global, ?ntocmit de ONU, cel mai bine st?m la ODD 1 – s?r?cie, ODD 7 – energie curat? ?i ODD 13 – ac?iune climatic?. Desigur, dac? ne compar?m cu ??rile din Uniunea European?, lucrurile nu mai stau a?a bine, ?i doar Bulgaria se afl? sub noi. Se poate spune, astfel c? Rom?nia este printre cele mai pu?in dezvoltate durabil state, din grupul celor mai dezvoltate durabil”, a mai spus profesorul.Avem o strategieStrategiei Na?ional? pentru Dezvoltarea Durabil? a Rom?niei 2030 a fost lansat? ?n decembrie 2018. Documentul stabile?te ?inte de atins ?n 2030 pentru fiecare dintre cele 17 ODD. Scopul strategiei este ca Rom?nia s? fie ?n 2030 ?o ?ar? membr? a unei Uniunii Europene puternice, ?n care decalajele dintre ??ri vor fi reduse, iar cet??enii Rom?niei vor putea tr?i ?ntr-o ?ar? ?n care statul serve?te nevoile fiec?rui cet??ean ?ntr-un mod echitabil, eficient ?i cu preocup?ri crescute ?i constante pentru un mediu curat”.Foto sus: Harta dezvolt?rii durabile a Rom?niei, la nivel de jude?eBenedek Jozsef, comuna Dumbravita, comuna Giroc, Obiective Dezvoltare Durabila* * *?efa din Ministerul Agriculturii, audiat? ast?zi la DNA Timi?oara , Ramona Dasc?lu - 13 mai 2021 ?efa Direc?iei de Resurse Umane din Ministerul Agriculturii, audiat? la DNA Timi?oara ?n dosarul de corup?ie de la DAJ Cara?-Severin. Lumini?a J?j?ie, directorul Direc?iei de Managementul Resurselor Umane din cadrul Ministerului Agriculturii este audiat? ast?zi la DNA Timi?oara, ?n dosarul de corup?ie ?n care a fost arestat? preventiv, ?n luna aprilie, Felicia-Gabriela Mehedin?u, ?efa Direc?iei Jude?ene pentru Agricultur? Cara?- Severin.La intrarea ?n sediul DNA Timi?oara, unde Lumini?a J?j?ie, ?efa Direc?iei de Resurse Umane din Ministerul Agriculturii, a fost chemat? ca martor, aceasta a declarat c? nu ?tia nimic despre ce se ?nt?mpl? la DAJ Cara?-Severin, scrie pressalert.ro.Gabriela Mehedin?u, director executiv al DAJ Cara?-Severin, a fost arestat? preventiv pentru 30 de zile pentru dou? infrac?iuni de abuz ?n serviciu cu ob?inerea de foloase necuvenite pentru altul, instigare la fals intelectual ?n form? continuat?, uz de fals ?n form? continuat?, dou? infrac?iuni de delapidare ?n form? continuat?. Este vorba despre angaj?ri fictive ?i decont?ri ilegale. Mehedin?u este acuzat? c? ?i-ar ?nsu?it, at?t ?n interesul s?u c?t ?i pentru al?i angaja?i ai institu?iei, sume imense de bani reprezent?nd drepturi salariale ale unor persoane care nu mai aveau raporturi de munc? cu institu?ia, respectiv sume de bani pentru plata normei de hran? sau a sporului de condi?ii v?t?m?toare aferente timpului ?n care angaja?ii erau ?n concediu medical, de odihn? sau aveau zile libere. ?n plus, timp de aproape trei ani, Felicia Mehedin?u ?i-a decontat 6.600 de lei ?n fiecare lun? pentru chirie, de?i de?ine un apartament ?n Re?i?a.* * *Aplica?ia Cropwise Spray Assist, specialistul digital al fermierului ?n aplicarea produselor fitosanitare – acum ?i ?n Rom?nia ; agrointeligenta.ro - 13 mai 2021 Syngenta a dezvoltat Syngenta Digital, o nou? structur? de business dedicat? tuturor tehnologiilor ?i serviciilor digitale oferite de companie la nivel global. Portofoliul de tehnologii ?i serivicii digitale dezvoltate de Syngenta Digital se reunesc sub umbrela platformei Cropwise. Ast?zi, tehnologiile digitale oferite de Syngenta la nivel global sunt folosite pentru gestionarea activit??ilor desf??urate ce acoper? 32 milioane de hectare.?ncep?nd cu luna mai, fermierii din Rom?nia au acces la o nou? aplica?ie digital? oferit? de Syngenta: Cropwise Spray Assist. ”Obiectivul nostru este de a veni permanent ?n ?nt?mpinarea nevoilor fermierilor din Rom?nia, de a le oferi mai mult suport ?n gestionarea provoc?rilor din ferm?, prin intermediul aplica?iilor digitale ce pot fi desc?rcate chiar pe telefon. Aplica?ia Cropwise Spray Assist le ofer? fermierilor o m?n? de ajutor ?n alegerea momentului optim de aplicare ?i ?n stabilirea ?i setarea celor mai adecva?i parametri pentru o aplicare corect? ?i ?n siguran?? a produselor de protec?ia plantelor. Agricultura digital? ?i de precizie le permite fermierilor s? fac? trecerea c?tre tehnologii de aplicare localizate, ?intite, ceea ce implic? printre altele ?i o eficientizare a costurilor ?i inputurilor. Cropwise Spray Assist vine s? asiste fermierii ?n implementarea principiilor ?i bunelor practici ?n aplicarea produselor de protec?ia plantelor”, declar? Iulia Nicola, Director de Marketing pentru regiunea Marea Neagr?.Av?nd ?n vedere importan?a investi?iei ?n produsele fitosanitare pentru ob?inerea unor culturi s?n?toase, este important ca acestea s? fie aplicate corect ?i ?n siguran??. 50% din eficacitatea ?n controlul biologic este asigurat? printr-o corect? aplicare a produselor pentru protec?ia plantelor, cu alte cuvinte, modul ?n care produsul este aplicat pe cultur?. O corect? aplicare a produselor ne permite s? eficientiz?m modul de utilizare a produsului astfel ?nc?t s? ob?inem poten?ialul maxim oferit de produsul respectiv.De asemenea, “Companiile precum Syngenta pot juca un rol important ?n atingerea obiectivelor strategiei de la Ferm? la furculi?? (Farm to Fork), prin produse ?i tehnologii, inclusiv cele digitale, ce asigur? o produc?ie agricol? sigur? ?i de calitate. Syngenta este specializat? ?n aplicarea produselor fitosanitare, iar produsele digitale precum aplica?ia Cropwise Spray Assist asigur? beneficii at?t consumatorilor, c?t ?i mediului prin reducerea derivei ?n timpul aplic?rii ?i o prezen?? minim? a reziduurilor ?n produc?ie. Aceast? aplica?ie vine s? sus?in? obiectivele noastre de sustenabilitate din programul The Good Growth Plan prin accelerarea inova?iei ?n beneficiul fermierilor ?i a naturii, protejarea s?n?t??ii, a siguran?ei oamenilor ?i a mediului ?nconjur?tor”, a mai declarat Andrei M?ru?escu, Director de rela?ii publice ?i comunicare pentru Europa de sud-est.Aplica?ia digital? Cropwise Spray Assist ?i ajut? pe fermieri s? ?mbun?t??easc? calitatea tratamentelor din ferme prin recomand?ri specifice cu privire la momentul corect al aplic?rii, setarea echipamentelor de stropit (volumul de ap?, viteza de ?naintare, presiunea), alegerea duzelor ?n func?ie de tipul de produs aplicat, de cultur? ?i de stadiul de dezvoltare a acesteia. Toate aceste informa?ii sunt corelate ?n aplica?ie cu o prognoz? meteo actualizat? ?n timp real, pe urm?toarele 5 zile, ce include date legate de precipita?ii ?i viteza v?ntului. Cropwise spray assist ofer? recomand?ri actualizate ?n timp real ?n func?ie de evolu?ia condi?iilor meteorologice. Aplica?ia permite crearea de planuri de tratament personalizate care pot fi arhivate ?i folosite de c?tre fermieri ori de c?te ori au nevoie.Noua aplica?ie ofer? multiple beneficii utilizatorilor precum o mai bun? planificare a activit??ilor ?n ferm? (optimizarea mecaniz?rii ?n func?ie de condi?iile meteo), prin luarea mai rapid? a deciziilor, cre?terea eficacit??ii produselor aplicate, alegerea ferestrei optime de aplicare ?n func?ie de condi?iile de vreme ?i a prognozei de vreme actualizat? ?n timp real, reducerea costurilor ?i a timpului, reducerea riscului de deriv? asupra culturilor ?nvecinate ?i a amprentei asupra mediului asociat aplic?rii produselor fitosanitare.Noua aplica?ie disponibil? din acest sezon este u?or de folosit, intuitiv? ?i eficient? ?i poate fi desc?rcat? pe telefon din Google/Apple Store. Cropwise Spray Assist este disponibil? ?i ?n limba rom?n?, iar utilizatorul poate selecta cultura dorit? dintr-o list?, tipul de tratament ?i stadiul de dezvoltare a culturii. Aplica?ia poate fi folosit? ?n prezent pentru cultura de cereale, porumb, floarea soarelui ?i cartof ?i va fi ?n viitor disponibil? ?i pentru alte culturi. Baza de date din spatele aplica?iei con?ine peste 600 de tipuri diferite de duze aflate ast?zi pe pia??.Pentru mai multe informa?ii fermierii pot accesa pagina dedicat? Aplica?iei Cropwise Spray Assist la .ro/sprayassist* * *Cu c?t este pl?tit un recenzor care culege date pentru Recens?m?ntul agricol din acest an , Roxana Dobre - 13 mai 2021 Suma pe care o c??tig? un recenzor care particip? la culegerea datelor pentru Recens?m?ntul agricol care a debutat la nivel na?ional pe data de 10 mai. Conform unui director de Direc?ie Agricol?, fiec?rui operator de interviu ?i revin aproximativ 200 exploata?ii de recenzat, pentru fiecare formular completat pe tablet? plata fiind de 30 lei, adic? un ”c??tig” de circa 6.000 de lei. O bun? parte dintre recenzori fac parte dintre angaja?ii prim?riilor!Directorul Direc?iei de Agricultur? Jude?ean? Olt, Gabriela Andronie, afirm? c? la nivelul jude?ului, recens?m?ntul agricol a ?nceput cu probleme din cauz? c? o parte din recenzori au anun?at c? renun?? s? se implice ?n campanie. Astfel, o treime din cei 666 de operatori de interviu selecta?i ini?ial au fost nevoi?i s? renun?e la job-ul temporar, a?a c? au fost ?nlocui?i pe ultima sut? de metri. Potrivit adevarul.ro, autorit??ile sper? ca retragerile s? se opreasc? aici, altfel activitatea ?nceput? ?n teren ?n urm? cu dou? zile ar putea avea de suferit.30 de lei pentru fiecare cererea completat? pe tablet?Conform sursei citate, fiec?rui operator de interviu ?i revin aproximativ 200 exploata?ii de recenzat, pentru fiecare formular completat pe tablet? plata fiind de 30 lei. Nu banii au stat ?ns? la baza retragerilor, ci strategia de recrutare adoptat? ini?ial cu sprijinul prim?riilor. O bun? parte dintre recenzori erau ?i lucr?tori ?n prim?rie ?i erau implica?i oricum, prin prisma func?iilor ocupate, ?n acest recens?m?nt, f?c?nd parte din comisiile locale, prin urmare prim?riile au fost nevoite s? refac? listele cu operatorii de interviu ?i s? le retrimit? Direc?iei Agricole.?S-a pus problema: adic? cum, tu e?ti recenzor ?i tu te verifici pe tine? ?i de aici au ?nceput s? apar? tot felul de ?ntreb?ri, at?t din partea celor de la Statistic?, c?t ?i din partea noastr?. Am f?cut adres? ?i am primit preciz?ri, adic? nu pot s? fie ?i membri ?n comisia local? ?i s? fie ?i recenzori“, a precizat directorul DAJ Olt, conform sursei citate.Lipsa semnalului de internet, o problem? pe care autorit??ile nu au prev?zut-oOperatorii de interviu se confrunt?, pe de alt? parte, ?i cu alte neajunsuri. ?Sunt zone ?n care nu prea pot s?-i localizeze cu GPS-ul, nu e semnalul bun. Cam o jum?tate de or? dureaz? completarea unui formular, se face doar pe tablet?, ?ns? depinde ?i de persoana cu care stau de vorb?“, a mai spus directorul DAJ, explic?nd c? datele culese sunt cele despre situa?ia existen?? ?n gospod?rie ?n anul agricol 2019/2020.Cei intervieva?i au uneori, din acest motiv, dificult??i ?n a oferi aceste date dac? ?ntre timp situa?ia ?n exploata?ie s-a schimbat. ?efii de exploata?ie sau reprezentan?ii familiilor care ofer? recenzorilor informa?iile de interes sunt ?n?tiin?a?i c? aceste date sunt confiden?iale ?i c? vor fi prelucrate exclusiv ?n scop statistic.Statul cheltuie 320 de milioane de lei pentru culegerea datelorFondurile totale alocate pentru efectuarea Recens?m?ntului General Agricol se ridic? la 320 de milioane de lei, din care o sum? de patru milioane de euro ?n echivalent provine de la Eurostat, a declarat, luni, pre?edintele Institutului Na?ional Statistic?, Tudorel Andrei, subliniind c? sprijinul Eurostat pentru a sus?ine aceast? activitate este cel mai mare din Uniunea European?.”Valoarea total? a recens?m?ntului este de 320 de milioane de lei. Din aceast? sum?, echivalentul a 4 milioane de euro sunt de la Eurostat printr-un grant care finan?eaz? activit??i din Recens?m?ntului General Agricol. Pot s? v? spun c? este grantul de dimensiunea cea mai mare pe care l-a acordat Eurostat pentru ??rile din UE pentru a sus?ine aceast? activitate foarte important?. ?n cadrul acestei ac?iuni ?i din acest motiv suma aceasta este mare, pentru c? sunt implicate ?n jur de 20.000 de persoane, recenzori care lucreaz? la culegerea efectiv? a datelor ?n teritoriu. ?n afara acestor persoane, DAJ-urile (Direc?iile Agricole Jude?ene n.r.), Direc?iile Teritoriale de Statistic?, colegii no?tri din INS, din MADR ?i de la STS ?n toat? aceast? perioad? lucreaz? efectiv. Deci este o activitate ampl?. G?ndi?i-v? c? vizit?m peste 3,2 milioane de exploata?ii agricole, ceea ce nu este un lucru foarte simplu”, a subliniat Tudorel Andrei, potrivit agerpres.El a afirmat c? un motiv pentru care ac?iunea este una complex? este legat de faptul c? partenerii recens?m?ntului – Ministerul Agriculturii, INS, Ministerul de Interne ?i STS – propun pentru prima dat? o alt? form? de culegere a datelor din teritoriu. ”Noi lans?m ast?zi ?i platforma de culegere a datelor. Este pentru prima dat? c?nd o asemenea opera?iune at?t de complex? se bazeaz? pe culegerea datelor direct ?n format electronic. Avem aici sau am avut o colaborare extraordinar de bun? cu colegii de la Banca Mondial? ?i colegii no?tri de la Serviciul de Telecomunica?ii Speciale. Este o munc? pe care am ?nceput-o ?n urm? cu doi ani ?i ast?zi avem primele rezultate concrete”, a spus Tudorel Andrei.Conform acestuia, se estimeaz? c? Rom?nia ar putea avea 3,2 milioane de exploata?ii agricole dup? efectuarea Recens?m?ntului General Agricol, ?n sc?dere raportat la num?rul identificat la ultimul recens?m?nt, de 3,6 milioane de exploata?ii agricole.Datele culese ?n cadrul recens?m?ntului, baz? la definitivarea Planului Na?ional Strategic (PNS) Data limit? p?n? la care Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) trebuie s? definitiveze Planul Na?ional Strategic (PNS) pentru perioada 2023 – 2027. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, luni, 10 mai, c? a?teapt? finalizarea Recens?m?ntului General Agricol care va aduce o ”imagine mai exhaustiv? ?n ceea ce prive?te modul de de?inere a terenurilor, de utilizare a terenurilor, a num?rului de animale, dar ?i a num?rului de oameni care activeaz? ?n agricultur?”.”Dup? finalizarea Recens?m?ntului General Agricol vom avea o imagine mai exhaustiv? ?n ceea ce prive?te modul de de?inere a terenurilor, de utilizare a terenurilor, a num?rului de animale, dar ?i a num?rului de oameni care activeaz? ?n agricultur?, iar cu dinamica acestor cifre vom putea construi strategii ?n viitor. (…) A?tept?m finalizarea acestui recens?m?nt pentru c? la finele anului 2022 trebuie s? definitiv?m ?i noi, la Ministerul Agriculturii, Planul Na?ional Strategic pentru perioada 2023 – 2027, ?tiind faptul c? pentru 2021 ?i 2022 avem o perioad? de tranzi?ie ?i programele sunt preg?tite s? le lans?m ?n s?pt?m?nile urm?toare”, a spus Adrian Oros, ?n cadrul unei conferin?e care a marcat ?nceperea colect?rii datelor ?n cadrul Recens?m?ntului General Agricol runda 2020, potrivit Agerpres.ro.Recens?m?ntul, efectuat cu oameni care nu nu lucreaz? ?n structurile MADR Adrian Oros a precizat c? au fost finalizate toate etapele preg?titoare, fiind stabili?i recenzorii ?i recruta?i oameni care nu lucreaz? ?n structurile MADR pentru aceast? activitate.”Nu suntem singuri, suntem ?mpreun? cu Institutul Na?ional de Statistic?, cu Ministerul Administra?iei ?i Internelor ?i cu structurile teritoriale ale acestora, iar suportul tehnic este asigurat de STS. S-au dep??it etapele preg?titoare, ?n care au fost stabili?i recenzorii, au fost recruta?i ?i oameni care nu lucrau ?n structurile noastre pentru aceast? activitate. Tot personalul a fost instruit, astfel ?nc?t s? avem o activitate c?t mai bun? ?i c?t mai corect? ?i s? respectam toate m?surile impuse de pandemia Covid-19. Am ?ncercat s? populariz?m ?i noi ?i colaboratorii no?tri aceast? activitate, pentru c? este una care se face mai rar, odat? la 10 ani. Cred c? rezultatele vor fi unele care s? ne ajute foarte mult”, a precizat ministrul.Suprafa?a agricol?, mai mare dec?t ?n baza de date a APIADe?i APIA de?ine o baz? de date privind num?rul de exploata?ii agricole ?i suprafa?a exploatat? conform cererii unice de plat? depuse de fermieri, Oros a subliniat c? ?n realitate acestea sunt mai mari.”Noi avem ?n fiecare an, ?n func?ie de acele cereri unice de plat? care se depun la APIA, avem o baz? de date cu num?rul de exploata?ii ?i cu suprafa?a pentru care s-au depus cererea unic? de plat?, dar ?tim c? num?rul de exploata?ii este mai mare unde se va face agricultura de subzisten?? ?i suprafa?a agricol? exploatat? este mai mare dec?t cei care depun aceste cereri. De asemenea, vrem s? verific?m dac? rezultatele acestui recens?m?nt sigur se suprapun c?t mai fidel cu bazele de date ?n ceea ce prive?te animalele, pentru c? fermierii nu to?i depun acele cereri unice de plat? sau acele cereri pentru subven?ii pentru animale”, a explicat el.Potrivit MADR, colectarea datelor pentru Recens?m?ntul General Agricol – runda 2020 se va efectua ?n perioada 10 mai – 31 iulie 2021. Validarea datelor ?i diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza p?n? la finalul lunii martie 2022, urm?nd ca rezultatele detaliate s? fie disponibile ?n luna decembrie 2022. Recens?m?ntul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea ?i punerea ?n aplicare a politicilor na?ionale ?i europene ?n domeniul agricol, ?n concordan?? cu Sistemul Statistic European.Recens?m?ntul va asigura date statistice comparabile ?ntre statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: num?rul de exploata?ii agricole, suprafa?a total? a terenurilor utilizate pentru agricultur?, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desf??urat activit??i agricole, ad?posturile pentru animale ?i gestionarea dejec?iilor animaliere, dezvoltarea rural?.De asemenea, rezultatele ob?inute vor constitui baza de e?antionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultur?, ?n perioada intercenzitar?, precum ?i pentru efectuarea altor cercet?ri statistice specifice privind produc?ia vegetal? ?i animal?. ?n urma activit??ii de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit num?rul de sectoare ?i sec?ii de recens?m?nt, au fost recruta?i ?i angaja?i cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori ?efi ?i 42 de coordonatori care vor desf??ura activitatea de recenzare ?n toate unit??ile administrativ teritoriale.* * *Specialistul digital al fermierului ?n aplicarea produselor fitosanitare este acum accesibil? fermierilor din Rom?nia!13 mai 2021 , Diana VasilescuSyngenta a dezvoltat Syngenta Digital, o nou? structur? de business dedicat? tuturor tehnologiilor ?i serviciilor digitale oferite de companie la nivel global. Portofoliu de tehnologii ?i serivicii digitale dezvoltate de Syngenta Digital se reunesc sub umbrela platformei Cropwise . Ast?zi, tehnologiile digitale oferite de Syngenta la nivel global sunt folosite pentru gestionarea activit??ilor desf??urate ce acoper? 32 millioane de hectare.??ncep?nd cu luna mai, fermierii din? Rom?nia au acces la o nou? aplica?ie digital? oferit? de Syngenta: Cropwise Spray Assist?”Obiectivul nostru este de a veni permanent ?n ?nt?mpinarea nevoilor fermierilor din Rom?nia, de a le oferi mai mult suport ?n gestionarea provoc?rilor din ferm?, prin intermediul aplica?iilor digitale ce pot fi desc?rcate chiar pe telefon. Aplica?ia Cropwise Spray Assist le ofer? fermierilor o m?n? de ajutor ?n alegerea momentului optim de aplicare ?i ?n stabilirea ?i setarea celor mai adecva?i parametri pentru o aplicare corect? ?i ?n siguran?? a produselor de protec?ia plantelor. Agricultura digital? ?i de precizie le permite fermierilor s? fac? trecerea c?tre tehnologii de aplicare localizate, ?intite, ceea ce implic? printre altele ?i o eficientizare a costurilor ?i inputurilor. Cropwise Spray Assist vine s? asiste fermierii ?n implementarea principiilor ?i bunelor practici ?n aplicarea produselor de protec?ia plantelor”, declar? Iulia Nicola, Director de Marketing pentru regiunea Marea Neagr?.Av?nd ?n vedere importan?a investi?ei ?n produsele fitosanitare pentru ob?inerea unor culturi s?n?toase, este important ca acestea s? fie aplicate corect ?i ?n siguran??. 50% din eficacitatea ?n controlul biologic este asigurat? printr-o corect? aplicare a produselor pentru protec?ia plantelor, cu alte cuvinte, modul ?n care produsul este aplicat pe cultur?. O corect? aplicare a produselor ne permite s? eficientiz?m modul de utilizare a produsului astfel ?nc?t s? ob?inem poten?ialul maxim oferit de produsul respectiv.De asemenea, “Companiile precum Syngenta pot juca un rol important ?n atingerea obiectivelor strategiei de la Ferm? la furculi?? (Farm to Fork), prin produse ?i tehnologii, inclusiv cele digitale, ce asigur? o produc?ie agricol? sigur? ?i de calitate. Syngenta este specializat? ?n aplicarea produselor fitosanitare, iar produsele digitale precum aplica?ia Cropwise Spray Assist asigur? beneficii at?t consumatorilor, c?t ?i mediului prin reducerea derivei ?n timpul aplic?rii ?i o prezen?? minim? a reziduurilor ?n produc?ie. Aceast? aplica?ie vine s? sus?in? obiectivele noastre de sustenabilitate din programul The Good Growth Plan prin accelerarea inova?iei ?n beneficiul fermierilor ?i a naturii, protejarea s?n?t??ii, a siguran?ei oamenilor ?i a mediului ?nconjur?tor.”, a mai declarat Andrei M?ru?escu, Director de rela?ii publice ?i comunicare pentru Europa de sud-est.??Aplica?ia digital? Cropwise Spray Assist ?i ajut? pe fermieri s? ?mbun?t??easc? calitatea tratamentelor din ferme prin recomand?ri specifice cu privire la momentul corect al aplic?rii, setarea echipamentelor de stropit (volumul de ap?, viteza de ?naintare, presiunea), alegerea duzelor ?n func?ie de tipul de produs aplicat, de cultur? ?i de stadiul de dezvoltare a acesteia. Toate aceste informa?ii sunt corelate ?n aplica?ie cu o prognoz? meteo actualizat? ?n timp real, pe urm?toarele 5 zile, ce include date legate de precipita?ii ?i viteza v?ntului. Cropwise spray assist ofer? recomand?ri actualizate ?n timp real ?n func?ie de evolu?ia condi?iilor meteorologice. Aplica?ia permite crearea de planuri de tratament personalizate care pot fi arhivate ?i folosite de c?tre fermieri ori de c?te ori au nevoie. Noua aplica?ie ofer? multiple beneficii utilizatorilor precum o mai bun? planificare a activit??ilor ?n ferm? (optimizarea mecaniz?rii ?n func?ie de condi?iile meteo), prin luarea mai rapid? a deciziilor, cre?terea eficacit??ii produselor aplicate, alegerea ferestrei optime de aplicare ?n func?ie de condi?iile de vreme ?i a prognozei de vreme actualizat? ?n timp real, reducerea costurilor ?i a timpului, reducerea riscului de deriv? asupra culturilor ?nvecinate ?i a amprentei asupra mediului asociat aplic?rii produselor fitosanitare.??Noua aplica?ie disponibil? din acest sezon este u?or de folosit, intuitiv? ?i eficient? ?i poate fi desc?rcat? pe telefon din Google/Apple Store. Cropwise Spray Assist este disponibil? ?i ?n limba rom?n?, iar utilizatorul poate selecta cultura dorit? dintr-o list?, tipul de tratament ?i stadiul de dezvoltare a culturii. Aplica?ia poate fi folosit? ?n prezent pentru cultura de cereale, porumb, floarea soarelui ?i cartof ?i va fi ?n viitor disponibil? ?i pentru alte culturi. Baza de date din spatele aplica?iei con?ine peste 600 de tipuri diferite de duze aflate ast?zi pe pia??.???Pentru mai multe informa?ii fermierii pot accesa pagina dedicat? Aplica?iei Cropwise Spray Assist la .ro/sprayassist* * *Raport Grayling: Factorii de mediu, sociali ?i de guvernan?? (ESG) vor avea un rol crucial ?n 2021 , meatmilk , 13 mai 2021 Studiul realizat de Grayling ?n r?ndul a 550 de lideri din domeniul afacerilor arat? c? 2021 va fi un an esen?ial pentru companii ?n urma pandemiei de COVID-19.Aspectele legate de criteriileESG (de mediu, sociale ?i de guvernan??) vor avea o mai mare importan?? ?n 2021, consider? liderii din domeniul afacerilor, conform unui studiu Grayling recent publicat. ?n r?spunsul lor, aproape jum?tate (45%) dintre directorii executivi ai marilor companii care au fost intervieva?iau fost de acord c? ESG vor fi mai importante ?n 2021 dec?t ?n oricare dintre anii anteriori. Al?i 28% au spus c? vor fi mai importante dec?t ?n majoritatea anilor preceden?i. ?n urma pandemiei globale de COVID-19 ?i ?naintea conferin?ei COP26, 82% dintre ei au afirmat ?i c? deciziile pe care le vor lua anul acesta vor fi mai importante dec?t ?n anii preceden?i. Acestea sunt rezultatele noului studiu al companiei globale de consultan?? ?n comunicare Grayling, prezentate ?n detaliu ?n raportulNoul colectivism: construim un mediu de afaceri mai bun.Raportul puncteaz? schimb?rile de atitudinile ?n r?ndul liderilor de afaceri, de la abordarea axat? ?exclusiv pe profit” a anilor ‘70 ?i ‘80 la cea din prezent, c?nd companiile con?tientizeaz? tot mai mult rolul extins pe care ?l au ?n societate.? Confirm?nd aceast? tranzi?ie, aproape dou? treimi (63%) dintre directorii executivi sunt de acord c? firmele au o responsabilitate colectiv? fa?? de societ??ile ?n care ??i desf??oar? activitatea. Dintre cei care au fost de acord cu ideea de responsabilitate colectiv?, 94% au spus c? aceasta este important? pentruprosperitatea social? viitoare a ??rii ?n care activeaz? compania, iar 85% au spus c? este important? pentru prosperitatea viitoare a afacerii.?Rezultatele confirm? ceea ce am constatat deja de mai mult? vreme – companiile ??i reevalueaz? rolul tot mai extins pe care ?l au ?n societate. Acest lucru este determinat de trei aspecte – preocup?rile legate de schimb?rile climatice ?i de mediu; tulbur?rile sociale din ?ntreaga lume ?i simplul fapt c? o afacere sustenabil? este o afacere bun?.Nu exager?m deloc c?nd spunem c? anul trecut a fost unul crucial pentru afaceri. Dar efectul a fost mai degrab? de accelerare ?i catalizare a tendin?elor existente, dec?t de creare a unor tendin?e noi. M? a?tept ca acest fenomen de catalizare s? fie dezb?tutanul acesta ?n cadrul conferin?ei COP26, care este f?r? ?ndoial? cea mai important? conferin?? ONU privind schimb?rile climaticede p?n? acum”, a declarat Tom Nutt, Director Corporate, UK &Europa ?n cadrul Grayling.Studiul a eviden?iat ?i importan?a comunic?rii aspectelor de sustenabilitate ?n acest an care s-a dovedit a fi cel mai critic de p?n? acum. Pentru aproape jum?tate (43%) dintre to?i liderii de afaceri ai marilor organiza?ii, aceasta va fi prioritatea num?rul unu, iar al?i 33% au spus c? ar fi una dintre primele trei priorit??i. Cu toate acestea, mul?i lideri de afaceri se a?teapt? s? se confrunte cu provoc?ri legate de comunicarea aspectelor de sustenabilitate. Deloc surprinz?tor, printre acestea se num?r? limitarea de c?tre pandemia de Covid-19 a discu?iilor despre sustenabilitate (26%), politizarea problemelor (14%) ?i presiunea pe care clien?ii, consumatorii sau autorit??ile o pun asupra lor pentru a se mi?ca mai rapid (14%). EnSure Touch, de la Biotrend Plus, solu?ia pentru asigurarea protec?iei ?i s?n?t??ii ?n spa?iile de lucru , meatmilk , 13 mai 2021 In acest moment, cu totii avem nevoie de siguranta si protectie in cea ce priveste sanatatii noastre! Asigurarea unui mediu de lucru curat si sigur este cruciala, mai ales in moment de situatia de urgenta, impusa de noul coronavirus in intraga lume. Ati asigurat un mediu de lucru suficient de curat, pentru a va proteja pe dvs., managerii, angajatii, vizitatatori, pacientii si clientii?Motoul companiei Biotrend Plus este ?Prevenirea este cea mai buna protectie”. De acesta oferim suport pentru toate industriisi institutii in lupta lor cu COVID-19.Va prezentamEnSURE ? Touch–cea mai noua generatie luminometrupentru controlul rapid al igienei si analize microbiologice rapidepe suprafete, lichide si produse. Microorganismele, inclusiv noul coronavirus, au capacitatea de a ramane pe suprafete mult timp. Aceasta este o conditie cu risc mare, daca intram in contact direct cu suprafetele contaminate. Prin urmare, igiena mainilor si a suprafetei este obligatorie pentru incetinirea raspandirii COVID-19. Acum este mai important ca niciodatasa imbunatatiti metodele de curatare si sa aveti posibilitatea sa determinati cu precizie nivelul igienizarii.Masurarea obiectiva si rapida a curatenia suprafetelor prin intermediul unui test bazat pe detectarea ATP (adenozin trifosfat) oferarezultat precis pe loc cu privire la eficienta curatarii. Din acest motiv, detectarea ATP pe suprafete dupa curatare este un indiciu pentru curatare nereusita si necesita masuri corective imediate.Sistemul EnSure Touch impreuna cu UltraSnap (линк към сайта)pentru preluarea probei pe suprafete, si va da rezultat in doar10 secunde, daca suprafata a fost curatata bine cu ajutorul detectarii a ATPmolecula de energie care se regaseste in fiecare celula. Cum va ajuta sistemul EnSure Touch si Ultrasnap in prevenirea imbolnavirii cu virusul:SISTEMELE ATP nu detecteaza virusul direct, dar materia infectata cu COVID-19 contine reziduri biologice pe care sistemele de ATP EnSure Touch le detecteaza.Ce primiti cu EnSure Touch:? Rezultat precis ?murdar – curat” in cateva secunde? Analize microbiologice rapide in doar 8 ore? Arhiveaza rezultatele si creeaza automat un raport? Indicator colorat pentru citirea usoara a rezultatului ? Gestionare si intretinere de la distanta? Gestionarea mai multor intreprinderi cu export de date wireless in Sure Trend Cloud.Pentru ce pot fi utilizate produsele pentru verificarea igienei, oferite de ?Biotrend Plus SRL“:-Pentru monotorizarea proceselor de curatare si verificarea eficientei acestora.-Pentru verificarea zonelor cu risc ridicat daca sunt curatate corespunzator.-Pentru a verifica daca s-a efectuat o spalare eficienta a mainilor-Pentru a va asigura ca zonele comune, s?lile de ?edin?e ?i birourile ?i echipamentele de birou sunt cur??ate standardDe ce este important s? verific?m cu Twinsensor laptele pentru reziduuri de antibiotice? meatmilk 13 mai 2021 In aceasta perioada de incertitudine, fara precedent, este nevoie sa ne bazam pe solutiile dovedite- ?TwinSensor“ –Test rapid pentru determinarea simultana a antibioticelor de tipul β-lactam si tetracicline in lapte.?TwinSensor“ este un test verificat si dovedit cu timpul, care satisface pe deplin nevoile dvs. De rapiditate, acuratete si rezultate repetabile, asigurand un proces de productie lin si siguranta obligatorie pentru consumatori.“TwinSensor“ este conceput pentru a se adapta cu usurinta la mediul dvs. De productie, oferind informatiile necesare pentru receptia laptelui necesare pentru controale, audit si gestionarea riscurilor.????????? De ce TwinSensor? Avantajele TwinSensor: -Calitate europeana la cel mai inaltnivel! – Fabricat in Europa, de catre compania belgiana UniSensor. – Corespunde cerintelor legislatiei Europene. – Validat de catre ?ILVO (AFNOR and AOAC expert laboratory) – Pentru un randament mai mare – Pentru o mai buna eficienta a culturilor starter – Pentru un proces mai bun de coagulare – Fara gust amar a produselor lactate – Pentru coacerea corecta a branzei – Testul este destinat testarilor zilnice mai multor probe de lapte. – Acest test nu necesita prelucrarea, purificarea sau extragerea probelor. – FARA rezultate fals pozitiv sau fals negativ – Detecteaza cele mai multe si des intalnite grupuri de antibiotici – β-lactam si tetracicline – inclusiv cefalosporinele – Detecteaza concentratii mici (la nivel de limita) de antibiotice – Rezultat in doar 6 minute la 40°С – Detecteaza antibiotic sub MRL – Posibilitate de citire vizuala sau instrumentala cu cititorul de ultima generatie Readsensor 2 – Rezultatul nu este influentat de falsificari si impuritati – Rezultat RAPID si PRECIS – Fara rezultate nevalide? – Pentru toate tipurile de lapte (UHT, lapte praf, lapte crud) – Pentru lapte de fiecare specie – vaca, oaie, capra, bivolita – Practic si usor de utilizat – poate fi utilizat atat de de laboranti, cat si de soferi si cumparatori ? Va da siguranta ca plasati produse sigure si de calitate inalta pe piata!E-commerce: noi reglement?ri fiscale introduse de o directiv? a UE Publicat ?n categoria, HYPERLINK "" La zi , Joi, 13 Mai 2021 Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, ?i Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte Rom?niaComer?ul online, aflat ?n expansiune accelerat? de la declan?area pandemiei de COVID-19, este ?i sub vizorul autorit??ilor din ?ntreaga lume, ?n ?ncercarea de a determina dac? sectorul contribuie corespunz?tor din punct de vedere fiscal. ?n acest scop, la nivel european a fost adoptat? o nou? directiv? – DAC 7, care, printre altele, vizeaz? platformele de comer? electronic, respectiv comercian?ii care v?nd prin intermediul acestora. Conform noii reglement?ri, operatorii acestor platforme vor fi obliga?i s? raporteze informa?ii referitoare la v?nz?rile intermediate prin intermediul platformei c?tre autorit??ile fiscale. Directiva trebuie aplicat? de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2023 ?i, de?i pare c? mai este mult timp p?n? atunci, cei viza?i trebuie s? se preg?teasc? de acum, pentru c? demersurile de implementare nu sunt simple.?Ce fel de tranzac?ii ar urma s? fie raportate?Activit??ile vizate de noua directiv? sunt ?nchirierea de bunuri imobile (reziden?iale, comerciale), prestarea de servicii personale, v?nzarea de bunuri ?i ?nchirierea oric?ror mijloace de transport. ?n aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui s? colecteze ?i s? verifice anumite informa?ii cu privire la activit??ile desf??urate de c?tre v?nz?torii activi pe platform? ?i s? transmit? anual, p?n? la data de 31 ianuarie a anului urm?tor, c?tre autorit??ile fiscale din ?ara sa, veniturile ob?inute din v?nz?ri.Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate v?nz?rile online, ci doar acelea intermediate printr-o platform? digital? (aplica?ie mobil? sau website), prin care un v?nz?tor este pus ?n contact cu un cump?r?tor. V?nz?rile de produse proprii prin intermediul unei aplica?ii sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intr? ?n sfera de aplicabilitate a directivei. ?n plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excep?ii pentru anumite activit??i ?i pentru unii v?nz?tori sau chiar praguri valorice sub care veniturile ob?inute nu trebuie raportate.?Implica?ii pentru operatorii din Rom?niaNoua obliga?ie de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din Rom?nia - fie c? este vorba de de?in?torii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori ?n perioada pandemic? ?i nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediaz? servicii de ?nchirieri de mijloace de transport, propriet??i imobiliare sau servicii personale - iar efectele resim?ite nu vor fi doar fiscale, ci ?i comerciale, juridice ?i chiar legate de reputa?ie. Toate aceste aspecte trebuie luate ?n calcul ?i analizate p?n? la 1 ianuarie 2013, c?nd DAC 7 urmeaz? s? fie aplicat?.?n func?ie de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obliga?ia de raportare, astfel c? este important ca operatorul s? verifice dac? prevederile directivei se aplic? sau nu ?n cazul s?u. Spre exemplu, un operator care desf??oar? exclusiv activit??i de procesare a pl??ilor sau listarea ori promovarea unei activit??i este exceptat de la obliga?ia de raportare. Totodat?, operatorul nu este obligat s? transmit? autorit??ii fiscale date despre comercian?ii cu mai pu?in de 30 de v?nz?ri de bunuri, care, cumulat, nu dep??esc 2.000 de euro ?ntr-un an calendaristic.?n plus, anumi?i operatori ar putea fi excepta?i de la noile reglement?ri dac? prezint? argumente solide pentru care activit??ile intermediate de platform? nu ar intra sub inciden?a directivei. Procedura nu este cunoscut? deocamdat?, ?ns? este de a?teptat s? implice demersuri importante din partea operatorilor interesa?i, astfel c? ace?tia trebuie s? ??i preg?teasc? din timp argumenta?ia.?Ac?iuni premerg?toare pentru operatoriPreg?tirea va fi complex?, iar operatorii trebuie s? ?in? cont de faptul c?, pentru a asigura colectarea ?i verificarea informa?iilor necesare raport?rii, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notifica?i, iar sistemele IT, adaptate s? permit? colectarea informa?iilor ?i monitorizarea veniturilor.?n aceste condi?ii, cei viza?i trebuie s? ?ntreprind?, ?n perioada urm?toare, ac?iuni precum modificarea ?i comunicarea noilor clauze contractuale cu v?nz?torii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea ?i verificarea datelor despre v?nz?tori, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor ac?iuni (colectarea de date, verificarea acestora ?i a valabilit??ii lor), monitorizarea veniturilor ob?inute de v?nz?tori prin intermediul platformei, raportarea c?tre autorit??i, ac?iuni de efectuat ?n cazul ?n care v?nz?torul nu ofer? informa?iile solicitate.Pe de alt? parte, inclusiv ?n cazul comercian?ilor care opereaz? prin intermediul platformelor apar consecin?e. Este de a?teptat ca autorit??ile fiscale s? verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dac? s-au colectat toate impozitele relevante. Astfel, la nivel opera?ional, colaborarea cu operatorul de platform? va deveni una ?i mai str?ns?, devenind un partener de afaceri important.?n concluzie, comer?ul online ar trebui s? contribuie semnificativ la bugetul de stat ?n viitor, iar noua directiv? de raportare este un prim pas ?n aceast? direc?ie. Este important ca operatorii de platforme s? fie preg?ti?i s? r?spund? acestor provoc?ri. * * *Derogare la neonicotinoide pentru porumb, dar nu si la floarea soarelui! Redactia Sanatatea Plantelor , mai 13, 2021 cum se stie, neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide foarte eficiente pentru protectia semintelor de porumb si floarea soarelui, de la semanat si pana cand tinerele plantute isi fac aparitia ?din sol, impotriva unor daunatori foarte periculosi, asa cum sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau viermii sarma (Agriotes spp.). Daca pentru viermii sarma mai avem solutii, pentru ratisoara porumbului situatia este mai complicata. Atacul cel mai periculos al daunatorului este imediat dupa rasarirea culturii, in fenofaza cotiledoane 2-3 frunze, culturile putand fi compromise daca nu se intervine, deci tratamentul semintei este vital.Din pacate, dupa retragerea acestei grupe de insecticide, nu au aparut inca alte insecticide la fel de eficiente, Romania fiind nevoita in fiecare an sa faca demersuri la UE pentru derogare.La fel ca si in sezonul trecut, si in acest an?MADR a aprobat tratarea semintelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS?(600 g/l imidacloprid) in zonele si pe suprafetele puternic afectate de atacul daunatorilor Tanymecus dilaticollis?si Agriotes?spp..Dar ce facem cu floarea soarelui?Daca la porumb situatia este sub control, la floarea soarelui a trebuit sa gasim alte solutii, asa cum sunt piretoizii, poate nu chiar la fel de eficiente ca si neoicotinoidele, dar sunt singura ?arma” cu care putem proteja atat samanta in sol, cat si plantele in primele stadii de dezvoltare!Pentru tratamentul semintei de floarea soarelui va recomandam LANGIS, un piretroid pe baza de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sarma (Agriotes?spp.), in doza de 2,0 l/t samanta. LANGIS?creeaza o zona de protectie in jurul semintelor tratate, distrugand sau indepartand daunatorul, fara a afecta germinatia semintelor. Actioneaza prin ingestie si contact, dar are si o actiune repelenta fata de viermii sarma si alti daunatori din sol.Imediat dupa rasarire, va recomandam sa interveniti cu FASTER DELTA, un alt piretroid, pe baza de deltametrin, omologat ca tratament pentru combaterea ratisoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) in doza de 0,3 l/ha. FASTER DELTA?actioneaza prin contact si ingestie, avand si efect repelent si de soc, actionand ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Actiunea de protectie este de 7-10 zile. Acoperirea completa si uniforma a tinerelor plantute este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului daunatorilor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDO* * *Aplicatia Cropwise Spray Assist – specialistul digital al fermierului in aplicarea produselor fitosanitare este acum accesibila fermierilor din Romania! Redactia Sanatatea Plantelor , mai 13, 2021 Syngenta a dezvoltat Syngenta Digital, o noua structura de business dedicata tuturor tehnologiilor si serviciilor digitale oferite de companie la nivel global. Portofoliu de tehnologii si serivicii digitale dezvoltate de Syngenta Digital se reunesc sub umbrela platformei Cropwise . Astazi, tehnologiile digitale oferite de Syngenta la nivel global sunt folosite pentru gestionarea activitatilor desfasurate ce acopera 32 millioane de hectare.Incepand cu luna mai, fermierii din ?Romania au acces la o noua aplicatie digitala oferita de Syngenta: Cropwise Spray Assist?Obiectivul nostru este de a veni permanent in intampinarea nevoilor fermierilor din Romania, de a le oferi mai mult suport in gestionarea provocarilor din ferma, prin intermediul aplicatiilor digitale ce pot fi descarcate chiar pe telefon. Aplicatia Cropwise Spray Assist le ofera fermierilor o mana de ajutor in alegerea momentului optim de aplicare si in stabilirea si setarea celor mai adecvati parametri pentru o aplicare corecta si in siguranta a produselor de protectia plantelor. Agricultura digitala si de precizie le permite fermierilor sa faca trecerea catre tehnologii de aplicare localizate, tintite, ceea ce implica printre altele si o eficientizare a costurilor si inputurilor. Cropwise Spray Assist vine sa asiste fermierii in implementarea principiilor si bunelor practici in aplicarea produselor de protectia plantelor?, declara Iulia Nicola, Director de Marketing pentru regiunea Marea Neagra.Avand in vedere importanta investitei in produsele fitosanitare pentru obtinerea unor culturi sanatoase, este important ca acestea sa fie aplicate corect si in siguranta. 50% din eficacitatea in controlul biologic este asigurata printr-o corecta aplicare a produselor pentru protectia plantelor, cu alte cuvinte, modul in care produsul este aplicat pe cultura. O corecta aplicare a produselor ne permite sa eficientizam modul de utilizare a produsului astfel incat sa obtinem potentialul maxim oferit de produsul respectiv. De asemenea, ?Companiile precum Syngenta pot juca un rol important in atingerea obiectivelor strategiei de la Ferma la furculita (Farm to Fork), prin produse si tehnologii, inclusiv cele digitale, ce asigura o productie agricola sigura si de calitate. Syngenta este specializata in aplicarea produselor fitosanitare, iar produsele digitale precum aplicatia Cropwise Spray Assist asigura beneficii atat consumatorilor, cat si mediului prin reducerea derivei in timpul aplicarii si o prezenta minima a reziduurilor in productie. Aceasta aplicatie vine sa sustina obiectivele noastre de sustenabilitate din programul The Good Growth Plan prin accelerarea inovatiei in beneficiul fermierilor si a naturii, protejarea sanatatii, a sigurantei oamenilor si a mediului inconjurator.”, a mai declarat Andrei Marutescu, Director de relatii publice si comunicare pentru Europa de sud-est.Aplicatia digitala Cropwise Spray Assist ii ajuta pe fermieri sa imbunatateasca calitatea tratamentelor din ferme prin recomandari specifice cu privire la momentul corect al aplicarii, setarea echipamentelor de stropit (volumul de apa, viteza de inaintare, presiunea), alegerea duzelor in functie de tipul de produs aplicat, de cultura si de stadiul de dezvoltare a acesteia. Toate aceste informatii sunt corelate in aplicatie cu o prognoza meteo actualizata in timp real, pe urmatoarele 5 zile, ce include date legate de precipitatii si viteza vantului. Cropwise spray assist ofera recomandari actualizate in timp real in functie de evolutia conditiilor meteorologice. Aplicatia permite crearea de planuri de tratament personalizate care pot fi arhivate si folosite de catre fermieri ori de cate ori au nevoie. Noua aplicatie ofera multiple beneficii utilizatorilor precum o mai buna planificare a activitatilor in ferma (optimizarea mecanizarii in functie de conditiile meteo), prin luarea mai rapida a deciziilor, cresterea eficacitatii produselor aplicate, alegerea ferestrei optime de aplicare in functie de conditiile de vreme si a prognozei de vreme actualizata in timp real, reducerea costurilor si a timpului, reducerea riscului de deriva asupra culturilor invecinate si a amprentei asupra mediului asociat aplicarii produselor fitosanitare.Noua aplicatie disponibila din acest sezon este usor de folosit, intuitiva si eficienta si poate fi descarcata pe telefon din Google/Apple Store. Cropwise Spray Assist este disponibila si in limba romana, iar utilizatorul poate selecta cultura dorita dintr-o lista, tipul de tratament si stadiul de dezvoltare a culturii. Aplicatia poate fi folosita in prezent pentru cultura de cereale, porumb, floarea soarelui si cartof si va fi in viitor disponibila si pentru alte culturi. Baza de date din spatele aplicatiei contine peste 600 de tipuri diferite de duze aflate astazi pe piata.Pentru mai multe informatii fermierii pot accesa pagina dedicata Aplicatiei Cropwise Spray Assist la .ro/sprayassist * * *?Refuzul de c?ntar”, strategia prin care ?oferii camioanelor supra?nc?rcate fenteaz? legea , 13 mai, 2021 , Virgil Burl? Dac? se modific? legea, ?oferii camionelor supra?nc?rcate cu lemn nu vor mai putea refuza c?ntarul. Peste 700 de ?oferi au refuzat anul trecut c?nt?rirea camioanelor ?nc?rcate ?i au preferat s? pl?teasc? amenda pe persoan? fizic?. Dac? ar fi acceptat s? trag? camionul pe c?ntar ?i s-ar fi constatat o supra?nc?rcare a acestuia, amenda era de p?n? la cinci ori mai mare.Orice transport pe drumurile publice este reglementat ?n ceea ce prive?te greutatea ?nc?rc?turii, ?n sensul c? nu poate fi dep??it? o mas? total? maxim?, ?n func?ie de categoria de drum. Astfel, transporturile grele sunt verificate ?i c?nt?rite de inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Control ?n Transportul Rutier (ISCTR).Ordonan?a guvernului 43 din 1997 privind regimul drumurilor arat? c? ?refuzul de a supune vehiculul verific?rii prin c?nt?rire ?i/sau m?surare a dimensiunilor, refuzul de a ?nso?i vehiculul personalului cu atribu?ii de control ?n vederea c?nt?ririi ?i/sau m?sur?rii dimensiunilor transportului, precum ?i refuzul de a prezenta personalului cu atribu?ii de control documentele privind transportul, cu amend? de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicat? conduc?torului auto”. Dac? pl?te?te amenda ?n 48 de ore, acesta se ?njum?t??e?te.De aceast? lege deficitar? profit? tot mai mul?i transportatori care se ?tiu c? dep??esc cu mult greutatea admis? pentru a circula pe drumurile din ?ar?.Sanc?iuni ridicole?n situa?iile tot mai dese ?n care activi?tii de mediu reclam? transporturi supra?nc?rcate cu lemn, nisip sau piatr? pentru balastiere, ?oferii prefer? s? primeasc? amenda ?n nume propriu, banii fiind ulterior recupera?i de la patronul firmei care a organizat transportul.Dac? s-ar supune cererii inspectorilor de la ISCTR de a c?nt?ri camionul, amenda ar putea ajunge p?n? la 30.000 de lei ?n cazul camioanelor cu ax? tripl?. Legea mai spune c? Poli?ia ridic? pl?cu?ele de ?nmatriculare ale camionului p?n? la remedierea situa?iei. Dar acest lucru se poate rezolva foarte u?or prin desc?rcarea surplusului din camion, dup? care autovehiculul ??i poate continua cursa.Potrivit unui r?spuns transmis la solicitarea Europa Liber? de directorul ISCTR, Bogdan Durlea, anul trecut inspectorii institu?iei au aplicat 711 amenzi ?oferilor opri?i ?n trafic care au refuzat c?nt?rirea ?nc?rc?turii din camioanele mai mari de 12 tone.R?spunsul transmis de ISCTR pentru Europa Liber? De aceast? lege str?mb? s-a lovit ?i activistul de mediu Daniel Bodnar ?n ?ncercarea sa de a stopa t?ierile ilegale de p?duri.?Inspectorii ISCTR nu pot face mai mult pentru c? a?a este f?cut? legea. Refuzul de c?ntar este tot mai des ?nt?lnit printre ?oferi, asta e singura sanc?iune pe care o pot aplica”, a scris Bodnar pe Facebook.La nivelul jude?ului Suceava, unde se reclam? tot mai des aceast? practic? de refuz a c?ntarului, au fost date anul trecut 67 de astfel de amenzi. Anul acesta, ?n primele patru luni, au fost emise 292 de amenzi la nivel na?ional pentru refuzul de c?ntar, ?n jude?ul Suceava fiind aplicate 48 de astfel de sanc?iuni.Promisiuni de modificare a legiiDeputatul C?t?lin Teni?? arat? c? exist? o problem? cu aceast? lege ?i trebuie g?site c?i pentru ?mbun?t??irea ei.?Problema e real? ?i trebuie rezolvat? printr-un cumul de m?suri. Pe l?ng? cre?terea amenzilor, ar trebui un registru al companiilor care refuz? c?ntarul ?i tipul de marf? transportat. Cred c? se impune ?i sanc?ionarea companiei care refuz? acest control, sanc?iune care poate merge p?n? la retragerea licen?ei de transport. Am vorbit cu colegii din Comisia de Transporturi ?i ne-am propus s? facem o propunere de modificare a legii. ?n principiu, ?n dou?, trei s?pt?m?ni sper s? introducem pe circuit modificarea, vom c?uta ?i sprijinul colegilor de la PNL, pentru a fi o ini?iativ? comun?”, ne-a declarat deputatul USR C?t?lin Teni??.* * *Pagubele inunda?iilor de p?n? acum, din Satu Mare: Viitura a distrus un pod ?i a inundat zeci de gospod?rii, Wall-Street13 Mai 2021 Prefectul din Satu Mare, Altfatter Tamas, a solicitat serviciului de specialitate din cadrul Institu?iei Prefectului, prim?riilor ?n cauz? ?i Agen?iei Jude?ene de Pl??i ?i Inspec?ie Social? o estimare a valorii pagubelor rezultate ?n urma inunda?iilor de joi, document care s? fie realizat ?n cel mai scurt timp ?i ?naintat Guvernului pentru sprijinirea persoanelor afectate.Prefectura informeaz? c? apele sunt ?n retragere ?i cotele r?urilor sunt ?n sc?dere ?n acest moment.Potrivit unui comunicat al Prefecturii, ?ncep?nd cu ora 15,00, la sediul Prim?riei Supur, ministrul Mediului ?i P?durilor, Tanczos Barna, care s-a deplasat de urgen?? la Satu Mare, a convocat o ?edin?? operativ?, la care au participat, pe l?ng? conducerea jude?ului, ?i reprezentan?ii Administra?iei Bazinale de Ap? Some?-Tisa ?i ai Sistemului de Gospod?rire a Apelor Satu Mare, potrivit Agerpres.Dup? informarea ministrului privind m?surile de salvare a vie?ilor omene?ti ?i pe cele de limitare a pagubelor materiale desf??urate ?n cursul zilei de joi, acesta a dispus o deplasare ?n satul Hurezu Mare, Supur, pentru o evaluare la fa?a locului. ?i aici, v?ile Nanda ?i Cerna, afluen?i ai Crasnei, au avut debite istorice datorate acumul?rii de pe versan?i a apelor, nu mai pu?in de 70 de litri pe metru p?trat s-au ?nregistrat ?n 3 ore ?n aceast? diminea?? ?n zona comunei Socond. ?n satul Hurezu Mare au fost afectate 49 de gospod?rii, fiind evacuate temporar 7 persoane, dar ?i animalele dintr-o ferm? de ovine.Prefectura Satu Mare?n urma inunda?iilor, pe raza comunei Socond, ?n satele St?na, Bolda, Socond, Soconzel, Hodi?a:un pod provizoriu a fost distrus de viitur? ?n satul Socond;20 de gospodarii din localitatea Socond au fost inundate;44 de gospod?rii au fost inundate ?n localitatea St?na;12 persoane au fost evacuate, 4 merg?nd la rude, iar 8 primind cazare la Centrul Caritas din localitatea Socond;accesul rutier c?tre Bolda respectiv DJ 196 A a fost blocat temporar pe o distan?? de aproximativ 200 m, iar spre St?na pe aproximativ 500 m;accesul rutier c?tre Hodi?a DJ 193 A a fost blocat de ap? temporar pe aproximativ 300 m;300 m drum comunal ?n Hodi?a ?i 560 m drum comunal au fost afectate ?n Socond;c?ile de acces c?tre Soconzel au fost blocate de c?tre apa - DJ 193F 500 m ?i 1.000 m drum comunal afectat;la o ferm? de ovine din Socond au fost ?nregistrate aproximativ 100 de oi moarte ?i 900 izolate.La Socond au fost dislocate 3 autospeciale, 3 motopompe de mare capacitate ?i 9 militari, sprijini?i de 10 persoane din partea Serviciului Voluntar pentru Situa?ii de Urgen?? Socond.Pe raza comunei Supur53 gospod?rii inundate (49 - Hurezu Mare ?i 4 Racova)o ferm? ovine din Hurezu Mare - aproximativ 300 oi afectate de viitur? (izolate)o anex? gospod?reasc? d?r?mat?au fost evacuate 7 persoane - 4 adul?i ?i 3 copii.La Supur au fost dislocate 2 autospeciale, 2 motopompe de mare capacitate ?i 5 militari, sprijini?i de 8 persoane din partea Serviciului Voluntar pentru Situa?ii de Urgen?? Supur.Pe raza comunei Bogdand - satul Bab?a:4 anexe gospod?re?ti afectate30 p?s?ri de curte moarteDJ 108P a fost afectat pe o lungime de aproximativ 1.000 mPe raza comunei Beltiug - satul R?te?ti:60 gospod?rii inundate700 oi disp?rutedrumul european E81 blocat temporar pe o lungime de 250 m100 persoane au fost evacuate la C?minul cultural sau la rude.La R?te?ti au fost dislocate for?e ?i mijloace ale Inspectoratului pentru Situa?ii de Urgen?? "Some?" Satu Mare: 4 autospeciale, 2 motopompe, 2 b?rci pneumatice ?i 12 militari, sprijini?i de 12 persoane din partea Serviciului Voluntar pentru Situa?ii de Urgen?? Beltiug. Sursa foto: Facebook/ Apele Rom?ne * * *Vinul de azi: Ca’ Vittoria Appassimento Rosso Puglia 2020 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Ferma Ca’ Vittoria este situat? ?ntr-una dintre cele mai ofertante zone viticole din Italia, pe dealurile Conegliano, ?n inima regiunii Conegliano Valdobbiadene. Aici se produc anual vinuri de cea mai bun? calitate, o dovad? ?n acest sens fiind ?i recomandarea noastr? de ast?zi, Appassimento Rosso Puglia IGT. Realizat din soiurile de struguri Negroamaro, Lambrusco ?i Merlot, vinul ro?u intens cucere?te ?nc? de la primele note olfactive de fructe uscate, cum ar fi prune ?i stafide. Pe palat se continu? la fel de aromat, cu tente de ciocolat? ?i condimente. V? recomand?m degustarea acestui vin la 18-20 de grade Celsius, al?turi de preparate cu v?nat, friptur? la gr?tar sau br?er Hard Seltzer – Ursus Breweries este primul berar care lanseaz? un Hard Seltzer pe pia?a b?uturilor alcoolice din Rom?nia , On mai 13, 2021 Ursus Breweries este primul produc?tor de bere din Rom?nia care lanseaz? o b?utur? alcoolic? de tipul hard seltzer. B?utura preferat? a americanilor a ap?rut ?n urm? cu c??iva ani ?i a reu?it s? dea startul unui nou trend ?n categoria b?uturilor alcoolice aromate, iar acum va fi disponibil? ?i ?n Rom?nia, ?n portofoliul Ursus Breweries.Hard Seltzer este o nou? categorie de b?uturi alcoolice, ap?rut? pe pia?a din SUA ?n 2016 ?i ?ndr?git? de consumatori pentru experien?a unic? oferit? de aceast? b?utur? alcoolic? carbonatat?, ce are la baz? ap? acidulat? ?i arome naturale de fructe. Viper este alegerea ideal? ?i pentru cei care ??i propun un stil de via?? s?n?tos, ?ntruc?t este lipsit? de coloran?i artificiali, conservan?i ?i gluten, av?nd 96 kcal/ 330 ml ?i un con?inut moderat de alcool, de 4% er Hard Seltzer este produs ?n Plzen, Republica Ceha, mai exact ?n renumita fabric? de bere Pilsen. Apa folosit? provine dintr-un izvor aflat la 100 de metri ad?ncime, sub bazinul Pilsen.??Lansarea Viper Hard Seltzer este o inova?ie pe pia?a b?uturilor alcoolice. Toate categoriile importante de b?uturi alcoolice se bazeaz? pe re?ete care exist? de sute sau chiar mii de ani ?n urm?. ?ns? dorin?a de inova?ie a existat ?ntotdeauna a?a c?, de-a lungul timpului, au ap?rut diferite sortimente de b?uturi care ??i doreau s? atrag? tot mai mul?i consumatori c?tre o experien?? senzorial? aparte. Ultima reu?it? poate fi considerat? categoria de mixuri de bere, inventat? la ?nceputul secolelor XIX – XX. ?ntre timp ?ns?, nu a mai ap?rut o alt? b?utur? revolu?ionar?, p?n? acum. A?a c? suntem ?nc?nta?i s? oferim consumatorilor ceva nou ?i s? lans?m o b?utur? ?ntr-o nou? categorie de b?uturi alcoolice – categoria hard seltzer.”, a declarat Marian Olteanu – Head of New Categories, Ursus Breweries.??Rom?nia este una dintre primele ??ri din Europa unde am ales s? lans?m Viper Hard Seltzer ?i pentru acest sezon am pregatit consumatorilor multe surprize. Viper este o b?utur? dedicat? celor care se bucur? de fiecare moment petrecut al?turi de prieteni ?i care aleg s? consume b?uturi alcoolice ?ntr-un mod responsabil.”, a ad?ugat Sorin Tudor, Brand Manager Viper, Ursus Breweries.Din punct de vedere al ambalajului, Viper va putea fi g?sit la raft at?t la sticl?, c?t ?i la doz? cu un volum de 330 ml ?i este lansat ?n variantele cu arom? de lime ?i cranberry.* * *PepsiCo relanseaz? b?utur? energizant? Rockstar, acceler?nd extinderea produsului la nivel global, On mai 13, 2021 , PepsiCo, lider global ?n categoria de b?uturi r?coritoare ?i alimente, revine puternic ?n pia?? ?i relanseaz? Rockstar. Acest segment reprezint? 5% din totalul pie?ei de b?uturi r?coritoare, fiind o categorie ?n care v?nz?rile nu au fost afectate de contextul pandemic. Rockstar se pozi?ioneaz? de aceast? dat? ?n aten?ia consumatorilor cu o nou? ?nf??i?are ?i o atitudine diferit?, sub platforma global? “Life is Your Stage” (Via?a este scena ta). Acest moment marcheaz? prima ac?iune interna?ional? de pozi?ionare a brandului Rockstar, de la achizi?ia lui de c?tre PepsiCo ?n 2020. Astfel, compania urm?re?te accelerarea expansiunii de brand pe noi pie?e, av?nd ca scop dublarea prezen?ei produsului la nivel global ?n urm?torii trei ani. Acela?i obiectiv va fi vizibil ?i pe pia?a din Rom?nia, unde PepsiCo are planuri puternice pentru sus?inerea Rockstar.?Suntem ?nc?nta?i s? readucem ?n aten?ia consumatorilor b?utura energizant? Rockstar printr-o relansare la nivel interna?ional. Produsele energizante sunt o categorie ?n continu? cre?tere, ?n ?ntreaga lume, ?ns? necesit? o abordare nou?. Prin aceast? campanie global?, dorim s? redefinim modul ?n care consumatorii percep Rockstar ?i, ?n acela?i timp, s? ?i celebr?m pe to?i cei care, prin munc? ?i pasiune, ??i ?mbun?t??esc performan?ele ?n fiecare zi”, a declarat Adrian L?c?tu?, East Balkans Senior Commercial Director, PepsiCo.Mai mult dec?t un energizant, Rockstar schimb? paradigma ?i, prin noua campanie, se pozi?ioneaz? ca o doz? de inspira?ie ?i recunoa?tere, celebr?ndu-i pe to?i oamenii obi?nui?i care devin rockstaruri prin munc? ?i determinare. Brandul se adreseaz? unei categorii mari de public ?i ?i recunoa?te pe to?i cei care au determinarea ?i puterea s? pun? lucrurile ?n mi?care, cei care muncesc zi de zi ?i fac progrese pentru atingerea scopurilor personale ?i profesionale.Produsele Rockstar pot fi achizi?ionate din marii retaileri din Rom?nia, precum ?i de la comercian?ii mici ?i mijlocii, partenerii PepsiCo, ?n 4 variante de arome.De?i pia?a din Rom?nia este ?n continuare una preponderent “clasic?”, ?n care aroma de baz? este energizantul Original, ?n ultimii ani, s-a observat un interes tot mai ridicat din partea consumatorilor medii pentru arome, ?n categorie. Din acest motiv, Rockstar ofer?, dincolo de variantele clasice Original si XDurance (aroma de afine, rodii ??i acai), dou? arome noi – mango ?i fructul pasiunii, menite s? r?spund? c?t mai bine nevoilor consumatorilorRockstar con?ine vitamina B, ginseng ?i taurin?, precum ?i ingrediente care ofer? un impuls energetic, cum ar fi cofeina ?i guarana, devenind partenerul perfect pentru cei motiva?i s? pun? lucrurile ?n mi?care.?n urma unor date colectate ?n peste 3,000 de interviuri cu consumatori din ?ntreaga lume, campania interna?ional? urm?re?te s? interac?ioneze cu audien?ele locale prin con?inut dedicat pentru peste 30 de pie?e ?n care produsul este disponibil. ?n plan local, campania va aborda canale multiple de comunicare, printre care TV, digital ?i social media, precum ?i activ?ri ?n magazine, oferind astfel multe ocazii de a celebra rockstarurile de zi cu zi. Noua identitate vizuala a brandului a fost dezvoltat? de echipa global? de design PepsiCo, aduc?nd ?n aten?ie logo-ul sub form? de stea, cu o abordare modern?, ?ntr-o palet? de culori din gama galben metalic ?i negru.* * *Heineken a lansat 2030 Brew a Better World, program global pentru strategia de sustenabilitate ?i ?ncurajarea consumului responsabil de alcool, Angela Alexandru 13 Mai 2021 - ?tiri ?i Nout??i Compania Heineken a lansat un program?pentru 2030, care face parte din strategia global? de sustenabilitate. 2030 Brew a Better World reprezint??un nou set de angajamente, ce au ca scop un impact pozitiv asupra mediului, sustenabilit??ii sociale ?i consumului responsabil de alcool. Ambi?iile din 2030 sunt construite av?nd la baz? progresele realizate de la lansarea global? ini?ial?, ?n 2009, a programului Brew a Better World; de cur?nd compania a lansat campania ”We’ll meet again”, care celebreaz? inventivitatea ?n pandemie.Angajamente de sustenabilitate pentru HeinekenHeineken a anun?at recent ambi?ia de decarbonizare a produc?iei sale, la nivel global, p?n? ?n 2030 ?i a ?ntregului lan? valoric p?n? ?n 2040. Compania ??i propune ca toate loca?iile sale de produc?ie s? devin? neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, maximiz?nd energia regenerabil? ?i eficien?a energetic?. Ca parte a acestui efort, compania ??i propune s?-?i reduc? emisiile totale cu 30% p?n? ?n 2030.”De la orz la bar” ?i adopt?nd o abordare bazat? pe ?tiin??, Heineken se va concentra pe ac?iuni concrete de reducere a amprentei sale de carbon, colabor?nd ?ndeaproape cu clien?ii, consumatorii ?i furnizorii. Pentru a-?i marca angajamentele, Heineken se al?tur? alian?elor cu scopul de a impulsiona efortul colectiv. Compania este membr? a Business Ambition pentru 1.5C, Race to Zero, Climate Pledge, precum ?i RE100.?n ceea ce prive?te circularitatea, Heineken se angajeaz? s? elimine trimiterea de?eurilor la depozitele de de?euri, din cele 166 de unit??i de produc?ie, p?n? ?n 2025. Va accelera utilizarea ambalajelor returnabile ?i va continua s? dezvolte ambalaje inovatoare, cum ar fi cele mai recente ambalaje reciclabile Green Grip din Marea Britanie, care ?nlocuiesc inelele de plastic de unic? folosin?? folosite pentru baxurile de doze, ajut?nd la reducerea utiliz?rii plasticului cu 500 de tone ?n fiecare an.Ca parte a obiectivelor globale pentru 2030, Heineken ??i va reduce ?i mai mult consumul mediu de ap?, la 2,6 hectolitri pe hectolitru (hl/hl) ?n zonele cu deficit de ap? ?i 2,9 hl / hl la nivel mondial. De asemenea, compania ??i va echilibra ?n ?ntregime resursele de ap? utilizat?, ?n zonele cu deficit de ap?, a?a cum face ?n Mexic, Spania, Egipt ?i Malaezia. De asemenea, va maximiza refolosirea ?i recircularea apei sale ?n zonele cu deficit de ap? ?i va continua s? colaboreze cu al?i parteneri, prin intermediul fondurilor ?i alian?elor, pentru a sprijini s?n?tatea bazinelor hidrografice.Heineken a re?ntors deja ?ase miliarde de litri de ap? ?n comunit??i, prin diferite proiecte ?i are numeroase loca?ii ?n zone cu deficit de ap?, care sunt complet echilibrate. De asemenea, s-a al?turat recent lans?rii Coali?iei Water Resilience a Global Compact din cadrul ONU, o ini?iativ? de industrie, ce ??i propune reducerea problemelor legate de deficitul de ap?, p?n? ?n 2050.Incluziune??i diversitate??n compania?HeinekenAngajamentele globale ale Heineken pentru 2030 ridic? ambi?iile de sustenabilitate social? ale companiei, inclusiv aten?ia pe care o acord?m ?n continuare incluziunii ?i diversit??ii.?n prezent, procentul de femei reprezentate ?n echipele de conducere din Heineken s-a dublat fa?? de acum un deceniu, ?ns? r?m?n ?n continuare multe oportunit??i. Pentru prima dat?, Heineken?stabile?te extern un angajament de gen, pentru a cre?te gradul de reprezentare a femeilor ?n echipele de conducere, la 30% p?n? ?n 2025 ?i 40% p?n? ?n 2030, ca un pas c?tre atingerea echilibrului de gen.P?n? ?n 2023, cel pu?in 65% din echipele de conducere din fiecare ?ar?, din fiecare regiune, vor fi compuse din cet??eni regionali, cu scopul de a spori diversitatea cultural? ?i reprezentarea conducerii locale. De asemenea, p?n? ?n 2023, to?i managerii din companie, din ?ntreaga lume, vor fi instrui?i ?n practici de conducere incluzive, ad?ug?ndu-se la miile de colegi care au parcurs deja formarea.Heineken?a semnat recent cea mai respectat? cart? de incluziune LGBT + din Fran?a.Heineken se angajeaz? s? pl?teasc? salarii egale pentru aceea?i munc?, tuturor colegilor, indiferent de gen. Compania va evalua toate ??rile ?i va avea planuri de ac?iune pentru orice eventuale lacune, p?n? cel t?rziu ?n 2023. Mai mult, folosind evalu?ri noi, personalizate, ale unor ter?e p?r?i, ca punct de referin??, fiecare angajat va c??tiga nu doar un salariu minim legal, ci mai degrab? un salariu echitabil, p?n? cel t?rziu ?n 2023, mai ales ?n comunit??ile cele mai pania va continua s? sprijine fermierii mici, prin aprovizionarea cu ingrediente agricole ?n Africa, urm?rind o cre?tere a volumului cu 50% p?n? ?n 2025 fa?? de 2020.?ncurajarea consumului moderat de alcoolPentru Heineken, Brew a Better World ?nseamn?, de asemenea, s? le ofere consumatorilor posibilitatea de a alege, s? manifeste transparen?? ?i toleran?? zero pentru consumul d?un?tor de alcool.Heineken are peste 130 de op?iuni de m?rci f?r? alcool. P?n? ?n 2023, compania se va asigura c? dou? op?iuni f?r? alcool sunt disponibile pe majoritatea pie?elor sale.Heineken este compania produc?toare de bere cu cea mai extins? prezen?? din lume - grupul are un portofoliu de peste 300 de m?rci de bere ?i cidru interna?ionale, regionale ?i locale. Gama din Rom?nia include diverse?m?rci de bere ?i cidru, majoritatea fiind produse ?n cele patru fabrici locale (din Constan?a, Craiova, T?rgu Mure? ?i Miercurea Ciuc).? * * *Verdoo, startup-ul care planteaz? copaci?la fiecare achizi?ie online.?Peste 10.000 de magazine,??nrolate ?n program HYPERLINK "" , Anca Olteanu , 13 Mai 2021 Verdoo, startup-ul social lansat ?n aprilie 2021, ajut? cump?r?torii s? planteze copaci cu fiecare achizi?ie online, g?sind ?n acela?i timp cele mai bune reduceri. Peste 10.000 de comercian?i din ?ntreaga lume, reprezent?nd industrii precum cea de turism, mod? sau IT, sunt deja ?nrola?i ?n program. Echipa Verdoo are acum 10 oameni ?i planuri de extindere la nivel interna?ional.Ideea din spatele startup-ului rom?nesc tech Verdoo a ap?rut ?n 2020, atunci c?nd pandemia de coronavirus a generat o explozie a cump?r?turilor online. Proiectul, fondat de Mircea Giurc?, a pornit de la nevoia de a g?si solu?ii c?t mai simplu de implementat ?n via?a de zi cu zi a oamenilor, pentru a putea avea un impact asupra mediului.Pe 22 aprilie 2021, de Ziua Interna?ional? a P?m?ntului, a fost lansat? extensia pentru browser Verdoo, care poate fi instalat? gratuit pe Google Chrome sau Mozilla Firefox printr-un cont pe ?i care ajut? cump?r?torii s? compenseze amprenta de CO2 generat? de cump?r?turile online.Extensia activeaz? parteneriatele ?ncheiate de startup cu peste 10.000 de magazine online, o parte din veniturile generate prin shopping online contribuind la plantarea de copaci la nivel global. Verdoo colaboreaz? momentan cu Eden Reforestation Projects, una dintre cele mai mari organiza?ii specializate ?n ?mp?durire la nivel mondial, av?nd ?n plan s? ?ncheie parteneriate ?i cu organiza?ii similare ce activeaz? la nivel local.Copacii planta?i sunt ?nregistra?i ?n conturile utilizatorilor, iar Verdoo suplimenteaz? fondurile pentru plantare pentru fiecare persoan? care se al?tur? comunit??ii ?n urma unei recomand?ri.?n plus, extensia se folose?te de programele de afiliere ?n care sunt implicate magazinele partenere, debloc?nd reduceri de pre?uri pentru cump?r?tori. Majoritatea magazinelor fac deja parte din astfel de programe globale, iar ?n perioada urm?toare, Verdoo va dezvolta un proces prin care acestea se vor putea al?tura ini?iativei ?n mod direct.Rom?nii ?i schimb?rile climatice:52% dintre rom?nii participan?i au declarat c? sunt mai aten?i la impactul schimb?rilor climatice acum, fa?? de perioada de dinaintea pandemiei59% dintre milenialii care au r?spuns confirm? faptul c? restric?iile din ultimul an i-au f?cut mai con?tien?i de pericolele schimb?rilor climatice76% dintre rom?ni se g?ndesc la impactul asupra mediului ?nconjur?tor atunci c?nd cump?r?42% dintre responden?i declar? c? vor cump?ra mai multe produse prietenoase cu mediul ?nconjur?tor dec?t ?n urm? cu un an, potrivit unui studiu realizat a cererea Verdoo ?n aprilie 2021.”Ultimul an ne-a ?nv??at c? a nu face nimic ?nseamn? deja o ac?iune. Suntem prima genera?ie care tr?ie?te consecin?ele ?nc?lzirii globale ?i ultima care poate face ceva ?n privin?a asta. Ne bucur? mult s? vedem c? rom?nii, mai ales prin genera?iile tinere, sunt mai con?tien?i de acest lucru. Misiunea noastr? este s?-i ajut?m s? cumpere lucrurile de care au nevoie ?ntr-un mod sustenabil, f?r? efort ?i chiar mai ieftin dec?t ar fi f?cut-o ?n mod normal”, a declarat Mircea Giurc?, fondator Verdoo.Verdoo folose?te un protocol de criptare HTTPS pentru transferul datelor pe platforma web, acestea fiind stocate pe un server securizat. * * *Cum s? ai gard viu format din pomi fructiferi? Petronela Cotea Mihai , 13 mai 2021 Diversificarea ofertei pomicole, servicii dendrologice, precum ?i informatizarea reprezint? cerin?e obligatorii pentru performan?? ?i continuitate ?n ferma pomicol? a familiei Acatrinei.??n pepiniera din Bac?u, ?n fiecare var?, sunt altoi?i aproximativ 40 de mii de puie?i, beneficiarilor eliber?ndu-li-se inclusiv certificat fitosanitar pentru materialul s?ditor.Dirijarea form?rii artistice a coroanei pomilor ?n activitatea de prest?ri servicii ?n pomicultur? ?i peisagistic? dezvoltat? de tinerii speciali?ti este inclus? ?i dirijarea form?rii artistice a coroanei pomilor, precum ?i altoirea unor soiuri vechi sau a unora ultra-moderni, ?n func?ie de cerin?ele beneficiarilor. “Chiar ?n curtea noastr? am dirijat primul nostru model de coroan? artistic? palisat?, apel?nd la beneficiile oferite de apari?ia soiurilor de pomi tip columnar. Vorbim despre tendin?a soiurilor de m?r, p?r, etc, de a cre?te pe un ax, de a forma ramuri de rod ?i foarte multe cre?teri laterale. Practic, am ob?inut un gard viu din m?r, cu model ?n romb, care ne ofer? at?t o imagine pl?cut?, c?t ?i fructe gustoase”, explica Rare?-Florin Acatrinei.Material viabil, soiuri autenticeC?t prive?te soiurile, chiar ?n toamna 2020 au altoit soiul Red Love, despre care se spune c? are pulpa ro?ie ?i este benefic pentru s?n?tate, av?nd o concentra?ie mare de antioxidan?i. ”Faptul c? producem singuri materialul s?ditor, din pepinier? a?ez?ndu-l ?n ?an?urile de stratificare, elimin? riscurile de degradare ?i de deshidratare a puie?ilor, precum ?i pe cele de ?ncurcare sau de pierdere a soiurilor. Prin traseul clar al pomilor din pepinier? la punctul de desfacere, se men?ine starea de viabilitate a pomilor ?i se respect? cu stricte?e autenticitatea soiurilor.Micii cultivatoriCa orientare actual?, se adreseaz? micilor cultivatori de pomi ?i celor care doresc s? ??i amenajeze gr?dini cu pomi fructiferi. ”Odat? cu pandemia, a ap?rut ?i aceast? dorin?? de a avea fructele proprii, controlate din punct de vedere al tratamentelor ?i mai accesibile, astfel ?nc?t reducerea mobilit??ii fizice s? nu ?nsemne privarea de accesul la fructe. Proiect?m, realiz?m ?i ?ntre?inem astfel de gr?dini, iar experien?a din Islanda ne este de foarte mare ajutor”, explica Rare?-Florin Acatrinei.3 condi?ii pentru reu?it??n privin?a condi?iilor minime de ?ndeplinit, pentru a se atinge eficien?a economic? ?ntr-o ferm? de produc?ie pomicol? pentru fructe, aceia?i speciali?ti subliniaz? trei aspecte esen?iale:Necesitatea asigur?rii unei suprafe?e minime de 7-8 hectare livad?;Orientarea c?tre limitarea costurilor de produc?ie printr-o analiz? c?t mai just? a cheltuielilor ?i a misiunii fiec?rui muncitor din ferm?;Actualizarea sistemului de comunicare cu poten?ialii beneficiari (prin orientarea rapid? c?tre online), asociat? flexibiliz?rii disponibilit??ii de a expedia produc?ia rapid ?i ?n orice col? al ??rii.SPECII ?N TOPUL PREFERIN?ELOR?n topul speciilor solicitate de pia?a rom?neasc?, pe primele locuri se situeaz? speciile m?r ?i p?r (12-13 mii de puie?i), urmate de prun, cire?, vi?in, cais ?i piersic, pe parcursul celor dou? decenii de activitate num?rul de soiuri fiind dublat, la cele ini?iale ad?ug?ndu-se soiuri cu rezisten?? genetic? la boli ?i d?un?tori.un articol dePETRONELA COTEA MIHAIredactor Radio Rom?nia Ia?i * * *Trans-Salina, o nou? ?osea ?n Rom?nia. Leag? mai multe sate de poveste ?i ofer? o priveli?te care ??i taie r?suflarea , Ionu? Fantaziu, mai 13, 2021 Asfaltarea unui drum din Alba ar putea reprezenta readucerea la via?? a unor sate care sunt aproape p?r?site. Asfaltarea a ?nceput zilele trecute ?ntre localit??ile Ocni?oara ?i Ciuguzel, pe o distan?? de 4 kilometri. Localnicii au denumit drumul din zona Podi?ului T?rnavelor, ?Trans-Salina”.La Ocni?oara, de exemplu, mai locuiesc doar 14 oameni, iar la Overdem, unde va ajunge drumul, mai sunt ?n jur de 35 de locuitori. Cei mai mul?i oameni, mai ales tinerii, au plecat din aceste sate pentru c?, mai ales c?nd ploua, drumul de p?m?nt era impracticabil ?i era izola?i.Consiliul Jude?ean Alba vrea s? fac? ?n Ocni?oara un ?trand termal, satul fiind amplasat pe un masiv de sare care are leg?tur? direct? cu zona salin? de la Ocna Mure?.?Acum 100 de ani, Ocni?oara era o comun? cu peste 500 de locuitori, cu cele mai bune terenuri din zon?, unde ?i ?n vremea foametei ?i secetei p?m?ntul asigura traiul ?ntregii regiuni. Datorit? drumului impracticabil, amplasat pe un teren deluros, satul s-a depopulat, ajung?nd la 14 locuitori.Visul at?t de mult dorit ?ncepe azi s? ia contur. Prin reabilitarea acestui drum se va facilita accesul ?n aceast? zon? cu bog??ii naturale deosebite. Existen?a unui masiv de sare ?n acest loc, duce la demararea lucr?rilor privind construirea unui ?trand rustic de c?tre CJ Alba.De asemenea, tot aici se remarc? prezen?a unui c?mp de 3 ha numit ?saramur?? ?i o f?nt?n? purt?toare de ap? s?rat?, ce izvor??te ?n permanen?? de sute de ani. Fauna ?i flora ne ?nc?nt? privirile de fiecare dat?. Aici cerbul ?i c?priorul pot fi v?zu?i ?n mediul lor natural. Mii de specii rare de plante, animale ?i insecte dau culoare locului. ?n imediata apropiere este locul de na?tere a ariei protejate ?Paji?tile lui Suciu? (sit de importan?? comunitar?) ce conserv? habitate naturale de tip: Paji?ti stepice, P?duri dacice de stejar ?i carpen ?i Tuf?ri?uri.Acest segment de drum face leg?tura ?ntre satele Ciuguzel ?i Odverem, facilit?nd accesul cu ma?ina ?i pun?nd ?n valoare minunata peisagistic? a zonei. Totodat? se pot admira c?mpurile cu trandafiri, lavand? ?i pomi fructiferi ale localnicilor deosebi?i de pricepu?i”, a declarat primarul din Lopadea Nou?, C?t?lin Marina Indreiu, pentru adevarul.ro.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download