SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE …
[pic]
LISTA
CU PERSOANELE CARE VERIFICĂ ŞI ELABOREAZĂ DOCUMENTUL
a) VĂZUT:
|Nr. crt.|Instituţia |Funcţia |Grad, nume şi prenume |Semnătura |
b) VERIFICAT:
|Nr. crt.|Instituţia |Funcţia |Grad, nume şi prenume |Semnătura |
c) ELABORAT:
|Nr. crt.|Instituţia |Funcţia |Grad, nume şi prenume |Semnătura |
|1. |Inspectoratul pentru Situaţii de |Ofiţer Specialist I - |Sublocotenent | |
| |Urgenţă „Porolissum” al Judeţului |Inspecţia de Prevenire |POP Constantin | |
| |Sălaj | | | |
|2. | |Ofiţer Principal I – |Căpitan | |
| | |Centrul Operaţional Judeţean |CSEKE Cristina | |
|3. | |Ofiţer Specialist II – |Sublocotenent | |
| | |Centru Operaţional Judeţean |PĂTCAŞ Mariana | |
EVIDENŢA ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZUIRILOR
SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE
|Nr. crt. |Pagina |Conţinutul actualizării sau revizuirii |Data actualizării sau |Semnătura şi ştampila |
| | | |revizuirii şi baza legală | |
|1. | | | | |
|2. | | | | |
|3. | | | | |
|4. | | | | |
|5. | | | | |
|6. | | | | |
|7. | | | | |
|8. | | | | |
CUPRINS
CUPRINS 4
Capitolul 1 PREAMBUL 6
1.2 Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (S.R.T.) 6
1.2 Acte normative de referinţă 7
Capitolul 2 DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 7
2.1 Aspecte administrative 7
2.2 Aşezare geografică şi reliefe 14
2.2.1 Suprafaţă şi vecinătăţi 14
2.2.2 Forme de relief, specificităţi, influenţe 15
2.2.3 Caracteristicile pedologice ale solului 18
2.3 Caracteristici climatice 19
2.3.1 Regim climatic, specificităţi, influenţe 19
2.3.2 Regimul precipitaţiilor 19
2.3.3 Temperaturi lunare şi anuale 21
2.3.4 Fenomene meteorologice extreme 22
2.4 Reţeaua hidrografică 23
2.4.1 Cursuri de apă 23
2.4.2 Bazine hidrografice 27
2.4.3 Lacuri şi iazuri 28
2.4.4 Lacuri de acumulare 29
2.4.5 Acumulări piscicole 30
2.4.6 Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.) 30
2.5 Populaţia 35
2.5.1 Repartiţia populaţiei….. 37
2.5.2 Structură demografică 37
2.5.3 Mişcarea naturală 38
2.5.4 Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări 40
2.6 Căi de transport 42
2.6.1 Rutiere 42
2.6.2 Căi feroviare 44
2.6.3 Reţele de conducte magistrale 46
2.7 dezvoltare economică 49
2.7.1 Zone industriale/ramuri 49
2.7.2 Depozite/staţii de distribuţie carburanţi şi GPL…….. 49
2.7.3 Fondul funciar 55
2.7.4 Creşterea animalelor 56
2.7.5 Turism – capacităţi de primire turistică 57
2.7.6 Principalele ramuri ale activităţii economice 59
2.7.7 Resurse naturale 60
2.8 Infrastructuri locale……… 60
2.8.1 Instituţii 61
2.8.2 Reţele de utilităţi 65
2.8.3 Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor 69
2.9 Specific regional 70
CAPITOLUL 3 Riscuri generatoare de situaţii de urgenţă 70
3.1 Tipuri de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă 70
3.1.1 Furtuni şi viscol 70
3.1.2 Inundaţii 71
3.1.3 Căderi masive de zăpadă 72
3.1.4 Tornade 72
3.1.5 Secetă 70
3.1.6 Temperaturi extreme 73
3.1.7 Incendii de pădure 73
3.1.8 Avalanşe 75
3.1.9 Alunecări de teren 75
3.1.10 Cutremure de pământ 76
3.1.11 Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice 77
3.1.12 Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport 79
3.1.13 Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice 82
3.1.14 Poluare de ape…………. 82
3.1.15 Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări 83
3.1.16 Eşecul utilităţilor publice 83
3.1.17 Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos 83
3.1.18 Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare 84
3.1.19 Epidemii 84
3.1.20 Epizootii /zoonoze 85
3.1.21 Risc radiologic 86
3.1.22 Incendii 86
3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice ……….88
3.3. Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii, chimic, radiologic, tehnologic, etc.) ……….88
3.4 Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc………………..……85
CAPITOLUL 4 Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente în zona de competenţă 88
CAPITOLUL 5 Dispoziţii finale 86
Anexe ……………………..90
Capitolul 1
PREAMBUL
1.2 Scop şi obiective
FAţă DE IMPORTANţA şI COMPLEXITATEA RISCURILOR CONTEMPORANE şI A MIZEI ECONOMICE SUBSCRISE ACESTORA, ESTE ESENţIAL DE A AVEA O VIZIUNE GLOBALă ASUPRA RISCURILOR EXISTENTE şI A METODELOR/MIJLOACELOR DE PREVENIRE şI DE INTERVENţIE LA DISPOZIţIE.
Schema cu riscurile teritoriale este elaborată în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice judeţului Sălaj, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ teritoriale”.
Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu.
În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective:
• identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului;
• informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă;
• organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
• înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;
• protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;
• realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;
• planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor;
• organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;
• limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.
1.2 Acte normative de referinţă
BAZA LEGALă PENTRU ÎNTOCMIREA SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE ESTE REPREZENTATă DE URMăTOARELE ACTE NORMATIVE:
• Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată;
• Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004, privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, art. 14 alin (1);
• Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrative teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice art.7, lit. c din anexa 1;
• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 210 din 21.05.2007, art.53 – 54 din Metodologia privind identificarea, evaluarea, şi controlul riscurilor de incendii;
• Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 615 I.G./14.08.2006.
Capitolul 2
DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ
2.1 Aspecte administrative
JUDEţUL SăLAJ ARE ÎN COMPONENţA SA 1 MUNICIPIU, 3 ORAşE şI 57 DE COMUNE, CU SATELE APARţINăTOARE CONFORM TABELULUI DE MAI JOS:
|Nr. |DENUMIRE MUNICIPIU, ORAŞ, COMUNĂ, SAT |
|crt. | |
|Denumirea municipiului | |
| |Zalău |1. ZALĂU |
| | |2. Stâna |
|Denumirea oraşului |Denumire sate aparţinătoare |
| |JIBOU |1. JIBOU |
| | |2. Husia |
| | |3. Rona |
| | |4. Var |
| | |5. Cuceu |
| |ŞIMLEU SILVANIEI |1. ŞIMLEU SILVANIEI |
| | |2. Cehei |
| | |3. Pusta |
| | |4. Bic |
| |CEHU SILVANIEI |1. CEHU SILVANIEI |
| | |2. Motiş |
| | |3. Nadiş |
| | |4. Ulciug |
| | |5. Horoatu Cehului |
|Nr. |Denumirea comunei |Denumire sate aparţinătoare |
|Crt. | | |
| |AGRIJ |1. AGRIJ |
| | |2. Răstolţu Deşert |
| |ALMAŞU |1. ALMAŞU |
| | |2. Babiu |
| | |3. Cutiş |
| | |4. Jebucu |
| | |5. Mesteacănu |
| | |6. Petrinzel |
| | |7. Sfăraş |
| | |8. Stana |
| | |9. Tăudu |
| |BĂBENI |1. BĂBENI |
| | |2. Ciocmani |
| | |3. Cliţ |
| | |4. Piroşa |
| | |5. Poeniţa |
| |BĂLAN |1. BĂLAN |
| | |2. Chechiş |
| | |3. Chendrea |
| | |4. Gălpâia |
| | |5. Gâlgău Almaşului |
| |BĂNIŞOR |1. BĂNIŞOR |
| | |2. Ban |
| | |3. Peceiu |
| |BENESAT |1. BENESAT |
| | |2. Aluniş |
| | |3. Biuşa |
| |BOBOTA |1. BOBOTA |
| | |2. Derşida |
| | |3. Zalnoc |
| |BOCŞA |1. BOCŞA |
| | |2. Borla |
| | |3. Câmpia |
| | |4. Sălăjeni |
| |BOGHIŞ |1. BOGHIŞ |
| | |2. Bozieş |
| |BUCIUMI |1. BUCIUMI |
| | |2. Bodia |
| | |3. Bogdana |
| | |4. Huta |
| | |5. Răstolţ |
| | |6. Sângeorgiu de Meseş |
| |CAMĂR |1. CAMĂR |
| | |2. Pădureni |
| |CARASTELEC |1. CARASTELEC |
| | |2. Dumuslău |
| |CHIEŞD |1. CHIEŞD |
| | |2. Colonia Sighetu Silvaniei |
| | |3. Sighetu Silvaniei |
| |CIZER |1. CIZER |
| | |2. Pleşca |
| | |3. Pria |
| |COŞEIU |1. COŞEIU |
| | |2. Archid |
| | |3. Chilioara |
| |CRASNA |1. CRASNA |
| | |2. Huseni |
| | |3. Marin |
| | |4. Ratin |
| |CREACA |1. CREACA |
| | |2. Borza |
| | |3. Brebi |
| | |4. Brusturi |
| | |5. Ciglean |
| | |6. Jac |
| | |7. Lupoaia |
| | |8. Prodăneşti |
| | |9. Viile Jacului |
| |CRISTOLŢ |1. CRISTOLŢ |
| | |2. Muncel |
| | |3. Poiana Onţii |
| | |4. Văleni |
| |CRIŞENI |1. CRIŞENI |
| | |2. Cristur – Crişeni |
| | |3. Gârceiu |
| |CUZĂPLAC |1. CUZĂPLAC |
| | |2. Cubleşu |
| | |3. Gălăşeni |
| | |4. Mierţa |
| | |5. Petrindu |
| | |6. Ruginoasa |
| | |7. Stoboru |
| | |8. Tămaşa |
| |DOBRIN |1. DOBRIN |
| | |2. Deleni |
| | |3. Doba |
| | |4. Naimon |
| | |5. Sâncraiu Silvaniei |
| | |6. Verveghiu |
| |DRAGU |1. DRAGU |
| | |2. Adalin |
| | |3. Fântânele |
| | |4. Ugruţiu |
| | |5. Voivodeni |
| |FILDU DE JOS |1. FILDU DE JOS |
| | |2. Fildu de Mijloc |
| | |3. Fildu de Sus |
| | |4. Tetişu |
| |GÂLGĂU |1. GÂLGĂU |
| | |2. Bârsău Mare |
| | |3. Căpâlna |
| | |4. Chizeni |
| | |5. Dobrocina |
| | |6. Fodora |
| | |7. Frâncenii de Piatră |
| | |8. Glod |
| | |9. Gura Vlădesei |
| |GÎRBOU |1. GÎRBOU |
| | |2. Bezded |
| | |3. Călacea |
| | |4. Cernuc |
| | |5. Fabrica |
| | |6. Popteleac |
| | |7. Solomon |
| |HALMĂŞD |1. HALMĂŞD |
| | |2. Aleuş |
| | |3. Cerişa |
| | |4. Drighiu |
| | |5. Fufez |
| |HERECLEAN |1. HERECLEAN |
| | |2. Badon |
| | |3. Bocşiţa |
| | |4. Dioşod |
| | |5. Guruslău |
| | |6. Panic |
| |HIDA |1. HIDA |
| | |2. Baica |
| | |3. Miluani |
| | |4. Păduriş |
| | |5. Racâş |
| | |6. Sânpetru Almaşului |
| | |7. Stupini |
| | |8. Trestia |
| |HOROATU CRASNEI |1. HOROATU CRASNEI |
| | |2. Hurez |
| | |3. Stârciu |
| | |4. Şeredeiu |
| |ILEANDA |1. ILEANDA |
| | |2. Bizuşa Băi |
| | |3. Bârsăuţa |
| | |4. Dăbâceni |
| | |5. Dolheni |
| | |6. Luminişu |
| | |7. Măleni |
| | |8. Negreni |
| | |9. Perii Vladului |
| | |10. Podişu |
| | |11. Răstoci |
| | |12. Rogna |
| | |13. Sasa |
| |IP |1. IP |
| | |2. Cosniciu de Jos |
| | |3. Cosniciu de Sus |
| | |4. Zăuan |
| | |5. Zăuan - Băi |
| |LETCA |1. LETCA |
| | |2. Ciula |
| | |3. Cozla |
| | |4. Cuciulat |
| | |5. Lemniu |
| | |6. Purcăreţ |
| | |7. Şoimuşeni |
| | |8. Topliţa |
| | |9. Vălişoara |
| |LOZNA |1. LOZNA |
| | |2. Cormeniş |
| | |3. Preluci |
| | |4. Valea Leşului |
| | |5. Valea Loznei |
| |MARCA |1. MARCA |
| | |2. Leşmir |
| | |3. Marca – Huta |
| | |4. Porţ |
| | |5. Şumal |
| |MĂERIŞTE |1. MĂERIŞTE |
| | |2. Criştelec |
| | |3. Doh |
| | |4. Giurtelecu Şimleului |
| | |5. Mălădia |
| | |6. Uileacu Şimleului |
| |MESEŞENI DE JOS |1. MESEŞENI DE JOS |
| | |2. Aghireş |
| | |3. Fetindia |
| | |4. Meseşeni de Sus |
| |MIRŞID |1. MIRŞID |
| | |2. Firminiş |
| | |3. Moigrad |
| | |4. Popeni |
| |NĂPRADEA |1. NĂPRADEA |
| | |2. Cheud |
| | |3. Someş Guruslău |
| | |4. Traniş |
| | |5. Vădurele |
| |NUŞFALĂU |1. NUŞFALĂU |
| | |2. Bilghez |
| |PERICEI |1. PERICEI |
| | |2. Bădăcin |
| | |3. Periceiu Mic |
| | |4. Sici |
| |PLOPIŞ |1. PLOPIŞ |
| | |2. Făgetu |
| | |3. Iaz |
| |POIANA BLENCHII |1. POIANA BLENCHII |
| | |2. Fălcuşa |
| | |3. Gostila |
| | |4. Măgura |
| |ROMÂNAŞI |1. ROMÂNAŞI |
| | |2. Chichişa |
| | |3. Ciumărna |
| | |4. Păuşa |
| | |5. Poarta Sălajului |
| | |6. Romita |
| |RUS |1. RUS |
| | |2. Buzaş |
| | |3. Fântânele-Rus |
| |SĂLĂŢIG |1. SĂLĂŢIG |
| | |2. Bulgari |
| | |3. Deja |
| | |4. Mineu |
| | |5. Noţig |
| |SÎG |1. SÎG |
| | |2. Fizeş |
| | |3. Mal |
| | |4. Sîrbi |
| | |5. Tusa |
| |SÂNMIHAIU ALMAŞULUI |1. SÂNMIHAIU ALMAŞULUI |
| | |2. Bercea |
| | |3. Sântă Mărie |
| |SOMEŞ-ODORHEI |1. SOMEŞ-ODORHEI |
| | |2. Bârsa |
| | |3. Domnin |
| | |4. Inău |
| | |5. Şoimuş |
| |SURDUC |1. SURDUC |
| | |2. Brâglez |
| | |3. Cristolţel |
| | |4. Solona |
| | |5. Tihău |
| | |6. Turbuţa |
| | |7. Teştioara |
| |ŞAMŞUD |1. ŞAMŞUD |
| | |2. Valea Pomilor |
| |SĂRMĂŞAG |1. SĂRMĂŞAG |
| | |2. Ilişua |
| | |3. Lompirt |
| | |4. Moiad |
| | |5. Poiana Măgura |
| | |6. Ţărmure |
| |ŞIMIŞNA |1. ŞIMIŞNA |
| | |2. Hăşmaş |
| |TREZNEA |1. TREZNEA |
| | |2. Bozna |
| |VALCĂU DE JOS |1. VALCĂU DE JOS |
| | |2. Lazuri |
| | |3. Preoteasa |
| | |4. Ratovei |
| | |5. Sub Cetate |
| | |6. Valcău de Sus |
| |VÎRŞOLŢ |1. VÎRŞOLŢ |
| | |2. Recea |
| | |3. Recea Mică |
| |ZALHA |1. ZALHA |
| | |2. Ceaca |
| | |3. Ciureni |
| | |4. Valea Ciurenilor |
| | |5. Valea Hranei |
| | |6. Valea Lungă |
| | |7. Vârteşca |
| |ZIMBOR |1. ZIMBOR |
| | |2. Chendremal |
| | |3. Dolu |
| | |4. Sutoru |
| | |5. Sâncraiu Almaşului |
2.2 Aşezare geografică şi reliefe
2.2.1 SUPRAFAţă şI VECINăTăţI
[pic]
Situându-se în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, judeţul Sălaj este cunoscut încă din vremurile străvechi ca Ţara Silvaniei, adică Ţara Pădurilor, având o suprafaţă de 3386438 ha, reprezentând 1,6% din teritoriul României şi având ca vecini la nord Judeţele Satu Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor şi la sud-est judeţul Cluj.
Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului, este reşedinţa administrativă a judeţului. Aceasta este una dintre primele aşezări din Transilvania menţionate în documente.
Zalăul a fost cunoscut ca târg comercial de la începutul secolului al XIV-lea şi menţionat ca oraş, în documente, în 1473. Astăzi este un centru industrial important al judeţului, oraş modern cu o viaţă spirituală şi culturală intensă. Alte oraşe ale judeţului sunt: Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.
2.2.2 Forme de relief, specificităţi, influenţe
Din punct de vedere geografic, judeţul Sălaj este o zonă cu dealuri şi văi de-a lungul râurilor Almaş, Agrij, Someş, Sălaj, Crasna şi Barcău. Munţii sunt reprezentaţi în sud-vest de două ramificaţii ale Munţilor Apuseni: Vârfurile Meseş şi Plopiş. Depresiunile ocupă o parte însemnată din teritoriul judeţului, zone agricole importante cu numeroase aşezări.
Relieful este foarte variat, distingându-se patru zone fizico-geografice:
a. muntoasă: în partea central-sudică cuprinde culmea Meseşului – cu vf. Măgura Priei de 997 m şi Plopişului, prin versantul nord-estic, cu înălţimi între 600-900 m;
b. depresionară: în partea de est, reprezentată de Depresiunea Almaşului, drenată de valea Almaşului şi depresiunea Guruslăului, de pe valea Someşului;
c. deluroasă: cea mai întinsă, dar nu prea înaltă, aparţine Podişului Someşan sau platformei someşene, cu Platforma Sălăjană de 150-300 m, cu dealuri domoale, străbătute de văile largi ale Barcăului, Crasnei şi Sălajului, dar şi Dealurilor Silvaniei;
d. de câmpie: luncile largi ale râurilor Someş, Barcău, Crasna;
Relieful de măguri cristaline şi eruptive – în această grupă se încadrează o serie de măguri cu altitudini de 300-700m ce au rezultat fie prin compartimentarea şi prăbuşirea inegală a cristalinului Platformei Someşene, fie ca urmare a manifestărilor vulcanice terţiare. Ca formă de relief, măgurile cristaline se evidenţiază prin crestele lor netede şi prin denivelările accentuate faţă de regiunile limitrofe.
Măgura Şimleului, cu înălţimea de 596 m, se caracterizează prin interfluvii înguste, cu versanţi repezi, care domină regiunea înconjurătoare cu 200-300 m. Pe culme, în nordul masivului se păstrează suprafaţa unei platforme de netezire, care înclină de la 600 m, în sud, la 500 m în nord.
Măgura Chilioarei, mult mai joasă, 420 m în vârful din vestul satului Chilioara, se deosebeşte prin forma sa alungită pe direcţia nord-sud, prin văi puţin adânci şi culmea destul de teşită.
Masivul Dealul Mare – Priseaca (Masivul Ţicăului) este prezent în cadrul judeţului Sălaj numai cu versanţii săi sud-estici. Altitudinile maxime din culmea principală depăşesc 600 m. Pe lângă suprafaţa de nivelare fosilizată, întâlnită la altitudinea de 600-660 m, apare şi un al doilea nivel, cuprins între 460-520 m, puternic fragmentat de afluenţii Someşului.
Măgurile eruptive, reduse ca extindere, se impun prin forme dominante ca altitudine, prin aspectul specific de conuri şi prin caracterul radiar al reţelei hidrografice. Ele se întâlnesc în sud-vestul culmii Meseşului sub forma unor sâmburi de dimensiuni reduse, legate între ele prin înşiruiri largi. Cele mai reprezentative sunt: Măgura Moigradului (504 m); masivele Pomăt (502 m) şi Citera (502 m). În partea lor superioară se dezvoltă abrupturi cu căderi de peste 100 m, iar la partea inferioară sunt prezente largi pânze de grohotişuri.
Dealurile din vestul judeţului au caracter piemontan, atât sub aspect genetic, cât şi morfologic.
Dealul Dumbrava (558 m) are aspectul unei cueste cu orientare nordică şi reprezintă zona de legătură între Culmea Meseşului şi horstul cristalin al Ţicăului. Dacă în partea sa nordică Dealul Dumbrava domină depresiunea Guruslăului cu cca. 140 m, spre sud panta este mai lină, conformă cu înclinarea orizontului de calcar, pe care s-a dezvoltat o suprafaţă structurală, cu variate forme carstice.
Culmea Sălajului se dezvoltă sub forma unui interfluviu între depresiunile Guruslău şi Sălaj, având altitudini cuprinse între 300-400 m. Caracteristica acestei culmi este prezenţa unor mici bazinete de eroziune ai căror versanţi sunt afectaţi de pornituri de teren, cât şi de eroziune liniară. Pe orizonturile de gresii eocene din estul culmii Sălajului s-au format suprafeţe structurale (cueste), orientate spre est.
Culmea Prisnelului este prezentă în limitele judeţului Sălaj numai prin partea sa centrală şi sudică şi reprezintă sectorul cel mai înalt al Platformei Chioarului.
Constituită din gresii şi calcare eocene sau oligocene culmea se prezintă ca o suprafaţă structurală, alungită şi îngustă, ce se termină printr-o cuestă îngustă, abruptă către depresiunea Guruslău. Altitudinea culmii scade de la cca. 600 m, în sectorul nordic, până la 400 m în Gruiul din apropierea Someşului (Dealul Racoţi 438 m).
Podişul Purcăreţi-Boiu Mare-Jugăstrei se întinde la vest de culmea Prisnelului desfăşurându-se în limitele judeţului, numai cu partea sa sudică. Se prezintă sub forma unei zone alungite, situate în dreapta Someşului şi ţine de la valea Ilenzii până în regiunea Ciocmani – Poieniţa. Este o unitate structurală cu altitudini medii de 500-550 m, grefată de formaţiuni tabulare monoclinale eocene şi oligocene. Prezenţa unor orizonturi calcaroase a favorizat dezvoltarea formelor carstice de tipul doline, văi subterane, chei, suprafeţe structurale, cueste abrupte.
Dealurile Ciceului se dezvoltă doar parţial în limitele judeţului, desfăşurându-se de la vest de valea Ileanda. El se prezintă sub forma unor interfluvii alungite, perpendicular pe Someş, cu ramificaţii laterale. Din punct de vedere altimetric, altitudinea reliefului scade treptat de la 650 m în nord, la 500 m în sud.
Dealurile Şimişna-Gârbou se dezvoltă aproape în întregime în limitele judeţului Sălaj, fiind delimitate la nord şi est de valea Someşului, interfluviu Gârbou-Almaş spre vest şi „Golful Dobrichii”, la sud. Se prezintă sub forma unei platforme intens fragmentată din care s-au păstrat doar câţiva martori: vârful Nadiş (645 m), Râpa Şimişnei (613 m), Dealul Pietrosului (606 m). Dintre formele structurale se evidenţiază cele ce se desfăşoară pe mai mult de 10 km, între Bezded şi Ceaca.
Dealurile Clujului reprezintă prelungirea acestor forme din judeţul Cluj şi se prezintă sub forma unui interfluviu îngust, fragmentat de afluenţii Almaşului şi Someşului Mic. Altimetric, aceste dealuri se încadrează între 400-450 m şi foarte rar depăşesc 500 m.
Colinele Toglaciului şi Piemontul Sălăjan fac parte din platforma Sălăjană marginală, dezvoltată în vestul judeţului. Se prezintă sub forma unor interfluvii largi, slab ondulate, a căror altitudini coboară pe direcţia nord-vest şi vest, până aproape, sau sub 300 m. Colinele Toglaciului, dezvoltate între Barcău şi Crasna, se prezintă sub forma unor culmi divergente ce ocupă integral limitele judeţului, cu excepţia sectorului vestic.
Relieful de depresiuni cuprinde atât zonele joase situate la contactul cu regiunile de deal sau munte, cât şi culoarele de vale. Altitudinile generale ale reliefului depăşesc foarte rar 300m pe interfluvii sau dealurile piemontane. Prezenţa largă a formaţiunilor friabile (argile, marne, nisipuri), precum şi fragmentarea accentuată a reliefului, au determinat frecvenţa ridicată a proceselor de eroziune liniară (şiroire, ogaşe, ravene, torenţi) şi prezenţa porniturilor de mică amploare, care afectează pătura superficială de sol şi mai rar materialele deluviale.
Depresiunea centrală a Silvaniei constituie o depresiune tectonică, fiind mărginită spre sud şi est de Munţii Plopiş şi Culmea Meseşului, iar spre vest este delimitată de pintenul cristalin al Plopişului şi măgurile cristaline ale Şimleului şi Chilioarei. În ansamblu, relieful depresiunii are caracter colinar, alcătuit din culmi deluroase, orientate divergent printre cursurile principale de ape din regiune.
Depresiunea Şimleului se dezvoltă între Munţii Plopiş şi Culmea Meseşului, la sud şi est, Măgura Şimleului şi pintenul Plopişului, la nord şi interfluviu Crasna-Zalău, la est.
Altitudinea depresiunii scade de la 500m în zona de acumulare de sub munte, la 350-300 în zona largă dintre cristalinul Măgurii Şimleului şi cel al Plopişului.
Depresiunea Zalăului ocupă suprafaţa cuprinsă între Culmea Meseşului, la est şi creasta măgurilor Şimleului şi Chilioarei, la vest.
Altitudinile reliefului cad de la 450 m în zona de sub munte, la 200 m în zona de sub cele două măguri cristaline ale Şimleului şi Chilioarei.
Depresiunea Sălajului este prezentă în limitele judeţului numai cu sectoarele sudic şi central şi este mărginită, la est, de Culmea Sălajului, la vest de spaţiul cuprins între Măgura Chilioarei şi Culmea Codrului, iar, la nord, este deschisă spre Depresiunea Baia Mare.
Altitudinea reliefului este coborâtă, de 100-200 m, depăşind uneori, local, această valoare.
Depresiunea Guruslău, dezvoltată pe cursul Someşului între Turbuţa şi defileul de la Ţicău, pe o lungime de 21 km şi o lăţime de 7 km, se prezintă ca o unitate bine individualizată, limitată la vest de Culmea Sălajului, la sud şi est de abruptul Dealului Dumbrava, respectiv Culmea Prisnelului, iar la nord de Masivul Dealul Mare – Prisaca.
Trăsătura reliefului depresiunii este dată de prezenţa a 8 nivele de terasă, a conurilor de dejecţie şi a contactului dintre terasa superioară şi baza abruptului ce mărgineşte depresiunea.
Depresiunea Almaş-Agrij este dezvoltată integral în limitele administrative ale judeţului şi reprezintă compartimentul vestic al Platformei Someşene sudice. Depresiunea se individualizează, faţă de regiunile limitrofe, prin altitudinile de peste 500 m ce se menţin în interiorul ei. În vest, Culmea Meseşului o domină cu altitudinile de 200-400 m, în est cuestele oligocene şi miocene cu 100 m, iar spre sud de rîpa festonată de obârşia Almaşului.
Cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Almaşului şi Agrijului se menţine la altitudini ce depăşesc 400m şi prezintă numeroase înşeuări , astfel încât, în ansamblu, depresiunea apare sub forma unor reţele de cueste şi suprafeţe structurale, mai mult sau mai puţin conservate.
Culoarul Someşului constituie o regiune de relativă discontinuitate între Platforma Someşană nordică şi sudică. În arealul judeţului culoarul se dezvoltă între localităţile Gâlgău şi Var, separând dealurile Ciceului şi Podişul Purcăreţ – Jugăstreni de dealurile din regiunea Şimişna-Gârbou.
În ansamblu, culoarul prezintă sectoare largi de peste 2 km şi zone de îngustare de câteva sute de metri, cum sunt cele de la Rus şi între Perii Vadului şi Răstoci. Culoarul Someşului se mai caracterizează printr-o luncă bine dezvoltată şi terase etajate pe mai multe nivele.
2.2.3 Caracteristicile pedologice ale solului
În judeţul Sălaj se întâlnesc următoarele tipuri de soluri:
– soluri brune luvice;
– soluri brune argiloiluviale;
– luvisoluri albice;
– soluri negre clinohidromorfe;
– soluri aluviale şi coluviale;
– erodosoluri.
Solurile brune luvice se întind pe 110.350 ha teren agricol, reprezentând 45,8 % din suprafaţa totală agricolă a judeţului şi reprezentând tipul de sol dominant în judeţ. Ocupă în special zona în care sunt prezente întinse suprafeţe de păduri de stejar în amestec cu fag, precum şi suprafeţe mari de păşuni şi fâneţe. În partea de est a judeţului predomină solurile silvestre, mai puţin podzolite, datorită climei secetoase, iar în partea vestică datorită climei mai umede sunt răspândite soluri puternic podzolite.
Solurile brune argiloiluviale se întind pe o suprafaţă de 17 350 ha (7,2%) situate in special in zona limitrofa munţilor Meseş şi Plopiş, dar şi în Măgura Şimleului , Dealul Mare, Dealurile Şimişna şi pe terasele mai vechi din preajma râului Someş.
Luvisolurile albice ocupă o suprafaţă de 19 270 ha (80 %) şi apar intercalate printre alte tipuri de soluri , îndeosebi în partea de nord a Platformei Someşene precum şi pe culmile din preajma Meseşului şi Plopişului, într-un climat mai umed.
Solurile negre clinohidromorfe ocupă o suprafaţă de 32 770 ha (13,6%) si apar in zonele cu aspect concav ce prezintă exces de umiditate, sunt răspândite in complex cu alte soluri in majoritatea zonelor judeţului, dar mai frecvent în depresiunile Silvaniei şi Almaş-Agrij. Datorită excesului de umiditate sunt folosite în mare parte ca păşuni şi fâneţe, dar şi ca arabil în zonele mai drenate.
Solurile aluviale şi coluviale ocupă o suprafaţa de 29 883 ha (12,4%) şi se prezintă sub forma unor fâşii riverane în lungul râurilor Someş, Crasna şi Barcău, a văilor Almaş, Agrij si Zalău, precum şi pe suprafeţe mai mici în lungul numeroaselor pârâie ce străbat judeţul.
Erodosolurile ocupă o suprafaţa de 31 320 ha (13,2%) şi se întind în zonele de deal cu pantă mare, motiv pentru care orizontul fertil este supus unor procese intense de eroziune de suprafaţă, de adâncime şi pe alocuri chiar de alunecări.
Nota. Tipurile de sol de la nivelul judeţului conform datelor primite de la O.S.P.C. Sălaj – sunt prezentate în Anexa1.
2.3 Caracteristici climatice
2.3.1 REGIM CLIMATIC, SPECIFICITăţI, INFLUENţE
Din punct de vedere climatic, judeţul Sălaj, prin poziţia geografică, se încadrează în climatul temperat continental moderat, circulaţia vestică şi nord-vestică fiind predominantă.
Circulaţia maselor de aer de înălţime, precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea lui creează diferenţieri climatice, pe de o parte între vestul şi estul judeţului, iar pe de altă parte, între principalele unităţi geo-morfologice.
Regimul termic al aerului este condiţionat de altitudine, fragmentarea şi orientarea reliefului, la care se adaugă şi factorii locali, temperatura medie fiind în jur de 80 Celsius.
2.3.2 Regimul precipitaţiilor
Regimul anual al precipitaţiilor este generat de doi factori: circulaţia generală a atmosferei şi condiţiile fizico-geografice.
Advecţia de aer temperat - oceanic din direcţie vestică şi nord-vestică, mai ales vara, precum şi pătrunderea frecventă a maselor de aer rece dinspre nord sau a celor de tip temperat – continental din nord-est şi est, iarna, la care se adaugă advecţia de aer tropical – maritim din sud-vest şi sud, explică toate influenţele centrilor de acţiune atmosferică ce se resimt în această zonă.
Precipitaţiile cele mai abundente cad vara, când pe lângă procesele frontale apare şi convecţia termică intensă, determinând ploi care au mai ales caracter de aversă, fiind bogate din punct de vedere cantitativ. În timpul iernii, precipitaţiile sunt mai reduse cantitativ, deşi numărul de zile cu precipitaţii nu este mai mic.
În general, maximul pluviometric se suprapune lunilor mai – iunie, iar minimul pluviometric se înregistrează în lunile ianuarie-februarie.
În interval de 24 ore, în perioada 1991-2019, cele mai mari cantităţi de precipitaţii, s-au înregistrat la următoarele posturi pluviometrice:
Cantităţi maxime de precipitaţii înregistrate la posturi pluviometrice:
|Nr. |Data producerii |Postul pluviometric |CANT. MAX PRECIP |
|crt. | | |24 ore 1991-2019 (l/mp) |
| |31.05. 2019 |CRASNA |671.8 |
| |31.05.2019 |VARSOLT |622.9 |
| |20.06.2019 |VALCAU |- |
| |02.08.2019 |ZALHA |696.6 |
| |27.05.2019 |NUSFALAU |- |
| |08.06.2018 |SIMLEUL SILVANIEI |661.8 |
| |25.07.2018 |BUCIUMI |655.5 |
| |08.06.2018 |ŞIMLEUL SILVANIEI |145.13 |
| |25.07.2018 |BUCIUMI |145.13 |
| |08.06.2017 |BUCIUMI |71.7 |
| |08.06.2017 |MESTEACĂNU |66.9 |
| |08.06.2017 |BORLA |64.8 |
| |08.06.2017 |NUŞFALĂU |62.7 |
| |13.06.2016 |DRAGU |69.2 |
| |24.05.2016 |JIBOU |51.5 |
| |30.05.2016 |ZALĂU |53.4 |
| |30.05.2016 |MESEŞENII DE JOS |48.0 |
| |26.09.2015 |ALMAŞU |56.8 |
| |27.05.2015 |RĂSTOCI |71.0 |
| |27.05.2015 |ZALHA |70.7 |
| |27.05.2015 |JIBOU |59.2 |
| |27.05.2015 |BORLA |55.6 |
| |27.05.2015 |HIDA |53.5 |
| |27.05.2015 |NUŞFALĂU |56.8 |
| |27.05.2015 |VALCĂU |54.3 |
| |27.05.2015 |SĂRMĂŞAG |49.0 |
| |27.05.2015 |ZALNOC |49.0 |
| |27.05.2015 |BĂNIŞOR |48.9 |
| |10.08.2013 |CRASNA |102.5 |
| |10.06.2012 |MESTEACANU |63.8 |
| |21.06.2010 |BUCIUMI |95.3 |
| |24.07.2010 |CRASNA |77.0 |
| |29.06.2009 |ŞIMLEU-SILVANIEI |46.4 |
| |25.07.2008 |RĂSTOCI |79.2 |
| |12.09.2007 |BUCIUMI |77.7 |
| |8.08.2006 |ZALĂU |55.6 |
| |24.08.2005 |SĂRMĂŞAG |60.6 |
| |10.07.2004 |ZALNOC |111.0 |
| |15.06.1997 |MARCA |80,8 |
| |24.06.1996 |ŞIMLEU-SILVANIEI |80,0 |
| |10.06.1999 |BANISOR |71,5 |
| |27.08.1995 |VALCĂU DE JOS |82,5 |
| |22.08.1995 |BUCIUMI |70,7 |
| |30.06.1994 |JIBOU |112,0 |
| |18.07.1993 |SÂNMIHAIU-ALMAŞULUI |112.2 |
| |1992 |CRASNA |64,2 |
| |1992 |STÂRCIU |60,2 |
| |1991 |ZALĂU |60,3 |
Notă: Datele referitoare la cantităţile de precipitaţii căzute şi asupra fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate în cadrul judeţului, se primesc de la posturile pluviometrice şi de la staţia meteorologică Zalău.
Menţionam că prin implementarea programului Deswat se monitorizează automat datele privind precipitaţiile la staţiile hidrometrice : Almaş, Hida, Răstoci, Crasna, Şimleu-Silvaniei, Borla şi la posturile pluviometrice: Zalnoc, Sălăţig, Zalha, Meseşenii de Jos, Stârciu, Bănişor, Buciumi, Mesteacănu, Jibou, precum şi nivelul, temperatura aerului, temperatura apei la staţiile hidrometrice Almaş, Hida, Răstoci, Crasna, Şimleu-Silvaniei, Borla.
2.3.3 Temperaturi lunare şi anuale
Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate pe văile ţinutului cu climă de dealuri, 9,6 0C la Zalău şi mai coborâte pe vârfurile înalte ale munţilor (sub 6 0C). Mediile lunii cele mai calde (iulie) sunt mai mari în ţinutul deluros (20 0C) la Zalău şi mai mici în sectorul montan (15 0C), iar mediile lunii cele mai reci (ianuarie), înregistrează valori de - 2,4 0C la Zalău şi valori de sub - 4,5 0C pe culmile muntoase înalte. Maximele absolute au atins 38,5 0C la Zalău (16 aug 1952), 37 0C la Şimleul Silvaniei (29 iul 1936), 36,8 0C la Hida (16 aug 1962), şi cca 30- 32 0C pe culmile muntoase înalte. Minimele absolute au fost mai puţin excesive, ele atingând - 29.5 0C la Purcăreţi (28 ianuarie 1954), - 27,2 0C la Hida (4 feb 1950), - 25,4 0C la Şimleul Silvaniei (17 ian. 1940) şi în jur de -30 0C pe culmile muntoase înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ creşte de la 120 - 130 în ţinutul de dealuri, la 150 - 160 în ţinutul muntos.
Circulaţia maselor de aer de înălţime, precum şi relieful, prin aspectul şi altitudinea lui creează diferenţieri climatice, pe de o parte între vestul şi estul judeţului, iar pe de altă parte, între principalele unităţi geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8 0C şi 9 0C în cea mai mare parte a judeţului, excepţie făcând culmile mai înalte ale munţilor Meseş şi Plopiş, precum şi zona dealurilor înalte Şimişna – Gârbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 0C şi 8 0C.
Datele meteorologice : temperatura lunară a aerului (medie, maximă, minimă și ziua în care s-a înregistrat maxima/minima), precipitațiile atmosferice (cantitatea lunară, cantitatea maximă pe 24 de ore și ziua în care s-a înregistrat maxima), numărul de zile cu fenomene meteorologice periculoase (vijelie, vânt tare, grindină și oraj), din intervalul 2018-2019, înregistrate la Stația Meteorologică Județeană Zalău.
|Luna |Tmed |Tmax |Ziua Tmax |Tmin |Ziua Tmin |
| |(℃) |(℃) | |(℃) | |
|Almaș |Almașu |42.7 |01.05.2019 |0.148 |06.09.2019 |
|Almaș |Hida |54.2 |24.05.2019 |0.250 |24.11.2019 |
|Agrij |Românași |53.0 |21.05.2019 |0.160 |21.10.2019 |
|Zalău |Borla |67.3 |21.05.2019 |0.186 |12.08.2019 |
|Someș |Răstoci |791 |23.05.2019 |14.6 |27.10.2019 |
|Poiana |Poiana Blenchi |11.9 |16.03.2019 |sec |28.08.2019 |
|Crasna |Crasna |74.4 |28.05.2019 |0.050 |14.09.2019 |
|Crasna |Șimleu Silvaniei |23.9 |31.05.2019 |0.112 |23.10.2019 |
|Almaş |Almaşu |32.0 |13.06.2018 |0.124 |27.12.2018 |
|Almaş |Hida |39.6 |14.06.2018 |0.300 |09.10.2018 |
|Agrij |Românaşi |114 |24.10.2018 |0.180 |29.10.2018 |
|Zalău |Borla |40.9 |17.03.2018 |0.186 |12.08.2018 |
|Someş |Răstoci |340 |18.03.2018 |12.2 |16.10.2018 |
|Poiana |Poiana Blenchi |11.3 |18.03.2018 |sec |14.08.2018 |
|Crasna |Crasna |34.8 |17.03.2018 |0.070 |21.09.2018 |
|Crasna |Şimleu Silvaniei |16.01 |18.03.2018 |0.090 |17.09.2018 |
|Someş |Răstoci |2300 |13.05.1970 |4.79 |15.12.1983 |
|Crasna |Crasna |204 |4.10.1998 |0.012 |28.01.1964 |
|Crasna |Şimleu-Silvaniei |203 |23.07.1974 |0.010 |03.08.1963 |
|Almaşu |Almaşu |400 |31.07.1980 |0.012 |02.03.1974 |
|Almaşu |Hida |538 |31.07.1980 |0.007 |23.01.1964 |
|Agrij |Românaşi |247 |22.06.2010 |0.040 |25.11.1986 |
|Zalău |Zalău |61 |21.06.2010 |0.000 |02.08.1986 |
|Zalău |Crişeni |85 |22.06.2010 |0.008 |22.09.1973 |
|Zalău |Borla |143 |31.08.1989 |0.045 |11.01.1973 |
|Mita |Zalău |52.2 |01.07.1998 |0.004 |24.08.1976 |
|Barcău |Valcău de Sus |60.8 |21.08.1999 |0.036 |01.01.1992 |
|Barcău |Nuşfalău |212 |25.07.1980 |0.017 |13.01.1964 |
|Barcău |Marca |157 |23.07.1974 |0.097 |20.07.1972 |
|Poiana |Poiana Blenchi |207 |30.06.1998 |0.000 |16.09.1986 |
În perioada de primăvara, când precipitaţiile căzute se suprapun topirii stratului de zăpadă acumulat anterior şi în condiţiile pantelor reduse şi al numărului mare de organisme torenţiale, se produc revărsări ale cursurilor de apă, acest fenomen fiind prezent şi în perioada de vară, datorat precipitaţiilor sub forma de averse de ploaie, care pot determina cantităţi însemnate de apă în perioade scurte de timp, determinând scurgeri de pe versanţi şi creşterea nivelurilor râurilor peste cotele de apărare. Mai rar, revărsările au loc în perioada de toamnă sau de iarnă.
Tabelul 2.4.2 Nivelurile maxime atinse în perioada 2018-2019, pe cursurile de apă care au depăşit cotele de apărare au fost :
|Nr. Crt. |Data |Râul |Staţia hidro |Nivel mex(cm) |Dep.ca |
| | | | | |(cm) |
|1 |01.05.2019 |Almaș |Almașu |245 |CI+25 |
|2 |24.05.2019 |Almaș |Hida |170 |- |
|3 |21.05.2019 |Agrij |Românași |110 |CA+10 |
|4 |21.05.2019 |Zalău |Borla |332 |CP+2 |
|5 |23.05.2019 |Someș |Răstoci |478 |CA+98 |
|6 |16.03.2019 |Poiana |Poiana Blenchi |82 |- |
|7 |28.05.2019 |Crasna |Crasna |290 |CA+90 |
|8 |31.05.2019 |Crasna |Șimleu Silvaniei |386 |CA+86 |
|9 |13.06.2018 |Almaș |Almașu |210 |CA+50 |
|10 |14.06.2018 |Almaș |Hida |149 |- |
|11 |24.10.2018 |Agrij |Românași |195 |CI +45 |
|12 |17.03.2018 |Zalău |Borla |250 |CA |
|13 |18.03.2018 |Someș |Răstoci |280 |- |
|14 |18.03.2018 |Poiana |Poiana Blenchi |80 |- |
|15 |17.03.2018 |Crasna |Crasna |200 |CA |
|16 |18.03.2018 |Crasna |Șimleu Silvaniei |288 |- |
2.4.2 Bazine hidrografice
Bazinul hidrografic Someş-Tisa este situat în partea de nord şi nord-vest a ţării, delimitat la nord de graniţa cu Ucraina, la vest de graniţa cu Republica Ungara, iar pe teritoriul ţării se învecinează cu bazinul hidrografic al Siretului la est, bazinul Mureşului la sud şi bazinul Crişurilor la sud-vest.
Suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 22.380 km2 reprezentând 9,5% din suprafaţa ţarii, fiind format pe teritoriul României de râurile Tisa (inclusiv Turul), Someş si Crasna. Suprafeţele bazinelor hidrografice componente sunt următoarele: 15.740 km2 suprafaţa bazinului râului Someş, 2.100 km2 suprafaţa bazinului râului Crasna si 4.540 km2 cea a bazinului râului Tisa.
Bazinul Someş
Someşul izvorăşte din Munţii Rodnei şi până la confluenţa cu Someşu Mic, poartă numele de Someşu Mare. Cele 403 cursuri de apă codificate totalizează o lungime de 5.528 km (7% din lungimea totală pe tara). Suprafaţa bazinului este de 15.740 km2 şi reprezintă 7% din suprafaţa ţării şi 71% din suprafaţa spaţiului hidrografic Someş – Tisa.
Densitatea medie a reţelei este de 0,35%, ea fiind mai mare în zonele de munte și mai mică în Câmpia Transilvaniei, iar suprafaţa fondului forestier este de 4.688 km2, ceea ce reprezintă 29,8% din suprafaţa bazinului hidrografic.
Principalele râuri sunt: - Someşul (inclusiv Someşu Mare) cu o lungime de 376 km până la ieşirea din ţară. Someşu Mare are o lungime de 130 km şi o suprafaţa de 5033 km2 şi o uşoară asimetrie în favoarea părţii stângi a bazinului. Pentru întregul bazin al Someşului asimetria de stânga devine puternică între localităţile Dej şi Ardusat pentru a se schimba pe sensul invers după primirea Lăpuşului pe partea dreaptă.
Afluenţi principali sunt: r. Sieu – cu lungime de 71 km/ suprafaţa de 1818 km2, Almaşu – cu lungime de 68 km/ suprafaţa de 813 km2 şi Lăpuşul – cu lungime de 119 km/ suprafaţa de 1875 km2.
Bazinul Crasna
Cuprinde 54 cursuri de apă codificate cu o lungime totală de 708 km (0,9 % din lungimea totală pe ţară). Suprafaţa este de 2100 km2, adică 0,9 % din suprafaţa ţării şi 9 % din cea a spaţiului hidrografic Someş Tisa. Densitatea medie a reţelei este de 0,34 % scăzând treptat din amonte în aval. Fondul forestier acoperă o suprafaţă de 331 km2, adică 15,8 % din suprafaţa bazinului hidrografic.
Râul Crasna are o lungime de 134 km de la izvor până la frontiera cu Ungaria şi o asimetrie în favoarea părţii drepte a bazinului până la staţia Domăneşti, de unde situaţia se inversează. Afluenţii principali sunt: Zalăul, Maja şi Maria, toţi cu debite nesemnificative şi cu lungimi ce nu depăşesc 38 km.
2.4.3 Lacuri şi iazuri
Lacul Cehei este situat în apropierea localităţii Cehei, teritoriul administrativ al oraşului Şimleul Silvaniei, amplasat la altitudinea de 198 m. Intră în categoria lacurilor de deal si podiş.
A luat naştere in formaţiuni aluvionare cuaternare, ce se suprapun unor depozite de argile şi marne pontiene. Are un diametru de 623 x 422,5 m şi adâncime maximă de 2,6 m.
Se găseşte într-o stare avansata de colmatare, cu ochiul de apă redus la o suprafaţă de 1,3 ha. Vegetaţia este dezvoltată centrifug.
Rezervaţia naturală Balta Cehei este situată în lunca larga a râului Crasna, în apropiere de localitatea Cehei şi reprezintă unul din rarele situri naturale cu vegetaţie acvatica a judeţului.
Lacul este format în formaţiunile aluvionare cuaternare ce se suprapun unor depozite de argile şi marne pontiene, este un lac de deal și podiş, amplasat la altitudinea de 198 m.
Este poziţionat într-un bazinet şi alimentat de apele de suprafaţa şi revărsările râului Crasna. Suprafaţa lacului este de 128,125 mp şi are adâncime maximă de 2,6 m.
Vegetaţia palustră a lacului este dezvoltată centrifug şi formată cu precădere din trestie şi specii helo-higrofite ca: Utricularia vulgaris, Hydrocharis morsus - ranae (iarba broaştelor), Scutellaria galericulata (mirgau), Glyceria maxima (mâna de apă), Galium uliginosum, Sparganium simplex (buzdugan), Ranunculus sceleratus (boglari).
Fauna este tipica unei astfel de zone, fiind compusă din: coleoptere acvatice, heteroptere, viermi, crustacee acvatice, păsări acvatice: Anas platyrhynchos, Ixobrychus.
Lacul Benesat este situat pe teritoriul localităţii Benesat, în apropiere de DN 108A Zalău - Baia Mare. S-a format în urma inundaţiilor din 1970 într-o parte a albiei Someşului şi ulterior prin dragare. Fundul lacului este mlăştinos, are o suprafaţă de 4,5 ha, o adâncimea medie este de 2 m şi o adâncimea maximă de 3 m.
În perioada 2003 - 2004 a fost populat cu crap şi caras, iar pe lângă aceste specii se mai întâlnesc şalăul, bibanul, ştiuca sau somnul.
2.4.4 Lacuri de acumulare
Barajul şi lacul de acumulare Vârşolţ este amplasat pe râul Crasna la circa 1 Km amonte de localitatea Vârşolţ şi reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru localităţile: Zalău, ȘimleuSilvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla,
Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
În situaţia ruperii barajului, ar fi afectate localităţile: Vârşolţ, Recea, Pericei, Şimleu Silvaniei, Cehei, Giurtelecu Şimleului, Măerişte, Sărmăşag, Derşida, Bobota şi importante suprafeţe de teren adiacente.
Barajul şi lacul de acumulare Sălăţig este amplasat pe pârâul Mineu, în amonte de localitatea Sălăţig, la 1,2 km de confluenţa cu valea Sălajului, judeţul Sălaj.
În situaţia ruperii barajului ar fi afectate următoarele localităţi: Sălăţig, Nadiş, Cehu Silvaniei, Motiş, Ulciug şi importante suprafeţe de teren agricol adiacente.
Barajul şi lacul de acumulare nepermanentă Cuceu este un baraj de pământ, de tip omogen, din materiale locale, de secţiune trapezoidală, având ambele taluze înierbate, amplasat pe râul Apa Sărată, la cca. 4 km amonte de oraşul Jibou, jud. Sălaj și la cca. 1 km aval de confluența pr. Cuceu cu râul Apa Sărată; accesul la baraj este asigurat prin E81 Cluj – Satu Mare, 1H Crișeni - Jibou și de DJ 20 spre Cuceu. Barajul asigură realizarea unei acumulări nepermanente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (prin atenuarea undelor de viitură) a localităţii Jibou;
Tabel 2.4.4 Lacuri de acumulare
|Nr. |Denumire lac |Amplasament |Suprafaţa la NNR |Volum |Tip baraj |Folosințe |Posibil. de |
|crt. | | |(ha) |N.N.R. - mil | | |golire |
| | | | |mc | | | |
|1. |Ac. Vârşolţ |Vârşolţ |456 |15.79 |Pământ, pereat, |Alimentare | |
| | | | | |anroc- ament piatra|cu apa | |
| | | | | | |Atenuarea undelor | |
| | | | | | |de viitura Pescuit| |
| | | | | | |sportiv | |
|2. |Ac. Sălăţig |Sălăţig |22 |0.365 |Pământ, pereat cu |Atenuarea undelor | |
| | | | | |dale de beton |de viitură | |
| | | | | | |Pescuit sportiv | |
|3. |Acumularea |Amonte Jibou | |0.65 |Pământ |Atenuarea undelor | |
| |nepermanenta CUCEU | | | | |de viitură | |
2.4.5 Acumulări piscicole
Suprafaţa luciilor de apă cu amenajări piscicole este de 4,56 ha.
Activitatea de producţie şi comercializare este realizată în cadrul societăţilor comerciale și ferme individuale, după cum urmează:
1. SC Piscicola SRL: Exploataţie piscicolă Cehu Silvaniei: Curs apă r. Sălaj
2. SC Păstrăvul Sfăraş SRL – Microfermă piscicolă pentru creşterea păstrăvilor loc. Sfăraş – curs de apă necodificat „Trei Izvoare”
3. SC Brant SRL Şimleu-Silvaniei – Amenajare piscicolă - curs de apă necodificat
• suprafaţa totală a celor 6 lacuri amenajate la NNR: 4,01 ha.
4. Ghile Traian P.F.A. –extravilan loc. Iaz, comuna Plopiş, Curs apă Valea Iazului
• lac de pescuit sportiv – 0,35 ha
• 4 bazine – 0,05ha/fiecare
2.4.6 Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.)
Pentru reducerea riscului la dezastre (inundaţii) în judeţul nostru au fost întreprinse diferite acţiuni. Menţionăm în acest sens o lucrare de investiţie realizată/finalizată în anul 2010 sub denumirea: „Îmbunătăţirea siguranţei Barajului de acumulare Vârşolţ” în valoarea de 61.000.000 lei care a constat în:
- Lucrări de etanşare a barajului şi fundaţiei, constând în implantarea unei membrane pe bază de bentonită pe toată lungimea digului;
- Amenajări antierozionale ale conturului lacului;
- Lucrări de reducere a aportului aluvional amonte de acumulare;
- Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv avertizarea şi alarmarea (montarea a 7 sirene electronice comandate individual local şi centralizat prin 2 centrale de alarmare dispuse: 1 la dispecerat SGA şi 1 la dispecerat ISU).
Tabel 2.4.6 Obiective de infrastructură, de îmbunătăţiri funciare la data de 31.01.2020 (conform datelor furnizate de A.N.I.F. – F.T.I.F. Sălaj)
|Nr. |Felul amenajării |Supraf. |Metode utilizate |Denumirea lucrării |UM |Cantitate la |Factorii de risc la care ar putea|
|crt. | |Amenaj | | | |31.05.2016 |fi expuse lucrările |
| | |(ha) | | | | | |
|1 |Lucrări de |14323 |Desecare cu evacuare|Canale de desecare |km |658,66 |Inundaţii, bombardamente |
| |desecare | |gravitaţiona-lă |Drenuri absorbante |km |796,061 | |
| | | | |Drenuri colectoare |km |271,61 | |
| | | | |Guri de evacuare |buc |705 | |
| | | | |Cămine vizitare |buc |5 | |
| | | | |Puţuri hidrogeologice |buc |15 | |
| | | | |Podeţe tubulare | | | |
| | | | |Podeţe dalate si casetate |buc |390 | |
| | | | |Construcţii de exploatare |buc |55 | |
| | | | |Căderi | | | |
| | | | | |buc |1 | |
| | | | | | | | |
| | | | | |buc |17 | |
|2 |Lucrări pentru |119161 |Combaterea eroziunii|Drumuri antierozionale |km |2609,8 |Inundaţii, bombardamente, |
| |combaterea | |de suprafaţă a | | | |alunecări de teren, acte |
| |eroziunii solului | |solului produsă prin|Drenuri absorbante | | |teroriste |
| | | |scurgerea apelor |Drenuri colectoare |km |1896,36 | |
| | | |pluviale de pe |Guri de evacuare |km |775,008 | |
| | | |terenurile agricole |Cămine vizitare |buc |2104 | |
| | | |în pantă |Canale de evacuare |buc |378 | |
| | | |Combaterea eroziunii|Debuşee |km |1479,211 | |
| | | |în adâncime |Căderi |km |432,625 | |
| | | |Combaterea |Podeţe tubulare |buc |3612 | |
| | | |proceselor de |Podeţe dalate si casetate |buc |2961 | |
| | | |degradare asociate |Văi, ravene |buc |115 | |
| | | |eroziunii solului pe|Baraje pamânt | | | |
| | | |terenurile agricole |Baraje zidărie |km |111,842 | |
| | | |în pantă (alunecări |Gbioane |buc |19 | |
| | | |de teren,exces de |Traverse |buc |278 | |
| | | |umiditate) |Praguri |buc |150 | |
| | | | |Cleionaje duble |buc |45 | |
| | | | |Vaduri pereate |buc |91 | |
| | | | |Consolidări de mal |buc |4221 | |
| | | | |Valuri de pamânt |buc |474 | |
| | | | |Terase |ml |161 | |
| | | | |Gărduleţe coastă |ml |45000 | |
| | | | |Plantaţii antierozionale |miiml |1922 | |
| | | | |Împrejmuiri plantaţii |ml |56000 | |
| | | | |Captări izvoare | |825,3 | |
| | | | |Construcţii de exploatare |ha | | |
| | | | | | |13792 | |
| | | | | |ml | | |
| | | | | |buc |1 | |
| | | | | | |2 | |
Tabel 2.4.6 Regularizări
|Nr. |Denumire regularizare |Curs de apă |Cod cadastral |
|crt. |/localizare | | |
| | | |masculin |feminin |
| |JUDEŢUL SĂLAJ |243525 |119662 |123863 |
| |MUNICIPIUL ZALĂU |69087 |33406 |35681 |
| |CEHU SILVANIEI |7519 |3599 |3920 |
| |JIBOU |11697 |5788 |5909 |
| |ŞIMLEU SILVANIEI |17305 |8403 |8902 |
| |AGRIJ |1420 |706 |714 |
| |ALMAŞU |1961 |944 |1017 |
| |BĂBENI |1554 |727 |827 |
| |BĂLAN |3732 |1880 |1852 |
| |BĂNIŞOR |1914 |946 |968 |
| |BENESAT |1415 |694 |721 |
| |BOBOTA |3891 |1973 |1918 |
| |BOCŞA |3376 |1676 |1700 |
| |BOGHIŞ |1942 |974 |968 |
| |BUCIUMI |2544 |1309 |1235 |
| |CAMĂR |1642 |796 |846 |
| |CARASTELEC |1037 |492 |545 |
| |CHIEŞD |2547 |1283 |1264 |
| |CIZER |2210 |1092 |1118 |
| |COŞEIU |1141 |572 |569 |
| |CRASNA |6701 |3239 |3462 |
| |CREACA |2773 |1398 |1375 |
| |CRISTOLŢ |1175 |592 |583 |
| |CRIŞENI |3285 |1629 |1656 |
| |CUZĂPLAC |1600 |818 |782 |
| |DOBRIN |1645 |814 |831 |
| |DRAGU |1421 |713 |708 |
| |FILDU DE JOS |1345 |665 |680 |
| |GÂLGĂU |2342 |1149 |1193 |
| |GÂRBOU |2022 |1031 |991 |
| |HALMĂŞD |2354 |1171 |1183 |
| |HERECLEAN |3922 |1937 |1985 |
| |HIDA |2619 |1304 |1315 |
| |HORATU CRASNEI |2539 |1294 |1245 |
| |ILEANDA |2411 |1191 |1220 |
| |IP |3706 |1827 |1879 |
| |LETCA |1695 |789 |906 |
| |LOZNA |918 |435 |483 |
| |MARCA |2589 |1289 |1300 |
| |MĂERIŞTE |2871 |1411 |1460 |
| |MESEŞENII DE JOS |3117 |1578 |1539 |
| |MIRŞID |2411 |1181 |1230 |
| |NĂPRADEA |2664 |1324 |1340 |
| |NUŞFALĂU |3964 |1927 |2037 |
| |PERICEI |3758 |1905 |1853 |
| |PLOPIŞ |2526 |1269 |1257 |
| |POIANA BLENCHII |1159 |594 |565 |
| |ROMÂNAŞI |3216 |1648 |1568 |
| |RUS |1003 |483 |520 |
| |SĂLĂŢIG |2628 |1292 |1336 |
| |SÂG |3256 |1632 |1624 |
| |SÂNMIHAIU ALMAŞULUI |1679 |845 |834 |
| |SOMEŞ – ODORHEI |2764 |1336 |1428 |
| |SURDUC |3680 |1815 |1865 |
| |ŞAMŞUD |1866 |930 |936 |
| |SĂRMĂŞAG |6586 |3245 |3341 |
| |ŞIMIŞNA |1141 |564 |577 |
| |TREZNEA |1049 |526 |523 |
| |VALCĂU DE JOS |3150 |1627 |1523 |
| |VÂRŞOLŢ |2251 |1111 |1140 |
| |ZALHA |815 |407 |408 |
| |ZIMBOR |975 |467 |508 |
2.5.2 Structură demografică
Structura populaţiei judeţului Sălaj conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj la data de 30.04.2020, este prezentată în tabelele următoare.
Tabel 2.5.2.1 Populația stabilă după etnie
|ETNIE |NUMĂR PERSOANE |PROCENTAJ (%) |
|TOTAL JUDEŢ | 224384 |100 |
|ROMÂNI |148396 |60.55 |
|MAGHIARI |50177 |22.34 |
|ROMI |15004 |6.12 |
|UCRAINENI |29 |0.01 |
|GERMANI |57 |0.02 |
|RUŞI – LIPOVENI |5 |0.00 |
|SLOVACI |1118 |0.46 |
|BULGARI |3 |0.00 |
|GRECI |4 |0.00 |
|ITALIENI |40 |0.02 |
|EVREI |5 |0.00 |
|POLONEZI |4 |0.00 |
|CEANGĂI |13 |0.01 |
|ALTE ETNIE |57 |0.02 |
Populația stabilă după etnie - județ, municipiu, orașe, comune, recensământul populației și al locuințelor 2011 este prezentată în Anexa 3.
Tabel 2.5.2.2 Repartiţia populaţiei după religie
|RELIGIE |NUMĂR PERSOANE |PROCENTAJ (%) |
|Total judeţ | 224384 |100 |
|Ortodoxă | 138032 |56.31 |
|Romano – catolică |5340 |2.17 |
|Reformată |42128 |17.18 |
|Penticostală |10358 |4.22 |
|Greco – catolică |5726 |2.33 |
|Babtistă |8293 |3.38 |
|Adventistă de ziua a şaptea |797 |0.32 |
|Musulmană |28 |0.01 |
|Unitariană |46 |0.01 |
|Martorii lui Iehova |1838 |0.74 |
|Creştină după evanghelie |756 |0.30 |
|Creştină după ritualul vechi |25 |0.01 |
|Evanghelică lutherană |11 |0.00 |
|Ortodoxă sârbă |25 |0.01 |
|Evanghelică |184 |0.07 |
|Evanghelică de confesiune augustană |11 |0.00 |
|Mozaică |7 |0.00 |
|Altă religie |520 |0.21 |
|Fără religie |279 |0.11 |
|Atei |93 |0.03 |
|Informaţie nedisponibilă |9887 |4.03 |
Repartiţia detaliată a populaţiei după religie pentru fiecare localitate este prezentată în Anexa 4.
2.5.3 Mişcarea naturală
În perioada 1992-2019, distribuţia teritorială a populaţiei a suferit modificări importante ca tendinţă şi intensitate datorită fenomenelor demografice, dar în special datorită fluxurilor migratorii interne şi externe ca rezultat al impactului evoluţiei social-economice a judeţului nostru.
Tabel 2.5.3 Mişcarea naturală a populaţiei în anul 2020, în judeţul Sălaj şi pe localităţi (conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj la data de 30.04.2020 conform statisticii din anul 2018)
| |Născuţi – vii |Decedaţi |Sporul natural |Căsătorii |Divorţuri |Născuţi morţi |Decedaţi sub 1 |
| | | | | | | |an |
|Total Judeţ |2571 |3116 |-545 |1416 |363 |14 |27 |
|Mun. ZALĂU |717 |429 |288 |565 |139 |3 |- |
|Oraş CEHU SILVANIEI |59 |113 |-54 |52 |9 |2 |- |
|Oraş JIBOU |143 |131 |12 |73 |29 |- |6 |
|Oraş ŞIMLEU SILVANIEI |198 |168 |30 |83 |39 |3 |1 |
|AGRIJ |12 |14 |-2 |3 |1 |- |- |
|ALMAŞU |12 |34 |-22 |5 |2 |- |- |
|BĂBENI |5 |50 |-45 |9 |- |- |1 |
|BĂLAN |45 |61 |-16 |17 |1 |- |2 |
|BĂNIŞOR |15 |35 |-20 |10 |4 |- |- |
|BENESAT |4 |32 |-28 |6 |3 |- |- |
|BOBOTA |42 |61 |-19 |7 |6 |- |- |
|BOCŞA |32 |64 |-32 |13 |3 |- |1 |
|BOGHIŞ |32 |24 |8 |9 |1 |- |- |
|BUCIUMI |27 |65 |-38 |11 |3 |- |- |
|CAMĂR |18 |26 |-8 |9 |- |- |- |
|CARASTELEC |4 |20 |-16 |6 |- |- |- |
|CHIEŞD |27 |30 |-3 |21 |3 |1 |- |
|CIZER |28 |29 |-1 |8 |1 |- |- |
|COŞEIU |15 |24 |-9 |6 |- |- |- |
|CRASNA |81 |90 |-9 |45 |3 |- |1 |
|CREACA |30 |47 |-17 |13 |3 |1 |1 |
|CRISTOLŢ |8 |25 |-17 |3 |1 |- |- |
|CRIŞENI |30 |28 |2 |9 |11 |- |- |
|CUZĂPLAC |19 |40 |-21 |6 |2 |- |- |
|DOBRIN |12 |30 |-18 |5 |2 |- |- |
|DRAGU |33 |17 |16 |6 |- |- |- |
|FILDU DE JOS |23 |20 |3 |5 |3 |- |- |
|GÂLGĂU |28 |40 |-12 |11 |5 |- |1 |
|GÂRBOU |31 |46 |-15 |8 |2 |- |2 |
|HALMĂŞD |29 |42 |-13 |10 |3 |- |- |
|HERECLEAN |36 |60 |-24 |18 |5 |1 |- |
|HIDA |24 |61 |-37 |11 |4 |- |1 |
|Horoatu Crasnei |33 |39 |-6 |9 |4 |1 |- |
|ILEANDA |38 |33 |5 |13 |4 |- |4 |
|IP |37 |48 |-11 |19 |2 |- |- |
|LETCA |17 |39 |-22 |3 |3 |- |- |
|LOZNA |11 |17 |-6 |3 |- |- |- |
|MARCA |24 |48 |-24 |13 |1 |- |- |
|MĂERIŞTE |20 |68 |-48 |11 |1 |- |- |
|Meseşenii de Jos |29 |50 |-21 |11 |7 |- |- |
|MIRŞID |28 |36 |-8 |9 |1 |- |- |
|NĂPRADEA |30 |38 |-8 |10 |3 |- |- |
|NUŞFALĂU |45 |54 |-9 |27 |3 |- |1 |
|PERICEI |27 |47 |-20 |23 |5 |- |- |
|PLOPIŞ |30 |39 |-9 |14 |3 |- |- |
|POIANA BLENCHII |16 |25 |-9 |4 |2 |- |- |
|ROMÂNAŞI |39 |41 |-2 |19 |2 |- |- |
|RUS |5 |21 |-16 |9 |3 |- |1 |
|SĂLĂŢIG |19 |48 |-29 |21 |4 |1 |1 |
|SÂG |35 |48 |-13 |14 |3 |- |- |
|SÂNMIHAIU ALMAŞULUI |21 |33 |-12 |9 |1 |1 |- |
|Someş – Odorhei |30 |45 |-15 |12 |4 |- |- |
|SURDUC |43 |81 |-38 |16 |4 |- |2 |
|ŞAMŞUD |27 |23 |4 |14 |1 |- |- |
|SĂRMĂŞAG |69 |74 |-5 |34 |7 |- |1 |
|ŞIMIŞNA |8 |33 |-25 |4 |- |- |- |
|TREZNEA |14 |15 |-1 |6 |1 |- |- |
|Valcău de Jos |27 |45 |-18 |11 |1 |- |- |
|VÂRŞOLŢ |15 |37 |-22 |11 |1 |- |- |
|ZALHA |6 |15 |-9 |1 |3 |- |- |
|ZIMBOR |9 |20 |-11 |3 |1 |- |- |
2.5.4 Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări
Densitatea populaţiei avut evoluţii fluctuante în perioada 1992 – 2019. Astfel recensământului din 1992 erau 69 loc./km2, conform recensământului din 2002 erau 64,2 loc./km2, conform recensământului din 2011 erau 58,1 loc./km2, iar conform ultimelor date furnizate de I.N.S. – D.J.S. Sălaj avem o densitate demografică de 63,0 loc./km2.
Din totalul populaţiei de (243525), 105608 (43,37%) de persoane reprezintă populaţia din mediul urban, iar 137917 (56.63%) de persoane reprezintă populaţia din mediul rural.
Tabel 2.5.4 Densitatea populaţiei pe localităţi:
| |Populaţia după domiciliu |Suprafaţa unităţii administrative |Densitatea |
| |la 1 ianuarie 2020 |(la sfârşitul anului 2014) |populaţiei |
| |( date provizorii ) |-km2- |( date provizorii ) |
| |-persoane- | |-locuitori/km2- |
|Judeţul Sălaj |243525 |3864,4 |63,0 |
|MUNICIPIUL ZALĂU |69087 |90,1 |766,8 |
|CEHU SILVANIEI |7519 |67,8 |110,9 |
|JIBOU |11697 |64,7 |180,8 |
|ŞIMLEU SILVANIEI |17305 |62,3 |277,8 |
|AGRIJ |1420 |33,0 |43,0 |
|ALMAŞU |1961 |159,7 |12,3 |
|BĂBENI |1554 |53,9 |28,8 |
|BĂLAN |3732 |94,7 |39,4 |
|BĂNIŞOR |1914 |32,1 |59,6 |
|BENESAT |1415 |28,7 |49,3 |
|BOBOTA |3891 |63,5 |61,3 |
|BOCŞA |3376 |47,3 |71,4 |
|BOGHIŞ |1942 |30,3 |64,1 |
|BUCIUMI |2544 |96,3 |26,4 |
|CAMĂR |1642 |39,8 |41,3 |
|CARASTELEC |1037 |39,1 |26,5 |
|CHIEŞD |2547 |43,4 |58,7 |
|CIZER |2210 |71,2 |31,0 |
|COŞEIU |1141 |34,3 |33,3 |
|CRASNA |6701 |67,1 |99,9 |
|CREACA |2773 |74,2 |37,4 |
|CRISTOLŢ |1175 |44,7 |26,3 |
|CRIŞENI |3285 |32,8 |100,2 |
|CUZĂPLAC |1600 |109,2 |14,7 |
|DOBRIN |1645 |40,0 |41,1 |
|DRAGU |1421 |87,9 |16,2 |
|FILDU DE JOS |1345 |62,9 |21,4 |
|GÂLGĂU |2342 |75,3 |31,1 |
|GÂRBOU |2022 |100,6 |20,1 |
|HALMĂŞD |2354 |59,8 |39,4 |
|HERECLEAN |3922 |71,6 |54,8 |
|HIDA |2619 |101,7 |25,8 |
|HORATU CRASNEI |2539 |84,4 |30,1 |
|ILEANDA |2411 |87,6 |27,5 |
|IP |3706 |60,1 |61,7 |
|LETCA |1695 |60,5 |28,0 |
|LOZNA |918 |61,1 |15,0 |
|MARCA |2589 |48,4 |53,5 |
|MĂERIŞTE |2871 |75,0 |38,3 |
|MESEŞENII DE JOS |3117 |62,9 |49,6 |
|MIRŞID |2411 |53,3 |45,2 |
|NĂPRADEA |2664 |68,5 |38,9 |
|NUŞFALĂU |3964 |51,3 |77,3 |
|PERICEI |3758 |59,6 |63,1 |
|PLOPIŞ |2526 |80,4 |31,4 |
|POIANA BLENCHII |1159 |53,0 |21,9 |
|ROMÂNAŞI |3216 |66,4 |48,4 |
|RUS |1003 |51,0 |19,7 |
|SĂLĂŢIG |2628 |57,9 |45,4 |
|SÂG |3256 |87,9 |37,0 |
|SÂNMIHAIU ALMAŞULUI |1679 |64,8 |25,9 |
|SOMEŞ – ODORHEI |2764 |78,2 |35,3 |
|SURDUC |3680 |71,4 |51,5 |
|ŞAMŞUD |1866 |29,2 |63,9 |
|SĂRMĂŞAG |6586 |68,4 |96,3 |
|ŞIMIŞNA |1185 |45,2 |26,2 |
|TREZNEA |1141 |45,2 |25,2 |
|VALCĂU DE JOS |1049 |37,0 |28,4 |
|VÂRŞOLŢ |3150 |63,2 |49,8 |
|ZALHA |2251 |31,8 |70,8 |
|ZIMBOR |815 |51,1 |15,9 |
Notă: Până la finalizarea acţiunii de cadastrare a ţării de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, seriile de date vor rămâne blocate la nivelul anului 2014.
2.6 CăI DE TRANSPORT
LUNGIMEA REţELEI DE CăI FERATE şI DRUMURI LA SFÂRşITUL ANULUI 2019, ÎN JUDEţUL SăLAJ (CONFORM DATELOR FURNIZATE DE DIRECţIA JUDEţEANă DE STATISTICă SăLAJ LA DATA DE 29.04.2020) SE PREZINTă ASTFEL:
1. Lungimea totala a căilor ferate este de 183 km, cu ecartament normal(distanţa între şine este de 1435 mm) si se clasifica in :
➢ Cu o cale – 150 km;
➢ Cu 2 căi – 33 km.
2. Lungimea drumurilor publice este de 1791 km, iar aceste se împart în:
➢ Drumuri naţionale – 286 km;
➢ Drumuri judeţene şi comunale – 1505 km.
2.6.1 Rutiere
Judeţul Sălaj este străbătut de o reţea de drumuri compusă din 286 km drumuri naţionale şi 11505 km drumuri judeţene şi comunale.
Drumuri naţionale:
➢ DN 1C – cu o lungime de 37,319 km, limita jud. Cluj – Glod – Ileanda – Răstoci – limita jud. Maramureş;
➢ DN 1F – cu o lungime de 87,055 km, limita jud. Cluj (Topa) – Zimbor – Românaşi – Zalău – Bocşa – Bobota – limita jud. Satu Mare (Supur);
➢ DN 1G – cu o lungime de 46,156 km, limita jud. Cluj – Cuzăplac – Zimbor – DN 1F Sânmihaiu Almaşului;
➢ DN 1H – cu o lungime de 96,972 km, limita jud. Bihor – Nuşfalău – Şimleu Silvaniei – Jibou;
➢ DN 19B – cu o lungime de 14,972 km, limita jud. Bihor – Ip;
➢ DN 1T – cu o lungime de 3,361 km, Zalău – Jibou.
Reţeaua de drumuri naţionale precum şi lucrări de artă (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri), conform datelor primite de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA – Secţia Drumuri Naţionale Zalău, sunt prezentate în Anexa 5.
Pe drumurile naţionale de pe raza judeţul Sălaj se găsesc 42 de poduri, cu o lungime totală de 1049.47 m.
Tabel 2.6.1 Podurile construite pe drumurile naţionale (Rap. de SDN la data 29.04.2020):
|Denumire |Poziţie -KM- |Obstacol |Localitatea cea mai |
|DN | | |apropiată |
| |Reţea naţională |LINIA 300 CLUJ NAPOCA - ORADEA | |
| |Reţea naţională |Gălăşeni – Stana – Jebuc |9 km |
| |Reţea naţională |h.Porti – Sărmăşag |38 km |
| |Reţea naţională |Căşei – Gîlgău |6 km |
| |Reţea naţională |Gălgău – Ileanda |14 km |
| |Reţea naţională |Ileanda – Răstoci |4 km |
| |Reţea naţională |Răstoci – Letca- |5 km |
| |Reţea naţională |Letca – Cuciulat- |4 km |
| |Reţea naţională |Cuciulat – Băbuţeni |2 km |
| |Reţea naţională |Băbuţeni – Surduc |6 km |
| |Reţea naţională |Surduc – Jibou |6 km |
| |Reţea naţională |Jibou - Someş Odorhei |8 km |
| |Reţea naţională |Someş Odorhei – Benesat |7 km |
| |Reţea naţională |Benesat – Ulmeni |2 km |
| |Reţea naţională |Jibou – Mirşid |10 km |
| |Reţea naţională |Mirşid – Zalău |10 km |
| |Reţea naţională |Zalău-Carei |84 km |
| |Reţea naţională |Ariniş - Cehu Silvaniei |4 km |
| |Reţea naţională |Acâş – Sărmăşag (km.54+400) limită jud. Satu Mare – Sălaj |10km |
| |Reţea naţională |Sărmăşag – Borla |11 km |
Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a infrastructurii şi modernizare a materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al siguranţei, infrastructura feroviară situându-se sub nivelul standardelor Uniunii Europene.
Infrastructura subdezvoltată şi nemodernizată la standarde europene, afectează atât siguranţa cât şi calitatea (timpi de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea în cadrul regiunii.
Transporturile feroviare au avut şi au un rol deosebit de însemnat în evoluţia social – economică mondială, acestea fiind, de altfel, unul dintre elementele esenţiale ale primei revoluţii industriale de la sfârşitul secolului al XVIII – lea şi în aproape întregul secol următor. De altfel, întreaga reţea feroviară din România a fost construită în acest context tehnologic şi răspunzând nevoilor de atunci ale economiei.
Prima linie de cale ferată din judeţul Sălaj a fost Jibou – Zalău – Sărmăşag – Tăşnad - Carei, aceasta fiind realizată în perioada 1881-1918, reprezentând principala conexiune feroviară a Sălajului cu nord-vestul ţării. Reţeaua de cale ferată în judeţul Sălaj însumează 183 km, din care 150 km cale simplă şi 33 km cale dublă, în totalitate neelectrificată.
Judeţul este străbătut de două linii de cale ferată:
- linia de cale ferată principală: Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare
- linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Carei.
Judeţul nostru nu dispune de căi de transport subterane, căi navigabile şi rute aeriene.
2.6.3 Reţele de conducte magistrale
Tabel 2.6.3.1 Reţelele de conducte magistrale – gaze naturale
|Nr. |District |Localitatea |Lungime conducte (km) |Nr. branşamente |
|crt. | | | | |
| |DELGAZ GRID SA |Zalău |192.047 |4861 |
| | |Crișeni |20.817 |562 |
| | |Jibou |46.150 |1284 |
| | |Var |8.387 |101 |
| | |Tihău |13.111 |282 |
| | |Surduc |11.861 |245 |
| | |Cuciulat |3.635 |79 |
| | |Letca |8.537 |185 |
| | |Lemniu |9.059 |135 |
| | |Bârsău-Mare |4.54 7 |74 |
| | |Căpâlna |4.824 |149 |
| | |Gâlgău |9.748 |223 |
| | |Glod |6.946 |129 |
| | |Bizușa |1.853 |22 |
| | |Dăbâceni |3.382 |62 |
| | |Ileanda |14.132 |337 |
| | |Luminis |3.989 |26 |
| |CPL CONCORDIA |Aluniş | |128 |
| | | | | |
| | | |8.356 | |
| | |Benesat |9.058 | 161 |
| | | | | |
| | |Biuşa |4.689 |194 |
| | | | | |
| | |Cehu Silvaniei |35,214 |764 |
| | |Mirşid |7.665 |151 |
| | |Popeni |11.266 |152 |
| | |Firminiş |6.608 |72 |
| | |Moigrad |11.386 |120 |
| | |Someş Odorhei |19.476 |216 |
| | |Inău |6.284 |173 |
| | |Pericei |18.834 |378 |
| |S.C. AMARAD DISTRIBUTIE S.R.L. |Şimleu Silvaniei |36.158 |1440 |
| | |Crasna |16.704 |500 |
|TOTAL |551,104 |13270 |
|Urban |309,569 |8349 |
|Rural |241,535 |4921 |
Tabel 2.6.3.2 Principalele linii electrice din judeţ
|Nr. crt. |Denumire linie electrică |An p.î.f. |Gestionar |Lungime (km) |
| |LEA 110 KV POROLISSUM - ȘIMLEU |1970 |C.O.R. 110kV |35.40 |
| |LEA 110 KV ARMATURA - ZALĂU |1973 |C.O.R. 110kV |0.40 |
| |LEA 110 KV JIBOU – CEHU SILV. |1978 |C.O.R. 110kV |20.56 |
| |LEA 110 KV SĂLAJ - MICHELIN C1 |2004 |C.O.R. 110kV |1.20 |
| |LEA 110 KV SALAJ - ROMINSERV |1973 |C.O.R. 110kV |1.60 |
| |LEA 110 KV SALAJ - JIBOU |1972 |C.O.R. 110kV |24.29 |
| |LEA 110 KV SALAJ - ZALĂU |1973 |C.O.R. 110kV |2.00 |
| |LEA 110 KV SIMLEU - SUPLAC |1970 |C.O.R. 110kV |21.40 |
| |LEA 110 KV SUPLAC - SĂRMĂȘAG |1969 |C.O.R. 110kV |28.77 |
| |LEA 110 KV TASNAD - SĂRMĂȘAG |1968 |C.O.R. 110kV |5.05 |
| |LEA 110 KV SĂLAJ – SILCOTUB -MICHELIN C1 |1977 |C.O.R. 110kV |1.34 |
| |LEA 110 KV TIHĂU - JIBOU DC |1975 |C.O.R. 110kV |11.00 |
| |LEA 110 KV ZALĂU - POROLISSUM |1978 |C.O.R. 110kV |3.40 |
| |AXA LEA 20 KV ABATOR PĂSĂRI |01.12.1987 |C.O.R. Zalău |1.60 |
| |AXA LEA 20 KV BARAJ VIRȘOLT |01.10.1978 |C.O.R. Zalău |14.90 |
| |AXA LEA 20 KV CEHU - MOBILA |01.06.1977 |F.E. Cehu Silvaniei |2.00 |
| |AXA LEA 20 KV CEHU - BENESAT |01.09.1964 |F.E. Cehu Silvaniei |22.20 |
| |AXA LEA 20 KV CEHU - ZALĂU |01.07.1969 |F.E. Cehu Silvaniei |24.32 |
| |AXA LEA 20 KV CONEXIUNI |01.09.1971 |C.O.R. Zalău |5.00 |
| |AXA LEA 20 KV INDEPENDENȚEI |01.07.1982 |F.E. Şimleu Silvaniei |1.44 |
| |AXA LEA 20 KV INTER 1 |01.07.1965 |F.E. Şimleu Silvaniei |7.24 |
| |AXA LEA 20 KV INTER 2 - BOGHIȘ |01.06.1977 |F.E. Şimleu Silvaniei |8.35 |
| |AXA LEA 20 KV ITA |01.06.1970 |C.O.R. Zalău |2.10 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - AGHIREȘ |01.05.1969 |C.O.R. Jibou |21.75 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - AGHIREȘ |01.01.1962 |F.E. Sânmihaiu A. |18.30 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - HUEDIN |01.06.1965 |C.O.R. Jibou |14.00 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - HUEDIN |01.11.1965 |F.E. Sânmihaiu A. |38.70 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - CAPTARE 1 |01.06.1981 |C.O.R. Jibou |0.50 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - CAPTARE 2 |01.06.1981 |C.O.R. Jibou |0.50 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - CEHU SILVANIEI |01.06.1972 |C.O.R. Jibou |14.00 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - CHEUD |01.07.1973 |C.O.R. Jibou |18.00 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - COMPLEX |01.06.1968 |C.O.R. Jibou |2.65 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - ILEANDA |01.05.1982 |C.O.R. Jibou |10.20 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - ILEANDA |01.05.1982 |F.E. Ileanda |44.90 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - POMPE APA |01.06.1972 |C.O.R. Jibou |10.50 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - SURDUC |01.06.1976 |C.O.R. Jibou |36.40 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - TRATARE 1 |01.06.1981 |C.O.R. Jibou |1.20 |
| |AXA LEA 20 KV JIBOU - ZALĂU |01.07.1972 |C.O.R. Jibou |7.30 |
| |AXA LEA 20 KV MINA BĂI ZĂUAN |01.12.1963 |F.E. Şimleu Silvaniei |35.70 |
| |AXA LEA 20 KV NUȘFALĂU - TUSA |01.12.1969 |F.E. Şimleu Silvaniei |24.40 |
| |AXA LEA 20 KV POROLIS – ȘIMLEU |01.12.1961 |C.O.R. Zalău |18.80 |
| |AXA LEA 20 KV RĂSTOCI |01.12.1977 |C.O.R. Jibou |17.50 |
| |AXA LEA 20 KV RĂSTOCI |01.12.1977 |F.E. Ileanda |12.00 |
| |AXA LEA 20 KV SĂALAJEANA |01.06.1981 |C.O.R. Jibou |1.20 |
| |AXA LEA 20 KV SĂLAJ - JIBOU |01.12.1962 |C.O.R. Zalău |17.40 |
| |AXA LEA 20 KV SĂLAJ - PANIC- CEHU SILVANIEI |01.11.1979 |C.O.R. Zalău |3.10 |
| |AXA LEA 20 KV SĂRMĂȘAG- BOBOTA |01.01.1979 |C.O.R. Sărmăşag |4.00 |
| |AXA LEA 20 KV SĂRMĂȘAG-CHIESD |01.01.1985 |C.O.R. Sărmăşag |8.03 |
| |AXA LEA 20 KV SĂRMĂȘAG-ȘIMLEU |01.07.1964 |C.O.R. Sărmăşag |18.50 |
| |AXA LEA 20 KV SĂRMĂȘAG-ȘIMLEU |01.07.1964 |F.E. Şimleu Silvaniei |18.50 |
| |AXA LEA 20 KV SĂRMĂȘAG-ZALĂU |01.01.1977 |C.O.R. Sărmăşag |25.90 |
| |AXA LEA 20 KV ST CEHU - POMPE |01.06.1977 |F.E. Cehu Silvaniei |6.30 |
| |AXA LEA 20 KV TCI |01.01.1988 |C.O.R. Zalău |1.10 |
| |AXA LES 20 KV FIDER BL O |01.09.2002 |C.O.R. Zalău |0.47 |
| |AXA LES 20 KV FIDER CRASNEI |01.07.1973 |C.O.R. Zalău |0.78 |
| |AXA LES 20 KV FIDER DN D27 |01.09.1986 |C.O.R. Zalau |0.56 |
| |AXA LES 20 KV FIDER GARNIZOANA |12.07.2007 |C.O.R. Zalău |1.97 |
| |AXA LES 20 KV FIDER IVV |01.09.1976 |C.O.R. Zalău |0.66 |
| |AXA LES 20 KV FIDER LIC CHIMIE |01.06.1981 |C.O.R. Zalău |2.00 |
| |AXA LES 20 KV FIDER MOL |01.06.1981 |C.O.R. Zalău |0.56 |
| |AXA LES 20 KV FIDER PIETRIȘ |01.07.1979 |C.O.R. Zalău |0.26 |
| |AXA LES 20 KV FIDER POMPIERI |01.07.1980 |C.O.R. Zalău |1.20 |
| |AXA LES 20 KV FIDER PUNCT GOSP |01.08.1971 |C.O.R. Zalău |0.66 |
| |AXA LES 20 KV FIDER ȘCOALA SPECIALĂ |01.05.1982 |C.O.R. Zalău |0.13 |
| |AXA LES 20 KV FIDER STEJARUL |01.09.1986 |C.O.R. Zalău |1.67 |
| |AXA LES 20 KV FIDER VICTORIA |01.06.1981 |C.O.R. Zalău |0.47 |
| |AXA LES 20 KV IRE |30.04.2007 |C.O.R. Zalău |0.11 |
| |AXA LES 20 KV OJT |01.09.2002 |C.O.R. Zalău |0.78 |
| |AXA LES 20 KV PECO REZERVOARE |30.01.2007 |C.O.R. Zalău |0.25 |
| |AXA LES 20 KV SPITAL |01.07.1980 |C.O.R. Zalău |1.90 |
| |AXA LES 20 KV ZALĂU-SALAJ |31.12.2013 |C.O.R. Zalău |2.06 |
| |BUCLA LEA 20KV CRASNA – CIZER |01.10.2018 |C.O.R. Zalău |1.13 |
| |BUCLA LES 20KV CRASNA - CIZER |01.10.2018 |C.O.R. Zalău |0.86 |
| |LES 20kV DEALU MORII |01.12.2018 |C.O.R. Zalău |4.98 |
| |BUCLA LEA 20kV SĂRMĂȘAG - CHIESD |01.12.2018 |F.E. Sărmăşag |5.00 |
| |BUCLA LEA 20kV CAMĂR - CARASTELEC |01.12.2018 |F.E. Şimleu Silvaniei |2.49 |
| |BUCLA LEA 20kV CAMĂR - CARASTELEC |01.12.2018 |F.E. Sărmăşag |3.9 |
|TOTAL |731.73 |
Alimentarea cu apă potabilă a principalelor oraşe din judeţ se face din barajul de acumulare Vârşolţ, prin 2 conducte magistrale:
• Vârşolţ – Zalău, conductă cu o lungime de 18 km si un diametru de 1000 mm;
• Vârşolţ – Şimleu Silvaniei, conductă cu o lungime de 10,38 km şi un diametru de 500 mm.
2.7 dezvoltare economică
2.7.1 ZONE INDUSTRIALE/RAMURI
Obiectivul principal de activitate al economiei judeţului se referă la: fabricarea de ţevi, armături din fontă şi oţel, conductori electrici emailaţi, anvelope, mobilier, materiale izolante, ceramică, textile şi confecţii, industrializarea laptelui, cărnii, vinului, exploatarea cărbunelui, etc.
Principalele ramuri industriale cu ponderi semnificative în judeţul Sălaj sunt: producerea, transportul si distribuţia energiei electrice si termice, extracţia petrolului, industria alimentară si a băuturilor, industria construcţiilor de maşini, industria chimică, industria textilă, industria materialelor de construcţii si altele.
Tabel 2.7.1 Număr unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, la nivel de secţiune CAEN Rev. 2, în anul 2020, în judeţul Sălaj (informaţii conform Direcției de Statistică Sălaj)
|ACTIVITATE (CONFORM SECŢIUNI CAEN REV.2) |NUMĂR UNITĂŢI ACTIVE |
|Total judeţ |5539 |
|Agricultură, silvicultură şi pescuit |263 |
|Industria extractivă |27 |
|Industria prelucrătoare |702 |
|Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat |7 |
|Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare |43 |
|Construcţii |647 |
|Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor |1685 |
|Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat |766 |
|Hoteluri şi restaurante |276 |
|Informaţii şi comunicaţii |114 |
|Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor |729 |
|Învăţământ **) |35 |
|Sănătate şi asistenţă socială **) |90 |
|Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale |155 |
* nu sunt incluse unităţile din ramura intermedierii financiare şi asigurări;
** include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţii comerciale
2.7.2 Depozite/staţii de distribuţie carburanţi şi G.P.L
Tabel 2.7.2.1 Staţii pentru alimentarea autovehiculelor cu G.P.L. (instalații monobloc tip “Skid” cu un recipient de stocare suprateran cu capacitate de 5000 l/volum apă)
|Nr. Crt. |Denumirea societăţii / solicitantului |Amplasament |
| | | |
|1. |S.C MITI COM S.R.L, oraş Simleu Silvaniei |Loc. Şimleu Silvaniei, str.Tudor Vladimirescu, nr.33/C|
|2. |S.C. S&R SEBCARS S.R.L, Loc. Zalău, str.B.P.Haşdeu, nr. 55, bl.H51, ap.10 |Loc. Zalău, str.Măcieşului, nr. 2 |
|3. |S.C. S&R SEBCARS S.R.L, Loc. Zalău, str.B.P.Haşdeu, nr. 55, bl.H51, ap.10 |Loc. Jibou, str.22 Decembrie 1989, nr.28 |
|4. |JOLDIŞ IOAN (S.C MINERUL COMIMPEX S.R.L), Loc. Sărmăşag, str. Florilor, nr. 7, |Loc. Sărmăşag, str. Ţărmure, nr. 1/C |
| |com. Sărmăşag | |
|5. |S.C. LUNA GAZ S.R.L, Mun. Bucureşti, Sector 1, str. Gării de Nord, nr. 6-8, |Loc. Românaşi, Nr. 14/C, com. Românaşi |
| |sc.3, ap. 1 | |
|6. |S.C. RUNGIS S.R.L, Loc. Dej, str. 1 Mai, nr. 115, jud. Cluj |Loc. Ileanda, str. Simion Bărnuţiu, Nr. 154 |
|7. |S.C. S&R SEBCARS S.R.L, Loc. Zalău, str.B.P.Haşdeu, nr. 55, bl.H51, ap.10 |Loc. Cehu Silvaniei, str. Abatorului, Nr.2 |
|8. |BOGYA SANDOR, Loc. Crasna, nr. 783, com. Crasna |Loc. Crasna, Nr.783, com. Crasna |
|9. |S.C SORIN ENTERPRISE S.R.L, Com. Bănişor, sat Peceiu, nr.352C |Mun. ZALĂU, B-dul Mihai Viteazul, Nr .56/A |
|10. |S.C CETATE COMPLEX TURISTIC S.R.L, Loc. Valcău de Sus, nr. 107, com. Valcău de |Loc.NUŞFALĂU, str. Oborului, nr. 24/A, com. Nuşfalău |
| |Jos | |
|11. |S.C. S&R SEBCARS S.R.L, Loc. Zalău, str. B.P.Haşdeu, nr. 55, bl.H51, ap.10 |Loc. CRASNA, str. Ciucei, Nr. 756/A, com. Crasna |
|12 |Staţia distribuţie carburanţi LUKOIL |Loc. Zalău, str. Corneliu Coposu, nr.105 |
|13. |Staţia distribuţie carburanţi ELI ENERGY |Loc. Şimleu Silvaniei, str. Tudor Vladimirescu, nr…. |
Tabel 2.7.2.2 Staţii pentru alimentarea consumatorilor pentru diferite folosințe (încălzire, preparare apă caldă de consum, preparare hrană, laboratoare, etc.) – instalații de depozitare cu recipiente fixe tip “mic vrac” constând în recipiente de stocare supraterane cu capacitatea maximă totală de 30.000 l/volum apă
|Nr. Crt. |Denumirea societăţii / solicitantului |Număr rezervoare / Capacitate |Amplasament rezervoare |
| | | | |
|1. |S.C MAR S.R.L, loc. Sărmăşag |4 rezervoare X 5000 litri | sat Moiad (fosta fermă Moiad), |
| | | |com. Sărmășag |
|2. |S.C. ONCOS IMPEX S.R.L Cluj Napoca, str. Donath, nr.76 |4 rezervoare X 5000 litri |sat Panic (fosta Avicola), comuna |
| | | |Hereclean |
|3. |S.C. ONCOS IMPEX S.R.L, mun. Cluj Napoca, str. Donath, nr.|6 rezervoare x 5000 L |sat Panic (fosta Avicola), comuna |
| |76, jud. Cluj | |Hereclean |
|4. |S.C. ONCOS IMPEX S.R.L, mun. Cluj Napoca, str. Donath, nr.|6 rezervoare x 5000 L |sat Panic (fosta Avicola), comuna |
| |76, jud. Cluj | |Hereclean |
|5. |SC VAKOND SRL, Loc. Satu Mare, str.Vasile Lucaciu, nr.3 |2 rezervoare X 5000 litri |Loc.Pericei, extravilan, com. |
| | | |Pericei |
|6. |S.C. CABANA LA TREI BRAZI, Loc. Gîrcei, com. Crişeni |1 rezervor X 2750 L |Loc. Gîrcei, nr. 38, com. Crişeni |
|7. |FUNDAŢIA "SILOAM", Loc. Sfăraş, nr. 41, com. Almaşu |1 rezervor X 2970 L | Loc. Sfăraş, nr. 41, com. Almaşu |
|8. |S.C. REHI S.R.L., loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1 | 3 rezervoare X 5000 L | Loc. Nuşfalău, str. Hanna, nr.1, |
| | | |com. Nușfalău |
|9. |S.C. REHI S.R.L., loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1 |3 rezervoare X 5000 L | Loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1, |
| | | |com. Nușfalău |
|10. |S.C. REHI S.R.L., loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1 |3 rezervoare X 5000 L | Loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1, |
| | | |com. Nușfalău |
|11. |S.C. REHI S.R.L, loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1 |3 rezervoare x 5000 L | Loc. Nuşfalău, str. Hanna, nr. 1, |
| | | |com. Nuşfalău |
|12. |S.C Rehi S.R.L, loc. Nușfalău |1 rezervor x 5000 litri | Loc. Nuşfalău, str.Hanna, nr.1, |
| | | |com. Nușfalău |
|13. |PAROHIA ORTODOXĂ SOMEŞ ODORHEI |1 rezervor x 2990 litri |Loc. Someş Odorhei, nr.361, comuna |
| | | |Someș Odorhei |
|14. |PAROHIA ORTODOXĂ MARCA |1 rezervor x 2990 litri |Loc. Marca, nr.104, comuna Marca |
|15. |PAROHIA ORTODOXĂ BĂNIŞOR |1 rezervor X 3000 L |Loc. Bănişor, Nr. 202, com. Bănișor|
|16. |S.C. TRANSIMONT S.R.L, mun. Cluj Napoca, str. Oaşului, nr.| 2 rezervoare X 5000 L |Loc. Zalău, str. Valea Miţei, nr. |
| |118 | |1/J |
|17. |S.C COMPANIA DE APĂ SOMEŞ S.A - SUCURSALA ZALĂU | 1 rezervor x 1750 L şi |Loc. Vîrşolţ (la STAŢIE TRATARE |
| | |2 rezervoare x 5000 L |APĂ), com. Vîrșolț |
|18. |PAROHIA REFORMATĂ JEBUC, Loc. Jebuc, nr. 23, com. Almaşu |1rezervor x 2700 L |Loc. Jebucu, nr. 21, com. Almaşu |
|19. |S.C. SALVATORE S.R.L, Loc. Moiad, com. Sărmăşag |4 rezervoare x 5000 L | Loc. Măerişte, nr.310, com. |
| | | |Măerişte |
|20. |S.C PROSONIC PRODCOM S.R.L, Mun. Cluj Napoca, str. |1 rezervor x 4850 L |Loc. Ciumărna, nr. 259, com. |
| |Dimitrie Capră, nr.11 | |Românaşi |
|21. |S.C EUROPAN S.R.L, Loc. Sărmăşag, str. Morii, nr.11, com. | 3 rezervoare x 4850 L | Loc. Sărmăşag, str. Morii, nr.11, |
| |Sărmăşag | |com. Sărmăşag |
|22. |STC INVEST S.R.L, Loc. Panic, nr.3, com. Hereclean |1 rezervor x 5000 L |Loc. Panic, nr. 3, hala 3, com. |
| | | |Hereclean |
|23. |CAMPUS ŞCOLAR SÎG |1 rezervor x 2750 L |Loc. Sîg, nr.160, com. Sîg |
|24. |D.G.A.S.P.C SĂLAJ – Centrul pentru persoane vârstnice |2 rezervoare x 5000 L |Loc. Crasna, str. Ciucei, nr. 781, |
| |Crasna | |com. Crasna |
|25. |D.G.A.S.P.C SĂLAJ - Centru pentru persoane vârstnice |2 rezervoare x 5000 L |Loc. Nuşfalău, str. Gării, nr. |
| |Nuşfalău | |32/B, com. Nușfalău |
|26. |Kadar Oşan Mariana, loc. Măerişte |1 rezervor x 2700 litri |Loc. Măerişte, nr. …, com. Măerişte|
|27. |S.C Belloto Impex S.R.L, loc. Ip |1 rezervor x 4744 litri |Loc. Ip, str. Principală, nr. …, |
| | | |com. Ip |
|28. |Fundaţia "STUDIUM PROSPERO", loc. Târgu Mureş |1 rezervor x 2700 litri | Loc. Crasna, str. Fântânii, nr. |
| | | |173/B, com. Crasna |
Tabel 2.7.2.3 Staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere
|Nr. Crt. |Denumirea societăţii, sediu social |Amplasament stație distribuție carburanți |
| | | |
|1. |S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L BUCUREŞTI |Loc. Zalău, B-dul Mihai Viteazul, Nr. 58 |
|2. |S.C. PETROM S.A. BUCUREŞTI |Loc. Zalău, Staţia nr.1, B-dul.Mihai Viteazul|
| | |nr.55 |
|3. |S.C. OMV PETROM MARKETING S.A. Bucureşti |Loc. Zalău, str. Porolissum, nr.13A |
|4. |S.C. MOL ROMANIA P.P. S.A. București |Loc.Zalău, b-dul Mihai Viteazul, nr. 89 |
|5. |S.C. OMV S.R.L. |Loc. Zalău, B-dul Mihai Viteazul, Nr. 107-109|
|6. |S.C. LUKOIL S.A |Loc. Zalău, str. Corneliu Coposu, nr.105 |
|7. |S.C. MEZY COM S.R.L. Zalău |Loc. Zalău, str. Gheorghe Doja, Nr. 159 |
|8. |S.C. INSERCO S.R.L. Zalău (West Oil) |Loc. Zalău, str. 22 Decembrie 1989, nr. 250A |
|9. |S.C. TIRIAC ENERGY S.R.L. (fost Inserco) |Loc. Zalău, str. Simion Bărnuţiu, nr. 25 |
|10. |S.C. PALNAX OIL S.R.L. |Loc. Zalău, b-dul Mihai Viteazul, nr. 100A |
|11. |S.C. PALNAX OIL S.R.L. |Loc. Şimleu Silvaniei, Str. Cehei, Nr.100 |
|12. |S.C. PETROM S.A. |Loc. Şimleu Silvaniei, Str. Tudor |
| | |Vladimirescu, nr.14 |
|13. |S.C. PETROROM S.R.L. |Loc. Şimleu Silvaniei, Str. 22 Decembrie |
| | |1989, nr. 54 |
|14. |S.C. BENZELIM S.R.L. Nușfalău |Loc. Şimleu Silvaniei, Str. 22 Decembrie |
| |(ELI ENERGY) |1989, nr. |
|15. |S.C. INSERCO S.R.L. (West Oil) |Loc. Şimleu Silvaniei, Str. Partizanilor, nr.|
|16. |S.C. PETROM S.A. BUCUREŞTI |Loc. Jibou, str. 1 Mai, Nr. 31 (DN 1 H) |
|17. |S.C. LUKOIL S.A. |Loc. Jibou, str. 22 Decembrie 1989, nr. 89 |
|18. |S.C. OMV PETROM MARKETING S.A. |Loc. Cehu Silvaniei, Str. Gării, Nr. 6 (DJ |
| | |108 D) |
|19. |S.C. OMV PETROM S.A. | Loc. Crasna, Str. Ciucei, Nr. 757 |
|20. |S.C. OMV PETROM MARKETING S.A. / |Loc. Ileanda, str. Simion Bărnuţiu, nr. 26 |
| |S.C. EURO DAVID S.R.L | |
|21. |S.C. SIGRAV S.R.L, loc. Zimbor (partener Rompetrol) |Loc. Zimbor, Nr. 272, DN1F |
|22. |S.C. LUNA GAZ S.R.L. Bucureşti |Loc. Românaşi, nr. 14/C, DN 1F |
|23. |S.C. ADY COM S.R.L. Zalău |Loc. Sărmăşag, str. Morii, nr. 13/A |
|24. |S.C. TAHOG BAL S.R.L. |Loc. Doba, nr.187C, com. Dobrin |
|25. |S.C. TRANSBITUM S.R.L. . |Loc. Ip, nr. 265/E, com. Ip |
|26. |S.C. BENZELIM S.R.L. Nușfalău |Loc. Nuşfalău, str. Gării, nr. 30 |
|27. |S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. (Rompetrol Express) |Loc. Nuşfalău, nr. |
| | |(stație transportabilă) |
|28. |S.C. LARES RICHARDS S.R.L. |Loc. Hida, nr.62 (stație |
| | |transportabilă) |
|29. |S.C PROMAT COMIMPEX S.R.L, loc. Tăşnad |Loc. Cehu Silvaniei, str. Hododului, nr. 10 |
|30. |S.C PROMAT COMIMPEX S.R.L, loc. Tăşnad |Loc. Zimbor, str. Principală, (DN1F), |
Notă: Pozițiile 1-26 sunt stații distribuție carburanți cu rezervoare subterane.
Pozițiile 27-28 sunt stații distribuție carburanți transportabile.
Pozițiile 29-30 sunt rezervoare transportabile cu capacitatea de 20 mc.
2.7.3 Fondul funciar
Judeţul Sălaj ocupă o suprafaţă totală de 386.438 hectare, reprezentând 1,6% din suprafaţa ţării, după cum urmează:
➢ suprafaţa agricolă – total = 238.950 ha:
- teren arabil: 120.559 ha;
- păşuni: 74.340 ha;
- fâneţe: 36.659 ha;
- vii şi pepiniere viticole: 2.529 ha;
- livezi şi pepiniere pomicole: 4.863 ha.
➢ terenuri neagricole – total = 147.488 ha:
- păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: 106.336 ha;
- ape şi bălţi: 5.797 ha;
- construcţii: 9.293 ha;
- căi de comunicaţii şi căi ferate: 7.018 ha;
- terenuri degradate şi neproductive: 19.044 ha.
Notă: Până la finalizarea acţiunii de cadastrare a ţării, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, seriile de date vor rămâne blocate la nivelul anului 2014.
Din suprafața judeţului Sălaj fondul forestier reprezintă 24,50%, adică 95,9 mii ha din care suprafața pădurilor este de 94,5 mii ha.
Direcţia Silvică Sălaj administrează fondul forestier de stat prin cele 5 ocoale silvice: Almaş, Cehu Silvaniei, Ileanda, Jibou, Măgura Şimleu Silvaniei, respectiv 64351 ha (din care păduri proprietate publică de stat 29347 ha, iar 35004 ha sunt păduri private).
➢ O.S. Almaş – 24 cantoane silvice;
➢ O.S. Cehu Silvaniei – 16 cantoane silvice;
➢ O.S. Ileanda – 16 cantoane silvice;
➢ O.S. Jibou – 20 cantoane silvice;
➢ O.S. Măgura Şimleu Silvanie – 26 cantoane silvice
Restul suprafeţelor de pădure de pe raza judeţului Sălaj sunt gestionate de către ocoale silvice de regim (private).
➢ Stejarul” Zalău,
➢ „Someşul - Silva” Jibou
➢ „Blidaru” Bălan
Suprafaţa fondului forestier din judeţul Sălaj, pe grupe de specii se prezintă astfel:
• 93% specii foioase;
• 7% specii răşinoase.
Tabel 2.7.3 Suprafaţa fondului forestier la sfârşitul anului 2019, în mii ha
|Judeţul Sălaj |UM |2019 |
|Suprafaţa fondului forestier |mii ha |95,9 |
|Suprafaţa pădurilor |mii ha |94,5 |
| Din care: |ha |34 |
|răşinoase | | |
|foioase | | |
|Volumul de masă lemnoasă recoltată în ultimii 4 ani |mii m3 |259,8 |
|(2016 – 2019) | | |
2.7.4 Creşterea animalelor
Creşterea animalelor reprezintă o ramură importantă a agriculturii judeţului datorită suprafeţelor întinse de păşuni şi fâneţe.
Există numeroase târguri lunare şi bilunare, cum ar fi cele de la Zalău, Jibou, Crasna, Nuşfalău, Ileanda, Sărmăşag, Buciumi, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi expoziţii-târg de animale la Zalău, Crasna, Someş Odorhei, Cehu Silvaniei în care sunt evidenţiate cele mai valoroase exemplare.
Obiectivul strategic fundamental in dezvoltarea zootehniei sălăjene îl constituie trecerea la economia de piaţa si pregătirea adaptării producţiei animaliere la cerinţele comunităţii europene.
La nivelul judeţului Sălaj, efectivele de animale la sfârşitul lunii ianuarie 2020 au fost următoarele:
Tabel 2.7.4 Efectivele de animale
|Nr. crt. |SPECIA |Bovine |Ovine |Caprine |Suine |Păsări |
|1. |Număr de animale |30137 |284175 |14879 |51498 |274684 |
|2. |Numărul de exploataţii |5513 |1848 |661 |13760 |24721 |
- Situaţia efectivelor de animale din gospodăriile populaţiei la data de 31.01.2020 de la nivelul județului Sălaj este prezentata în Anexa 6;
- Exploataţiile de bovine, porcine şi păsări existente la data de 31.01.2020 sunt prezentate în Anexa 7.
2.7.5 Turism – capacităţi de primire turistică
Istoria judeţului Sălaj situat în nord-vestul României, începe în paleoliticul târziu, după cum arată vestigiile de la Buciumi, Perii Vadului şi în special desenele din Peştera de la Cuciulat (lângă Jibou), colorate în roşu, unice în tot sud-estul Europei. Nenumăratele aşezări situate în depresiunea Silvania sunt mărturii ale existenţei dacilor în aceasta zonă. Ruinele celui mai important centru cultural, economic si militar situat in nord-vestul Daciei Romane, Municipiul Porolissum sunt incluse în circuitul turistic. Aceasta este o dovada a continuităţii dacilor-romani pe teritoriul României. Viaţa spirituală a romanilor care au trăit aici, a decurs în concordanţă cu caracteristicile esenţiale din Transilvania din Evul Mediu, principalul punct fiind biserica, cu cele trei aspecte: religios, cultural si naţional. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX) situează judeţul printre primele locuri, cu judeţul Maramureş, din punct de vedere al monumentelor arhitectonice istorice.
Municipiul Zalău, reşedinţa administrativă a judeţului, situat în partea nordica a munţilor Meseş, menţionat ca Ziloc, în cronica lui Anonymous, este cea mai veche aşezare atestată documentar din Transilvania. Acum este un oraş industrial cu o viaţă spirituală şi culturală intensă. Aici se găsesc Muzeele de Artă si Istorie, cu peste 90000 de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca moderna si Contemporana, şi piese de artă populară românească, sculpturi si picturi.
Alte oraşe sunt: Jibou situat pe Valea Someşului la 25 km de Zalău, Şimleul Silvaniei situat pe Valea Crasnei la 30 km de Zalău şi Cehu Silvaniei situat pe Valea Sălajului. În localitatea Guruslău, se găseşte un monument ridicat în cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, care reprezintă o pagină importantă a istoriei Romanilor în lupta lor pentru independenţă.
Pentru odihnă şi tratament în judeţul Sălaj, se găsesc staţiunile Băile Boghiş, situate pe Valea Barcăului şi recunoscute pentru apele sale termale, sulfuroase, folosite în tratarea deficienţelor locomotorii, a sistemului nervos periferic, artroze, poliartroze şi boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale.
Judeţul dispune de numeroase rezervaţii şi parcuri naturale, de monumente ale naturii ocrotite de lege.
Tabel 2.7.5.1 Rezervaţii şi parcuri naturale
|Nr. |Denumirea |Localizarea |Administrarea |
|crt. | | | |
| |Poiana cu narcise |Loc. Racâş, com. Hida |privată |
| |Laleaua pestriţă |Oraș Cehu Silvaniei |privată |
| |Balta Cehei |Loc. Cehei, Şimleu Silvaniei |Consiliul local Şimleu |
| |Gresiile Grădina Zmeilor |Loc. Gâlgău Almaşului, comuna Bălan |Consiliul local Bălan |
| |Staţiunea tinerilor naturalişti |Oraș Jibou |Consiliul local Jibou |
| |Pădurea Lapiş |Loc. Nuşfalău |R.A.Romsilva |
| |Zona de agrement Meseş |Mun. Zalău |R.A.Romsilva |
| |Zona Tusa |Loc.Tusa, comuna Sâg |privată +R.A.Romsilva |
| |Zona viticolă Măgura Şimleului |Oraș Şimleu Silvaniei |particular + I.A S. |
| |Zona Jebuc-Stana |Loc. Jebuc-Stana, com. Almaş |privată + R.A.Romsilva |
| |Mlaştina de la Iaz |Loc.Iaz, comuna Plopiş |privată + R.A.Romsilva |
Tabel 2.7.5.2 Monumente ale naturii
|Nr. |Denumirea |Localizarea |Administrarea |
|crt. | | | |
| |Pietrele Moşul şi Baba |Someş Guruslău, com.Năpradea |R.A.Romsilva |
| |Stratele (calcarele) de Rakoczi |Rona, oraş Jibou |Consiliul local Jibou |
| |Stânca Dracului |Hida |Consiliul local Hida |
| |Parcul dendrologic |Cehu Silvaniei |Consiliul local Cehu |
| |Parcul dendrologic |Dragu |Consiliul local Dragu |
| |Parcul dendrologic |Bizuşa |R.A.Romsilva |
| |Băile Bizuşa |Com. Ileanda |privată |
| |Parcul dendrologic |Zimbor |Consiliul local Zimbor |
| |Parcul dendrologic |Jebuc, com. Almaş |privată |
| |Pădurea "La castani" |Rogna, com. Ileanda |R.A.Romsilva |
| |Aliniamentul de alun TURCES Corpus Colurna |Panic, com.Hereclean |R.A.Romsilva |
| |Pâlc de stejar roşu Quercus borealis |Panic, com. Hereclean |R.A.Romsilva |
| |Pâlc de stejar de baltă Quercus palustris |Panic, com. Hereclean |R.A.Romsilva |
| |Stanu Cliţului |Cliţ, com. Băbeni |R.A.Romsilva |
| |Stejar secular |Gârcei, com. Crişeni |R.A.Romsilva |
| |Stejar secular |Românaşi |privată |
Tabel 2.7.5.3 Unităţile de cazare turistică si capacitatea de cazare ale acestora (existente la 31 iulie 2019 conform datelor furnizate de D.J.S. Sălaj)
|Categoria |Existente |Locuri cazare |
|Total judeţ |115 |1797 |
|Hoteluri |10 |667 |
|Hosteluri |2 |135 |
|Vile turistice |2 |34 |
|Pensiuni turistice |16 |380 |
|Pensiuni agroturistice |31 |423 |
|Cabane turistice |1 |20 |
|Bungalouri |50 |108 |
|Tabere de elevi şi preşcolari |- |- |
|Căsuţe turistice |3 |30 |
2.7.6 Principalele ramuri ale activităţii economice
Economia judeţului nostru este formată cu precădere din societăţi comerciale mici şi mijlocii, cu un număr de angajaţi estimat până la 100. Acestea activează în diverse domenii, cum ar fi: producţie, comerţ, transport, turism, alimentaţie publică, servicii, agricultură, etc..
Nucleul economiei judeţului este format din următoarele societăţi comerciale (fiecare cu peste 250 angajaţi), având ca domeniu principal de activitate producţia :
- S.C SILCOTUB S.A. Zalău – Producţie de ţevi trase fără sudură;
- S.C MICHELIN ROMANIA S.A. Zalău – Producţie de anvelope;
- S.C MICHELIN ROMANIA S.A. Zalău – Producţie de cord metalic pentru anvelope;
- S.C HANNA INSTRUMENTS S.R.L. Nuşfalău – Producţie aparatură electronică de măsură şi control;
- S.C SIMEX GRUP S.A. Şimleu Silvaniei – Producţie mobilier din lemn masiv;
- S.C OVI PROD COM S.R.L Crişeni - Producţie mobilier din lemn;
- S.C BELLINEA S.R.L. Zalău – Producţie mobilier din lemn;
- Grupul de firme UNIVERSAL S.A. Zalău – Confecţii textile, procesare carne, comerţ;
- SC DEDEMAN S.R.L Bacău – Magazin Dedeman Zalău – Comerț materiale de construcții și diverse;
- SC PK DENIM S.R.L București - Zalău Retail Park (Zalău Value Center) – Magazin comercial de tip mall;
- SC KAUFLAND ROMANIA SCS – Zalău – Supermarket (comerț);
Domeniile de activitate economică care s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani
în judeţul nostru sunt:
- serviciile în turism şi alimentaţie publică – pensiuni turistice, agroturistice, restaurante, săli de evenimente şi agrement, etc.;
- zootehnie – creşterea animalelor, îndeosebi a porcinelor;
- transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat;
- comerţ şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor;
- comerţ şi alimentaţie publică.
2.7.7 Resurse naturale
Resursele naturale de materii prime, sunt localizate în următoarele zone:
− cărbune brun – Cristolţel;
− lignit – Ip şi Sărmăşag;
− şist cărbunos – Zimbor;
− ghips – Treznea;
− alabastru – Gălăşeni şi Stana;
− diorit – Moigrad;
− micasist – Marca;
− calcar – Cuciulat, Glod, Prodăneşti şi Răstoci;
− argilă – Crasna, Cuciulat, Nuşfalău şi Zalău;
− nisip caolinos – Jac şi Var;
− nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc şi Var;
− nisip cuartos – Var;
− caolina – Ruginoasa;
− tuf vulcanic – Mirşid
− agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almaşu, Băbeni, Cuciulat, Glod,
Gâlgău, Ileanda, Românaşi, Rus, Someş Odorhei, Surduc şi Tihău.
De asemenea, județul Sălaj se numără printre județele bogate în factori naturali de cură, dispunând de o mare varietate de ape precum:
− apele termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse între 23–42°C de la Băile Boghiș;
− apele minerale balneoterapeutice, sulfatate și sulfuroase de la Bizușa-Băi, precum și în alte localități: Șimleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Meseșenii de Sus și Zalnoc.
2.8 Infrastructuri locale
2.8.1 INSTITUţII
Cultura
În fiecare an, au loc evenimente culturale dintre care amintim: „Porolissum Fest” – Festival istoric la Castrul Roman Porolissum din localitatea Moigrad, “Ecouri transilvane” – Festival internaţional coral; “Măsurişul de la Pria” – serbare pastorală; “La fântâna dorului”– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Şimleu Silvaniei ; “Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească; “Ecouri meseşene” – Festivalul dansului femeiesc etc.
Dintre cele mai reprezentative instituţii de cultură şi artă din judeţ se remarcă:
− Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj;
− Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Sălaj;
− Biblioteca judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” - Zalău;
− Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj;
− Şcoala Populară de Artă şi Meserii;
− Centrul pentru Valorificarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Sălaj;
− Casa de cultură a sindicatelor Zalău;
− Casa municipală de cultură Zalău;
− Casa orăşenească de cultură - Şimleu Silvaniei;
− Casa orăşenească de cultură - Jibou;
− Casa orăşenească de cultură - Cehu Silvaniei;
− Centrul cultural pentru păstrarea tradiţiilor - com. Dragu;
− Cămine culturale comunale.
− Casa memorială „Iuliu Maniu”
− Muzeul Holocaustului Şimleu Silvaniei;
− Muzeul şi Centrul cultural „Şincai - Coposu” - Bobota;
− Biblioteca orăşenească - Jibou;
− Biblioteca orăşenească - Cehu Silvaniei;
− Biblioteci comunale;
Ocrotirea sănătăţii
Principalele instituţii pentru ocrotirea sănătăţii din judeţul noastru sunt:
➢ Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Sălaj;
➢ Direcţia de Sănătate Publică Sălaj;
➢ Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;
➢ Spitalul Orăşenesc „Prof. dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei;
➢ Spitalul Orăşenesc Jibou;
➢ Spitalul de Boli Cronice Crasna;
➢ Centrul de Asistenţă Medico - Socială Ileanda;
➢ Centrul de Recuperare Tratament şi Îngrijire Zalău – Fundaţia „Acasă”;
➢ Centrul de Dializă „Nefromed” Zalău (SC Nefromed Sj SRL);
➢ Policlinica „Salvosan Ciobanca” Zalău (SC Salvosan-Ciobanca SRL);
➢ Policlinica „Sfânta Vineri” Zalău (SC Medi Serv SRL);
➢ Serviciul de Ambulanţă Judeţean.
Tabel 2.8.1.1 Reţeaua şi activitatea unităţilor sanitare din judeţul Sălaj
(conform datelor furnizate de D.J.S. Sălaj din data de 22.04.2020)
|Unităţi sanitare |Număr de unităţi |
| | |din care: | |
| |Total | | |
| | |Proprietate |Proprietate |
| | |publică |privată |
|Spitale |6 |4 |2 |
|Unităţi medico-sociale |1 |1 |- |
|Cabinete medicale de medicină generală |2 |- |2 |
|Cabinete medicale şcolare |6 |6 |- |
|Dispensare medicale |3 |3 |- |
|Cabinete medicale de familie |111 |- |111 |
|Ambulatorii de specialitate |1 |- |1 |
|Ambulatorii integrate spitalului |5 |4 |1 |
|Cabinete stomatologice |174 |- |174 |
|Cabinete stomatologice şcolare |2 |2 |- |
|Cabinete medicale de specialitate |108 |- |108 |
|Societate civilă medicală de specialitate |2 |- |2 |
|Centre de sănătate mintală |1 |1 |- |
|Centre de transfuzie |1 |1 |- |
|Laboratoare medicale |27 |19 |8 |
|Laboratoare de tehnică dentară |33 |- |33 |
|Centre medicale de specialitate |5 |1 |4 |
|Alte tipuri de cabinete medicale |3 |2 |1 |
|Farmacii |88 |3 |85 |
|Puncte farmaceutice |18 |- |18 |
Paturi în unităţi sanitare, pe forme de proprietate
(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj)
| |Număr de unităţi |
| |Total |Din care |
| | |Proprietate |Proprietate |
| | |publică |privată |
|Paturi în spitale |1303 |1123 |180 |
|Paturi în unităţi medico - sociale |30 |30 |- |
Învăţământ
În anul şcolar 2019-2020, în judeţul Sălaj funcționează un număr de 111 instituţii de învăţământ, cu 264 de structuri de învățământ și cu un total de 377 de clădiri, din care 372 de stat și 5 privat.
Tabel 2.8.1.2a Tabel cu unităţile de învăţământ de stat (preuniversitar)
|STRUCTURA REŢELEI DE |NUMĂR UNITĂŢI |NUMĂR CLĂDIRI |
|ÎNVĂŢĂMÂNT PE ANUL ŞCOLAR 2019-2020 | | |
|TOTAL UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT |106 |372 |
|din care: | | |
|grădiniţe |14 |103 |
|şcoli primare |- |70 |
|şcoli gimnaziale |66 |106 |
|colegii |4 |23 |
|licee |18 |61 |
|școli profesionale |1 |5 |
|şcoli postliceale |1 |1 |
|învăţământ special |2 |3 |
Notă: 1. Clădiri cu destinația de învățământ sunt considerate și atelierele școlare, sălile de sport școlare, precum și cantinele și internatele de elevi.
2. Școli primare nu există ca unități de învățământ, acestea funcționează ca structuri de învățământ în cadrul școlilor gimnaziale sau liceelor.
3. În situațiile în care într-o clădire aparținătoare unei unități de învățământ funcționează mai multe structuri, destinația clădirii a fost determinată de gradul de învățământ cel mai mare. De exemplu, dacă într-o clădire funcționează clasele I-IV și grupe de grădiniță, clădirea are funcțiunea de școală gimnazială. Dacă în clădire funcționează clasele I-IV și grădiniță, destinația clădirii este de școală primară.
Tabel 2.8.1.2b Tabel cu unităţile de învăţământ particular (preuniversitar)
|STRUCTURA REŢELEI DE |NUMĂR UNITĂŢI |NUMĂR CLĂDIRI |
|ÎNVĂŢĂMÂNT PE ANUL ŞCOLAR 2019-2020 | | |
|TOTAL UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT |5 |5 |
|din care: | | |
|grădiniţe |3 |3 |
|şcoli postliceale |2 |2 |
Tabel 2.8.1.2c Efectivele de copii şi elevi pe forme de învăţământ
INVĂȚĂMÂNR PREUNIVERSITAR DE STAT, în anul școlar 2019-2020
|CATEGORII DE COPII ŞI ELEVI |NUMĂR |
|TOTAL COPII ŞI ELEVI |35634 |
|din care: | |
|preşcolari |7450 |
|elevi în clasele pregătitoare – IV |11042 |
|elevi în clasele V-VIII |8499 |
|elevi liceu – total (zi, seral, frecvenţa redusă) |8014 |
|şi învăţământ profesional | |
|elevi învăţământ special(primar, gimnazial, liceal) |251 |
|elevi postliceal(buget+taxă) |378 |
INVĂȚĂMÂNR PREUNIVERSITAR PARTICULAR, în anul școlar 2019-2020
|CATEGORII DE COPII ŞI ELEVI |NUMĂR |
|TOTAL COPII ŞI ELEVI |401 |
|din care: | |
|preşcolari |106 |
|elevi postliceal |295 |
Tabel 2.8.1.2d Efectivele de copii în grădiniţe/elevi în învăţământ primar, învăţământul gimnazial
|Anul şcolar |Număr total învăţământ preşcolar |Număr total elevi învăţământ primar |Număr total elevi învăţământ |
| | | |gimnazial |
|2012-2013 |7744 |11172 |9888 |
|2013-2014 |7595 |11083 |9916 |
|2014-2015 |7548 |11055 |9652 |
|2015-2016 |7331 |11114 |9413 |
|2016-2017 |7427 | 11008 |9217 |
|2017-2018 |7421 |11296 |8717 |
|2018-2019 |7496 |11240 |8539 |
|2019-2020 |7450 |11042 |8499 |
Notă: la învățământul primar și gimnazial, în total sunt cuprinși și elevii cursanți la Programul ”A doua șansă”
Tabel 2.8.1.2e Repartiţia unităţilor de învăţământ în profil teritorial în anul şcolar 2019-2020
Învățământ preuniversitar de stat, anul școlar 2019-2020
|Nr |Grădiniţe |Şcoli primare |Şcoli gimnaziale |Unităţi de nivel |Unități de nivel |Şcoli postliceale |Învăţământ |
|Crt | | | |liceal |profesional | |special |
| |Rural |Urban |Rural |Urban |Rural |Urban |Rural |
| |Rural |Urban |Rural |Urban |Rural |Urban |
|Zalău |142.172 |122 |3416 |304 / 358 |4.527 |4527 |
|Stana |4.742 |4.6 |2 |1 |0.01 |10 |
|Jibou |34.771 |28.2 |346 |96 / 68 |0.6 |600 |
|Var |6.535 |6.4 |15 |2 | | |
|Cuceu |7.875 |7.5 |10 |4 |0.0594 |59.4 |
|Rona |5.321 |5 |13 |2 / 3 | | |
|Husia |4.029 |3.2 |6 |4 / 3 |0.0594 |59.4 |
|Cehu Silvaniei |21.843 |18.2 |173 |107 / 128 |0.3 |300 |
|Șimleu Silvaniei |63.480 |39.38 |470 |75 / 130 |0.4 |400 |
|Lozna |3.134 |3 |8 |1 |0.054 |54 |
|Preluci |2.041 |1.9 |1 |0 | | |
|Valea Lesului |1.904 |1.9 |1 |0 | | |
|Nusfalau |15.563 |14.8 |115 |3 / 5 |0.17486 |174.9 |
|Bilghez |4.100 |3.9 |6 |0 |0.005 |5 |
|Boghis |6.558 |6.3 |27 |3 / 5 |0.011 |11 |
|Bozies |3.171 |3 |4 |0 / 1 | | |
|Ip |6.317 |6 |20 |1 / 2 | | |
|Zauan |4.283 |4.1 |17 |1 |0.17486 |174.9 |
|Ileanda |8.250 |7.9 |31 |11 / 6 |0.054 |54 |
|Rastoci |2.300 |2.2 |4 |0 / 1 |0.011 |11 |
|Bizusa |0.750 |0.8 |2 |2 | | |
|Letca |2.460 |2.3 |10 |10 / 2 |0.05 |50 |
|Lemniu |1.887 |1.9 |8 |8 / 1 | | |
|Toplita |1.373 |1.1 |3 |5 / 1 |0.05 |50 |
|Galgau |11.944 |11 |11 |6 | | |
|Capalna |4.100 |3.8 |6 |2 |0.011 |11 |
|Fodora |4.150 |4 |2 |2 | | |
|Dobrocina |2.498 |2.2 |1 |2 | | |
|Barsăul Mare |3.411 |3.2 |1 |1 | | |
|Poiana Blenchii |7.503 |7 |8 |5 / 6 |0.054 |54 |
|Valcau de Jos |6.998 |6.7 |23 |3 / 5 |0.057 |57 |
|Valcau de Sus |5.164 |4.9 |13 |0 | | |
|Subcetate |2.800 |1.3 |3 |0 | | |
|Lazuri |7.416 |6.9 |3 |0 | | |
|Ratovei |2.880 |2.5 |1 | 0 | | |
|Romanasi |7.471 |7 |29 |3 / 7 |0.054 |54 |
|Chichisa |2.797 |2.7 |8 |1 | | |
|Poarta Salajului |3.575 |3.5 |12 |1 | | |
|Romita |3.400 |3.1 |7 |0 | | |
|Pausa |4.350 |4.1 |8 |4 | | |
|Someş Odorhei |10.438 |9.3 |39 |3 |0.108 |108 |
|Inau |4.620 |4.5 |12 |6 | | |
|Soimus |5.610 |5.5 |5 |4 / 6 | | |
|Barsa |4.120 |4 |1 |4 | | |
|Domnin |7.880 |7.6 |3 |4 | | |
|Bocsa |7.110 |6.7 |22 |1 |0.011 |11 |
|Borla |5.040 |4.8 |29 |0 / 1 |0.011 |11 |
|Campia |2.905 |2.8 |5 |2 / 1 | | |
|Salajeni |4.785 |4.6 |12 |1 |0.011 |11 |
|Criseni |8.814 |6.8 |78 |24 | | |
|Cristur |5.070 |5.1 |10 |9 | | |
|Garceiu |10.140 |9.5 |19 |21 / 13 | | |
|Hereclean |5.300 |5.1 |59 | 3 |0.01 |10 |
|Badon |3.700 |3.6 |21 | 2 | | |
|Guruslau |3.240 |3.2 |17 |1 | | |
|Bocsita |12.988 |2.8 |4 |1 | | |
|Diosod | |5.9 |13 |2 / 3 |0.01 |10 |
|Panic |3.800 |3.1 |35 |2 / 7 |0.01 |10 |
|Crasna |12.346 |11 |63 |44 / 35 |0.1 |100 |
|Ratin |4.265 |4 |3 |4 |0.1 |100 |
|Huseni |2.787 |2.5 |1 |4 | | |
|Sarmasag |14.234 |10.8 |80 |6 |0.21606 |216.1 |
|Moiad |4.590 |1 |2 |1 |0.054 |54 |
|Camar |15.870 |13.2 |34 |6 / 3 | | |
|Carastelec |8.500 |7.4 |19 |2 |0.194 |194 |
|Salatig |4.585 |4.1 |8 |5 / 2 | | |
|Bulgari |4.539 |4.1 |2 |1 / 2 | | |
|Deja |6.480 |5.7 |8 |2 | | |
|Dobrin |4.698 |4.3 |5 |2 | | |
|Doba |10.879 |7.2 |8 |2 | | |
|Sincraiu Silvaniei |1.420 |1.2 |3 |0 | | |
|Verveghiu |5.996 |5.7 |6 |1 / 2 |0.194 |194 |
|Pericei |16.501 |16 |37 |60 | | |
|Badacin |9.630 |9.4 |16 |4 / 23 | | |
|Mirsid |9.558 |9.2 |14 |5 | | |
|Varsolt |9.044 |7 |28 |35 / 33 |0.032 |32 |
|Recea |6.121 |5.9 |8 |31 / 27 | | |
|Recea Mica |2.674 |2.5 |3 |8 / 12 | | |
|Borza-Prodanesti |4.264 |4 |7 |5 / 4 | | |
|Năpradea |14.020 |12 |1 |10 / 11 | | |
|Someș Guruslău | | |1 |4 / 2 | | |
|Cheud | | |1 |6 / 8 | | |
|Traniș | | |1 |4 / 3 | | |
|Hida |25.021 |24 |16 |6 / 4 |0.054 |54 |
|Racas | | |7 |2 / 1 | | |
|Baica | | |2 |0 / 1 | | |
|Sanpetru Almasului |8.379 |8.8 |6 |0 / 8 | | |
|Rus |10.535 |10.3 |10 |5 | | |
|Fantanele Rus |4.382 |4.2 |2 |1 |0.054 |54 |
|Treznea |13.439 |13.1 |18 |4 / 1 |0.054 |54 |
|Bozna |6.421 |6 |3 |2 / 1 |0.054 |54 |
|Benesat |10.294 |10 |7 |5 / 11 |0.054 |54 |
|Alunis |4.855 |4.5 |8 |5 / 11 | | |
|Biusa |3.790 |3.4 |6 |4 / 9 | | |
|Agrij |13.476 |13.1 |19 |11 |0.054 |54 |
|Total județ |814.468 |709.98 |5691 |1052 |8.10158 | |
Notă: Localităţi nemenţionate în tabel care au hidranţi stradali de incendiu: Răstolțu Deșert-11, Almașu-6, Jebucu-2, Petrinzel-1, Sfăraș-3, Stana-3, Peceiu-3, Pria-1, Cuzăplac-1, Petrindu-1, Gălășeni-1, Tămașa-1, Fildu de Jos-1, Fildu de Mijloc-2, Fildu de Sus-3, Tetișu-1 Halmășd-5, Aleuș-3, Cerîșa-6, Drighiu-1, Ciula-2, Cozla-3, Cuciulat-2, Leșmir-3, Porț-2, Șumal-3, Vădurele-3, Ilișua-11, Lompirt-11,
Reţeaua de canalizare
Tabel 2.8.2.2 Rețeaua de canalizare
|Nr. crt. |Localitatea |Lungime rețea |Nr. Racorduri |Populația deservită cu |
| |(U.A.T.) |canalizare (km) | |canalizare (persoane) |
| | | | | |
|1 |Zalău |122.971 |6604 |63387 |
|2 |Şimleu Silvaniei |43.838 |2215 |11316 |
|3 |Jibou |34.465 |1100 |6796 |
|4 |Cehu Silvaniei |14.851 |871 |3488 |
|5 |Boghis |9.084 |154 |370 |
|6 |Bozies | |74 |167 |
|7 |Românaşi |9.284 |216 |685 |
|8 |Poarta Sălajului |6.361 |76 |209 |
|9 |Chichişa |6.233 |76 |197 |
|10 |Crasna |14.152 |499 |1369 |
|11 |Ratin |11.770 |41 |138 |
|12 |Huseni | |26 |88 |
|13 |Sărmăşag |24.530 |753 |1902 |
|14 |Moiad |5.654 |40 |97 |
|15 |Camar |18.367 |510 |1243 |
|16 |Carastelec |11.948 |300 |681 |
|17 |Gâlgău |10.197 |165 |407 |
|18 |Poiana Blenchii |9.408 |130 |391 |
|19 |Pericei |21.075 |402 |1202 |
|20 |Dobrin |8.665 |81 |173 |
|21 |Doba Mare |8.692 |56 |135 |
|22 |Doba Mica | |89 |210 |
|23 |Verveghiu |4.756 |77 |183 |
|24 |Sincraiu Silvaniei |1.731 |50 |99 |
|25 |Sălăţig |13.048 |92 |261 |
|26 |Bulgari |2.921 |72 |218 |
|27 |Deja |6.563 |193 |581 |
|28 |Sîg |4.666 |46 |107 |
|29 |Sîrbi |2.334 |16 |38 |
|30 |Tusa |5.102 |39 |104 |
|31 |Agrij |16.082 |162 |489 |
|TOTAL GENERAL |448.745 |15225 |96731 |
Alimentarea cu energie electrică
Electrica Distribuţie Transilvania Nord Sălaj - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Zalău este societatea comercială de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, are o arie de cuprindere naţională – cu organizare zonală în 4 zone, pentru distribuţia şi furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord (cu sediul la Cluj-Napoca), Transilvania Sud (cu sediul la Braşov), Muntenia Nord (cu sediul la Ploieşti), Muntenia Sud (cu sediul in Bucureşti) şi pe cuprinsul întregii tari, în 8 zone, pentru întreţinere şi servicii energetice Filiala Electrica Serv.
Judeţul nostru este deservit de Transilvania Nord, cu sediul la Cluj-Napoca – Punct de lucru Zalău.
2.8.3 Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor
Taberele de sinistraţi se organizează înaintea, în timpul sau după manifestarea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, când capacităţile de cazare prevăzute în planurile de evacuare pentru primirea populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor sunt insuficiente sau au fost afectate de dezastre.
Raioanele de dispunere a taberelor de sinistraţi se stabilesc din timp de normalitate, în planurile de evacuare pentru situaţii de urgenţă, de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, sunt avizate de serviciile de urgenţă profesioniste şi sunt aprobate de preşedinţii comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
La stabilirea locului de amplasare a taberei, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au în vedere ca acesta să se situeze în afara ariei afectate sau potenţial a fi afectată de dezastre, astfel încât să se asigure protecţia populaţiei, depozitarea în siguranţă a bunurilor materiale şi adăpostirea animalelor.
Decizia de instalare a taberei pentru sinistraţi este luată de primarul unităţii administrativ-teritoriale sau de prefect, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de amploarea dezastrului, respectiv dacă acesta afectează una sau mai multe localităţi de pe raza unui judeţ.
Conform datelor primite de la unităţile administrativ-teritoriale privind locațiile propuse pentru instalarea taberelor pentru sinistrați au fost stabilite locurile de adunare şi cazare a sinistraţilor, nominalizate în Anexa 8.
2.9 specific regional
VECINăTăţI, INFLUENţE, RISCURI TRANSFRONTALIERE
Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Munţii Apuseni, judeţul Sălaj are ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor şi la sud-est judeţul Cluj. În aceste judeţe nu îşi desfăşoară activitatea operatori economici care prin specificul activităţii lor să genereze situaţii de urgenţă care să influenţeze şi judeţul nostru.
Operatorii economici din judeţul Sălaj sunt dispuşi la distanţe mai mari de 15 km de graniţă, iar apele curgătoare transfrontaliere din judeţ, care ar putea fi afectate de activităţile operatorilor economici, au o durata de curgere a apei în albie mai mare de 2 zile, până la frontiera de nord – vest a ţării, (cu viteza medie de curgere).
CAPITOLUL 3
RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
3.1 TIPURI DE RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
3.1.1 FURTUNI şI VISCOL
Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie şi descărcări electrice (fulgere şi trăsnete), însoţite aproape întotdeauna şi de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scala Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s).
Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare este aproape imposibilă.
Clasificarea furtunilor se face în următoarele 3 categorii:
➢ Furtună monocelulară: este alcătuită dintr-o singură celulă convectivă;
➢ Furtună multicelulară: este alcătuită din mai multe celule convective;
➢ Furtună supracelulară: este o celulă convectivă foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu conţine o structură centrală rotativă, denumit mezociclon.
Notă: Termenul celulă se referă la un sistem de convecţie(transportul vertical a maselor de aer calde şi umede), care este alcătuit din curenţi de aer ascendenţi şi curenţi compensatorii descendenţi.
O formă specială de furtună este ciclonul tropical.
Viscolul este un vânt puternic însoţit de spulberarea zăpezi şi de transportul acesteia deasupra suprafeţei pământului. El se caracterizează prin temperaturi scăzute, vânturi puternice şi ninsori abundente.
Viscolele devin hazarde naturale atunci când prin efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii şi acumulării acesteia sub forma de troiene produc pagube materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti.
Căderi de grindină este p formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafața solului sub formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute sub 0 grade C.
În luna mai a anului 2019 avut loc un fenomen meteorologic extrem
manifestându-se prin căderi de grindină de mari dimensiuni afectând culturile agricole şi unele gospodării ale populaţiei din Municipiul Zalău și zonele limitrofe.
3.1.2 Inundaţii
Inundaţia este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit un mod obişnuit cu apă.
Cauza inundaţiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor. Ele pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torenţiale, topirii bruşte a zăpezilor. Uneori inundaţiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acţiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine etc..
Pe teritoriul judeţului Sălaj au avut loc inundaţii generate de:
− caracteristicile cursurilor apelor;
− modificări în circulaţia generală a atmosferei determinate de tendinţele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapun efectele activităţilor antropice. Intensitatea deosebită a fenomenelor hidrometeorologice, precipitaţii de peste 160 l/mp, au dus la înregistrarea unor debite care depăşeau cotele de dimensionare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare şi pe cele istorice;
− tendinţa generală de aridizare a climei în partea central-estică a Europei; un prim efect îl constituie creşterea gradului de torenţialitate ale precipitaţiilor şi scurgerii apei de pe versanţi;
− reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale;
− blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de torenţi;
În anul 2019 in județul Sălaj, s-au înregistrat cantităţi însemnate de precipitații
după cum urmează:
- în data de 14.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Marca, pe r. Barcau
- în perioada 18.05.2019-19.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Romanasi, pe r.Agrij, la SH Almasu, pe r.Almas, la SH Simleul Silvaniei, pe r.Crasna.
- în perioada 21.05.2019-22.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Romanasi, pe r.Agrij, la SH Borla, pe r.Zalau
- în perioada 22.05.2019-23.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Rastoci, pe r.Somes
- în data de 28.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Crasna, pe r.Crasna
- în data de 30.05.2019 - fiind depaşite cotele de aparare la SH Crasna, pe r. Crasna, la SH Borla, pe r. Zalau,
În această perioadă au fost afectate : 31 UAT, 66 localităţi , Valoarea pagubelor fiind de 38392,5(mii lei)
În Anexa 9 este prezentată situaţia cu localităţile care execută evacuarea populaţiei în funcţie de riscul la inundaţii.
3.1.3 Căderi masive de zăpadă
La nivelul judeţului Sălaj ne-am înregistrat în perioada sezonului rece 2018-2019 cu cele mai mari căderi masive de zăpadă din ultimii 10 ani, şi anume în luna decembrie (2018) şi ianuarie (2019).
Aceste precipitaţii au avut loc din cauza vortexului destabilizat, care a adus temperaturi scăzute şi ninsori abundente. Se spune că un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri, chiar şi cu unele viscole moderate şi de scurtă durată. În schimb un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.
3.1.4 Tornade
O tornadă este un vânt puternic ce acţionează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer. Vântul se roteşte în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului(este însoţit de nori negri de furtună). Trompa vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa pământului până la nivelul norilor.
În judeţul Sălaj nu au fost înregistrate până la momentul actual (aprilie 2020), situaţii de urgenţă generate de tornade, însă pe fondul schimbărilor climaterice regionale şi globale tot mai accentuate acest risc nu poate fi neglijat, putându-se manifesta şi în zona noastră de competenţă.
3.1.5 Secetă
Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoţit frecvent de caniculă.
Seceta poate fi clasificată astfel:
a) secetă meteorologică – când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici;
b) secetă agricolă când – există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii(provenită din precipitaţii sau ape freatice);
c) secetă hidrogeologică – când scade substanţial nivelul pânzei freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor stătătoare.
La nivelul judeţului Sălaj în anul 2015, în lunile iunie-iulie s-a înregistrat fenomenul de secetă, au fost distruse 187.000 ha de teren, pagubele fiind estimate de reprezentaţii Direcţiei pentru Agricultură Sălaj la circa 235 milioane de lei.
3.1.6 Temperaturi extreme
Din temperaturile extreme pot apărea la nivelul judeţului Sălaj amintim:
Depunerile de gheaţă se formează pe sol şi pe diferite obiecte datorită îngheţării picăturilor de apă sau sublimării vaporilor de apă din atmosferă.
Chiciura se formează prin sublimarea vaporilor de apă pe diferite obiecte subţiri, cum sunt ramurile arborilor şi conductorii, în condiţiile unor temperaturi scăzute.
Poleiul reprezintă un strat dens de gheaţă, greutate specifică a căruia cel mai dens oscilează în limitele de 0,6 – 0,9 g/cm3. Densitatea ei constituie predominant 0,1 – 0,6 g/cm3.
Zăporul este o stavilă naturală formată din sloiuri de gheaţă antrenate şi blocate în zonele de curbură, în zonele strangulate ale cursului de apă sau în zonele împădurite ale albiei majore.
Canicula este un fenomen meteorologic de dogoare, dogoreală, fierbinţeală, înăbuşeală, năduf, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală, care apare tot mai frecvent în procesul de încălzire globală
În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depăşesc 350C în cursul zilei şi se situează în jurul a 200C sau peste acest prag, noaptea.
3.1.7 Incendii de pădure
În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart în şase categorii:
− incendii de pe solul pădurii (de litieră) cu dezvoltare lentă;
− incendii de pe solul pădurii (de litieră) cu dezvoltare rapidă;
− incendii de coronament (cu dezvoltare lentă, rapidă sau violentă);
− incendii subterane sau de sol (incendii de turbă);
− incendii combinate de litieră şi coronament;
− incendii de doborâturi.
Acest risc se poate manifesta pe teritoriul judeţului Sălaj deoarece suprafaţa acoperită cu păduri este de 64.351 ha aparţinând statului şi 18.757 ha aparţinând persoanelor fizice sau juridice.
La propagarea acestor incendii, trebuie să se aibă în vedere următoarele:
− dezvoltarea incendiilor are loc pe direcţia vântului, uneori prin salturi, viteza de înaintare variind în funcţie de mai mulţi factori;
− pe un teren înclinat şi pe un vânt slab, incendiul se propagă lent avânt forma unui arc de cerc;
− pe un teren accidentat şi pe un vânt puternic incendiul se dezvoltă progresiv în forţă, până la creastă, avânt forma literei ,,V”;
− dacă terenul este puţin accidentat, vântul slab şi vegetaţia uscată şi uniformă, propagarea incendiului este lentă, uniformă şi înaintează pe un front liniar.
Indicele de combustibilitate (IC) pentru speciile de foioase este:
⇨ Procentual, vegetaţia existentă pe suprafaţa ocupată de speciile foioase este constituită din:
• Arbori şi subarboret = 80%;
• Litieră = 90%;
• Pătura erbacee = 10%.
BV(biovolum)=(90+90+10)/100=1.8;
IC=39+2.3*1.8*[(E1=4)+(E2=6)-7.18]=50.67
Indicele de combustibilitate (IC) pentru speciile răşinoase este:
⇨ Procentual, vegetaţia existentă pe suprafaţa ocupată de speciile răşinoase este constituită din:
• Arbori şi subarboret=90%;
• Litieră=90%;
• Mărăciniş=50%;
• Pătura erbacee=10%.
BV=(90+90+50+10)/100=2.4;
IC=39+2.3*2.4*[(E1=8)+(E2=6)-7.18]=76.65.
Indicele de combustibilitate ponderat a suprafeţelor de pădure administrate(ICM)
ICM=1/64317*(59814,8*50.67+4502.2*76.65)=52.49
Riscul mediu anual de incendiu pentru suprafaţa administrativă(RMA)
RMA=0.1*52.49-3=2.25, valoarea se încadrează nivelului riscului la incendiu a suprafeţelor de pădure administrate ca fiind ,,ridicat”, cu o periodicitate medie între două incendii pe aceeaşi suprafaţă cuprinsă 25 şi 50 de ani.
Temperaturile flăcărilor la arderea materialelor lemnoase(cazul incendiilor de pădure) = 850 – 14000C.
Pe parcursul anului 2019, la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Porolissum” al judeţului Sălaj, s-au înregistrat cu un număr de 228 incendii de vegetaţie. Cea mai frecventă cauză de producere a acestor incendii este folosirea focului deschis pentru arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, fără luarea măsurilor de propagare a focului la vecinătăţi (pădure, gospodării, culturi agricole, etc).
3.1.8 Avalanşe
Avalanşa reprezintă o masă de zăpadă care pune în mişcare şi alunecă pe versantul sau pe valea unui munte. O avalanşă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, fiind precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea sa.
În judeţul Sălaj nu sunt versanţi muntoşi pe care s-ar putea crea condiţiile declanşării unei avalanşe, fie ea naturală sau cauzată de om.
3.1.9 Alunecări de teren
Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mişcarea propriu-zisă s rocilor sau depozitelor de pe versanţi, cât şi forma de relief rezultată.
Procesul de alunecare include trei faze:
• Faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă(procese anteprag);
• Alunecarea propriu-zisă(trecerea peste pragul geomorfologic);
• Stabilizarea naturală(echilibrarea, procese postprag).
În prezent, în judeţul Sălaj există trei zone cu alunecări de teren active, şi anume:
− în municipiul Zalău, versantul nord-vestic al dealului Ortelec din cartierul
Porolissum, în amonte de Cariera de argilă Tunari, este identificat ca fiind o zonă cu alunecări de teren care au afectat în timp şi unele construcţii din zonă (rezervoarele de apă ale municipiului, gospodării ale populaţiei, drumul DJ 108 C Zalău – Jibou, precum şi teren agricol). Primele fenomene au fost înregistrate în anii 1969-1970, iar în decursul timpului, versantul a suferit mişcări succesive de teren ele extinzându-se chiar în amonte de str. Porolissum. Alunecări cu intensităţi mai mari au apărut în perioada anilor 1970, 1975, 1998, 2000, 2006 perioade cu precipitații mai abundente. În prezent alunecarea de teren de pe dealul Ortelec din municipiul Zalău, afectează aproximativ 10 ha, incluzând drumul judeţean DJ 191 C, bazinele de alimentare cu apă ale municipiului Zalău şi un număr de 19 gospodării.
− pe teritoriul comunei Vârşolţ, în intravilanul localităţii Recea, datorită
instabilităţii terenului, pe masivul de pe partea stângă a DC102 au apărut alunecări de teren, producând avarierea locuinţelor din zonă: gospodăriile populaţiei 13 la număr de pe strada Recea Mică. Acest fenomen s-a activat în urmă cu cca.15-16 ani când s-au manifestat primele forme de instabilitate a versantului. Alunecarea de teren este activă afectând în continuare un nr. de 26 de gospodării, 2 biserici și vechea școală din localitate. Construcțiile din zonă prezintă mari fenomene degenerative ale structurii de rezistență, unele ajungând la pierderea stabilității, punând în pericol bunuri materiale și vieți omenești.
Zona este declarată ca zonă de risc natural și nu se eliberează autorizație de construire.
− în localitatea Sărmăşag, alunecările de teren afectează un număr de 4
gospodării ale populaţiei de pe strada Teilor şi un număr de 3 de pe strada Viilor. În istoricul unității administrativ teritoriale Sărmășag, au fost identificate efecte ale alunecărilor de teren la 161 de gospodării (fisuri, crăpături ale construcţiilor, deplasări pe orizontală şi verticală) pe străzile Teilor, Viilor, Sălajului, Rândunelelor, Pomilor şi Liliacului precum şi teren agricol în suprafaţă de circa 290 ha, conform Notei de fundamentare întocmită de A.N.I.F.
Alunecările de teren s-au semnalat şi în fostele zone miniere, unde pe fondul modului în care au fost închise după încetarea activității și punerea în conservare și a infiltraţiilor, minele subterane au început să se surpe iar pământul se deplasează în zonele limitrofe acestora.
Alunecările de teren se manifestă în bazinul Agrij, bazinul Somes, bazinul Crasna – Bănişor si bazinul Silvaniei, unde terenurile sunt caracterizate de relieful specific zonelor de deal, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi puternic înclinaţi. Terenurile au stabilitate redusă si sunt afectate de eroziune puternică asociată cu ravenări si alunecări de teren active. Alunecări de teren active se produc în zonele cartier Ortelec – Municipiul Zalău, localitatea Recea – comuna Vârșolt, alunecările de teren de pe Valea Crasna, mal drept – zona Recea-Pericei, pe raza comunelor Sărmășag și Chieşd – foste zone cu exploatații miniere.
Zonele cu alunecări de teren, în intravilanul şi în extravilanul localităţilor sunt prezentate în Anexa 10.
3.1.10 Cutremure de pământ
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafaţa de-a lungul căreia rocile se rup şi se deplasează se numeşte plan de falie.
Cutremurele din România de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60 km) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 şi 200 km adâncime).
Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur judeţul Sălaj este o unitate administrativ-teritoriala dispusă în zona seismică de intensitate mai mică, de VII pe scara MSK, putându-se produce exclusiv cutremure superficiale, de mică adâncime, cu magnitudini mai mici decât ale seismelor vrâncene, dar şi la intervale mai îndelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca întindere.
Distanţa faţă de zona seismică Vrancea este de 493 km. Ca urmare a unui cutremur de pământ major, cu magnitudinea de M >7,5 grade pe scara Richter, în municipiul Zalău pot să apară evenimente dezastruoase provocate direct sau indirect, de către mişcarea seismică.
Deşi judeţul nostru este ferit de fenomene naturale cauzate de cutremure, acest risc nu poate fi neglijat în totalitate, având în vedere că în data de 07.05.2016 la ora 6 şi 7 minute a avut loc un astfel de fenomen, de o intensitate mică de 2,4 grade pe scara Rihter, cu epicentru situat în comuna Poiana Blenchii, satul Fălcuşa la o adâncime de cca. 2 Km.
Un cutremur de suprafaţă cu intensitate medie, cu magnitudine peste 4 pe scara Richter, s-a produs în data de 1 mai 2019, la ora 9:00, la o adâncime mică de 1 km, în Crișana, județul Sălaj localizat la 47.1914 latitudine şi 23.0627 longitudine. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de V grade Mercalli, localizat în apropierea următoarelor oraşe: Zalău (2km), Jibou (24km), Cehu Silvaniei (26km), Şimleu Silvaniei (28km), Huedin (34km).
3.1.11 Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice
Pe raza judeţului Sălaj există 2 operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, şi care se supun prevederilor Legii nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. În conformitate cu Anexa 1 Partea 2 punctul 34 din Legea nr.59 din 11 aprilie 2016, cei 2 operatori se încadrează în categoria amplasament de nivel inferior.
Aceştia sunt prezentaţi în tabelul de mai jos, împreună cu substanţele periculoase şi cantităţile pe care le deţin.
Tabel 3.1.11 Operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente de nivel inferior
|Nr. |Loc. |Denumire operator |Adresa |Denumirea substanţei|Cantitate de |Stare de |Rezervoare |
|crt. | |economic | | |substanţă posibil a |agregare | |
| | | | | |fi deţinută - |(S. L.G) | |
| | | | | |capacitate de | | |
| | | | | |proiect - (t) | | |
| | | | | | |
| | |Localitate |Strada / Sat |Nr. | | |Categ. |Denumire |Capac. |
| | | | | | | |de |substanţă |de |
| | | | | | | |subst. | |stocare |
| | | | | | | | | |(t) |
| |Petrom |Zalău |Mihai Viteazul |55 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|120.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |OMV Petrom Marketing |Zalău |Mihai Viteazul |107-109 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|120.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |OMV Petrom Marketing |Zalău |Porolissum |13A |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|115.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Petrom |Şimleu |Tudor |40 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|115.00 |
| | |Silvaniei |Vladimirescu | | |distribuire | | | |
| |Petrom |Jibou |1 Mai |31 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|234.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |OMV Petrom Marketing |Cehu Silvaniei|Gării |6 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|110.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Petrom |Crasna |Ciucei |773 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|72.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |OMV Petrom Marketing |Ileanda |Simion Barnutiu |26 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|119.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |MOL Petroleum Products |Zalău |Mihai Viteazu |89 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|120.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Rompetrol Downstream |Zalău |Mihai Viteazul |58 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|180.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Rompetrol Express |Nuşfalău |Principală |FN |4730 |staţie |P5a |Motorină, benzină|12.00 |
| | | | | | |transportabilă | | | |
| |Lukoil |Jibou |22 Dec. 1989 |89 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|360.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Lukoil |Zalău |Corneliu Coposu |105 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină| |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Inserco |Zalău |22 Dec. 1989 |250A |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|91.00 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Tiriac Energy |Şimleu |Partizanilor |1 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|45.00 |
| | |Silvaniei | | | |distribuire | | | |
| |Tiriac Energy |Zalău |Simion Bărnuţiu |- |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|81 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Primarom Exim |Zalău |Mihai Viteazul |100A |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|282 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Primarom Exim |Şimleu |Cehei |100 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|122 |
| | |Silvaniei | | | |distribuire | | | |
| |Mezy Com |Zalău |Gheorghe Doja |159 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|100 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Ady Com |Sărmăşag |Principală |13/A |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|70 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Benzelim |Şimleu |22 Decembrie 1989|- |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|72 |
| | |Silvaniei | | | |distribuire | | | |
| |Sigrav |Zimbor |Principală |31 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|101 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Trans Bitum |Ip |Principală |265/E |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină|160 |
| | | | | | |distribuire | | | |
| |Petrom |Şimleu |Partizanilor |1 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină| |
| | |Silvaniei | | | |distribuire | | | |
| |Petrom |Şimleu |22 Decembrie 1989|54 |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină| |
| | |Silvaniei | | | |distribuire | | | |
| |LUNA GAZ |Românaşi |Principală (DN 1 |14C |4730 |Depozitare şi |P5a |Motorină, benzină| |
| | | |F) | | |distribuire | | | |
| |BALTI DOB |Dobrin |Doba |112 |4730 | |P5a |Motorină, benzină| |
| |Promat Comimpex |Cehu Silvaniei|Hododului |10 |4730 | |P5a |Motorină |20 |
| |Promat Comimpex |Zimbor |Principală (DN 1 |10 |4730 | |P5a |Motorină |20 |
| | | |F) | | | | | | |
| |LARES RICHARDS |Hida |Stadionului |42 |4730 |staţie |P5a |Motorină, benzină| |
| | | | | | |transportabilă | | | |
Notă: conform anexei 1 din Directiva SEVESO III categoriile de substanţă din tabel reprezintă:
• P5a lichide inflamabile;
• Toate rezervoarele sunt îngropate.
Transport rutier - cele mai importante căi de transport rutier din judeţul Sălaj, unde există probabilitatea de producere a unui accident rutiere, în care sunt implicate şi substanţe periculoase sunt: DN 1F Bobota – Sâncraiu Almaşului (E81), DN 1H Fufez – Răstoci, DN 19B Porţi – Nuşfalău, DN 1G Tetişu – Tihău, DN 1C Căpâlna – Mesteacăn.
Transport feroviar - Infrastructura feroviară afectează atât siguranţa cât şi calitatea transportului (timpi de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea în cadrul regiunii. Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a infrastructurii şi modernizare a materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al siguranţei, infrastructura feroviară situându-se sub nivelul standardelor Uniunii Europene. În cursul anului 2019, în judeţul Sălaj nu s-au produs evenimente pe căile ferate cu impact asupra mediului.
3.1.13 Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice
Prin accident nuclear înţelegem evenimentele care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia, populaţia sau a mediul înconjurător, peste limitele admise.
3.1.14 Poluare de ape
Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziţiei sau a calităţii apei, ca rezultat al activităţilor umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât acestea să devină mai puţin adecvate utilizărilor sale.
Poluarea apei poate fi clasificată după natura substanţelor poluante ca:
• fizică – datorată apelor termice,
• chimică – ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenţilor, pesticidelor sau a altor substanţe chimice specifice diverselor industrii;
• biologică – rezultată de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziţi, enterovirusuri, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, alge, etc.;
• radioactivă.
După perioada de timp cât acţionează agentul poluant, poluarea poate fi: permanentă, sistematică, periodică sau accidentală.
Principalele cursuri de apă care ar putea fi supuse riscului de producere a poluării sunt prezentate subcapitolul 2.4 Reţeaua hidrografică din prezentul document.
Principalele lacuri cu acumulare de apă care ar putea fi supuse riscului de producere a poluării apei sunt prezentate în tabelul următor:
|Nr. |Denumire lac |Amplasament |Suprafata (ha) |Volum (m3) |Fel baraj |Destinaţie |Posibilităţi |
|crt. | | | | | | |golire |
|1. |Acumularea |Amonte loc. Vîrsolţ |456 |39.390.000 |Pământ, pereat, |Alimentare apă |2 turnuri manevră, |
| |Vîrşolt pe râul | | | |anrocam, piatra |potabilă |descărcător ape mari|
| |Crasna | | | | | | |
|2. |Acumularea Sălăţig|loc. Sălăţig |22 |3.700.000 |Pământ, pereat cu |Pescuit sportiv |turn de manevră |
| |pe valea Mineu | | | |dale de beton | | |
|3. |Polder Cuceu pe |loc. Cuceu | |650.000 |Pământ protejat cu |Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |valea Apa Sarată | |10 | |strat înierbat |viiturii | |
| | | | | | | | |
|4. |Acumularea Meseş |loc. Zalău |0,75 |75.000 |Pământ protejat pereu|Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |pe pârâul Meseş | | | |dale B200 |viiturii | |
|5. |Acumularea Şamşud|loc. Samşud |0,29 |7.600 |Pământ fără elemente|Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |pe pârâul Valea | | | |de etanşare |viiturii | |
| |Pustie | | | | | | |
|6. |Acumularea |loc. Carastelec |0,75 |9.000 |Pământ fără elemente|Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |Carastelec I | | | |de etanşare |viiturii | |
|7. |Acumularea |loc. Carastelec |0,5 |10.000 |Pământ fără elemente|Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |Carastelec II | | | |de etanşare |viiturii | |
|8. |Acumularea Borla |loc. Borla |0,73 |50.000 |Pământ fără elemente|Atenuarea |Descărcător ape mari|
| |pe pârâulValea | | | |de etanşare |viiturii | |
| |Borla | | | | | | |
3.1.15 Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări
Pe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt identificate clădiri care, în urma unei expertize tehnice de specialitate să fie încadrate în clasa de risc seismic cu pericol de prăbuşire, conform informaţiilor primite de la Inspectoratului Judeţean în Construcţii Sălaj în data de 29.04.2019.
3.1.16 Eşecul utilităţilor publice
Eşecul utilităţilor publice este un risc care se poate produce, putând fii afectate: reţelele de alimentare cu energie electrică, reţele de alimentare cu gaze naturale, reţelele de alimentare cu apă potabilă, reţelele de comunicaţii, telefonie şi transmisiuni, etc.
O situaţie de amploare la nivel judeţean a fost la finele anului 2007 atunci când datorită acumulării de gaz la subsolul unui bloc de locuit cu 4 etaje s-a produs o explozie care a dus la prăbuşirea acestuia, soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti.
3.1.17 Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos
La nivelul judeţului Sălaj nu au fost semnalate pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi, meteoriţi sau comete. La acest tip de risc este imposibil să se delimiteze zona în care trebuie luate acţiuni de protecţie.
Zonele critice în cazul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt:
• zonele locuite al municipiului, oraşelor şi comunelor dar în special cele cu aglomerări ale persoanelor (Zalău, Şimleu-Silvaniei, Jibou, Cehu-Silvaniei, Sărmăşag, Crasna);
• zonele de amplasare a operatorilor economici mari şi în special a operatorilor economici sursă de risc (Zalău, Şimleu-Silvaniei, Jibou, Cehu-Silvaniei);
• zonele situate pe amplasamentul strict al acumulărilor hidrotehnice (acumularea Vârşolţ – pe râul Crasna, acumularea Sălăţig – pe pârâul Mineu );
• zonele situate pe traseul reţelelor magistrale de transport a energiei electrice, gazelor naturale, apei potabile;
• zonele împădurite prin producerea de incendii de proporţii sau incendii în masă.
3.1.18 Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare
Muniţiile rămase neexplodate reprezintă toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse.
Muniţiile neexplodate rămase în teritoriu în urma conflictelor militare constituie un mare pericol pentru populaţie din cauza nerespectării regulilor de protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în cazul descoperirii acestor elemente.
Din punct de vedere al activităţii de asanare a terenului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare, între anii 2014-2019 s-au executat 92 misiuni de ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor militare descoperite pe teritoriul judeţului Sălaj şi 5 distrugeri, a muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor militare.
În anul 2019, au fost executate 11 misiuni de asanare a teritoriului de muniţie rămasă neexplodată.
|ANUL |MISIUNI DE ASANARE PIROTEHNICĂ |MISIUNI DE DISTRUGERE MUNIŢIE |
|2014 |16 |1 |
|2015 |20 |1 |
|2016 |14 |1 |
|2017 |15 |0 |
|2018 |16 |2 |
|2019 |11 |0 |
|Total |92 |5 |
3.1.19 Epidemii
Epidemia reprezintă extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc..
Atunci când o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând într-un timp relativ scurt toată populaţia dintr-o ţară, din mai multe ţări sau chiar din continente întregi, poartă denumirea de pandemie.
O epidemie de gripă a fost declarată la nivel naţional, la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2019 de către Ministrul Sănătăţii.
În luna februarie a anului 2020, a fost declarată la nivel naţional, de către Ministrul Sănătăţii, epidemia de infecţie cu CORONAVIRUS 2019 – COV.
Unităţile sanitare cu paturi precum şi alte unităţi sanitare de pe raza judeţului nostru, care în cazul izbucnirii unei epidemii sunt implicate direct pentru contracararea efectelor negative sunt:
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău;
• Spitalul Orăşenesc,,Prof. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei;
• Spitalul Orăşenesc Jibou;
• Spitalul de Boli Cronice Crasna;
• Spital Medical „Salvosan Ciobanca” Zalău;
• Centrul de Recuperare, Tratament şi Îngrijire – Fundaţia „Acasă” Zalău;
Tabel 3.1.19 Unităţi sanitare (conform informaţiilor primite de la D.J.S. Sălaj)
| |Număr de unităţi |
| | | din care: | |
| |Total | | |
| | |Proprietate |Proprietate |
| | |publică |privată |
|Spitale |6 |4 |2 |
|Unităţi medico-sociale |1 |1 |- |
|Cabinete medicale de medicină generală |2 |- |2 |
|Cabinete medicale şcolare |6 |6 |- |
|Dispensare medicale |3 |3 |- |
|Cabinete medicale de familie |111 |- |111 |
|Ambulatorii de specialitate |1 |- |1 |
|Ambulatorii integrate spitalului |5 |4 |1 |
|Cabinete stomatologice |176 |- |176 |
|Cabinete stomatologice şcolare |2 |2 |- |
|Cabinete medicale de specialitate |110 |- |110 |
|Societate civilă medicală de specialitate |2 |- |2 |
|Centre de sănătate mintală |1 |1 |- |
|Centre de transfuzie |1 |1 |- |
|Laboratoare medicale |28 |20 |8 |
|Laboratoare de tehnică dentară |33 |- |33 |
|Centre medicale de specialitate |6 |1 |5 |
|Alte tipuri de cabinete medicale |1 | |1 |
|Farmacii |3 |2 |1 |
|Puncte farmaceutice |87 |3 |84 |
3.1.20 Epizootii /zoonoze
Epizootia este o boală cu o rată de incidenţă crescută pentru o perioadă definită, care depăşeşte expectativele bazate pe experienţa recentă, echivalentul unei epidemii pentru populaţia umană.
Valori mari ale densităţii populaţiei sunt un factor important în epizootie. Acvacultura este o industrie în care astfel de boli apar des, ca urmare a practicii de a ţine un număr mare de peşti în zone foarte mici, comparat cu arealul lor natural.
Zoonoza este o boală infecţioasă transmisibilă de la animalele vertebrate la om şi invers. Agenţii patogeni responsabili ai zoonozelor aparţin bacteriilor, virusurilor, paraziţilor şi ciupercilor.
Conform datelor difuzate de D.S.V.S.A. Sălaj la nivelul județului au fost înregistrate cazuri de PPA (Pestă Porcină Africană), astfel:
− în anul 2019 s-au confirmat cazuri de PPA la porcul domestic în 19 localităţi
şi la mistreţ la 4 fonduri de vânătoare, aplicându-se planuri de măsuri pentru combaterea bolii;
− în anul 2020 s-au confirmat cazuri de PPA la porcul domestic în 3 localităţi şi
la mistreţ la un singur fond de vânătoare, aplicându-se planuri de măsuri pentru combaterea bolii.
Colectivităţile de animale unde este posibilă apariţia riscul de producere al unei epizootii, sunt prezentate în Anexa 6 şi Anexa 7.
3.1.21 Risc radiologic
Tipurile de urgenţe radiologice care pot afecta judeţul Sălaj provin de la următoarele instalaţii radiologice:
• instalaţii pentru radiografiere industrială de tipul GAMADEFECTOSCOP portabil GDP U5 folosite pentru controlul nedistructiv al metalelor;
• aparatură medicală de tipul RDG- Mamograf, Tomograf folosite în diagnosticare medicală.
3.1.22 Incendii
Incendiul – ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.
În cursul anului 2019 în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Porolissum al judeţului Sălaj s-au produs un număr 225 de incendii.
Tabel 3.1.22 Numărul incendiilor produse în ultimii 3 ani
|Împrejurarea determinantă |2017 |2018 |2019 |
|Instalaţii electrice defecte |37 |55 |68 |
|Echipamente electrice improvizate |1 |11 |9 |
|Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate |6 |5 |4 |
|Sisteme de încălzire defecte |3 |7 |2 |
|Mijloace de încălzire improvizate/nesupravegheate |9 |12 |3 |
|Coş burlan de fum defect sau necurăţat |32 |30 |30 |
|Cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit |12 |9 |11 |
|Jocul copiilor cu focul |8 |5 |6 |
|Fumatul în locuri nepermise |13 |11 |11 |
|Sudură |1 |4 |3 |
|Scurgeri/scăpări de produse inflamabile |4 |5 |6 |
|Defecţiuni tehnice de exploatare |2 |4 |3 |
|Explozie urmată de incendiu |1 |1 |0 |
|Trăsnet |0 |0 |0 |
|Acţiune intenţionată |12 |21 |14 |
|Foc deschis în spaţii închise |18 |10 |9 |
|Foc deschis în spaţii deschise |23 |16 |42 |
|Scântei mecanice |3 |3 |0 |
|Fumatul în timpul somnului |0 |2 |0 |
|Accident urmat de incendiu |0 |1 |0 |
|Alte împrejurări |22 |9 |4 |
|TOTAL |207 |221 |225 |
Distribuţia incendiilor după tipul de proprietate
Serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au acţionat singure la 221 de incendii, la 165 incendii au intervenit în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, la 21 incendii au intervenit serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, iar 2 incendii au fost stinse de către populaţie.
În perioada 2008-2019 s-au produs un număr de 2043 incendii, ponderea cea mai mare a incendiilor înregistrându-se la gospodăriile populaţiei: 1607 incendii, urmat de 225 incendii la operatori economici şi 181 în domeniul public.
Situaţia incendiilor pe ramuri se prezintă astfel:
|Nr. crt. |Anul |Incendii |Gospodării |Domeniu public |Operatori economici |
| | | |ale populaţiei | | |
|1. |2008 |125 |89 |20 |16 |
|2. |2009 |150 |116 |18 |16 |
|3. |2010 |139 |119 |8 |12 |
|4. |2011 |158 |118 |10 |30 |
|5. |2012 |164 |113 |16 |35 |
|6. |2013 |124 |90 |7 |27 |
|7. |2014 |157 |130 |9 |18 |
|8. |2015 |169 |146 |4 |19 |
|9. |2016 |204 |179 |7 |18 |
|10. |2017 |194 |166 |8 |20 |
|11. |2018 |221 |148 |53 |20 |
|12. |2019 |238 |193 |21 |24 |
|TOTAL |2043 |1607 |181 |255 |
3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice
CLASIFICAREA LOCALITăţILOR, INSTITUţIILOR PUBLICE, OPERATORILOR ECONOMICI şI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECţIEI CIVILE, ÎN FUNCţIE DE RISCURILE SPECIFICE SUNT PREZENTATE IN ANEXA NR. 11.
3.3 Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii, chimic, radiologic)
➢ OBIECTIVE SURSă DE RISC LA INCENDIU – ANEXA 12;
➢ Obiective sursă de risc chimic – Anexa 13;
➢ Obiective sursă de risc radiologic – Anexa 14.
3.4 Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc
În judeţul Sălaj nu există operatori care să deţină amplasamente în cadrul cărora sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 şi partea a 2-a din Legea nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase (amplasamente de nivel superior).
Operatori economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sunt: S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. – Depozitul de Produse Petroliere Şimleu Silvaniei şi S.C. MICHELIN ROMANIA S.A. BUCURESTI – Fabrica de anvelope Zalău. În cazul producerii unor explozii şi/sau incendii primele afectate sunt clădirile, amenajările şi instalaţiile, cât şi personalul propriu, dar pot fi afectate şi obiectivele din zonele învecinate.
Operatori economici şi instituţiile sursă de risc radiologic identificaţi la nivelul judeţului (cuprinşi în planul de urgenţă radiologică) sunt prezentaţi în anexa 14.
CAPITOLUL 4
Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente
în zona de competenţă
Resursele necesare activităţii de protecţie-intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă si a efectelor complementare sunt asigurate astfel:
• resursele financiare se asigura potrivit legii din bugetul de stat, din bugetele locale din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii si din bugetele proprii ale operatorilor economici din judeţul Sălaj;
• operatorii economici care pot produce efecte complementare în urma producerii situaţiilor de urgenţă îşi realizează masurile de dotare, înzestrare, protecţie şi intervenţie din fondurile proprii;
• tehnica de intervenţie, mijloacele de transport, autospecialele și mijloacele tehnice speciale sunt asigurate prin redistribuire pe timpul situaţiilor speciale de către Oficiul Judeţean de Mobilizare Economici și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.
Resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurări activităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurselor Umane, Materiale şi Financiare elaborate de către Comitetul Judeţean şi Comitetele Locale pentru situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL 5
DISPOZIŢII FINALE
Informaţiile din prezentul document vor sta la baza actualizării a Planului Judeţean de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru a oferi un răspuns adecvat la creşterea aşteptărilor comunităţii faţă de prestaţia profesională a componentelor Sistemului Naţional de management al situaţiilor de urgenţă.
În termen de 5 zile de la aprobare, de către Prefectul judeţului Sălaj, „Schema cu Riscuri Teritoriale” va fi pusă la dispoziţia tuturor primăriilor din zona de competenţă, de către Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” al Judeţului Sălaj prin Secretariatul Tehnic Permanent.
În termen de 60 de zile de la aprobarea de către Prefectul judeţului Sălaj a „Schema cu Riscuri Teritoriale”, va fi actualizat şi aprobat „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor”, atât la nivel judeţean cât şi local, de către autorităţile responsabile conform art. 6 alin 1 şi 2 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007.
Datele şi informaţiile necesare întocmirii „Schemei cu Riscurile Teritoriale” au fost furnizate în baza art. 10 din O.M.A.I nr. 132 din 29.01.2007 de instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, operatorii economici şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială abilitate conform legii, drept pentru care sunt proprietatea intelectuală a acestora, iar reproducerea totală sau parţială de către persoanele fizice ori juridice şi/sau alte autorităţi în alte scopuri, cu excepţia celor îndrituite să execute activităţile, este permisă numai cu acordul lor.
Anexele enumerate de mai jos fac parte integrantă din prezentul document.
ANEXE
|Anexa 1 |Tipuri de sol de la nivelul județului |
|Anexa 2 |Temperaturile şi cantitățile de precipitații |
|Anexa 3 |Populația stabilă după etnie |
|Anexa 4 |Populația stabilă după religie |
|Anexa 5 |Rețeaua de drumuri naționale |
|Anexa 6 |Situaţia efectivelor animalelor din gospodăriile populaţiei |
|Anexa 7 |Exploataţiile comerciale de bovine, porcine și pasări |
|Anexa 8 |Situația locațiilor propuse pentru instalarea taberelor pentru sinistrați |
|Anexa 9 |Localităţile din care se execută evacuarea populaţiei funcţie de riscul la inundaţii |
|Anexa 10 |Zone afectate de alunecări de teren |
|Anexa 11 |Catalogul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Sălaj, în funcţie de tipurile de riscuri specifice |
|Anexa 12 |Obiective sursă de risc la incendiu |
|Anexa 13 |Obiective sursă de risc chimic |
|Anexa 14 |Obiective sursă de risc radiologic |
|Anexa 15 |Harta cu raioanele de intervenție |
|Anexa 16 |Harta cu localitățile din zona de competență - risc SEVESO |
|Anexa 17 |Harta cu barajul Vârşolţ și zonele inundabile |
|Anexa 18 |Hartă cu zonele inundabile din județ |
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.
Related searches
- prajituri de post cu crema
- retete de prajituri cu crema
- prajituri de casa cu nuca
- mancare de ciuperci cu usturoi
- muzica de petrecere din ardeal
- salata de ciuperci cu maioneza
- sos de ciuperci cu smantana
- tocanita de ciuperci cu usturoi
- ciulama de pui cu smantana
- retete de mancare cu ciuperci
- mancare de ciuperci cu smantana
- tocanita de ciuperci cu ceapa