A mãrturisi totul, chiar ºi inavuabilul Fãnuº Neagu în ...

[Pages:82]10 (240) / 2007

I S SN 1 2 2 0 - 6 3 5 0

9 771220 635006

Fragmente critice

Decizia de a m?rturisi totul, chiar ?i inavuabilul

de Eugen Simion

Cronici literare

F?nu? Neagu ?n oglinzile criticii

de Paul Dugneanu

F?nu? Neagu - 75

Din cartea cu prieteni: Tudor Nedelcea, Andrei Grigor, Adelina Ioana, Grigore Tr. Pop, Al. Surdu, Nicolae Dan Fruntelat?, Constantin Gherginoiu, Ion Brad, F?nu? B?ile?teanu,

Mircea Cavadia, Marin Stoian

tiin i filosofie

Universul imaginar al personajului literari

de Viorel Barbu

CUPRINS

FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: O autobiografie provocatoare: Straja dragonilor de Ion Negoi?escu.

Decizia de a m?rturisi totul, chiar ?i inavuabilul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

CRONICI LITERARE Paul DUGNEANU: F?nu? Neagu ?n oglinzile criticii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

CONVORBIRI ? F?NU? NEAGU - 75 Lucian CHI?U: Dialog alternativ ? Interviu cu F?nu? Neagu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

DIN CARTEA CU PRIETENI Tudor NEDELCEA: Maestrul ?i oltenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Andrei GRIGOR: F?nu?, privind c?mpia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Adelina IOANA: Efigie ? ?ngerul a strigat: F?nu? Neagu! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Grigore Tr. POP: Umanitatea ?i transcenden?a imaginarului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Al. SURDU: Fecunda pereche a contrariilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Nicolae Dan FRUNTELAT?: Dom' F?nu? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Constantin GHERGINOIU: F?nu? ?i eroii s?i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Ion BRAD: Un mare poet al limbii rom?ne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 F?nu? B?ILE?TEANU: ?NGERUL literelor rom?ne?ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Mircea CAVADIA: Anul bisect ?i altele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Marin STOIAN: Trocul divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

COMENTARII Drago? M. VICOL: Realism artistic ?i concep?ie estetic? ?n povestirile

lui F?nu? Neagu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Viorel COMAN: F?nu? Neagu ?i "fericirea nepermis? oamenilor mari". . . . . . . . . . . . . . . 38

LITERATUR? STR?IN? Felix NICOLAU: Triste?ea c?rnii ruse?ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

1

NEGRU PE ALB Dan PREDESCU: O mie ?i una de mor?i - observa?ii, divaga?ii, ipoteze, amintiri din vre-

murile bune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 L'ALGER: Papa Hem ?i Picu ?i alte groz?venii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

?TIIN?? ?I FILOSOFIE Viorel BARBU: Universul imaginar al personajului literar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

CARNET PARIZIAN Virgil T?NASE: Extravagan?e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

?NT?LNIRI DE DESTIN Alexandru ZUB: Fervoarea erudi?iei: Remus Niculescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

MASS-MEDIA Maria MOLDOVEANU: Economia artei (I) ...............................................................................59 Corina PANAITOPOL: Reversibilitatea rolurilor ?n biografia contemporan? ......................68

ART? ?I SPECTACOLE C?lin C?LIMAN: F?nu? Neagu, scenaristul..............................................................................73 Dinu MUNTEANU: F?nu? Neagu un dramaturg neinseriabil cu voca?ia visului

?i a iubirii.....................................................................................................................77

Ilustr?m acest num?r cu fotografii ale lui F?nu? NEAGU ?i lucr?ri ale artistului plastic Iulian Vitalis COJOCARU

2

Eugen SIMION

O autobiografie provocatoare: Straja dragonilor de Ion Negoi?escu

Decizia de a m?rturisi totul, chiar ?i inavuabilul (I)

Abstract

Fragmente critice

The present study is part of the book "Biographical Genres" due to be published soon. It is an autobiography published by I. Negoi?escu in 1994. The author aims at sharing all that there is to say about himself, including what a writer usually leaves aside: his political legionary options of youth and his homosexual options. His unfinished biography is provocatively sincere.

,,?n Autobiografie voi spune totul despre mine, chiar ?i cele mai inconfortabile lucruri".

Fraza pe care am citat-o mai sus duce g?ndul la alt? fraz? celebr?, aceea a lui Rousseau, din preambulul la manuscrisul de la Neuch?tel: ,,voi spune totul, binele ?i r?ul, absolut totul" ?i mai departe: ,,voi fi adev?rat". ?n prima carte a Confesiunilor, Jean-Jacques reia ideea ?i promite s? ?nf??i?eze semenilor s?i ,,un om ?n adev?rul naturii lui ?i omul acesta voi fi eu". P?str?nd propor?iile, s? spunem c? Ion Negoi?escu (10 aug. 1921-6 febr. 1993) promite ?i el s? spun? totul despre sine, chiar ?i ceea ce de regul? indivizii care se confeseaz? se str?duiesc s? ascund?: faptele ru?inoase ale biografiei lor interioare ?i exterioare. Citind Straja dragonilor1, ?mi dau seama c? termenul ,,inconfortabil", folosit de autor, este slab, nu exprim? exact natura acestor revela?ii. Ion Negoi?escu bate, probabil, toate recordurile de sinceritate ?n literatura confesiv? rom?neasc?. O literatur? care ?ine de ,,o civiliza?ie a pudorii", dac? acceptam ?mp?r?irea f?cut? de antropologii din sfera psihanalizei. Adic? o civiliza?ie

care cultiv? discre?ia, buna-cuviin??, acceptabilul ?n procesul comunic?rii, spre deosebire de alte culturi care sunt dominate de sentimentul vinov??iei. Nu ?tiu c?t de exact? este aceast? ?mp?r?ire, dar, cum am scris ?i alt? dat?, cultura rom?n? cultiv?, ?ntr-adev?r, discre?ia ?i, cel pu?in ?n literatura scris?, se opre?te ?n pragul faptelor socotite inavuabile, prea intime, ,,ru?inoase". Func?ioneaz? aici legea se cade, nu se cade. Nu se cade s? folose?ti, de pild?, ,,vorbe ur?te", m?sc?roase. Nu se cade s? te referi la acte ce ?in de via?a secret? a individului, cum ar fi, de exemplu, via?a sexual?. Regula este, ?n genere, respectat? ?n proza clasic? rom?neasc? ?i, c?nd cineva a ?ndr?znit s-o ?ncalce, ca Hasdeu ?n Duduca Mamuca (1863), a fost dat afar? din ?nv???m?nt ?i trimis ?n judecat?, ca Flaubert, pentru delictul de imoralitate. A fost, e drept, achitat, dar suspiciunea de imoralitate a r?mas ?n cultur?. De-abia ?n ultimele decenii prozatorii rom?ni au renun?at la aceste tabuuri. Ceea ce nu ?nseamn?, automat, un spor de autenticitate epic?.

Literatura oral? este, la acest punct, mai slobod?, limbajul ei nu ocole?te zonele delicate, spune lucrurilor pe numele lor adev?rat. Creang? a cultivat aceste oralit??i ?n

1 Negoi?escu, Straja dragorilor, Edi?ie ?ngrijit? ?i prefa?? de Ion Vartic. Epilog de Ana Mure?an. Biblioteca Apostrof, Cluj, 1994.

3

Eugen Simion

dou? povestiri celebre (,,povestiri corozive"), Povestea lui Ionic? cel prost ?i Povestea pove?tilor, gustate de junimi?ti. Ele nu sunt propriu-zis imorale, sunt doar u?or licen?ioase ?n stilul Boccaccio ?i, pentru c? faptele sunt narate cu un umor de bun? calitate, caracterul lor coroziv se diminueaz? considerabil. Slavici, Caragiale, Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Holban evit? scenele de crud? intimitate. Rebreanu ?nf??i?eaz? cu un realism mai brutal dou? violuri ?n Ion ?i R?scoala, iar Preda prezint? sur le vif un viol colectiv ?n povestirea La c?mp. Momente izolate ?ntr-o epic? ?n care civiliza?ia pudorii ?i morala lui se cade, nu se cade de care am amintit mai ?nainte, sunt respectate aproape cu stricte?e. At?t de mult ?nc?t ?ntr-un roman (Matei Iliescu de Radu Petrescu) cititorul, avid ?n genere de senza?ional, afl?, dup? 400 de pagini, c? ceea ce trebuia s? se ?nt?mple ?ntre eroi se ?nt?mplase deja, c?ndva, ?ntr-o pauz? a nara?iunii. Dac? a?a stau lucrurile ?n opera de fic?iune rom?neasc?, este de la sine ?n?eles c? literatura confesiv?, unde autorul vorbe?te despre el ?nsu?i, este ?i mai respectuoas? fa?? de tabuurile sexuale. Cu excep?ia lui Eliade din ?antier, diari?tii, memoriali?tii rom?ni nu vorbesc ?n scrierile lor de ceea ce ar putea vexa pe ,,Duduca de la Vaslui" (fantasma pudibond? a junimi?tilor).

Ion Negoi?escu ?i propune, cum s-a v?zut, s? sparg? acest complex ?n autobiografia pe care ?ncepe s-o scrie ?n refugiul s?u din Germania. Nu reu?e?te s? ?ncheie dec?t dou? capitole {Rochea de bal ?i Convocat la director) publicate mai ?nt?i ?n revista Dialog (1992) din Germania ?i, apoi, ?n ,,Biblioteca Apostrof' ?n 1994. Sunt asociate c?teva pagini de jurnal din 1949, cu nota?ii mai generale despre iubire ,,ca transcenden?a cea mai pur? ?i cea mai total uman?". Autobiografia, at?t c?t este, mi se pare a fi ?nainte de orice un roman indirect de formare ?i un roman de familie. ?n am?ndou?, tema prioritar? este homosexualitatea. Tem? exploziv?, tem? ocolit? de prozatorii rom?ni, cum s-a putut constata, chiar ?n epica de fic?iune. Negoi?escu ?ncalc? programatic aceast? tradi?ie ?i, cu o sinceritate ?ocant?, poveste?te de zeci, de sute de ori ini?ierea lui ?n

4

ceea ce francezii numesc, ?ntr-un limbaj aluziv, ,,gusturile particulare". Ce-i putem repro?a?

P?n? s?-i repro??m ceva, s? urm?rim romanul de familie din interiorul acestei nara?iuni autobiografice bine scrise, cu o tipologie ?i situa?ii de via?? ce se re?in. Autorul (naratorul ?i, totodat?, personajul despre care este vorba) se na?te la Cluj ?n familia unui militar cu ascenden?? valah?. Un str?mo? ?inuse la Bucure?ti birj? cu cal, ceea ce vrea s? spun? c? fusese birjar. Un copil de-al lui promovase social ?i ajunsese mic func?ionar la C?ile Ferate. Din acesta se trage, ?n linie patern?, viitorul critic. Dinspre partea mamei (Cotu?iu) provine dintr-un neam de preo?i ardeleni, cam be?ivi, ne avertizeaz? autorul. Bunicul, protopopul Theodor Colu?iu, ortodox, era autoritar ?i, se pare, zg?rcit. Participase la ac?iunea memorandi?tilor ?i era. zice nepotul demistificator, om f?los, aprig ?i viril. So?ia lui (bunica matern? a lui I. Negoi?escu) ?l numea ,,?ap b?tr?n", semn c? aprigul pop? p?strase p?n? t?rziu pofte lume?ti. Lucre?ia Hontila (bunica ?n discu?ie) este fiica unui notar din Mocov, sat a?ezat ?n Nordul Ardealului. Om gospodar, notarul avea livezi bogate ?i ?i desf?cea produsele la Budapesta.

Cu aceste puncte de reper, familia urma?ilor se risipe?te pe tot cuprinsul ??rii. Tat?l viitorului critic, ?mbr??i??nd cariera militar?, trece dintr-o cazarm? ?n alta, urmat, bine?n?eles, de familie. Copilul se culc? atunci c?nd goarna anun?? stingerea ?i, devenit matur, mai p?streaz? ?nc? amintirea acelui sunet melancolic... E neast?mp?rat, ?i place s? road?, ?n primii ani de via??, var de pe pere?i ?i s? m?n?nce noroi uscat ?i baleg? de cal, iar c?nd poate s? mearg? fuge de acas? ?i se ascunde ?ntr-un c?mp de p?pu?oi sau ?n gr?dina de zarzavat a regimentului. ,,Minuscul Tarzan al zarzavaturilor", comenteaz? el, acum, c?nd ?i reconstituie biografia. Se pare c? a fost conceput, ?ine el s? ne informeze, la Ciolpani (Ilfov), ?n timpul unei c?l?torii a tinerilor s?i p?rin?i. Copil?ria ?i-o petrece, ?n cea mai mare parte, ?n Transilvania, pe Strada C?lug?ri?elor (Cluj) ?i, aici, ?nva?? s? vorbeasc?

O autobiografie provocatoare

ungure?te. Irma, unguroaic? oache??, ?l ini?iaz? ?n jocuri erotice s?lbatice: goal?, st? ?ntins? pe mas?, iar copiii, deghiza?i ?n doctori, ?i ?ndeas? ?n ,,vulva ferit? de orice pilozitate", surcele adunate de pe jos. Joc barbar, nota?ii de o suspect? vulgaritate. Memorialistul zice c? inocen?a lor era paradisiac?. Tot Irma ?l ?nva?? s? fac? ,,copii" ?i, descriind jocul, autorul nu cru?? am?nuntele, cum ar fi acela c?, la urm?, elibereaz? din trupul firav un jet de urin? cald? ?i binef?c?toare. La patru ani are prima experien?? homosexual? cu ordonan?a familiei, un fl?c?u de la ?ar? zdrav?n. O experien?? inocent?, avertizeaz? autorul. O repet?, la zece ani, cu un nepot al colonelului Terpu ?n closetul din curte... I. Negoi?escu nu ocole?te, nici aici, detaliile. Le spune pe nume, insist?, d? ?i denumirea latin? (?tiin?ific?) a gesturilor, ?n fine, se ?ine de promisiune: aceea de a duce m?rturisirea incomod? p?n? la cap?t. La pagina 54 d?m peste o scen? dur?. Obiectul erotic se cheam?, aici, idilic, ,,privighetoarea", iar protagonistul sau, mai exact, complicele este tot o ordonan?? de provenien?? rural?.

Naratorul are predilec?ie pentru fl?c?ii veni?i din acest mediu, de?i, c?nd este vorba de colegii s?i de liceu, fii de ??rani, se arat? arogant, dispre?uitor fa?? de ei. Aici, ?n spa?iul sexualit??ii, arogan?a naratorului dispare ?i nu ezit? s? ?nt?reasc? descrierile ,,inconfortabile" cu citate din Faust ?n traducerea lui Blaga. Din fericire, nara?iunea autobiografic? pe care o analizez aduce ?i alte elemente existen?iale, mai interesante. Ele dau substan?? romanului de familie de care vorbeam ?nainte. Roman indirect, ?n sensul dat de Eliade ?n ?antier. B?iatul dezghe?at, precoce, cu gusturi particulare pe care nu ?tie ?nc? s? le numeasc?, are un sim? de observa?ie dezvoltat ?i-i judec? dur pe cei din jur. P?rin?ii se poart? sever cu el ?i acest fapt i se pare inacceptabil. Protesteaz?, vrea s? fie b?gat ?n seam?, este ?nconjurat de o armat? de m?tu?e pe care, c?nd are ocazia, le s?rut? ,,cu foc". Tanti Elenu?a este femeia fatal? a familiei: c?s?torit?, se ?ndr?goste?te de fratele mai t?n?r al so?ului, Toader, ?i ?n cele din urm? se m?rit? cu el. O alt? m?tu??, Marioara, se ?mboln?ve?te de lues, tat?l fuge ?ntr-un r?nd de acas? (o ?ncurc?tur? sentimental?) ?i b?iatul de patru sau cinci ani este trimis de mam? s?-l readuc? ?n familie. Copilul are, uneori, crize de furie, c?nd tat?l vrea s?-l pedepseasc?, strig?: ,,s?ri?i c? m? omoar?" ?i fuge ?n gr?din?, ?i place s? fac? spectacol, profereaz? insulte, amenin??... ,,Nu cred c? eram un copil pervers - zice, acum, memorialistul -, dar m? m?na un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate ?i o instinctiv? tendin?? de dominare, ?nfr?nte mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidit??i ?i, ?n fine, de rigorile istoriei". Caracterizare rece, lucid?, pu?in obi?nuit? ?n asemenea evoc?ri. Autorii ?i idilizeaz?, de regul?, copil?ria, spa?iul paradisiac.

Romanul de familie - partea, repet, cea mai bun? a acestei autofic?iuni biografice continu? cu alte scene de via?? ?i alte personaje. Familia Negoi?escu ajunge la Gala?i ?i, la ?coal?, colegii r?d de ardeleanul Ion pentru c? vorbe?te ,,ca servitoarele", adic? ?n graiul de peste Carpa?i. ?ntr-un r?nd, sup?rat nu se ?tie de ce, are de g?nd s? se

5

Eugen Simion

arunce ?n Dun?re, alt? dat? ?nghite foi uscate, ?n fine, ?i amenin?? p?rin?ii cu sinuciderea. Vorbe?te mult ?i mama ?i zice ,,cof?ri??" (??ranc? guraliv? v?nz?toare de zmeur?). Cof?ri?a este cam b?lb?it? ?i, ca s? r?d? de el, colegii de ?coal? ?l pun s? pronun?e repede cuv?ntul ,,portocal?"... Copil fiind, ?i place s? dea sfaturi ?n ceea ce prive?te ?mbr?c?mintea celor mari. El hot?r?te, de pild?, toaleta mamei pentru bal sau pentru alte petreceri. ?i place, lui ?nsu?i, s? se ?mbrace cu rochii elegante, joac? teatru, recit? cu emfaz? episodul Mircea-Baiazid din Scrisoarea a III-a. Merge la cinematograf ?i ?i lipe?te piciorul de pulpa vecinului, provoc?ndu-?i, astfel, mari emo?ii. Acas?, atac? ordonan?ele (c?mpul lui de manevr?) ?i uneori are succes.

Biograful comenteaz? liber e?ecurile ?i izb?nzile ?n acest domeniu. ?ine un jurnal intim pe care, mai t?rziu, mama ?l distruge. Re?inuse propozi?ia ,,vreau s? devin scriitor". La ?coal?, profesorul de matematic? nu-l las? s? r?spund? c?nd ridic? m?na,

6

admonest?ndu-l: ,,Las? m?na jos, c? tu e?ti prost". Alt profesor face observa?ii dezagreabile despre ?nf??i?area ?i mersul acestui adolescent cu apuc?turi bizare, tip de ,,mauvais gar?on" gidian: ,,m?i b?iete, tu ai picioarele str?mbe ?i calci ca o curv?"... Are pentru pu?in? vreme, ca ?nv???tor, pe Petre ?u?ea, viitorul filosof socratic, socotit de Cioran omul cel mai de?tept din Rom?nia. Memorialistului nostru nu-i place defel acest student ?nt?rziat. Nici acum, nici mai t?rziu (,,b?lm?jit reac?ionar la b?tr?ne?e"). C?nd, dup? moartea filosofului, ?i cite?te scrierile, Negoi?escu nu-?i schimb? p?rerea: ,,Mi s-a p?rut inacceptabil, confuz, iresponsabil, f?r? prezent ?i viitor, ?i nu pot ?n?elege pe cei care ?l cultiv?. S?-mi lipseasc? mie sondele cu care m? scufund ?n m?lurile idea?iei?"... Admiratorii ,,Conului Petrache" au la ce medita. Adolescentul Negoi?escu poveste?te, cu mai mare satisfac?ie, ?nv?luirile sale sexuale (,,imagina?ia mea era absorbit? ?n domeniul sexual experimental, ?n care m? scufundam cu o acuitate a sim-

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download