I



Ziua Mondial? de Lupt? ?mpotriva Hipertensiunii 17 mai 2019Analiza de situa?ieCuprinsDate statistice la nivel interna?ional ?i na?ional, dinamica fenomenului2Rezultate relevante din studii na?ionale, europene ?i interna?ionale7Simptomatologie, factori de risc, managemenet al HTA8Eviden?e utile pentru interven?ii 11Politici, strategii, planuri de ac?iune ?i programe existente la nivel european, na?ional13Analiza grupurilor popula?ionale15Campanii IEC efectuate la nivel na?ional ?n anii anteriori16 Date statistice la nivel interna?ional ?i na?ional, dinamica fenomenuluiProgrese substan?iale au fost f?cute ?n ?n?elegerea epidemiologiei, fiziopatologiei ?i riscului asociat cu hipertensiunea ?i s-au cumulat dovezi clare care demonstreaz? c? sc?derea presiunii arteriale (PA) poate reduce substan?ial morbiditatea ?i mortalitatea prematur? (, , ).O serie de strategii legate de stilul de via?? ?i abordarea medicamentoas?, care s-au dovedit eficiente ?i bine tolerate ar putea realiza aceast? reducere a PA.??n ciuda acestui fapt, ratele de control al PA r?m?n sc?zute ?n ?ntreaga lume ?i sunt departe de a fi satisf?c?toare ?n Europa.??n consecin??, hipertensiunea arterial? r?m?ne principala cauz? preventibil? a bolilor cardiovasculare (BCV) ?i de deces la nivel global () ?i ?n Europa ().Date statistice interna?ionalePresiunea arterial? crescut? reprezint? o provocare global? de s?n?tate, dat? fiind prevalen?a ridicat? ?i comorbiditatea cardiovascular? ?i renal? asociat?, hipertensiunea arterial? fiind principalul factor de risc pentru deces ?i disabilitate la scar? global? (, ).Se estimeaz? c? presiunea arterial? crescut? a fost responsabil? pentru 9,4 milioane decese ?i 162 milioane ani de via?? pierdu?i ?n 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale ?i insuficien?a cardiac? (, ), 13% dintre decese la scar? global? ?i peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet (). Hipertensiunea este, de asemenea, un factor de risc important fetal ?i maternal (, ).?n prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. Propor?ia popula?iei cu presiune arterial? ridicat? sau hipertensiune a crescut de la 600 milioane ?n 1980 la aproape 1 miliard ?n 2008 (), la 1,39 miliarde ?n 2010 (), iar ca urmare a procesului de sporire a popula?iei ?i a fenomenului de ?mb?tr?nire ?i se estimeaz? o cre?tere de p?n? la 1,56 miliarde ?n 2025 ().Prevalen?a global? standardizat? pe v?rst? a HTA la adul?ii de ≥20 ani a fost ?n 2010 de 31,1% (31,9% la b?rba?i ?i 30,1% la femei), 28,5% ?n ??rile cu venituri ridicate (31,6% la b?rba?i ?i 25,3% la femei), 31,5% ?n ??rile cu venituri medii si reduse (31,7% la b?rba?i ?i 31,2% la femei) (10). Din cei 1,39 miliarde estimate de adul?i cu HTA, aproape de 3 ori mai mul?i locuiesc ?n t?ri cu venituri mici ?i mijlocii. ?n 2010, cea mai ridicat? prevalen?? la b?rba?i a fost ?nregistrat? ?n Europa ?i Asia Central?, iar pentru femei ?n zona sub-Saharian? a Africii, iar cea mai redus? la b?rba?ii din Asia de sud ?i femeile din ??rile cu economii puternice. Prevalen?a HTA a crescut ?n Asia de este ?i Pacific, America Latin? ?i Caraibe, Asia de Sud ?i zona sub-saharian? a Africii la ambele sexe, ?n Europa ?i Asia Central? la b?rba?i ?i a sc?zut ?n t?rile cu economii puternice din Estul mijlociu, America de Nord la ambele sexe ?i ?n Europa ?i Asia Central? la femei (9).Worldwide age- and sex-standardized prevalence of hypertension in adults 20 years and older by , Country-specific prevalence in 2010. Bottom, Country-specificprevalence in 2000. Maps are shaded according to prevalence, from light (lower prevalence) to dark (higher prevalence). Sursa: Disparities of Hypertension Prevalence and Control (14) Ultimele estim?ri (9) relev? cele mai reduse valori ale prevalen?ei HTA la ambele sexe ?n zonele Americii de Nord ?i Australiei, cele mai ridicate la b?rba?i ?n zona Europei, iar la femei ?n zona Africii.Prevalence of raised blood pressure aged +18, females, 2014, EuropePrevalence of raised blood pressure aged +18, males, 2014, EuropeSursa: European Cardiovascular Statistics 2017 (16)WHO Global Health Observatory prezint? estim?rile standardizate pe v?rst? ale prevalen?ei HTA pe sexe pentru 51 de ??ri europene.?At?t ?n statele membre UE, c?t non-UE, prevalen?a hipertensiunii arteriale a avut tendin?a de a fi mai mare ?n Europa Central? ?i de Est ?i mai sc?zut? ?n ??rile nordice ?i sudice.?Pentru ambele sexe combinate, ?n cadrul UE ?n 2014 prevalen?? hipertensiunii a fost cea mai ridicat? ?n Estonia (32%) ?i cea mai sc?zut? ?n Regatul Unit (15%). ?n afara UE, prevalenta hipertensiunii arteriale a variat ?ntre 18% ?n Israel, Norvegia ?i Elve?ia ?i 31% ?n Moldova.?Prevalen?a hipertensiunii arteriale a fost mai mare la sexul masculin ?n aproape toate ??rile pentru care au fost disponibile date, except?nd Irlanda, Tadjikistan ?i Turcia ?n care prevalen?a a fost aceea?i ?n ambele sexe ().Referitor la povara bolii, cele mai recente estim?ri la nivel mondial ale DALYs (cause-specific disability-adjusted life year – ani de via?? ajusta?i pentru dizabilitate) pentru anul 2016 au fost publicate de c?tre Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (). ?n conformitate cu aceste estim?ri, la nivel global pentru hipertensiunea arterial? DALY a fost de 19.101.413 pentru ambele sexe, dintre care 8.864.898 la sexul masculin ?i 10.236.515 la sexul feminin. ?n Regiunea European?, DALY a fost de 2.614.113 pentru ambele sexe, dinttre care 1.167.611 la sexul masculin ?i 1.446.525 la sexul feminin. Date statistice na?ionaleP?n? ?n anul 2005 datele referitoare la prevalen?a HTA ?n Rom?nia au fost limitate ?i proveneau ?ndeosebi din studii pe e?antioane reduse. Datele din studiul SEPHAR I (), primul studiu care a vizat prevalen?a ?i controlul HTA pe un e?antion reprezentativ pentru popula?ia Rom?niei au ar?tat o prevalen?? general? a HTA de 44,92%, mai mare la b?rba?i (50,17%) dec?t la femei (41,11%) ?i ?n mediul rural (49,47%) comparativ cu cel urban (41,58%). In 2011 un al doilea studiu epidemiologic, SEPHAR II a fost ini?iat, pentru o estimare mai acurat? a prevalen?ei factorilor de risc CV la popula?ia adult? din Rom?nia, precum ?i a tendin?elor (). Conform acestui studiu prevalen?a global? a HTA a fost de 40,4%. (54,9% femei). Prevalen?a HTA a fost mai mare ?n mediul urban (59,5%) fa?? de rural (40,5%). Conform studiului SEPHAR II profilul pacientului rom?n hipertensiv s-a schimbat, de la b?rbat de v?rst? medie, mai frecvent din mediul rural c?tre femeie de v?rst? medie, mai frecvent din mediul urban, profil similar cu cel observat ?n ??ri ca Polonia, Croa?ia, Turcia ?i Spania (, , , ). ?ntr-un interval de 7 ani, a fost ?nregistrat? o reducere a prevalen?ei hipertensiunii arteriale cu 10,7% ?i o cre?tere cu 57% a gradului de con?tientizare ?i cu 52% a tratamentului HTA, ceea ce a condus aproape la dublarea ratei de control a HTA la pacien?i () .?n anul 2016 a fost derulat studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalen?? a?hipertensiunii arteriale de?45,1% ?n r?ndul popula?iei adulte. Raportat la popula?ia Rom?niei, ?nseamn? c? ?n 2016, un estimat de circa?7,4 milioane de persoane?aveau hipertensiune arterial? – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese at?t la nivel global, c?t ?i ?n ?ara noastr?. Cu toate acestea,?conform studiului doar 80,9% dintre adul?ii hipertensivi ?tiu c? sufer? de aceast? boal?, ?n timp ce restul de 19,1% au fost diagnostica?i cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta ?nseamn? c? aproximativ 1 din 5 rom?ni nu ?tie c? are hipertensiune arterial?,?fiind expus unor riscuri importante ?n ceea ce prive?te starea de s?n?tate, generate de lipsa unei ?ngrijiri adecvate, care s? asigure controlul eficient al afec?iuni.Totu?i, ?n ultimii 11 ani, rata de cunoa?tere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o ?mbun?t??ire major?, cresc?nd succesiv, fa?? de rezultatele ob?inute de celelalte dou? studii SEPHAR. Dac? ?n anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscut? hipertensiunea arterial?,??n 2016, procentul acestora a ajuns la 80.9%, ?n urm?torii ani a?tept?ndu-se s? creasc? la?96,2%,??in?nd cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate ?n ultimii ani de c?tre Societatea Rom?n? de Hipertensiune ?i nu numai.Aceea?i tendin?? de cre?tere poate fi reg?sit? ?i la nivelul persoanelor care urmeaz? un tratament pentru hipertensiunea arterial?, arat? rezultatele SEPHAR III. Dac?,??n 2005, numai 38.9% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, ?n 2016, procentul acestora a crescut la?75,2%??i se preconizeaz? c? va ajunge la?91,2% ?n anul 2020.De asemenea, ?i num?rul persoanelor hipertensive aflate sub?control terapeutic?este ?n continu? cre?tere. ?n anul?2005, procentul acestora era de?19,9%, ?n timp ce, ?n?2016, procentul a crescut la?30,8%, a?tept?ndu-se ca ?n anul2020, rata de control terapeutic s? fie de 36,6%.?n ciuda perspectivelor pozitive ?n ceea ce prive?te diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afec?iunii, rezultate studiului SEPHAR III arat? c? factorii de risc cardiovascular r?m?n o problem? critic?. Dintre ace?tia, diabetul zaharat ?i dislipidemiile genereaz? cele mai multe ?ngrijor?ri, dat fiind c? prevalen?a celor dou? afec?iuni este?de dou? ori mai ridicat??dec?t ?n 2006, fapt care cre?te riscul de apari?ie a complica?iilor. Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalen?? de 12.2% a diabetului zaharat, ?n timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situeaz? la 73.2%, la nivel global ?i la 77.8% ?n r?ndul hipertensivilor.?Rom?nia r?m?ne ?n topul ??rilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirm?, ?nc? o dat?, c??hipertensiunea arterial?, al?turi de ceilal?i factori de risc cardiovascular reprezint? probleme majore la nivelul s?n?t??ii popula?ionale.?Ne bucur?, totu?i, s? vedem c? num?rul persoanelor care au hipertensiune arterial? ?i au fost diagnosticate, precum ?i al celor aflate sub tratament ?i sub control terapeutic cre?te de la an la an. Eforturile noastre se concentreaz? pe conceperea ?i implementarea unor programe de preven?ie, diagnosticare precoce ?i control pe termen lung.”, a declarat?Prof. Dr. Maria Doroban?u, pre?edintele Societ??ii Rom?ne de Hipertensiune ?i coordonatorul studiului SEPHAR III.Hipertensiunea arterial?, factor de risc major pentru boala coronarian? ?i AVC creeaz? o presiune major? asupra sistemului de s?n?tate. ?n Rom?nia, conform celor mai recente estim?ri ale WHO, DALYs(000) a fost de 149.0 la ambele sexe, cu 69.1 la sexul masculin ?i 79.9 la sexul feminin (17). Rezultate relevante din studii interna?ionale, europene ?i na?ionalePrevalen?a ajustat? a HTA ?n raport cu v?rsta la adul?ii din SUA a fost de 28,6% ?n 2009-2010. Dintre adul?ii cu HTA, 81,9% ??i recuno?teau aceast? condi?ie ?i 76,4% luau ?n mod curent medica?ie pentru reducerea presiunii arteriale. S-a observat o cre?tere semnificativ? ?n ceea ce prive?te controlul HTA, de la 48,4% ?n 2007-2008 la 53,3% ?n 2009-1010 (). Conform unui studiu publicat ?n 2011 prevalen?a HTA a ?n r?ndul popula?iei adulte din Arabia Saudit? ?n v?rst? de 15-64 ani fost de 25,5% ().Rezultatele studiului BP-CARE () derulat ?n ??rile Europei Centrale ?i de Est, printre care ?i Rom?nia au relevat faptul c? ?n aceste ??ri controlul presiunii arteriale este nesatisf?c?tor, ?ndeosebi ?n cazul pacien?ilor la risc cardiovascular ?nalt, dar nu difer? de cel observat ?n ??rile vest europene. Aceast? situa?ie are implica?ii majore pentru s?n?tatea public?, deoarece s-a demonstrat c? un control ineficient al presiunii arteriale este asociat cu o cre?tere marcat? a riscului de evenimente cardiovasculare fatale ?i non-fatale. Conform studiului Global burden of cardiovascular diseases () se apreciaz? c? din totalul de 55 milioane de decese ?nregistrate anual pe ?ntreg globul, aproximativ 30% sunt decese de cauz? cardiovascular?.Tendin?a evolutiv? a curbei mortalit??ii prin patologia cardiovascular? a ?nregistrat ?n ultimele decenii o divergen?? ?ntre ??rile Europei Centrale ?i de Est - unde a atins rate foarte ?nalte - ?i ??rile din nordul ?i vestul Europei – unde se afl? ?ntr-o continu? sc?dere (). Conform studiului SEPHAR 2005 (primul studiu na?ional privind epidemiologia HTA) prevalen?a hipertensiunii arteriale la nivel na?ional a fost de 44,92%, procent comparabil cu HYPERLINK "" prevalen?a hipertensiunii arteriale ?n Europa. ?n 2005 patru din zece adul?i sufereau de hipertensiune arterial? ?i foarte important mai mult de jumatate dintre ei nu se ?tiau hipertensivi. O propor?ie important? dintre pacien?ii nou diagnostica?i cu hipertensiune ?n 2005 au fost tineri sub 40 de ani. Studiul a mai eviden?iat c? 39% dintre pacien?ii hipertensivi se tratau ?i doar un procent foarte mic 7,8% erau bine controla?i cu valori ale tensiunii de 14 cu 9.Rezultatele studiului SEPHAR II au ar?tat o prevalen?? mai ridicat? a HTA la sexul feminin (54.9%). Majoritatea pacien?ilor (59,1%) au fost trata?i, ?n cea mai mare parte cu 2 sau mai multe medicamente (72,3%). Dintre pacien?ii trata?i, doar o p?trime au avut valori controlate ale PA. Rata controlului terapeutic a crescut cu nivelul de educa?ie.Studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalen?? a?hipertensiunii arteriale de?45,1% ?n r?ndul popula?iei adulte. Raportat la popula?ia Rom?niei, ?nseamn? c? ?n 2016, un estimat de circa?7,4 milioane de persoane?aveau hipertensiune arterial?. Simptomatologie, factori de risc, managementul hipertensiunii arterialeSimptomeHipertensiunea arterial? este o condi?ie cronic? ?i ?n general este asociat? cu pu?ine simptome sau chiar cu o absen?a a simptomelor. Exist? o presupunere gre?it? c? persoanele cu hipertensiune arterial? au ?ntotdeauna anumite simptome, dar realitatea este c? majoritatea pacien?ilor hipertensivi nu prezint? nici un fel de simptome ().C?nd simptomele apar, acest lucru se ?nt?mpl? de obicei atunci c?nd tensiunea arterial? atinge valori foarte ridicate, c?nd se ?nt?mpl? s? creasc? brusc ?i suficient de marcat pentru a fi considerat? o urgen?? medical?.?Rarele simptome incluse pe lista hipertensiunii arteriale sunt: dureri de cap, ame?eal?, hemoragii nazale, palpita?ii, dar hipertensiunea arterial? este, ?n mare parte, asimptomatic?, este un "uciga? t?cut" care ?n cele mai multe cazuri nu se ?nso?e?te de simptome.Factori de risc pentru HTAFactorii de risc pentru hipertensiunea arterial? pot fi clasifica?i ?n dou? mari categorii: factori de risc care nu pot fi modifica?i ?i factori de risc modifiabili. Din prima categorie fac parte: v?rsta, rasa ?i ereditatea. Factorii de risc modifiabili sunt factori care ?in de comportament ?i stilul de via??. ?n aceast? categorie se ?ncadreaz? comportamentul alimentar nes?n?tos, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea. ?n figura de mai jos sunt prezenta?i principalii factori de risc pentru HTA ?i boal? cardiovascular?.-190586995Sursa: A global brief on HYPERTENSION, Silent killer, Global Public Health Crisis(23)Recomand?ri pentru managementul HTAControlul HTA este departe de a fi satisf?c?tor, iar ?n Europa HTA r?m?ne principala cauz? controlabil? a bolilor cardiovasculare ?i a mortalit??ii globale. Din acest motiv, precum ?i ?n urma dovezilor noi acumulate, Societatea European? de Cardiologie ?mpreun? cu Societatea European? de Hipertensiune au elaborat ?i publicat la sf?r?itul lunii august 2018 ghidul actualizat ESC/ESH: ?ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension”(). Este de men?ionat ?i subliniat faptul c? Rom?nia, ca ?ar? membr? a Uniunii Europene, din punct de vedere legislativ se aliniaz? ca practic? medical? ghidurilor europene; astfel, at?t criteriile de diagnostic, clasificarea, nomenclatura, c?t ?i managementul terapeutic al HTA trebuie raportate ?n ?ara noastr? la acest ghid.Recomand?rile ESC / ESH 2018 pentru managementul hipertensiunii arteriale sunt concepute pentru adul?i cu hipertensiune arterial?, cu v?rsta de ≥18 ani.?Scopul revizuirii ?i actualiz?rii acestor recomand?ri a fost evaluarea ?i ?ncorporarea noilor dovezi pentru a ?mbun?t??i depistarea ?i tratamentul hipertensiunii arteriale, precum ?i pentru a ?mbun?t??i ratele slabe de control al PA, prin promovarea unor strategii simple ?i eficiente de tratament.?Aceste recomand?ri urmeaz? acelea?i principii cu cele elaborate ?n comun de c?tre cele dou? societ??i, ?n 2003, 2007 ?i 2013. Aceste principii fundamentale sunt: fundamentarea recomand?rilor pe studii efectuate ?n mod corespunz?tor, identificate dintr-o vast? trecere ?n revist? a literaturii de specialitate;?acordarea de prioritate datelor din studiile clinice controlate randomizate (RCT);?luarea ?n considerare, de asemenea, meta-analizelor bine realizate. Esc stabileste nivelele de eviden?? (tabel1). Tabelul 1. Niveluri de eviden?? ESC (Sursa: 2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension, 29)Nivelul A de eviden??Date provenite din trialuri clinice multiple randomizate sau meta-analizeNivelul B de eviden??Date provenite dintr-un singur trial clinic randomizat sau studii mari non-randomizateNivelul C de eviden??Consens de opinie al exper?ilor ?i/sau studii mici, studii retrospective, registre. ?n rezumat, principalele modific?ri fa?? de ghidul din 2013 (multe similare ghidului nou ACC/AHA) se refer? la urm?toarele aspecte ():1. Diagnosticul HTAPentru screening ?i diagnostic, m?surarea TA la cabinet nu este suficient?, se recomand? at?t m?surarea repetat?, c?t ?i monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) ?i automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu (ATAD).2. ?intele terapeutice tensionaleLa tensiunea ?nalt-normal? (130-139/80-89 mmHg) la care uzual nu se recomand? ini?ierea tratamentului, ?n prezent acesta este de luat ?n considerare (clasa IIb) la pacien?ii cu risc CV foarte ?nalt, mai ales cu boal? coronarian?.La HTA de gradul 1 cu risc sc?zut-moderat ?i f?r? afectare de organe-?int?, indica?ia de a ini?ia tratament dac? pacientul r?m?ne hipertensiv dup? modificarea stilului de via?? timp de 3-6 luni devine de clas? I.La pacien?ii v?rstnici (65-80 de ani) cu stare biologic? bun?, indica?ia de clas? I este de modificare a stilului de via?? ?i tratament dac? TA este 140-159 (grad 1), dac? acest tratament e bine tolerat.3. Valorile-?int? tensionalePrimul obiectiv r?m?ne sc?derea sub 140/90 mmHg, ca ?i anterior, la to?i pacien?ii, ?i DAC? tratamentul este bine tolerat, ?inta s? fie chiar 130/80 mmHg sau mai pu?in. Pentru to?i pacien?ii sub 65 de ani, recomandarea este de <120-129 mmHg. Scade ?inta ?i la cei de peste 65 de ani, de la 140-150 mmHg la 130-139 mmHg. La pacien?ii de peste 80 de ani se recomand? aceea?i ?int? DAC? tolereaz? tratamentul.?intele TA diastolice: ghidul vechi recomand? totdeauna ?inta de <90 mmHg, cu excep?ia diabeticilor, la care se recomand? <85 mmHg. Actualmente, se recomand? men?inerea TA diastolice <80 mmHg indiferent de nivelul de risc ?i de comorbidit??i.4. Ini?ierea farmacoterapieiGhidul vechi recomanda ini?ierea cu combina?ie de dou? medicamente la cei cu TA mult crescut? sau cu risc CV ?nalt (IIb). Actual: ini?iere cu combina?ie de dou? medicamente, preferabil fix? (pilul? unic?) (clasa I). Excep?iile sunt v?rstnicii fragili ?i cei cu gradul 1 ?i risc sc?zut, mai ales cu TA sistolic? sub 150 mmHg.5. Managementul HTA rezistenteGhidul vechi preciza c? antagoni?tii de receptori mineralocorticoizi, amiloridul ?i alfa-1 blocantul doxazosin sunt de luat ?n considerare (IIa) dac? nu exist? contraindica?ii. Actualmente: la tratamentul prezent are indica?ie de clasa I ad?ugarea de spironolacton? ?n doze mici sau, la intoleran?? la aceasta, ad?ugarea ?n continuare de terapie diuretic? fie cu eplerenon?, fie cu amilorid, doz? mai mare de tiazidic sau tiazid-like, sau diuretic de ans?, sau ad?ugarea de bisoprolol sau doxazosin.6. Terapiile interven?ionale ?n HTAGhidul vechi men?iona cu indica?ie IIb, ?n cazul ineficien?ei farmacoterapiei, denervarea renal? sau stimularea baroreceptorilor. Ghidul actual recomand? utilizarea lor doar ?n studii clinice ?i trialuri randomizate, p?n? c?nd at?t siguran?a, c?t ?i eficien?a vor fi mai bine precizate de noi dovezi.Ghidul aduce, de asemenea, noi recomand?ri legate de?managementul HTA?(modalit??i de screening al cauzelor secundare; managementul urgen?elor hipertensive; managementul perioperator), de particularit??i ?in?nd de?patologii asociate?(?n AVC acut, la femei ?i ?n sarcin?, ?n BPOC, la altitudine, ?n fibrila?ia actual?, ?n cancer ?i terapia oncologic?) ?i de asocierea HTA cu?diferite terapii?(anticoagulantele orale, hipoglicemiantele).Alte considerente generale de subliniat ?n noul ghid se refer? la rolul MATA ?i ATAD: s? confime diagnosticul, s? detecteze HTA de halat alb ?i HTA mascat? ?i s? monitorizeze controlul TA sub tratament.La v?rstnici:?cobor?rea ?intelor terapeutice pune accentul mai pu?in pe v?rsta cronologic?, c?t pe cea biologic? (elemente ce ?in de fragilitate, independen??, tolerabilitatea tratamentului). Astfel, un tratament bine tolerat nu va fi niciodat? respins sau ?ntrerupt pe considerente ?in?nd strict de v?rst?.Asem?n?tor recomand?rilor din ghidul ACC/AHA, dubla combina?ie preferat? pentru ini?ierea farmacoterapiei este IECA/BRA cu BCC sau diuretic tiazidic/tiazid-like, cu utilizarea betablocantelor ca prim? linie doar ?n situa?ii particulare (post-IM, angin?, insuficien?? cardiac?, fibrila?ie atrial?, pacien?i tineri sau femei cu poten?ial de sarcin?).Se accentueaz? ?i importan?a, mai ales pentru medicina primar?, a detec?iei aderen?ei sc?zute la tratament (cu implicarea ?n acest proces activ a cadrelor medii ?i a farmaci?tilor) drept cauz? principal? a controlului ineficient al TA, precum ?i ca o cauz? de HTA pseudorezistent?.Clasificarea TAClasificarea TA, similar? pentru adul?ii din toate grupele de v?rst? ?i (din motive de legisla?ie) necesar a fi utilizat? ?n mod unitar ?i ?n ?ara noastr?, este urm?toarea(8):TA optim?:?<120 mmHg TAS ?i <80 mmHg TADTA normal?:?120-129 mmHg TAS ?i/sau 80-84 mmHg TADTA ?nalt normal?:?130-139 mmHg TAS ?i/sau 85-89 mmHg TADHTA gradul 1:?140-159 mmHg TAS ?i/sau 90-99 mmHg TADHTA gradul 2:?160-179 mmHg TAS ?i/sau 100-109 mmHg TADHTA gradul 3:?≥180 mmHg TAS ?i/sau ≥110 mmHg TADHTA sistolic? izolat?:?≥140 mmHg TAs ?i <90 mmHg TAD.Evaluarea riscului cardiovascular ?i a afect?rii organelor-?int?Mult mai extensiv dec?t Ghidul ACC/AHA, actualul ghid european accentueaz? importan?a nuan??rii tratamentului HTA nu at?t ?n func?ie strict de valorile tensionale, c?t mai ales de ?ncadrarea individualizat? a fiec?rui individ hipertensiv ?ntr-un profil de risc CV calculat la 10 ani ?i, respectiv, de documentarea absen?ei sau prezen?ei la momentul diagnosticului a afect?rii de organe-?int?. De asemenea, se subliniaz? importan?a detect?rii cazurilor de HTA secundar?, HTA de halat alb, mascat?, rezistent? sau pseudorezistent? la tratament, din cauza implica?iilor prognostice ?i terapeutice speciale.Pentru pacien?ii v?rstnici ?i foarte v?rstnici (peste 80 de ani), ?intele terapeutice, de?i acelea?i, sunt ?nso?ite de precizarea condi?iei tolerabilit??ii tratamentului. Sistemul vechi de calcul de risc SCORE a fost adaptat ?n prezent ?i pentru pacien?ii de peste 65 de ani, precum ?i pentru zona geografic? de provenien??.?n lumina importan?ei pe care o are riscul CV estimat pentru atitudinea terapeutic?, ghidul are recomand?ri extensive privind modalit??ile de diagnosticare a leziunilor de organe-?int?, at?t cele simple, de rutin?, c?t ?i cele mai pu?in accesibile, care pot reclasifica un pacient cu risc moderat ?n pacient cu risc ?nalt. Adresarea unui pacient hipertensiv pentru investiga?ii prin internare ?n spital se recomand? ?n situa?ii particulare de tipul suspect?rii unei cauze secundare a HTA, pacien?ilor tineri sub 40 de ani cu HTA de cel pu?in gradul 2, ?n HTA sever? cu debut brusc sau atunci c?nd detectarea prin metode mai complexe a afect?rii de organe-?int? influen?eaz? semnificativ atitudinea terapeutic?. Testarea genetic? are indica?ie de clas? II c?nd exist? suspiciunea unor cauze rare monogenice de HTA secundar? sau la cei cu feocromocitom.Eviden?e utile pentru interven?iiMetodele non-farmacologice care contribuie la reducerea presiunii arteriale sunt limitarea consumului de alcool, cre?terea nivelului de implicare ?n activitatea fizic?, sc?derea ?n greutate, reducerea consumului de sare ?i abordarea nutri?ional? DASH pentru prevenirea HTA(). Obiectivul terapiilor anti-hipertensive este , ?n cele din urm?, reducerea ratelor de morbiditate ?i mortalitate cardiovascular? ?i renal?. ?n pofida disponibilit??ii a numeroase ghiduri ?i terapii non-farmacologice ?i farmacologice, este dificil pentru majoritatea pacien?ilor hipertensivi s? ating? niveluri corespunz?toare ale presiunii arteriale (). Se apreciaz? () c? ratele nesatisf?c?toare de control pot fi urmarea unei inform?ri insuficiente, non-complian?ei pacientului cu tratamentul ?i insuficientei importan?e acordate abord?rilor suportive nonfarmacologice. ?n adi?ie utiliz?rii pe scar? larg? a terapiei medicamentoase anti-hipertensive se impune utilizarea terapiilor non-farmacologice pentru profilaxia primar? ?i tratamentul adjuvant al HTA.Seventh Report of the JNC on prevention, detection, evaluation and treatment of high BP (al 7-lea Raport al JNC pentru prevenirea, depistarea, evaluarea ?i tratamentul presiunii arteriale ridicate) () recomand? schimb?ri ale stilului de via?? pentru promovarea s?n?t??ii (ex. reducerea consumului de sodiu, cre?terea activit??ii fizice, renun?area la fumat) ca prim pas ?n abordarea pacien?ilor cu tulbur?ri pre-hipertensive sau hipertensive. Educarea pacien?ilor prin furnizarea de pliante informative, tehnicile de management al stresului, exerci?iile de respira?ie pot reprezenta metode adi?ionale de terapii suportive ne-medicamentoase. Terapii op?ionale non-farmacologiceStarea de s?n?tate a unei persoane este influen?at? de numero?i factori, de mediu, biologici, psihologici ?i socio-economici reuni?i sub denumirea generic? de factori ai stilului de via??, a c?ror schimbare se impune atunci c?nd se constituie ?n factori de risc pentru HTA (). ?n ceea ce prive?te tratamentul tuturor pacien?ilor pre-hipertensivi ?i hipertensivi () prin modific?ri ce ?in de stilul de via?? al?turi de terapia medicamentoas?, acestea includ adoptarea Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH), controlul greut??ii corporale la pacien?ii cu exces ponderal ?i obeziate, reducerea consumului de sare, reducerea stresului, limitarea consumului de alcool ?i renun?area la fumat. Tabelul 2 :Reducerea PA prin mijloace non-farmacologice, efecte ?i ?inte pentru pacien?i (Sursa: A systemic review on lifestyle interventions to reduce blood pressure, 33)M?suri non-farmacologiceRecomand?riReducere estimat? aPA sistolice (mmHg)Reducerea greut??ii corporaleOb?inerea unei greut??i corporale normale cu BMI ?ntre 18,5 ?i 24,9kg/m3O reducere cu 10 kg a greut??ii corporale reduce PA cu 5-20 mmHgTipar alimentar DASH*Aport de legume, fructe, produse lactate cu gr?simi saturate ?i totale reduseModificare obiceiurilor alimentare reduce PA cu8-14 mmHgReducerea consumului de sareReducerea c?t de mult posibil a consumului de sareNivel optim: 1,5g/zi sodiu sau 3,8g/zi clorur? de sodiuReducerea consumului de sare reduce PA cu2-8 mmHgExcerci?ii fiziceActivitate fizic? aerobic? regulat? de 30 minute/zi ?n maximum de zile din s?pt?m?n?Reduce PA cu 4-9 mmHgAport de alcoolMaximum 2 b?uturi/zi la b?rba?i ?i 1/zi la femei ?i persoane cu greutate redus?Reducerea consumului de alcool scade PA cu2-4 mmHg*DASH: abordare dietei pentru stoparea HTA, BMI-Body Mass Index, PA- presiune arterial?Politici, strategii, planuri de ac?iune ?i programe existente la nivel european, na?ionalInterna?ionale?European Heart Health Charter EHHC” elaborat? de Comisia European? OMS ?i EHN – European Heart Network, Societatea European? de cardiologie ?i semnat? de c?tre acestea la Bruxelles ?n iunie 2007 ().?2008-2013 Action Plan for the Global Strategy for the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases” (WHO) ()TACKLING CHRONIC DISEASE IN EUROPE Strategies, interventions and challenges (WHO-2010)()Health 2020 A European policy framework and strategy for the 21st century ()Strategia Comisiei Europene de promovare a s?n?t??ii ?i prevenire a ?mboln?virilor ()Na?ionaleProgramul de preven?ie a bolilor cardiovasculare al Societ??ii Rom?ne de Cardiologie ()Carta European? a S?nat??ii Cardiovasculare (European Heart Health Charter-EHHC) elaborat? cu suportul Comisiei Europene si a OMS, EHNEuropean Heart Network si Societatea Europeana de Cardiologie ?i semnat? de c?tre toate aceste organiza?ii ?n iunie 2007 la Bruxelles a constituit un moment important pentru recunoa?terea faptului c? programele de preven?ie cardiovascular? reprezint? cel mai important mijloc de combatere a decesului prematur si a suferin?ei prin boli cardiovasculare. Prin semnarea la 15 septembrie 2007 a Cartei European? a S?nat??ii Cardiovasculare Romania s-a angajat s? respecte declara?iile acesteia ?i s? promoveze la nivel na?ional programe de preven?ie cardiovascular? ?n concordan?? cu reglement?rile europene. Obiectivele principale ale preven?iei BCV sunt: reducerea inciden?ei primului eveniment clinic CV ?i a recuren?elor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular acut, a mor?ii subite, cu scopul final de prelungire a supravie?uirii ?i cre?tere a calit??ii vie?ii. Din punct de vedere al strategiilor de preven?ie, se delimiteaz? dou? c?i distincte, dar cu ac?iune complementar? ?n realizarea dezideratelor preven?iei CV: strategia ?popula?ional?” – aplicat? global la nivelul popula?iei ?i strategia individualizat? ?a riscului ?nalt” – adresat? pacien?ilor cunoscu?i cu BCV sau cu risc crescut de a dezvolta ?n viitor BCV.Strategia popula?ional? de promovare a s?n?t??ii cardiovasculare porne?te de la faptul c? numeroase studii ?tiin?ifice sus?in eficien?a interven?iilor de schimbare a stilului de via?? (?n principal oprirea fumatului, dieta ?i cre?terea nivelului de activitate fizic?) pentru reducerea riscului dezvolt?rii BCV. ?n acest sens Consensul European de la Cork (Irlanda) elaborat ?n februarie 2004 stipuleaz? m?surile ce trebuie s? fie aplicate la nivel popula?ional ?n fiecare ?ar? european? pentru promovarea s?n?t??ii cardiovasculare. Cele mai importante m?suri se refer? la modificarea stilului de via??, dup? cum urmeaz?: M?suri recomandate pentru reducerea fumatului: - interzicerea reclamelor publicitare pentru tutun/?ig?ri - recomandare prioritar? - cre?terea taxelor privind produsele de tutun, ?ig?ri - elaborarea de legisla?ii privind interzicerea fumatului ?n spa?iile publice; - obligativitatea men?ion?rii efectelor nocive ale tutunului pe toate produsele ce ?l con?in; suplimentarea finan??rii destinate programelor de promovare a s?n?t??ii ?i renun?are la fumat.Recomand?ri destinate optimiz?rii dietei: M?suri cu caracter general pe plan european: - promovarea ?nlocuirii gr?similor trans- ?i saturate din compozi?ia alimentelor cu gr?simi mono- ?i polinesaturate; - aprovizionarea corespunz?toare a pie?ei de desfacere cu fructe ?i legume ?i ?ncurajarea accesului popula?iei la aceste produse; - reducerea con?inutului de sare ?n produsele alimentare comercializate prin ac?iuni la nivel na?ional ?i regional ?n scopul ob?inerii cooper?rii produc?torilor; - promovarea sporit? a rolului activit??ii fizice ?n via?a cotidian? a popula?iei europene, ?n scopul reducerii indexului de mas? corporal?. Strategii na?ionale: - abordare popula?ional?; - multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate ?i ac?iunea complementar? a acestora; - interven?ii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic ?i de mediu; - sincronizare cu sistemele de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene; - elaborarea unor strategii individuale privind dieta ?i activitatea fizic? pentru categorii speciale; - informare ?i educa?ie continu?. M?suri recomandate pentru promovarea activit??ii fizice: - con?tientizarea importan?ei activit??ii fizice ?n preven?ia cardiovascular? ?n r?ndul personalului medico-sanitar; - informarea popula?iei asupra rolului beneficic al activit??ii fizice, chiar ?i de intensitate sc?zut?, ce poate fi atins? prin activit??i integrate ?n via?a cotidian?; - elaborarea de mijloace ?i metode de promovare a activit??ii fizice cu caracter comunitar, care s? permit? accesul direct al tuturor categoriilor popula?ionale, indiferent de v?rst?, etnie, stare social?; - conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, ?n scopul integr?rii activit??ii fizice ?n via?a de zi cu zi (ex. deplasarea la locul de munc? pe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectu?rii de activit??i fizice la locul de munc?); - construirea de facilit??i pentru desf??urarea activit??ilor fizice sportive ?i recreative, destinate nu doar particip?rii individuale a membrilor comunit??ii ci ?i a ?ntregii familii; - elaborarea de programe ?colare ?i de instruire care s? promoveze activit??ile fizice cu caracter necompeti?ional ?i s? dezvolte abilit??ile ?i deprinderile necesare unei vie?i active din punct de vedere fizic; - ?ncurajarea v?rstnicilor ?i a altor categorii cu risc crescut de a prezenta complica?ii la efort (ex. pacien?i coronarieni) s? participe la activit??i fizice special destinate lor, ?n scopul cre?terii calit??ii vie?ii ?i a independen?ei ?n ac?iunile cotidiene; - crearea unor programe sportive speciale pentru persoanele cu dizabilit??i fizice. Strategia riscului ?nalt presupune at?t screeningul popula?iei generale pentru identificarea pacien?ilor cu risc ?nalt de a dezvolta BCV (obiectiv ?ndeplinit par?ial de c?tre Ministerului S?n?t??ii ?i Familiei in anul 2007-2008 prin Programului Na?ional de Evaluare a St?rii de S?n?tate a Popula?iei care a permis identificarea persoanelor cu risc ?nalt pe baza analizelor de laborator) c?t ?i stabilirea strategiilor preventive recomandate pacien?ilor cu risc CV crescut. Identificarea pacien?ilor cu risc ?nalt este recomandat s? se fac? pe baza evalu?rii riscului CV global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation), ce ?ntrunesc ?i coreleaz? datele statistice ale mai multor studii prospective europene mari, ?i permit predic?ia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioad? de 10 ani. Factorii de risc lua?i ?n calcul sunt: sexul, v?rsta, fumatul, tensiunea arterial? sistolic?, colesterolul total (CT) ?i regiunea geografic? (Romania f?c?nd parte din popula?iile cu risc ?nalt din Europa). Pragul dincolo de care putem afirma c? pacientul prezint? un risc ?nalt de mortalitate de cauz? CV ?n urm?torii 10 ani este definit ca fiind egal sau mai mare de 5%. M?surile de preven?ie recomandate la pacien?ii cu risc cardiovascular ?nalt care se refer? la: - schimbarea stilului de via?? prin implementarea m?surilor enumerate ?n cadrul strategiei popula?ionale - tratamentul optim al pacien?ilor cu hipertensiune arterial?, dislipidemie ?i diabet zaharat - utilizarea selectiv? a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit ?n preven?ia CV: inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, agen?i hipolipemian?i, beta blocante ?i aspirina.Analiza grupurilor popula?ionalePrevalen?a HTA din Rom?nia ?n raport cu sexul ?i mediul de provenien??.B?rba?iFemeiurbanruralurbanrural46,6%54,9%38%45,42%Prevalen?a HTA pe grupe de v?rst?.18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani55-64 ani≥65 ani8,75%15%28,12%51,4%65,54%75,06%(Sursa - Prevalence, Awareness, Treatment, and Control of Hypertension in Romania: Results of the SEPHAR Study, International Journal of Hypertension, vol. 2010)Grupe de risc ale pacien?ilor cu HTA (Conform Ghidului management al Hipertensiunii Arteriale al Comisia de Cardiologie a Ministerului S?n?t??ii, )Grupa cu risc sc?zut b?rba?i < 55 ani ?i femei <65 ani cu HTA de gradul If?r? factori de riscriscul de eveniment CV major ?n urm?torii 10 ani este de 15%Grupa de risc mediupacien?i cu HTA de niveluri diferiteprezen?a mai multor factori de risc riscul de eveniment CV major ?n urm?torii 10 ani este de 15%- 20%Grupa de risc ?naltpacien?i cu HTA de gradul 1 ?i 2 care au 3 sau mai mul?i factori de risc asocia?i, diabet sau afectarea organelor ?int?pacien?i cu HTA sever? f?r? factori de risc asocia?irisc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%Grupa de risc foarte ?naltpacien?i cu HTA gradul 3 ?i unul sau mai mul?i factori de risc asocia?ito?i pacien?ii cu BCV clinic manifest? sau boal? renal?Risc de evenimente CV majore de circa ≥30% ?n 10 ani.Situa?ia Campaniilor IEC la nivel na?ionalCRSP Cluj - 17. 05. 2010 – 17.06.2010. Campania cu tema – “Greutate normal?, tensiune arterial? normal?”CRSP Cluj 17.05.2011 – 31.05.2011. Campania cu tema – ?Cunoa?te-?i valorile, ?inte?te o tensiune arterial? normal?” CRSP Cluj 17.05.2012 – 30.05.2012. Campania cu tema – ?Un stil de via?? s?n?tos, o tensiune arterial? normal?”CRSP Cluj 17.05.2013. Campania cu tema - ?Ia atitudine! Ap?r?-?i s?n?tatea!”CRSP Cluj 17.05.2014. Campania cu tema - ?Fii responsabil pentru s?n?tatea ta – m?soar?-?i tensiunea!”CRSP Cluj 17.05.2015. Campania cu tema - ?Pentru o inim? s?n?toas? e timpul s? ??i cuno?ti presiunea arterial?!”CRSP Cluj 17.05.2016. Campania cu tema - ?Pentru o inim? s?n?toas? e timpul s? ??i cuno?ti presiunea arterial?!”CRSP Cluj 17.05.2017. Campania cu tema - ?Pentru o inim? s?n?toas? e timpul s? ??i cuno?ti presiunea arterial?!”CRSP Cluj 17.05.2018. Campania cu tema – ?Pentru o inim? s?n?toas? e timpul s? ??i cuno?ti presiunea arterial?!” ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download