MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
[pic]
i. Introducere
Examenul de doctorat la specialitate are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele fundamentale şi aplicative ale doctoranzilor în domeniul Sisteme Informatice. Testul va evalua competenţele doctoranzilor pe următoarele compartimente: Informaţia-informatica, Bazele teoriei sistemelor, Bazele teoriei algoritmilor, Calculatoarele numerice, Sisteme de operare, Programarea calculatoarelor, Structuri de date, Baze de date, Inteligenţa artificială, Reţele de calculatoare, Tehnologii de procesare a informaţiei, Aplicaţii informatice, Sisteme informatice şi elaborarea lor, Sisteme informatice inteligente, Servicii informatice, Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice, Societatea informaţională-societatea cunoaşterii.
Lista subiectelor pentru testul teoretic sunt specificate în program, alăturat fiind indicată bibliografia recomandată.
II. CONŢINUTUL COMPARTIMENTELOR
Informaţia-informatica
1. Informaţia: noţiune, clasificare, proprietăţi. Aprecierea cantităţii informaţiei. Resurse informaţionale. Informaţia ca resursă a societăţii şi obiect al proprietăţii intelectuale.
2. Informatica: noţiune, caracterizare ca ştiinţă şi sector al economiei, rol în progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea economică.
3. Reprezentarea informaţiei. Suporturi de informaţie, inclusiv suporturile de date. Codificarea informaţiei. Reprezentarea internă a datelor numerice.
Bazele teoriei sistemelor
1. Sistem: noţiune, componente, element, legături-dependenţă, subsistem, stare, conduită, echilibru, stabilitate, dezvoltare.
2. Clasificarea sistemelor. Structura sistemelor.
3. Sisteme ierarhice. Sisteme stratificate.
4. Analiza sistemelor: coordonarea, acordarea, modificarea, dezagregarea, agregarea.
5. Sisteme om-maşină.
6. Abordări şi tehnologii de elaborare a sistemelor complexe.
Bazele teoriei algoritmilor
1. Algoritm: noţiune, proprietăţi, tehnici de reprezentare, structuri algoritmice fundamentale.
2. Maşina Turing, problema decidabilităţii.
3. Complexitatea algoritmilor, clasele de complexitate.
4. Calculabilitatea algoritmilor. Funcţii primitiv recursive. Mulţimi recursive şi recursiv enumerabile.
Calculatoarele numerice
1. Calculatoarele numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea calculatoarelor electronice. Componente de bază: unitatea centrală, memoria internă, memoria externă, unităţi de interfaţă, magistrale, unităţi periferice. Forme de utilizare a calculatoarelor.
2. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Programe aplicative.
3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.
4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structura şi componentele de bază. Întreţinerea şi aspecte de folosire a PC, securitatea antiviruşi.
5. Calculatoare-servere: noţiune, destinaţie, clasificare. Forme constructive: piedestal, şasiu, blade, caracterizare comparativă.
6. Virtualizarea calculatoarelor.
Sisteme de operare
1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, structura, componente.
2. Gestiunea proceselor, procesarea întreruperilor, gestiunea memoriei, planificarea funcţionării procesorului.
3. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere, optimizarea accesului. Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.
4. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.
5. Sistemul de operare Windows 2000: caracteristică generală, structura.
6. Sistemul de operare Windows XP: caracteristică generală, particularităţi de utilizare comparativ cu utilizarea sistemului Windows 2000, structura.
7. Sistemul de operare LINUX: caracteristică generală, structura.
Programarea calculatoarelor
1. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Limbaje de programare: noţiune, clasificare. Programe aplicative.
2. Etapele rezolvării problemelor cu folosirea calculatoarelor.
3. Tehnologii de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte. Programarea orientată pe obiecte.
4. Elemente introductive privind programarea orientată pe obiecte: Noţiunile de clasă, moştenire şi polimorfism ale programării orientate pe obiecte.
5. Limbaje de programare: noţiune, clasificare, exemple, caracterizare comparativă.
6. Limbaje de programare logică. Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.
7. Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii procedurale cu ajutorul predicatului „tăierea”. Ipotezele lumii închise şi cele ale lumii deschise.
8. Limbaje de programare funcţională – specificul lor. Noţiunile fundamentale privind limbajele funcţionale.
9. Programarea documentelor structurate: documente structurate; limbaje de marcare SGML, XML; aplicaţii de generare şi procesare a fişierelor xml conforme recomandărilor SOAP, WSDL, UDDI.
Structuri de date
1. 1. Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO). Înlănţuiri n-dimensionale.
2. Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.
3. Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari. Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).
4. Grafuri. Definiţii. Modalităţi de implementare. Algoritmi de construire şi de parcurgere. Aplicaţii. Subgrafuri conexe si arbori de acoperire.
5. Tabele de dispersie: Structura, chei şi funcţii hash, evitarea coliziunilor, implementare.
6. Structuri de date externe. Criterii de clasificare a fişierelor. Fişiere secvenţiale, secvenţial-indexate, aleatoare, interdependente, înlănţuite.
Baze de date
1. Baze de date: noţiune, structura şi componente. Obiectele bazei de date. Tabelele ca forma principală de prezentare a datelor.
2. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.
3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi funcţionare. SGBD moderne: caracterizare comparativă.
4. Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.
5. Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.
6. Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi constrângerile de integritate.
7. Algoritmii de normalizare a bazei de date prin descompunere şi prin sinteză. Avantaje şi dezavantaje.
8. Extensii ale bazelor de date clasice: baze de date obiectuale şi baze de date relaţional-obiectuale.
9. Limbajul SQL de manipulare cu bazele de date. Versiuni concrete ale limbajului SQL. Categoriile de instrucţiuni SQL.
10. Bazele securităţii: utilizatorii. Acordarea şi revocarea de autoritate. Autorizarea grupurilor şi rolurilor, utilizarea vederilor şi a procedurilor stocate pentru securitate. Securitatea externă.
11. Dicţionarul bazei de date. Baze de date distribuite. Strategii de poziţionare a dicţionarului în cazul bazelor de date distribuite.
12. Fragmentarea bazelor de date distribuite. Costurile fragmentării şi distribuirii datelor şi a dicţionarului.
13. Mijloacele CASE de elaborare a bazelor de date.
14. Administrarea bazelor de date şi sistemelor tranzacţionale.
Inteligenţa artificială
1. Inteligenţa artificială: noţiune, cunoştinţe, modele de reprezentare a cunoştinţelor, acumularea cunoştinţelor.
2. Baze de cunoştinţe.
3. Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.
4. Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.
5. Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.
6. Prelucrarea limbajului natural. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale. Algoritmi de parsing.
7. Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.
8. Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.
9. Reţele neuronale artificiale. Capacitatea perceptronului simplu. Perceptronul multistrat. Retropropagarea. Simularea. Antrenarea. Probleme specifice reţelelor neuronale.
Reţele de calculatoare
1. Reţele de calculatoare: noţiune, transferul de date, clasificare, caracteristici de bază.
2. Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.
3. Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de acces la mediu, tehnologii moderne.
4. Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.
5. Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.
6. Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.
7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.
8. Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.
9. Servicii în reţelele de calculatoare. Internet: caracterizare generală.
Tehnologii de procesare a informaţiei
1. Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile calităţii, restricţii.
2. Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi restricţii.
3. Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic informaţional. Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.
4. Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de centralizare şi descentralizare.
5. Tehnologia neformularistă în sistemele informatice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.
Aplicaţii informatice
1. Aplicaţii informatice: noţiune, componente, etapele creării, ciclul de viaţă, eficienţa.
2. Clasificarea aplicaţiilor informatice, exemple.
3. Aplicaţii informatice de birotică: caracterizare generală, exemple.
4. Aplicaţii informatice de grafică: caracterizare generală, exemple.
5. Aplicaţii informatice de prezentări: caracterizare generală, exemple.
6. Aplicaţii informatice de matematică şi optimizare: caracterizare generală, exemple.
7. Aplicaţii informatice de statistică: caracterizare generală, exemple.
8. Aplicaţii informatice de proiectare asistată de calculator: caracterizare generală, exemple.
9. Aplicaţii informatice de simulare şi jocuri de afaceri: caracterizare generală, exemple.
10. Aplicaţii informatice de contabilitate: caracterizare generală, exemple.
11. Problema sporirii fiabilităţii şi stabilităţii aplicaţiilor informatice. Analiza cauzelor apariţiei erorilor în aplicaţiile informatice la toate etapele ciclului de viaţă a aplicaţiilor informatice.
12. Metode de sporire a fiabilităţii aplicaţiilor informatice. Modele de fiabilitate a aplicaţiilor informatice.
13. Metode de testare a aplicaţiilor informatice: structurale şi funcţionale.
Sisteme informatice şi elaborarea lor
1. Sisteme informatice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.
2. Principii, strategii, metode şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice.
3. Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic. Componenţa şi esenţa lucrărilor la fiecare din etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic. Gestiunea proiectării sistemelor informatice.
4. Limbajul unificat de modelare UML: caracteristici generale, modele şi metamodele, notări folosite, asistarea informatică a modelării.
5. Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic.
6. Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic.
7. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic.
8. Gestiunea proiectelor sistemelor informatice: noţiuni de bază, pregătirea iniţială a proiectului, estimarea riscurilor de proiect, planificarea timpului proiectului, gestiunea costurilor proiectului, gestiunea calităţii proiectului, gestiunea resurselor umane, gestiunea achiziţiilor necesare derulării proiectului.
9. Sisteme informatice microeconomice.
10. Sisteme informatice de producţie integrate.
11. Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.
12. Implementarea sistemelor informatice. Etape şi participanţii implementării sistemelor informatice.
13. Eficacitatea sistemelor informatice.
14. Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice.
Sisteme informatice inteligente şi managementul informaţional
1. Sisteme informatice inteligente: noţiune, particularităţi, clasificare.
2. Sisteme informatice cu interfaţă inteligentă.
3. Sisteme expert. Arhitectura sistemelor expert. Categorii de sisteme bazate pe cunoştinţe.
4. Tehnologii de păstrare şi analiză a informaţiilor corporative: OLAP (On-line Analitical Processing), Data Mining.
5. Managementul informaţional.
6. Managementul cunoaşterii.
7. Managementul calităţii produselor şi serviciilor informaţionale.
Servicii informatice
1. Servicii informatice: noţiune, clasificare, ciclul de utilizare.
2. Forme de organizare a serviciilor informatice. Principii de organizare a antreprenoriatului informatic.
3. Resursele informatice, inclusiv globale. Managementul informaţional.
4. Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Marketingul informaţional.
5. Orientările de bază privind perfecţionarea serviciilor informatice.
6. Aspectele de eficienţă a serviciilor informatice.
Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice
1. Securitatea informaţiei. Surse de pericol pentru aplicaţiile, sistemele şi serviciile informatice (în continuare SI).
2. Viruşii informatici: noţiune, clasificare. Utilite antiviruşi.
3. Metode şi mijloace de protecţie a informaţiei în SI.
4. Ziduri de protecţie Firewall.
5. Sisteme criptografice de securizare a informaţiei.
6. Sisteme criptografice cu chei publice.
7. Semnătura numerică: noţiune, esenţă, utilizare.
8. Protecţia proprietăţii intelectuale.
Societatea informaţională-societatea cunoaşterii
1. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii: noţiune, istoric.
2. iEconomia: caracterizare generală.
3. Problema edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.
4. Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.
5. iGuvernarea: esenţă, particularităţi, acţiuni.
6. iAfacerile: noţiune, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.
7. iAfacerile în Republica Moldova: stare de lucruri, particularităţi, rol şi perspective de dezvoltare.
8. Modele de i-afaceri: B2B, B2C etc.
9. iMagazine, i-licitaţii.
10. Sisteme de i-plăţi.
Literatura recomandată:
1. Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.
2. Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.
3. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. - 727 p.
4. Costaş I., Bolun I., Rager John. The Development of e-Government in the Republic of Moldova. În: Computer Science Journal of Moldova. Chisinau, 2008, vol.16, nr.3(48), p.377-408, 2.0 c.a.
5. Costaş I. Rolul strategic al conceptului de management al cunoştinţelor în dezvoltarea sistemelor informatice manageriale. În: Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, Ediţia a X-a, Editura ASEM, Chişinău, 2012, p. 298-308,1.1 c.a
6. Costaş I. Tehnologii de procesare a informaţiei economice. Chişinău: ASEM, 2011. 284 p., 13,85 c.a.
7. Costaş I. Managementul informaţional în societate: cadru conceptual de dezvoltare. Analele Academiei de Studii Economice din Moldova, Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, Chisinau, 2004, pp.399-407
8. Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.
9. Tanenbaum A. Operation systems. Prentice-Hall, 2005.
10. Dodescu Gh. Sisteme de operare UNIX şi Windows. - Bucureşti, 2003.
11. Zota R. Sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. - Bucureşti, 2002.
12. Schildt H. C++ manual complet. Editura Teora. - Bucureşti, 1999.
13. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000. 394 p.
14. Cotelea V. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.
15. Cotelea Vitalie, Pripa Stela. F# - limbaj funcţional în .NET. Tutorial. Chişinău: ASEM, 2009, 200 p.
16. Burdescu D.D. - Algoritmi si structuri de date, Ed. Mirton, 1992.
17. D. Knuth – Arta programării calculatoarelor vol.1, vol 2., vol.3
18. Thomas Connoly, Carolyn Begg, Anne Strachan: « BAZE DE DATE – Proiectare, Implementare, Gestionare », Editura Teora, 2001
19. Cotelea Vitalie. Algebra relaţională şi limbajul SQL. Chişinău: Vizual Design, 2013, 284 p.
20. Cotelea Vitalie. Modele şi algoritmi de proiectare logică a bazelor de date. Chişinău: ASEM, 2009, 266 p.
21. Cotelea Vitalie, Cotelea Marian. Oracle 11g: SQL, PL/SQL. Chişinău: ASEM, 2011, 394 p.
22. Russel S., Norvig P. Artificial Intelligence: a Modern Approach. – New Jersey: Prentice Hall, 2003.
23. Cârstoiu D. Sisteme expert. – Bucureşti: Editura ALL, 1994.
24. Tannenbaum A. Reţele de calculatoare. – Bucureşti: Teora, 2004.
25. N.Tomai. Reţele de calculatoare: structuri, programare, aplicaţii. - Cluj-Napoca: RISOPRINT, 2002.
26. I.Costaş. Grafica proceselor de calcul. Chişinău: Editura ASEM. 2006.
27. Davidescu N. Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul UML. – Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003.
28. Sabau Gh., Lungu I,. Bodea C, Velicanu M., s.a. Proiectarea sistemelor informatice economice. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2003.
29. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. – Bucureşti: Editura Dual Tech, 2002.
30. Bodea C., Sabău Gh., Posdarie E. Sisteme informatice. Analiză şi proiectare orientate obiect utilizând UML. – Bucureşti: Editura INFOREC, 2001.
31. A.Purnuş, N.Ene. Project 4.0 în managementul proiectelor cu aplicaţii. - Bucureşti: Editura Tehnica, 1997.
32. Costaş I., Chirev P., Zacon T. Infrastructura informaţională în Republica Moldova. – Chişinău: Tipografia centrală, 2001.
33. Ivan I., Noşca Gh., Capisizu S., Popa M. Managementul calităţii aplicaţiilor informatice. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.
34. Ghilic-Micu B., Stoica M., E-activităţile în societatea informaţională. – Bucureşti: Editura economică, 2002.
35. Orzan Gh., “Cybermarketing – Marketing pe INTERNET”. – Bucureşti: Editura Expert, 2003.
Bibliografie suplimentară
1. Roşca I.Gh., Apostol C.-G., Zamfir G., Bodea C.-N. Informatica instruirii. - Bucureşti: Editura Economică, 2002.
2. Oprean D., Racoviţan D., Oprean V. Informatica de gestiune şi managerială. – Oradea: Eurounion, 1995.
3. Jamsa K. C++ manualul începătorului. – Bucureşti: Editura Teora, 1999.
4. Kan S.H. Metrics and Models in Software Quality Engineering. - New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2003.
5. Galin D. Software Quality Assurance from theory to implementation. – Edinburgh: Pearson Education, 2004.
6. Salus P. Functional and Logic Programming Languages. Macmillan Technical Publishing, 1998.
7. Ramakrishnan R., Gehrke J. Database Management Systems. Second Edition, McGraw-Hill Higher Education, 2000.
8. Jurafsky D., Martin J.H. Speech and Language Processing. - New Jersey: Prentice Hall, 2000.
9. Ginsberg M.. Essentials of Artificial Intelligence. – San Mateo: Morgan Kaufmann Publishers, 1993.
10. Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson Education Limited, 2001.
11. I.Bolun. Inţiere în reţele. Internet. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.
12. Rosca I.I.,Zaharie D., “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”. - Bucuresti, 2002.
13. Lungu I., Sabău Gh. Proiectarea SI economice. - Bucureşti, 2000.
14. Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON, 2000.
15. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Bucureşti: POLIROM, 1999.
16. Laudon K.C., Laudon J.P. Management Information Systems Managing the Digital Firm. – New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2006.
17. Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York: Dorset House Publishing, 2000.
18. Olson J.E. Data Quality: the Accuracy Dimension. – San Francisco: Morgan Kaufmann Publishers, 2003.
19. Futrell R.T., Shafer D.F., Shafer L.I. Quality Software Project Management. – Upper Saddle River: Prentice Hall, 2002.
20. Management des projets informatiques. Manuel du chef de projet. - Paris: AFNOR, 1997.
21. Bennatan E.M., Marciniak R., Carbonel M. Management des projets informatiques. - Paris: AFNOR, 1996.
22. Вендеров A. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования информационных систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.
23. Birbeck M. et all. Professional XML, 2nd Edition. - Wrox Press, 2001.
24. Ivan I., Toma C. Informatics Security Handbook. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.
25. Liautaud B. E-Business Intelligence. Transformer l’information en connaissance puis en profit. - Paris: Maxima, 2001.
26. Loshin D. Enterprise Knowledge Management: the Data Quality Approach. – San Diego: Academic Press, 2001.
[pic]
Introducere
Geografia umană este o ştiinţă cu valenţe de largă interdisciplinaritate, care abordează mediul în optica metodelor şi a metodologiei specifice, sub raport spaţial, structural şi sistemic.
În corespundere cu Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice (Aprobat la Hotărârea Guvernului Nr. 199 din 13 martie 2013) Geografia Umană este parte componentă a ramurii Geonomice cu codul 15 (la rând cu alte ştiinţe despre Terra ca Geologia (codul 151), Geofizica (codul 152), Geografia (codul 153) şi altele (sub codul 154). Corespunzător Geografia Umană ca profil ştiinţific va fi cu codul 15.154. în componenţa profilului ştiinţific dat se includ următoarele specialităţi cu codurile corespunzătoare:
• 15.154.01 Geografia economică şi socială
• 15.154.02 Geografia populaţiei şi aşezărilor umane
• 15.154.03 Geografia istorică
Programa examenului de doctorat la profilul 15.154 Geografia Umană cuprinde direcţiile principale de cercetare la etapa contemporană, recunoscute din programele ciclului II (masterat). Luând în consideraţie că la doctorantură anul I doctoranzii studiază şi alte discipline, în acelaşi rând disciplinele teoretice din domeniul Geografiei umane programul dat se axează în mare măsură pe studiul direcţiilor metodologice şi teoretice dezvoltării direcţiilor ştiinţifice a geografiei. O deosebită atenţie se atrage la particularităţile şi specificul studiilor în şcolile geografice principale – şcoala geografică rusă, germană, franceză, americană, engleză, română. În acest plan se cere ca doctoranzii să cunoască lucrările principale din domeniu, care stau la baza dezvoltării direcţiilor ştiinţifice şi personalităţile naturii din domeniul dat.
La etapa actuală studiile moderne sunt efectuate tot mai mult la intersecţia diferitor direcţii ştiinţifice, precum geografie-demografie, geografie-economie, economie-sociologie, geografie-sociologie etc. De aceea, specialistul în Geografie umană trebuie să aibă cunoştinţe profunde în cele mai diverse ramuri ale ştiinţei – istorie, ştiinţe economice, filosofie, biologie, chimie, ecologie, sociologie, demografie şi alte ştiinţe şi direcţii ştiinţifice.
Conţinutul cursului
Partea I Probleme generale ale Geografiei umane
1. Obiectul de studiu al Geografiei umane . Definirea Geografiei umane ca ştiinţă şi evoluţia definiţieiîn şcolile geografice europene . Subiectele principale de cercetare: populaţia, economia, resursele naturale, cultura, politica, aşezările umane, statele, regiunile. Concepţiile şcolilor geografice ruse, franceze, române, despre structura Geografiei umane, (geografia ramurilor, geodemografia, geografia socială, geografia culturii, geografia modului de viaţă, geografia politică, geografia istoriei, geografia regională).
2. Etapele principale de constituire a Geografiei umane. Predecesorii Geografiei umane: Ch. Montesquieu (fondatorul determinismului geografic), Tifon Tünen (amplasarea spaţiilor a agriculturii). K. Ritter (fondatorul structurilor spaţiale). Şcoala germană de antropogeografie şi de geografie politică (Fr. Ratzel). Şcoala franceză de geografie umană (P. Vidal de la Blache ş.a.). Şcoala geografică anglo-americană. Şcoala geografică rusă (M. Lomonosov, N. Baranskii, Iu. Sauşkin ş.a.). Dezvoltarea geografiei umane în România (S. Mehedinţi, G. Vâlsan, V. Mihăilescu, I. Şandru ş.a.). Geografia umană în Republica Moldova (M. Radu) şi direcţiile principale de cercetare.
3. Metodele principale de cercetare ale Geografiei umane. Metodele tradiţionale de cercetare a geografiei şi metodele moderne: cartografică, statistico. Regionarea, clasificarea şi tipologizarea geografică.
Bibliografie:
1. Mehedinţi S. Terra. V.I-II. Bucureşti, 1994.
2. Erdeli G., Braghină C., Frasineanu D. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.
3. Negoescu B., Vlăsceanu Gh. Terra. Geografie economică. Bucureşti, 2002.
4. Neguţ S. ş.a. Geografie economică. Bucureşti, 2003.
5. Geografia economică şi socială mondială. Volumul I Chişinău, 1999.
6. Iaţu C., Muntele I. Geografia economică. Bucureşti, 2002.
7. Velcea I., Ungureanu Al. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993
8. Efros V., Geografia economică mondială şi problemele globale, Suceava, 2001.
9. Алаев Э.Б. Социально-экономическая география: понятийно-терминологический словарь. Москва, 1983.
10. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. Москва, 1973.
11. Радианова И. А., Бунакова Т. М., Экономическая география. Москва, 2005.
12. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Глобальные проблемы человечества. Ярославль, 1996.
13. Максаковский В. П., Географическая картина мира –Региональная характеристика мира. Ярославль, 1995.
14. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Общая характеристика мира. Ярославль, 1995.
15. Голубчик М. М., Евдокимов С. П. и др., Теория и методология географических наук. Москва, 2005
16. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006
Partea II Sistema de ştiinţe a geografiei umane
2.1 Geografia populaţiei. Obiectul de studiu şi raporturile cu alte ştiinţe. Structura geografiei populaţiei ca ştiinţă. Metodele principale de studiu. Constituirea geografiei populaţiei ca ştiinţă. Lucrările prof. V.V. Pocşişevski, C.A. Kovalev; R.M. Kabo, B.S. Horev, V. Trebici, V. Cucu, Al. Ungureanu. Mişcarea naturală a populaţiei. Esenţa crizei demografice şi explozia demografică. Geografia aşezărilor umane şi rurale. Tipurile de aşezări umane. Resursele umane de muncă. Geografia migraţiei populaţiei. Cauzele şi tipurile migraţiei. Migraţiile politice. Esenţa şi particularităţile urbanizării. Tipologia localităţilor umane.
Bibliografie:
1. Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populaţiei. Iaşi, 2006.
2. Ilinca Nicolae, Geografia umană, Bucureşti, 1999.
3. Surd Vasilie, Geodemografia, Cluj-Napoca, 2001.
4. Trebici Vladimir. Populaţia Terrei. Buc. 1991.
5. M. Hachi, E. Sochircă, geografia populaţiei, Chişinău, 2012.
6. Vasile Cucu. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Buc. 1981.
7. Erdeli George, Dumitrache Liliana. Geografia populaţiei. Buc. 2001.
8. Mâtcu M., M. Hachi, Populaţia rurală a Republicii Moldova. Editura ASEM, Chişinău, 2008.
9. A. Grozav, particularităţile teritoriale ale tranziţiei demografice în Republica Moldova, Chişinău, 2012.
10. Голубчиков Ю. Н., География Человека, Москва, 2006
2.2 Geografia resurselor naturale. Locul geografiei umane în studierea resurselor naturale (B. Anucin, A. Minţ). Caracterul complex al problemei utilizării resurselor naturale (global, regional, local). Ecologizarea utilizării resurselor naturale. Conceptul de resurse naturale. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii. Potenţialul de resurse naturale al Terrei şi valorificarea acestuia. Disproporţiile teritoriale ale amplasării şi utilizării resurselor naturale. Conceptul evaluării resurselor naturale. Evaluarea resurselor funciare, minerale, climatice, de apă, biologice.
Bibliografie:
1. Răducanu Viorica. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.
2. Teodorescu Valentin, Alexandrescu Valeria, Terra. Geografia resurselor. Bucureşti, 2001.
3. Ungureanu Alexandru, Geografia resurselor naturale, Iaşi, 2000.
4. Ungureanu Irina, Muntele Ionel, Dragu Valeriu, Ghiorghiţă Constantin, Geografia mediului, Iaşi, 2003.
5. Ungureanu Alexandru, Nimigeanu Vasile. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 1980.
6. Реймерс Н.Ф. Природопользование: словарь-справочник. М. 1990.
7. Яншин А.Л. Мелуа А.И. Уроки экологических просчетов. М. 1991.
2.3 Regionarea economică. Diferenţierea spaţială a dezvoltării economice şi formarea regiunilor economice. Scopul, principiile şi criteriile regionării economice. Noţiuni de macro-, mezo- şi microregionare economică a statelor. Experienţa şcolii geografice ruse în dezvoltarea ştiinţei despre regionarea economică (lucrările lui N. Baranski, N. Kolosovski, T. Kalaşnikova, I. Belousov). Importanţa studiilor despre regionarea economică. Regionarea economico-geografică a teritoriului Republicii Moldova (M. Radul).
Conceptul de dezvoltare regională. Concepţiile dezvoltării regionale şi elaborarea politicii regionale. Economia de piaţă şi dezvoltarea regională, economică, regionarea fizico-geografică şi organizarea administrativ-teritorială. Rolul statului în dezvoltarea regională. Metodele şi căile de stimulare a politicii regionale. Priorităţile regionale ale dezvoltării economice. Politica regională în Republica Moldova.
Bibliografie:
1. Cocean Pompei. Geografie regională. Cluj Napoca, 2002.
2. Marin Ion, Marin Maria, Geografia regională, Europa, Bucureşti 2002.
3. Артaболевский И.Г. Региональная политика в развитых странах. Москва, 1997.
4. Мироненко Н. С., Страноведение. Теории и методы. Москва, 2001.
5. Гладкий Ю. Н., А. И. Чистобaев, Регионоведение, Москва, 2000.
6. Географический основы типологии регионов, Москва, 1995.
7. Amenajarea teritorială şi dezvoltarea regională, Cluj-Napoca, 2004.
8. География и проблемы регионального развития. Москва, 1989.
2.4.1. Geografia ramurilor economice mondiale. Locul geografiei economice mondiale în sistemul de ştiinţe. Noţiunile de bază şi metodele geografiei economice mondiale. „Teoria amplasării teritoriale” a lui Tünen şi „Teoria amplasării industriei” a lui A. Weber. Abordările universale ale istoriei economiei mondiale: schimbul formaţiunilor sociale (preindustriale, industriale şi postindustriale). Tipologia statelor lumii, după diferite criterii.
2.4.2 Agricultura mondială. Rolul agriculturii în economia contemporană. Istoria stabilirii agriculturii ca ramură. Factorii dezvoltării agriculturii: naturali, sociali, tehnico-economici. Tipurile principale de agricultură din diferite regiuni ale globului. Direcţiile principale ale comerţului internaţional cu produse agricole. Modernizarea agriculturii în statele lumii. Particularităţile spaţiale ale ramurilor şi subramurilor agriculturii. Populaţia şi problema alimentară.. Transformările în structura ramurală a agriculturii. Problemele şi direcţiile dezvoltării agriculturii mondiale în perspectivă. Studiile şcolilor geografice în domeniul geografiei agriculturii.
2.4.3 Industria mondială. Rolul industriei în economia mondială. Factorii principali ai dezvoltării şi repartiţiei ramurilor industriei. Structura ramurală. Tendinţele dezvoltării şi repartiţiei industriei. Dezvoltarea industriei şi problemele ecologice. Strategiile dezvoltării industriei. Transformările teritoriale în dezvoltarea industriei.
Industria energetică. Structura şi dezvoltare energeticii. Balanţa energetică. Principale state exportatoare şi importatoare de combustibili şi energie. Direcţiile şi problemele dezvoltării şi repartizării energeticii.
Industria metalurgică. Factorii de repartiţie a industriei metalurgice. Repartiţia teritorială a ramurilor industriei metalurgice. Transformările geografice în structura şi dezvoltarea ramurii. Principalele state exportatoare şi importatoare de metale.
Industria chimică. Structura ramurală şi importanţa. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei chimice. Transformările geografice în dezvoltarea, structura şi repartiţia ramurilor industriei chimice.
Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea ramurii. Factorii dezvoltării şi amplasării teritoriale a industriei constructoare de maşini.. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei constructoare de maşini în ţările lumii. Transformările geografice a amplasării şi dezvoltării ramurilor industriei constructoare de maşini .
2.4.4 Transporturile mondiale. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea transporturilor. Importanţa şi structura sistemului de transport. Formarea şi tendinţele dezvoltării actuale a sistemului de transport mondial. Impactul transporturilor asupra ecosistemelor. Indicatorii principali ai dezvoltării sistemului de transport. Traficul de pasageri şi cel de mărfuri. Rolul transportului auto şi al celui feroviar în dezvoltarea economică. Magistralele auto şi cele feroviare transcontinentale. Transportul maritim şi cel aerian şi rolul lor în sistemul de transport. Sistemul internaţional de telecomunicaţii şi sistemul Internet. Studiile geografice în domeniul geografiei transporturilor.
2.4.5 Sectorul serviciilor. Comerţul mondial. Tipurile principale de activitate în sectorul serviciilor. Conceptul de dezvoltare umană. Noţiune de calitate a vieţii. Rolul comerţului în dezvoltarea economică a statelor lumii. Structura şi direcţiile principale ale comerţului internaţional. Studiile ştiinţifice în domeniul geografiei serviciilor. Transformările contemporane în structura serviciilor.
Bibliografie:
1. Neguţ Silviu ş.a. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2003.
2. Geografia economică şi socială mondială, Vol. I, Chişinău, 1999.
3. Geografia economică şi socială mondială, Vol. II, Chişinău, 2004.
4. Raboca Nicolae. Agricultura mondială. Cluj-Napoca. 1994.
5. Raboca Nicolae. Energetica mondială. Cluj-Napoca. 1995.
6. Erdeli George, Braghină Cristian, Frăsineanu Dragoş. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.
7. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi, 2000.
8. Velcea I., Ungureanu A. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993.
9. География мирового хозяйства. М., 1997.
10. Экономическая и социальная география зарубежного мира. Под.ред. В.В.Вольского. М., 1998.
11. Радионова И.А., Бунакова Т.М. Экономическая география. М., 1998.
12. Радионова И.А. Макрогеография промышленного мира. М., 2000.
13. Алисов Н.В.., Хорев Б.С. Экономическая и социальная география мира. М., 2000.
14. Радионова И.А. Промышленность мира. М., 2002.
15. Липец Ю.Г., Пуляркин В.А., Шлихтер С.В. География мирового хозяйства. М., 1999.
16. Раджабова Э.К. Мировая экономика. М., 2002.
2.4.6 Geografia socială. Obiectul de studiu şi structura geografiei sociale. Stratificarea socială a populaţiei (după nivelul de trai, religii, rase şi alţi indicatori). Geografia modului de trai. Noţiuni de „mod de trai” şi „nivel de trai”. Modul de trai urban şi cel rural. Tradiţiile naţionale. Abordările geografice şi metodele cercetării modului de trai. Comportamentul geografic al populaţiei urbane şi celei rurale. Studiile geografice în domeniu.
Bibliografie:
1. Родоман Б.Б. Введение в социальную географию. М., 1993.
2. Чистобаев А.И., Шарыгин М.Д. Экономическая и социальная география. Новый этап. Л., 1990.
3. Меркушева Л.А. География сферы обслуживания населения. Теория и методология. М., 1989.
4. Алексеев А.И., Ковалев С.А., Ткаченко А.Л. География сферы обслуживания: основные понятия и методы. - Тверь, 1991.
5. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău, 2005.
2.4.7 Geografia turismului şi recreaţiei. Obiectul de studiu al geografiei turismului şi legăturile cu alte ştiinţe. Abordarea sistemică, antropologică şi de comportare în geografia turismului şi recreaţiei. Sistemele teritoriale de recreaţie. Factorii dezvoltării turismului şi zonelor de recreaţie. Metodele de evaluare. Potenţialul turistic şi de recreaţie al Republicii Moldova. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Studiile geografice în geografia turismului şi recreaţiei.
Bibliografie:
1. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara. Turismul rural. Bucureşti, 1997.
2. Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu Puiu. Ecoturim. Bucureşti, 2000.
3. Cocean Pompei, Geografia Turismului, Cluj-Napoca, 2004.
4. Cocean Pompei, Prospectarea şi geoinformarea turismului, Cluj-Napoca, 2001.
5. Muntele Ionel, Iaţu Corneliu, Geografia Turismului, Iaşi, 2003.
6. Surd Vasile, Monografia Turistică a Carpaţilor Româneşti, Cluj-Napoca, 2008.
7. Cosmescu Ioan, Turismul, Bucureşti, 1998.
8. Giangă Nicolae, România. Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2002.
9. Florea Serafim. Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2005.
10. Miron Viorel. Turismul rural în Moldova. Chişinău, 2002.
11. Glavan Vasile. Resursele turistice pe Terra. Bucureşti, 2000.
12. Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu. Geografie generală a turismului. Bucureşti, 2002.
13. Miron Viorel, Tomiţa Petru. Managementul resurselor turistice din Republica Moldova, Chişinău, 2007.
14. Bran Florina, Dinu Marin, Simon Tamara. Economia turismului şi mediului înconjurător. Bucureşti, 1998.
15. Мироненко Н.С., Твердохлебов И.Т. Рекреационная география. М., 1981.
16. Александрова А. Ю., Международный туризм. М. 2002.
17. Николaенко Д. В. Рекреационная география. М. 2001.
2.4.8 Geografia culturii. Geografia culturii şi locul în sistemul ştiinţelor geografice. Constituirea geografiei culturii ca ştiinţă. Geografia calităţii populaţiei, geografia artei şi alte direcţii ştiinţifice. Mediul geografic şi diferenţierea culturii. Tradiţiile etnice în folosirea resurselor naturale. Geografia religiilor. Studiile geografice în geografia culturii.
Bibliografie:
1. Веденин Ю.А. Очерки по географии искусства. М., 1997.
2. Ковалев Е.М. Культурная география России. М., 1995.
3. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.
4. Брамлей Ю. В. Мировая культура. Традиции и современнее. М. 1991
2.4.9 Geografia istorică. Obiectul de studiu şi conţinutul geografiei istorice. Dezvoltarea geografiei istorice ca ştiinţă. Lucrările lui B.K. Iaţunski, B.C. Jekulin, V.P. Maksacovski. Locul geografiei istorice în sistemul de ştiinţe şi importanţa în dezvoltarea geografiei. Geografia istorică în Republica Moldova.
Bibliografie:
1. Жекулин В.С. Историческая география: предмет и методы. – Л., 1982.
2. Максаковский В.П. Историческая география мира. –М., 1997.
3. Голубчик М.М., Евдокимов С.П., Максимов Г.Н. История географии. –Смоленск, 1998.
4. Kрупеников И.А., История географической мысли в Молдове, Кишинэу, 1974.
2.4.10 Geografia politică. Geografia politică şi geopolitica. Obiectul de studiu al geografiei politice. Dezvoltarea geografiei politice ca ştiinţă. Concepţiile clasice ale Geografiei politice şi geopoliticii (Fr. Ratzel, R. Kyellen, K. Haushofer, H. Mackinder, A. Mahan, P. Vidal de la Blache). Geopolitica în perioada actuală. Globalizarea şi creşterea interdependenţii statelor lumii.
Frontierele politice: funcţia, tipologia, evoluţia. Frontierele de stat la etapa actuală, particularităţile în diferite regiuni ale Terrei. Conflictele teritoriale. Geografia politică şi federalismul. Geografia politică şi problemele organizării administrativ-teritoriale.
Bibliografie:
1. Simion Teodor P., Geoeconomia Terrei, Bucureşti, 1997.
2. Simion Teodor P., Introducerea în geopolitică, Bucureşti, 2003.
3. Martin Wight, Politica de putere, Traucere Tudor Florin, Chişinău, 1998.
4. Коледин Н.В. Политическая география. – СП., 1996.
5. Колосов В.А. Политическая география, проблемы и методы. –Л., 1988.
6. Колосов В.А., Мироненко Н.С. Геополитика и политическая география. –М., 2001.
7. Голубчик М.М. Политическая география. Смоленск, 1988.
8. Туровский Р.Ф. Политическая география. Москва-Смоленск, 1999.
Partea III Geografia umană a Republicii Moldova.
Aprecierea economică şi politică a poziţiei geografice a Republicii Moldova. Condiţiile naturale şi aprecierea lor economică. Resursele naturale şi valorificarea lor. Problema utilizării raţionale a resurselor naturale.
Populaţia şi aşezările umane. Particularităţile dinamicii, structurii şi repartiţiei populaţiei. Procesele demografice. Migraţia populaţiei în perioada contemporană. Tipurile de aşezări umane. Habitatul urban şi cel rural. Particularităţile reţelei de aşezări umane. Particularităţile geografice ale aşezărilor umane. Urbanizarea.
Particularităţile teritoriale ale dezvoltării economiei naţionale. Criza economică şi căile de atenuare. Reformele economice. Piaţa de muncă şi evoluţia şomajului.
Geografia ramurilor economiei naţionale. Particularităţile dezvoltării ramurilor economiei. Structura ramurală şi specializarea economiei. Agricultura şi dezvoltarea ramurilor principale. Tipurile de agricultură. Reforma agrară. Industria şi particularităţile dezvoltării. Structura ramurală şi repartiţia teritorială. Caracterizarea ramurilor industriei. Sectorul serviciilor şi dezvoltarea acestuia. Ramurile principale ale sectorului serviciilor. Geografia relaţiilor economice externe. Direcţiile principale ale comerţului extern. Regionarea economico-geografică.
Bibliografie:
1. Mâtcu Matei, Sochircă Vitalie. Geografia umană a Republicii Moldova. Chişinău: ARC, 2001.
2. Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei. Chişinău, 1982.
3. Mâtcu M., Hachi M., Populaţia rurală, Chişinău 2008.
4. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău 2005
5. Sainsus V., Migraţiile populaţiei rurale în republica Moldova, Chişinău, 2006
6. Ungureanu Al., Groza Oct., Muntele Ionel, Moldova: Populaţia, forţa de munca şi aşezările umane în tranziţiile, Iaşi 2002
7. Muntele Ionel, Populaţia Moldovei, Iaşi 1998
8. Raportul naţional al Dezvoltării Umane. Republica Moldova, 2000. Chişinău, 2001.
9. „Moldova-21”, Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă, Chişinău, 2000.
10. Paladi Gh., Matei C. şi alţii, Transformările demografice, viaţa familiei şi sănătatea populaţiei, Chişinău, 2008
11. Рымбу Н.Л. Природные условия и ресурсы Молдавской ССР. Кишинев, 1985.
12. Берг Л.С. Бессарабия: Страна-Люди-хозяйство. –Петроград, 1918.
13. Mihailescu C., Sochircă V. Constantinov T., Ursu A., Boboc N., ş.a. Mediul geografic al Republicii Moldova. Vol. 1, Resursele naturale. Chişinău: Ştiinţa, 2006.
Lista bibliografiei obligatoriu de a fi consultată în original:
1. Mehedinţi S., Terra. Vil. 1-2, Bucureşti 1994.
2. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006.
3. Ungureanu Al. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 2000.
4. Geografia economică şi socială mondială. V. 1 şi 2, Chişinău 1999 şi 2004.
5. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi 2000.
6. Ungureanu Al. Muntele Ionel, Geografia populaţiei, Iaşi 2006.
7. Cocean Popei, Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2004.
8. Mâtcu M., Sochircă V., Geografia umană a Republicii Moldova, Chişinău: ARC, 2001.
9. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.
10. Радианова И. А. Макро-география промышленности, М. 2000.
11. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. М., 1973.
12. Raboca Nicolae, Agricultura mondială, Cluj-Napoca, 1994.
[pic]INTRODUCERE
Examenul de doctorat la specialitate 521.01 are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele teoretico-metodologice şi de cercetare avansată în domeniul Teoriei şi Politicii Economice.
Conţinutul programei cuprinde patru compartimente de bază: caracterul aplicativ al teoriei economice contemporane; tipologia, instrumentele şi eficienţa politicilor economice; experienţe şi practici în promovarea politicilor economice; metode şi instrumente aplicate în elaborarea politicilor economice.
În urma finalizării studiilor doctorale la specialitatea ştiinţifică 521.01, doctorandul trebuie să posede:
▪ competenţe cognitive: capacitatea de a înţelege şi interpreta contextul social, politic şi instituţional în care se elaborează teoriile economice şi se aplică politicile economice;
▪ competenţe profesionale: capacitatea de a analiza cauzele, mecanismele de funcţionare şi efectele politicilor economice, de a proiecta schimbări în ele;
▪ competenţe valorice: adoptarea şi aplicarea unei viziuni sistemice, riguros ştiinţifice în analiza politicilor economice.
Partea I. Caracterul aplicativ al teoriei economice contemporane
1.1. Piaţa muncii: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor
Piaţa muncii. Condiţiile de echilibru pe piaţa muncii. Modelul pieţei muncii. Indicatorii pieţei muncii. Dilema şomajului. Modelul ratei naturale a şomajului. Histereza şomajului. Euroscleroza. Problema şomajului în UE. Costurile şomajului. Caracteristicile pieţei muncii şi a şomajului în RM.
1.2. Piaţa bunurilor şi serviciilor: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor
Modelul pieţei bunurilor şi serviciilor. Condiţia echilibrului pe piaţa bunurilor şi serviciilor. Funcţia de consum. Rata consumului şi înclinaţia marginală spre consum. Funcţia de economisire. Înclinaţia spre economii şi înclinaţia marginală spre economisire. Funcţia de investiţii. Înclinaţia marginală spre investiţii. Rata dobânzii ca factor decesiv în modificarea investiţiilor. Rata dobânzii reală şi nominală. Rata dobânzii ex-post. Multiplicatorul investiţiilor. Echilibrul dintre economii şi investiţii în economia închisă. Cheltuielile publice şi impozitele. Achiziţii guvernamentale: funcţiia, factorii determinanţi. Exportul net şi factorii determinanţi.
Consecinţele dezechilibrelor pe piaţa bunurilor şi serviciilor.
1.3. Pieţele financiare: echilibrul şi consecinţele dezechilibrelor
Piaţa financiară şi funcţiile ei. Clasificarea pieţei financiare. Oferta de capital . Piaţa financiară primară. Piaţa financiară secundară. Bursa de valori. Factorii care influenţează tranzacţiile pe piaţa de capital.
Componentele şi structura pieţei monetare. Condiţiile de echilibru al pieţei monetare. Modelul ofertei de bani. Dependenţa dintre datoria publică şi baza monetară. Teorii ale cererii de bani. Teoria neutralităţii banilor. Efectul Fisher. Echilibrul pieţei monetare şi rolul ratei dobânzii în asigurarea echilibrului.
1.4. Modelul IS-LM: asigurarea echilibrului pe piaţa bunurilor şi piaţa capitalului
Caracteristicile şi ecuaţiile modelului IS-LM. Crucea lui Keynes. Cheltuielile planificate şi reale. Caracteristicile curbei IS. Caracteristicile curbei LM. Ecuaţiile algebrice în modelul IS-LM. Piaţa soldurilor monetare. Eficienţa politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare în modelul IS-LM. Echilibrul pe piaţa bunurilor şi piaţa capitalului în cazul preţurilor fixe şi în cazul preţurilor flexibile. Rezolvarea dezechilibrelor prin modelul IS-LM. Teoria deflaţiei datoriei. Construirea curbei AD în baza modelului IS-LM. Utilizarea modelului IS-LM în economia reală.
1.5. Modelul AD-AS: echilibrul macroeconomic general
Modelul cererii agregate. Efectele care influenţează traiectoria curbei cererii agregate.
Oferta agregată şi determinanţii ofertei agregate. Curba ofertei agregate şi ecuaţia algebrică. Modelul ofertei agregate in perioada scurta. Modelul salariilor rigide. Modelul preţurilor fixe. Modelul informaţiei asimetrice. Modelul incompetenţei lucrătorilor. Curba lui Phillips ca reflectare a curbei ofertei agregate. Modelul ofertei agregate in perioada lungă. Curbele ofertei agregate în diferite condiţii economice (studii de caz).
Relaţiile dintre cererea agregată şi oferta agregată în scopul atingerii echilibrului macroeconomic general în diferite condiţii economice. Echilibrul general în modelul AD-AS (studii de caz). Politici orientate catre cerere. Politici orientate către ofertă. Impactul politicilor orientate către ofertă asupra creşterii economice. Politici structurale.
Interacţiunea dintre modelul IS-LM şi AD-AS.
1.6. Modelele balanţei de plăţi: asigurarea echilibrului macroeconomic extern
Economia deschisă: caracteristici şi factori de influenţă. Evaluarea gradului de deschidere a economiei. Echilibrul macroeconomic general în modelul economiei deschise. Aspectele macroeconomice ale teoriilor comerţului internaţional. Comerţul exterior şi identitatea macroeconomică de bază. Eficienţa exportului şi importului.
Piaţa valutară şi componentele ei. Rata de schimb şi factorii ce o influenţează. Evaluarea ratei de schimb nominale şi reale.Teoria parităţii capacităţii de cumpărare. Sistemul monetar internaţional şi european. Sistemele ratelor de schimb fixe şi flexibile . Funcţiile exportului net şi a ratei de schimb.
Balanţa de plăţi externe şi structura ei. Contul curent şi structura contului curent. Contul mişcărilor de capital şi structura lui. Ecuaţia balanţei de plăţi. Rezervele valutare şi operaţiuni cu rezerve. Modelul balanţei de plăţi şi asigurarea echilibrului BPE. Modelul datoriei dependenţei interne şi externe şi a deficitului balanţei de plăţi. Criza balanţei de plăţi. Politici de echilibrare a balanţei de plăţi. Modelul Mudell-Fleming.
Partea II. Tipologia, instrumentele şi eficienţa politicilor economice
2.1. Obiectivele, costurile şi benenficiile politicilor economice
Contraverse privind politicile economice. Teoriile contemporane privind politicile economice. Obiectivele politicilor economice. Principiile generale în analiza politicilor economice. Principiile de luare a deciziilor în economia contemporană. Instrumente şi scopuri ale politicilor economice. Costurile şi beneficiile politicilor economice. Studiul teoretic şi aplicativ al modalităţilor de fundamentare şi implimentare a politicilor economice. Politici de restructurare şi creştere economică. Terapia de şoc şi terapia graduală.
Aspectul regional al politicilor economice.
2.2. Politica monetar-creditară: eficienţă şi costuri
Obiectivele, costurile şi scopurile politicii monetar-creditare. Componentele şi structura pieţei monetare. Condiţiile de echilibru pe piaţa monetară. Efectele de transmisie şi de multiplicare a politicii monetar-creditare. Metode de reglementare a ofertei monetare. Politica monetar-creditară în economia închisă. Limitele unei relansări monetare în diferite condiţii economice. Politica monetar-creditară în economia deschisă. Politica monetar-creditară în regim de schimburi fixe. Politica monetar-creditară în regim de schimburi flexibile. Efectele unei devalorizări. Limitele devalorizării. Condiţiile de eficacitate a politicii monetar-creditare în diferite condiţii economice.
2.3. Politica bugetar-fiscală: eficienţă şi costuri
Sectorul guvernamental. Deficitul şi excedentul bugetar şi impactul asupra economiei. Efectele unui excedent în diferite condiţii economice. Efectele unui deficit în diferite condiţii economice. Costurile deficitului şi excedentului bugetar. Metode de finanţare a deficitului bugetar. Senioraj. Efectul Oliver-Tanzi. Condiţiile de eficacitate a relansării bugetare în diferite condiţii economice.
Gradul de îndatorare a statului şi metode de finanţare a datoriei de stat. Impozitele şi impactul lor asupra PIB-lui. Politici de perfecţionare a sistemului de impozite şi taxe.Curba lui Laffer.
Obiectivele, costurile şi scopurile politicii bugetar-fiscale. Efectele de transmisie şi de multiplicare a politicii bugetar-fiscale. Politici de stabilizare automata. Politica bugetar-fiscală în economia închisă. Politica bugetar-fiscală în economia deschisă. Politica bugetar-fiscală în regim de schimburi fixe. Politica bugetar-fiscală în regim de schimburi flexibile. Condiţiile de eficacitate a politicii bugetar-fiscale în diferite condiţii economice.
2.4. Politica ocupării forţei de muncă: eficienţă şi costuri
Piaţa muncii şi politici de echilibrare a pieţei muncii. Costurile somajului. Politici active şi politici pasive antişomaj. Lupta împotriva şomajului structural. Politici de flexibilitate a muncii. Politici de solidaritate socială. Costul muncii şi politici de angajare. Politici de inserţie profesională. Condiţii de eficacitate a politicilor antişomaj.
2.5. Politicile economice în economia deschisă
Sistemul economiei de piaţă deschise. Piaţa valutară şi ratele de schimb. Balanţa de plăţi externe şi politica balanţei de plăţi. Asigurarea echilibrului dinamic intern şi extern al balanţei de plăţi.
Politici de stabilizare a cursului de schimb. Rezervele valutare. Eficienţa politicilor macroeconomice în economia mică deschisă. Politica comerţului exterior. Politici tarifare şi netarifare. Politica vamală.
Partea III. Experienţe şi practici în promovarea politicilor economice (studii de caz)
3.1. Experienţe de promovare şi eficienţa politicilor economice în diferite economii
Regulile de conduită ale politicii economice. Regula lui Tinbergen. Regulile lui Mundell. Dilemele moderne (inflatia, stagflatia, fluxurile de capital, somajul, etc.). Obstacolele insurmontabile în calea politicilor conjuncturale. Eficacitatea politicii bugetare in dependenta de evictiunea financiara a investitiilor particulare. Eficacitatea politicii bugetare in dependenta de mobilitatea capitalurilor. Politica de schimb in dependenta de mobilitatea capitalurilor. Dificultăţi ce apar în aplicarea politicilor de stabilizare. Efectele politicilor de stabilizare.
3.2. Eficienţa politicilor economice promovate în Republica Moldova
Eficacitatea comparata a masurilor in urmarirea unui echilibru intern. Politica monetară. Balanţa de plăţi a Republicii Moldova. Politica bugetară. Politica fiscală. Eficacitatea politicii bugetar-fiscale. Politica de schimb si politicile comerciale. Costurile si beneficiile politicilor economice. Normele de calitate.
3.3. Analiza comparativă a instrumentelor utilizate în promovarea politicilor economice în diferite economii
Combinaţia optima a instrumentelor conjuncturale. Eficacitatea comparata a masurilor de politica economica. Analiza comparată a proceselor inflationiste si politicilor antiinflationiste. Eficienţa politicilor antiinflaţioniste. Rata de sacrificiu. Analiza comparată a proceselor şi fenomenelor economice, respectiv prin poziţia potenţială a Republicii Moldova din grupul ţărilor care negociază aderarea la UE. Problemele de pe agenda de lucru a puterii publice în eforturile acesteia întreprinse în procesul de integrarea europeană.
Partea IV. Metode şi instrumente aplicate în elaborarea politicilor economice
Metode de analiză a datelor secundare. Descrierea. Analiza critică. Analiza comparativă. Interpretarea datelor. Formularea concluziilor.
Metoda balanţei. Balanţa legăturilor dintre ramuri. Aplicarea metodei balanţei la elaborarea bugetului de stat. Balanţa de plăţi. Balanţa ocupării forţei de muncă. Balanţa PIB-ului.
Metode calitative de analiză a politicilor economice.Analogia. Abordarea comprehensivă. Metoda situaţiilor de caz. Analiza SWOT. Metoda arborelui problemei. Analiza sistemică. Metoda megatendinţelor.
Metode cantitative de analiză a politicilor economice. Metode statistice. Agregarea. Măsurarea tendinţei centrale. Măsurarea dispersiei. Corelarea. Regresia. Modelarea. Condiţiile logice de existenţă ale modelului economic. Modele de cercetare aplicate în cercetarea teoriei şi politicilor economice. Condiţiile de validitate a modelului economic. Virtuţiile şi limitele modelării inductive şi deductive. Modelul haotic al proceselor macroeconomice: nelinearitate, complexitate, atractori, bifurcaţii. Conjecturi în modelarea haotică a proceselor macroeconomice. Metode de extrapolare, anticipare şi prognozare: method of moments, MLE (maximum likelihood estimation). Pachetul informatic Eviews, destinat efectuării estimărilor econometrice.
Metode de identificare a alternativelor. Brainstorming pentru definirea alternativelor. Metoda Delfi. Analogia. Benchmarking. Criteriile de selecţie a alternativelor.
Metode calitative de evaluare a alternativelor. Analiza SWOT. Analiza multicriterială. Metoda matriceală.
Metode cantitative d evaluare a alternativelor. Identificarea costurilor financiare şi economice. Identificarea beneficiilor: măsurarea şi calcularea valorii lor. Analiza cost-beneficiu. Evaluarea riscurilor şi incertitudinilor: analiza de risc, analiza senzitivităţii, analiza pe baza de scenarii.
Metode de implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor economice. Metoda Gantt. Analiza drumului critic. Metoda tabelului cu scoruri ponderate. Metode de monitorizare şi evaluare a politicilor economice.
Bibliografia recomandată:
1. Angelescu C., Socol C. Politici economice. Buc., Ed. Economica, 2009, ISBN 978-973-709-431-5
2. Angelescu C., Stanescu I. Politici economice. Buc., Ed. Economica, 2001 ISBN 973-590-5183
3. Angelescu C. Politici economice: Politici de creştere economică. Politici sectoriale. Buc., Ed. Economica, 2005, ISBN 973-709-132-9
4. Ciumara M. Politica economică. Piteşti, Ed.Independenţa economică, 2001 ISBN 973-8112-23-0
5. Chiriţa N, Scarlat E. Macroeconomie dinamică. Buc., Ed.Economica, 2001, ISBN 973-590-343-1
6. Preda D. Ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea durabilă. Buc.,Ed.Economica, 2002 ISBN 973-590-587-6
7. Cuhal R. Politica monetară şi instrumentele ei. Chş, USM, 2012, ISBN 978-9975-71-201-9
8. Dinu M. Fundamentarea şi coordonarea politicilor economice în UE. Buc., Ed.Economica, 2006, ISBN 978-973-709-230-4
9. Drăgan G. UE între federalism şi interguvernamentalism: politici comune ale UE. Buc., ASE, 2005, ISBN 973-594-674-2
10. Dunn W.N. Analiza politicilor publice. Iaşi, Ed. Polirom, 2010, ISBN 978-973-46-1700-5
11. Iancu A. Bazele politicii economice. Buc., ALL Beck, 1998, ISBN 973-98605-7-5
12. Manolescu G. Politici economice. Concepte, instrumente, experienţe. Buc., Ed. Economica, 1997
13. Morar R. Economie politică: politici economice. Buc., Ed. Lumina Lex, 2004, ISBN 973-588-755-X
14. Olah G. Repere de politică economică. Buc., Ed. Economica, 2001, ISBN 973-590-528-0
15. Politica regională. Buc., 2003, ISBN 973-7940-04-0
16. PNUD. Republica Moldova: politici de creştere economică, creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei. Chş, 2005
17. Roman A. Politici monetare. Iaşi, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, 2009, ISBN 978-973-703-500-4
18. Savenco L. Scopurile şi direcţiile principale ale politicii economice în Republica Moldova. Chş, 2006
19. Stiglitz J.E., Walsh C.E. Economie. Buc., Economica, 2005, ISBN 973-590-828-0
20. Ursachi E. Cercetarea problemelor politicii economice regionale în Republica Moldova: tz.dr. în şt.econ. Chş., 2008
21. Vârjan D. Economie şi politici sociale. Buc., ASE, 2004. ISBN 973-594-560-6
[pic]
Introducere
Programa pentru examenul de doctorat la specialitatea 521.02 „Economie mondială şi REI” prevede analiza tendintelor si contradictiilor, legitatilor, caracteristice economiei mondiale si relatiilor economice internationale, precum si particularitatilor strategiilor internationale de dezvoltare economica si diversitatea modelelor nationale de dezvoltare.
Scopul si obiectivele programei sunt aprecierea cunostintelor teoretice in domeniul economiei mondiale, in special, posedarea aptitudinilor de argumentare profesionala, generalizare si sistematizare a informatiei, elaborarea modelelor economice a proceselor cercetate, aprecierea si interpretarea rezultatelor obtinute.
Absolventii studiilor de doctorat la specialitatea 521.02, trebuie să demonstreze competenţe şi capacităţi în analiza funcţionării legităţilor economice la nivel internaţional şi naţional, în conceperea specificului elementelor sistemului economiei mondiale, precum economiile ţărilor lumii, societăţile transnaţionale ş.a.; însuşirea trăsăturilor specifice sistemului comercial internaţional, abordările mediului de afacerile economice şi ale managementului în afacerile economice internaţionale; perceperea mecanismului şi metodelor de desfăşurare a tranzacţiilor economice pe pieţe internaţionale şi naţionale; perceperea mecanismului de realizare a operaţiunilor pe piaţa valutară; a metodelor de creditare a comerţului exterior; tendinţelor în fluxurile internaţionale şi naţionale de investiţii etc.
Competentele obtinute de doctoranzi in urma absolvirii studiilor doctorale la specialitatea 521.02, le va permite acestora sa activeze in domeniul relatiilor economice internationale, care reprezinta o multitudine foarte diversificata din punct de vedere al potentialului economic, intereselor, metodelor de activitate a subiectilor: intreprinderi nationale, societati transnationale, organe de stat, organizatii internationale, intreprinzatori mari, participanti la politica mondiala, spatiul global economic, financiar, informational, procesul international de cooperare. Specialistii in domeniul economiei mondiale si relatiilor economice internationale, se confrunta cu solutionarea problemei protejarii intereselor economice si politice in cadrul tranzactiilor comerciale internationale si cu alegerea formelor, metodelor si instrumentelor concrete de derulare a unei sau altei operatiuni economice externe.
CAPITOLUL I. SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE. Tendinţe CONTEMPORANE în dezvoltarea economiei mondiale
Tema 1. Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale ca ştiinţă. Obiectul ei de studiu
Obiectivele şi sarcinile cursului „Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale”, legătura cu alte discipline economice. Structura cursului.
Economia mondiala (EM): formare, dezvoltare, caracterizare. Conceptul de economie mondială. Esenţa economiei mondiale. Trăsături specifice şi etapele constituirii economiei mondiale contemporane. Factorii procesului de formare şi dezvoltare a economiei mondiale. Structura şi subiecţii economiei mondiale. Ştiinţa Economiei Mondiale şi Relaţiilor Economice Internaţionale (EMREI). Metode de cercetare ale EMREI. Predicţia şi previziunea evoluţiei EMREI. EMREI ca o ştiinţă preponderent nonexperimentală. Cercetarea fundamentală a EMREI.
Economia mondială în sens larg şi îngust. Esenţa şi particularităţile caracteristice ale economiei mondiale. Diversitatea economiei mondiale. Economia mondială la hotarele sec. XIX-XX-XXI. Caracteristica principalelor perioade de dezvoltare economică mondială. Tendinţe centrifuge şi centripete de dezvoltare a economiei mondiale. Limitele şi perspectivele dezvoltării Economiei Mondiale. Indicatori de dezvoltare a economiei mondiale.
Tema 2. Sistemul economiei mondiale: definiţii, etape de constituire, modele de dezvoltare economică
Economiile naţionale – principale componente ale economiei mondiale contemporane. Caracterizarea economiilor naţionale: criterii şi indicatori de caracterizare. Accentuarea interdependenţelor economice dintre statele lumii. Abordarea sistemică a economiei mondiale.
Diviziunea internaţională a muncii (DIM) ca factor de dezvoltare a EM. Esenţa şi motivaţia DIM. Factorii dezvoltării DIM. DIM şi tendinţele posibile ale dezvoltării economiei naţionale. Noţiuni de „diviziune internaţională a muncii”, „specializare internaţională”, „cooperare internaţională a muncii”. Tipurile de specializare internaţională. Tendinţe actuale în specializarea internaţională. „Specializarea internaţională pe ramuri”, „specializarea internaţională a produselor”. Principalii indicatori ai specializării internaţionale. Specializarea şi cooperarea internaţională. Metodele cooperării internaţionale.
Conceptul de cooperare economică internaţională: esenţa; premisele şi factorii ce au determinat apariţia cooperării economice internaţionale. Aspectele şi formele de manifestare ale cooperării economice internaţionale. Metodele cooperării internaţionale. Tendinţele actuale ale cooperării economice internaţionale.
Interdependenţele în economia mondială. Relaţiile Economice Internaţionale. Esenţa relaţiilor economice internaţionale. Cauzele principale de dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale. Forme principale ale relaţiilor economice internaţionale. Circuitul economic mondial. Tendinţele şi principalii factori de dezvoltare a REI. Schimbările ce au loc în economia mondială şi influenţa lor asupra caracterului REI. Intensificarea Relaţiilor Economice Internaţionale la etapa actuală. Perspectivele de dezvoltare a REI în condiţiile accelerării progresului tehnico-ştiinţific, creşterii rolului interdependenţei economice, etc. Bilaterismul şi multilaterismul relaţiilor economice internaţionale. Analiza statică şi dinamică a REI. Analiza REI prin intermediul metodei unitatii dintre analiza si sinteza.
Piaţa mondială. Esenţa pieţei mondiale; cauzele apariţie pieţei mondiale; factorii ce contribuie la evoluţia pieţei mondiale; etapele de constituire a pieţei mondiale. Raportul noţiunilor „economie mondială”, REI, piaţa mondială. Raportul noţiunilor „schimb internaţional” şi „piaţa mondială”. Piaţa mondială ca rezultat al evoluţiei relaţiilor de piaţă. Piaţa mondială – sistem diversificat, microsisteme. Formarea preţurilor mondiale. Mecanismele formării preţurilor pe pieţele mondiale. Observarea şi analiza fenomenelor calitative şi cantitative în evoluţia pieţei mondiale.
Ordinea economică mondială. Noua ordine economică mondială. Ordinea economică mondială şi probleme ale guvernanţei mondiale. Contradicţiile noii ordini mondiale si criza societăţii internaţionale.
Modele principale ale dezvoltării ţărilor lumii. Modelul liberal (anglo-saxon). Neoliberalismul ca cel mai eficient model de dezvoltare şi răspândirea lui în economia mondială. Modelul social-democrat (european). Economia de piaţă continentală. Modelul neomercantilist (asiatic). Problema selectării modelului de dezvoltare. Particularităţile istorice a modelelor de dezvoltare economică şi influenţa lor asupra integrării economiilor naţionale în sistemul economiei mondiale. Construcţia modelelor economice ale dezvoltării ţărilor lumii în baza elaborării relaţiilor funcţionale în cadrul EMREI.
Postindustrializarea ca principala tendinţă în economia mondială. Esenţa postindustrializării. Problemele postindustrializării. Impactul postindustrializării asupra economiei mondiale. Particularităţile economiei viitorului.
Problema securităţii economice naţionale în sistemul economiei mondiale. Sancţiuni economice în relaţiile economice internaţionale (instrumente, mecanisme, pârghii etc.). Sancţiuni economice în relaţiile Est-Vest. Sancţiuni economice în relaţiile Nord-Sud. Sancţiuni economice în relaţiile din Orientul Mijlociu. Sancţiunile economice la graniţa dintre etic şi imoral în relaţiile internaţionale. Transformarea sancţiunilor economice în instrumente ale intereselor marilor puteri: SUA, Rusia, UE.
Tema 3. Internaţionalizarea, globalizarea şi transnaţionalizarea
Internaţionalizarea şi dezvoltarea economiei mondiale. Esenţa şi formele principale ale internaţionalizării. Eterogenitatea economiei mondiale.
Globalizarea: esenţa, avantaje şi dezavantaje. Implicaţiile globalizării asupra societăţii contemporane. Globalizarea economică ca proces continuu şi inevitabil. Creşterea economică şi procesul globalizării. Impactul procesului de globalizare asupra sistemului EM. Patru nivele ale globalizării: planetar, naţional, ramural, de firmă (microeconomic). Trei procese ce determină globalizarea. Consecinţele pozitive şi negative ale globalizării.
Pericolul monopoliilor şi oligopoliilor mondiale. Rolul statului în condiţiile globalizării. Problema valorilor şi concilierii sociale mondiale. Concepţia constituirii „societăţii deschise”. Problemele hotarelor naţionale în economia mondială. Particularităţile formării de mai departe a hărţii lumii la etapa actuală. Statul naţional si democraţia într-o lume în curs de globalizare. Globalizare şi Naţionalism la hotarul sec. XX-XXI. Apariţia statelor noi şi problemele integrării lor în sistemul EM. Consecinţele creşterii numărului de state pentru economia mondială. Hotarele economice şi politice din lume: caracteristica comparativă. Procesul de internaţionalizare şi transnaţionalizare prin prisma globalizării. Cuantificarea efectelor procesului de internaţionalizate şi transnaţionalizare. Cercetarea aplicativa a acestor procese.
Tema 4. Corporaţii (Societăţi) Transnaţionale: definiţie, strategii, efecte
Expansiunea Internaţională a Afacerilor. Conceptul şi criteriile de definire ale Corporaţiilor Transnaţionale (CTN). Transnaţionalizarea şi structurile macroeconomice. Delocalizarea internaţională a producţiei şi relocalizarea. Transnaţionalizarea şi integrarea economică. Corporaţiile transnaţionale şi multinaţionale în economia mondială. Noţiuni de „economie paralelă”. Structura Societăţilor Transnaţionale (STN). Filialele-fiice ale STN şi diversitatea lor. Achiziţiile şi fuziunile internaţionale – forme de expansiune ale STN. Noţiuni despre preţuri de transfer. Relaţiile CTN cu statele naţiune (statele-gazdă, statele-origine). Raporturi de forţe ale corporaţiilor transnaţionale. Principalele pieţe CTN/STN. Strategii de creştere a dimensiunilor economice a CTN/ STN. Corporaţiile transnaţionale şi transferurile de tehnici şi tehnologii. Analiza ex-ante şi ex-post a expansiunii CTN/ STN. Metoda inductivă, metoda deductivă şi metoda statistica in analiza rolului STN in economia mondiala.
Tema 5. Integrarea economică şi regionalizarea în economia mondială
Apariţia termenului de integrare economică internaţională. Analiza conceptului de integrare economică. Concepte cu privire la integrarea economică internaţională. Premise ale integrării economice internaţionale. Factorii determinanţi ale integrării economice internaţionale. Implicaţiile integrării economice internaţionale. Esenţa, obiectivele, şi etapele integrării economice internaţionale. Principalele forme de integrare economică internaţională. Avantajele generale ale integrării economice interstatale. Particularităţile integrării economice contemporane. Procese economice cu implicaţii globale şi Regionalismul. Regionalizarea şi integrarea. Noţiuni de regionalizare. Particularităţile regionalizării economiilor ţărilor lumii şi formele ei.
Integrarea Economică în America de Nord. Acordul de Comerţ Liber Nord-American (NAFTA). Integrarea Economică în America de Sud şi Caraibe. Asociaţia Latino-Americana (ALADI). Grupul Andin sau Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin-CAN). Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) Piaţa Comună Central-Americană (PCCA-CACM). Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM). Zona de Liber Schimb a Americilor (FTTA): negocieri, perspective.
Integrarea economică în Asia. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC). Integrarea Economică în Africa: probleme, perspective.
Integrarea economică în Europa: privire generală. Constituirea Comunităţii Economice Europene - Uniunii Europene. Aspecte ale Acordului European de Liber-Schimb (AELS). Constituirea Spaţiului Eonomic European (SEE). Acordul de Liber-Schimb din Europa-Centrală (CEFTA). Observarea şi analiza fenomenelor cantitative şi calitative în domeniul integrării economice şi regionalizării. Modelarea matematică, comparaţia, clasificarea, si analiza sistemică a integrarii economice internationale.
Tema 6. Organizaţiile Economice Internaţionale
Sistemul Organizaţiilor Economice Internaţionale: noţiuni, rolul lor în economia mondială. Tipuri şi forme ale organizaţiilor economice internaţionale. Organizaţii economice internaţionale regionale, subregionale si interregionale. Sisteme şi structuri ONU. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din Europa. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din Africa, America Latina, Asia şi Pacific. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din America de Nord. Organizaţii economice internaţionale cu caracter interregional. Organizaţii economice internaţionale ale producătorilor şi consumatorilor de produse primare. Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC). Grupul celor 77. Organizaţiile economice internaţionale ale ţărilor dezvoltate.
Evoluţia cadrului instituţional al economiei mondiale. Sistemul Naţiunilor Unite. Carta Naţiunilor Unite. Originea, scopurile, principiile S.N.U. Bugetul Naţiunilor Unite. Structura instituţională a Sistemului Naţiunilor Unite şi mecanismul său de funcţionare: Organizaţia Naţiunilor Unite; instituţiile (agenţiile) specializate, autonome; principalele direcţii de acţiune a Naţiunilor Unite în domeniul economic; deceniile ONU pentru dezvoltare şi strategia internaţională a dezvoltării economice.
Dezvoltarea economică sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Programe internaţionale de colaborare si dezvoltare economică. Programe speciale de asistentă şi cooperare în favoarea dezvoltării. Acordarea de asistentă de specialitate, promovarea şi întărirea colaborării internaţionale prin intermediul altor organizaţii autonome şi de specialitate din Sistemul Naţiunilor Unite cu preocupări şi atribuţii în domenii specifice. Cooperarea economică regională - programe regionale. Sinteza, documentarea si analiza sistemica a rolului organizatiilor internationale in economia mondiala si REI.
CAPITOLUL II. ECONOMIA ŢĂRILOR LUMII
Tema 7. Tipologia ţărilor lumii
Economia naţională şi interdependenţa economică dintre diferite ţări. Tipuri de interdependenţe dintre economiile naţionale. Regruparea ţărilor lumii şi schimbarea coraportului de puteri. Poziţia ţărilor dezvoltate, în curs de dezvoltare, cu economie în tranziţie. Perspectivele schimbării coraportului de puteri în economia mondială.
Economia mondială ca sistem complex, multilateral. Necesitatea clasificării ţărilor lumii. Criteriile clasificării ţărilor lumii. Clasificarea ţărilor după IDU. Clasificarea UNCTAD. Clasificarea Băncii Mondiale.
Indicatorii participării ţării în economia mondială. Criteriile şi indicatorii deschiderii economice. Noţiuni „economia deschisă mare”, „economia deschisă mică”. Indicatorii dezvoltării social-economice a ţărilor şi dimensionarea lor. Raportul dintre „nivelul dezvoltării economice”, „puterea economică”, „potenţialul economic”, „nivelul indicelui de dezvoltare economică”, „nivelul calităţii vieţii”, „creşterea economică”, „dezvoltarea economică”.
Tipologia economiilor naţionale. Ţări cu economia de piaţă dezvoltată. Ţările în curs de dezvoltare. Ţările cu nivelul mediu de dezvoltare.
Metoda comparaţiei ţărilor lumii. Metoda inductivă şi metoda deductivă, metodele statistice, metodele matematice, observaţia si clasificarea economiilor tarilor lumii.
Tema 8. Grupul ţărilor dezvoltate
Grupul ţărilor dezvoltate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Potenţialul economic al ţărilor dezvoltate. G-8. G-20. OCDE. Principalele centre economice de dezvoltare şi competitivitate în economia mondială. Triada. SUA. Japonia. Uniunea Europeană. Pârghiile economice de influenţă ale ţărilor dezvoltate. Politici economice ale ţărilor dezvoltate. Politica bugetară. Politica monetară. Politici comerciale.
Tema 9. Politici de unificare Europene
Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei. Motivaţia politicii concurenţiale. Conţinutul politicii de concurentă în Uniunea Europeană. Politica Agricolă Comunitară (PAC). Necesitatea PACO. Obiective, principii ale PAC. Instrumente şi mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC. Caracteristicele politicii industriale comune a Uniunii Europene. Politica monetară europeană. Evoluţia tranziţiei la moneda unică. Funcţionarea Uniunii Monetare şi lansarea monedei Euro. Politica bugetară a Uniunii Europene: Principii, structura, proceduri. Politica socială comunitară: cauze, conţinut, evoluţie, realizări.
Tema 10. Ţările în dezvoltare
Conceptul de ţară în dezvoltare, Grupul ţărilor în dezvoltare: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Potenţialul şi nivelul economic al ţărilor în dezvoltare. Creşterea economică în ţările în dezvoltare şi cultura naţională. Noile state industrializate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Modelul catching-up: cazul NSI şi ţările ECE. NSI din Asia de Sud-Est. NSI din America Latină. Ţările ECE. Diversitate şi probleme structurale a ţărilor în dezvoltare. Modelul de dezvoltare în China. Activitatea comercială a ţărilor în dezvoltare. Fluxurile de capital ale ţărilor în dezvoltate.
Tema 11. Economia ţărilor în tranziţie
Conceptul de ţară în tranziţie – trecerea de la economia planificată la economia de piaţă. Direcţii generale ale transformărilor de piaţă. Consensul de la Washington şi Post Washington. Postindustrializarea şi modelul catching-up. Transformări sistemice în fostele ţări comuniste şi în China. Concurenţa în economiile de tranziţie. Grupa de ţări cu economia în tranziţie spre economia de piaţă: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială. Elemente specifice ale procesului de tranziţie în ţările din Europa centrală. Tranziţia din ţările Europei Centrale: cazul Poloniei. Locul şi rolul R. Moldova în economia mondială. Caracterul şi indicatorii deschiderii economice a R. Moldova.
Tema 12. Participarea Republicii Moldova la procesele de integrare economica regională şi internaţională
Analiza realizării şi perspectivelor relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Realizarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi a Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Moldova. Republica Moldova în Contextul lansării Politicii de Vecinătate. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea Economică din Europa de Sud-Est. Cooperarea economică la Marea Neagra. Asociaţia Liberului Schimb din Europa Centrală (CEFTA).. Iniţiativa Central Europeana (ICE). Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică. (ODDE).GUAM.
CAPITOLUL III. Circuitul Economic Mondial
Tema 13. Fluxurile Internaţionale de bunuri şi servicii. Comerţul internaţional
Fluxuri Internaţionale - Circuit Economic Mondial – Relaţii Economice Internaţionale. Mobilitatea factorilor de producţie mondiali. Îmbinarea liberalizării şi protecţionismului în politica economică externă. Criteriile de libertate economică.
Teoriile comerţului internaţional. Teoriile clasice. Comerţul bazat pe avantajul absolut: Adam Smith. Comerţul bazat pe avantajul comparativ: David Ricardo. Productivitatea muncii şi avantajul comparativ. Câştigurile şi pierderile ce revin din participarea la comerţul internaţional. Productivitatea, salariile şi comerţul internaţional. Principalele idei ale modelului HOS. Paradoxul lui Leontieff. Modelul standard al comerţului internaţional. Efectul creşterii economice. Modele contemporane ale comerţului internaţional. Abordarea neo-factorială. Abordarea neo-tehnologică. Abordări privind comerţul internaţional bazate pe similarităţi. Abordări privind comerţul internaţional bazate pe diferenţe. Economiile de scară, concurenţa imperfectă şi Comerţul internaţional. Economiile de scară şi costurile de producţie. Intensitatea şi abundenţa factorilor de producţie. Competiţia monopolistă şi comerţul internaţional. Oligopolul şi schimburile internaţionale. Mişcarea internaţională a factorilor de producţie.
Fluxurile comerciale internaţionale. Schimburile comerciale internaţionale şi trăsăturile lor generale. Produsele comercializate şi necomercializate, exportate şi importate. Comerţul internaţional şi comerţul exterior: parametri, indicatori. Evoluţia şi esenţa comerţului internaţional. Cuantificarea fluxurilor comerciale internaţionale şi determinarea structurii acestora. Analiza dinamica a fluxurilor comerciale.
Rolul OMC în reglementarea comerţului mondial. Rezultatele activităţii OMC – probleme, realizări, perspective. Participarea Republicii Moldova la OMC. Reorientarea geografică şi evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova. Repartizarea geografică a comerţului internaţional pe zone geografice. Dinamica comerţului exterior al Republicii Moldova în ultimii zece ani (pe zone geografice şi grupe de produse). Comerţul exterior al R. Moldova cu ţările CSI: evoluţii, probleme. Comerţul exterior al R. Moldova cu ţările UE: evoluţii, probleme. Comerţul cu servicii: evoluţii, particularităţi, probleme. Participarea Republicii Moldova la procesul de integrare economică regională. Impactul asupra comerţului exterior şi politicii comerciale ale Republicii Moldova.
Instrumente de politici ale comerţului internaţional. Indicatori de măsurare a gradului de integrare in comerţul internaţional (Gradul de deschidere al economiei respective, Înclinaţia către export, Rata de penetrare pe piaţa internă, Raportul de schimb, Indicatori ai gradului de specializare internaţională, Indicatori ai gradului de concentrare a exporturilor şi importurilor). Crearea si deturnarea de comerţ. Politica comercială de promovare şi de stimulare a exporturilor. Rolul ei în dezvoltarea comerţului exterior al R. Moldova.
Politica comercială tarifară: obiective, funcţii, instrumente de aplicare. Politica tarifară a R. Moldova. Protecţia tarifară - instrument al politicii comerciale: efectele unei taxe vamale. Politica comercială netarifară: obiective, particularităţi, clasificarea principalelor mecanisme şi instrumente de aplicare. Cazul R. Moldova.
Utilizarea modelelor matematice, modelelor grafice, metodelelor statistice, simularea, comparaţia si metoda unitatii analizei cantitative si calitative a fluxurilor comerciale si politicii comerciale aplicate la nivel international si national.
Tema 14. Fluxurile Internaţionale de capital. Investiţii Străine Directe
Mişcarea internaţională a capitalului şi rolul lui în formarea şi dezvoltarea economiei mondiale. Circulaţia capitalului: esenţa, formele, cauzele scoaterii capitalului. Principalele forme de fluxuri internaţionale de capital. Particularităţi ale fluxurilor internaţionale de capital. Investiţii străine: concept, tipologie, factori determinanţi şi opinii teoretice. Modificări în orientarea geografică a fluxurilor mondiale de investiţii străine directe şi de portofoliu la începutul secolului XXI. Analiza statică şi dinamică a investiţiilor străine directe.
Efectele STN şi ISD într-o logică de dezvoltare a competitivităţii economiilor. Impactul investiţiilor străine asupra economiei ţărilor lumii. Tendinţe în exportul de capital. Incidenţa circulaţiei capitalului asupra ţărilor exportatoare şi importatoare de capital. Politici investiţionale. Rolul investiţiilor străine directe în promovarea comerţului internaţional. Globalizarea pieţei de capital şi tranzacţiile on-line.
Climatul investiţional şi tendinţele fluxurilor de investiţii străine în Republica Moldova în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Utilizarea eficientă a remitenţelor.
Analiza cantitativa si calitativa, metoda inductivă şi metoda deductivă si analiza sistemica a fluxurilor internationale de capital.
Tema 15. Migraţia forţei de muncă. Politica migraţionistă internaţională
Conţinutul şi particularităţile de bază ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă. Factorii determinanţi ai MIFM: factori de natură economică şi non-economică ai migraţiei. Teorii ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă. Dimensiunea migraţiei contemporane şi direcţiile principale ale acesteea. Evoluţia fluxurilor migraţionale în timp şi spaţiu. Ţări de emigraţie şi ţări de imigraţie. Indicatori utilizaţi în aprecierea dimensiunii migraţiei. Politica migraţionistă: conţinut şi caracterul ei diferenţiat. Reglementarea migraţiei de muncă. Criterii de reglementare a migraţiei: economice, prin cota numerică, calificări etc. Efectele migraţiei: pentru statele recipiente şi donatoare de migranţi. Efectele economice ale migraţiei, efecte asupra PFM (pieţelor forţei de muncă), asupra bugetelor consolidate, efectele în plan demografic etc. Probleme şi tendinţe principale în migraţia internaţională şi în ocuparea forţei de muncă pe plan internaţional. R. Moldova în cadrul proceselor migraţioniste a forţei de muncă pe plan internaţional.
Cuantificarea fluxurilor migraţioniste. Descrieri de comportament a fluxurilor migraţioniste.
CAPITOLUL IV. Elemente de conexiune ale REI
Tema 16. Tehnici de comerţ exterior. Tranzacţii internaţionale
Avantajele şi inconvenientele contrapartidei. Barterul şi compensaţiile. Contracumpărarea: derularea, controlul calităţii mărfurilor, penalizările în cadrul operaţiunii. Derularea, avantajele şi riscurile operaţiunii de buy-back. Reexportul şi reimportul. Prelucrarea în lohn.
Tehnici de transfer internaţional de tehnologie. Licenţierea: obiectivele şi obligaţiile părţilor implicate. Tipuri de licenţe. Oportunităţi şi caracteristici ale know-howului. Avantajele şi limitele transferului internaţional de tehnologie.
Factorii determinanţi ai cooperării economice internaţionale. Coproducţia: caracteristici şi variante. Subproducţia: trăsături distinctive şi variante. Întreprinderile mixte ca formă de cooperare internaţională.
Trăsăturile distinctive ale licitaţiilor. Organizarea şi mărfurile specifice licitaţiilor internaţionale. Etapele şi elementele licitaţiilor.
Trăsăturile distinctive ale concursului comercial. Etapele şi activităţile concursului comercial. Avantajele şi limitele concursului comercial.
Caracteristici ale finanţării tranzacţiilor internaţionale. Tehnici de finanţare pe termen scurt. Creditul furnizor şi creditul cumpărător: scheme, etape, participanţi. Creditul consorţial şi cofinanţarea. Finanţarea proiectelor. Conţinutul şi costurile operaţiunii de factoring. Caracteristicile operaţiunii de forfetare.
Metode de analiză a preţurilor în tranzacţii comerciale. Gestiunea politicii de preţ în tranzacţii comerciale internaţionale. Elemente componente ale costurilor de tranzacţie. Surse şi modalităţi de reducere a costurilor de tranzacţie. Raţiunile outsourcingului. Tipuri de outsourcing. Tendinţe în outsourcingul internaţional. Cauzele conflictelor în tranzacţii comerciale internaţionale. Modalităţi de soluţionare a conflictelor în tranzacţii comerciale internaţionale.
Tranzacţii comerciale internaţionale în zonele economice libere. Activitatea şi problemele zonelor economice libere în ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Domenii de derulare, avantaje şi probleme ale tranzacţiilor offshore
Relaţiile cu publicul şi formarea atitudinii pozitive faţă de companie în tranzacţii comerciale internaţionale. Formarea imaginii de firmă în tranzacţii comerciale internaţionale.
Sistemul susţinerii organizaţionale a activităţii economice externe a firmelor. Analiza ex-ante şi ex-post a eficienţei operaţiunilor de export şi import.
Tema 17. Tehnici vamale
Politica vamală - componentă a politicii comerciale. Procedura vamală la importul şi exportul mărfurilor de pe teritoriul vamal al R.Moldova. Rolul şi importanţa Sistemului vamal în economiile contemporane. Taxele vamale – instrumente ale politicii vamale. Tarifele vamale în practica internaţională. Regimurile vamale şi destinaţiile vamale. Brokerul vamal. Cooperarea în domeniul vamal. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârşirea lor. Valoarea în vamă şi drepturile de import/export. Identificarea şi controlul calităţii produselor/serviciilor în vamă. Analiza eficientei politicii vamale.
Tema 18. Riscuri în afaceri economice internaţionale
Gestiunea riscului în activitatea economică. Teorii economice moderne cu privire la categoria de risc economic. Principiile generale de gestiune şi etapele principale de gestiune a riscului. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea riscului în activitatea economică. Instrumentele şi tehnicile moderne de gestiune a riscului.
Gestiunea riscurilor în cadrul activităţilor internaţionale cauzate de volatilitatea activelor şi obligaţiuniulor.
Riscul valutar. Gestiunea riscului valutar. Riscul de preţ. Gestiunea riscului de preţ.
Riscul în cadrul operaţiunilor de compensare. Riscul în cadrul activităţii de creditare internaţională. Riscul ratei dobânzii.
Gestiunea riscurilor de plată şi de performanţă în cadrul tranzacţiilor internaţionale.
Utilizarea instrumentelor de plată internaţionale şi riscurile aferente lor. Utilizarea modalităţilor de plată internaţionale şi riscurile aferente lor. Utilizarea garanţiilor bancare ca suport al tranzacţiilor internaţionale.
Gestiunea riscului în cadrul proiectelor investiţionale internaţionale.
Internaţionalizarea şi riscul de ţară. Raiting-ul suveran. Realizarea investiţiilor internaţionale prin prisma riscurilor operaţionale.
Tema 19. Economia serviciilor internaţionale
Rolul expediţiilor internaţionale în relaţiile economice. Intermediarii în transportul internaţional. Condiţiile juridice de bază de livrare a mărfurilor. Bazele comerciale şi organizaţionale ale efectuării transporturilor. Organizarea transporturilor de mărfuri cu diferite moduri de transport. Structurile de gestionare a transporturilor de mărfuri în R.Moldova. Aspecte economice ale ecologiei transporturilor. Aspectele economice ale reglementărilor ecologice internaţionale.
Rolul turismului în relaţiile economice internaţionale. Impactul multiplicator al turismului internaţional asupra dezvoltării economice şi relaţiilor economice internaţionale.
Rolul comunicaţiilor în aprofundarea relaţiilor economice internaţionale. Aspecte economice ale comunicaţiilor internaţionale.
Economia serviciilor internaţionale în domeniul construcţiilor, asigurărilor, finanţelor, informaţiilor, servicii culturale şi de recreare, servicii guvernamentale şi de afaceri.
Tema 20. Piaţa financiară internaţională. Interdependenţa financiară
Conceptul de relaţii financiare internaţionale. Caracteristici ale relaţiilor financiare internaţionale actuale. Principalele centre financiare internaţionale. Pieţele financiare secundare – Bursele de valori. Piaţa valutară, finanţarea internaţională, piaţa de capital, creditele internaţionale, piaţa creditului internaţional, globalizarea pieţelor financiare. Instabililitatea sistemului financiar mondial. Modele de comportament a preţurilor instrumentelor financiare, specifice pentru diferite perioade. Internaţionalizarea sistemului bancar. Integrarea financiară indirectă, prin europieţe.
Fluxurile financiare şi balanţa de plăţi. Balanţa de plăţi şi cursul de schimb. Ratele inflaţiei şi cursul de schimb. Dobînda şi cursul de schimb. Politica fiscală în condiţiile ratei de schimb flexibile. Efectul modificării cursului valutar asupra balanţei curente.
Tema 21. Relaţiile monetare internaţionale şi rolul lor în REI
Conceptul de relaţii monetare internaţionale. Principalele caracteristici ale relaţiilor monetare internaţionale. Cooperarea monetară internaţională postbelică. Evoluţia sistemului monetar internaţional. Sistemul de la Bretton – Woods. Lichidităţile internaţionale oficiale şi private. Trecerea de la cursurile fixe la cursurile flotante. Caracteristicile sistemului monetar internaţional contemporan.
Principalele teorii şi modele cu privire la formarea cursului de schimb: Teoria parităţilor puterii de cumpărare. Teoria parităţii ratelor dobânzii. Modelul monetarist. Modelul lui R.Dornbusch. Modelul Fleming-Mundell. Teoria opţiunilor de portofoliu.
CAPITOLUL V. PROBLEME GLOBALE
Tema 22. Crizele economice mondiale şi modul de reglementare a lor
Crizele economice, simptomele crizei. Apariţia crizelor economice de sistem. Scurt istoric al crizelor economice mondiale. Criza sistemului bancar internaţional, necesitatea reglementării internaţionale. Criza pieţelor emergente: cauzele apariţiei, metodele de depăşire. Crizele monetare. Particularităţi ale crizelor economice mondiale în sec. XXI. Problema previziunii crizelor economice. Analiza sistemica a crizelor economice.
Tema 23. Centru şi Periferia. Datoriile externe
Noţiune de periferie, şi semiperiferie. Dezechilibrele în dezvoltare, în distribuţie. Noile configuraţii în stabilirea raportului Nord.-Sud. Dezechilibrele financiare şi comerciale între Nord-Nord. Contradicţile şi relaţiile dintre ţări şi grupele de ţări în condiţiile globalizării. Hotarul interacţiunii Nord-Sud, Est-Vest. Particularităţile relaţiilor N-S, E-V la etapa actuală. Problemele americanizării şi occidentalizării relaţiilor economice internaţionale. R.Haas despre varianta ideală a civilizaţiei mondiale şi perioada finalizării „războiului rece”.
Sistemul capitalist global şi caracteristica lui. J.Soros şi E.Littvark despre neajunsurile capitalismului global. Inegalitatea veniturilor în lume. Ordinea economică mondială şi polarizarea economiei mondiale.
Tendinţe de depăşire a decalajului în nivelul de dezvoltare. Noţiuni de diferenţă în nivelul de dezvoltare. Dimensiunea diferenţei în nivelul de dezvoltare. Accelerarea procesului de sporire/diminuare în nivelul dezvoltării. Succese şi insuccese în depăşirea decalajului economic. Modelul catching-up (ajungerea din urmă).
Imperfecţiunile politicilor de dezvoltare. Coordonatele sărăciei în ţările slab dezvoltate. Subdezvoltarea. Esenţa, cauzele şi trăsăturile subdezvoltării. Evoluţia ţărilor subdezvoltate. Implicaţiile sărăciei asupra mediului. Combaterea sărăciei. Asistenţa oficială pentru dezvoltare. Datoriile externe.
Tema 24. Terorismul. Crimele Organizate
Terorismul: esenţă, premise, forme de manifestare. Grupări teroriste. Activitatea teroristă. Impactul terorismului asupra economiei mondiale. Prevenirea şi combaterea terorismului. Efectele si costurile terorismului.
Crima organizată: esenţa, trăsături, forme de manifestare. Crima organizată – fenomen global. Tendinţe actuale ale economiei organizată. Grima organizată – componentă a economiei subterane. Criminalitatea economico-financiară. Traficul de droguri. Traficul de autoturisme furate. Traficul cu fiinţe umane. Spălarea banilor murdari. Crima organizată – sursă de finanţare a acţiunilor teroriste. R.Moldova pe harta crimei organizate transnaţionale.
Tema 25. Problema alimentaţiei pe glob
Problema alimentară mondială: dimensiuni, cauze. Criza alimentară şi subdezvoltarea. Implicaţiile factorului demografic privind alimentaţia pe glob. Căi şi mijloace de rezolvare a problemei alimentare. Securitatea alimentară mondială. Rolul organizaţiilor internaţionale în rezolvarea problemei alimentare (FAO, FIDA, CMA, PAM). Organisme internaţionale de sprijin.
Tema 26. Caracteristici ale agriculturii şi industriei în cadrul Economiei Mondiale
Dezvoltarea agriculturii mondiale. Tendinţe in evoluţia agriculturii pe plan mondial. Premisele dezvoltării agriculturii durabile. Principalele obiective a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. (FAO). Obiectivele Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (FIDA).
Industria pe plan mondial: privire de ansamblu. Tendinţe in evoluţia industriei la nivel mondial. Politica industriala. Tendinţe şi strategii de dezvoltare a industriei mondiale de dezvoltare a industriei mondiale. Implicaţiile procesului de industrializare asupra economiei mondiale. Strategii de restructurare ale industriei. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială.
Tema 27. Problema demografică. Problema energetică. Problema ecologică.
Tendinţe demografice pe plan mondial. Factorii de influenţă a evoluţiei populaţiei. Folosirea resurselor umane în economia mondială. Şomajul-dimensiuni şi factori de influenţă. Perspectivele populaţiei mondiale. Cooperarea internaţională în domeniul demografiei.
Locul energiei în evoluţia economiei şi a civilizaţiei. Direcţiile principale ale dezvoltării energetice. Starea actuală şi perspectivele combustibililor pe plan mondial. Energia nucleară. Sursele regenerabile de energie. Cooperarea internaţională în domeniul energiei.
Echilibrul ecologic – cerinţă a dezvoltării economiei mondiale.
Relaţia dezvoltare economică-mediul ambiant. Strategii naţionale şi internaţionale privind protecţia mediului ambiant.
Analiza fundamentala, metoda inductivă şi metoda deductivă, metodele statistice, metodele matematice, observaţia, comparaţia, clasificarea, sinteza si analiza sistemică a problemor globale.
CAPITOLUL VI. MEDIUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL
Tema 28. Management în Afacerile Economice Internaţionale
Conţinutul şi semnificaţia managementului afacerilor economice internaţionale. Funcţiile managementului în afacerile economice. Managementul operaţiunilor export-import. Societăţile mixte. Strategii de internaţionalizare a firmei. Programul promoţional: etapele, bugetul, controlul şi evaluarea. Programul managerial de promovare a exporturilor. Organizarea târgurilor şi expoziţiilor. Promovarea ca funcţie de bază a managementului. Modalităţile de plată: acreditivul documentar. cambia, cecul şi ordinul de plată, plata prin incasso documentar, scrisoarea de credit. Contracte comerciale internaţionale: contracte de vânzare–cumpărare internaţionale, contractul de vânzare indirectă, contracte internaţionale de cooperare industrială. Leasing: conţinutul şi semnificaţia leasingului. Clasificarea operaţiunilor de leasing. Contractul de leasing. Avantajele şi dezavantajele oparaţiunii de leasing. Franchising: esenţa operaţiunii şi tipologia franchisingului. Contractul de franchising. Motivaţiile extinderii afacerii de franchising. Avantajele şi dezavantajele pentru ambele părţi contractante. Managementul comparat: fundamente teoretice. Modelele managementului comparat. Managementul european: elementele de bază, specificul şi caracteristicile. Analiza managementului european prin prisma modelului Hofstede. Strategii şi politici ale firmei în contextul cooperării UE cu RM. Trăsăturile managementului american. Încadrarea în abordarea cuadrodimensională a lui Hofstede a întreprinderilor americane. Caracteristicile generale ale managementului nipon. Strategia şi structura firmelor nipone. Evoluţia structurilor organizaţionale sub impactul globalizării, regionalizării şi informatizării.
Crearea avuţiei: scopul principal al businessului internaţional. Principiile creării avuţiei. Interdependenţa dintre cultura naţională şi creşterea economică. Reformele economice şi competitivitatea. Mediul de marketing internaţional al firmei. Macromediul internaţional al firmei. Micromediul internaţional al firmei. Analiza mediului internaţional de marketing. Relaţiile firmei cu mediul extern internaţional. Relaţiile directe de piaţa internaţională. Relaţiile de concurenţă internaţională. Strategii şi tehnici promoţionale. Tendinţe contemporane în cercetări de marketing internaţional; metodologia cercetărilor economice în contextul globalizării, regionalizării şi informatizării a afacerilor economice. Modele de comportament a consumătorilor.
Particularităţile dezvoltării marketingului electronic la nivel local, regional şi global.
Tema 29. Mediul European de Afaceri
Cadrul metodologico-conceptual cu privire la mediul de afaceri. Metodologia diagnosticului mediului de afaceri.
Mediul de afaceri general, specific şi concurenţial; extern şi intern; instituţional şi corporativ. Particularităţile mediului inovaţional de afaceri la nivel global, regional şi local.
Impactul mediului de afaceri global asupra mediului regional (european) şi local (moldovenesc).
Evoluţia mediului european de afaceri şi a mentalităţii europene. Formarea mediului european instituţional. Particularităţile mediului european corporativ: general (Uniunea Europeană) şi în particular (pe ţări).
Politica de concurenţă a Uniunii Europene. Dreptul european al contractelor. Strategiile concurenţiale. Analiza portofoliului strategic: Matricea Boston Consulting Group (BCG), Ecranul General Electric, Matricea evoluţiei pieţei etc. Competitivitatea întreprinderilor europene.
Bibliografie
1. Bal A. (coordonator), Dumitrescu S. Economia Mondială. Bucureşti, 2006.
2. Bari I. Probleme globale contemporane. Bucureşti, Editura Economică, 2003
3. Candidatu C. Integrarea Europeană. Perspectivele realizarii zonei de Liber Schimb a Americilor. Bucuresti, 2006.
4. Caraiani Gh., Cazacu C. Vamuirea marfurilor de export-import. Bucuresti, 1996
5. Chistruga B. Integrarea postindustrială a ţărilor Europei Centrale şi de Est: realităţi şi perspective. Monografie. Chişinău, ASEM, 2007, 480 pag.
6. Diaconescu M. Economia Europeană. Editia a II-a revazută şi adaugată. Bucureşti, 2004.
7. Dumitrescu S. Marin G., Puiu O. Economia mondială. Piteşti, 2003
8. Miron D. (coordonator). Economia Uniunii Europene. Bucureşti, 2003.
9. Galaju Ion. Organizatii Economic Internationale. Chişinău, 2008.
10. Georgescu T., Caraiani Gh. Tehnici de comerţ exterior. Bucureşti, 2003
11. Gribincea A. şi al. L’economie mondiale. Iaşi: Performantica, 2004, 250p.
12. Ignat I. Uniunea Europeană - de la Piaţa Comună la moneda unică. Bucuresti, 2002
13. Fukuyama F. Marea ruptură. Natura umană şi refacerea ordinii sociale. Bucureşti, Editura Humanitas, 2002
14. Lobanov N. Tranzacţiile comerciale internaţionale în condiţiile de constituire a economiei globale postindustriale, Chisinau, 2008
15. Miron D. Comerţ internaţional. Bucureşti, Editura ASE, 2003
16. Miron D. Politici comerciale. Bucureşti, Editura Luceafărul, 2003
17. Planul de Actiune Uniunea Europeană-Republica Moldova (Ghid). Chişinău, 2006
18. Popa I. Tranzacţii de comerţ exterior. Bucureşti: Ed.Economică, 2002
19. Popescu Gh. Economia Europeana.Bucuresti, 2007
20. Postică C. Economia Uniunii Europene. Chişinău, 2001
21. Ranay Charles Epping. Ghidul începătorului în economia mondială. Chişinău, 2002
22. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. Manual. Chişinău: ULIM, 2005.
23. Rujan O. Economie internaţională. Bucureşti, Economica, 2009
24. Sută N. Comerţ Internaţional şi politici comerciale Vol. I, II. Bucureşti, 2003
25. Ţâu N., Gribincea A., Sava E. Tranzacţii internaţionale. Chişinău: ULIM, 2008, 160 p.
26. Zaharia S. Rodica Economie mondială. Bucureşti, 2004
Surse bibliografice în limba engleză:
27. Balassa B., The Theory of Economic Integration. Irwin, Illinois, 1961
28. Eichengreen Barry.The European Economy since 1945: Coordinated Capitalism and Beyond. Princeton University Press, 2006
29. Eichengreen Barry, Stiefel Dieter, Landesmann Michael. The European Economy in an American Mirror. Routledge, 2007
30. Fischer J. From confederation to federation : thoughts on the finality of European integration. London : Federal Trust for Education and Research, 2000
31. Fogarty, E. and Aggarwal, V.K. (eds.): EU Trade Strategies: Regionalism and Globalism. London: Palgrave Macmillan, 2004
32. Krugman P.,Obstfeld M. International Economics. Theory & Policy. Seventh Edition. Boston, 2009
33. Mahncke D., Gstöhl Sieglinde (eds.). Europe's Near Abroad: Promises and Prospects of the EU's Neighbourhood Policy. Peter Lang Publishing Group, 2008;
34. Matsushita M. et al.: The World Trade Organization: Law, Practice, and Policy (Oxford Library of International Law). Oxford: Ofxord University Press, 2004
35. Pasco Corinne. Commerce International. Paris, 2004
36. Pelkmans Jacques. European Integration: Methods and Economic Analysis: 3rd illus”, FT Prentice Hall, 2006
37. Peterson John, Shackleton Michael. The Institutions of the European Union.Oxford University Press, 2006
38. Porter M. The Competitive Advantage of Nations. The Free Press. New York, 1990
39. Rosamond Ben. Theories of European Integration (European Union). Palgrave Macmillan, 2000
40. Richard Baldwin,Charles Wyplosz. Economia Integrarii Europene (traducere). Bucuresti, 2006
41. Sapir Andre. Fragmented Power: Europe and the Global Economy. Bruegel AISBL, 2007
42. Sherlock J., Reuvid J. (Eds.) The Handbook of International Trade: A Guide to the Principles and Practice of Export. London: GMB Publishing Limited, 2004.
43. Trade effects of regional standarts liberalization: a heterogeneous firms approach, February 2007, The World Bank. Washington, 2007
44. Zielonka Jan. Europe Unbound: Enlarging and Reshaping the Boundaries of the European Union. Routledge, 2002.
[pic]
Recomandări metodice generale:
Examenul de doctorat la specialitate 521.03 „Economie şi management în domeniul de activitate” are drept scop aprofundarea cunoştinţelor pentru efectuarea cercetărilor în domeniul economiei şi managementului în diverse ramuri, elaborarea unor strategii manageriale de dezvoltare organizaţională, de creştere a competitivităţii întreprinderilor.
Candidatului la gradul ştiinţific de doctor în economie trebuie să cunoască metodele, tehnciile manageriale, să dezvolte preceptele şi abordările elaborate de reprezentanţii şcolilor managementului. Dezvoltarea teoriilor managementului permite de a determina direcţii de îmbunătăţire ale organizaţiei, de a elabora metode de optimizare a rolului managerilor de diverse tipuri şi niveluri în realizarea funcţiilor managementului. Candidatului la gradul ştiinţific de doctor în economie trebuie să se orienteze sigur pe parcursul proceselor de integrare atât de actuale în prezent, de a evita greşeli din practica mondială, de a evidenţia esenţialul pe parcursul implementării unor elemente pozitive din managementul internaţional în condiţiile specifice Republicii Moldova. La elaborarea compartimentelor analitice şi practice, candidatul la la gradul ştiinţific de doctor în economie trebuie să cunoască şi se dezvolte metode şi tehnici economice, manageriale, statistice etc., în scopul argumentării teoriilor şi abordărilor economice şi manageriale elaborate ş.a.
Candidatului la gradul ştiinţific de doctor în economie trebuie să posede competenţe de cercetare, competenţe de proiectare, competenţe etice, competenţe de cunoaştere, competenţe de analiză a informaţiei, competenţe de gestiune a activităţilor şi asigurare a calităţii ş.a., printre care menţionăm:
Competenţe de cunoaştere
1. Să dezvolte şi elaboreze abordări teoretice şi practice specializate, avansate în domeniul Economie şi management
2. Să demonstreze capacităţi analitice privitoare la cunoştinţele din domeniul Economie şi management
3. Să analizeze critic teoriile, concepţiile şi principiile care stau la baza unei economii şi a unui management modern
4. Să elaboreze judecăţi pe baza unor informaţii incomplete sau limitate
Competenţe de conducere a activităţilor
5. Să elaboreze planuri strategice şi tactice de dezvoltare a organizaţiei
6. Să aplice metode şi tehnici dezvoltarea organizaţiei
7. Să demonstreze leadership în contexte de muncă sau de studiu care sunt necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea problemelor implicând mulţi factori care interacţionează
8. Să fie promotor al schimbării într-un mediu complex
9. Să rezolve probleme prin integrarea surselor de informaţii complexe, câteodată incomplete, în contexte noi şi necunoscute
Competenţe de conducere a oamenilor
10. Să demonstreze autonomie în procesul de cercetare a metodelor de lucru cu angajaţii şi colegii
11. Să utilizeze metode de autoevaluare şi de analiză a activităţilor colegilor
12. Să dezvolte metodele şi tehnicile de motivare
13. Să evalueze şi să îmbunătăţească performanţa strategică a echipelor
14. Să acţioneze sinergic, având abilităţile subordonate, cum sunt: cooperarea creativă, valorificarea diferenţelor
Competenţe de gestionare a resurselor
15. Să elaboreze bugete generale ale organizaţiei
16. Să contribuie la perfecţionarea asigurării cu resurse financiare şi materiale a proiectelor organizaţiei
17. Să dezvolte metodele de mentenanţă a infrastructurii organizaţiilor
Competenţe de gestionare a informaţiei
18. Să colecteze şi să dezvolte metodele de analiză a informaţiei, relevante pentru rezolvarea problemelor
19. Să dezvolte tipurile de comunicare eficientă, utilizând şi tehnologiile informaţionale
Competenţe etice
20. Să dezvolte şi implementeze soluţii ale problematicilor sociale, ştiinţifice şi etice care apar în muncă şi studiu
21. Să conlucreze cu reprezentanţii diferitelor grupări etnice şi culturale
Competenţe de proiectare
22. Să dezvolte metode de proiectare şi planificare a afacerile în funcţie de priorităţi (de a elabora strategii, obiective, de a anticipa activitatea şi rezultatele)
Competenţe de cercetare
23. Să elaboreze, dezvolte, integreze teorii, precepte, metode, metodologii, cunoştinţe din domenii noi sau interdisciplinare pentru a crea o diagnoză a problemelor întâlnite pe bază de cercetare
24. Să propună direcţii, soluţii, stabilite prin cercetare, la diverse probleme din mediul profesional
Competenţe de asigurare a calităţii
25. Să dezvolte, aplice construiască şi aplice sisteme de asigurare a calităţii.
CONŢINUTUL
Capitolul I. Economia întreprinderii
Tema 1.1. Întreprinderea – verigă de bază a economiei de piaţă
Metode de analiză a unităţilor economice şi aplicabilitatea acestora în cercetările ştiinţifice. Abordarea sistemică: sistem complex, sistem socio-economic, sistem planificat, sistem deschis, sistem organic adaptiv, sistem tehnico-material, sistem organizat. Tipologia întreprinderilor. Criterii de clasificare. Relaţiile între întreprinderile mici şi mari. Parteneriat financiar. Parteneriat tehnologic.
Tema 1.2. Mijloacele fixe de producţie – factor principal al producţiei
Metodele de evaluare a mijloacelor fixe. Indicatorii folosirii eficiente a mijloacelor fixe şi estimarea rezervelor de folosire la etapa actuală. Indicatorii dinamicii mijloacelor fixe de producţie şi analiza lor. Reproducerea mijloacelor fixe. Metodologia calculării capacităţii de producţie.
Tema 1.3 Mijloace circulante şi aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor
Normarea mijloacelor circulante şi sursele de formare a lor în economia contemporană. Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor circulante. Metode de aprovizionarea tehnico – materială a întreprinderilor.
Tema 1.4. Resursele umane şi remunerarea muncii
Metode şi tehnici de organizare a managementului resurselor umane. Planificarea competenţelor resurselor umane. Evidenţa timpului de muncă şi indicatorii utilizării lui. Metode de analiză a indicatorilor productivităţii muncii.
Tema 1.5. Costul de producţie
Metode de analiză a costului de producţie. Structura şi indicatorii costului de producţie. Calculaţia costurilor de producţie.
Tema 1.6. Strategia formării preţurilor
Sistemul de preţuri şi metodele de formare a lor. Formarea şi structura preţurilor în diferite modele de piaţă.
Tema 1.7. Indicatorii rezultatelor activităţii economice a întreprinderilor
Metode de analiză a indicatorilor programului de producţie şi caracteristica lor. Indicatorii valorici şi metodele de apreciere. Dinamica indicatorilor programului de producţie şi analiza lor. Indicatori ai calităţii producţiei.
Tema 1.8. Eficienţa activităţii economice a întreprinderii şi a tehnicii noi
Metode de calcul a eficienţei producţiei şi importanţa creşterii ei în condiţiile economiei contemporane.Tipurile, metode de determinare şi direcţii de repartizare a profitului. Analiza indicatorilor activităţii economice a întreprinderii. Eficienţa tehnicii şi indicatorii ei. Evaluarea efectului economic al măsurilor organizator – tehnice şi selectarea variantei optime.
Tema 1.9. Relaţiile economice externe ale întreprinderii
Tipuri ale relaţiilor economice externe ale întreprinderilor. Legislaţia Republicii Moldova cu privire la reglementarea relaţiilor economice externe. Indicatorii activităţii economice ale întreprinderilor. Încheierea contractelor cu agenţii economici externi. Reglementarea de stat a relaţiilor economice externe. Taxele vamale şi licenţe.
Capitolul II. Teoriile managementului
Tema 2.1. Evoluţia şi şcolile managementului
Analiza aportului şcolilor managementului şi determinarea direcţii de cercetare ştiinţifică.
Şcoala clasică universală. Şcoala clasică universală. Managementul ştiinţific – Fr. Taylor, Lilian şi Franck Gilbreth, Henry Gantt: aportul şi principiile. Managementul administrativ. Henri Fayol – principiile şi sistemele de funcţii ale întreprinderii industriale. Max Weber şi caracteristicile birocraţiei ideale. Caracteristici generale, plusurile şi limitele şcolii clasice universale.
Şcoala relaţiilor umane. E.Mayo şi rezultatele experimentului de la Hawthorne. Teoria X-Y a lui D. McGregor.
Şcoli contemporane ale managementului. Şcoala sistemică şi şcoala situaţională. Ideile principale şi aportul. Metode şi tehnici utilizate de reprezentanţii şcolilor managementului.
Tema 2.2. Organizaţia şi managerii. Mediul organizaţiei.
Metode de evaluare şi analiză a organizaţiei şi mediului organizaţiei. Utilizarea metodelor de analiză a organizaţiei şi mediului organizaţiei în cercetările ştiinţifice contemporane.Definirea şi caracteristicile principale ale organizaţiei. Organizaţii formale şi neformale. Analiza şi elementele principale ale succesului organizaţiei.
Definirea managerului: caracteristica generală a activităţii manageriale. Sfera calităţilor, cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale. Rolurile manageriale elaborate de H.Mintzberg. Tipuri de manageri. Mediul intern al organizaţiei şi variabilele lui. Interdependenţa variabilelor interne.
Mediul extern al organizaţiei. Esenţa, importanţa şi necesitatea abordării mediului extern. Factorii mediului extern de influenţă directă. Factorii mediului extern de influenţă indirectă asupra organizaţiei. Caracteristicile factorilor mediului extern.
Tema 2.3. Cultura organizaţională şi responsabilitatea socială
Metode de dezvoltare şi evaluare a culturii organizaţionale.
Tipologia culturii organizaţionale. Factori de influenţă. Evaluarea culturii organizaţionale. Metode de menţinere şi modificare. Domenii ale responsabilităţii etice. Factori ai comportamentului etic. Stadii de dezvoltare morală a firmei. Dileme şi standarde etice. Procesul de luare a deciziei etice. Acţiuni ale majorării comportamentului etic.
Definirea şi conţinutul responsabilităţii sociale. Abordări ale responsabilităţii sociale. Beneficii ale programelor de responsabilitate socială. Argumente pro şi contra. Sensibilitatea socială. Tipuri de programe de responsabilitate socială. Reacţii ale organizaţiei la dileme sociale.
Tema 2.4. Funcţiile managementului
Metode specifice funcţiilor managementului şi aplicabilitatea în cercetările ştiinţfice.
Funcţia de planificare. Tipuri de planuri. Caracteristicile planificării eficiente. Conţinutul planificării strategice. Schimbările organizaţionale şi dirijarea lor. Modelul dirijării schimbărilor organizaţionale elaborat de Larry Greiner. Cauzele rezistenţei schimbărilor din partea subalternilor. Tehnici de micşorare a rezistenţei schimbărilor.
Funcţia de organizare. Tipuri principale de structuri organizatorice. Structuri mecaniciste: tipuri, avantaje şi dezavantaje. Structuri organice: tipuri, avantaje şi dezavantaje. Relaţiile de autoritate în organizaţie. Tipurile relaţiilor de autoritate. Procesul delegării: definirea, caracteristici. Principiile delegării. Avantaje şi dezavantaje ale delegării.
Funcţia de motivare. Procesul motivării. Teoriile conceptuale ale motivării. Teoriile procesuale ale motivării.
Funcţia de control. Tipuri de control: preventiv, curent, final. Etapele procesului de control. Caracteristici ale controlului eficient. Strategii de control.
Tema 2.5. Procesul de luare a deciziei
Metode specifice procesului decizional şi aplicabilitatea în cercetările ştiinţfice. Esenţa şi importanţa deciziilor în management. Definirea deciziei. Tipuri principale de decizii. Etapele procesului decizional. Factorii ce influenţează procesul de adoptare a deciziei.
Metode statistice. Metoda analizei oportunităţii cheltuielilor. Metode expert. Metoda analitică. Metoda analogiilor. Arborele decizional. Modelarea în procesul decizional. Necesitatea modelării. Tipuri de modele. Etapele procesului modelării. Dificultăţi în utilizarea modelării.
Tema 2.6. Comunicarea în management
Metode şi tehnici de comunicare şi aplicabilitatea în cercetările ştiinţifice. Comunicarea în management. Elementele şi etapele procesului de comunicare. Importanţa legăturii inverse. Direcţii de comunicare. Barierele în procesul comunicării. Acţiuni şi tehnici de perfecţionare.
Importanţa şedinţei în activitatea managerială. Tipuri principale de şedinţe. Etapele de organizare a şedinţei: de pregătire, de deschidere, de desfăşurare, de închidere. Regulile de bază în organizarea şedinţei.
Tema 2.7. Managementul conflictelor
Metode de soluţionare a conflictelor. Metode structurale de soluţionare a conflictelor. Metode interpersonale de soluţionare a conflictelor. Tipuri principale de conflicte: Cauze ale apariţiei conflictelor. Consecinţe funcţionale şi disfuncţionale ale conflictelor.
Tema 2.8. Leadershipul
Importanţa influenţei şi puterii în management. Esenţa şi formele puterii. Analiza comparativă, avantaje şi dezavantaje. Forme ale influenţei. Analiza comparativă, avantaje şi dezavantaje. Esenţa şi natura leadershipului. Managerul şi liderul: caracteristici comune şi deosebiri. Limitele manageriale şi caracteristica lor. Teorii ale leadershipului. Teorii tradiţionale ale leadershipului: teorii de pe poziţia calităţilor personale ale liderului. Teorii behavioriste ale leadershipului. Teorii situaţionale ale leadershipului. Stilurile de leadership aplicate în management. Principiile de formare a echipelor eficiente. Rolurile în cadrul echipelor eficiente. Metode şi tehnici de analiză a leaderismului.
Capitolul III. Management strategic
Tema 3.1. Strategii concurenţiale
Analize strategice. Strategie concurenţială. „Avantaje concurenţiale” – teoria lui M.Porter. Analiza SWOT. Dimensiunile concurenţei. Întâietatea în minimizarea costurilor. Diferenţiere focalizată. Cheltuieli focalizate.
Strategia de minimizare a costurilor. Noţiunea de strategie şi profit de ramură. Firmă cu profituri medii. Lider în costuri mici. Firma diferenţiator. Strategia de minimizare concomitentă a costului şi preţului. Majorarea volumului de realizări fără a micşora calitatea. Curba experienţei. Economisirea pe seama dimensiunilor procesului de producţie. Războiul preţurilor. Modalităţi de evitare a războiului preţurilor. Riscurile legate de poziţia de lider în cheltuieli mici.
Strategii de diferenţiere. Unicitatea solicitată de cumpărător. Asigurarea produsului calităţile dorite de către consumator. Divizarea consumatorului pe subgrupe de fidelitate. Bariere de pătrundere în ramură cauzate de fidelitatea consumatorului. Riscurile strategiei de diferenţiere.
Strategie de focalizare. Satisfacerea necesităţilor prezente pe un anumit segment de piaţă. Concurenţa pe un anume segment de piaţă determinat prin focalizare. Deosebirile între diferenţierea largă şi diferenţierea focalizată. Pericolul dispariţiei segmentului de piaţă ales. Riscurile legate de nivelul cheltuielilor. Profitul obţinut la etapa de avânt a ramurii.
Concept de strategie comună. Pericolul alegerii de a produce „ceva uşurel şi ieftin”. Relaţia diferenţiere-eficacitate. Specificul factorilor care asigură succesul firmei. Strategia aleasă pentru a obţine eficacitate maximă. Relaţia perfecţionarea producţiei şi standardizarea producţiei.
Metode şi tehnici utilizate în managementul strategic.
Tema 3.2. Poziţionarea firmei pe piaţă
Modelul celor cinci forţe din cadrul ramurii. Teoria savantului american M.Porter. Lupta concurenţială. Pericolul pătrunderii în ramură a noilor concurenţi. Pericolul apariţiei noilor mărfuri subsituibile. Posibilitatea furnizorilor de a dicta condiţiile sale. Posibilitatea cumpărătorilor de a dicta condiţiile sale. Rivalitatea între concurenţii din cadrul ramurii. Factorii care influenţează înteţirea luptei concurenţiale. Bariere pentru pătrunderea firmelor pe o anumită piaţă. Influenţa consumatorului asupra firmei din cadrul ramurii. Influenţa furnizorului asupra firmei din cadrul ramurii. Atractivitatea ramurii. Profitabilitatea ramurii. Ciclurile vieţii ramurii.
Interacţiunea celor cinci forţe de influenţă asupra ramurii. Poziţia convenabilă faţă de concurenţi. Prognozarea modificărilor. Tendinţe de modificare a mediului extern. Mediu politic. Mediu economic. Mediu social. Mediu tehnologic. Tehnica PEST. Tendinţe de modificare a macromediului şi structurii pieţei. Evoluţia mediului. Analiza ramurii. Conturarea hotarelor ramurii.
Capitolul IV. Managementul IMM şi riscurile în afaceri
Tema 4.1. Sectorul IMM în economia concurenţială
Definirea sectorului IMM. Rolul şi importanţa IMM în economia de piaţă. Dezvoltarea IMM în Republica Moldova. Susţinerea de către stat a sectorului IMM în Republica Moldova. Franchisingul. Evaluarea sistemului de franchising.
Specificul activităţii manageriale în cadrul IMM. Finanţarea IMM. Surse interne de finanţare. Capitalul de împrumut. Forme netradiţionale de finanţare: leasingul, factoringul, venture capital.
Tema 4.2. Planul de afaceri – baza activităţii de antreprenoriat
Importanţa şi necesitatea elaborării planului de afaceri. Sursele de informaţie necesare şi cerinţele elaborării unui plan de afaceri. Etapele de elaborare a unui plan de afaceri. Structura şi conţinutul planului de afaceri. Compartimentele de bază.
Tema 4.3. Teoria riscurilor. Metode de evaluare a riscurilor
Noţiune de risc. Analiza diverselor abordări a noţiunii de risc. Factorii de influenţă asupra riscului antreprenorial. Tipologia riscurilor. Caracteristica diferitor tipuri de riscuri. Riscul pur, riscul speculativ. Funcţiile riscurilor. Metode de evaluare a riscurilor; analiza calitativă, analiza cantitativă (metoda statistică, metoda analizei oportunităţii cheltuielilor, metoda evaluării experţilor, metoda analitică, metoda analogiilor).
Tema 4.4. Managementul riscurilor. Metode de minimizare a riscurilor
Esenţa şi conţinutul managementului riscurilor. Funcţiile managementului riscurilor. Metode de minimizare a riscurilor. Diversificarea. Transmiterea riscului. Analiza tipurilor de contracte. Reducerea riscurilor interne. Asigurarea. Riscul asigurabil. Reasigurarea.
Capitolul V. Managementul calităţii
Tema 5.1. Concepte de bază ale managementului calităţii
Obiectul de studiu, misiunea şi scopurile managementului calităţii. Definiţia şi obiectivele managementului calităţii. Funcţiile managementului calităţii. Managementul calităţii şi raportul său cu alte ştiinţe. Evoluţia managementului calităţii. Practica de implementare a Managementului calităţii în diverse ţări.
Analiza teoriilor contemporane ale managementului calităţii. Principali precursori ai managementului calităţii. W.Edward Deming, Joseph M.Juran, Armand V.Feigenbaum, Kaoru Ishikava, Philip B.Crosby. „Programul în 14 puncte” al lui W.Edward Deming. Programul de îmbunătăţire continuă după Joseph M.Juran. Total Quality Control după Armand V.Feigenbaum. Company Wide Quality Control în concepţia lui Kaoru Ishikawa. Teoria cozii de peşte. Philip B.Crosby şi principiile de bază ale managementului calităţii. Sistemul 20 de chei ale succesului după Iwao Kobayashi.
Tema 5.2. Trăsăturile caracteristice funcţiilor managementului calităţii
Planificarea calităţii. Planificarea internă a calităţii. Planificarea externă a calităţii. Tipuri de strategii în domeniul calităţii. Organizarea activităţilor referitoare la calitate. Centrele de profit. Coordonarea activităţilor şi antrenarea personalului. Teoria X şi Y în realizarea obiectivelor referitoare la calitate. Controlul calităţii şi asigurarea calităţii. Auditul intern şi extern al calităţii. Controlul statistic. Controlul statistic al proceselor. Analiza sistemului efectuată de managementul firmei.
Asigurarea internă şi externă a calităţii. Controlul calităţii: după obiectul controlului, după modul de prelevare, în funcţie de caracteristicile controlate, în funcţie de relaţia controlor-producător, după efectele asupra produsului controlat, după metodele de control utilizate. Modalităţi de îmbunătăţire a calităţii la întreprindere. Evaluarea şi tratarea neconformităţilor. Indicatorii calităţii produselor şi serviciilor. Sistemul de indicatori ai calităţii. Metode de măsurare a calităţii. Metode tehnice de măsurare a calităţii. Indicatorii sintetici ai calităţii.
Tema 5.3. Sisteme de managementul al calităţii
Sisteme de management în baza standardelor ISO. Sisteme de management integrat. Principiile de bază ale standardului ISO 9001. Structura şi cerinţele ISO 9001. Documentele sistemului calităţii. Metode şi tehnici ale managementului calităţii. Metode de îmbunătăţire conform TQM.
Capitolul VI. Management inovaţional şi al proprietăţii intelectuale
Tema 6.1. Management proprietăţii intelectuale
Economia proprietăţii intelectuale. Reglementarea juridică a proprietăţii intelectuale.
Tema 6.2. Management inovaţional
Managementul inovaţional ca subsistem al gestiunii întreprinderii: esenţa, specificul, sarcinile şi funcţiile. Proiectul ca verigă principală a managementului inovaţional: participanţii, etapele de realizare, documentaţia. Managementul inovaţional al întreprinderii: strategia inovaţională, planificarea modernizării producţiei, organizarea procesului inovaţional, resursele financiare. Costurile de proiect şi preţul inovaţiilor. Micile întreprinderi inovaţionale.
Metode de evaluare a proprietăţii intelectuale. Calcularea valorii obiectelor de proprietate industrial în scopul preluării lor la balanţa întreprinderii în calitate de unitate de evidenţă în componenţa activelor nemateriale şi reflectării în contabilitate. Evaluarea obiectelor de proprietate industrială cu scopul determinării venitului titularului de drepturi. Calcularea valorii obiectelor dreptului de autor.
Capitolul VII. Metode şi tehnici de management
Tema 7.1 Metode, tehnici şi procedee de investigare şi aplicare a sistemelor
Cercetarea economică teoretică a activităţii manageriale, condiţiile elementare ale teoriei (coerenţa logică, deductibilitatea, completitudinea, verificabilitatea) şi funcţiile ei ştiinţifice (explicativă, rezumativă, predictivă şi practică).
Cerinţele de bază privind forma rezultatelor investigaţiilor teoretice (categorii şi noţiuni economice, principii, legităţi, legi, enunţuri ştiinţifice) în economie şi managementul ramural.
Obiectul de studiu, esenţa şi conţinutul metodelor şi tehnicilor de bază a procesului de cercetare a economiei şi a sistemelor manageriale, cunoştinţe şi procedee în aplicarea lor la nivelul macro-, mezo- şi în firmele moderne.
Particularităţile utilizării diverselor instrumente tradiţionale, inovaţionale şi avansate de cunoaştere ştiinţifică a esenţei proceselor economice şi fenomenelor manageriale – metoda sistemică, modelarea, analiza şi sinteza, deducţia şi inducţia, selectarea şi generalizarea, analiza statistică, factorială şi economico - matematică, metoda monografică, tabelară, grafică etc.
Managementul prin obiective. Managementul prin proiecte. Managementul pe produs. Managementul prin bugete. Managementul prin excepţii. Managementul participativ. Metoda diagnosticării.
Capitolul VIII. Time - management
Tema 8.1. Metode şi tehnici de time - management
Principii de baza si abordări privind Managementul Timpului. Factori consumatori de timp şi modalităţi de gestionare a acestora. Planificarea timpului – principii. Tehnici utilizate in managementul timpului. Stabilirea corespunzătoare a priorităţilor. Suporţi utilizaţi in managementul timpului. Aplicaţii. Plan de lucru individual
BIBLIOGRAFIE:
Literatură în limba română:
1. Adair, J., Arta de a conduce, Bucureşti: Grupul Editorial Cosmos Viking Pinguin, 2006.
2. Armstrong, M. (2009). The process and management and leadership. In M. Armstrong. Armstrong’s handbook of management and leadership. A guide to managing for results (2nd edition) (pp. 3-45) London: Kogan
3. Bugaian L. Managementul producţiei la întreprinderile industriei alimentare.- Chişinău, 2008.
4. Bugaian L. Managementul strategic al costurilor. – CEP USM, 2007.
5. Burduş E. Tratat de management. – Bucureşti: Ed. Economică, 2005
6. Burlacu N., Cojocaru V.. Management. - Chişinău, 2000. 473 p.
7. Certan S. Teoria administrării afacerilor. – Chişinău: CEP USM, 2008.
8. Cotelnic A. Managementul activităţii de producţie, Chişinău, Evrica, 2003.
9. Cotelnic A. Sisteme de planificare în afaceri.- Chişinău: ASEM, 2009.
10. Covaş L. Cultura afacerilor. – Chişinău: ASEM, 2004. 194 p.
11. Covaş L. Responsabilitatea socială corporativă: aspecte practice. – Chişinău, 2009.
12. Dorogaia I. Menedjment izmenenij.- Chişinău: ASEM, 2009.
13. Gavrilă G., Lefter V. Managementul general al firmei. – Bucureşti:Ed. Economică, 2002.
14. Gorobievschi S. Antreprenoriatul: aspecte fundamentale manageriale. - Chişinău: Tehnica-Info, 2009.
15. Harrington James H., Harrington James S.. Management total în firma secolului 21. – Bucureşti, Teora, 2001.
16. Iorgulescu A. Planificarea afacerii. Ghid de start, Bucureşti: Editura All, 2006.
17. Kobazashi Iwao „20 de chei ale succesului” Editura Arc 2001.
18. M. Armstrong. Armstrong’s handbook of management and leadership. A guide to managing for results (2nd edition) (pp. 15-40) London: Kogan Page 2009
19. Nicolescu Ov. Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Bucureşti: Ed. Economica, 2001.
20. Nicolescu, O., Verboncu, I. Metodologii manageriale, Bucureşti, Editura Tribuna Economica, 2001
21. Olaru Marieta, „Managementul calităţii” Editura Economică, Bucureşti, 2004.
22. Oprean C. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe. – Bucureşti: Editura AGIR, 2008.
23. Oprean C. Managementul strategic.- Sibiu : Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu , 2002.
24. Prunea P „Riscul în activitatea economică”,Ed. Economica, Bucureşti, 2003.
25. Samuel C. C. Managementul modern : Diversitatea, calitatea, etica şi mediul global. – Bucureşti: Teora, 2002
26. Sasu C., Bernier R. Enciclopedia întreprinzătorului, Bucureşti: Ed. Economică, 1999.
27. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Dezvoltarea unei afaceri mici, Chişinău: Alianţa de Microfinanţare, 2006.
28. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Iniţierea unei afaceri mici, Chişinău: Alianţa de Microfinanţare, 2006.
29. Stanciu Ion, Managementul calităţii totale, Cartea Universitară, Bucureşti, 2003.
30. Ursachi I. Management. – Bucureşti: ASE, 2005.
31. Zlate, M. (2007). Leadership si management. ”Tratat de psihologie organizaţional-managerială” (pp. 214-249). Iaşi: Polirom
32. Zorlenţan T., Burduş E., Căprărescu G. Managementul organizaţiei. – Bucureşti, Ed. Economică, 1998. 736 p.
33. Covey St. Managementul timpului sau Cum să ne stabilim priorităţile, Bucureşti, Editura All Bek
34. Caunt J. Organizează-te mai bine, Bucureşti, Editura All Bek, 2004
Literatura în limbile engleză, franceză:
1. Bittel Lester R., Burke Ronald S., Bilbrey Charles P.. Business in Action: An Introduction to Business. - New-York, McGraw-Hill Book Company, 1988.
2. Boone Louis E., Kurtz David L.. Contemporary business: learning guide. - Fort Worth, The Dryden Press, 1993.
3. Buchholz Rogene A.. Business environment and public policy: implication for management and strategy. - Prentice-Hall, 1992.
4. Chapman Chris and Ward Stephen „ Project risk management. Processes, techniques and insights”. //John Wiley and Sons Ltd. 1997.
5. Duncan Walter Jack. Management: ideas and actions. – New-York, Oxford University Press, 1999.
6. Encyclopedie du management. - Paris, Vuibert, 1992.
7. Group relations, management and organization. – Oxford, Oxford University Press, 1999.
8. Heizer Jay, Barry Render. Production and operation management: strategies and tactics. – Boston, 1988.
9. Hughes Richard L., Ginnett Robert C., Curphy Gordon J.. Leadership: enhancing the lessons of experience. – Boston, IRWIN, 1999.
10. International political risk management needs of the present, challenges for the future. – Washington: The World Bank, 2008.
11. Jorion Philippe „Value at Risk: the new benchmark for controlling derivatives risk” //The Mc Graw-Hill Companies Inc. 1997.
12. Marchesnay Michel. Management strategique. – Paris, EYROLLES, 1993.
13. Nanus, B., Bennis, W. Leaders: Strategies for Taking Charge, New York, Harper Business, 1997
14. Organization. – South-Western(Andrew J.Dubrin, R.Duane Ireland. Management Publishing Co Cincinnati Ohio, 1993.
15. Tannenbaum, R. şi Schmidt, W.H., ‘How to Choose a Leadership Pattern’ în Lassey, W.R., ed. Leadership and Social Change, Iowa City, Iowa: University Associates, 1973
Literatura în limba rusă:
1. Адамс Б. Время. Секреты управления, Москва, АстАстрель. 2007
2. Балдин К.В., Воробьев С.Н. Управление рисками. Учебное пособие. ЮНИТИ. Москва. 2005.
3. Бартон Т.Л Комплексный подход к риск-менеджменту: стоит ли этим заниматься. Москва, Санкт-Петербурт, 2003.
4. Виханский О.С., Наумов А.И. Менеджмент. – Москва, 1998. 527 с.
5. Виханский О.С.. Стратегическое управление. – Москва, Гардарика, 1998 г.
6. Герчикова И.Н.. Менеджмент (учебник). – Москва, ЮНИТИ, 2000 г
7. Дафт Ричард Л. Менеджмент. - Санкт-Петербург. 2002 г. 829 с.
8. Захарченко Г. Тайм.-менеджмент, СПб, Питер, 2004
9. Кабушкин Н.И. Основы менеджмента. Учеб. пособие. – М. Новое время.2004
10. Лукашевич В.В. Основы менеджмента. М. ЮНИТИ. 2004.
11. Мескон М. и др. Основы менеджмента.Перю с англ. – М. Дело.2004.2006
12. Сырбу И. Основы предпринимательской деятельности, Кишинев: Изд-во МЭА, 2002.
13. Сырбу И. Системы планирования в бизнесе.- Chişinău : Editura A.S.E.M. , 2008.
14. Сырбу И. Теория и практика производственного менеджмента: учебное пособие. – Chisinau, 2009.
15. Трейси Б. Результативный тайм-менеджмент: эффективная методика управления собственным временем, Москва, Смарт Бук, 2007
16. Фахутдинов Р. Производственный менеджмент.– Москва, 2006.
17. Шаркин А.С. « Экономические и финансовые риски. Оценка, управление, портфель инвестиций». Москва. 2005
Surse electronice:
1.
2. .ph
3. unibook.ro
4.
5.
6.
[pic]
i. Introducere
Examenul de doctorat la specialitate are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele fundamentale şi aplicative ale doctoranzilor în domeniul Marketing şi Logistică pe următoarele compartimente: Marketing general şi business to business, Marketingul serviciilor, Cercetări avansate de marketing, Marketing agroalimentar, Marketing strategic, Marketing internaţional, Logistică.
Lista subiectelor pentru testul teoretic sub specificate în program, alăturat fiind indicată bibliografia recomandată.
II. CONŢINUTUL COMPARTIMENTELOR
Marketing general şi business to business
CONCEPTUL DE MARKETING ŞI FUNCŢIILE LUI ÎN ECONOMIA DE PIAŢA
Apariţia şi dezvoltarea marketingului. Etapele dezvoltării marketingului. Premisele apariţiei marketingului. Dezvoltarea intensivă şi extensivă a marketingului. Evoluţia conceptelor de marketing.
Esenţa marketingului: Principalele definiţii ale marketingului. Principiile marketingului. Funcţiile marketingului. Aspecte etice ale activităţii de marketingului.
Domeniile şi specializarea marketingului. După profilul activităţii. După nivelul de organizare economică. După criteriul teritorial. Criteriul sarcinilor (scopurilor propuse).
MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII
Conţinutul şi rolul mediului de marketing al întreprinderii.
Micromediul de marketing şi factorii care îl formează. Furnizorii, prestatorii de servicii, clienţii, concurenţii, organisme publice.
Macromediul de marketing al întreprinderii şi factor care îl formează. Mediul demografic. Mediul economic. Mediul tehnologic. Mediul cultural. Mediul politic. Mediul instituţional. Mediul natural.
PIAŢA ÎN VIZIUNEA DE MARKETING
Conţinutul şi tipologia pieţei.
Piaţa întreprinderii şi piaţa produsului. Sfera şi profilul pieţei întreprinderii.
Dimensiunile pieţei întreprinderii.
Căi de extindere a pieţei întreprinderii.
Particularităţile pieţei de bunuri de utilizare productivă.
CERCETAREA DE MARKETING
Conţinutul, domeniile şi tipologia cercetărilor de marketing. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor de marketing.
Metode şi tehnici de cercetare în marketing. Investigarea surselor secundare. Metode de cercetare directă: observaţia, studii calitative (motivaţionale), ancheta, experimentul, simularea.
CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
Analiza comportamentului consumatorului şi factorii care influenţează decizia de cumpărare. Factorii individuali: nevoi şi motivaţii, personalitate şi imagine despre sine, stil de viaţă, atitudini. Factorii sociali: familia, grupuri de referentă, rol şi statutul social, clase sociale. Factorii culturali: cultura, subcultura.
Procesul deciziei de cumpărare. Sesizarea problemei de cumpărare. Căutarea de informaţii şi prelucrarea lor. Formularea alternativelor şi evaluarea lor. Luarea deciziei de cumpărare. Comportamentul post-cumpărare.
Particularităţile comportamentului de cumpărare al utilizărilor industriale. Procesul de cumpărare în cadrul pieţei industriale.
STUDIEREA PIEŢEI
Rolul şi sfera investigaţiilor de piaţă. Factorii evoluţiei pieţei.
Cercetarea dimensiunilor şi structurilor pieţei. Stabilirea dimensiunilor cantitative ale pieţei. Studierea localizării activităţii de piaţă (aria pieţei): gradul de concentraţie a pieţei; gravitaţia comercială; studierea structurilor pieţei; segmentarea pieţei. Studierea cererii de mărfuri. Esenţa cererii de mărfuri, Elasticitatea cererii. Metode şi tehnici de studiere a cererii de mărfuri. Cercetarea ofertei. Esenţa ofertei de mărfuri. Studierea ofertei de mărfuri.
Particularităţile cererii şi ofertei în cadrul pieţei de bunuri de utilizare productivă.
PREVIZIUNI DE MARKETING
Conţinutul şi rolul previziunilor de marketing. Tipologia metodelor de previziune. Metode calitative de previziune: bazate pe opiniile experţilor; anchete asupra intenţiilor de cumpărare; previziuni efectuate de vînzătorii. Metode cantitative de previziune: extrapolarea grafică; metoda sporului mediu; metoda indicelui mediu de creştere; metoda coeficienţilor de elasticitate; metoda corelaţiei şi regresiei; metode explicative (cauzale).
POLITICI DE MARKETING
Esenţa şi conţinutul politicii de marketing. Esenţa politicii de marketing. Obiective de marketing ale întreprinderii: obiective economice (cantitative), obiective sociale (calitative). Strategii de marketing şi factorii ce le influenţează. Tactici de marketing.
Tipuri de strategii de piaţă. Conceptul de marketing - mix.
POLITICA DE PRODUS ÎN MIXUL DE MARKETING
Noţiuni generale privind conceptul de produs. Produsul în viziunea marketing
Conţinutul politicii de produs. Gama de produse şi dimensiunile ei. Conceptul de poziţionare a produselor. Politici de marketing referitor la marcă. Politici de marketing referitor la ambalaj. Alte componente ale politicii de produs: cercetarea produselor, activitatea de inovaţie, activitatea de modelare, asigurarea legală, atitudinea faţă de produsele vechi. Ciclul de viaţă al produsului: Esenţa conceptului de "ciclu de viaţă". Consideraţii generale privind ciclul de viaţă al produsului. Tipuri de cicluri de viaţă. Caracteristica ciclului de viaţă de formă regulată.
Procesul de creare a noilor produse în viziunea marketing. Strategii tipice în domeniul produsului.
POLITICA DE PREŢ ÎN MIXUL DE MARKETING
Esenţa politicii de preţ. Corelaţia dintre preţ şi celelalte componente ale mixului de marketing. Factorii consideraţi în stabilirea preţurilor. Procedura elaborării politicii de preţ. Strategii posibile în stabilirea preţurilor. Variaţii ale preţurilor.
POLITICA DE DISTRIBUŢIE CA COMPONENTĂ A MIXULUI DE MARKETING
Conţinutul şi rolul distribuţiei. Fluxuri economice generate de distribuţie.
Dimensiunile şi categoriile canalelor de distribuţie. Tipologia intermediarilor.
Distribuţia fizică a mărfurilor. Principalele operaţiuni logistice.
Alternative strategice de distribuţie.
DISTRIBUŢIA BUNURILOR INDUSTRIALE
Particularităţile generale a distribuţiei bunurilor industriale. Alternative strategice de distribuţie a întreprinderilor industriale. Criterii de alegere a canalelor de distribuţie a bunurilor de utilizare productivă. Distribuţia directă a bunurilor industriale. Distribuţia bunurilor industriale prin intermediul întreprinderilor de comerţ cu ridicata (angrosişti independenţi). Distribuţia bunurilor industriale prin intermediari comerciali (angrosişti funcţionali). Gestiunea forţelor vînzării în întreprinderile industriale.
POLITICA DE PROMOVARE CA COMPONENTĂ A MIXULUI DE MARKETING
Conţinutul şi rolul politicii de promovare. Decizii privind mixul promoţional. Publicitatea (reclama) ca componentă a politicii de promovare. Alegerea mijloacelor de comunicare în marketing. Relaţiile publice (public relations). Tehnici de relaţii publice. Crearea şi gestionarea imaginii întreprinderii. Esenţa şi tehnicile de stimulare a vînzărilor. Organizarea evenimentelor. Esenţa marketingului direct. Elaborarea şi realizarea strategiilor promoţionale. Tipuri de strategii.
ESENŢA MARKETINGULUI ON-LINE. Rolul Internetului în organizarea activităţii de marketing. Tehnici de marketing on-line. Rolul reţelelor de socializare în realizarea obiectivelor de marketing
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE MARKETING ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE
Compartimentul de marketing şi locul lui în sistemul organizatoric şi de conducere al întreprinderilor industriale. Etape în evoluţia structurilor organizatorice ale activităţii de marketing. Factori de influenţă asupra organizării compartimentului de marketing. Problematica organizării activităţii de marketing. Atribuţii ale compartimentului de marketing. Posibilităţi de încadrare a compartimentului de marketing în organigrama întreprinderii. Organizarea internă a compartimentului de marketing. după criteriul funcţiilor, după criteriul produselor, după criteriul clienţilor, după criteriul teritorial, organizarea combinată, organizarea de tip matricial.
Marketingul serviciilor
Serviciile-domeniu specializat al marketingului
Natura şi caracteristicile serviciilor. Clasificarea serviciilor. Convergenţe şi divergenţe între ofertele de bunuri şi servicii. Rolul social-economic al serviciilor.
Particularităţi de conţinut ale marketingului serviciilor
Condiţiile apariţiei şi dezvoltării marketingului serviciilor. Separarea, delimitarea şi specializarea marketingului serviciilor. Limitele aplicării marketingului în domeniul serviciilor.
Mediul de marketing al întreprinderii de servicii
Principiile studierii mediului de marketing al întreprinderii de servicii. Particularităţile relaţiilor de piaţă a întreprinderii prestatoare de servicii.
Piaţa întreprinderii de servicii
Conţinutul pieţei întreprinderii de servicii: caracteristicile ofertei şi cererii de servicii.
Cercetarea dimensiunilor cantitative şi a structurilor pieţei întreprinderii de servicii. Strategii de piaţă.
Comportamentul consumatorului de servicii
Definirea comportamentului consumatorului de servicii. Principi de studiere a comportamentului consumatorului de servicii. Fazele procesului de cumpărare a unui serviciu.
Conceptul de serviciu – produs şi coordonate ale calităţii serviciilor
Componentele serviciului global şi percepţia atributelor serviciului. Decizii de serviciu – produs. Dezvoltarea şi poziţionarea serviciului nou. Definirea şi cercetarea de marketing a calităţii serviciului. Managementul calităţii totale. Strategii de marketing în domeniul calităţii serviciului. Eliminarea serviciului de pe piaţă.
Politica asigurării accesibilităţii serviciilor pentru consumatori
Importanţa asigurării accesibilităţii serviciului. Domeniile decizionale în politica de plasament. Determinanţii alternativelor strategice de asigurare a accesibilităţii serviciului. Alternative şi metode de luare a deciziei pentru localizarea prestării serviciului. Elementele acordului de distribuţie a serviciilor prin franşiză. Deciziile referitoare la achitarea plăţii pentru serviciu. Strategii de distribuţie a serviciilor.
Politici de promovare a serviciilor şi de fidelizare a clienţilor
Particularităţile promovării serviciilor. Etapele planificării procesului de comunicare. Conceptul de mix promoţional. Fundamentarea strategiei promoţionale. Conceptul de fidelitate (loialitate) a clientelei. Tipologia loialiştilor. Elaborarea şi promovarea programelor de loialitate.
Politica de preţ a întreprinderii de servicii
Diferenţe în abordarea preţurilor la servicii. Demersul elaborării politicii de preţuri.
Politica de Personal ca element al mixului de marketing al întreprinderii
Conţinutul politicii de personal ca element al mixului de marketing al întreprinderii. Strategii de stimulare a implicaţiilor personalului.
Aspecte ale activităţii de marketing internaţional în sfera serviciilor
Tranzacţii internaţionale cu servicii: conţinut, caracteristici, evoluţii, tendinţe. Particularităţile mediului de marketing internaţional în sfera serviciilor. Politici de marketing internaţional în sfera serviciilor
Cercetări avansate de marketing
Conţinutul, scopurile şi direcţiile principale de cercetare în marketing: Noţiunea şi conţinutul cercetărilor de marketing, Scopurile şi direcţiile principale de cercetare în marketing.
Procedura efectuării cercetării de marketing. Identificarea problemei şi stabilirea obiectivelor cercetării: evaluarea necesităţii cercetării de marketing; identificarea problemei; formularea obiectivelor cercetării de marketing. Elaborarea planului cercetării: selectarea metodei de cercetare; determinarea tipului de informaţii şi a surselor de obţinere a datelor; selectarea metodei de cercetare; selectarea instrumentelor necesare pentru culegerea datelor; elaborarea planului de eşantionare şi determinarea mărimii eşantionului. Realizarea planului cercetării: culegerea datelor, prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor. Elaborarea concluziilor şi prezentarea raportului despre rezultatele cercetării.
Studierea mediului extern de marketing al întreprinderii
Factorii care caracterizează mediul extern de marketing al întreprinderii: mediul social - demografic; mediul economic; mediul politic; mediul juridic; mediul tehnologic; mediul cultural; mediul ecologic.
Studierea pieţei
Studierea cererii de piaţă: noţiune de cerere de piaţă; tipurile de cerere de piaţă şi determinarea lor (cererea primară, potenţialul pieţei, cerea curentă de piaţă). Metodele de bază de studiere a pieţelor: analiza informaţiei secundare; studierea motivelor şi comportamentului consumatorului, studierea produselor.
Studierea comportamentului consumatorului
Direcţii principale de cercetare a comportamentului consumatorilor: studierea atitudinilor; studierea gradului de satisfacere a cerinţelor consumatorului; studierea intenţiilor consumatorilor; studierea procedurii de luare a deciziei de cumpărare de către consumatori. Determinarea structurii centrului de achiziţie. Studierea comportamentului consumatorului în procesul cumpărării şi după cumpărare. Studierea motivelor de cumpărare .
Studierea produsului
Testarea conceptelor de produse noi. Testarea de piaţă a produselor noi. Evaluarea puterii mărcii. Studiul competitivităţii produselor.
Studierea concurenţilor
Studierea concurenţilor prioritari şi determinarea părţilor lor puternice şi slabe. Studierea competitivităţii produselor şi a întreprinderilor şi a eficienţei activităţii de marketing.
Studierea preţurilor
Studierea preţurilor bazate pe valoarea percepută. Măsurarea sensibilităţii la preţ. Studierea elasticităţii cererii în funcţie de preţ. Schimbarea mărcii în favoarea preţului.
Studierea DISTRIBUŢIEI ŞI LOGISTICII
Studii de proiectare a canalelelor de distribuţie: criterii de selectare şi relaţii între membrii canalului. Studierea amplasării magazinului şi depozitului. Studii de planificare a rutei de transport.
Studierea activităţii DE PROMOVARE
Cercetări de fundamentare a strategiei de promovare şi publicitare. Pre-testarea şi post-testarea materialelor publicitare. Cercetarea promoţiilor. Cercetarea activităţii de relaţii cu publicul.
Prognozarea în cercetările de marketing
Conţinutul şi rolul prognozării în cercetările de marketing. Metodele calitative de prognozare în marketing. Metodele cantitative de prognozare în marketing.
METODE AVANSATE de ANALIZĂ A DATELOR
Testarea ipotezelor statistice. Testele parametrice şi neparametrice. Analiza dispersională (ANOVA) şi cercetarea pe bază de experiment de marketing. Analiza regresională şi corelaţională. Analiza discriminantă.
marketing agroalimentar
CONCEPTUL DE AGROMARKETING
Rolul şi importanţa agromarketingului în condiţiile trecerii spre o economie de piaţă. Sistemul de agromarketing. Caracteristicile şi funcţiile sistemului de agromarketing
PIAŢA PRODUSELOR AGRICOLE
Cererea şi oferta de produse agricole. Cunoaşterea pieţei agroalimentare. Diversitatea pieţelor agroalimentare şi operatorilor ei. Piaţa produselor agricole secundare. Strategiile marketingului agroalimentar
REFORMA AGRARĂ ŞI RELANSAREA AGRICULTURII REPUBLICII MOLDOVA
Rolul sectorului agroalimentar în economia naţională a Republicii Moldova. Reforma funciară. Priorităţile de dezvoltare a agriculturii Moldovei în următorul deceniu. Formarea relaţiilor de piaţă în sectorul agriculturii.
CALITATEA ŞI COMETITIVITATEA PE PIAŢĂ A PRODUSELOR AGROALIMENTARE
Noţiune de calitate a produselor agroalimentare. Clasificarea produselor agricole şi valorificarea acestora. Factorii de influenţă a calităţii produselor agroalimentare. Indicatorii de calitate a produselor agroalimentare
SISTEMUL INFORMAŢIONAL ŞI DE DECIZIE ÎN ACTIVITATEA DE AGROMARKETING
Structura informaţiilor privind activitatea de marketing în agricultură. Sistemul decizional în activitatea de agromarketing
METODE ŞI TEHNICI IN AGROMARKETING
Caracteristica metodelor statistice aplicate în agromarketing. Formularea modelelor în agromarketing. Metodele interogării. Metodele de determinare a factorului sezonier în agromarketing
PROGRAMAREA ÎN ACTIVITĂŢILE DE AGROMARKETING
Programele de agromarketing. Conţinutul şi fundamentarea planului de marketing a producţiei
agroalimentare. Contractarea produselor agroalimentare
APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ ÎN AGRICULTURĂ
Caracteristica şi structura circuitului de aprovizionare a producătorilor agricoli cu utilaje, piese de schimb şi substanţe chimice. Organizarea transportului resurselor materiale. Recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea materialelor rezultate din activităţile desfăşurate în agricultură.
CIRCUITUL DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE ÎN CADRUL PIEŢEI
Etapele circuitului de valorificare a produselor cerealiere. Etapele circuitului de valorificare a produselor horticole. Etapele circuitului de valorificare a produselor animaliere. Etapele circuitului de valorificare a produselor agricole secundare
REŢEAUA UNITĂŢILOR DE VALORIFICARE ŞI BAZA TEHNICO-MATERIALĂ NECESARĂ
Reţeaua întreprinderilor pentru valorificarea cerealelor, leguminoaselor, boabe şi seminţe oleaginoase. Reţeaua întreprinderilor pentru valorificarea produselor culturilor tehnice de plante medicinale. Reţeaua întreprinderilor pentru valorificarea produselor horticole şi animaliere
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
Caracteristicile comerţului cu produse agroalimentare. Desfacerea cu amănuntul a produselor agroalimentare. Vânzarea directă a produselor agroalimentare de către producătorii agricoli. Structura cheltuielilor în activitatea de comercializare
POLITICA PRODUSELOR AGROALIMENTARE ŞI PREŢURILOR ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL
Activităţile de export a produselor agroalimentare. Politica produselor de export. Politica preţurilor în activităţile de export
Marketing internaţional
Conceptul de marketing internaţional
Esenţa conceptului de marketing internaţional. Motivaţia, obiectivele şi sarcinile implicării companiilor în marketingul internaţional. Forme de pătrundere pe pieţele internaţionale. Riscurile caracteristice activităţii de marketing internaţional
Evaluarea mediului în marketingul internaţional
Conţinutul şi rolul mediului de marketing internaţional. Tendinţele actuale de evoluţie ale macromediului de marketing. Mediul economic în marketingul internaţional. Mediul socio-cultural internaţional. Mediul politico-instituţional internaţional
Cercetarea în marketingul internaţional
Conţinutul, specificul, obiectivele şi domeniile investigaţiilor de marketing. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor în marketingul internaţional. Sursele de informare şi documentare în realizarea cercetărilor de marketing internaţional. Tehnici şi metode de cercetare cu aplicabilitate în sfera marketingului internaţional.
Studierea pieţelor internaţionale şi aprecierea potenţialului acestora
Principalii subiecţi supuşi investigării în cadrul pieţelor externe. Aprecierea potenţialului pieţelor externe şi alegerea strategiilor de marketing
Segmentarea pieţelor internaţionale
Esenţa, conţinutul şi criteriile de segmentare ale pieţelor internaţionale. Condiţiile unei segmentări eficiente. Strategii de segmentare şi poziţionare în cadrul pieţelor internaţionale
Cercetarea comportamentului consumatorilor pe pieţele externe
Noi segmente de consumatori şi rolul lor în realizarea activităţii de marketing internaţional al companiilor. Analiza cumpărătorilor internaţionali. Procesul de luare a deciziei şi factorii de influenţă.
Politica de produs în marketingul internaţional
Conţinutul şi particularităţile politicii de produs internaţional. Standardizarea sau adaptarea produselor şi factorii ce le condiţionează. Ciclul de viaţă al produsului în marketingul internaţional. Procesul de lansare a produselor noi pe pieţele externe. Analiza componentelor produsului internaţional
Politica de distribuţie în marketingul internaţional
Conţinutul şi particularităţile politicii de distribuţie în marketingul internaţional. Tendinţe mondiale în sistemele de distribuţie. Structura canalelor de distribuţie. Tipologia intermediarilor. Alegerea canalelor de distribuţie. Gestiunea activităţii intermediarilor. Particularităţile logisticii în marketingul internaţional
Politica de promovare în marketingul internaţional
Conţinutul, obiectivele şi particularităţile activităţilor promoţionale pe pieţele externe. Reclama ca componentă a sub-mixului promoţional. Activităţi de stimulare a vânzărilor. Vânzări personale. Relaţii cu publicul. Elaborarea şi realizarea strategiei de promovare în marketingul internaţional. Tipologia strategiilor.
Politica de preţ în marketingul internaţional
Esenţa, particularităţile şi obiectivele politicii de preţ în marketingul internaţional. Factorii ce determină formarea preţurilor. Metodele de determinare a preţurilor în marketingul internaţional. Tipologia strategiilor de preţ. Variaţii ale preţurilor.
Planificarea, organizarea şi controlul activităţii de marketing internaţional
Conţinutul şi metodele procesului de planificare în activitatea de marketing internaţional. Factorii cu influenţă asupra organizării activităţii de marketing internaţional. Tipologia structurilor organizatorice. Factorii care determină importanţa controlului în marketingul internaţional. Domeniile şi etapele procesului de control.
Marketing strategic
Concepţia marketingului strategic.
Tendinţele strategice de dezvoltare ale firmelor şi economiilor pe plan mondial. Necesitatea şi premisele apariţiei concepţiei marketingului strategic. Esenţa (definirea), conţinutul, rolul şi locul marketingului strategic in cadrul conducerii strategice a întreprinderii. Interdependenţele dintre principiile de dirijare a economiilor şi firmelor cu orientare de piaţă şi marketingul strategic. Interacţiunea dintre marketingul strategic şi marketingul operaţional. Particularităţile (caracteristicile) marketingului strategic.
Metodologia marketingului strategic: definirea misiunii firmei - analiza mediului ambiant şi a potenţialului de afaceri al acestuia –formularea obiectivelor strategice ale întreprinderii cu orientare de piaţă – elaborarea şi implementarea strategiei. Abordarea de marketing sistematică, integrativă, complexă, diferenţiată (structurată), funcţională, reproductivă, optimală, situaţională, stimulativă şi continuă a proceselor şi fenomenelor pieţei.
Mecanismul marketingului strategic - planificarea, organizarea şi controlul strategic de marketing.
Mecanismul marketingului strategic: procesele de planificare, implementare şi control ale planurilor de marketing. Planificarea - funcţie a conducerii întreprinderii. Conceptul planificării strategice de marketing – instrumentul principal de realizare al mecanismului marketingului strategic. Aspectele şi nivelurile planificării strategice de marketing. Etapele procesului planificării strategice de marketing. Identificarea domeniilor şi unităţilor strategice de activitate ( USA). Problemele definirii USA. Conţinutul şi structura planului de marketing - parte integrantă a planului de afaceri a întreprinderii.
Strategia - componentă esenţială a marketingului strategic. Nivelul conceptual al strategiilor. Tipologia strategiilor. Fundamentarea strategiilor de marketing la întreprindere.
Organizarea de marketing strategic. Controlul strategic de marketing. Sistemul şi tipurile de control. Procedee ale controlului de marketing strategic.
Analiza strategică de marketing a mediului ambiental şi a situaţiei întreprinderii. Concepte şi modele de analiza strategică. Analiza strategică şi rolul ei în managementul întreprinderii. Auditul de marketing intern şi extern. Analiza de marketing a macromediului global şi naţional, micromediului de piaţă al întreprinderii, mediului intern. Metode şi tehnici utilizate în analiza strategică de marketing. Analiza structurii pieţei şi intensităţii concurenţiale. Analiza concurenţei şi determinanţilor avantajelor concurenţiale. Analiza SWOT. Analiza potenţialului întreprinderii . Lanţul valoric al întreprinderii după M.Porter. Utilizarea benchmarkingului în analiza comparativă a întreprinderii şi concurenţei.. Portofoliul investiţional. Metode şi modele matriciale de analiză a portofoliului: modelele matriciale ale Grupului Consultativ Boston (BCG), General Electric/McKinsey, Igor Anssof, A.Little, modelele Hussey, M.Porter, PIMS, ABC, GAP, metode de analiză calitativă. Strategii de portofoliu.
Poziţia strategică a firmelor şi strategii privind avantajul competitiv.
Noţiuni generale despre concurenţă şi mediul competitiv. Poziţia concurenţială, comportamentul concurenţial activ, convenţional-pasiv şi combinat. Tipuri de întreprinderi în funcţie de poziţia concurenţială a acestora.
Modelele strategice „apărător” şi „atacant”. Strategiile de marketing aplicate de lideri, ,,şalangeri”, urmăritori şi de firmele mici pe piaţă.
Modelele mixului de marketing pentru întreprinderile lider, şalangeri, urmăritoare şi întreprinderile specializate (mici).
Poziţionarea strategică de marketing.
Conceptul de poziţionare. Procesul poziţionării strategice de marketing. Obiectivele poziţionării. Metodologia poziţionării produsului (mărcii). Alcătuirea hărţilor de poziţionare bi- şi multidimensionale. Strategii de poziţionare a produselor.
Poziţionarea întreprinderii. Criteriile utilizate în procesul poziţionării întreprinderii şi transpunerea grafică a acestora într-un spaţiu bi- sau multivectorial formând poligoane ale competitivităţii. Strategii de poziţionare a întreprinderii.
Poziţionarea pieţii în mediul concurenţial global. Procedee utilizate în procesul poziţionării pieţelor (trasarea profilului de piaţă), avantajele şi dezavantajele acestora. Criterii de poziţionarea a pieţii într-un spaţiu bidimensional de poziţionare. Procedee de poziţionare bazate pe matricea tridimensională de portofoliu, matricea General Electric.
Strategii de produs
Planificarea strategică a politicii de produs ţinând seamă de dimensiunile gamei sortimentale şi nivelele produsului. Tipurile politicii de produs: concentrică, orizontală şi conglomerată. Strategii de produs: strategia unificării produselor, strategia diversificării convergente şi strategia diversificării divergente; strategiile inovării, modernizării şi eliminării produselor.
Strategii de preţ
Planificarea strategică a politicii de preţ. Analiza curbei experienţei. Stabilirea preţurilor prin retrogradare. Strategiile de preţ: strategia reducerii comutative preţurilor, strategiile preţurilor extrasezoniere, situaţionale, diferenţiate şi unificate, strategia preţurilor „umbrelă”, magice, psihologice nerontungite.
Strategii de distribuţie.
Planificarea strategică a politicii de distribuţie. Strategia de distribuţie directă, avantajele şi dezavantajele acesteia. Strategia de distribuţie prin intermediari: distribuţia exclusivă, selectivă şi intensivă. Avantajele şi dezavantaje acestora. Planificarea strategică a logisticii. Strategiile logisticii: ciclică, interaptivă şi combinată.
Strategii comunicaţionale.
Planificarea strategică a politicii comunicaţionale. Obiectivele activităţii comunicaţionale. Mijloace şi suporturi comunicaţionale. Procesul elaborării strategiei comunicaţionale. Strategiile de promovare pull şi push, strategia de promovare de susţinere, strategiile intensivă şi extensivă de promovare. Strategia de promovare fluctuantă.
Strategia marketingului global.
Definirea pieţei globale. Necesitatea şi obiectivele abordării de către firme pieţelor globale. Procesul elaborării strategiei de marketing global. Modalităţi de pătrundere a firmelor pe pieţele externe. Strategii de marketing global.
LOGISTICĂ
Conţinutul şi componentele logisticii. Conceptul de logistică. Definiţii generale ale logisticii. Evoluţia istorică a logisticii. Factorii motori ai apariţiei şi evoluţiei logisticii. Tipurile de bază ale activităţii logistice. Mixul activităţilor logistice: activităţile de bază şi activităţile de susţinere. Relaţiile dintre marketing şi logistică: relaţiile dintre logistică şi produs; relaţiile dintre logistică şi preţ; relaţiile dintre logistică şi promovare; relaţiile dintre logistică şi distribuţie. Logistica integrată şi lanţul de aprovizionare – livrare.
Servirea clienţilor. Conceptul de servire a clienţilor. Elementele servirii clienţilor: elementele pre-tranzacţionale; elementele tranzacţionale; elementele post – tranzacţionale. Măsurarea nivelului de servire. Componentele majore ale servirii clienţilor: disponibilitatea produselor în stoc; durata ciclului comenzii; retragerea produselor de pe piaţă. Importanţa servirii clienţilor: impactul asupra vânzărilor şi impactul asupra profitului firmei. Strategiile de servire logistică a clienţilor.
Cumpărarea mărfurilor. Conceptul de cumpărare. Obiectivele cumpărării. Aprovizionarea centralizată şi descentralizată. Sursele de cumpărare. Strategii logistice referitoare la sursele de cumpărare. Relaţiile dintre vânzător şi cumpărător. Identificarea, evaluarea şi selectarea furnizorilor. Managementul bazei de furnizori.
Transportul mărfurilor. Locul şi rolul transportului în activitatea economică. Principalele părţi participante la tranzacţiile de transport. Structura costurilor de transport. Măsurarea costurilor şi stabilirea performanţelor în transport. Modurile de transport şi caracteristicile lor: transportul feroviar; transportul rutier; transportul pe apă; transportul aerian; transportul prin conducte. Transportul intermodal. Decizii referitoare la transportul de mărfuri. Evaluarea şi selecţia transportatorilor. Condiţiile de livrare INCOTERMS. Politica europeană în domeniul transporturilor şi impactul asupra logisticii.
Stocurile de mărfuri. Importanţa stocurilor în cadrul sistemei logistice. Tipologia stocurilor. Costurile generate de stocuri. Planificarea stocurilor: planificarea în condiţii de certitudine; planificarea în condiţii de incertitudine. Controlul stocurilor: controlul continuu şi controlul periodic; controlul agregat al stocurilor. Metode de gestiune a stocurilor: metoda JIT; metoda MRP; metoda DRP; metoda ABC etc.
Depozitarea mărfurilor. Conceptul de depozitare şi evoluţia lui în timp. Rolul şi funcţiile depozitelor. Topologia depozitelor: depozite private, depozite publice şi depozite contractuale. Metode de amplasare a depozitelor: metode de amplasare a unui singur depozit; metode de amplasare a mai multor depozite. Aranjarea mărfurilor în depozit.
Logistica procesului de producţie. Noţiuni generale privind logistica procesului de producţie. Sistema „de împingere” utilizată în gestiunea fluxurilor de materiale. Sistema „de tragere” utilizată în gestiunea fluxurilor de materiale.
Logistica informaţională. Conţinutul, scopul şi funcţiile sistemului informaţional logistic. Fluxurile informaţionale în cadrul sistemului informaţional logistic. Tipurile de sisteme informaţionale utilizate în logistică.
Organizarea activităţilor logistice. Evoluţia structurilor organizatorice. Factorii de influenţă. Schimbările înregistrate în organizarea logistică: principalele stadii ale evoluţiei organizării logistice, stadiile de agregare funcţională, stadiile de agregare a proceselor. Restructurare şi reengineering.
Bibliografie:
1. Belostecinic, Grigore. Metode şi tehnici de scalare în cercetările de marketing / ASEM. - Chişinău : Editura A.S.E.M., 2008.- 81 p.
2. Balaure Virgil. Marketing. Bucureşti, Uranus 2000. – 575 p.
3. Dieter J.G. Schnieder. Marketingul tehnologiilor. – Bucureşti, editura Economica, 2005. – 366 p.
4. Brunh M., Orientarea spre clienţi. Temelia afacerii de succes, Bucureşti: Editura economică, 2001.
5. Carmen Bălan „Logistica”, Bucureşti 2004.
6. Datculescu Petre. Cercetarea de marketing. Brandbuilders, Bucureşti, 2006. – 672 p.
7. Gherasim Toader, Gherasim Adrian, Cercetări de marketing, Editura economică, Bucureşti, 2003.
8. Olteanu Valerica, Epure Manuela, Cercetări de marketing, Fundaţia „România de mâine”, Bucureşti, 2004.
9. Paina Nicoale, Pop Marius, Cercetări de marketing, Presa universitară clujană, Cluj-Napoca, 1997.
10. Cetină I. Marketingul competitive în sectorul serviciilor, Bucureşti: Teora, 2001.
11. Djems Stock, Duglas Lambert „Стратегическое управление логистикой”, Москва 2005.
12. Dumitrescu L., Marketingul Serviciilor, Sibiu: IMAGO, 1998.
13. Frank Bradley , Marketing inernaţional, Bucureşti, Teora, 2001.
14. Jivan A., Economia sectorului terţiar, Timişoara:SEDONA, 1998.
15. Kotler Ph. Managementul marketingului, Bucureşti, Teora, 2005, 1004 p.
16. Macolm McDonald - „Marketing strategic”. Traducere din limba engleză. Editura Codecs Bucureşti 2000.
17. Philip Kotler, Gary Armstrong. Principles of Marketing. 14th ed., Pearson Education Inc, 2012, 613 p.
18. Jack Trout, Steve Rivkin. Noua poziţionare. Bucureşti, Brandbuilders, 2008, 208 p.
19. Peter Baily, David Farmer, David Jessop, David Jones. Principiile şi managementul achiziţiilor. Chişinău, Editura ARC, 2004, 511 p.
20. Malhotra Naresh. Marketing research, Prentice Hall, 2007.
21. Michaelson G, Steven W. Sun Tzu. Strategii de marketing: 12 principii esenţiale pentru câştigarea bătăliei de atragere a clienţilor. - Bucureşti : Brandbuilders, 2006.- 272 p.
22. Mirela Stoian. Agromarketing, Editura ASE, Bucuresti, Editia a II-a, 2003.
23. Moutinho, Luiz. Analiza cantitativă în managementul marketingului / Luiz Moutinho, Mark Goode, Fiona Davies. - Chişinău : TEHNICA-INFO, 2005.- 338 p.
24. Nicolescu, Luminiţa. International marketing. - Bucureşti : Editura A.S.E., 2005.- 375 p.
25. Olteanu V., Cetină I. Marketingul Serviciilor, Bucureşti: Marketer,1994 .
26. P.Kotler, G.Armstrong, J.Saunders, V.Wong. Principiile marketingului/– ed. Europeană. – Bucureşti: Teora, 2001, 1135 p.
27. Patriche Dumitru, Marketing industrial, Bucureşti, ed. „Expres”, 1994, 296p.
28. Petrovici S., Belostecinic Gr. Marketing, Chişinău, ASEM, 1998, 380 p.
29. Pop. Nicolae Al. – „Marketing strategic”, Editura Economică, Bucureşti ,2000.
30. Sasu, Constantin. Marketing internaţional. - ed. a 3-a rev., şi adăug.. - Iaşi: POLIROM, 2005.- 390 p.
31. Subhash C. Jain – „Marketing Planning & Strategy” 5th Edition, by South-Western College Publishing, 1997.
32. Turcov Elena „Tehnologiile comerciale şi logistica”, Chişinău 2005.
33. Zaharia Răzvan (coordonator) – „Marketing strategic. Suport de curs”, Editura A.S.E. Bucureşti, 2002.
34. А. Гаджинский „Логистика”, Москва 2006.
35. А. Гаджинский „Практикум по логистику”, Москва 2008.
36. Беквит, Гарри. Четыре ключа к маркетингу услуг. - 2-e изд. - Москва : Альпина Бизнес Бук, 2005.- 223 c.
37. Божук, Светлана Геннадьевна. Маркетинговые исследования: основные концепции и методы. – СПб.: Вектор, 2005.- 280 с.
38. Винкельманн, Петер. Maркетинг и сбыт. Oсновы ориентированного на рынок управления компанией. - Moсква : Издат. дом Гребенникова, 2006.- 665 с.
39. Власова, Maрина Львовна. Социологические методы в маркетинговых исследованиях : учеб.пособие. - Москва : Издат. дом ГУ ВШЭ, 2005.-710 с.
40. Гайдаенко, Татьяна Альбертовна. Маркетинговое управление. Принципы управленческих решений и российская практика. - 2-e изд., перераб. и доп. - Москва : Эксмо ; Мирбис, 2006.- 496 с. - (Полный курс МБА).
41. Голиков, Eвгений Александрович. Maркетинг и логистика: учеб. пособие. - Moсква : Академический Проект, 2006.- 446 с.
42. Горяев И.П. Основы маркетинга в агропромышленном комплексе. Издательство Академия, Москва, 2004, 220 с.
43. Дебелак, Дон. Планирование в маркетинге: выигрышные стратегии для любого малого бизнеса. - Москва : ACT ; Астрель, 2006.- 432 с.
44. Карпова, Светлана Васильевна. Международный маркетинг : учеб. пособие для вузов. - 2-e изд., перераб. и доп. - Москва : Экзамен, 2005.- 287 с.
45. Котлер Ф., Армстронг Г., Сондерс Дж., Вонг В., Основы маркетинга: Пер. с англ. – 2-е Европ.изд. . М.: Издательский дом «Вильямс», 2006.- 943 с
46. Кутлалиев Асхат, Попов Алексей. Эффективность рекламы, Москва 2006. – 416 с.
47. Лавлок, Кристофер. Маркетинг услуг: персонал, технологии, стратегии. - 4-e изд. - Москва : Издат. дом "Вильямс", 2005.-1008 с.
48. Малхотра, Нареш. Маркетинговые исследования. Практическое руководство. - 4-e изд. - Москва : Вильямс, 2007.-1200 с.. + CD-ROM.
49. Маркетинговая стратегия. Курс МБА : пер. с англ. / O. Уолкер-младший, Х. Бодж-младший, K. Ларье, Джу Маллинз. - Москва : Вершина, 2006.- 496 с.
50. Марков, A. П. Проектирование маркетинговых коммуникаций. Рекламные технологии. Связи с общественностью. Спонсорская деятельность : учеб. пособие / A. П. Марков. – Ростов-на-Дону : Феникс, 2006.-544 с.
51. Минетт Стив. Промышленный маркетинг, Москва, Издательский дом «Вильямс», 2003.203с.
52. Моргунов, Вячеслав Иванович. Международный маркетинг: учеб. пособие. - Москва : Издат.-торговая корпорация "Дашков и К", 2006.-152 с.
53. Ноздрева Р.Б. Современные аспекты международного маркетинга. М.: Московский государственный институт международных отношений. «Российская политическая энциклопедия» (РОССПЭН), 2004.
54. Сейфуллаева, Маиса Эмировна. Международный маркетинг. М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2004.
55. Синяева, И.М. Маркетинговые коммуникации: учебник / И. М. Синяева, С.В.Земляк, В.В.Синяев. - 2-e изд. - Москва : Издат.-торговая корпорация "Дашков и К", 2007.- 304 с.
56. Тулупова В.В. Теория и практика рекламы. Издательство Михайлова В.А., Санкт-Петербург, 2006. – 528с.
57. Уэбстер Ф. Основы промышленного маркетинга. - Москва : Издат. Дом Гребенникова, 2005.- 414 с.
58. Хейг, Паул. Маркетинговые исследования на практике: основные методы изучения рынка: пер.с англ / П. Хейг, Н. Хейг, K. Морган. - Днепропетровск: Balance business books, 2005.- 312 с.
59. Цыпкин Ю.А., Люкшинов А.Н., Пакулина А.А. Агромаркетинг, Издательство Мир, Москва, 2004, 240 с.
60. Ю. Неруш „Логистика”, Москва 2006.
61. George Whalin. Succesul în vânzările cu amănuntul. Bucureşti, Brandbuilders, 2006, 271 p.
62. Nicolae Istudor, Raluca Andreea Ion, Mircea Marian Mitroi. Logistica întreprinderilor agroalimentare. Bucureşti, Editura ASE, 2006, - 173 p.
63. Şerban Raicu. Sisteme de transport. Bucureşti, Editura AGIR, 2008, 484 p.
64. В. В. Дыбская, Е. И. Зайцев, В. И. Сергеев, А. Н. Стерлигова. Логистика (Полный курс МБА), Москва, Издательство Эксмо, 2011, - 944 с.
65. И. И. Кретов, К. В. Садченко. Логистика во внешнеторговой деятельности, Москва, Издательство Дело и Сервис, 2006, - 250 с.
66. Джон Шрайбфедер. Эффективное управление запасами. Москва, Издательство Альпина Бизнес Букс, 2005, - 302 с.
67. Джеймс Вумерк, Дэниел Джонс. Бережливое производство. Москва, Издательство Альпина Бизнес Букс, 2008, - 470 с.
68. Джеймс Вумерк, Дэниел Джонс. Бережливое обеспечение. Москва, Издательство Альпина Бизнес Букс, 2006, - 264 с.
[pic]
i. Introducere
Specialitatea „Finanţe” este un domeniu al ştiinţei economice care cercetează fluxurile financiare şi monetare prin elaborarea şi aplicarea metodelor contemporane de cercetare şi gestiune a acestora; prin cunoaşterea profundă a legislaţiei în vigoare şi utilizarea noilor tehnologii informaţionale în atingerea scopului dezvoltări economice durabile. La baza cercetării domeniului financiar şi monetar se află abordarea sistemică cu un pronunţat caracter interdisciplinar bazat pe principiile metodologiilor moderne şi diversitatea metodelor de cercetare.
Examenul de doctorat la specialitate are menirea de a consolida cunoştinţele şi competenţele şi abilităţile fundamentale şi aplicative ale doctoranzilor în domeniul Finanţe.
Subiectele selectate pentru examinare îmbină elemente ale cunoştinţelor deja acumulate pe parcursul formării abilităţilor de cercetare a doctorandului, şi presupun un grad avansat de prezentare teoretică a subiectelor propuse, prin îmbinare cu o profundă cunoaştere a principiilor de reglementare şi supraveghere a finanţelor publice, activităţii bancare, activităţii antreprenoriale, pieţei asigurărilor, pieţei valorilor mobiliare. Pe parcursul examenului doctorandul trebuie să dea dovadă de următoarele abilităţi şi competenţe:
• cunoaşterea profundă a fundamentelor teoretice ale proceselor şi fenomenelor economice, atât prin prisma teoriilor tradiţionale, precum şi a conceptelor moderne;
• cunoaşterea metodelor, tehnicilor, proceselor de investigare şi fundamentare a proceselor şi fenomenelor economice;
• transcenderea de la general la particular, de la simplu la compus;
• analiza şi formularea complexă şi coerentă a ideii economice;
• dezvoltarea conceptelor şi identificarea noilor corelaţii şi tendinţe în evoluţia fenomenelor financiare;
• elaborarea metodologiilor ştiinţifice de implementare a rezultatelor cercetării;
• demonstrarea capacităţii de inovare ştiinţifică şi de aplicare a metodelor de cercetare ştiinţifică;
• elaborarea proiectelor de cercetare, studiilor complexe de fezabilitate, fundamentarea tehnico-economică a problemelor din domeniul financiar.
II. CONŢINUTUL COMPARTIMENTELOR
1. Subiecte de examinare cu caracter fundamental
1. Strategii de politică monetară: esenţă, conţinut, tipuri; strategii directe şi indirecte de politică monetară.
2. Gestiunea riscurilor bancare: esenţa şi clasificarea riscurilor bancare; esenţa şi conţinutul managementului riscurilor în bănci; gestiunea riscurilor operaţionale, financiare, de piaţă etc.
3. Gestiunea cursului valutar: esenţă şi conţinut; politica şi regimul valutar în cadrul gestiunii cursului valutar; riscul valutar.
4. Strategii pe piaţa valutară: esenţă, conţinut, tipuri; strategii bazate pe contractele futures cu valute; strategii bazate pe contractele de opţiune cu valutele; directe şi indirecte de politică monetară; gestiunea portofoliilor valutare; inovaţii financiare pe piaţa valutară.
5. Specificul intermedierii financiare a băncii. Funcţiile băncii, redate prin prisma operaţiunilor bancare. Operaţiunile active şi pasive ale băncii. Gestiunea băncii prin prisma corelării activelor cu pasivele bancare.
6. Impactul investiţiilor asupra dezvoltării economice şi eficienţa economică a investiţiilor: climatul investiţional; atractivitatea investiţională; riscul investiţional; riscul de ţară; climatul investiţional şi imaginea investiţională a Republicii Moldova; fluxul de investiţii în economia autohtonă; impactul investiţiilor asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova; tendinţe în evoluţia investiţiilor la nivel internaţional; politici internaţionale privind investiţiile străine directe; politici de promovare şi de atragere a investiţiilor străine în economia Republicii Moldova; eficienţa economică a investiţiilor; metodologii de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor; conţinutul şi semnificaţia indicatorilor dinamici de estimare a eficienţei economice a investiţiilor.
7. Investitorii instituţionali şi tendinţe manifestate pe piaţa de capital globală şi cea naţională: principalele tendinţe ale pieţei de capital globale; tendinţe manifestate pe piaţa de capital a Republicii Moldova; intermediarii financiari pe piaţa de capital; investitori instituţionali internaţionali; practici internaţionale şi naţionale privind activitatea companiilor de asigurări; a fondurilor de investiţii; a fondurilor de pensii private şi a altor instituţii financiare ca investitori instituţionali.
8. Guvernarea corporativă: scopuri, principii, efecte; modele de guvernare corporativă şi bunele practici; rolul guvernării corporative în atragerea investiţiilor; modelul şi probleme privind guvernarea corporativă eficientă în Republica Moldova.
9. Rentabilitatea şi riscul portofoliului de valori mobiliare. Strategii de gestiune a portofoliului: rentabilitatea investiţională; dimensionarea rentabilităţii titlului financiar şi a portofoliului de valori mobiliare; riscul investiţional; dimensionarea riscului titlului financiar; dimensionarea riscului portofoliului de valori mobiliare; gestiunea portofoliului de valori mobiliare; strategii pasive de gestiune a portofoliilor de obligaţiuni şi acţiuni; strategii active de gestiune a portofoliului de acţiuni şi obligaţiuni.
10. Mecanismul formării preţurilor în practica internaţională şi naţională: metodologia determinării preţurilor utilizată în practica internaţională; metodologia determinării preţurilor în cadrul unităţilor economice autohtone; caracteristica generală a sistemului de preţuri în Republica Moldova; instrumente de intervenţie a organelor de stat în domeniul preţurilor şi concurenţei utilizate în practica internaţională şi autohtonă.
11. Încadrarea politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare în politicile macroeconomice ale statului: conţinutul, sarcinile şi scopurile politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare publice; instrumente şi pîrghii de promovare; particularităţi de implementare în Republica Moldova la etapa actuală; corelarea politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare cu politicile macroeconomice ale statului.
12. Bugetul de stat: funcţii şi principii bugetare. Sistemul bugetar: concept, tipurile sistemelor bugetare şi particularităţi în RM. Politica bugetar – fiscală a statului: scopurile şi instrumentele, caracteristica generală a componentelor.
13. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Legislaţia fiscală în R. Moldova. Structura şi organele fiscale. Sistemul de impozite al R. Moldova şi contribuţia la constituirea veniturilor publice.
14. Politica financiară a întreprinderii: conţinut, obiective. Capitalul întreprinderii: concept, forme de manifestare, nevoia de capital, factorii obiectivi care determină mărimea capitalurilor la nivel de întreprindere; criterii de optimizare a structurii financiare, efectul de levier financiar.
15. Piaţa asigurărilor şi modalităţile de supraveghere a activităţii de asigurare: noţiunea şi elementele pieţii asigurărilor, analiza indicatorilor ce caracterizează piaţa asigurărilor, cercetarea şi strategiile de marketing în asigurări, autoritatea de supraveghere a asigurărilor.
2. Subiecte de examinare cu caracter avansat în domeniul de cercetare
2.1. Politici şi activităţi monetare
1. Strategii de politică monetară: Strategia bazată pe ţintirea cursului valutar. Strategia bazată pe ţintirea agregatelor monetare. Strategia bazată pe ţintirea ratei dobânzii. Strategia bazată pe o ancoră nominală implicită. Strategii bazate pe ţintirea directă a inflaţiei. Strategiile de politică monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei.
2. Instrumente de politică monetară: instrumentele directe şi indirecte utilizate în condiţiile conjuncturii economice actuale. Instrumentele politicii monetare utilizate de Banca Naţională a Moldovei.
3. Strategii financiare ale băncilor: esenţă, obiective, activităţi, performanţe. Gestiunea performanţelor în băncile din Republica Moldova.
4. Evaluarea performanţelor bancare: esenţă, indicatori, metode. Sisteme de evaluare a raiting-ului băncilor. Evaluarea performanţelor băncilor din Republica Moldova.
5. Riscurile în activitatea instituţiilor financiare din domeniul monedei şi creditului: tipuri de riscuri, factori generatori, efecte produse, influenţe asupra performanţelor; specificul riscurilor respective în Republica Moldova.
6. Marketingul bancar: esenţă, conţinut, organizare. Organizarea marketingului în băncile din Republica Moldova.
7. Auditul şi controlul intern în bancă: esenţă, conţinut, funcţii, organizare, misiune; auditul operaţiunilor, performanţelor etc. Organizarea auditului şi controlului intern în băncile din Republica Moldova.
8. Reglementarea bancară: esenţă, conţinut, scopuri, sarcini, organizare, bază normativă. Reglementarea activităţii băncilor în Republica Moldova.
9. Supravegherea bancară: esenţă, conţinut, scopuri, sarcini, organizare, bază normativă. Supravegherea activităţii băncilor în Republica Moldova.
10. Operaţiuni pe piaţa valutară: operaţiunile la vedere; operaţiunile la termen; operaţiuni de arbitraj valutar; headjing- ul valutar etc.; derivate valutare; instrumente financiare, inovaţii financiare. Operaţiunile pe piaţa valutară din Republica Moldova.
11. Managementul cursului valutar: managementul cursului valutar la macro-, mezo- şi micronivel. Gestiunea cursului valutar în Republica Moldova.
2.2. Investiţii şi pieţe de capital
1. Proiectul investiţional şi proiectarea investiţională: definiţia şi componente proiectului investiţional; tipologia proiectelor investiţionale; esenţa şi baza informaţională a proiectării investiţionale; documentaţia necesară realizării proiectului de investiţii; studiul de oportunitate, de prefezabilitate şi de fezabilitate a proiectului investiţional; componentele studiului de fezabilitate; bugetarea şi selectarea proiectelor de investiţii; elaborarea strategiei de investire a proiectelor de investiţii; metode de estimare a riscului investiţional în cadrul proiectării investiţionale.
2. Finanţarea investiţiilor şi costul capitalului: clasificarea surselor de finanţare a investiţiilor; sursele interne de finanţare a investiţiilor la nivelul microeconomic şi la nivelul macroeconomic; surse externe de finanţare a investiţiilor la nivelul microeconomic şi la macronivel; forme noi de finanţare a investiţiilor; particularităţile finanţării investiţiilor în ramurile economiei naţionale; costul specific al surselor interne de finanţare a investiţiilor; costurile specifice ale surselor externe de finanţare a investiţiilor; costul de oportunitate a capitalului; estimarea costului mediu ponderat al capitalului investit (WACC); costul marginal al capitalului; structura optimă a capitalului investit.
3. Impactul factorului timp asupra fluxurilor de numerar generate de proiectele investiţionale: efortul investiţional şi efectele investiţionale, identificarea fluxurilor de numerar nete; cuantificarea factorului timp în analiza fluxurilor de numerar, conţinutul şi necesitatea actualizării, procedeul de compunere şi discontare a valorilor fluxurilor de numerar; noţiunea de anuitate, tipuri de anuităţi, valoarea prezentă şi valoarea viitoare a anuităţii.
4. Investiţiile internaţionale şi efectele acestora: conceptul investiţiilor internaţionale, tipologia şi formele investiţiilor internaţionale; elementele definitorii ale investiţiilor internaţionale; participanţi la fluxurile de investiţii internaţionale; motivaţiile deciziei de a investi în străinătate; impactul ISD asupra economiilor ţărilor-gazdă (efecte asupra balanţei de plăţi externe, stocului de active şi resurse, pieţei muncii, agenţilor economici locali) şi efectele ISD asupra economiilor ţărilor de origine ale investitorilor; riscuri asociate investiţiilor internaţionale; gestionarea riscului în investiţiile internaţionale.
5. Evaluarea acţiunilor: particularităţi ale evaluării acţiunilor; metode de estimare a acţiunilor: modelul clasic de evaluare a acţiunilor simple; evaluarea acţiunilor cu o rata constată de creştere a dividendelor; evaluarea acţiunilor cu o rată de creştere supranormală; evaluarea acţiunilor preferenţiale; evaluarea acţiunilor cotate la bursă etc.; evaluarea acţiunilor cu ajutorul coeficienţilor financiari.
6. Evaluarea obligaţiunilor: particularităţi ale evaluării obligaţiunilor; modele de determinare a profitabilităţii şi de evaluare a diferitelor tipuri de obligaţiuni; relaţii specifice în evaluarea obligaţiunilor; durata şi senzitivitatea obligaţiunii.
7. Estimarea valorilor mobiliare în Republica Moldova: activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele; metode de estimare a valorilor mobiliare (metoda fluxurilor financiare; metoda de piaţă; metoda activelor la valoarea de piaţă).
8. Valorile mobiliare şi aspecte privind utilizarea acestora pe piaţa de capital autohtonă: utilizarea valorilor mobiliare primare de proprietate şi de creanţă; acţiunile şi obligaţiunile (tipologia; caracteristicile fundamentale; drepturile generate); utilizarea instrumentelor financiare derivate: contractele „futures”; contractele „options”; contracte options; contracte SWAP; baza legislativă privind valorile mobiliare în R. Moldova; posibilităţi şi impedimente privind extinderea ariei de utilizare a valorilor mobiliare primare de proprietate, de creanţă şi a instrumentelor financiare derivate în R. Moldova.
9. Tranzacţii cu valori mobiliare efectuate de societăţile pe acţiuni din Republica Moldova: tranzacţii de proporţii; tranzacţii cu conflict de interese; posibilităţi privind extinderea instrumentelor financiare tranzacţionate.
10. Protecţia investitorilor pe piaţa de capital a Republicii Moldova: prevederile legii R. Moldova privind piaţa de capital; cerinţe faţă de dezvăluirea informaţiei; abuzul pe piaţa de capital (informaţiile privilegiate; manipulările pe piaţă; obligaţiile societăţilor de investiţii privind abuzurile pe piaţă); fondul de compensare a investitorilor (mijloacele fondului; achitarea şi exceptarea compensaţiilor); obligaţiile societăţilor de investiţii privind informarea clienţilor; clienţii profesionişti şi investitorii calificaţi; probleme şi impedimente privind protecţia investitorilor pe piaţa de capital.
11. Organizarea şi funcţionarea societăţilor de investiţii în Republica Moldova: prevederile legii R. Moldova privind piaţa de capital; tipologia serviciilor şi activităţilor societăţilor de investiţii; reglementarea serviciilor şi activităţilor de investiţii; cerinţe privind organizarea şi funcţionarea societăţilor de investiţii; protejarea intereselor clienţilor societăţilor de investiţii; drepturile societăţii de investiţii; cerinţe privind transparenţa şi integritatea pieţei, asigurate de societăţile de investiţii; probleme şi impedimente privind activitatea societăţilor de investiţii.
12. Infrastructura pieţei de capital în Republica Moldova: prevederile legii Republica Moldova privind piaţa de capital; operatorii de piaţă şi pieţele reglementate; regulile şi membrii pieţei reglementate; admiterea spre tranzacţionare pe pieţe reglementate a instrumentelor financiare şi a valorilor mobiliare corporative, valorilor mobiliare emise de Ministerul Finanţelor, de Banca Naţională a Moldovei, de autorităţile administraţiei publice locale şi de organismele internaţionale cu caracter public; sistemele multilaterale de tranzacţionare; depozitarul central şi societăţile de registru; probleme şi impedimente privind formarea infrastructurii pieţei de capital.
13. Politicile investiţionale - tendinţe pe plan naţional şi internaţional: politica investiţională în Republica Moldova la nivel macroeconomic, regional, de ramură, la nivel microeconomic; scopurile, priorităţile şi instrumentele politicii investiţionale; cadrul legislativ; rolul politicilor investiţionale în realizarea strategiilor de dezvoltare a ţării; necesitatea, scopurile politicii participării statului în activitatea investiţională.
14. Implicaţiile deciziilor de preţ asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderilor: fundamentarea preţurilor prin utilizarea analizei marginale; analiza influenţei preţurilor asupra profitului şi rentabilităţii unităţilor economice; modelarea deciziilor de preţ în contextul obiectivelor strategice a întreprinderii şi asigurării competitivităţii financiare a acesteia.
15. Preţul şi practicile anticoncurenţiale: strategii de adaptare a preţurilor la cerinţele pieţei; formele interzise de fixare a preţurilor; preţul de ruinare; strategia preţurilor de discriminare; preţul de dumping şi politica antidumping; practici de reglementare a preţurilor şi concurenţei în Republica Moldova şi pe plan internaţional.
2.3. Finanţe şi asigurări
1. Planificarea bugetară pe termen mediu: etapele de elaborare a bugetului anual, circulara bugetară; corelarea politicilor cu bugetul – principii, CBTM şi ciclul bugetar anual, etapele procesului CBTM; elementele bugetului pe programe, corelaţia între elementele programului, indicatori de evaluare a performanţei, responsabilităţile executorilor de buget.
2. Mecanismul şi managementul financiar în sistemul de ocrotire a sănătăţii: conţinutul, instrumente şi pîrghii în cadrul mecanismului financiar în domeniul ocrotirii sănătăţii; sistemul de fonduri, organe cu atribuţii financiare în domeniul ocrotirii sănătăţii; evaluarea managementului financiar în sistemul de ocrotire a sănătăţii din Republica Moldova; direcţiile de perfecţionare a managementului financiar în sistemul de ocrotire a sănătăţii în Republice Moldova.
3. Finanţarea învăţământului public: caracteristica generală şi componenţa cheltuielilor pentru învăţământ; indicii principali de planificare a cheltuielilor pentru învăţământ; sistemul de salarizare a lucrătorilor din sfera învăţămîntului; planificarea cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor preşcolare; ordinea finanţării cheltuielilor pentru întreţinerea şcolilor medii de cultură generală, liceelor, gimnaziilor; planificarea cheltuielilor pentru pregătirea cadrelor.
4. Controlul Financiar Public Intern – element fundamental al MFP: necesitatea şi elementele CFPI, obiectivul CFPI în cadrul MFP, cadrul legal al CFPI.
5. Finanţe publice locale. Autonomia locală şi principiile de bază ale administrării locale, organizarea şi gestionarea serviciilor publice locale, descentralizarea serviciilor, bugetul şi autonomia financiară a administraţiei publice locale, procesul bugetar la nivel local, formarea resurselor financiare la nivelul autorităţilor publice locale, descentralizarea financiară: aspecte teoretice şi practice.
6. Finanţarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP). Esenţa si conţinutul PPP. Reglementarea juridica a activităţii PPP. Modalitati de finanţare prin PPP. Evaluarea si monitorizarea proiectelor de finanţare prin PPP. Particularităţile PPP in Republica Moldova.
7. Gestiunea fiscală. Raporturile fiscale între agenţii economici şi stat. Sistemul obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici. Particularităţile impozitării micului business în R. Moldova. Controlul fiscal: tipurile şi formele de efectuare a controlului fiscal. Eficienţa controlului fiscal în R. Moldova.
8. Fiscalitatea internaţională. Sisteme de impozitare internaţională şi colaborarea internaţională în scopul armonizării relaţiilor fiscale. Particularităţile aplicării Acordurilor internaţionale privind evitarea dublei impuneri.
9. Indicatori de performanţă financiară a întreprinderii: abordări conceptuale, indicatori de evaluare, factori de influenţă asupra nivelului lor, optimizarea acestora.
10. Costul capitalului şi implicaţiile acestuia în optimizarea structurii financiare a întreprinderii.
11. Planificarea financiară şi echilibrul financiar al întreprinderii: funcţiile, obiectivele şi metodele previziunii financiare, aplicarea modelului Du Pont în fundamentarea financiară a deciziilor strategice la nivel de întreprindere. Condiţiile asigurării echilibrului financiar.
12. Gestiunea întreprinderii în situaţii de criză: cauzele apariţiei şi metode de gestiune. Insolvabilitatea întreprinderii: metode şi tehnici de restructurare a întreprinderilor insolvabile conform legislaţiei Republicii Moldova. Reorganizarea întreprinderii: practici internaţionale şi metode aplicate în Republica Moldova. Lichidarea întreprinderii: definiţia, condiţiile şi procedura de lichidare.
13. Mecanismul financiar al societăţilor de asigurare: structura financiară a asigurătorilor, structura şi modul de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor, rezervele de asigurare, rezultatele activităţii asigurătorilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, solvabilitatea şi stabilitatea financiară a asigurătorului (reasigurătorului), eficienţa economică a societăţilor de asigurare.
14. Auditul activităţii de asigurare: funcţiile auditului, audit intern, audit extern, auditul primelor de asigurare, auditul despăgubirilor de asigurare, auditul rezultatelor financiare, rolul comisiei de cenzori în cadrul societăţilor de asigurare.
15. Statistica actuarială în asigurări: esenţa şi conţinutul statisticii actuariale în asigurări, analiza informaţiilor cu privire la frecvenţa riscurilor, analiza informaţiilor cu privire la costurile privind pagubele, evaluarea primelor de asigurare, metode de estimare a rezervelor de asigurare.
2.4. Metode de cercetare avansată în domeniu
1. Conţinutul, scopurile şi direcţiile principale de cercetare în Finanţe: Noţiunea şi conţinutul cercetărilor în finanţe, Scopurile şi direcţiile principale de cercetare în domeniul financiar.
Procedura efectuării cercetării în finanţe. Identificarea problemei şi stabilirea obiectivelor cercetării: evaluarea necesităţii cercetării financiare; identificarea problemei; formularea obiectivelor cercetării în domeniu. Elaborarea planului cercetării: selectarea metodei de cercetare; determinarea tipului de informaţii şi a surselor de obţinere a datelor; selectarea metodei de cercetare; selectarea instrumentelor necesare pentru culegerea datelor; elaborarea planului de eşantionare şi determinarea mărimii eşantionului. Realizarea planului cercetării: culegerea datelor, prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor. Elaborarea concluziilor şi prezentarea raportului despre rezultatele cercetării.
2. Studierea mediului extern. Factorii care caracterizează mediul extern: mediul social - demografic; mediul economic; mediul politic; mediul juridic; mediul tehnologic; mediul cultural; mediul ecologic.
3. Metode de cercetare: cercetare empirică (observaţie ştiinţifică, experiment), cercetare teoretică (metoda axiomatică, metoda ipotetico-deductivă, formalizarea, modelarea), cunoaştere ştiinţifică (analiză şi sinteză), inducţie, deducţie, analiză şi sinteză, descriere, analiză comparativă, analiza critică, analiza SWOT, interpretarea datelor, prognozare, formularea concluziilor.
4. Metode de analiză financiară: analiza financiară, analiza fundamentală, analiza tehnică, modelarea financiară, simulare, metoda clasică de analiză pe verticală, orizontală, metoda ratelor financiare, metoda Du Pont, analiza marginală şi pragul de rentabilitate, metoda SWAP.
5. Metode matematice de analiză financiară.
6. Metode economico-matematice şi economico-statistice.
3. Surse bibliografice
1. Legea Concurenţei, nr. 183, din 11.07.2012. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 193-197,din 14.09.
2. Legea nr. 179/10.07. 2008 cu privire la parteneriatul public-privat. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. nr. 165-166 din 02.09.2008.
3. Legea privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare nr.820-XIV din 17.02.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2001,nr.5-7 din 18.01.
4. Legea Republicii Moldova “Cu privire la ajutorul de stat”, nr. 139 din 15.06.2012. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012, nr. 166-169a din 16.08.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr. 845-XII din 03.01.1992. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1994, nr. 4 din 28.02.1994.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la evaluare nr. 989-XV din 18.04.2000, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr.102/773 din 16.07.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr. 64-66 din 23.04.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1999, nr.27-28/123 din 23.03.
9. Legea Republicii Moldova nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 “Cu privire la asigurări” Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2007, nr. 47-49 (2034-2036) din 6 aprilie.
10. Legea Republicii Moldova nr. 414-XVII din 22 decembrie 2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole”. Monitorul Oficial al Republicii Moldovaю 2007, nr. 32-35- 9.03.07.
11. Legea Republicii Moldova privind Insolvabilitatea, nr. 632-XV din 14.11.2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2001, nr. 139-140/1082 din 15.11.
12. Legea Republicii Moldova privind piaţa de capital, nr. 171 din 11.07.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012,nr. 193-197/665 din 14.09.
13. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.38-39/332 din 12.06
14. Legea Republicii Nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020” Strategia Naţională de Dezvoltare: 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăcie 2012-2020. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2012,nNr. 245-247.
15. Strategia Republicii Moldova de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2006, nr.181-183 din 24 noiembrie
16. Hotărârea Serviciului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor nr. 212 din 20 iunie 2001 „Cu privire la elaborarea Regulilor de plasare a fondurilor şi rezervelor de asigurare”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2001, iulie nr. 72.
17. Hotărîrea nr. 36/9 din 27.12.2001 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.46-48/105 din 04.04.2002.
18. ALEXA, Const., CIUREL, V. Asigurări şi reasigurări în comerţul internaţional. Bucureşti: Ed. ALL, 1992.
19. BADEA, L. Gestiunea portofoliului de titluri primare. Bucureşti: Ed. Economica, 2005.
20. BEJU, V. Preţuri. Bucureşti: Ed. Economică, 2000.
21. BOTNARI, N. Finanţele întreprinderii. Chişinău, 2008.
22. BREZEANU, P. Management financiar. Bucureşti, 2006.
23. CARAGANCIU, A., CINIC; L, CLICHICI, D. Investiţii internaţionale. Iaşi, 2008- 352 p.
24. CARAGANCIU, A., DJVTZNB, O., LUCHIAN, I. Managementul portofoliului de investiţii. Chişinău: ASEM, 2004.
25. CISTELICAN, L, CISTELICAN, R. Asigurări comerciale. Tg. Mureş:Ed. D. Cantemir,1997.
26. CISTELICAN, L. M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Bucureşti : Ed. Economică, 2002. 536 p.
27. COSTANTINESCU, D. A. Managementul societăţilor de asigurare. Bucureşti: Ed. Brend, 1998.
28. DRAGOTA, V. coord. Management financiar. Bucureşti, 2003.
29. FOTESCU, S. Iniţiere în asigurări. Chişinau, 2003.
30. FOTESCU, S., ŢUGULSCHI, A. Asigurări şi reasigurări : note de curs. Chişinău: ASEM, 2006.
31. GALICEANU, I., GALICEANU, M. Asigurări interne şi internaţionale. Craiova 1999
32. HALPERN, Paul, WESTON, J.Fred, BRIGHMAN, F.. Finanţe manageriale. Bucureşti: Ed. Economică, 1998
33. HÎNCU, R., BUNU, M., DASCALIUC, D. Lucrare metodico-didactică „Bazele activităţii investiţionale” (sinteze şi aplicaţii). Chişinău: ASEM, 2010. 119 p.
34. HÎNCU, R., IORDACHI,, V., MUNTEANU, N., ROŞCA, M., BAXAN, T., CONENCOV, O. Bazele funcţionării pieţei de capital : manual. Chişinău: ASEM, 2012.
35. HÎNCU, R., SUHOVICI, A. Нововведения на рынке ценных бумаг как фактор повышения инвестиционной активности в экономике. In: Conferinţa internaţională „Dezvoltarea durabilă a Romăniei şi Republicii Moldova în contextul european şi mondial”. Chişinău: ASEM, 2006, p. 61-65
36. HURU, D. Investiţiile: capital & dezvoltare. Bucureşti: Ed. Economică, 2007. 199 p.
37. LUCUIAN, I., MARANCIUC, A. Managementul portofoliului de investiţii. Chişinău: ASEM, 2007.
38. MOŞTEANU, T. Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială. Bucureşti: Ed. Economică, 2001.
39. PLATIŞ, M. Preţul şi formarea lui. Bucureşti: Ed. Economică, 1997.
40. STOICA, V. Pieţe de capital şi burse de valori. Bucureşti: Ed. Economică, 2002.
41. SUHOVICI, A. Atractivitaţea investirii în acţiuni prin prisma drepturilor acţionarilor. Analiza comparativă In: Analele ASEM. Chişinău, 2012, p.130-136.
42. ŢUGULSCHI, A., LUCA, L. Bazele asigurărilor: curs universitar, Chişinău: ASEM,2013.
43. VASILESCU, I. ROMÂNU, I., CICEA, C. Investiţii. Bucureşti: Ed. Economică, 2000, 480 p.
44. VĂCĂREL, I. BERCEA, F.Asigurări şi reasigurări. Bucureşti, 1993. p. 11-39;
45. ДАНЦЕНОК, Л. А., ИВАНОВА, А. Г. Маркетинговое ценообразование: политика, методы, практика. Москва: изд. Эксмо, 2006.
46. ЖЕЛЕЗНОВА, Н., ХЫНКУ, Р., ЖЕЛЕЗНОВА, E. Основы функционирования рынка капитала. Chişinău: АSEM, 2011.
47. НЭГЛ, Т. Стратегия и тактика ценообразования. Санкт-Петербург: Питер, 2004.
48. ТАРАСЕВИЧ, В. М. Ценовая политика предприятия. Санкт-Петербург: Питер, 2003.
49. ХЫНКУ, Р., СУХОВИЧ, А., ЛУКИЯН, И. Основы инвестиционной деятельности. Chişinău: ASEM, 2008ю 305 p.
50. Revistele: “EVCOR”, „Finanţe, bănci, asigurări”.
[pic]
Introducere
„Contabilitate; audit; analiză economică" este domeniul ştiinţelor economice preocupat de cercetarea ştiinţifică a contabilităţii, auditului şi a analizei activităţii economico-financiare ale agenţilor economici şi se preocupă de elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea acestora.
Programa examenului de doctorat la specialitatea 08.00.12. Contabilitate; audit; analiză economică orientează doctoranzii spre îmbogăţirea cunoştinţelor şi serveşte acestuia la derularea în bune condiţii a programului individual de cercetare ştiinţifică şi pentru dobândirea
de competenţe avansate specifice ciclului de studii universitare de doctorat. În cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, studentul-doctorand îşi creează competenţele teoretice şi metodologice pe cele 4 compartimente: contabilitate financiară, contabilitate managerială, audit financiar, analiza economico-financiară, necesare pentru a facilita construirea de soluţii, analize şi studii la nivel micro şi macroeconomic.
Doctoranzii trebuie să atragă atenţie conceptelor metodologice ale fiecărui compartiment, să evidenţieze principiile şi procedeele aplicate cu caracter problematic, să aprecieze realizarea lor în practică.
În primul rând este necesar ca doctoranzii să se clarifice în conţinutul contabilităţii ca practică şi ştiinţă, în concordanţă cu prevederile IFRS şi SNC, de determinat locul ştiinţei contabile în cadrul ştiinţelor economice.
În studiul subiectelor din program se cere de acordat atenţie aspectelor problematice privind modul de recunoaştere a activelor, capitalului şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor, de evaluare şi reevaluare a acestora, de contabilizare a operaţiunilor economice şi prezentare a informaţiei respective în situaţiile financiare.
În studiul contabilităţii manageriale este important ca doctoranzii să clarifice metodele de evidenţă a costurilor şi de calculaţie moderne aplicate în practica internaţională, precum şi deciziile ce pot fi luate în baza informaţiilor furnizate de aceasta.
Auditul financiar verifică corectitudinea informaţiilor obţinute în contabilitatea financiară şi managerială şi prezentate utilizatorilor prin intermediul situaţiilor financiare. În acest context doctoranzii trebuie să însuşească procedurile, dovezile şi concluziile din cadrul auditului financiar, modul de exercitare a auditului pe fiecare ciclu.
Subiectele la analiza situaţiilor financiare prevăd un concept complex de însuşire ale unor aspecte teoretice şi diverse metode care pot fi aplicate în practică. O atenţie deosebită se acordă însuşirii modului de determinare a influenţei factoriale asupra indicatorilor rezultativi şi formularea concluziilor şi recomandărilor în aprecierea rezervelor neutilizate şi creşterea eficienţei activităţii economico-financiare a entităţii.
I. Contabilitate financiară
Tema 1. Contabilitatea ştiinţă şi practică
Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Locul contabilităţii în sistemul ştiinţelor. Definiţia contabilităţii ca practică şi ştiinţă. Aprecierea caracterului ştiinţific al contabilităţii. Contabilitatea ca sistem de asigurare a utilizatorilor cu informaţie necesară şi ca limbaj al afacerilor.
Cadrul conceptual privind raportarea financiară şi principiile contabile-parte componentă a teoriei contabilităţii moderne. Standardele contabile - bază normativă principală pentru practica contabilităţii, necesitatea perfecţionării continue a standardelor de contabilitate.
Direcţiile strategice de perfecţionare a practicii şi metodologiei contabilităţii în Republica Moldova conform Legii contabilităţii şi altor acte normative.
Tema 2. Contabilitatea activelor imobilizate
Aspectele dificile şi discutabile aferente definiţiei, modului de recunoaştere şi evaluare a imobilizărilor necorporale şi corporale. Contabilizarea intrării, ieşirii şi amortizării imobilizărilor. Particularităţi privind definiţia, evaluarea şi contabilitatea fondului comercial, dreptului de autor, etc. Evidenţa imobilizărilor în curs de execuţie. Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe şi a costurilor de modernizare a acestora.
Particularităţile contabilităţii investiţiilor imobiliare.
Tipurile leasingului (arendei), contabilitatea operaţiilor de leasing (arendă) operaţional şi financiar la locator şi locatar.
Dezvăluirea informaţiilor privind imobilizărilor corporale şi tranzacţiile de leasing în situaţiile financiare.
Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii imobilizărilor necorporale şi corporale.
Tema 3. Contabilitatea stocurilor
Componenţa, recunoaşterea şi metodele de evaluare a stocurilor. Componentele costului de achiziţie, documentarea analitică şi sintetică a intrărilor de mărfuri şi materiale. Evidenţa şi metodele de control a stocurilor la depozit şi în contabilitate. Probleme eferente modului de contabilizare a costurilor de transport-aprovizionare în funcţie de metoda de evaluare a stocurilor.
Evaluarea stocurilor în bilanţ şi modul de reflectare a diferenţelor provenite din această evaluare. Prezentarea informaţiei privind stocurile în situaţiile financiare. Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii stocurilor.
Tema 4. Contabilitatea creanţelor
Caracteristica, clasificarea, evaluarea şi recunoaşterea creanţelor, modul de contabilizare a creanţelor comerciale, creanţelor bugetului, creanţelor personalului, creanţelor privind veniturile obţinute din transmiterea unor active terţilor, altor creanţe. Contabilizarea creanţelor dubioase, compromise şi modului de decontarea a acesora. Contabilitatea creanţelor contingente.
Tema 5. Contabilitatea numerarului
Documentarea şi contabilitatea numerarului din casierie, în conturile curente în valută naţională şi valută străină, precum şi în alte conturi bancare, acreditive documentare, carduri bancare. Evidenţa diferenţelor de curs valutar şi a documentelor băneşti.
Tema 6. Contabilitatea instrumentelor financiare
Definiţia instrumentelor financiare. Modul de recunoaştere şi evaluare a instrumentelor financiare. Contabilizarea instrumentelor de capital, a activelor financiare şi a datoriilor financiare. Particularităţile instrumentelor financiare derivate şi modul de contabilizare a acestora.
Tema 7. Contabilitatea capitalului propriu
Concepţii de menţinere a capitalului propriu. Modul de contabilizare a formării capitalului social şi a modificărilor acestuia. Contabilitatea capitalului suplimentar, neînregistrat, nevărsat, retras. Evidenţa rezervelor, a profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) şi a altor elemente de capitaluri proprii.
Tema 8. Contabilitatea datoriilor
Modul de evaluare şi recunoaştere a datoriilor. Contabilitatea creditelor, împrumuturilor şi costurilor îndatorării. Evidenţa datoriilor comerciale, a datoriilor faţă de personal, datoriilor faţă de buget, datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi, altor datorii. Modul de contabilizare a provizioanelor. Modul de casare a datoriilor cu termen de prescripţie expirat şi evidenţa acestora. Contabilitatea datoriilor contingente.
Tema 9. Contabilitatea cheltuielilor
Recunoaşterea şi evaluarea cheltuielilor. Contabilitatea cheltuielilor activităţii de bază şi a altor activităţi. Contabilitatea cheltuielilor anticipate. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit.
Tema 10. Contabilitatea veniturilor
Recunoaşterea şi evaluarea veniturilor. Contabilitatea veniturilor din activitatea de bază şi alte activităţi. Contabilitatea veniturilor anticipate.
Tema 11. Situaţii financiare
Componenţa şi modul de întocmire a situaţiilor financiare, destinaţia, utilizatorii de informaţie, consecutivitatea efectuării lucrărilor premergătoare pentru întocmirea acestora. Conţinutul şi modul de întocmire a Bilanţului, Situaţiei de profit şi pierdere, Situaţiei modificărilor capitalului propriu, Situaţiei fluxurilor de numerar, notelor.
Tema 12. Situaţii financiare consolidate
Procedurile de întocmire a Bilanţului consolidat şi a Situaţiei privind profitul şi pierderile consolidat. Particularităţile contabilităţii şi raportării financiare în cadrul întreprinderilor asociate.
Tema 13. Contabilitatea verde - un pas important spre o reală protecţie a mediului.
Metodele şi tehnicile pentru contabilizarea mediului şi a resurselor naturale. Sistemul de conturi necesar pentru contabilitatea mediului şi resurselor naturale.
I. Contabilitate managerială
Tema 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii manageriale
Funcţiile şi particularităţile organizării contabilităţii manageriale. Direcţii de modernizare a contabilităţii manageriale. Interconexiune dintre contabilitatea managerială şi contabilitatea financiară: deosebiri şi asemănări.
Tema 2. Noţiuni generale privind costurile de producţie
Clasificarea costurilor în baza diferitor criterii cu scopul întocmirii rapoartelor interne, luării deciziilor şi efectuării controlului asupra executării lor.
Tema 3. Contabilitatea costurilor de producţie
Contabilitatea costurilor activităţii de bază. Documentarea şi contabilitatea costurilor directe de materiale, modul de includere a acestora în costul producţiei. Documentarea şi contabilitatea costurilor directe privind retribuirea muncii, modul de includere a acestora în costul producţiei. Particularităţile contabilităţii costurilor activităţilor auxiliare şi repartizării acestora. Componenţa, contabilitatea şi repartizarea costurilor indirecte de producţie. Problemele aferente determinării costurilor indirecte de producţie variabile şi constante. Evidenţa pierderilor în producţie. Metoda costurilor variabile şi metoda costurilor absorbante. Direcţii de perfecţionare a contabilităţii costurilor.
Tema 4. Metode clasice de calculaţie a costurilor
Obiecte de evidenţă a costurilor şi obiecte de calculaţie. Caracteristica şi particularităţile metodei de evidenţă a costurilor şi calculaţie a costului pe comenzi, avantajele şi dezavantajele metodei. Caracteristica şi particularităţile metodei de evidenţă a costurilor şi calculaţie a costului pe faze (varianta cu semifabricate şi fără semifabricate), avantajele şi dezavantajele metodei.
Tema 5. Metode moderne de calculaţie a costului
Esenţa metodei „Direct-cost” şi modul de aplicare a acesteia. Caracteristica şi modul de aplicare a metodei „Standard – cost”, determinarea abaterilor costurilor directe de materiale, costurilor directe privind retribuirea muncii, costurilor indirecte de producţie şi profitului brut, avantajele şi dezavantajele metodei. Esenţa şi rolul metodei de calculaţie pe funcţii (ABC). Caracteristica şi particularităţile metodei Target-Cpting (costuri ţintă) şi etapele implementării acesteia.
Tema 6. Bugetarea şi controlul executării bugetelor
Esenţa bugetării, tipurile şi structura bugetelor. Modul de întocmire şi coordonare a bugetului general al entităţii, succesiunea efectuării bugetării. Principiile şi etapele elaborării bugetului flexibil. Metode moderne de bugetare. Metodele controlului bugetar.
Tema 7. Luarea deciziilor manageriale
Analiza corelaţiei CVP (consum-volum-profit). Caracteristica generală a procesului decizional. Utilizarea costurilor pentru procesul de planificare, decizie şi control. Controlul de gestiune şi instrumentele de tratare a informaţiei contabile. Raportarea managerială: nivelul de detaliere şi sistemul responsabilităţii contabile. Deciziile manageriale bazate pe activitatea de producţie: planificarea sortimentului produselor, acceptarea comenzilor speciale, reducerea costului şi creşterea calităţii produselor. Modelul decizional pe baza cantităţii de comandă economică. Valorificarea informaţiilor din situaţiile financiare în procesul decizional. Metode de evaluare a proiectelor investiţionale. Prognozarea fluxurilor de numerar aferente realizării proiectelor investiţionale.
III. Audit financiar
Tema 1. Aspecte generale privind auditul financiar
Definiţia auditului, obiectivul misiunilor de asigurare şi serviciilor conexe, cadrul de referinţă privind organizarea activităţii de audit, principiile fundamentale de etică, mecanismul de asigurare a riscului profesional, procesul de supraveghere a activităţii de audit, conceptul sistemului de control al calităţii lucrărilor de audit.
Tema 2. Acceptarea misiunii şi planificarea lucrărilor de audit financiar
Convenirea asupra termenilor unei misiuni, revederea condiţiilor de prestare a serviciilor de audit, scrisoarea de misiune şi alte forme de acord scris privind exercitarea auditului, stabilirea strategiei generale de audit, determinarea şi utilizarea pragului de semnificaţie, aplicarea revizuirii analitice preliminare asupra situaţiilor financiare, evaluarea riscului inerent şi a riscului de control, estimarea impactului capacităţii clientului de a-şi continua activitatea, natura procedurilor planificate de evaluare a riscurilor de denaturare semnificativă, conţinutul planului misiunii comunicat entităţii auditate.
Tema 3. Obţinerea probelor de audit în procesul exercitării misiunilor de asigurare
Suficienţa şi gradul de adecvare al probelor de audit, relevanţa şi credibilitatea informaţiilor utilizate în procesul de audit, obţinerea probelor prin intermediul procedurilor de evaluare a riscurilor de denaturare semnificativă, aplicarea procedurilor de fond şi a testelor de evaluare a controalelor interne, testarea soldurilor iniţiale, eşantionarea în audit, probe de audit referitor la anumite aspecte (stocuri, litigii, revendicări) şi cu privire la informaţii pe segmente, obţinerea probelor de audit cu privire la estimările contabile şi evenimentele ulterioare, probe privind aplicarea prezumţiei continuităţii activităţii, utilizarea în calitate de probe de audit a declaraţiilor scrise ale conducerii şi ale persoanelor însărcinate cu guvernanţa.
Tema 4. Exercitarea auditului pe cicluri ale operaţiunilor economice şi grupe de conturi.
Esenţa metodicii de segmentare şi exercitare a auditului pe cicluri ale operaţiunilor economice şi grupe de conturi (vânzări – încasări, cumpărări – plăţi, salarii – personal, atragere – rambursare de capital), actele normative ce reglementează obiectul auditului, planificarea şi coordonarea lucrărilor de audit, evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a informaţiilor, înţelegerea şi testarea deficienţelor controlului intern, utilizarea procedurilor de fond în scopul detectării erorilor şi fraudelor, evaluarea denaturărilor identificate, documentaţia de audit.
Tema 5. Exercitarea auditului pe compartimentele (conturile) evidenţei contabile şi situaţiilor financiare
Particularităţile metodicii de segmentare şi exercitare a auditului pe compartimentele evidenţei contabile (active pe termen lung, mijloace băneşti, capitalul propriu, datorii, costul vânzărilor, rezultatele din activitatea operaţională, rezultatele din activitatea de investiţii şi din activitatea financiară), afirmaţii ale conducerii entităţii referitor la prezentarea şi dezvăluirea informaţiilor în situaţiile financiare, controale interne şi sisteme informaţionale relevante pentru audit, selectarea elementelor de testat pentru obţinerea probelor de audit, documentarea aspectelor şi raţionamentelor profesionale semnificative.
Tema 6. Evaluarea şi abordarea rezultatelor auditului financiar
Delimitări conceptuale a noţiunilor de fraudă şi eroare, influenţa fraudei asupra capacităţii auditorului de a finaliza misiunea, factorii de risc aferenţi denaturărilor din raportarea financiară frauduloasă, reevaluarea riscurilor de denaturare semnificativă ca urmare a fraudei şi impactul lor asupra auditului, denaturări semnificative a situaţiilor financiare cauzate de neconformitatea cu legile şi reglementările, prezentarea aspectelor care implică neconformitatea în raportul auditorului asupra situaţiilor financiare, identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă cauzate de fraudă ce apar în relaţiile şi tranzacţiile cu partea afiliată.
Tema 7. Tipologia rapoartelor de audit
Raportul auditorului cu privire la auditurile efectuate în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit, forma şi conţinutul raportului auditorului atunci când opinia este modificată, paragrafele de observaţii şi paragrafele explicative din raportul auditorului independent, rapoarte ale auditorului asupra situaţiilor financiare individuale şi asupra unui element specific al unei situaţii financiare, conţinutul rapoartelor pentru alte misiuni de asigurare, raportul în cazul serviciilor conexe (proceduri convenite, compilarea situaţiilor financiare), raportul auditorului cu privire la conformitatea cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.
IV. Analiza economico-financiară
Tema 1. Analiza programului de producţie şi comercializare
Problema estimării justificate a indicatorilor privind volumul programului de producţie şi comercializare în condiţiile economiei de piaţă. Analiza factorială a veniturilor din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare.
Tema 2. Analiza asigurării cu resurse umane şi a eficienţei utilizării acestora
Problema estimării concordanţei justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind asigurarea şi eficienţa utilizării resurselor umane. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea volumului activităţii de bază, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea analizei.
Tema 3. Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora
Problema estimării concordanţei justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind asigurarea cu mijloace fixe şi eficienţa utilizării acestora. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor mijloacelor fixe la devierea volumului activităţii de bază, luînd în considerare scopul şi aprofunzimea analizei.
Tema 4. Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale şi a eficienţei utilizării acestora
Problema estimării concordanţei justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind asigurarea cu resurse materiale şi eficienţa utilizării acestora. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor resurselor materiale la devierea volumului activităţii de bază, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea analizei.
Tema 5. Analiza costurilor şi cheltuielilor entităţii
Problema estimării justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind costurile entităţii. Analiza costurilor directe în costul producţiei, luînd în considerare scopul şi aprofunzimea acesteia. Problema estimării justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind cheltuielile întreprinderii. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra costului la 1 leu venituri din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă. Analiza cheltuielilor pentru întreţinerea forţei de muncă, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea acesteia.
Tema 6. Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţii
Problema estimării justificate a indicatorilor privind rezultatele financiare din activităţile desfăşurate ale întreprinderii. Analiza factorială a profitului brut prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă la obţinerea acestui rezultat. Problema estimării justificate a indicatorilor privind rentabilitatea activităţilor desfăşurate ale întreprinderii. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare. Analiza rentabilităţii economice şi financiare.
7. Analiza situaţiei financiare
Problema estimării justificate a indicatorilor privind situaţia şi stabilitatea financiară a întreprinderii. Analiza patrimoniului întreprinderii la valoarea reală şi netă. Analiza structurii surselor de constituire a activelor. Analiza capacităţii de plată, solvabilităţii şi lichidităţii bilanţului. Problema estimării justificate a creanţelor şi datoriilor pe termen scurt. Analiza fluxului mijloacelor băneşti.
Cuvinte cheie: analiză economică, analiză financiară, analiză factorială, analiza eficienţei, indicatori cantitativi, indicatori calitativi, resurse materiale, resurse umane, rezultate financiare, rentabilitate, solvabilitate, lichiditate, analiza patrimoniului, analiza costurilor, analiza costului, analiza cheltuielilor, capacitate de plată, fluxul mijloacelor băneşti.
Literatura de specialitate (de bază)
Acte normative
1. Legea contabilităţii nr.113- XVI din 27.04.2007. Monitorul Oficial al R.M. nr.90-93 din 29.06.2007.
2. Legea privind activitatea de audit nr.61-XVI din 10.08.2007. Monitorul Oficial al R.M. nr.117-126 din 10.08.2007.
3. Codul fiscal nr.1163 - XIII din 24.04.1997. fisc.md
4. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. minfin.md
5. Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Ordinul nr.119 din 06.08.2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile. Monitorul Oficial nr. 177-181 din 16.08.2013
6. Standardele Naţionale de Contabilitate. Monitorul Oficial al R.M. nr. 233–237 din 22.10.2013.
7. Planul general de conturi contabile. Monitorul Oficial al R.M. nr. 233–237 din 22.10.2013.
8. Manual de Standarde Internaţionale de Audit şi Control de Calitate. Codul Etic al Profesioniştilor Contabili. minfin.md
9. Manual de Reglementări Internaţionale de Audit, Asigurare şi Etică. minfin.md
Manuale, monografii, cărţi, broşuri
1. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor, Tipografia centrală Chişinău 2005.
2. Букур В. Учет нематериальных активов, Editura Cartier, Chişinău 2002.
3. Caraman S., Cuşmăunsă R. Contabilitate managerială, Editura ASEM, Chişinău, 2007.
4. Contabilitatea financiară, ediţia a 2-a, coordonator Nederiţa A., Tipografia centrală Chişinău, 2003.
5. Contabilitatea Managerială: Ghid practico-didactic, coordonator Nederiţa A. Tipografia centrală Chişinău, 2000.
6. Contabilitatea întreprinderii. Colectiv de autori, coordonator Grigoroi L., Chişinău, Editura Cartier, 2011.
7. Друри К. Управленческий и производственный учет. Учебник ЮНИТИ, Москва, 2005.
8. Horomnea E. Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină, Concepte. Lexicon. TipoMoldova, Iaşi, 2008.
9. Needles B., Anderson H., Caldwell J., Principiile da bază ale contabilităţii, ediţia a 5-a, Editura ARC, Chişinău, 2000.
10. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor SNC şi codului fiscal, Editura "Contabilitate şi audit", 2007.
11. Paraschivescu D., Florin Radu, Managementul contabilităţii financiare, Editura Tehnopress, Iaşi 2008.
12. Tabară N. Modernizarea contabilităţii şi controlului de gestiune. TipoMoldova, Iaşi, 2006.
13. Tabară N., Horomnea E., Mircea M.-C. Contabilitate internaţională, TipoMoldova, Iaşi, 2010.
14. Ţurcanu V., Golocealova I., Ştahovschi A. Contabilitatea Internaţională, Editura ASEM, Chişinău, 2008.
Audit financiar
1. Arens A., Loebbecke J. Audit. O abordare integrată. Chişinău: ARC, 2010
2. Ana Morariu, Flavia Stoian. Audit financiar. Editura ASE Bucureşti, 2011
3. Horea Neamţu, Eugeniu Turlea, Aureliana Geta Roman. Audit financiar, misiuni de asigurare şi servicii conexe. Editura Economica, 2012
4. Iachimovschi A. Organizarea activităţii de audit. Editura „Tipogr. Reclama”, Chişinău 2011
5. Людмила Лапицкая. Aудит: углубленный курс. Editura ASEM, Chişinău, 2011
6. Ghidul privind auditul calităţii, Editura Irecson, 2012
Analiza activităţii economice
1. Ţiriulnicov N. (coordonator) ş.a. Analiza rapoartelor financiare. Ed. a II-a, revăzută. Chişinău: Asociaţia Obştească „ACAP RM”, 2011. 400 p.
2. Paladi V. Modalităţi de calculare a valorii adăugate în dependenţă de profilul activităţii operaţionale. În: Problemele contabilităţii în contextul integrării europene: conf. şt. intern., Chişinău, 10-11 noi., 2009. Ch.: ASEM, 2009, p.139-142.
3. Paladi V. Анализ объема операционной деятельности предприятия в натуральном выражении. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 2. Chişinău, 2008, p.72-80.
4. Paladi V. Способы расчета и анализа добавленной стоимости. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 6. Chişinău, 2008, p.51-61.
5. Prodan N. Avantajele şi dezavantajele procedeelor de analiză a ritmicităţii activităţii operaţionale. Analele ASEM. Ediţia a VI. 2008, 364-374. ISSN 1857-1433.
6. Prodan N. Методы анализа ритмичности операционной деятельности предприятия. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 4. Chişinău, 2008, p.62-72.
7. Prodan N. Анализ использования операционного потенциала (производственной мощности) предприятия. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 11. Chişinău, 2008, p.64-73
8. Ţiriulnicov N. Способы оценки структурных сдвигов в операционной деятельности предприятия. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 5. Chişinău, 2008, p.56-65.
9. Ţiriulnicov N. Достоинства и недостатки различных факторных систем анализа объема продаж. În: Бухгалтерские и налоговые консультации. Nr. 9. Chişinău, 2008, p.58-66.
10. Ţiriulnicov N. Приемы анализа обьема операционной деятельности предприятия при помощи стоимостных показателейю In: Бухгалтерские и налоговые консуьтации, 2007, nr. 12, 76-87.
11. Braşoveanu A. Metode de analiză structurală a profitului pînă la impozitare. Studia Universitatis. 2010, nr.2, 165-168. ISSN 1857-2073.
Literatură suplimentară
1. Colasse B., Analiza financiară a întreprinderii. Traducere de N. Tabără. TipoMoldova, Iaşi, 2009.
2. Hlaciuc E., Metode moderne de calculaţie a costurilor, Editura POLIROM, 1999.
3. Grigoroi L., Lazar L. Bazele contabilităţii, Editura Cartier, 2012.
4. Nederiţa A., Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi practică (Monografie), Editura ASEM, Chişinău, 2007.
5. Соколов Я.В., Терентьева Т.О., Бухгалтерский учет и аудит: современная теория и практика, Издательство "Экономика", Санкт - Петербург, 2009.
6. Ţurcanu V., Calculaţia costurilor, Editura ASEM, Chişinău, 2002.
[pic]
1. Introducere
Desfăşurarea largă a lucrărilor de edificare a societăţii informaţionale şi creşterea, odată cu concurenţa, a rolului calităţii deciziilor de gestiune a activităţilor economice amplifică necesitatea unor cerecetări ştiinţifice avansate în cibernetică şi informatică economică. Specialitatea Cibernetică şi informatică economică integrează cunoştinţele economice, cu cele în cibernetică şi informatică; ea prevede cunoştinţe economice temeinice pentru înţelegerea proceselor economice, cunoştinţe în cibernetică pentru cercetarea şi orientarea raţională a proceselor economice şi cunoştinţe în informatică pentru susţinerea eficientă asistată de calculator a deciziilor respective.
Programa examenului de admitere prevede cunoştinţe în cadrul Planului de învăţământ la ciclul 1, Licenţă, specialitatea Cibernetică şi informatică economică şi include două compartimente: Cibernetică economică şi Informatică economică.
Candidatul trebuie să posede cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice pentru efectuarea cercetărilor în problemele de dirijare, luare de decizii eficiente în sfera economico-socială cu utilizarea nemijlocită a noilor tehnologii informaţionale, de dezvoltare a suportului informatic al activităţilor economice şi de organizare şi gestiune a business-ului informatic.
2. CONŢINUTUL PROGRAMEI
2.1. INFORMATICA ECONOMICĂ
2.1.1. Structuri de date
Cuvinte cheie: date, structuri de date, pointer, înlănţuire de pointeri, arbore, arbore binar, arbore n-dimensional, sortare, algoritm.
Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO). Înlănţuiri n-dimensionale.
Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari. Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).
Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.
2.1.2. Programarea calculatoarelor
Cuvinte cheie: limbaj de programare, tehnică de programare, programare structurată, programare procedurală, programare modulară, programare orientată pe obiecte, programare logică, clasă, moştenire, polimorfism, predicat.
Tehnici de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte.
Noţiuni de clasă, moştenire, polimorfism. Exemple.
Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.
Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii procedurale cu ajutorul predicatului tăierea. Ipotezele lumii închise şi lumii deschise.
2.1.3. Inteligenţa artificială
Cuvinte cheie: constrângere, euristică, căutare oarbă, automat finit, gramatică formală, reţea semantică, cadru, script, algoritm genetic.
Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.
Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.
Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.
Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale.
Reprezentarea cunoştinţelor prin Reţele Semantice, Cadre şi Scripte.
Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.
2.1.4. Baze de date
Cuvinte cheie: bază de date, sistem de gestiune a bazelor de date, model logic, model reţea, model relaţional, anomalie în baza de date, formă normală a bazei de date, integritatea bazei de date, regulă de inferenţă.
Noţiunile Bază de Date, SGBD. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.
Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea constrângerilor de integritate.
Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi constrângerile de integritate.
Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.
Algoritmii de aducere a bazei de date în forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză. Dezavantajele algoritmilor şi tratarea dezavantajelor.
2.1.5. Reţele informatice
Cuvinte cheie: reţea de calculatoare, reţea de transport date, linie de comunicaţie, canal de comunicaţie, canal de transport date, topologie de reţea, perturbaţii, veridicitatea transportului de date, model arhitectural de reţea, model OSI ISO, model TCP/IP, reţea locală de calculatoare, reţea de arie largă, tehnologie de reţea.
Reţele de transport date.
Reţele locale de calculatoare.
Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţele.
Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.
Tehnologii de reţea de arie largă.
2.1.6. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice
Cuvinte cheie: tehnologie informaţională, prioces tehnologic informaţional, criteriu de calitate, tehnologie informaţională centralizată, tehnologie informaţională descentralizată, tehnologie informaţională neformularistă.
Tehnologia informaţională: caracteristica calitativă, criteriile calităţii, restricţii.
Bazele estimaţiei deciziilor de proiect în domeniul elaborării procesului tehnologic informaţional.
Alegerea variantei optime a procesului tehnologic informaţional.
Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Corelarea dintre nivelurile de centralizare şi descentralizare.
Tehnologia neformularistă în sisteme informatice economice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.
2.1.7. Sisteme informatice economice
Cuvinte cheie: sistem informaţional, sistem informatic, sistem informatic economic, structură funcţională a unui sistem informatic, ciclu de viaţă al unui sistem informatic, proiectare conceptuală, proiectare de detaliu, atribut, cod, codificare, eficacitate economică, resursă informaţională, sistem informatic financiar-bancar, sistem de plăţi electronice, securitatea informaţiilor.
Sisteme informatice economice: definire, clasificare, obiective. Structura unui sistem informatic economic (SIE). Aspect general, organizatoric şi funcţional.
Principii şi strategii de proiectare şi implementare a sistemelor informatice economice. Ciclul de viaţă al unui sistem informatic economic. Caracteristica generală a etapelor.
Analiza sistemului informaţional existent. Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic economic. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic economic. Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic (SI). Codificarea atributelor. Tipurile de coduri. Cerinţele şi funcţiile codificării. Etape în realizarea codificării. Proiectarea ieşirilor unui SI: categorii, cerinţe, etape.
Implementarea, exploatarea şi eficacitatea economică a sistemelor informatice. Tendinţe în proiectarea şi realizarea SIE.
SI pentru conducerea unităţilor social-economice. Rolul. Clasificarea.
Locul, rolul şi particularităţile SI financiar-contabil (SIFC). Resursele informaţionale ale SIFC. Obiectivele şi structura funcţională a SIFC.
Sisteme informatice financiar-bancare: obiective, caracteristica, particularităţi. Sistemele SWIFT, Western Union şi Moldova Express: obiective, caracteristica, particularităţi.
Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple, perspective de dezvoltare.
Sisteme de plăţi electronice. Securitatea informaţiilor. Aspecte organizatorice infrastructurale orientate la asigurarea securităţii informaţiilor.
.
2.2. CIBERNETICA ECONOMICĂ
2.2.1. Obiectul şi metodele ciberneticii economice
Cuvinte cheie: cibernetică, cibernetică economică, sistem, sistem cibernetic, sistem cibernetico-economic, sistem ierarhic, conducerea sistememlor, conexiune inversă, entropie negativă, situaţie de incertitudine, model, model static, model dinamic, model agregat, principiul maximum Pontriaghin, funcţia Lagrange, funcţia Hamilton, programare dinamică, principiul optimalităţii Bellman.
Conceptul, locul şi rolul ciberneticii economice. Abordarea sistemică. Metodele de bază ale ciberneticii economice. Conceptul de sistem cibernetico-economic. Conducerea sistemelor. Clasificarea sistemelor cibernetice.
Legităţile generale ale organizării şi funcţionării sistemelor cibernetico-economice. Legea conexiunii inverse. Ecuaţia conexiunii inverse. Legea entropiei negative. Legea emergenţei. Legea varietăţii necesare. Principiul complementarităţii externe.
Analiza, sinteza şi conducerea sistemelor cibernetice. Metode şi tehnici de logistică pentru proiectarea traiectoriilor de creştere economică optimă a sistemelor cibernetico-economice.
Factori aleatori. Situaţii de incertitudine. Exemple de modele statice şi dinamice deterministe şi stochastice. Metode de soluţionare.
Modelarea cibernetico-economică. Clasificarea modelelor. Modele de conducere centralizată şi decentralizată. Sisteme cu structură ierarhică. Exemple.
Modele cibernetice ale sistemelor de producţie. Modelarea creşterii economice. Modele agregate, simularea şi elaborarea traiectoriilor de creştere. Modelul dinamic de tip Solow.
Elemente de calcul variaţional. Condiţii necesare. Ecuaţia Eyler. Principiul maximum Pontriaghin. Funcţia Lagrange. Funcţia Hamilton. Condiţii necesare.
Obţinerea traiectoriei şi conducerii optime de evoluţie a sistemelor cibernetico-economice prin intermediul utilizări programării dinamice. Principiul optimalităţii Bellman. Ecuaţii de recurenţă. Exemple.
2.2.2. Cercetări operaţionale
Cuvinte cheie: model liniar, optimizare, metodă de optimizare, programare matematică, arbore minim de acoperire, drum optim, drum critic, flux maxim, graf-reţea, joc matricial, sistem de aşteptare, proces decizional, arbore decizional.
Modele liniare de optimizare. Aplicaţii în economie. Analiza modelelor liniare la stabilitate. Reoptimizarea. Rolul estimaţiilor optime (preţurilor umbră).
Modele de optimizare a sistemelor ierarhice cu două nivele. Metode de decompoziţie (metoda Dantzig-Wolfe şi Kornai-Liptac). Una din metode la alegere.
Programarea matematică în numere întregi. Exemple de probleme ce se reduc la modele liniare de optimizare în numere întregi. Metode de soluţionare.
Probleme de optimizare pe reţea: problema arborelui minim; problema drumului optim; fluxul maxim.
Analiza drumului critic. Graful-reţea şi calcularea parametrilor de timp ale lui.
Situaţii de conflict. Jocuri. Jocuri matriciale cu sumă nulă şi soluţionarea lor prin metoda programării liniare.
Sisteme de aşteptare. Clasificarea sistemelor de aşteptare. Fluxul de intrare a cererilor. Fluxul elementar. Criteriul Pearson (χ2) de testare a legii de distribuire exponenţială a probabilităţilor.
Sisteme de aşteptare deschise cu coadă. Sisteme închise. Analiza lor.
Proces decizional. Elementele, momentele. Problema luării de decizii. Regulile de luare a deciziilor. Arbori decizionali.
2.2.3. Modelarea proceselor economice
Cuvinte cheie: proces economic, model, alegere optimă, funcţie de cerere la bunuri, efectul substituţiei, efectul venitului, coeficient de elasticitate, funcţie de producţie, ciclu economic, condiţie de echilibru, echilibru macroeconomic, coeficient tehnologic.
Modelul de alegere optimă a coşului de consum. Analiza lui. Consecinţele principale şi sensul lor economic. Funcţii de cerere la bunuri.
Reacţia consumatorului la modificările venitului şi preţurilor. Ecuaţiile lui Slutsky. Efectul substituţiei şi efectul venitului; interpretarea lui grafică.
Coeficienţii de elasticitate. Identitatea principală. Clasificarea bunurilor.
Funcţii de producţie. Proprietăţile şi caracteristicile lor. Funcţiile de producţie tipice: liniare, Cobb-Douglas, Leontief, CES.
Modelul de optimizare a profitului producătorului în condiţiile concurenţei perfecte. Condiţiile de echilibru şi conţinutul lor economic. Funcţiile de ofertă a producţiei şi funcţiile de cerere la resurse; elasticităţile; omogenitatea.
Modelul “input-output” Leontief. Analiza lui. Coeficienţii tehnologici direcţi şi totali.
Modelarea ciclului economic (Modelul Hicks şi Samuelson).
Bibliografie obligatorie
La compartimentul Cibernetică economică
1. E. Scarlat, N. Chiriţă. Cibernetica sistemelor economice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2003.
2. E. Scarlat, N. Chiriţă. Curs de cibernetică economică. Cibernetica sistemelor microeconomice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2003.
3. A.Gameţchi, D.Solomon. Modelarea matematică a proceselor economice. Chişinău: Evrica, 1998. – 632 p.
4. L.Spircu ş.a. Bazele ciberneticii economice, partea I, Modelarea şi reglarea optimală a sistemelor cibernetico-economice, Editura ASE Bucureşti, 2002.
5. A.Brăilă, Iu.Calin şi col. Econometria: support de curs. Chişinău: CEP, USM, 2013.
6. Моделирование народнохозяйственных процессов. Уч.пос. Под ред. И.В.Котова. Ленинград:ЛГУ, 1990.
La compartimentul Informatică economică
1. Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.
2. Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.
3. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. - 727 p.
4. Costaş I. Tehnologii de procesare a informaţiei economice. Chişinău: ASEM, 2011. 284 p., 13,85 c.a.
5. Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.
6. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000. 394 p.
7. Cotelea Vitalie. Algebra relaţională şi limbajul SQL. Chişinău: Vizual Design, 2013, 284 p.
8. Cotelea Vitalie. Modele şi algoritmi de proiectare logică a bazelor de date. Chişinău: ASEM, 2009, 266 p.
9. Cotelea Vitalie, Cotelea Marian. Oracle 11g: SQL, PL/SQL. Chişinău: ASEM, 2011, 394 p.
10. I.Gh.Rosca. Societatea cunoaşterii. Bucureşti: Editura Economica, 2006.
11. I.Gh.Rosca. Informatica. Societatea informaţională. E-serviciile. Bucureşti: Editura Economica, 2006.
12. Gh.Sabau, I.Lungu, C.Bodea, M.Velicanu s.a.- Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucureşti: Editura INFOREC, 2003.
13. D.Păvăloaia. Integrarea tehnologiilor informaţionale în analiza financiară. Iaşi: Editura Unv.A.I.Cuza, 2009.
14. I.I.Rosca, D.Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. Bucureşti: Editura INFOREC, 2002.
15. M.Nagy, M.Vizentali. Asistarea deciziei folosind mediul Excel. Bucureşti: Albastra, 2009.
16. V.Cotelea. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.
17. A.Tanenbaum. Reţele de calculatoare. Bucureşti, 2004.
Bibliografie suplimentară
La compartimentul Cibernetică economică
1. E. Scarlat, N. Chiriţă, Sisteme cibernetice ale economiei de piaţă. Bucureşti: Editura Economică, 1997.
2. N. Chiriţă, E. Scarlat, D. Tatu, M. Constantin, Cibnernetică economică. Culegere de exerciţii, probleme şi teste. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2001.
3. М.Кубонива и др. Математическая экономика на персональном компьютере. Пер.с япон. –М. Финансы и Статистика. 1991.
La compartimentul Informatică economică
1. S.Russel, P.Norvig. Artificial Intelligence. A modern approach. N.J.: Prentice Hall, 2003.
2. S.Kenneth, C.Laudon, J.P.Laudon. Information Systems and the Internet. N.J.: The Dryden Press, 1998.
3. W.L.Currie, B.Gallers. Rethinking Management Information Systems. London: Oxford Press, 1999.
[pic]
I. INTRODUCERE
În condiţiile trecerii la economia de piaţă creşte importanţa disciplinei “Statistica economică” în învăţământul economic. Cerinţele informaţionale ale structurilor administrative s-au modificat considerabil după volum, componenţă, veridicitate şi operativitate. Economia cu sute de mii de agenţi economici reclamă trecerea de la evidenţa completă la cea selectivă. În astfel de condiţii obiective o importanţă deosebită capătă tehnologia colectării, prelucrării şi analizei datelor statistice, care permite elaborarea informaţiilor macroeconomice generalizate în concordanţă cu practica internaţională privind sistemul de gestiune şi statistică. Procesele socio-economice conduc la necesitatea componentului de prognostic, capabil să semnalizeze din timp despre posibilitatea ofensivă a situaţiilor critice, dacă în sistemul de administrare nu se petrec schimbări esenţiale. În activitatea lor, statisticienilor le revin de soluţionat cele mai actuale probleme de statistică economică. Disciplinele selectate îmbină elemente ale cunoştinţelor deja acumulate pe parcursul etapelor precedente de formare a doctorandului şi presupun un grad avansat de prezentare teoretică a subiectelor propuse, prin îmbinare cu aplicarea lor practică. Pe parcursul examenului, doctorandul trebuie să dea dovadă de următoarele abilităţi:
• cunoaştere profundă a fundamentelor teoretice ale proceselor şi fenomenelor economice;
• cunoaşterea legislaţiei şi actelor normative în vigoare la specialitate;
• capacitate de îmbinare a aspectelor teoretice cu cele practice, precum şi cunoaşterea factorilor adiacenţi ce determină şi influenţează procesele şi fenomenele economice;
• cunoaşterea bazelor teoretice ale metodelor, tehnicilor, proceselor de investigare şi fundamentare a proceselor şi fenomenelor economice;
• capacitate de transcendere de la general la particular, de la simplu la compus;
• capacitate de analiză şi formulare complexă şi coerentă a ideei economice.
• efectuarea studiului analitic şi a comentariilor ce ţin de activitatea structurilor social-economice;
• cercetări în diferite domenii ale economiei folosind metoda sondajului;
• aplicarea metodologiilor de calcul în elaborarea pronosticului indicatorilor de bază ai activităţii unităţilor social-economice;
• predarea disciplinelor de specialitate în învăţământul preuniversitar şi universitar;
• formularea unor pronosticuri reale la nivelul micro şi macroeconomic;
• studierea analitică a fenomenelor economice şi sociale cu caracter de masă.
II. CONŢINUTUL CURSULUI
1. Concepte fundamentale de analiză a datelor
Strategia analizei statistice. Problemele şi principiile de bază ale organizării statisticii de stat în Republica Moldova. Relaţia între medie, mediană şi mod. Condiţiile lui Yule. . Proprietăţi ale varianţei. Momente simple şi ordinare. Momente centrate. Relaţiile dintre momente. Indicatorii variabilei aleatoare a lui Bernoulli. Coeficientul empiric de asimetrie Yule şi Kendall. Coeficienţii de aplatizare a lui Pearson şi R.Fisher. Variabile aleatoare şi legi de probabilitate. Variabile aleatoare discrete. Variabile aleatoare continue. Legea normală de repartiţie. Variabila centrată -redusă (z). Transformarea unei distribuţii statistice într-o distribuţie teoretică. Relaţia dintre valorile unei variabile (x) şi efectivele corespunzătoare. Distribuţia Student. Distribuţia binomială. Distribuţia Poisson. Aproximarea legii binomiale printr-o lege Poisson. Verificarea normalităţii unei distribuţii: testul χ2, testul Kolmogorov. Validarea modelelor. Analiza preliminară a datelor. Asocierea variabilelor categoriale. Analiza de covarianta (ANCOVA). Metode de testare a ipotezelor stocastice. Analiza multivariată a variantei (MANOVA). Analiza multivariată a covariantei (MANCOVA). Modelul de regresie multilineară. Analiza path. Analiză Cluster. Variabile măsurate şi factori latenţi. Construcţia de indici sintetici şi testarea validităţii interne a indicilor. Metode statistice de analiza factorială. Analiza de corespondenţă şi de omogenitate. Metode de analiză discriminantă. Metode geometrice. Analiza discriminantă. Descrierea principalelor comenzi ale pachetelor de programe statistice existente pentru PC: MATLAB, EXCEL/WINDOWS, SAS, SPSS, SYSTAT, EVIEWS.
2. Metode statistice pentru studiul calităţii şi fiabilităţii produselor
Metode pentru asigurarea calităţii produselor. Aspectele economice ale calităţii. Evaluarea statistică a nivelului calităţii. Indicatorii statistici ai calităţii. Factori dominanţi în controlul proceselor. Eşantionarea statistică în controlul calităţii Utilizarea histogramei pentru determinarea capabilităţii proceselor. Legi de distribuţie Diagramele de control – instrument în controlul proceselor. Interpretarea diagramelor de control. Perturbaţii ale traiectoriilor fişei de control. Indicii de capabilitate a proceselor. Diagrama Pareto Diagrama de dispersie. Fişe de culegere a datelor. Principiul „şase sigma”.
3. Modele şi metode econometrice.
Descrierea proceselor TS şi DS. Procesele TS. Procesele DS. Consecinţele unei staţionarităţi rele a procesului. Teste ale rădăcinilor unitare nesezoniere. Principiul testului Dickey-Fuller. Transformări ale modelelor de bază. Procesele ARIMA. Procesele nesezoniere ARIMA. Procesele SARIMA. Prezentarea modelului VAR. Estimarea parametrilor. Dinamica unui model VAR. Cauzalitate. Cauzalitate în sensul Granger. Cauzalitate în sensul Sims. Cointegrarea şi modelul de corectare a erorilor. Modelul de corecţie a erorilor (ECM). Testul de cointegrare între două variabile. Estimarea modelului de corectare a erorilor. Modelul de regresie de tip ARCH. şi alte procese ARCH.
4. Analiza statistica financiară, bancară şi bursieră
Metoda şi sarcinile statisticii financiare, bancare şi bursiere. Metode de analiză statistică a activităţii şi a operaţiunilor bancare. Indicatori şi metode statistice de evaluare a hârtiilor de valoare. Indicatorii statistici ce caracterizează cotaţia şi volumul tranzacţiilor bursiere. Modelul de piaţă pentru un activ mobiliar. Analiza şi modelarea statistică a portofoliilor de valori mobiliare. Analiza statistica a activităţii financiare a întreprinderii
5. Metode şi practici actuariale
Ştiinţa acturială şi actuarul. Conceptul de actuariat în asigurările de viaţă şi generale. Probleme actuariale specifice asigurărilor de viaţă. Riscurile specifice asigurărilor de viaţă şi pensii private. Fructificarea fondurilor de asigurare. Tabele de mortalitate şi de comutaţie. Tipuri de prime la asigurările de viaţă. Prima netă unică la asigurările viaţă. Prima netă unică la asigurările de supravieţuire. Prima netă unică la asigurările de deces şi mixte de viaţă. Prima netă anuală şi prima brută la asigurările de viaţă. Prima netă anuală şi prima brută la asigurările de viaţă. Metode actuariale de estimare a rezervelor de asigurare în asigurările de viaţă. Metode actuariale de calculare a rezervelor în asigurările de viaţă. Metoda retrospectivă brută şi netă metoda prospectivă brută şi netă. Probleme teoretice şi metodologice ale actuariatului în asigurările generale. Distribuţii statistice utile în asigurările generale. Sistemul de indicatori statistici ai asigurărilor generale. Metode actuariale de evaluare a primelor în asigurări generale. Riscul în asigurările generale. Prima şi tariful de risc. Estimarea frecvenţei daunei. Utilizarea indicatorilor variaţiei la estimarea marjei de risc. Estimarea tarifelor de primă sub influenţa factorilor externi. Date statistice necesare pentru estimarea tarifelor de primă. Metode şi tehnici actuariale de estimare a rezervei de asigurare în asigurările generale.
Bibliografie
1. Andrei,T.,Bourbonnais,R., - Econometrie – Bucureşti, Editura Economică, 2008
2. Anghelache, C., Niculescu, E. – Statistică: indicatori, formule de calcul şi sinteze.- Bucureşti: Ed. Economică, 2001.-256 p.
3. Anghelache, C.,(coordonator), Verejan,O., Pârţachi,I., Analiza actuarială în asigurări – Bucureşti, Editura Economică, 2006 – 248 pag.
4. BARON, T. Metode statistice pentru analiza şi controlul calităţii producţiei. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1979. 329p.
5. BIJI, M., BIJI, E. LILEA, E. ANGHELACHE, C. Tratat de statistică. Ed. Economica, Bucureşti, 1992.
6. Begu, L.-S., - Statistica internaţională. - Bucureşti: Ed. ALL BECK, 1999.
7. BOURBONNAIS, R., (2005) Econométrie : cours et exercices corrigés, Dunod, 6 éd.
8. BOURBONNAIS, R., TERRAZA, M., (2008) Analyse des séries temporelle. Applications a l`economie et la gestion, PUF.
9. CISTELECAN, L., CISTELECAN, R. Asigurări comerciale. Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mureş, 1997.
10. CIUREA, S.; DRĂGULESCU, N. Managementul calităţii totale. Bucureşti: Ed. Economică. 1995.
11. COLIBABA, D. Metode statistice avansate. Ed. ASE Buc.,2000;
12. CULIC, I. (2004), Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependeţă. Iaşi: Polirom.
13. DORIN, A.C.; Isaic-Maniu, A.; Vodă, V.Gh. Probleme statistice ale fiabilităţii. Bucureşti: Editura Economica, 1994. 256p.
14. NDERS, W., (1995) Applied Econometric time series, John Wiley .
15. HAMILTON, J. D., (1994) Time series analysis, Princeton University Press .
16. HOSSACK, I. B., POLLARD, H. J., ZEHNWIRTH, B. Introductory statistics with applicatioans in general insurance. Cambridge university press, 1983.
17. Isaic–Maniu, Al., Grădinaru, A., Voineagu, V., Mitruţ, C., – Statistica teoretică şi economică. – Chişinău: Ed. Tehnică, 1994.
18. Isaic–Maniu, Al., Mitruţ, C., Voineagu, V., – Statistica pentru managementul afacerilor. –Bucureşti: Ed. Economică, 1995. -496 p.
19. Isaic–Maniu, Voineagu, V., Al., Mitruţ, C., Săvoiu, Gh., – Statistica afacerilor. –Bucureşti: Ed. Independenţa Economică, 2002. -195 p.
20. JABA, E. Satistica. Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
21. OLARU, M. Managementul calităţii. Bucureşti: Ed. Economică, 1995. 350p.
22. PÂRŢACHI, I. Studiu comparativ privind Statistica. Chişinău: Editura ASEM, 2002. 5
23. PÂRŢACHI, I., CARAIVANOV, S. Statistica social-economică. Chişinău, 2007. 220 p.
24. Pârţachi,I, Isaic-Maniu,A.,Vodă V.Gh, Bejan,L., Controlul statistic al calităţii - Chişinău, Editura ASEM, 2008 - 329 pag.
25. PECICAN, E., (2003) Econometrie pentru …economişti,Econometrie : teorie şi aplicaţii Ed Economică, - Bucureşti.
26. PURCARU, I. MATEMATICĂ ŞI ASIGURĂRI. Editura Economică, Bucureşti, 1994
27. PURCARU, I. Asigurări de persoane şi de bunuri: Aplicaţii, Cazuri, Soluţii. Editura Economică, Bucureşti, 1998.
28. Roman Monica - Statistica financiar-bancară şi bursieră,- Editura ASE Bucureşti 2003
29. Rusu V., Tataru A., curs de lecţii la disciplina „Sistemul conturilor naţionale”- Chişinău, Editura ASEM, 2006 -138 pag.
30. SAVOIU, G., GRIGORESCU, R. Statistica financiară - elemente de statistică macro şi microfinanciară, - 2003
31. TAYLOR, J.M. General insurance. Institute of Actuaries, Oxford, 1992.
32. TURTUREAN CIPRIAN IONEL (2006) Metode statistice de analiză a seriilor de timp, ed. SEDCOM LIBRIS, Iaşi,
33. ŢARCĂ, M. Tratat de statistică aplicată. Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1998
34. VEREJAN, OLEG, PÂRŢACHI, ION. Statistica actuarială în asigurări . Editura Economica, Bucureşti, 2004.
35. VEREJAN, OLEG, PÂRŢACHI, ION, ANGHELACHE, CONSTANTIN. Analiza actuarială în asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 2006
36. Курс социально-экономической статистики, под ред. М. Г. Назарова, Москва: изд. Финстатинформ, 2000.- с. 771
37. Липпе, Петер. - Экономическая статистика. - Штуттгарт, Йена: изд. Федеральное статистическое управление Германии, 1995. - с. 629
38. Экономическая статистика под ред. Ю.Н. Иванова, Москва: изд. ИНФРА-М, -2001. - с. 480
39. Сиденко А. В., Матвеева В. М., - Международная статистика. - Москва: изд. Дело и Сервис , 2000. - с. 255
40. Социальная статистика, под ред. И. И. Елисеевой., Москва: изд. Финансы и статистика , 2001.- с. 479
41. Статистика. Под ред. В. Г. Ионина. Новосибирск: изд. НГАЭиУ, Москва, ИНФРА-М, 1997. - с. 310
42. Тихомиров,Н.П.,Дорохина,Е.Ю. – Эконометрика. Учебник – Москва, Издательство Экзамен, 2003 – 510 стр.
43. КНЯЗЕВА, Т.В., ОБРАЗЦОВА ,О.И. Финансовая статистика. 2004
44. КУТУKОВ, В. Б. Основы финансовой и страховой математики. Издательство Дело, Москва, 1998.
45. МАГНУС, Я., КАТЫШЕВ, П. К. , ПЕРЕСЕЦКИЙ, А. А. (2004) Эконометрика, Дело, Москва.
46. САЛИН, В.Н. - Статистика финансов. 2003
47. САЛИН, В.Н., ДОБАШИНА, И.B. Биржевая статистика. 2003
*** Annuaire Statistique UNESCO, 1990 – până în prezent.
*** Anuarul Statistic al Republicii Moldova, anii 1990 – până în prezent.
*** Colecţia “Economistul”, Bucureşti 1990 – până în prezent.
*** Dicţionar de statistică generală , coordonator Al.-I.Maniu,-Bucureşti: ed. Economica, 2003.
*** Dicţionar economic şi social de Bremond I., Geledan A., Editura Expert, 1995.
*** Mică enciclopedie de statistică de Trebici V. (coordonator), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
*** The Economics of Transition, 1990 – până în prezent.
*** Raportul naţional al dezvoltării umane, Moldova, 1995 – până în prezent.
*** Revista Română de Statistică, 1990 – până în prezent.
*** Vocabular economic şi financiar de Bernard Y. & Colli I. – C., Ed. Humanitas, 1994.
*** statistica.md
*** insse.ro
*** insse.fr
Programa disciplinei OBLIGATORII
|Denumirea disciplinei|METODOLOGIA ŞTIINŢEI ECONOMICE |
|Titular de curs |Prof. univ., dr.hab. Feuraş Eugenia |
|Codul disciplinei |F |Numărul de credite |Nr. de ore |
| | | |Total |Prelegeri |Seminare |
| | |7 |30 |20 |10 |
|Obiective |Acest curs este în prelungirea cursului „Metodologia cercetării economice”, predat la ciclul II, masterat, şi are |
| |ca scop obţinerea unor cunoştinţe aprofundate în domeniul gândirii logice, a adevărului ştiinţific, a evoluţiei |
| |cunoaşterii ştiinţifice şi a pluralismului abordărilor metodologice ale ştiinţei economice contemporane. |
|Competenţe obţinute |familiarizarea cu formele şi legile gândirii logice şi cu etapele cunoaşterii ştiinţifice; |
| |cunoaşterea esenţei adevărului ştiinţific şi a abordărilor testării teoriilor ştiinţifice; |
| |delimitarea conceptelor metodologice ale evoluţiei ştiinţei economice; |
| |operarea cu diverse abordări metodologice ale programelor contemporane de cercetare economică. |
|Conţinut pe teme |1. Cunoaşterea ştiinţifică ca obiect al analizei epistemologice. |
| |Gnoseologia ca ştiinţă generală a cunoaşterii. Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică. |
| |Epistemologia ca ştiinţă a cunoaşterii ştiinţifice. Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice. Nivelurile |
| |cunoaşterii ştiinţifice: nivelul empiric şi nivelul teoretic. Teoria cunoaşterii: abordare pozitivistă, |
| |constructivistă, funcţionalistă. |
| |Gândirea logică ca premisă a cunoaşterii ştiinţifice. Noţiunile ca formă iniţială a gândirii logice. Enunţurile ca |
| |formă de bază a gândirii logice. Presupoziţiile ca formă de obţinere a cunoştinţelor de rezultat. Legile gândirii |
| |logice. |
| |Etapele cunoaşterii ştiinţifice: de la fapte la teorii ştiinţifice. Inducţia ca metodă de trecere de la fapte la |
| |teorie. Inducţia completă şi incompletă. Procedeele inducţiei: a concordanţei, diferenţei, combinat. Relaţiile de |
| |cauzalitate şi interdependenţă. |
| |Funcţiile teoriei ştiinţifice: explicativă, predictivă, rezumativă şi praxeologică. Criteriile calităţii teoriei |
| |ştiinţifice. |
| |Contradicţia dintre fapte şi teorie ca sursă a problemelor de cercetare. Ipoteza de cercetare ca soluţie posibilă a|
| |problemei de cercetare. Cerinţele faţă de ipotezele de cercetare. |
| | |
| |2. Verificabilitatea şi fiabilitatea enunţurilor şi a teoriilor ştiinţifice. |
| |Adevărul ştiinţific şi caracterul lui relativ. |
| |Deducţia ca metodă de verificare a generalităţilor. Axiomatizarea. Demonstrarea logică şi legile ei: legea |
| |identităţii, a contradicţiei, a terţului exclus, a raţiunii suficiente. Argumentarea. Verificarea experimentală. |
| |Confirmarea şi infirmarea raţionamentelor ştiinţifice. Erorile logice. |
| |Fiabilitatea metodei şi instrumentelor de măsurare. |
| |Abordările testării teoriilor ştiinţifice. Abordarea aprioristă a lui L.Robbins. Abordarea empiristă a lui |
| |T.Hutchison. Abordarea instrumentalistă a lui M.Friedman. |
| | |
| | |
| |3. Conceptele metodologice ale evoluţiei cunoaşterii ştiinţifice |
| |Concepţia lui T.Kuhn asupra evoluţiei ştiinţei. Revoluţia ştiinţifică ca proces de înlocuire a unei paradigme |
| |ştiinţifice cu alta. Ştiinţa normală, anomaliile şi criza ştiinţei. Modalităţile de depăşire a crizei ştiinţei. |
| |Concepţia concurenţei programelor de cercetare a lui I.Lacatos. Importanţa „nucleului dur” în programele de |
| |cercetare şi conceptul de „euristică pozitivă”. Funcţiile ipotezelor ad hoc în cazul paradoxurilor ştiinţei. |
| |Concepţia raţionalismului critic a lui K.Popper. Criteriile de demarcare a ştiinţei şi non-ştiinţei. Principiul |
| |pozitivist al verificabilităţii şi principiul postpozitivist al falsificabilităţii. |
| |Pluralismul teoretic şi metodologic a lui P.K.Feyerabend. Normele şi libertatea în cercetarea ştiinţifică. |
| | |
| |4. Ştiinţa economică prin prisma metodologică |
| |Dificultatea definirii obiectului de studiu al ştiinţei economice: definirea materialistă şi definirea prin |
| |raritate. |
| |Obiectivitatea şi ştiinţificitatea ştiinţei economice. Ştiinţa economică pozitivă şi normativă. Criteriul lui Hume.|
| |Gradul de libertate al ştiinţei economice de valori. |
| |Strategiile metodologice ale ştiinţei economice: empirismul, subiectivismul, substanţialismul şi raţionalismul. |
| |Interacţiunea dintre ele. |
| |Personalităţile marcante ale metodologiei ştiinţei economice: J.S.Mill ca fondator al filosofiei economice, |
| |A.Marshall ca reprezentant al pozitivismului, M.Friedman ca susţinător al postpozitivismului, T.Hutchison ca |
| |promotor al neopozitivismului. „Imperialismul economic” în abordarea lui G.Bekker. |
| |Deficienţele metodologice ale ştiinţei economice contemporane: teorii „literare”, matematici abuzive, econometrie |
| |„primitivă”. |
| |Monismul şi pluralismul metodologic în cadrul ştiinţei economice. |
| | |
| |5. Abordările metodologice ale programului de cercetare neoclasic |
| |Subiecţii şi obiectul de studiu. „Nucleul dur” al programului. |
| |Principiul individualismului şi raţionalismului. Modelul „homo oeconomicus” ca sinteză a spiritului raţionalist. |
| |Argumente pro şi poziţionări critice la adresa lui „homo oeconomicus”. |
| |Principiul maximizării şi analiza marginală. |
| |„Mâna invizibilă” şi optimalitatea Pareto. |
| |Abstracţia şi modelul economic. Tendinţa de echilibrare şi modelele de atingere a echilibrului la nivel micro-şi |
| |macroeconomic. |
| |Puncte forte şi slabe ale programului de cercetare neoclasic. |
| | |
| |6. Abordările metodologice ale programului de cercetare keynesist şi neokeynesist |
| |Obiectul central de studiu şi „nucleul dur” al programului. |
| |Abordarea macroeconomică şi pe termen scurt. Introducerea anticipărilor şi a înclinaţiilor psihologice care |
| |caracterizează comportamentul economic. Modelarea macroeconomică. |
| |Punctele forte şi slabe ale programului de cercetare keynesist. |
| | |
| |7. Abordările metodologice ale programului de cercetare instituţionalist |
| |Instituţiile ca obiect central de studiu. „Nucleul dur” al programului. |
| |Principiul holismului. Raţionalitatea limitată şi comportamentul oportunist al agenţilor economici. |
| |Neacceptarea echilibrului şi aplicarea principiului schimbărilor cumulative. Abordarea evoluţionistă. |
| |Modelarea structurilor ca metodă centrală de cercetare. |
| |Punctele forte şi slabe ale programului de cercetare instituţionalist. |
| | |
| |8. Direcţiile dezvoltării ştiinţei economice contemporane |
| |Împrejurările ce creează aparenţa de criză a ştiinţei economice. Contradicţia dintre caracterul evolutiv al |
| |faptelor economice şi discret al dezvoltării ştiinţei economice. Insuficienţa abordărilor teoretice ale proceselor |
| |dinamice şi tranzitorii. Necesitatea elaborării teoriei societăţii cunoaşterii. Contradicţia dintre mondializarea |
| |teoriilor ştiinţifice şi diversitatea economico-socială regională şi naţională. |
| |Transdisciplinaritatea ca direcţie de dezvoltare a ştiinţei economice: cliometria, economia ecologică, bioeconomia,|
| |econofizica, economia experimentală |
| |Viziunile progresului ştiinţei economice: cumulativă, reformatoare, revoluţionară. |
|Bibliografia |1. Pohoaţă I. Epistemologie şi metodologie în ştiinţa economică. Buc., Ed. Economică, 2011 |
|minimala |2. Hausman D. Filozofia ştiinţei economice. Antologie. Buc., Humanitas, 1993 |
| |3. Басовский Л.Е. История и методология экономической науки. М.,ИНФРА-М, 2011 |
| |4. Локатос. Избранные произведения по философии и методологии науки. M., Академический проект, 2008 |
| |5. Лоусон Т. Современная экономическая теория в свете реализма //Вопросы экономики, 2006, №2 |
| |6. Ходжсон Дж. О проблеме формализма в экономической теории//Вопросы экономики, 2006, №3 |
| |7. Zait D., Spalanzani A. La recherche en economie. Reperes epistemologiques et methodologiques- Paris, |
| |L’Harmattan, 2009 |
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Programa disciplinei OBLIGATORII
Catedra : Teorie si politici economice
|Denumirea disciplinei |Microeconomie si macroeconomie avansata |
|Titular de curs |Conf univ., dr. Cara Elena |
|Codul disciplinei |F |Numărul de credite |Nr.de ore |
| | | |Total |Prelegeri |Seminare |
| | |6 |30 |20 |10 |
|Obiective |Disciplina „Microeconomie si macroeconomie avansata ” se adresează doctoranzilor ce au însuşit cunoştinţele de baza |
| |ale teoriei economice. Prin acesta disciplina se urmăreşte iniţierea doctoranzilor in problemele ce ţin de eficienta|
| |economica , echilibrul in condiţiile de informare incompleta , anticipaţiile raţionale si echilibrul anticipaţiilor |
| |raţionale. Aprofundarea cunoştinţelor in domeniul teoriei utilităţii probabilistice, atitudinii decidenţilor |
| |economici fata de risc, asimetriei informaţionale. Prin prezentarea generala a problemelor microeconomice si a |
| |conceptelor actuale cursul are ca scop familiarizarea viitorilor economişti cu ustensilele si metodele micro si |
| |macroeconomice contemporane. |
| |In cadrul cursului se acorda atenţie atât cercetărilor contemporane in domeniul micro si macroeconomic cat si |
| |teoriilor devenite deja clasice. |
| |Obiectivul acestei discipline este cultivarea la doctoranzi a perceperii intelectuale a teoriilor expuse si a |
| |coerenţei lor analitice, preferenţial faţă de însuşirea formală a modelelor in care aceste teorii sunt reflectate |
| |. Atenţie se acordă atât cercetărilor contemporane în domeniul micro şi macroeconomie cât şi teoriilor devenite deja |
| |clasice. |
| |Partea practica a cursului permite o înţelegere mai ampla a materialului teoretic prin rezolvarea de exerciţii, |
| |studii de caz si găsirea răspunsurilor la întrebările de sineza. |
| |Competenţele obţinute |
| |Competenţe de cunoaştere a direcţiilor contemporane de analiză micro şi macroeconomică prin prisma modelelor de |
| |comportament raţional a agenţilor economici primari |
| |Competenţe de conducere a activităţilor de gestionare a pieţelor bunurilor şi serviciilor, hârtiilor de valoare, a |
| |muncii şi capitalului |
| |Competenţe de gestionare a informaţiei în vederea stabilirii limitelor politicilor economice la nivel micro şi |
| |macroeconomic, precum şi costurile politicilor antiinflaţioniste, antişomaj şi a celor sociale, a activităţilor în |
| |cadrul pieţelor cu risc şi asimetrie informaţională |
| |Competenţe de cercetare necesare identificării problemelor din domeniul analizei micro şi macroeconomice care pot |
| |deveni obiect de studiu pentru teze de doctorat. |
|Conţinut pe teme |1.Cadrul conceptual al teoriei microeconomice. |
| |Bunuri, agenţi economici, interpretările posibile ale conceptului de bun. Exigente de rigoare si de simplicitate. |
| |Interacţiunea cererii si ofertei in analiza microeconomica. Excepţii de la legea generala a cererii si a ofertei. |
| |2 . Abordări contemporane ale teorii comportării consumatorului si a cererii. Teoria preferinţelor revelate |
| |(Samuelson). Analiza atributelor (attribute analysis – Lancaster K). |
| |3. Economiile intertemporale. |
| |Preţul si rata dobânzii pe piaţa. Consumatorul si întreprinderile. Echilibrul intertemporal. Eficienta |
| |intertemporala. Riscul si incertitudinea in activitatea agenţilor economici. Utilitatea marginala a banilor. |
| |4. Informaţia in cadrul pieţei. |
| |Diversitatea stărilor individuale de informaţie. Autoselectia si transmiterea informaţiei prin intermediul |
| |preturilor. Speculaţia, intermedierea si căutarea informaţiei. Multiplicitatea preturilor. |
| |5.Concurenta imperfecta si teoria jocurilor. |
| |Modele generale din teoria jocurilor. Monopolul bilateral. Duopolurile. Problema negocierilor. Coaliţii si soluţii. |
| |6. Rolul macroeconomiei aprofundate in cadrul ştiinţelor economice |
| |Macroeconomia clasica: echilibrul de folosire deplina a resurselor prin ajustarea veniturilor. |
| |Teoria reala a ajustării prin intermediul pieţei muncii si a capitalului. |
| |Stabilirea echilibrului macroeconomic . Limitele modelului clasic. |
| |Macroeconomia Keynisista: posibilitatea unui echilibru cu şomaj involuntar si insuficienta de investiţii. |
| |Proiectul final Keynesist al „Teoriei generale”. |
| |Teoria generala a utilizării forţei de munca. |
| |Teoria generala a ratei dobânzii si a monedei. |
| |7. Ciclurile şi fluctuaţiile macroeconomice. |
| |Teorii privind natura şi apariţia ciclurilor economice. Caracterul ciclic al economiei şi caracteristicile |
| |fluctuaţiilor ciclice. Tipurile şi particularităţile ciclurilor economice. Componentele şi factorii determinanţi ai |
| |fluctuaţiilor ciclice Ciclicitatea economică şi influenţa ei asupra variabilelor macroeconomice. Ciclurile economice |
| |şi caracteristica lor. Factorii ce determină fluctuaţiile ciclice. Şocurile de ofertă şi de cerere .Caracterul ciclic|
| |al variabililor macroeconomice. Modelele ciclurilor economice. Dezechilibrele şi echilibrele economiei în raport cu |
| |parametrii structurali ai economicei. Teoria neokeinsiană a ciclurilor economice reale. Analiza ciclurilor economice |
| |în modelul Solow . Analiza ciclurilor economice în modelul IS-LM. în condiţiile preţurilor fixe şi flexibile. |
| |Ciclurile economice ca rezultat al acţiunilor şi strategiilor agenţilor economici. Analiza comparată a modelelor şi |
| |teoriilor ciclurilor economice şi politice. |
| |Efectele şi influenţa politicilor economice asupra ciclurilor economice. Efectele modificărilor tehnologice asupra |
| |ciclurilor economice . Posibilităţile şi oportunităţile depăşirii si evitării efectelor negative ale ciclurilor |
| |economice |
| | |
| |8.Oferta agregata si arbitrajul inflaţie/ şomaj. |
| |Modelul quazioferta agregata/quazicererea agregata. |
| |Curba lui Philips si arbitrajul inflaţie/şomaj. Cauzele, formele şi natura inflaţiei contemporane. Teorii privind |
| |natura inflaţiei. Cazul Republicii Moldova |
| |.De la monetarism la „noua” macroeconomie clasica: curentul neo liberal. |
| |Conceptele fundamentale neo liberale si „contrarevoluţia” monetarista. |
| |Macroeconomia neoclasica: previziunile raţionale si politicile macroeconomice. |
| |Dezvoltarea macroeconomiei neoclasice: jocuri si strategii in cadrul politicelor macroeconomice. . Costurile |
| |inflaţiei anticipate şi neanticipate. Strategii şi politici de combatere a inflaţiei. Costurile politicilor |
| |antiinflaţioniste. Politicile antiinflaţioniste şi rata de sacrificiu. |
| |Finanţarea datoriei de stat şi efectul acesteia asupra proceselor inflaţioniste în modelul Bruno-Ficher. Evaluarea |
| |efectelor inflaţioniste a creşterii datoriilor ca rezultat al finanţării deficitului bugetar în perioada lungă. |
| |(Modelul Sargent-Wallace) |
| | |
| |9. Economia deschisă: aspecte generale. |
| |Fluxul internaţional al capitalului şi al mărfurilor. Fundamentele teoretice ale comerţului internaţional. Surse ale |
| |cîştigurilor din comerţ. Principiul avantajului absolut. Evoluţia conceptului de avantaj comparativ. Restricţii |
| |asupra schimbului (comerţului). Analiza comparativă a protecţionismului şi liberului schimb. Tipologia cursurilor de |
| |schimb. Paritatea absolută a puterii de cumpărare. Paritatea relativă a puterii de cumpărare. Termenii schimbului. |
| |Paritatea ratelor dobânzii. Efectul Balassa-Samuelson. Modelul monetar de determinare a cursului de schimb nominal. |
| |Balanţa de plăţi: factorii care o determină. Fluxurile de capital şi balanţa de plăţi. Echilibrul balanţei de plăţi |
| |şi gradul de elasticitate al importurilor şi al exporturilor la modificarea cursului de schimb. Condiţiile lui |
| |Marshall Lerner şi curba în J a devalorizării monetare. |
| | |
| |10. Aplicaţii practice : Plătit si gratuit. Rolul cozilor in cadrul pieţii. Alegerea formelor de ajutor material. |
| |Modele de incoerenta temporala. |
| |Studii de caz , subiecte de discutii: Somajul in Republica Moldova: cum poate contribui politica macroeconomica la |
| |soluţionarea problemei. |
| |Limitele politicilor economice contemporane. |
|Bibliografia | 1. ABRAHAM-FROIS, GILBERT Economia politică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994 |
| |2. ALBERT, MICHEL Capitalism contra capitalism, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994 |
| |3. ANGELESCU, CORALIA Economie politică, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2002 |
| |4. BECK U, La societe du risque, Aubier,2001 |
| |5. BRAN, PAUL Economica valorii, Bucureşti, Editura ASE, 2002 |
| |6. DEBREU G, Teorie de la valeur, analyse axiomatique de L’eqilibre economique, Dunod, 3 ed. 2001 |
| |7. DIDIER, MICHEL Economia: regulile jocului, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994 |
| |8. GERASIM T, Microeconomie ,vol.I,vol.II, Economica Bucuresti, 1998 |
| |9. FUDULU, PAUL Macroeconomie, Editura Hiroyuki, Ediţia a II-a, 1997 |
| |10. Fudulu PAUL Microeconomie, Editura Hiroyuki, Ediţia a II-a, 1997 |
| |11. LAVIALLE CHRISTOPHE, Maroeconomie approfondie, Editura Breal, 2006 |
| |12.MALINVAUD E, Analyse microeconomique, Economica, 2000 |
| |13. MAS-COLELL A, WINSTON M.D, GREEN J, Microeconomic Theory, Oxforg Universicity Press, 1995 |
| |14. ROMER DAVID Maroeconomie approfondie, Editura Ediscience internazionale, 1997 |
| |15. STIGLITZ, JOSEPH E. WALSH, CARL E. Economie, Bucureşti, Editura Economică, 2005 |
| |16. VARIAN H.R, Microeconomic analysis, W W Norton& Compagny ,Inc, 1992 |
Programa analitică
a disciplinei obligatorii INTERDISCIPLINARE
|Denumirea disciplinei |Econometrie avansată |
|Titularul disciplinei |Ion Pârţachi, prof univ., dr. |
|Numărul de ore |Nr de credite |Forma de evaluare |
|Total |Prelegeri |Seminare | | |
|30 |16 |14 |7 |Examen |
|Fundamentare |Disciplina permite adaptarea metodologiilor aplicate pe plan internaţional în domeniul econometriei si |
| |prognozei, astfel încât sa se ofere posibilitatea formarii cunoştinţelor de baza necesare analizei datelor |
| |experimentale din domeniul economic si, în special, oferă cunoştinţe privind utilizarea metodelor |
| |econometrice în domeniul prognozei economico-financiare si monetare |
|Competenţele obţinute |dezvoltarea unor abilităti de calcul pentru a aborda o problemă economică în mod stiintific |
| |dezvoltarea gândirii abstracte si a modului riguros stiintific de abordare a unei probleme |
| |trezirea interesului pentru cercetare stiintifica |
| |dobândirea unor abilitati de a construi modele economice si de a rezolva probleme practice din domeniul |
| |financiar si bancar prin utilizarea tehnicilor de prognoza (testarea teoriilor si ipotezelor în domeniul |
| |economic,realizarea de prognoze economice, analiza fiabilitatii prognozelor, fundamentarea deciziei în |
| |domeniul financiar si bancar). |
| |capacitatea de a transpune în practica cunostintele dobândite |
|Conţinutul disciplinei |1. Tipologia variabilelor şi relaţiilor din reprezentările econometrice. |
| |2. Variabile calitative şi problema măsurării lor. Modelul Logit şi Probit. Variabile cu efect întârziat şi |
| |specificitatea acestora. |
| |3. Relaţii neliniare. Principii privind estimarea în cazul nelinearităţii. Transformări de variabile. |
| |4. Modelele cu ecuaţii simultane şi descrierea economiei naţionale. Elaborarea modelului cu ecuaţii simultane|
| |şi metodele recente destinate acestui scop: criteriul Akaike, testul J, testul RESET, testul |
| |BOX-COX.Identificarea. Estimarea parametrilor. Inferenţa statistică în modelul cu ecuaţii simultane. Prognoza|
| |şi simularea. |
| |5. Econometria seriilor de timp. Analiza de cointegrare şi testul Dickey-Fuller. Modele cu lag distribuit de|
| |tip Almon sau de tip geometric şi transformarea Koyck. Cauzalitatea Granger. Modele vectoriale autoregresive.|
| | |
| |6. Tipologia modelelor elaborate de Box G. E. şi Jenkins M. Specificarea şi caracteristicile modelelor AR, |
| |MA, ARMA, ARIMA, ARCH, ARFIMA. Proprietăţile proceselor ARMA. Caracteristicile prognozei. |
|Planul tematic al orelor de |Nrcr |Denumirea temei |Forma de desfăşurare |
|laborator | | | |
| | |Culegerea, analiza de date şi elaborarea proiectului parcurgând etapele: |Lucrare practică |
| | |specificarea; |individualizată în |
| | |estimarea în mai multe variante; |ceea ce priveşte |
| | |verificarea soluţiilor (testele T, F, Durbin-Watson, AIC etc.); |eşantionul de date. |
| | |prognoza şi intervale de încredere. | |
| | |Domenii ale economiei şi aplicativitatea tehnicilor econometrice (în |Dezbatere şi |
| | |marketing, în producţie, în domeniul pieţei valutare). |aplicaţii. |
| | |Elaborarea modelului econometric cu ecuaţii simultane şi utilizarea acestuia |Lucrare practică |
| | |– elaborarea proiectului nr. 2 constând în: |individualizată pe |
| | |specificare; |sectoare ale |
| | |identificare; |economiei. |
| | |estimare; | |
| | |verificare; | |
| | |simulare. | |
| | |Elaborarea proiectului privind analiza seriei cronologice: |Lucrare practică |
| | |culegerea datelor (reale); |individualizată pe |
| | |specificarea modelului; |serii de date reale |
| | |estimarea; |din economie. |
| | |verificarea; | |
| | |prognoze ex-post şi ex-ante. | |
|Bibliografia minimală |1. Bourbonnais R , Econometrie , Ed. Dunod , Paris , 2009 |
| |Dormont B. , Introduction a l’econometrie , Ed. Montchrestien , Paris, 2007 |
| |Green W H , Econometric Analysis , Ed. Pretince Hall , Londra , 2007 |
| |Pecican E., Econometrie, Ed. Economica,2008 |
| |Pârţachi, I.,.Brăilă, A., Şişcan N. Econometrie aplicată. Ch. 1999. |
| |Магнус Я.Р., Катышев П.К., Пересецкий A.A. Эконометрика. Начальный курс. Москва. Дело, 2002 |
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.
Related download
- school of accounting economics and finance university
- econ 348 exams prof twomey um d
- ministerul educaŢiei al republicii moldova
- briefly explain the features that would define quality
- winston salem forsyth county schools front page
- wassily leontief s the structure of the american economy
- essex county college
- course number bob jones university
- nassau community college