ROMÂNIA - Agenţia Naţională Împotriva Traficului de ...



5116830000-795115903ROM?NIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAgen?ia Na?ional? ?mpotriva Traficului de Persoane 00ROM?NIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAgen?ia Na?ional? ?mpotriva Traficului de Persoane 51036280RAPORTna?ional privind evolu?ia traficului de persoane,?n anul 201600RAPORTna?ional privind evolu?ia traficului de persoane,?n anul 2016a-78613019060500?n con?inul Raportului se reg?sesc ?i contribu?iile altor institu?ii publice, care au responsabilit??i ?n domeniul combaterii traficului de persoane, asisten?ei, protec?iei ?i reintegr?rii sociale a victimelor traficului de persoane.Coordonator:Mihai ?ERBANContribu?ii:Mihai ?ERBAN Ana Maria TAMA?Cristina DRAGOT?Lista abrevierilor utilizate ?n textAJOFMAgen?ia Jude?ean? pentru Ocuparea For?ei de Munc?ANITPAgen?ia Na?ional? ?mpotriva Traficului de PersoaneANOFMAgen?ia Na?ional? pentru Ocuparea For?ei de Munc?AJOFMAgen?ii Jude?ene de Ocupare a For?ei de Munc?ANPDCAAutoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Drepturilor Copilului ?i Adop?ieDSPDirec?ia de S?n?tate Public?CCPICentrul de Cooperare Poli?ieneasc? Interna?ional?CP(NCP)Cod Penal (noul Cod Penal)CPPCod Procedur? Penal?CR-ANITPCentrul Regional al Agen?iei Na?ionale ?mpotriva Traficului de PersoaneDCCO Direc?ia de Combatere a Criminalit??ii OrganizateDGASPCDirec?ia General? de Asisten?? Social? ?i Protec?ia CopiluluiDIICOTDirec?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i TerorismDOESDepartamentul Ocupare ?i Egalitate de ?anseIGIInspectoratul General pentru Imigr?riIGPRInspectoratul General al Poli?iei Rom?neIPJInspectorat de Poli?ie Jude?eanISJInspectoratul ?colar Jude?eanITMInspectoratul Teritorial de Munc?IMInspec?ia MunciiMAEMinisterul Afacerilor ExterneMAIMinisterul Afacerilor InterneMENMinisterul Educa?iei Na?ionale ?i Cercet?rii ?tiin?ificeMJMinisterul Justi?iei MMFPSPVMinisterul Muncii ?i Justi?iei SocialeMPMinisterul PublicOIOrganiza?ie interna?ional?ONGOrganiza?ie non-guvernamental?ONPCCRCPIOficiul Na?ional de Prevenire a Criminalit??ii ?i Cooperare pentru Recuperarea Crean?elor Provenite din Infrac?iuniONPMOficiul Na?ional pentru Protec?ia MartorilorOSCEOrganiza?ia pentru Securitate ?i Cooperare ?n EuropaSCTPServiciul de Combatere a Traficului de PersoaneSMStat MembruSNITPStrategia Na?ional? ?mpotriva Traficului de Persoane 2012-2016UEUniunea European?UNODCUnited Nations Office for Drugs and Crime/ Biroul Na?iunilor Unite pentru Droguri ?i CriminalitateLista graficelor ?i h?r?ilor utilizate ?n textFigura 1. Dinamica multianual? a popula?iei victimelor, 2007-2016Figura 2. Distribu?ia victimelor pe gen ?i v?rst?Figura 3. Nivelul de educa?ie, ?n r?ndul victimelor ?nregistrate ?n 2016Figura 4. Tipul familiei de provenien??, ?n r?ndul minorilorFigura 5. Jude?e de provenien??, pentru victimele ?nregistrate ?n 2016Figura 6. Provenien?a geografic? a victimelor, distribu?ie pe regiuni de dezvoltareFigura 7. Rela?ia victimei cu recrutorul, distribu?ie adul?i, minoriFigura 8. Mod de recrutare, distribu?ie adul?i, minoriFigura 9. Condi?ii de recrutare a victimelor, ?n func?ie de nivelul de educa?ieFigura 10. Exploatarea victimelor ?nregistrate ?n 2016Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor ?nregistrate ?n 2016Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, ?n traficul intern, 2016Figura 13. Trafic extern - destina?ia exploat?rii victimelor ?nregistrate ?n 2016Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, ?n principalele ??ri de destina?ie, 2016Figura 15. Dosare aflate ?n lucru, evolu?ie multianual?, DCCO.Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate, situa?ie comparativ? multianual?, DCCO - IGPR, 2014 - 2016Figura 17. Compara?ie multianual?, victime repatriate 2010 - 2016Figura 18. Statele de destina?ie - victime repatriate, 2016Figura 19. Coordonarea particip?rii victimelor ?n procesul penal, ?n 2016Figura 20. Apelurile primite de c?tre operatorii compartimentului Telverde, ianuarie - decembrie 2016CUPRINS TOC \o "1-4" \h \z \t "Subtitlu 0,1,subtitlu x.x.,1,subtitlu x.x.x.,1,subtitlu x.x.x.x.,1" INTRODUCERE PAGEREF _Toc501447691 \h 7Sec?iunea I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE PAGEREF _Toc501447693 \h 81.1.Despre motiva?ia viitoarelor victime PAGEREF _Toc501447694 \h 91.2.Dinamica victimiz?rii PAGEREF _Toc501447695 \h 111.2.1.Gen, v?rst? ?i educa?ie PAGEREF _Toc501447696 \h 121.2.2.Zone ?i jude?e de provenien?? PAGEREF _Toc501447697 \h 131.2.3.Intrarea victimelor ?n trafic PAGEREF _Toc501447698 \h 151.2.4.Exploatarea PAGEREF _Toc501447699 \h 18Traficul intern PAGEREF _Toc501447700 \h 20Traficul extern PAGEREF _Toc501447701 \h 231.2.5.Concluzii PAGEREF _Toc501447702 \h 25Sec?iunea II. ARHITECTURA infractorului ?i a infrac?iunii PAGEREF _Toc501447703 \h 262.1.Exploatarea sexual? PAGEREF _Toc501447704 \h 272.2.Exploatarea prin munc? PAGEREF _Toc501447705 \h 332.3.Obligarea la practicarea cer?etoriei PAGEREF _Toc501447706 \h 34Sec?iunea III. JUSTI?IE PENAL? PAGEREF _Toc501447707 \h 353.1.Investigarea, urm?rirea penal? ?i condamnarea infrac?iunilor de trafic de persoane PAGEREF _Toc501447708 \h 353.1.1.Investigarea PAGEREF _Toc501447710 \h 353.1.2.Urm?rirea penal? a trafican?ilor PAGEREF _Toc501447711 \h 393.1.3.Finalitatea procesului judiciar - evaluare statistic? PAGEREF _Toc501447712 \h 413.2.Cooperarea interna?ional? ?n domeniul poli?ienesc ?i judiciar PAGEREF _Toc501447713 \h 41Sec?iunea IV. NEVOILE VICTIMELOR ?i R?SPUNSUL SOCIAL PAGEREF _Toc501447714 \h 444.1.Asisten?a acordat? victimelor traficului de persoane PAGEREF _Toc501447715 \h 454.2.Rolul Centrelor Regionale ale ANITP PAGEREF _Toc501447716 \h 474.3.Referirea transna?ional? ?i repatrierea cet??enilor rom?ni. PAGEREF _Toc501447717 \h 484.4.Coordonarea particip?rii victimelor ?n procesul penal PAGEREF _Toc501447718 \h 50Sec?iunea V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE PAGEREF _Toc501447719 \h 535.1.Campanii ?i planuri de ac?iune PAGEREF _Toc501447720 \h 545.2.Linia telverde anti-trafic 0800.800.678 PAGEREF _Toc501447721 \h 595.3.Campanii ?i activit??i de prevenire - Centrele Regionale ANITP PAGEREF _Toc501447722 \h 605.4.Campanii online PAGEREF _Toc501447723 \h 615.5.Ministerul Afacerilor Externe PAGEREF _Toc501447724 \h 625.6.Inspec?ia Muncii PAGEREF _Toc501447725 \h 635.7.Ministerul Educa?iei Na?ionale PAGEREF _Toc501447726 \h 63Sec?iunea VI. ALTE PLANURI ALE INTERVEN?IEI ANTI-TRAFIC PAGEREF _Toc501447727 \h 646.1.Formarea profesional? PAGEREF _Toc501447728 \h 64Poli?ia Rom?n? PAGEREF _Toc501447729 \h 64DIICOT PAGEREF _Toc501447730 \h 65ANITP ?i partenerii s?i PAGEREF _Toc501447731 \h 65Ministerul Afacerilor Externe PAGEREF _Toc501447732 \h 666.2.Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane PAGEREF _Toc501447733 \h 666.3.Instrumentul cooper?rii europene ?i interna?ionale PAGEREF _Toc501447734 \h 68Sec?iunea VII. CONCLUZII PAGEREF _Toc501447735 \h 71Bibliografie ?i surse web consultate PAGEREF _Toc501447736 \h 73Anexa I - urm?rirea penal? PAGEREF _Toc501447737 \h 74INTRODUCEREComer?ul cu oameni r?m?ne ?n epicentrul criminalit??ii globale. Traficul de persoane este expresia unei industrii criminale performante, motiva?ia economic?, ilicit?, a trafican?ilor, fiind aceea de a face profit.Performan?a tactic? a re?elelor criminale ?terge frontierele geografice tradi?ionale ?i pe cele informa?ionale. Trafican?ii de fiin?e umane mobilizeaz? resurse financiare uria?e pentru a-?i proiecta strategii transna?ionale foarte eficiente, de creare, reconfigurare ?i alimentare a unei pie?e ?nalt profitabile, ?n care tranzac?ionarea economic? a persoanelor vulnerabilizate de condi?ii socio-economice ?i emo?ionale rudimentare devine un scop ?n sine. Asemenea precondi?ii de vulnerabilitate fac predictibil? acro?area facil? a viitoarelor victime, de c?tre infractori, ?n condi?iile ?n care guvernele ?i actorii societ??ii civile se mobilizeaz? pentru a ??ine” mai degrab? ?pasul” cu performan?a efectiv? a re?elelor criminale.Arhitectura criminalit??ii, ?n traficul de persoane, arat? c? exist? un ansamblu de factori ce alimenteaz?, ?ncurajeaz? sau men?in cererea pentru serviciile ”oferite”, ?n mod for?at, de c?tre victimele traficului de persoane. O serie dintre ace?ti factori, constituind tot at?tea premise de alimentare a fenomenului, apar?in ?i realit??ii rom?ne?ti, pe care am observat-o analiz?nd modul ?n care au fost recrutate ?i exploatate victimele, ?n anul 2016.Traficul de persoane func?ioneaz? ca un mecanism de pia??, ?n care cererea de for?? de munc? ?i servicii sexuale, ?n principal, este alimentat? de ofert? ?i de particularit??ile acesteia. Este ra?ionamentul fundamental pentru orice tip de interven?ie social?, ?mpotriva victimiz?rii.Dac? oferta de for?? de munc? ?i servicii sexuale, creat? de vulnerabilit??ile universale ale victimelor, ar trebui limitat? sau demontat? prin politici sociale operante, anti-s?r?cie, anti-marginalizare, prin educa?ie ?i informare, ?n ??rile de origine - cum este cazul Rom?niei -, adresarea cererii este provocarea ?i responsabilitatea statelor de destina?ie. O ”ofert?” s?rac?, diluat? de interven?ii sociale eficiente, ar lipsi ”pia?a” ilegal? de desfacere a for?ei de munc?, sau cererea de servicii sexuale, de ?ns??i obiectul tranzac?iilor care fac din victime o marf? eligibil?. ?n aceea?i logic?, o ?cerere”diminuat? prin m?suri eficiente de prevenire ?i combatere nu ar mai oferi trafican?ilor motiva?ia ?i oportunitatea declan??rii demersului infrac?ional.548344614745800Sec?iunea I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE346329054610Despre continuitatea cauzelor profiturile finaciare extraordinare pe care traficul de persoane le genereaz? motiveaz? activitatea criminal? a infractorilor,cererea pentru servicii sexuale ?i pentru for?? de munc? ieftin? sau nepl?tit? reprezint? ”motorul” criminalit??ii, ?n cazul traficului de persoane,oferta - exist? oameni extrem de vulnerabili, din cauza multiplelor nevoi sociale, economice ?i psihologice,oferta - exist? p?rin?i care ??i abandoneaz? copiii, pentru a pleca la munc? ?n afara ??rii,actorii sociali responsabili nu adopt? ?ntotdeauna protec?ie eficient? pentru victime ?i r?spuns radical fa?? de criminali.00Despre continuitatea cauzelor profiturile finaciare extraordinare pe care traficul de persoane le genereaz? motiveaz? activitatea criminal? a infractorilor,cererea pentru servicii sexuale ?i pentru for?? de munc? ieftin? sau nepl?tit? reprezint? ”motorul” criminalit??ii, ?n cazul traficului de persoane,oferta - exist? oameni extrem de vulnerabili, din cauza multiplelor nevoi sociale, economice ?i psihologice,oferta - exist? p?rin?i care ??i abandoneaz? copiii, pentru a pleca la munc? ?n afara ??rii,actorii sociali responsabili nu adopt? ?ntotdeauna protec?ie eficient? pentru victime ?i r?spuns radical fa?? de criminali.Aproape ?n fiecare caz, via?a unei victime a traficului de persoane se schimb? ?n mod dramatic. ?ntregul sistem al personalit??ii este destructurat, apar suferin?e somatice ?i psihologice sau psihiatrice, care pot d?inui peste ani, care se pot croniciza ?i pot condi?iona via?a persoanei, pentru mult? vreme. Daunele sunt, ?nainte de toate, personale, umane, afective, rela?ionale, apoi economice ?i sociale, de orice fel, de o varietate extrem?.Victimele nu obi?nuiesc s? vorbeasc? ?n ”pia?a public?” despre istoria de trafic ?i exploatare. Dimpotriv?, nevoia de normalizare ?i construc?ia psihologic? a persoanei determin? nevoia victimei de a face tot posibilul pentru ca suferin?a s? r?m?n? ascuns? vederii ?i judec??ii celorlal?i, familiei, comunit??ii, prietenilor, cunoscu?ilor.Despre motiva?ia viitoarelor victimeRecrutarea pentru trafic speculeaz? ?ntreg contextul de via?? al rom?nilor care devin victime ale traficului de persoane, fie c? se afl? deja ?n ?ara de destina?ie a exploat?rii, fie c? sunt ?nc? ?n ?ar?.De?i tentant, este lipsit de sens s? aducem ?n discu?ii cauze singulare, atunci c?nd analiz?m momentul zero al traseului victimiz?rii unui rom?n - recrutarea, ori c?nd facem efortul de a ?n?elege desf??urarea dramatic? a istoriilor de exploatare.Experien?ele noastre cu victimele arat? c? un ?ntreg construct motiva?ional define?te punctul de plecare ?i ancorare a rom?nilor ?n istoriile de trafic ?i exploatare. De?i condi?ia economic? a victimelor, aproape de fiecare dat? subzisten?ial?, particip? semnificativ la decizia acestora de a pleca din ?ar?, aceasta nu este o motiva?ie unic? sau exclusiv?. Nu este mai pu?in adev?rat c? pauperitatea economic? personal? devine, ?ns?, avangarda motiva?ional?, ?n jurul c?reia graviteaz? o varietate nefericit? de particularit??i motiva?ionale individuale, care au leg?tur? cu nenum?rate zone de ”func?ionare” a persoanelor.Rudimentaritatea afectiv? a victimelor este prezent? ?n aproape toate cazurile victimologice. Izolarea sau autoizolarea social? a acestora este determinat? de multiple evenimente de via??, de efecte continuate ale istoriilor emo?ionale traumatice, ”condimentate” cu violen?e rela?ionale ?n familiile biologice sau de origine. Via?a de rela?ie a acestor oameni, fie c? vorbim de cupluri conven?ionale, de familii multigenera?ionale, care ?mpart spa?ii de locuit ?i resurse economice sau de orice alte formule de convie?uire colectiv? sau individual?, este, de cele mai multe ori, dramatic?, superficial?, consumat? ?n leg?turi afective dependente, abuzive, violente, care antreneaz? patologii rela?ionale, la grani?a dintre disfunc?ie ?i tulbur?ri psihice severe.Oamenii nu g?sesc mul?umire emo?ional? ?n formulele de via?? pe care le-au ales, dob?ndesc nenum?rate moduri de a fi, din registrul alien?rii mentale ?i sociale, renun?? s? mai caute oportunit??i economice, ?ntr-o ?ar? care, percep?ia public? cu privire la pia?a for?ei de munc? este aceea c? ofer? extrem de pu?ine ?i deplorabile astfel de oportunit??i, cu deosebire atunci c?nd educa?ia formal? a acestor persoane este minimal?.Oportunit??ile economice, ?n anumite regiuni ale ??rii, sunt pu?ine, de multe ori sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante ?i la limita supravie?uirii, condi?iile de munc? de multe ori rudimentare, cultura rela?iilor de munc? este crud?, inuman?, guvernat? de principiul ”nu ??i place, pleac?” sau ”dac? vrei s? vii ?i m?ine, taci ?i munce?te”. O serie de drepturi sociale le sunt negate oamenilor, ?n nenum?rate ipostaze. Accesul la ?ngrijiri medicale este sub demnitatea uman?, calitatea acestora este rudimentar?, tratamentul primit din partea personalului diferitelor servicii publice accesate este, uneori, degradant, sistemul educa?iei formale ?ncurajeaz? analfabetismul, abandonul ?colar, corup?ia didactic?, pia?a negr? a educa?iei ”alternative”, prin ”medita?ii”, substitut al obliga?iei institu?iilor educa?iei formale. Rutina administra?iilor locale ?i politicile din domeniul asisten?ei sociale favorizeaz? parazitarea social?, alegerea venitului minim garantat ?n locul muncii responsabile ?i remunerate, submineaz? nevoia personal? de dezvoltare ?i creeaz? condi?iile ideale pentru subcultur?, marginalizare, izolare ?i alienare social?, consum de alcool, violen??, sporirea artificial? a num?rului de membrii (copii) ai familiilor s?race, pentru cre?terea veniturilor sociale nemuncite.Exerci?iul demnit??ii ?i fermit??ii autorit??ilor responsabile pentru morala social? ?i aplicarea normei sociale care reglementeaz? convie?uirea comunitar?, este ?nlocuit de frica de consecin?ele exercit?rii autorit??ii. Instan?ele sociale ?nlocuiesc stigmatizarea social?, responsabilizarea comunitar?, obligarea la respectarea legii, pedeapsa social? reparatorie, cu negocierea condamnabil? a normalit??ii, moralei, culturii muncii ?i ordinii sociale.Adunate ?n constela?ii motiva?ionale, toate aceste pre-condi?ii netezesc terenul pentru dorin?a oamenilor de a pleca din ?ar?, ?n c?utarea a ceea ce ei cred c? ar putea fi normalitate social? ?i economic?. ?n umbra acestei dorin?e nu st?, a?a cum aminteam, doar nevoia de resurse pentru subzisten??, sau pentru o via?? prosper?, de?i s?r?cia extrem? r?m?ne o cauz? centrifugal?, care adun? ?n jurul ei celelalte motiva?ii personale. ?n foarte multe cazuri, viitoarele victime ??i reprezint?, ?n mod ira?ional, plecarea din ?ar?, ca pe o regenerare vital?, f?r? a mai calcula sau anticipa niciun fel de consecin?e, de multe ori dramatice, pentru vie?ile lor.Fiecare situa?ie de trafic ?i exploatare este particular?, chiar dac? mecanismele de recrutare, exploatare sau amenin?are ?i ?antaj, de exemplu, folosite de trafican?i sunt ”universale”, pentru simplul motiv c? victima este o persoan?, unic?, cu o istorie unic?, cu competen?e sociale ?i emo?ionale netransferabile, cu un univers de via?? unic, care determin? un mod tot at?t de unic, personal, ?n care drama este tr?it? ?i integrat? ?n reprezent?rile ?i limitele ?n?elegerii fiec?rei persoane.Dinamica victimiz?rii, ?n anul 2016?ncep?nd cu 2007, ?n Rom?nia a fost opera?ionalizat Sistemul Integrat de Monitorizare ?i Evaluare a Victimelor Traficului de Persoane (SIMEV), o baz? complex? de date, administrat? de ANITP, care permite speciali?tilor anti-trafic ?i a celor responsabili cu politicile anti-trafic, s? urm?reasc?, monitorizeze ?i evalueze fenomenul traficului de persoane, din perspectiva victimologic?. Astfel, ?n acord cu SIMEV, analiza con?inut? de prezentul Raport na?ional privind evolu?ia traficului de persoane, ?n anul 2016, constat? c? anul 2016 a cunoscut o sc?dere cu 14% a popula?iei victimelor traficului de persoane, de la 880 victime identificate ?n 2015 la 756. La fel ca ?i ?n anii anteriori, persoanele de cet??enie rom?n? sunt majoritare, fiind identificat? ?i o persoan? cet??ean str?in. Analiza porne?te de la popula?ia de victime identificate ?n anul 2016 - 756 persoane, exploatate ?n diverse moduri, at?t ?n interiorul, c?t ?i ?n afara ??rii.Popula?ia feminin?, at?t cea major? c?t ?i cea minor?, are o pondere crescut? ?n total, ajung?nd ?n acest 77,5% din totalul victimelor ?nregistrate. Traficul ?n scopul exploat?rii sexuale are o pondere de aproximativ 77% din total, cea mai ridicat? pondere ?nregistrat? ?n ultimii ani. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Dinamica anual? a popula?iei victimelor ?n perioada 2007-2017M?rimea popula?iei de victime ?nregistrate ?n acest an ajunge la aceea?i valoare cu cea a anului 2014, dup? ce ?n 2015 cunoscuse o cre?tere.Gen, v?rst? ?i educa?ie?n acest an, popula?ia victimelor identificate are o structur? de gen, conturat? ?n mod majoritar de genul feminin - 77,5% din victime au fost femei. Victimele de gen feminin, dup? cum se poate observa din graficul de mai jos, sunt majoritare, indiferent de v?rst?.Figura 2. Distribu?ia victimelor pe gen ?i v?rst?Nivelul de educa?ie sc?zut ?i foarte sc?zut ?n r?ndul victimelor ?nregistrate este constant, 72% dintre acestea av?nd cel mult studii gimnaziale, la intrarea ?n trafic. Figura 3. Nivelul de educa?ie ?n r?ndul victimelor identificate ?n 2016Cei mai mul?i minori ?nregistra?i ?n acest an au provenit din familii biparentale (53%). Restul minorilor (47%) proveneau ori din familii monoparentale, fiind ?n grija unui singur p?rinte, ori se aflau intitu?ionaliza?i sau ?n grija unor rude. Figura 4. Tipul familiei de provenien?? ?n r?ndul minorilorZone ?i jude?e de provenien??Figura 5. Jude?e de provenien?? pentru victimele identificate ?n 2016Analiza datelor ?nregistrate de ANITP arat? c? jude?ele de domiciliu ale celor mai multe (peste 20) dintre victimele ?nregistrate ?n 2016 sunt: Vrancea, Neam?, Ia?i, D?mbovi?a, Constan?a, Bucure?ti, Br?ila, Bihor, Prahova, Gala?i, Dolj, Cluj, Bra?ov, Bac?u.Observ?m cu u?urin?? faptul c? jude?ele situate ?n regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Bucure?ti ?i Ilfov, Sud-Est ?i Nord-Est sunt cele care alimenteaz? cu cel mai mare num?r de victime popula?ia total? a celor ?nregistrate ?n SIMEV, ?n anul 2016.Sud-Muntenia, Bucure?ti ?i Ilfov: D?mbovi?a (23), Prahova (35), Teleorman (14), Ialomi?a(18), Giurgiu(17), C?l?ra?i (11), Ilfov (9), Bucure?ti (25), Arge? (38).Sud-Est: Vrancea (24), Constan?a (26), Br?ila (23), Gala?i (44), Tulcea (12), Buzau(7).Nord-est: Neam? (21), Ia?i (29), Bac?u (41), Vaslui (11), Boto?ani (18), Suceava (9).31908752000250670067481012527622501360013630861003267075190001902028825364807597009710382252505075360036390525060007512900129190500052387510000100Figura 6. Provenien?a geografic? a victimelor, distribu?ie pe regiuni de dezvoltare.Intrarea victimelor ?n traficAcest? sec?iune a raportului urm?re?te identificarea mecanismelor de motivare specific? a victimelor, copii ?i adul?i, acele mecanisme care preg?tesc drumul ?i determin? intrarea victimelor ?n situa?ii de trafic ?i exploatare. Rezultatele analizelor valorific? indicatori dedica?i, care se g?sesc ?n SIMEV, ?i apeleaz? la experien?a profesional?, ?n interac?iunea cu victime ?nregistrate aici, ?n anul 2016 ?i ?n anii anteriori.Analiza datelor arat? c?, ?n cazul victimelor minore, 58,47% dintre acestea au fost recrutate de o cuno?tin?? sau un prieten, ?n timp ce 19,77% de c?tre un necunoscut. Diferen?ele, pe criteriul agentului recrut?rii, sunt semnificative, ?n cazul adul?ilor, c?nd 41,85% dintre ace?tia au fost recruta?i de c?tre o cuno?tin?? sau un prieten (cu 16,62% mai pu?in dec?t ?n cazul minorilor), iar 32,58% de c?tre un necunoscut (cu 12,81% mai mult dec?t ?n cazul minorilor). Figura 7. Rela?ia victimei cu recrutorul, distribu?ie adul?i/ minori.Cifrele pot indica o aderen?? crescut?, justificat? de vulnerabilitatea afectiv?, rela?ional? ?i economic? a minorilor, fa?? de lumea adult?, ?n general ?i fa?? de promisiunile false sau de strategiile de recrutare folosite de c?tre trafican?i, ?n mod particular, ?n condi?iile ?n care 90,68% dintre minori au fost recruta?i ?n persoan?, prin abordare direct? ?i doar 22% prin intermediul Internetului.De?i ponderea este apropiat?, ?n cazul adul?ilor, ?n ceea ce prive?te agentul/ modalitatea recrut?rii (80,65% dintre victimele adulte ?nregistrate ?n SIMEV au fost recrutate prin abordare direct?, de c?tre traficant/ recrutor), explica?iile trebuie c?utate mai degrab? ?ntr-un perimetru etiologic diferit, ?n compara?ie cu popula?ia de victime minore.Determinan?ii comportamentali care modeleaz? intrarea victimelor adulte ?n situa?iile de trafic/ exploatare sunt hr?ni?i de constela?ii profund personale de motiva?ii intrinseci ?i extrinseci, a?ezate pe terenul mi?c?tor al istoriilor afective, rela?ionale, experien?elor de via??, trecutului sau prezentului social sau economic al viitoarelor victime. Experien?a interac?iunii profesioni?tilor anti-trafic cu victimele-supravie?uitori indic?, ?n multe situa?ii, un tip de complicitate comportamental? operant? a victimelor, prin delegarea arbitrar? sau neasumat? cognitiv, c?tre traficant, a responsabilit??ii personale, fa?? ?n fa?? cu orice tip de ofert? venit? din partea acestuia.Altfel spus, auto-determina?i de percep?ii fataliste, personale sau ?mprumutate, cu privire la relativitatea sau derizoriul oportunit??ilor sociale sau economice, ?n ?ar?, purt?tori ?i amplificatori ai reprezent?rilor sau imaginilor idealizate ale lumii sociale ?i economice din ??rile de destina?ie - de regul?, ??rile dezvoltate din UE -, reprezent?ri ?i imagini pe care trafican?ii le folosesc ca acro?aje emo?ionale, func?ionale ?i ieftine, viitoarele victime adulte renun?? secven?ial sau ?n totalitate la exerci?iul drepturilor dob?ndite prin chiar cet??enia na?ional?, practic?nd o form? de anestezie sau, ?n unele cazuri, de auto-abolire a judec??ii stadiale, cu privire la proiectarea binelui personal, ?n schimbul unui ”angajament” non-personal, apar?in?nd celor ”de succes”, care construiesc, pentru fiecare victim? ?n parte, un traseu motiva?ional ideal, cu o finalitate fast?, eventual u?or de atins ?i dezirabil? temporal, ?n forma unei abunden?e financiare, a dob?ndirii unei condi?ii economice ?i sociale superlative, incomparabil? cu trecutul ?i prezentul catastrofic - cel pu?in a?a cum se g?se?te acesta ?n reprezent?rile arbitrare ale viitoarei victime. Figura 8. Mod de recrutare, distribu?ie adul?i/ minori.A?a cum putem observa ?n figura nr. 9, majoritatea victimelor au consim?it ofertelor sau promisunilor din sfera practic?rii prostitu?iei sau cer?etoriei. Promisiunile legate de ofertele de munc? ori ?n ?ar? ori ?n str?in?tate sunt ?n continuare pretexte ?i forme de abordare a viitoarelor victime.Nu putem s? nu remarc?m faptul c? educa?ia primit? de victime condi?ioneaz? negativ aderen?a acestora la ofertele primite din partea trafican?ilor:cele mai multe dintre victimele exploatate sexual au absolvit ?ntre 5 - 8 clase ?colare, la data intr?rii ?n trafic,situa?ia este asem?n?toare ?i ?n cazul victimelor care au primit oferte de munc? ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate.Figura 9. Condi?ii de recrutare a victimelor, ?n func?ie de nivelul de educa?ieExploatareaExploatarea sexual? este de departe cea mai ?nt?lnit? form? de trafic ?n r?ndul victimelor ?nregistrate ?n acest an, cu un num?r de 530 de persoane, reprezent?nd 70% din totalul celor 756 de victime (fig. 10). Aceast? form? este prezent? ?n r?ndul victimelor identificate, indiferent de tipul traficului, na?ional sau transna?ional, fiind ?nt?lnit?, cu preponderen??, ?n locuin?e ?i pe strad? (fig. 11).Figura 10. Exploatarea victimelor ?nregistrate ?n SIMEV, 2016 (cifre absolute ?i cote procentuale)?n cazul exploat?rii prin munc?, analiza datelor arat? o prevalen?? a cazurilor de folosire a muncii for?ate ?n agricultur?, unde au fost exploatate 92 de persoane.Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor ?nregistrate ?n SIMEV, 2016.Traficul internau fost ?nregistrate 309 victime minore ?i 126 de adul?i,victimele provin ?n propor?ii apropiate at?t din mediul rural c?t ?i din cel urban,peste 82 % dintre victime au fost exploatare ?n industria sexual? (oferirea de servicii sexuale, pornografie sau tentative - fig. 12),originea victimelor ?i destina?ia exploat?rii sunt ?n interiorul aceluia?i jude?, cu preponderen??. Victimele sunt transportate ?n interiorul jude?ului de domiciliu/ reziden??, deplas?ndu-se pe distan?e scurte, f?r? a trece grani?ele acestuia, deplas?ndu-se dintr-o localitate ?n alta sau chiar ?n interiorul aceleia?i localit??i,?n situa?iile ?n care se p?r?se?te grani?a jude?ului, transportul victimelor are loc ?n special ?n jude?ele limitrofe, nu departe de cel de origine,jude?ul de exploatare: jude?e cum sunt Vrancea, Arge?, Cluj, atrag situa?ii de trafic ?n care num?rul victimelor exploatate ?l dep??e?te pe cel al victimelor provenite, devenind astfel cu predilec?ie destina?ii,la polul opus, g?sim jude?e precum Gala?i, Prahova, Constan?a, Ia?i care sunt, ?n principal, jude?e surse ale traficului de persoane, exploatarea av?nd loc, pentru pu?ine victime ?n alte jude?e dec?t cel de provenien??.Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, ?n traficul intern, 2016.?n studiul de caz prezentat ?n continuare, pot fi observate modalit??i de recrutare ?i exploatare a unui num?r mare de victime, ?ntr-un caz f?r? precedent ?n traficul intern. Cazul are multiple implica?ii, care decurg din caracterul longitudinal al ?ntregului proces recrutare - exploatare (aproape 10 ani), din cruzimea ?i amploarea practicilor exploatative, cu suspiciuni privind complicitatea voluntar? a autorit??ilor ?i leaderilor unei ?ntregi comunit??i rurale, ?ntr-un climat social care reface, ?n contemporaneitate, tabloul ororilor din epoca legitimat? a sclaviei abolite.Studiu de caz?n perioada 2008 - iulie 2016, ?n satul G?m?ce?ti din comuna Berevoe?ti familii de etnie rrom? care locuiau ?n zon?, au exploatat prin munc? ?i prin obligarea la practicarea cer?etoriei mai multe persoane, fiind folosite metode ?i procedee de racolare ?i exploatare care au avut drept consecin?e dezumanizarea victimelor ?i inducerea lor ?ntr-o permanent? stare de sclavie. Grupurile infrac?ionale specializate ?n s?v?r?irea infrac?iunilor de trafic de persoane, structurate pe baza rela?iilor de familie, au recrutat 38 de persoane, copii ?i adul?i, prin constr?ngere, inducere ?n eroare, r?pire sau profit?nd de starea de vulnerabilitate a acestora, ?n scopul exploat?rii, prin supunerea la executarea de munci ?i ?ndeplinirea de servicii, ?n mod for?at ?i prin obligarea la practicarea cer?etoriei. Victimele erau minori institu?ionaliza?i sau care p?rseau sistemul de protec?ie, minori f?r? sprijinul familiei, persoane cu dizabilit??i fizice sau psihice, persoane cu un nivel educa?ional sc?zut, cu situa?ii materiale subzisten?iale, f?r? apar?in?tori, persoane aflate ?n c?utarea unui loc de munc?.Trafican?ii au reu?it s? exploateze foarte eficient vulnerabilitatea victimelor, folosind metode de rectutare cum sunt: - r?pirea din locuri publice (de l?ng? biserici, sta?ii de autobuz, g?ri ?i autog?ri) sau din propriile locuin?e;- promisiunea unui loc de munc? bine pl?tit ?i asigurarea caz?rii ?i a hranei pe toat? perioada ?ederii (victimele erau racolate de la locuin?ele de domiciliu, din cadrul societ??ilor comerciale unde ??i desf??urau activitatea sau din centrele de plasament unde erau institu?ionalizate).Dup? racolare, victimele erau transportate la locuin?ele membrilor grup?rilor, unde erau for?ate s? efectueze zilnic diverse munci ?i activit??i, at?t ?n gospod?riile suspec?ilor, c?t ?i ?n proximitatea localit??ii: - activi???i gospod?re?ti - s? m?ture ?n curte, s? spele rufe, s? spele vase, s? ?ngrijeasc? animale domestice.- activit??i ?n domeniul forestier - t?ierea ilegal? de arbori din p?durile din apropierea localit??ii ?i transportarea de mas? lemnoas?, cu ajutorul cailor, ?napoi ?n gospod?rii, unde lemnele erau ?nc?rcate ?n autoutilitarele suspec?ilor, care se deplasau cu acestea ?n zona de sud a Rom?niei, pentru comercializare (?n principal ?n jude?ele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj). Victimele erau obligate s? sparg? lemne, s? descarce ?i s? ?ncarce lemne ?n/din mijloace de transport.- victimele erau obligate s? cer?easc? alimente, ?n zonele aglomerate, ?n beneficiul membrii grupului infrac?ional.?n toat? perioada exploat?rii, victimele erau amenin?ate ?i agresate fizic, lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul ?i diverse obiecte contondente, persoanele v?t?mate fiind ?inute ?n stare de aservire ?i lipsire de libertate, ?n condi?iile ?n care erau supravegheate permanent de c?tre membrii grup?rilor.De cele mai multe ori, victimele nu primeau m?ncare, iar c?nd primeau li se ofereau resturi de m?ncare, erau legate (cu lan?uri sau chingi) sau ?ncuiate pe timpul nop?ii, ca s? nu fug?. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbr?cate complet ?i udate alternativ cu ap? rece ?i cald?; erau legate de m?ini ?i picioare ?i puse s? m?n?nce de pe jos, erau puse s? se bat? ?ntre ele pentru amuzamentul suspec?ilor, li se arunca m?ncarea pe jos. De asemenea, exist? suspiciunea ca unele victime au fost violate sau abuzate sexual. Cei care ?ncercau s? fug?, erau lega?i de picioare ?i t?r??i cu calul prin p?dure, erau b?tu?i cu biciul ?i lega?i cu lan?uri.Odat? cu destructurarea grup?rilor criminale, la nivelul D.I.I.C.O.T. - S.T.Pite?ti au fost constituite 6 cauze penale, toate fiind, ?n prezent, ?n faza de cercetare judec?toreasc?, la Tribunalul Arge?. Acest lucru a dus la situa?ia ?n care victimele au devenit p?r?i v?t?mate ?i/sau martori ?n mai multe cauze penale.Acest caz aten?ioneaz? asupra faptului c? persoanele f?r? locuin?e ?i f?r? venituri stabile, cu educa?ie rudimentar?, care tr?iesc ?n s?r?cie, formeaz? cea mai vulnerabil? categorie de victime, u?or de recrutat de c?tre trafican?i.Cazul de sclavie de la Berevoe?ti, f?r? precedent ?n ?ara noastr?, a beneficiat de o puternic? mediatizare ?n presa local?, na?ional?, dar ?i interna?ional?, av?nd un puternic impact ?n r?ndul opiniei publice. Tot la fel de mediatizat? a fost ?i lipsa de reac?ie, pasivitatea pe termen lung a autorit??ilor din comuna Berevoe?ti, aspect ce a dus indirect la o generalizare a fenomenului infrac?ional asociat traficului de persoane, la nivelul ?ntregii comunit??i.Traficul externcele mai multe victime exploatate ?n afara grani?elor ??rii provin din mediul rural,conturarea ofertelor de munc? de c?tre recrutori, ?n anun?urile publicitare din presa scris? sau prin mijlocirea intermediarilor ?n recrutarea for?ei de munc? vizeaz? ?n special traficul extern,toate victimele recrutate prin intermediul agen?iilor de intermediere/plasare for?? de munc? au fost exploatate ?n afara ??rii,modalit??ile de exploatare sunt mai variate dec?t ?n cazul traficului intern: dac? exploatarea sexual? are o pondere ridicat?, exploatarea prin munc?, obligarea la cer?etorie, furturi, la alte servicii, constr?ngerea pentru alte activit??i (fraude bancare, c?s?torie de convenien??) au fost practici utilizate frecvent.Figura 13. Trafic extern - destina?ia exploat?rii victimelor ?nregistrate ?n SIMEV, 2016.??rile de destina?ie care au atras cel mai mare num?r de victime, ?n anul 2016, sunt Italia, Germania, Marea Brinanie ?i Spania (fig. 13), exploatarea av?nd loc, cu preponderen??, ?n industria serviciilor sexuale, urmat? de exploatare prin munc?.Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, ?n principalele ??ri de destina?ie, 2016.Concluzii?n linii generale, tiparele infrac?ionale ?i profilul socio-demografic al victimelor r?m?n sensibil neschimbate fa?? de anii anteriori.Vulnerabilitatea victimelor continu? s? se ”hr?neasc?” prin factori sociali sau economici. Nu exist? o formul? ”magic?”, care s? ne ajute s? calcul?m o m?sur? exact? a riscurilor de vulnerabilitate, ?ns? avem posibilitatea s? prezent?m mai departe acele date ?i statistici, acompaniate de pove?ti ?i momente ale celor care au trecut prin diferite experien?e de exploatare.?n leg?tur? cu traficul intern, unde au fost identificate mai multe victime dec?t ?n anii anteriori, o explica?ie rezonabil? vine din faptul c? mecanismele de identificare a victimelor exploatate ?n ?ar? se afl? ?ntr-o mult mai mare m?sur? sub controlul ”actorilor” na?ionali, prin compara?ie cu dificult??ile semnificative care apar ?n identificarea, dar mai ales ?n referirea transna?ional? a victimelor, cet??eni rom?ni, de c?tre autorit??i sau organiza?ii din ??rile de destina?ie. Aici, oportunit??ile noastre de a interveni ?n identificare ?i referire sunt cel pu?in limitate de modalit??i uneori rigide, prin care unele ??ri de destina?ie coopereaz? cu autorit??ile rom?ne.12940250574victimele sunt exploatate cu preponderen?? ?n interiorul jude?ului de re?edin??, fiind transportate dintr-un ora? ?n altul sau din sate ?n ora?ele ?nvecinate, pentru a fi obligate la practicarea prostitu?iei,num?rul victimelor transportate ?i exploatate ?n alte jude?e dec?t cele de re?edin?? scade odat? cu distan?a parcurs?,nivel de educa?ie mediu, asociat ?n special cu o v?rst? mic? sau cu nevoia de a avea un loc de munc? ?i cu ?ncrederea necondi?ionat? atribuit? ofertelor de munc? venite din partea unor cuno?tin?e,trafican?ii rom?ni ??i men?in activit??ile infrac?ionale mai mult pe teritoriul Rom?niei (traficul intern), ?n special ?n sfera exploat?rii sexuale.00victimele sunt exploatate cu preponderen?? ?n interiorul jude?ului de re?edin??, fiind transportate dintr-un ora? ?n altul sau din sate ?n ora?ele ?nvecinate, pentru a fi obligate la practicarea prostitu?iei,num?rul victimelor transportate ?i exploatate ?n alte jude?e dec?t cele de re?edin?? scade odat? cu distan?a parcurs?,nivel de educa?ie mediu, asociat ?n special cu o v?rst? mic? sau cu nevoia de a avea un loc de munc? ?i cu ?ncrederea necondi?ionat? atribuit? ofertelor de munc? venite din partea unor cuno?tin?e,trafican?ii rom?ni ??i men?in activit??ile infrac?ionale mai mult pe teritoriul Rom?niei (traficul intern), ?n special ?n sfera exploat?rii sexuale.Sec?iunea II. ARHITECTURA infractorului ?i a infrac?iuniiEcua?iiile criminale multimodale, cerere - ofert?, cum sunt infrac?iunile de trafic de persoane, cunosc variate forme de manifestare ?n perimetrul social, economic ?i personal, individual, toate ”supuse” evolu?iei, odat? cu schimb?rile ?i circumstan?ele sociale, economice sau culturale, dar ?i a celor personale. Dup? cum men?ionam ?i ?n Raportul na?ional de anul trecut, fie c? aducem ?n discu?ie tendin?ele, tiparele de recrutare ?i exploatare, sau orice alt? component? a procesului infrac?ional, toate sunt supuse adapt?rii rapide la schimb?rile la fel de accelerate din dinamica creat? de cerere ?i ofert?.Este deja o ”tradi?ie” faptul c? cererea exist? ?n economia neagr? ?i pe pia?a social? din ??rile de destina?ie, ?ntr-o m?sur? cov?r?itoare, ?n mod particular cererea pentru servicii sexuale ?i cea pentru for?? de munc? ieftin?, necontractualizat?, ?n afara legisla?iei muncii, ?n sectoare economice ?n care controlul autorit??ilor este discutabil (ex. agricultur?, construc?ii). Un asemenea context ofer? oportunit??i generoase pentru grup?rile de criminalitate organizat?, numeroase, active, foarte bine organizate ?i ancorate ?n realitatea dramatic? a vulnerabilit??ilor multiple ale popula?iilor aflate ?n c?utarea surselor de venit, din Rom?nia.Exist? abord?ri, strategii ?n ac?iunile criminale ale trafican?ilor?re?elele de criminalitate organizat? din Rom?nia ?i din afara ??rii sunt extrem de bine organizate ?i opereaz? pe baza unor pattern-uri competitive, transna?ionale:2.1.Exploatarea sexual? - particularit??iSe constat? o schimbare a modului de operare utilizat de suspec?i, acest gen de infrac?ionalitate ?mbr?c?nd, preponderent, forma proxenetismului. Victimele sunt racolate ?n scopul practic?rii voluntare a prostitu?iei ?i ?mp?r?irii c??tigului, at?t pe plan intern c?t ?i ?n str?in?tate, practicarea prostitu?iei fiind agreat? de la bun ?nceput.Discu?ia legat? de infrac?iunile de proxenetism, comise de grup?ri de criminalitate organizat?, poate merge ?n mai multe direc?ii, cu relevan?? social? ?i penal? pentru fenomenul traficului de persoane pentru exploatare sexual?.Grani?a dintre proxenetism - prostitu?ie - trafic pentru exploatare sexual?, este pe c?t de fluid?, pe at?t de anevoios de gestionat, din perspectiva aplic?rii legii penale. Societatea civil?, de pild?, aduce uneori ?n discu?ie condi?ia de victim? a traficului pentru exploatare sexual? a acelor persoane care practic? prostitu?ia, ca op?iune voluntar?, fie ?i sub ”protec?ia” oferit? de proxenet. Din unghiul legii penale, lucrurile sunt mai explicite ?i, ?n acela?i timp, mai complicate. Pe de o parte, pentru c? prostituatele pot deveni, cu u?urin?? victime ale traficului pentru exploatare sexual? - victime ale proxene?ilor care decid s? ”?n?spreasc?” controlul ob?inerii veniturilor din prostitu?ie, alunec?nd c?tre folosirea constr?ngerii ?i obligarea prostituatei la oferirea for?at? de servicii sexuale. Aici apar dificult??ile majore ?n probarea/ ?ncadrarea tipului de infrac?iune, ?n contextul ?n care instrumentarea/ probarea cauzelor de trafic pentru exploatare sexual? con?ine obstacole generate de teama cvasisocial? a victimelor care ofer? servicii sexuale, de a denun?a proxenetul, ?n conjunctura ?n care acesta trece la ?ngr?direa libert??ilor ?i drepturilor persoanei, determin?nd exploatarea acesteia, ?mpotriva deciziei sale voluntare.O particularitate legat? de modul de operare al infractorilor implica?i ?n traficul de persoane ?i ?n exploatarea victimelor este dat? de tendin?a de renun?are la folosirea violen?elor fizice, pentru determinarea victimelor la acceptarea unui comportament obedient, ?n rela?ia cu re?elele de trafican?i/exploatatori, opt?ndu-se fie spre motivarea financiar? a victimei - prin cedarea unei p?r?i din privilegiul absolut al c??tigului acumulat c?tre victim? -, fie spre determinarea unui consim??m?nt prin ?antajarea emo?ional? a victimei - metoda ?loverboy” fiind una dintre metodele preferate de recrutare ale trafican?ilor. Lover-boy-ul este acel b?rbat care, ?n mod inten?ionat, se folose?te de ata?amentul emo?ional al unei femei, cu scopul final de a o determina s? se prostitueze. Lover-boy-ul ac?ioneaz? ?n scopul de?inerii controlului absolut asupra victimei, pentru ca aceasta s? ?i ?ndeplineasc? cererile. Fata, de fapt, se ?ndr?goste?te de acesta, f?r? s? realizeze c? el o controleaz?. De cele mai multe ori, dup? un timp limitat, el va inventa datorii sau ”obliga?ii” pentru a c?ror rezolvare ea trebuie s? se culce cu unul dintre prietenii lui, c?ruia el ii datoreaz? bani, sau cu o alt? persoan?, pentru a ob?ine bani. Pentru ea, a accepta ?nseamn? a-?i salva ”iubitul”, ?ns? pentru el este doar o afacere.Trebuie precizat ?i c? toate aceste etape se deruleaz? ?ntr-un ritm accelerat, ceea ce ?mpiedic?, oarecum, victima s? con?tientizeze situa?ia ?n care se afl?.Pentru realizarea scopului propus, lover-boy-ul folose?te anumite tehnici, cum sunt:lover-boy-ul are ?ntodeauna un aspect ?ngrijit, este bine ?mbr?cat ?i vorbe?te frumos. Este, de obicei, o persoan? la care fata nu ar fi visat, astfel c? ?n momentul ?n care el o abordeaz?, este ca ?i cum visurile ei au devenit realitate. ?n cele mai multe dintre cazuri, lover-boy-ul are ?n spatele s?u o ?ntreag? re?ea criminal?, astfel c? acesta are permanent acces la bani. El se folose?te de cadouri scumpe pentru a o curta pe fat?. ?n acela?i timp, aceste cadouri reprezint? ?i o garan?ie a rela?iei, pentru c? nu po?i p?r?si cu u?urin?? o persoan? care-?i d?ruie?te lucruri scumpe. De altfel, pentru multe dintre fetele recrutate printr-o astfel de metod?, toate aceste reprezint? un bilet de acces c?tre o lume inaccesibil? p?n? la acel moment. lover-boy-ul, de obicei, creeaz? o rela?ie de dependen??, ?n care fata ar face orice pentru el. El se folose?te de sentimentele ei pentru a o controla, pentru c? ea nu este suficient de matur? pentru a-?i da seama de ce se ?nt?mpl?. Ceea ce consider? ea a fi dragoste este, de fapt, un control/o conducere a ei ?n direc?ia aleas? de el. Asta face extrem de dificil? o eventual? plecare a ei. Ea il iube?te cu adev?rat ?i depinde de el. Emo?iile ei fiind foarte puternice, ea nu poate con?ientiza ceea ce i se ?ntampl?. ?n timp, ea ajunge s? practice prostitu?ia ?i fiind prins? ?n jocul traficului, fie ?i este foarte greu s? scape din m?inile trafican?ilor, fie se simte at?t de ru?inat? fa?? de familia ?i prietenii s?i, ca nu ar putea s? se mai ?ntoarc? vreodat? la ei.023812500Din analizarea unor cazuri monitorizate de Agen?ia Na?ional? ?mpotriva Traficului de Persoane, ?n ceea ce prive?te profilul persoanelor vulnerabile a fi recrutate printr-o astfel de metod?, s-au conturat urm?toarele ipoteze:?n majoritatea cazurilor, recrutarea se face de c?tre o persoan? necunoscut? victimei, iar aten?ia este ?ndreapt? c?tre persoane minore, al c?ror discern?m?nt este ?nc? ?n formare, de sex feminin, cu un nivel de educa?ie sc?zut ?i provenind din familii cu posibilit??i financiare reduse, monoparentale sau biparentale. ?n ceea ce prive?te familiile biparentale, trebuie precizat c?, ?n cele mai multe dintre situa?ii, vorbim despre acele familii caracterizate de lipsa implic?rii parentale ?n via?a copiilor, cu rela?ii tensionate, violen?? domestic?, consum de alcool sau stupefiante, per ansamblu, despre un mediu care-l determin? pe minor s? vad? via?a promis? de lover-boy, de multe ori, ca o modalitate de evadare. Astfel se remarc? importan?a mediului familial, a st?rii materiale, precum ?i a nivelul de educa?ie ?n ceea ce prive?te vulnerabilizarea la trafic prin aceast? metod?.Ilustrare: cazul unei victime racolate printr-o astfel de metod?:Victima B.C provine dintr-o familie dezorganizat? (familie monoparental?, mama divor?at? ?i aflat? ?ntr-o rela?ie de concubinaj), aceasta fiind l?sat? ?n grija bunicilor materni ?nc? de la v?rsta de un an, de c?nd mama acesteia a plecat la munc? ?n Italia. Situa?ia material? a familiei este subzisten?ial?, singura surs? de venit fiind pensia de boal? a bunicii ?i aloca?ia de stat a minorei aflate ?n grija sa. O vreme, minora a mers la ?coal? ?i chiar avea rezultate bune la ?nv???tur?, ?ns? dup? finalizarea clasei a VI-a aceasta a abandonat ?coala.Mama minorei a ?ncercat s? o ia cu ea ?n Italia, ?n anul ?colar 2012-2013, ?ns? adolescenta nu s-a adaptat ?i a ales s? se ?ntoarc? ?n ?ar? dup? cateva luni, fiind l?sat? ?n grija bunicilor materni. A ?nceput apoi s? plece tot mai des de la bunica sa ?i s? lipseasc? de la ?coal?. Fuga repetat? de la domiciliu ?i strategiile de supravie?uire adoptate ?n aceste intervale de dispari?ie au f?cut-o pe victima minor? o ?int? u?oar? pentru a fi exploatat? sexual, mai ales c?nd episoadele au ?nceput s? se repete ?i s? devin? publice. Disfunc?ionalitatea familial?, lipsa de comunicare ?n familie ?i dezintegrarea social? au crescut substan?ial vulnerabilitatea minorei. La ?nceputul lunii februarie 2014, copila ?n v?rst? de 12 ani a fugit din nou de la bunica sa ?i s-a dus acas? la cea mai bun? prieten?, o minor? de aceea?i v?rst?, nimeni alta dec?t fiica lui M.U. Din luna februarie ?i p?n? la mijlocul lunii septembrie 2014, M.U. a convins-o pe feti?? s? ?ntre?in? ?n mod constant raporturi sexuale cu el sub promisiunea c? va divor?a de so?ia sa (o t?n?r? de 20 de ani aflat? ?n Anglia) ?i c? se va c?s?tori cu ea. De asemenea, ?n aceea?i perioad?, M.U, prin promisiuni mincinoase privind c?s?toria ?i profit?nd de starea de vulnerabilitate a victimei minore, a recrutat-o ?i ad?postit-o ?n locuin?a sa, ?n scopul exploat?rii sexuale a acesteia, oblig?nd-o s? practice prostitu?ia ?n folosul s?u, pentru a st?nge bani, chipurile, pentru nunt? ?i o cas? ”numai” a lor. La ?nceput, inculpatul M.U ?i d?dea minorei diferite sume de bani, pentru a-i c??tiga ?i mai mult ?ncrederea. ?Atras? fiind ?n capcan? de impresia c? a devenit st?p?n? pe via?a sa, c? nu mai depinde de persoanele adulte (p?rin?i, bunici) sub ?ndrumarea c?rora ?nc? se afl?, c? nu mai este controlat? de aceste persoane beneficiind astfel de libertate total?, inclusiv financiar?, prin ob?inerea de venituri, chiar dac? infime, ca urmare a comer?ului sexual practicat, ?ncerc?nd astfel s? dovedeasc? persoanelor adulte maturizarea ei precoce, minora a devenit victima perfect? pentru inculpatul M.U.”, concluzioneaz? procurorii Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism. ?n perioada ?n care minora ?n v?rst? de 12 ani, a fost ad?postit? de c?tre M.U. la domiciliul s?u, H.V.a ?nregistrat-o cu telefonul mobil ?n timp ce ?ntre?inea raporturi sexuale cu prietenul lui, filmule?ul respectiv fiind vizionat ulterior de mai multe persoane. Tot ?n perioada ?n care minora a fost ad?postit? de catre M. U. la locuin?a lui, acesta, ?n urma unei ?n?elegeri cu so?ia sa, U.A.C., a determinat-o pe minora ?n v?rst? de 12 ani s? ?ntre?in? raporturi sexuale cu el ?n fa?a camerei web a laptopului, ?n timp ce discuta pe Skype cu so?ia sa, filmule?ul f?cut ?n aceste ?mprejur?ri urm?nd s? fie v?ndut de nevasta lui, aflata ?n Anglia, ?n schimbul sumei de 200 de lire sterline.?ntr-o alt? sear?, M.U a ademenit-o pe prietena fiicei sale s? stea la mas? cu el ?i mai mul?i amici de-ai acestuia, printre care ?i V. H., dar ?i al?i doi indivizi necunoscuti. Profit?nd de faptul c? fata lui s-a dus ?n camera ei, M.U. i-a oferit ceva de b?ut minorei. Cei patru b?rba?i au insistat ca aceasta s? bea c?t mai mult, p?n? c?nd au adus-o ?n stare avansat? de ebrietate, de care to?i patru au profitat, ?ntre?in?nd pe r?nd raporturi sexuale cu minora ?n v?rst? de 12 ani, parte din ei fiind prezen?i ?n timp ce fiecare ?ntre?inea raportul sexual cu minora”.Chiar ?i dup? ce musafirii au plecat, inculpatul nu i-a dat voie minorei s? ia leg?tura cu bunica ei, ?in?nd-o ?n locuin?a sa ?n mod for?at, de unde a fost scoas? doar cu interven?ia poli?iei.Printre indicatorii stabili?i de ANITP ?n ceea ce prive?te colectarea datelor statistice referitoare la victimele traficului de persoane, nu se regase?te ?i un indicator special pentru victimele recrutate printr-o astfel de metod?, ?ns? din analizarea datelor ?i informa?iilor disponibile s-a constatat c? principala categorie vulnerabil? la trafic o reprezint? cea a persoanelor de gen feminin (77% din total), at?t ?n r?ndul adul?ilor, c?t ?i ?n cel al minorilor. Recrutarea victimelor tinere se realizeaz? preponderent prin metoda ”Lover Boy”, trafican?ii promi??nd convie?uirea ulterioar? cu victimele recrutate, prin promisiuni de ob?inere a unor c??tiguri u?oare, specul?nd ulnerabilitatea economic? a unora dintre victime, sau profit?nd de capacitatea redus? de discern?m?nt a victimelor majore, cauzat? de afec?iuni psihice; Se observ? c?, dac? ?n trecut, grup?rile infrac?ionale induceau ?n eroare victimele, promi??ndu-le locuri de munca si c??tiguri imediate ?i consistente, ?n 2016, ace?tia racoleaz? persoane care desf??oar? activit??i de prostitu?ie ?i le promit ca vor c??tiga mai mul?i bani de pe urma prostitu?iei in str?in?tate. O dat? ajunse in tarile de destina?ie, condi?iile sunt schimbate ?i tinerele ajung ?n situa?ii de trafic/ exploatare;Femeile par s? fie din ce ?n ce mai implicate ?n aceast? activitate infrac?ional?, multe dintre acestea fiind foste victime, care ?i-au dezvoltat propria re?ea de prostitu?ie voluntar?, atr?g?nd alte tinere din localit??ile din care provin;Ca element de noutate s-a mai constatat faptul c? so?iile/concubinele trafican?ilor sunt din ce ?n ce mai implicate ?n activitatea infrac?ional? a partenerilor lor de via??, practic?nd benevol prostitu?ia, ?n beneficiul familei. 2.2.Exploatarea prin munc? - particularit??iSe constat? men?inerea acelora?i moduri de operare; ?n cazul grup?rilor specializate ?n racolarea unor persoane, pentru munc?, ?n spa?iul comunitar, problema cea mai acut? este cea a condi?iilor de cazare ?i pl??ii/ salariz?rii, neconforme cu promisiunile ini?iale;Victimele e?ueaz? ?n a se informa cu privire la veridicitatea ofertelor de munc?, iar ?n situa?ia nerespect?rii ?n?elegerilor ini?iale cu trafican?ii, doresc doar recuperarea prejudiciului promis. A?a cum am mai amintit, pare destul de evident?, ?n multe situa?ii, o (relativ?) complicitate a victimelor, un tip de participare secundar? a acestora, ?n sensul deleg?rii responsabilit??ii personale, c?tre traficant, pentru acele consecin?e grave, care pun ?n pericol integritatea fizic? sau mental? a victimei, ori c??tigurile pe care aceasta le a?teapt?, potrivit ?n?elegerii cu trafican?ii.2.3.Obligarea la practicarea cer?etoriei - particularit??iPersoanele suspecte realizeaz? ?n?elegeri cu victimele ?nc? de la recrutare, neput?ndu-se vorbi despre o inducere ?n eroare cu privire la natura activit??ilor desf??urate; Recrutarea se face din r?ndul persoanelor v?dit vulnerabile, cu o v?rsta ?naintat?, care nu ?tiu s? scrie, s? citeasc? sau s? socoteasc?, prin inducerea ?n eroare a acestora cu privire la destina?ia sumelor de bani, asupra lor put?ndu-se men?ine controlul permanent;Copiii, persoanele v?rstnice, persoanele cu dizabilit??i, sunt categoriile frecvent ?nt?lnite ?n r?ndul victimelor traficului de persoane exploatate prin obligarea la ce?etorie;A fost identificat un nou mod de operare, prin racolarea de persoane vulnerabile financiar, c?rora trafican?ii le ofer? bani cu titlu de ?mprumut, cer?ndu-le dob?nzi exagerate. ?n cele mai multe cazuri, victimelor, care se afl? ?n imposibilitatea de a achita datoriile, profit?nd de acest lucru, membrii grup?rii le propun practicarea cer?etoriei ?n str?in?tate ?n beneficiul material al acestora p?n? la momentul stingerii datoriei;Alt? particularitate o reprezint? p?rin?ii ce ??i exploateaz? proprii copii, prin cer?etorie, acest aspect fiind greu de dovedit ?i pedepsit.Sec?iunea III. JUSTI?IE PENAL?De-a lungul ultimilor ani, legisla?ia european? ?i, consecutiv, cea na?ional?, ?n domeniul investig?rii ?i sanc?ion?rii traficului de persoane au cunoscut transform?ri relevante pentru pozi?ionarea ferm? ?i rapid? a autorit??ilor fa?? de dinamica accentuat? a criminalit??ii organizate. O evaluare a calit??ii actului de justi?ie condus ?mpotriva trafican?ilor ?i ?n beneficiul victimelor traficului de persoane, ?n Rom?nia, ar putea indica actorilor sociali interesa?i orient?ri oportune pentru acea ac?iune controlat? ?i direc?ionat? social de care aminteam.3.1.Investigarea, urm?rirea penal? ?i condamnarea infrac?iunilor de trafic de persoane1810385670342016 - Rom?nia se afl? printre ??rile europene care ?nregistreaz? un num?r foarte mare de persoane investigate/cercetate ?i de dosare penale, ?n cazul infrac?iunilor de trafic de persoane.002016 - Rom?nia se afl? printre ??rile europene care ?nregistreaz? un num?r foarte mare de persoane investigate/cercetate ?i de dosare penale, ?n cazul infrac?iunilor de trafic de persoane.3.1.1.InvestigareaSitua?ia comparativ?, din perspectiva cazuisticii (dosare penale cu num?r unic, instrumentate la nivel na?ional, de structurile de combatere a traficului de persoane, ?n urma deleg?rilor procurorilor DIICOT), ofer? o imagine de ansamblu cu privire la dinamica activit??ii structurilor de combatere a traficului de persoane.Figura 15. Dosare aflate ?n lucru, evolu?ie multianual?, DCCO.?n anul 2016, la nivel na?ional, structurile specializate ?n combaterea traficului de persoane au desf??urat activit??i procedural - investigative, sub coordonarea procurorilor de caz, ?ntr-un num?r de 623 dosare penale nou ?nregistrate (ini?iate ?n anul 2016):1319 f?ptuitori, din care 1 persoan? juridic?.?n dosarele penale ini?iate ?n 2016 au fost investiga?i/cerceta?i, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de trafic de persoane 20 cet??eni str?ini. Fa?? de ace?tia s-au desf??urat activit??i de cercetare penal?, sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunilor de de trafic de persoane ?i trafic de minori ?i pentru constituirea unui grup infrac?ional organizat, fapte prev?zute ?i pedepsite de art. 210, 211 ?i 367 din Codul Penal. ?ncadrarea juridic? a faptelor s?v?r?ite au vizat ?ntr-o mai mic? m?sur? ?i art. 212, 213, 214, 374 din Codul Penal, respectiv infrac?iuni cu relevan?? sub aspectul traficului de persoane - supunerea la munc? for?at? sau obligatorie, proxenetism, exploatarea cer?etoriei ?i pornografie infantil?.Din punct de vedere al modului de exploatare, cercet?rile au vizat:exploatarea sexual? - 509 dosare penale (privind 1045 de f?ptuitori),exploatarea prin munc? - 49 dosare penale (privind 145 de f?ptuitori, din care 1 persoan? juridic?), exploatarea prin cer?etorie - 28 de dosare penale (privind 48 de f?ptuitori), alte modalit??i de exploatare - 11 dosare penale,?n 8 dosare penale traficul de persoane a avut ca finalitate mai multe forme de exploatare concomitent, de exemplu: exploatarea cer?etoriei ?i exploatarea muncii; exploatarea cer?etoriei ?i exploatare sexual?, exploatare sexual? ?i pornografie infantil?, exploatarea muncii ?i exploatare sexual?,?n cazul unui dosar penal a fost ?nceput? urm?rirea penal?, inclusiv ?n leg?tur? art. 216 din Codul Penal - folosirea serviciilor unei persoane exploatate. Acest caz p?streaz? ?n aten?ia autorit??ilor, ?n mod particular, ?i a tuturor actorilor anti-trafic, ?n general, importan?a aplic?rii prevederilor Directivei UE 36/2011, cu privire la pedepsirea celor care utilizeaz? serviciile oferite, ?n mod for?at, de victimele traficului de persoane - ca m?sur? de descurajare a cererii.?n activitatea organelor de cercetare penal? ale poli?iei judiciare, cu atribu?ii ?n combaterea traficului de persoane, realizat? sub coordonarea ?i ?ndrumarea procurorilor ?n responsabilitatea c?rora se afl? conducerea urm?ririi penale, ?n domeniul combaterii traficului de persoane, sunt folosite, ?n baza legii, toate metodele speciale de supraveghere sau cercetare, prev?zute la art. 138 ?i urm?toarele din Codul de Procedur? Penal?.Ca ?i instrumente investigative de noutate, comparativ cu perioada anterioar? anului 2014, se remarc? intensificarea folosirii, ?n cadrul investiga?iilor cu caracter transfrontalier, a resurselor ?i bazelor de date ale EUROPOL, aspect pus ?n eviden?? ?i de num?rul din ce ?n ce mai mare de contribu?ii ale Rom?niei la FP Phoenix - punct focal ?n domeniul combaterii traficului de persoane, dar ?i prin participarea la un num?r semnificativ de ?nt?lniri de coordonare, organizate la nivelul Europol ?i Eurojust.?n ultimii ani, o aten?ie special? a fost acordat? investiga?iilor financiare. ?n cadrul activit??ilor de investigare, organele de cercetare penale ale poli?iei judiciare, din cadrul DCCO, al?turi de procurori DIICOT, au urm?rit circuitul resurselor financiare ?i bunurilor trafican?ilor, rezultate din s?v?r?irea de infrac?iuni. Unul din obiective este acela de a identifica bunurile mobile ?i imobile ale membrilor grup?rilor infrac?ionale, ob?inute ca urmare a faptelor sav?r?ite, procurorii DIICOT dispun?nd ?n baza probatoriilor administrate, aplicarea m?surilor asigur?torii.DCCO desf??oar? activit??i specifice de identificare a banilor, valorilor sau a oric?ror bunuri dob?ndite ?n urma s?v?r?irii infrac?iunii sau folosite la s?v?r?irea traficului de persoane, ?n vederea confisc?rii. ?n acest scop, atunci c?nd este necesar, ?n cadrul dosarelor penale de trafic de persoane sunt delega?i ?i lucr?tori specializa?i ?n cercetarea infrac?iunii de sp?lare a banilor, ?n vederea identific?rii produsului infrac?ional, recuper?rii prejudiciului ?i tragerii la r?spundere penal? a f?ptuitorilor.?n urma trimiterii ?n judecat? a persoanelor ?nvinuite pentru s?v?r?irea infrac?iunii de trafic de persoane ?i constituirea unui grup infrac?ional organizat, se aplic? m?sura indisponibiliz?rii mijloacelor de transport, bani, obiecte ?i diverse bunuri, aflate ?n posesia acestora.Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate, situa?ie comparativ? multianual?, DCCO - IGPR, 2014 - 2016Av?nd ?n vedere con?tientizarea importan?ei investiga?iilor financiare, ?n 2016 au fost realizate modific?ri structurale ale cadrului organizatoric: prin ordin de ministru, la nivelul DCCO a fost ?nfiin?at Serviciul de Investigare Financiar? a Grupurilor de Criminalitate Organizat?, care urmeaz? s? efectueze activit??i investigative ?i procedurale privind patrimoniul persoanelor cercetate pentru s?v?r?irea infrac?iunilor susceptibile de produs infrac?ional, ?n dosarele penale aflate ?n instrumentarea proprie a procurorilor D.I.I.C.O.T., altele dec?t cele de natur? economico-financiar?, precum ?i cercetarea s?v?r?irii, de c?tre aceste persoane, a infrac?iunii de sp?lare a banilor.De?i documentarea veniturilor/cheltuielilor ?n vederea identific?rii produsului infrac?ional ?i aplicarea m?surilor asigur?torii ?n scopul confisc?rii speciale ?i/sau extinse, precum ?i documentarea activit??ilor de natur? infrac?ional? a grup?rilor de criminalitate organizat? care comit infrac?iuni de sp?lare a banilor proveni?i din infrac?iuni de competen?a D.I.I.C.O.T., se efectueaz? ?n mod regulat ?n cauzele care au ca infrac?ine de baz? o fapt? de natur? economico – financiar?, se ?ncearc? acum extinderea acestui tip de verific?ri ?i ?n cauzele ?n care sunt cercetate infrac?iuni din sfera traficului de droguri, traficului de fiin?e umane ?i criminalit??ii informatice, care, prin amploarea lor, genereaz? un produs infrac?ional semnificativ.3.1.2.Urm?rirea penal? a trafican?ilorLa ?nceputul anului 2016, pe rolul DIICOT erau ?nregistrate un num?r de 1176 dosare, dup? cum urmeaz?:Trafic de persoane (210 CP ?i art. 12/L678):Exploatare sexual? 356Munc? for?at? 68Alte forme de exploatare 24Trafic de minori (211 CP ?i art. 13/L678):Exploatare sexual? 355Munc? for?at? 317Alte forme de exploatare 18Grup criminal organizat, constituit ?n scop de proxenetism (213 ?i 367 CP): 35Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 3Pe parcursul anului 2016 au fost ?nregistrate 864 de noi cauze penale, av?nd, de asemenea, ca obiect, combaterea traficului de persoane:Trafic de persoane (210 CP):Exploatare sexual? 333Munc? for?at? 76Alte forme de exploatare 14Trafic de minori (211 CP):Exploatare sexual? 356Munc? for?at? 24Alte forme de exploatare 18Grup criminal organizat, constituit ?n scop de proxenetism (213 ?i 367 CP): 43Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 0?n perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost solu?ionate 552 de cazuri, dintre care 136 cu solu?ie de trimitere ?n judecat? ?i 416 cu solu?ii de clasare;Au fost trimi?i ?n judecat? 358 de inculpa?i, dintre care:Trafic de persoane (210 CP ?i art. 12/L678):Exploatare sexual? 93Munc? for?at? 23Alte forme de exploatare 3Trafic de minori (211 CP ?i art. 13/L678):Exploatare sexual? 181Munc? for?at? 8Alte forme de exploatare 10Grup criminal organizat, constituit ?n scop de proxenetism (213 ?i 367 CP, art. 7/L39 ?i art 329 V.c.p.): 40Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 0Cauzele au vizat 483 de victime ale traficului de persoane, dintre care 245 victime minore;Din totalul cauzelor de trafic de persoane trimise ?n judecat?, 35 de cazuri au privit grupuri infrac?ionale organizate.Num?rul inculpa?ior condamna?i definitiv (?n 2016) - 472, pentru:Trafic de persoane (210 CP ?i art. 12/L678):Exploatare sexual? 126Munc? for?at? 23Alte forme de exploatare 0Trafic de minori (211 CP ?i art. 13/L678):Exploatare sexual? 233Munc? for?at? 8Alte forme de exploatare 21Grup infrac?ional organizat, constituit ?n scop de proxenetism (213 ?i 367 CP, art. 7/L39 ?i art 329 V.c.p.): 46Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 153.1.3.Finalitatea procesului judiciar - evaluare statistic?Datele statistice indic? un num?r total de 333 persoane condamnate, ?n anul 2016, pentru infrac?iuni de trafic de persoane, trafic de minori ?i pornografie infantil?, dintre care 332 persoane fizice (16 minori) ?i o persoan? juridic?.Pedepsele aplicate variaz? de la pedeapsa cu executare ?n regim de deten?ie, p?n? la m?surile educative, neprivative de libertate (?n cazul minorilor).Pedepsele cu executare ?n regim de deten?ie au fost aplicate unui num?r de 230 de persoane din totalul celor condamnate, iar pedepsele variaz? ?ntre de la un an la peste 10 ani. Pentru traficul de minori (art. 211 NCP) majoritatea pedepselor cu executare ?n regim de deten?ie variaz? de la 1 - 10 ani.Exemple relevante:Un judec?tor a intrat ?n anturajul unor grup?ri infrac?ionale, sf?r?ind prin a fi condamnat la opt luni ?nchisoare, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de folosire a serviciilor unei persoane exploatate ?i, de asemenea, la un an ?i patru luni ?nchisoare, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de ?antaj.Un poli?ist a fost condamnat la 9 luni ?nchisoare, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de constituire a unui grup infrac?ional organizat ?i la doi ani ?nchisoare, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de trafic de minori ?n form? continuat?.3.2.Cooperarea interna?ional? ?n domeniul poli?ienesc ?i judiciarCooperarea ?n materie penal?, ?n interiorul ?i ?n afara UE, ?n cazurile de trafic ?i exploatare face parte din rutina strategiei de combatere a fenomenului, cu instrumentele legisla?iei penale na?ionale ?i europene.De?i ?n ac?iunile de cooperare sunt ?nt?lnite ”varia?ii” ?n rela?ia Rom?niei cu diferite state, puse pe seama birocra?iilor sau a rela?iilor uneori neconsolidate, coordonarea interstatal? a urm?ririi ?i cercet?rii penale, ?n cazurile de trafic de persoane a determinat ?n bun? m?sur? eficien?a ?ntregului proces ?i cre?terea vizibil? a aducerii infractorilor ?n fa?a instan?elor de judecat?.?n cadrul ciclului de politici 2014 - 2017 al Uniunii Europene, Rom?nia este permanent reprezentat? ?n cadrul proiectului EMPACT, dedicat combaterii traficului de persoane, urm?rind cooperarea interna?ional?, ?n cadrul unor opera?iuni comune care au ca obiectiv destructurarea grup?rilor de criminalitate organizat?, specializate ?n traficul de persoane ?i care ac?ioneaz? pe teritoriul mai multor State Membre. Amintim participarea, al?turi de alte SM, la zilele comune de ac?iune, ?n cadrul JAD THB 2016, ?n perioada mai - iunie 2016, viz?nd traficul de persoane ?n scopul exploat?rii prin munc?, ?i EMPACT LARGE SCALE JOINT ACTION DAYS - JAD CICONIA ALBA 2016, ?n perioada 10-16.10.2016.?n instrumentarea cauzelor penale ?n domeniul traficului de persoane, pe plan interna?ional, D.C.C.O., la nivel central ?i teritorial, a cooperat cu autorit??ile corespondente din ??rile de destina?ie, ?n cadrul a 12 echipe comune de anchet? (Joint Investigation Team - JIT). ?n cadrul JIT, au loc permanent ?nt?lniri de coordonare, la nivelul Eurojust ?i se realizeaz? activit??i procedurale comune, pe teritoriul statelor semnatare.?n acela?i timp, D.C.C.O. a continuat s? promoveze crearea unor echipe interna?ionale de lucru de tip task-force, ?n care ?i-au desf??urat activitatea speciali?ti pe problematica traficului de persoane din Rom?nia. O cooperare deosebit? ?n acest sens s-a realizat cu Germania, Spania, Fran?a, Austria, Olanda, Norvegia, Danemarca ?i Irlanda.Cooperarea poli?ieneasc? cu partenerii din ??rile de destina?ie a traficului a avut loc, ?n majoritatea cauzelor penale instrumentate, printr-o diversitate a canalelor de comunicare. Cooperarea formal? ?i informal? s-a realizat prin mesaje, ?nt?lniri, discu?ii, contacte permanente cu ofi?erii de leg?tur? ?i schimb de informa?ii, ?n cazuri concrete, cu respectarea procedurilor de comunicare. De asemenea, ?n ?ar? au avut loc o serie de ?nt?lniri cu parteneri interna?ionali, ?n cazuri punctuale, la care au participat ?i alte autorit??i cu atribu?ii de aplicare a legii.?n foarte multe cauze cu caracter interna?ional au avut loc ?nt?lniri de coordonare, la nivelul EUROPOL ?i EUROJUST, la care au participat poli?i?ti ?i procurori de caz, din Rom?nia ?i statele de destina?ie.?n 2016, la nivelul structurilor de combatere a traficului de persoane au fost ?nregistrate 75 comisii rogatorii, solicitate de autorit??ile str?ine ?i 56 comisii rogatorii solicitate autorit??ilor str?ine.?n planul cooper?rii interna?ionale schimbul de mesaje ?i date de interes operativ a fost derulat prin canalele oficiale ale Centrului de Cooperare Poli?ieneasc? Interna?ional?, ?n bun? m?sur?, dar ?i prin re?eaua ofi?erilor de leg?tur? str?ini acredita?i la Bucure?ti. Astfel, ?n anul 2016, structurile de combatere a traficului de persoane au transmis 2863 de solicit?ri interna?ionale, din care 400 prin ofi?erii de leg?tur? str?ini ?n Rom?nia ?i au primit 4187 de solicit?ri, din care 502 de la ofi?erii de leg?tur? str?ini ?n Rom?nia.?n anul 2016 au fost extr?da?i sau transfera?i ?n Rom?nia, din alte state, ?n vederea execut?rii pedepselor, 59 de persoane, pentru infrac?iuni de trafic de persoane. Cele mai multe au fost aduse din Italia (15), Marea Britanie (9), Austria (7), Spania (5) ?i Fran?a (5) etc. ?n aceea?i perioad? de timp au fost predate/ transferate, ?n vederea execut?rii pedepselor, 73 de persoane, din Rom?nia, c?tre autorit??ile altor state. Cele mai multe persoane au fost predate autorit??ilor din Germania (15), Austria (11), Italia (11), Fran?a (6), Belgia (5).Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism ?n perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost create echipe comune de lucru, cu omologi din ??ri precum Marea Britanie, Olanda, Cehia.Sec?iunea IV. NEVOILE VICTIMELOR ?i R?SPUNSUL SOCIALFiecare situa?ie de trafic ?i exploatare este particular?, chiar dac? strategiile criminale de recrutare, exploatare sau amenin?are ?i ?antaj, folosite de trafican?i, sunt universale. Nu putem universaliza ajutorul cu care suntem datori victimelor. Nu putem c?uta re?ete generale, m?suri universale de prevenire, abord?ri schematice ale procesului de acompaniere ?i asisten?? a celor afecta?i. Nu vom g?si dec?t solu?ii par?iale sau aproximativ relevante pentru condi?ia fiec?rei victime.?n 2016, sistemul de asisten?? a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut transform?ri importante sau evolu?ii semnificative. Concluziile studiului pe care ANITP l-a finalizat ?n anul 2015 ??i p?streaz? actualitatea, evolu?iile, pentru domeniul asisten?ei victimelor traficului de persoane, fiind nesemnificative p?n? ?n prezent. Evaluarea sistemului na?ional de asisten?? pentru victimele traficului de persoane, conform Standardelelor na?ionale pentru serviciile specializate de asisten?? ?i protec?ie a victimelor traficului de persoane (H.G. nr. 1238/2007), standardelor interna?ionale ?i celor mai bune practici, a ar?tat c?: exist? o tendin?? de aglomerare ?i amplificare a activit??ii legislative, ?n anumite momente sau intervale, corespondente unor evenimente ce redefinesc pozi?ia Rom?niei ?n context european;definirea cadrului legal ce reglementeaz? fenomenul traficului de persoane a reprezentat un interes constant ?n factorul politic din ultimii 15 ani. Posibilele solu?ii pentru dep??irea problemelor sistemului de asisten?? trebuie s? urm?reasc? practica social? a asisten?ei victimelor, care arat? c? majoritatea victimelor aleg, ?n mod legitim, s? ??i normalizeze via?a, odat? ce au ie?it din experien?ele de trafic, ?ntorc?ndu-se ?n familie sau ?n comunitatea din care au plecat, aleg?nd cazarea ?ntr-un centru doar atunci c?nd ?ntoarcerea ?n familie sau comunitate nu este o op?iune, ?i atunci pentru perioade scurte de timp, din variate motive (condi?ii inumane de locuit sau de trai, ?n familie/ acas?, conflicte cu familia, teama de amenin??rile trafican?ilor etc.). Totu?i, aceast? alegere con?ine riscul re?ntoarcerii victimei ?n mediul de vulnerabilitate, care a favorizat intrarea acesteia ?n trafic.Legisla?ia na?ional? ?i european? ?n materie cer, ?n mod explicit, asigurarea ad?posturilor adecvate pentru asisten?a de tip reziden?ial a victimelor traficului de persoane. Acolo unde autorit??ile locale fac eforturi pentru a aloca resursele cerute de men?inerea centrelor reziden?iale, nu reu?esc ?ntotdeauna, fie din cauza lipsei resurselor, fie din cauze imputabile interesului marginal pe care unele autorit??i locale ?l direc?ioneaz? c?tre problematica asisten?ei victimelor traficului de persoane. Pe de alt? parte, foarte multe victime refuz? asisten?a de tip reziden?ial, lipsind de sens asigurarea ne?ntrerupt? a func?ion?rii unor centre reziden?iale consumatoare de resurse.13087-133985Un r?spuns echilibrat, ?n interesul victimelor, poate fi generat doar de adaptarea componentei reziden?iale a asisten?ei victimelor la dinamica cotidian? a manifest?rii fenomenului, la nivel na?ional, de ?nl?turarea barierelor administrative, care fac de multe ori imposibil? cazarea ?n jude?ul x a unei victime care are domiciliul ?n jude?ul y, de centrarea mai degrab? pe crearea disponibilit??ii de a g?zdui victimele, dec?t pe efortul simplist ?i costisitor de a asigura func?ionarea unor spa?ii de cazare, care pot r?m?ne nelocuite pentru perioade mari de timp.00Un r?spuns echilibrat, ?n interesul victimelor, poate fi generat doar de adaptarea componentei reziden?iale a asisten?ei victimelor la dinamica cotidian? a manifest?rii fenomenului, la nivel na?ional, de ?nl?turarea barierelor administrative, care fac de multe ori imposibil? cazarea ?n jude?ul x a unei victime care are domiciliul ?n jude?ul y, de centrarea mai degrab? pe crearea disponibilit??ii de a g?zdui victimele, dec?t pe efortul simplist ?i costisitor de a asigura func?ionarea unor spa?ii de cazare, care pot r?m?ne nelocuite pentru perioade mari de timp.Asisten?a acordat? victimelor traficului de persoane identificate ?n anul 20164.1.Asisten?a acordat? victimelor traficului de persoane identificate ?n anul 2016Victimele identificate anul trecut au beneficiat, ?n termeni statistici, de urm?toarea configura?ie de servicii adaptate nevoilor particulare, a?a cum au fost acestea stabilite ?n planurile de asisten??:Tipuri de asisten??Total victimeDistribu?ia pe v?rst? ?i genMINORIADUL?IfemininmasculinfemininMasculinVictime care au beneficiat de asisten??314144188864Asisten?? acordat? de institu?ii publice166109113412Asisten?? acordat? de ONG882153923Asisten?? acordat? ?n parteneriat public-privat601421529Interpretarea acestor date trebuie realizat? sub rezerva refuzului, cel pu?in ?n prima instan??, a serviciilor de asisten??, de c?tre un num?r important de victime ale traficului de persoane ?i, de asemenea, sub rezerva lipsei oportunit??ilor de verificare a exactit??ii datelor oferite de c?tre institu?iile ?i organiza?iile implicate.Ansamblul serviciilor acordate victimelor, at?t de c?tre institu?iile publice sau de c?tre ONG, c?t ?i ?n parteneriat public-privat, include:Cazare, ?n centre de asisten?? a victimelor traficului de persoane sau ?n alte tipuri de centre reziden?ialeAsisten?? medical?Consiliere psihologic?Ajutor financiarAjutor material (?mbr?c?minte, medicamente, alimente, produse igienico-sanitare)Consiliere/asisten?? juridic? Reintegrare ?colar?Consiliere profesional?Recalificare profesional?Reintegrare ?n munc?Victimele au beneficiat, ?n mod diferen?iat, de unul sau mai multe dintre aceste servicii, ?n func?ie de nevoile particulare ale fiec?reia, identificate ?n procesul evalu?rii ini?iale ?i progresive, ?n desf??urarea procesului de asisten?? pentru reintegrare.?n acest context, este relevant faptul c? acele servicii de care au avut nevoie cel mai mare num?r de victime sunt cele care au func?ia de interven?ie ?n criz?, pentru normalizarea vie?ii victimelor: consiliere psihologic? (248 de beneficiari), asisten?? medical? (144), cazare ?n centre de asisten?? a victimelor traficului de persoane sau ?n alte tipuri de centre reziden?iale (96), ajutor financiar (primit de 86 de victime).4.2.Rolul Centrelor Regionale ale ANITPCentrele Regionale au participat la repatrierea victimelor traficului de persoane, coordonarea asisten?ei acordate acestora, coordonarea particip?rii lor ?n desf??urarea procedurilor judiciare. Progresele au fost determinate, ?n bun? m?sur?, de cooperarea dintre autorit??i/ institu?ii descentralizate, pe de o parte, ?i dintre acestea ?i organiza?iile neguvernamentale, pe de alt? parte.Dincolo de incongruen?ele ?i disfunc?ionalit??ile sistemului de asisten??, rolul Centrelor Regionale (CR) ANITP r?m?ne unul central ?n matricea social?. Speciali?tii CR evalueaz? situa?ia fiec?rei victime, identific? solu?ia oportun? de acompaniere pentru fiecare victim?, monitorizeaz? asisten?a pe care o victim? o prime?te din partea serviciilor specizalizate, coordoneaz? participarea victimelor, martore ?n procesul penal. Informarea victimelor cu privire la drepturile lor legale ?i sus?inerea emo?ional? a acestora a condus la cre?terea gradului de participare ?n procesul penal, finalizarea procesului penal ?ntr-un timp mai scurt ?i condamnarea trafican?ilor. Serviciile de care au beneficiat victimele, prin implicarea CR, au fost:asisten?a la repatriere;informare privind drepturile legale;informare privind serviciile sociale reziden?iale ?i la domiciliu;facilitarea ob?inerii documentelor de identitate;demersuri privind reintegrarea ?colar?;demersuri privind includerea victimelor ?n programe de calificare ?i identificarea unui loc de munc?;suport emo?ional ?n cadrul procesului penal;transportul victimelor la domiciliu acestora;transportul victimelor de la domiciliu la instan?e ?i retur.Serviciile oferite de c?tre furnizorii de servicii sociale (DGASPC ?i organiza?ii neguvernamentale), prin medierea centrelor regionale, au fost:servicii reziden?iale ?n regim de urgen?? ?i pe termen lung;asisten?? medical?;consiliere psihologic?;sprijin material;asisten?? juridic?;identificarea unui loc de munc?;sprijin pe parcursul studiilor ?colare.4.3.Referirea transna?ional? ?i repatrierea cet??enilor rom?ni identifica?i ?n ??ri de destina?ie, ca victime sau poten?iale victime ale traficului de persoane.Acompanierea victimelor ?n procesul de repatriere ?i post-repatriere este, cel mai probabil, zona ?n care interven?ia multidisciplinar? public-privat este cea mai consistent? ?i vizibil?.?ntoarcerea voluntar?, ?n ?ar?, a victimelor traficului de persoane a fost ?i ?n 2016 un proces cu multe provoc?ri, consumator de resurse, secven?ializat ?i procedurat, pus ?n practic? pentru a asigura repatrierea victimelor ?n condi?ii de siguran?? ?i reintegrarea victimelor ?n via?a social?. Acest proces include, ?n func?ie de nevoile particulare ale victimei, oferirea unui ad?post, asisten?? medical? de urgen??, consiliere psihologic? ?n caz de criz?, dar ?i oferirea de informa?ii de natur? juridic?, care s? ghideze victima ?n procesul post-repatriere.Figura 17. Compara?ie multianual?, victime repatriate 2010 - 2016.Cadrul legal ?n care se desf??oar? aceast? activitate impune preluarea victimelor de la aeroport, autog?ri sau din punctele de trecere a frontierei de stat a Rom?niei, de c?tre speciali?tii ANITP. ?n momentul prelu?rii victimelor, se realizeaz? o evaluare imediat? a nevoilor urgente de asisten?? (urgen?e medicale, urgen?e privind securitatea fizic?, starea psihic?, identificarea unei locuin?e/adapost), totodat? li se prezint? drepturile pe care le au ca victime sau victime prezumate ale traficului de persoane, lucru consemnat ?ntr-un proces verbal. ?n func?ie de starea de fapt ?i de evaluarea ini?ial?, victimele sunt referite c?tre cel mai pretabil furnizor de servicii sociale ?i de reintegrare.Costurile pentru repatrierea celor 47 de victime, cet??eni rom?ni, au fost suportate de c?tre stat, organiza?ii neguvernamenlate, organiza?ii interna?ionale sau autorit??i str?ine, dup? caz. Figura 18. Statele de destina?ie - victime repatriate, 2016.Observ?m c? ?n cazul statelor cum sunt Cipru, Suedia ?i UK, rata victimelor repatriate se apropie mai mult de cea a victimelor exploatate ?n aceste state, dec?t ?n cazul altor ??ri de destina?ie. Putem presupune c? mecanismele na?ionale de identificare ?i referire a victimelor traficului de persoane, din aceste state, ??i probeaz? ?ntr-o bun? m?sur? eficien?a.4.4.Coordonarea particip?rii victimelor ?n procesul penal - 2016Uniunea European? declar? caracterul de prioritate al ac?iunilor de prevenire ?i combatere a traficului de persoane. Abordarea UE recunoa?te caracterul marcat de gen al traficului de persoane, aduce ?n prim plan victima ?i drepturile omului ?i recunoa?te nevoia unui regim bazat pe principiul interesului superior al copilului, subliniind nevoia ac?iunilor unitare, coordonate ?i multidisciplinare, ?ntre statele membre.?n acest context, oferirea de informa?ii coerente victimelor traficului de persoane, cu privire la drepturile lor, este esen?ial?. Aceste drepturi acoper? o gam? vast?, de la acordarea de ajutor ?i asisten?? medical? (de urgen??) la drepturi din sfera rela?iilor de munc?, dreptul de a avea acces la justi?ie, dreptul la un avocat ?i la posibilit??ile de a cere desp?gubiri. Pentru aplicarea legisla?iei europene ?i ?n spiritul onor?rii obliga?iilor ce revin Rom?niei ca stat membru, ANITP a continuat implementarea ?i ?n anul 2016 a Programului de Coordonare a victimelor ?n procesul penal. ?n acest program, ANITP este partener cu Poli?ia Rom?n?, Poli?ia de Frontier? Rom?n?, Jandarmeria Rom?n?, DIICOT ?i Direc?ia Proba?iune.Obstacole ?i riscuri identificate ?n desf??urarea Programului de participare a victimelor ?n procesul penalAutorit??ile judiciare au f?cut progrese notabile ?n efortul continuu de a da consisten?? obliga?iei umanitare ?i legale, lipsit? de echivoc, de a trata victimele traficului de persoane ?n acord cu principiile ?i drepturile fundamentale enun?ate ?n normele existente. Efortul institu?iilor implicate ?n punerea ?n practic? a Programului de Coordonare se love?te uneori de obstacole sau este pus ?n pericol de unele riscuri identificate de speciali?tii implica?i ?n implementarea programului. Primul obstacol identificat, generat de faptul c? majoritatea victimelor au un nivel mediu de educa?ie ?i nu au o experien?? de via?? bogat? (majoritatea victimelor au v?rsta ?ntre 18 ?i 25 de ani) este lipsa cuno?tin?elor juridice, a informa?iilor cu privire la procedurile judiciare ?i administrative aplicabile, motiv pentru care pot manifesta reticen?? ?n momentul identific?rii lor de c?tre organele de urm?rire penal?.Un alt obstacol este determinat de condi?ia psihic? a victimelor, marcat? de traumele suferite ?n perioada de trafic ?i exploatare. Alt impediment este nivelul sc?zut al ?ncrederii victimelor ?n autorit??ile judiciare, fapt cauzat de abuzurile suferite, dar ?i de nivelul general sc?zut de ?ncredere al popula?iei, ?n autorit??ile de aplicare a legii.?n colaborare cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot ?nt?mpina o serie de obstacole interne, cum ar fi:temerea de a nu fi subiect al anchetei penale, ?n care prezen?a ei echivaleaz? cu recunoa?terea faptului c? a locuit ?i a lucrat ilegal ?n ?ara de destina?ie;temerea de corup?ia autorit??ilor;amenin?area victimei cu r?zbunarea din partea traficantului;traumatizarea ?i ru?inea victimei, cauzate de lucrul sau serviciile pe care trebuia s? le presteze, nedorind ca rudele sau cuno?tin?ele sale s? afle prin ce a trecut;temerea victimei c? pl?ngerea sa nu va avea efectul scontat;lipsa informa?iilor cu privire la procedurile judiciare ?i administrative aplicabile.Pe parcursul desf??ur?rii programului ?n 2016 s-au identificat ?i alte riscuri care pot influen?a negativ desf??urarea procesului penal ?i care pot periclita siguran?a victimelor: renun?area victimelor la participarea ?n proces, de cele mai multe ori, din teama de represalii afirmate de colaboratori ai inculpa?ilor, reluarea contactului cu trafican?ii sub imperiul a?tept?rii naive a ob?inerii unei repara?ii materiale din partea acestora, ?n schimbul retragerii pl?ngerilor, riscuri de securitate, ?n?elegerea gre?it? a unor drepturi, slaba colaborare ?ntre institu?ii, riscul de revictimizare-?n special la victimele minori.Analiza cantitativ? a activit??ii de coordonare a victimelor ?n procesul penal, ?n anul 2016Interpretarea datelor culese ?n baza unor indicatori selecta?i, privind victimele identificate ?n anul 2016, care au acceptat coordonarea particip?rii lor ?n procesul penal, este reprezentat? de analiza cantitativ? a caracteristicilor popula?iei de victime, dar ?i de analiza gradului de participare a victimelor ?n procesele penale.Abordarea multidisciplinar? ?i cooperarea interinstitu?ional? ?i-au p?strat ?i ?n anul 2016 caracterul de operativitate, de?i au existat cazuri ?n care organele de urm?rire penal? nu au beneficiat de expertiza ?i de experien?a speciali?tilor din structurile teritoriale ale ANITP ?n coordonarea victimelor, ?n timpul urm?ririi penale, prezen?a acestora la activit??ile ?n care au fost implicate victimele fiind refuzat?.Prezent?m ?n continuare o imagine de ansamblu a demersurilor de coordonare ?i suport, cu privire la cele 467 de victime ale traficului de persoane, care au beneficiat de diferite servicii, ?n cadrul programului de coordonare a particip?rii victimelor ?n procesele penale.Figura 19. Coordonarea particip?rii victimelor ?n procesul penal, victime identificate ?n 2016.Se poate observa c? cele 467 de victime au beneficiat de diferite servicii, ?n mod diferen?iat, ?n cadrul programului de coordonare a particip?rii victimelor ?n procesele penale. Dac?, din totalul celor 467 de victime, majoritatea (439) au beneficiat de servicii de informare ?i consiliere pe probleme sociale, 367 au beneficiat de asisten?? juridic? gratuit?, ?n conformitate cu legea, ?n timp ce num?rul victimelor care au solicitat compensa?ii financiare, acordate de c?tre stat, conform legii 211/2004, a fost de doar 45, ?n anul 2016.Sec?iunea V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE5514651-57554900O abordare pozitiv? a solu?iilor sociale fa?? de nevoia social? ?i moral? de a preveni c?t mai multe situa?ii de victimizare, de a avea c?t mai pu?ine persoane care ”dob?ndesc” statutul nedorit de victim? a traficului de persoane, poate fi dezvoltat? ?in?nd seama de prevederile articolului 6 al Conven?iei Consiliului Europei pentru ac?iunea ?mpotriva traficului de fiin?e umane:”Pentru a descuraja cererea care favorizeaz? toate formele de exploatare a persoanelor, ?n special a femeilor ?i copiilor, care conduc la trafic, fiecare Parte va adopta sau ?nt?ri m?suri legislative, administrative, educative, sociale, culturale sau altele, inclusiv:(a) cercet?ri privind cele mai bune practici, metode ?i strategii;(b) m?suri de sensibilizare a opiniei publice asupra r?spunderii ?i rolului important al massmedia ?i al societ??ii civile pentru identificarea cererii drept una dintre cauzele de baz? ale traficului de fiin?e umane;(c) campanii de informare pentru grupuri ?int?, care s? implice, ?n mod corespunz?tor, printre altele, autorit??ile publice ?i factorii de decizie politici;(d) m?suri preventive, incluz?nd programe educative destinate fetelor ?i b?ie?ilor pe perioada ?colariz?rii acestora, care s? sublinieze caracterul inacceptabil al discrimin?rii bazate pe sex ?i consecin?ele ei negative, importan?a egalit??ii ?ntre femei ?i b?rba?i, precum ?i demnitatea ?i integritatea fiec?rei fiin?e umane.”Conceptul central de prevenire a victimiz?rii prin trafic de persoane/ exploatare trebuie s? urm?reasc?:a ?nv??a oamenii cum s? ??i administreze vulnerabilit??ile ?i s? caute solu?ii pentru propriile dificult??i economice, emo?ionale sau de orice fel ar fi acestea, pentru a nu mai ?ncredin?a ”rezolvarea” acestora celor care le v?neaz? vulnerabilit??ile sau neputin?ele,a educa oamenii, ?nv???ndu-i cum s? se informeze pentru a reduce riscurile, atunci c?nd decid s? lucreze ?n ?ar? sau afara ??rii, ?n condi?ii neclare, care le pot pune ?n pericol via?a, familia, prezentul ?i viitorul,a ar?ta p?rin?ilor c? este mult mai bine s? ??i ?nso?easc? copiii, ?n opozi?ie cu diferitele forme de a ?i abandona, atunci c?nd decid s? plece departe de cas?, pentru a ob?ine venituri legitime,a ar?ta celor care vor s? ob?in? venituri din oferirea de servicii sexuale c? aceast? alegere con?ine riscuri majore pentru s?n?tatea fizic? ?i mental?, dar mai ales pentru prezentul ?i viitorul social,a aten?iona pe cei care folosesc munca for?at?, cer?etoria, sclavia sexual? sau orice alt? modalitate de aservire ?i exploatare a altor persoane, ?n folosul personal. Societ??ile umane nu mai tolereaz? asemenea practici ?i mentalit??i, iar cei care nu le abandoneaz? suport? toate consecin?ele,a preg?ti educatorii ?i formatorii de opinie, aten?ion?ndu-i cu privire la influen?a decisiv? pe care o pot avea fa?? de cei vulnerabili, fa?? de cei care alc?tuiesc popula?ii vulnerabile sau victime dezirabile pentru trafican?i.O parte a acestei abord?ri se reg?se?te ?n ac?iunile din anul 2016, ale ANITP, ale partenerilor s?i, ale altor actori anti-trafic, cum sunt Ministerul Afacerilor Externe sau Inspec?ia Muncii:5.1.Campanii ?i planuri de ac?iune - ANITP?n anul 2016, Agen?ia a implementat cu succes 3 campanii na?ionale de prevenire, o campanie destinat? comunit??ii rom?ne?ti din Marea Britanie ?i 87 de campanii/proiecte educa?ionale de prevenire/initiative locale. ?n cadrul acestora, au fost desf??urate peste 1.700 activit??i de prevenire, ?n urma c?rora s-a ?nregistrat un num?r de aproxomativ 120.000 beneficiari direc?i ?i un num?r estimat de peste 1.400.000 beneficiari indirec?i (persoane care au intrat in contact cu mesajele anti-trafic prin intermediul pliantelor, afiselor, spot-urilor video si in mediul online).Trei campanii na?ionale au fost implementate ?n cascad?, ?nt?rind mesajele anti-trafic anterioare:?Cere ajutor, nu cer?i!”,?Nu ignora fata...invizibil?! Povestea ei poate deveni ?i povestea ta!”“S?pt?m?na ?mpotriva traficului de Persoane”.Acestor ini?iative preventive li se al?tur? ?i campania ?Cu un apel ?i vei salva via?a! Fii salvatorul ei!”, derulat? ?n r?ndul comunit??ii rom?ne?ti din Marea Britanie.Campania na?ional? de prevenire ?Cere ajutor, nu cer?i!”408142117653000A.N.I.T.P. a continuat implementarea campaniei lansate ?n luna august 2015, ?n cadrul proiectului RO 20 ?Modele de bune practici ?n domeniul serviciilor de asisten?? acordate victimelor traficului de persoane”. Obiectivele campaniei: cre?terea gradului de con?tientizare cu privire la traficul de persoane, ?n cadrul comunit??ilor vulnerabile (inclusiv comunit??ile de romi), precum ?i identificarea principalelor cauze ale vulnerabilit??ii la trafic ?i g?sirea unor posibile solu?ii pentru prevenirea traficului de persoane, ?n special a exploat?rii prin cer?etorie a minorilor.Mesajul campaniei, ?M?na ?ntins? nu prime?te ajutor, prime?te bani pentru trafican?i!”, s-a adresat minorilor cu v?rste cuprinse ?ntre 8 ?i 18 ani, afla?i ?n situa?ii de risc, reprezentan?ilor adul?i ai comunit??ilor vulnerabile (p?rin?i, lideri informali, etc.), reprezentan?ilor institu?iilor implicate ?n prevenirea ?i combaterea traficului de persoane (autorit??i locale, poli?ie, inspectorate ?colare, DGASPC etc), precum ?i publicului larg.Au fost organizate ?nt?lniri cu reprezentan?ii grupului ?int?, ?n localit??ile Pantelimon (jude?ul Ilfov), Petelea (jude?ul Mure?), Turda (jude?ul Cluj) ?i Sibiu (jude?ul Sibiu), la care au participat elevi, cadre didactice ?i reprezentan?i ai comunit??ii locale ?i ai autorit??ilor.?n municipiul Sibiu, a avut loc cea de-a patra reprezenta?ie a piesei de teatru ?Alex, fost Gogo”. Piesa de teatru a fost jucat? pe pietonala Nicolae B?lcescu, unul dintre cele mai aglomerate spa?ii publice din municipiul Sibiu. Pentru promovarea evenimentului, Asocia?ia UNTEATRU (operatorul care a creat ?i interpreteaz? piesa de teatru) a diseminat grupului ?int? un num?r de 100 de flyer-er/invita?ii personalizate. Reprezenta?ia piesei ?Alex, fost Gogo” a durat aproximativ 20 de minute ?i s-a bucurat de o aten?ie deosebit? din partea publicului prezent.Reprezentan?ii A.N.I.T.P. ?i I.G.P.R. - I.C.P.C., parteneri ?n cadrul campaniei, au participat la standul de informare al I.C.P.C., ?n Parcul Titan din Bucure?ti, ?n cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Poli?iei Rom?ne 2016. Evenimentul a beneficiat de prezen?a domnului C?lin GOIA, solistul trupei Voltaj ?i imaginea campaniei. Pentru promovarea activit??ii, C?lin GOIA a ?nregistrat o invita?ie video, material postat ?n data de 25 martie 2016 pe paginile de Facebook ale trupei Voltaj, A.N.I.T.P. ?i I.G.P.R.. Invita?ia domnului GOIA de participare la activitatea de prevenire a traficului de persoane a totalizat pe cele 3 pagini de Facebook aproximativ 20 000 de vizualiz?ri ?i 1 450 de aprecieri (like-uri). Prezen?a lui C?lin GOIA a avut un impact deosebit asupra persoanelor prezente ?n Parc. Reprezentan?ii A.N.I.T.P. au oferit informa?ii cu privire la traficul de persoane ?n scopul exploat?rii prin cer?etorie, au oferit sfaturi preventive ?i au diseminat materiale promo?ionale. Domnul GOIA a discutat cu vizitatorii standului de informare, a dat autografe, a f?cut poze cu toate persoanele interesate ?i a oferit c?teva interviuri despre campania de prevenire, mai multor posturi TV (Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24). C?lin GOIA a ales ca toate interviurile s? fie realizate l?ng? unul din cele dou? sisteme roll-up, asigur?nd astfel promovarea demersului preventiv al A.N.I.T.P.. Prezen?a artistului la standul de informare a atras aten?ia ?i altor publica?ii de ?tiri, sens ?n care fotografii ale c?nt?re?ului, purt?nd tricoul campaniei, au fost preluate ?i publicate (exemplu Ziarul Ring).?nt?lnirile cu reprezentan?ii grupului ?int?, organizate de echipa de campanie au fost completate de o serie de activit??i de prevenire desf??urate de speciali?tii A.N.I.T.P. ?n zonele de competen?? ale Centrelor Regionale.A.N.I.T.P. a desf??urat 220 de activit??i de prevenire, care au ?nregistrat un num?r de aproximativ 13.000 de beneficiari direc?i ?i peste 500.000 de beneficiari indirec?i.Campania de prevenire ?Cu un apel ?i vei salva via?a! Fii salvatorul ei!”?n luna martie 2016, portalul de ?tiri AngliaMea.ro, cu sprijinul Agen?iei ?i al Ambasadei Rom?niei ?n Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord, a lansat campania de prevenire a traficului de persoane ?n scopul exploat?rii sexuale ?Cu un apel ?i vei salva via?a! Fii salvatorul ei!”.45720000Campania a vizat comunitatea rom?neasc? din Marea Britanie ?i s-a adresat at?t persoanelor aflate ?n situa?ie de risc, victimelor/poten?ialelor victime ale traficului de persoane, c?t ?i reprezentan?ilor publicul larg, urm?rind:informarea ?i con?tientizarea cet??enilor rom?ni din Marea Britanie, cu privire la riscurile ?i implica?iile asociate traficului de persoane, ?n scopul exploat?rii sexuale a femeilor; ?ncurajarea cet??enilor rom?ni din Marea Britanie, care au cuno?tin?? despre fapte de trafic de persoane, s? contacteze autorit??ile locale sau Ambasada Rom?niei; informarea victimelor/poten?ialelor victime exploatate sexual cu privire la ie?irea din situa?ia de trafic ?i posibilit????ile de a primi ajutor existente;descurajarea trafican?ilor, prin promovarea interesului special acordat problematicii luptei ?mpotriva acestui tip de criminalitate.Implementarea campaniei a fost sus?inut? de o serie de materiale informativ-preventive, distribuite de publica?ia AngliaMea.ro, c?tre?diferite magazine, restaurante, biserici, Centre Comunitare, precum ?i ?n alte centre rom?ne?ti.Campania na?ional? de prevenire ?Nu ignora fata...invizibil?! Povestea ei poate deveni ?i povestea ta!” (aprilie - iulie 2016).Campania a fost realizat? cu sprijinul c?nt?re?ei de muzic? pop Brighitta GHEORGHE (cunoscut? sub numele de BRIGHI) ?i al S.C. Cat Music S.R.L. ?i a avut drept scop prevenirea traficului de persoane ?n scopul exploat?rii sexuale.Elementul central al campaniei a fost reprezentat de melodia ?Invizibil?”, lansat? de BRIGHI la sf?r?itul anului 2015, pies? ce ilustreaz? tragedia unei tinere exploatate sexual ?i ofer? publicului un tablou complet ?i plin de emo?ie al traficului de persoane. Videoclipul melodiei a ?nregistrat, ?n doar c?teva s?pt?m?ni de la momentul lans?rii, peste nou? sute de mii de vizualiz?rii pe . Obiectivele campaniei au constat ?n cre?terea gradului de informare a persoanelor vulnerabile, cu privire la riscurile asociate exploat?rii sexuale, precum ?i ?n informarea ?i sensibilizarea opiniei publice privind implica?iile traficului de persoane, ?n vederea reducerii cererii de servicii prestate de c?tre victimele traficului.Pentru promovarea c?t mai eficient? a mesajului campaniei de prevenire, a fost realizat, cu sprijinul Cat Music un material audio-video de 30 de secunde, constand ?ntr-un montaj al diferitelor cadre din videoclipul melodiei ?Invizibil?”. Imaginile sunt ?nso?ite de refrenul piesei ?i de interven?ia vocii artistei (BRIGHI), care nuan?eaz?, prin cuvinte, vizualul spotului. Materialul audio-video elaborat a fost folosit de sine st?t?tor, fiind dat spre difuzare ca spot video la posturile TV. De asemenea, a fost realizat? ?i varianta audio a spotului de 30 secunde, aceasta fiind difuzat? la posturile de radio.425445233500Speciali?tii ANITP au desf??urat peste 450 de activit??i de prevenire, majoritatea adresate minorilor ?i tinerilor. Ac?iunile campaniei au ?intit aproximativ 25.800 de beneficiari direc?i, majoritatea minori ?i tineri, dar ?i speciali?ti ?n domeniul traficului de persoane, cadre didactice, publicul larg, reprezentan?i ai diferitelor categorii socio-profesionale, etc.. Acestora li se adaug? cei peste 530.000 de beneficiari indirec?i, receptori ai mesajului campaniei. Toate demersurile preventive desf??urate de A.N.I.T.P. au fost sprijinite de o puternic? promovare ?n presa scris?, audiovizual? ?i online (articole de pres? ?i online, interviuri, apari?ii radio ?i TV, etc), fapt ce a asigurat transmiterea mesajului anti-trafic al campaniei c?tre un num?r foarte ridicat de persoane/beneficiari indirec?i.?n cadrul campaniei au fost diseminate 20.800 de materiale de campanie, respectiv: afi?e A2, afi?e S7 ?i flyer-e. Sus?inerea mesajului campaniei prin intermediul spoturilor video ?i radio (au fost ?nregistrate peste 7.000 de difuz?ri la posturile locale de radio si televiziune) a determinat o eficientizare a m?surilor anti-trafic derulate de speciali?tii A.N.I.T.P.. De asemenea, postarea afi?elor campaniei ?n incinta sta?iilor Metrorex a asigurat transmiterea mesajului anti-trafic al campaniei c?tre un segment foarte larg de persoane.Campania na?ional? “S?pt?m?na ?mpotriva traficului de Persoane”Pentru a marca ziua de 18 Octombrie - Ziua European? de Lupt? ?mpotriva Traficului de Persoane, ANITP a organizat ?S?pt?m?na prevenirii traficului de persoane”, o campanie na?ional? prin care se promoveaz? un puternic mesaj anti-trafic, ce completeaz? eforturile europene de lupt? ?mpotriva traficului de persoane.Evenimentul a devenit unul de tradi?ie, scopul campaniei fiind promovarea zilei europene anti-trafic ?i informarea publicului larg cu privire la dimensiunile ?i formele de manifestare a traficului de persoane ?i ?nt?rirea capacit??ii de autoprotec?ie la amenin??rile acestui fenomen, ?n r?ndul persoanelor anizarea, de c?tre centrele regionale ale A.N.I.T.P. ?i partenererii din plan local a celor 184 de ac?iuni preventive (?nt?lniri cu grupuri ?int?, expozi?ii, ac?iuni gen flash-mob, etc) au asigurat transmiterea mesajului anitrafic al campaniei ?S?pt?m?na prevenirii traficului de persoane” unui num?r de aproximativ 25.771 de benecificari direc?i. Activit??ile preventive desf??urate ?n timpul campaniei au fost su?inute ?i de materiale tip?rite, respectiv afi?e ?i flyere, care au fost distribuite publicului ?int?, dar ?i de materiale realizate prin eforturile proprii ale unor centre regionale, care au reu?it, cu sprijinul partenerilor tradi?ionali, s? realizeze materiale de sus?ienre a campaniei: bro?uri, pixuri ?i agende personalizate.5.2.Linia telverde anti-trafic 0800.800.678Telverde a fost, de-a lungul anilor, platforma ”invizibil?” de comunicare ?ntre publicul general, victime sau poten?iale victime ale traficului de persoane ?i ansamblul actorilor anti-trafic din Rom?nia. ?n anul 2016 Telverde:a fost apelat? de 781 de ori, fiind solicitate informa?ii referitoare la traficul de persoane, activitatea ANITP, ?ncheierea unui contract de munc? ?i plecarea la munc? ?n str?in?tate.Figura 20. Apelurile primite de c?tre operatorii compartimentului telverde, ianuarie - decembrie 2016.3 apeluri au reprezentat posibile cazuri de trafic, acestea fiind referite, ?n vederea solu?ion?rii, institu?iilor competente58 (7,4% din totalul apelurilor recep?ionate) apeluri, prin care au fost solicitate diverse informa?ii, restul de 720 reprezent?nd alte apeluri.Din num?rul apelurilor privind Solicit?ri Informa?ii (58 apeluri) s-a constatat:un num?r de 21 de apeluri privesc solicit?rii de informa?ii referitoare la activitatea anumitor societ??i ?i ?ncheierea unui contract de munc? (36%);un num?r 13 apeluri privesc informa?ii legate de activitatea ANITP ?i a Liniei Telverde (23%);un num?r 7 apeluri privesc informa?ii privind plec?rile ?i munca ?n str?in?tate (12%);un num?r 17 apeluri privesc informa?ii legate de traficul de persoane (29%);5.3.Campanii ?i activit??i de prevenire derulate de Centrele Regionale ale ANITP?n anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desf??urat activit??i care au r?spuns at?t priorit??ilor na?ionale (?n cadrul campaniilor na?ionale) c?t ?i celor locale (?n cadrul campaniilor, proiectelor educa?ionale ?i altor ini?iative locale). ?n acest context, Centrele Regionale au fost implicate ?n 6 campanii/proiecte na?ionale de prevenire ?i au ini?iat 87 campanii /proiecte educa?ionale de prevenire /in?iative locale. ?n cadrul acestor proiecte ?i campanii de prevenire au fost desf??urate, ?n unit??i de ?nv???m?nt, ad?posturi, centre pentru copii ?i ?n locuri publice, un num?r de peste 17.000 activit??i de prevenire, ?n urma c?rora s-a ?nregistrat un num?r de peste 120.000 beneficiari direc?i ?i un num?r estimat de peste 1.400.000 beneficiari indirec?i/tangen?iali (persoane care au intrat ?n contact cu mesajele anti-trafic, prin intermediul pliantelor, afi?elor, spot-urilor video, precum ?i ?n mediul online).1391511623O ini?iativ? local?, cu un impact deosebit: organizarea, ?n luna mai 2016, la Cluj-Napoca, a concursului de filme de scurtmetraj pe tema traficului de persoane ?Fighting Human Traficking”. Evenimentul a fost realizat de C.R. Cluj-Napoca, ?n parteneriat cu Festivalul Interna?ional de Film Transilvania (TIFF) ?i cu sus?inerea oferit? de societ??ile comerciale Avangarde Software Cluj-Napoca ?i Diana Trans Mure?. Proiectul s-a adresat cinea?tilor amatori sau profesioni?ti din Rom?nia ?i a avut drept scop promovarea de mesaje care s? contribuie la con?tientizarea ?i sensibilizarea publicului cu privire la fenomenul traficului de persoane, m?surile de prevenire a acestui fenomen, precum ?i integrarea ?i recuperarea psiho-social? a victimelor.00O ini?iativ? local?, cu un impact deosebit: organizarea, ?n luna mai 2016, la Cluj-Napoca, a concursului de filme de scurtmetraj pe tema traficului de persoane ?Fighting Human Traficking”. Evenimentul a fost realizat de C.R. Cluj-Napoca, ?n parteneriat cu Festivalul Interna?ional de Film Transilvania (TIFF) ?i cu sus?inerea oferit? de societ??ile comerciale Avangarde Software Cluj-Napoca ?i Diana Trans Mure?. Proiectul s-a adresat cinea?tilor amatori sau profesioni?ti din Rom?nia ?i a avut drept scop promovarea de mesaje care s? contribuie la con?tientizarea ?i sensibilizarea publicului cu privire la fenomenul traficului de persoane, m?surile de prevenire a acestui fenomen, precum ?i integrarea ?i recuperarea psiho-social? a victimelor.5.4.Campanii online 2016?n contextul celebr?rii ?Zilei Europene Dedicate Victimelor Criminalit??ii”, la data de 22 februarie 2016, precum ?i ?n marja mandatului Agen?iei Na?ionale ?mpotriva Traficului de Persoane, ?n perioada 08-22.02.2016 s-a derulat campania online de sus?inere a victimelor traficului de persoane ?Cuvinte care vindec?”. Campania s-a derulat ?n mediul Facebook, prin propagare organic? de pe pagina de facebook a Agen?iei ?i conturile de Facebook ale Centrelor Regionale. Campania a presupus colectarea din mediul online de mesaje de ?ncurajare pentru victimele traficului de persoane, pe baza mesajului secundar de comunicare referitor la profilul ?i vulnerabilit??ile victimelor traficului de persoane.Agen?ia, ?n parteneriat cu Asocia?ia ?Telefonul Copilului” (ATC), a lansat, ?n data de 16.06.2016, campania online de informare ?i sensibilizare cu privire la victimele traficului de minori, ?n vederea exploat?rii prin munc?, ?M?nu?e fericite, NU m?nu?e chinuite!”. Campania a fost lansat? ?n contextul manifest?rilor desf??urate ?n plan interna?ional cu prilejul celebr?rii ?Zilei Mondiale de Lupt? ?mpotriva Exploat?rii prin Munc? a Copilului”:obiectiv: con?tientizarea riscurilor ?i pericolelor la care sunt expuse victimele traficului de minori, ?n vederea exploat?rii prin munc?, con?tientizarea drepturilor pe care le au minorii, precum ?i reducerea cererii ?n cadrul acestui fenomen infrac?ional.s-a desf??urat ?n perioada 16 iunie - 16 septembrie 2016, ?n mediul online (Facebook), prin propagarea organic? de pe pagina de facebook a Agen?iei ?i conturile de Facebook ale Centrelor Regionale, precum ?i prin re?eaua de facebook a Asocia?iei ?Telefonul Copilului”.a fost structurat? ?i implementat? la nivel na?ional ?n mediul Facebook prin intermediul celor 15 Centre Regionale aflate ?n subordinea Agen?iei (din ora?ele: Alba Iulia, Bac?u, Bra?ov, Bucure?ti, Cluj-Napoca, Constan?a, Craiova, Gala?i, Ia?i, Oradea, Pite?ti, Ploie?ti, Suceava, Timi?oara ?i T?rgu-Mure?).componenta online a urm?rit dezvoltarea atitudinii participative a utilizatorilor de social media prin lansarea unei provocari de a lasa comentarii creative si fotografii cu mainile copiilor.Av?nd ?n vedere amploarea fenomenului traficului de persoane ?n vederea exploat?rii sexuale, at?t la nivel na?ional, c?t ?i interna?ional, ?n scopul reducerii cererii traficului de persoane ?n vederea exploat?rii sexuale, ANITP a lansat campania online de informare, sensibilizare ?i reducere a cererii traficului de persoane ?n vederea exploat?rii sexuale ?Alegi s? pre?uie?ti sau s? strive?ti?”, ?n parteneriat cu Asocia?ia Ecumenic? a Bisericilor din Rom?nia (AIDRom). Mesajul campaniei: ?NU PL?TI PENTRU SEX! Cererea de servicii sexuale cre?te num?rul victimelor traficului de persoane!” const?, de fapt, ?ntr-un ?ndemn de a nu cump?ra servicii sexuale. Mesajul aduce ?n aten?ia celor care vor s? apeleze la astfel de servicii at?t faptul c? finan?eaz? traficul de fiin?e umane, c?t ?i faptul c? cele care le ofer? serviciile pot fi victime ale traficului de persoane.Campania ?i-a propus influen?area grupurilor ?int?, cu privire la dezvoltarea unor atitudini conforme cu prevederile legale ?i valorile morale, care au ca finalitate sc?derea cererii de servicii sexuale. Aceste idei au fost transmise s?pt?m?nal, sub forma diferitelor tipuri de mesaje, din contul ?i pagina de Facebook ale ANITP.?n cadrul campaniei a fost lansat ?i un concurs online.Agen?ia a urm?rit crearea celor mai bune condi?ii de desf??urare a unor interviuri cu victime ale traficului de persoane din dou? jude?e, ?n urma c?rora au fost realizate emisiuni pe tema inform?rii, sensibiliz?rii ?i prevenirii publicului asupra fenomenului traficului de persoane ?n vederea exploat?rii sexuale.Cre?terea vizibilit??ii activit??ilor desf??urate a fost realizat? prin transmiterea a 130 comunicate de pres?, participarea la 95 interviuri radio ?i TV ?i organizarea a ?apte conferin?e, concretizate ?n 201 emisiuni radio ?i TV, aproximativ 1000 articole de pres? scris? ?i cca. 2000 articole on-line. Activit??ile ?i mesajele anti-trafic au fost promovate ?i online: 127 post?ri pe site-ul Agen?iei, peste 2200 de post?ri pe paginile de Facebook ale Agen?iei, Centrelor Regionale ?i partenerilor (Telefonul Copilului, eLiberare, AIDRom), 2 post?ri pe Youtube, asigur?ndu-se astfel ?i un num?r ridicat de beneficiari indirec?i ai mesajelor anti-trafic promovate.5.5.Ministerul Afacerilor ExterneInforma?ii generale privind traficul de persoane au fost oferite prin intermediul campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor adaptate diferitelor grupuri ?int?, de c?tre Ministerul Afacerilor Externe. Departmentul consular a desf??urat aceste activit??i cu sprijinul unor personalit??i din via?a social?, sportiv? sau cultural?, sau cu participarea “ambasadorilor turismului rom?nesc”. Un notabil ?i important proiect a fost implementat de c?tre Departamentul consular, cu participarea domnului Ovidiu Lipan ??nd?ric?, un faimos artist rom?n. Pliante, ghiduri de informare ?i spoturi video au fost promovate prin intermediul site-ului web al Ministerului Afacerilor Externe, fiind mediatizate prin mijlocirea comunicatelor de pres? sau prin platformele social media, cum sunt Facebook ?i YouTube.5.6.Inspec?ia MunciiA participat la eforturile guvernamentale de prevenire a traficului de persoane ?i de identificare a victimelor, prin identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarat?, precum ?i prin monitorizarea respect?rii prevederilor legale referitoare la ?ncadrarea ?n munc? a cet??enilor str?ini, protec?ia cet??enilor rom?ni care lucreaz? ?n str?in?tate, egalitatea de ?anse ?ntre femei ?i barba?i. Inspectorii de munc? au atribu?ii de control, constatare ?i sanc?ionare a cazurilor de nerespectare a legisla?iei muncii, de c?tre agen?iile de ocupare a for?ei de munc?, prin intermediul c?rora cet??enii rom?ni solicit? locuri de munc? din str?in?tate, ?n condi?iile ?n care cadrul legislativ rom?nesc asigur? protec?ia cet??enilor rom?ni care presteaz? activit??i legale ?n str?in?tate .5.7.Ministerul Educa?iei Na?ionale Eforturile de prevenire a traficului de persoane au fost sus?inute de Ministerul Educa?iei Na?ionale, mediatorul interac?iunii cu unele dintre cele mai vulnerabile persoane fa?? de victimizare - copiii ?i tinerii. Activit??ile ministerului educa?iei, ?n colaborare cu diferi?i parteneri institu?ionali ?i organiza?ionali, au beneficiat de participarea a 190.247 de elevi ?i studen?i, 1.447 de cadre didactice ?i 390 de p?rin?i.Demersurile preventive au urm?rit informarea ?i consilierea elevilor/studen?ilor ?i p?rin?ilor cu privire la traficul de persoane, vulnerabilit??ile ce favorizeaz? traficul, precum ?i riscurile, implica?iile ?i consecin?ele asociate acestui fenomen. De asemenea, ac?iunile derulate ?i-au propus s? sprijine formarea cadrelor didactice ?n vederea derul?rii de activit??i de informare a p?rin?ilor ?i copiilor privind traficul de persoane. Sec?iunea VI. ALTE PLANURI ALE INTERVEN?IEI ANTI-TRAFIC6.1.Formarea profesional?Strategiile criminale de recrutare, condi?ionare, exploatare, vulnerabilit??ile multimodale care caracterizeaz? victimele, motiva?iile personale ale acestora, condi?iile sociale care fac posibil? func?ionarea mecanismului cerere - ofert?, ?ntreaga dinamic? a fenomenului traficului de persoane evolueaz?, odat? cu evolu?iile na?ionale ?i cu cele europene, de tot felul. Mandatul form?rii profesionale continue a comunt??ii profesioni?tilor care ac?ioneaz? ?n oricare dintre domeniile interven?iei anti-trafic (investigare-urm?rire-cercetare, justi?ie penal?, platforme ale interven?iilor ?n favoarea victimelor, registrul politicilor publice etc.) trebuie s? urm?reasc? sau s? anticipeze dinamicile interne ale proceselor de tot felul, care fac posibil? victimizarea at?tor persoane. Con?inutul ?i formele de manifestare ale acestor procese trebuie s? orienteze programele de formare a profesioni?tilor anti-trafic.?n 2016, o serie de programe de formare, punctuale sau strategice, au fost organizate, cu participarea unui num?r important de speciali?ti, din variate domenii de interven?ie. C?teva exemple:Poli?ia Rom?n??n structurile ?i unit??ile de ?nv???m?nt, formare ?i specializare ale Ministerului Afacerilor Interne (Academia de Poli?ie, Centrul Multifunc?ional de Preg?tire Schengen, Centrul ISOP etc.) au fost organizate, ?n anul 2016, o serie de cursuri de instruire profesional?, formare ?i perfec?ionare, ?n domeniul prevenirii ?i combaterii traficului de persoane. Exemple:ISOP - stagiul de preg?tire ”Identificarea timpurie a victimelor / poten?ialelor victime ale traficului de persoane”, adresat lucr?torilor MAI (DOP, DCCO, DR, DPT, IGPF, IGJR, IGI) care pot intra ?n contact cu victime/poten?iale victime ale traficului de persoane;?n cadrul Proiectului Consolidarea Cooper?rii Poli?iene?ti dintre Rom?nia ?i Norvegia pentru combaterea grup?rilor criminale itinerante ?i a traficului de persoane, au fost realizate 7 sesiuni de instruire, av?nd ca beneficiari 140 lucr?tori DCCO ?i DIC.Pe plan intern a fost continuat? preg?tirea speciali?tilor ?n combaterea traficului de persoane, prin includerea temelor de profil ?n programele de studiu ale unit??ilor de formare ?i specializare, prin participarea la cursuri de formare formatori ?i prin participarea la cursuri de specialitate ?i seminarii de preg?tire la nivel intern ?i interna?ional. Formatorii ?i lectorii DCCO au asigurat preg?tirea de specialitate celorlalte structuri din cadrul IGPR, organizarea de cursuri de specialitate ?i seminarii de preg?tire. Exemple:Activit??i de preg?tire ?n domeniul echipelor comune de investiga?ii, ?n cadrul proiectului Consolidarea Cooper?rii Poli?iene?ti dintre Rom?nia ?i Norvegia pentru combaterea grup?rilor criminale itinerante ?i a traficului de persoane – 22 de speciali?ti, Sesiune de preg?tire ?n domeniul tehnicilor de interogare (acela?i proiect ca cel men?ionat mai sus) - 122 de speciali?ti.DIICOTProcurorii din cadrul Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism - structura central? - au participat la peste 10 seminarii de preg?tire profesional?, at?t pe plan na?ional, c?t ?i pe plan interna?ional, av?nd ca tem? traficul de persoane.ANITP ?i partenerii s?iAu fost organizate 47 de ?nt?lniri ale echipelor jude?ene interinstitu?ionale anti-trafic,Au fost organizate sesiuni de instruire, la nivelul centrelor regionale ale ANITP, av?nd scopul de a spori implicarea institu?ional? sau organiza?ional? ?n toate palierele luptei anti-trafic,CR au organizat 229 sesiuni de instruire a speciali?tilor care intr? ?n contact cu victimele/poten?ialele victime ale traficului de persoane. ?n cadrul acestora, au fost instrui?i sau informa?i 4373 speciali?ti,Organizarea, ?n colaborare cu Universitatea de Vest din Timi?oara, a Programului Postuniversitar de formare ?i dezvoltare profesional? ?Protec?ia ?i asisten?a integrat? a victimelor traficului de persoane”,Organizarea, ?n colaborare cu Institutului de Studii pentru Ordine Public?, a unui stagiu de preg?tire profesional? adresat lucr?torilor Ministerului Afacerilor Interne, ?n urma identific?rii unei nevoi de preg?tire a lucr?torilor MAI, care, prin desf??urarea activit??ilor specifice, pot interac?iona cu victime ale traficului de persoane,Au fost organizate, ?mpreun? cu AIDrom, dou? seminarii la care au participat coordonatorii Centrelor Regionale ?i reprezentan?i ai structurii centrale. Aceste ocazii au permis ?i discutarea unor aspecte concrete, identificate de lucr?torii ANITP ?n activit??ile cotidiene.Ministerul Afacerilor ExterneFormarea de care au beneficiat membrii ai personalului diplomatic ?i consular acoper? domeniul reglement?rilor europene ?i abordeaz? aspecte pragmatice din domeniul prevenirii traficului de persoane ?i din cel al asisten?ei victimelor. 6.2.Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoaneGrupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane (Grupul) a fost ?nfiin?at ?n anul 2009, ?n baza aprob?rii Birourilor permanente ale celor dou? Camere ale Parlamentului Rom?niei, ?n cadrul Comisiei pentru afaceri europene.Primul Raport de evaluare, privind combaterea traficului de persoane ?n anul 2010, a fost elaborat de c?tre Grup, ?i adoptat ?n ?edin?a Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputa?ilor, din 01 octombrie 2013, ca o contribu?ie semnificativ? la afirmarea angajamentului politic, ?n domeniul combaterii traficului de persoane ?i la sus?inerea sistemului na?ional de lupt? ?mpotriva acestui fenomen.?n anul 2016, principalele obiective ale Grupului au fost: identificarea noilor forme de exploatare a victimelor traficului de persoane, precum ?i a provoc?rilor, ?n identificarea victimelor. Au avut loc evenimente care au mediat schimbul de experien??, ?n domeniul colect?rii datelor statistice, privind evolu?ia fenomenului traficului de persoane ?i rolul pe care acestea ?l au ?n prevenirea ?i combaterea acestui fenomen, precum ?i ?n implementarea legisla?iei europene.Grupul s-a implicat ?n efortul de con?tientizare public? a pericolului reprezentat de traficul de persoane, prin sprijinirea altor actori sociali, at?t prin intermediul activit??ii proprii, dar ?i prin ac?iunea direct? a parlamentarilor, membrii ai Grupului.Parlamentul Rom?niei a fost primul dintre parlamentele na?ionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, care a ini?iat o procedur? menit? s? contureze parteneriatul ?i schimbul de informa?ii dintre actorii relevan?i, din toate sectoarele administra?iei publice ?i societatea civil?, ?n scopul prevenirii ?i combaterii eficiente a traficului de persoane, reu?ind, ?n perioada de implementare a strategiei na?ionale ?mpotriva traficului de persoane (2012- 2016), s? promoveze, la nivelul Parlamentului, o viziune pe termen mediu ?i lung, cu impact ?n efortul antitrafic la nivel na?ional, contribuind, prin organizarea de conferin?e cu participare intern? ?i interna?ional?, audieri ?i consult?ri axate pe teme esen?iale ?i concrete, la concentrarea interesului diverselor segmente sociale asupra aspectelor care au nevoie de ?mbun?t??iri.Anual, Palatul Parlamentului g?zduie?te lucr?rile Conferin?ei Interna?ionale privind Traficul de Persoane, organizat? de c?tre Grup. Evenimentul se bucur? de un larg interes, printre participan?i afl?ndu-se reprezentan?i ai unor institu?ii na?ionale, parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat ?n Rom?nia, reprezentan?i ai cultelor ?i ai mediului academic, oameni de cultur?, jurnali?ti, precum ?i reprezentan?i ai numeroaselor organiza?ii nonguvernamentale din Rom?nia ?i din str?in?tate. Scopul conferin?ei este acela de a aduce ?mpreun? to?i actorii sociali interesa?i de acest fenomen, cu care Rom?nia, ca ?i ?ntreaga lume, se confrunt? ?i, totodat?, de a stimula dialogul ?i colaborarea ?n combaterea traficului de fiin?e umane. 6.3.Instrumentul cooper?rii europene ?i interna?ionaleUn mijloc valoros, ?n interven?iile anti-trafic ?l reprezint? aplicarea politicilor na?ionale de cooperare european? ?i interna?ional?, ?n domeniul prevenirii traficului de persoane ?i asisten?ei victimelor identificate. Ini?iativele din domeniul rela?iilor interna?ionale ?i afacerilor europene au fost orientate de consolidarea cooper?rii cu organiza?iile interna?ionale (UNODC, OSCE, Consiliul Europei, ONU), obliga?iile Rom?niei, ?n calitate de Stat Membru, ?n materie de lupt? ?mpotriva traficului de persoane, obiectivul specific al Strategiei Na?ionale, pentru perioada 2012 - 2016, domeniul gestion?rii proiectelor cu fonduri externe nerambursabile.Domeniul traficului de persoane s-a aflat pe agenda tuturor reuniunilor, din cauza instabilit??ii din mai multe regiuni ale lumii, fapt ce a generat o amplificare a fenomenului migra?ionist, cu efecte directe asupra unui num?r semnificativ de state membre. ?n efortul de a gestiona mai bine fluxurile de migran?i ?i de a bloca sosirile ?n Europa, Comisia European? a luat o serie de m?suri proprii, dar ?i ?mpreun? cu ??ri ter?e, partenere, cum sunt: un instrument pentru refugia?i destinat Turciei, menit s? coordoneze suma de 3 miliarde EUR, reprezent?nd contribu?ia total? a UE la ajutorarea sirienilor afla?i sub protec?ie temporar? ?i a comunit??ilor din Turcia care ?i g?zduiesc, Fondul fiduciar al UE pentru Africa, cu o contribu?ie total? din resursele financiare ale UE ?n valoare de 1,8 miliarde EUR, un ?pachet privind frontierele”, const?nd dintr-un set important de m?suri de securizare a frontierelor externe ale UE, etc.?n contextul acestei crize s-a constatat ?i o cre?tere a criminalit??ii organizate de-a lungul rutelor migratorii, iar traficul de migran?i ?i traficul de persoane ?nregistreaz? cea mai mare rat? de cre?tere, comparativ cu alte forme de criminalitate organizat?.Un reper foarte important al agendei europene ?l reprezint? Reuniunile Raportorilor Na?ionali sau a Mecanismelor Echivalente, organizate de c?tre Comisia European?, sub egida Coordonatorului European ?mpotriva traficului de persoane. Rapoartele ?ntocmite de Comisia European? ?i prezentate ?n cadrul Reuniunilor Raportorilor Na?ionali sau a Mecanismelor Echivalente - referitoare la gradul ?n care statele membre au luat m?surile necesare pentru a se conforma Directivei 36/2011 privind prevenirea ?i combaterea traficului de persoane ?i protejarea victimelor acestuia, precum ?i de ?nlocuire a Deciziei cadru 2002/629/JAI a Consiliului ?i de evaluare a impactului dreptului intern actual, care incrimineaz? utilizarea serviciilor care fac obiectul exploat?rii traficului de persoane asupra prevenirii traficului de persoane - au demonstrat angajamentul Rom?niei ?n lupta ?mpotriva acestui fenomen.O serie de proiecte au fost conduse ?n parteneriate ?ntre actori guvernamentali ?i neguvernamentali, cu efecte relevante ?n diferite zone de interven?ie:servicii de asisten?? direct?,reducerea vulnerabilit??ii cet??enilor rom?ni fa?? de traficul de persoane,asigurarea accesului victimelor la compensa?ie financiar? ?i consiliere juridic?,dezbaterea ?i revizuirea proiectului standardelor minime pentru serviciile destinate victimelor,formarea speciali?tilor care pot intra ?n contact cu victimele, pe parcursul procesului de recuperare ?i reintegrare social?,?n?elegerea situa?iei actuale a proceselor infrac?ionale, sociale, economice, psihologice ?i politice, definitorii pentru industria traficului, cu accent pe ?n?elegerea indivizilor implica?i ?i rela?iilor dintre ei,revizuirea politicilor ?i proiectelor existente la nivel european ?i na?ional ?n domeniul luptei ?mpotriva traficului de persoane,cre?terea gradului de informare ?i con?tientizare a popula?iei, ?n ansamblu ?i a grupurilor de risc, privind implica?iile traficului de persoane,implicarea misiunilor diplomatice ale Rom?niei ?n activitatea de informare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane,participarea mass-media la sus?inerea ?i promovarea mesajelor de informare a publicului cu privire la traficul de persoane/traficul de minori,?mbun?t??irea capacit??ii de implementare a Mecanismului na?ional de identificare ?i referire ?i cooperarea cu societatea civil?, ?mbun?t??irea indicatorilor de identificare a victimelor traficului de persoane ?i a procedurilor de identificare ?i referire a victimelor traficului de persoane, elaborarea ?i standardizarea procedurilor privind evaluarea de risc, repatrierea victimelor, reglementarea modalit??ii de acordare a perioadei de reflec?ie,reconfigurarea sistemului integrat de monitorizare ?i eviden?? a victimelor traficului de persoane.Sec?iunea VII. CONCLUZIITraficul de persoane func?ioneaz? ca un mecanism de pia??, ?n care condi?ia existen?ei cererii de for?? de munc? ?i servicii sexuale, ?n principal, se hr?ne?te ?n limitele ?i din particularit??ile ofertei. Este argumentul fundamental pentru orice tip de interven?ie social?, ?mpotriva victimiz?rii. O ”ofert?” s?rac?, diluat? de interven?ii sociale eficiente, ar lipsi ”pia?a” ilegal? de desfacere a for?ei de munc?, sau cererea de servicii sexuale, de ?ns??i obiectul tranzac?iilor care fac din victime o marf? eligibil?. ?n aceea?i logic?, o ?cerere”diminuat? prin m?suri eficiente de prevenire ?i combatere nu ar mai oferi trafican?ilor motiva?ia ?i oportunitatea declan??rii demersului infrac?ional.De?i condi?ia economic? a victimelor, aproape de fiecare dat? subzisten?ial?, particip? semnificativ la decizia acestora de a pleca din ?ar?, aceasta nu este o motiva?ie unic? sau exclusiv?.Oportunit??ile economice, ?n anumite regiuni ale ??rii, sunt pu?ine, de multe ori sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante ?i la limita supravie?uirii, condi?iile de munc? de multe ori rudimentare, cultura rela?iilor de munc? este crud?, inuman?, guvernat? de principiul ”nu ??i place, pleac?” sau ”dac? vrei s? vii ?i m?ine, taci ?i munce?te”.Anul 2016 a cunoscut o sc?dere cu 14% a popula?iei victimelor traficului de persoane, de la 880 victime identificate ?n 2015 la 756. La fel ca ?i ?n anii anteriori, persoanele de cet??enie rom?n? sunt majoritare, fiind identificat? ?i o persoan? cet??ean str?in.Popula?ia feminin?, at?t cea major? c?t ?i cea minor?, are o pondere crescut? ?n total, ajung?nd ?n acest 77,5% din totalul victimelor ?nregistrate. Traficul ?n scopul exploat?rii sexuale are o pondere de aproximativ 70% din total, cea mai ridicat? pondere ?nregistrat? ?n ultimii ani. Jude?ele situate ?n regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Bucure?ti ?i Ilfov, Sud-Est ?i Nord-Est sunt cele care alimenteaz? cu cel mai mare num?r de victime popula?ia total? a celor ?nregistrate ?n SIMEV, ?n anul 2016??rile de destina?ie care au atras cel mai mare num?r de victime, ?n anul 2016, sunt Italia, Germania, Marea Brinanie ?i Spania, exploatarea av?nd loc, cu preponderen??, ?n industria serviciilor sexuale, urmat? de exploatare prin munc?.Re?elele de criminalitate organizat? din Rom?nia ?i din afara ??rii sunt extrem de bine organizate ?i opereaz? pe baza unor pattern-uri competitive, transna?ionale.Se constat? o schimbare a modului de operare utilizat de suspec?i, acest gen de infrac?ionalitate ?mbr?c?nd, preponderent, forma proxenetismului.Eforturile institu?iilor de aplicare a legii ?i ale sistemului de justi?ie penal? face ca Rom?nia s? se afle printre ??rile europene care ?nregistreaz? un num?r foarte mare de dosare penale, persoane investigate/ cercetate ?i condamnate, pentru infrac?iuni de trafic de persoane.?n ultimii ani, o aten?ie special? a fost acordat? investiga?iilor financiare. ?n cadrul activit??ilor de investigare, lucr?torii de poli?ie judiciar? ai DCCO, al?turi de procurori DIICOT, au urm?rit circuitul resurselor financiare ?i bunurilor trafican?ilor, rezultate din s?v?r?irea de infrac?iuni.?n 2016, sistemul de asisten?? a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut transform?ri importante sau evolu?ii semnificative. ?n anul 2016, Agen?ia a implementat cu succes 3 campanii na?ionale de prevenire, o campanie destinat? comunit??ii rom?ne?ti din Marea Britanie ?i 87 de campanii/proiecte educa?ionale de prevenire/initiative locale.?n anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desf??urat activit??i care au r?spuns at?t priorit??ilor na?ionale (?n cadrul campaniilor na?ionale) c?t ?i celor locale (?n cadrul campaniilor, proiectelor educa?ionale ?i altor ini?iative locale).Informa?ii generale privind traficul de persoane au fost oferite prin intermediul campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor adaptate diferitelor grupuri ?int?, de c?tre Ministerul Afecerilor Externe.Inspec?ia Muncii a participat la eforturile guvernamentale de prevenire a traficului de persoane ?i de identificare a victimelor, prin identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarat?, precum ?i prin monitorizarea respect?rii prevederilor legale referitoare la ?ncadrarea ?n munc? a cet??enilor str?ini, protec?ia cet??enilor rom?ni care lucreaz? ?n str?in?tate, egalitatea de ?anse ?ntre femei ?i b[rba?i.Ac?iunile na?ionale anti-trafic solicit? corelarea interinstitu?ional? a ini?iativelor institu?iilor publice ?i private implicate, pentru preg?tirea priorit??ilor ?n domeniul combaterii traficului de persoane pe durata exercit?rii de c?tre Rom?nia a Pre?edin?iei Consiliului UE (iulie-decembrie 2019).Bibliografie ?i surse web consultateMid-term report on the implementation of the EU strategy towards the eradication of trafficking in human beings, {COM(2014) 635 final}, European Commission, Brussels, 17.10.2014, SWD(2014) 318 final.Study on prevention initiatives on trafficking in human beings, European Commission, 2015,Study on high-risk groups for trafficking in human beings (2015) Final Report, Publications Office of the European Union, ISBN 978-92-79-48406-3.ILO, Profits and Poverty: The Economics of Forced Labour, June 2014, UNODC, Trafficking in persons to Europe for sexual exploitation, Chapter extracted from ”The Globalisation of Crime - A Transnational Organised Crime Threat Assessment” Report, on the progress made in the fight against trafficking in human beings (2016) as required under Article 20 of Directive 2011/36/EU on preventing and combating trafficking in human beings and protecting its victims {SWD(2016) 159 final}, trad.CETS (Council of Europe Treaty Series) no. pensa?ia victimelor traficului de persoane ?n Rom?nia, lucrare realizat? in cadrul proiectului ?Abordare na?ional? privind compensa?ia victimelor traficului de persoane”, implementat de ANITP, ?n parteneriat cu Consiliul Europei. Proiectul face parte din programul RO 21 ?Cooperare ?n Spa?iul Schengen ?i combaterea crimei organizate ?i a infrac?ionalit??ii transfrontaliere, inclusiv a traficului ?i a grupurilor infrac?ionale itinerante”, finan?at prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 - 2014. I - urm?rirea penal?TotalTrafic Adul?iArt. 210 NCPTrafic CopiiArt. 211 NCPGrup criminal organizat (proxenetism)art. 367 + art. 213 CPFolosirea serviciilor unei persoane exploatate art. 216 CPCazuri existente la ?nceputul anului956556369301Cazuri deschise ?n cursul anului858439366521Cauze solu?ionate cu rechizitoriu150499371Suspec?i/inculpa?i cerceta?i123356247518016Inculpa?i trimi?i ?n judecat?480172242579Inculpa?i fa?? de care se continu? cercet?rile ?n dosare nefinalizate568221259862 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download