Mulþumesc pe aceastã cale - Natura2000 – Oltenita-Chiciu

Mul?umesc pe aceast? cale lui Jamiroquai (X-Force) ?i lui Lukundoo (Hungarian Pirates' Alliance) a c?ror contribu?ie s-a dovedit nepre?uit?

Coperta de Mihai Oroveanu

Redactor ?i egerie Ion B?n?oiu

? 1998 Editura PAIDEIA ?os. ?tefan cel Mare nr. 2, sector 1

71216 Bucure?ti, Rom?nia tel.: (00401) 210.45.93, fax: (00401) 210.69.87

Str. Gen. Berthelot, nr. 41, sector 1 70749 Bucure?ti, Rom?nia tel./fax: (00401) 311.35.31

Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale ROMAN, RADU ANTON Bucate, vinuri ?i obiceiuri rom?ne?ti / Radu Anton Roman. - Bucure?ti : Paideia, 1998

p : il.; 24cm. Bibliogr. Index. ISBN 973-9368-36-0 641.568(498)

Radu Anton Roman

Bucate vinuri

?i obiceiuri rom?ne?ti

PAIDEIA

BUC?T?RIE ROM?NEASC?, VINURI ROM?NE?TI

Rom?nii, forfotind nelini?ti?i ?i s?raci ?ntre imperii, s-au l?sat atra?i ?n cele mai servile aventuri culinare. Frontier? constant? a unor civiliza?ii ?i continente incerte ?i mobile, mereu amenin?a?i ?i mereu ?nfometa?i (poate chiar din cauza vecin?t??ilor), daco-romano-migratorii au copiat en gros ?i f?r? discern?m?nt, sedu?i de la prima ?nt?lnire, toate g?telile ce ne-au invadat prin milenii (de obicei gra?ie unor banale ocupa?ii sau mode temporare).

A?a se face c?, sub titlul emfatic ?i narcisist de ,,buc?t?rie rom?neasc?", g?se?ti - ?n c?rciumi mai ales, fie ele locande de soi sau bombe imposibile - mai toate felurile turce?ti, arabe, austriece, grece?ti, franceze deseori, ruse?ti, evreie?ti, poloneze ori chiar ?i altele, de ?i mai aiurea.

Ce-s musacaua, ciorba, chifteaua, salata de ,,biof", ciolanul pe fasole, pl?cinta (placenta ?n latin?), supa, cl?titele ?i altele at?t de ,,neao?e" bucate altceva dec?t depuneri, aluviuni, fie ale ocupa?iei otomane, fie ale influen?elor franceze, germane, fanaro-grece?ti sau care or mai fi ele?!

Cu toate astea, cele mai multe din aceste lucr?ri n-au reu?it nicicum (?ar? de s?lbatici ?i nebuni!) s? p?streze modelul. Mai mult, 1-au aranjat discret pe rom?ne?te, ?n asemenea m?sur?, ?nc?t nu mai recuno?ti nici m?car tema originar?! Ca o hain? primit? ?n dar de la cineva prea gras sau prea slab, fusti?a de stamb? importat? a fost r?scroit?, modificat?, transformat? ?n ?ervete de buc?t?rie sau guler de c?ma??, ?n bici, ?n sit? de m?tase, ?n altceva!

Totu?i, rom?nii nu-?i iubesc buc?t?ria (cel pu?in aparent). Toate bun?t??ile bunicii zac ?n caiete pr?fuite de re?ete, abandonate. Foarte pu?ini mai ?tiu s? g?teasc? rom?ne?te, iar ?i mai pu?ini o fac. Se m?n?nc? pizza ?i hamburger, chebab ori sushi. De ce? Din acelea?i motive - nu le mai amintesc aici - pentru care mai to?i rom?nii, ?nst?ri?i sau s?raci lipi?i p?m?ntului, beau vodc? proast? de cereale (din sticle cu etichete foviste), c?nd au, pe toate drumurile, la un pre? mai mic, rachiu nobil de fructe sau ?uic? aleas?!

A?a c?, mi-am zis, de ce s? nu pun o vorb? bun? (mai dulce sau mai s?rat?) pentru, vai, g?urita ?i peticita crati?? tricolor? ? De ce s? nu organizez, prin celebra agen?ie de voiajuri exotico - senzuale Paideia, o multgustat? c?l?torie ?n jurul (ceaunelor) Rom?niei ?

M-a provocat la toate astea ?i o vedetu?? de televiziune, un a?a-zis expert gastronomic cu ca? la gur? ?i la fudulii, care a declarat, senin ?i ?n auzul na?iunii, c? nu exist? buc?t?rie rom?neasc?!

Televiziunea, mi-am spus, na?te prostie pentru c? promoveaz? prostie.

7

M-au mai tentat s?-mi povestesc p?sul c?rciumarii (pe care foarte des c?te cineva ?i ?ntreab?, ?n te miri ce limb?, ce au rom?nesc pe listele de bucate).

?i mi-am mai zis c? ?i celorlal?i, ,,arheologilor", bucuro?i de experien?e senzuale stranii ?i paseiste, le-ar pl?cea s? afle ce a mai r?mas viu din istoria ??r?neasc?, t?rgovea?? ?i boiereasc? a vie?ii rom?ne?ti de zi cu zi, a g?titului ?i b?utului.

A r?mas, slav? Domnului, destul, c?t s? m?n?nce un neam o via??! A?a cum ?i din vinurile de dinainte de secolul nostru blestemat, al r?zboaielor ?i filoxerei, au r?mas destule minun??ii, exist? ?nc? destule podgorii cu vi?e arhaice, adev?rate muzee de valori pierdute prin gospod?rii p?r?site.

Deci ?i dar, s? fiu bine ?n?eles: g?telile pe care vi le voi ar?ta aici nu sunt toate originale ?i nici unice nu sunt. Tr?im ?n Europa, doar!

De exemplu, sarmate fac ?i turcii ?i grecii ?i polonezii. Dar numai noi le facem a?a, cu afum?tur? de porc, ?n foi de varz?, cu m?rar ?i sm?nt?n?, mocnind pe foc zile ?ntregi.

?i nici materia prim? nu e aceea?i ca la al?ii. L?ng? oaia... mioritic? (cum altfel?) porcul e cel?lalt animal rom?nesc legendarizabil, chiar dac? (iat?-m? pedant) a-nceput s? fie din ce ?n ce mai persecutat de noile mode culinare degresate (ce s? facem, ne e frig, n-avem timp de mode, nou? porcul ne-a fost impus - b?gat pe g?t! - de aspra iarn? dacic?). Micii turce?ti sunt una, iar amestec?turn de trei-patru c?rni pe care o fac rom?nii e cu totul ?i cu totul altceva.

?i a?a mai departe, o cultur? se ?ntrevede, fie c? e n?scut? ?n bordeiele s?race ale B?r?ganului, fie prin st?nile M?rginimii ?i Maramure?ului, fie ?n casele de stuf ale Deltei Dun?rii.

Inunda?ia monoton? ?i aseptic? de fast-food-uri sigur c? aduce un progres de igien? ?i urbanism (?n servicii m?car) dar absolutizarea ei ne ?n?bu?? ?i s?r?ce?te.

E loc pentru toat? lumea! ?i fie ca, pe l?ng? obiectele din Muzeul ??ranului Rom?n, pe l?ng? casele din Muzeul Satului (?i ai s?i pui din toat? ?ara) s? ?tim p?stra ?i acest patrimoniu rom?nesc - buc?t?ria veche - aparent derizoriu, considerat, ?n mod gr?bit, total influen?at sau primitiv, dar fiind ?n fapt un fragment de istorie, la fel de subtil ca ?i arhitectura unei m?n?stiri. E loc, cred, ?n asemenea muzee ?i de o sal? a bucatelor ?i vinurilor tradi?ionale. E vorba de o parte a culturii noastre marginale de m?m?ligari, mitici ?i protoistorici. ?i v? reamintesc c?, deloc ?nt?mpl?tor, prima m?sur? statal? antialcoolic? din istorie Deceneu ?i Burebista au impus-o Daciei (dup? care cel din urm? a fost asasinat, ?n acela?i an ?i fel cu Cezar).

8

Dincolo de calendarele oficiale, exist?, ?n cultura rom?neasc? cea mai ueche, CAL.ENDARUL POPULAR, care indic?, prin datele s?rb?torilor ?i obiceiurilor, timpul optim pentru arat ?i sem?nat, pentru formarea ?i desfacerea turmelor, pentru urcarea ?i cobor?rea oilor de la munte, zilele favorabile sau obligatorii anumitor ritualuri gastronomice sau culegerii plantelor de leac, pentru pe?it ?i logodit, pentru pomenirea mo?ilor ?i str?mo?ilor, pentru aflarea ursitei.

?n condi?iile ?n care nu se ?tia scrie ?i nici citi, cel care ?nu??a pe dinafar? aceast? enciclopedie popular? (de unde ?i zicala popular?: ,,A face capul Calendar!") deuenea ?i cel mai bun gospodar ?i ?n?elept al satului.

Calendarul Popular se bazeaz? pe orologii cosmice de mare precizie. Cele mai multe s?rb?tori, ceremonii, prilejuri de mari ospe?e, ritualuri ?i obiceiuri populare au fost suprapuse peste ciclurile uie?ii animalelor, p?s?rilor reptilelor ?i plantelor: Nunta Urzicilor este ziua c?nd ?nfloresc urzicile ?i nu mai sunt bune de m?ncat; S?nzienele sau Dr?gaica este ziua c?nd ?nfloresc plantele cu acela?i nume, indic?nd ziua cea mai lung? a anului c?nd se culeg ierburile de leac; ?mpuiatul Ur?ilor sau Macauei marcheaz? perioada de ?mperechere a ur?ilor; Nunta Oilor sau N?pustitul Berbecilor este ziua c?nd se amestec? berbecii cu oile ?n uederea ?mperecherii; la Ziua ?arpelui ?erpii, salamandrele ?i ?op?rlele se retrag s? ierneze ?n ad?posturile lor subp?m?ntene; la Filipii de Toamn? ?ncepe ?mperecherea lupilor etc.

?n Calendarul Popular exist? de asemenea, mai mult sau mai pu?in conseruate, multe ceremonii antice precre?tine dintre care unele au fost asimilate de cre?tinismul carpatic (Cr?ciunul de exemplu).

Astfel, Calendarul Popular d? -?n cadrul unor s?rb?tori ?i obiceiuri arhaice - m?sura uechimii ?i, dac? ure?i, a dramatismului buc?t?riei rom?ne?ti, a tradi?iilor sale rituale ?i sacre.

(dup? Ion Ghinoiu, ,,Obiceiuri populare de peste an ,,)

9

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download