Apar-romania.ro



Stiri 14 septembrie 2020, a doua parte PRE? RECORD LA FLOAREA SOARELUI ?N 2020! Agroinfo 14 septembrie 2020 PRE? DE 1.690 LEI PE TON?. Sezonul acesta, deja at?t de complicat, vine ?i cu surprize pl?cute! Mai exact, cine va avea floarea soarelui de v?nzare, are ?ansa unui pre? foarte bun la comercializare! Zilele acestea, pre?ul pentru floarea soarelui, ?n regim CPT Constan?a (deci livrat la Constan?a) a fost 1.690 LEI/t (410$/t). Este un pre? foarte bun, un v?rf chiar pentru ultimii ani, anun?? un comunicat AgroGo, Bursa online de cereale, transmis pentru AGROINFO.Partea ?i mai bun? este c? avem parte de acest pre? competitiv chiar ?n perioada de recoltare! Acest lucru sfideaz? oarecum tiparele clasice, de pre? mai mic ?n perioada recolt?rii, aduc?nd astfel un avantaj mare fermierilor care nu au spa?ii de stocare sau nu doresc s? mai ?nmagazineze produc?ia, ci s? o livreze direct la recoltare. ?i anul trecut am avut un pre? ?n cre?tere, ?ns? cre?terea semnificativ? a fost dup? ce s-a ?ncheiat treieratul.De ce avem parte de un pre? a?a de bun? Am fi tenta?i s? credem c? e doar seceta din Rom?nia cauza, ?ns? nu e... Dac? ne uit?m la pre?ul principalelor produse care sunt ?n competi?ie cu floarea soarelui ?i cu derivatele ei, mai concret uleiul de palmier (palm oil) ?i soia, vedem ?i aici o cre?tere constant? a pre?ului ?n ultimele luni ?i pre?uri mai bune dec?t ?n aceea?i perioad? a anului trecut (?n special la soia). Astfel, pre?ul florii soarelui nu e dictat doar de vremea din Rom?nia, ci mai ales de ce se ?nt?mple pe bursele din Chicago (soia) ?i Kuala Lampur (?n cazul uleiului de palmier). Pentru c? nu avem nicio burs? relevant? unde s? se tranzac?ioneze floarea soarelui (a?a cum avem ?n cazul rapi?ei), o s? r?m?nem cu ochii pe aceste produse conexe (uleiul de palmier ?i soia) ?i o elabor?m o analiz? mai detaliat? ?n leg?tur? cu ce se ?nt?mpl? pe aceste pie?e ?i influen?ele asupra pre?ului florii soarelui. Momentan, nu se v?d modific?ri majore la pre?urile futures cu date de livrare mai ?ndep?rtate, la niciunul din aceste produse.?nchei prin a repeta faptul c? avem parte de un sezon cu pre?uri ie?ite din tipar la floarea soarelui, cu pre? mare ?n perioada de recoltare, lucru c?t se poate de favorabil pentru fermieri, care au ?ansa s?-?i mai reduc? astfel pierderile cauzate de sc?derea produc?iei (?n urma secetei din acest an)!Sun?m ?i noi clopo?elul pentru ?nceperea sesiunii de tranzac?ionare la floarea soarelui ?n bursa online AgroGo, spune Vasile Topac, cofondator AgroGo.Analiza AgroGo: Pret record la floarea soarelui chiar in perioada de recoltare, in 2020! Agrostandard | 13 September, 2020 Pret record la floarea soarelui chiar in perioada de recoltare, in acest an, ceea ce vedem foarte rar, in general! Sezonul acesta, deja atat de complicat, vine si cu surprize placute! Mai exact, cine va avea floarea soarelui de vanzare, are sansa unui pret foarte bun la comercializare! Zilele acestea, pretul pentru floarea soarelui, in regim CPT Constanta (deci livrat la Constanta) a fost de 1690 LEI/t (410$/t). Este un pret foarte bun, un varf chiar pentru ultimii ani, se arata intr-o analiza realizata de AgroGo. Partea si mai buna este ca avem parte de acest pret competitiv chiar in perioada de recoltare! Acest lucru sfideaza oarecum tiparele clasice, de pret mai mic in perioada recoltarii, aducand astfel un avantaj mare fermierilor care nu au spatii de stocare sau nu doresc sa mai inmagazineze productia, ci sa o livreze direct la recoltare. Si anul trecut am avut un pret in crestere, insa cresterea semnificativa a fost dupa ce s-a incheiat treieratul.De ce avem parte de un pret asa de bun? ?Am fi tentati sa credem ca e doar seceta din Romania cauza, insa nu e… Daca ne uitam la pretul principalelor produse care sunt in competitie cu floarea soarelui si cu derivatele ei, mai concret uleiul de palmier (palm oil) si soia, vedem si aici o crestere constanta a pretului in ultimele luni si preturi mai bune decat in aceeasi perioada a anului trecut (in special la soia). Astfel, pretul florii soarelui nu e dictat doar de vremea din Romania, ci mai ales de ce se intample pe bursele din Chicago (soia) si Kuala Lampur (in cazul uleiului de palmier). Pentru ca nu avem nicio bursa relevanta unde sa se tranzactioneze floarea soarelui (asa cum avem in cazul rapitei), o sa ramanem cu ochii pe aceste produse conexe (uleiul de palmier si soia) si o elaboram o analiza mai detaliata in legatura cu ce se intampla pe aceste piete si influentele asupra pretului florii soarelui. Momentan, nu se vad modificari majore la preturile futures cu date de livrare mai indepartate, la niciunul din aceste produse”, sustín analistii AgroGo. Avem parte de un sezon cu preturi iesite din tipar la floarea soarelui, cu pret mare in perioada de recoltare, lucru cat se poate de favorabil pentru fermieri, care au sansa sa-si mai reduca astfel pierderile cauzate de scaderea productiei (in urma secetei din acest an), se arata in comunicat. ”Ro?iile rom?ne?ti au ajuns s? fie mai scumpe dec?t bananele!”Ramona Dasc?lu13 septembrie 2020 Legumele autohtone au devenit mai scumpe dec?t fructele de import, ajung?ndu-se chiar la situa?ia ?n care ro?iile s? fie mai scumpe dec?t bananele, spune fostul secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, Daniel Bot?noiu. Acesta sus?ine c? ?n pie?e pre?urile au explodat, ?ns? produc?torii rom?ni nu beneficiaz? ?n niciun fel de aceast? cre?tere. ”AU EXPLODAT pre?urile legumelor ?i fructelor ?n pie?e! Legumele autohtone sunt mai scumpe dec?t fructele de import! Pre?ul legumelor ?i al fructelor autohtone se apropie de cel al unor fructe exotice. Ceapa, morcovul, v?n?ta ?i chiar dovleceii se v?nd la un pre? cu mult mai mare dec?t anul trecut, f?r? ca produc?torul rom?n s? beneficieze de aceast? cre?tere. V?nz?torii spun c? pre?urile vor continua s? creasc? din cauza recoltei slabe, afectat? de schimb?rile climatice. Ro?iile sunt mai scumpe dec?t bananele! Cump?r?torii sunt indigna?i de pre?urile piperate ?i spun c? nu-?i mai permit s? cumpere unele legume sau fructe ?i chiar au renun?at s? fac? provizii pentru iarn?”, arat? Daniel Bot?noiu, fost secretar de stat ?n ministerul Agriculturi, ?ntr-o postare pe pagina sa de Facebook.? Daniel Bot?noiu Daniel Bot?noiu spune c? de vin? pentru aceast? situa?ie nefavorabil? at?t pentru consumatorii rom?ni, c?t ?i pentru produc?tori este ministrul Agriculturii Adrian Oros, care este doar un ministru al vorbelor ?i at?t.”Evident c? acum ministrul Oros trebuia s? g?ndeasc? ni?te politici publice care s? ajute produc?torii rom?ni ?i s? mul?umeasc? consumatorii de pe pia?a intern?. ?i unii ?i al?ii sunt nemul?umi?i! Ministrul este ?n permanent? campanie electoral?, ?nc? din luna mai a acestui an, a?a cum de altfel a declarat! Un ministru al vorbelor ?i at?t! Fac, ?n cur?nd, un an de cand sunt la guvernare ?i nu au realizat mai nimic. Dimpotriv?, au distrus programe solicitate de produc?torii rom?ni, au f?cut o legisla?ie impracticabil? ce trebuie corectat? de fiecare dat? ?n Parlament, nu au pl?tit fermierilor drepturile lor, nu le pas? de realizarea investi?iilor din sector, ?ntr-un cuv?nt au guvernat doar cu g?ndul la c??tigarea alegerilor! ?ns?, trebuie s? ?tie c? succesul se ob?ine prin munc? ?i nu prin ho?ie, minciun? ?i am?giri de?arte! Se ?tie c?: lene?ul mai mult alearg?, scumpul mai mult p?gube?te! Domnule Oros, l?sa?i promisiunile ?i vorbele me?te?ugite! Pune?i-v? ceasul s? sune mai devreme ?i apuca?i-v? odat? de munc?! Rom?nii merit? mai mult, merit? demnitate, siguran?? ?i bun?stare. Iar dac? Marin Preda spunea c?: “Dac? dragoste nu e, nimic nu e!”, eu vin azi ?i v? spun, parafraz?ndu-l pe autorul Morome?ilor: Dac? AGRICULTUR? nu e, NIMIC nu e!”, a explicat Daniel Bot?noiu.Hora?iu Oliviu Buzg?u, t?n?r fermier: De 20 de ani apel?m la asigur?ri Ferma 14 septembrie 2020 Antreprenor din noua genera?ie a agriculturii, Hora?iu Buzg?u este reprezentantul grupului Agrind, care administreaz? peste 3.000 hectare de teren ?n jude?ul Satu Mare. Iat? un sumar al interven?iei lui Hora?iu Buzg?u, din cadrul evenimentului “Fermier ?n Linia ?nt?i - Xgroup Meetings Agriculture”, desf??urat pe 21 iulie a.c.Digitalizarea ?n prim planT?n?rul a pus accentul pe dou? concepte macroeconomice vitale - rentabilitate ?i performan??: ?Pe noi ne-a preocupat ?nc? de la ?nceput rentabilitatea, performan?a ?i, bine?n?eles, digitalizarea ?i tot ce ?nseamn? sistemele de monitorizare, noile tehnologii, soft-ul de gestiune c?nd nivelul activit??ii permite sau solicit? acest lucru, prin care s? cre?tem eficien?a. ?n acest mod, este evident c? vom cre?te ?i satisfac?ia angaja?ilor no?tri, echipa fiind sufletul oric?rei afaceri”.Procesarea ?ntregii produc?iiReferitor la conceptul ?farm to fork”, grupul Agrind se va axa pe partea de procesare a ?ntregii produc?ii de pe cele 3000 ha. ?Tindem s? cre?tem de la an la an, s? proces?m c?t mai mult ?i s? ajungem p?n? la consumatorul final, fie c? vorbim de f?in?, de produse de panifica?ie ?i patiserie sau de lapte, pe care ?n momentul de fa?? ?l vindem unui procesator. Suntem preocupa?i ?n egal? m?sur? ?i de agricultura ecologic?, f?c?nd eforturi sus?inute de a cre?te suprafa?a pe care deocamdat? am f?cut doar teste. Ne dorim s? integr?m produsele ecologice ?n lan?ul nostru de procesare pe care ne lupt?m s? ?l dezvolt?m. S?n?tatea oamenilor este mai important? dec?t orice altceva!”, afirm? Hora?iu Buzg?u.Performan?a cere expertiz?Acesta consider? c? relansarea economic? are la baz? sectorul agribusiness, fiind un domeniu strategic care are o contribu?ie semnificativ? ?n PIB-ul ??rii noastre. ?Este foarte important rolul consultan?ilor, al exper?ilor ?i al speciali?tilor ?n cadrul companiilor, din orice domeniu (cu at?t mai mult, dac? ne referim la sectorul agricol). Cele dou? concepte la care f?ceam apel, respectiv rentabilitate ?i performan?? sunt sus?inute f?r? echivoc ?i de aportul acestor exper?i. P?n? la urm? po?i s? faci de toate, dar niciodat? la un nivel eficient ?i rentabil, chiar performant f?r? o expertiz? ?i o experien?? pe m?sur?”.?De 20 de ani apel?m la asigur?ri”Noi am apelat ?ntotdeauna la asigur?ri, iar o mic? gur? de oxigen am putea ob?ine ?i din acea direc?ie. Nu este ceva nou pentru noi, de cel pu?in 20 de ani apel?m la acest instrument. ?n ultimul an, ne-am g?ndim s? apel?m ?i la asigur?rile de crean??, tocmai pentru a securiza ?ncas?rile, chiar prin asumarea unor costuri. Aceste asigur?ri genereaz? costuri suplimentare, dar nu ne-am permite riscul de a suferi, pe l?ng? pandemie sau condi?ii meteorologice, ?i de o slab? ?ncasare”, a ?ncheiat Hora?iu Buzg?u.?Ce ?nseamn? s? fii fermier?” Sursa foto:FCBHora?iu Buzg?u Eu consider c? este o provocare de a transforma ?ncerc?rile ?i greut??ile ?n oportunit??i, de a merge ?nainte ?i de a ac?iona ?ntr-un context incert. U?or de zis, greu de implementat, dar nu imposibil, HORA?IU OLIVIU BUZG?U, reprezentant al grupului Agrin, Satu Mare“Fermier ?n Linia ?nt?i” este un proiect alcomunit??ii marilor fermieri RALF, organizat deBORO Communication, ?n parteneriat cu Corteva Agriscience Rom?nia ?i Revista Ferma. Material asigurat de BORO Communication, mai multe pe aceast? tem?borocommunication.roINDUSTRIE ALIMENTARAIeftin ?i prost? Ce fel de alcool beau rom?nii Mihnea T?l?u 13 septembrie 2020 Conform datelor de Oficiul European de Statistic? - Eurostat, Rom?nia a fost ?ara cu cele mai mici pre?uri la b?uturile alcoolice din Uniunea European? ?n anul 2019. Astfel, anul trecut pre?urile b?uturilor alcoolice (b?uturi spirtoase, vin ?i bere) din ?ara noastr? au fost cu 23,6% mai mici ?n Rom?nia comparativ cu media european?.?n anii trecu?i, b?uturile alcoolice erau mai scumpe, comparativ cu media UE. Astfel, ?n 2018, pre?urile b?uturilor alcoolice din Rom?nia erau cu 23% mai mici dec?t media UE, iar ?n 2017 erau cu 21,4% mai mici dec?t media UE.De altfel, ?n 2019, Rom?nia a avut? printre cele mai mici salarii minime brute pe economie dintre statele membre ale Uniunii Europene, de pu?in peste 439 de euro, conform statisticilor de la Eurostat.Urm?toarele ??ri din Uniunea European? cu cele mai mici pre?uri ale b?uturilor alcoolice au fost Bulgaria, cu 21% sub media european? ?i Ungaria, cu 20% sub media european?.La polul opus, cele mai mari pre?uri ale b?uturilor au fost ?n Finlanda, cu 91% peste media european? ?i mai mult dec?t dublu comparativ cu nivelul pre?urilor din Rom?nia.Urm?toarele ?n clasamentul ??rilor membre ale UE cu cele mai mari pre?uri la b?uturi alcoolice anul trecut au fost Irlanda, cu 82% peste media european?, Suedia, cu 56% peste media european?, Grecia, cu 37% peste media european?, ?i Danemarca – 29% peste media european?.Celelalte ??ri care au v?ndut b?uturi alcoolice cu pre?uri peste media european? ?n 2019 au fost: Estonia (26% peste media european?), Malta (17%), Letonia (17%), Belgia (10%), Portugalia (7%), Croa?ia (5%), Cipru (5%), Austria (5%), ??rile de Jos (Olanda, 4%), Italia (3%) ?i Fran?a, cu pre?uri cu 0,7% mai mari dec?t media european?.?n general, cele mai mici salarii minime lunare sub 600 euro se ?nregistreaz? ?n zona central? ?i de est a UE, ?n timp ce cele mai ridicate, de peste 1500 euro se ?nregistreaz? ?n nord-vest. Astfel, cele 21 de state membre ale UE care au salarii minime na?ionale pot fi ?mp?r?ite ?n trei grupuri principale pe baza nivelului de remunerare exprimat ?n euro.?n ianuarie 2020, Bulgaria a avut cel mai mic salariu minim brut (312 euro) din ?ntreaga UE. Nou? state membre, situate cu prec?dere ?n estul UE, au avut salarii minime cuprinse ?ntre 400 ?i aproximativ 600 euro lunar: Letonia (430 €), Rom?nia (466 €), Ungaria (487 €), Croa?ia (546 €) , Cehia (575 €), Slovacia (580 €), Estonia (584 €), Lituania (607 €) ?i Polonia (611 €).Consumul de carne din Romania creste, insa productia interna este in stagnare septembrie 13, 2020 Cu toate ca zootehnia reprezinta o ramura de baza a economiei Romaniei, ponderea ei in productia agricola a avut o tendinta descendenta in ultimii ani, ajungand la un mini istoric de 27,7%, se arata intr-o analiza a Bancii Transilvania. Aceast? component? important? a agriculturii prezint? un poten?ial ridicat de dezvoltare, aspect sus?inut de o serie de factori, inclusiv accesul la materii prime, tendin?a ascendent? pentru consumul intern de carne, nivelul record al deficitului comercial cu carne, perspectiva continu?rii procesului de convergen?? economic? european? ?i consecin?ele ?ocului indus de pandemie.Consumul intern de carne a ?nregistrat o tendin?? ascendent? ?n ultimii ani, evolu?ie sus?inut? de majorarea veniturilor popula?iei (?n contextul amelior?rii climatului din pia?a for?ei de munc?) ?i de reducerea cotei TVA la alimente ?i servicii de alimenta?ie de la 1 iunie 2015.Conform estim?rilor econometrice elaborate, consumul intern de carne s-a situat peste nivelul poten?ial ?ncep?nd cu anul 2016 ?i a ?nregistrat un nivel record de 1.44 milioane tone ?n 2018. Aceast? evolu?ie a fost determinat? de cre?terea semnificativ? a consumului de carne pe locuitor (spre nivelul record de 73.8 kilograme ?n 2018), factor care a contrabalansat tendin?a de sc?dere a popula?iei (spre nivelul minim din anii 1960).BT: carnea de porc si cea de pasare reprezinta 90% din consumul intern de carne?n prezent carnea de porc ?i carnea de pas?re contribuie cu aproximativ 90% la consumul intern de carne. Pe de alt? parte, produc?ia intern? de carne s-a consolidat ?n ultimii ani ?n apropiere de nivelul de 1.5 milioane tone (greutate ?n viu), maximul din anul 2007.Se eviden?iaz? cre?terea produc?iei interne de carne de pas?re (peste 40% din total) spre cel mai ridicat nivel de la ?nceputul anilor 1990 (0.63 milioane tone greutate ?n viu ?n 2018).De asemenea, produc?ia de carne de ovine & caprine a consemnat o u?oar? ameliorare ?n ultimii ani.Pe de alt? parte, produc?ia intern? de carne de bovine ?i produc?ia de carne de porcine au ?nregistrat o tendin?? descendent? ?n ultimii ani.Balanta comerciala intre import si export, deficit de peste 700 milioane euroCre?terea semnificativ? a consumului de carne ?i consolidarea produc?iei interne au determinat intensificarea deficitului balan?ei comerciale cu carne, spre un nivel record de peste 700 milioane EUR ?n 2019.?Ne a?tept?m la cre?terea investi?iilor ?n zootehnie pe termen mediu, ?ntr-o evolu?ie sus?inut? de poten?ialul ridicat al pie?ei interne, perspectiva echilibr?rii balan?ei comerciale, premisele de persisten?? a costurilor reale de finan?are la un nivel redus ?i continuarea procesului de convergen?? economic? european?”, comenteaza dr. Andrei Radulescu, director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania.O re?et? original? de brag?, dup? 16 ani de experimente. Cu ce face diferen?a antreprenorul care a ie?it cu b?utura tradi?ional? pe pia?? 13 septembrie 2020, 13:24 de Valentin Trufasu Cristian Gheorghiu al?turi de dispozitivul conceput de el pentru fierberea ingredientelor Foto: Valentin Trufa?uAntreprenorul Cristian Gheorghiu din Gala?i a creat o nou? re?et? de brag?, care a fost premiat? la un concurs interna?ional de inven?ii ?i acum se vinde cu succes ?n supermarketuri. Cristian Gheorghiu (45 de ani) s-a hot?r?t, ?n urm? cu 16 ani, s? creeze o nou? re?et? de brag?. B?utur? tradi?ional?, a fost inventat? de turcii nomazi, ?ns? ?n perioada interbelic? a devenit unul dintre cele mai populare b?uturi de pe pia?a rom?neasc?. ?B?utura sultanilor“, cum era demult supranumit?, se g?sea ?n toate ora?ele Rom?niei, la fiecare chio?c de cartier. Se vindea la pahar ?i oricine ??i putea permite s? se r?coreasc? cu savuroasa licoare – nu degeaba se zice ?i azi: ?ieftin ca braga“. ?sta a fost ?i principalul motiv care l-a convins pe Cristian Gheorghiu c? trebuie s? porneasc? pe acest drum: braga pe care el o g?sea pe pia?? prin 2004 nu era deloc ieftin?. Dimpotriv?, i s-a p?rut chiar scump?. Cristian nu este un expert ?n domeniul b?uturilor. El conduce o firm? de construc?ii, amenaj?ri interioare ?i pardoseli industriale ?n Gala?i, a?a c? a p??it pe un t?r?m nou, neexplorat. ?Am ?nceput s? experimentez diverse re?ete, ?mpreun? cu un prieten. Fiecare ?ncerca o metod?, apoi discutam ?i stabileam: ?Mai scoatem t?r?????, ?Mai b?g?m f?in???. La un moment dat, am ajuns la o re?et?. Eram, ?ns?, nemul?umit de faptul c? foloseam f?in? ?i c? se prindea. Atunci, am ?nceput s? pun boabe de gr?u ?ntregi“, poveste?te antreprenorul g?l??ean procesul cre?rii re?etei de brag?, pe care a ?mbun?t??it-o apoi permanent. Are propria tehnologie de preparare Cristian Gheorghiu a conceput, de fapt, o nou? tehnologie de preparare a br?gii, c?ci b?utura la care se folosesc boabe de gr?u se realizeaz? diferit fa?? de cea la care se utilizeaz? f?in?. Braga este tulbure, mucilaginoas?, cu substan?e coloidale ?n suspensie, datorit? con?inutului mare de extract cu substan?e hr?nitoare ?i produse de fermenta?ie acid?. Dac? este preparat? corect, ?n condi?ii bune, ?i depozitat? corespunz?tor, este considerat? de medicii nutri?ioni?ti o b?utur? igienic?. Cristian a g?ndit un dispozitiv de fierbere a ingredientelor care s? aib? ?i malaxare, astfel ?nc?t acestea s? nu se lipeasc?. O firm? a creat instrumentul, pe baza schemei g?ndite de antreprenor, acesta fiind cu adev?rat o inova?ie ?n domeniu. ?Este, de fapt, o oal? de dimensiuni mai mari, de 150 de litri, ce poate fi folosit? la fierbere, f?r? ca ingredientele s? se lipeasc?. Are malaxare continu? ?i temperatur? controlat?. De asemenea, po?i s? fixezi timpul de fierbere. ?i fixezi timpul de fierbere ?i pleci de l?ng? ea. Am g?ndit ?i o modalitate de a r?ci mai repede braga. Cu ajutorul apei, care trece prin pere?ii oalei, braga ajunge la o temperatur? de 30 de grade ?n pu?in peste o or?. O serie de brag? se poate face ?n ?ase-?apte ore – totul ?ine de temperatur?.“ A pornit afacerea cu fonduri europene Procesul de preparare nu e tocmai scurt. Dup? ce a fost r?cit?, braga trece printr-un filtru automat, iar ?n ultima faz? ajunge ?ntr-un recipient mare, unde se adaug? zah?r sau miere. Cristian folose?te gr?u ecologic, care este cam de ?ase ori mai scump dec?t cel obi?nuit. Cu toate acestea, costurile ridicate ale acestui ingredient de baz? nu se reg?sesc ?n pre?ul final al br?gii, iar acesta este un alt avantaj al noii re?ete. Inova?ia antreprenorului a fost premiat? la un salon interna?ional de inventic? FOTO Valentin Trufa?u Cristian a hot?r?t s?-?i pun? ?n practic? ideea inovatoare ?n 2018, c?nd a c??tigat, pentru a porni un start-up, o finan?are european? ?n valoare de 30.000 de euro. A scos din buzunar o sum? similar? pentru achizi?ia echipamentelor tehnice ?i a utilajelor ?i-a?a, dup? un deceniu ?i jum?tate, ?i-a v?zut visul cu ochii. Un an mai t?rziu, produsul a fost premiat cu medalia de argint la Ugal Invent, un salon interna?ional de inventic? ?i inova?ie. ?Eram ?n teste cu braga, la Facultatea de Inginerie Alimentar? din Gala?i. Ini?ial, n-am vrut s? m? duc la concurs. Mi-am spus: ?Ce s? caut eu cu o re?et? de brag?, c?nd ?n competi?ie au fost ?nscrise proiecte la care au lucrat mai mul?i profesori universitari, asisten?i ?i studen?i??. Am fost ?ntrebat dac? este o re?et? proprie ?i, dup? ce am confirmat, mi-au spus c? m? pot ?nscrie ?n concurs. Re?eta de brag? difer? de la produc?tor la produc?tor. Unii folosesc mai mult m?lai, al?ii mai mult? f?in? neagr? sau t?r???. Inova?ia cu care am venit eu este c? folosesc cerealele ?ntregi, spre deosebire de varianta tradi?ional?, ?n care se folose?te f?in?.“ Coad? la brag?, ca pe vremuri Braga lui Cristian n-are nicio urm? de conservant. Expir? repede – trebuie consumat? ?n maximum trei zile de la data producerii – ?i trebuie depozitat? la temperaturi sc?zute, c?ci procesul de fermenta?ie al cerealelor continu?. ?Recomandarea mea este ca braga s? fie consumat? la o zi dup? ce o cump?r?m, timp ?n care s-o l?s?m la frigider. Depinde, ?ns?, de gusturile fiec?ruia. Sunt persoane c?rora le place braga mai dulce, ?n timp ce altora le place braga mai fermentat?.“ B?utura se bucur? de un real succes la Gala?i. Produsul se distribuie prin dozatoarele automate din supermarketuri, iar Cristian confirm?: oamenii stau la coad?, ca pe vremuri, s? cumpere o sticl? de brag?. Pentru doi litri de brag?, g?l??enii scot din buzunar 10 lei. Antreprenorul spune c? ce diferen?iaz? produsul lui de altele similare din comer? este calitatea superioar? ?i faptul c? ingredientele de baz? – gr?ul, t?r??a ?i meiul – sunt ecologice. La dozatorul unde Cristian ??i vinde braga s-a format deja o coad? FOTO arhiva personal? ?De?i am ie?it recent pe pia??, braga se vinde foarte bine. Am v?ndut o cantitate dubl? fa?? de cea pe care o preconizasem“, spune Cristian, care ?nc? face planuri pentru viitorul afacerii sale. Vrea s?-?i fac? propria re?ea de distribu?ie a b?uturii, chiar dac? investi?ia va fi considerabil?: numai un dozator automat de brag? cost? 5.000 de euro. Are, ?ns?, avantajul c? se poate controla permanent calitatea br?gii, prin men?inerea unei temperaturi constante, de la ?ncheierea procesului de fabrica?ie p?n? c?nd ajunge la consumator.INS: Importurile de lapte, pe crestere si in luna iulie Agrostandard | 14 September, 2020 Cantitatea de lapte de vaca colectata de la exploatatiile agricole si centrele de colectare de catre unitatile procesatoare, in luna iulie 2020, a scazut cu 1,8% fata de luna iunie 2020 si a crescut cu 2,9% fata de luna iulie 2019. In acelasi timp, volumele de lapte brut importat de catre unitatile procesatoare au crescut in luna iulie 2020 cu 1872 tone (+28,4%) fata de luna corespunzatoare din anul precedent, respectiv 42,3% in primele sapte luni din acest an, raportat la perioada similara din 2019. In luna iulie 2020, comparativ cu luna precedenta, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 2014 tone (-1,8%). Si productia a scazut la urmatoarele produse lactate: unt cu 136 tone (-15,2%), branzeturi cu 491 tone (-4,8%) si lapte de consum cu 468 tone (-1,7%). 2/3 in schimb, au fost inregistrate cresteri ale productiei la lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1423 tone (+8,2%) si smantana de consum cu 357 tone (+6,8%). Cantitatea de lapte brut importata de catre unitatile procesatoare a scazut in luna iulie 2020 fata de luna precedenta cu 1632 tone (-16,2%).Iulie 2020 comparativ cu iulie 2019Fata de luna corespunzatoare din anul precedent, in luna iulie 2020, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 3018 tone (+2,9%). Cresteri ale productiei s-au inregistrat la urmatoarele produse lactate: branzeturi cu 1034 tone (+11,7%), unt cu 24 tone (+3,3%) si lapte de consum cu 765 tone (+2,9%). Productia a scazut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1198 tone (-6,0%) si smantana de consum cu 87 tone (-1,5%). Cantitatea de lapte brut importata de catre unitatile procesatoare a crescut in luna iulie 2020 cu 1872 tone (+28,4%) fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Perioada 1.I – 31.VII.2020 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2019 In perioada 1.I – 31.VII.2020, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 1262 tone (-0,2%). Productia de smantana de consum a scazut cu 195 tone (-0,5%). Cresteri ale productiei au fost inregistrate la: unt cu 951 tone (+15,8%), lapte de consum cu 21098 tone (+11,2%), branzeturi cu 1682 tone (+2,9%) si lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1935 tone (+1,5%). Grafic ZF: Evolu?ia companiei Fabrica de Lapte Bra?ov (2015-2019)F?R? SAMSARI! PRE? CORECT LA LAPTE ?I CARNE pentru CRESC?TORUL ROM?N DE ANIMALE! Agroinfo 14 septembrie 2020 CRESC?TORII MERIT? UN PRE? CORECT! Cresc?torii rom?ni de animale sunt nevoi?i adesea s?-?i v?nd? produsele din ferme la pre?uri sub cele de produc?ie, litrul de lapte de vac? sub un leu, kilogramul de carne de miel ?n viu, sub 10 lei, etc. Cresc?torii rom?ni depind de procesatori ?i, c?nd vorbim de v?nzarea animalelor vii, de samsari. Ei sunt cei care fixeaz? pre?urile. Care ar fi solu?ia, ?n opinia ministrului agriculturii Adrian Oros, pentru a sc?pa de samsari ?i pentru a nu mai fi la m?na procesatorilor?Micii cresc?tori de animale?sunt cei mai vulnerabili. Ei?nu reu?esc s?-?i v?nd? produsele la un pre? corect care s?-i ajute s? se dezvolte.?Este de notorietate c? laptele de vac?, de exemplu, se vinde la un pre? derizoriu la poarta fermei, sub un leu litrul,?dar pe raft, la consumator ajunge?la 5 lei pe litru sau peste aceast? sum?. ?n aceea?i ordine de idei, de multe ori, din disperare, pentru c? nu au bani cu care s?-?i ?ntre?in? animalele, cresc?torii v?nd animalele vii la pre?uri mici samsarilor. Ministrul agriculturii sus?ine c?-n alte ??ri ale Uniunii Europene, cresc?torii de animale, micii cresc?tori au g?sit solu?ia pentru a ob?ine un pre? corect, pentru a evita samsarii ?i pentru a nu mai fi la m?na procesatorilor. Sunt asocia?i ?n grupuri ?i au propriile abatoare ?i fabrici. C?nd se va ajunge a?a ?i la noi? Greu de spus. ?n 2018, era pest? porcin? african? ?i ?tiu c? la cererea samsarilor, pentru c? ei f?ceau lucrul ?sta, s? dea drumul la t?rguri, ?n plin? pest?, ?i se c?utau coduri CAEN pentru mijlocitorii de animale, adic? pentru samsari. Domle, trebuie s? fie rela?ia direct? ?ntre cresc?tor ?i abator. Pe vremuri, abatoarele aveau ma?ini dezinfectate, ma?ini autorizate, se deplasau la cresc?tor, luau animalul sau, dac? abatorul este al unui grup de fermieri, ceea ce va fi viitorul. Peste tot ?n Uniunea European?, fermierii mici au, ?n grup, propriile fabrici de procesare, c?nd discut?m de carne sau de lapte, ?i atunci niciun procesator nu poate s? vin? s? fac? presiune pe pre?ul c?rnii sau al laptelui la fermieri, la cresc?tori, a declarat duminic?, 13 septembrie 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n jude?ul Neam?.Grafic ZF: Top cinci cele mai v?ndute branduri de ciocolat? Kangoopack, companie care ofer? solu?ii integrate de ambalare, anun?? o cre?tere a afacerilor de 22% ?n primul semestru al anului Profit.ro scris ast?zi, 16:30Companii Kangoopack, companie care ofer? solu?ii integrate de ambalare, anun?? o cre?tere a afacerilor de 22% ?n primul semestru al anului Mariel Petric, CEO Kangoopack Profit.ro Kangoopack, companie care ofer? solu?ii integrate de ambalare, - utilaje ?i produse consumabile pentru ambalarea m?rfurilor pe pale?i, ambalare grupat?, legare, formare ?i sigilare cutii ?i consumabile, a ?nregistrat ?n primul semestru din 2020 o cre?tere organic? de 22% comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut. Compania estimeaz? un avans al cifrei de afaceri de 22% la nivelul ?ntregului an, p?n? la 4,5 milioane euro. FOTO O cafenea amenajat? ?ntr-un avion dezafectat din Thailanda ofer? clien?ilor posiblitatea de a se sim?i din nou \'\'pasageri\'\' Cifra de afaceri realizat? de companie ?n 2019 a fost de aproximativ 18 milioane de lei ?i o marj? EBITDA de 8%, iar pentru 2020 prognoza marjei este de 10% deoarece vor fi continuate investi?iile ?n game noi de echipamente ?i produse av?nd ca scop furnizarea de solu?ii complete ?i integrate ambalare aplicabile oric?rei industrii. Cre?terea ?nregistrat? de Kangoopack ?n ultimul an este bazat?, ?n principal, pe diversificarea gamei de solu?ii oferite, pe echipamente ?i produse de o foarte bun? calitate, cre?terea v?nz?rilor online precum ?i pe cre?terea importan?ei pe care costul cu ambalarea / protejarea produselor ?l are ?n costul total al unei companii. Odat? cu apropierea companiilor de consumatorii finali precum ?i cre?terea accesului companiilor la diferite solu?ii de ambalare, a fost tot mai pregnant? nevoia acestora din urm? de a-?i optimiza costurile cu ambalarea produselor comercializate. “?ntr-o perioad? cu multe incertitudini economice, evolu?ia noastr? este ?n cre?tere ?n prin-cipal datorit? nevoilor companiilor de a-?i reduce costul cu ambalarea, ca urmare a optimiz?rii proceselor de ambalare, a consumului de produse necesare ambal?rii, a timpilor de ambalare ?i a procesului de aprovizionare ?i stocare a materialelor necesare. Investind ?n tehnologii noi, ?n automatizarea proceselor de ambalare, companiile vor ob?ine o reducere a costurilor aferente per unitatea de produs livrat, o calitate ridicat? ?i constant? a ambal?rii un control mai bun al procesului de aprovizionare evit?nd astfel sincopele ce pot ap?rea ca urmare a lipsei de personal specializat sau v?rfurile de sezon, c?nd se impune o flexibilitate foarte mare din partea companiilor”, a declarat Mariel Petric, CEO Kangoopack. Principalele industrii ?n care activeaz? clien?ii Kangoopack sunt industria alimentar? (food&beverage), industria mobilei, ?n domeniul logisticii ?i depozit?rii, materiale de construc?ii, confec?ii metalice ?i automotive, dar putem oferi solu?ii pentru orice industrie. Companie antreprenorial? cu capital 100% rom?nesc, activ?nd ?n principal pe pia?a din Rom?nia dar av?nd clien?i ?i din ??rile limitrofe – Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croa?ia, Moldova, Ucraina, Kangoopack crede cu t?rie ?n avantajele pe care tehnologiile performan?e le pot aduce companiilor care le folosesc ?i aduce ?n pia?a ambal?rii concepte ?i solu?ii noi de finan?are, tocmai pentru a sprijini adoptarea c?t mai rapid? ?i tehnologizarea companiilor. Sprijinim activ companiile din Rom?nia, solu?iile oferite noi fiind axate pe optimizare costuri, cre?terea productivit??ii ?i protejarea mediului ?nconjur?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGrafic ZF: Evolu?ia v?nz?rilor de bunuri FMCG ?n comer?ul modern ?n primele ?apte luni din 2020 Eficien?a din retailul rom?nesc: cifra de afaceri per angajat a crescut cu 10% ?n marile re?ele. Cristina Ro?ca 14.09.2020,Nou? dintre cei zece juc?tori din comer?ul modern ?i-au eficientizat businessul anul trecut, respectiv au avut o cifr? de afaceri per angajat mai mare dec?t ?n 2018. Metro ?i Lidl sunt singurii juc?tori unde v?nz?rile per salariat sar de 1 milion de lei Fiecare dintre cei 86.500 de salaria?i din comer?ul modern a contribuit ?n medie la v?nz?rile industriei cu 800.000 de lei, suma fiind cu 10% mai mare dec?t ?n anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor publice.Calculele pornesc de la num?rul mediu de salaria?i pe anul ?n curs ?i de la v?nz?rile ob?inute de fiecare companie ?n parte, astfel c? nu se ?ine cont spre exemplu de data ?n care o persoan? s-a angajat ?n companie.De?i s-au extins puternic, cu peste 400 de magazine noi ?n 2019, retailerii nu au angajat ?n acela?i ritm oameni noi. Mai mult, cinci din zece re?ele au raportat mai pu?ini salaria?i ca ?n 2018.Singura excep?ie este discounterul german Lidl, care a angajat masiv anul trecut, 2.000 de oameni noi (o cre?tere de 35%). A fost totodat? anul cu cea mai alert? expansiune a companiei ?i cu o cre?tere a cifrei de afaceri de 25%, cea mai mare din pia??. Num?rul de salaria?i ?ns?, spre deosebire de restul re?elelor, a crescut mai repede ca cifra de afaceri.Este interesant ?ns? de observat faptul c? v?nz?rile cumulate ale celor zece re?ele de comer? modern din Rom?nia au crescut anul trecut cu 12,6%, p?n? la 68 mld. lei, ?n timp ce num?rul de salaria?i s-a apropiat de 86.500 dup? ce au fost angajate 2.340 de persoane noi. Astfel, cre?terea num?rului de salaria?i e de sub 3%. Sistemul Coca-Cola ?n Rom?nia (Coca-Cola HBC Rom?nia ?i Coca-Cola Rom?nia) continu? s? ofere sprijin persoanelor afectate de pandemie. ?mpreun? cu restaurantele partenere – Spartan, Salad Box, Mado, Noodle Pack, Sheriff? – ?i ?n colaborare cu Asocia?ia The Social Incubator, Sistemul Coca-Cola ?n Rom?nia a lansat? Meniul Faptelor Bune, cu scopul de a ajuta c?t mai multe persoane disponibilizate din domeniul Horeca s? ??i g?seasc? un nou loc de munc?. Pentru fiecare Meniu al Faptelor Bune achizi?ionat din cele peste 100 de loca?ii partenere p?n? la data de 30 septembrie, c?te 1RON este donat c?tre Asocia?ia The Social Incubator. Fondurile cumulate vor fi folosite ?n scopul reintegr?rii profesionale a persoanelor din domeniul ospitalit??ii, care ?i-au pierdut locul de munc? din cauza pandemiei. To?i cei ?nscri?i ?n program vor primi sprijin profesionist pe ?ntregul proces de c?utare a unui nou loc de munc?, astfel:?Sesiuni de informare, consiliere ?i orientare ?n carier?;Webinarii pentru cre?terea nivelului de angajabilitate ?i dezvoltarea competen?elor esen?iale pentru jobul dorit;Informa?ii referitoare la locuri de munc? vacante, conform regiunii ?i zonei de interes;Sprijin pentru g?sirea unui nou job, cu prioritate ?n HoReCa, dar adres?nd, de asemenea, orice alt domeniu de interes pentru participant.Mai multe detalii despre campanie ?i toate loca?iile partenere g?si?i ?n regulament.Sistemul Coca-Cola ?n Rom?nia a fost ?ntotdeauna aproape de comunitate, iar eforturile de a sprijini? continu?. ?nc? de la ?nceputul pandemiei, Sistemul Coca-Cola ?n Rom?nia a ini?iat mai multe proiecte menite s? ?i sprijine pe cei mai afecta?i de pandemie, ?ncep?nd cu cei din linia ?nt?i, pentru care a oferit sprijin financiar, produse, dar ?i echipamente. Aceste ini?iative continu? cu sprijinul acordat partenerilor din domeniul HoReca, un sector puternic afectat de pandemia de Coronavirus.Mai multe detalii despre implicarea Sistemului Coca-Cola ?n Romania, ca r?spuns la pandemia Covid-19, g?si?i pe dupanoi.ro.B?utura vedet? din cluburi va fi INTERZIS? ?n Rom?nia! Vardy spunea c? ?l face s? alerge ca un nebun Articol de GSP - Publicat vineri, 11 septembrie 2020 19:28 / Actualizat duminica, 13 septembrie 2020 B?uturile energizante ar urma s? fie interzise ?n Rom?nia pentru persoanele care nu au ?mplinit 18 ani.?Rom?nii consum? peste 10 milioane de litri de b?uturi energizante, cu con?inut ridicat de cofein?, pe care ar cheltui ?n jur de 40 de milioane de euro. Ministerul S?n?t??ii ar vrea s? le interzic? pentru persoanele sub 18 ani, cele mai vulnerabile la substan?ele pe care energizantele le con?in, noteaz? playtech.ro.?Energizantele sunt folosite ?n Rom?nia foarte des ?i ?n cluburile de dans, acolo unde tinerii le amestec? cu substan?e alcoolice.?Prevederile proiectului de lege pentru interzicerea energizantelorSe interzice comercializarea b?uturilor energizante persoanelor cu v?rsta sub 18 ani, inclusiv prin comer?ul online ?i/sau alte metode de v?nzare la distan??.?Se interzice comercializarea b?uturilor energizante prin automate, cu excep?ia celor amplasate ?n cl?dirile cu destina?ie exclusiv? spa?iilor pentru birouri.?Se interzice comercializarea b?uturilor energizante ?n unit??ile sanitare ?i ?n incinta unit??ilor de ?nv???m?nt preuniversitar, inclusiv prin automate din incinta acestora.?Alerg ca un nebun!" ? Alcool ?i energizante ?naintea meciurilor! Cum arat? meniul zilnic al unui supergolgeter din Europa!Britanicul Jamie Vardy, revela?ia din sezonul 2015-2016 de Premier League, a dezv?luit atunci meniul obi?nuit din ziua unui meci: 250ml vin de Porto, 3 doze de Red Bull, un expresso dublu ?i o omlet? cu ?unc? ?i br?nz?!Juc?torul lui Leicester consum? ?i 3 energizante ?nainte de fiecare partid? de campionat.?Prima doz? de Red Bull dup? ce se treze?te, a doua la 11:30, imediat dup? ce a servit sandwich-ul, iar ultima, la antrenamentul premerg?tor meciului, l?s?nd pu?in ?i pentru vestiar. ?Deci 3 doze de Red Bull, un espresso dublu ?i o omlet? cu ?unc? ?i br?nz? m? fac s? alerg ca un nebun ?n ziua meciului", a ad?ugat er?ul online sus?ine dezvoltarea accelerat? a platformelor logistice, pia?a urm?nd s? dep??easc? ?n 2020 5 milioane de metri p?tra?i 12.09.2020, Bogdan Alecu Pia?a spa?iilor logistice ?i industriale este ?n continu? cre?tere, sectoarele FMCG ?i componenta e-commerce a retaileril or fiind principalele surse pentru cererea de spa?ii noi. La ?nceputul lunii martie, ?nainte de criza determinat? de pandemie, consultan?ii spuneau c? anul 2020 se contura drept un an record, cu livr?ri anun?ate de circa 700.000 de metri p?tra?i, dintre care spa?ii de circa 400.000 de metri p?tra?i sunt a?teptate ?n Bucure?ti, unde dup? zona de vest, la intrarea pe autostrada 1, se prefigureaz? alte dou? huburi logistice importante, ?i anume nord-vest (Dragomire?ti, Chitila, Mogo?oaia) ?i nord (?tef?ne?ti).Bucure?tiul este cea mai mare pia??, cu aproape 1,9 milioane de metri p?tra?i ?i o pondere ?n stoc de circa 46%, fiind urmat de Timi?oara, care a trecut de pragul de 500.000 de metri p?tra?i, respectiv Ploie?ti, cu circa 370.000 de metri p?tra?i. De-a lungul ultimilor cinci ani, pia?a s-a dublat, ?n condi?iile ?n care dezvoltatorii au livrat ?ntre 400.000 ?i 500.000 de metri p?tra?i pe an.Pe de alt? parte, starea de urgen?? din prim?var? a ap?sat fr?na dezvolt?rilor logistice de pe plan local, ?n condi?iile ?n care activitatea a fost ?ncetinit?, iar dezvoltatorii au decis s? am?ne noile proiecte pentru 2021.??n primul semestru din acest an, la nivelul ??rii a fost livrat? o suprafa?? total? de aproximativ 312.000 mp de spa?ii industriale ?i p?n? la finalul anului urmeaz? s? mai fie livra?i ?nc? circa 350.000 mp. Astfel, pentru anul 2020 estimam un total de spa?ii finalizate de 650.000 mp, cel mai mare volum livrat din ultimii 20 de ani. Pentru anul 2021 sunt a?tepta?i spre livrare peste 200.000 mp de spa?ii industriale“, a spus Andrei Jerca, head of Industrial Services la CBRE Rom?nia.Potrivit datelor CBRE, p?n? la finalul anului 2020 pia?a de spa?ii logistice va dep??i bariera de 5 mil. mp, iar a?teptarea este ca ?n perioada 2021 - 2022 s? fie ad?uga?i la stoc ?nc? cel pu?in 1,5 mil. mp.? ?Atingerea unui stoc de 5 mil. mp raportat la popula?ia Rom?niei ?nseamn? c? vom ajunge la un stoc industrial per mia locuitori de aproximativ 260 mp. Spre compara?ie, ?n regiune avem minim 347 mp ?n Ungaria ?i maxim 824 mp ?n Cehia, iar Polonia are 510 mp. Prin urmare, chiar dac? livr?rile sunt consistente, fiind ?i pre?nchiriate ?n mare m?sur?, tot mai este loc de cre?tere“, a spus Daniela Boca Gavril, head of research ?n cadrul CBRE.?A?teptarea CBRE este ca ?n perioada 2023 - 2025 Rom?nia s? se apropie de restul pie?elor din Europa Central? ?i de Est (ECE) din perspectiva stocului de spa?ii logistice raportat la PIB ?i popula?ia activ?.De?i a fost mult mai bine pozi?ionat? comparativ cu majoritatea celorlalte sectoare imobiliare, pia?a de logistic? nu a fost imun? la impactul pandemiei. ?V?nz?rile din comer?ul online, principalul motor al cererii din ultimii ani la nivel de EMEA, au ?nregistrat o cre?tere a activit??ii datorit? blocajelor create pe perioada izol?rii ?i vor ie?i din criz? la un nivel semnificativ mai mare. Acest lucru va atrage dup? sine o cre?tere suplimentar? a cerin?elor logistice din sectorul de comer? online“, a explicat Andrei Jerca.?n Rom?nia, retailul online s-a dezvoltat major ?n ultimii ?ase ani, ating?nd la finalul anului trecut valoarea de 4,3 miliarde de euro, de patru ori mai mare fa?? de 2014 ?i ?n cre?tere cu aproape 20% fa?? de anul 2018.??Ce am observat recent a fost interesul retailerilor, de la industria alimentar? la juc?rii ?i accesorii, pentru reducerea timpului de livrare la nivelul ??rii, ceea ce ar putea conduce la noi dezvolt?ri logistice ?n zonele mai pu?in dezvoltate“, a spus Daniela Boca Gavril.?Stocul de spa?ii industriale ?i logistice din Rom?nia dep??e?te ?n prezent 4,7 milioane de metri p?tra?i, din care aproape 30% este concentrat ?n cinci platforme logistice: CTP km 23 (peste 400.000 de metri p?tra?i), P3 Parks Bucharest (380.000 de metri p?tra?i), WDP ?tef?ne?ti 2 (285.000 de metri p?tra?i), VGP Timi?oara (150.000 de metri p?tra?i) ?i ALINSO Ploie?ti (130.000 de metri p?tra?i), conform datelor companiei de consultan?? imobliar? Colliers International Rom?nia.?Cel mai mare proprietar de spa?ii logistice din Rom?nia este CTP, cu un stoc total de 1,3 milioane de metri p?tra?i ?n proiectele de?inute, urmat de WDP, cu 1,2 milioane de metri p?tra?i. Astfel, cei doi proprietari de?in ?mpreun? mai mult de jum?tate din stocul de spa?ii logistice din Rom?nia. Acest top este completat ?i de urm?torii proprietari: P3 Logistic Parks (380.000 de metri p?tra?i), VGP (170.000 de metri p?tra?i) ?i Logicor (130.000 de metri p?tra?i).Principalele proiecte inaugurate ?n prima jum?tate a acestui an au fost WDP ?tef?ne?ti 2 (70.000 mp), CTP km 23 (40.000 mp), VGP Timi?oara (30.000 mp), ELI Park (30.000 mp) ?i GV Constan?a (20.000 mp).??n general, aproximativ 120.000 de metri p?tra?i de spa?ii industriale ?i logistice inaugurate ?n primul semestru din 2020 au venit din zona comer?ului online, dintre care 100.000 de metri p?tra?i ?n vecin?tatea Bucure?tiului. Tranzac?ia ?ncheiat? anul acesta de lan?ul Profi pentru 120.000 de metri p?tra?i a fost cea mai important? din ultimele 18 luni, urmat? de tranzac?iile Pirelli Slatina (64.000 de metri p?tra?i), Arctic (20.000 de metri p?tra?i) ?i INTEVA Salonta (16.000 de metri p?tra?i). Cererea total? de spa?ii logistice a ajuns la 249.000 de metri p?tra?i ?n prima jum?tate a acestui an, nivel similar comparativ cu primul semestru al anului trecut. Sectorul retail/FMCG a generat aproape 50,2% din tranzac?iile ?ncheiate anul acesta, urmat la o distan?? important? de sectorul de produc?ie (19,4%) ?i de cel de logistic? (14%).??n primul semestru al acestui an au fost livra?i 120.000 de metri p?tra?i de spa?ii logistice. A doua jum?tate a anului se preconizeaz? a fi mult mai activ?, cu aproximativ 150.000 de metri p?tra?i estima?i s? fie livra?i, dintre care dou? treimi ?n Bucure?ti, ca urmare a unor contracte semnate recent pentru spa?ii ?n care chiria?i se a?teapt? s? se mute c?t mai rapid. Pentru prima jum?tate a anului viitor este greu de f?cut o estimare, ?ns? spa?iile livrate probabil vor dep??i 200.000 de metri p?tra?i, la care se adaug? depozitele ?n care se vor muta eMAG ?i Altex cu suprafa?? cumulat? de peste 150.000 de metri p?tra?i, aflat? ?n proprietatea retailerilor“, a spus Lauren?iu Duic?, partner & head of industrial agency ?n cadrul Colliers International.Cererea de spa?ii logistice din urm?torii doi ani este de a?teptat s? fie constant? sau chiar s? creasc?, ?in?nd cont de evolu?ia pozitiv? a v?nz?rilor online ?i de eventuale nevoi pentru spa?ii mai mari, mai moderne sau mai bine pozi?ionate.??Rom?nia are o suprafa?? a depozitelor moderne cam la jum?tate fa?? de Polonia raportat la popula?ie (243 mp/1.000 de locuitori versus 518 mp/1.000 de locuitori), ?i de aproximativ trei ori ?i jum?tate mai mic? dec?t a Cehiei (828 mp/1.000 de locuitori), ?n condi?iile ?n care volumul consumului per capita este similar cu aceste ??ri, potrivit Eurostat. Prin urmare, loc de cre?tere pe termen lung cu siguran?? exist?“, a explicat Lauren?iu Duic?.??n ??ri precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria se construie?te masiv, iar ?n Germania, Fran?a ?i Spania dezvoltarea continu? ?ntr-un mod chiar mai accentuat. Prin urmare, decalajul Rom?niei este mai dificil de recuperat, chiar ?i ?n contextul perspectivelor de dezvoltare pe care le are pia?a local? de spa?ii logistice.??C??iva factori decisivi ar fi finalizarea coridorului paneuropean 4, construc?ia autostr?zii care s? lege regiunea Moldovei de grani?a de vest a ??rii, refacerea infrastructurii feroviare ?i deblocarea portului Constan?a, ?ns? mai e mult p?n? acolo“, a subliniat consultantul Colliers.?Rata de neocupare a r?mas la un nivel de 7-8% conform datelo Collies, f?r? schimb?ri majore pe fondul crizei coronavirusului.??Astfel de niveluri sunt ?n concordan?? cu o pia?? neutr?, dar indic? o component? semnificativ? a evolu?iilor speculative (inclusiv livr?rile din ultimii ani), plus o pia?? competitiv?, care ?nclin? balan?a ?n favoarea chiria?ilor. Nu ?n ultimul r?nd, exist? cu siguran?? ?i o schimbare la nivelul investitorilor din pia?a imobiliar?: de acum ?nainte, o parte important? din fondurile de investi?ii care nu aveau deloc expunere pe sectorul industrial sau aveau una relativ redus? vor c?uta s? adauge propriet??i ?i/sau companii ?n portofoliu“, a conchis Lauren?iu Duic?.Rafin?ria RAFO din One?ti, intrat? ?n faliment ?n septembrie 2019, a fost cump?rat? de Roserv Oil, o firm? care face parte din grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Valoarea tranzac?iei este de 6 milioane de dolari plus TVA.Platforma a fost cump?rat? ?n cadrul unei proceduri publice de valorificare, coordonat? de CITR, administratorul judiciar al RAFO.Roserv Oil este o societate nou-?nfiin?at? care se va concentra pe dezvoltarea la nivel na?ional de terminale logistice at?t pe partea de containere, c?t ?i pe depozite pentru produse petroliere.Odat? cu preluarea de c?tre Roserv Oil, activele RAFO One?ti devin active productive, parte din activitatea comercial? a grupului Grampet. Platforma ar putea genera, pe termen lung, cel pu?in 600 de locuri de munc?, iar prima faz? a proiectului care implic? activele tranzac?ionate va genera peste 200 de locuri de munc?. ?n perioada imediat urm?toare Roserv Oil va demara un proces de evaluare a instala?iilor existente.Up Rom?nia ?i City Grill extind parteneriatul ?n privin?a folosirii cardurilor de beneficii On sept. 14, 2020 Up Rom?nia ?i Grupul de restaurante City Grill, unul dintre cei mai puternici operatori din industria restaurantelor, ??i extind parteneriatul pe care ?l aveau pentru acceptarea tichetelor ?i cardurilor de mas? ?i cardurile Up Cadou fiind deopotriv? acceptate ?n re?eaua de restaurante a Grupului: City Grill, Caru’ cu bere, Pesc?ru?, Hanu’ Berarilor, Hanu’ lui Manuc, Buongiorno, City Cafe, Becker Br?u.?n plus, parteneriatul cu City Grill permite ?nrolarea cardurilor Up Dejun ?n aplica?ia Out4Food, unicul program de fidelizare cu serviciu de livrare, prin intermediul c?reia pot primi anumite beneficii, precum puncte de fidelitate, reduceri ?i vouchere promo?ionale. De asemenea, cardul Up Dejun va putea fi folosit pentru comenzi ?n regim delivery, prin intermediul serviciului de delivery al City Grill.”Principalul nostru obiectiv ?n aceast? perioad? este de a le oferi beneficiarilor no?tri c?t mai multe op?iuni pentru a comanda un pr?nz cald, at?t fizic, c?t ?i online, cu sistem delivery sau de pick-up. Pe de alt? parte, ne dorim s? fim un partener ?i o solu?ie pentru industria HoReCa, care face eforturi de revenire de la ?nceputul pandemiei. Ne ?ndemn?m utilizatorii s?-?i comande pr?nzul la restaurant, s? foloseasc? c?t mai mult plata cu cardul ?i s? urm?reasc? ?n permanen?? ofertele din aplica?ia Up Mobil”, a declarat Elena Pap, director general Up Rom?nia ?i director regional pentru Grupul Up.?”Grupul City Grill, ?n aceast? perioad? se adapteaz? noilor condi?ii de pia??. ?nc? de la ?nceputul pandemiei, promisiunea unei mese calde ?n condi?ii de siguran?? maxim? st? la baza tuturor ac?iunilor noastre. Indiferent c? discut?m de delivery, take out sau dine-in, pentru noi este important s? respect?m principiile dup? care lucr?m. De asemenea, digitalizarea ?i inova?ia sunt 2 piloni f?r? de care n-am fi putut s? trecem peste aceast? perioad?. Parteneriatul cu Up Rom?nia aduce un beneficiu ?n plus clien?ilor. Acum ei pot ?nrola cardul ?n aplica?ia Out4Food ?i totodat? pot pl?ti online pe cele 2 platforme de delivery: City Grill Family & City Grill Delivery.” a declarat Ramona Popescu, Marketing Manager al Grupului City Grill.Cardurile de beneficii extrasalariale sunt printre cele mai dorite solu?ii de motivare ale angaja?ilor din Rom?nia, iar angajatorii apreciaz? acest mod de recompensare pentru modul simplu ?i rapid prin care se face alimentarea cardurilor pe platforma de comenzi online, facilit??ile logistice, cum ar fi o singur? comand? a cardurilor la 4 ani, ?i avantajele financiare rezultate din lipsa taxelor patronale ?i salariale.?n prezent, angajatorii au posibilitatea acord?rii unei valori maxime de 20 de lei, corespunz?toare tichetului de mas? pe suport de h?rtie sau electronic, pentru fiecare zi lucrat?, ceea ce permite angaja?ilor din Rom?nia achitarea unui pr?nz cald ?n timpul orelor de lucru, precum ?i accesul la un stil de via?? s?n?tos.Dezvoltatorul de parcuri industriale CTP va finaliza la sf?r?itul acestui an centrul de distribu?ie IKEA, de l?ng? Bucure?ti : InCont.ro, 14 septembrie 2020 CTP, cel mai mare dezvoltator ?i administrator de parcuri industriale ?i logistice premium din Rom?nia ?i din Europa Central? ?i de Est, a anun?at c? a fost desemnat partenerul dezvoltator al joint venture-ului unic dintre IB Cargo ?i Maersk, care urmeaz? s? opereze centrul de distribu?ie IKEA Supply AG, ?n cl?direa din incinta ctPark Bucharest West. "CTP, cel mai mare dezvoltator ?i administrator pe termen lung de parcuri industriale ?i logistice premium din Rom?nia ?i din Europa Central? ?i de Est, a fost desemnat partenerul dezvoltator al joint venture-ului unic dintre IB Cargo ?i Maersk, care urmeaz? s? opereze DC-ul IKEA Supply AG, ?n cea mai mare cl?dire din Rom?nia, situat? ?n incinta ctPark Bucharest West", a anun?at dezvoltatorul.CTP Rom?nia, lider de pia?? ?n domeniul dezvolt?rilor industriale, cu o suprafa?? total? construit? de peste 1.250.000 mp, este dezvoltatorul ales s? realizeze una dintre cele mai mari tranzac?ii ?ncheiate la sf?r?itul anului trecut ?n Rom?nia: un depozit de top, de 75.000 mp, ?n cel mare parc logistic din ?ar?, ctPark Bucharest West.Opera?iunea face parte dintr-un proces lung ?i complex, care a durat aproape un an p?n? la definitivare, iar aczm se contureaz? ?ntr-un proiect care va fi pe deplin func?ional p?n? la mijlocul anului viitor. Cl?direa, deja ridicat?, urmeaz? s? fie finalizat? de c?tre CTP p?n? la sf?r?itul acestui an, ?n timp ce setarea cadrului pentru desf??urarea opera?iunilor de c?tre IB Cargo ?i Maersk va mai dura c?teva luni.Centrul de distribu?ie ocup? aproximativ dou? treimi din cea mai mare cl?dire de logistic? din Rom?nia din cadrul ctPark Bucharest West: 75.000 mp din 140.000 mp."Ne bucur?m s? facem parte din acest proiect mult dorit ?i de c?tre al?i juc?tori din industria noastr?. Avem un produs excelent, iar clien?ii no?tri, IB Cargo, Maersk ?i, de asemenea, IKEA Supply AG, companie multina?ional? cu standarde foarte ridicate, ne confirm? acest lucru prin alegerea f?cut?", spune Ana Dumitrache, country manager CTP.CTPark Bucharest West se afl? pe Autostrada A1, la km 23, iar suprafa?a total? a parcului este de 241,2 hectare. P?n? ?n prezent, au fost finaliza?i 56.000 mp ?i al?i 160.000 mp vor fi gata la sf?r?itul acestui an.CTP este un dezvoltator ?i administrator european de propriet??i comerciale care ofer? servicii complete ?n sectorul imobiliar. Compania este specializat? ?n livrarea ?i managementul parcurilor de business high-tech personalizate pentru companii interna?ionale ?i locale de prim rang, care fac investi?ii strategice noi sau ??i extind opera?iunile ?n Europa Central? ?i de Est.CTP de?ine ctPark Network, cel mai mare sistem integrat premium de parcuri de afaceri din Europa Central?, cu peste 5,8 milioane de metri p?tra?i de spa?ii de clasa A, ?n peste 96 de puncte strategice aflate ?n ?apte ??ri. Pe l?ng? ?ara de origine, Cehia, CTP mai este prezent ?n Slovacia, Ungaria, Serbia, Rom?nia ?i Polonia, iar, recent, compania a ?nceput s? desf??oare opera?iuni ?i ?n Bulgaria.?n Rom?nia, CTP este cel mai mare dezvoltator ?i administrator de spa?ii logistice ?i industriale de clasa A, cu peste 1.250.000 mp suprafa?? ?nchiriabil? situa?i ?n zece ora?e: Arad, Bucure?ti, Cluj-Napoca, Deva, Pite?ti, Sibiu, Timi?oara, Turda, Ineu ?i Salonta.DIVERSETractor cuprins de fl?c?ri! Focul s-a propagat de la un incendiu de vegeta?ie uscat?! Ramona Dasc?lu - 11 septembrie 2020 Tractor cuprins de fl?c?ri pe un teren agricol! Pompierii militari au fost solicita?i s? intervin? pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un tractor, pe raza localit??ii Cernetu din jude?ul Teleorman. Din primele cercet?ri efectuate, a reie?it c? incendiul s-a propagat la elementele de caroserie ale utilajului de la un incendiu de vegeta?ie uscat? din apropiere.Ajun?i la fa?a locului cu o autospecial? de lucru cu ap? ?i spum?, pompierii au constatat c? focul se manifesta la partea din spate a utilajului agricol, cu pericol de distrugere ?n totalitate a acestuia. Focul a fost lichidat rapid ?n limitele g?site, f?r? a fi ?nregistrate probleme deosebite. Valoarea bunurilor salvate a fost estimat? la suma de 25000 de lei, iar cea a bunurilor distruse la cca. 35000 de lei, scrie stirimuntenia.ro. Din primele cercet?ri efectuate, a reie?it c? incendiul s-a propagat la elementele de caroserie ale utilajului de la un incendiu de vegeta?ie uscat? din apropiere.Reamintim proprietarilor de terenuri agricole c? loca?iile suprafe?elor afectate de incendii sunt ?naintate c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? (APIA) ?i Garda de Mediu, pentru luarea m?surilor ce se impun, conform Protocolului de colaborare privind ac?iunile de monitorizare a modului de respectare de c?tre fermieri a bunelor condi?ii agricole ?i de mediu referitoare la arderea miri?tilor ?i a resturilor vegetale pe terenul arabil ?i la arderea paji?tilor permanente, ?ncheiat ?ntre Inspectoratul General pentru Situa?ii de Urgen??, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i Garda Na?ional? de Mediu. GLOBALGrafic ZF: Cele mai complexe economii ale lumii ?n 2018 Grafic ZF: Evolu?ia Rom?niei ?n topul celor mai complexe economii Produc?torii de vinuri se confrunt? cu realitatea schimb?rilor climatice Dorin Oancea 12.09.2020, Schimb?rile climatice au un impact din ce ?n ce mai mare asupra industriei vinului, produc?torii din multe dintre regiunile viticole tradi?ionale ale lumii trebuind acum s? fereasc? strugurii de temperaturile prea ridicate, relateaz? BBC.Fermierul canadian Zach Everett nu a avut inten?ia de a cultiva struguri atunci c?nd a ?nceput s? fac? b?uturi alcoolice, ?n urm? cu 15 ani - vremea era pur ?i simplu prea rece. ?n schimb ??i propunea s? fac? vinuri din fructe, din c?p?uni, afine ?i chiar rubarb?.Ast?zi, afacerea sa din provincia New Brunswick, Magnetic Hill Winery, produce, de asemenea, o gam? complet? de vinuri din struguri - alb, roz, ro?u ?i spumant. ?Motivul este ?n mare parte schimb?rile climatice”, spune t?n?rul de 35 de ani.El spune c? ?n urm? cu 20 de ani strugurii nu s-ar fi maturizat suficient pentru a fi transforma?i ?n vin. Verile de pe coasta de est a Canadei nu erau suficient de calde ?i erau prea scurte. Dar, pe m?sur? ce timpul a trecut, el spune c? a ?nceput s? asiste la schimbarea modelelor meteo, cum ar fi anotimpuri calde mai lungi, zile mai calde de var? ?i mai pu?ine ?nghe?uri t?rzii de prim?var?. Acest lucru este sus?inut de datele oficiale, care arat? c?, ?n ultimii 30 de ani, temperaturile medii din New Brunswick au crescut cu 1,1C.A?a c?, ?n urm? cu 11 ani, Everett ?i familia sa au riscat s? planteze ni?te struguri, un efort care a dat literalmente roade.?M? lupt cu modul de definire a sentimentelor mele fa?? de schimb?rile climatice”, spune dl Everett. v?z?nd cum nenorocirile lumii ar putea fi c??tigul lui.Keith Wallace, fondatorul ?colii Vinului din Philadelphia, spune c? ?exist? unele ??ri sau regiuni care ar putea beneficia de schimb?rile climatice”. Pe l?ng? Canada, el spune c? statele din nord-estul SUA sufer? schimb?ri benefice. ?Acum au un sezon de cre?tere mai lung, ceea ce ?nseamn? c? putem folosi al?i struguri dec?t pe vremuri”.??i ?n Europa, ??rile nordice precum Germania, Elve?ia ?i Marea Britanie sunt acum capabile s? produc? vin ?ntr-un fel ?i cu o calitate pe care nu au mai avut-o p?n? acum”.Dar acolo unde sunt c??tig?tori, exist? ?i ?nvin?i. ?n multe p?r?i ale lumii vinicole - sudul Fran?ei, California ?i Australia - temperaturile mai ridicate cauzeaz? din ce ?n ce mai multe probleme. C?nd temperatura cre?te prea mult, pot rezulta struguri prea cop?i. Acest lucru duce la vinuri excesiv de dulci sau prea bogate ?n alcool.Unele studii spun c? situa?ia este mult mai ?ngrijor?toare, cum ar fi un raport din revista ?tiin?ific? american? Proceedings a National Academy of Sciences. Acesta a avertizat c?, cel mai r?u scenariu, p?n? ?n 2050 p?n? la 86% din toat? produc?ia de struguri din regiunile franceze celebre Bordeaux ?i Rh?ne ar putea fi distrus? de secet?.Vinificatorii francezi iau m?suri. ?n 2019, podgorenii din Bordeaux au votat plantarea de soiuri de struguri mai tolerante la vremea mai cald? ?i mai uscat?.?n renumitul sat sat Ch?teauneuf-du-Pape din sudul V?ii Ronului, familia lui Cesar Perrin de?ine ?i conduce faimosul Chateau de Beaucastel de c?teva genera?ii. T?n?rul de 31 de ani spune c? a observat impactul schimb?rilor climatice asupra afacerii, ?n special niveluri mai mari de alcool. El spune c? vinificatorii trebuie pur ?i simplu s? se schimbe odat? cu vremurile: ?Depinde de viticultor s? se adapteze la schimb?rile climatice ?i s? lucreze diferit”.La Beaucastel fermierii pulverizeaz? o pudr? de argil? pe vi?a de vie, care ac?ioneaz? ca o protec?ie solar? pentru struguri. Acest lucru ?ncetine?te fotosinteza, ?mpiedic?nd strugurii s? se coac? excesiv ?i s? creasc? prea mult con?inutul de alcool. De asemenea, ei planteaz? mai multe soiuri care pot face fa?? c?ldurii crescute."Este greu de ?tiut ce se va ?nt?mpla ?n viitor, dar cred c? vinurile grozave vor fi produse ?n locuri grozave precum Beaucastel, cu sau f?r? schimb?ri climatice."Cu toate acestea, familia Perrin investe?te, de asemenea, ?n vii aflate la o altitudine mai mare ?i, a?adar, pu?in mai r?coroase.?n California, care produce 90% din vinul SUA, podgoriile ?i cramele sunt din ce ?n ce mai expuse riscului de incendii s?lbatice din cauza condi?iilor uscate, cu doi produc?tori afecta?i ?n ultimele s?pt?m?ni.?Am avut o perioad? de cinci ani cu foarte pu?ine ploi conform standardelor noastre”, spune Neil Collins, proprietarul Lone Madrone Winery.El spune c? tot mai mul?i vinificatori cump?r? acum terenuri mai la nord ?n stat, unde temperaturile sunt mai sc?zute.Dar chiar ?i ?n ??rile ale c?ror produc?tori de vinuri se spune c? beneficiaz? de temperaturi mai ridicate, c?ldura crescut? aduce probleme.Jas Swan, care a f?cut vinuri organice ?i naturale sub eticheta Katla ?n ultimii doi ani ?n zona Mosel din Germania, spune c? trebuie s? fereasc? unele soiuri de struguri de arsurile solare. ?Nu este vorba doar de temperaturi mai ridicate, deoarece vremea devine din ce ?n ce mai extrem? ?n general”, spune t?n?ra de 31 de ani.?Atunci c?nd se face prea cald, trebuie s? p?str?m frunzele pe vi?a de vie mai mult timp pentru a proteja strugurii de soare. Am ?i c??iva prieteni care trebuie s? irige, iar al?ii experimenteaz? soiuri de struguri din ??ri mai calde.”Jurnalistul Jamie Goode, specializat pe vinuri, spune c? atunci c?nd vine vorba de schimb?rile climatice ?sunt c??iva c??tig?tori ?i mul?i ?nvin?i ?n lumea vinului”."O parte a problemei este c? soiurile de struguri au performan?e bune numai ?n parametri climatici ?ngu?ti ?i este nevoie de mul?i ani pentru a schimba soiurile ?i a ?ncepe s? ob?ii struguri de bun? calitate."Sommelierul californian Emily Wines, de la Cooper's Hawk Winery & Restaurants, spune c? pe m?sur? ce unii produc?tori se mut? ?n p?r?i mai nordice ale Californiei, al?ii vor merge ?n zonele mai reci din Chile, Argentina ?i Insula de Sud a Noii Zeelande. Sau poate ?i ?n New Brunswick, ?n Canada.UNIUNEA EUROPEANA Rom?nia respinge planul Comisiei Europene privind stabilirea taxelor si impozitelor. C??u: Politica de impozitare reprezint? un element al suveranit??ii ? 12 Septembrie 2020 Rom?nia nu sus?ine trecerea de la unanimitate la majoritate calificat? ?n ceea ce prive?te modalitatea de adoptare la nivel UE a unor decizii ?n domeniul impozit?rii, se arat? ?ntr-un comunicat al Ministerului Finan?elor. Potrivit sursei citate, la reuniunea informal? a mini?trilor de finan?e din UE din 11 septembrie s-a discutat inclusiv despre un sistem de impozitare echitabil ?i eficient, ?ns? ministerul precizeaz? c? ”politica de impozitare reprezint? un element al suveranit??ii ?i o p?rghie esen?ial? ?n stabilirea politicilor na?ionale”.Red?m integral comunicatul ministerului finantelor:”Implementarea planurilor de redresare a economiei la nivelul Uniunii Europene, sistemul de resurse proprii ale bugetului european, modalit??i de asigurare a unui sistem de impozitare echitabil ?i eficient ?i adaptarea pie?elor financiare la era digital? au fost principalele teme de discu?ii ale reuniunii informale a mini?trilor de finan?e din UE, la Berlin, ?n 11 ?i 12 septembrie 2020.Reuniunea din 11 septembrie 2020 a fost precedat? de ?nt?lnirea Eurogroup ?n format extins, care a avut pe agend? trecerea ?n revist? a dosarelor aferente Uniunii Bancare.”Sus?inem finan?area bugetului UE pe baza principiilor echit??ii, eficien?ei, transparen?ei ?i simplit??ii. Referitor la noile resurse proprii care urmeaz? s? fie propuse de Comisia European?, suntem deschi?i discu?iilor, dar trebuie mai ?nt?i s? vedem propunerile concrete ?i impactul financiar asupra bugetului na?ional”, a precizat ministrul Florin C??u, care a participat la reuniune, al?turi de ceilal?i mini?tri de finan?e europeni, prin sistem videoconferin??.Ministrul rom?n de finan?e a mai men?ionat c? Rom?nia acord? o mare importan?? ponderii echitabile a poverii financiare ?ntre statele membre, lu?nd ?n considerare dezvoltarea economic? a acestora.?n contextul ?n care mini?trii au dezb?tut necesitatea reform?rii sistemului fiscal pentru o impozitare echitabil? ?i eficient?, ministrul Florin C??u a amintit c? politica de impozitare reprezint? un element al suveranit??ii ?i o p?rghie esen?ial? ?n stabilirea politicilor na?ionale. A subliniat c? utilizarea impozit?rii ca sprijin ?n tranzi?ia c?tre ?economia verde” trebuie s? ia ?n considerare specificit??ile economice ale fiec?rui stat membru, mai ales ?n cazul statelor aflate ?n proces de recuperare a decalajelor.Cu referire la discu?iile privind introducerea unui nivel minim de impozitare, ministrul rom?n de finan?e a amintit c? aceast? chestiune reprezint? un aspect problematic pentru Rom?nia. De asemenea, ministrul Florin C??u a subliniat c? Rom?nia nu sus?ine trecerea de la unanimitate la majoritate calificat? ?n ceea ce prive?te modalitatea de adoptare la nivel UE a unor decizii ?n domeniul impozit?rii.Ministrul rom?n de finan?e a mai men?ionat sus?inerea fa?? de ?mbun?t??irea regulilor UE pentru cooperarea administrativ? ?ntre statele membre.”ContextComisia European? a propus oficial, anul trecut, un nou mecanism de luare a deciziilor de politici fiscale ?n Uniunea European?: ?n loc de unanimitate ?n Consiliul UE (reuniunile mini?trilor de resort) a propus majoritatea calificat?, adic? posibilitatea negocierii unor compromisuri mult mai rapide. Dac? e adoptat? de statele membre, propunerea Comisiei poate reprezenta o schimbare fundamental? ?n func?ionarea blocului comunitar at?t din punct de vedere economic, c?t ?i politic, dat fiind c? fiscalitatea este str?ns legat? de programele politice.Executivul european arat? ?n propunerea oficial? c? politicile fiscale na?ionale nu vor suferi atingere ?n urma acestei modific?ri, r?m?n?nd apanajul guvernului ?i parlamentului fiec?rui stat membru. Cu toate acestea, una dintre propuneri este un nou sistem de impozitare a economiei digitale, un sistem european comun, ceea ce ar putea duce la dispari?ia situa?iei din prezent, ?n care state precum Irlanda practic? dumpingul fiscal pentru a atrage marile companii multina?ionale din IT.Practic, dac? va fi adoptat?, propunerea Comisiei Europene ar putea duce la o cedare suplimentar? de suveranitate dinspre statele membre, ceea ce ar putea provoca tensiuni politice suplimentare cu guvernele care reclam? c? UE are deja prea multe puteri. Din punct de vedere fiscal, un asemenea mecanism ar putea duce la dispari?ia paradisurilor fiscale din interiorul UE precum Cipru, Irlanda sau Luxemburg, deseori criticate de restul statelor membre pentru regimul extrem de sc?zut de taxare. (Detalii aici)Parlamentul European a votat reducerea emisiilor de carbon cu 60%, p?n? ?n 2030 Oana Racheleanu in Poluare, Schimb?ri Climatice, Slider homepage 12 September 2020 ?n prezent, Uniunea European? are ca obiectiv, ?n vederea opririi efectelor schimb?rilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? cu 40% p?n? ?n 2030. Vineri, ?ns?, Comitetul de Mediu din Parlamentul European a votat o ?int? ambi?ioas?: 60%.Membrii Parlamentului European sus?in, ?n mare, legile Uniunii Europene privind atingerea neutralit??ii din punctul de vedere al emisiilor, p?n? ?n 2050, ?ns? solicit? o ?int? mai ambi?ioas? pentru 2030.Ace?tia solicit? ca emisiile s? fie reduse cu 60% p?n? ?n 2030, comparativ cu anul 1990, fa?? de ?cel pu?in 50%, spre 55%”, a?a cum a propus Comisia European?. De asemenea, Comitetul de Mediu a mai propus fixarea unei ?inte provizorii, ?n 2040, care s? fie impus? de Comisie, pentru a avea garan?ia c? ?inta din 2050 va fi atins?.Vineri, Comitetul de Mediu, S?n?tate Public? ?i Siguran?? alimentar? a votat aceste propuneri cu 46 de voturi ?pentru”, 18 ??mpotriv?” ?i 17 ab?ineri. De?i amendamentul a fost votat, obiectivul va trebui ?n continuare validat de ?ntregul Parlament, ?n sesiunea plenar? de la ?nceputul lunii octombrie. ?Adoptarea raportului trimite un mesaj clar c?tre Comisia European? ?i Consiliul UE ?n vederea negocierilor viitoare: ne a?tept?m ca toate statele membre s? ating? neutralitatea climatic? p?n? cel t?rziu ?n 2050 ?i avem nevoie de obiective intermediare puternice ?n 2030 ?i 2040, iar UE s? realizeze acela?i lucru”, a declarat purt?torul de cuv?nt al Parlamentului, Jytte Guteland.?n plus, pe l?ng? obiectivul din 2030, deputa?ii europeni au convenit, de asemenea, s? ?nfiin?eze un Consiliu independent al Uniunii Europene privind schimb?rile climatice, format din 15 exper?i care vor propune ajust?ri suplimentare la obiectivele de reducere a emisiilor din bloc, ?n conformitate cu cele mai recente studii ?tiin?ifice. Ajust?rile vor fi calculate pe baza unei limite de CO2, determinat? ?tiin?ific de Consiliul Clim?, mai degrab? dec?t ideea ini?ial? a Comisiei de a stabili un procent fix, ?ncep?nd cu 2023.Membrii Parlamentului European vor ca Uniunea European? ?i toate statele membre trebuie s? devin?, individual, neutre din punctul de vedere al emisiilor p?n? ?n 2050 ?i solicit? finan??ri suficiente pentru a atinge acest scop. Apoi, dup? 2050, UE ?i statele membre ar trebui s? aib? un impact negativ asupra climei, adic? trebuie s? elimine mai multe gaze cu efect de ser? dec?t produc.UE ?i statele membre trebuie, de asemenea, s? elimine treptat toate subven?iile directe ?i indirecte pentru combustibilii fosili p?n? cel t?rziu la 31 decembrie 2025, subliniind necesitatea continu?rii eforturilor de combatere a s?r?ciei energetice.Totu?i, organiza?iile atrag aten?ia c? ?inta nu este suficient de ambi?ioas? pentru c? nu stabile?te limita recomandat? de oamenii de ?tiin??, de 65% a reducerii emisiilor.??n timp ce o mi?care spre examinarea propunerilor UE privind schimb?rile climatice de c?tre un organism formal este corect? ?i necesar?, renun?area la un control de neutralizare pe o perioad? de cinci ani – conform Acordului de la Paris – va ?ngreuna atingerea obiectivului. Iar reducerea emisiilor este doar o parte a problemei – trebuie, de asemenea, s? cre?tem procentul de eliminare a dioxidului de carbon din sectorul agricol, prin refacerea ecosistemelor naturale precum p?durile ?i zonele umede”, a transmis Alex Mason, de la Biroul de Politici Europene al WWF.Sc?deri economice f?r? precedent ?n majoritatea ??rilor G20, care reprezint? 80% din produc?ia mondial?. Doar China cre?te exploziv cu 11,5% InCont.ro, 14 septembrie 2020 13:05 Majoritatea ??rilor membre G20 au suferit sc?deri f?r? precedent ale Produsului Intern Brut ?n trimestrul al doilea al anului, din cauza pandemiei, reducerea comun? ajung?nd la un record de 6,9%. China a fost singura ?ar? din G20 care a ?nregistrat o cre?tere a PIB ?n trimestrul al doilea, de 11,5%, ceea ce reflect? "debutul timpuriu" al pandemiei ?n aceast? ?ar? ?i "ulterioara sa recuperare", a semnalat, luni, Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OECD), ?ntr-un comunicat.?n celelalte ??ri membre ale grupului, PIB-ul a c?zut, per ansamblu, cu 11,8 % ?n trimestrul al doilea, c?nd s-au generalizat efectele m?surilor de oprire a activit??ii ?i de izolare a popula?iei, pentru combaterea expansiunii virusului, scrie Agerpres. India s-a aflat ?n fruntea listei sc?derilor, cu o reducere de 25,2% a PIB, urmat? de Marea Britanie (-20,4%), Mexic (-17,1%) ?i Africa de Sud (-16,4%). Lista continu? cu Fran?a (-13,8 %), Italia, (-12,8%), Canada (-11,5%) ?i Turcia (-11%).Brazilia ?i Germania (ambele cu o sc?dere de 9,7%), SUA (9,1%) ?i Japonia (7,9 %) au avut sc?deri mai moderate, ?n timp ce Rusia ?i Coreea au consemnat, fiecare, o depreciere a PIB de 3,2%. Grupul celor dou?zeci sau G20 este principalul forum pentru cooperarea economic? interna?ional?. G20 reune?te liderii ??rilor dezvoltate ?i ?n curs de dezvoltare de pe fiecare continent.?n comun, membrii G20 reprezint? aproximativ 80% din produc?ia economic? mondial?, dou? treimi din popula?ia global? ?i trei sferturi din comer?ul interna?ional, conform site-ului grupului. Membrii G20 sunt: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Fran?a, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Rusia, Arabia Saudit?, Africa de Sud, Turcia, Marea Britanie, SUA ?i UE..................................BREXITBoris Johnson se pl?nge c? UE ?l amenin?? cu o blocad? alimentar? ?ntre Marea Britanie ?i Irlanda de Nord J.P. Interna?ional / 12 septembrie Premierul britanic Boris Johnson a acuzat vineri Uniunea European? c? ?l amenin?? cu impunerea unei frontiere comerciale ?n Marea Irlandei ?i cu o blocad? alimentar? ?ntre Marea Britanie ?i Irlanda de Nord, dac? nu va fi de acord cu termenii s?i ?n ceea ce prive?te viitoarea lor rela?ie, relateaz? Reuters, conform G4media. Guvernul lui Boris Johnson a anun?at ?n aceast? s?pt?m?n? c? pl?nuie?te s? ignore legea interna?ional? ?nc?lc?nd par?ial tratatul de retragere din UE, semnat ?n ianuarie. Oficialii britanici consider? c? au nevoie de o lege nou? pentru a proteja comer?ul liber ?ntre cele patru na?iuni care formeaz? Regatul Unit.Decizia Guvernului britanic a degradat rela?iile dintre Londra ?i Bruxelles ?i a crescut probabilitatea ca negocierile comerciale dintre Regatul Unit ?i UE s? e?ueze ?i s? nu se ajung? la niciun acord ?nainte de ?ncheierea perioadei de tranzi?ie post-Brexit, la sf?r?itul lui decembrie.?ntr-un articol ?n Daily Telegraph, Johnson a scris c? a devenit "nelini?tit" ?n ultimele s?pt?m?ni c? UE este posibil s? fie ?n?eles gre?it termenii acordului de divor?, care includ un protocol privind Irlanda de Nord menit s? previn? revenirea unei frontiere fizice ?ntre provincia britanic? ?i Republica Irlanda."Acum auzim c?, dac? nu suntem de acord cu termenii UE, atunci UE va folosi o interpretare extrem? a protocolului privind Irlanda de Nord pentru a impune o frontier? comercial? deplin? ?n Marea Irlandei", a spus Johnson pentru Daily Telegraph, conform Agerpres."Ni se spune c? UE nu doar c? va impune taxe vamale pe bunurile transportate din Marea Britanie ?n Irlanda de Nord, dar ?i c? este posibil s? opreasc? transportul de produse alimentare din Marea Britanie spre Irlanda de Nord", a continuat el.Premierul britanic a apreciat c? pozi?ia UE reprezint? un risc at?t pentru Regatul Unit, c?t ?i pentru pacea ?n Irlanda de Nord, unde Acordul din Vinerea Mare din 1993 a pus cap?t unui num?r de 30 de ani de violen?? sectar?."Trebuie s? protej?m Regatul Unit de dezastru ?i de aceea am conceput o plas? de siguran?? legal? - ?n Legea privind pia?a intern? din Regatul Unit - pentru a ne clarifica pozi?ia ?i a l?muri incoeren?ele. A?a c? hai s? punem cap?t oric?rei poten?iale ne?n?elegeri. S? ?nl?tur?m acest pericol din ?ns??i structura Regatului Unit. Haide?i s? facem UE s? renun?e la aceste amenin??r", a mai scris Johnson.GERMANIAFermierii nem?i asigur? c? sunt bine preg?ti?i s? fac? fa?? pestei porcine Bogdan Cojocaru, Sorin P?slaru 14.09.2020, Germania este bine preg?tit? s? r?spund? problemei pestei porcine africane, a asigurat asocia?ia fermierilor din UE la pu?in timp dup? ce ministrul german al agriculturii Julia Kl?ckner a confirmat primul caz de pest? porcin? african? de pe teritoriul german -? un mistre? g?sit mort ?n apropiere de grani?a cu Polonia. ?i Kl?ckner a dat asigur?ri c? Germania este preg?tit? s? fac? fa?? situa?iei.?Gripa porcin? african? nu este periculoas? pentru oameni“, a spus ea, ad?ug?nd c? consumul de carne contaminat? nu este cunoscut ca fiind d?un?tor pentru oameni. Dup? confirmarea cazului, Kl?ckner a anun?at o serie de m?suri stricte pentru a evita orice contaminare ?i activarea unui plan de gestionare a crizelor. M?surile privesc ?n principal gestionarea popula?iilor s?lbatice de porci. Germania este cel mai mare produc?tor de porci al Uniunii Europene, iar confirmarea faptului c? epidemia de pest? a ajuns acolo ?i pune ?n pericol exporturile, ?n principal pe cele c?tre China, cea mai mare pia?? a lumii. Pesta porcin? african? este o boal? viral? f?r? leac care afecteaz? porcii domestici ?i mistre?ii. Virusul este inofensiv pentru oameni, dar a provocat perturb?ri economice semnificative ?n multe ??ri, inclusiv China sau din Europa de Est.Asocia?ia fermierilor din UE COPA-COGECA a precizat ?ntr-un comunicat c? reac?iile rapide ale autorit??ilor germane au ?demonstrat eficien?a programului de supraveghere ?n vigoare ?n regiune ?i preg?tirea tuturor juc?torilor“, ad?ug?nd c? cresc?torii de porci locali sunt ?preg?ti?i ?i instrui?i pentru a evita contaminarea fermelor lor - Pekka Pesonen, secretar general al COPA-COGECA, a spus c? g?sirea de mistre?i infecta?i ?n Germania ?este, desigur, o surs? de ?ngrijorare pentru ?ntregul sector european al c?rnii de porc“, dar ?totu?i ar trebui s? fim lini?ti?i“.Economia Germaniei mai prime?te o lovitur?, ?n plin? pandemie. Exporturile de carne de porc ?n China ?i alte state din afara UE au fost suspendate InCont.ro, 14 septembrie 2020 Exporturile de carne de porc ale Germaniei c?tre China ?i alte state din afara UE au fost temporar suspendate, dup? ce a fost confirmat un caz de pest? porcin? african? la un mistre?, a anun?at Ministerul Agriculturii de la Berlin. "Majoritatea certificatelor veterinare convenite pentru exporturile de carne de porc din Germania includ o declara?ie conform c?reia nu se ?nregistreaz? pest? porcin? african? din Germania. Aceast? declara?ie nu mai poate fi de joi inclus? ?n certificate", a precizat un purt?tor de cuv?nt al Ministerului Agriculturii, scrie Agerpres.Exporturile c?tre ??rile UE r?m?n posibile datorit? clauzei ?n care importurile sunt oprite doar din regiunea local? unde este descoperit? pesta porcin? african?."Guvernul de la Berlin discut? ?n prezent cu ??rile relevante ?n scopul modific?rii certificatelor, pentru includerea clauzei regionale. ?ntre timp, exporturile sunt suspendate. Avem discu?ii intensive cu China ?i alte state din afara UE ?n leg?tur? cu clauza regional?", a ad?ugat purt?torul de cuv?nt al Ministerului Agriculturii.Autorit??ile chineze au confirmat s?mb?t? interzicerea importurile de carne ?i produse din carne de porc din Germania. Decizia Beijingului de a bloca importurile de la cel de-al treilea mare furnizor de carne de porc vine chiar dac? o epidemie de pest? porcin? african? a provocat recent o sc?dere de cel pu?in 40% a efectivelor de porci ?n China, ceea ce dus la majorarea importurilor ?i la o cre?tere record a pre?urilor pentru carnea favorit? ?n statul asiatic.De pe urma interdic?iei ar urma s? beneficieze al?i furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada ?i Brazilia, ?n condi?iile ?n care China este cel mai mare cump?r?tor de carne de porc din lume.Coreea de Sud, al doilea mare client din afara UE pentru carnea de porc din Germania, a interzis deja importurile, dup? ce joi a fost descoperit? pesta porcin? african? ?n landul rural Brandenburg la un mistre?, nu la un animal de ferm?.Cel mai mare produc?tor de carne de porc din Europa export? masiv ?n ??rile din Asia, ?n special ?n China, care, anul trecut, a importat carne de porc din Germania ?n valoare de 1,2 miliarde de dolari.Recent au fost confirmate cazuri de pest? porcin? african? ?n zece ??ri din Europa, mistre?ii fiind suspecta?i de r?sp?ndirea epidemiei. Unele state au impus interdic?ii de import pentru regiunile unde s-au descoperit cazuri de pest? porcin? african?. DLG a reprogramat expozi?iile interna?ionale EuroTier ?i EnergyDecentral 14 septembrie 2020 DLG, Societatea German? pentru Agricultur?, a reprogramat expozi?iile interna?ionale EuroTier ?i EnergyDecentral, care urmau s? se desf??oare la Hanovra ?n noiembrie, pentru perioada 9 – 12 februarie 2021.Raluca Mares (Director Evenimente): EuroTier demonstreaz? la fiecare edi?ie c? reprezint? principala platform? interna?ional? de unde fermierii au ocazia s? afle ultimele tendin?e, inova?ii ?i noi tehnologii privind cre?terea ?i bun?starea animalelor. Solu?iile digitale, tehnologia sistemelor de control, gestionarea datelor, precum ?i inova?iile pentru furajarea ?i cre?terea animalelor, pentru ad?posturi, genetic?, tehnici de reproduc?ie stabilesc noile tendin?e pentru o produc?ie eficient? ?i durabil?.?Edi?ia 2018 a ?nregistrat 155.000 de vizitatori din peste 130 de ??ri ?i peste 2.500 de expozan?i din 63 de ??ri?Raluca Mares: ?mpreun? cu Eurotier are loc ?i Energy Decentral, expozi?ia interna?ional? pentru tehnologii de v?rf ?n produc?ia de energie regenerabil? ?i alimentarea cu energie ?n sistem descentralizat.Mai multe detalii privind edi?ia 2021 pot fi ob?inute de pe site-ul evenimentului, , sau contact?nd DLG InterMarketing, filiala din Rom?nia a companiei DLG.FRANTANum?rul pisicilor abandonate ?n Fran?a a crescut rapid ?n pandemie, ad?posturile de animale fac apel la adop?ii Analize ? 14 Septembrie 2020 ? Redac?ia Ad?posturile de animale abandonate din Fran?a se confrunt? cu o lips? acut? de locuri pentru pisici, anun?? televiziunea local? BFM TV.Din cauza restric?iilor de circula?ie pe durata pandemiei, mul?i proprietari de pisici nu au mai putut s?-?i sterilizeze animalele, astfel c? au ?nceput s?-?i abandoneze puii de pisic?, potrivit sursei citate.?n doar dou? luni ?i jum?tate, ?n cele 62 de ad?posturi ale unui singur ONG s-au str?ns 9.947 de animale p?r?site, dintre care 1.450 de pisici.Confruntate cu o situa?ie f?r? precedent, ad?posturile de animale au lansat luna adop?iei, rug?ndu-i pe francezi s? ia acas? micile animale r?mase f?r? st?p?ni.Exist? ?ns? ?i o veste bun?: num?rul c??elu?ilor abandona?i a sc?zut cu 14% fa?? de perioada similar? a anului trecut.CEHIA, SLOVACIALan?ul german de retail Metro ar putea ajunge la cehi ?i slovaci. ”Noua ofert? de preluare subevalueaz? substan?ial compania” InCont.ro, 14 septembrie 2020 Lan?ul de retail Metro a anun?at luni c? noua ofert? de preluare primit? de la EP Global Commerce (EPGC), vehiculul de investi?ii de?inut de investitori cehi ?i slovaci, subevalueaz? substan?ial compania, transmite Reuters. EP Global Commerce, care de?ine deja indirect 29,99% din ac?iunile obi?nuite ale Metro, a anun?at duminic? faptul c? va oferi 8,48 euro pentru o ac?iune obi?nuit? ?i aproximativ 8,87 euro pentru o ac?iune preferen?ial?.Luni diminea?a, ac?iunile retailerului german ?nregistrau o cre?tere de 7,43%, la 8,93 euro, potrivit Agerpres."Consiliul de Administra?ie al Metro crede cu t?rie c? oferta subevalueaz? substan?ial compania", se arat? ?ntr-un comunicat al retailerului german, care-i sf?tuie?te pe ac?ionari s? nu ia nicio decizie p?n? la anun?area unor informa?ii suplimentare.EPGC, vehiculul de investi?ii de?inut ?n propor?ie de 53% de miliardarul ceh Daniel Kretinsky ?i de 47% de investitorul slovac Patrik Tkac (cofondatorul grupului de companii J&T), nu a reu?it anul trecut s? preia Metro, contra sumei de 5,8 miliarde de euro. E?ecul vine ?n urma faptului c? nu a reu?it s? ajung? la un acord privind valoarea Metro cu firmele Meridian Stiftung ?i Beisheim Holding, care, ?mpreun?, de?in o participa?ie de 23%.Anali?tii de la Jefferies se a?teapt? ca Meridian ?i Beisheim s? resping? noua ofert?. Reprezentan?ii Meridian ?i Beisheim nu au fost disponibili imediat pentru declara?ii.Oferta EP Global vine dup? ce, luna trecut?, directorul general al Metro AG, Olaf Koch, a anun?at c? inten?ioneaz? s? demisioneze la finele acestui an, ceea ce ?nseamn? o plecare anticipat? dintr-o pozi?ie pe care urma s? o ocupe p?n? ?n luna martie 2022.CEO-ul Olaf Koch, care ?ncep?nd din 2012 a supervizat o modificare dramatic? a strategiei companiei, a informat consiliul de supervizare c? nu ??i va prelungi contractul, care urma s? expire ?n luna martie 2022, ?i c? inten?ioneaz? s? plece de la Metro la data de 31 decembrie 2020, a informat grupul german ?ntr-un comunicat de pres?. Consiliul de supervizare "va delibera cu privire la acest subiect ?n perioada urm?toare", a ad?ugat Metro.Sub conducerea lui Olaf Koch, Metro s-a transformat dintr-un conglomerat cu numeroase divizii ?ntr-o companie specializat? pe v?nz?rile angro ?i ?i-a redus datoriile cu peste ?apte miliarde de euro. Printre altele, Olaf Koch a v?ndut lan?ul de magazine universale Kaufhof, precum ?i lan?urile de magazine de electronice Media Markt ?i Saturn. Cu toate acestea, afacerile Metro au ?nceput s? fie supuse presiunilor ?n Germania ?n ultimii ani ?n condi?iile ?n care grupurile Aldi, Lidl ?i Netto au c??tigat cote de pia??.Metro opereaz? ?n 26 de ??ri, av?nd 771 de magazine ?i 150.000 de angaja?i. Divizia Metro Cash & Carry s-a lansat oficial ?n Rom?nia ?n luna octombrie 1996, c?nd a deschis primul magazin din Bucure?ti. Ast?zi, re?eaua num?r? 32 de magazine ?n 24 de ora?e. POLONIAPolonia – din exportator de mere a devenit importator 13 septembrie 2020De ani buni suntem invadati de merele polonezilor, in timp ce ale noastre putrezesc in livezi sau se dau gratis ca hrana pentru porci. Potrivit datelor oferite de pre?edintele Asocia?iei producatorilor de fructe din aceasta tara, in perioada pandemiei polonezii NU au mai exportat, ci din contra au achizi?ionat cantit??i semnificative de mere.Mai mult, in perioada urmatoare, cererea de mere va fi mai mare decat oferta, ceea ce inseamna ca preturile pot deveni semnificativ mai mari. Cu toate acestea, preturile merelor poloneze sunt inca cele mai mici din Europa. El a raportat ca, in prezent, nu exista o oferta mare de mere pe piata europeana si ca nu exista semne ca situatia se va imbunatati semnificativ pe termen scurt. Click pe video: FRANTAIdeea GENIALA a unor fermieri! Opera de arta creeata cu ajutorul tractoarelor 13 septembrie 2020 O m?n? de fermieri, membri ai unei cooperative agricole din Fran?a, le-au preg?tit o surpriz? inedit? cicli?tilor ?i turi?tilor care au trecut pe l?ng? p?m?nturile lor ?n Turul Fran?ei, cea mai renumit? competi?ie de ciclism din lume.Chiar ?n timp ce plutonul de cicli?ti, ?mpreun? cu camerele de luat vederi treceau pe l?ng? ei, fermierii din Regiunea 44 au creat o oper? de art? ?i, ?n acela?i timp, o reclam? genial? – o biciclet? gigant ”pus? ?n mi?care” cu ajutorul tractoarelor ?i utilajelor agricole. Tractoarele care se mi?cau ?n cerc pe forma jantelor confereau bicicletei iluzia de mi?care.Fermierii ?i-au promovat ?i produsele, ?nlocuind sticla de ap? a bicicletei cu o sticl? de vin uria??. ?ntreaga scen? a fost ?nso?it? de mesajul ”Fermierii din regiunea 44 sunt m?ndri s? v? hr?neasc?”. mai mare taur din lume! Animalul m?n?nc? de trei ori mai mult dec?t o bovin? normal?! Angelica Lefter - 14 septembrie 2020 Record ?n lumea bovinelor! Cel mai mare taur din lume tr?ie?te ?n Spania, la Segovia, ?i c?nt?re?te mai mult de 2 tone.Taurul este o bovin? uria??, ?nalt c?t un baschetbalist. Poart? numele de Pocholo ?i are nici mai mult nici mai pu?in de 190 de centimetri ?n?l?ime, iar proprietarii i-au amenajat un ?arc de 700 de metri p?tra?i doar pentru el, scrie digi24.ro.Poncholo are 10 ani ?i a fost cump?rat ?n 2019 de restaurantul La Brasería de Cuéllar, care de?ine ?i o ferm? de bovine, potrivit El Pais.?n fiecare zi ”monstrul” bea 70 de litri de ap? ?i m?n?nc? 50 de kilograme de porumb, soia, orz ?i gr?u, asta ?nsemn?nd triplu fa?? de ceilal?i tauri din ferm?.Anul viitor, proprietarii estimeaz? c? bovina va ajunge la aproximativ 2.400 de kilograme ?i va bate toate recordurile existente, inclusiv cele din Guiness.Pocholo nu va muri, totu?i, de b?tr?ne?e, dup? cum reiese din declara?iile proprietarilor. Deja la restaurant a fost deschis? o list? pentru clien?ii care vor s? guste din carnea lui Pancholo.Dup? felul ?n care arat?, acum ar de?ine aproximativ 250 de kilograme de cotlete.P?n? ?n 2018, se ?tia c? taurii din rasa Chianina din Italia sunt unii dintre cei mai impresionan?i din lume, pentru calit??ile lor, pot avea peste 2 metri ?n?l?ime ?i aproape 1.800 de kilograme. Bovinele din aceast? ras? sunt crescute pentru carne. Taurii din rasa Chianina au o istorie de 2200 de ani, ?n Toscana de ast?zi.JAPONIADe la fiul unui fermier la func?ia de premier. Cine este Yoshihide Suga, viitorul prim-ministru al Japoniei Postat la 14 septembrie 2020 ?n timp ce majoritatea parlamentarilor japonezi de seam? provin din familii politice de elit?, Suga este fiul unui fermier de c?p?uniLa 71 de ani, este chiar mai ?n v?rst? dec?t Shinzo Abe, care a anun?at brusc la sf?r?itul lunii august c? demisioneaz? din func?ia de prim-ministru din motive ce privesc s?n?tatea sa, relateaz? New York Times.C?l?toria sa politic? a ?nceput c?nd a lucrat la o campanie electoral? parlamentar? la scurt timp dup? ce a absolvit Universitatea Hosei din Tokyo.Ulterior a lucrat ca secretar la un parlamentar al Partidului Liberal Democrat (PLD), ?nainte de a-?i ?ncepe propria carier? politic?. A fost ales ?n Consiliul municipal Yokohama ?n 1987, iar ?n 1996 a fost ales ?n parlamentul japonez pentru prima dat?, relateaz? BBC.?n 2005, prim-ministrul Junichiro Koizumi l-a numit vice-ministru pentru afaceri interne ?i comunicare.??n anul urm?tor, succesorul lui Koizumi, Shinzo Abe, la promovat la func?ia de ministru cu trei posturi ?n cabinet, pe care le-a de?inut p?n? ?n 2007. Rela?ia sa cu domnul Abe a continuat c?nd acesta din urm? s-a ?ntors ca prim-ministru ?n 2012.?n ultimii opt ani, ?m?na dreapt?” a domnului Abe a r?mas ?n centrul aten?iei cu briefinguri media de dou? ori pe zi ?i cu reputa?ia de a gestiona birocra?ia complex? a Japoniei.AUSTRALIAAustralia: Datele a peste 35.000 de australieni, incluse ?ntr-o baz? de date gigant a unei companii chineze Financial Intelligence 14 septembrie 2020, , Informa?ii personale a peste 35.000 de australieni au fost incluse ?ntr-o baz? de date gigant despre persoane influente la nivel global, realizat? de o companie chinez? care are leg?turi cu armata ?i re?elele de informa?ii din China, a informat luni presa din Australia, transmite dpa, potrivit Agerpres.Baza de date care a colectat scurgeri de informa?ii despre 2.4 milioane de persoane a fost realizat? de compania Zhenhua Data din Shenzhen, care listeaz? Armata Popular? de Eliberare ?i Partidul Comunist printre principalii s?i clien?i, conform unor informa?ii publicate de Australian Financial Review (AFR) ?i difuzate de ABC.ABC ?i AFR s-au num?rat printre re?elele de pres? interna?ionale din SUA, Canada, Marea Britanie, Italia ?i Germania care au ob?inut acces la baza de date.Zhenhua Data nu a r?spuns cererilor de interviu adresate de pres? iar site-ul companiei a fost ?pania Zhenhua Data men?iona “r?zboiul hibrid” prin manipularea opiniei publice, a opiniilor de pe re?elele sociale ?i a “r?zboiului psihologic”, potrivit informa?iilor ap?rute ?n mass-media din rma?ii despre data de na?tere, apartenen?a politic? ?i starea civil? au fost extrase din conturile publice.Se crede c? informa?iile referitoare la conturi bancare, cereri de locuri de munc? ?i profiluri psihologice au fost ob?inute din documente confiden?rma?ii despre politicieni australieni, inclusiv premierul Scott Morrison, oameni de afaceri, antreprenori ?i jurnali?ti de renume se afl? ?n aceast? baz? de date.Potrivit ABC, 656 de australieni, ale c?ror profiluri au fost create de compania chinez?, sunt considera?i ca fiind de persoane de “interes special” sau “expuse politic”.“Ceea ce eviden?iaz? acest lucru este c? amenin?area amestecului str?in ?i capacitatea de a colecta seturi mari de informa?ii despre popula?ie este real? ?i trebuie s? lu?m aceast? amenin?are foarte ?n serios”, a declarat luni pentru postul de radioul ABC ministrul australian pentru afaceri interne “din umbr?”, Kristina Keneally.?CHINA?Dezbin? ?i profit?”. Calul troian al Chinei ?n Europa 12.09.2020 Uniunea European?, obsedat? de concuren?? ?i ajutorul de stat, a uitat s? aplice acela?i tratament ?i Chinei. Firmele asiatice care ajung cu investi?ii, direct sau prin prelu?ri ?n blocul comunitar, sunt sprijinte de statul comunist. ?n plus, e opacitate ?n mecanismele folosite de chinezi, de la finan?are p?n? la modul ?n care este desf??urat businessul.Jum?tate din investi?iile realizate de companiile chineze ?n Uniunea Europena ?n ultimele decenii au venit de la ?ntreprinderi de?inute de stat care beneficiaz? de finan?are public? din partea guvernului de la Beijing, arat? Curtea European? de Conturi, citat? de Agerpres.?Dac? aceste finan??ri ar fi acordate de statele membre, astfel de subven?ii ar fi tratate drept ajutoare de stat ?i interzise. E un tratament diferit, care denatureaz? concuren?a.Iar ?n sens invers, China este mai pu?in deschis?, se arat? ?n documentul care arat? riscurile - ?n principal de natur? economic? ?i politic? - pe care le prezint? pentru Uniune strategia de investi?ii controlat? de stat aplicat? de China.UE nu are un r?spuns unitar, China merge direct c?tre guvernele na?ionaleIar una dintre cele mai periculoase abord?ri a comuni?tilor este ?dezbin? ?i profit?”. Bejingul merge direct c?tre guvernele na?ionale, ?n func?ie de interese.?Sunt ?15 state membre care au semnat un memorandum de ?n?elegere cu China pentru noul Drum al m?t?sii. Executivul comunitar nu a fost informat ?n prealabil cu privire la niciunul dintre aceste memorandumuri. Drept urmare, este dificil pentru UE ?i statele membre s? ofere un r?spuns coordonat. O astfel de abordare nu promoveaz? puterea economic? pe care ar avea-o UE, dac? ar ac?iona unitar ?n rela?iile cu China, spre deosebire de ac?iunile individuale ale statelor membre, avertizeaz? Curtea European? de Conturi.?Este imposibil de construit o imagine de ansamblu exact? a investi?iilor realizate de China ?n UE ?n cadrul strategiei de investi?ii a statului asiatic din cauza disponibilit??ii limitate a informa?iilor publice.China vizeaz? domenii strategice pentru investi?iiAvantajul de moment este c? Beijingul nu a ajuns la o pozi?ie solid? pe continent. Din totalul investi?iilor str?ine, cele chineze reprezint? 3%. iar multe sunt f?cute pentru optimizare fiscal?, pentru a beneficia de un regim de taxare redus, ?n Luxemburg sau ??rile de Jos. ?ns? au intrat ?n domenii cheie - transporturi ?i infrastructur?, tehnologie ??i energie. Ultimii ani au adus o intensificare a efortului chinez, ?ns? Europa s-a trezit, totu?i. A fost adoptat? o legisla?ie care poate bloca prelu?rile de companii considerate strategice de c?tre puteri considerate rivale.?nc? din anii 80, China pune ?n aplicare o strategie de investi?ii care ?ncurajeaz? ?ntreprinderile de?inute de stat ?i societ??ile comerciale private din aceast? ?ar? s? investeasc? ?n sectoare strategice din str?in?tate. Xi Jingping, liderul chinez, cerea companiilor s? ac?ioneze ?n spirit na?ionalist la nivel global. Iar directorul unei companii britanice de extrac?ie, preluat? de chinezi, ajunsese s? spun? c? platformele sale maritime sunt extensii ale teritorului chinez. ?Pentru a r?spunde ?n mod eficace la aceast? muta?ie geopolitic?, UE trebuie s? ??i consolideze strategia pe care o aplic? fa?? de China ?i statele membre trebuie s? ac?ioneze coordonat. Editare web: Luana P?v?luc?SANATATE si GASTRONOMIEFructele care nu trebuie s?-?i lipseasc? din dieta zilnic?: Previn afec?iunile cardiovasculare ?i stimuleaz? memoria Cristina Popescu Dulci ?i aromate, afinele ??i protejeaz? silueta ?i s?n?tatea. Afinele fac deliciul tuturor ?i pot fi folosite ?ntr-o varietate de re?ete. Dar te-ai g?ndit c? beneficiile pe care le ob?ii pot fi diferite ?n func?ie de provenien?a fructelor? At?t aroma, c?t ?i con?inutul de vitamine pot varia considerabil ?i aceea?i cantitate consumat? de afine te poate face s? te sim?i mai bine sau poate avea un efect neutru, dac? nu selectezi cu aten?ie sursa lor.Poate c? nu sunt un ingredient nou ?i ?i se pare c? ai putea s? ?ncerci alte variante exotice, ?ns? con?inutul de nutrien?i al afinelor ar trebui s? le transforme ?ntr-un ingredient central din re?etele tale.Cum recuno?ti afinele s?lbatice? C?nd vrei s? cumperi afine s?lbatice trebuie s? fii atent? la c?teva lucruri. M?rimea este primul indiciu. Dac? afinele la care te ui?i sunt mari, aproape c?t o boab? de strugure, sunt afine de cultur?. Afinele s?lbatice sunt mai mici, aproximativ de m?rimea unei stafide.De asemenea, au o arom? foarte intens?, deci, dac? po?i gusta ?nainte, ??i vei da seama care sunt afinele pe care le cau?i. Ca regul? general? nu vei g?si afine s?lbatice la supermarket, al?turi de alte produse importate.Care sunt avantajele afinelor s?lbaticeAfinele s?lbatice con?in o cantitate mai ridicat? de antioxidan?i dec?t cele tradi?ionale, de cultur?.Iat? de ce ar trebui s? le alegi de fiecare dat? c?nd ai ocazia:1. Previn afec?iunile cardiovasculareConsumul zilnic de afine ??i protejeaz? inima, stimuleaz? circula?ia s?ngelui, reduce nivelul colesterolului ?i al trigliceridelor. De asemenea, elimin? gr?simea din zona abdomenului, primul indiciu al unui risc crescut de afec?iuni cardiovasculare. Savureaz? 100g de afine ?n fiecare diminea?? pe stomacul gol, urmate de un mic dejun s?n?tos dup? 30 de minute, recomand? eva.ro.2. Reduc riscul apari?iei cancerului de colonCompusul din afine numit pterostilben suprim? dezvoltarea tumorilor maligne la nivelul colonului. Speciali?tii ??i recomand? s? consumi afinele ?n locul desertului, la cin?, pentru a te bucura de protec?ia oferit? de micu?ele fructe toat? noaptea, c?nd digestia este mai lent?.3. Te protejeaz? de arsurile solareAfinele au un rol important ?n sezonul estival. Dac? petreci multe ore ?n aer liber, mergi la plaj? sau la piscin?, o por?ie de afine te ajut? s? previi ?nro?irea pielii ?i arsurile solare. Aceste fructe creeaz? un strat protector la suprafa?a pielii, previn deshidratarea ?i apari?ia prematur? a ridurilor.4. Stimuleaz? memoriaPotrivit studiilor de specialitate, afinele de p?dure sunt esen?iale pentru prevenirea leziunilor neuronale ?i men?inerea func?iilor cognitive p?n? la o v?rst? ?naintat?. Consum? des afine ?i ??i va fi mult mai u?or s? te concentrezi sau s? ?ii minte orice detaliu.5. Elimin? inflama?iile ?i acneeaCremele ?i gelurile pe care le folose?ti nu fac fa?? ?n lupta cu acneea? Ei bine, afinele vor deveni cel mai bun prieten al t?u dac? ai probleme cu tenul. Rozaceea, eczemele, ro?ea?a ?i leziunile acneice pot fi reduse ?i tratate ?n mod eficient prin consumul de afine. Problemele dermatologice nu pot fi tratate doar extern, ci este foarte important ?i ce alimente consumi ?n fiecare zi. Astfel, afinele vor ac?iona ca un medicament ?i vor reface treptat echilibrul pielii. Tenul va avea un aspect luminos, acneea se va vindeca mai repede, pielea va fi catifelat? ?i nu va mai trebui s? aplici foarte multe straturi de machiaj pentru a ascunde cicatricile.6. Previn hipertensiunea arterial??n urma studiilor realizate s-a constatat c? persoanele care consum? zilnic minimum 100g de afine au un risc mult mai redus de hipertensiune. Afinele con?in antocianine, fibre ?i vitamina C, iar acest mix de nutrien?i combate hipertensiunea ?i reduce inflama?ia. Speciali?tii au concluzionat c? persoanele care consum? frecvent afine au un nivel ridicat de oxid nitric, care are drept efect dilatarea ?i relaxarea pere?ilor vaselor de s?nge. De?i este recomandat s? ?ncerci s? consumi de fiecare dat? afine de p?dure, chiar ?i cele de cultur? sunt preferabile ?n momentele ?n care te g?nde?ti la pr?jituri sau chips-uri. C?nd nu este sezonul afinelor, le po?i cump?ra ?nghe?ate, dar fii atent? la etichet?. Ocole?te produsele care au ?i alte ingrediente, cum ar fi zah?rul ad?ugat sau sosul de ciocolat?. Cel mai bine este s? iei afinele simple ?i s? le combini chiar tu cu pu?in? ciocolat? neagr?, dac? ?i-e poft? de ceva dulce.DOSARVia?a la ?ar? reloaded ?Singura lume real? ?i singura ?ans? r?mas?” - interviu cu Andy HERTZ Marius CHIVU Aparut in Dilema veche, nr. 857, 10 - 16 septembrie 2020 Mai ?nt?i, care e povestea ta, cum ai ajuns la ?ar? ?i cum de ai sim?it nevoia s? faci pasul dinspre un plan de via?? personal ?nspre un proiect public? Andy Hertz (n. 1984, Arad) a ini?iat proiectul ?Mutat la ?ar?” (mutatlatara.ro) ?n februarie 2017. Ast?zi, comunitatea adunat? ?n jurul acestui proiect num?r? peste o sut? de mii de oameni.?n toamna lui 2016, ?ntr-un sat de munte, dup? ce o m?n? de oameni (care parc? ar fi p?r?sit planeta pentru o alta numai a lor) mi-au ar?tat ce ?nseamn? libertatea ?i via?a f?r? ceas, am l?sat ?n urm? cariera impus? de societate pentru o chemare ce a mocnit dintotdeauna ?n inima mea ?i probabil ?n inimile multor genera?ii al c?ror rod s?nt, aceasta devenind de departe cea mai bun? alegere pe care am f?cut-o vreodat?. ?n loc s? continui s? umblu prin lume ?n c?utarea a ceea ce am aici, am ajuns, f?r? s? fi pl?nuit asta, prin ceea ce fac ?i ce tr?iesc zi de zi de ani ?ncoace, s? servesc ?ntr-un fel de misiune deosebit?, ?i anume aceea de a pune oameni ?mpreun?, de a facilita leg?turi ?i de a promova via?a la ?ar? cu frumuse?ile ei, dar ?n general Via?a, vie?uirea adev?rat?.Secolul ?n care tr?im ofer? oportunit??i ?i confort chiar ?ntr-un c?tun de munte unde, iat?, tr?iesc mai bine ?i socializez mai mult dec?t a? fi putut visa ?n continuare ?n Londra. Mi-am dat seama la timp, chiar la timp, c? nu am primit via?a ca s? o irosesc pentru a acumula la nesf?r?it, ci mai degrab? mi s-a dat ?i a venit momentul s? o las s? curg? ?n albia unei r?ule? de munte, care a str?ns pe drum zeci de mii de izvoare limpezi, transform?ndu-se astfel ?ntr-un r?u curat, ?i putem spune, da, c? a?a s-a n?scut un proiect public-voluntar, simplu numit ?Mutat la ?ar?”.Acest proiect a crescut ?n mod natural, a?a cum p?durea ??i ?ntinde ramurile verzi, transform?nd, r?bd?toare ?i f?r? lupt?, un p?m?nt nelucrat ?ntr-un t?r?m ?nc?nt?tor ?i plin de via??.Pare c? vorbim de un adev?rat fenomen social. Ca fondator, cu ce g?nduri ai ?nceput ?i cu ce g?nduri continui acum? Proiectul ?Mutat la ?ar?” ?nsumeaz? 50 de grupuri utile ?i peste 100.000 de membri, iar grupul ini?ial este comunitatea Mutat la ?ar? – Via?a f?r? ceas.Din vremea nu demult trecut?, ?n care ora?ele au ?nceput s? ofere oportunit??i omului care a tr?it ?n condi?ii grele la ?ar?, s-a urnit un pendul care nu ??i va domoli oscila?ia p?n? c?nd nu vom g?si o stare de echilibru, de sens. Vom astupa la loc ruptura dintre ora?e ?i sate, cu dragoste ?i ?n?elepciune, cu ?tiin?? ?i servicii, produse utile, ba ?i ni?te p?linc? ?i multe altele venite din ambele p?r?i, din lumile care vor pricepe c? s?nt una singur?.Povestea ?ntreag? are la baz? un fapt simplu ?i mult? munc?: am conceput spa?iul curat ?i ?ngrijit ?n care zeci de mii de oameni se ocup? cu relatarea ?nt?mpl?rilor simple din vie?ile lor de zi cu zi, reale, autentice, care s?nt at?t de sincere ?i erau at?t de rar expuse. Asta am f?cut de la ?nceput, av?nd nevoie de sfaturi pentru treaba din jurul casei, dar mai apoi am ?n?eles c? avem nevoie, de fapt, de comunicare ?i confirmarea faptului c? nu s?ntem singuri, oriunde ne-am afla. Lumea ?ntreag? e dominat? de reclame, fapte, scenarii, obiceiuri ?i lucruri exagerate, ceea ce frustreaz? omul ?n final, pentru c? ?l fac s? cread? c? el nu e destul de bun ?i suficient. Dac? ast?zi creezi spa?iu pentru simplitate ?i realitate, pentru ceea ce s?ntem noi cu adev?rat, nu po?i da gre?.?n destule locuri din ?ar?, c??iva kilometri de drum despart secole, dar noi, cei veni?i din ora?e, ne descurc?m. ?ns? cum putem fi ferici?i c?nd ?tim c? avem copii ai satelor care s?nt ?i ei viitorul acestei ??ri, dar nu au acces la informa?ii, la educa?ie, la o lume ?ntreag?? Ne pute?i sus?ine strig?tul pe grupul ?Vrem Internet la ?ar?”: ?Consider?m conectarea tuturor satelor la Internet ca fiind cheia unei viziuni, a unei strategii na?ionale pentru prezent ?i viitor, ?n care fiecare comun?, fiecare sat, fiecare c?tun, fiecare copil conteaz?. Cu o Rom?nie educat?, ?n care fiecare prunc de la ?ar? are dreptul s? afle ce se ?nt?mpl? peste deal, peste v?i, peste ocean”.Internetul faciliteaz? accesul la informa?ie / platforme educa?ionale ?i de comunicare, activit??i culturale, t?rguri, transferuri bancare, cump?r?turi online ?i plata facturilor, locuri de munc?. Internetul deschide u?i ?n turism, este cea mai important? resurs? ?n dezvoltarea afacerilor micilor produc?tori ?i ?n valorificarea produselor, ?nlesne?te accesul c?tre propriet??ile imobiliare, ridic? nivelul de rela?ionare intre oameni, deschide orizonturi neb?nuite... De ce nu ar fi toate acestea prezente ?i ?n lumea satului? De ce s? nu cre?tem astfel Rom?nia? Oamenii satelor nu mai comunic? prin porumbelul c?l?tor, prin focuri aprinse pe dealuri sau prin tulnic. ?n 2020, oamenii comunic?, se informeaz?, ??i v?nd produsele, se ajut?, colaboreaz?, iar azi-m?ine voteaz? prin Internet.Ai reg?ndit pe parcurs ?ntregul proiect? Cum ?i-ai construit echipa? Ce alte proiecte adiacente ai dezvoltat?Toate au crescut, dar mai s?nt foarte multe idei care pot deveni utile dac? ar fi aplicate. Comunicarea ?i colaborarea ?ntre or??eni ?i s?teni s?nt foarte importante ?i necesare, pentru c? avem nevoie unii de ceilal?i, ?i ar putea fi realizate prin anumite platforme prietenoase. S?nt mul?i oameni singuri care ?i-ar putea g?si perechea ?n zona rural? sau chiar invers, exist? multe oportunit??i de afaceri sau produse care nu s?nt promovate/g?site. Turismul, produsele, micii produc?tori, prietenia ?i rela?ionarea, spa?iul, munca, educa?ia, s?n?tatea, sportul… Toate pot fi legate, dar implic? foarte mult? munc? ?i costuri pe care nu le mai putem suporta ?n mod voluntar. Un website pe care l-am g?ndit ini?ial ar fi costat 7.000 de euro, plus mentenan?a ?i angaja?i pentru asta. Aici e o lupt? pe care o duc ?n interiorul meu. N-am vrut s? transform totul ?ntr-o afacere, pentru c? nu ?sta este scopul. Apoi, un ONG e o solu?ie nepotrivit?, pentru c? fie ar implica zeci de mii de oameni ?i am deveni un fel de corpora?ie ?n administrare, fie ar fi un fel de paravan pentru a avea acces la ni?te fonduri... cu care am face ce? Munca noastr? nu se vede, e ca ?i cum nu exist?, de?i s?ntem o echip? ?ntreag? acum.Echipa MLT e un nucleu format din oameni care au venit ?n ajutor ?i f?r? de care eu nu a? mai fi putut continua astfel de o bun? vreme ?ncoace. Am adunat multe mii de ore de lucru ?n acest proiect. M? ?ntreb pentru c?t? vreme vor putea s?-?i dedice timp zilnic pentru ceea ce facem ?mpreun? ?i cum ar putea fi r?spl?ti?i.Pe de o parte, nu vom putea duce aceast? munc? timp de zeci de ani renun??nd la treburile personale ?i dedic?ndu-ne cu totul, pentru c? nu am avea din ce tr?i. Nici nu vom putea cre?te prea mult proiecte adiacente ?i de utilitate la scar? larg?. Pe de alt? parte, implicarea banilor aici ar putea pune ?n umbr? esen?a ?i g?ndurile curate cu care am pornit ?i care au adunat at??ia oameni ?mpreun?. Mai vedem. O vom duce ?nainte oricum, at?t c?t vom putea, iar dac? va veni ziua c?nd va trebui sacrificat ceva pentru a continua, poate c? o vom face dac? va fi singura solu?ie prin care s? particip?m la repopularea satelor ?i la reconstruc?ia lor, pentru a oferi pruncilor no?tri locuri mai bune de trai ?i un viitor sustenabil aici, acas?, ?n ?ar? la noi. Singurul lucru la care nu vreau s? m? g?ndesc este c? a? putea ?ntr-o zi, peste ani, s?-i spun copilului meu c? a? fi putut face mai mult, dar n-am f?cut-o. Ceea ce am ?nceput trebuie s? mearg? ?nainte.Cred c? e mai potrivit s? amintesc ce a scris Elizabeth Gilbert despre ?i pentru prietenii ei: ?Au ?esut o adev?rat? plas? dedesubtul s?rmei pe care mergeam, o plas? f?r? de care pur ?i simplu n-a? fi reu?it… Dar poate c? ar trebui s? nu mai ?ncerc?m s? ne revan??m fa?? de to?i cei care ne men?in ?n via??. Poate ar fi mai ?n?elept s? depunem armele ?n fa?a miracolului generozit??ii omene?ti ?i s? spunem pur ?i simplu mul?umesc, sincer ?i ne?ncetat, at?t timp c?t vom avea glas”.G?si?i echipa pe website-ul nostru, dar nu pe to?i. S?nt chiar mai mul?i, dar unii doresc s? r?m?n? necunoscu?i sau pur ?i simplu fac din afar? lucruri care ne ajut? ?i, ?n fond, echipa ?ntreag? e toat? comunitatea, fiecare om care ne sus?ine chiar ?i prin simpla prezen??, f?r? de care nimic n-ar fi.Ce ?nseamn?, de fapt, aceast? comunitate alc?tuit? din mai multe microcomunit??i? Cine s?nt membrii ei, ce vor ei, cum ?i ajut? aceast? platform??Cunosc oameni care au v?ndut sau cump?rat case la ?ar? prin intermediul grupului nostru dedicat anun?urilor. Am citit nenum?rate sfaturi ?i pove?ti de via?? care ne inspir?. Am ?nt?lnit ?n realitate mul?i oameni cunoscu?i astfel, online. ?tiu despre oameni care s-au c?s?torit cunosc?ndu-se prin aceste grupuri. Al?ii spun c? nu se mai simt singuri, av?nd, iat?, cu cine ?mp?r?i bucuria lor. Am construit grupuri locale – jude?ene, care ?nc? s?nt micu?e, exemplu Mutat la ?ar? – Cluj, care vor deveni extrem de utile pe viitor, pentru c? e important s? ne cunoa?tem ?i s? colabor?m local. Avem grupuri pentru discu?ii despre ferme, gr?din?rit, animale de companie, s?n?tate, copii ?i educa?ie la ?ar?, culinar, v?nz?ri, arte ?i me?te?uguri, iar c?nd acestea vor cre?te ?i vor deveni mai cunoscute, vom lansa ?i altele, de exemplu o comunitate ?n care vom discuta despre c?l?torii ?i vacan?e la ?ar?, unde vom putea promova locuri frumoase ?i chiar spa?ii de cazare ?n care am fost ?i care ni se par potrivite de recomandat. Apoi, Cet??ile Prieteniei, afi?ate pe website, s?nt gospod?rii de la ?ar? ?n care vor avea loc ?nt?lniri, dar acest proiect este blocat din cauza pandemiei.Nu to?i cei de pe grup s-au mutat deja la ?ar?, dar mul?i ??i doresc s? vin? spre zona rural? ?i s?nt ?n c?utare de case, de prieteni, de solu?ii. Intra?i pe grup ?i vede?i povestiri despre casele ?i vie?ile at?tor oameni minuna?i din ?ara asta!Ce mai ?nseamn? azi satul? Care s?nt cele mai mari prejudec??i legate de sat? ?i unde prefer? cel mai frecvent s? se mute or??enii, ?n ce zon? a ??rii ?i de ce?Aici, la ?ar?, nu s?nt acas? doar ?n spa?iul ?mprejmuit de gard, ci s?nt acas? ?n tot satul, care e o lume ?ntreag?. S?nt acas? la vecini, s?nt acas? pe c?r?rile p?durii, iar acas? la mine este acas? ?i pentru o gr?mad? de prieteni care vin de peste tot. Satul meu, satul din inima mea ?i satul din inima ta este oricare sat, este de fapt acas? pentru to?i cei care iubesc aceast? ?ar?.Via?a la ?ar? nu mai ?nseamn? noroi ?i sp?latul ?n lighean. Genera?iile mai ?n v?rst? p?streaz? aceste imagini ?ntip?rite ?n memoria lor, povestindu-le celor tineri ori de c?te ori au ocazia. Acum avem ma?ini, acces ?i comunica?ii, ?i nu ?nseamn? c? dac? mergem la teatru nu putem planta ro?ii, a?a cum nu ?nseamn? c? dac? adun?m diminea?a ou? din cuibar nu putem lucra apoi online pentru o firm? din Noua Zeeland?, din mijlocul unui sat. Avem membri ?n comunitate din toate zonele ??rii.Care e cel mai mare factor de progres al satului ?i ce element esen?ial crezi c? s-a pierdut cu timpul??n principal, comunica?iile ?i accesul pe drumuri asfaltate au deschis orizonturile ?n zona rural?, dar din p?cate acestea nu s-au realizat peste tot. Un alt factor important care a ridicat nivelul de trai la ?ar? (?n acela?i timp e o dram? na?ional?) a fost ?i este plecarea la munc? ?n str?in?tate.Tinerii s?nt pu?ini, iar multe dintre tradi?ii ?i me?te?uguri au disp?rut odat? cu m?inile care le d?deau via??. Acelea care nu s-au pierdut odat? cu genera?iile apuse s-au risipit ?n mod natural ?i din cauz? c? nu au mai ?inut pasul cu vremurile noastre ?i au devenit practic inutile, dar pentru turism ?i pasiune, o m?n? dibace le poate pune pe multe dintre ele ?napoi pe roate. Mai importante ?i mai urgente dec?t acestea s?nt problemele ce ?in de educa?ie ?i comunicare peste tot. Opinca ?i oalele de lut nu pot ?ine pe umeri economia rural? de scal? larg? f?r? acces ?i conectare, dar toate cele ce pot fi legate ar putea relansa Rom?nia cu totul.Care ar fi greut??ile prin care trece satul rom?nesc ?i principalele neajunsuri ale celor care vor s? se mute la ?ar??Neoruralilor ?i celor care ar face acest pas le este team? de dou? aspecte care fie nu se ridic? la nivelul a?tept?rilor, fie nu s?nt percepute ca fiind func?ionale ?n rural: educa?ia ?i sistemul sanitar. Apoi, avem ?nc? multe zone unde nu este semnal pe telefon sau conexiune la Internet sau locuri ?n care ambulan?a ajunge ?n mai mult de 30 de minute, ceea ce ?ntr-un caz de urgen?? poate fi prea mult pentru a salva via?a cuiva. E adev?rat, nu po?i construi un spital pentru un c?tun, dar comune care se afl? la distan?? mare de un ora? ar putea de?ine o ambulan?? ?n cadrul prim?riei.Fondurile europene ar fi ideal s? vin? prin proiecte scrise local de c?tre speciali?ti angaja?i ?n prim?rii. Locurile de munc? vor trece tot mai mult ?n online, dar p?n? atunci micile afaceri locale trebuie sus?inute ?i sprijinite.Cel mai greu este s? ??i schimbi via?a ?i s? descoperi c? po?i tr?i cu totul altfel, cu mai pu?in, dar ?n acela?i timp cu mai mult. Mutarea la ?ar? poate fi mai grea ca schimbare dec?t mutarea din Ia?i la Londra sau Roma, pentru c? nu vorbim doar de o mutare dintr-un loc ?n altul, ci despre un alt mod de via??, iar aici intervine comunitatea, unde ne sprijinim ?n primul r?nd pe plan moral.Este acest fenomen ?i semnul e?ecului ora?elor rom?ne?ti? Sau poate chiar al societ??ii ?n ansamblul ei?Ora?ele au p?r?ile lor bune pe care nimeni nu le va putea contesta vreodat?, fie c? vorbim despre evenimente culturale, de muzee, de cercetare sau de centre universitare, ?ns? descongestionarea lor e o mare provocare, dar ?i o necesitate, pentru ca ?i ele s? devin? mai curate, mai aerisite ?i mai verzi, iar la ?ar? ar putea tr?i mult mai ferici?i milioane de rom?ni din ora?ele din ?ar? sau pleca?i prin str?in?tate, doar c? va lua ceva timp p?n? c?nd mul?i dintre ei vor ?n?elege asta. Ora?ele au nevoie de oxigen!Cred c? are loc o schimbare de sistem ?n general ?i o re?ntoarcere necesar? la valorile de baz?, ?n detrimentul celor impuse de societatea care a luat-o razna. Toate ar trebui s? func?ioneze pentru a avea o societate echilibrat?, educat? ?i s?n?toas?.Multor oameni le este team? de viitor, de pierderea unui loc de munc?, de al?i oameni. Incertitudinea ?i teama ??i fac loc tot mai mult ?n min?ile multora. M? ?ntreb de unde vine anxietatea. Betoanele deconecteaz? oamenii de la natur?, iar ace?tia ajung s? cread? c? nu au nici o leg?tur? cu ea. Ba multora chiar le este team? acum ?i de natur?, de izvorul lor. Au fost ?domestici?i”, iar acum le ia ceva timp s? re?nve?e s? se descurce ?n libertate, chiar cu ajutorul cuno?tin?elor acumulate ?i al uneltelor care au fost inventate ?ntre timp. Acum putem tr?i la ?ar? mai bine ?i mai u?or dec?t o putem face ?ntre betoane. Mult mai bine, dar nu singuri! Aceasta este cheia ?i asta putem face doar fiind conecta?i ?i av?nd ?ncredere unii ?n ceilal?i.?n ce fel pandemia a accentuat aceast? mi?care de migra?ie spre rural?Pandemia ?i limit?rile venite odat? cu ea au accentuat nevoia de spa?iu, hran? curat? ?i aer. Cred c? are loc o trezire de mas?, ?ns? se ?nt?mpl? prea repede, iar oamenii nu pot g?si solu?ii peste noapte. A venit sf?r?itul acestei lumi false a consumerismului ?i a supravie?uirii ?n cutii de beton. Are loc ?nceputul lumii prieteniei, a rela?ion?rii, a ajutorului ?i a naturii. E singura lume real? ?i singura ?ans? care ne-a mai r?mas, a?a c? tot r?ul spre bine.Oamenii au obosit s? mai fie mereu obosi?i. Sub cerul senin e mult mai simplu s? te bucuri de faptul c? e?ti viu, s? con?tientizezi acest miracol. La ora? se poate, dar mult mai greu, pentru c? trebuie s? faci eforturi ca s? vezi adev?rul acesta, av?nd la dispozi?ie mult prea pu?ine ?prize” la care s? te conectezi cu natura ta.Dac? ar fi s? alegi cinci elemente specifice satului cu care s? convingi pe cineva c? merit? s? te mu?i la ?ar?, care ar fi acelea?1) ?E ora 7, fugi. E ora 13, m?n?nc? repede. E ora 17, fugi. E ora 21, gr?be?te-te! E luni diminea?a, of!” Ce fel de via?? e asta? La ?ar?, ziua de luni e ca ziua de s?mb?t? (asta dac? nu e vreo s?rb?toare ?n una dintre ele), iar uneori ??i ?ntrebi vecinul dac? azi e miercuri sau e joi ?i afli c? e vineri.2) Imagineaz?-?i o lume verde ?n care m?n?nci ?i ??i bei cafeaua ?n tihn?. Apoi, ?n ?lapi sau chiar ?n picioarele goale, deschizi calculatorul sau ??i preg?te?ti sculele ca s? te apuci de ceea ce faci cu pl?cere. Locul ?sta chiar exist?, e la c?teva zeci de kilometri distan??.3) Aici nu e?ti acas? doar ?ntre patru pere?i, ci ?n tot satul. Dac? ne g?ndim la copii ?i la un mediu potrivit dezvolt?rii lor, e incomparabil.4) Satul e o lume ?n care chiar vie?uie?ti ?i ?n care, ?n caz de nevoie, po?i s? supravie?uie?ti, pentru c? ??i ofer? solu?ii pentru toate nevoile de baz?.5) De la ?ar? e destul s? mergi o zi pe s?pt?m?n? ?n ora? pentru distrac?ii, evenimente sau cump?r?turi, dar invers, de la ora? la sat, nu e destul s? vii o zi pe s?pt?m?n? pentru a tr?i ?n aer curat, ?n lini?te ?i tihn?.Cum vezi tu viitorul satului rom?nesc?Viitorul satelor ?n general ?i al vie?ii ?n natur? are str?ns? leg?tur? cu viitorul omenirii. Toate s?nt conectate undeva ?i avem nevoie s? re?nv???m s? tr?im ?mpreun?. Va trebui tot mai mult s? avem grij? unii de ceilal?i, la nivel global. Cu to?ii ne dorim acela?i lucru pentru noi, pentru copiii ?i pentru bunicii no?tri, de ce nu ?i pentru to?i ceilal?i: o via?? frumoas?.Satul rom?nesc poate fi privit ca fiind o resurs? important? a ??rii, dar ?n acela?i timp poate deveni un model important pentru omenire. Nu pot vedea viitor la ?ar? dec?t ?ntr-un singur fel ?i pentru asta ne dedic?m munca: comunit??i conectate ?i educate. Iar astfel vom l?sa ora?ele s? mai respire.Proiectul nostru ?ncurajeaz? via?a verde, munca ?n tihn?, educa?ia, prietenia ?i diversitatea la ?ar?. Pentru unii e o poveste frumoas?, dar pentru tot mai mul?i devine un mod de via??.interviu realizat de Marius CHIVU , Credit foto Andy Hertz: Mihai Turc * * * Cercet?torii germani au dezvoltat o nou? metod? de prelucrare a lemnului: separ? celuloza ?i lignina cu ajutorul lichidelor ionice printr-o mi?care extrem de lent?, asemenea unei explozii ?n slow motion 11 Septembrie 2020 Celuloza ?i lignina, componentele care ?in fibrele lemnului ?mpreun? asemenea unui adeziv, au putut fi p?n? acum separate una de alta doar folosind for?a chimic? brut?, scrie Frankfurer Allgemeine Zeitung, citat? de Rador.?n prezent, cercet?torii au dezvoltat o nou? metod? de separare a componentelor din lemn. Lemnul este o materie prim? valoroas? ?i utiliz?rile sale dep??esc cu mult sfera fabric?rii mobilierului sau a h?rtiei. Doi dintre cei mai comuni compu?i organici din lume se g?sesc ?n materialul vegetal: celuloza ?i lignina.Biomoleculele au un poten?ial mare ca alternativ? durabil? pentru materiile prime fosile, deoarece celuloza ?i lignina pot fi utilizate pentru a produce numeroase substan?e chimice de baz?, cum ar fi zah?rul sau compu?i aromatici. Celuloza ?i lignina, care ac?ioneaz? ?mpreun? asemenea unui adeziv pentru fibrele lemnului, au fost p?n? acum separate una de alta doar prin for?? chimic? brut?.Celuloza ob?inut? ?n acest mod este utilizat?, de exemplu, ?n industria h?rtiei. Lignina este de obicei ?ngro?at? ?i ars? ?mpreun? cu le?ia, ac?iune ce reprezint? o pierdere, deoarece aceast? biomolecul?, asemenea celulozei, poate fi utilizat? pentru a produce substan?e chimice de baz? care sunt extrase ?n prezent din ?i?ei. Din aceste substan?e chimice de baz? sunt produse materiale plastice biodegradabile, ambalaje u?oare ?i rezistente, arome precum vanilina sau adezivi ?i r??ini, de exemplu pentru construc?ia de turbine eoliene sau de vehicule.Prin procesul clasic de prelucrare a lemnului care utilizeaz? alcalii (compu?i chimici caustici) ?i energie termic?, cele dou? substan?e valoroase pot fi ob?inute ?n forma pur? necesar? numai cu mult efort. Aici intervin oamenii de ?tiin?? de la Centrul de Cercetare Jülich ?i de la Universitatea Tehnologic? din Aachen.Ei separ? celuloza ?i lignina cu ajutorul lichidelor ionice. Acestea sunt s?ruri neobi?nuite care, la temperaturi sc?zute, devin lichide ?i p?trund ?n lemn, determin?ndu-l s? se umfle p?n? la destr?mare printr-o mi?care extrem de lent?, asemenea unei explozii ?n slow motion. Substan?ele valoroase sunt separate ?i pot fi procesate ?n continuare, de exemplu cu ajutorul enzimelor, adic? al catalizatorilor biologici.P?n? ?n prezent, procesul a avut succes doar cu un disc sub?ire din lemn de fag. ?nmuiat cu un lichid ionic, acesta s-a dezintegrat ?n c?teva minute ?n componentele sale. Pentru a putea utiliza noua procedur? la nivel industrial, adic? pentru a dezintegra cantit??i mari de lemn, procesul trebuie optimizat.Acest lucru se realizeaz? cu un difractometru cu unghi mic la reactorul de cercetare din München (FRM II), care este operat de Universitatea Tehnic? din München (TUM) ?n Garching, ora? foarte apropiat capitalei bavareze ?i centru al mai multor institute ?i departamente universitare de cercetare. FRM II furnizeaz? neutroni cu care mostrele de lemn sunt bombardate, oferind astfel videoclipuri clare care fac posibil? optimizarea. Sursa: FAZ/ Rador/ Traducerea: Vera ?tefan * * *Via?a la ?ar?, revigorat?: cum a fost transformat? o ?ur? secular? ?ntr-o cl?dire citadin? 13 septembrie 2020, Stefan Both Via?a la ?ar?, revigorat?: cum a fost transformat? o ?ur? secular? ?ntr-o cl?dire citadin? 1/24 ?ura modern? la Dumbrava FOTO ?.Both/I.Bri?? Me?terul olar Ioan Bri?? s-a stabilit ?n satul timi?ean Dumbrava, unde a renovat complet o veche gospod?rie r?mas? ?n paragin?. ?n ?ur?, a deschis un spa?iu modern de evenimente, dar se ocup? ?i de un atelier de ol?rit, prepar? m?nc?ruri tradi?ionale ?i, ?n curte, construie?te spa?ii de joac? pentru copii. ?n urm? cu un an, me?terul olar Ioan Bri?? s-a mutat ?n satul timi?ean Dumbrava. A cump?rat aici o gospod?rie, care avea, cum adesea se ?nt?mpl? la ?ar?, ?i o ?ur? din sc?nduri. Era o cl?dire veche de peste un secol, a?a c? Ioan Bri?? a chibzuit: s? d?r?me ?ura sau s-o p?streze? A hot?r?t s? o renoveze ?i s?-i dea un nou scop, mai nobil dec?t tradi?ionalul depozit pentru utilaje ?i ustensile aruncate la ?nt?mplare, pe care nici nu le folosea prea des. A?a c? ?ura olarului a devenit un spa?iu primitor pentru oaspe?i, perfect organizat? pentru evenimente culturale ?i ceremonii. Amplasat? la marginea unui p?r?u, construc?ia este acum una modern?, cu influen?e din stilurile rustic ?i industrial. ?C?nd am venit s? v?d casa aceasta veche, era o semis?lb?ticie aici. Proprietarii muriser? de c??iva ani, iar locul ?ncepuse s? se degradeze. Am r?mas ?ns? fascinat de localizare, de faptul c? trece p?r?ul prin curte. M-am dus acas?, am vorbit cu so?ia ?i cu soacra, le-am povestit ce loc frumos am descoperit. A?a c? am luat leg?tura cu mo?tenitorii ?i-am cump?rat proprietarea. Apoi am ?nceput s? facem cur??enie. Aproape tot anul trecut numai asta am f?cut! ?ura, de?i era o paragin?, m-a captivat. C?nd am intrat prima dat? ?n ea, de l?ng? mine a fugit o vulpe. Dar mai existau ni?te anexe, se p?r?deau ?i ele ?i a trebuit s? d?r?m?m o parte din ele“, poveste?te olarul Ioan Bri??CUM SE TRANSFORM? O RUIN? ?NTR-O CL?DIRE CITADIN? Cu pu?in? imagina?ie ?i mult? voin?? ?i munc?, olarul spune c? se pot face minuni. Aceasta a fost re?eta pentru restaurarea ?urii din b?t?tura noii sale case. Ioan Bri?? n-a avut nevoie de proiecte arhitecturale complexe. A ?tiut precis ce vrea ?i, dintr-o banal? ?ur?, a f?cut ceva cu adev?rat spectaculos. Din b?tr?na construc?ie a mai r?mas doar structura – grinzile. ?A trebuit s? umbl?m un pic la structura acoperi?ului. ?ura era acoperit? ?i cu ?igl?, ?i cu azbociment, ?i cu tabl?. Au pus pe ea ce-au apucat. Am dat totul jos, am pus ?igl? nou? ?i am schimbat tot lemnul afectat. ?n rest, am vrut s? p?str?m c?t putem de mult din structura ei, to?i st?lpii sunt originali. Zidurile sunt din sc?nduri noi, pentru c? era ?mbr?cat? doar sumar, av?nd ?n vedere c? a fost o ?ur? pentru paie. Erau trase ni?te sc?nduri ?i cam at?t.“ RELAXARE ?I DELICII CULINARE ?ura de la Dumbrava poate fi folosit? at?t ca spa?iu pentru evenimente corporate sau de familie, c?t ?i ca b?c?nie ori cafenea, mai ales c? me?terul olar Ioan Bri?? de?ine ?i o buc?t?rie mobil?. Prepar? lango?i tradi?ionali ?i merge la tot felul de t?rguri ?i festi-valuri de profil. Curtea gospod?riei este, de asemenea, o veritabil? bucurie pentru cei mici, ?n ciuda faptului c? amenajarea ei nu este ?nc? definitivat?. ?Am zis s? d?m ?urii mai multe ?ntrebuin??ri. Ideea de baz? era s? facem un spa?iu de evenimente. De orice fel: at?t private, c?t ?i organizate de noi. Ne putem ocupa ?i de alimente, pentru c? avem deja buc?t?ria mobil?, unde facem lango?i tradi?ionali. Tot terenul din jur va fi amenajat pentru copii. Am ?nceput s? aranj?m deja traseul de c???rat, de echilibru, avem ni?te butuci pentru diferite jocuri, mai facem ni?te leag?ne. ?n zona p?r?ului vom pune ?i o tirolian?. Pas cu pas, o s? tot ad?ug?m elemente. ?n principiu, vrem s? atragem familiile, s? vin? ?ntr-un loc ?n natur?, la relaxare“, spune olarul. La ?ur? pot fi achizi?ionate toate produsele realizate ?n gospod?ria me?terului. Iar familia Bri?? este cu adev?rat activ?. ?Eu fac p?linc?, coniac ?i un bitter digestiv. So?ia mea, Caro, face p?ine de cas?, pr?jituri tradi?ionale ?i moderne, ciocolat? de cas? ?i turt? dulce. Fiica mea este ?i ea pasionat? de cofet?rie ?i ajut? c?t poate“, precizeaz? Ioan Bri??. UN MONUMENT DE NERATAT: VECHEA BISERIC? REFORMAT? Una din cele mai cunoscute atrac?ii ale comunei Dumbrava – ?i ale jude?ului Timi?, de altfel – este biserica reformat? calvin?, a c?rei construc?ie a ?nceput ?n anul 1898, dup? planurile renumitului arhitect maghiar Ignác Alpár. Biserica a fost ?ns? grav afectat? de furtuna care a lovit, ?n 2017, vestul Rom?niei: turnul s-a pr?bu?it, iar o mare parte din acoperi? a fost distrus?. L?ca?ul de cult a fost restaurat ?n totalitate – cele mai multe fonduri au venit de la Guvernul Ungariei, ?ns? au contribuit ?i funda?ii maghiare ?i rom?ne?ti. Activit??i creative pentru copii, sub ?ndrumarea ?Lutelierului“ Me?terul Ioan Bri?? este ?i ini?iatorul proiectului ?Lutelier“, unde confec?ioneaz? obiecte-unicat din ceramic?, pentru copii. ?A fost un ?nceput foarte greu, dar ne-am tot dezvoltat. Acum avem dou? cuptoare, unul de 100 de litri ?i unul de 400 de litri, care au un control foarte bun al temperaturii ?i ne permit s? lucr?m cu o gam? larg? de glazuri, care au nevoie de o temperatur? foarte bine controlat?. Folosim energia verde: avem dou? panouri solare care ne furnizeaz? cantitatea necesar? de ap? cald? ?i mai avem 21 de panouri fotovoltaice care ne asigur? consumul de curent electric monofazic“, spune Ioan Bri??, care a putut dezvolta proiectul ?n urma unei finan??ri europene de aproape 200.000 de euro. ?n atelierul s?u de la Dumbrava sunt a?tepta?i copiii pentru diverse activit??i creative, distractive ?i pline de satisfac?ii. ?Sunt doar 80 de kilometri din Timi?oara, pe autostrad?. Dar nu suntem departe nici de Lugoj sau de Arad. Grupurile de copii vin cu autocarele, mai ales ?n cadrul ??colii Altfel?, dar ?i ?n preajma diverselor s?rb?tori, c?nd au vacan??. * * *Supersti?ii la ?n?l?area Sfintei Cruci. Ce e interzis s? faci pe 14 septembrie ?i cum aduci sporul ?n cas? 14 septembrie 2020 Ionela St?nil? Sfintei Cruci, pr?znuit? ?n fiecare an pe 14 septembrie FOTO Adev?rul Biserica Ortodox? s?rb?tore?te ?n?l?area Sfintei Cruci, numit? ?i Ziua Crucii, ?n fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche s?rb?toare ?nchinat? cinstirii lemnului sf?nt. ?n credin?a popular? se spune c? cine ?ine cont ast?zi de c?teva lucruri va avea bel?ug ?i spor ?n cas?. 14 septembrie este considerat? data ce veste?te sf?r?itul verii ?i ?nceputul toamnei. “Conform tradi?iei populare, de ziua Crucii se ?nchide p?m?ntul, care ia cu sine insectele, reptilele ?i plantele ce au fost l?sate la lumin? ?n prim?var?. ?n lumea satelor ?nc? se mai crede c?, ?n aceast? zi, ?erpii, ?nainte de a se retrage ?n ascunzi?uri, se str?ng mai mul?i la un loc, se ?ncol?cesc ?i produc o piatr? nestemat?, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun speciali?tii ?n etnografie ?i folclor. Ziua Crucii este o s?rb?toare popular?, sinonim? cu C?rstovul Viilor ?i Ziua ?arpelui. P?m?ntul, deschis pentru plante, insecte ?i reptile la Alexii (17 martie), se ?nchide, dup? ?ase luni, la Ziua Crucii. “Cele dou? s?rb?tori plasate ?n preajma echinoc?iilor de prim?var? (Alexii) ?i de toamn? (Ziua Crucii) ?mp?r?eau calendarul popular ?n dou? anotimpuri de ?ase luni: vara (17 martie-14 septembrie) ?i iarna (14 septembrie-17 martie). La Ziua Crucii florile se pl?ng una alteia c? se usuc?, iar cele care ?nfloresc dup? aceast? dat?, ?n special br?ndu?a de toamn? ?i fragii sunt ?necurate“ ?i apar?in mor?ilor. ?n sudul ??rii ?ncepe culesul viilor ?i b?tutul nucilor”, noteaz? Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Ialomi?a. G Ce plante devin magice Tot ?n aceast? zi, preotul sfin?e?te via ?i butoaiele de vin, pentru ca ?i ?n viitor gospodarul s? se bucure de o recolt? bogat?. Strugurii din ultima tuf? de vie nu trebuie cule?i ast?zi. Ei trebuie p?stra?i ca ofrand? pentru p?s?rile cerului ?i de aceea se numesc, ?n limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. ?n serile culesului, podgorenii fac focuri din vi?? uscat?, ?n jurul c?rora petrec cu m?ncare, b?utur? ?i muzic?. “Pe 14 septembrie exist? obiceiul ca la biseric? preotul s? sfin?easc? busuiocul, menta, m?ghiranul ?i cimbrul, considerate plante magice. Acestea sunt p?strate de credincio?i ?n cas?, sunt puse la icoane ?i ?i ap?r? de diverse boli. Mai mult dec?t at?t, la sate acestea vegheaz? ?i asupra p?s?rilor ?i animalelor din ograd?”, spune p?rintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sf?nta Cuvioas? Parascheva din C?l?ra?i. De ce ne ?nchin?m? Dar ce semnifica?ie are sf?ntul semn al crucii pe care ?l facem ?n fiecare zi? Explica?ia vine de la p?rintele Eugen T?n?sescu. “Ortodoc?ii obi?nuiesc s? se ?nsemneze cu semnul Sf. Cruci ?n anumite momente: c?nd intr?, ies sau trec pe l?ng? biseric?, c?nd se roag? acas? sau la slujbele Bisericii, c?nd cinstesc icoane ?i moa?te, c?nd stau la mas? sau ?n alte momente semnificative. Ori de c?te ori ne ?nsemn?m cu semnul Sf. Cruci se cheam? c? facem o ?nchin?ciune, ?n chip v?zut. Gestul este ?ns? doar exteriorizarea simbolic? a ?nchin?rii interioare, “?n Duh ?i ?n Adev?r” dup? cum spune Hristos. Ce s?rb?torim pe 14 septembrie Potrivit m?rturiilor unor cronici ale acelor timpuri, citate de teologi, la data de 14 septembrie s?rb?torim amintirea a dou? evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: ?n?l?area Sfintei Cruci pe care a fost r?stignit M?ntuitorul Hristos ?i Sfin?irea bisericii Sf?ntului Morm?nt, construit? deasupra morm?ntului Domnului de c?tre ?mp?ratul Constantin cel Mare. ?n?l?area solemn? a Sfintei Cruci, pe care a fost r?stignit M?ntuitorul Iisus pe Muntele Golgota de c?tre episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc ?n ziua de 14 septembrie ?n anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizeaz? c? au participat numero?i episcopi ?i foarte mul?i credincio?i, iar episcopul Macarie a dorit ca to?i cei prezen?i la eveniment s? vad? Cinstita Cruce. Citeste mai mult: adev.ro/qgmrzp * * *Primul liceu cu gradina pe perete din Romania! Agrostandard | 12 September, 2020 | Colegiul National “Octav Onicescu” din Sectorul 4 din Capitala a devenit unic in tara, pentru ca este singurul liceu care de acum are o mini gradina pe una dintre fatade. Cu o suprafata de 150 de mp si amenajata pe un suport special, cu sistem de irigare integrat, mini gradina are plante rezistente la caldura, frig si umezeala accentuata. Acestea sunt special alese, in functie de climatul specific al zonei in care este pozitionat peretele, pentru a oferi un tablou vizual unic, pe tot parcursul anului, plantele compun un micro-ecosistem, care retine praful si reduce poluarea. Investitia a fost realizata de citre Primaria Sectorului 4 din Bucuresti.“Am finalizat un proiect pilot, extrem de asteptat de intreaga comunitate. Este vorba despre o investitie a Sectorului 4, care are mai multe componente. Prima componenta este cea a solutiilor europene pentru mediu si anume, conceptul de green deal, sens in care avem chiar aici langa noi, un perete verde, pe care il veti regasi multiplicat in multe alte locuri din sectorul nostru, pentru ca, incepand cu exercitiul financiar 2021-2027 vom avea bani si suntem pregatiti cu proiecte pentru accesarea fondurilor europene pentru a implementa acest concept.”, a declarat Daniel Baluta, primarul Sectorului 4. La Colegiul National “Octav Onicescu” invata 800 de elevi. * * *?Extinction: The Facts”, un nou documentar al naturalistului David Attenborough Oana Racheleanu in Biodiversitate, EcoLIFESTYLE 14 September 2020 BBC a lansat duminic? sear? un nou documentar realizat de David Attenborough. Naturalistul avertizeaz? c? omenirea risc? s? fie din ce ?n ce mai afectat? de pandemii devastatoare dac? nu protejeaz? mai bine speciile aflate ?n pericol de dispari?ie. ?n noul s?u film, intitulat ?Extinction: The Facts”, britanicul prezint? at?t consecin?ele devastatoare ale activit??ilor umane asupra habitatului natural al anumitor specii, dar ?i traseaz? o leg?tur? clar? cu pandemiile, cum ar fi cea de Covid-19.David Attenborough revine asupra presupusei origini a pandemiei de coronavirus nou. El se concentreaz? ?n special asupra pie?ii din ora?ul Wuhan (centrul Chinei) unde erau v?ndute animale vii destinate consumului uman care, potrivit oamenilor de ?tiin??, s-ar afla la originea epidemiei care a devastat anul acesta lumea.?n documentarul de o or? apar ?scene oribile de distrugere” – a?a cum a avertizat BBC -, cum ar fi animale care fug disperate din calea incendiilor, precum maimu?e ce sar ?ntr-un r?u sau un exemplar de koala r?nit, c?ut?nd ?n zadar ad?post.?Ne confrunt?m cu o criz?, care are consecin?e pentru noi to?i”, avertizeaz? realizatorul seriilor ?The Blue Planet” ?i ?Planet Earth” la ?nceputul noului s?u documentar.Filmul pare s? ilustreze perfect raportul ?tiin?ific publicat de WWF s?pt?m?na aceasta, intitulat ?Living Planet Index”, conform c?ruia dispari?ia continu? a habitatelor naturale ale vie?uitoarelor s?lbatice cre?te riscul de pandemii viitoare deoarece favorizeaz? contactul din ce ?n ce mai frecvent dintre oameni ?i animale.?n acest studiu interna?ional, exper?ii World Wide Fund for Nature (WWF) avertizeaz? c? omenirea a pierdut peste dou? treimi din popula?iile sale de animale s?lbatice ?n mai pu?in de 50 de ani, ?n principal din cauza activit??ilor umane.??n cursul vie?ii am ?nt?lnit unele dintre cele mai remarcabile specii de animale”, m?rturise?te naturalistul ?n v?rst? de 94 de ani. ?Abia acum ?mi dau seama c?t de norocos am fost – multe dintre aceste minuni par a fi destinate s? dispar? pentru totdeauna”, adaug? el.?n concluzia documentarului, David Attenborough estimeaz?, ?ns?, c? ?dac? lu?m deciziile corecte ?n acest moment critic putem salva ecosistemele planetei noastre ?i biodiversitatea sa extraordinar?”. ?Depinde de fiecare dintre noi”, subliniaz? celebrul naturalist. Documentarul poate fi urm?rit aici. * * *Targul lemnarilor din Muntii Apuseni: Locul unde descoperi mestesugurile stravechi 14 septembrie 2020 Timp de 25 de ani, Targul Lemnarilor se organizeaza anual in inima apusenilor. Anul acesta nu a fost o exceptie. Cei mai priceputi mestesugari si-au expus lucrarile si operele din lemn, din lana sau panuse intr-o zona verde din comuna Horia, ?ara Mo?ilor, la o altitudine de 1.600 de metri. Aici este locul unde producatorii traditionali si mesteri populari isi dau intalnirea cu cei care vor sa afle meseriile din strabuni, dar si traditiile specifice romanesti.De la mestesugari de lemn, mesteri de facut panza pentru camesi, panusi transformate in obiecte de arta sau materiale din lana la preparate si mancaruri traditionale.Galerie foto din cadrul Targul Lemnarilor, click pe imagini:Evenimentul este organizat anual si are drept scop promovarea traditiilor si a mestesugarilor din zona Apuseni. Agenda targului lemnarilor este armonizata cu evenimente specifice, precum spectacole folclorice, demonstratii de mestesugarit sau gustari din bucate traditionale.Despre secretele mestesugurilor stravechi si cum a decurs Targul Lemnarilor din acest an, aflati in emisiunea ?Agenda cu evenimente” difuzata pe canalul Agro TV si disponibila mai jos. * * *Cur??enia ?n restaurante ?n vreme de COVID-19 Gabriela Berechet13 septembrie 2020Am fost rugat? s? scriu un articol pentru a reitera c?teva no?iuni de baz? pentru igiena din restaurante, odat? ce deschiderea acestora s-a permis ?n anumite condi?ii, corelate cu num?rul de infect?ri raportate la 1000 de locuitori.Cu siguran?? c? operatorii economici din sectorul HORECA au luat cuno?tin?? de Ordinul comun 1493/2788/149/2020 al Ministrului S?n?t??ii, Ministrului Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri ?i ANSVSA, care cuprinde Normele cu m?suri specifice de prevenire a r?sp?ndirii virusului SARS – CoV- 2 ?n unit??ile de alimenta?ie public? de tipul restaurantelor ?i cafenelelor din interiorul cl?dirilor, precum ?i ?n spa?iile amenajate ?n exteriorul cl?dirilor.Pentru c? epidemia de COVID -19 a zdruncinat serios sectorul economic cu cea mai ampl? dezvoltare pe orizontal?, de la produc?torul de alimente ?i p?n? la organizatorul de evenimente, acest Ordin ?i normele de aplicare au venit destul de t?rziu, adic? pe 31 august 2020, cu punere ?n aplicare ?ncep?nd cu 1 septembrie 2020 ?i este, din nou, creat ?ntr-un limbaj de o arogan?? rar?, adic? o limb? de lemn, ?i cu gre?eli impardonabile.Realitatea normei:Este evident c? mul?i operatori economici nu vor putea face fa?? cerin?elor, fie datorit? inexisten?ei unui program preliminar ?nc? de la debutul activit??ii, ori a unui program preliminar opera?ional, ca s? nu mai spun de un plan HACCP.Pentru a scrie acest articol m-am documentat citind respectivul ordin, dat fiind c? este cel mai recent act normativ ?n acest context pandemic.Poate c? am fost ?nv??at? cu rigoarea utiliz?rii termenilor de specialitate ?i tocmai de aceea mi-au s?rit ?n ochi confuzii grave ?ntre cur??enie, igienizare, salubrizare, folosindu-se de-a valma termeni f?r? leg?tur? cu activitatea.Dic?ionar minimal:Cur??enia este opera?ia care st? la baza igieniz?rii, respectiv a salubriz?rii. Cu alte cuvinte, o unitate de alimenta?ie public? nu este curat? dac? se face dezinfectarea spa?iilor, vaselor, suprafe?elor, ustensilelor, veselei ?i tac?murilor ?nainte de a fi ?ndep?rtat? murd?ria (praf, p?nze de p?ienjeni, substan?e organice: resturi de m?ncare) prin aspirare (nu m?turare!!!), umezire, frecare, limpezire, inclusiv a tegumentelor lucr?torilor.Prin cur??enie se asigur? o decontaminare de aproximativ 90%, ?n func?ie de frecven?a cu care este efectuat?, de calitatea substan?elor detergente anionice folosite, de timpul de ac?iune a acestora pe zonele murdare, de temperatura apei de sp?lare (40 – 45 grade C), de calitatea bure?ilor a periilor, lavetelor ?i nu ?n ultimul r?nd de gradul de responsabilitate a lucr?torului care o efectueaz? (cu alte cuvinte, dac? dup? ce spal? pahare ?i tac?muri nu le lustruie?te sufl?nd ?n ele/pe ele, ca s? le fac? sclipitoare ?i nici nu folose?te o c?rp? care c?ndva a fost un tricou!).Ordinea opera?iunilor de cur??enie: de sus ?n jos, dinspre p?r?ile mai pu?in murdare spre cele mai murdare. Din punctul de vedere al ritmicit??ii: curent? – pe m?sur? ce se formeaz? mizeria ?i de fond sau general? – planificat?, minu?ioas? ?i include ?i opera?ii de zugr?vire, repara?ii/?nlocuiri/renov?ri.Dezinfectarea este opera?ia prin care se distrug majoritatea microorganismelor, mai ales patogene, prin metode chimice (solu?ii biocide precum cloramina, hipocloritul sau bromocetul), fizice (ultraviolete, abur) sau enzimatice (biocide care distrug membranele lipoproteice ale microorganismelor patogene prin prezen?a unor proteaze ?i lipaze specifice). Dezinfectarea este eficient? atunci c?nd se respect? concentra?ia substan?ei biocide (de exemplu, la hipoclorit, concentra?ia solu?iei de dezinfectare trebuie s? fie 2%), timpul de ac?iune a acestuia (minimum 30 de secunde, maximum 15 minute), ?n func?ie de suprafa?a dezinfectat? ?i frecven?a cu care este f?cut?. ?n mod normal, o dezinfectare zilnic?, la ?ncheierea programului de lucru, este suficient? pentru a garanta faptul c? unitatea este igienizat? corect!Dezinfectarea cu substan?e chimice biocide necesit? cl?tirea dup? expirarea timpului de ac?iune. Dezinfectarea cu ultraviolete, abur sau enzime nu mai necesit? o opera?ie suplimentar?, dar nu toate suprafe?ele din buc?t?rie ?i restaurant se preteaz? pentru o singur? metod? de dezinfec?ie, a?adar alegerea metodei de dezinfectare trebuie corelat? cu natura suprafe?ei de dezinfectat. Acela?i ra?ionalment este valabil ?i pentru m?inile lucr?torilor.Igienizarea reprezint? ansamblul de opera?ii de cur??enie ?i dezinfectare, pentru a ob?ine un mediu de lucru aseptic. Atunci c?nd ne referim la spa?ii, igienizarea trebuie asociat? cu aerisirea!Salubrizarea reprezint? totalul opera?iilor de igienizare secondate periodic de opera?ii de dezinsec?ie (combaterea insectelor) ?i de deratizare (combaterea roz?toarelor).Dezinsec?ia ?i deratizarea se fac de firme specializate, cu o periodicitate de maximum 3 luni pentru dezinsec?ie ?i maximum 6 luni pentru deratizare.O unitate de alimenta?ie public? care aplic? consecvent m?surile de igienizare ?i p?streaz? ordinea ?n toate spa?iile (de la recep?ia m?rfurilor, la depozitare, spa?ii de prelucrare culinar?, spa?ii de igienizare a vaselor / veselei, depozitul de ambalaje returnabile ?i platforma de colectare selectiv? a de?eurilor din restaurant) nu va avea nevoie dec?t de opera?iuni de dezinsec?ie ?i deratizare cu scop profilactic, pentru c? se ?tie, chiar dac? unitatea este perfect? din acest punct de vedere, vecinii ?i vecin?tatea localului pot avea alte obiceiuri.Recapitulare:Igienizarea supra?etelor ?i a ustensilelor?se consider? corespunz?toare, c?nd se realizeaz?:din punct de vedere?fizic, ?ndepartarea tuturor rezidurilor vizibile de pe suprafe?e;din punct de vedere?chimic, eliminarea tuturor urmelor de substan?e chimice provenind de la solu?iile de sp?lare ?i dezinfectie;din punct de vedere?microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.Materiile organice, prezente chiar ?n cantit??i mici pe suprafe?ele supuse dezinfec?iei, reduc substan?ial efectul dezinfectan?ilor, deoarece o parte din ace?tia sunt consuma?i pentru oxidarea subs?antelor organice nemicrobiene. De aceea, dezinfec?ia nu poate ?nlocui sp?larea ?i trebuie efectuat? numai dup? sp?larea perfect? a suprafe?elor. E ca ?i cum dai cu parfum peste transpira?ie, ca s? fiu mai plastic?!Sporii microbieni sunt mult mai rezisten?i la ac?iunea dezinfectan?ilor, de aceea pentru distrugerea sporilor se face sterilizarea, care presupune utilizarea unui autoclav, deci nu se face ?n unitatea de alimenta?ie public?.Ordinul face un ghiveci din cur??enie, igienizare, dezinfectare, deratizare ?i nu m? mir?, av?nd ?n vedere graba cu care l-au realizat.?mpov?r?m operatorul economic cu sarcini pe care nu le poate ?ndeplini – facem planul la amenziRemarc faptul c? nici acest ordin nu face excep?ie ?n a ”crea” ni?te ”oportunit??i de afaceri”, precum Art. 4, lit. j) care prevede ”obligativitatea operatorului economic de a ?ntocmi un plan de prevenire a ?mboln?virii cu virusul SARS-CoV-2 care s? cuprind? o evaluare complet? a riscurilor ce pot ap?rea pe circuitul func?ional de la depozitarea alimentelor ?i p?n? la consumul acestora prin raportare la m?surile dispuse prin prezenta norm?, precum ?i desemnarea unei persoane care s? implementeze acest plan”!A?i ?n?eles ceva? Sigur nici emiten?ii n-au ?n?eles ce-au scris, dar e bine s? fi?i preg?ti?i de un control care v? va ?ntreab? de acest plan!?Permisivitate nejustificat? Ca s? nu supere proprietarii de localuri care nu pot asigura distan?a fizic? ?ntre lucr?tori, le permite s? organizeze lucrul ?n echipe / ture / serii, ?i dac? nici a?a nu se poate, li se permite s? lucreze echipa?i ?n combinezon, cu masc? de protec?ie ?i vizier? (Art. 4, lit. m)!O sintez? a ordinului:1 – restaurantul trebuie s? permit? accesul ?n restaurant doar cu rezervare ?i trebuie s? asigure circuite de intrare/ie?ire care s? permit? respectarea distan??rii fizice;2 – se face evaluarea observa?ional? a oaspe?ilor ?i se noteaz? ?n registru numele, num?rul de persoane, date de contact (telefon/ email) ?i num?rul mesei;3 – oaspe?ii trebuie s? intre ?n restaurant cu masc? ?i s? o poarte doar dac? este nevoit s? mearg? prin spa?ii comune ?n care nu se poate respecta distan?area fizic? de minimum 2 m;4 – asigurarea la intrare a substan?elor biocide pentru oaspe?i este obligatorie;5 – mesele ?i scaunele sunt igienizate (?n ordin scrie dezinfectate, dar am l?murit deja diferen?a) imediat dup? eliberare ?i nu sunt echipate cu pres?r?tori, olivier?, meniuri;6 – personalul de servire va purta masc? de protec?ie ?i ??i va dezinfecta m?inile c?t mai des;7 – personalul din buc?t?rie trebuie s? aib? cursul de no?iuni fundamentale de igien? ?i trebuie instruit periodic de aplicarea m?surilor igienice (cu semn?tur?) ?i de prevenire a r?sp?ndirii virusului (sp?larea corect? a m?inilor, frecvent, evitarea atingerii ochilor, nasului, gurii, folosirea ?erve?elelor de unic? folosin?? pentru ?ters nasul etc.);8 – nici un lucr?tor care are semne de grip?, r?ceal?, dureri de g?t, dureri musculare nu este acceptat la lucru;9 – Conform Fi?ei 128 din Ordinul 357/2007 revizuit ?n 2017, personalul din unit??ile de alimenta?ie public? trebuie s? aib? examenele medicale periodice:examen clinic general – semestrialexamen coprobacteriologic – trim. II ?i trim. IIIexamen coproparazitologic – anualVRDL – anual10 – ?nainte de ?nceperea activit??ii trebuie s? asigure ?ntrunirea tuturor condi?iilor impuse de Norme la Art. 1 ?i s? p?streze toate dovezile (documente de ?nregistrare) care s? fie puse la dispozi?ia organelor de control (?n principiu, documentele de proceduri din manualul de bune practici de produc?ie – revizuite ?n contextul noului virus, manualul de bune practici igienice – de asemenea revizuit, planul de autocontrol HACCP, verificarea stocurilor de materii prime ?i auxiliare, asigurarea substan?elor biocide pentru produc?ie, personal, oaspe?i, instruirea personalului, triajul observa?ional ?nainte de ?nceperea lucrului, monitorizarea st?rii de s?n?tate a lucr?torilor, crearea registrului pentru oaspe?i, asigurarea circuitului func?ional etc).?Concluzii:Dac? au fost necesare luni de zile de a?teptare, ?nt?lniri nenum?rate cu reprezentan?ii sectorului, nu puteau s? emit? un ordin cu o norm? care s? nu ?ncurce, mai cur?nd, dec?t s? ajute sectorul HORECA?Ca s? se spele pe m?ini, precum Pilat din Pont, mini?trii arunc? mingea ?n terenul operatorului economic, concluzion?nd la Dispozi?ii finale, c? acesta trebuie s? urm?reasc? ?i s? aplice ghidurile ?i recomand?rile Institutului de S?n?tate Public? ?i ale ANSVSA pentru prevenirea ?i combaterea r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2.V? las aici linkurile website-urilor, poate le g?si?i:. ing. Gabriela Berechet, Specialist gastrotehnie ?i tehnologii alimentaregabrielaberechetconsulting.ro * * *Pove?ti cu Profit Vinul de azi: Alira Feteasc? Neagr? 2016 Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Crama Alira, situat? ?n Dobrogea, a fost ?nfiin?at? ?n 2006 de c?tre Mark Dworkin, enolog francez specializat pe vinuri bordeleze, al?turi de omul de afaceri ?i pasionatul de vinuri Dr Karl-Heinz Hauptmann. Ace?tia au ?nceput un proiect vini-viticol al c?rui scop era produc?ia de vinuri dup? filosofia bordelez?, ?ns? respect?nd amprenta local? rom?neasc?. Feteasc? Neagr? 2016 este un vin corpolent, intens, ?n care reg?sim arome de fructe ro?ii, caise ?i prune afumate. Gustul este sec, cu note de vi?ine ?i cafea, iar post-gustul este persistent, cu nuan?e delicate de condiment. Este un vin pus foarte bine ?n valoare de preparatele din v?nat ?i carne ro?ie. Vinul poate fi cump?rat de AICI.Agroproiect de succes: Afacere cu flori de ghiveci, pusa pe picioare de un fermier constantean 14 septembrie 2020 Echipa Agro TV a fost in vizita in comuna Mihail Kogalniceanu din judetul Constanta, unde a aflat povestea de succes a unui fermier care a ales sa cultive flori in detrimentul tomatelor, intr-o sera de peste 700 de metri patrati.Este vorba despre cultivatorul de flori Tase Caraiola, care nu a ezitat sa investeasca in agricultura si a inceput prin cultivarea florilor de baza, precum petunia sau gura leului.Urmariti mai jos emisiunea integrala ?Agroproiect de Succes” difuzata pe canulul AGRO TV si aflati cum a reusit fermierul sa-si dezvolte afacerea pas cu pas, care sunt provocarile acestui business si ce profit iti poate aduce. * * *Solu?ii digitale accesibile fermierilor , Violeta M?? , 14 septembrie 2020 Sectorul agro-alimentar este coda? la capitolul digitalizare. Care sunt cauzele, dar mai ales ce solu?ii exist? pentru a atrage ?i fermele mici spre noile tehnologii?Agricultura 4.0 reune?te actori din domenii diverse, interconectate (agricultur?, cercetare, tehnologia informa?iei): fermieri, companii din sectorul agricol, corpora?ii ?i startup-uri care furnizeaz? tehnologii, organiza?ii guvernamentale ?i deciden?i politici, companii financiare, furnizori de consultan?? ?i de logistic?, institu?ii de ?nv???m?nt ?i sta?iuni de cercetare. Consiliul Digital al FAO?n ianuarie 2020, la Forumul Global pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? de la Berlin, a fost constituit, sub egida FAO, Consiliul Digital Interna?ional pentru Alimenta?ie ?i Agricultur?, cu scopul de a promova digitalizarea ?n sectorul agro-alimentar. Reprezentan?ii celor peste 70 de state care au semnat actul constitutiv al Consiliului Digital se angajeaz? s? fac? solu?iile digitale accesibile pentru fermieri. Acces la noile tehnologii prin asocierePotrivit FAO, sectorul agro-alimentar este ?n urm? la capitolul digitalizare fa?? de alte sectoare. Una dintre cauze este faptul c? investi?iile ?n noile tehnologii digitale sunt costisitoare ?i vin cu riscuri pe care fermele mai mici nu le pot suporta. Totu?i, fermele mici ?i medii au un rol vital, realiz?nd 80% din produc?ia mondial? de alimente, mai arat? FAO. Aceste ferme pot avea acces la noile tehnologii digitale prin asocia?ii de produc?tori, cooperative sau alte forme de organizare ?n comun.?n prezent, din 7,7 miliarde de locuitori ai planetei, peste 820 de milioane de persoane sufer? de foame, iar 2,5 miliarde de oameni sufer? de diverse forme de deficit de nutrien?i.Agricultur? social?: ?adopt?” un pom sau un animal din ferm?!Un proiect de antreprenoriat social din Spania, Naranjas del Carmen, a dezvoltat conceptul de ?Crowdfarming”, pornind de la ?Crowdsourcing”, care se refer? la ob?inerea de servicii sau informa?ii de la un grup mare de persoane care comunic? prin intermediul internetului sau al aplica?iilor inteligente de pe telefonul mobil.Ini?iatorii numesc conceptul o ?revolu?ie agri-social?”: concret, consumatorii pot ?adopta” un pom fructifer, un animal, un stup de albine sau o parte dintr-o gr?din? pe care un fermier o lucreaz?, devenind astfel proprietari ?i pe recolta ob?inut?. Se creeaz? astfel o leg?tur? direct? ?ntre produc?tor ?i consumator, fiind eliminate problemele legate de desfacerea produc?iei, precum ?i pierderile de pe lan?ul de aprovizionare. Astfel de ferme func?ioneaz? deja ?n Spania, Fran?a, Germania, Austria, Italia, Ungaria RE?EAUA SMART AKISSmart AKIS reune?te 13 parteneri din 8 ??ri, reprezent?nd universit??i ?i institute de cercetare, asocia?ii ale fermierilor ?i cooperative, precum ?i reprezentan?i ai industriei de ma?ini agricole, printre care Societatea German? pentru Agricultur? (DLG), Asocia?ia de coordonare tehnic? agricol? din Fran?a (ACTA, care reune?te 15 institute de tehnic? agricol?) ?i Asocia?ia European? a Produc?torilor de Ma?ini Agricole (CEMA). articol de VIOLETA M?? , alte informa?ii din agricultur?, revista-ferma.ro. * * *Agroturism: Casuta din Povesti – pensiunea mirifica din Muntii Apuseni 14 septembrie 2020 Casuta din Povesti este parca rupta din filele de poveste: cu acoperis din paie, ferestre mici, pereti si usi din lemn. Pensiunea este situata in inima apusenilor, in comuna Horea din judetul Alba, loc in care trecatorii – de la cei mai mici la cei mai mari – se opresc de fiecare data.Constructia este realizata intr-un stil arhitectural specific secolului trecut, ce te poate teleporta pentru o clipa in Tara Motilor de epoca. Numele acestei pensiunii i-a fost dat ad-hoc, dupa ce un copilas alaturi de parintii sai au trecut pe langa pensiune si a reactionat: ?mami, asta-i casuta din povesti!”, ne spune proprietarul pensiunii, Corneliu Olar. Aici, imaginatia merge pas la pas cu traditia si bunul gust. Vizitatorii se pot bucura atat de privelistea de poveste, cat si de alte facilitati, precum un restaurant amenajat in stil rustic cu bucate traditionale, o terasa romantica, dar si camere de cazare. Care este istoria din spatele pensiunii Casuta din Povesti, dar si a zonei mirifice in care este amplasata, aflati in emisiunea ?Agroturism” difuzata pe canalul Agro TV si disponibila mai jos. Click pe video: * * *Cum arat? Goliath al p?str?vilor prins de un senator ?n lacul Tarni?a. I-a luat 4 ore ca s?-l scoat? din ap? 12 septembrie 2020 ?tefan Lic? Senatorul clujean Vasile Ilea a prins un p?str?v curcubeu, lung de apro-ximativ un metru, ?n apele lacului Tarni?a din Mun?ii Apuseni Senatorul sus?ine c? s-a luptat patru ore pentru a scoate pe?tele la suprafa??, iar la final a trebuit s? sar? ?n ap? pentru a-l captura. P?str?vul a fost capturat la spin-ning, fiind la v?n?toare pe suprafa?a lacului. Pe?tele m?sura un metru lun-gime. Potrivit exper?ilor, ?n mod normal p?str?vii ating ?ntre 25–30 cm lun-gime ?i 0,8-1,6 kg greutate, ajung?nd extrem de rar la o lungime ?ntre 50 ?i 90 de centimetri ?i la o greutate de 15 kg. Vasile Ilea s-a luptat 4 ore cu p?str?vul p?n? c?nd a reu?it s?-l scoat? la su-prafa?? Lacul Tarni?a, unde a fost pescuit p?str?vul de un metru, se g?se?te ?ntre comunele R??ca, M?ri?el ?i Gil?u, la vest de Cluj-Napoca. Lacul are o lungime de peste 8 km ?i o ad?ncime maxim? de peste 70 de metri ?i este una din cele mai apreciate zone turistice din jude?ul Cluj. De-a lungul tim-pului, aici au mai fost pescui?i ?i al?i pe?ti mari, iar localnicii spun c? ?n a-pele ad?nci s-ar g?si chiar ?i pe?ti mai mari, adev?ra?i mon?tri, care sunt foarte rar v?zu?i sau prin?i de pescari. Cum arat? Goliath al p?str?vilor prins de un senator ?n lacul Tarni?a. I-a luat 4 ore ca s?-l scoat? din ap? Localnicii - ?i nu numai ei - spun c? ?n apele lacului Tarni?a ar exista pe?ti enormi. FOTO EPA-EFE * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download