Cornescu, V.; Mihăilescu, I.; Stanciu, S., 2003, , Editura Cocs, C ...

3. Cornescu, V.; Mihilescu, I.; Stanciu, S., 2003, Managementul organizaiei, Editura ALL Beck, Bucureti;

4. Cocs, C.; Makim, P., 2006, ,,Schimbarea ?n organizaie", Editura Polirom, Bucureti; 5. Dygert, B. C.; Jacobs, A. R., 2006, ,,Managementul culturii organizaionale" Editura Polirom, Bucureti; 6. Daniels, C. A., 2007, ,,Managementul performanei", Editura Polirom, Bucureti; 7. Eco, C., 2006, ,,Management ?n sistemul de sntate", Epigraf, Chiinu; 8. Janson, J., 2007, ,,Managementul carierei", Editura Polirom, Bucureti; 9. Pu, V. A., 2006, ,,Comunicarea i resursele umane", Editura Polirom, Bucureti; 10. P?nioar, G., 2006, ,,Integrare ?n organizaie", Editura Polirom, Bucureti; 11. P?nioar, G.; P?nioar, I.-O., 2007, "Managementul resurselor umane", Editura Polirom, Bucureti; 12. Owen, J., 2008, ,,Cum s fiu un bun manager'', Editura Polirom, Bucureti; 13. Zlate, M., 2004, ,,Tratat de psihologie organizaional-managerial'', Editura Polirom, Bucureti; 14. , . .; , . ., 2007, ,, ", -, ; 15. , . ., 2006, ,, ", -, ; 16. , . . , 2007, ,, ", -, ; 17. , . .; , . ., 2002, ,, ", - ,, ", ; 18. , .; , ., 2007, ,, ", -, ; 19. , . .; , . .; , . .; , . ., 2006, ,, ", , --.

UNELE ASPECTE DE ORGANIZARE SERVICIULUI DE ASISTENA MEDICAL DE URGENT ?N DIFERITE ARI Diana Caratefan

coala de Management ?n Sntate Publuc USMF ,,Nicolae Testemianu"

Summary Some aspects of organization of emergency medical assistance service in different countries

This article presents a descriptive analysis on foundation and regulations of emergency medical assistance service in different countries. For the first time in France, Dominique Jean Larray proposed to transport the wounded from the battlefield promptly to a hospital for providing medical assistance. The first emergency medical assistance service in Germany was organized in 1769. In the USA the emergency medical assistance service has been known since 1862 when the military surgeon Jonathan Letterman organized the first service transporting wounded persons. During the second half of the XIXth century our compatriot N.V. Sklifosovsky founded the emergency medical assistance service in the city of Moscow. We presented the structure of the emergency medical assistance service in different countries and some activity indicators.

Rezumat ?n acest articol este prezentat o analiz descriptiv despre fondarea i regulele de activitate a asistenei medicale de urgen ?n diferite ri. Pentru prima dat ?n Frana de D.Larrei a fost propus transportarea rniilor de pe c?mpul de lupt c?t mai rapid ?ntr-un spital pentru acordarea asistenei medicale. Primul serviciu de AMU ?n Germania a fost organizat ?n anul

342

1769. ?n SUA istoricul serviciul de AMU este cunoscut d?n anul 1862, c?nd chirurgul militar Jonotan Letterman a organizat primul serviciul pentru transportarea rniilor. ?n a doua jumtate a secolului XIX de pm?mteanul nostru N.Sclifosovsci ?n Moscova a fost fondat serviciul de AMU Este prezentat structura serviciul de AMU ?n diferite ri, unii indicatori de activitate.

?ntroducere Medicina de urgen este specialitatea, care are ca scop diagnosticarea, tratarea i stabilizarea funciilor vitale ale bolnavului sau accidentatului la locul solicitrii, ?n timpul transportrii i ?n departamentele de medicin de urgen. Sub raportul principiilor de baz medicina de urgen este unic, dar cu particulariti dup cum se practic ?n afara sau ?n interiorul spitalului [13-18]. Sistemele de asisten medical de urgent, ca parte component a sistemelor de sntate public, sunt deja bine conturate, din punct de vedere organizatoric, activeaz ?n conformitate cu standarde profesionale de educaie i cercetare.

Material i metode Este ?ndeplinit un studiu secundar ? reviu descriptiv, care a permis ?n urma analizei a 64 de surse tiinifice publicate de selectat cele mai importante rezultate de activitatea serviciului de AMU ?n diferite ri.

Rezultatele obinute Din istoria Universal este cunoscut, c ?nceputul asistenei medicale de urgena a fost pus de baronul Dominic Larrei ? chirurgul lui Napoleon, care a demonstrat c neacordarea asistenei medicale la timp ostaelor rnii duce la majorarea mortalitii ?n r?ndurile lor. De ctre D.Larrei a fost propus transportarea acestor rnii de pe c?mpul de lupt c?t mai rapid ?ntr-nn spital pentru acordarea asistenei medicale. De atunci a trecut mult timp i deja ?n Frana ?n anul 1955 au ?nceput activitatea echipe medicale mobile, care acordau AMU accidentailor ?n accidentele rutiere i efectuau transportarea pacienilor de la un staionar la altul. Eficacitatea activitii a acestui serviciu a dus la majorarea lor dubl ctre anul 1965. La moment serviciul de AMU dezvoltat (SAMU) activeaz ?n 105 regiuni ale Franei. Serviciul de AMU are dispecerat central, care primete apelurile ?n regim nonstop pe numrul naional ,,15" sau universal ,,112". Dispecerul transmite solicitrile medicului, care le ?mparte ?n dependena de urgenta acordrii asistenei medicale. ?n componena echipelor mobile sunt tehnicieni medicali, sau pompieri. ?n unele cazuri medicii pot veni la locul solicitrii cu transportul propriu.?n dpendena de profil echipele mobile sunt de terapie intensiv (MICU) i de reanimare (SMUR). ?n brigzi SMUR activeaz reanimatologul cu asistenta medical; unele MICU sunt specializate ?n acordare AMU ?n perinatologie, unde activeaz medic-pediatru i asistenta medical. Timpul de sosire a echipelor este sub 15 de minute. Dac este necesar transportarea pacientului ?n staionar, medicul-dispecer determin profilul spitalului [18] Pe l?ng staionarele sunt organizate seciile de Asistena Medical Urgent care sunt ?mprite ?n dou niveluri. La nivelul 1 (SAU) activeaz chirurgii (se efectueaz investigaii radiologice i de la laborator). La nivelul II (URAOU) specialitii sunt invitai dup necesitate. Instruirea profesional are o durat de la 8 p?n la 15 ani. ?n centrele industriale mari (Leon, Marseli) ?n urma creterii a traumatismelor sunt organizate secii de AMU ?n componena spitalelor, unde sunt transportai pacienii ?n urma accidentelor rutiere. In unele orae (Parisul ,Tulusa) sunt organizate centre de reanimare pentru acordarea AMU accidentailor i pacienilor cu maladii cardio-vasculare grave[30]. Germania se consider a doua ar ?n lume unde a fost organizat serviciul de urgena. Primul serviciu a fost organizat ?n anul 1769. Acordarea primului ajutor medical la locul accidentului s-a efectuat de ctre pompierii i echipele Crucii Roii. La mijlocul secolul XIX a fost organizat serviciul de transportare a bolnavilor i accidentailor. ?n anul 1957 Carl-Heintz

343

Bauer a organizat primele echipe de medici pentru acordarea AMU la locul accidentrii, iar ?n anul 1960 Rudolf Frei i Fridrih Vilhelm Aufild au argumentat necesitatea implementrii echipelor de reanimare, iar ?n anul 1970 a ?nceput activitatea primul helicopter de reanimare.

Asistena Medical Urgent ?n Germania se acord ?n cadrul asistenei medicale primare de medicii de gard, asistenei medical spitaliceti i AMU la etap de prespital.

Asistena Medical Urgent este unificat: structura serviciului, instruirea, atestarea personalului, finanarea. ?n acordarea AMU sunt implicai pompierii, Crucea Roie , Asociaii de transport , companiile private de AMU. In fiecare regiune este un dispecerat central, care

coordoneaz ?ntreaga activitate a AMU. Un telefon unic pentru preluarea apelurilor nu exist. In majoritatea regiunilor sunt dou numere: 112 sau 19222.

Asistena Medical Urgent are dou sisteme: la etap de prespital: BLS ? pentru transportarea bolnavilor negravi i ALS ? pentru pacienii cu stri extrem de urgente. ?n echipele ALS activeaz medici i tehnicieni, mai mul de 50 % din solicitrile acestor echipe revin ?mbolnvirilor acute. Pregtire special pentru ALS nu este necesar. Majoritatea medicilor din AMU activeaz ?n staionare ?n calitate de anesteziologi, chirurgi sau terapeui. ?n localitile rurale activeaz medici de diferite specialiti.

Timpul mediu pentru sosirea echipelor este de la 5 p?n la 15 minute. Serviciul AVIA de Asistena Medical Urgent de asemenea activeaz dup aceast sistem. ?n helicopter activeaz medic, paramedic i unul sau doi piloi. Raza de deservire este ?n jurul la 50 km de la staionar. Unii specialiti socot iraional antrenarea medicilor calificai pentru acordarea AMU la etap de prespital. Dup prerea lor este mai raional de reorganizat i fortificat echipele de reanimare, ce va duce la ?mbuntirea considerabil a calitii acordrii AMU i micorarea cheltuielilor. Ei de asemenea argumenteaz lips necesitii declarrii unui statut special AMU. ?n acelai timp, odat cu micorar numrului de paturi ?n staionare, micorarea numrului de spitale , aceast sistema poate duce la separarea AMU ca specialitatea medical, crearea seciilor de AMU pe l?ng staionare [21,35] ?n SUA istoricul serviciul de asistena medical de urgen este cunoscut d?n anul 1862, c?nd chirurgul militar Jonotan Letterman, prelu?nd conceptul lui Dominic Larrei, a organizat primul ?n ara serviciul pentru transportarea rniilor. ?n 1865 ?n spitalul din ininate a fost organizat primul serviciu civil de asisten medical de urgen. Doctorul Edvard Dalton ?n NewYork, ?n 1869 ?n spitalul Belleview a organizat primul serviciul de transportare a pacienilor i traumatizailor. ?n anul 1928 ?n statul Virginia de ctre medicul Julien Vaison a fost organizat prima echip de acordare a asistenei medicale de urgen la locul accidentrii. ?n anul 1966 Academia Naional de tiin a publicat ,,Raport Alb" cu denumirea ,,Morbiditatea i invalidizarea ?n urma cazurilor nefaste: at?rnarea neserioas faa de morbiditatea ?n societatea contemporan". Ca rezultatul acestui raport au fost aprobate ?n anul 1966 actului de securitate pe autostrzi, a aprut transportului sanitar echipat, programelor de instruire. In anul 1973 a fost aprobat o lege special ?ndreptat la ?mbuntirea acordrii asistenei medicale urgente la nivel naional. Au fost separat Asistena Medical de Urgena i Societile Obteti de Securitate, a ?nceput pregtirea ?n masa a populaiei i a voluntarilor. ?n anul 1994 a fost organizat Sistemul Naional Medicina i Catastrofe, pentru acordarea asistenei medicale de urgena pacienilor ?n mas. Telefonul pentru toate serviciile (pompieri, poliie, AMU ) este 911, apelurile sunt preluate de ctre dispeceri, care au o pregtire teoretica de 12 sptm?ni i practic de 300 ore ?n domeniu. Programele de pregtire a dispecerilor se bazeaz pe standardele elaborate de ctre American Society for Testing and Materials ?n anul 1990. Dispecerii instructeaz sinistraii despre msurile care necesit a fi efectuate p?n la sosirea echipei de AMU. Baza de Suportul Vital (Basic Live Support ? BLS) se efectueaz de colaboratorii care au o pregtire de 40-60 de ore ,dar Suportul Vital Avansat (Advanced Live Support ? ALS) de ctre colaboratori cu pregtire de 110 de ore. Paramedicii se instruiesc 1000 de ore, dintre care 250-500 ore sunt de pregtire teoretic i 500 de ore activitatea ?n departamente de urgen. Toi colaboratorii posed

344

efectuarea defibrilrrii automate. Programul de instruire ?n diferite state este diferit [29,32.37]. Strategia acordrii AMU ,,Scoop and run" se bazeaz pe regula ,,orei de aur" care ?n

AMU ?nseamn 30 de minute de la accidentare. Asistena prespitaliceasc minimal include ? restabilirea permeabilitii cailor respiratorii cu intubarea endotracheal i ventilarea pulmonara, restabilirea sistemului cardio-vascular, msuri de hemostaz provizorie, imobilizarea i transportarea ?n centrele traumatologice. Scopul principal ,,Scoop and run" ? este transportarea

pacientului ?n staionar timp de 10 minute dup sosirea echipei la locul accidentrii ,,the platinum ten minutes".

Alt strategie a asistenei medicale de urgena ? ,,The stay and run" este preluat din modelul francez de AMU, care prevede volum maximal de acordarea asistenei medicale de urgen p?na la transportare. Asistena Medical Urgent la etap de prespital este acordat de ctre medici i asistente medicale sau tehnicieni de AMU, care sunt echipai cu aparatajul i medicamente necesare. Scopul de baz fiind ? stabilizarea strii pacientului p?n la transportare.

In ultimii ani a aprut o nou concepie ,,Play and run" ? timpul care nu poate fi micorat (degajarea pacienilor blocai ?n autovehicul) se folosete la locul accidentrii pentru abord venos periferic i alte manipulaii medicale (pantalonii antioc). ?n sistemul de acordare de AMU ?n SUA pe larg sunt implicai voluntarii [34,36].

Seciile pentru acordarea AMU sunt organizate pe l?ng staionare i acord AMU pacienilor cu IMA, accidentailor ?n urma accidentelor rutiere i altor pacieni cu urgene ce pun viaa ?n pericol. Aceste secii conlucreaz cu seciile chirurgicale i de terapie intensiv. In unele state seciile de AMU sunt dislocate ?n afar spitalelor i atunci ele ?ndeplinesc funcia centrelor de Asistena Medical Urgent. In aceste secii activeaz medici cu pregtirea special. Pacieni iniial sunt examinai de asistente medicale, care efectueaz triajul primar. In spitalele medii, seciile de AMU sunt dislocate direct l?ng pista de aterizare a helicopterului. In aceste secii pacienii se stabilizeaz pentru a fi ulterior transportai cu helicopterul ?n centrele de profil [28]

Din anul 1969 i-a ?nceput activitatea transportul avia sanitar. Serviciul de AMU de stat este finanat prin sistemul fiscal al rii i al companiilor de asigurare. Serviciul privat de AMU primete sumele prin conturi de decontri i cecuri bancare.

?n secolul XX ?n Mare Britania staiile de AMU pentru prima dat au fost organizate de chirurgul Robert Jonson, ?n spitalele din Manchester. Unul din momentele principale pentru

?mbuntirea acordrii de AMU la traumatisme a fost crearea ?n anul 1918 a Asociaiei Britanice Ortopedice, (British Orthopedic Association). Seciile ?n care se acorda asistena de urgena bolnavilor traumai se numeau ? secia de urgena. (Causalty Departaments). ?n 1962 Harry Platt a inut o prelegere care a pus ?nceputul organizrii Asistenei Medicale de Urgen ? (Accident and Emergency A&E).

Programele naionale de instruire snt introduse ?n anul 1993. Actual, Accident and Emergency este transformat ?n Emergency Medicine, ?n urma majorrii numrului de pacieni cu maladii acute.

Telefoanele de solicitare a serviciului de AMU sunt 999 sau 112. Apelurile sunt clasificate ?n trei categorii: A ? urgenele majore, B ? urgenele de gradul doi , C ? toate cele altele.Dup standardele Serviciului Naional de Sntate (National Health Service Direct ? NHS Direct), ?n 75% cazuri de categoria A ambulana trebuie s fie la locul solicitrii nu mai t?rziu de 8 minute, ?n 95% cazuri de categoria B, C nu mai t?rziu de 14 minute ?n localitile urbane i nu mai t?rziu de 19 minute ?n localitile rurale. Acest interval de timp este un indicator foarte important ?n activitatea asistenei medicale de urgen. Timpul sosirii la locul solicitrii, a activitii echipei i a transportrii pacienilor este fixat strict.

?n echipele de AMU activeaz paramedici i tehnicieni. Cu organizarea activitii echipelor i utilizrii mijloacelor tehnice se ocup managerul de gard.

Majoritatea SAMU sunt echipate cu sisteme de navigare satelitic, care permit micorarea timpului de sosire la locul de solicitare. Cu acest scop ?n localitile rurale pentru acordarea AMU activeaz voluntari. ?n cazuri de urgena sunt folosite helicoptere sanitare cu echipe de tehnicieni i paramedici, iar ?n Londra sunt echipe cu medici de urgen. ?n caz de

345

urgena ?n masa ?n ajutorul paramedicilor vin echipe de medici din departamentul de urgen. Pentru viitor se planific organizarea echipelor medicale mobile din centrele medicale din care vor face parte medici anesteziologi, chirurgi i asistente medicale [1,23]

Primul ajutor medical se acord de ctre medicul de practic general dup ?nscriire prealabil, ?n legtur cu aceast muli pacieni se adreseaz direct ?n departamentele de urgen a spitalelor.

?n ultimii ani crete numrul de centre traumatologice, unde asistena de urgena este acordat de asistente medicale cu practica general, care conlucreaz cu chirurgii din departamente de urgen i ?n caz de necesitate au posibilitatea se spitalizeze pacienii. Aceste centre au devinit actuale i populare pentru populaie, deoarece c acces este mai rpid. Centrele de asisten de urgen sunt organizate ?n strzi, supermarkete, staiile feroviare ?n care activeaz asistentele medicale. Se planific fortificarea acestor centre i consolidarea lor cu departamentele de urgen, unde activeaz medici, asistente medicale i paramedici, care ?n caz de necesitate pot acorda asistena medical de urgen. Pentru efectuarea defibrilrii urgente sunt instruii colaboratorii ?n supermarkete, cluburi sportive, ?ntreprinderi mari. ?n localitile rurale ?n acest scop sunt instruii pompierii [22,28]

Instruirea clinic a tehnicienilor i paramedicilor se efectueaz dup standarde speciale i Protocoale Clinice Naionale. Dup pregtirea de baz i susinerea examenelor, tehnicieni activeaz timp de 1 an sub supravegherea paramedicului sau altui tehnician calificat, i numai dup aceast are voie se activeze de sine stttor. Susinerea examenelor de calificare are loc la fiecare 3 ani. Paramedicii timp de 2 luni fac studii adugtoare ?n domeniul anatomiei i psihologiei, maladiilor grave i a traumelor, obstetricii, pediatriei i psihiatriei. ?n afar de aceast ei activeaz ?n departamentele de urgen, blocurile operatorii. ?n acest timp ei sunt obligai se efectueze minim 25 de venepuncii, 25 intubaii endotrachiale i 25 de concluzii ECG. Pentru medicii instruire este timp de 5 ani, dintre care 3 ani studiaz discipline clinice, dup care primesc grad de bacalaureat ?n medicina. Studiile postuniversitare ? 1 an, pregtirea profesional ?n AMU ? 3-4 ani. Specialiti calificai ?n AMU se instruiesc suplimentar timp de 5 ani cu angajarea lor obligatorie ?n departamentele de urgena i instruirea la cursuri de 3 luni la diferite discipline medicale (Burdick W., Goung G.). [9,32]

Pentru prima data in Rom?nia este reglementat unitar introducerea numrului european pentru apeluri de urgen, 112.

Serviciul de Ambulan al mun.Bucureti (S.A.M.B.) este o unitate sanitara cu un caracter de unicitate nu numai la nivelul municipiului Bucureti dar chiar si la nivelul ?ntregii ri. Este o unitate medical strategic, av?nd ca specific lucrul in regim de ateptare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. S.A.M.B. este in subordinea Direciei de Sntate Publica a mun.Bucureti. Acest serviciu asigur asisten medical de urgen la nivelul prespitalicesc, at?t la locul solicitrii, c?t i pe parcursul transportrii pacienilor (bolnavilor, accidentailor, gravidelor) ctre spital. Transportul medicamentelor, produselor biologice (s?nge i organe) i al personalului medico-sanitar se face in program continuu, asigur?ndu-se necesarul de asisten medical de urgen pe ?ntreg teritoriul mun. Bucureti, iar daca este cazul i in afara acestuia, 24 de ore din 24.

SAMB rspunde solicitrilor telefonice venite at?t din partea populaiei c?t i a altor uniti medicale, in mediu - 950 de solicitri in 24 de ore.

Fiind principalul segment al asistenei medicale si transportului pentru urgenele majore in etapa prespital, SAMB este implicata i in asistena medical preventiv a marilor aglomerri umane cum ar fi activitile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigur?nd asisten medical si transportul pentru urgenele individuale, colective si de mas in cazul catastrofelor.Pe l?ng asistena medicala de urgen si asistena medical de urgen in caz de dezastre, S.A.M.B. efectueaz i alte activiti cum ar fi asistena medical la domiciliu pentru urgenele de gradul doi, eliberarea de certificate constatatoare de deces in zilele de s?mbt, duminic i srbtori legale, acord?nd de asemenea asisten medical si transportul la spital pentru cazurile sociale, ?n lipsa unui sistem de asisten social.

346

Serviciul de Ambulan al mun.Bucureti funcioneaz in colaborare cu Pompierii, Poliia sau Uniti ale MAPN pe baza unor protocoale ?ncheiate intre Ministerul Sntii si acetia.

Pentru a asigura o mai buna rezolvare a solicitrilor, Serviciul de Ambulan al mun.Bucureti are organizate substaii de ambulan in sectoare 1, 3, 4, 5 i 6 sediul central fiind i substaie de sector pentru sectorul 2. Dispecerizarea i coordonarea ?ntregului personal operativ in teren se face din Staia Centrala, SAMB rezolv?nd toate solicitrile adresate de populaia din Bucureti la numrul naional unic 961, si mai nou numrul unic de urgen 112, asistata de calculator prin intermediul aplicaiei computerizate DISPEC, perfecionat si adaptat continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face fa specificului de funcionare al SAMB, pornind de la planificarea anticipata a personalului, optimizarea rezolvrii cazurilor cu echipajele corespunztoare, p?n la obinerea diverselor situaii statistice cerute de Ministerul Sntii sau de modul de funcionare al decontrii activitii SAMB cu Casa de Asigurri de Sntate a mun.Bucureti.

Aproximativ 150 de ambulane din care 24 sunt Ambulane de Resuscitare si Terapie Intensiva (ARTI) si 21 sunt Ambulane Urgen si Resuscitare (AUR), av?nd echipajul format in funcie de specificul activitii de asisten medical, din 1, 2 sau 3 persoane cuprinz?nd: doctori, asisteni medicali i ambulanieri.

Personalul medical operativ este format din 95 medici, 190 personal mediu sanitar (110

asisteni, 81 operatori registratori de urgen ? pregtii pentru identificare c?t mai corecta a diagnosticului prezumtiv) i 240 ambulanieri (oferi instruii pentru a fi la nevoie a treia persoan ce completeaz echipajul specializat in interveniile de urgen ale ambulanei). Programul de lucru al personalului este in ture (zi si noapte).

Dispecerizarea apelurilor la numrul telefonic unic naional 112 cuprinde 3 segmente principale: predispecerat - preluare a apelurilor de la populaie, dispecerat 112 i - post dispecerat 112 (repartizare a apelurilor ctre dispeceratele ambulanei, poliiei i pompierilor).

S.A.M.B este acreditat de Centrul de Perfecionare al Ministerului Sntii pentru cursuri de Advanced Life Support, Basic Life Support, coala de Ambulanieri si Operatori Registratori de Urgen. Pentru coala de ambulanieri si operatoare de urgen se organizeaz cursuri in 2 sesiuni iar pentru celelalte categorii in funcie de solicitri. De exemplu acum se desfoar cursuri de urgene medico-chirurgicale pentru asisteni medicali in cadrul programului REMSSy 3. De asemenea S.A.M.B. organizeaz cursuri de Basic Life Support pentru persoane fizice fr profesie medicala.

Serviciile de Ambulan Judeene sunt uniti sanitare publice de importan strategic, cu personalitate juridica, aflate in coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul

Sntii Publice i al autoritilor de sntate publica judeene, av?nd ?n structura lor ? compartiment pentru asistena medicala de urgen prespitaliceasc, transport medical asistat, cu sau fr medic, transport sanitar neasistat [3,10,14].

?n a doua jumtate a secolului XIX de pm?mteanul nostru N.Sclifosovsci ?n Moscova a fost fondat serviciul de asistena medical d urgen.

?n anul 1998 Rusia ?mpreun cu alte ri europene a semnat document ,,Unificarea legturii telefonice", care prevede un numr unic pentru apelare ?n caz de urgen ? ,,112", ?ns p?n la moment el nu este folosit pe tot teritoriul rii. Se mai practic ,,Sistema de baz" , i fiecare ora folosete numrul su de apelare (,,005", ,,051", ,,059").

Dac ?n SUA i majoritatea rilor Comunitii Europene cu unificarea numrului se ocup companiile de telecomunicaie, ?n Federaia Rus acest lucru este ?ndeplinit de Departamentul Situaii Excepionale i Aprrii Civile. P?n la moment, telefonul pentru solicitarea AMU este ,,03".

?n Federaia Rus sunt organizate i funcioneaz 3000 de Staii de AMU, la care activeaz peste 20 000 de medici i 70 000 lucrtori medicali medii. ?n fiecare an de Serviciul de AMU sunt deservite de la 46 p?n la 48 milioane de solicitri, acord?nd asistena medical de urgen la mai mult de 50.000.000 de pacieni anual [38].

Staiile de AMU ca instituii medico-sanitare de sine stttoare sunt amplasate ?n oraele

347

cu populaie mai mult de 50 000 de persoane, ?n localitile cu populaie p?n la 50.000 sunt organizate seciile ?n componena spitalelor urbani i raionali.

?n urbe cu populaie mai mult de 100.000 persoane sunt organizate Staii de AMU i Substaii de AMU, cu calculul timpului de ajungere la locul solicitrii p?n la 15 minute. ?n localitile rurale s?nt organizate secii de urgen, unde activeaz numai echipe de felceri.Unitatea funcional de baza a Staiei, Sub staiilor, Seciilor, este echipa de Asistena Medical Urgent, care poate fi: echip de felceri, echip de medici (general, cardiologic, neurologic, terapie intensiva maturi, copii, psihiatric, pediatric, obstetrical-ginecologic, toxicologic )[39,40].

?n Portugalia primele echipe mobile de AMU au ?nceput se activeze din anul 1965. Serviciul de AMU de Stat a fost organizat ?n anul 1971. Din Anul 1989 ?n echipe activeaz medicii. A fost organizat Institutul Naional de AMU (INEM). Pentru solicitarea urgenei este un numr unic 112. Toate apelurile la acest numr se ?nregistreaz ?n centrul de poliie. Dac sunt legate de AMU, sunt transmise dispeceratului centrului medical (CODU). Este un dispecerat separat pentru catastrofele mari (CODU-MAR).

AMU ?n Danemarca este ?mprit ?n dou niveluri: AMP, care este acordat de medicii de practica general i AMS, care se acord ?n staionare.Telefonul pentru recepionarea apelurilor este 112. Sunt 9 centre de dispecerat.

La etapa de prespital activeaz paramedicii i asistentele medicale. Medicii conduc activitatea echipelor de AMU. Paramedicii sunt instruii dup un standard naional din trei niveluri. Pentru pregtirea medicilor i asistentelor medicale nu sunt prevzute programe speciale. ?n Danemarca exista 55 de staionare cu secii de AMU, ?n aceste secii lucreaz medici chirurgi i terapeui, anesteziologii sunt chemai ?n cazuri extrem de grave.

?n seciile de AMU pacienii primar sunt examinai de asistente medicale. In cazul catastrofelor mari, pentru coordonarea activitii, ?n fiecare regiune se organizeaz centre de dirijare (MICC). AMU ?n Danemarca nu este oficial o specialitate medical. [26]

?n Finlanda telefonul pentru apeluri este 112. In echipele mobile activeaz tehnicieni medicali i paramedicii, ei acord primul ajutor medical i transporteaz pacienii la staionar. ?n unele cazuri primul ajutor medical este acordat de pompieri, care sunt pregtii ?n domeniul AMU timp de 1,5 ani. Asistentele medicale i paramedicii fac studii timp de 4 ani. Medicii activeaz ?n echipele dislocate ?n Helsinki i 4 helicoptere, dislocate ?n diferite regiuni ale rii.

?n localitile urbane timpul de sosire a echipei constituie 5-7 minute, ?n localitile rurale de la 10 la 15 minute.

Seciile de AMU sunt prevzute ?n 20 de spitale, unde lucreaz medici chirurgi i terapeui ?n regim nonstop i ?n cazuri extrem de grave, sunt chemai de la domiciliu medicii anesteziologi. AMU ?n Finlanda nu este o specialitate medical separat [8,29].

Concluzii 1. ?n majoritatea rilor serviciului de AMU este partea component ?n acordarea asistenei medicale a populaiei. ?n acordarea AMU sunt implicai pompierii, Crucea Roie , Asociaii de transport , companiile private de AMU, voluntari (?n deosebi ?n mediul rural). 2. Un telefon unic (112) pentru preluarea apelurilor nu exist. In majoritatea rilor sunt cel puin dou numere. Apelurile sunt clasificate ?n trei categorii: A ? urgenele majore, B ? urgenele de gradul doi , C ? toate cele altele. Cu aceasta activitatea se ocup colaboratorii dispeceratului central. 3. ?n Germania, de exemplu, sunt organizate centrele de asisten de urgen ?n strzi, supermarkete, staiile feroviare ?n care activeaz asistentele medicale. 4. Pentru pregtirea medicilor, tehnicenilor, pompierelor, voluntarilor sunt elaborate programe speciale cu curricula individual, care are ore teotetice i practice. Aceasta pregtirea se desfoar conform Standardelor Internaionale.

348

Bibliografie 1. Alexander Kuehi ? EMS Systems Development in the Unated States in Principles and Practice of Emergency Medicine. Edited by George R., Schartz el al., Lea Febiger, 1992. VoLILTiedEd. Pp.3115-3120. 2. American Heart Association Guidelines 2000 for Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care International consensus on science Supplement to Circulation, Voi. 102. Nr.8. August 22.2000. pp.1-21. 3. Andercou A. ? Urgene chirurgicale traumatologice. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 1993. 4. Bernstein E., Goldfrank L.R., Kellemann A.L. et al. ? A public health approach to emergency medicine preparing for the twenty-first century. Acad.Emerg.Med. 1994. Vol.l. pp.277-286 5. Beveridge R.C. ? Emergency Medicine: A Canadian Perspectiv. Ann.Emerg.Med. 1995. Vol.26. pp.504-507 6. Bicic T. Asigurarea accesibilitii ?n asistena medical de urgena populaiei Republicii Moldova. Anale tiinifice ,,Probleme actuale de Sntate Public i Management". Chiinu, 2009,pp.271-278. 7. Bowles L.T. ? Recomendations for emergency medicine. Ann.Emrg.Med. 1993. Vol.25. N? 2. pp.234-235. 8. Burdick W.P. ? Emergency medicine's role in education of medical students. Directions for change. Ann.Emerg.Med. 1991. Vol.20 pp.688-691. 9. Calot F., Ghelase F. ? Urgene chirurgicale. Editura ,,Novus".Craiova. 1992.p.5. 10. Cameron P., Jeinek Gh., Everit I. et. al. Textbook of Paediatric Emergency Medicine Ed.Churchill Livingstone Elsevier, 2006. pp. 13-465-475. 11. Chandra N.C., hazinski M.F., ? Textbook of Basic Lafe support for Healthcare Providers. American Heart Assotiation. 1994. pp. 1-14. 12. Chiorean M. ? Serviciul mobil de urgen i reanimare (SMUA) In: Cardan E., Cristea I., ChioreanuM. (ed). Medicina intensiv. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 1997. Vol.l. pp.31-33. 13. Ciobanu Gh. ? Organizarea asistenei medicale de urgen. In : E.Popuoi. Sntate Public i Management, pp. 272-288. Ed. C.E.P. Chiinu, 2002. 14. Ciobanu Gh. ? Asistena medical de urgen ?n Republica Moldova. Buletinul Academiei de tiine a Moldovei. tiine Medicale 1 (10) 2007, Chiinu. 2007. pp.7-14. 15. Ciobanu Gh.? Evaluarea clinico-epidemiologic i managementul strategiilor urgenilor medico-chirurgicale ?n Republica Moldova. Buletinul Academiei de tiine a Moldovei. tiine Medicale 1 (10) 2007, Chiinu, 2007, pp. 199-211. 16. Ciobanu Gh. ? Fortificarea Serviciului Asisten Medical Urgent ?n Republica Moldova ?n anii 2006-2010. Buletinul Academiei de tiine a Moldovei. tiine Medicale 1 (10) 2007, Chiinu, 2007, pp. 199-211. 17. Ciobanu Gh. ? Managementul serviciului de urgena ?n sistemul sntii publice al Republicii Moldova. Tipografia Central, Chiinu 2007. 320p 18. Ciobanu GH..Syndromes coronaries algus dansl..activite de medicin d,urgence.Archives af the Balkan Medical Union.Chiinu,2008,pp.5-13. 20. Clawson J.J. ? Emergency Medical Dispathc. In: Roush W.R. (ed). Principles of EMS systems. Second ed.American College of Emergencz Physicians Dallas. Texas. 1994. pp.263291. 21. Cone D.C. ? Emergency medical services. In Plantz S.H., Adler J.N. (eds)Emergency Medicine. Williams Wilkins Co. 1998. pp. 685-700 22. Delbridge T.R., Paris P.M. ? EMS Communications. In : Roush W.R. (ed) Principles of EMS systems. Second ed. American College of Emergency Physicians Dallas. Texas. 1994. pp. 245-263. 23. European Standard. ? Medical vechicles and their equipment ? Road ambulances

349

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download