Maria BILAªEVSCHI

 ateneubc@

Nr. 632

? Revist? editat? de Consiliul Jude?ean Bac?u ? anul 59 (serie nou?) ? aprilie 2022 ? 4,00 lei ? Marius MANTA

C?r?ile sufletului nostru

pagina 7

Carmen MIHALACHE

M?nchausen, ?n epoca hi-tech

pagina 12

Maria BILA?EVSCHI

Arhetipalul, ?ntr-o viziune modern?

pagina 13

Constantin GHERASIM

Tr?ire ?i redefinire, ?n lumina Pa?telui

pagina 19 ? Ilustra?ia edi?iei: lucr?ri semnate de Mihai Chiuaru, din expozi?ia personal?

ARHETIP

? foto: Mihnea Baran

? Mihai CHIUARU ? Agap? II

actualitate

Fragmentarium

VIA?A CONTINU?. De luna trecut?, caseta tehnic? a hebdomadarului ,,Literatura ?i arta", publica?ia-fanion a rom?nismului din Basarabia, are un con?inut previzibil: Redactor-?ef fondator ? Nicolae Dabija; Redactor-?ef ? Doina Dabija. (V? invit s?-l citi?i pe CONTINU? din titlu ca verb, dar ?i ca adjectiv.)

DE RAFTUL ?NT?I. La T?rgul de carte ,,Gaudeamus" de la Craiova (martie, a.c.), a fost lansat? antologia ,,Din exil... acas?, cu Eminescu de m?n?". Postfa?a ?i apar?ine lui Theodor Codreanu, cel care l-a numit pe poetul Vasile T?r??eanu ,,un bucovinean descins din eminescianism".

ACUM 40 DE ANI. ,,Caiete boto??nene" ,,a ap?rut timp de opt ani ([1982-1990)] ?n patru pagini ?n corul revistei Ateneu din Bac?u" (Gellu Dorian, ?n ,,Expres cultural" 4/2022). Ne convine absen?a unei litere din ,,corul" redac?ional, al c?rui dirijor era Sergiu Adam, cel ce ,,a g?zduit curajos acest supliment realizat ?ntru totul la Boto?ani". Au fost 84 de numere.

UN OBIECTIV EXTREM DE IMPORTANT PENTRU JUDE?UL BAC?U. Astfel a numit Valentin Ivancea, pre?edintele Consiliului Jude?ean, procesul de restaurare a Casei ,,Alecsandri", la Radio-Rom?nia Actualit??i (1 apr.; reporter, Gabriel Pop). ,,Arhitectul introduce ?n proiect unele modific?ri solicitate de Ministerul Culturii, iar CJ a alocat sumele necesare lucr?rii." ,,Bac?ul merit? s? aib? c?t de cur?nd case memoriale pentru A-ul ?i B-ul literaturii rom?ne", a ad?ugat Ioan D?nil?.

300. Acesta e num?rul de edi?ii pe care l-a ?nregistrat revista ,,Credin?a ortodox?" (redactor-?ef, Ioan Enache), elaborat? ?n Bac?u, dar r?sp?ndit? ?n toat? ?ara. Doamne-ajut?!

AMINTIRI DESPRE DORU KALMUSKI. Le-au f?cut publice, ,,?n salonul plin de vise" al Casei Memoriale ,,George Bacovia", Viorel Savin, Petre Isachi, Theodor-George Calcan, Dumitru Br?neanu ?i Ioan D?nil?. Tincu?a Bernevic a prezentat un videodocumentar, iar Diana-Ozana KalmuskiZarea, un emo?ionant concert la pianul Casei.

LA BJ. O expozi?ie de carte ?i ?nscrisuri ,,F?nu? Neagu ? 90" a deschis Biblioteca Jude?ean? ?n preajma zilei de 5 aprilie.

AD MULTOS ANNOS! Pentru Gabriela Adame?teanu, Victor Mitocaru, Vali Boncu-Constantin (80), Viorel Cojan (70), Diana Vasilca (60), Remus Lupuleasa (50)

IN MEMORIAM. Nicolae Cre?u, Tudor C?tineanu, Ioana Beldiman Al. IOANID

Salonul de Prim?var? al Artei Naive

Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Bac?u, ?n parteneriat cu Centrul de Cultur? ,,George Apostu" Bac?u, a organizat a XXXI-a edi?ie a unei manifest?ri tradi?ionale ?n spa?iul rom?nesc. Muzeul de art? contemporan? a g?zduit obi?nuita expozi?ie, incluz?nd lucr?ri ale arti?tilor din Ilfov, Br?ila, Gala?i, Ia?i, Bra?ov, Vaslui, Prahova, Bihor, D?mbovi?a, Cara?-Severin, Suceava ?i Bac?u. Cele peste 140 de crea?ii, semnate de 65 de autori, au reprezentat pictura ?i sculptura mic?. Juriul (Gheorghe Z?rnescu, pre?edinte, Olgu?a P??u ?i Mari Bucur, membri) a anun?at mai ?nt?i premiile oferite de Centrul Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Bac?u: Premiul I ? Catinca Popescu (Bac?u) ? ,,Vecinii"; Premiul al II-lea ? Viorica Farka? (Re?i?a) ? ,,La bunica"; Premiul al III-lea ex aequo ? Toader Ign?tescu (Suceava) ? ,,Gospodarul" ?i Rodion Stoian (Bac?u) ? ,,R?stignire"; men?iuni: Ioana Gheorghiu (Gala?i) ? ,,C?tune moldovene?ti", Constantina Voicu (Bac?u) ? M?rul n?zdr?van ?i Lina Hortolomei

? Catinca Popescu (Bac?u) ? Vecinii

(Bac?u, Club 60+) ? Adam ?i Eva. La r?ndul lui, Centrul de Cultur? ,,George Apostu" Bac?u a acordat premiul, ex aequo, Ruxandrei Ciuperc? (Br?ila) ? Recolt? bogat? ?i Paraschivei Dumitru (Bac?u) ? Jocul ursului. Aldea (Toma) Carmen (Vaslui) s-a bucurat de premiul de debut, pentru lucrarea De Pa?ti.

Despre semnifica?ia evenimentului a vorbit AlinSebastian Popa, iar manifestarea a fost moderat? de Florin Z?ncescu, managerul Centrului Jude?ean pentru Conservarea ?i Promovarea Culturii Tradi?ionale Bac?u. ?i-a dat concursul un grup instrumental al Ansamblului Folcloric ,,Busuiocul".

Adrian-Florin MOIS?

Pentru Ziua Europei

Un eveniment de marc? a avut loc la Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu" Bac?u: vernisajul expozi?iei HAPPY EU ? Live somewhere in Europe, ilustr?nd proiectul omonim propus de Maison de l'Europe Paris, cu parteneri din Fran?a (Vincennes), Spania (Caceres), Germania (Ulm), Portugalia (Prim?ria ora?ului Cuba) ?i Rom?nia (Consiliul Jude?ean Bac?u). Inten?ia, reu?it? pe deplin, a fost prezentarea unei alte fe?e a Europei, centrat? pe elementul uman, reprezent?nd arealuri

geografice ?i spirituale diverse, cu profiluri accentuate, dup? cum a subliniat Valentin Ivancea, pre?edintele Consiliului Jude?ean. ?n fapt, este o expozi?ie fotografic?, cu texte minimale, din care 25 de personaje ?i etaleaz? contribu?ia semnificativ? la dinamizarea activit??ii comunit??ilor din care fac parte. CV-urile lor depun m?rturie asupra realiz?rii dezideratelor actuale, ?ntre care preponderente sunt etalarea diversit??ii ?i promovarea multiculturalit??ii ?n spa?iul european. (Ateneu)

5 948465 000058 0 4

Revista de Cultur? ATENEU

Ini?iator al seriei noi (1964) : Radu C?RNECI

Director : Carmen MIHALACHE Redactori : Adrian JICU, Ioan D?NIL? (redactor asociat),

Marius MANTA, Dan PER?A, Violeta SAVU, ?tefan RADU (secretar general de redac?ie)

? Contabilitate: Alina GRIGORA? ? Culegere texte: M?d?lina Olaru ?

? Redac?ia: Bac?u, Str. Cai?ilor, nr. 7 ? Tel./Fax: 0234-512497 ? ? e-mail: ateneubc@ ? Materialele nepublicate nu se restituie. ? ? Tip?rit? la Tipografia ELENA Bac?u ? tipografiaelena.ro ? ISSN 1221-5813 ? ? Cititorii se pot abona direct, la redac?ie, sau cu plata prin virament la Trezoreria Bac?u,

cont: RO42 TREZ 0612 1G33 5000 XXXX

2

aprilie 2022

cronica literar?

Scrisori c?tre Taisia (,,Polirom", 2021) marcheaz? un (nou) moment de cotitur? ?n proza lui Petru Cimpoe?u. Asist?m, ?n acest roman epistolar, la o semnificativ? ?ntoarcere c?tre sine, ?ntr-un exerci?iu autoscopic neobi?nuit pentru un autor care a impus ?n peisajul prozei contemporane o scriitur? inspirat? din problemele actualit??ii, pe care le parodia suculent, lu?nd peste picior cli?eele ?i prejudec??ile unei umanit??i ?n deriv?. Acum ?ns? ocheanul e ?ntors, ?ntr-un exerci?iu (auto)fic?ional care atinge c?teva dintre marile teme ale literaturii: iubirea, cunoa?terea, istoria, adev?rul, libertatea ?i vinov??ia. Cele 21 de misive imaginare echivaleaz? cu tot at?tea pretexte narative pentru o retrospectiv? individual? ?i, deopotriv?, colectiv?, ?ntruc?t cartea acoper? nu doar destinul protagonistului, Adrian Doltu, ci ?i fundalul sociopolitic al anilor ante- ?i postdecembri?ti.

Umbrele

trecutului

Fiul unui activist care l-a crescut ?n spiritul valorilor partidului, Doltu tr?ie?te, pe propria piele, mitul tat?lui castrator, educa?ia primit? amput?ndu-i personalitatea ?i transform?ndu-l ?ntr-un ins ezitant. Umbra tat?lui ?l va urm?ri permanent, fiindc? traseul s?u existen?ial (elev la Vaslui, suplinitor la Moine?ti, profesor titular ?n Bac?u ?i apoi ziarist) st? sub semnul unei insolvabile tensiuni: cum s? te sustragi tiraniei unui tat? care ascunde la r?ndul lui o poveste complicat?: se bucur? de protec?ia unor influente personaje politice dup? ce prima so?ie murise ?ntr-un accident de munc?, iar autorit??ile i-au cump?rat t?cerea, oferindu-i o func?ie important? la nivel jude?ean. Un compromis care d? na?tere unei dileme morale privitoare la acceptarea tacit? a pactului cu diavolul. Mai ales c? a doua so?ie are o rela?ie extraconjugal?, cu Paul, poet ?i ziarist cu oarecare influen??. O rela?ie despre care partidul ?tie, fiindc? partidul e ?n toate, intervenind cu brutalitate atunci c?nd or?nduirea de stat pare a fi amenin?at?. Acest Paul va face un copil cu o alt? femeie, copil care va fi ?nfiat de mama lui Adrian, devenind ,,aproape fratele", confidentul, medicul curant ?i rivalul simbolic, ?n care va vedea, mereu, drama c?sniciei p?rin?ilor.

C?s?torit cu ambi?ioasa Mioara, pe care nu o iube?te, Adrian se treze?te ?ntr-o rela?ie ?nc?lcit? cu o fost? elev?, Taisia, actri?? la Teatrul din Bac?u. ,,Muta" (a?a cum o porecleau colegii de clas?) poart? cu sine o tain? care nu se las? l?murit?. Se pare c? a practicat yoga ?i c? a f?cut parte din grupul de Medita?ie Transcendental?, fiind implicat? ?n ritualuri tantrice, despre care refuz? s?-i vorbeasc?, ceea ce ?l exaspereaz? pe hiperlucidul Doltu, prins ?ntre teama de a nu-?i face tat?l de r?s ?i nevoia de a fi fericit. E?ecul s?u sentimental are r?d?cini, psihanalizabile, ?ntr-un episod din copil?rie, c?nd, ?ndr?gostit de Marieta, copilul Adrian o va surprinde ?n pat cu Lalele, sim?ind gustul amar al tr?d?rii. O tr?dare care ?l va marca iremediabil, diminu?ndu-i disponibilit??ile afectiv-erotice: ,,Probabil am b?tut prea ?ncet ?n u?? ?i ei n-au auzit sau poate c? nici n-am b?tut. C?nd am intrat, erau ?ntin?i pe covor, ?ntr-o pozi?ie caraghioas?, cu fundurile goale. [...] Lalele ?i acoperise instinctiv sexul cu o m?n?, cealalt? fiindu-i ?ncol?cit? pe dup? g?tul fragil al iubitei sale ? nu mai apucase s? ?i-o retrag?. Se afla la

Adrian JICU

jicuadrian@

?mbl?nzirea trecutului. 21 de (auto)fic?iuni

spatele ei, iar c?nd se r?sucise spre u?? pentru a vedea cine intrase, sexul ?i r?m?sese la vedere. Eram at?t de ?ncordat ?nc?t ?ncepusem s? tremur. ?mi sim?eam gura uscat?, uitasem s? clipesc ?i ochii ?ncepuser? s? m? usture. [...] Mai sim?isem ceva asem?n?tor ?n ziua c?nd, ?n timpul orei de matematic?, v?zusem picioarele lui Pisic? juc?ndu-se pe sub banc? cu cele ale colegei Tincu?a, fiica directorului. S? zicem un sentiment de deposedare. Acum ?ns? senza?ia era mult mai acut?, un fel de arsur?. Sau mai cur?nd o presim?ire, anticiparea unei rupturi grave ?i definitive ce sta s? se ?nt?mple ?n via?a mea, preludiul unei revolte".

Cenaclul

de la Vaslui

De?i schimb? configura?ia scriiturii, Cimpoe?u nu poate ie?i din sine ?nsu?i, r?m?n?nd tributar unora dintre procedeele din romanele precedente, care l-au impus drept unul dintre cei mai

subtili critici ai lumii ?n care tr?im. Evocarea cenaclului de la Vaslui, goana dup? func?ii a Mioarei sau discu?iile din tren dovedesc, incontestabil, capacitatea de a sanc?iona deform?rile caricaturale ale lumii ?n care tr?im. Evocarea ?edin?elor de cenaclu, cu aerul lor provincial-pedant, cu veleitari etal?ndu-?i cultura, recurg?nd la o retoric? bombastic?, prilejuie?te z?mbete ironice ?i duioase aduceri-aminte: ,,? Asta era! ? nemaisuport?nd s? a?tepte, fiindc? ar fi riscat s?-?i uite propriile idei, Tibi se ridic? ?n picioare, r?sucindu-?i trupul, de la jum?tate ?n sus, c?tre noi, cei afla?i ?n spatele s?u. Domnilor, de fapt lucrurile sunt foarte clare, iar noi le complic?m inutil. Cei vechi ?tiau asta: dac? n-ar fi lumina, nu ar fi nici spa?iul. Dac? n-ar fi urechea, n-ar fi sunetul ?i a?a mai departe Lumea e Re-ve-la?ie! Vederea este parte a acestei re-ve-la?ii ?i, ?n mod asem?n?tor, celelalte sim?uri... Faptul c? mul?i oameni v?d nu ?nseamn? c? nu sunt unii care nu v?d. Doar ochi au ?i mor?ii. Prin urmare ochiul nu e suficient; el trebuie alimentat permanent din afara sa, de la o Surs?, cu ceea ce unii numesc elan vital, iar al?ii, har divin ?i a?a mai departe. Datorit? acelei Surse, putem spune c? lumea ni se re-veleaz?! ?ns? vederea e numai o parte a acestei revela?ii. Lumea percep?iei e doar o pelicul? a lumii adev?rate. Adev?rata Re-ve-la?ie, cu r mare, vine prin cuv?nt, mai precis, prin Po-e-zie, cu p mare! S? lu?m acest simplu vers: ?Iarna e un munte, vara e o c?mpie?. Ce ne spune el despre iarn? ?i despre var?? Absolut nimic, e chiar f?r? sens! Dar dincolo de f?r? sensul lui, in-tu-im, da?, asta facem, ni se re-ve-leaz? un adev?r altminteri inaccesibil".

Dac? alt? dat? se mul?umea s? parodieze asemenea ?nt?mpl?ri, ele devin acum prilej de reflec?ie asupra consecin?elor pe care deciziile noastre le pot avea pe termen lung, afect?ndu-ne vie?ile ?ntr-un mod imprevizibil. I se va ?nt?mpla ?i adolescentului Doltu, care, ?nso?it de Mo?u, frecventeaz? cenaclul

? Mihai Chiuaru ? Capriciu V

local, intr?nd ?n aten?ia Securit??ii, care ?l ancheteaz? pentru a lovi ?n tovar?ul Catan? (Emil Rabinsohn), pe care ?l acuz? c? folose?te dezbaterile literare ?i filosofice ca paravan pentru a racola tineri pe care s?-i abuzeze sexual. Istoria mic?, istoria vie?ii private, se ?mplete?te aici cu istoria mare, ?ntr-o analiz? lucid? a mecanismelor puterii, a?a cum ac?ioneaz? ea asupra unor indivizi care ?ncearc? s? i se sustrag? pentru a supravie?ui.

Oaze de (pseudo)libertate, aceste cenacluri au func?ionat ca supape sociale, atent controlate. Cenaclist el ?nsu?i, Cimpoe?u ?tie prea bine c? ele aveau un rol bine definit ?n angrenajul epocii, dezv?luindu-ne ?i reversul medaliei: ,,Poate ar trebui s? m? opresc aici. Lucrul cel mai facil ar fi ca, la at??ia ani distan??, s?-i ironizez sau s? glumesc pe seama unor oameni care puneau literatura mai presus de orice, dar nu-mi pot refuza m?car un sur?s nostalgic amintindu-mi cu c?t? patim? se n?pustea Tibi asupra unor chestiuni filosofice grele ?i cum specula, uneori ?n delir, lu?nd ca pretext o simpl? fraz? auzit? la vreun cenaclist". Desenul din covor nu se reduce la imaginea fardat? ?i sentimental?, ci presupune ?i ?es?tura adesea neglijat?, pe care o transform? ?n prilej de medita?ie asupra instrumentelor par?ive folosite de comuni?ti pentru a-?i elimina poten?ialii adversari.

A schimba

trecutul

Inevitabil, Scrisori c?tre Taisia atinge ?i problematica scrisului. Ce sens au aceste epistole imaginare, ,,scrisorile tale c?tre mor?i", a?a cum le ironizeaz? Vorel? Pot ele modifica trecutul? Sau se ?nscriu ?ntr-un efort mai larg de ?mp?care cu sine ?i cu lumea? Doltu tr?ie?te cu strania senza?ie c? a ratat esen?ialul, c? ,,totul e ?n alt? parte", ?ncerc?nd s? recupereze, prin scris, o parte din semnifica?iile unei pove?ti ambigue, pe care ar vrea s? o ?n?eleag? m?car acum, dup? moartea Taisiei. Ar vrea s? se-n?eleag?, de fapt, pe sine ?nsu?i, s? fac? ordine ?n propria via??: ,,Cu mul?i ani ?n urm?, c?nd domnul Nae ne spunea c? scrierea este formula cea mai convenabil? de anticipare a trecutului, socoteam c?, la fel ca de at?tea ori, uza de un paradox ieftin numai pentru a-?i da importan??. E bine a?a. ??i scriu ca s?-mi ?mbl?nzesc trecutul ? apoi s?-l uit. ??i aud vocea, te v?d uneori aievea ?i am con?tiin?a clar? c? ai r?mas aceea?i fiin?? aiurit? ?i imprevizibil?, ?n timp ce eu am ajuns un b?tr?n de care nimeni nu are nevoie, beteag, mohor?t, suspicios ?i pe bun? dreptate antipatic".

?n fapt, Scrisori c?tre Taisia este un poem elegiac despre ?mb?tr?nire ?i despre cum ne raport?m la propriul trecut. Dac? anterior a privit ?n afar?, scrut?nd contururile deformate ale lumii, Cimpoe?u ne propune acum o autofic?iune tulbur?toare prin sugestiile referitoare la fragilitatea fiin?ei umane.

aprilie 2022

3

ateneu

O antologie surprinz?toare prin ineditul ei criteriu propune Andreea R?suceanu ?n ,,Cartea ora?elor" (Bucure?ti, Ed. ,,Humanitas", 2021). Fiecare om are ,,propria percep?ie asupra locului ?n care tr?ie?te", ne spune autoarea, iar scriitorul este capabil s? o ?i exprime. Ideea este, desigur, ?n consens cu preocup?rile pentru ,,geografia literar?" ?i pentru ,,geocritic?" ale scriitoarei. C?r?i precum ,,Bucure?tiul lui Mircea Eliade" ?i ,,Dic?ionar de locuri literare bucure?tene" cercetau deja modul ?n care fermentul fantasmatic al unor scriitori reconfigureaz? realul ?ntr-un topos subiectiv, felul ?n care realul este metamorfozat l?untric ?ntr-o viziune. De ce a ales Andreea R?suceanu ora?ul pentru aceast? antologie? Pe globul terestru 49% dintre oameni tr?iesc ?n mediul rural, ?i 51% sunt or?eni. Cultura (?i mediile culturale) apar?ine ?ns? cu prec?dere ora?elor. Ar fi posibil? ?i o antologie ,,Cartea satelor" dac? suficient de mul?i scriitori ar tr?i la ?ar?. Desigur, unii dintre ei, chiar dac? sunt (sau au devenit) or?eni, scriu despre satul rom?nesc, ?ns? o fac destul de rar ?i, ?n unele cazuri, dac? nu sunt de provenien?? rural?, o fac ?n chip savant. Astfel ?nc?t ,,Cartea ora?elor" vine ca un produs al mediului nostru cultural citadin, ?n care scriitorii se cunosc ?ntre ei ?i sunt ?ntr-o permanent? leg?tur? ?n spa?iul virtual de socializare.

Provocarea este incitant?. Nu cred s? existe prozator care s? nu fi supus unui proces de interiorizare locul ?n care tr?ie?te, s? nu-l fi reflectat apoi ?n proza sa. La prima vedere ar p?rea c? aceast? abordare se ?ndep?rteaz? de chestiunea estetic?, c? nu ar intra ?n categoriile estetice. Dar categoriile estetice, dac? privim atent, sunt legate de temperamentul scriitorului ?i de starea sa de moment: poeticul, pateticul, pitorescul, idilicul, suavul, sublimul, tragicul, comicul, anostul, prozaicul, absurdul ?i toate celelalte ?in de disponibilit??ile ?nn?scute ale celui care scrie, de felul s?u de a fi, dar ?i de dispozi?ia sa momentan?. Dar ,,interiorizarea realului"? Andreea R?suceanu ?i ?ncheie astfel prefa?a: ,,Rezultatul unui proces complicat, la cap?tul c?ruia, transferate prin filtrul imagina?iei, sensibilit??ii ?i culturii scriitorului, locurile concrete ajung s? fie interiorizate". Ei bine, orice proces cognitiv de subiectivizare duce c?tre estetic?. ?i nu cred c? vreo teorie a esteticii ar fi complet? dac? nu s-ar pune ?n discu?ie ?i problema interioriz?rii realului, a subiectiviz?rii realului, ?n ultim? instan?? a ,,viziunii". Iat? o noutate. Estetica s-a ocupat mai ales de categorii ?i principii. C?teva le-am pomenit, adaug acum unele dintre cele ,,exterioare" (controlabile cu mintea, apar?in?nd adic? proceselor mentale con?tiente): forma, stilul ?i stilizarea, compozi?ia, propor?iile, unitatea, ritmul, simetria, armonia. Ei bine, ?n ,,?tiin?a esteticii", despre procesul subiectiviz?rii s-a vorbit cu mult mai pu?in spre deloc ?i acesta mi se pare a fi unul dintre cele mai

Dan PER?A

Ora?ul din noi

importante. Altfel, subiectivizarea este un proces cu mult mai amplu. El trece dincolo de geografia literar?, pentru a cuprinde tot ce exist?.

Chiar ?i atunci c?nd un prozator abstractizeaz? spa?iul, el porne?te totu?i de la un spa?iu real. Probabil abstractizarea dus? la extrem ?i apar?ine lui Samuel Beckett, totu?i ?tim c? personajele sale tr?iesc pe... Terra. Toposul literar este o viziune. Viziune ce ?mbin? locul ?i via?a tr?it?. Mi s-a p?rut important s? stabilesc, dac? nu pentru al?ii, m?car pentru mine, faptul c? ,,geografia literar?" este parte a esteticii. ?i am ajuns la concluzia c?, prin subiectivizarea realului, face parte din estetic?.

O l?murire despre cum a fost alc?tuit? antologia am primit de la Andreea R?suceanu: ,,Ma-

joritatea au fost scrise pentru acest volum. Cei care au avut deja texte sau fragmente nepublicate ?nc? ?i care s-au potrivit cu tema le-au dat pe acelea". Am pus ?ntrebarea deoarece eram uimit de calitatea prozelor. ,,Cartea ora?elor" ?mi p?rea o antologie f?cut? din proze alese pe spr?ncean?, fragmentele cele mai reu?ite din c?r?ile unor scriitori de prim rang. Nu este deloc facil pentru un scriitor s?-?i activeze disponibilit??ile pentru a scrie ad-hoc pe o tem? dat?. E vorba de sensibilitate ?i interiorizare aici. Sensibilitatea nu e ca un bidiviu ?n spinarea c?ruia urci ?i lup?i cu el p?n? c?nd ?l strune?ti. Iar pentru a te interioriza, cere ni?te preparative speciale. ?i totu?i scriitorii (care au oferit proze inedite) au reu?it! Din asta mi-am dat seama c? un cititor, chiar ?i unul foarte experimentat cum sunt, nu percepe la adev?ra?ii ei parametri antologia ,,Cartea ora?elor". De?i lucrurile ar trebui s? fie clare, c?ci totul e realizat cu o mare acurate?e, ?ns? apar ?ntreb?rile colaterale, care estompeaz? adev?rul. Ce imagine ar trebui s? avem asupra c?r?ii? Mai ?nt?i este faptul c? sunt reuni?i ?n antologie 16 dintre scriitorii reprezentativi ai timpului nostru (unii dintre ei au de a face ?i cu poezia), a?eza?i ?n ordine alfabetic?: Marius Chivu (R?mnicu V?lcea), Mariana Codru? (Ia?i), Bogdan Co?a (Bra?ov), Augustin Cup?a (Craiova), Adela Greceanu (Sibiu), Borco Ilin (Timi?oara),

Florina Ilis (Cluj), Angelo Mitchievici (Constan?a), Iulian Popa (Br?ila), Mircea Pric?jan (Oradea), Viorica R?du?? (Ploie?ti), Andreea R?suceanu (Bucure?ti), Adrian G. Romila (Piatra-Neam?), Corina Sab?u (C?mpulung-Muscel), Sebastian Sifft (C?mpina) ?i Tatiana ??buleac (Chi?in?u). Apoi, sunt desenele lui Mihail Co?ule?u care ?n general dau o dimensiune artistic? volumului, iar ?n particular asigur? leg?tura afectiv? a cititorilor ,,locului" (celor din Sibiu leg?tura cu Sibiul, celor din Ploie?ti leg?tura cu Ploie?tiul ?.a.m.d.), pentru c? ei vor recunoa?te o cl?dire sau un monument din ora?ul lor. Un locuitor al Constan?ei va tres?ri pe dat? conectat la ambientul Peninsulei ?i va recunoa?te moscheea Carol, astfel c? primele cuvinte din proza lui Angelo Mitchievici vor veni pe un fond aperceptiv, atunci c?nd scriitorul ,,vorbe?te" despre acest loc ?nc?rcat de istoria stratificat? ?n dou? milenii, istorie probat? arheologic: ,,Ora?ul exist? ?n timp, iar timpul intr? pe nesim?ite ?n zidurile lui".

Apare ?nc? o dimensiune a c?r?ii, anume prefa?a semnat? de Andreea R?suceanu, intitulat? ,,Scriitorul ?i ora?ul lui". Aici ne spune, ?n c?teva pagini perfect articulate ?i f?r? nici un cuv?nt de prisos, despre ,,atlasul interior al geografului", despre priviri, percep?ii, chei, imersiuni, despre Marc Brosseau ?i ,,romanele geografice", despre

? Mihai Chiuaru ? Arhetip III

Pierre Sansot ?i ,,poetica ora?ului", despre Bernand Westphal ?i stratigrafia istoric? a unei a?ez?ri omene?ti; adic? ne introduce parc? ?ntr-o lume miraculoas?, ce leag? ,,afar?" de ,,l?untru". Tot aici puncteaz? asupra unora dintre prozele antologate din perspectiva principalului criteriu de selec?ie, anume despre ,,cum locuitorul ?i creeaz? propriul ora?". Totodat?, Andreea R?suceanu distinge trei categorii ale proiect?rii spa?iului ?n proz?. ?n prima, ,,atmosfera ora?ului se insinueaz?", ?n a doua, ,,sus?ine imperceptibil psihologia personajelor", ?n a treia, ,,peisajul urban e ?n prim-plan". Spuneam c? prefa?a d? impresia c? ar fi un rezumat parcimonios al unei c?r?i ? cartea aceasta cu siguran?? exist?, dar ea exist? deocamdat? ?n mintea Andreei R?suceanu: cartea despre percep?ia scriitorului asupra lumii.

Mai departe... scrie-n carte, adic? avem prozele celor 16 scriitori. Care pot fi gustate de fiecare cititor ?n parte, dup? propria sa sensibilitate ?i capacitate proiectiv?. Restul este... poveste, iar unii comentatori au repovestit m?car o parte dintre cele 16 proze scurte din volum. Interesant mi s-a p?rut faptul c?, ?nt?mpl?tor sau nu, aceste proze mai au o convergen??, ?nc? una fa?? de cea propus? de Andreea R?suceanu. Majoritatea sunt plasate, temporal, spre sf?r?itul anilor '80 ?i primii ani din '90, ?n perioada aceea de teribil? tranzi?ie, de enorm? prefacere a cadrului vie?ilor omene?ti. Pe l?ng? ?nc?rc?tura emo?ional? a spa?iului, cu stratigrafia lui istoric?, apare ?nc?rc?tura emo?ional? a istoriei vii, a vie?ii tr?ite ?i, v?dit, ea se plaseaz?, cu prec?dere, ?n momentele de r?scruce ale istoriei, atunci c?nd sensibilitatea este mai profund afectat?. Ceea ce ?nseamn? c? avem ?n ,,Cartea ora?elor" o antologie deloc formal?, un volum cu ramifica?ii ?i spre estetic?, ?i spre locul (spa?iul) ?n care tr?ie?te omul, spre istorie, spre via?a tr?it? ?i spre memoria afectiv?. O carte care satisface exigen?ele oric?rui cititor, mai ales c? multe dintre aceste fragmente de via?? sunt at?t de puternice, ?nc?t te marcheaz? cu amprenta lor emo?ional?. R?m?i cu lumea real?, lumea ascuns? ?i lumea oglindit? a Andreei R?suceanu din fascinantul ei fragment de roman, cu dragostea pur? ?i dragostea carnal? din proza Marianei Codru? sau, ?ntr-un alt cotlon al min?ii, cu micul ,,certificat de mad?fac?r" al lui Borco Ilin. Sau, de ce nu, cu stratigrafia istoric? descifrat? ?n arta monumental? a ora?ului Ploie?ti, realizat?, ca ?ntr-un fel de geologie literar?, de Viorica R?du??. Sau cu ,,incredibila poveste a candidei" Gra?iela a lui Mircea Pric?jan ?i transferul de personalitate, ?ntr-un ora? estompat, despre care ?tii c? este Oradea, ?ns? ar putea fi orice alt ora?.

16 proze ?i mii de lumi ce-au ?nc?put ?n ele ?i le-ai cuprins ?n tine.

4

aprilie 2022

educa?ie

Ioan D?NIL?

Bac?ul (pre)primar* (XLII)

Cercul de pres? ,,Coresi"

A fost, ?n anii `80, o form? de jurnalism ?colar instituit? la nivelul Societ??ii literarartistice ,,Orizonturi" din cadrul Liceului Pedagogic ,,?tefan cel Mare" Bac?u ?i destinat? elevilor din ciclurile gimnazial ?i liceal. Firesc, exista ?i o platform? practic?: revista ,,ABC...", serie nou? (dup? cea din 1969), continuatoare a publica?iilor ,,?coala Normal?" (1922), ,,O raz? de lumin?" (1935),/ ,,Copilul ?i satul" (1938)/, ,,Revista noastr?" (1940), ,,Lumini?e b?c?uane" (1943), ,,F?clia" (1968). Au existat ?i reviste ale claselor pedagogice: ,,N?zuin?e" (sine anno; anul V ?nv???tori), ,,G?nd" (1974; anul I B postliceal) ?.a. ?n 1988, un capitol din lucrarea metodico-?tiin?ific? pentru ob?inerea gradului didactic I cu tema ,,Modalit??i active de studiere a literaturii rom?ne ?n ?coal?" (coordonator, Constantin Parfene)

se referea la jurnalismul ?colar, iar la inspec?ia special?, a patra or? a fost alocat? unei activit??i practice a Cercului de pres? ,,Coresi". Elevii claselor a XI-a A ?i a XI-a B realizaser? anterior c?te o revist? proprie (,,Licean ?i nu numai", respectiv ,,30 ?i... 3. Schi?? de portret interior"), iar ?n cele 50 de minute au propus... 66 de proiecte pentru o posibil? revist? ?colar? destinat? clasei a IV-a, ca

final de ciclu primar. Viitorii ?nv???tori au g?ndit totul, de la tematic? la machet?. Ce mai f?ceau jurnali?tii-elevi? Realizau sau transcriau interviuri (cu Iorgu Iordan, de pild?, despre cultivarea limbii, ori cu Vasile Arvinte, despre istoria cuvintelor), culegeau folclor, scriau cronici ale evenimentelor (despre ?nt?lnirea cu Marin Sorescu ?i Eugen Simion, la 15 iunie 1986, cu Ana Blandiana etc.), corectau

texte, fi?au ?i chiar

tehnoredactau. C?nd Liceul

avea oaspe?i de seam?,

deveneau v?rful de lance

pentru ob?inerea dedica?i-

ilor, pe care le puneau apoi

?n paginile revistei ,,ABC..."

Reproducem un ?nscris din

1988: ,,Elevilor liceului peda-

gogic Bac?u, celor care fac

s? apar? ?ABC?-ul, simpa-

tia ?i salutul colegial ale lui

L[auren?iu] Ulici" ?i o urare

nicic?nd ?mplinit?: ,,V? do-

resc s? face?i o revist? la fel

de bun? cum este ?Ateneu?.

Nicolae Manolescu". Limbii

rom?ne ?i erau alocate ru-

brici (,,Grammaticus"), re-

cenzii ori accente lirice:

,,Limba rom?n? vine de

demult ?i de departe"

(Elena-C?t?lina Zar?); ,,Din

ad?nc de infinituri/ Limba

noastr? s-a n?scut" (George

Cojoc?rescu).

George

??rnea a dedicat norma-

li?tilor b?c?uani o poezie

?ncheiat? astfel: ,,B?tr?ni

c?nd vor intra ?n noapte/

Cu-n?elepciunea lor cu-

minte,/ Vor ?ine-n palme

stele coapte/ P?storii tineri

de cuvinte". Membrii

Cercului de pres? ,,Coresi"

au sprijinit efectiv apari?ia

revistelor ,,Mugur alb"

(1985-1987) ?i ,,Eterni luce-

feri" (1989).

____________

* Serie de materiale menite a pleda pentru reintroducerea limbii rom?ne ?n programa de specialitate a liceelor/ claselor cu profil pedagogic, inclusiv la bacalaureat

Eminesciana

bunul-sim?. Au cuvinte nou?, dar f?r? cuprins; oameni noi, f?r? trecut ?i o

limb? p?s?reasc?, ?n locul vrednicei

?n urm? cu 100 de ani

limbi rom?ne?ti" ? ,,Nu exist? o civiliza?ie uman? general?, accesibil? tuturor

oamenilor [...] ?i ?n acela?i chip, ci

fiecare popor ?i are civiliza?ia proprie,

? La 29 aprilie 1876,

de?i ?n ea intr? o mul?ime de elemente

Mihai Eminescu viziteaz? ?coala din Lipova,

comune ?i altor popoare" ? ,,?naintarea

singura localitate b?c?uan? atins? de pasul revizorului-poet.

pe scara societ??ii rom?ne nu este datorat? meritului, ?tiin?ei, activit??ii,

Eveniment. ,,Rampa nou? ilustrat?" (Bucure?ti) din 27 apr. 1922 anun?? c? ?n ziua de 21 aprilie a avut loc un festival artistic organizat de Casa de Sfat ?i Citire ,,Vasile Alecsandri" Bac?u, ?n folosul corpului didactic primar din jude?. Programul a inclus printre altele declamarea poeziei ,,Somnoroase p?s?rele",

ciasto mimo topolei; ,,S?rmanul Dionis"/ Bedneaga Dionis; ,,Gloss?"/ Glagol vremen; ,,Sonete"/ Sonet?; ,,O, mam?..."/ O, mati ) . Opinii: Garabet Ibr?ileanu critic? apari?ia postumelor lui Mihai Eminescu, fapt etichetat drept o profanare a memoriei poetului. La r?ndul lui, N. Davidescu consider? tip?rirea ,,o

c?ci un lene? ignorant care ?nv?rte?te ?urupuri patriotice ajunge prin intrig? ?i neadev?r oriunde pofte?te" ? ,,Educa?iunea e cultura caracterului; cultura e educa?iunea min?ii". Biografia: Vasile Gherasim scrie despre descenden?ii familiei Eminovici, din satul C?line?tii lui Cuparencu, iar Leca Morariu aduce ?n

urmat? de interpretarea melodiei dup? sarcin? penibil?". Aforisme: ? ,,De la aten?ie teza originii poloneze a lui Mihai

acela?i text (solist, tenorul Aurel anul acesta, [1848], rom?nii au pierdut Eminescu.

Constantinescu). Informa?ia apare la

rubrica ,,Via?a de toate zilele. Rampa, ?n

provincie. Bac?u".

Edi?ii: ? ,,Poezii", edi?ie de Mihail

Dragomirescu ?i Constan?a Marinescu,

Bucure?ti, Editura Libr?riei ,,H. Steinberg

& Fiu" ? ,,Poesiile lui Mihai Eminescu",

edi?ie de N. Iorga, Bucure?ti, Editura

Ligei Culturale (ulterior, Iorga va publica

la Paris articolul ,,Sufletul rom?nesc

modern: poetul Mihai Eminescu"/ L'?me

roumaine moderne: Le poete Michel

Eminesco ? 5 aug. 1922) ? ,,Proz?",

Bucure?ti, Ed. ,,Cartea Rom?neasc?".

Traduceri, ?n limbile german? (,,?nger

de paz?"/ Schutzengel ) , maghiar?

(,,Venere ?i Madon?"/ V?nusz es

Madonna) ?i rus? (,,Baiazid ?i Mircea"/

Baiazet i Mircea; ,,Ce e amorul?"/ Cito t? liubov?; ,,Pe l?ng? plopii f?r? so?"/ Kak

? Mihai Chiuaru ? Capriciu I

Tele?coala ,,Ateneu"

Fonetica

pentru

definitivat (II)

1.b. Clasificarea articulatorie a sunetelor limbii rom?ne*

1.b.a. VOCALELE 1.b.a.I. Dup? locul de articulare 1.b.a.I.1. Vocale anterioare: [e], [i] Spa?iul de rezonan?? se situeaz? ?ntre

partea anterioar? a limbii, care se arcuie?te spre palat (cerul gurii), ?i zona anterioar? a palatului 1.b.a.I.2. Vocale centrale: [a], [?], [?] Spa?iul de rezonan?? se afl? ?ntre partea medial? a dorsumului limbii ?i centrul bol?ii palatine. 1.b.a.I.3. Vocale posterioare: [o], [u] Rezonatorul bucal cuprinde por?iuni dintre partea posterioar? a dorsumului limbii ?i cea posterioar? a palatului. Mu?chiul lingual se retrage, iar radixul (r?d?cina limbii) se ridic? spre v?lul palatin. Rezult? o prelungire maxim? a rezonatorului bucal. 1.b.a.II. Dup? unghiul de deschidere al maxilarelor (apertura) 1.b.a.II.1. Vocale deschise: [a] Unghiul de deschidere al maxilarelor este foarte mare, iar limba este relaxat?, departe de palat, cre?ndu-se un spa?iu de rezonan?? larg. 1.b.a.II.2. Vocale semideschise: [?], [e], [o] Maxilarul inferior se ridic?, iar volumul rezonatorului bucal se mic?oreaz?. Limba ia pozi?ii aparte pentru fiecare dintre cele trei vocale semideschise. 1.b.a.II.3. Vocale ?nchise: [?], [i], [u] Maxilarul inferior se ridic? ?i mai mult, iar volumul rezonatorului bucal se reduce foarte mult. Limba se apropie de palat. 1.b.a.III. Dup? participarea buzelor 1.b.a.III.1. Vocale rotunjite sau labiale: [o], [u] 1.b.a.III.2. Vocale nerotunjite sau nelabiale: [e], [i] 1.b.a.III.3. Vocale neutre: [a], [?], [?] 1.b.a.IV. Dup? participarea palatului 1.b.a.IV.1. Vocale palatale: [e], [i] 1.b.a.IV.2. Vocale nepalatale: [o], [u] 1.b.a.IV.3. Vocale neutre: [a], [?], [?] Exemplu de descriere a unei vocale: [e] = vocal? anterioar?, semideschis?, nerotunjit?, palatal?

_____________

*Cf. Fonetic? ?i fonologie (note de curs; aplica?ii), Bac?u, Editura ,,Egal", 2005

Centenarele lunii

? Idy Ilian (n. 14 apr. 1922, Bac?u),

medic ?i memorialist, cu volumul

,,Momente din via?? ?i scurte povestiri"

(1999), oglind? a vie?ii interbelice de la noi

? ?tefan Augustin Doina? (n. 17 apr. 1922,

Caporal Alexa, jud. Arad; numele ini?ial:

?tefan Popa) a debutat ?n 1964 cu volu-

mul de versuri ,,Cartea mareelor".

Pagin? realizat? de Ioan D?NIL?

aprilie 2022

5

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download