Å£i interpretarea corect ă Å£ ordinea în care se succedă ...

A. Marca?i interpretarea corect? a structurii frazelor de mai jos. (Propozi?iile sunt date ?n

ordinea ?n care se succed? predicatele lor [exprimate sau sub?n?elese] ?n fraz?.)

1. Acum, de-o fi vreunul din dumneavoastr? de n-a ascultat ce-am spus, eu n-am ce-i face,

c? a doua oar? nu mai spun, s? m? taie. a. circ. condi?ional? + atributiv? + compl. direct? +

principal? + circ. de cauz? + concesiv?; b. circ. condi?ional? + circ. condi?ional? + compl. direct?

+ principal? + compl. direct? + circ. de cauz? + concesiv?; c. circ. condi?ional? + atributiv? +

compl. direct? + principal? + compl. indirect? + concesiv?; d. alt? interpretare.

2. M? invita?i sau nu, eu vin oricum ?i poate c? nici nu singur. a. principal? + principal? +

principal? + principal? + subiectiv?; b. concesiv? + concesiv? + principal? + principal? +

subiectiv?; c. principal? + principal? + principal? + subiectiv?; d. alt? interpretare.

3. Desigur c? m? interesa nu numai pre?ul, ci ?i ce credea el despre aceast? afacere, mai ales

c? circulau tot felul de zvonuri. a. principal? + subiectiv? + subiectiv? + circ. de cauz?; b.

principal? + subiectiv? + principal? + subiectiv? + circ. de cauz?; c. principal? + subiectiv? +

compl. direct? + concesiv?; d. alt? interpretare.

4. Dup? toate c?te s-au spus, m-am decis s? plec de acas? s?-mi caut o slujb?. a. atributiv? +

principal? + compl. indirect? + circ. de scop; b. circ. de cauz? + principal? + compl. direct? +

circ. de loc; c. atributiv? + principal? + compl. indirect? + circ. de cauz?; d. alt? interpretare.

5. Fiind convins c? n-are ce vedea acolo, mai ales c? totul era ?n ruin?, a renun?at s?-?i mai

ia dou? zile de concediu. a. circ. de cauz? + compl. direct? + circ. de cauz? + principal? + compl.

indirect?; b. circ. de cauz? + concesiv? + principal? + compl. direct?; c. compl. indirect? + circ.

de cauz? + principal? + compl. indirect?; d. alt? interpretare.

B. Marca?i r?spunsul corect:

6. Se dau enun?urile: (1) Ai grij? ce vorbe?ti acolo! (2) Tot ce-am aflat despre tine s-a

confirmat. (3) Cu ce tren vii? (4) De ce e?ti sup?rat?? Cuv?ntul subliniat este: a. pronume

relativ ?n (1), (2), pronume interogativ ?n (3), (4); b. pron. rel. ?n (1), adj. pron. rel. ?n (2), adj.

pron. int. ?n (3), pron. int. ?n (4); c. pron. rel. ?n (1), (2), adj. pron. int. ?n (3), pron. int. ?n (4); d.

alt? interpretare.

7. Fie enun?urile: (1) V? mai re?in un minut ?i apoi plec. (2) Da?i-mi, v? rog, un kilogram de

mere. (3) ?n tot campionatul au c??tigat un singur meci. (4) La examen ni s-a dat fiec?ruia

c?te o foaie pentru ciorn?. Cuvintele subliniate sunt: a. num. card. ?n toate enun?urile; b. art.

nehot. ?n toate enun?urile; c. num. card. ?n (1), (2), (4), art. nehot. ?n (3); d. num. card. ?n (1), (2),

art. nehot. ?n (3), adj. pron. nehot. ?n (4).

8. Fie enun?urile: (1) Din p?cate, ?i anul acesta a r?mas repetent. (2) R?m?ne de v?zut cum

vor evolua lucrurile. (3) Mi-au mai r?mas doar c??iva prieteni. (4) Ion a r?mas cum ?l ?tii.

Verbul subliniat este: a. copulativ ?n toate enun?urile; b. predicativ ?n toate enun?urile; c.

copulativ ?n (1), (4), predicativ ?n (2), (3); d. alt? interpretare.

9. Fie enun?urile: (1) Las?-l ?n pace pe frate-meu! (2) Nu miza pe calul acesta! (3) De ce e?ti

m?nios pe toat? lumea? (4) ?i pe tine este sup?rat? (5) Pe ceilal?i nu i-a ascultat poezia.

Cuvintele subliniate au func?ia de: a. compl. directe ?n toate enun?urile; b. compl. indirecte ?n

toate enun?urile; c. compl. directe ?n (1), (5), compl. indirecte ?n (2), (3), (4); d. compl. directe ?n

(1), (2), (4), (5), compl. indirect ?n (3).

10. Fie enun?urile: (1) Vara aceasta n-am fost la mare. (2) Vara merg la munte. (3) Toat? vara

a stat ?n cas?. (4) La var? voi pleca ?n str?in?tate. Cuv?ntul subliniat este: a. adv. de timp ?n

toate enun?urile; b. subst. (Ac.) ?n toate enun?urile; c. adv. de timp ?n (2), (4), subst. (Ac.) ?n (1),

(3); d. alt? interpretare.

C. Marca?i varianta corect? de analiz? gramatical? a cuvintelor subliniate din enun?urile de

mai jos:

11. Nu i-a fost scris s-o duc? mai mult. a. verb, ind. perf. compus, d. pasiv? / pred. verbal; b.

verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; c. verb cop., impers. +

nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; d. loc. vb., ind. perf. compus, d. pasiv?

/ pred. verbal.

12. P?rerile celor din cas? sunt altele dec?t ale celor de-afar?. a. pron. dem. de dep., G. / atr.

pron. gen.; b. pron. dem. de dep., D. / atr. pron. datival (= ?n dativ); c. art. demonstrativ / f?r?

func?ie sintactic?; d. adj. pron. dem. de dep., G. / atr. adj.

13. Oric?t de mare ?i-ar fi durerea, trebuie ?n cele din urm? s? ?i-o ?nfr?ngi. a. adj., N. /

nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / compl. circ. de mod;

d. alt? interpretare.

14. A?az?-te ?n care banc? vrei s? te a?ezi, numai las?-m? ?n pace! a. pron. rel., Ac. cu prep. /

atr. pron. prep.; b. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; c. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr.

adj.; d. alt? interpretare.

15. Date fiind ?mprejur?rile, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasiv? / compl.

circ. de cauz?; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauz?; c.

verb, gerunziu, pers. a III-a, pl. d. pasiv? / compl. circ. de cauz?; d. alt? interpretare.

16. Aten?ia cu care m? ascul?i las? de dorit. a. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod; b.

pron. rel., Ac. cu prep. / compl. indirect; c. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. adj. pron.

rel., N. (prin acord cu subst. aten?ia) / atr. adj.

17. ?n zilele urm?toare au mai plecat dintre ei. a. pron. pers., Ac. cu prep. / compl. indirect; b.

pron. pers., N. / subiect; c. pron. pers., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. pron. pers., Ac. cu prep. /

subiect (excep?ie real? de la subiectul ?n N.).

18. Subiectele de examen erau de dou? feluri, grele ?i u?oare. a. adj., N. / nume predicativ; b.

adj., N. / atr. adj.; c. adj. substantivat, N. / nume predicativ; d. adj. substantivat, N. / apozi?ie.

19. Un nepot al lui taic?-meu a c??tigat un miliard. a. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; b. art.

hot. proclitic / f?r? func?ie sintactic?; c. art. genitival (posesiv) / f?r? func?ie sintactic?; d. alt?

interpretare.

20. Dat fiind faptul c? timpul e ?naintat, l?s?m restul problemelor pe data viitoare. a. loc.

conj. subord. cauzal? / f?r? func?ie sintactic?; b. loc. conj. subord. (introduce o compl. indirect?) /

f?r? func?ie sintactic?; c. verb la gerunziu, d. pasiv? (compl. circ. de cauz?) + subst., N. (subiect)

+ conj. subord.; d. alt? interpretare.

21. ?i-am subestimat eu vreodat? meritele? a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b.

pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= ?n dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. / atr. pron.

datival (= ?n dativ); d. alt? interpretare.

22. De ce te agi?i at?ta, n-ai ce face? a. verb, inf. prez., d. activ? / compl. direct; b. verb, inf.

prez. cu val. de conj., d. activ? / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activ? / pred. verbal; d. alt?

interpretare.

23. V? aprecia?i cam mult opera, domnule! a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= ?n dativ); b.

pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / f?r? func?ie sintactic?; d. pron. pers., D

(posesiv) / atr. pron. datival (= ?n dativ).

24. R?ul ?erpuia lene?, iar de-a lungu-i ?l urma ?oseaua cenu?ie. a. pron. pers., D. / atr. pron.

datival (= ?n dativ); b. pron. pers., D. / compl. indirect; c. pron. pers., G. / compl. circ. de loc; d.

pron. pers., D. / compl. circ. de loc.

25. O invita?ie ca a voastr? m? onoreaz?. a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod

(comparativ); b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj; d. adj.

pron. pos., N. / atr. adj.

26. Ne-am bucurat cu to?ii de ?ntoarcerea acas? a fiului r?t?citor. a. subst., neart., Ac. /

compl. circ. de loc; b. adv. de loc, Ac. / atr. adv.; c. adv. de loc / compl. circ. de loc; d. alt?

interpretare.

27. Era de presupus c? lucrurile nu puteau r?m?ne a?a. a. verb, ind. imperfect, d. pasiv? /

pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb cop. +

nume pred. (verb la supin, d. pasiv?) / pred. nominal; d. alt? interpretare.

28. N-a ?inut seama de p?rerea colegei ei. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., G.

(acordat cu colegei) / atr. adj.; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. alt? interpretare.

29. Nu poate fi mai ?n v?rst? dec?t mine. a. loc. adj., N. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. /

nume predicativ; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. alt? interpretare.

30. Se bazeaz? pe prieteni, cuno?tin?e, rude ?i pe at??ia al?ii. a. pron. nehot., Ac. / compl.

direct; b. pron. nehot., Ac. / compl. indirect; c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.; d. alt? interpretare.

31. Ale tale doruri toate/ Numai eu ?tiu s? le-ascult¡­ (M. Eminescu) a. adj. pron. pos., G. /

atr. adj.; b. pron. pos. G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr.

pron. gen.

32. Ai v?zut ce se mai agita asear?? a. pron. int., Ac. / compl. circ. de mod; b. pron. rel., Ac. /

compl. circ. de mod; c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; d. adv. de mod / f?r? func?ie

sintactic?.

33. Ion este de dou? ori mai ?mecher dec?t tine. a. num. card. adv. (= de repeti?ie), Ac. / atr.

adv.; b. num. card. adv. (= de repeti?ie), Ac. / compl. circ. de mod; c. num. card. adv. (= de

repeti?ie) / nume predicativ; d. alt? interpretare.

D. Marca?i varianta corect? de r?spuns:

34. Cuv?ntul prolix este ?n raport de antonimie cu: a. ineficace; b. neproductiv; c. concis; d.

prolific.

35. Care dintre urm?toarele serii con?ine numai paronime? a. cambie / cambiu, batard /

bastard, atriu / atrium; b. clamare / clamoare, diamantin / diamantin?, heteronom / heteronim; c.

detraca / detracta, ectazie / extazie, codice / codicil; d. toate cele trei serii de mai sus.

36. Se dau urm?toarele cuvinte: nou-n?scu?ii, genunchele, primii-secretari, primii-mini?tri,

prim-procurorii. Sunt corect articulate: a. toate; b. numai primul ?i al cincilea; c. numai primul,

al treilea ?i al cincilea; d. toate, ?n afar? de al doilea.

37. Fie enun?ul: Crede-?i-m? c? i-i dor de voi dar ?i de cuscrii vo?tri, nemaivorbind de

plimb?rile pe-noptate de-a lungul aleilor Timi?orene. Acesta con?ine: a. trei gre?eli de

ortografie ?i o gre?eal? de punctua?ie; b. patru gre?eli de ortografie ?i o gre?eal? de punctua?ie; c.

trei gre?eli de ortografie ?i nici una de punctua?ie; d. dou? gre?eli de ortografie ?i o gre?eal? de

punctua?ie.

38. Sensul adjectivului iconic este: a. care ?ine de pictarea icoanelor; b. referitor la imagine, care

apar?ine imaginii; c. care se ?nchin? la icoane; d. ?ncadrat ?ntr-o ram?, care este ?nr?mat.

39. Se dau urm?toarele perechi: (1) acrinie / acribie, (2) incizie / incizur?, (3) hibernare /

hiberna?ie, (4) ectazie / extazie, (5) crupon / cruton. Avem paronime ?n: a. toate; b. numai ?n

(1) ?i (4); c. numai ?n (1); d. numai ?n (1), (4) ?i (5).

40. Fie enun?ul: Alt?dat? n-o s? m? mai speriu a?a de u?or, ?i o s? continui s?-mi ap?r

interesele, chiar dac? o s? fii sau nu o s? fi de acord cu mine. Acesta con?ine: a. patru gre?eli

de ortografie ?i una de punctua?ie; b. trei gre?eli de ortografie ?i una de punctua?ie; c. trei gre?eli

de ortografie ?i nici una de punctua?ie; d. dou? gre?eli de ortografie ?i nici una de punctua?ie.

41. Sinonimul cuv?ntului dela?iune este: a. delapidare; b. del?sare; c. denun?are; d. neglijen??.

42. Se dau urm?toarele expresii: paliativ aparent, picaj vertical, preaviz de concediere,

represalii drastice, sacrificiu voluntar. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b.

numai prima ?i a treia; c. numai a treia; d. toate, ?n afar? de a doua.

43. Fie enun?ul: Fi?i mai aspri cu propriii copii, c?ci, altfel, au s? v? creeze ?ncontinuu acelea?i

probleme. Acesta con?ine: a. dou? gre?eli de ortografie ?i dou? gre?eli de punctua?ie; b. trei

gre?eli de ortografie ?i dou? gre?eli de punctua?ie; c. o gre?eal? de ortografie ?i dou? gre?eli de

punctua?ie; d. nici o gre?eal?.

44. Se dau urm?toarele expresii: alterca?ie verbal?, festivitate solemn?, memoriu scris, mentor

spiritual, pilon de sus?inere. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c.

numai prima, a treia ?i a cincea; d. nici una.

45. Litera i noteaz? semivocala i ?n toate cuvintele din seria: a. bine, mine, iese, dai; b. ?i-a

(dat), ciorn?, sanie; c. b?ie?i, siamez, pia??; d. iarn?, haimana, iepure, pai.

46. Care dintre urm?toarele serii con?ine numai cuvinte corect desp?r?ite ?n silabe? a. hema-tu-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tinc-?i-e, ma-chie-ze, pro-to-zoa-re, du-ra-cid; b. he-mat-u-ri-e, tetr-arhi-e, dis-tinc-?i-e, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, dur-a-cid; c. he-mat-u-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tin-c?ie, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, du-ra-cid; d. he-ma-tu-ri-e, tetr-ar-hi-e, dis-tinc-?i-e, ma-chie-ze,

pro-to-zoa-re, dur-a-cid.

47. Care dintre urm?toarele serii con?ine numai forme verbale literare? a. ghice?te!, (eu)

extirp, piei!, (el) descurajeaz?, (s?) g?tuie, (s?) ?ov?ie; b. ghici!, (eu) extirpez, piei!, (el)

descurajaz?, (s?) g?tuiasc?, (s?) ?ov?iasc?; c. ghice?te!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajaz?, (s?)

g?tuie, (s?) ?ov?ie; d. ghici!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajeaz?, (s?) g?tuie, (s?) ?ov?iasc?.

48. Fie enun?ul: Nu-mi priii c? se gr?bi s? plece, dup? ce vorbise ?ntruna despre cum ea ?nse?i

reu?ise s? mi ?i-i conving? de faptul c? nu se merit? s? m? sprijine. Acesta con?ine: a. trei

gre?eli; b. dou? gre?eli; c. o gre?eal?; d. patru gre?eli.

49. Avem numai forme corecte de plural ?n: a. fenicsuri, decolteuri, tobogane, preavizuri,

gramofonuri, panacee; b. fenici?i, decoltee, toboganuri, preavize, gramofoane, panaceuri; c.

fenci?i, decolteuri, tobogane, preavize, gramofoane, panacee; d. nici una dintre seriile de mai sus.

50. Sinonimul cuv?ntului deferent este: a. preocupat; b. condescendent; c. distinctiv; d. emfatic.

51. Sensul expresiei mixtum compositum este: a. amestec artificial ?i nereu?it; b. eterogenitate;

c. oper? apar?in?nd mai multor autori; d. alt sens.

52. Cuv?ntul inefabil este ?n raport de antonimie cu: a. banal; b. fezabil; c. exprimabil; d.

posibil.

53. Se dau urm?toarele serii: (1) tutore / tutor, (2) berbec / berbece, (3) itinerar / itinerariu, (4)

tangou / tango. Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale: a. ?n toate seriile; b.

numai cele din prima serie; c. numai cele din a doua ?i a treia serie; d. numai cele din prima, a

doua ?i a treia serie.

54. Sensul substantivului complezen?? este: a. serviabilitate; b. de dragul situa?iei; c. de form?,

?n aparen??; d. adaptare momentan? la o situa?ie.

55. Cuv?ntul aripe reprezint?: a. un arhaism lexical; b. un arhaism fonetic; c. un arhaism

morfologic; d. un regionalism.

56. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ ?n: a. ?epei, poienei, recre?rii, tindei, g?delui;

b. ?epii, poienii, recreerii, tinzii, g?dei; c. ?epei, poienei, recreerii, tindei, g?dei; d. toate cele trei

serii de mai sus.

57. Sensul adjectivului pendinte este: a. subordonat cuiva, care depinde de ceva / cineva; b.

oscilant; c. p?rtinitor fa?? de cineva, ?n mod condi?ionat; d. sortit e?ecului.

58. Care dintre urm?toarele serii con?ine numai cuvinte corect desp?r?ite ?n silabe? a. deza-m?-gi, de-ze-rta, gau-de-a-mus, ab-la-tiv, ab-re-vi-a, ab-ro-g?; b. dez-a-m?-gi, de-zer-ta, ga-ude-a-mus, ab-la-tiv, ab-re-vi-a, a-bro-g?; c. dez-a-m?-gi, de-zer-ta, gau-de-a-mus, ab-la-tiv, abre-vi-a, ab-ro-g?; d. dez-a-m?-gi, de-zer-ta, ga-u-de-a-mus, a-bla-tiv, a-bre-vi-a, ab-ro-g?.

59. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. ?nnoi, ?nnoda, ?nota, ?nnopta, ?nnegri, ?neca; b.

?nnoi, ?noda, ?nota, ?nnopta, ?nnegri, ?neca; c. ?nnoi, ?nnoda, ?nnota, ?nnopta, ?nnegri, ?nneca; d.

?noi, ?noda, ?nota, ?nopta, ?negri, ?neca.

60. Substantivul blestem este format prin: a. derivare regresiv?; b. derivare progresiv?; c.

schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.

61. Sensul substantivului lobby este: a. grup de presiune; b. grup de sus?inere; c. grup

parlamentar; d. atitudine favorabil? (unui parlament).

62. Sensul expresiei st¨¢tu ¨Cqu¨® este: a. locul pe care ?l ocup? un individ ?ntr-un sistem social

dat; b. stare care a existat, se men?ine ?i ?n raport cu care se apreciaz? efectele unui tratat; c. stare

care se poate interpreta ?n mai multe feluri, cu dou? ?n?elesuri; d. care nu variaz? c?tva timp.

63. Se dau urm?toarele expresii: avers? de ploaie, lega?ie diplomatic?, mercurial de pre?uri,

pr?slea cel mic, retribu?ie salarial?. Care dintre ele constituie pleonasme? a. nici una; b. toate,

?n afar? de a patra; c. numai a doua, a treia ?i a cincea; d. toate.

64. Se dau urm?toarele cuvinte: tra-la-la, tura-vura, Baia-de-Aram?, Baia-Sprie, sus-citat,

sus-men?ionat. Sunt corect scrise cu cratim?: a. toate; b. numai al doilea, al patrulea, al cincilea

?i al ?aselea; c. numai al cincilea ?i al ?aselea; d. numai primul ?i al doilea.

65. Cuvintele ban (= a suta parte dintr-un leu) ?i ban (= titlu ?i func?ie de mare dreg?tor ?n

evul mediu) sunt: a. omonime totale; b. omonime par?iale; c. omonime morfologice

(omoforme); d. nu sunt omonime.

66. Pe termen scurt, potrivit unei produc?ii lunare de 1.000 buc??i, costul fix mediu este de 30.000

u.m./buc.. Care trebuie s? fie nivelul produc?iei lunare corespunz?toare unui cost fix mediu de

20.000 u.m./buc.: a. 1.500 buc??i; b. 10.000 buc??i; c. 6.000 buc??i; d. 10 buc??i.

67. C?nd riscul creditorului este ridicat: a. rata dob?nzii va sc?dea; b. rata dob?nzii va cre?te; c.

rata dob?nzii nu se va modifica, deoarece riscul creditorului n-o influen?eaz? ?n nici un fel; d. rata

dob?nzii se va modifica ?n sensul cre?terii sau al sc?derii, ?n func?ie de durata creditului.

68. C?nd calculul unui indicator include consumul de capital fix, este vorba despre: a. indicatori

de capital; b. indicatori macroeconomici ?n form? net?; c. indicatori macroeconomici ?n form?

brut?; d. indicatori calitativi.

69. ?n general, cursul la termen este: a. mai ridicat dec?t cel la vedere; b. mai mic dec?t cel la

vedere; c. ?ntotdeauna egal cu cel la vedere; d. practicat ilegal.

70. Care este cantitatea de produse ce asigur? realizarea un profit anual de 30 milioane lei, cu un

cost fix global de 200 milioane lei ?i un cost variabil mediu de 150.000 lei pe produs, la un pre?

unitar de 250.000 lei: a. 1.000 buc??i; b. 2.500 buc??i; c. 2.400 buc??i; d. 2.300 buc??i.

71. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 dolari ?i scade la momentul t+1 cu

25%. Oferta pentru bunul A s-a redus, ?n timp, de la 100 la 50 buc??i. M?rimea coeficientului de

elasticitate a ofertei ?n raport cu venitul este: a. 0,5; b. 2,5; c. 2; d. 2,66.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download