MEMORIU de ACTIVITATE - Acad



MEMORIU de ACTIVITATE

Subsemnata Rodica Viorica Raliade, născută la Braşov, în 13 octombrie1948, am urmat şcoala primară şi gimnaziul în oraşul natal, unde am absolvit în anul 1966 liceul “Unirea”. În perioada 1966-1969, am urmat cursurile Facultăţii de Limbă şi Literatură Română la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, după care m-am transferat la Universitatea din Bucureşti, unde mi-am susţinut examenul de licenţă în 1971, specialitatea istoria literaturii române, cu teza Romantismul în opera lui Grigore Alexandrescu (coordinator prof.univ. Dimitrie Păcurariu).

În 1971, am optat pentru un loc de muncă la cinematografie şi între 1972-1976, am lucrat la Studioul Cinematografic Bucureşti, în calitate de colaborator extern şi între 1973-1976, prin concurs, ca angajat permanent. Am făcut parte din sectoarele regie şi producţie ale filmelor “Conspiraţia”, “Fuga” (regia Manole Marcus, 1972); “Pistruiatul” (regia Francisc Munteanu, 1972); secretară de platou la filmul “Stejar, extremă urgenţă”, regia Dinu Cocea, 1973; “Muntele ascuns” (regia Andrei Cătălin Băleanu, 1974); “Serenadă la etajul XII” (regia Carol Corfanta, 1975); “Buzduganul cu trei peceţi”( regia Constantin Vaeni, 1976).

Activitatea, în domeniul artistic al audio-vizualului cinematografic, m-a familiarizat cu tehnici şi metode de comunicare interactive, de relaţionare interumană şi de lecturare a socialului.

Din toamna anului 1976 am intrat în învătământul preuniversitar. În 1980 am obţinut gradul definitiv în învăţământ (media 8, 75), iar în 1990 gradul II ( cu media 9, 83), după o activitate didactică la şcoli şi grădiniţe din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Între 1986-1990, am lucrat ca profesor coordonator al Cercului de Etnografie şi Folclor, de la Clubul Copiilor, Sectorul 1. Ca urmare a colaborării la emisiunea radiofonică Noapte bună, copii! mi-am putut depune dosarul pentru ocuparea unui post la Clubul Copiilor. Prin metoda euristică, a fost stimulată creativitatea elevilor, interesul de informare asupra fenomenului folcloric românesc şi capacitatea elevilor de a comunica pe teme de cultură orală. Modelarea memoriei culturale a adolescenţilor şi copiilor, care frecventau cursurile cercului, s-a realizat prin transpunerea scenică a unor obiceiuri sau a unor genuri şi specii folclorice (dramatizări ale obiceiurilor de iarnă, jocuri de copii şi snoave). Alături de colegii de la Cercul foto-film, s-a realizat un film metodologic, pe tema revigorării obiceiurilor de iarnă prin preluarea acetora de către grupuri de copii, care le reproduc în mediul urban în care trăiesc (experiment în cartierele Dămăroia şi Băneasa, din Bucureşti). Am participat cu colectivele de elevi la concursuri naţionale de interpretare, la care am obţinut premii la fazele municipale şi naţionale. Documentarea pentru realizarea acestor spectacole s-a făcut la Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, sub îndrumarea conf.dr. Cristina Rădulescu-Paşcu. Am fost sprijinită şi de specialişti ai Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi de la ICED (Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice).

În cadrul catedrelor şi comisiilor de metodică de limba şi literatura română din şcoli sau la nivel de sector, am susţinut comunicări şi am prezentat ore deschise.

Experienţa la catedră mi-a permis ulterior o abordare ştiinţifică riguroasă a temelor de cercetare şi implicarea în proiecte de etnologie didactică.

În 1990, m-am transferat la Institutul de Etnografie şi Folclor, ocupând postul de bibliograf-documentarist. Aici am lucrat la redactarea Bibliografiei românească de etnografie şi folclor, pe anii 1989-1990, efectuând toate operaţiunile aferente. Am preluat şi problemele legate de schimbul internaţional de carte al institutului, activitate pe care o îndeplinesc până în prezent. Ca bibliograf, m-am implicat şi în procurarea de noutăţi editoriale de specialitate.

În paginile “Revistei de Etnografie şi Folclor”, a Academiei Române, am prezentat constant publicaţii periodice străine intrate în fondurile de carte ale IEF. (Prezentare a publicaţiilor periodice străine primite la redacţie, REF, tom 37 (1992), nr.5, p.528-529; Cărţi şi publicaţii periodice primite la redacţie, REF, tom 39 (1994), nr.1-2, p.185-187). Am contribuit la amenajarea expoziţiei vernisate în 1993, Expoziţia aniversară “Constantin Brăiloiu”, din holul Bibliotecii Academiei Române (septembrie 1993 – Centenarul Constantin Brăiloiu).

Munca de bibliograf m-a ajutat să dobândesc o informaţie foarte complexă asupra stadiului de cercetare în domeniul etnologic şi să optez pentru profilul tematic al activităţii mele viitoare.

În 1993, a văzut lumina tiparului Bibliografia românească de etnografie şi folclor pe anii 1989-1990, în REF, tom 38 (1993), nr.6, p.613-674 (838 de poziţii). La finele aceluiaşi an, 1993, am fost promovată pe postul de asistent de cercetare, în colectivul Arhivă -Fond –Tezaur.

La sărbătorirea a 45 de ani de existenţă ai Institutului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu” (25 mai 1994), am participat la organizarea expoziţiei de fotografii şi cărţi din institut. Momentul aniversar a fost marcat şi de publicarea lucrării Bibliografia Revistei de Etnografie şi Folclor (1981-1993), în REF, tom 39 (1994), nr. 3-4, p. 329-380.

Elaborarea şi publicarea altor lucrări au contribuit la formarea şi perfecţionarea mea ca specialist bibliograf, acesta fiind unul din domeniile mele de competenţă.

Prima abordare a manuscriselor Ion Pop Reteganul (fondurile Bibliotecii Academiai Române) va fi prezentată la sesiunea Comisiei de Folclor a Academiei Române, urmând ca tema să devină subiectul tezei de doctorat, începând cu anul 1995 (coordinator dr. Sabina Ispas).

Necesitatea de a introduce materialele în memoria calculatorului mi-a impus învăţarea scrierii în Word. În 1997, am audiat Cursul de iniţiere în Internet, organizat de Centrul pentru cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală al Academiei Române (18-21 martie). Structura cursului includea Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor de calculatoare; poşta electronică; căutarea informaţiei în Internet; transferul electronic al documentelor (FTP), curs organizat la iniţiativa şi sub coordonarea prof.dr. ing. Dan Tufiş. Cursul şi-a dovedit utilitatea inclusiv în introducerea pe calculator a tezei de doctorat, pe care am susţinut-o în anul 2000, la Universitatea din Craiova, unde am obţinut titlul de doctor în filologie. Titlul tezei: Manuscrisele inedite Ion Pop Reteganul, aflate la Biblioteca Academiei Române. Volumul I, Cântece bătrânesci (Cota 4524).

Lucrarea este o valorificare a surselor inedite de cultură orală, respectiv a fondul de manuscrise Ion Pop Reteganul, de o deosebită importanţă pentru cercetarea etnologică naţională.

În cadrul programului teoretic dezvoltat în IEF, Sinteze fundamentale, am lucrat la temele Precursorii disciplinei şi Instrumente de lucru: bibliografia.

Implicarea în proiecte de etnologie didactică în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Clubul Copiilor nr. 1, Bucureşti, a constat în asigurarea logistică a proiectului Valori interculturale în curricula, sub coordonarea dr. Octavia Costea, proiect ce se remarcă prin noutatea propunerilor făcute, în vederea dezvoltării şi diversificării curriculare, informaţiile acumulate prin cercetarea fundamentală găsind o aplicabilitate educativă. Pentru acest prim proiect am redactat capitolul Dimensiunea tradiţională: reprezentări ale memoriei orale identitare (2000-2002). Elevii au fost antrenaţi într-o cercetare a urbanului local, prin Cercul de jurnalism al Clubului Copiilor nr.!, organizat pe baza propunerilor curriculare ale coordonatoarei, dr. Rodica Raliade. Ancheta de teren a permis îmbogăţirea arhivei Institutului de Etnografie şi Folclor “Constatntin Brăiloiu” cu informaţii şi înregistrări din Bucureşti şi Mogoşoaia.

În cadrul aceluiaşi proiect, am ţinut comunicări, am participat la mese rotunde, am realizat imagini foto, din timpul activităţilor cu copiii, pentru CD-ROM-ul proiectului europen de educaţie ESTEEM (2002).

Am continuat valorificarea în învăţământ a experienţei de cercetare etnologică, în perioada 2002-2004, prin alte două proiecte pe teme de interculturalitate: Dimensiunea europeană în curricula cu redactarea capitolului Cultura organizaţională la românii din Ungaria şi Noi abordări metodologice ale educaţiei non formale şi informale din perspectivă europeană – capitolele Actualizarea povestitului ca valoare patrimonială tradiţională (memorie locală); Funcţia educativă a narativităţii orale – Dinamici socioculturale la români din Ungaria (2002-2004). Noile obiective de proiect au condus la anularea parteneriatului cu Clubul Copiilor, tematica valorificând experienţele cercetărilor de teren din Ungaria.

Interesul privind interculturalitatea s-a materializat în culegeri şi studii referitoare la comunitatea românilor din Ungaria şi comunitatea elenă din Braşov. Cercetarea de teren din Ungaria a început în 2000, în cadrul schimburilor interacademice şi continuă şi în prezent. Între 2000-2004 a fost studiată comunitatea românilor autohtoni din judeţul Bichiş (două aşezări urbane Gyula/Jula, Elek/Aletea, una semiurbană Kétegyháza /Chitighaz şi alta rurală, Méhkerék/ Micherechi, unde locuiesc şi etnici români). Finalizarea cercetărilor efectuate în acest spaţiu a constat în elaborarea unei cărţi de specialitate. (v. Lista de lucrări).

Perefecţionări în activităţile de arhivare-conservare a valorilor de patrimoniu. Ca cercetător component al colectivului Arhive Fond Tezaur am luat parte la instructajul organizat de Arhivele Naţionale, pe tema Legislaţia arhivistică. Nomenclatorul arhivistic. Conservarea informaţiei (10-11 oct. 2001), aplicând informaţiile în relaţiile cu publicul şi în tehnicile de tezaurizare.

În anii 2003, 2004 şi 2005 am continut lucrul la temele de plan, ca şi munca la alte activităţi de documentare-informare (schimbul internaţional de carte).

Operaţiile de trecere a înregistrărilor audio din Arhiva de Folclor a IEF, pe suport digital, necesită participarea întregului colectiv la realizarea Programul II, Proiectul 2 Consemnarea, conservarea şi sistematizarea documentelor, personal organizând audiţiile (înregistrările de proză).

Am continuat Proiectul 5, Bibliografia românească de etnografie şi folclor, secţiunea curentă, prin sistematizarea tematică a 204 titluri de cărţi. şi fişarea periodicelor academice, pentru ca în 2005 să predau spre publicare Bibliografia românească de etnografie şi folclor pe anii 1991-1995 (86 p. redactate în calculator).

Participările la congrese, simpozioane, conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale îmi asigură un schimb interesant de informaţii, cu valenţe stimulative pentru cercetarea personală. Diseminarea informaţiei am făcut-o prin publicarea de cărţi şi studii, prin proiecte educative, inclusiv prin comunicările ţinute la manifestările ştiinţifice amintite şi prin colaborarea cu mass-media audio-vizuală (vezi CV-ul).

dr. Rodica Raliade

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download