Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 18 mai 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 18.05.20201 EUR4.83921 USD4.4783PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 18 - 22 Mai 2020!Agroinfo 18 mai 2020 ANUN?UL METEOROLOGILOR. Pe ansamblu, ?n acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod obi?nuit, ?n cea mai mare parte a ??rii. Temperatura medie diurn? a aerului va oscila ?ntre 11...23°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...4°C, ?n majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maxim? a aerului se va situa ?ntre 15...30°C, pe aproape ?ntreg teritoriul.Temperatura minim? a aerului va fi cuprins? ?ntre 6...16°C, ?n toate zonele de cultur?. Temperatura medie diurn? a solului la ad?ncimea de 10 cm se va ?ncadra ?ntre 12...24°C la nivelul ?ntregii ??ri, valori optime parcurgerii fazelor vegetative la pr??itoarele sem?nate p?n? la aceast? dat?.Se prognozeaz? ploi sub form? de avers?, dar ?i toren?iale, acestea fiind ?nso?ite de desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului, izolat cu aspect de vijelie. Totodat?, local vor fi condi?ii de producere a grindinei.Caracteristici agrometeorologice?n cultura gr?ului de toamn?, con?inutul de umiditate din sol pe profilul 0-100 cm, se va situa ?n limite sc?zute ?i deosebit de sc?zute, seceta pedologic? av?nd diferite grade de?intensitate, respectiv moderat?, puternic? ?i extrem?, ?n Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat,?Cri?ana ?i Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei. Aprovizionarea cu ap? a solului va?prezenta valori satisf?c?toare, izolat ?n nordul Olteniei ?i al Maramure?ului.?n stratul de sol 0-20 cm, ?n cultura neirigat? de porumb, se vor ?nregistra deficite de?ap? (secet? pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem?), ?n Dobrogea ?i Cri?ana, pe suprafe?e?agricole extinse din Moldova, local ?n nord-estul, centrul, estul, sud-estul ?i sud-vestul?Transilvaniei, nordul ?i nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat ?n centrul ?i vestul?Munteniei. Rezerva de umiditate din sol se va ?ncadra ?n limite satisf?c?toare p?n? la?apropiate de optim ?i optime, ?n Maramure? ?i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local??n nordul, nord-vestul, centrul ?i sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul ?i sudul?Moldovei, nordul, vestul ?i izolat sud-estul Munteniei.Starea de vegeta?ie a culturilor agricoleProcesele biologice ale culturilor agricole se vor desf??ura pe ansamblu normal ?n?aproape toat? ?ara, iar pe terenurile cu o bun? aprovizionare cu ap? a solului, ritmurile de?vegeta?ie ale plantelor vor fi mai intensificate. De asemenea, la culturile ?nt?rziate fenologic ?i?local, pe terenurile cu deficite accentuate de ap? ?n sol, starea de vegeta?ie se va men?ine?medie ?i slab?.Culturile de orz ?i gr?u de toamn? se vor afla ?n fazele de alungire a paiului (30-100%),?”burduf” ?i ?nspicare (10-50%), precum ?i ?nceputul ?nfloririi (10-30%), ?ndeosebi ?n sem?n?turile ?nfiin?ate ?n perioada optim?.Rapi?a va parcurge predominant ?nflorirea (20-100%) ?i formarea silicvelor (10-60%),?pe majoritatea suprafe?elor cultivate.Func?ie de data sem?natului, la floarea-soarelui se vor semnala germinarea?(40-100%), r?s?rirea (30-100%) ?i apari?ia primelor frunze (20-100%).La porumb se vor ?nregistra fazele de germinare ?i r?s?rire (30-100%), apari?ia frunzei?a treia (20-100%) ?i ?nceputul ?nfrunzirii (1-4 frunze), cu o stare de vegeta?ie a plantelor ?n?general bun? ?i medie.Sfecla de zah?r se va afla la germinare, r?s?rire ?i apari?ia primelor frunze ale rozetei?(10-100%), iar cartoful pentru consum (soiuri timpurii) la ?ncol?ire, r?s?rire ?i dezvoltarea?primei perechi de frunze (20-100%).Speciile de s?mburoase ??i vor continua cre?terea fructelor/frunzelor/l?starilor, iar semin?oasele, legarea rodului, ?nfrunzirea ?i ?nflorirea.?n cea mai mare parte a podgoriilor, vi?a de vie va parcurge cre?terea frunzelor ?i a?l?starilor, precum ?i formarea inflorescen?elor, la nivelul ?ntregii ??ri.?Lucr?rile agricole specifice (sem?nat, plantat, tratamente fito-sanitare ?n vii ?i livezi,?fertiliz?ri, erbicid?ri, etc.) vor fi ?ntrerupte temporar ?n zilele cu precipita?ii.Recomand?ri de specialitate:? Definitivarea sem?natului/plantatului la culturile pr??itoare (porumb,?floarea-soarelui);? Efectuarea lucr?rilor de combatere a bolilor, buruienilor ?i d?un?torilor la?speciile de toamn?;? Aplicarea de tratamente fito-sanitare ?n planta?iile pomi-viticole;? Continuarea aplic?rii ?ngr???mintelor minerale complexe ?n culturile de?prim?var?.* Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.Cum va fi vremea ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni ?Ionu? Fantaziu mai 18, 2020Meteorologii anun?? c?, ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni, p?n? pe 31 mai, vremea va fi schimb?toare. Vor fi zile r?coroase ?i perioade ?n care temperaturile se vor apropia de cele normale pentru luna mai.BANAT.?Pe parcursul intervalului de prognoz? regimul termic va avea varia?ii de la un normal al perioadei spre valori sub cele caracteristice zonei. Astfel, maximele mediate pe regiune, vor fi de 22 de grade ?n zilele de 21, 22, 25 ?i 26 mai, ?n timp ce ?n rest se vor situa ?ntre 23 ?i 25 de grade.Mediile minimelor se vor ?ncadra ?ntre 10 ?i 14 grade, cu valori mai mici, ?n jurul a 8 grade ?n data de 22 mai. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicat? ?n 19, 20 mai ?i din nou ?n intervalul 24 – 29 mai. Vor fi mai ales fenomene specifice instabilit??ii atmosferice.CRI?ANA.?Cele dou? s?pt?m?ni de prognoz? vor fi caracterizate de alterna?e termice, ?ntre zile cu vreme r?coroas? ?i zile cu valori termice apropiate de normal. Valorile maxime mediate pe regiune vor varia ?ntre 20 ?i 24 de grade, cele mai sc?zute temperaturi, urm?nd a se ?nregistra ?n zilele de 21, 22, 25 ?i 26 mai.Temperaturile minime vor fi ?n general cuprinse ?ntre 10 ?i 12 grade, mai sc?zute ?n 22 mai c?nd vor cobor? spre 8 grade. Va ploua pe arii restr?nse ?n 19 mai, ?ns? dup? data de 24 mai probabilitatea s? plou? pe arii mai extinse va fi ridicat?. ?n general ploile vor fi asociate unor manifest?ri de instabilitate atmosferic?.MARAMURE?.?Intervalul de prognoz? se va ?ncadra ?n regimul termic specific perioadei, cu alterna?e termice, chiar semnificative. ?n consecin??, la nivelul regiunii, se vor ?nregista maxime cuprinse ?ntre 18 ?i 24 de grade, cu cele mai reci zile ?n 21, 22, 25 ?i 26 mai.Temperaturile minime vor avea varia?ii semnificative ?n prima s?pt?m?n?, de la valori medii de 8…10 grade la ?nceput, spre 4…6 grade ?n a doua jum?tate, iar ?n s?pt?m?na urm?toare vor fi relativ constante, ?n jurul mediei de 10 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicat? dup? data de 23 mai c?nd vor fi posibile ?i cantit??i de ap? mai ?nsemnate.TRANSILVANIA.?Vremea va fi schimb?toare, cu varia?ii termice chiar semnificative. ?n primele zile valorile maxime mediate pe zon? vor fi de 22…24 de grade, ?n 21 ?i 22 mai vor sc?dea semnificativ, ajung?nd la 18 grade, iar ?n intervalul 23 – 31 mai, vor varia ?ntre 20 ?i 24 de grade.Temperaturile minime vor oscila u?or la ?nceput, cu medii de 10…12 grade, ?ns? vor marca o sc?dere accentuat?, spre 4 grade, ?n 22 ?i 23 mai, dup? care vor cre?te u?or, p?n? la valori ?n jur de 8 grade. Probabilitatea pentru manifest?ri caracteristice instabilit??ii atmosferice va fi ridicat? ?n 19 ?i 20 mai, c?nd se vor semnala cu caracter local, ?i din nou dup? 24 mai, pe arii mai extinse.OLTENIA.?Pe parcursul celor dou? s?pt?m?ni, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternan?e ?ntre zile ?n care la nivelul regiunii vor fi maxime de 20…22, caracteriz?nd o vreme r?coroas? (?n perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare ?i ?n perioada 25-27 mai) ?i zile cu valori termice normale, ?n general de 24…26 de grade, ?n restul intervalului.Nop?ile vor fi calde ?n primele zile ale s?pt?m?nii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…15 grade, ?ns? ?n 22 ?i 23 se va ?nregistra o sc?dere accentuat? a acestora p?n? spre 8…9 grade, apoi se va reveni la o medie de 10…12 grade, considerat? normal? pentru ultima decad? a lunii mai. Instabilitatea atmosferic? va fi ?n cre?tere ?n primele zile ale intervalului, astfel mai ales ?n 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, ?n general ?nsemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicat? ?i ?n perioada 25 – 28 mai.MOLDOVA.??n primele dou? zile ale intervalului, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii ?n jur de 24 de grade ?i minime de 10…12 grade. La mijlocul primei s?pt?m?ni de prognoz? vremea va deveni r?coroas?, chiar rece ?n timpul dimine?ilor, cu medii ale valorilor maxime de 17…19 grade ?i minime ce vor sc?dea spre 6 grade.Dup? acest interval se vor ?nregistra u?oare varia?ii, ?ns? tendin?a temperaturii va fi de cre?tere, astfel ?nc?t, p?n? la finalul celor dou? s?pt?m?ni, se va atinge o medie a valorilor maxime de 26 de grade ?i de 11…13 grade pentru minime. Se vor semnala averse locale ?n 19 ?i 20 mai, dar cu o probabilitate mai mare ?i ?n intervalul 24 – 28 mai.DOBROGEA.?Intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile specifice acestei perioade, respectiv, maxime ?n general de 20…22 de grade ?i minime ?n jur de 14 grade. ?i ?n aceast? regiune zilele de 21 ?i 22 mai vor fi r?coroase, cu maxime ?n jur de 18 grade ?i minime, ?n medie de 9…10 grade. Ulterior se va ?nc?lzi treptat de la o medie a valorilor maxime de 20 de grade, p?n? spre 23…24 de grade la finalul intervalului.Evolu?ia va fi asem?n?toare ?i pentru temperaturile minime, media acestora urm?nd s? ajung? din nou la 13…14 grade. Cu o probabilitate destul de ridicat?, vor fi averse posibil ?nsemnate cantitativ ?n ziua de 20 mai. ?n restul intervalului regimul pluviometric va fi ?n general deficitar, iar manifest?ri specifice instabilit??ii atmosferice vor mai fi probabile ?n a doua s?pt?m?n? de prognoz? (mai ales ?n perioada 26-28 mai).MUNTENIA. Regimul termic diurn va fi caracterizat de alternan?e ?ntre zile cu vreme r?coroas? (?n perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare ?i ?n perioada 25-27 mai) c?nd media maximelor va fi de 19…22 de grade ?i zile cu valori termice normale, la o medie regional? de 24…26 de grade.Nop?ile vor fi calde ?n primele zile ale s?pt?m?nii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…14 grade, ?ns? ?n 22 ?i 23 se va ?nregistra o sc?dere accentuat? a acestora p?n? spre 7…9 grade. Pentru restul intervalului sunt prognozate minime, ?n general de 10…12 grade. Instabilitatea atmosferic? va fi ?n cre?tere ?n primele zile ale intervalului, astfel mai ales ?n 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, local ?nsemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicat? ?i ?n perioada 25 – 28 mai.Ultima ora! ALERTA METEO: Ploi torentiale, vijelii si grindina in Romania In?mai 18, 2020?? Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o informare de instabilitate atmosferic? accentuat?, valabil? p?n? joi diminea?a, la nivelul ?ntregii ??ri. Conform prognozei, ?n intervalul 18 mai, ora 22:00 – 21 mai, ora 9:00, vor fi perioade de timp ?n care instabilitatea atmosferic? va fi accentuat?, ?ndeosebi ?n regiunile sud-vestice, sudice ?i centrale, precum ?i ?n zonele de munte.Aceasta se va manifesta prin averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, frecvente desc?rc?ri electrice, intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului ?i pe arii restr?nse vijelii ?i c?deri de grindin?.De asemenea, ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantit??ile de ap? vor dep??i 15 – 25 l/mp, iar mai ales ?n cursul zilei de miercuri (20 mai) ?i ?n noaptea de miercuri spre joi (20/21 mai) pe arii restr?nse 35 – 40 l/mp.ANM precizeaz? c?, ?n func?ie de evolu?ia ?i intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza informarea emis? luni.APIA si SUBVENTIIMaria Grapini – apel pentru egalizarea pl??ilor c?tre fermierii din Rom?nia Maria Stan, Redactor ?15/05/2020 Europarlamentarul umanist Maria Grapini continu? s? fac? demersuri pentru sprijinirea fermierilor defavoriza?i ?i solicit? Comisiei ?i Consiliului European cre?terea bugetelor subven?iilor alocate acestora.Europarlamentarul sus?ine c? este momentul s? se pun? punct discrimin?rilor ?i s? se asigure un tratament egal pentru to?i agricultorii europeni, respect?ndu-se Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene.Acest demers vine ?n contextul ?n care ?n Parlamentul European s-a votat un nou amendament cu privire la noul cadru financiar multianual 2019-2024.?Dac? aceste bugete nu cresc, nu vom ajunge la o Europ? unit?. Europa este la r?scruce. ?i va depinde foarte mult de acest cadru financiar. Dar cum ?l putem face inteligent pentru a ?ine Europa ?mpreun?? S? nu discrimin?m, s? nu avem ??ri de m?na a doua, s? nu avem cet??eni de m?na a doua, s? avem subven?ie egal? la fermieri ?i toate bugetele s? fie pe baza echit??ii sociale.Stabilirea noului cadru financiar trebuie s? se bazeze pe situa?ia actual?. Acest cadru trebuie s? fie echitabil ?i etic. Consiliul trebuie s? ?nve?e s? ?in? cont de propunerea Parlamentului pentru c? p?n? la urm? acesta reprezint? cet??enii.Ce s-a ?nt?mplat cu Europa? Avem mai mult? coeziune, avem mai bun? conectivitate, avem mai multe locuri de munc?, avem cercetare, avem inovare ?n pia?a global?? Eu a?a cred c? ??i stabile?te fiecare un buget, fie c? e vorba de familie, de companie”, a spus Maria Grapini.SUBVEN?II APIA: Lista cu primii 30.491 de fermieri intra?i la plata final? pentru sumele ?n plus la hectar! agrointeligenta.ro - 16 mai 2020 Primii fermieri pentru care APIA a deblocat plata subven?iilor speciale pe suprafa??! ?ncep?nd de ast?zi, s?mb?t?, 16 mai, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a ?nceput s? autorizeze la plat? agricultorii care sunt eligibil pentru sprijinul cuplat vegetal, subven?ie ce se acord? pentru o serie de culturi considerate ?n pericol de abandon. Pentru a ?ncasa aceste pl??i suplimentare pe hectar, fermierii au trebuit s? prezinte la APIA o serie de documente care s? dovedeasc? realizarea unei produc?ii minime stabilit? pentru fiecare cultur? ?n parte, iar ?n unele cazuri ?i valorificarea acesteia.”Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) aduce la cuno?tin?a opiniei publice c? ast?zi, 16 mai 2020, a demarat autorizarea la plat? a schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal Campania 2019. Astfel, p?n? la aceast? or? s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sum? total? de 54.749.076,22 euro”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis c?tre Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Aceast? prim? list? cu fermieri va fi transmis? ?n contabilita luni, 18 mai, iar ace?ti agricultori vor fi primii care vor ?ncasa sumele pentru sprijinul cuplat din campania de anul trecut.Potrivit art. 1, alin 6, din Hot?r?rea de Guvern nr. 351 din 05.05.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate m?surilor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – “Cuantumul pe unitatea de m?sur? pentru fiecare m?sur? de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se calculeaz? de c?tre APIA, prin raportarea plafoanelor prev?zute la alin. 5 la suprafe?ele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat urm?toarele cuantumuri:Pl??ile pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.ORDIN MINISTRU! CALENDAR PENTRU PLATA SUBVEN?IILOR APIA! Agroinfo 18 mai 2020 - OFICIAL! Ordinul ministrului agriculturii nr.131 din 15 mai 2020, publicat ast?zi pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, stabile?te calendarul pentru plata subven?iilor APIA cuvenite fermierilor rom?ni pentru anul 2020.Potrivit Ordinului, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va asigura toate m?surile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plat? ?n perioada ?n care nu se aplic? penalit??i, efectuarea controlului administrativ ?i pe teren ?n perioada opitm?, acord?rii avansului ?i pl??ilor finale, cu respectarea urm?toarelor termene/perioade:a) cererile unice de plat? se vor depune/primi p?n? cel t?rziu la data de 15 iunie inclusiv, f?r? penalit??i;b) ?ntre 1 iulie - 31 iulie 2020 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv control preliminar al cererilor unice de plat?, e?antionarea acestora pentru controlul la fa?a locului, precum ?i transmiterea e?antioanelor c?tre autorit??ile/departamentele de control;c) ?ntre 3 august - 1 octombrie 2020 se va efectua controlul la fa?a locului pentru cererile unice de plat? e?antionate ?n acest scop, iar controlul aferent al unor obliga?ii/cerin?e specifice se va efectua, dup? caz, ?n iarna sau prim?vara anului urm?tor;d) plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va efectua ?n perioada 16 octombrie 2020 - 30 noiembrie 2020 dup? finalizarea controalelor administrative ?n ceea ce prive?te pl??ile directe;e) plata final? ca diferen?? ?ntre cuantumul calculat ?i cuantumul acordat ?n avans pentru anul de cerere 2020 se va efectua ?ntre 2 decembrie 2020 - 31 martie 2021.APIA, FOC CONTINUU LA PLATA SUBVEN?IILOR FERMIERILOR!Agroinfo 18 mai 2020 - APIA LUCREAZ? ?APTE ZILE DIN ?APTE! Func?ionarii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) au reac?ionat vehement la declara?iile politice f?cute duminic? seara pe un post tv de liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Acesta ar fi afirmat c? nu sunt pl?tite subven?iile agricole cuvenite fermierilor pentru anul de cerere 2019.?n aceasta sear? (duminic? n.r.)?am asistat cu uimire ?i ?n acela?i timp cu revolta cum un politician aduce grave acuza?ii institu?ie noastre. Este vorba de domnul Ciolacul, care la o ora de maxima audien?? a afirmat la un post de televiziune c? fermierii rom?ni nu au primit subven?iile pentru anul 2019 ?i c? APIA este o institu?ie care nu func?ioneaz?. Asemenea acuza?ii mincinoase nu pot fi l?sate netaxate. Realitatea este urm?toarea:1. Subven?iile pentru anul 2019 sunt pl?tite ?n propor?ie de peste 99 la sut?.2. Subven?ia pentru motorina consumata in anul 2019 este pl?tit? ?i ?n acela?i timp au fost procesate cererile depuse de fermieri pentru motorina consumata in trimestrul 1 din 2020.3. Ajutorul acordat cresc?torilor de animale pentru ameliorarea produc?iei este platit la zi.4. In data de 16 mai a fost demarat? plata sprijinului cuplat - ultima forma de sprijin aferent? anului 2019, aceasta plata se efectueaz? conform procedurilor, adic? la timp.5. Cresc?torii de porcine ?i p?s?ri au primit drepturile conform m?surii M 14- bun?starea animalelor.6. A fost demarat? activitatea de primire a cererilor depuse de apicultori prin PNA 2020.7. Se vizeaz? carnetele rentierilor agricoli.8. Func?ionarii APIA lucreaz? toat? s?pt?m?na, adic? 7 zile, ?n echipele de constatare a calamit??ii provocate de seceta.Am rug?mintea c? acest scurt material sa fie adus la cuno?tin?? domnului Ciolacul pentru ca pe viitor sa nu mai denigreze o institu?ie care de ani buni are cel mai bun procent de absorb?ie a fondurilor europene( peste 95 la sut?) ?i ai c?rei salaria?i sunt buni profesioni?ti care, de fiecare data c?nd este vorba de a asigura transpunerea ?n practic? a drepturilor produc?torilor agricoli din Romania, au r?spuns prezent ?i nu au ezitat s? lucreze s?mb?ta ?i duminica pentru c? fermierii rom?ni s? poat? beneficia de sprijin atunci c?nd au nevoie de acesta, a scris duminic? seara?Dan Sergiu Moro?anu, Coordonator Serviciu M?suri Specifice APIA Bac?u, pe Grupul APIA creat pe Facebook.La postare au comentat mai mul?i func?ionari APIA din toat? ?ara.APIA este institutia care aduce Romaniei 2,5 miliarde de euro si asta se pare ca deranjeaza!Toti colegii f?r? exceptii lucreaz? cu maxima seriozitate ?i depun eforturi sus?inute pt ca toti fermierii sa beneficieze la timp de subven?ii!Se munce?te tot timpul, inclusiv la sf?r?it de s?pt?m?na! Avem cel mai mare procent de absorb?ie a fondurilor!?Sunt c?teva dintre comentariile f?cute de angaja?ii APIA.Potrivit declara?iei ministrului agriculturii, Adrian Oros, p?n? la ?nceputul s?pt?m?nii trecute, pentru subven?iile agricole aferente anului de cerere 2019?au fost autoriza?i la plat? peste 99,18% dintre fermieri ?i s-au pl?tit p?n? acum 2,76 miliarde de euro, at?t din FEGA, FEADR, dar ?i din bugetul na?ional.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a comunicat s?mb?t?, 16 mai 2020, c? a demarat plata sprijinului cuplat vegetal aferent anului 2019, singura subven?ie care?a r?mas de achitat?fermierilor pentru anul 2019. S?mb?t? erau autoriza?i la plata acestei subven?ii??30.491 fermieri cu o sum? total? de 54.749.076,22 euro.APIA: FERMIERII CARE PRIMESC SUBVEN?IILE ?N AVANS!Agroinfo 17 mai 2020 COMUNICAT APIA! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c?, p?n? la acest moment, 604.271 de fermieri care solicit? anul acesta plata subven?iilor pentru?o suprafa?? de 4.969.969,53 ha pot s?-?i ?ncaseze subven?iile ?n avans pe baza adeverin?ei APIA.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? beneficiarii c? ?ncep?nd cu data de?15 mai 2020, elibereaz? adeverin?e fermierilor care inten?ioneaz? s? acceseze credite ?n vederea finan??rii activit??ilor curente, de la institu?iile bancare ?i non-bancare care au ?ncheiat conven?ii cu APIA.?P?n? la acest moment, au fost?depuse, pentru anul 2020,?un num?r de 604.271 cereri, pentru o suprafa?? de 4.969.969,53 ha.?A?adar, ace?ti fermieri pot solicita?eliberarea adeverin?ei APIA pe baza c?reia pot s?-?i ?ncaseze ?n avans subven?iile de la b?ncile cu care APIA are conven?ii ?ncheiate.Pentru a respecta ?n continuare regulile de distan?are social? ?i pentru a proteja s?n?tatea personalului propriu ?i a beneficiarilor, fermierii au posibilitatea de a solicita Agen?iei eliberarea adeverin?elor prin mijloace electronice (telecomunica?ii). De asemenea, cu acordul fermierului, APIA transmite direct, prin mijloace electronice, institu?iilor bancare ?i non-bancare adeverin?ele eliberate.Campania de depunere a Cererilor Unice de Plat? se va ?ncheia la data de 15 iunie 2020, ?n conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plat? aferente anului pletarea Cererilor unice de plat? se realizeaz? pe site-ul APIA .ro, acces?nd link-ul aplica?iei IPA-Online , iar descrierea am?nun?it? a utiliz?rii aplica?iei se g?se?te ?n ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asisten??.Documentele care se ata?eaz? la dosarul Cererii unice de plat? sau la modific?rile aduse acesteia (copie CI/BI/pa?aport/certificatul de ?nregistrare la ONRC/certificatul de ?nregistrare fiscal?, dovad? cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice c?tre Centrele jude?ene/locale APIA de care apar?in fermierii.APIA pl?te?te serviciile din februarie, ?n sectorul cre?terii animalelor ?Luni, 18 Mai 2020 Revista Fermierului Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c?, ?ncep?nd de ast?zi, 18 mai 2020, efectueaz? pl??ile aferente ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile de plat? aferente serviciilor prestate ?n luna februarie a anului 2020.Suma total? autorizat? la plat? este de 1.329.073,44 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, pentru un num?r de 28 solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Aproape 55 milioane euro ?i peste 30.000 de fermieri autoriza?i la plata sprijinului cuplat ?n sectorul vegetal, Campania 2019? s?mb?t?, 16 Mai 2020 17:22 Revista Fermierului Ast?zi, 16 mai 2020, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a demarat autorizarea la plat? a schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal Campania 2019.Astfel, s-au autorizat 30.491 fermieri cu o sum? total? de 54.749.076,22 euro.Potrivit art. 1, alin 6, din Hot?r?rea de Guvern nr. 351 din 5 mai 2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate m?surilor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 – ?Cuantumul pe unitatea de m?sur? pentru fiecare m?sur? de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se calculeaz? de c?tre APIA, prin raportarea plafoanelor prev?zute la alin. 5 la suprafe?ele eligibile pentru anul 2019”, au rezultat cuantumurile de mai jos.Pl??ile pentru schemele de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se fac ?n lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 3 octombrie 2019.Sprijin cuplat ?n sectorul vegetal -?soia = 212,8841 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal -?lucern? = 94,6683 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: maz?re boabe ?i fasole boabe = 118,0473 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?c?nep? pentru ulei ?i/sau fibr? = 210,0058Sprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?orez = 623,3161 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?s?m?n?? de cartof = 1.386, 0929 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?hamei = 528,9442 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?sfecl? de zah?r = 829,3367 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?tomate pentru industrializare cultivate ?n c?mp = 1.717,9913 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?castrave?i pentru industrializare cultiva?i ?n c?mp = 539,8844Sprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?legume cultivate ?n sere ?i solarii: tomate pentru consum ?n stare proasp?t?, castrave?i pentru consum ?n stare proasp?t? ?i/sau pentru industrializare, ardei varz? ?i vinete pentru consum ?n stare proasp?t? = 4.649,1189 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?fructe destinate industrializ?rii: prune, mere, cire?e, vi?ine, caise ?i zarz?re = 268,9760 euro/haSprijin cuplat ?n sectorul vegetal –?cartof timpuriu pentru industrializare = 1.000 euro/haAFIR si FINANTARIDepunere proiecte PNDR, ?n 2020. Iunie ?i iulie, pentru abatoare, pomicultur? ?i tineri??Mihaela Prevenda S?mb?t?, 16 Mai 2020 10:42Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a publicat calendarul sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR ?n anul 2020.M?surile/subm?surile, lunile ?n care vor avea loc lans?rile sesiunilor de depunere a proiectelor ?n cadrul PNDR 2014-2020, precum ?i alocarea financiar? estimativ? pentru fiecare m?sur? ?i subm?sur? sunt detaliate mai jos ?i ?n foto.?n lunile iunie ?i iulie, pomicultorii, tinerii fermieri ?i cei din zonele montane, interesa?i de accesarea fondurilor europene, vor putea depune proiecte pe subm?surile ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul pomicol”, ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum ?i ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole”. De re?inut, pentru sM 4.2 ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole” sesiunea va fi organizat? doar pentru investi?ii noi ?n abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?.sM 17.1 ?Contribu?ii la primele de asigur?ri”: 11 mai - 30 noiembrie, 15.000.000 euro;sM 5.1 ?Sprijin pentru investi?ii ?n ac?iuni preventive menite s? reduc? consecin?ele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse ?i evenimentelor catastrofale”: 11 mai – 31 iulie, 13.039.804 euro;sM 5.2 ?Sprijin pentru investi?ii ?n refacerea terenurilor agricole ?i a poten?ialului de produc?ie afectate de dezastrele naturale, de condi?ii de mediu adverse ?i de evenimente adverse”: 11 mai – 31 iulie, 3.677.431 euro;sM 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice – componenta iriga?ii”: iunie - 43.700.259 euro;sM 4.2 ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole”: iunie - 12.000.000 euro;sM 9.1a ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul pomicol”: iunie - 1.985.644 euro;sM 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”: iulie - 43.022.207 euro;sM 3.1 ?Sprijin pentru participarea pentru prima dat? la schemele de calitate”: august - 2.008.739 euro;sM 3.2 ?Sprijin pentru activit??ile de informare ?i de promovare desf??urate de grupurile de produc?tori ?n cadrul pie?ei interne”: august - 4.072.493 euro.ALTELEMinistrul Oros: industria de procesare a produselor bio, aproape inexistenta in Romania Mai 17, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca in prezent, la nivelul tarii noastre nu mai exista procesatori de produse bio, iar aceasta activitate ajunge la 3%, noteaza Mediafax.?Foarte putini agenti economici in domeniul procesarii, majoritatea doar in domeniul productiei primare: 35% cereale, 25% culturi industriale, 21% fanete si arbusti fructiferi 6%. Activitatea de procesare este aproape inexistenta, pana la 3%”, a precizat ministrul.Seful MADR a mai spus ca, in Romania, agricultura bio se realizeaza doar pe 365 de hectare si ca in aceasta industrie sunt 10.000 de operatori si 13 organisme de audit.?Vrem sa prindem sume mai consistente pentru acest domeniu de agricultura si industrie alimentara. Inceputul este mai timid avem o crestere anuala de 9%, avem undeva cam 10.000 de operatori inregistrati, 13 organisme de inspectie si certificare pentru agricultura ecologica aprobate, cei care fac acest audit si suprafata sigur, pe care se face agricultura biologica in Romania, este undeva, destul de mica, 365 de hectare”, a mai declarat Adrian Oros.PERICOL de CRIZA alimentara la sfarsitul lui 2020? Ce spune Ministrul Agriculturii In?mai 18, 2020?? Lumea nu s-a confruntat niciodat? cu o criz? de foame ca aceasta – este p?rerea unor exper?i, care sunt de p?rere c? num?rul de persoane care se confrunt? cu foametea acut? s-ar putea dubla p?n? la sf?r?itul acestui an, pe fondul pandemiei de coronavirus. ?ntr-o interven?ie recent? la un post de televiziune, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a vorbit despre problema unei crize alimentare ?i c?t de real este acest pericol pentru ?ara noastr?.”?nc? de la ?nceputul crizei, facem monitoriz?ri ?n ceea ce prive?te pre?ul la raft al alimentelor de baz?, dar mai ales ?n ceea ce prive?te stocurile de alimente, at?t la rezerva de stat c?t ?i stocurile marilor agen?i economici, ?n a?a fel ?nc?t s? ne asigur?m c? ?n toat? aceast? perioad?, c?t ?i dup?, s? fie stocuri suficiente din alimentele de baz?.V?nz?rile la anumite alimente au sc?zut foarte mult ?i datorit? schimb?rii comportamentului de comunicare, datorit? restric?iilor de circula?ie, iar la unele produse, cum ar fi carnea de porc, carnea de pas?re, ou?le, legumele, produsele lactate – produc?torii ?i procesatorii rom?ni au stocuri foarte mari, au probleme financiare din acest punct de vedere. De aceea, at?t noi, c?t ?i Comisia European?, am intervenit cu acel mecanism de stocare privat?, iar acum g?ndim ni?te scheme de sprijin pentru produc?tori ?i procesatori, din cei 80 de milioane de euro care au r?mas neutiliza?i din m?suri care au fost mai pu?in accesate ?i pe care Comisia ne permite s?-i utiliz?m. Sigur, ?n paralel g?ndim ?i alte mijloace de sprijin, de garantare, de creditare, ?n a?a fel ?nc?t cei care au fost afecta?i ?n aceast? perioad? s? ??i poat? relua activitatea, iar dup? ce trece aceast? criz?, s? ??i relanseze produc?iile.?Ar putea ap?rea o criz? dac? evolu?ia pandemiei s-ar prelungi foarte mult ?i dac? ar fi afectate ramuri mari ale agriculturii ?i industriei alimentare, care, din fericire, nu au fost afectate p?n? acum la un nivel foarte mare. Nu ?tim c?t va dura, ce se va ?nt?mpla la nivel european, ce se va ?nt?mpla la nivel mondial, iar toate aceste lucruri s-ar putea s? influen?eze pre?urile unor alimente, suficien?a sau insuficien?a acestora la nivel global. Noi, ca ?i Guvern, trebuie s? facem totul pentru a ne asigura c? la nivelul ??rii vor r?m?ne suficiente stocuri la alimentele de baz?, iar pre?urile cu care acestea vor fi cump?rate de cet??enii Rom?niei vor fi unele rezonabile. Acesta este interesul nostru ?n aceast? perioad?”, a declarat Ministrul Agriculturii la Digi24.?Cerem demiterea imediata!”. Motiunea simpla impotriva lui Adrian Oros, supusa votului in Senat! In?mai 18, 2020? ? ?Cerem demiterea imediat? a acestuia!”, este exclama?ia final? din textul actului oficial al mo?iunii simple ?mpotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Ast?zi, 18 mai 2020, dup? ora 16:00 va fi supus? dezbaterii ?i votului mo?iunea simpl? ?mpotriva ministrului Agriculturii, intitulat? “Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”. Actul a fost semnat de 71 senatori PSD, ALDE ?i afilia?ii grupului PSD.Care sunt acuza?iile?Semnatarii ?l acuz? pe ministrul Oros c? inten?ioneaz? “s? desp?gubeasc? fermierii afecta?i de secet? dup? recoltare”. “Nu doar produc?torii agricoli vor fi afecta?i de secet?, toate sectoarele din agricultur? vor fi afectate. (…) Asigurarea semin?elor de gr?u pentru cultura de toamn? va fi puternic afectat?, iar Guvernul trebuie s? se implice urgent ?n acest domeniu, de?i costurile sunt semnificative. Pre?ul p?inii va cre?te, iar rom?nii vor pl?ti pentru prima dat? ?n ultimii ani mai mult pentru p?inea pus? zilnic pe mas?. Toate aceste scumpiri au un vinovat: guvernul PNL”, spun semnatarii mo?iunii simple, citata de?agerpres.ro.Cei 71 de senatori ?l acuz? pe ministrul Oros ?i de lipsa unui dialog cu fermierii sau cu reprezentan?ii industriei alimentare. “Domnule ministru Oros, Ministerul Agriculturii s-a transformat strict ?ntr-o agen?ie de control, nu mai are legisla?ie, politici publice, lucruri care ar trebui asumate ?i rezolvate de dumneavoastr? ?n calitate de ordonator principal de credite. (…) F?r? un plan de lucru, f?r? o viziune, f?r? obiective, f?r? dialog cu produc?torii, f?r? dialog cu oficiali UE care asigur? prin finan?area PAC peste 70% din banii fermierilor rom?ni, Rom?nia este condamnat? s? ??i importe m?ncarea ?i s? ??i exporte for?a de munc?. Paradoxal, consumatorul rom?n ??i dore?te produsele rom?ne?ti – mai curate, mai proaspete ?i mai gustoase. ?ns? cu managementul actual al Guvernului ?i al Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Rom?nia va pierde enorm ?n ace?ti ani. At?t bani, c?t ?i timp pre?ios”, sus?in semnatarii mo?iunii.R?spunsul lui Adrian OrosMinistrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a reac?ionat la aceast? mo?iune simpl?, argument?nd c? ?Mo?iunea simpl? depus? de PSD ?mpotriva mea este dovada clar? c? am ?nceput s? deranjez grupurile de interese care au controlat Ministerul Agriculturii ?n ultimii ani. Sta?i lini?ti?i! Nu m? pute?i intimida! Voi avea grij? ca fermierii s? afle ?i de ultimul LEU furat ?i de ce ast?zi c?nd vorbim nu ??i pot iriga p?m?nturile!”, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.Adrian Oros, parlamentar PNL ?i profesor universitar, doctor ?n medicin? veterinar?, ??i ?ndepline?te func?ia de?Ministru al Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale din noiembrie 2019.Bot?noiu: Cum am dat fermierilor desp?gubiri de secet? ?n 2012 ?i 2015. Un succes din care se pot trage ?nv???minte agrointeligenta.ro - 15 mai 2020 Am primit la redac?ie m?rturia scris? a fostului secretar de stat ?n MADR, Daniel Bot?noiu, care poveste?te, cu lux de am?nunte, cum s-au acordat desp?gubirile pentru secet? ?n 2012 ?i 2015. Reamintim c?, pe de alt? parte, actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat public de mai multe ori c? desp?gubiri pentru secet? nu s-au mai acordat de peste zece ani ?i c? demersul din acest an, care se deruleaz? cu destule greut??i, ar fi primul care s? vin? ?n sprijinul fermierilor dup? mult? vreme. Daniel Bot?noiu a ?inut s? precizeze c? textul ce urmeaz? s? ?l citi?i mai jos poate fi un instrument util pe care actualii guvernan?i ?l pot consulta, dac? sunt de bun?-credin?? ?i doresc s? ?i ajute cu adev?rat pe fermieri. Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO public? integral textul primit de la Daniel Bot?noiu ?i l?s?m la latitudinea dumneavoastr? ce decide?i s? p?stra?i, ca idei, din analiza sa. Reamintim c? am informat ?n permanen?? cititorii no?tri cu privire la deciziile ?i declara?iile ministrului Adrian Oros, inclusiv cele pe aceast? tem?. Apreciem ?ns?, ?n egal? m?sur?, orice punct de vedere avizat, care poate contribui la adoptarea unor solu?ii eficiente pentru fermierii Rom?niei.Fostul secretar de stat Daniel Bot?noiu are cuv?ntul:?n anul 2012, pe la ?nceputul lunii mai, m-a sunat un bun prieten, ?ef la o organiza?ie puternic?, ?i mi-a spus c? ?n cur?nd am s? fiu numit secretar de stat la ministerul Agriculturii, c?ci a v?zut un act semnat de premierul de atunci Victor Ponta.Am stat c?teva minute pe g?nduri, ?tiut fiind faptul c? trebuie s?-mi las activit??ile, ?ns? fiind geam?n, cealalt? parte din mine ?mi spunea: ”mergi ?i f? ceva pentru semenii t?i, uit?-te ce este ?n jur cu pagube produse la sere ?i solare, cum se schimb? vremea, c?te probleme au produc?torii, etc”.?n data de 21 mai 2012, premierul Ponta semneaz? decizia 236 prin care am fost numit secretar de stat, ?ns? g?ndul ?mi era la dou? subiecte importante ?i anume: ce pot s? fac pentru legumicultorii afecta?i de calamit??ile din lunile ianuarie ?i februarie ale anului 2012 ?i cum putem s? avem semin?e de porumb, rapi?? ?i floarea soarelui care s? reziste la atacul devastator al d?un?torilor.?Primii care mi-au c?lcat pragul biroului au fost domnii Aurel T?nase, pre?edintele OIPA legume/fructe ?i Gheorghe Vlad, pre?edinte asocia?ie legumicultori Vidra, care??au expus problemele sectorului ?i mi-au solicitat rapid s? m? g?ndesc la o m?sur? de compensare care s? ajute legumicultorii, c? ei s?-?i recupereze o parte din cheltuielile f?cute (?i nu sunt pu?ine!).?Am acceptat propunerea lor ?i am cerut c?teva zile s? pot discuta cu ministrul Agriculturii, pe atunci vicepremier, Daniel Constantin, precum ?i cu colegii mei din minister pentru a vedea calea legal? de punere ?n aplicare a eventualei m?suri. ?n data de 22 mai am avut o ?nt?lnire cu colegii mei din minister, c?rora le mul?umesc de fiecare dat? c?nd am ocazia, ?n urm? c?reia am c?zut de acord c? putem acorda un ajutor de minimis pentru a sus?ine financiar produc?torii agricoli afecta?i. Dup? c?teva ore de discu?ii pro ?i contra, am c?zut de acord asupra unui proiect de Hot?r?re de Guvern care s? ating? scopul propus. Am f?cut acest lucru pentru a nu mai pierde timp at?t de pre?ios pentru legumicultorii, care aveau nevoie de aceast? ?gur? de oxigen”.Cu proiectul de act normativ am mers la ministrul Agriculturii, i-am explicat situa?ia ?i l-am rugat s?-mi sus?in? demersul. Nu a durat 10 minute ?i ministrul Agriculturii Daniel Constantin a fost de acord, a pus m?na pe telefonul cu fir ro?u ?i a sunat la primul ministru al Rom?niei, dl Victor Ponta, explic?ndu-i situa?ia ?n care ne afl?m ?i modul cum putem rezolva problema creat?. Trebuie s? men?ionez c? anul 2012 era anul cu enorme provoc?ri ?i cu bani pu?ini ?n bugetul ministerului Agriculturii. Surprinz?tor a fost faptul c? dup? explica?ia dat? de ministrul Agriculturii, premierul a acceptat imediat s? promov?m actul normativ.?n dat? de 23 mai, l-am rugat pe colegul meu Mihai Pu?intei s? mearg? cu mine la ministerul de Finan?e pentru a discuta cu colegii no?tri despre actul normativ pe care dorim s?-l implement?m. Pe drum l-am ?ntrebat: ”Mihai, g?sim ?n buget 1,5 milioane euro?” M-a bucurat r?spunsul s?u: ”Trebuie, dle ministru!”Dup? c?teva ore de discu?ii cu ministrul Finan?elor publice, viceprim-ministru, Florin Georgescu a acceptat s?-?i pun? semn?tur? pe actul normativ. Apoi, am plecat, bucuros ce-i drept, cu proiectul pentru a fi semnat de c?tre ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la ministrul Administra?iei ?i Internelor, Ioan Rus, ?i la ministrul delegat pentru Administra?ie, Victor Paul Dobre, astfel ?nc?t p?n? la ?edin?a de guvern urm?toare actul s? fie promovat.A?a am reu?it s? promov?m HG nr 562 cu apari?ie ?n monitor ?n dat? de 30 mai. Deci, ?n maximum o s?pt?m?na de la luarea deciziei am fost ?n stare s? emitem un act normativ care s? sus?in? legumicultorii ?i floricultorii care produc ?n spa?ii protejate. ?mi amintesc cu pl?cere ?i le mul?umesc celor de la Direc?iile Agricole jude?ene pentru modul cum au reac?ionat ?n vederea sus?inerii produc?torilor. Am reu?it s? evalu?m ?i s? control?m pagubele produse pe baza datelor certe adunate de inspectorii de la Direc?iile Agricole. Plafonul maxim aprobat a fost de 7.500 euro per beneficiar ?i un total de 1.356.697 euro. Asta m-a ?ncurajat s? merg mai departe!?ns? lucrurile nu s-au oprit aici, vremea a continuat s? fie nefavorabil? ?i seceta se instala din ce ?n ce mai puternic, ca atare trebuia s? ?inem cont ?i de sectorul vegetal, presiune din ce ?n ce mai mare pe buget. Sigur, fiecare administrator de activitate trebuie s? ?tie cum s?-?i gestioneze resursele, asta face diferen?a dintre practicieni ?i teoreticieni, dintre cei care cunosc sectorul ?i cei care doar mimeaz? cunoa?terea lui.Am avut discu?ii cu reprezentan?ii organiza?iilor profesionale, cu cei ai asocia?iilor, ?n mod special ?mi amintesc discu?iile cu Lauren?iu Baciu, cu pre?edintele Nicolae Sitaru, Marcel Cucu,?to?i de la LAPAR, Aurel Popescu, pre?edinte Rompan, cu Viorel Nica, pre?edintele Ligii Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii din Rom?nia – L.U.A.I.R., Asocia?ia Fermierilor din Rom?nia (A.F.R.), director Adelina Popescu, Viorel Matei ?i cu mul?i al?ii. Se contura clar apari?ia unui proiect de act normativ care s? sus?in? produc?torii. ?ns?, g?ndul meu era de unde fac rost de bani!Am g?ndit ?mpreun? cu colegii mei din minister, Elena Tatomir ?i Roxana Zarma, un alt proiect de act normativ care s? prevad? acordarea unui ajutor care s? sus?in? eforturile produc?torilor.?Evident c? am urmat acela?i traseu ca ?i ?n cazul HG 562/30.05.2012, act normativ care a fost discutat cu reprezentan?ii organiza?iilor profesionale, cu produc?tori mari sau mici, neafilia?i, precum ?i cu speciali?tii din Comisia European?.A?a a ap?rut Hot?r?rea de Guvern nr. 897 din 1 septembrie 2012. Precizez c? aceast? Hot?r?re de Guvern a luat na?tere mai greu, fiind nevoie s? convingem mai mul?i deciden?i de ce mai este nevoie de ?nc? o hot?r?re diferit? de cea din luna mai, am explicat ?i iat? c? aceast? hot?r?re a devenit realitate fiind semnat? de prim-ministrul Victor Ponta, ministrul Agriculturii Daniel Constantin, Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, viceprim-ministru, ministrul Finan?elor Publice, Florin Georgescu. Plata s-a realizat ?ntr-o singur? tran?? ?ncep?nd cu dat? de 01 noiembrie 2012, autoritatea competen?? fiind Direc?iile pentru Agricultur? jude?ene ?i a municipiului Bucure?ti.Anul 2013 nu a fost nici el un an u?or din punct de vedere al capriciilor vremii, ?ns? intensitatea acestora nu a fost at?t de mare ?nc?t s? afecteze zone ?ntinse ?i s? produc? pagube mai multor sectoare de activitate.Vine apoi anul 2014, cu luni ?n care vremea ??i face din nou ?de cap”. Apar fenomene hidrometeorologice nefavorabile precum grindina, ploi toren?iale, viituri, inunda?ii, infiltra?ii ap? produse de ploi toren?iale, v?nt puternic, manifestate ?n perioada ianuarie – august 2014. Suprafe?e semnificative de spa?ii protejate, sere ?i solarii au fost afectate ?n ceea ce prive?te sistemul de sus?inere ?i ?n special elementele de acoperire (geam ?i folie de plastic), precum ?i pagube ?nregistrate ?n sectorul apicol.Fenomenele ?n cauz? s-au manifestat pe raza a peste 55??unit??i administrativ teritoriale, situate ?n jude?ele??Br?ila, C?l?ra?i, D?mbovi?a, Dolj, Gala?i, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Maramure?, Neam?, Olt, Prahova ?i municipiul Bucure?ti. ?i astfel apare Hot?r?rea nr. 865/2014 privind aprobarea schemei Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate ?n perioada ianuarie-august 2014 care se acord? ?n agricultur?, ?n sectorul vegetal.Hot?r?rea Guvernului??nr. 865/2014 privind aprobarea schemei ?Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate ?n perioada ianuarie-august 2014 care se acord? ?n agricultur?, ?n sectorul vegetal”, a creat cadrul legal privind acordarea de compensa?ii produc?torilor agricoli afecta?i de grindin?, ploi toren?iale, viituri, inunda?ii, infiltra?ii de ap? produse de ploi toren?iale, v?nt puternic, c?deri masive de z?pad?, ?nghe?, pierderi ?n sectorul apicol astfel ?nc?t ace?tia s? ??i continue ciclul de produc?ie.Produc?torii agricoli afecta?i de fenomene hidrometeorologice nefavorabile au avut termen p?n? ?n dat? de 7 noiembrie 2014 pentru a depune cereri de ajutor precum ?i alte documente doveditoare care s? ateste c? desf??oar? o activitate economic???c?t ?i paguba produs?. Procesele?verbale de constatate a pagubelor au fost ?ntocmite de comisiile locale/jude?ene pentru situa?ii de urgen?? p?n? la finalul anui 2014, ?n conformitate cu Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului 21/2004 privind Sistemul Na?ional al Situa?iilor de Urgen??. Fiind un pionierat ?n scrierea unui act normativ care s? cuprind? mai multe sectoare de activitate, Hot?r?rea Guvernului nr.865/2014 nu a produs efecte juridice ?n sensul ?n care, cei care au depus cereri de ajutor de minimis ?n baza acestui act normativ nu au beneficiat de nicio plat? ?n anul 2014. ?ns?, nu am l?sat lucrurile la voia ?nt?mpl?rii. ?in?nd cont de marea responsabilitate ?i de faptul c? mai multe activit??i pot fi ?nchise, am insistat s? apar? un alt act normativ care s? sprijine produc?torii.Av?nd ?n vedere cele men?ionate, a fost necesar? elaborarea unei noi Hot?r?ri de Guvern care s? deblocheze situa?ia ?n anul 2015, pentru a se asigura un tratament nediscriminatoriu produc?torilor agricoli care au depus cereri de sprijin ?i documente ?nso?itoare acestora conform prevederilor HG nr.865/2014. Totodat?, s-a asigurat un tratament nediscriminatoriu ?i pentru to?i produc?torii agricoli care au de?inut culturi ?n spa?ii protejate ?i care au fost afecta?i de grindin?, ploi toren?iale, viituri, inunda?ii, infiltra?ii de ap? produse de ploi toren?iale, v?nt puternic, c?deri masive de z?pad?, ?nghe?, care s-au manifestat ?n perioada ianuarie-august 2014. Astfel a ap?rut hot?r?rea de Guvern nr 293?din 29 aprilie 2015 privind acordarea unor ajutoare de pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice manifestate ?n agricultur? ?i am reu?it s? acord?m aceste ajutoare f?r? s? uit?m c? pagubele se produsese cu un an ?nainte. Ceea ce am promis am f?cut!Agricultura este o ramur? a economiei, care este dependent? ?n mare m?sur? de evolu?ia climei. Cum nu se uscase bine cerneala pe hot?r?rea de guvern 293, iat? c? din nou seceta a f?cut s? c?ut?m alte solu?ii, alte m?suri de sprijin ?mpreun? cu reprezentan?ii federa?iei ProAgro, LAPAR, AGROSTAR ?i nu numai.?n urma monitoriz?rii ?i evalu?rii situa?iilor centralizatoare comunicate de c?tre Institu?ia Prefectului ?i Direc?ia pentru Agricultur? Jude?ean? la Centrul operativ pentru situa?ii de urgen?? din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a rezultat c? sunt afecta?i circa 173,5 mii de fermieri, pe o suprafa?? de circa 1,65 milioane hectare, cele mai afectate fiind culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfecl? de zah?r, legume ?n c?mp, plante de nutre?, p??uni ?i f?ne?e.?Amploarea fenomenului este semnificativ?, cifrele reprezent?nd circa 18% din totalul num?rului de fermieri ?i din suprafa?a agricol?, conform bazei de date a Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? pe anul 2015.?n urma discu?iilor avute ?i ?in?nd cont de complexitatea fenomenului, precum ?i de sumele ce pot fi acordate, a fost nevoie de scrierea unui proiect de Ordonan?? de Urgen??.?Pentru a reduce impactul pierderilor de venit asupra continu?rii activit??ii produc?torilor agricoli, proiectul de Ordonan?? de Urgen?? prevedea instituirea unei scheme de ajutor de stat, av?nd c? obiectiv acordarea de compensa?ii produc?torilor agricoli afecta?i grav de efectele secetei severe produse ?n perioada aprilie-septembrie 2015.Schema de ajutor de stat trebuia s? primeasc? o decizie favorabil? din partea Comisiei Europene, motiv pentru care actul normativ trebuia aprobat ?n regim de urgen??, neadoptarea ?n regim de urgen?? a m?surilor de reglementare prev?zute de proiectul de Ordonan?? de Urgen?? avea c? efect periclitarea produc?iei agricole pe anul 2016, cu consecin?e nefavorabile at?t ?n plan economic, c?t ?i ?n plan social, prin sc?derea veniturilor produc?torilor agricoli ?i prin sc?derea gradului de securitate alimentar? a popula?iei.Agricultura reprezenta atunci una dintre priorit??ile majore ale Guvernului, motiv pentru care am crezut de fiecare dat? c? demersul nostru va primi aviz favorabil. ?mi amintesc c? atunci au fost ?nt?lniri ?ntre premierul Victor Ponta, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul Finan?elor Publice, Eugen Teodorovici,??ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Gra?iela Gavrilescu, Ministrul Afacerilor Externe, reprezentat de secretarul de stat George Ciamba ?i subsemnatul cu reprezentan?ii LAPAR, ProAgro, AGROSTAR, AFR, ACA, ?n urm? c?rora s-a luat decizia s? se acorde ajutor de stat ?n valoare de cca 200 milioane euro! A?a a ap?rut Ordonan?a de Urgen?? nr. 45 din 23 octombrie 2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secet? sever? ?n perioada aprilie-septembrie 2015, autoritatea competent? ?n acest caz fiind Agen?ia de Pl?ti ?i Interven?ie ?n Agricultur? – APIA.Pe l?ng? aceste m?suri de sus?inere a produc?torilor, acordate din bugetul na?ional, aveam ?n vedere ?i banii aloca?i Rom?niei de c?tre Uniunea Europen? prin Fondul de Solidaritate. Banii prin acest fond sunt destina?i entit??ilor publice care au suferit pagube ?n urm? fenomenelor hidrometeorologice, alocarea integral? pentru acoperirea interven?iilor de urgen??, precum ?i alocarea propor?ional? cu valoarea cheltuielilor efectuate cu lucr?rile de refacere infrastructur? afectat?. Astfel, prin adresele ?naintate Autorit??ii de Coordonatoare ?i de Management a FSUE, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, am ob?inut sume drept desp?gubire pentru entit??ile publice din Rom?nia aflate ?n subordinea MADR ?n anii 2014, 2015, 2016, 2018.?n urm? analiz?rii aplica?iei, Comisia European? a decis c? aceasta ?ndepline?te condi?iile de eligibilitate ?i a propus mobilizarea sumelor pentru Rom?nia, calculate conform prevederilor Regulamentului FSUE.???n evaluarea pierderilor, s-au avut ?n vedere cheltuielile medii specifice pe culturi, efectuate p?n? ?n perioada producerii fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, precum ?i pre?urile medii pe pia?? pentru animalele ?i familiile de albine pierdute.Iat? c? se poate, ?ns? toate astea se fac cu eforturi ?i cu ??tiin?? de carte” ?i cu foarte foarte, foarte mult? munc?. Am scris aceste lucruri pentru a r?m?ne momentele marcate ?n memoria colectiv?, pentru a eviden?ia eforturile unor oameni, pentru a arata c?,?n permanen??, la ministerul Agriculturii se munce?te.?……………………….Legea privind m?surile ?n starea de alert? - ?n vigoare de luni C.B. Miscellanea?/?18 maiGuvernul a aprobat hot?r?rea privind instituirea st?rii de alert? pentru o perioad? de 30 de zileLegea privind unele m?suri pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 ?n starea de alert?, care prevede ?i sanc?iunile ?n cazul nerespect?rii acestor m?suri, intr? ?n vigoare luni.Actul normativ are ca obiect instituirea, pe durata st?rii de alert? declarate ?n condi?iile legii, ?n vederea prevenirii ?i combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor m?suri temporare ?i, dup? caz, graduale, ?n scopul protej?rii drepturilor la via??, la integritate fizic? ?i la ocrotirea s?n?t??ii, inclusiv prin restr?ngerea exerci?iului altor drepturi ?i libert??i fundamentale.Legea stabile?te ?i faptele care constituie contraven?ie ?i amenzile pentru fiecare caz. Amenzile sunt cuprinse ?ntre 500 de lei ?i 15.000 de lei, cu posibilitatea s? fie pl?tite la jum?tate ?n termen de 15 zile.Potrivit legii, vor constitui contraven?ii, ?n m?sura ?n care nu sunt s?v?r?ite ?n astfel de condi?ii ?nc?t s? fie considerate potrivit legii penale infrac?iuni, urm?toarele fapte s?v?r?ite pe durata st?rii de alert?:??Nerespectarea de c?tre persoanele fizice a m?surilor individuale de protec?ie a vie?ii ?i pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra s?n?t??ii persoanelor - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;??Nerespectarea de c?tre persoanele fizice a m?surilor de izolare la domiciliu - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;??Nerespectarea interdic?iilor de a organiza mitinguri, demonstra?ii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de ?ntruniri, ?n spa?ii deschise, ori ?ntruniri de natura activit??ilor culturale, ?tiin?ifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, ?n spa?ii ?nchise - amend? de la 3.000 lei la 15.000 lei;??Participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstra?ii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de ?ntruniri, ?n spa?ii deschise, ori la ?ntruniri de natura activit??ilor culturale, ?tiin?ifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, ?n spa?ii ?nchise, care sunt interzise - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;??Desf??urarea de c?tre organizatori a unor mitinguri, demonstra?ii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de ?ntruniri, ?n spa?ii deschise, ori a unor ?ntruniri de natura activit??ilor culturale, ?tiin?ifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, ?n spa?ii ?nchise, cu nerespectarea m?surilor stabilite - amend? de la 2.000 lei la 10.000 lei;??Circula?ia persoanelor, pietonal? sau cu vehicule, ?n locurile ?i, dup? caz, ?n intervalele orare ?n care aceasta a fost interzis? sau restr?ns? - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;??Nerespectarea de c?tre persoanele fizice a interdic?iei de ie?ire din zonele stabilite sau ?nc?lcarea intervalelor orare ?n care este permis? ie?irea din aceste zone - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;??Nerespectarea de c?tre persoanele fizice a interdic?iei de ie?ire din cl?dirile, localit??ile sau zonele geografice ?n care a fost instituit? carantina - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;??Nerespectarea de c?tre operatori a m?surilor referitoare la restr?ngerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul ori ?nc?lcarea intervalelor orare ?n care acestea sunt permise - amend? de la 3.000 lei la 15.000 lei;??Nerespectarea de c?tre conduc?torii institu?iilor sau operatorilor economici a condi?iilor referitoare la desf??urarea activit??ii acestor institu?ii sau operatori economici - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;??Nerespectarea de c?tre conduc?torii institu?iilor sau operatorilor economici a m?surilor referitoare la suspendarea temporar? a activit??ii acestor institu?ii sau operatori economici - amend? de la 2.000 lei la 10.000 lei;??Neluarea de c?tre conduc?torii serviciilor de asisten?? social? a m?surilor referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activit??ii - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;??Neluarea de c?tre conduc?torii autorit??ilor sau institu?iilor la nivelul c?rora sunt constituite centrele operative pentru situa?ii de urgen?? a m?surilor pentru permanentizarea activit??ii acestora - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;??Neexecutarea m?surilor referitoare la evacuarea temporar? a persoanelor ?i bunurilor din zona afectat? sau posibil a fi afectat? de c?tre personalul institu?iilor ?i autorit??ilor publice desemnate s? pun? ?n aplicare aceste m?suri - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;???mpiedicarea de c?tre orice persoan? fizic? a execut?rii m?surilor de evacuare temporar? a persoanelor ?i bunurilor din zona afectat? sau posibil a fi afectat? - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;???mpiedicarea de c?tre orice persoan? fizic? a distribuirii ajutoarelor de prim? necesitate pentru persoanele ?i animale afectate - amend? de la 500 lei la 2.500 lei??Neefectuarea lucr?rilor referitoare la modificarea de urgen?? a mediului ?nconjur?tor ?i infrastructurii de c?tre personalul institu?iilor ?i autorit??ilor publice desemnate prin hot?r?ri ale comitetelor pentru situa?ii de urgen?? s? pun? ?n aplicare aceste m?suri - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;???mpiedicarea de c?tre orice persoan? fizic? a efectu?rii lucr?rilor referitoare la modificarea de urgen?? a mediului ?nconjur?tor ?i infrastructurii - amend? de la 500 lei la 2.500 lei;??Neefectuarea lucr?rilor pentru demolarea par?ial? sau total? a unor construc?ii, instala?ii sau amenaj?ri, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlat? a unor terenuri, culturi, planta?ii sau p?duri de c?tre persoanele fizice sau juridice ori de c?tre personalul institu?iilor ?i autorit??ilor publice desemnate - amend? de la 1.000 lei la 5.000 lei;???mpiedicarea de c?tre orice persoan? fizic? a efectu?rii lucr?rilor pentru demolarea par?ial? sau total? a unor construc?ii, instala?ii sau amenaj?ri, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlat? a unor terenuri, culturi, planta?ii sau p?duri - amend? de la 500 lei la 2.500 lei.Contravenientul poate achita, ?n termen de cel mult 15 zile de la data ?nm?n?rii sau comunic?rii procesului-verbal, jum?tate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contraven?iile prev?zute de lege. Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contraven?iile prev?zute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat, mai prevede legea.Proiectul a fost adoptat mar?i de Senat, iar miercuri de Camera Deputa?ilor, ?n calitate de for decizional. Pre?edintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgarea legii vineri, ?n aceea?i zi fiind ?i publicat? ?n Monitorul Oficial.Potrivit Constitu?iei, legile intr? ?n vigoare la 3 zile de la data public?rii ?n Monitorul Oficial sau la o dat? ulterioar? prev?zut? ?n textul lor.LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de sus?inere a cresc?torilor de suine pentru activitatea de reproduc?ie, Parlamentul Rom?niei Va fi?modificat?de?L 58/2020?la 18.05.2020Ordinul nr. 1267/2005 pentru aprobarea Regulilor ?i normelor tehnice privind producerea ?n vederea comercializ?rii, controlul, certificarea calit??ii ?i comercializarea materialului de ?nmul?ire vegetativ? a vi?ei de vie*), Ministerul Agriculturii, P?durilor ?i Dezvolt?rii Rurale Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 1268/2005 pentru aprobarea Regulilor ?i normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calit??ii ?i/sau comercializarea materialului de ?nmul?ire a plantelor ornamentale, Ministerul Agriculturii, P?durilor ?i Dezvolt?rii Rurale Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 1269/2005 pentru aprobarea Regulilor ?i normelor tehnice privind producerea, controlul calit??ii ?i/sau comercializarea materialului de ?nmul?ire ?i plantare legumicol, altul dec?t semin?ele, Ministerul Agriculturii, P?durilor ?i Dezvolt?rii Rurale Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 149/2010 privind comercializarea semin?elor de cereale, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 155/2010 privind producerea ?n vederea comercializ?rii ?i comercializarea semin?elor de plante furajere, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recolt? pentru unele specii de faun? de interes cinegetic, la care v?n?toarea este permis?, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020, Ministerul Apelor ?i P?durilor Modificat?de?Ordin 1081/2020?la 14.05.2020Decretul nr. 264/2020 privind promulgarea Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de sus?inere a cresc?torilor de suine pentru activitatea de reproduc?ie, Pre?edintele Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 402?din 15.05.2020. A intrat ?n vigoare la 15.05.2020Legea nr. 58/2020 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de sus?inere a cresc?torilor de suine pentru activitatea de reproduc?ie, Parlamentul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 402?din 15.05.2020. Va intra ?n vigoare la 18.05.2020Ordinul nr. 119/2020 pentru modificarea ?i completarea unor acte normative ?n domeniul calit??ii semin?elor ?i a materialului s?ditor, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n?Mof I nr. 389?din 14.05.2020. Va intra ?n vigoare la 01.06.2020Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condi?iilor pentru fabricarea, prezentarea ?i v?nzarea produselor din tutun ?i a produselor conexe ?i de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun, Parlamentul Rom?niei Modificat?de?OUG 70/2020?la 14.05.2020Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condi?iilor pentru fabricarea, prezentarea ?i v?nzarea produselor din tutun ?i a produselor conexe ?i de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun, Parlamentul Rom?niei Modificat?de?OUG 70/2020?la 14.05.2020Legea nr. 28/2020 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, Parlamentul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 16.05.2020Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, Parlamentul Rom?niei Va fi?modificat?de?L 28/2020?la 16.05.2020Decretul nr. 263/2020 pentru promulgarea Legii privind gospod?rirea durabil? a p?durilor Rom?niei, Pre?edintele Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 402?din 15.05.2020. A intrat ?n vigoare la 15.05.2020Legea nr. 57/2020 privind gospod?rirea durabil? a p?durilor Rom?niei, Parlamentul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 402?din 15.05.2020. Va intra ?n vigoare la 18.05.2020Hot?r?rea nr. 21/2020 referitoare la Comunicarea Comisiei c?tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic ?i Social European, Comitetul Regiunilor. Planul de investi?ii pentru o Europ? durabil?. Planul de investi?ii din cadrul Pactului ecologic European - COM (2020) 21 final, Senatul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 400?din 15.05.2020. A intrat ?n vigoare la 15.05.2020Decretul nr. 261/2020 pentru promulgarea Legii privind unele m?suri pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, Pre?edintele Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 396?din 15.05.2020. A intrat ?n vigoare la 15.05.2020Legisla?ie europeanaRectificare la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/163 al Comisiei din 5 februarie 2020 privind autorizarea unui preparat de muramidaz? produs? de Trichoderma reesei DSM 32338 ca aditiv ?n hrana curcanilor pentru ?ngr??are, a curcanilor crescu?i pentru reproducere, a puilor crescu?i pentru reproducere ?i a altor specii de p?s?ri de curte crescute pentru reproducere (titularul autoriza?iei: DSM Nutritional Products Ltd., reprezentat? ?n UE de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 34, din 6 februarie 2020 ), Jurnalul Oficial Publicat ?n?JOCE nr. 152?din 15.05.2020. A intrat ?n vigoare la 15.05.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 581/2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2018/659 privind condi?iile de introducere ?n Uniune a ecvideelor vii ?i a materialului seminal, a ovulelor ?i a embrionilor de ecvidee (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 18.05.2020.........................................Informatii certificare ecologicaCOMUNICAT REFERITOR LA URGEN?A COVID-19Ce produse pot fi certificate ecologic?Conform Regulametului CE 834/2007, sistemul de certificare ecologica este aplicabil numai produselor agroalimentare, mai exact produselor care pot fi consumate de catre oameni sau animale (alimente si furaje), precum si a activitatilor in urma carora sunt obtinute si tranzactionate aceste produse:– productie agricola (vegetala sau zootehnica)– procesare a produselor ecologice ( procesare, depozitare, conservare)– comert, import, export cu produse ecologice– recoltare plante din flora spontana, pentru certificarea plantelor, fructelor sau a partilor de plante ce cresc in mod natural in flora spontana– acvacultura pentru produsele vegetale (alge) sau animale acvaticeRegulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind produc?ia ecologic? ?i etichetarea produselor ecologice– este un regulament al Comisiei Europene, pentru certificarea ecologica a alimentelor si a furajelor– normele sale de aplicare sunt definite in REG. CE 889/2008In productia ecologica, Regulamentele mai sus amintite sumarizat, vorbesc despre:-interzicerea utilizarii substantelor chimice si de sinteza-interzicerea utilizarii OMG (organisme modificate genetic)-cultura hidroponica, fara sol, interzisa-asigurarea trasabilitatii produselor ecologice –de la seminte sau materia prima pana la produsul final-separarea ?in timp si spatiu, in cazul fermelor mixte eco-conventionale a lucrarilor, inputurilor, recoltei-daca sunt detinute de unitate si suprafete conventionale, controlul va fi efectuat asupra intregii unitati (eco/conventionale)Aderarea la sistemul de agricultura ecologica:– semnarea unui contract de certificare ecologica, cu organismul de inspectie si certificare a produselor ecologice Bios s.r.l. Italia Sucursala Romania, autorizat pe teritoriul Romaniei de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cod RO-ECO-009– inscrierea la Directia Agricola Judeteana completand? fisa de inregistrare in agricultura ecologica pentru fiecare activitate care se doreste a fi certificata.– efectuarea unei vizite de inspectie de catre inspectorul delegat al organismului de inspectie si certificare (OC) Bios s.r.l. Italia Sucursala Romania, RO-ECO-009, vizita in urma careia se intocmeste un raport de inspectie– evaluarea raportului de inspectie in conformitate cu REG. CE 834/2007 si a normelor nationale in vigoare– emiterea de catre OC Bios s.r.l. Italia Sucursala Romania, RO-ECO-009, a deciziiei de certificare si a Certificatului de Conformitate a produselor ecologiceImportant!Numai dupa obtinerea Certificatului de Conformitate pentru certificarea produselor ecologice, puteti incepe activitatea : procesare a produselor ecologice ( procesare, depozitare, conservare), comert, import, export cu produse ecologice, recoltare plante din flora spontana, pentru certificarea plantelor, fructelor sau a partilor de plante ce cresc in mod natural in flora spontanaTemene de inscriere in sistemul de agricultura ecologica:Pentru anul 2020, termenul de inscriere la Directiile Agricole Judetene in sistemul de agricultura ecologica, a fost prelungit pana la data de 15 iunie. Acest termen este obligatoriu numai pentru operatorii PRODUCATORI AGRICOLI (vegetal si zootehnie).Inscrierea se va face oricand in timpul anului, numai inainte de inceperea activitatii, pana la data de 15 decembrie pentru operatorii: procesatori de produse ecologice ( procesare, depozitare, conservare), comert, import, export cu produse ecologice, recoltare plante din flora spontana, pentru certificarea plantelor, fructelor sau a partilor de plante ce cresc in mod natural in flora spontana.Certificatul de conformitate:– este un document emis de catre Organismul de Control– acest documet descrie:– entitatea care efectuat inspectia si contolul (Organismul de Control, prescurtat OC), pentru conformitatea cu REG. CE 834/2007– detinatorul certificarii– activitatile certificate– produsele certificate– perioada de valabilitate a acestui document– alte elemente definite de fiecare stat membru al Uniunii Europene– garanteaza certificarea produselor ecologice, in acord cu REG. CE 834/2007– este valabil la nivel mondial, asigurand certificarea in acord cu REG. CE 834/2007Conversia la sistemul de agricultura ecologica:– este o perioada de tranzitie de la sistemul conventional la cel ecologic si are durata variabila, dupa cum urmeaza:– 2 ani pentru plantele anuale, si pentru plantele perene de nutret– 3 ani pentru plantele perene– minim 6 luni, pentru animale, aceasta perioada fiind definita in functie de specie si categoria de aliment obtinuta (lapte, carne, miere, oua…)Conversia nu este aplicabila anumitor activitati, acestea putand fi desfasurate imediat ce se detine certificatul de conformitate. Acestea sunt: procesarea produselor ecologice ( procesare, depozitare, conservare), comert, import, export cu produse ecologice, recoltare plante din flora spontana, pentru certificarea plantelor, fructelor sau a partilor de plante ce cresc in mod natural in flora spontana.Pentru conformitate, trebuie sa respectati:Legislatie Europeana, REG CE 834/2007,i 889/2008 si REGULAMENTUL (CE) NR. 1235/2008 Nationala:ORDIN nr. 895/2016 si ORDIN nr. 1253 /2013:– certificarea ecologica a produselor este aplicabila tuturor agentilor economici, avand urmatoarele forme de organizare: PF Persoana Fizica, PFA Persoana Fizica Autorizata, II Inteprindere Individuala, SC Societate Comerciala (SRL, SA…)– pentru cei care doresc certificare ecologica, nu este obligatorie conversia intregii activitati, asigurand insa principiile de separare si trasabilitate, astfel:– comertul sau procesarea produselor eco poate fi aplicabila pentru unul sau mai multe produse din portofoliul companiei– productia vegetala in paralel, adica cultivarea aceleiasi specii atat ecologic cat si conventional este permisa:– pentru plantele anuale, daca culturile ecologice pot fi usor diferentiate de culturile conventionale ( Exemplu: Grau aristat ecologic, Grau nearistat conventional)– pentru plantele de nutret perene este permisa fara conditii (Exemplu, pajisti, fanete, pasuni eco si conventionale)– pentru plantele perene, este permisa numai daca operatorul isi asuma un angajament ca in decursul a cinci ani de la inceperea conversiei, toata exploatatia va fi convertita la sistemul de agricultura ecologica– productia zootehnica ecologica in paralel este permisa daca animalele din conventional apartin altei specii fata de animalele convertite la sistemul de agricultura ecologica (Exemplu: bovine conventional, pasari ecologic)COSTURI DE CERTIFICARE:OFERTA DE PRET Bios s.r.l. Italia Sucursala Romania:Pentru productie vegetala costurile incep de la 200 euro, si variaza in funtie de tipul cultura si suprafata.Exemple:– in cazul unei ferme cu 50 ha plante anuale, costul de certificare anual va fi de 380 euro anual– in cazul unei ferme cu 10 ha plante perene, costul de certificare anual va fi de 400 euro anualPentru activitatile de procesare, comert, import, export costurile de certificare pleaca de la 350 euro anual:Exemple:– in cazul unei societati agricole cu procesare, sau a societatilor agroturistice, costul certificarii activitatii de procesare este de 350 euro– in cazul unei societati pentru care se certifica activitatea de procesare, export si comert a produselor ecologice, costul anual de certificare pleaca de la 700 euro, si variaza in functie de valoarea anuala a produsului ecologic facturat(preturile sunt exprimate in euro si nu contin TVA)Costurile de certificare pot fi achitate integral sau in maxim 3 rate pe an: 35% dupa semnare contract (pentru operatorii cu proiect); 30% pana la vizita de inspectie si restul de 35% inainte de transmiterea certificatului.Pentru incheierea unui contract sunt necesare urmatoarele documente, documente ce se vor trimite pe adresa de email:?office.romania@certbios.ro?? Copie CUI societate (daca este cazul)?? Copie CI admininstrator/ persoana fizica proprietar sau cu drept de utilizare al suprafetei?? Copie documente ce ofera dreptul de utilizare al terenului (proprietate, arenda…)– documente nationale specifice de autorizare a activitatii (cod CAEN pentru activitate, autorizatie sanitar-veterinara, autorizatie de mediu, etc.)– persoana de referinta in relatia cu Bios – nume, numar, telefon – daca este o alta persoana decat administratorul societatii este necesara o delegatie– date de contact – email si telefon – de trecut in contract– planimetrie teren (harti apia/harti cadastrale…), daca existaPentru alte clarificari, sau oferte de pret detaliate, nu ezitati sa ne contactati!S.C. BIOS s.r.l. ITALIA SUCURSALA ROM?NIAPunct de lucru:?Bd. Lascar Catargiu, 41 – Bucure?ti, Rom?niaTel:?021 / 313.45.60 Tel/Fax:?021 / 327.00.05Web:?certbios.ro Email?office.romania@certbios.roSprijin oferit pentru operatorii care adera la sistemul de agricultura ecologic.Mai multe detalii privind sprijinul APIA puteti obtine accesand urmatorul link:? beneficiarii de fonduri europene prin AFIR (Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale), mai multe detalii puteti obtine accesand urmatorul link:? DE ALERT?. Noua Declara?ie pe proprie r?spundere pentru a circula ?ntre localit??i din 15 mai! agrointeligenta.ro - 15 mai 2020 Starea de alert? a intrat ?n vigoare ?ncep?nd de ast?zi, vineri – 15 mai 2020, cu noi reguli pentru cet??eni, inclusiv pentru circula?ia fermierilor. Pentru a merge la c?mpurile aflate ?n afara localit??ilor sau pentru a se deplasa de la o localitate la alta ?n scopul efectur?rii lucr?rilor agricole, produc?torii trebuie s? completeze ?i s? aib? asupra lor actul de identitate, precum ?i noul format al declara?iei pe proprie r?spundere.Noua declara?ie pe proprie r?spundere este valabil ?n starea de alert? ?ncep?nd de ast?zi. Se poate completa ?n forma printat/tip?rit, scris? de m?n? sau cu completare itetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? a aprobat asear? actual normativ care instituie starea de alert? ?n Rom?nia timp de trei zile, prin Hot?r?rea nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii st?rii de alert? la nivel na?ional ?i a m?surilor de prevenire ?i control a infec?iilor, ?n contextul situa?iei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2. ”M?surile de prevenire ?i control a infec?iilor, aplicabile pe timpul st?rii de alert?, sunt prev?zute ?n anexa, care face parte integrant? din prezenta hot?r?re”, se arat? ?n actul normativ.?n cadrul Anexei se prevede, la punctul 17, alin 1: ”?ncep?nd cu data de 15.05.2020, este permis? circula?ia persoanelor ?n afara locuin?ei/gospod?riei, ?n interiorul localit??ilor, cu respectarea m?surilor de prevenire a r?sp?ndirii infec?iei ?i evitarea form?rii grupurilor pietonale mai mari de 3 persoane care nu apar?in aceleia?i familii”. Urmeaz? aliniatul 2 care prevede:”Se instituie interdic?ia deplas?rii persoanelor ?n afara localit??ii/zonei metropolitane cu urm?toarele excep?ii:deplasarea ?n interes profesional, inclusiv ?ntre locuin??/gospod?rie ?i locul/locurile de desf??urare a activit??ii profesionale ?i ?napoi;deplasarea ?n scop umanitar sau de voluntariat;deplasarea pentru realizarea de activit??i agricole;deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de c?tre produc?torii agricoli;deplasarea pentru ?ngrijirea sau administrarea unei propriet??i din alt? localitate sau eliberarea de documente necesare pentru ob?inerea unor drepturi;deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri ?n centrele de tratament;deplasarea din alte motive justificate, precum ?ngrijirea/?nso?irea copiilor/membrilor de familie, ?ngrijirea unei rude/afin sau persoan? aflat? ?n ?ntre?inere, asisten?a persoanelor v?rstnice, bolnave sau cu dizabilit??i, decesul unui membru de familie;deplasarea pentru asisten?? medical? care nu poate fi am?nat? ?i nici realizat? de la distan??;deplasarea pentru activit??i recreativ-sportive individuale desf??urate ?n aer liber (ciclism, drume?ie, alergare, canotaj, alpinism, v?n?toare, pescuit ?i altele) cu participarea a cel mult 3 persoane.deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un num?r limitat de persoane ?i respectarea regulilor de distan?are social?;deplasarea pentru achizi?ia, service-ul, efectuarea ITP sau alte opera?iuni de ?ntre?inere a vehiculelor, activit??i care nu pot fi efectuate ?n localitatea de domiciliu.Ulterior, autorit??ileau inclus pe lista excep?iilor ?i deplas?rile pentru ”asigurarea de bunuri care acoper? necesit??ile de baz? ale persoanelor ?i animalelor decompanie/domestice.”Pentru toate deplas?rile ?n scopurile de mai sus, justificarea se face ?n baza unei declara?ii pe propria r?spundere, completat? dup? un format nou fa?? de cel utilizat pe perioada st?rii de urgen??: ”La solicitarea institu?iilor abilitate cu exercitarea controlului respect?rii m?surilor stabilite pe timpul st?rii de alert?, situa?iile exceptate potrivit prevederilor alin (2) se justific? prin declara?ie pe propria r?spundere”.Fermierii care efectueaz? lucr?ri agricole sau care ??i comercializeaz? produsele pot circula liber, inclusiv ?n afara localit??ilor. Din acest punct de vedere, situa?ia este identic? cu cea din timpul st?rii de urgen??. Difer? ?ns? noul format la declara?iei ce trebuie completat? ?i al c?rui model se poate desc?rca de la d?nd click pe imaginea de mai jos.………………….INTERNE?ntr-o lun?, pre?ul p?inii va cre?te cu 25%! Agrointeligen?a17 mai 2020 Pre?urile la produsele de panifica?ie, implicit la p?ine, vor cre?te cu peste 25%, sus?ine Federa?ia Na?ional? a Sindicatelor din Industria Alimentar?, a B?uturilor, Tutunului ?i Ramuri Conexe “SINDALIMENTA”.Aceaste scumpiri se a?teapt? ca urmare a cre?terii pre?ului la gr?u. ?n ultimele s?pt?m?ni, din cauza redeschiderii exporturilor de cereale, pre?ul gr?ului a crescut cu 15%, potrivit Sindalimenta.Guvernul Orban a interzis exportul de cereale pre? de doar c?teva zile, ?ns? a revenit rapid asupra deciziei dup? ce UE a criticat mutarea.“Aceste cre?teri vor continua, av?nd ?n vedere produc?ia agricol? slab? din acest an. ?n lipsa unui plan concret la nivelul guvernului, ne a?tept?m c? pre?ul produselor de panifica?ie s? creasc? cu peste 25% ?n urm?toarea lun?. Atragem aten?ia c? cea mai mare partea a cerealelor se utilizeaz? ?n furajarea animalelor, ceea ce impacteaz? asupra produc?iei de alimente”, anun?? Sindalimenta.Prognoza ANM: deficite mari de apa in culturile de grau si porumb din aproape toata tara Mai 18, 2020Conform ultimelor masuratori ale ANM, rezerva de umiditate in culturile de grau si de porumb se situeaza in limite scazute si deosebit de scazute, in majoritatea regiunilor tarii, dupa cum urmeaza.In cultura graului de toamna, continutul de umiditate din sol pe profilul 0-100 cm, se situeaza in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica avand diferite grade de intensitate, respectiv moderata, puternica si extrema, in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei.Aprovizionarea cu apa a solului prezinta valori satisfacatoare, izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului.In stratul de sol 0-20 cm, in cultura neirigata de porumb, se inregistreaza deficite de apa (seceta pedologica moderata, puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat in centrul si vestul Munteniei.Rezerva de umiditate din sol se incadreaza in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local in nordul, nord-vestul, centrul si sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul si sudul Moldovei, nordul, vestul si izolat sud-estul Munteniei.De la extaz la agonie ?n mai pu?in de dou? luni?Luni, 18 Mai 2020 12:43 Mihai NistorSeceta ofer? cea mai dur? lec?ie fermierilor rom?ni anul acesta. Gr?ul este cea mai afectat? cultur?, cu produc?ii estimate care scad de la o zi la alta, pe m?sur? ce ploaia se las? a?teptat?. Acum, ?i vestul ??rii intr? ?n aceast? nedorit? ?hor?” a secetei, care a p?rjolit p?n? acum peste un milion de hectare ?n Rom?nia. Ioan Ciceo de la Graba?, una dintre cele mai bune zone pentru gr?u din jude?ul Timi?, spune c? dac? nu plou? ?ntr-o s?pt?m?n?, situa?ia devine grav?.??E o secet? crunt? cum eu nu am mai ?nt?lnit niciodat?. Rapi?a, av?nd o r?d?cin? pivotant? se descurc? mai bine, dar gr?ul, cu r?d?cini de suprafa??, sufer? foarte tare. De obicei, rezervele de ap? acumulate ?n toamn? ?i iarn?, asigurau pentru cultura gr?ului o evolu?ie optim?. Mai prindeam ceva ploi ?n prim?var? prin martie-aprilie ?i nu era nicio problem?, dar acum n-a mai plouat deloc de dou? luni ?i jum?tate. Am avut un maxim doi litri pe mp, a suflat v?ntul ?i a evaporat apa imediat. M?car dac? ploua un 10 l/mp, mai acumula ceva ap?, dar a?a p?m?ntul e uscat ?i cr?pat ca ?n august. Sunt cr?p?turi ?i de 50 de cm ?n ad?ncime. Ultima ploaie consisten? a c?zut ?n februarie, atunci c?nd am acumulat 30 l/mp, ?n rest, nu ?tiu dac? am acumulat p?n? acum 10 l/mp, ?n condi?iile ?n care, ?n general, ?n martie-aprilie plou? ?n medie 60 – 80 l/mp”, arat? fermierul Ioan Ciceo.Tot ?n Timi?, la Ma?loc, Ardelean Cora? a cosit deja ?ase hectare de gr?u din cele zece sem?nate, ?i l-a balotat, urm?nd s?-l folosesc? pe post de furaj ?n ferma zootehnic?.??Am cosit o suprafa?? de ?ase ha de gr?u de s?m?n??, care ?n februarie promitea ?apte tone la hectar. Am aplicat tehnologia ca la carte, am investit ?n gr?ul ?sta ?i munc? ?i bani ?i speran?e ?i acum o s?-l dau la vaci. Este o secet? cumplit?. La prima coas? la lucern? am luat doar 10% din cantitatea pe care o ob?in ?n mod normal. Nu ?tiu ce vom face dac? nu plou?”, spune cresc?torul de vaci cu lapte, Ardelean Cora?.Din cauza lipsei de ap?, talia gr?ului? este foarte mic?, de?i spicul deja s-a format, semn de ?mb?tr?nire prematur?. Prof. univ. dr. ing. Doru Ioan Petanec, director executiv Direc?ia pentru Agricultur? Timi?, se teme c? lipsa acut? de ap? ??i va pune amprenta negativ asupra form?rii boabelor ?n spic.??Seceta, ca mai peste tot ?n ?ar? ?i-a spus cuv?ntul asupra culturilor sem?nate ?n toamn?. Au fost doi factori importan?i care au influen?at culturile. Pe de o parte stresul termic, a fost foarte cald ?n iarn? dar ?i ?n luna martie, iar pe de alta vorbim despre stresul hidric. Talia la gr?u ?i orz este foarte mic? ?i sunt curios cum vor fi spicele, cum vor fi boabele, ce greutate vor avea ?i nu ?n ultimul r?nd ce produc?ie vom ob?ine. Cu siguran?? va fi semnificativ mai mic? dec?t cea de anul trecut, de?i nici anul trecut n-a fost un an grozav pentru gr?u”, a precizat directorul executiv al DAJ Timi?, Doru Ioan Petanec.Nici culturile de prim?var? nu se simt confortabil. Necesarul de ap? ?n acest moment dep??e?te o sut? de litri pe metru p?trat, dup? cum ne-a zis conf. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul Sta?iunii de Cercetare-Dezvoltare Agricol? de la Lovrin.??Am v?zut suprafe?e ?n Lovrin pe care porumbul, abia r?s?rit, s-a uscat deja, suprafe?e pe care oamenii ar trebui s? le re?ns?m?n?eze. E pu?in cam t?rziu, dar dac? vor folosi ni?te hibrizi extratimpurii, s? zicem c? ar mai putea scoate ceva. Este un an foarte, foarte dificil. Avem un deficit extrem de mare de ap?. Din datele pe care le colect?m zilnic, sunt parcele pe care, p?n? la un metru ad?ncime nu avem niciun gram de ap?”, a specificat Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin.Trebuie stabilit? o sum? clar? ?i o dat?,?pentru plata desp?gubirilor?n ?aceste condi?ii, Nicolae Oprea, vicepre?edintele Consiliului Jude?ean Timi? ?i ?ndeamn? pe fermierii afecta?i de secet? s? apeleze la comisiile pentru constatarea ?i evaluarea pagubelor de la nivelul prim?riilor, ?n speran?a acord?rii unor desp?gubiri.??Fermierii care au mai mult de 30% din suprafe?e afectate de secet? trebuie s? depun? ?n?tiin??ri la prim?rii. Comisiile de specialitate trebuie s? ias? pe teren pentru ?ntocmirea proceselor verbale constatatoare. P?n? ?n data de 15 iunie toat? aceast? opera?iune trebuie ?ncheiat?, trebuie ?ncheiat ?i raportul sintez? de c?tre Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? care va ajunge la Comitetul Na?ional ?i la Ministerul Agriculturii, institu?ie care urmeaz? s? evalueze situa?ia ?i s? stabileasc? acordarea unor eventuale desp?gubiri. S? sper?m c? nu se va ?nt?mpla ca ?n 2017 c?nd s-a constatat paguba dar nu s-a pl?tit nimic. Sper?m c? anul acesta se va stabili o sum? clar? ?i o dat? c?nd va fi ea pl?tit?, ?n a?a fel ?nc?t ?oamenii ?? ?tie pe ce se pot baza, pentru c? veniturile fermierilor vor fi oricum grav afectate ?n acest an”, a concluzionat Nicolae Oprea.Solu?ia extrem? a cresc?torilor de animale, afecta?i de secet?. ?n ce condi?ii ar ?nverzi p??unile 14 mai 2020, 15:12de Iulian Bunila Seceta profund? afecteaz? grav zootehnia, pentru c? p??unile s-au uscat. Fermierii sunt nevoi?i s? apeleze la furajele care au fost depozitate pentru anotimpul rece. ?n unele comune, nici apa nu mai ajunge pentru turmele de oi ?i cirezi, pompierii fiind solicita?i s? aduc? ap? cu cisterna. Din cauza secetei extinse ?n toat? ?ara, ?i fermele de animale sufer?. P??unile sunt uscate, pe canale nu mai este iarb?, iar pe c?mp sunt, ?n multe locuri, culturi de toamn? compromise. ”Sunt cresc?tori de animale, oi ?n special, ?n zona de c?mp care nu mai au unde duce animalele la p?scut pentru c? iarba care a fost? s-a uscat. Nu a plouat ?i nu mai cre?te”, spune George Sava, fost angajat al Ministerului Agriculturii.? Viorel Marin, zis ”Martac”, este unul dintre cei mai mari fermieri din zona Smeeni. Are 68 de ani, cre?te oi de c?nd se ?tie dar acum a ajuns s?-?i priveasc? afacerea dezam?git.? ?n zadar a sperat c? ultimul val de precipita?ii ?nverze?te c?mpiile ?i p??unile. Spune c? ar trebui s? plou? mult pentru a cre?te at?ta iarb? c?t s? ajung? pentru sutele de animale pe care le de?ine. ”S-au mai ?nverzit pu?in p??unile, ?ns? insuficient. Am ?ntors ni?te gr?ne ?i de vreo s?pt?m?n? am arat. Am mai dat de ni?te iarb? pe lunc?, la islaz, dar prea pu?in?. Am luat oile acas?, c? s? le d?m din furajele str?nse”, spune Viorel ”Martac”.? Mul?i ciobani refuz? s? preia ?n grij? oile ?i caprele s?tenilor, pentru c? nu au unde s? le duc? la p?scut. George Sava, fost secretar ?n MADR spune c? ace?tia ar trebui l?sa?i cu animalele ?n p?dure, ?n perioada secetei. ”Stiu un fermier cu aproximativ 1.200 de oi care spune c? a consumat ?i furajele uscare r?mase peste iarn? ?i se pl?ngea c? nu ?tie ce o sa fac? mai departe. Ar trebui s? ?i lase s? intre ?n p?dure cu ele, acolo unde acestea exist?”, spune George Sava. ?n unele comune, nici apa nu mai ajunge pentru turmele de oi ?i cirezi, pompierii fiind solicita?i de c?teva ori s? aduc? ap? cu cisterna. Autorit??ile comunei Scor?oasa au cerut sprijinul pompierilor buzoieni care au transportat ?n zon? o cistern? cu ap?. Ministerul Agriculturii anun?? c?, pentru prima dat? ?n zece ani, ”to?i cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi desp?gubiri”. Comitetele pentru situa?ii de urgen?? vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel ?nc?t s? existe o imagine c?t mai obiectiv?. Ultimele desp?gubiri pl?tite fermierilor la nivel na?ional au fost ?n 2015, c?nd cele mai afectate culturi au fost cea de porumb ?i de floarea-soarelui. La acel moment au fost desp?gubite ?i pierderile suferite ?n urma secetei pe p??uni, f?ne?e sau la plantele pentru nutre?.? Re?eta subdezvolt?rii. Rom?nia export? cereale ?i m?n? de lucru ?n fermele ?i abatoarele din Germania ?i import? carne de porc. Unde ajungem ?n acest fel? ?Ce suntem noi: pia?? de consum, for?? de munc? ?i materie prim? pentru Europa?“?Florentina Ni?u 16.05.2020, Pandemia de COVID-19 a dezv?luit cu o ?i mai mare acurate?e elementele rela?iilor economice dintre Rom?nia ?i ??rile mari din Uniunea European?: export?m cereale ?i import?m produs finit. Pe locul 1 ?n UE la porumb ?i floarea-soarelui ?i pe locul 4 la gr?u, Rom?nia nu reu?e?te s?-?i asigure din produc?ia intern? carnea de porc pentru consum. Aceasta este calea spre dezvoltare??n 2019, Rom?nia a produs 29,5 milioane de tone de cereale, din care 14 milioane de tone au fost exportate, primele trei pie?e de export din Europa fiind Spania, Italia ?i Germania, arat? datele de la Institutul Na?ional de Statistic?. Tot anul trecut, Rom?nia a importat 288.416 tone de carne de porc (proasp?t?, refrigerat? sau congelat?) ?n valoare de 629 de milioane de euro, conform aceleia?i surse.?Trebuie s? pomp?m bani ?n dezvoltarea industriei alimentare, s? investim ?n afacerile antreprenoriale, s? facem politici sau linii de credit ?n acest sens. To?i tinerii pleac? ?n Germania pentru c? noi nu avem companii rom?ne?ti mari, performante, iar colo?ii nem?i ne fur? for?a de munc?, pentru c? noi nu suntem competitivi. Dar ce suntem noi: pia?? de consum, for?? de munc? ?i materie prim? pentru Europa?“, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan-Carmangeria S?nnicoar?, un business de 20 de milioane de euro.Rom?nia are un efectiv de circa 4 milioane de capete de porcine ?i produce aproximativ 30% din consumul total de carne de porc din Rom?nia, iar Germania este una dintre principalele ??ri din care import? carne. Anul trecut volumul de carne importat din Germania a fost de 52.200 de tone, al c?rui cost total a fost de 114 milioane de euro.Clubul Fermierilor Rom?ni a finalizat procesul de preluare a circa 49% din ac?iunile Agricover Broker de Asigurare Mircea Nica 18.05.2020, Agricover Broker de Asigurare, societate de brokeraj pe segmentul asigur?rilor agricole, a fost preluat? ?n propor?ie de circa 49% de Clubul Fermierilor Rom?ni, potrivit informa?iilor transmise de companie.? ?n urma finaliz?rii acestui proces prin care? Clubul Fermierilor Rom?ni preia 48,98% din ac?iunile Agricover Broker, societatea devine prima organiza?ie din Rom?nia implicat? direct ?n gestionarea riscurilor ?i asigurarea culturilor agricole.?De asemenea, noul nume al societ??ii este Clubul Fermierilor Rom?ni Broker de Asigurare, ?n urma schimb?rii de ac?ionariat.?Un cresc?tor de animale este foc ?i par? pe Raed Arafat: ”Din ce bani hr?nim noi anim?lu?ele?”Angelica Lefter - 17 mai 2020 Cresc?torii care au investit ?n transformarea fermelor lor ?n atrac?ii turistice sunt ?n continuare bloca?i ?i nu pot func?iona. Trecerea de la starea de urgen?? la cea de alert? nu a adus ?i redeschiderea punctelor agroturistice sau a punctelor gastronomice locale, astfel c? aceste exploata?ii agricole, care se bazau pe venituri din partea vizitatorilor, sunt ?n imposibilitatea de a mai putea sus?ine animalele.Interzicerea, ?n continuare, a deschiderii localurilor ?i necesitatea unei declara?ii pentru deplasarea ?n afara localit??ii, dar ?i a unui motiv ?ntemeiat pentru a p?r?si localitatea, nu vor aduce nici ?n urm?toarea perioad? normalitate pentru cei care au pus bazele unei afaceri de genul pensiune agro-turistic?.Toate aceste interdic?ii ?nc? valabile l-au determinat Aidan Andon, proprietarul ”St?nei lui Aidan”, localizat? ?n Ciurila, la 21 de kilometri de Cluj-Napoca, s? posteze pe contul s?u de Facebook, un mesaj dur pentru autorit??i.Mai exact, textul face referire la deciziile luate de Secretatul de Stat ?n Ministerul de Interne, Raed Arafat, iar Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO vi-l face cunoscut:”Domnule Arafat, esti doar un om mic ?i sper s? dispari c?t mai repede pentru ca esti inutil!!! Cat a fost carantin?, am ?n?eles, to?i am stat la casele noastre pentru binele p?rin?ilor, bunicilor… etc. M? g?ndesc c? tu nu ?i-ai f?cut prea mari griji din ce bani ??i hr?ne?ti c??elul sau pisica acas?, c? de…leafa la ?stat” e leaf?. Planeta se opre?te, leafa ta curge… dar s? ?i la?i pe unii s? se mi?te ?i pe al?ii sa-i blochezi ?nc? dou? s?pt?m?ni, este inuman ?i-?i dovede?te pur ?i simplu ineficien?a. Nu pricep de exemplu cum pescarii pot sta la 3–4 m distan?? unii fa?? de al?ii ?i noi nu putem pune mese pe teras? sau ?n curte la 3 – 4 m distan??! Care-i diferen?a?! Din ce bani ai impresia c? hr?nim noi anim?lu?ele din poza asta? Ai idee c?t de mult le-am redus ra?ia de m?ncare ?i c? va trebui s? le reduc ?i mai mult ?nc? dou? s?pt?m?ni pentru c? mintea ta scurt? nu poate g?si solu?ii pentru toat? lumea?”Patronul pensiunii agroturistice se arat? sup?rat ?i pentru c?, pentru a proteja natura, a f?cut investi?ii considerabile, care nu par a fi apreciate, astfel c? va r?m?ne doar cu banii investi?i, f?r? a putea ?n urm?toarea perioad? s? ob?in? un venit care s? permit? m?car supravie?uirea afacerii sale ecologice.”Am investit la ferm? ?n sisteme c?t mai ecologice, ne producem singuri energia electric?, apa potabil?, ?nc?lzirea, apa rezidual? o trecem prin propria sta?ie de epurare, pentru c? ne pas? de planet?. ?ncerc?m s? nu folosim plastic, s? recicl?m, s? ecologiz?m ?i s? refolosim orice avem la ?ndem?n? ?i tu, un p?un limitat, nu po?i g?si ni?te am?r?te de solu?ii pentru noi ?i pentru cei ca noi. A? vrea s? ?tiu c?nd ?i-ai b?tut tu capul cu planeta, c?nd ai reciclat cu m?na ta ceva… sau m?car dac? e?ti ?n stare s?-?i speli vasele singur? C? de sfaturi cum s? ne salvam singuri ne-ai umplut! Ar fi trebuit s? dispari din via?a public? de la momentul Colectiv, dar a?a este c?nd sus?ii interesele cui trebuie ?i nu ale oamenilor de r?nd care chiar fac eforturi s? tr?iasc? armonios. Nu te salut, pentru c? pur si simplu nu meri?i, esti doar un om mic ?i limitat, m? duc sa fac curat la animale ?i s? m? g?ndesc cum naiba o mai scot la cale ?nc? dou? s?pt?m?ni”, a scris pe pagina sa fermierul ?i patronul ”St?nei lui Aidan”, cel care ofer? turi?tilor experien?a unor mese la ferm?, unde pot consuma doar produse ecologice.Familia Andon a petrecut s?rb?torile pascale la St?na lui Aidan f?r? a avea clien?i la agropensiune Despre Aidan Andon am aflat c? este un artist cu idei ?ndr?zne?e, care a renun?at la via?a din Bucure?ti pentru a se retrage ?mpreun? cu so?ia sa ?ntr-o zon? rural?. Antreprenorul a construit pensiunea? din jude?ul Cluj, de la zero, ?mpreun? cu familia sa, pentru a locui aproape de natur?. Secet? extrem?! Pompierii au adus ap? cu cisterna pentru animalele dintr-o comun?! Angelica Lefter - 17 mai 2020 P??unatul ?n p?dure este una dintre m?surile solicitate de cresc?torii de animale care au cerut sprijin ?n acest? perioad? din partea autorit??ilor. M?sura vine pe fondul unei situa?ii f?r? precedent: p??unile sunt p?rjolite de secet?, iar furajele din multe ferme s-au epuizat.S-a ajuns chiar la situa?ia ?n care pompierii sunt solicita?i s? aprovizi?ioneze cu ap? turmele de ovine sau cirezile de vaci. S-a ?nt?mplat recent ?n comuna Scor?oasa, jude?ul Buz?u, unde autorit??ile au cerut sprijinul pompierilor buzoieni care au transportat ?n zon? o cistern? cu ap?.Cresc?torii spun c? sursele de ap? sunt insuficiente, iar ploile c?zute ?n ultima perioad? nu au acoperit toate zonele, iar unde au c?zut s-au dovedit insuficiente.”Sunt cresc?tori de animale, oi ?n special, ?n zona de c?mp care nu mai au unde duce animalele la p?scut pentru c? iarba care a fost s-a uscat. Nu a plouat ?i nu mai cre?te”, a declarat George Sava, fost secretar ?n Ministerul Agriculturii. Acesta apreciaz? c? fermierii ar trebui l?sa?i cu animalele ?n p?dure, ?n perioada secetei.”?tiu un fermier cu aproximativ 1.200 de oi care spune c? a consumat ?i furajele uscate r?mase peste iarn? ?i se pl?ngea c? nu ?tie ce o sa fac? mai departe. Ar trebui s? ?i lase s? intre ?n p?dure cu ele, acolo unde acestea exist?”, a mai ad?ugat George Sava.Ministerul Agriculturii a anun?at c? ”to?i cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi desp?gubiri”. Astfel c?, toate comitetele pentru situa?ii de urgen?? vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel ?nc?t s? existe o imagine c?t mai obiectiv?.Ultimele desp?gubiri pl?tite fermierilor la nivel na?ional au fost ?n 2015, c?nd cele mai afectate culturi au fost cea de porumb ?i de floarea-soarelui. La acel moment au fost desp?gubite ?i pierderile suferite ?n urma secetei pe p??uni, f?ne?e sau la plantele pentru nutre?.Culturile de toamna, compromise in totalitate la ferma familiei Iacobovici din Constanta Agrostandard | 16 May, 2020 | 0 2020 este un critic pentru agricultorii din Dobrogea, din cauza secetei, care a compromis aproape in totalitate culturile de toamna. Agricultorii spera, insa, sa aiba ceva mai mult noroc la floarea soarelui si porumb, mai ales ca au avut parte si de ploaie recent. La ferma familiei Iacobovici din Gradina, judetul Constanta, seceta a distrus circa 1.200 ha de grau si orz in proportie de pana la 90%, dupa cum ne-a declarat Sonia Iacobovici, juristul societatii. Iar daca anul trecut graul si orzul au fost de o calitate exceptionala, acum nici vorba de asa ceva.?Din nefericire, 2020 este un an critic in zona Dobrogea. Suntem afectati de seceta pe culturile de toamna si speram sa ploua ca macar culturile de primavara sa se faca, pentru ca am investit o gramada de bani, am cumparat si complexe si azotat.. Culturile de toamna sunt compromise in proportie de 90%, am avut semanate 1.200 ha de grau si orz si 50 ha – lot semincer cu soiul Glossa”, a declarat pentru AgroStandard Sonia Iacobovici.Si oricat ar incerca sa-si pastreze optimismul, Sonia Iacobovici este constienta ca pagubele vor fi greu de recuperat. Mai ales in conditiile in care in Romania seceta este un cuvant tabu pentru asiguratori. Ori clar, ar cam trebui schimbat ceva! Dupa cum se stie, Constanta este judetul cu cele mai mari suprafete compromise de seceta, la acest moment, nu mai putin de circa 500.000 ha fiind compromise.?Ar trebui sa se impuna pe zone ce fel de tipuri de asigurari sa se vanda fermierilor…Acum se fac asigurari pentru ploi torentiale, de exemplu, in conditiile in care in Romania n-am mai vazut de mult asa ceva, cel putin in Tulcea, Constanta, sau Ialomita…Noi suntem agricultori si am mai avut si ani in care ne-a inghetat toata rapita sau n-am putut recolta mazarea din cauza ploilor …Sunt convinsa ca o sa se echilibreze cumva deficitul acesta”, a afirmat Iacobovici.Cat despre vreme, este tare greu sa prevezi ce va urma de pe o zi pe alta, darmite pana in toamna.?Dupa ce nu mai plouase din noiembrie 2019, saptamana trecuta au fost doua reprize de ploaie, cate 12 si 20 de litri pe metru patrat… A batut, insa, un vant cu vreo 100 km la ora trei zile la rand…Macar a fost bine pentru lucerna, speram sa putem lua cel putin o coasa”, incearca sa se incurajeze Sonia Iacobovici.Si cine stie, poate vor mai veni si alte ploi, iar floarea soarelui si porumbul vor da productii bune, cat sa echilize pierderile de la culturile de toamna!Familia Iacobovici administreaza circa 1.800 ha de teren agricol in judetul Constanta. Sonia se ocupa de partea vegetala alaturi de tatal sau, fiind si juristul familiei, in timp ce fratele, Alexandru, care este inginer agronom de profesie, detine una dintre cele mai mari exploatatii de ovine din judetul Constanta.Schimbari de preturi pe piata cerealelor. Care sunt culturile cele mai afectate? In?mai 18, 2020?? Dup? ce la ?nceputul s?pt?m?nii trecute au fost ?nregistrate reduceri de pre? pentru gr?u pe principalele pie?e interna?ionale (ca rezultat al prezent?rii stocurilor mari ?n 8 principale ??ri exportatoare), la sf?r?itul s?pt?m?nii, pre?urile au ?nceput s? se majoreze.Potrivit analizei?Agritel, preluat? de?agrobiznes.md, activitatea stabil? pe pia?a orzului furajer a dus la o cre?tere semnificativ? a pre?urilor, inclusiv datorit? informa?iilor potrivit c?rora China a achizi?ionat mai multe loturi. Dup? orz, precum am men?ionat anterior, ?i pre?urile pentru gr?u au ?nregistrat o cre?tere u?oar?.Totodat?, nici prognozele meteo nu sunt prea ?mbucur?toare: ?ntoarcerea anticiclonului ?n cea mai mare parte a Europei, ar putea afecta recolta.Marocul a suspendat oficial taxele de import pentru gr?u p?n? ?n decembrie, ca rezultat al unor probleme catastrofale ce ?in de recolta ce urmeaz? a fi ob?inut?.Conform Bursei din Buenos Aires, cultura de soia din Argentina a fost recoltat? ?n propor?ie de 87,4%, iar porumbul – 40%. Pentru porumb este estimat? recolta de circa 50 de milioane de tone.Recolta mare din Argentina, combinat? cu recolta de aproape 100 de milioane de tone din Brazilia ?i suprafe?e record sem?nate de SUA (97 de milioane de acri, iar produc?ia este estimat? la cel mai ?nalt nivel din 33 de ani), ar putea crea reduceri de pre? ?n sezonul urm?tor pentru porumb, chiar dac? s?pt?m?na trecut? prognozele erau mai optimiste.?i ?n Ucraina sunt a?teptate produc?ii sporite de porumb – de circa 38-40 de milioane de tone, astfel, la moment, prognozele nu sunt chiar bune ?n ceea ce prive?te pre?urile.Datorit? cre?terii pre?urilor pe pia?a petrolului, au urmat major?ri de pre? ?i pentru rapi?? la Euronext, ?ns? canola a pierdut pu?in din pre?, spre deosebire de s?pt?m?na trecut? c?nd au fost ?nregistrate major?ri pentru aceast? cultur?.Pia?a SUA Tranzac?ii foarte ?lini?tite” au avut loc ieri la Chicago, cu o modificare minim? a pre?urilor pentru principalele produse agricole. Gr?ul a g?sit sprijin ?n factorii tehnici, ?n timp ce activitatea de export a SUA r?m?ne dezam?gitoare.Soia, datorit? ?ntoarcerii pe pia?? a Chinei, ??i men?ine pre?ul stabil dup? cre?terile ?nregistrate ?n ultimul timp, chiar dac? cantit??ile cump?rate de chinezi sunt mai mici dec?t cele de p?n? la pandemie ?i criza geopolitic?.Un alt motiv al cre?terii pre?urilor pentru gr?u, este acela c? SUA a realizat exporturi mai mici dec?t era prognozat, ?ns? au corespuns estim?rilor exporturile de porumb ?i soia.Joi, fondurile au fost neto-v?nz?tori de 8.500 de loturi de porumb ?i 1.000 de loturi de soia ?i cump?r?tori de 500 de loturi de gr?u.Pia?a M?rii Negre Autorit??ile ucrainene au prezentat primele date privind gradul de afectare de secet? a suprafe?elor cultivate. Sunt estimate pierderi de 385.000 ha de culturi de toamn?, inclusiv peste 150.000 ha gr?u, 125.000 ha rapi?? ?i 100.000 ha orz, pagube ?nregistrate mai ales ?n sudul ??rii.Regiunea Odesa concentreaz? cea mai mare parte a pierderilor de 310.000 ha din un milion de ha (suprafa?a total? a culturilor de toamn?). Astfel, o treime din culturile din regiunea Odesa, cea mai important? regiune de producere a gr?ului din Ucraina, a fost grav afectat? de deficitul de umiditate din lunile martie-aprilie. Pierderile oficiale din regiunile Nikolaev, Zaporojie, Done?k, Dnipropetrovsk, Kirovograd sunt limitate la c?teva mii de hectare. Cu toate acestea, nu exist? nicio ?ndoial? c? daunele reale din aceste regiuni dep??esc cifrele oficiale.Amintim c? ?i ?n Rom?nia, dar ?i Republica Moldova o bun? parte din suprafe?ele cultivate cu culturi de toamn? sunt grav afectate de secet?.Seceta va reduce semnificativ produc?ia de gr?u a Rom?niei, dar ?ara noastr? va reu?i s? exporte ?n Egipt - Reuters Produc?ia de gr?u a Rom?niei va ?nregistra o sc?dere semnificativ? ?n acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea Rom?nia va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licita?iile interna?ionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de gr?u, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri ?i exper?i, scrie Agerpres. 18 mai, 2020 | Agerpres Rom?nia, al doilea exportator de gr?u din Uniunea European?, este un important furnizor de cereale ?n zona Orientului Mijlociu, al?turi de Fran?a ?i Rusia, iar Egiptul este cel mai important cump?r?tor pentru gr?ul rom?nesc. "Este o dubl? lovitur?. Observ?m c? este un an foarte r?u pentru gr?u, situa?ia este similar? cu cea din 2002, c?nd plantele au ?nghe?at iarna din cauza lipsei stratului de z?pad? ?i apoi prim?vara nu a plouat deloc", a explicat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea. Acesta a declarat pentru Reuters c? datele de pe teren arat? c? ?n 10 din cele 41 de jude?e recoltele sunt afectate "p?n? la 100%". Fermierii ?i traderii consulta?i de Reuters se a?teapt? ca ?n acest an Rom?nia s? recolteze o cantitate de gr?u cuprins? ?ntre 5 ?i 7,4 milioane tone, dup? ce anul trecut a ?nregistrat o recolt? record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafa?? de 2,1 milioane hectare. Totu?i, o recolt? mai redus?, pe fondul secetei excesive, va avea un impact benefic, prevenind r?sp?ndirea ?n cereale a cornului secarei (o ciuperc? care paraziteaz? diferite cereale - n. r.) - o cerin?? cheie a cump?r?torilor de gr?u din Egipt, sus?in exper?ii. "Rom?nia se confrunt? cu o secet? pedologic? destul de sever?", a apreciat Sebastien Devos de la Koepta brokerage ?n Rom?nia. Acesta a ad?ugat: "Romania va r?m?ne exportator de gr?u, probabil cu aproximativ 3,5 milioane tone, ?i prin urmare va putea participa la licita?iile interna?ionale, cum ar fi cele organizate de Autoritatea General? pentru Aprovizionare din Egipt (GASC - entitatea responsabil? pentru achizi?iile strategice de gr?u ?n numele statului egiptean), ?n func?ie de pre?urile interna?ionale ?i de nivelul cererii". Devos a explicat c? regiunile din sud ?i vest arat? bine spre foarte bine, de?i nu este u?or de evaluat randamentul mediu, ?i se a?teapt? ca ?n 2020 produc?ia de gr?u a Rom?niei s? fie ?n jur de aproximativ 7,3 - 7,4 milioane tone, poate chiar mai sc?zut?". Consumul intern al Rom?niei variaz? de la 2,5 la 3 milioane tone, r?m?n?nd un surplus de dou? p?n? la 4,9 milioane tone. Guvernul a surprins pie?ele luna trecut?, interzic?nd v?nz?rile de cereale ?n afara blocului comunitar, pentru ca dup? o s?pt?m?n? s? revin? asupra deciziei. Rom?nia este al doilea mare exportator de gr?u din Uniunea European?. Lauren?iu Baciu, un fermier din estul Rom?niei, la grani?a cu Republica Moldova, a declarat c? 80%-90% din suprafa?a de 650 de hectare cultivat? cu gr?u este afectat?."Chiar dac? va ploua, ar fi prea t?rziu, iar fermierii se a?teapt? ca, per ansamblu, recolta s? fie la jum?tate fa?? de anul trecut", a afirmat Baciu. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, s?mb?t?, c? din primele evalu?ri exist? aproape un milion de hectare de culturi afectate de secet? ?n Rom?nia, iar unii fermieri se g?ndesc s? re?ns?m?n?eze pentru a-?i diminua pierderile. "Din p?cate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost ?ns?m?n?ate ?n toamn? cu gr?u, secar?, cereale ?i rapi??, p?n? acum, din datele par?iale pe care le avem, se pare c? aproape un milion de hectare sunt afectate ?ntr-o anumit? m?sur?, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros. Seceta pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem? se semnaleaz? la cultura gr?ului de toamn?, ?n diferite grade de intensitate, ?n Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Cri?ana, Transilvania ?i cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM). In livada de la Corbi cu Mihail Ungurenus (VIDEO)Agrostandard | 17 May, 2020 | Pasiunea argeseanului Mihail Unguenus nu cunoa?te limite. Experimenteaz? permanent ?n cele 10 hectare ale sale de livad?, ca intr-un adev?rat centru de cercetare. Mai multe puteti afla aici. #Romania functioneaza. Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat!Mai multe despre Livada Bunicului de la Corbi puteti afla aici #Romania functioneaza. Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat! Ignor?m singura industrie f?r? care nu putem tr?i De?Food Biz?Ultima actualizare?mai 17, 2020 Tehnologia pentru agricultur? (agritech sau agri-tehnologia) se afl? ?n fa?a unei?provoc?ri?imense: aceea de a?hr?ni 9,5 miliarde oameni! Dar, observ? cineva acest lucru??ntr-un articol publicat ?n “Entrepreneur”,?Kim Walsh – Vice Pre?edinte Global al ?HubSpot for Startups” analizeaz? factorii pentru care acest sector este destul de pu?in urm?rit ?i face o serie de propuneri interesante.“P?n? ?n 2025”- spune autoarea – “planeta va ajunge la o?popula?ie de peste 8,1 miliarde de oameni.?Dac? ne-am imagina acest num?r ?ntr-o variant? de unita?i consumabile cum sunt gogo?ile, am avea suficiente gogo?i ca s? ?nconjur?m Ecuatorul de 20 de ori. Din nefericire, acela?i num?r de gogo?i ar ?ine s?tui to?i locuitorii planetei pentru doar o or?.Realitatea dur? este c?, dac? popula?ia p?m?ntului continu? s? se extind? ?n acest ritm, practicile noastre agricole vor trebui s? fac? pa?i uria?i ?nainte pentru a sus?ine fiecare locuitor al planetei. Dar, nu totul este negru.Exist? o industrie care abordeaz? aceast? provocare direct: agri-tehnologia (tehnologia agricol?). ?n ultimii trei ani “State of Startup Survey” realizat de First Round a constatat c? cea mai discutat? industrie startup a fost cea legat? de industria virtual? ?i realitatea augmentat? (?mbun?t??it?), iar cea mai pu?in discutat? cea agritech. Datele Google trends confirm? ?i ele aceast? situa?ie. ?n ultimii ani c?ut?rile pe internet pentru realitatea virtual? au fost at?t de mari ?nc?t cele pentru agritech par nesemnificative.?n ciuda lipsei de aten?ie, ceea ce se ?nt?mpl? ?n zona tehnologiilor agricole este incredibil de inovativ ?i cu un impact uria?. Firmele nou constituite (startup-uri) g?sesc modalitati incredibile s? m?reasc? durata proteinelor , s? creeze ferme ?n ora?e, ?i utilizeaz? inteligen?a artificial? s? reduc? cantit??ile de ap? ?i energie utilizate la producerea alimentelor.”Continu?nd, Kim Welsh se ?ntreab?:?Dar, dac? agritech este at?t de important? de ce?nim?nui nu-i pas? de aceast? industrie?“?Agri-tehnologia nu este sexy!?– conchide ea. Marea majoritate a companiilor din agri-tehnologii se concentreaz? pe rezolvarea unei probleme, nu s? creeze ?tiri de senza?ie, ceea ce le face s? devin? semnificativ mai pu?in atractive pentru firmele de capital de risc pentru a investi. ?n fapt, marea majoritate a firmelor de capital de risc (venture capital) sunt constituite av?nd ca obiectiv primar acela de a produce bani ?i nu de a ?mplini o nevoie social? sau o misiune. La modul general capitalul de risc va investi cu prioritate ?n companii “de impact” dec?t s? interac?ioneze direct cu consumatorii ?n via?a de zi cu zi.Kim Welsh subliniaz? ?ns? c? “nu numai companiile de capital de risc las? agri-tehnologia ?n umbr?: masa mai larg? a consumatorilor nu pare sa fie interesat?. Tehnologii purtabile care urm?resc condi?ia fizic? a oamenilor? E “cool”. Senzori ata?a?i vacilor, care ?i ajut? pe fermieri s? le urm?reasc? starea de s?n?tate? Nu prea.”Adev?rul este c? viitorul agriculturii se bazeaz? ?n mare m?sur? pe acelea?i tehnologii care au devenit extrem de populare ?n ultimii ani: drone, robo?i ?i bo?i, tehnologiile smart ?i cele de valorificare a bazelor mari de date. Diferen?a esen?ial? ?ntre aplicarea tehnologiilor ?n c?mp fa?a de ?n cas? este distan?a de cel mai apropiat consumator. Chiar dac? aceste tehnologii au impact major asupra vie?ii tuturor, o persoan? obi?nuit? nu va interac?iona cu ele de loc, motiv pentru care oamenilor nu prea le pas? de ele.Agricultura este adeseori perceput? ca de “?coal? veche” ?i greu de schimbat. De ce, si ce trebuie schimbat, ca si alte aspecte extrem de interesante ?n articol:? Articol editat de Leontin DinulescuAlimenta?ia rom?nilor ?n pandemie: mai multe fructe ?i legumeOana Racheleanu?in?Business,?Eat Smart,?EcoLIFESTYLE?18 May 2020Obiceiurile alimentare ale rom?nilor s-au schimbat ?n pandemie: au cump?rat mai multe fructe ?i legume ?i au redus frecven?a cu care au achizi?ionat m?ncare gata preparat?, alcool sau snacks-uri, potrivit unui studiu derulat ?n luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, Rom?nia se confrunt? cu un paradox: de?i suntem e un produc?tor important de fructe ?i legume,?rom?nii sunt coda?i la consumul acestora.Un an mai t?rziu, ?n context pandemic, consumatorii chestiona?i ?n cadrul?studiului Unlock Research?arat? o realitate modificat?: ei declar? c??au cump?rat mai mult dec?t ?nainte de criz? fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe urm?toarele locuri se situeaz? produsele congelate ?i conservele. Produsele de baz? (f?in?, ulei, m?lai), ap? ?mbuteliat? ?i r?coritoarele sunt ?i ele cump?rate mai mult ?n aceast? perioad? de c?tre 25% dintre consumatori.Pe de alt? parte,?anumite categorii de alimente sunt cump?rate mai pu?in dec?t ?nainte?– m?ncarea gata preparat? (39%), alcoolul (35%), dar ?i snacks-urile (33%), produsele de panifica?ie/ brut?rie (29%) ?i mezelurile (28%).Apar ?i alte schimb?ri in comportament ?n aceast? perioad?, o mare parte av?nd leg?tur? cu igienizarea –?88% dintre consumatori spal? fructele ?i legumele cu mai mult? aten?ie dec?t ?nainte, iar 60% dezinfecteaz? ambalajele produselor dup? achizi?ionare.Frecven?a de cump?rare a produselor alimentare a sc?zut dramatic de la declan?area crizei sanitare.?Daca ?nainte de criz? 83% dintre cei chestiona?i f?ceau cump?r?turi de produse alimentare de cel pu?in de c?teva ori pe s?pt?m?n?, criza pandemic? a determinat schimb?ri ?n tiparul de cump?r?turi, acum 62% declar? c? fac cump?r?turi de produse alimentare o dat? pe s?pt?m?n? sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cump?r?turi a crescut cel mai mult.?n aceast? perioad?, cump?r?torii au frecventat predominant canalele moderne de comer? – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) ?i supermarketuri (43%), in vreme ce?pie?ele agroalimentare?au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din re?ele interna?ionale beneficiaz? de cea mai mare ?ncredere din partea consumatorilor (56%), avantajele men?ionate spontan fiind gama larg? de produse oferite (24%), standardele de calitate men?inute (17%) precum ?i preturile avantajoase (16%). Pe de alt? parte, consumatorii men?ioneaz? c? dezavantaje ale acestor magazine aglomera?ia perceput? (18%) precum ?i anumite nesiguran?e legate de provenien?a produselor comercializate (18%).Dintre cei care obi?nuiau s? frecventeze pie?ele ?nainte de criz?, doar 39% au mai revenit ?n perioada crizei, mul?i dintre ace?tia prefer?nd ?n aceast? perioad? mai degrab? hypermarket-urile (55%) ?i magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declar? c? au un nivel relativ sc?zut de ?ncredere ?n pie?ele agroalimentare (36%), principalele bariere men?ionate spontan fiind legate de igien? precar? (22%) ?i de aglomera?ia/contactul cu multe persoane (20%). Pe de alt? parte, pie?ele sunt totu?i apreciate pentru faptul c? ofer? produse proaspete ?i de calitate (50%).?Studiul arat? c? exist? o fragilitate ?n lan?ul alimentar, care trebuie tratat? cu mult? responsabilitate de c?tre autorit??i: criza COVID-19 a ar?tat c? fermierii au nevoie de o infrastructur? de distribu?ie mult ?mbun?t??it?, care s? poat? s? le pun? ?n valoare produsele ?i care s? poat? furniza oamenilor produse proaspete ?n condi?ii de siguran??”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.Unlock Research a desf??urat studiul ?n perioada 3 – 9 aprilie 2020, pe un e?antion de 600 persoane, reprezentativ urban, av?nd o marj? de eroare de +/- 4% , av?nd drept obiectiv principal m?surarea comportamentului alimentar ?i a ?ngrijor?rilor rom?nilor cu privire la alimente, ?n contextul COVID-19.Ajutor sigur pentru agricultori Ferma ?18 mai 2020 - Acum se decide eficacitatea acestui an?Sper? la ce este mai bun, dar s? fii preg?tit pentru ce este mai r?u – fermierul ?n?elept a muncit ?n acest spirit timp de secole. Acest lucru este valabil ?i mai mult ?n acest an din cauza condi?iilor meteorologice ?i incertitudinile pie?ei, iar acum fiind agravate ?i de criza cauzat? de coronavirus. Deoarece nimeni nu ?tie ce aduce viitorul, acum trebuie s? facem tot ce putem pentru plantele noastre, iar in acest fel asigur?nd fermei o eficien?? economic? ?ntarit?.?n ultimele s?pt?m?ni, a devenit o problem?-cheie ?n economia global? sosirea la timp a materiilor prime esen?iale, a pieselor de schimb ?i a livr?rilor ?n general, necesare pentru munca de zi cu zi. ?n general, fermierii se confrunta cu perturb?ri ?n achizi?ionarea inputuri ce pot afecta cursul produc?iei, deoarece ?n urma m?surilor epidemiologice pentru combaterea coronavirusului multe uzine ?i-au redus capacit??ile sau au oprit complet produc?ia ?n Europa ?i ?n ?ntreaga lume. Nici livrarea produselor finite nu este u?oar?, iar v?nzarea final? este afectat? de restric?iile introduse.?Aprovizionare asigurat? ?n prezent,?Malagrow?– datorit? politicii sale de stocare con?tiente, a re?elei de afaceri extinse ?i a previziunii – este capabil s? furnizeze agricultorilor toate materialele necesare pentru cultivarea plantelor, ?n aceast? perioad? a anului. ?n ciuda dificult??ilor, Malagrow face tot posibilul s? r?spund? nevoilor partenerilor no?tri iar p?n? acum a reu?it.?n acela?i timp, produc?torii trebuie s? fie preg?ti?i ?i pentru posibilitatea ?ntreruperii aprovizion?rii dac? epidemia se prelunge?te, mai ales dac? criza nu se va termina ?n s?pt?m?nile urm?toare.Ce po?i face ast?zi...Nu prea putem face altceva dec?t s? ne ?nt?rim plantele pe c?t este posibil cu necesarul de nutrien?i ?i ?ngrijire accentuat?. Desigur, ne str?duim s? asigur?m o ofert? continu? de produse. Cu toate acestea, nici noi nu ?tim ce ne va aduce viitorul, de aceea este important ca produc?torii s? se concentreze la fortificarea plantelor cu produsele disponibile. Produsele asigurate de Malagrow sunt preparate moderne, eficiente, dar ?n acela?i timp, produse ecologice care ajut? la cre?terea ?i dezvoltarea plantelor pe care le producem prin influen?area diferitelor procese de via?? ale acestora. Prin aplicarea lor, plantele vor fi mai puternice si mai rezistente la boli, gener?nd o produc?ie mai abundent? ?i calitativ?.Probabil este inutil s? spunem c?t de important este ?n situa?ia actual? s? putem recolta cantit??i mari uniforme ?i de ?nalt? calitate, deoarece succesul depinde de acesta chiar ?i ?n anii mai u?ori. Nu ?tim ce ne va aduce viitorul. N-avem de ales, trebuie s? facem totul pentru plantele noastre ?n prezent.CONTACTE MALAGROW:Gabriel Danciulescu, 0 737 742 533Bruna de Maramure? - 3 avantaje pentru care s? alegi aceast? ras?Nicoleta Dragomir :?16 mai 2020 - Peste 5.000 de vaci din rasa Bruna de Maramure? din efectivul total de 19.500 din Rom?nia sunt crescute ?n Maramure?.Asocia?ia Cresc?torilor de Taurine Brun? Schwyz Maramure? a s?rb?torit anul trecut 60 de ani de la recunoa?terea rasei ca popula?ie de sine st?t?toare. Proiectul pentru omologarea rasei necesit? investi?ii de bani, timp ?i speciali?ti ?n domeniu."E nevoie de un proiect amplu s? identific?m un num?r de exemplare care s? aib? genofondul ini?ial sau cel pu?in apropiat de cel al rasei rustice. Urmeaz? izolarea reproductiv? ?i un proces de selec?ie ?i reproduc?ie pe diverse etape. La final vom consolida o popula?ie pe care, dup? un anumit timp, s? reu?im s? o redenumim?Bruna de Maramure?. Este un proces dificil, va trebui s? g?sim finan?are ?i speciali?ti care s? se implice", ne-a declarat?Dorel Codrea,?pre?edinte fondator ACT Brun? Schwyz.??Trei avantaje ale cre?terii Brunelor ?n Rom?nia:Este o?ras? rustic?, rezistent??la factorii de mediu ?i la boli. Valorific? foarte bine resursele furajere din f?ne?e ?i paji?ti cu compozi?ie floristic? variat? ?i tocmai de aceea se recomand? cre?terea ?n zonele submontane ?i montane.Media lacta?iei, ?n ?ara noastr?, este de 5.500 kg lapte, cu procente ridicate de protein? (3-4%) ?i gr?sime (4%). Laptele este de foarte bun? calitate, av?nd cel mai bun randament la br?nzeturi. Randamente foarte bune se ob?in ?i la produc?ia de carne.Vacile din rasa Brun??se preteaz? foarte bine la ?ns?m?n?area artificial?. Chiar dac?, tradi?ional, mai sunt cresc?tori care folosesc monta natural?, Asocia?ia ?i convinge s? foloseasc? tauri cu origine, autoriza?i, pentru c? doar a?a se va ajunge la un progres genetic.?"Le spunem cresc?torilor c? trebuie s? primeze calitatea, nu cantitatea. S? fie aten?i la ameliorare pentru a ob?ine animale performante care s? le aduc? profit mai mare pe unitatea de produs. Sunt importante ?i investi?iile ?n dotarea tehnologic? ?i furajarea ?n raport cu poten?ialul productiv al animalului",?spune Dorel Codrea.?in?nd cont de relief ?i de modul tradi?ional de cre?tere, ?n Maramure? predomin? fermele cu 3-20 de capete.Sunt ?i ferme ?ntre 50 ?i 80 de capete, dar mai pu?ine. Vestea bun? e c??mul?i tineri se re?ntorc la sate ?i preiau fermele familiei, pe care vor s? le dezvolte.?"?n doi, trei ani, c?nd vine o nou? genera?ie de animale cu gene mai valoroase, se vor vedea ?i rezultatele muncii noastre de ameliorare pentru cre?terea poten?ialului productiv", spune Dorel Codrea.Asocia?ia din Maramure? este afiliat?, din 2002, la Federa?ia European? a rasei Brun?.A inceput nebunia cireselor! Cu cat se vinde astazi un kilogram? In?mai 18, 2020?? ”Aurul ro?u” din pie?e se vinde ?n P?ule?ti, ?n jude?ul Prahova, de dou? ori mai ieftin dec?t ?n Bucure?ti. Cire?ele ?i ?mbie pe ?oferi s? opreasc? pentru a-?i face plinul de vitamine pentru toat? familia. Anii trecu?i, to?i veneau ?n comuna consacrat? de Festivalul Cire?elor, cu tone de fructe ?i muzic? live. Restric?iile impuse de pandemie i-au f?cut pe s?teni s? caute alte modalit??i de a-?i comercializa roadele.?n mod normal, cire?ele din aceast? livada ajungeau la Festivalul din P?ule?ti, ?ns? ?n acest an, pentru c? toate evenimentele mari sunt anulate, produc?ia este v?ndut? ?n fa?a por?ilor de c?tre s?teni, scrie?Digi24.”S? ?ti?i c? merg.?Cu 15 lei kilogramul merg,?dar se culeg foarte greu, c? sunt micu?e acum, primele cire?e de mai”, spune o produc?toare.S?tenii din P?ule?ti se pl?ng c? g?sesc cu greu ajutoare pentru cules.?n Gorj, pe de alt? parte, pre?ul cire?elor a sc?zut la jum?tate ?n doar c?teva zile. Vremea frumoas? a gr?bit coacerea cire?elor ?n livezile din jude?, astfel c? ?n pie?e a intrat o cantitate mult mai mare de fructe, raportat la ?nceputul lunii.?n cele dou? mari pie?e din municipiul T?rgu Jiu, respectiv Pia?a Central? ?i Pia?a 9 Mai, pre?ul mediu al kilogramului de cire?e autohtone era duminic? de 8 lei. Existau mese ale produc?torilor locali unde pre?ul afi?at era de 7 lei ?i chiar de 6 lei per kilogram. Este vorba, ?n special, de fructe aduse din comunele vecine municipiului T?rgu Jiu, precum Turcine?ti sau St?ne?ti.Aici exist? multe planta?ii de cire? ?i fructele se g?sesc acum ?n cantit??i mari, dat fiind faptul c? este sezonul cire?elor autohtone. Pe pia?? se reg?seau ?i cire?e din import, ?n principal din Grecia. Pre?ul era de 15 lei kilogramul, diferen?a fiind ?ns? de m?rime. Fructele din Gorj nu sunt ?ns? stropite ?i toate sunt bio.S?pt?m?nile trecute, pre?ul cire?elor ?oca pe toat? lumea ?n Bucure?ti, unde un kilogram se vindea cu 150 de lei. La Cluj-Napoca, pre?ul era mai mic, dar tot exagerat. Un kilogram costa atunci 57,99 lei.INS - Domeniul ?n care Rom?nia este ?n TOPUL European George Traicu 17/05/2020 Rom?nia a ocupat locul 3 ?n ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene (UE), ?n anul 2019, la efectivele de ovine ?i caprine, ?n timp ce la nivel na?ional efectivele de porcine, ovine ?i caprine ?i cele de p?s?ri au crescut, dar categoria bovine a sc?zut, comparativ cu anul precedent, reiese din datele Institutului Na?ional de Statistic? (INS), publicate vineri, informeaz??Agerpres.Statistica oficial? eviden?iaz? faptul c?, la data de 1 decembrie 2019, fa?? de aceea?i perioad? din 2018, num?rul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.De asemenea, sc?deri s-au ?nregistrat la efectivul matc? (vaci pentru lapte, bivoli?e pentru reproduc?ie ?i juninci pentru reproduc?ie), cu 3%.Pe de alt? parte, num?rul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matc? (scroafe de pr?sil?) a sc?zut cu 0,9%, ?n timp ce cre?teri se mai ?nregistreaz? at?t la num?rul total de ovine ?i caprine (+1,8%), c?t ?i la efectivul matc? (oi, mioare ?i capre) - cu 0,5%.?n acela?i timp, num?rul total de p?s?ri adulte a crescut cu 2%, iar num?rul de p?s?ri ou?toare cu 10,1%, la nivel comparativ.Potrivit sursei citate, raportat la perioada 2006 - 2019, efectivele de bovine au sc?zut ?n permanen??, iar din anul 2006 p?n? ?n anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.Totodat?, din anul 2011 ?i p?n? ?n anul 2019, efectivele de bovine s-au men?inut la un nivel aproximativ constant, reprezent?nd, anul trecut, 65,6% fa?? de 2006.?n schimb, sc?deri constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, ?n 2019, au ajuns la 58,1% ?n compara?ie cu anul 2006.Datele INS relev? c?, ?n perioada analizat?, efectivele de ovine ?i caprine au ?nceput s? creasc?, ating?nd anul trecut un nivel de 11,923 milioane de capete, cu 41,8% mai mult fa?? de anul 2006.Referitor la pozi?ia Rom?niei ?n UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dup? Fran?a, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, ??rile de Jos ?i Belgia.?n ceea ce prive?te densitatea la 100 de hectare de teren, ?ara noastr? s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de ??ri prezentate, fiind urmat? de Grecia ?i Bulgaria.La efectivele de porcine, Rom?nia s-a situat pe locul zece ?n UE, dup? Spania, Germania, Fran?a, Danemarca, ??rile de Jos, Polonia, Italia, Belgia ?i Regatul Unit al Marii Britanii, ?n timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de ??ri prezentate, fiind urmat? de Slovacia, Grecia, Lituania ?i Bulgaria.?n ierarhia statelor membre, ?n 2019, Rom?nia a ocupat locul trei la efectivele de ovine ?i caprine.INDUSTRIE ALIMENTARAUn fost director francez al unei fabrici din Rom?nia a primit desp?gubiri de 1 milion de euro dup? ce a fost concediat Philippe Roux, fost director general al companiei Tereos Romania, va primi desp?gubiri pentru c? instan?a a hot?r?t c? a fost concediat abuziv. De Iulian Budu?an, Vineri, 15 mai 2020, 14:27 Philippe Roux, fost director general al companiei Tereos Romania, fosta fabrica Zaharul Ludu? (Mure?), a c??tigat ?n instan?? aproape un milion de dolari, ?n urma unui proces ?n care a fost judecat faptul dac? Roux a fost un ?antajist sau cineva care a tras un semnal de alarm?, transmite Agerpres. La finele lui 2016, la doar c?teva s?pt?m?ni dup? ce a fost numit ?n fruntea Tereos Romania, Philippe Roux a avertizat produc?torul francez de zah?r cu privire la suspiciunile sale privind practici de corup?ie ?i condi?ii de periculoase de munc? la subsidiara din Rom?nia. Ulterior, Philippe Roux a cerut s? p?r?seasc? firma deoarece era ?ngrijorat c? a fost numit la conducerea Tereos Romania sub un fals pretext ?i urma s? fie f?cut vinovat de gre?elile precedentului manager. Compania spune c? acuza?iile au fost lipsite de fundament Grupul francez Tereos spune c? a investigat avertismentele formulate de Philippe Roux, dar c? a descoperit c? acuza?iile acestuia de corup?ie sunt lipsite de fundament ?i a ?mbun?t??it sistemele de siguran??. Disputa a escaladat atunci c?nd Roux a cerut s? primeasc? un pachet compensatoriu la plecarea din firm?. Tereos sus?ine c? Philippe Roux ar fi amenin?at c? va face public ?ntregul incident dac? nu va primi un pachet compensatoriu, astfel c? firma l-a concediat. Potrivit unui tribunal de apel din Amiens, nordul Fran?ei, Tereos nu ar fi trebuit s? ?l concedieze pe Philippe Roux, astfel c? acum compania trebuie s? ?i pl?teasc? desp?gubiri ?n valoare de aproximativ 881.500 de euro pentru concediere f?r? motiv. ?M?rturiile f?cute de directorii de la conducerea companiei au fost ?n mod clar lipsite de impar?ialitate” ?i nu au putut dovedi presupusul ?antaj, au decis judec?torii. Philippe Roux a fost concediat pentru o presupus? ?ncercare de ?antaj ?n replic?, Tereos a informat c? va face recurs la o instan?? superioar? deoarece acest dosar ?ridic? unele semne de ?ntrebare cu privire la limitele de expresie ale angaja?ilor”. Compania francez? sus?ine c? Philippe Roux a fost concediat pentru o presupus? ?ncercare de ?antaj ?i pentru c? a f?cut ?acuza?ii de nedescris” ?ntr-o scrisoare trimis? directorului general. Tereos sus?ine c?, ?n scrisoarea sa, Philippe Roux ar fi sugerat c? echipa de conducere de la Tereos ar fi ?nchis ochii la corup?ia din Rom?nia ?i, de asemenea, c? precedentul management ar fi fost unul de o grav? incompeten??. Instan?a de judecat? consider? ac?iunile directorului drept ?elemente precise ?i obiective” ?n schimb, tribunalul de la Amiens a considerat c? modul de exprimare utilizat de Philippe Roux ?nu au fost insult?tor, excesiv sau def?im?tor pentru companie”, ad?ug?nd c? semnalul de alarm? tras de Roux a fost fundamentat pe ?elemente precise ?i obiective”. La final ?ns?, Roux va primi o sum? mai mic? pentru c? tribunalul i-a ordonat s? ramburseze companiei Tereos aproximativ 77.000 de euro sub forma unor pl??i ?n exces pe care le-a primit ?n timpul c?nd a ocupat un post ?n Brazilia. Dosarul Roux este unul izbitor at?t ?n ceea ce prive?te valoarea desp?gubirilor c?t ?i cu privire la protejarea libert??ii de expresie a angaja?ilor. Acordarea unor desp?gubiri mari ?n procese legate de munc? sunt relativ rare ?n Fran?a ?i deseori sunt acordate unor bancheri nemul?umi?i, cele mai r?sun?toare victorii fiind ?nregistrate anul trecut de un fost bancher de la Morgan Stanley ?i doi fo?ti traderi, potrivit Bloomberg.Cosmin Moldovan, Carmangeria Moldovan: ?Avem nevoie de 15-20 de oameni ?n produc?ie ?i nu g?sim pentru c? sunt pleca?i ?n str?in?tate, ?n ?omaj tehnic sau asista?i sociali” Florentina Ni?u 15.05.2020, Cosmin Moldovan, director general al?brandului Moldovan-Carmangeria S?nnicoar?, operat de compania Cosm Fan Carmangerie, spune c? ?n contextul pandemiei de COVID-19 cererea pentru produsele din carne a crescut ?i acum ar mai avea nevoie de 15-20 de angaja?i, ?ns? nu g?se?te. Compania ce are ?n prezent 29 de magazine ?i un num?r de 321 de angaja?i.?Statul ar trebui s? analizeze companiile care au poten?ial de cre?tere ?i s? le sus?in?. S? avem o afacere rom?neasc? mare ?n fiecare jude?. Noi suntem de 25 de ani pe pia?? ?i am r?mas aici, dar firmele str?ine mari au plecat. Acum avem nevoie de 15-20 de oameni ?n produc?ie ?i nu g?sim pentru c? sunt pleca?i ?n str?in?tate, ?n ?omaj tehnic sau asista?i sociali”, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan-Carmangeria S?nnicoar?, un business de 20 de milioane de euro.El a ad?ugat c? produc?torul de electronice Bosch, ce are o fabric? ?n Cluj, a trimis c?teva sute de persoane ?n ?omaj tehnic, personal ce ar putea lucra ?n alte companii ce duc lipsa for?ei de munc? ?n aceast? perioad?. Antreprenorul consider? c? statul ar trebui s? identifice persoanele care ?n prezent nu au activitate, dar sunt apte de munc?, ?i s? le relocheze temporar ?n companiile ?n care este nevoie de oameni.De altfel, Moldovan crede c? este un moment bun ca statul s? fac? investi?ii ?n industria agro-alimentar?, pentru c? exist? loc de cre?tere ?i capacitate, iar acest lucru ar putea asigura ?n viitor independen?a fa?? de UE. ?Ne lupt?m s? trimitem comisari europeni din Rom?nia, dar c?nd vine vreunul s? ne ?ntrebe ce probleme avem ?i de ce am nevoie?”Dana T?nase-Director Executiv ARC: ”Trebuie s? rec??tig?m ?ncrederea consumatorilor” ?meatmilk?18 mai 2020 Ca urmare a evolu?iei epidemiei de Covid-19 ?n Rom?nia, dar, mai ales, a decret?rii, acum dou? luni de zile, a St?rii de Urgen??, fapt care a determinat ?n bun? m?sur? blocarea economiei, am dorit s? vedem care ar trebui s? fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activeaz? ?n sectoarele autohtone de carne ?i lapte.Pentru a avea o imagine c?t mai apropiat? de realitate, ne-am adresat pre?edin?ilor principalelor asocia?ii profesionale, care ne-au ?mp?rt??it viziunea lor. Seria r?spunsurilor continua cu doamna Dana T?nase-Director Executiv ARC:”Criza sanitar? cauzat? de coronavirus ne-a ar?tat importan?a pe care ar trebui s? o acord?m suveranit??ii alimentare, iar industria de producere ?i procesare a carnii din ?ara noastr? poate asigura aceast? suveranitate, cu o singur? condi?ie: s? fim sprijini?i prin politici coerente de sus?inere a sectorului, ?n special, pentru asigurarea c?rnii de porc utilizat? ca materie prim?.Cred c? nu mai este un secret pentru nimeni, c? aceast? pandemie a schimbat obiceiurile de consum, iar odat? cu relaxarea m?surilor de distan?are social?, ?ncetul cu ?ncetul vom intra ?ntr-un altfel de normal dec?tcel cu care eram obi?nui?i p?n? acum.Provocarea pentru noi a ap?rut ?n momentul ?n care a fost declarat? pandemia ?i a trebuit din mers s? ne securiz?m angaja?ii ?i produc?ia. Nimeni nu spune c? a fost u?or, mai ales c? a existat o lips? acut? de mijloace de protec?ie ?i dezinfec?ie, ?ns? existen?a unor proceduri riguroase ?i a unor bune practici de produc?ie, care fac parte din rutina sectorului de carne, ne-au ajutat s? ne repliem rapid.Eroi din linia ?nt?i pot fi considera?i f?r? doar ?i poate, ?i to?i cei care, prin munca lor, au asigurat rafturile magazinelor cu carne ?i produse din carne. Multe companii au redimensionat ?i adaptat produc?ia ?n func?ie de cerin?ele consumatorilor ?i au creat platforme de v?nzare ?i distribu?ie online.Acum, relaxarea ?i apoi eliminarea restric?iilor dictate de evolu?ia pandemiei sunt fundamentale ?n definirea trendurilor urm?toare. Suntem con?tien?i c? aceast? furtun? epidemiologic? ab?tut? asupra noastr? a afectat starea de ?ncredere a oamenilor, ?ncredere care neap?rat trebuie ref?cut?, rec??tigat? ?i s? ne preg?tim pentru noua normalitate care ne a?teapt?.??ncerc?m s? fim optimi?ti, ?i ne exprim?m ?ncrederea c?, odat? cu relaxarea m?surilor ?i revenirea la lucru a unui num?r c?t mai mare de persoane aflate acum ?n ?omaj tehnic, ?ncetul cu ?ncetul, ?ncrederea oamenilor se va reinstala. Acesta este motivul pentru care, momentan, bugetele asumate, planurile de investi?ii ale multor companii sunt ?n derulare la nivelurile gandite ini?ial.Anul acesta, ?n general, nu vor fi angaj?ri semnificative, ?i se va ?ncerca men?inerea num?rului mediu de salaria?i. ?i, cum ?ndr?znim s? privim totu?i spre viitor, iar companiile inoveaz? ?n fiecare an produse care r?spund sau chiar cree?z? unele a?tept?ri, ?i ?n acest an absolut special? vor ?ncerca s? nu se abat? de la strategia de a se? dezvolta constant, cu pa?i mici, dar temeinici”.Paradoxul c?rnii de porc la rom?ni: Producem pu?in, dar avem stocuri Viorela Pitulice?Ultima actualizare?mai 17, 2020 ?Rom?nia produce o treime din necesarul intern de carne de porc ?i totu?i exist? stocuri, din cauza pre?ului, sus?ine ministrul Agriculturii, care este de p?rere c? aceast? situa?ie este determinat? de importurile de carne la pre?uri foarte mici. Din p?cate, probleme nu sunt doar la carnea de porc, ci ?i la lapte sau carnea de pas?re, ?n condi?iile ?n care v?nz?rile s-au redus semnificativ ?n ultimele luni pe fondul pandemiei de coronavirus. De altfel, procesatorii din industri c?rnii se a?teapt? s? treac? pe pierderi ?n acest an.“Este un paradox. Producem cam 30% din carnea de porc pe care o consum?m ?n Rom?nia, dar avem stocuri ?i la carnea de porc tocmai datorit? pre?ului. Trebuie s? vedem exact ce se ?nt?mpl? acolo ?i s? g?sim o formul? de a relansa, at?t cre?terea puiului de carne, c?t ?i a porcului pentru carne”, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros.El a anun?at c? va cere Comisiei Europene un sprijin financiar direct pentru lapte, carne de porc ?i de pas?re, ?ntruc?t fermieri ?i procesatorii rom?ni au stocuri foarte mari din aceste produse.“Depozitarea privat? este o m?sur? care se refer? la retragerea de pe pia?? a unor produse care sunt ?n stocuri mari. Am primit acceptul, ??rile din UE, s? facem aceast? depozitare privat? pentru produsele din lapte ?i aici sunt specificate foarte clar lapte praf, unt, anumite br?nzeturi ?i pentru carnea de vit?, oaie ?i capr?. (…) Ce voi cere ?n plus fa?? de ceea ce s-a ob?inut p?n? acum la Comisie, ?n ?edin?a de miercuri, va fi a?a: sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) pentru lapte, carne de porc ?i carne de pas?re. Fermierii no?tri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. Cerem acest lucru pentru c?, ?n 2015 ?i 2016, s-a acceptat la nivelul UE acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia. Practic, se modific? articolul 219 din Regulamentul 1308/2013”, a afirmat Oros.Dobrogea Grup, produc?torul brandului Eugenia, se men?ine pe plus: ?n 2019 compania a avut afaceri de 170 mil. lei, plus 2,5% fa?? 2018 Florentina Ni?u 15.05.2020, Dobrogea Grup, unul dintre cei mai mari produc?tori de mor?rit ?i panifica?ie de pe plan local, a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de aproape 170 de milioane de lei, ?n cre?tere cu 2,5% fa?? de anul precedent, ?i un pofit net de circa 1,4 milioane de lei (plus 27%), arat? datele de la Ministerul de Finan?e.?Num?rul mediu de angaja?i ai companiei a fost de 536 de persoane.Afacerea din Constan?a este controlat? de management ?i salaria?i ?i are ?n portofoliu branduri precum Eugenia, Dobrogea, Bongrana ?i Digesta. ?n contextul pandemiei de COVID-19, reprezentan?ii grupului spuneau anterior c? dispun de stocuri de materii prime ?i ambalaje pentru urm?toarele luni ?i pot cre?te capacitatea de produc?ie, ?n func?ie de ritmul de cump?rare al clien?ilor. Ei au mai spus c? ?n ceea ce prive?te partea de mor?rit, fluctua?ia produc?iei a fost influen?at? ?n mod direct de cererea clien?ilor.Produc?torul de vinuri Purcari raporteaz? venituri de 46 mil. lei ?n T1/2020, ?n cre?tere cu 10%, ?i profit net de 8 mil. lei, minus 7% Cristina Bellu 18.05.2020, Produc?torul de vinuri Purcari Wineries (simbol bursier WINE) a raportat v?nz?ri de 46,4 mil. lei ?n primele trei luni ale anului, ?n cre?tere cu 10% fa?? de perioada similar? din 2019, ?i un profit net de 8 mil. lei, echivalentul unei sc?deri de 7%, potrivit datelor financiare transmise de companie.??n acela?i timp, EBITDA companiei s-a majorat cu 25%, la 17,3 mil. lei.??Pe pie?e de desfacere, Rom?nia a contribuit cel mai mult la cre?tere, v?nz?rle inregistrand un avans de 39% fa?? de T1/2019, urmata de tarile Baltice si Polonia, cu cresteri de 66% respectiv 12%.?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICATiberiu D?ne?iu, AMRCR: Impactul reducerii activit??ii economice se va vedea ?n retail-ul alimentar! Redac?ia17 mai 2020 Rom?nia trebuie s? relanseze rapid economia, deoarece dup? ridicarea restric?iilor de circula?ie impactul reducerii activit??ii economice va ?ncepe s? se vad? ?n retail-ul alimentar, a declarat, joi, reprezentantul Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia, Tiberiu D?ne?iu, ?ntr-o conferin?? organizat? de Confedera?ia Patronal? Concordia.”Cauza principal? acum a sc?derii v?nz?rilor (?n comer?ul alimentar, n.r.) este pentru c? oamenii au stat ?i stau acas?. Au f?cut cump?r?turi de stocare ?n perioada de ?nceput, chiar supra-stocare, deplasarea a fost limitat?, iar cet??enii restric?iona?i s? fac? cump?r?turile doar din proximitate au cump?rat doar ceea ce aveau nevoie, strictul necesar, ?i ?n plus evident c? putem identifica ?i o precau?ie ?n consum. Dar principala cauz? ?n aceast? perioad?, din ceea ce am v?zut noi, este dat? de limit?rile de circula?ie. Vorbim deci de o schimbare de comportament conjuctural?, temporar?, generat? de ni?te factori contextuali, de restric?ie. Nu e vorba de gama de produse sau de cre?teri de pre?uri. Orice analiz? ?n prezent este prematur? pentru a evalua cauzele structurale. Vom vedea ?n urm?toarele luni, perioad? ?n care vom analiza ?i evolu?ia puterii de cump?rare a popula?iei. Impactul reducerii activit??ii ?n diverse sectoare ale economiei na?ionale, dac? va continua, de acum va ?ncepe s? se vad? ?n retail-ul alimentar. De aceea Rom?nia trebuie s? se mobilizeze ?i s? relanseze rapid economia”, a afirmat Tiberiu D?ne?iu, citat de Agerpres.Pe de alt? parte, reprezentantul Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia a apreciat c? stimularea asocierii ?ntre micii produc?tori agricoli va facilita acestora v?nzarea m?rfii c?tre marile re?ele comerciale.”Rom?nia este una dintre ??rile europene cu cel mai ridicat poten?ial ?n sectorul agricol. Avem a ?asea cea mai mare suprafa?? agricol? din UE. E important de spus lucrul acesta. S-au f?cut progrese notabile ?n ultimii cel pu?in 10 ani ?n zona agriculturii, dar am r?mas cu o agricultur? fragmentat?, cu o for?? de munc? din ce ?n ce mai pu?in?, slab capitalizat? ?i cu pu?in? tehnologie modern?. Acest lucru se manifest? ?ntr-un randament ?nc? sc?zut al produc?iei agricole ?i pe de alt? parte ?n dificultatea de a construi circuite de la produc?ie la v?nzare. ?i atunci stimularea asocierii este o premiz?, o obliga?ie, astfel ?nc?t micii produc?tori s? pun? ?n comun suprafe?e, for?? de munc? ?i echipamente, s? lucreze ?ntr-un mod planificat care s? permit? atingerea acestei productivit??i ?i bine?n?eles retailerii s? poat? s? preia, de o manier? permanent?, constant?, la un anumit nivel de calitate, chiar ?i produc?ia celor mai mici”, a ad?ugat Tiberiu D?ne?iu.ANSVSA ”a spart” distrac?ia din Parcul Her?str?u cu controale ?i o amend? de 5.000 de lei! Redac?ia18 mai 2020 Pre?edintele ANSVSA, dr.Robert Chioveanu, a dispus ieri, duminic? – 17 mai, o ac?iune fulger de control ?i, ?mpreun? cu directorul DSVSA Bucure?ti ?i patru inspectori din cadrul Direc?iei, au verificat unit??i de alimenta?ie public? din parcul Her?str?u, potrivit unui comunicat de pres? remis?Agrointeligen?a FOOD&RETAIL.Controlul s-a desf??urat ?ntre orele 16.00 – 22.00 ?i a vizat respectarea condi?iilor prev?zute privind regimul de func?ionare al unit??ilor de alimenta?ie public? pe perioada st?rii de alert?, precum ?i respectarea normelor ?i condi?iilor de igien? la prepararea ?i comercializarea produselor alimentare.”Dintre cele 26 de obiective ?nregistrate sanitar veterinar care-?i desf??oar? activitatea ?n perimetrul acestui parc, 20 de unit??i erau ?nchise ?i func?ionau 6 unit??i: 3 unit??i tip restaurant, care livrau la domiciliu produse alimentare preparate ?i semipreparate, un magazin alimentar care vindea b?uturi r?coritoare ?i produse alimentare de origine nonanimal? ambalate, o rulot? care vindea ?nghe?at? ambalat? ?i un restaurant, care, la ora controlului vindea mici ?i alte produse din carne, preparate la gr?tar, ?nc?lc?nd astfel prevederile legale ?n vigoare.”, arat? ANSVSA.Ca urmare, aceast? unitate a fost sanc?ionat? cu o amend? de 5.000 de lei ?i activitatea i-a fost suspendat?.La cele 3 unit??i tip restaurant, s-a verificat modul ?n care se preparau, ambalau ?i se livrau produsele culinare ?i s-a dispus interzicerea comercializ?rii preparatelor prin sistemul ?take –away”, deoarece nu erau asigurate condi?iile de func?ionare pentru acest sistem.Nu au fost constatate alte neconformit??i ?n ceea ce prive?te cerin?ele de igien? privind prepararea, ambalarea ?i livrarea la domiciliu a produselor alimentare preparate sau semipreparate.“Vor fi realizate, ?n perioada urm?toare, controale, inclusiv ?n weekend, la unit??ile de alimenta?ie public? unde se desf??oar? activit??i de tip ?drive-in“, ?room-service“, livrare la client, ?take-away“, pentru a verifica at?t respectarea normelor ?i condi?iilor pentru siguran?a alimentelor, c?t ?i a celor pentru siguran?a consumatorilor”, a declarat dr. Robert Chioveanu, pre?edintele ANSVSAV? reamintim c? p?n? ieri, ?ncep?nd din 15 mai, a fost ?n vigoare Hot?r?rea nr. 24 din 14 mai 2020 privind aprobarea instituirii st?rii de alert? la nivel na?ional ?i a m?surilor de prevenire ?i control al infec?iilor, ?n contextul situa?iei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.”Punctul 6.(1) Este suspendat? temporar activitatea de servire ?i consum al produselor ?n spa?iile comune de servire a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, cafenelelor sau altor localuri publice, c?t ?i la terasele din exteriorul acestor loca?ii.(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) activit??ile de preparare a hranei, c?t ?i de comercializare a produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice, care nu presupun r?m?nerea clien?ilor ?n spa?iile destinate acestui scop, precum cele de tip ?drive-in“, ?room-service“, livrare la client, ?take-away“ etc”, prevede actul normativ adoptat de Guvern ?i care, ?ncep?nd de ast?zi, va fi ?nlocuit de legea votat? ?n Parlament pentru reglementarea st?rii de alert?.Profi s-a extins. A ajuns la un num?r de 200 de magazine Agent Autor:?Ancu?a Paraschivoiu18 mai 2020 Profi s-a extins ?n luna mai, ajung?nd la un num?r de 200 de magazine Agent, a transmis compania, dumin?, ?ntr-un comunicat. Astfel, ?n baza unor contracte de colaborare, prin proiectul Agent, re?eaua ?ncredin?eaz? administrarea unor magazine Profi deja ?n func?iune c?tre persoane cu experien?? dovedit? ?n retail. Cel mai adesea, dar nu neap?rat obligatoriu, agentul este un fost ?ef de magazin Profi, cu spirit antreprenorial, care alege s? se implice ?n ?i mai mare m?sur? ?n activit??ile unit??ii sale ?i, totodat?, ??i dore?te mai mult? larghe?e ?n privin?a felului ?n care conduce echipa pe care ?i-o ?i selecteaz? personal.?Num?rul Magazinelor Agent cre?te vertiginos, fapt ?ncurajat de Profi, ca urmare a succesului dovedit de aceast? formul?. Magazinul Agent este o form? specific? acestei re?ele, nu o franciz?. Spa?iul ?n care func?ioneaz?, utilajele, echipamentele ?i stocul de marf? sunt ?n continuare ?n proprietatea Profi, ?n timp ce modalitatea prin care Agentul ??i gestioneaz? ?ntre?inerea magazinului, stocul de marf? ?i v?nz?rile r?m?n ?n ?ntregime la latitudinea sa”, se spune ?n comunicat.Potrivit sursei citate, aspectul cel mai important este ?ns? ca, ?n func?ie de performan?ele ob?inute, de profitul magazinului, acesta ajunge s? ob?in? c??tiguri motivante.??n prezent, dac? dore?ti s? ?ncepi o afacere ?n comer? ai multe costuri: ?nchirierea spa?iului, amenajarea, aprovizionarea, personalul, utilit??ile ?i altele. Cu toate aceste costuri suportate, nu ??i poate garanta nimeni succesul afacerii. Principalul avantaj al acestei pozi?ii este c? devii antreprenor ?ntr-o afacere de succes, cu costuri minime ?i profit decent.La ?nceputul anului 2019, am primit un magazin ?n Slatina, pe care ?l consider acum ca a doua mea cas?. Aici, ?mpreun? cu echipa pe care o coordonez, asigur?m peste 6.000 de produse sutelor de clien?i care ne trec pragul zilnic. Odat? intrat ?n familia Profi, am beneficiat de training de specialitate ?i de suport 24 h din 24 h din partea speciali?tilor companiei. Am primit o serie de proceduri care m? ajut? s? ?mi organizez activitatea echipei ?n fiecare zi ?i sfaturi constructive din partea angaja?ilor companiei care vin periodic ?n magazin pentru a te ajuta c?nd ai nevoie.Avem unele din cele mai bune pre?uri din pia??, reclam? ?n mass-media ?i multe facilit??i la care mul?i antreprenori doar viseaz?. Un alt avantaj foarte important este ca Profi m-a l?sat s? m? dezvolt. ?n urma rezultatelor pe care le-am avut, mi s-a aprobat la sf?r?itul anului 2019 preluarea unui al doilea magazin ?n postura de Agent. ?mpreun? cu echipele din ambele magazine am avut rezultate bune ?n ultimele 6 luni ?i trebuie s? recunosc c? sunt ?n discu?ii cu Profi ca s? preiau un al treilea magazin. M? simt foarte bine ?n postura de Agent ?i ?n siguran??, mai ales ?n aceast? perioad? economic? dificil? pentru mul?i antreprenori rom?ni”, spune Marius Ivanov, Agent Profi.Profi se extinde cu sute de magazine ?n fiecare an, ceea ce face ca sute de pozi?ii de ?ef ?i adjunct de ?ef de magazin s? devin? disponibile.?Consecin?a este c? aceast? re?ea prezint? poate cele mai puternice oportunit??i de promovare profesional? din ?ar?, ?ntr-unul dintre cele mai stabile domenii de activitate, a?a cum a dovedit-o situa?ia creat? de actuala pandemie, iar Magazinul Agent se constituie ?i ?ntr-o ?coal? deosebit? unde se formeaz? buni profesioni?ti ?n retail”, sus?in reprezentan?ii companiei.Cu peste 1200 de magazine care func?ioneaz? ?n mai mult de 570 localit??i ?i cu peste 20.0000 de angaja?i, Profi este re?eaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografic? din Rom?nia.Profi a lansat un program prin care a cedat administrarea a 200 de supermarketuri c?tre parteneri, cei mai mul?i fo?ti ?efi de magazinCristina Ro?ca 17.05.2020, Retailerul Profi, cel mai extins comerciant local, cu peste 1.050 de magazine, a lansat un program de tip contract de management pe care l-a numit Agent. Deja 200 de magazine care erau opera?ionale au fost introduse ?n acest program.??n baza unor contracte de colaborare, prin proiectul Agent re?eaua ?ncredin?eaz? administrarea unor magazine Profi deja ?n func?iune c?tre persoane cu experien?? dovedit? ?n retail. Cel mai adesea, dar nu neaparat obligatoriu, agentul este un fost ?ef de magazin Prof cu spirit antreprenorial, care alege s? se implice ?n ?i mai mare m?sur? ?n activit??ile unit??ii sale ?i totodat? ??i dore?te mai mult? libertate ?n privin?a felului ?n care conduce echipa pe care ?i-o ?i selecteaz? personal”, spun oficialii Profi.Acest model de colaborare este similar celui al Mega Image cu Shop & Go. Mai exact, comerciantul investe?te ?n deschiderea magazinului pentru ca apoi el s? fie cedat pentru adminstrare unui manager. Acesta din urm? c??tig? de regul? o sum? fix ?i totodat? un procent din profit. Astfel, el e interesat de v?nz?ri ?i profituri c?t mai mari. Totodat?, el se ocup? de recrut?ri. V?nz?rile sunt ?nregistrate tot de compania-mam?, Profi ?n acest caz.18 mai 2020 09:35 / 233 vizualizariRetailerul cu cea mai mare ?ntindere geografic? din Rom?nia te ajut? s?-?i deschizi o afacere. Cum po?i deveni administratorul unui magazin InCont.ro, 18 mai 2020 Luna mai a adus o realizare important? pentru re?eaua Profi, respectiv atingerea cifrei de 200 de magazine Agent, potrivit unui comunicat al companiei. Astfel, ?n baza unor contracte de colaborare, prin proiectul Agent, re?eaua ?ncredin?eaz? administrarea unor magazine Profi deja ?n func?iune c?tre persoane cu experien?? dovedit? ?n retail. Cel mai adesea, dar nu neap?rat obligatoriu, agentul este un fost ?ef de magazin Profi, cu spirit antreprenorial, care alege s? se implice ?n ?i mai mare m?sur? ?n activit??ile unit??ii sale ?i, totodat?, ??i dore?te mai mult? larghe?e ?n privin?a felului ?n care conduce echipa pe care ?i-o ?i selecteaz? personal."Num?rul magazinelor Agent cre?te vertiginos, fapt ?ncurajat de Profi, ca urmare a succesului dovedit de aceast? formul?. Magazinul Agent este o form? specific acestei re?ele, nu o franciz?. Spa?iul ?n care func?ioneaz?, utilajele, echipamentele ?i stocul de marf? sunt ?n continuare ?n proprietatea Profi, ?n timp ce modalitatea prin care Agentul ??i gestioneaz? ?ntre?inerea magazinului, stocul de marf? ?i v?nz?rile r?m?n ?n ?ntregime la latitudinea sa",?se spune ?n comunicat.Potrivit sursei citate, aspectul cel mai important este ?ns? ca, ?n func?ie de performan?ele ob?inute, de profitul magazinului, acesta ajunge s? ob?in? c??tiguri motivante."?n prezent, dac? dore?ti s? ?ncepi o afacere ?n comer? ai multe costuri: ?nchirierea spa?iului, amenajarea, aprovizionarea, personalul, utilit??ile ?i altele. Cu toate aceste costuri suportate, nu ??i poate garanta nimeni succesul afacerii. Principalul avantaj al acestei pozi?ii este c? devii antreprenor ?ntr-o afacere de succes, cu costuri minime ?i profit decent. La ?nceputul anului 2019, am primit un magazin ?n Slatina, pe care ?l consider acum ca a doua mea cas?. Aici, ?mpreun? cu echipa pe care o coordonez, asigur?m peste 6.000 de produse sutelor de clien?i care ne trec pragul zilnic. Odat? intrat ?n familia Profi, am beneficiat de training de specialitate ?i de suport 24 h din 24 h din partea speciali?tilor companiei. Am primit o serie de proceduri care m? ajut? s? ?mi organizez activitatea echipei ?n fiecare zi ?i sfaturi constructive din partea angaja?ilor companiei care vin periodic ?n magazin pentru a te ajuta c?nd ai nevoie. Avem unele din cele mai bune pre?uri din pia??, reclam? ?n mass-media ?i multe facilit??i la care mul?i antreprenori doar viseaz?. Un alt avantaj foarte important este ca Profi m-a l?sat s? m? dezvolt. ?n urma rezultatelor pe care le-am avut, mi s-a aprobat la sf?r?itul anului 2019 preluarea unui al doilea magazin ?n postura de Agent. ?mpreun? cu echipele din ambele magazine am avut rezultate bune ?n ultimele 6 luni ?i trebuie s? recunosc c? sunt ?n discu?ii cu Profi ca s? preiau un al treilea magazin. M? simt foarte bine ?n postura de Agent ?i ?n siguran??, mai ales ?n aceast? perioad? economic? dificil? pentru mul?i antreprenori rom?ni", spune Marius Ivanov, Agent Profi.Profi se extinde cu sute de magazine ?n fiecare an, ceea ce face ca sute de pozi?ii de ?ef ?i adjunct de ?ef de magazin s? devin? disponibile."Consecin?a este c? aceast? re?ea prezint? poate cele mai puternice oportunit??i de promovare profesional? din ?ar?, ?ntr-unul dintre cele mai stabile domenii de activitate, a?a cum a dovedit-o situa?ia creat? de actuala pandemie, iar Magazinul Agent se constituie ?i ?ntr-o ?coal? deosebit? unde se formeaz? buni profesioni?ti ?n retail", sus?in reprezentan?ii companiei.Cu peste 1200 de magazine care func?ioneaz? ?n mai mult de 570 localit??i ?i cu peste 20.0000 de angaja?i, Profi este re?eaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografic? din Rom?nia.Daniel Mischie, City Grill: Criza actual? e diferit? de toate celelalte pentru c? avem tot ce ne trebuie, avem resurse, infrastructur?, bani. Singurul lucru care ne lipse?te e ?ncrederea Cristina Ro?ca 17.05.2020, 12:16?339 Daniel Mischie, CEO City Grill: Aceast? criz? ne-a ?nv??at cum s? transform?m criza ?ntr-o oportunitate ?i tragedia ?ntr-o strategie. Industria noastr? ??i va reveni cu adev?rat abia c?nd va exista tratament sau vaccin, sper?m ?n 2021.Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici juc?tori din industria restaurantelor din Rom?nia, are 18 localuri sub mai multe branduri ?i o platform? de livr?ri. ?n portofoliul grupului se afl? brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill ?i City Cafe, Trattoria Buongiorno, Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pesc?ru? ?i Becker Brau. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din industrie cu 1.350 de salaria?i. Grupul City Grill a ?ncheiat anul 2019 cu o cre?tere de 13% a cifrei de afaceri, la 187 milioane lei. Pentru acest an e bugetat un nivel al businessului de doar 60% din cel din 2019.?Vrem s? ?ncheiem 2020 cu 60% din cifra de afaceri de afaceri de anul trecut. Va fi un an dificil ?n care doar companiile bune vor fi pe break even“, spune Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill, cel mai mare juc?tor cu ac?ionariat local.El adaug? c? industria HoReCa a aterizat for?at ?i acum se preg?te?te s? decoleze din nou, dar va fi un proces lent, la ?nceput v?nz?rile vor fi de doar 30% din cele obi?nuite, urm?nd a urca apoi spre 50-70%.?Criza actual? e diferit? de toate celelalte pentru c? avem tot ce ne trebuie, avem resurse, infrastructur?, bani. Singurul lucru care ne lipse?te e ?ncrederea.“Bogdan Ciocian, Meron Coffee: Dac? ?n toamn? va mai fi un al doilea val de ?mboln?viri, unele dintre cafenelele noastre nu vor mai fi sustenabile ?i va trebui s? le ?nchidem Miruna Diaconu 17.05.2020, Bogdan Ciocian: Este o perioad? ?n care reorganiz?m tot, refacem toate planurile pe care le aveam, este mult de munc?, iar predictibilitatea este dificil? pentru c? nimeni nu va ?ti cum va evolua pia?a, va fi o sc?dere semnificativ? pe acest domeniu ?i incertitudinea este destul de mare ?ns? suntem destul de ?ncrez?tori.??Izbucnirea crizei coronavirusului a prins lan?ul de cafenele Meron ?n plin? extindere????n luna mai re?eaua ar fi trebuit s? ajung? la un num?r de 17 unit??i deschise ?n principalele ora?e din ?ar?.Bogdan Ciocian, fondatorul lan?ului de cafenele Meron, spune c? ?n perioada pandemiei de Covid-19 businessul a suferit o sc?dere de 80% fa?? de lunile de dinaintea izbucnirii crizei.?Mai mult, un al doilea val de ?mboln?viri, care ar ?nsemna o serie nou? de m?suri de preven?ie, ar afecta afacerea ?i mai puternic ca cel de acum ?i ar duce la ?nchiderea unor unit??i. Industria HoReCa a fost cea mai afectat? de criza actual? generat? de impunerea m?surilor pentru prevenirea r?sp?ndirii noului coronavirus.Transformarea for?at? a retailului ?i adaptarea la noua realitate. Milos Ryba, IGD: Comportamentul consumatorilor se va schimba, iar online-ul ?i formatul de discount vor ie?i c??tig?toare Videoconferin?a ZF Retail 2020 Miruna Diaconu 15.05.2020, Milos RybA, head of retail strategic project ?n cadrul companiei londoneze de cercetare IGD: Consumatorii vor cump?ra mai multe produse locale, vor sus?ine produc?torii lor. Retailerii ?i furnizorii trebuie s? ??i preg?teasc? businessurile astfel ?nc?t s? nu se mai bazeze at?t de mult pe achizi?iile globale. Dac? se va ?nt?mpla acest lucru, ?n criza urm?toare nu vor mai fi probleme cu aprovizionarea.??Pandemia de Covid-19 a eviden?iat vulnerabilit??ile comer?ului global, mai ales ?n cazul ??rilor din Europa care se aprovizionau masiv din China ??Odat? cu problemele de aprovizionare la nivel mondial, companiile s-au reorientat c?tre produc?torii locali.Criza actual? va remodela considerabil modul ?n care oamenii ??i f?ceau cump?r?turile, astfel c? cei mai mul?i clien?i vor fi mult mai aten?i pe ce cheltuie banii.?La r?ndul lor, companiile vor fi nevoite s? se adapteze noului comportament al consumatorului, prin a aduce inova?ie ?n pia??. Firmele vor fi for?ate de contextul actual s? ofere consumatorului produse cu valoare ad?ugat?, spune Milos Ryba, head of retail strategic project ?n cadrul companiei londoneze de cercetare IGD. El a fost prezent ca speaker ?n cadrul videoconferin?ei ZF Retail 2020. Transformarea for?at? a retailului ?i adaptarea la noua realitate.INS: La debutul St?rii de Urgen??, comer?ul en-gros a fost pe cre?tere ?meatmilk ?18 mai 2020Dup? cum indic? datele cuprinse ?n ultimul comunicat tematic emis de INS, ?n luna martie 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de luna precedent?, at?t ca serie brut? cu 18,0%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 1,8%.Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut at?t ca serie brut? cu 15,0%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 10,5%. ?n perioada 1.I-31.III.2020 cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-31.III.2019 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 13,7%, respectiv cu 9,0%.Martie 2020 comparativ cu februarie 2020Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 18,0% datorit? cre?terii cifrei de afaceri din:comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+27,7%), comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+21,2%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+20,6%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+13,5%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+13,0%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+10,8%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+10,5%) ?i activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+8,1%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut cu 1,8%.Martie 2020 comparativ cu martie 2019Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 15,0% datorit? cre?terii din comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+43,6%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+26,8%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+23,7%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+13,4%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+11,0%) ?i din comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+6,6%).Sc?deri 3/4 ale cifrei de afaceri s-au ?nregistrat la activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-7,0%) ?i la comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-1,0%).Am?narea relans?rii economiei va ?ngropa comer?ul alimentar. Imagini apocaliptice zugravite de reprezentantul unui important lan? de supermarketuri? Dumitrescu C?t?lin 14 mai 2020???? Rom?nia trebuie s? relanseze rapid economia, deoarece dup? ridicarea restric?iilor de circula?ie impactul reducerii activit??ii economice va ?ncepe s? se vad? ?n retail-ul alimentar. Micile magazine vor fi ?ngenunchiate.Reprezentantul Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia, Tiberiu D?ne?iu, care este ?i sef al marketingului re?elei Auchan din Rom?nia a f?cut un apel c?tre redeschiderea rapid? a economiei.V?nz?rile scad vertiginos?Cauza principal? acum a sc?derii v?nz?rilor ?n comer?ul alimentar este pentru c? oamenii au stat ?i stau acas?. Au f?cut cump?r?turi de stocare ?n perioada de ?nceput, chiar supra-stocare, deplasarea a fost limitat?, iar cet??enii restric?iona?i s? fac? cump?r?turile doar din proximitate au cump?rat doar ceea ce aveau nevoie, strictul necesar, ?i ?n plus evident c? putem identifica ?i o precau?ie ?n consum. Dar principala cauz? ?n aceast? perioad?, din ceea ce am v?zut noi, este dat? de limit?rile de circula?ie”, a spus D?ne?iu, conform AGERPRES.Economia trebuie relansat? urgent”Vorbim deci de o schimbare de comportament conjuctural?, temporar?, generat? de ni?te factori contextuali, de restric?ie. Nu e vorba de gama de produse sau de cre?teri de pre?uri. Orice analiz? ?n prezent este prematur? pentru a evalua cauzele structurale. Vom vedea ?n urm?toarele luni, perioad? ?n care vom analiza ?i evolu?ia puterii de cump?rare a popula?iei. Impactul reducerii activit??ii ?n diverse sectoare ale economiei na?ionale, dac? va continua, de acum va ?ncepe s? se vad? ?n retail-ul alimentar. De aceea Rom?nia trebuie s? se mobilizeze ?i s? relanseze rapid economia”, a afirmat Tiberiu D?ne?iu.Agricultur? slab capitalizat??Rom?nia este una dintre ??rile europene cu cel mai ridicat poten?ial ?n sectorul agricol. Avem a ?asea cea mai mare suprafa?? agricol? din UE. E important de spus lucrul acesta. S-au f?cut progrese notabile ?n ultimii cel pu?in 10 ani ?n zona agriculturii, dar am r?mas cu o agricultur? fragmentat?, cu o for?? de munc? din ce ?n ce mai pu?in?, slab capitalizat? ?i cu pu?in? tehnologie modern?. Acest lucru se manifest? ?ntr-un randament ?nc? sc?zut al produc?iei agricole ?i pe de alt? parte ?n dificultatea de a construi circuite de la produc?ie la v?nzare. ?i atunci stimularea asocierii este o premiz?, o obliga?ie, astfel ?nc?t micii produc?tori s? pun? ?n comun suprafe?e, for?? de munc? ?i echipamente, s? lucreze ?ntr-un mod planificat care s? permit? atingerea acestei productivit??i ?i bine?n?eles retailerii s? poat? s? preia, de o manier? permanent?, constant?, la un anumit nivel de calitate, chiar ?i produc?ia celor mai mici”, a ad?ugat Tiberiu D?ne?iu.Profit LIVE TV - S? ajut?m business-ul. Antreprenor din Viscri: 6 s?pt?m?ni de ping-pong cu statul, lucrurile nu merg cum spun la TV. Mail la care nu r?spunde nimeni, func?ionari f?r? date. Via?a la ?ar? a unui business blocat MUST READ Thomas Dinc? scris ast?zi, 06:03 Alexu Toader, profesionist ?n marketing care a decis s? se mute cu so?ia ?n satul Viscri (jude?ul Bra?ov) pentru a deschide un restaurant ?i un hotel, ?ncearc? acum s? g?seasc? solu?ii pentru venituri alternative, prin reinventarea afacerii, ?i urm?re?te atent toate m?surile anun?ate de Guvern, constat?nd ?ns? c? ?ntre vorb? ?i fapt? este o mare diferen??. "Mare parte din ultimele 6 s?pt?m?ni am fost un ping-pong zilnic cu autorit??ile. Vorbind de la certificatul albastru p?n? la ?omajul tehnic, nu prea au func?ionat lucrurile promise de ei la televizor. Am vorbit cu func?ionari care nu aveau niciun fel de informa?ie, ?tiau la fel de multe ca ?i noi. Am ajuns s?-i scriem pe facebook ministrului Muncii. ?ntr-un final am reu?it cumva s? avem angaja?i ?n ?omaj tehnic. Interac?iunea cu mini?tri, pe facebook, a venit mai degrab? din frustrare pentru timp pierdut, ?ncercarea de a urca documente pe ni?te platforme care nu func?ionau, mail-uri la care nu r?spundea nimeni, persoane din aceea?i institu?ie care te sunau ?n paralel ?i ??i cereau lucruri diferite", explic? Toader la Profit TV, ?n emisiunea Profit LIVE, transmis? ?ncep?nd cu ora 17.30 ?i ?n care mediul de business vorbe?te despre situa?ia actual?. "Nu ??i asum? nimeni curajul, toate sunt calculate ?n c?te voturi se pierd sau se c??tig?!". Ce pre?uri vor fi la var? Din martie a anulat sau am?nat toate rezerv?rile, cea mai mare parte, rezervat? de turi?ti str?ini, fiind anulat?. ?n aceste condi?ii, antreprenorii s-au orientat spre ni?a de vouchere de gastronomie, cu o campanie de experien?? culinar?, care s? fi folosite pe ?ntreaga durat? a anului. Campania a generat circa 1.000 de vizualiz?ri ?i aproximativ 50 de vouchere v?ndute, cu ?ncas?ri de pu?in peste 1.000 de euro ce sunt folosite acum pentru plata angaja?ilor. Altfel, el arat? ?i cum decurge via?a unui antreprenor cu business blocat la acest moment, ?n mediul rural. "Via?a noastr? ?n Viscri s-a modificat ?n destul de pu?ine aspecte. Nu avem ?ncas?ri din turism, eu fac mai mult branding ?i mai pu?in partea de restaurant. Angaja?ii no?tri stau acas?, dar ?n rest via?a noastr? efectiv nu s-a modificat. Noi oricum nu ie?eam foarte mult din sat. Complet?m ?n fiecare zi declara?ii, mergem s? ne lu?m salata de la doi vecini din sat, avem un prieten c?ruia tocmai i-a ie?it sparanghelul ?i mergem s? lu?m 2-3 fire, ne mai plimb?m seara pe dealuri ?i mai culegem un hamei s?lbatic. Via?a e OK ca activit??i ?n timpul zilei, singura problem? major? e c? nu avem ?ncas?ri. trebuie s? g?sim solu?ii de a ne sus?ine angaja?ii", relateaz? acesta.?ara de origine a legumelor din pie?e, verificat? de ANPC! Redac?ia18 mai 2020 ANPC verific? ?ara de provenine?? a legumelor v?ndute ?n pie?e! Dup? ce consumatorii au reclamat ?n spa?iul public c? ?n pie?ele agroalimentare se comercializeaz? legume str?ine ce sunt etichetate sau prezentate ca fiind autohtone, inspectorii de la Protec?ia Consumatorului iau m?suri drastice.Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) aflat? ?n plin? campanie de control, la nivelul ?ntregii ??ri, pentru a verifica modul ?n care comercian?ii ?ndeplinesc prevederile legisla?iei?n vigoare, precum ?i felul ?n care sunt respectate drepturile consumatorilor, a f?cut verific?ri la c?teva dintre pie?ele din jude?ul Hunedoara, potrivit unui comunicat de pres?.”Sub coordonarea Vicepre?edintelui ANPC, Claudiu M?d?lin Giurc?u, echipele Comisariatului Jude?ean pentru Protec?ia Consumatorilor (CJPC) Hunedoara au realizat, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, ac?iuni de control ?n pie?ele agroalimentare ?i la operatorii economici din municipiile Petro?ani, Vulcan ?i Lupeni”, se arat? ?n comunicarea ANPC.Astfel au fost controla?i 21 operatori economici c?rora le-au fost aplicate 12 amenzi contraven?ionale ?n valoare de 44.000 lei ?i 9 avertismente.Dintre neregulile depistate de comisarii CJPC Hunedoara se men?ioneaz?:existen?a la v?nzare a unor produse alimentare cu data durabilit??ii minimale depa?it? sau care prezentau modific?ri organoleptice;lipsa inform?rii consumatorilor asupra ??rii de origine, precum ?i a categoriei de calitate a legumelor ?i fructelor comercializate;comercializarea unor produse de panifica?ie-patiserie f?r? men?ionarea pe ambalaj a ingredientelor cu caracter alergen ?i a declara?iei nutri?ionale;comercializarea unor produse alimentare pentru care condi?iile de p?strare sau expunere la v?nzare erau improprii, nerespect?nd regimul de temperatur? indicat de produc?tor pentru p?strarea acestoraDe asemenea, pentru pia?a SC Agroaliment SRL Vulcan ?i Pia?a Agroalimentar? Vulcan, ?n afara amenzilor contraven?ionale, a fost aplicat? ?i m?sura complementar? de suspendare temporar? a activit??ii dat fiind c?, la momentul controlului, din cele dou? loca?ii lipseau marcajele de distan?are social? necesare ?n condi?iile speciale impuse de pandemia cu Covid-19.”?n acest moment, pie?ele agroalimentare a c?ror func?ionare a fost suspendat? ?i-au reluat activitatea ?n urma remedierii abaterilor constatate ?n timpul ac?iunilor de control, acestea fiind validate de comisarii CJPC Hunedoara”, mai arat? aceea?i surs?.ANPC anun?? c? va continua campania de verific?ri ?i ?n perioada urm?toare, pentru a se asigura c? s?n?tatea ?i via?a consumatorilor nu este pus? ?n pericol ?n zonele de comercializare, precum ?i c? drepturile consumatorilor sunt respectate cu stricte?e, acestea reprezent?nd prioritatea activit??ii institu?iei.Breaking news! Angaja?i ai Kaufland, depista?i cu noul Coronavirus. Unde au fost descoperi?i?Radu Andone 18 mai 2020???? Mai multe persoane care lucreaz? pentru Kaufland au fost confirmate pozitiv cu coronavirus, ?n urma unor test?ri efectuate. Este vorba de un num?r de nou? angaja?i ?i to?i cei nou? lucreaz? ?n acela?i loc. Situa?ie critic? la depozitul Kaufland de l?ng? Turda. Un num?r de nou? persoane au fost confirmate pozitiv cu coronavirus, ?n urma unor test?ri efectuate.Potrivit informa?iilor oferite de directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, persoanele infectate au leg?tur? epidemiologic? ?ntre ele, to?i cei testa?i pozitiv lucr?nd ?n acela?i loc, scrie?alba24.ro.Cele nou? persoane bolnave de COVID-19 lucreaz? la depozitul hipermarketului Kaufland din Turda, unde muncesc persoane din localit??i din Alba, aflate l?ng? jude?ul Cluj. Persoanele sunt din comunele Unirea, No?lac ?i din Ocna Mure?.O persoan? din Turda a fost primul caz depistat cu coronavirus, ?n r?ndul angaja?ilor de la depozitul logistic al Kaufland, de l?ng? Turda. Num?rul de persoane din Turda infectate cu cornavirus este de 261. Reprezentan?ii DSP Alba au transmis c? 186 de persoane au fost declarate vindecate.Trebuie men?ionat c? ?n Rom?nia, de la debutul pandemiei de COVID-19 ?i p?n? duminic?, 17 mai, s-au ?nregistrat 16.871 de cazuri de coronavirus ?i 1.097 de decese.Momentan firmele cele mai afectate de sc?derea cash flow-ului sunt cele din agricultur? ?i farma - avoca?i RTPR. 17 mai, 2020 | Gabriela ?inteanu | Ce solu?ii de sprijin exist?? O analiz? f?cut? de avoca?ii de la Radu Taracila Padurari Retevoescu SCA (RTPR) arat? c?, ?n zona corporate se simte deja reducerea cash flow-ului, ?n special la companii din agricultur? ?i farma, ?i din aceast? parte s-ar putea s? apar? primele insolven?e. Avoca?ii recomand? apelul la OUG 37/2020, care permite un moratoriu cu banca creditoare sau apelul la restructur?ri extra judiciare, care presupun chiar v?nzarea unei p?r?i din afacere. ?n cadrul unui webinar organizat de casa de avocatur? RTPR, avoca?ii ?i invita?ii lor au ?ncercat s? arate situa?ia actual? a firmelor din Rom?nia ?i s? ofere solu?ii pentru a le ajuta s? ias? sau s? traverseze mai u?or criza economic?. Astfel, Andreea Burtoiu, avocat specializat ?n banking ?i finan??ri la RTPR, spune c? deja ?n zona corporate sunt vizibile efectele pandemiei cu coronavirus. "Deja se simte puternic o reducere a cash flow-ului din cauza sc?derii cererii, iar insolven?ele nu sunt exclus s? apar? ?n perioada urm?topare. Dar nu recomand?m aceasta. De asemenea se observ? o reducere a finan??rilor active ?i mai ales a celor noi acordate de b?nci", precizeaz? Burtoiu. Avocata RTPR spune chiar c? lucreaz? la un caz de restructurarea extrajudiciar?, o solu?ie care ?mpiedic? firmele s? intre ?n insolven?? ?i care presupune o restructurare a business-ului, poate chiar v?nzarea unei p?r?i din afacere ?i o informare mult mai activ? a finan?atorului, cam odat? ladou? s?pt?m?ni. Poliana Gogu-Naum, avocat specializat ?n banking ?i finan??ri la RTPR, salut? posibilitatea ca guvernul s? prelungeasc? cele perioada de depunere a solicit?rii de am?nare a ratelor la b?nci,?n baza OUG 37/2020. Ea precizeaz? c?, din fericire, ?nc? nu avem o insolven?? generat? de pandemia Covid 19, de?i ?n timpul crizei din 2008 – 2009 au existat destul de multe. Ordonan?a 37 ofer? o gur? de aer ?i pentru debitorii persoane juridice,care au posibilitatea s? ??i prelungeasc? perioada de finan?are activ?, chiar ?n condi?iile sc?derii activit??ii. Conform datelor oferite de Asocia?ia Rom?n? a B?ncilor sunt circa 10.000 de debitori afecta?i din zona corporate ?i care au depus déjà cererile de suspendare. "Din informa?iile noastre cele mai multe firme care fie au apelat la moratoriul oferit de OUG 37, fie caut? alte solu?ii de finan?are sunt din zona agriculturii ?i din farma", spune avocata Poliana Gogu-Naum. Ordonan?a are meritul de a nu ?nc?rca bilan?ul b?ncilor prin faptul c? acestea nu sunt obligate s? constituie provizioane, iar societ??ile care nu ?ndeplinesc condi?iile ordonan?ei, de descre?tere a activit??ii sau nu au obiectul de activitate atins de prevederile din perioada st?rii de urgen??, pot face o rescaden?are a ?mprumutului cu banca sau pot apela la restructurarea extra judiciar?. DIVERSEZeci de tone de ?ngr???minte, depozitate necorespunz?tor ?n comuna Fr?sinet 15 mai 2020, 17:09deIonela St?nil? Produsele chimice, depozitate necorespunz?tor FOTO IPJ C?l?ra?i Administratorul unei societ??i comerciale este anchetat penal de poli?i?ti pentru c? a depozitat ?n condi?ii necorespunz?toare ?ngr???minte chimice. ?n timpul unui control efectuat pe 14 mai de poli?i?tii Serviciul Arme, Explozivi ?i Substan?e Periculoase pentru prevenirea, identificarea ?i sanc?ionarea faptelor de natur? penal? ?i contraven?ional? la regimul produselor de protec?ie a plantelor ?i protec?ia mediului, au fost depistat nereguli ?n comuna Fr?sinet.? ? Astfel, ?n urma verific?rilor efectuate a fost prins un b?rbat, ?n v?rst? de 41 de ani, din comuna Fr?sinet, care, ?n calitatea de administrator, ar fi depozitat ?n condi?ii necorespunz?toare 15.000 de kg de ?ngr???minte chimice, contrar prevederilor protec?iei mediului, de natur? a pune ?n pericol via?a ?i s?n?tatea uman?, animal? sau vegetal?. Acesta este cercetat penal pentru s?v?r?irea infrac?iunii de nerespectarea obliga?iei de depozitare a ?ngr???mintelor chimice ?i produselor de protec?ia plantelor numai ambalate ?i ?n locuri protejate.? ? Terasele din Her?str?u, unde sute de tineri s-au adunat s?mb?t?, au r?mas f?r? autoriza?ie Gabriel Pecheanu 17.05.2020, Prim?ria Capitalei le-a retras autoriza?ia de func?ionare celor dou? terase din parcul Her?str?u, unde sute de tineri s-au adunat s?mb?t? noaptea, la o petrecere ?n aer liber.??Cele dou? terase din parcul Her?str?u, unde sute de tineri s-au adunat s?mb?t? seara, au r?mas f?r? autoriza?ie de func?ionare. Viceprimarul Capitalei, Aurelian B?dulescu, a anun?at c? cele dou? terase nu aveau voie s? v?nd? m?ncare, nici m?car la pachet.B?dulescu acuz? responsabilii celor dou? terase de incon?tien??.?Am dispus anularea autoriza?iei pentru func?ionarea teraselor celor dou? societ??i comerciale a c?ror incon?tien?? este f?r? limit?, iar m?surile pe linie de ordine public? ?i r?spundere penal? sunt la ?ndem?na organelor MAI. Ei nu erau autoriza?i s? v?nd? m?ncare la cas?, erau autoriza?i pentru servire la mas?, nu pentru a da m?ncare la pachet”, a declarat Aurelian B?dulescu.El a spus c?, de duminic?, poli?i?tii ??i vor ?nte?i controalele la terasele din Bucure?ti.?Am discutat cu directorul Poli?iei Municipiului Bucure?ti. Vor desf??ura activit??i comune cu Jandarmeria pentru descurajarea acestor fenomene. Este p?cat de efortul de investi?ie pe care to?i locuitorii Bucure?tiului au f?cut-o. Nu suntem ?n recrea?ie, trebuie s? fim responsabili”, a adugat edilul.Sute de tineri s-au adunat s?mb?t? noaptea la o petrecere ?n Parcul Her?str?u. Lor le-a fost v?ndut? m?ncare la pachet. Tinerii au dat muzica tare, au c?ntat ?i au dansat ore ?n ?ir, f?r? s? respecte distan?area, f?r? s? poarte masc? sau s? ?in? cont c? nu sunt permise adun?rile mai mari de 3 persoane.Noi controale in piete! Amenzi uriase si sute de kilograme de carne confiscate In?mai 17, 2020?? Comisarii Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi ?n valoare de 65.000 de lei ?i au oprit de la comercializare 164 de kilograme de carne, pe?te ?i produse din carne, ?n urma verific?rilor realizate ?n mai multe pie?e din Pite?ti, informeaz? ANPC.Controalele s-au desf??urat ?n data de 14 mai at?t ?n pie?e c?t ?i la agen?ii economici care ??i desf??urau activitatea ?n incinte.“Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) continu? ac?iunile de control, care au loc la nivel na?ional, pentru a verifica modul ?n care comercian?ii ?ndeplinesc prevederile legisla?iei ?n vigoare ?i felul ?n care sunt respectate drepturile consumatorilor. Sub coordonarea Pre?edintelui ANPC, Eduardt Cozminschi, a Vicepre?edintelui ANPC, Valentina Veronica Mitran-Piticu, ?i a Directorului General, Paul Anghel, echipele Comisariatului Jude?ean pentru Protec?ia Consumatorilor Arge? au efectuat, pe 14.05.2020, verific?ri ?n c?teva pie?e importante din Pite?ti, precum ?i la agen?ii economici care ??i desf??urau activitatea aici. Au fost realizate controale la 13 operatori economici ?i au fost aplicate 12 sanc?iuni contraven?ionale pentru abaterile constatate, reprezent?nd 11 amenzi, ?n valoare total? de 65.000 de lei ?i un avertisment, iar ?n urma verific?rilor, au fost oprite de la comercializare 164 kg carne, pe?te ?i produse din carne”, se arat? ?n comunicatul institu?iei..Abaterile constatate care au dus la sanc?ionarea operatorilor economici s-au referit la existen?a la comercializare a unor produse neconforme, cu modific?ri organoleptice, existen?a la comercializare a unor produse nesigure – f?r? elemente de identificare ?i comercializarea produselor alimentare ?n condi?ii de v?nzare ?i depozitare neconforme din punct de vedere igienic.GLOBAL2021 va fi mult mai greu. Locul oamenilor fl?m?nzi va fi luat de ??ri fl?m?nde ?zay ?endir 18 mai 2020 Din cauza coronavirusului, produc?ia de carne a sc?zut ?n SUA cu o treime. Firmele procesatoare de carne s-au ?nchis din cauza pandemiei iar animalele de la ferme au ?nceput s? fie sacrificate. La nivel global, planeaz? un real pericol legat de penuria de alimente.Doar s?pt?m?n? trecut?, au fost sacrificate 600.000 de cornute mari, g?ini ?i porcine, au fost aruncate tone de lapte iar puii de animale au fost transforma?i ?n ?ngr???m?nt.Iar la pia?? ?i ?n magazine, pre?ul ou?lor a sc?zut cu 40%, al g?inilor cu 5,4% ?i al c?rnii de vit? cu 5,8%.Filipine a devenit principalul produc?tor mondial de orez. Din cauza faptului c? marii produc?tori, printre care ?i Vietnamul, au interzis exportul, este tot mai greu de procurat orez.?n acest moment, o firm? din India a devenit principalul exportator mondial de orez.Iar produc?torii au dificult??i ?n a-?i vinde marfa, din cauza faptului c? nu g?sesc vapoare ?i chiar dac? g?sesc, procedurile dureaz? foarte mult din cauza carantinei.Situa?ia gr?ului este pe punctul de a deveni ?i mai ur?t?…?n ultimele dou? luni, Egiptul a importat cantit??i record de gr?u, cu inten?ia de a face stocuri pentru urm?toarele opt luni.Rusia, Rom?nia, Ucraina ?i Kazahstan fie au interzis fie au limitat exporturile de?gr?u.Pie?e din ??ri bogate precum Emiratele Arabe Unite ?ncearc? s? ??i prelungeasc? pentru patru luni stocurile, care ?n acest moment sunt suficiente pentru trei luni.Aceast? cre?tere a cererii face ca popula?ia ??rilor cu o situa?ie economic? precar? s? se confrunte cu pericolul foametei, scrie?Milliyet.?n Spania, se folosea o for?? de munc? provenit? din America de Sud pentru tunderea oilor ?ns? ?n acest an nu mai vin muncitori ?i situa?ia se ?ndreapt? spre un dezastru.Germania aduce ?n fiecare zi muncitori sezonieri din Rom?nia pentru culesul?sparanghelului??i al c?p?unilor.Risc pentru recoltele din 2021?n acest moment, Anglia are nevoie de 70.000 de lucr?tori pentru agricultur?. Num?rul celor care au depus cereri pentru a lucra ?n agricultur? nu a ajuns la 1.000. Din Rom?nia au putut fi aduse doar ?ase avioane cu lucr?tori.?n Italia, migran?ii care se ocupau cu str?nsul recoltelor nu mai ies pe strad? anul acesta de fric? s? nu fie re?inu?i de poli?ie ?i nu mai merg s? lucreze c?mpurile.?n Turcia, pre?ul c?rnii tocate ?ncepe de la 45 de lire (30 de lei – n.red) ?i poate cre?te ?n func?ie de locul de provenien??. Kilogramul de usturoi din Ta?k?prü a ajuns la 70 de lire (45 de lei – n.red.).Pre?ul a fost afectat ?i de lipsa semin?elor de usturoi ?i de c?derile de grindin?.Ast?zi lumea vorbe?te despre dificultatea de a aduna recolta ?ns? adev?ratul risc este s? nu se mai poat? ob?ine ?nc? o recolt?.Dac? nu va mai fi o recolt?, anul viitor locul oamenilor?fl?m?nzi?va fi luat de ??ri fl?m?nde care vor mai putea cump?ra doar pu?ine produse contra unor sume mari de bani....citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download