Cântec de dragoste pentru ţara sovietică: „Frumoasă eşti ...



Buletinul Clubului Rom?n din ChattanoogaNum?rul 106 (o sut? ?ase) August 2020romclub.Tema lunii:Marxismul CulturalMotto: Da?i-mi patru ani s?-i ?nv?? pe copii ?i "plantele" pe care le voi sem?na nu vor putea fi niciodat? smulse. Noi putem ?i trebuie s? scriem ?ntr-o limb? care s? semene ?ntre oameni ura, dispre?ul ?i respingerea pentru cei care nu sunt de acord cu noi.Vladimir Ilici Lenin Marxismul cultural este o form? a revizionismului, probabil cea care a avut cel mai mare succes ?n secolul 20 ?i care a schimbat cel mai mult con?inutul marxism-leninismului.El ?ncepe cu ideile ?i publica?iile ?colii de la Frankfurt, forul revizionist unde s-a n?scut neomarxismul, ?coal? dezvoltat? ?n anii '20 de grupul Carl Grunberg, Herbert Marcuse, Antonio Gramsci, Frederik Pollock, Gyorgy Lukacs, Felix Weill ?i al?ii, care au alc?tuit Institutul de Cercetare Social? de la Universitatea Goethe. ?n fa?a pericolului nazist, grupul de la Frankfurt s-a mutat temporar la Viena, apoi la New York.Prin Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, Erich Fromm ?i Herbert Marcuse, grupul a dezvoltat idea unei abord?ri multidisciplinare a lumii, cu integrarea la ?tiin?ele sociale a freudismului, artei, psihologiei, fizicii moderne, matematicii, etc.Neomarxi?tii de la Frankfurt au fost primii care au avut curajul s? spun? c? rolul revolu?ionar al proletariatului ?i instaurarea dictaturii proletariatului sunt fic?iuni, nu legi istorice cum fuseser? descrise de Marx.Pe m?sur? ce economia se dezvolta ?n lumea vestic? ?i nivelul de trai al muncitorilor cre?tea, clasa muncitoare devenea tot mai pu?in interesat? ?n contestarea ?i schimbarea lumii ?n care tr?ia.Pentru neomarxi?ti, continuarea revolu?iei pentru schimbarea lumii pe calea economic? devenise un drum spre insucces ?i ei au afirmat c? fr?nele care ?ineau clasa muncitoare departe de elanul revolu?ionar ?i care trebuiau s? devin? noile ?inte ale luptei anticapitaliste erau elementele "culturii burgheze paralizante": religia, familia, ?nv???m?ntul, tradi?iile, justi?ia obiectiv?, ordinea social?, na?ionalismul patriotic, istoria, normele de etic?, moralitatea sexual?...Pentru a schimba lumea, trebuia schimbat? cultura (civiliza?ia), nu modul de produc?ie.Pemtru a mobiliza masa revolu?ionar? trebuiau inventate noile spectre de atacat, elementele de tradi?ie ?i cultur?, nu modul de produc?ie ?i exploatarea economic?.Doi g?nditori marxi?ti ai epocii, Antonio Gramsci ?i Georg Lukacs, au concluzionat c? ?n Europa, clasa muncitoare a fost orbit? de succesul democra?iei occidentale ?i de capitalism. Ei s-au g?ndit c? p?na nu vor fi distruse democra?ia ?i capitalismul, o revolu?ie comunist? nu ar fi posibil?.Nu insurec?ia armat? ?i preluarea puterii politice cu desfiin?area modului de economie capitalist era calea de urmat, ci distrugerea democra?iei ?i culturii, prin care capitalismul era f?cut s? cad?.Lupta politic? nu ??i mai avea rostul ?n strad?, ci ?n lumea conceptelor; nu greva era cea necesar?, ci publica?iile ?i modificarea modului de a g?nd al oamenilor. ?n 1918, Lukacs a devenit ministrul culturii ?n Ungaria bol?evic?. ?n acest timp, el a ?n?eles ?i a exprimat idea c? dac? unitatea familiei ?i moralitatea sexual? sunt erodate, societatea poate fi distrus?.Lukacs a implementat o politic? pe care a numit-o ?terorism cultural”, care se concentra pe aceste dou? obiective. O mare parte a ?terorismului cultural” avea ca scop s? atace mintea copiilor prin lecturi care ?i ?ncurajau s? batjocoreasc? ?i s? resping? morala cre?tin?. ?n aceste lecturi le erau prezentate copiilor chestiuni sexuale explicite ?i erau ?nv??a?i despre conduita sexual? promiscu?.?i - pe l?ng? schimbarea modului de ac?iune pentru transformarea lumii - mai trebuiau schimba?i ?i actorii revolu?iei. Nu se mai putea conta pe clasa muncitoare, orbit? de succesele capitalismului ?i beneficiar? a dezvolt?rii economice, de care nu voia s? se lipseasc?.Proletariatul, pe care nu se mai putea conta, a fost schimbat treptat cu grupurile nemul?umite din societatea modern?:minorit??ile etnice/rasiale: mul?i, dar nu to?i, dintre african-americani, hispanici, nativi americani, imigran?ii "f?r? acte", cei cu multiple etnicit??i. Pentru ace?tia du?manul principal este omul alb, a?a cum a v?zut ?ntreaga lume cu ocazia violen?elor din acest an;minorit??ile sexuale: lesbienele, gay, bisexuali, transgender, intersexuali, asexuali, pansexuali, two-spirits, gender variant, fluid, etc. feministele de genera?ia a III-a; ?n primele dou? genera?ii, mi?carea feminist? a militat cu succes pentru ob?inerea dreptului de vot al femeilor, pentru admiterea femeilor ?n profesiunile ?i universit??ile ?nchise lor; ?n al treilea val, feminismul se concentreaz? pe conflictul cu b?rba?ii, prin folosirea conceptelor de ?ovinism masculin, masculinitate toxic?, sexism ?i pe practicarea pe scar? larg? a avorturilor.minorit??ile religioase:precariatul: grupul social al celor care tr?iesc la limit?, deobicei prin cecul lunar de welfare ?i care simt c? nu au nici o siguran?? economic? pentru viitor; ar fi o nou? denumire a vechiului termen "lumpenproletariat";protestatarii de profesie: oameni dispu?i s? se angajeze pentru proteste organizate de orice fel contra plat?;studen?ii radicaliza?i social: tineretul care a adoptat ideologia st?ngii radicale, cei care cred c? societatea comunist? este r?spunsul pentru viitor; ei au o p?rere idealizat? despre comunism fiindc? li s-a descris comunismul ca fiind o societate superioar?, uman?, aduc?toare de fericire, f?r? contradic?ii, un fel de neo-cre?tinism; majoritatea nu ?tiu mai nimic despre comunism, despre istoria lui ?i nu citesc literatura anti-comunist? pe care o resping ca fiind neadev?rat?;membrii organiza?iilor anticapitaliste, antiamericane, antiestablishment:"egalitari?tii":cei "dinafara" vie?ii sociale: nerealiza?ii, exclu?ii, rata?ii, nedota?ii;verzii extremi Na?terea marxismului cultural?n 1929, terori?tii culturali s-au ?nt?lnit la ?S?pt?m?na studiului marxist ?n Frankfurt”, Germania. Acolo, Lukacs a ?nt?lnit un marxist t?n?r ?i bogat, Felix Weil, care a devenit finan?atorul grupului.P?n? la apari?ia lui Lukacs, teoria marxist? clasic? se baza doar pe transform?ri economice care c?utau s? elimine diferen?ele de clas?. Weil a fost ?ns? entuziasmat de viziunea cultural? asupra marxismului a lui Lukacs. Astfel c? s-a decis s? finan?eze o nou? institu?ie marxist? – Institutul pentru Cercet?ri Sociale - mai t?rziu cunoscut ca ?coala de la Frankfurt.?n 1930, ??coala” ?i-a schimbat direc?ia sub conducerea noului director, Max Horkheimer. Echipa a ?nceput s? amestece ideile lui Freud cu cele ale lui Marx ?i, astfel, a ap?rut marxismul cultural, c?ruia i s-a mai spus, din cauza alipirii freudismului, marxism sexual (sexo-marxism).Dac? ?n marxismul clasic, clasa muncitoare era v?zut? ca fiind cea oprimat? de clasele conduc?toare, noua teorie sus?inea c? toat? societatea era oprimat? psihologic de institu?iile civiliza?iei occidentale, din care prima era familia. ?coala de la Frankfurt concluziona c? aceast? teorie va avea nevoie de noi lideri pentru a gr?bi schimbarea, ?ntruc?t muncitorimea nu mai p?rea capabil? s? se revolte de bun?-voie.?n Germania, au venit la putere na?ional-sociali?tii, ?n 1933. Nu era locul ?i timpul potrivit s? fii un evreu marxist, a?a c? mul?i membri ai ?colii s-au mutat la New York, bastion al civiliza?iei vestice, la timpul respectiv.?Venirea ?n America a europenilor neomarxi?ti?n 1934, ??coala” a ren?scut la Universitatea Columbia din New York, iar membrii ei au ?nceput s?-?i transfere ideile asupra culturii americane.La Columbia, ??coala” a perfec?ionat instrumentul pe care urma s? ?l foloseasc? pentru a distruge civiliza?ia vestic?: cuv?ntul tip?rit. Au publicat multe materiale, din care primul a fost programul noii ideologii sociale ?Teoria critic?”.Adep?ii ei s-au numit teoreticienii critici, care au ajuns ast?zi la a 5-a - 7-a genera?ie.?Teoria critic?” este un joc asupra semanticii, de o simplitate uimitoare: s? fie criticat fiecare st?lp al culturii occidentale – familia, religia, morala, etica, democra?ia, legea, libertatea de exprimare, ?nv???m?ntul ?i altele. Speran?a era ca, sub presiune, ace?ti st?lpi s? se n?ruie ?i - odat? cu ei - societatea.Urm?torul material a fost cartea ?Personalitatea autoritar?”, av?ndu-l coautor pe Theodor Adorno. Aceasta a redefinit credin?ele tradi?ionale americane asupra rolurilor de gen ?i asupra moralit??ii sexuale, numindu-le ?prejudec??i”. Adorno le-a comparat cu tradi?iile care au condus la apari?ia fascismului ?n Europa.?coala de la Frankfurt, mutat? acum ?n SUA, a promovat trecerea de la ideile economice marxiste spre cele ale lui Freud, public?nd lucr?ri despre reprimarea psihologic?. Lucr?rile lor au ?mp?r?it societatea ?n dou? grup?ri principale: opresori ?i victime. Ei au ar?tat c? istoria ?i realitatea au fost create de acele grupuri care controlau institu?iile tradi?ionale. ?n acel moment, sub aceste cuvinte erau denumi?i b?rba?ii albi, cre?tini sau evrei, cu descenden?? european?, care formau majoritatea categoriei de opresori.Pornind de la aceast? idee, ei au ar?tat c? rolurile sociale tradi?ionale ale b?rba?ilor ?i femeilor se datorau diferen?elor de gen, astfel cum erau ele definite de ?opresori”.Sexismul a fost definit ca dominarea societ??ii de c?tre b?rba?i. Cu alte cuvinte, genul nu exista ?n realitate, ci era doar un ?construct social”, iar lupta ?mpotriva privilegiilor masculine devenea o parte a luptei revolu?ionare.?O coali?ie a victimelorAdorno ?i Horkheimer s-au ?ntors ?n Germania la sf?r?itul r?zboiului. Herbert Marcuse, alt membru al ?colii, a r?mas ?n America ?i, ?n 1955, a publicat ,,Eros ?i civiliza?ie”, carte ?n carte Marcuse a ar?tat c? civiliza?ia vestic? era intrinsec represiv?, ?ntruc?t renun?a la fericire pentru progresul social. Marcuse avansa astfel ideea de ,,perversitate polimorf?”, un concept creat de Freud, care fixa ideea pl?cerilor sexuale ?n afara normelor tradi?ionale. ,,Eros ?i civiliza?ie” va avea o mare influen?? ?n crearea revolu?iei sexuale de la 1960.Marcuse va fi cel care va r?spunde ?ntreb?rii lui Horkheimer din 1930: Cine vor fi noii lideri ai revolu?iei marxiste, ?n locul clasei muncitoare? ?i tot el a dat r?spunsul: o coali?ie cu rol de victim?, format? din minorit??i – ?n primul r?nd negrii, femeile ?i homosexualii.Mi?c?rile sociale din anii ’60 – mi?carea de emancipare a negrilor, feminismul, drepturile homosexualilor, ?eliberarea” sexual? – i-au oferit lui Marcuse o ocazie unic?. Ideile ?colii de la Frankfurt s-au r?sp?ndit extrem de rapid ?n universit??ile americane; marxismul cultural devenea, ?ncet-?ncet, norm? ?n lumea academic?.?n 1965, anul de v?rf al mi?c?rilor sociale, Marcuse a publicat ?Toleran?a represiv?”. ?n noua sa teorie, tolerarea tradi?ional? din societatea american? a tuturor valorilor ?i ideilor ?nsemna de fapt reprimarea ideilor ,,corecte”. El a fabricat termenul de ,,toleran?? eliberatoare”, prin care a propuse tolerarea oric?rei idei apar?in?nd st?ngii ?i intoleran?? la ideile dreptei (conservatoare). De atunci, o tem? omniprezent? a ?colii de la Frankfurt este totala ?i absoluta intoleran?? a oric?rui punct de vedere diferit de al lor. Aceasta este, de asemenea, tr?s?tura fundamental? a celor ce venereaz? azi corectitudinea politic? ?i - da fapt - a tuturor st?ngi?tilor.Aceasta este baza acuza?iilor aduse imediat celor care nu sunt de acord cu ideile ?i programul st?ngi?tilor, c?rora li se aplic? etichetele de fascist, rasist, sexist, homofob, etc.Aceasta este baza violen?elor prin care st?nga ac?ioneaz? ?mpotriva celor care li se opun: nu argumente, violen??: b?t?i, distrugeri, intimidare...Activitatea ?colii de la Frankfurt a avut un impact major asupra culturii americane. A remodelat societatea american? omogen? a anilor ’50 transform?nd-o ?n na?iunea dezbinat? ?i plin? de animozitate de ast?zi. A contribuit la dec?derea familiei, la ascensiunea feminismul radical ?i la polarizarea rasial? pe care o putem observa - ?n form? exacerbat? - chiar ?n epoca pre?edintelui Obama.Sistemul politic american nu doar c? nu s-a opus prea mult trendului, dar l-a ?mbr??i?at ?n totalitate ?i l-a promovat ?n societate mai ales printr-o educa?ie public? total eronat?, de orientare gre?it?. Cele mai prestigioase universit??i au devenit pepiniere de absolven?i impregna?i de neomarxism.Au ap?rut ?i teoreticienii metodelor practice de instigare ?i opozi?ie.Barack Obama ?i Hillary Clinton sunt discipoli ai lui Saul Alinsky, ?soldat” credincios al marxismului cultural ?i al teoriei revolu?iei sociale. El a publicat "Manualul radicalilor", un fel de biblie a sociali?tilor americani.Ca urmare, tr?im acum ?ntr-o societate hipersensibil?, ?n care trendurile sociale ?i ?sentimentele” au anulat realit??ile biologice ?i sociale obiective, fiind factori decisivi ?n stabilirea a ceea ce este corect sau gre?it.Corectitudinea politic? este un r?zboi asupra logicii ?i ra?iunii. Dac?, cit?ndu-l pe Winston, protagonistul distopiei lui Orwell, ?1984”, ?Libertatea este libertatea de a spune c? 2+2=4”, atunci ast?zi America nu mai este o ?ar? liber?.Concepte ale marxismului cultural american contemporan:Unele sunt teme clasice ale marxism-leninismului (anticapitalismul, nevoia de revolu?ie, ateismul), altele sunt modific?ri ale principiilor comuniste clasice (multiculturalismul ?i antinativismul sunt variante ale vechiului interna?ionalism proletar, drepturile socio-economice sunt o alternativ? la na?ionalizare), iar altele sunt inven?ii originale ale neomarxismului revizionist (marxismul cultural, politica identitar?, ?nlocuirea familiei clasice cu noile tipuri de "familii", corectitudinea politic?).?n fine, unele concepte neomarxiste dintre cele mai noi sunt pur ?i simple stranii tr?zn?i f?r? nici un suport real, a?a cum sunt sexismul ?mpins la limit?, microagresiunea, politica de gen, masculinitatea toxic? sau rasismul gramatical. Politica identitar?: prin introducerea ideii c? fiecare subgrup trebuie s? primeasc? recunoa?terea drepturilor lui speciale, politica identitar? submineaz? unitatea na?ional? ?i fragmenteaz? societatea ?n grupuri cu interese diferite.Corectitudinea politic?: bine cunoscut? publicului larg, a fost privit? mult? vreme ca o cerin?? binevoitoare de a evita jignirea sau tratarea cu superioritate a altora. S-a dovedit ?ns? c? impunerea unei forme de limbaj nu este altceva dec?t controlul modalit??ii de g?ndire. CP are r?d?cini ad?nci ?n socialismul ?i comunismul din Europa secolului 20. A fost genial anticipat? de George Orwell ?n romanul s?u vizionar "1984".Multiculturalismul/ diversitatea: cum s-a v?zut ?n mai multe ??ri, acceptarea unei imigra?ii excesive ?i necontrolate ?i punerea culturii na?ionale proprii sub presiunea de a fi total acceptant? cu "noile culturi" este o cale sigur? de a ajunge la ?nlocuirea na?iunii existente cu alta, mai u?or de manevrat, ceea ce este exact scopul socialismului.Este mecanismul de a face posibil? schimbarea na?iunii.?ncurajarea imigra?iei ilegale, desfiin?area grani?elor: nimic nu este mai drag sociali?tilor americani dec?t visul de a desfiin?a orice control de grani?? ?i de a deschide ?ara tuturor nou veni?ilor, de la care democra?ii sper? suport total ?i permanentizarea puterii lor politice.Justi?ia social?: ?n locul unei justi?ii obiective, "oarbe", egal? pentru to?i ?i neinfluen?at? politic, st?nga american? vrea o justi?ie adaptat? la ceea ce ea nume?te nedrept??i sociale, care se cer compensate. Justi?ia social? este favorabil? tuturor drepturilor ?i avantajelor pentru cei care comit f?r?delegile, priv?nd ?n acela?i timp victimele ?i familiile lor de sentin?ele bazate pe fapte ?i adev?r. Anti-patriotismul, antinativismul: na?ionalismul corect, care nu este ?ndreptat ?mpotriva altora, este substratul patriotismului. Sentimentul patriotic, simbolurile na?ionale, istoria sunt cele care ?in na?iunile puternice ?i credincioase. Pentru mul?i neomarxi?ti patriotismul este un sentiment gre?it, care trebuie suprimat.Anticonstitu?ionalismul: "Un document ?nvechit, care are nevoie de schimb?ri" este o p?rere despre constitu?ia american? frecvent? la politicienii pseudo-democra?i, de fapt sociali?ti.Microagresiunea: Cele mai mici gesturi, atitudini sau expresii, chiar neinten?ionat critice, devin pentru "ultrasensibilii sociali?ti americani" motive de nemul?umire ?i de pl?ngeri.Adep?ii microagresiunii sunt cei care caut? nod ?n papur?, care se pl?ng de orice, uneori de lucruri care nu au nici o inten?ie jignitoare.Critica religiei: s-a observat de mult c? opozi?ia fa?? de religie a sociali?tilor de azi este de fapt opozi?ie fa?? de cre?tinism.Teoria genului: identificarea genului pe baz? de sex biologic nu mai este recunoscut? de progresi?ti ca o realitate ?i este numit? prejudecat?. Dup? ei, oamenii trebuie s? fie liberi s?-?i aleag? propriul gen. De aici demen?a cu transgenderismul, confuziile de care profit? ideologia adversar? ordinii sociale ?i a moralei.Familiile alternative: numeroase variante de combina?ii erotico-sexuale, toate r?vnind la titulatura de "c?s?torie". Prin aceasta, adev?rata c?s?torie, cu substrat etic ?i religios, sufer? ?i se vede marginalizat?.Prejudec??ile oprimante: dup? sociali?tii de azi, lumea este f?cut? din opriman?i ?i oprima?i. Nimic nou: ei au ?nlocuit vechii exploatatori ?i exploata?ii (proletariatul) lui Marx, care nu mai corespund.Sexismul, masculinitatea toxic?, h?r?uirea sexual?. Primele genera?ii feministe au fost pozitive. Ele au avut revendic?ri corecte, pe care le-au ob?inut: dreptul de vot, accesul la universit??i, profesii, pozi?ii de conducere.Feminismul contemporan este anti-masculin, introduce ura ?i conflictul, fragmenteaz? societatea ?i cre?te num?rul de divor?uri, avorturi, abera?ii sexuale, comportamente adversare. Rasismul; ?ntre?inerea separ?rii popula?iei prin rase; rasismul sistemic ?i structural. Dup? acest concept, toat? popula?ia alb? este rasist?, toate institu?iile sunt infectate de rasism, rasismul din Statele Unite este unul sistemic ?i institu?ional.Cine a tr?it ?n USA vede c? nu exist? rasism sistemic, c? indivizii rasi?ti sunt rare excep?ii ?n societate ?i c? inflamarea "mi?c?rii antirasiste" este un mijloc al politicienilor radicali de st?nga de a destabiliza societatea. Drepturile reproductive ale femeilor. F?r? ?ndoial?, este dreptul oric?rei femei ?i al oric?rei familii s? decid? c?nd s? foloseasc? anticoncep?ionale ?i c?nd s? cear? o ?ntrerupere de sarcin?, practicat? corect, ?ntr-o institu?ie medical?, dup? toate standardurile de medicin? ?tiin?ific?. Dar asta dac? produsul de sarcin? are v?rsta de mai pu?in de trei luni ?i este ?nc? ?n faza de embrion neviabil dup? eliminare.Dar nu este corect s? extinzi acest fel de interven?ii la fe?ii de 7-9 luni, perfect viabili, care sunt omor??i ?n uter ?i apoi extra?i ?n fragmente. Aceste barbare proceduri nu sunt avorturi, ci pruncucideri prin mijloace medicale.La fel, nu po?i clama drepturile reproductive ale femeilor pentru practica institu?iilor cu nume ca "Centrele de planificare a familiei", unde 90% din activitate este practicarea de avorturi ?i unde sunt ?ncurajate ?ntreruperile de sarcin? avansat?, care sunt urmate de v?nzarea de organe ?i ?esuturi umane.Privilegiile albilor. Conform acestei concep?ii, pozi?iile sociale superioare ale albilor nu sunt ob?inute pe merit, ci prin privilegiile pe care ace?tia le-au creat, pentru a profita de meritele minorit??ilor exploatate. Justific?rile sunt dintre cele mai excentric aiuritoare, merg?nd p?n? acolo unde se afirm? c? albii care vorbesc ?i scriu corect gramatical, sau au cuno?tin?e de matematic? ?nsu?ite corect, se bucur? de privilegii prin rasismul gramatical ?i matematic, fa?? de cei care - de?i au avut ?ansa s? o fac? - au ales abandonarea ?nv???rii. ?i cum cei mai mul?i dintre cei care abandoneaz? ?coala sunt din r?ndul minorit??ii de culoare, ceea ce ei nu au f?cut, devine dezavantajul unui privilegiu incorect.Vinov??ia de a fi alb. La fel cum progre?tii de azi demonizeaz? averea (alt?dat? un solid motiv de admira?ie), ei ?ncearc?, prin toate mijloacele ?i de multe ori reu?esc s? conving? pe adep?ii lor, majoritatea tineri, c? este o vin? ?n a fi alb. A?a se face c? am ?nt?lnit, din ce mai des, texte care explic? modul de a compensa pentru aceast? "vin?", iar - cu ocazia mi?c?rilor antirasiale din ultimele luni, am v?zut albi sp?l?nd picioarele unor negri ?n locuri publice. Exorcismul "albe?ii" face parte din agenda socialismului contemporan american.Drepturile LGBT. Despre acest subiect s-a scris foarte mult ?n ultimele decenii. S-a trecut de la "perversiuni sexuale" incluse ?n tratate de psihiatrie, la "preferin?e sexuale", la variante de normalitate. S-au introdus ?n toate statele (prin hot?r?rea Cur?ii Supreme) c?s?toriile de acela?i sex. Se fac mari eforturi ?n a educa ?colarii, ?nc? de la v?rste mici, despre "normalitatea preferin?elor sexuale" ?i a situa?iei copiilor care au doi ta?i, sau dou? mame.Drepturile socio-economice. Prin aceast? formulare se ?n?elege "redistribu?ia social?", cu diversele ei forme. Este o expresie favorit? a "egalitari?tilor", pentru care singura societate corect? este aceea care ?mparte egal avu?ia, f?r? a ?ine cont de merite, efort, risc, talent, realiz?ri.Vina de a avea avere. Sociali?tii ?ncearc? s? conving? lumea c? realiz?rile ?n economie, din care rezult? bun?starea ?i avu?ia, nu sunt meritele celor care muncesc mai mult, au spirit antreprenorial, ini?iativ? ?i talent, ci provin de la societate. Barack Obama explica unui anterprenor c? "dac? ai f?cut o companie, nu ai f?cut-o singur, te-a ajutat societatea".Aceast? fraz? a ceat multiple discu?ii, fiindc? ea rezum? preten?ia celor care fac pu?in sau nu fac nimic de a primi o felie din pr?jitura f?cut? de al?ii.Mul?i au subliniat c? at?t adep?ii marxim-leninismului clasic, c?t ?i cei ai neomarxismului, au - ?n mare m?sur? - motivarea frustra?ilor, nereu?i?ilor, e?ua?ilor, a celor care nu au ?ncercat niciodat? s? fac? ceva care cere efort ?i putere. Gratuit??ile. Toat? lumea a v?zut cum, ?n campania electoral? din 2016, senatorul "independent" Bernie Sanders, care pentru prima dat? nu s-a mai ferit s?-?i recunoasc? apartenen?a la socialism, a promis mai multe lucruri gratuite, ca asigurarea medical? universal? ?i scutirea de taxele unversitare.Anul acesta mai mul?i candida?i s-au ?ntrecut s? promit? gratuit??ile din proiectul Sanders ?i s? adauge altele, ca asigurare medical? integral? pentru imigran?ii ilegali, concediu pl?tit pentru p?rin?i ?n situa?ii de boal? a copiilor, concediu extins de graviditate ?i postpartum ?i multe altele.Costul estimat al acestor promisiuni este de ordinul a multor trilioane de dolari. Recompensa economic? pentru nedrept??i istorice. Aceast? revendicare revine periodic. Cineva a spus: "democra?ii care cer plata unor recompense cet??enilor de culoare nu fac altceva dec?t doresc s? impun? o tax? ridicat? celor care nu au avut niciodat? sclavi, ?n beneficul unora care nu au fost niciodat? sclavi".Revizuirea dreptului la proprietate. O piatr? fundamental? a statului de drept este garantarea propriet??ii.Experien?a regimurilor comuniste, care au confiscat ("na?ionalizat") propriet??ile individuale, p?m?ntul agricol ?i ?ntreprinderile a fost un enorm insucces, care a dus la stagnare ?i s?r?cie generalizat?.Sociali?tii nu au renun?at la idee ?i fac ?ncerc?ri de a convinge lumea c? proprietatea nu trebuie s? r?m?n? inviolabil? ?i c? ea este numai par?ial dreptul celui care o de?ine, o mare parte fiind proprietatea societ??ii.Revizuirea ?i rescrierea istoriei. Manualele ?colare, c?r?ile de istorie, analizele retrospective - ?n varianta neomarxist? - sunt critice cu cele mai multe momente din trecutul na?ional. Colonizarea teritoriului american este doar un genocid de propor?ii epice a popula?iei b??tina?e, eroicele izb?nzi din al doilea RM sunt fapte minore, fa?? de "crima atacurilor nucleare" asupra Japoniei ?i multe altele.Revizuirea artelor. IconoclasmulCu to?ii am citit, nevenindu-ne s? credem ochilor, despre "purificarea" universit??ilor, a interpret?rii artelor ?i culturii europene, a excluderii "oamenilor mor?i ai trecutului", printre care Shakespeare ?i ?nlocuirea lor cu activi?ti contemporani. Cursuri de literatur? clasic? european? sunt eliminate, civiliza?ia occidentului este reinterpretat? ?n func?ie de "gre?elile istorice". Genera?ia de azi nu a ?nv??at faptul c? este o mare eroare s? ?ncerci judecarea unor evenimente, fapte ?i personalit??i din trecut, folosind criterii de azi.Manifesta?iile violente "antirasiste" din ultimele dou? luni s-au asociat cu multiple devast?ri de statui ?i efigii. ?n unele cazuri au fost motiv?ri legate de faptul c? persoanele ?i evenimentele ?n cauz? au fost, ?ntr-un fel sau altul, legate de sclavia negrilor americani.Dar ?n alte caazuri, cum au fost distrugerea statuilor lui Abraham Lincoln, Ulysses Grant sau ?ncercarea de a d?r?ma statuia lui Andrew Jackson, criteriul sclaviei nu a fost prezent. Ura distrug?toare pentru aceste figuri istorice este dorin?a de a anula simboluri unificatoare ale na?iunii, de a ?terge trecutul.Reducerea fondurilor ?i desfiin?area poli?iei. Protestele declan?ate de uciderea lui George Floyd (mai 2020) au fost urmate de lansarea unei idei noi: reducerea fondurilor (?i deci a puterii) poli?iei, sau chiar desfiin?area poli?iei.Ea vine s? se adauge obsesiei democrate americane de a interzice armele cet??enilor ?i nu este altceva dec?t ?ncercarea de a anula for?ele care se pot opune unor manifesta?ii viitoare de anarhie.Asumarea violen?elor ?i a anarhiei?n Statele Unite exist? sute de organiza?ii legale, sau secrete, ale extremi?tilor de dreapta sau de st?nga.Ultimii ani au v?zut multiple acte violente ?i distrug?toare, motivate politic, ale celor care se opun politicii conservatoare, administra?iei Trump ?i folosesc orice prilej pentru a dezl?n?ui vandalisme, anarhie ?i distrugere.Cele mai cunoscute organiza?ii de st?nga, care s-au angajat ?n terorism politic, sunt "Black Lives Matter", "Black Panthers", "Black Power" ?i AntiFa".?n plus, ?n ultimii ani a ap?rut o categorie numeroas? de "protestatari de profesie", care sunt gata s? se lase angaja?i pentru orice fapte r?spl?tite. Angajarea lor este rapid? ?i este facilitat? de comunicarea online.?n ultimele dou? luni, ?n mai multe ora?e americane (Minneapolis, Portland, Seattle, Washington D.C., New York, Austin, Aurore Colorado) au fost violen?e de o intensitate nemaiv?zut? din anii '60.Ac?iunile de terorism urban sunt ini?iate ?i ?ntre?inute de finan?atori ?i organiztori din umbr?, care lucreaz? prin instigatorii la vedere.Dar este pentru prima dat? c?nd astfel de ac?iuni sunt facilitate ?i ?ncurajate de politicieni ale?i ?n func?ii publice (primari, guvernatori), de?i sunt acte neconstitu?ionale, antistatale ?i care pun popula?ia la risc de pierderi ?i v?t?m?ri.Produsele universit??ilor americane invadeaz? societateaNeomarxismul exist? ?n lume de aproape o sut? de ani ?i a ajuns ?ntr-un cerc restr?ns de intelectuali americani ?n al ?aselea deceni au secolului trecut.Din ultima parte a deceniului ?apte, ?n paralel cu mi?carea hippie, s-a r?sp?ndit rapid ?n lumea academic?.Primele genera?ii de absolven?i educa?i prin neomarxism au ap?rut dup? anii '80, au invadat universit??ile ?i ?colile, media ?i institu?iile guvernamentale.Azi e greu s? mai g?se?ti un colegiu ?n care s? nu domine st?nga radical?, adeseori antiamerican? ?i anticapitalist?.La fel de greu este s? g?se?ti publca?ii conservatoare, sau de centru-dreapta.A?a zisa televizune de mainstream este integral dominat? de concep?ia neomarxist?.Intrarea socialismului ?n lumea politic? american? pe cale parlamentar??n ultimele dou? decenii, intrarea sociali?tilor (democra?ii de extrem? st?ng?, democra?ii sociali?ti, democra?ii "progresi?ti") au ocupat un mare num?r de pozi?ii ?n congresul ??rii, al statelor, au devenit primari, guvernatori, lideri ai ?nv???m?ntului de stat, ai multor organiza?ii neguvernamentale cu activitate social?, sunt ale?i ?n birocra?ia ora?elor, statelor ?i ?n departamentele Statelor Unite.Ei au modificat radical Partidul Democrat, care a devenit de nerecunoscut ?i ?n care agenda politic?, selectarea candida?ilor ?i principalele decizii sunt luate de "progresi?ti".?n congresul american sunt caucusuri (grupuri) de femei, de indieni americani, negri, hispanici, asiatici, cei originari din ??rile Oceaniei, etc.Numai un caucus al politicienilor albi nu exist?. C?ci sunt deja privi?i ca o "specie pe cale de dispari?ie".Instrumentele ?i ?elurile marxismului cultural din Statele Unite de azi:Progresi?tii vor schimbarea radical? a ??rii;Ei vor un sistem de tip socialist, condus de un guvern atotputernic, care dicteaz? ?ntregii na?iuni;Ei doresc modificarea demografic? a na?iunii ?i ?nlocuirea valorilor tradi?ionale ale poporului american;Sociali?tii americani vor modificarea familiei tradi?ionale ?i ?nlocuirea ei, pe scar? larg?, cu c?s?toriile de acela?i sex, c?s?toriile cu parteneri multipli, rela?ii de tip pansexual, etc;Conceptul de sex biologic trebuie - dup? progresi?ti - ?nlocuit cu genul ales ca op?iune individual?;Sistemul de venit trebuie s? fie modificat dup? principiul egaliz?rii veniturilor;Progresi?tii vor o "?tergere" c?t mai complet? a trecutului istoric, simbolurilor na?ionale ?i lucreaz? prin revizuirea modificatoare a literaturii istorice;Importat din Europa ?n secolul trecut, neomarxismul a r?mas - pentru mai multe decenii - ?n sfera universitar? intelectual? ?i a fost limitat la publica?ii ?i idei.Alter?nd concep?iile profesoratului, ideile neomarxiste au fost impregnate mai multor genera?ii de intelectuali, care au devenit profesori, jurnali?ti, editori, arti?ti, proprietari de media, antreprenori din zona digital?, oameni de afaceri, inventatori, moguli din industria cinematografic? ?i de televiziune, membri ai elitelor academice, politice, mediatice ?i celebrit??i.A fost epoca form?rii de "cadre".Prin ei, neomarxismul a devenit activ ?n formarea de opinii. Rapid popularizat ?n lumea politic?, noua ideologie marxist? a c?p?tat o dimensiune parlamentar?, modific?nd structura ?i programul celui mai vechi partid politic din lume, partidul democrat ?i ocup?nd pozi?ii numeroase ?n guvernele federale ?i de stat.Cel mai recent, neomarxismul a ie?it ?n strad? ?i ??i asum? dschis ?i neechivoc violen?a, creerea de st?ri anarhice, la orice ocazie posibil?.Este semnalul c? forma?iunea politic? neomarxist? se simte aproape de cucerirea controlului politic, prin care a?teapt? s?-?i realizeze scopul principal: modificarea radical? a uniunii statelor americane.Este un scop realizabil sau este ?nc? una din utopiile socialiste ?i comuniste care se nasc cresc ?n diverse forme ?i ?n ??ri diferite, cresc ?i dispar ?n lume de la epoca Comunei din Paris ?i p?n? ?n prezent?Un prim r?spuns va veni de la alegerile din 3 noiembrie 2020. ________________________Poezie de valoare a autorilor proletculti?ti rom?ni dup? "dezmeticirea ideologic?"?n perioada de ?nceput a regimului comunist din Rom?nia, s-a pus un mare accent pe contribu?ia litera?ilor, atra?i ?n campania de propagand? prosovietic? ?i procomunist? ?i de sus?inere a "luptei de clas?".Unii dintre ei nu ?i-au revenit niciodat?, a?a cum au fost Eugen Frunz?, Tiberiu Utan, Alexandru Toma, dar al?ii - al c?ror talent poetic era real, dar orientat spre produc?ii lipsite de sens - au trecut dup? anii '60 la o literatur? de calitate. Unii au devenit chiar "diziden?i", a?a cum au fost Dan De?liu sau Eugen Jebeleanu.Mai jos vom da exemple de poezie proletcultist? (textele ?n culoare ro?ie) ?i de poezie de adev?rat? valoare (textele ?n culoare neagr?) a mai multor litera?i din epoc?.Nicolae Labi? (1935 -1956)Supranumit "Rimbaud al Rom?niei", Labi? a fost un poet de imens talent, care a adus ?n cultura rom?neasc? din anii '50 un suflu curat de versifica?ie clasic?, oarecum sem?n?torist?, creatoare de emo?ii puternice.Ca adolescent, Labi? a fost un sincer admirator al comunismului, de care s-a dep?rtat unistului: Sufletul t?u nu-i ascuns,/Larg,?i-l deschizi afar?,/Totu?i deplin i-am p?truns/Cea mai intim? c?mar??// .../ Mari ar?turi s-au ?ntins pe p?m?nt,/Sevele prind din p?m?nt s? emane/Noua s?m?n??-ncol?it? cur?nd/Printre str?vechi vegeta?ii du?mane.//.../C?t? putere consumi/S? na?ti vibra?ia ce schimb? lumi,/Vechi vegeta?ii s? cad? pe r?nd,/S? creasc? s?m?n?a-ncol?it? cur?nd!Tablou general: Pe fluviul f?r? de cap?t ?i f?r? sf?r?it,?/Pe fluviul timpului lunec? stoluri de nave,/?Catarge-ndreptate spre est ?i spre vest ?i zenit,?/Ori, f?r? catarge, bolnavele lumii epave.//.../ ?Epavele lumii ??i cheam? arca?ii pe pun?i/ Fantome cu s?ngele ?nc? ?n vine -/Gem robii sub pun?i ?i c?tu?ele-?i zorn?ie, crun?i,/?S?ge?ile ?iuie-n zboruri haine.//?Pe navele lumii au oamenii scut nep?truns,?/Steag ro?u se zbate,?/Fantome cu s?ngele ?nc? ?n vine, pe-ascuns,?/Lovesc pe la spate./?Dar navele lumii, pe val, ne?nvinse zbur?nd,?Tresalt?,?/?n fund de epave c?tu?ele sar, r?sun?nd/Sub dalt?,/??i fluviul curge ?n curbe spre steaua ?nalt?.?Albatrosul ucis: C?nd dintre pomi spre mare se r?sucise v?ntul,/??i-n catifeaua umbrei nisipul amor?ea,/?L-a scos un val afar? cu grij? a?ez?ndu-l/Pe-un cimitir de scoici ce str?lucea.?//.../C?nd se-nte?e?te briza aripa-i se-nfioar?/?i, renviat o clip? de-un nev?zut ?ndemn,?/??i pare c? zbura-va din nou, ultima oar?,/?Spre-un cimitir mai sobru ?i mai demn.Moartea c?prioarei: Seceta a ucis orice boare de v?nt.?/Soarele s-a topit ?i a curs pe p?m?nt./?A r?mas cerul fierbinte ?i gol.?/Ciuturile scot din f?nt?n? n?mol./?Peste p?duri tot mai des focuri, focuri/Danseaz? s?lbatice, satanice jocuri.?//.../De sus, lumina palid?, lunar?,?/Cernea pe blana-i cald? flori stinse de cire?.?/Vai, cum doream ca pentru-nt?ia oar?/B?taia pu?tii tatii s? dea gre?!?/Dar v?ile vuir?. C?zut? ?n genunchi,?/??i ridicase capul, ?l cl?tin? spre stele,/??l pr?v?li apoi, st?rnind pe ap?/Fugare roiuri negre de m?rgele.?/O pas?re albastr? zv?cnise dintre ramuri,/??i via?a c?prioarei spre z?rile t?rzii/Zburase lin, cu ?ip?t, ca p?s?rile toamna/C?nd las? cuiburi sure ?i pustii.?//.../Pe-o nar? pu?ca tatii scoate fum.?/Vai f?r? v?nt alearg? frunzarele duium!?/?nal?? tata foc ?nfrico?at.//.../?De pe frigare tata scoate-n unghii/Inima c?prioarei ?i r?runchii./?Ce-i inim?? Mi-i foame! Vreau s? tr?iesc, ?i-a? vrea...?/Tu, iart?-m?, fecioar? - tu, c?prioara mea!/?Mi-i somn. Ce nalt ?i focul! ?i codrul, ce ad?nc!/?Pl?ng. Ce g?nde?te tata? M?n?nc ?i pl?ng. M?n?nc!Mihai Beniuc (1907-1988)Un fel de "poet oficial al regimului", Beniuc a dominat lumea literar? din anii '50, produc?nd un num?r mare de poeme proletcultiste. A fost pre?edintele Uniunii Scriitorilor, c?nd a fost poreclit "micul tiran". ?n veacul meu: Am ?i trecut de-o er?, mi se pare,/?C?ci nu mai sunt boieri peste ogoare,/?Ori peste aur domni, iar ca cet??i/?Pentru s?raci nu-s doar pustiet??i.//?Cu tulnice ?i cu cimpoaie n-am/?C?ntat pe la ospe?e-n bairam/.?L?sai pe al?ii-n vesele petreceri,/?Pe c?nd trudeau din greu ciocane, seceri.//?Azi poate sunt ?n steagul purpuriu/?Un punct ca altele la fel de viu/?Ori poate-un val s?rind ca-ntr-un asalt/??n mari turbine din hidrocentrale,/?Cu zgomot fr?nt, de lan?uri ?i de zale,/??i spumeg?nd s?lbatic din ?nalt.Ultima scrisoare: Sf?r?itul a venit f?r? de veste./E?ti fericit?? V?d c? por?i inel./Am ?n?eles. Voi trage dung? peste/N?d?jdea inutil?. F? la fel./Nici un cuv?nt. Nu-mi spune c?-i o form?,/Cunosc ?nsemn?tatea ei deplin./?tiu, voi ave?i ?n via?? alt? norm?,/Eu ?ns?-n fa?a normei nu m?-nchin./Nu te mai c?nt ?n versuri niciodat?,/?n drumul t?u mai mult nu am s? ies,/Nu-?i fac repro?uri, nu e?ti vinovat?/?i n-am s? spun c? nu m-ai ?n?eles.//.../.Ireversibil s-a-ncheiat povestea/?i nici nu ?tiu de ai s? mai cite?ti/Din ?nt?mplare r?ndurile-acestea/?n care-a? vrea s? fii ce nu mai e?ti./N-am s? strivesc eu visul sub picioare,/N-am s? p?tez cu vorbe ce mi-i drag./A? fi putut s? spun: ?E?ti ca oricare...”/Dar nu vreau ?n noroaie s? m? bag./De-ar fi mocirla-n jurul t?u c?t h?ul,/Tu vei r?m?ne nuf?rul de nea/Ce-l oglinde?te beat de pofte t?ul,/Ce-l ?ine candid amintirea mea./Vei fi acolo ve?nic ne-ntinat?,/Te voi iubi mereu f?r? cuv?nt,/?i lumea n-o s? ?tie niciodat?/De ce nu pot mai mult femei s? c?nt./Acolo, sub lumin? de mister,/Sc?ldat?-n apa visurilor lin?,/Vei sta iubit? ca-ntr-un col? de cer/O stea de sear? bl?nda ?i senin?./?i c?nd via?a va fi rea cu tine,/C?nd au sa te ?mproa?te cu noroi,/Tu fugi ?n lumea visului la mine,/Vom fi atuncea singuri am?ndoi./Cu lacrimi voi sp?la eu orice pat?,/Cu versuri nemaiscrise te m?ng?i./?n dulcea lor caden?? leg?nat?,/Te vei sim?i ca-n visul t?u dintai./Iar de va fi (cum simt mereu de-o vreme)/S? plec de-aicea de la voi cur?nd,/C?nd glasul t?u vreodat-o s? m? cheme,/Voi reveni la tine din morm?nt./?i dac-ar fi s? nu se poat? trece/Pe veci pecetluitele hotare/M-a? zbate-ngrozitor ?n ??rna rece,/Pl?ng?nd ?n noaptea mare, tot mai mare.?Gelu Naum (1915-2001)Dup? 1945, Gelu Naum a debutat ?n literatura relist socialist? cu volumele de proz? proletcultist? Filonul (1953) ?i Tab?ra din mun?i (1954) de care s-a dezis ulterior.Nu am putut g?si exemple de texte din acele volume, care nu au fost niciodat? republicate.Naum a evoluat ca un remarcabil poet suprarealist.Athanor: Dintr-un str?vechi gest ars/de patru mii de ani/Fo?net al cenu?ei memorie stins? a focului/peste tatuajele de calcar/c?m??i de ap? limpezi ?ntre nisipuri/viermi vegetali ocolind pietricelele/vuiet al g?le?ilor c?zute ?n f?nt?ni/Dar toate acestea se petreceau sub o p?tlagin?/?i ?ntr-o bun? zi el a ie?it s? vad?/Deasupra noi ?edeam l?ng? araci/?i c?rlion?ii ni se ?ntindeau spre ei/Groapa de var se cam p?r?ginise/prin cea?? umblau p?s?rile amenin??toare ale somnului/noi ne feream pe c?t puteam/?i el ne rezema cu ochii.Nina Cassian (1924-2014)S-a n?scut la Gala?i (1924) ?i a murit la New York (2014).A fost membr? a UTC din perioada de ilegalitate, apoi a debutat cu poezia Am fost un poet decadent, ?n anul 1945, publicat? ?n ziarul Rom?nia Liber?.Intimidat? de criticile conducerii politice pentru orientarea modernist?, s-a limitat pentru c??iva ani la literatura pentru copii ?i la traduceri.La maturitatea avansat? a ?nceput s? scrie versuri de calitate, dintre care multe s-au tradus ?n limba englez?.Voiam s? r?m?n ?n septembrie: Voiam s? r?m?n ?n septembrie/pe plaja pustie ?i palid?,/voiam s? m?-ncarc de cenu?a/cocorilor mei nestatornici/?i v?ntul greoi s?-mi adoarm?/?n plete cu ap? n?voade//voiam s?-mi aprind ?ntr-o noapte/?igara mai alb? ca luna,/?i-n jurul meu – nimeni, doar marea/cu for?a-i ascunsa ?i grav?;//voiam s? r?m?n ?n septembrie,/prezent? la trecerea timpului,/cu-o m?n? ?n arbori, cu alta-n/nisipul c?runt – ?i s? lunec/odat? cu vara ?n toamn?…//Dar mie ?mi sunt sorocite,/pesemne, plec?ri mai dramatice./Mi-e dat s? m? smulg din priveli?ti/cu sufletul nepreg?tit,/cum dat mi-e s? plec din iubire/c?nd ?nc? mai am de iubit…Maria Banu? (1914-1999)C?ntec de dragoste pentru ?ara sovietic?: ?Frumoas? e?ti, patrie-a vie?ii,/ Frumoas?, puternic? e?ti./ Leag?n al viselor lumii,/ Fie ca-n veci s? ?nflore?ti […] Sf?nt e p?m?ntul t?u mare/ – Ape ?i mun?i ?i c?mpii –/ Buzele noastre-l s?rut?,/ Ve?nic ferice s? fii.// Flac?r? f?r? cenu??,/ Straj? ?n clipa cea grea,/ Ast?zi ?i pururi de veghe,/ Moscov?, inima ta!”. Ancora sus: Ancora sus, tovar??i! Pornim/ Pe drumuri mult c?utate./ St?p?ni pe unelte, pe soart? st?p?ni!/ Inima bate ?i bate…// Vom cre?te boga?i ?i puternici ?i buni,/ Cum cre?te ?n basm f?t-frumosul./ Din an facem zi, din zi facem ceas,/ ?i str?ngem ?i clipei prinosul.// Ancora sus! Echipaju-i st?p?n/ Pe c?rm?, busol?, motoare./ Lua?i seama,. Capcanele-s multe ?n drum./ Spre larg, muncitori, muncitoare!?ii minte focul...: ?ii minte focul, chinul, prim?vara,/Tot viscolul aprins ce b?ntuise?/El ne adunase, el ne ?nvr?jbise,/El ne m?na, ?nvolbur?ndu-?i para./Dar de pe-atunci, c?nd nu se potolise/Furtuna v?rstei, cea dint?i, amar?,/C?nd tinere?ii-i mai duceam povara,/Noi ?nc? ne uneam prin alte vise./?i dac? azi nimic nu ne desface,/?i trecem ?n deplina-mbr??i?are,/E ca-mpreun? nu aflar?m pace,/Ci cautar?m focu-ncins ?n zare,/?i rostul lumii care se preface,/?i-al nostru, celor trec?tori sub soare.Dan De?liu (1927-1992)Poemele Laz?r de la Rusca ?i Minerii din Maramure? sunt cele mai frapante exemple de proletcultism ieftin ?i neartistic. Primul, publicat ?n ziarul Sc?nteia ?n anul 1949, pleca de la un fapt real, cel al unui ??ran comunist omor?t de oponen?ii regimului:?n dunga Banatului,/?pe c?rarea muntelui,/?n drumul oierilor,/la crucea p?durilor,/umbl? c?tre Rusca-n jos/om voinic ?i luminos.//.../Laz?r c?nt?-n glas de strun?/calea nou?, via?a bun?:/soare-n suflet ?i-n ogoare/??r?nimii truditoare,/celor harnici fericire/?i chiaburilor pieire./Vorba, struna, z?ri deschid/luminate de partid:/?Din m?runtele ogoare/s?-nt?rim ogorul mare!In terminis: Dincolo de nume,/de lauri,/de tot/ce-i luciu ?i coaj?,/ca solzii de piatr?/din care m? scot/puterile tale/la ceasul de vraj?,/dincolo de zvonul ce piere/cu noi/sau pu?in mai t?rziu,/n?luca de fum str?veziu/pe-o coam? de val/?n c?dere –/e?ti numai/ce nu se mai ?tie/de c?nd/?i de unde s? fie .../At?ta – din toate – dureaza :/un z?mbet/trecut tuturor,/un fulg/?n aripa eternului zbor,/o stea/sau o ramur? treaz?.Eugen Jebeleanu (1911-1991)Poet modernist ?i ermetic ?n interbelic, Jebeleanu a trecut prin c??iva ani de realism socialist, cu produc?ii inferioare despre chiaburime, solidaritatea interna?ional?, m?re?ia comunismului etc. S-a dezis de toate acestea dup? anii '60, c?nd a publicat volumele Sur?sul Hiroshimei, Elegie pentru o floare secerat? ?i Hanibal. Vai de sufle?elul nostru care/C?nd s? fie mare/Ni se coco?a ca prostul/Pro?tilor d?nd ascultare...Privighetorile: Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,/nu lupii, nu r?uf?c?torii./Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,/cei care ?tiu s? c?nte, s? ne c?nte,/s? ne desc?nte,/ne-au scos ochii, crez?nd c? sunt semin?e,/prietenele noastre, str?lucitoarele noastre prietene,/cele care ne-au iubit mai mult,/stelele cu pliscuri de lumin?,/?i au f?cut-o totdeauna ciripind/c? ne fac bine./Erau de-ale noastre./Cu ele puteam discuta despre treptele culorilor,/despre piscurile sunetelor,/despre vaidenoi ?i despre Ossana eternit??ii.Ne-au iubit ?i s?rut?ndu-ne/ne-au scos ochii./Orbi acum, – s? ne d?m m?inile,/trec?nd cl?tin?ndu-ne podul tenebrelor…M??tile: De m? iubi?i, iubi?i-m? tocat/?i nu ?ntreg, c?ci din?ii-or s? v? doar?/Si sfatul, de bun o s? v? par?/e s?-mi sf?rma?i oscioarele, curat/ Nu ?ntr-un lac sv?rli?i-m?-ntr-o doar?/c?ci ?tiu s?-not, ?i scap ?i e p?cat/ci-n c?rc? arunca?i-mi ne-ncetat/o niagar? de venin, murdar?/ O, nu m? str?nge?i, dac? m? iubi?i, at?t de mult la piept, ci drept, fr??e?te,/veni?i ?i g?tu-mi str?nge?i lini?ti?i/Dar nu v’ascundeti g?ndul! Ca s? ?tiu/ce trebuie s? fac c?t ?nc?-s viu/cu le?ul vostru care mai tr?ie?te.Adrian P?unescu (1943-2010)Poet, gazetar ?i politician, P?unescu a fost un literat controversat, care s-a compromis enorm prin excesiva l?udare a lui Nicolae Ceau?escu ?i pentru direc?ia pe care a dat-o cenaclului Flac?ra, unde dorin?a tineretului pentru poezie ?i muzic? a fost exploatat? ?i ?ndreptat? spre ?ndoctrinare comunist?.1986: ?ntreg, al dumneavoastr?, a?a m? simt din nou/C? de minciuni ?i falsuri fiin?a mi-e s?tul?,/V? mul?umesc de toate,?Cinstit ?i Bun Erou,/Rena?te-n mine ?nsumi ?i ultima celul?.//.../Sunte?i at?t de t?n?r ?i-at?t de curajos,/A?i de?teptat ?ntreag? speran?a rom?neasc?,/V-au dat str?limpezime durerile de jos/?i-a?i dobor?t minciuna ca pe-o cumplit? masc?.//.../V? v?d apoteotic, ca pe un Voievod,/Ce ?tie s? aplece urechea spre Ion Roat?,/?i se-adreseaz? ??rii ?n cel mai simplu mod/Ca-n ’72, ?in minte: “Acum ori niciodat?!”//.../Februarie patetic! Vrem ve?ti, nu vrem pove?ti,/?i a?tept?m ca?Geniul?acestei patrii bune/S?-nceap? prim?vara con?tiin?ei rom?ne?ti/?i tot ce e valoare ?n juru-i s? adune.//.../?n vremurile grele pe care le tr?im/C?nd o planet?-ntreag? se pl?nge c? o doare,/Dezamors?nd minciuna, Eroule sublim,/Sunte?i B?rbatul ??rii ?i Unica Salvare.Rug? pentru p?rin?i: Enigmatici si cumin?i/Termin?ndu-?i rostul lor/L?ng? noi se sting ?i mor/Dragii no?tri, dragi p?rin?i.?/Cheam?-i Doamne, ?napoi/C? ?i-a?a au dus-o prost/?i f?-i tineri cum au fost/?F?-i mai tineri dec?t noi.?// Pentru cei ce ne-au f?cut/?D? un ordin, d? ceva/Sa-i mai po?i ?nt?rzia/S? o ia de la-nceput.?/Au pl?tit cu via?a lor?/Ale fiilor erori/Doamne, f?-i nemuritori?/Pe p?rin?ii care mor.?// Ia privi?i-i cum se duc/Ia privi?i-i cum se sting/Lum?n?ri ?n cuib de cuc/Parc? tac ?i parc? ning.// ?Plini de boli ?i suferin?i/?Ne ?ntoarcem ?n p?m?nt/C?t mai s?ntem, c?t mai s?nt,M?ng?ia?i-i pe p?rin?i.?// E p?m?ntul tot mai greu/Desp?r?irea-i tot mai grea/S?rut m?na, tat?l meu!/?S?rut m?na, mama mea!?Dar de ce privi?i a?a?/Fata mea ?i fiul meu/Eu s?nt cel ce va urma/Dragii mei m? duc ?i eu.// ?S?rut m?na, tat?l meu!?/S?rut m?na, mama mea!/?R?mas bun, b?iatul meu!?/R?mas bun, fetita mea!/?Tat?l meu, b?iatul meu,?/Mama mea, feti?a mea!Am prezentat paralela dintre crea?iile proletcultiste ?i cele neinfluen?ate politic ale mai multor poe?i talenta?i rom?ni, pentru a sublinia r?ul f?cut de ideologia comunist? ?n domeniul culturii na?ionale pentru at?t de mul?i ani.__________________Erat?: ?n num?rul din iulie 2020 al Buletinului am publicat un frumos text despre istoria democra?iei americane, scris de Jacob Fraden din California, text preluat de pe . Fiindc? textul era scris ?ntr-o foarte bun? limb? rom?n?, am crezut c? Dl. Fraden este rom?n, dar m-am ?n?elat. Jacob Fraden este un inginer, inventator, artist de origine rus?, n?scut la Ekaterinburg ?i care tr?ie?te ?i lucreaz? la San Diego, CA.Cer scuze pentru eroare.__________________Rubrica gastronomic?: Salat? de pepene verde cu ro?ii0-381000Salat? de pepene verde ?i ro?ii cu FetaVei fi surprins c?t de bine merg pepene verde ?i br?nza feta. Cu fiecare mu?c?tur?, notele s?rate, dulci ?i, ?n acela?i timp, revigorante ?ncep s? joace mai luminos. Aceast? salat? este simpl?, dar nu f?r? o parte din ingeniozitate, deoarece pute?i ad?uga alte legume de var?.Felul de m?ncare este cel mai bine servit cu pe?te pr?jit sau friptur?.Pentru o salat? ve?i avea nevoie de:4 linguri de o?et de vin ro?u;1 lingurita de sare;1/4 linguri?? piper negru proasp?t m?cinat;1/2 can? ulei de m?sline;1 castravete mic, decojit;1/2 ceapa rosie mica;3 ro?ii, feliate;3 1/2 cani pepene verde f?r? semin?e, t?iate ?n buc??i mici;1 piper ro?u, feliat;200 de grame de br?nz? feta, t?iat? 1-1,5 cm;1 can? de frunze proaspete de ment? tocate m?runt. (kare18.ru; 29 septembrie 2019)Rock'n Rollogy: Country rockCountry music (mai demult numit? Country and Western) a fost una dintre cele trei tulpini din care a rezultat muzica de rock and roll: bluesul dansant (jumping blues), muzica rhythm and blues (care includea ?i influen?ele gospel) ?i muzica country.?n perioada rockului ini?ial (1950-1960), instrumentele, tehnica vocal? ?i instrmental? ?i structura grupurilor muzicale au fost complet diferite:Tinerele grupuri de rock erau deobicei alc?tuite din trei ghitari?ti (solo, armonie ?i bas) ?i tobe. Orchestrele de country foloseau mai ales instrumentele "reci" (neamplificate), contrabasul clasic, nu foloseau percu?ia cu tobe, aveau instrumente de coarde (scripc?, mandolin?, ghitar?, banjo, ghitar? static? ?i contrabas) ?i foloseau frecvent ritmuri "demodate" ca valsul, balada, polca.Dar ?i ?n acea perioad?, c?teva elemente erau comune:Am?ndou? genurile foloseau melodii simple, compuse din 12 m?suri, cu texte u?or de re?inut ?i subiecte foarte populare: dragoste, dor, singur?tate, melancolie, dorin?a de c?l?torie, visarea, amintirile...Printre primii arti?ti care au p??it ?n rock, au fost unii erau care erau deja confirma?i soli?ti de country, cum era Bill Haley.Costumele de scen? se asem?nau mult, a?a cum au fost cele ale lui Elvis Presley, parc? f?cute la copie dup? cele ale arti?tilor de la Gran Ol' Opry. Elvis PresleyPorter WagonerDup? 1960, grupurile din ambele genuri s-au dezvoltat ?n mai multe direc?ii.?n rock apar compozi?ii elaborate, de durat? mai lung?, scrise de muzicieni care erau mult mai profesioni?ti dec?t rockerii din anii '60.Se adaug? instrumente noi: pianul, sufl?toarele, synthesizer-ul, orga electronic? ?i tehnica instrumental? progreseaz? mult.Muzicienii rock descoper? frumuse?ea unor piese contry ?i le adpateaz? stilului lor (vezi mai jos)La r?ndul lor, muzicienii country adopt? instrumentele amplificate, preiau felul de a c?nta al rockerilor, ??i schimb? stilul vocal ?i abordeaz? subiecte noi: via?a urban?, problemele sociale, emo?iile mai complexe.?n ultima parte a deceniului 7 ?i ?n anii de ?nceput ai deceniului 8 muzicienii rock care "f?ceau" ?i country rock au fost: Bob Dylan, the Byrds, Buffalo Springfield, Nitty Gritty Dirt Band, the Flying Burrito Brothers, The International Submarine Band, iar dup? 1970 s-au ad?ugat Emmylou Harris, Nitty Gritty Dirt Band, the Eagles, Linda Ronstadt, Michael Nesmith, Poco and Pure Prairie League the Band, the Grateful Dead, Creedence Clearwater Revival, the Rolling Stones, muzica solo a lui George Harrison, Allman Brothers, Neil Young ?i mul?i al?ii.Rock-ul country, dezvoltat mai ales ?n statele americane sudice, a adus vigoare ?i culoare muzicii rock.Piese rock cu puternice influen?e country: Beatles: "I'll cry instead", "Baby's in black", "I don't want to spoil the party"; "Go back where you once belonged", "Don't pass me by"the Byrds: "Satisfied mind"Rolling Stones: "High and dry", "Dead flowers"Buffalo Springfield: "Go and say goodbye"Eagles: "Desperado", "Hotel California", "Take it easy"Led Zeppelin: "Hot dog"Lynyrd Skynyrd: "The ballad of Curtis Lew", "Sweet home Alabama"Allman Brothers: "Rambling man"Creedence Clearwater Revival: "Lodi"Metallica: "Mama said"Nitty Gritty Dirt Band: "Fishin' in the dark"Bob Dylan: "Lay Lady Lay"Steve Earle: "Copperhead road"the Band: "The night they drove old Dixie down".Country music cu puternice influen?e rock:Dup? anul 2000, muzica country, care deja f?cuse mari schimb?ri orient?ndu-se spre muzica pop, a ?nceput s? cultive arti?ti care aveau talentul, ?ndem?narea tehnic?, stilul vocal, ?inuta scenic? de tip rock ?i care compuneau o muzic? country nou?, puternic?, chiar violent?, dar foarte expresiv?.Solo-urile lui Brad Paisley ?i Vince Gill rivalizau cu cele ale ghitari?tilor de hard rock.Numele de succes din aceast? perioad? au fost: Eric Church, Jason Aldean, Brantley Gilbert, Aaron Lewis, Josh Turner, iar ?n ultimii ani Lydia Loveless, Elizabeth Cook, Chris Stapleton, the Hard working Americans, Sturgill Simpson ?i Whiskey Myers. Drinkology: Cocktailuri cu pepene verde03810001. Margarita de pepene verde: 500 gr. miez de pepene+2 linguri de suc de lime+2 linguri de zah?r se dau prin blender, apoi se strecoar? printr-o sit? fin?; se adaug? 50 mL de tequila ?i 30 mL lichior de portocale (Triple Sec)+ ghia?? sf?r?mat?. Scuturate ?n shaker. Paharele se garnises cu o felie de pepene, sau de lime.2. Mojito cu pepene verde: 3772535381000Sucul de pepene verde (ca mai sus) se amestec? cu 50 mL suc de lime, ment? frecat? cu zah?r, 50 mL de rom alb ?i ghia??. Dup? ce se umple paharul, se adaug? 20-30 mL de club soda. Se decoreaz? cu ment? proasp?t?.Pandemia COVID191. CovIDIO?II utili- de Cristian P?tr??coniu; La Punkt · 18 iulie 2020?TweetHYPERLINK ""Formula ?idio?i utili” comport? o declinare ?i pentru actuala criz? global? provocat? de virusul Covid-19.?51435317500Nu exist? un consens deplin cu privire la istoria conceptului de ?idiot util”. Cele mai multe referin?e ?l indic? pe V. I. Lenin drept autor al acestei formule, de?i exist? ?i referin?e (bun?oar? la literatura Bibliotecii Congresului sau la Dic?ionarul Oxford Englez) care nu sunt gata s? atribuie o asemenea paternitate.Orice ar fi inventat sintagma cu pricina – pariul meu merge, ?n aceast? privin??, c?tre zona hard-core a marilor criminali comuni?ti (Lenin, ?n capul listei) –, ea este opera?ional?. ?n linii mari, c?nd spui despre cineva c? este idiot util, vrei s? spui c? ader? la o cauz? (adesea cu entuziasm & chiar cu voluptate), c? face propagand? acestei cauze f?r? s? ?i ?n?eleag? resorturile de ad?ncime ?i nici obiectivele ?i c?, nu ?n ultimul r?nd, e folosit (poate f?r? voia sa) de arhitec?ii cinici ai acestei cauze. Comunismul – ca s? nu p?r?sesc ?incinta” fondatoare pentru acest concept – a avut (?i continu? s? aib?) batalioane de ?idio?i utili” ?n ?ntreaga lume, nu pu?ini, decenii de-a r?ndul, chiar ?i ?n Occident.Schimb?nd ceea ce e de schimbat (?n unele privin?e, nu foarte multe), formula ?idio?i utili” comport? o declinare ?i pentru actuala criz? global? provocat? de virusul Covid-19. Pentru c?, ?n raport cu aceast? extrem de grav? problem? pe care o are acum de rezolvat (sau, pe termen scurt, m?car de ?ndiguit) ?ntreaga planet?, exist? mul?imi de oameni – ?i deciden?i publici sau oameni care influen?eaz? decizii cruciale – care ?mb?r?i?eaz? cele mai abracadabrante scenarii, cele mai aberante forme de conspirativitate, cele mai ?ntunecate pseudora?ionamente cu privire la ceea ce ni se ?nt?mpl? acum. Tuturor acestora li se spune ?n mai multe feluri – mi se pare adecvat ca mul?i dintre ace?tia s? fie numi?i ?i a?a cum merit?, cu asupra de m?sur?: CovIDIO?I utili!2. P?reri despre perioada postpandemieJUNE 2, 2020; ; Mara MoredecaiUn sondaj f?cut de firma Pew research ?n lunile martie-mai 2020 a ob?inut r?spunsuri la ?ase ?ntreb?ri despre probleme importante ale lumii contemporane ?i a formulat p?rerile despre viitorul lor:1. Influen?a Chinei ?n lume: 50% din americani cred c? autoritatea ?i influen?a Chinei ?n lume va diminua dup? pandemie (63% republicani; 53 % democra?i);62% dintre americani v?d puterea ?i influen?a Chinei ca o amenin?are pentru USA;numai 6% dintre americani consider? China supraputerea militar? dominant? din lume;2. China este vinovat? de r?sp?ndirea COVID 19 ?n lume; 50% dintre cei care au r?spuns;3. Puterea cresc?nd? a Chinei este o amenin?are pentru US:62% din r?spunsuri (?n 2018 doar 48% au dat acest r?spuns)4. China este puterea economic? dominant? a lumii (30%), sau puterea militar? dominant? a lumii (6%);5. Domina?ia economic? ?i militar? a USA ?n lume este un factor pozitiv: 91% (?n anul 2018 - 88%)6. Dup? pandemie:cooperarea economic? va fi la fel: 34%cooperarea economic? va fi crescut?: 35%fiecare ?ar? va fi mai intens preocupat? de propriile interese: 29%Ziua de 23 August ?n istorie?n anul 1244 musulmanii au ocupat definitiv Ierusalimul, anul?nd c??tigurile militare ale cruciadelor cre?tine. Tot ?n luna august, anul 70, dup? un asediu de lung? durat?, romanii sub comanda lui Titus, au distrus ora?ul ?i au omoar?t circa 120.000 de locuitori. Intre anii 70 ?i 1948 (declararea statului Israel) evreii nu au fost prezen?i ?n ora?ul sf?nt. 1595: B?t?lia de la C?lug?reni, ?ncheiat? cu victoria armatelor munteano-transilv?nene conduse de Mihai Viteazul.1927: La Boston au fost executa?i anarhi?tii italieni Sacco ?i Vanzetti, ?n ciuda protestelor interna?ionale.1939: Germania Nazist? ?i Uniunea Sovietic? au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al c?rui protocol adi?ional secret stipula ?mp?r?irea Europei de Est ?i Centrale ?ntre cele dou? puteri ?i a stat la baza declan??rii celui de al Doilea R?zboi Mondial.1944: Al Doilea R?zboi Mondial: Rom?nia a ie?it din alian?a cu Puterile Axei, trec?nd de partea alia?ilor. Mare?alul Ion Antonescu, conduc?tor al statului, a fost arestat ?n urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al Rom?niei ?i s-a format un guvern condus de Constantin S?n?tescu.1948: S-a n?scut Andrei Ple?u, filosof, scriitor ?i eseist rom?nDin anul 2019, ONU a instituit data de 23 august ca s?rb?toarea Zilei interna?ionale a comemor?rii comer?ului cu sclavi ?i a abolirii acestuia. Data a fost aleas? ?? leg?tur? cu revolta sclavilor din insula Santo Domingo (azi Haiti ?i Republica Dominican?) din anul 1791. Comer?ul transatlantic cu sclavi africani a ?nceput ?n Statele Unite ?n anul 1619.?n luna august a acelui an, vasul britanic White Lion a adus ?n portul Comfort (azi Hampton) din Virginia primii 20 de sclavi africani, originari regatul Ngondo, ast?zi Angola.Mai ?nainte cu mul?i ani, comer?ul cu sclavi africani, transporta?i de negu??tori spanioli ?i portughezi, a fost practicat ?n Mexic, Peru, Caraibe ?i Brazilia. 0254000Inc? din anii 1400, sclavi africani au fost adu?i ?i v?ndu?i ?n ??rile europene.Num?rul total al sclavilor africani adu?i ?n Statele Unite ?i - mai pu?in - ?n America Central? ?i Latin? a fost estimat la peste 15 er?ul cu sclavi a persistat ?i persist? ?n Africa dup? ce a fost declarat ilegal ?n Europa ?i cele dou? Americi. ?n anul 1948 Rom?nia (Republica Popular? Rom?n?) a declarat ziua de 23 august s?rb?toare na?ional? ?i aceasta a fost oficial s?rb?torit? ?ntre anii 1948–1989.Istorie preziden?ial? american?: lucruri necunoscute sau pu?in cunoscute despre pre?edin?ii americani.George Washington (1791-1797)A avut o dantur? fals?, f?cut?, la instruc?iunile lui, din filde?.John Adams (1797-1801)John Adams ?i Thomas Jefferson au fost prieteni apropia?i pentru mult? vreme, ca s? devin? mai t?rziu adversari politici, prin?i ?ntr-o lupt? feroce ?i prelungit?. Adseori, fair-play-ul a fost uitat ?i atacurile reciproce s-au soldat cu expresii greu sau imposibil de uitat. ?n timpul uneia dintre campaniile electorale, ?n care cei doi s-au ?nfruntat, Adams a spus despre Jefferson c? este agresiv, de joas? spe??, c? este pe jum?tate indian, conceput de un tat? metis ?i c? dac? ar fi ales ?ara ar deveni un loc al crimei, violului, adulterului ?i incestului, ajunse deschis dezb?tute ?i practicate; aerul va deveni plin de strig?tele celor neferici?i, p?m?ntul va fi ?mbibat de s?nge ?i na?iunea ?ntunecat? de crime.Thomas Jefferson (1801-1809)A fost un mare pre?edinte. ?n timpul mandatului lui s-a petrecut achizi?ionarea Louisianei, care a m?rit suprafa?a Statelor Unite cu o treime (judecat? dup? geografia actual?).0000Mo?tenirea lui este ast?zi umbrit? de acuza?iile c? a fost proprietar de sclavi ?i c? a avut drept concubin? pe negresa Sally Hemmings, cu care a avut cinci copii.A inventat scaunul rotativ cu pupitru.James Madison (1809-1817)Cel de al patrulea pre?edinte a avut cel mai important rol ?n scrierea Constitu?iei Americane, fapt pentru care este supranumit "P?rintele Constitu?iei".A fost cel mai "minion pre?edinte" cu o statur? de 1,62 m ?i o greutate de doar 36 de kg.Impreun? cu Thomas Jefferson a format Partidul Democratic-Republican ?n anul 1790, care a devenit ?n 1827 (Andrew Jackson) Partidul Democrat American, cel mai vechi partid politic din lume, organizat pe baza contribu?iilor membrilor s?i.James Monroe (1817-1825)063500Conservator ?n multe privin?e, James Monroe a purtat p?n? la sf?r?itul vie?ii peruc?, p?l?ria tricorn ?i pantaloni p?n? la genunchi, a?a cum era moda ?n timpul revolu?iei americane (1776). Aceasta i-a atras porecla "ultima p?l?rie coco?at?".John Quincy Adams (1825-1829)Fiul lui John Adams, a f?cut o mare carier? ?n diploma?ie, apoi a devenit pre?edinte pentru opt ani. Avea obiceiul s? ?noate despuiat ?n r?ul Potomac, la care ajungea merg?nd prin terenul viran din spatele Casei Albe. O ziarist? ?ndr?znea?? (Anne Newport Royall, prima femeie ziarist din USA) i-a furat hainele ?i nu i le-a ?napoiat dec?t c?nd a ob?inut promisiunea unui interviu. Andrew Jackson (1829-1837)A r?mas celebru pentru cariera militar? cu multe succese (luptele cu indienii, r?zboiul cu Marea Britanie din 1812) ?i pentru c? a avut peste 100 de duele. ?ntr-unul din ele l-a ucis pe senatorul Charles Dickinson, pe care ?l acuzase pentru ?n?el?ciune la pariuri ?i pentru c? ?i insultase nevasta.Martin Van Buren (1837-1841)Primul pre?edinte american n?scut ?n Statele Unite, era descendent dintr-o familie olandez?. De la porecla lui "Old Kinderhook" (un mic ora? din nordul statului New York) s-ar trage expresia O.K. (una dintre multele explica?ii).William Henry Harrison (1841)A murit la doar 33 de zile dup? ce a fost ales. Mul?i au ?nvinuit discursul inaugural, excesiv de lung (90 de minute), ?inut ?ntr-o foarte friguroas? zi de ianuarie, drept cauza pentru care Harrison ar fi contractat o pneumonie sever?.John Tyler (1841-1845)A fost extrem de nepopular: propriul partid l-a exclus dup? alegeri, echipa guvernamental? - cu o singur? excep?ie - ?i-a dat demisia, iar ziarele epocii l-au numit incapabil, prost, chiar imbecil.A fost la un pas de punerea sub acuzare de c?tre congres.James K. Polk (1845-1849)O figur? ciudat?, retras?, neprietenoas?, Polk a interzis petecerile, b?utura ?i dansul la Casa Alb?.Zachary Taylor (1849-1850)A fost cel de al doilea pre?edinte care a murit de cauz? natural? la Casa Alb?.Millard Fillmore (1850-1853)Personalitate ?tears?, a r?mas ?n istorie doar pentru c? s-a c?s?torit cu fosta lui profesoar?.Franklin Pierce (1853-1857)Nepopular, mediocru, f?r? realiz?ri este amintit pentru c? a fost un b?utor aprig.James Buchanan (1857-1861)Unul dintre pu?inii pre?edin?i f??i? homosexuali, a avut o rela?ie de lung? durat? cu senatorul de Alabama William Rufus King. Andrew Jackson i-a poreclit "domni?oara Nancy ?i m?tu?a Fancy", Buchanan fiind m?tu?a.Abraham Lincoln (1861-1865)?n tinere?e, fiind foarte s?rac, a avut numeroase meserii: t?ietor de lemne, chelner, lupt?tor pentru pariuri, proprietar de magazin-bar...A fost pe de-antregul autodidact. ?i-a luat licen?a ?n drept ?i a profesat avocatura, ?nainte de a intra ?n politic?.Andrew Johnson (1865-1869)A fost primul pre?edinte american pus sub acuzare (pentru abuz de putere) de c?tre congres, dar senatul l-a absolvit cu o majoritate de numai un vot.Ceilal?i doi au fost William Jefferson Clinton ?i Donald John Trump.Ulysses S. Grant (1869-1877)Erou al r?zboiului civil, Grant a fost un pre?edinte slab, care a tolerat incorectitudinile ?i frauda f?cute de cei din jurul lui.Pe durata mandatului s?u, Grant a interzis organiza?ia KuKluxKlan, care s-a reorganizat dup? 1877.El l-a decorat pe rom?nul George Pomu? (Pomutz), pe care l-a f?cut general de brigad?, apoi ambasador ?n Rusia. La ini?iativa lui Pomu?, Statele Unite au cump?rat Alaska de la Imperiul Rus.Rutherford B. Hayes (1877-1881)A fost ales prin cea mai contestat? alegere preziden?ial? din toate timpurile. A avut o majoritate la electori, dar a pierdut votul popular cu 250.000.James A. Garfield (1881)La doar c?teva luni de la alegere a fost ?mpu?cat ?i glon?ul nu a putut fi extras. Dup? 11 s?pt?m?ni de suferin??, cu multiple complica?ii septice, a decedat.Garfield a fost unul dintre cei patru pre?edin?i care au fost asasina?i ?n timpul mandatului la Casa Alb?. Ceilal?i trei au fost Abraham Lincoln (1865), William McKinley (1901) ?i John Fitzgerald Kennedy (1963).Chester A. Arthur (1881-1885)A fost cochet ?i preocupat de elegan??. A vrut s? redecoreze Casa Alb? ?i - din lips? de fonduri - a avut idea s? fac? o licita?ie cu obiecte de colec?ie, ?ntre care o pereche de pantaloni ai lui Lincoln, p?l?riile lui John Adams ?i multe obiecte personale ale fo?tilor pre?edin?i.Grover Cleveland (1885-1889)C?nd prietenul ?i partenerul lui de avocatur? a murit, Cleveland a devenit tutorele feti?ei lui de 11 ani. Dup? zece ani s-a c?s?torit cu ea.A avut dou? mandate neconsecutive.Benjamin Harrison (1889-1893)A fost nepotul pre?edintelui William Henry Harrison.C?nd s-a introdus lumina electric? ?n Casa Alb?, a fost at?t de speriat de electricitate, ?nc?t a refuzat s? foloseasc? comutatoarele.William McKinley (1897-1901)Asasinat prin ?mpu?care.Theodore Roosevelt (1901-1908)Naturalist, explorator, scriitor, antreprenor, om cu multiple talente ?i foarte energic, a fost un pre?edinte cu multe realiz?ri. Lui i se datoreaz? canalul Panama.Pentru meritele de a stabili pacea ?ntre Rusia ?i Japonia, a primit premiul Nobel pentru pace ?n anul 1906.William H. Taft (1909-1913)?nainte de a fi pre?edinte a fost judec?tor suprem.A avut merite mari ?n restructurarea diploma?iei ?i cre?terea influen?ei interna?ionale a Americii.Woodrow Wilson (1913-1921)Cu el ?ncepe progresismul ?i ideea de a extinde rolul guvernului ?n toate domeniile sociale.A ?ntemeiat Liga Na?iunilor, care s-a transformat ulterior ?n ONU.Ultimii doi ani de pre?edin?ie au fost practic mandatul nevestei lui, care a preluat toate atribu?iile, dup? ce Wilson a suferit un atac cerebral devastator.Warren G. Harding (1921-1923)Politician republican cu o lung? carier?, a fost un pre?edinte foarte popular, care a condus ?ara bine ?n perioada de refacere de dup? I RM.A avut mai multe rela?ii de adulter, care nu i-au influen?at popularitatea.A murit la jum?tatea mandatului.Calvin Coolidge (1923-1929)Ciud??enia lui era c? avea doi racooni domestici?i, pe care ?i plimba ?n jurul Casei Albe.Pentru calmul s?u a fost poreclit "Cool Cal".Herbert Hoover (1929-1933)L-a ?ntrecut pe Coolidge ?n originalitatea de a-?i alege animalele de companie, cu doi crocodili ?inu?i ?n gr?dina Casei Albe.?n timpul mandatului s?u s-a produs marea criz? economic?. Fiindc? a refuzat propunerea congresului ca guvernul s? ajute financiar companiile, a pierdut realegerea, c?nd a fost ?ntrecut de FDR, promotorul New-Deal-ului.Franklin Delano Roosevelt (1933-1945)Din cauza II RM, a avut cea mai lung? carier? de pre?edinte.A fost nepotul lui Theodore Roosevelt ?i v?rul nevestei sale Eleanor.?i al?i pre?edin?i americani au fost ?nrudi?i, ?n diverse feluri: Washington, cei doi Adams, Madison, Van Buren, cei doi Harrisoni, Taylor, Grant ?i Taft. Deasemeni Winston Churchill, a c?rui mam? Jennie Jerome a fost americanc?. Contrar convingerii lui Churchill c? mama sa se tr?gea din imigran?ii din genera?ia Mayflower ?i c? el era rud? cu George Washington, mama sa era de fapt ?nrudit? cu Ulysses Grant.O carte despre istoria ereditar? a premierului britanic a mai descoperit c? Churchill era v?r de gradul 7 cu FDR ?i c? avea leg?turi de rudenie ?ndep?rtat? cu cei doi Adams ?i cu George Bush Sr. El mai era rud? cu generalul Douglas MacArthur ?i cu actorii John Wayne, Marilyn Monroe, James Dean ?i Orson Welles. FDR a avut merite mari ?n combaterea crizei economice ?i ?n strategia particip?rii la al II RM. ?n privin?a deciziilor de stabilire a zonelor de influen?? de dup? r?zboi, a fost acuzat c?, fascinat de Stalin (pe care ?l numea uncle Joe), a favorizat excesiv URSS.Harry S. Truman (1945-1953)Probabil c? i se recunosc meritele mult mai pu?in dec?t merit?.Modest, integru ?i competent, a condus bine Statele Unite la sf?r?itul II RM, c?nd a trebuit s? ia deciziile de mare importan??: atacul atomic asupra Japoniei, capitularea adversarilor, planul Marshall, reintegrarea veteranilor, etc.A cunoscut-o pe so?ia lui Bess c?nd am?ndoi aveau ?ase ani ?i intraser? ?n ?coala primar?. Au tr?it ca un cuplu fericittoat? via?a.C?nd ?i-a terminat mandatul preziden?ial, a ?nc?rcat valizele ?n ma?in?, a luat nevasta ?i au condus, f?r? escort?, p?n? la casa lor din Missouri.Era mare amator de muzic? ?i c?nta la pian.Dwight D. Eisenhower (1953-1961)Erou al r?zboiului, a fost comandantul suprem al for?elor aliate din Europa.Modest ?i iubit de lume, "Ike" a fost un om de bun sim?, cu umor. El a schimbat numele locului de vacan?? al pre?edin?ilor din Shangri-La ?n Camp David, motiv?nd c? Shangri-La era un nume prea excentric pentru un b?iat de fermier din Kansas.?n mul?ii ani petrecu?i ?n Europa a avut ca aghiotant ?i ?ofer pe Kay Summersby, cu care a fost acuzat c? ar fi avut o rela?ie erotic?. Femeia s-a purtat ?ntotdeauna cu mult stil ?i a p?strat discre?ia necesar?.John Fitzgerald Kennedy (1961-1963)Dac? Abraham Lincoln este constant numit cel mai bun pre?edinte american din istorie, JFK este - cu siguran?? - cel mai popular.Succesul lui ??i are originea ?n v?rsta t?n?r? la care a fost ales, capacitatea special? de a comunica cu publicul, farmecul personal, aura de celebritate de tip Hollywood a cuplului Jack-Jackie, viziunea de viitor (explorarea spa?ial?, dezvoltarea cercet?rii), succesele din politca intern? (drepturile civile, combaterea Mafiei, reducerea taxelor, progresul economic) ?i destinul tragic prin asasinarea care a zguduit ?ntreaga lume.?ntre p?r?ile negative ale vie?ii lui JFK se num?r? stilul de via?? afemeiat, e?ecul din poltica extern? (atacul e?uat de la Bay of Pigs, ?ncrederea excesiv? ?n conceptul coexisten?ei pa?nice care i-a avantajat pe ru?i, ezitarea pe care a ar?tat-o ?n condi?iile amenin??rii ??rii de amplasarea rachetelor ruse?ti cu arme nucleare ?n Cuba) ?i crearea conflictului care a dus la r?zboiul din Vietnam (declarat oficial de Johnson).Lyndon B. Johnson (1963-1969)A fost un personaj dominant, adesea grosolan (??i obliga membrii echipei s? continue s? lucreze cu el ?n timp ce ??i f?cea nevoile), manipulator ?i condus de dorin?a de a fi mereu c??tig?tor.El este autorul planului pe termen lung "Marea Societate", din care au rezultat multe efecte negative: cre?terea enorm? a puterii ?i cheltuielilor guvernului, crearea unei popula?ii inactive, dependente de asisten?a social?.Lui i se datoreaz? marea escaladare a r?zboiului din Vietnam, care a creat multe tulbur?ri sociale, dezert?ri ?i revolte ?n US. Richard M. Nixon (1969-1974)A intrat definitiv ?n istorie pentru demisia la care a fost obligat de mersul anchetei Watergate.Acest fapt a umbrit meritele lui ?n politica extern?: ?ncheierea armisti?iului cu Vietnamul, ini?ierea cooper?rii cu China, progrese ?n domeniul rela?iilor americano-sovietice.A avut o personalitate ciudat?, suspicioas?, aproape paranoic?.Gerald R. Ford (1974-1977)Pe numele adev?rat Leslie Lynch Kong, Jr, Ford a fost un pre?edinte pu?in respectat, care nu a fost votat nici c?nd l-a ?nlocuit pe vicepre?edintele Spiro Agnew, nici c?nd i-a luat locul lui Nixon, dup? demisieile celor doi.A fost mereu ironizat pentru gradul redus de inteligen??.?n tinere?e a fost juc?tor profesionist de futbol ?i prezentator de mod?.Jimmy Carter (1977-1981)Un om cinstit, religios ?i politicos, Carter a fost un pre?edinte mediocru care nu a f?cut fa?? mai multor crize: r?zboiul din Orientul Mijlociu urmat de criza petrolului, criza economic? cu infla?ie galopant?, criza ostatecilor din Iran.Ronald Reagan (1981-1989)De?i foarte atacat de opozi?ie, a avut realiz?ri mari ca relansarea economiei, rezolvarea crizei ostaticilor ?i orientarea rela?iei cu URSS care a dus la c?derea sistemului comunist european.Foarte bun vorbitor, cu umor, curajos s-a bucurat de simpatia publicului, neinfluen?at de presa anti-Reagan.Dup? ce s-a retras s-a aflat c? zvonurile stranii despre obiceiul de a consulta un astrolog pentru deciziile majore au fost adev?rate.?nainte de a fi actor, a fost prezentator sportiv.George H.W.Bush (1989-1993)Lipsit de str?lucire, Bush-1 a profitat mult de succesele lui Reagan.Dup? faimoasa ?nt?mplare c?nd, la un dineu oferit de primul ministru ?n Japonia, Bush a v?rsat pe mas?, a ap?rut expresia japonez? "Bushusuru", care se poate traduce cu "a face lucrul pe care l-a f?cut Bush".William J. Clinton (1993-2001)A fost unul dintre cei mai populari pre?edin?i din istorie ?i popularitatea lui a persistat dup? retragere.?n al doilea mandat, a petrecut o mare parte din timp cu ap?rarea pentru acuza?iile de ?nc?lcare a constitu?iei prin declara?ii false. A fost la un pas de a fi demis, dar a sc?pat prin votul senatului.?n prezent este expus la scandalurile legate de "insula pedofiliei" a lui Jeffrey Epstein, unde Clinton s-ar fi dus de mai multe ori, zbur?nd cu avionul poreclit "Lolita Express".George W. Bush (2001-2009)Mediocru ca inteligen??, adeseori neinspirat, a trecut cu bine prin marea criz? de dup? atacurile teroriste din septembrie 2001 ?i prin r?zboiul cu Irakul, care a dus la ?ndep?rtarea dictatorului Sadam Hussein.C?nd a fost invitat s? ?in? discursul de onoare la deschiderea anului universitar la Yale, unde fusese un student lipsit de glorie, a avut umorul s? spun? c? "el este cea mai bun? dovad? c? exist? speran?? pentru orice student mediocru".Barack Obama (2009-2017)Contrar a?tept?rilor, alegerea lui Obama nu a dus la stingerea conflictelor rasiale, ci dimpotriv?.Neinspirat ?n politica intern?, a prezidat peste o economie care s-a t?r?t dup? criza din 2008, cu o refacere lent? ?i incomplet?.A fost un bun juc?tor de baschet, ?n ?coal? ?i mai t?rziu.A fost ?i este adorat de un mare num?r de fani ?i se bucur? de un mare prestigiu ?n partidul democrat.Mai mul?i fo?ti colegi au spus c? Obama a folosit intens droguri ?n tinere?e. ?i-a schimbat prenumele de la Barry la Barack ?n cinstea tat?lui s?u.Profiluri rom?ne?ti: Basarab Niculescu0000Fizicianul rom?n Basarab Nicolescu s-a n?scut la Ploie?ti ?n anul 1942.Lucreaz? de mul?i ani la Paris ?i este recunoscut pentru mai multe realiz?ri, dintre care studiile de transdisciplinaritate, care analizeaz? corela?ia dintre ?tiin?e ?i disciplinele umaniste.Este autorul conceptului Odderon, din domeniul fizicii particulelor elementare.Este profesor la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris, la universitatea Babe?-Bolyiai din Cluj ?i profesor onorific la multe universit??i din lume. Anul acesta a fost propus pentru premiul Nobel pentru Pace.Din istoria ora?ului ChattanoogaI se spunea "unchiul Bill" de c?tre to?i membrii familiei, pentru care William Lewis f?cuse mari eforturi ?i sacrificii.Bill se n?scuse ?n anul 1810 ?n or??elul Winchester din Tennessee, ?ntr-o familie de sclavi. St?p?nul lui l-a ?nv??at meseria de l?c?tu? ?i Bill a devenit un meseria? foarte bun.S-a mutat ?n Chattanooga ?n anul 1837, unde a deschis un atelier de l?c?tu?erie pe strada Georgia, aproape de locul numit Ross's Landing, pe malul r?ului, unde a fost ?nceputul ora?ului.C?nd Lewis a str?ns $ 1,000.00 ?i a ?ncercat s?-?i r?scumpere so?ia din sclavie, st?p?nil i-a cerut s? pl?teasc? mai ?nt?i pre?ul eliber?rii lui, cu o alt? mie de dolari. Bill a pl?tit, apoi a str?ns bani ?i ?i-a r?scump?rat al?i membri de familie: fiu, mam?, m?tu??, sor?, doi fra?i.?n total, Bill a pl?tit p?n? i1n anul 1880 st?p?nului de sclavi $ 51.000,00 sum? care - la valoarea de azi a banilor - ?nseamn? $ 1,685,000.00.Bill Lewis a murit ?n anul 1890. (dup? History Chattanooga/FB)Familia Lewis ?n jurul anului 1880; unchiul Bill este ?n r?ndul doi, primul din dreapta.Membrii Clubului Rom?n din Chattanooga03511550019259551206500Lumini?a ?i Virgil Mircea, vechii no?tri prieteni ?i membrii ai clubului, au decis s? se repatrieze ?n Rom?nia, cu ?ncepere din luna iulie a.c.?n aceste zile ei c?l?toresc spre ?ar?.unde se vor stabili ?n Transilvania.Cu regretul desp?r?irii, le ur?m succes, s?n?tate ?i prosperitate.Cel mai mare studiu cu privire la inteligen?a rom?nilor. Drago? Iliescuedupedu-ro.cdn.Raluca PantaziPerforman?ele cognitive ale rom?nilor sunt ast?zi la nivelul pe care ?l aveam dup? Al Doilea R?zboi Mondial. Concluzia apar?ine celui mai amplu studiu cu privire la evolu?ia scorurilor de inteligen?? din Rom?nia. Cercetarea – realizat? pe 12.000 de rom?ni, n?scu?i de-a lungul a 80 de ani – ?i publicat? recent relev? o cre?tere ?n medie a performan?ei IQ, care ne plaseaz? ?ntre “ultimele ??ri europene care continu? s? arate Efect Flynn pozitiv”. Dar privit ?n detaliu, studiul ne indic? faptul c? “nivelul din ’88-’89 a fost cel mai mare pe care Rom?nia l-a avut ?n IQ".Ce este Efectul Flynn (EF)? Un indicator al evolu?iei scorului de inteligen??, care a ?mprumutat numele cercet?torului neozeelandez care a constatat secolul trecut avansul performan?ei cognitive ?n 25 de state, ca urmare a scorurilor ob?inute la testele de inteligen?? (IQ)Studiul despre Efectul Flynn ?n Rom?nia – Schimb?rile genera?ionale ?i ?n timp ale performan?ei cognitive ?n Rom?nia – ?i are ca autori pe Drago? Iliescu – profesor ?n Departamentul de Psihologie al Universit??ii din Bucure?ti ?i pe George Gunnesch-Luca – de la School of Business, Economics and Society, Friedrich-Alexander University Erlangen-Nürnberg, Germania.Expert ?n psihometrie (m?surare educa?ional?) ?i colaborator OCDE la o parte dintre test?rile standardizate, Drago? Iliescu a explicat ?ntr-un interviu pentru Edupedu.ro ce anume are impact asupra IQ-ului ?i influen?eaz? scorurile de inteligen??, care au fost marile momente de cre?tere/sc?dere a nivelului de inteligen?? ?i dac? ?nchiderea ?colilor ?i izolarea impuse de pandemia COVID-19 pot influen?a scorurile de inteligen??. Studiul a fost publicat recent ?n revista Intelligence ?i descrie evolu?ia scorurilor de inteligen?? ?n Rom?nia, din perioada r?zboaielor ?i p?n? ?n 2018.Rep: Cum a?i derulat cercetarea ?i care este semnifica?ia rezultatelor, ?n contextul scorurilor ?nregistrate la nivel interna?ional?HYPERLINK ""Drago? Iliescu: Datele pe care le-am folosit noi sunt culese din teste aplicate ?n ultimii 16 ani, pe 12.000 de rom?ni. Oamenii testa?i au fost n?scu?i de-a lungul a 80 de ani. Pe datele acestor ultimi 80 de ani, media cre?terii nivelului de IQ ?n Rom?nia este de 3.4 puncte pe deceniu. Media interna?ional? e de 3 puncte pe deceniu.Eu cred c? suntem una dintre ultimele ??ri europene care continu? s? arate Efect Flynn pozitiv.Estonia are un efect pozitiv, dar cam la jum?tate fa?? de noi, toate ??rile nordice arat? efect negativ. Exist? date astfel ?nc?t s? ne putem compara cu ?n jur de 25 de alte state din lume. Nu avem de exemplu date pentru China, dar avem pentru Japonia – care are cel mai mare efect, la 7.7 Efect Flynn puncte pe deceniu.De unde vine cre?terea ?nregistrat? de Rom?nia? Ea vine ?n special din variabilele socio-culturale. Genera?iile diferite trec prin experien?e diferite, trebuie s? se adapteze unor conjuncturi diferite ?i lucrurile prin care trec acele genera?ii dicteaz? cre?terea asta.Noi am descompus cei 80 de ani de-a lungul c?rora se ?ntinde studiul ?n 7 genera?ii:I. Prima genera?ie studiat?, Post-R?zboi, cuprinde anii 1928 – 1945; cel mai b?tr?n om cuprins ?n acest studiu a fost n?scut ?n 1928.II. Apoi avem Genera?iile Boomer-ilor, descompuse ?n 2 genera?ii: Genera?ia ‘early boomers’, care cuprinde rom?nii n?scu?i ?ntre anii 1946 ?i 1954III. Genera?ia ‘late boomers’, a celor n?scu?i ?ntre ’55-’67IV. Genera?ia ”decre?eilor”, ?ntre ’67-’77V. Perioada t?rziu comunist? ?ntre ’78-’89VI. Genera?ia revolu?iei 1990-1995VII. Genera?ia democrat?: 1995-contemporaneitateDac? te ui?i la aceste 7 genera?ii, ai sc?dere, cre?tere, cre?tere, cre?tere, cre?tere, sc?dere, cre?tere. Cea mai mare cre?tere am avut-o din 1967 p?n? ?n 1977, o cre?tere imens?.Prima genera?ie dup? Revolu?ie a ?nregistrat o pr?bu?ire la nivelul la care eram la Al Doilea R?zboi Mondial. ?i de atunci avem o recuperare foarte lent?, din 1995 ?ncoace.Efectul Flynn nu vine doar din educa?ie. ?n primul r?nd, sunt provoc?rile cognitive aruncate ?nspre tine de societate. ?n ’45 care era challenge-ul provocarea cognitiv? suportat? de rom?nul mediu?Trivializ?m foarte mult lucrul cu tableta, cu laptopul, cu telefonul, dar este o activitate extrem de complex? cognitiv ?i noi am ajuns s? o percepem ca pe nu mare lucru. Dar dac? de la v?rst? foarte mic? ??i formatezi creierul prin utilizarea limbajului ?n moduri complexe, nu prin ?iparea de pe un deal pe altul, prin utilizarea matermaticii, toate lucrurile astea evident c? ?mping ?nainte capacitatea de abstractizare ?i ?n general Efectul Flynn. Acum g?ndim abstract aproape natural ?i nu ne d?m seama c?t de important e asta de fapt.Proz? scurt?: Florescu - de Viorel Ploe?teanuCred c? l-am ?nt?lnit ultima dat? prin ’98, carevas?zic? cu vreo 22 de ani ?n urm?, ?ns? acum c?teva luni ?mi spunea Paul Francisc, un prieten comun, c? l-a ?nt?lnit ?n Bucure?ti ?i, dintr-odat?, mi-au revenit ?n minte amintirile adolescen?ei de parc? ar fi fost ieri.Din p?cate, ?nt?lnirea dintre cei doi prieteni ai mei a fost una trist? ?i ?mi vine greu s? scriu aceste r?nduri, dar trebuie s-o fac. Trebuie s? aduc un omagiu acelor vremuri ale noastre ?i artistului ne?mplinit care a fost (sper din tot sufletul s? mai fie!) Mihai Florescu, zis uneori ?i Flocu.Ne cuno?team din ?coala general?, f?r? s? fi fost prieteni, ?ns? locuiam ?n acela?i cartier, Militari, eu la Politehnic?, el ?n M-uri, l?ng? ?coal?, ?i ne mai ?nt?lneam uneori. Bine?n?eles ?i la fotbal, unde clasele noastre, eu la C, el la F, erau rivale.De apropiat, ne-am apropiat ?n anii de liceu, c?nd el deja se mutase, tot ?n cartier, dar ?n ni?te blocuri noi de la Lujerului, l?ng? ?ina de tren care separa cartierele Drumul Taberei ?i Militari.L-am ?nt?lnit ?ntr-o zi printre blocuri ?i imaginea lui m-a f?cut s?-l asemuiesc cu un muzician-artist. De?i nu prea avea bani (nimeni nu avea ?n exces pe atunci, era prin ‘87), se ?mbr?ca ?ntotdeauna modern ?i oarecum extravagant. ?n ziua aceea avea o geac? scurt? din piele, pe talie, cu gulerul ridicat p?n? sub frizura tip bros, cu un ciuf blond ?i cre? pe frunte, umbrind u?or privirea lui albastr? ?i senin?. Nasul, un pic cam mare, se armoniza perfect cu figura lui dezinvolt? ?i vesel?. Chitara, at?rn?ndu-i firesc pe um?r, ?i d?dea aerul unui artist. De-aia l-am ?i abordat, spun?ndu-i c? aveam ?i eu o chitar?, la care abia ?ncepusem s? ?nv?? s? c?nt. De fapt, era a lui Doru, fratele meu mai mare, care, ie?it pe salariu, putuse s? ?i-o cumpere. Era un “double six” cu o culoare deschis?, galben spre portocaliu. Avea Doru un prieten apropiat, Dan Hagiolu, care c?nta chiar ?ntr-o trup?, ?i venea des pe la noi, ?mp?rt??indu-ne din tainele acestui instrument. Primele melodii pe care le ?nv??asem erau Lavinia ?i Cristina. Muzic? de cartier. Din nefericire, nici eu, nici fratele meu nu ne-am dovedit a fi talenta?i, dar asta am ?n?eles-o mai t?rziu, dup? destul? trud?.Totu?i, acest instrument m-a apropiat de Florescu ?i ne petreceam mult timp ?mpreun?, ?n camera mea, c?nd era vreme ur?t?, ?i ?n parcul Politehnicii, c?nd era frumos afar?. Desigur, eram un grup numeros, format din prieteni, vecini de bloc sau din cartier. Deseori, dup? plimbarea ?n parc, ne opream sub salcia din fa?a blocului, unde Florescu continua s? ne c?nte din bogatul lui repertoriu. Avea ?i al?i prieteni, muzicieni, de la care ?nv??a c?ntece noi. ?ntotdeauna seara muzical? se ?ncheia cu apostrof?rile lui nea Barbu, de la parter, c?nd, invariabil, ne gonea cu vorbele: “Mai termina?i, m?i, cu mandolina aia ?i duce?i-v? acas?!” Nu de pu?ine ori se aruncau ?i pungi de plastic umplute cu ap? de la etajele de sus. Ce s?-i faci, nu to?i erau melomani. Nu to?i erau tineri. Unii poate c? nici nu suportau s?-i vad? pe al?ii bucur?ndu-se sau iubindu-se, pentru c? da, era v?rsta la care iubirile se n??teau din pu?in ?i se consumau repede, cu intensitatea ?i inocen?a tinere?ii. Cred c? era ?n preajma Revelionului ’88 c?nd ne-am decis s? facem o trup? ?i s? mergem la colindat, cu Capra. ?nc? dinainte de Cr?ciun ?i p?n? dup? Revelion, umblau diverse grupuri de colind?tori prin cartier, unii cu Ursul, al?ii cu Capra, iar oamenii le aruncau bani de la balcoane. Mai erau grupuri formate din studen?i la Teologie, care mergeau din u?? ?n u??, prin blocuri, ?i c?ntau colinde tradi?ionale. Noi ne-am g?ndit s? ?mbin?m cele dou? variante ?i s? mergem cu Capra pe la vecinii din bloc. O or?, dou?, nu mai mult, c?, ?nainte de miezul nop?ii, trebuia s? ajungem la o petrecere de Revelion, cu prietenii. I-am cooptat ?n grup ?i pe R?zvan ?i Denis. R?zvan, un tip cuminte, cu ochelari, fusese adus ?n grupul nostru de Florescu. Denis era prietenul meu, cu care f?cusem sau urma s? fac o mul?ime de n?zb?tii. Fuseser?m colegi de clas? ?n cei opt ani de ?coal? general? ?i colegi de clas? ?n primii doi ani de liceu, la Tudor Vladimirescu, tot ?n cartier.Mihai Florescu, fiind un muzician complex, avea s? c?nte la acordeon, eu la tob? (?mi adusese taic?-meu una de la ?coala unde lucra), R?zvan la acioaie (un clopot mare, care se punea la g?tul oilor), iar Denis trebuia s? joace rolul Caprei. Ne-am preg?tit o s?pt?m?n? pentru acest eveniment. Ne adunam sear? de sear? la mine, unde repetam c?ntecele ?i dansul. Pe o p?tur? am cusut f??ii de h?rtie creponat?, multicolor?, s?-i facem costuma?ie Caprei. Am vrut s? facem un cap din lemn pentru Capr?, cu o cl?mp?nitoare mobil?, ?ns? am avut ideea s? mergem la bunicii mei din Teleorman, unde s? g?sim un craniu adev?rat de capr?. Am fost cu Florescu, pentru dou? zile, ?n care el, b?iat crescut ?n Bucure?ti, nu contenea s? se minuneze de via?a la ?ar?, ?i am g?sit un craniu de oaie, nu de capr? (cine s? fi v?zut diferen?a!), c?ruia i-am lipit dou? capace argintii de iaurt ?n g?urile ochilor. I-am ata?at un b?? ?i... gata Capra! Tot de la bunici am luat ?i acioaia din care avea s? b?l?ng?ne. R?zvan. Zic b?l?ng?ne pentru c?, at?t el c?t ?i eu, eram mai tot timpul pe l?ng? ritmul muzicii lui Florescu, ?ns? oamenii se dovediser? a fi ?ng?duitori. Am ?nceput colindatul din scara unde locuiam eu. De sus ?n jos. Vecinii, mai de ru?ine, mai cuprin?i de spiritul s?rb?torilor, ne cam primeau. Unii chiar ne ?i cinsteau cu un pahar de vin. Dup? ce am ispr?vit cu scara mea, am zis s? mergem ?i la scara vecin?, c? doar aveam ?i acolo prieteni. Mai era destul timp p?n? la petrecerea de Revelion, c? ne porniser?m devreme, numai c?, la scara vecin?, am dat peste unul, pe care nici m?car nu-l cuno?team, care a fost nespus de bucuros s? ne primeasc?. N-am sc?pat p?n? ce n-am intrat ?n cas? ?i nu ne-a pus la mas?. Vorba vine mas?, pentru c? ne-a dat numai ni?te slan? cu ceap? ?i p?ine, iar de b?ut un fel de rachiu, pe care noi ?l b?nuiam a fi spirt trecut prin p?ine, c? prea aducea la gust ?i miros. Noi, fl?m?nzi, c? na, ?n toiul preg?tirilor, uitasem s? ?i m?nc?m, am ras toat? sl?nina omului ?i, ?n av?ntul tinere?ii, i-am b?ut tot spirtul, ?n timp ce el ?i cerea lui Florescu s?-i c?nte diverse melodii, pe care, culmea, Florescu le ?tia! Gazda noastr? se pricepea la muzic?, a?a c?, mai ?nt?i i-a zis lui R?zvan s-o lase mai moale cu acioaia, c? mai mult ?ncurc?, apoi a-ncercat s? m? pun? pe mine pe ritm, dar, v?z?nd c? n-are cu cine se ?n?elege, m-a scos ?i pe mine din schem?. Florescu ?ns?, se pricepea ?i i-a adus omului mul?umire, a?a c?, la plecare, l-am l?sat cu sufletul plin ?i sticlele goale. Cred c? s-o fi ?i culcat dup? aceea. F?r? b?utur?, ce rost mai avea Revelionul pentru el!Dar noi eram tineri ?i ?nfierb?nta?i, iar c?nd Florescu a propus s? mergem s?-i colind?m ?i pe fo?tii lui vecini, ?n blocul ?n care copil?rise, to?i am acceptat bucuro?i. Denis a zis c? urmau vecinii lui dup? ai lui Florescu. R?zvan a zis, timid, c? ?i ai lui.Ne apropiam de miezul nop?ii, a?a c? oamenii erau deja binedispu?i. Nu numai c? ne primeau to?i, dar ne ?i ofereau c?te un pahar cu vin. Denis nu dansa pe ritm nici c?nd era treaz, dar b?ut f?cea un spectacol aproape grotesc. El oricum era o matahal? de om, dar acoperit cu p?tura aia plin? de h?rtie colorat? p?rea imens, ?ns? de energie nu ducea lips? ?i ?op?ia, nu ca o capr?, ci ca o iad? atacat? de o hait? de lupi. Era transpirat tot, ?ns? nici c?-i p?sa. R?zvan se pilise primul. I se aburiser? ochelarii ?i uitase s? mai dea din acioaie, care ?i at?rna bleag? ?n m?n?. Eu sp?rsesem deja o fa?? a tobei ?i, dup? cum b?team ?n cea de-a doua, nu ar fi trebuit s? mai reziste mult. Oricum, sunetul era deja sec. Florescu tr?gea de acordeon de parc-ar fi vrut s?-l rup? ?i probabil c? ar fi ?i f?cut-o dac? nu l-ar fi spart. Unul dintre vecinii lui de palier ne d?duse mai multe pahare cu vin. Ori vinul o fi fost unul mai tare, ori om fi b?ut noi prea cu sete, cert este c? aventura noastr? s-a ?ncheiat acolo. Entuziasmat, Florescu nu a mai luat ?n calcul prima treapt? ?i a c?lcat direct pe a doua, sau pe acolo pe undeva, curaj care l-a dus de-a berbeleacul p?n? la etajul de mai jos. Cu tot cu acordeon. Fostul lui vecin l-a culcat la el, iar noi ne-am ?mpr??tiat pe la casele noastre, uit?nd complet de petrecerea de Revelion. C?nd am ajuns acas?, cu toba complet spart? b?gat? pe o m?n?, taic?-meu mi-a zis c? veniser? de dou? ori prietenii s? m? ia la petrecere, dar, c?nd s-a dumirit ce-i cu mine a zis, ?las?, ce rost are s? te mai duci!” Mihai Florescu avea un aer, ?i chiar se visa, de vedet?. Se visa un Elvis Presley modern, care s? aib? succes ?n muzic?, dar ?i ?n film. Avea ?ns? dou? cusururi, iar unul dintre ele l-a ?i ?mpiedicat s? se ?mplineasc? artistic. Faptul c? era mitoman mie ?mi pl?cea. ?mi pl?ceau povestitorii, iar Mihai avea un talent ?nn?scut pentru asta. Avea ?i o imagina?ie extraordinar?, iar pove?tile lui, probabil construite ?n timpul expunerii, c?p?tau credibilitate datorit? farmecului ?i pasiunii lui. Unii ?l considerau mincinos ?i nu-l prea luau ?n seam?. ??tia ?l ?i numeau Flocu atunci c?nd vorbeau despre el. Dar mie ?mi pl?cea acest talent al lui, mai cu seam? c? nu f?cea r?u nim?nui, neimplic?ndu-i ca personaje ?n pove?tile pe care le inventa. Odat? f?cuser?m una de pomin? ?i nu-mi aduc aminte cu m?ndrie de ea, dar la care luasem parte, convins fiind de entuziasmul ?i setea de aventur? a lui Mihai, c? Florescu numai o via?? plictisitoare nu avea. Venise cu ideea s? fur?m stopurile de plastic de la ma?inile Oltcit. Zicea el c? se scot foarte u?or ?i se v?nd bine la t?rg, ?n Vitan. ?i spusese un prieten. Eu trebuia s? stau ?de ?ase”, iar el, cu o ?urubelni??, desf?cea rapid cele c?teva ?uruburi ?i lua l?mpile.Mai furasem o dat? trandafiri, cu Sorin de la 8, dintr-o gr?din? din fa?a unui bloc vecin, ?i ne fug?rise un om p?n? acas?, de-am zis c? nu ne mai trebuie ?n veci sirop de trandafiri.Nu puteam ?ns? s?-mi dezam?gesc prietenul, a?a c? am mers cu el la furat. ?n cele din urm?, am sc?pat neprin?i, nealerga?i ?i cu c?teva l?mpi ?ntr-o geant? tip Capri. A doua zi eram ?n t?rg. Am v?ndut rapid l?mpile, numai c?, la ultimele dou?, cump?r?torul era tocmai proprietarul de drept al lor. ??i recunoscuse nu ?tiu ce inscrip?ie f?cut? ?n plastic. Am fugit care pe unde a apucat, l?s?nd ?n urm? bun?tate de geant? Capri ?i cele dou? l?mpi nev?ndute. M-am ?nt?lnit peste dou? zile cu Florescu, iar de data asta povestea lui le ?ntrecea cu mult pe cele anterioare. ?mi povestise cum au venit mili?ienii la el acas?, cum l-au dus la sec?ie, unde l-au interogat ?i l-au b?tut continuu, dar el nu a divulgat numele meu. Nu avea semne pe corp, pentru c? ??tia erau exper?i ?n tortur?. ?l b?tuser? numai ?n burt? ?i la t?lpi. Bine?n?eles c? l-am crezut, mai cu seam? c? ?mi adusese partea mea din v?nz?ri. De atunci nici m?car nu ne mai uitam la ma?inile Oltcit c?nd le vedeam pe strad?. Cel de-al doilea cusur al s?u era b?utura. Nu a fost dependent de ea de la ?nceput, ?ns? cu timpul a ajuns s? renun?e p?n? ?i la visurile lui din cauza b?uturii.Dup? ’90 ne-am v?zut mai rar, lu?ndu-ne cu serviciile, cu satisfacerea stagiului militar (pe-atunci ?nc? se mai f?cea). Eu m? hot?r?sem s? fac carier? ?n restaura?ie. Nu, nu la art? m? refer, ci la restaurante. ?ncepusem ca picolo, apoi f?cusem ?i dou? ?coli (la un curs fusesem chiar cu Florescu, cu Doru ?i Adi, la Urziceni) ?i ?n numai cinci luni ajunsesem chelner la Club Transilvania. Era, de departe, cel mai luxos ?i la mod? restaurant din Bucure?tii anilor ’90. Voiam s? ?nv?? totul despre aceast? meserie ?i s?-mi deschid propriul restaurant de lux.Prin ’94 - ’95 m-am ?nt?lnit iar??i cu Florescu ?i re?nt?lnirea mi l-a ar?tat cu totul schimbat. P?rea s? se fi ?ndep?rtat total de visurile sale, de ceea ce voia s? fac? ?i s? devin?. ??i pierduse p?n? ?i aerul de dandy. Lucra pe un ?antier ?i chiar ?ncepuse s? semene cu un ?antierist. Sigur c? nu i-am spus nimic de gheara ce-mi apucase sufletul ?i de am?r?ciunea ce-o sim?eam v?z?ndu-l a?a. I-am propus s?-l iau picolo la Club Transilvania, iar el a acceptat pe loc. Sigur, era alt mediu. Lux, clien?i fini, de la arti?ti p?n? la ambasadori, ?p?gi grase... L-am rugat un singur lucru: s? nu bea ?n timpul serviciului. Dup?, beam to?i. Uneori p?n? diminea?a. Din p?cate, nu a rezistat dec?t vreo dou? luni. C?nd se obi?nuise cu locul ?i credea c? st?p?ne?te bine meseria, devenise mai curajos ?i, la un moment dat, a crezut c? poate controla ?i b?utura. N-a putut. Cum b?utura era din bel?ug ?i ?nc? de calitate, Florescu se ?mprietenise cu Bogdan, unul dintre barmani, ?i ??i petrecea din ce ?n ce mai mult timp ?n spatele barului dec?t ?n salon. Acest lucru nu putea trece neobservat, mai ales c? ?ncepuse s? fac? gre?eli. ?ntr-o bun? zi, Costel, ?eful de sal?, mi-a zis: “Viora?, prietenul ?sta al t?u nu e ?n regul?. Dac? nu ?nceteaz? s? bea ?n timpul serviciului, nu va mai putea continua aici.” Degeaba am vorbit cu el. O tot f?cusem ?i ?nainte. ?n cele din urm?, a renun?at singur. ?tia c? nu poate s? nu bea. S-a ?ntors pe ?antier. Probabil c? de acolo nu te d? nimeni afar?. Ori poate c? acolo or bea to?i.L-am rev?zut prin ’98. Veneam ?ntr-o noapte, pe la 2, de la serviciu. Lucram la un restaurant prin Drumul Taberei ?i locuiam, ?n perioada aia, la Gorjului. C?nd s? traversez Bulevardul Timi?oarei, m? strig? cineva. Nu l-am recunoscut de la ?nceput. Haine groase ?i murdare, de muncitor, o c?ciul? pe cap... Habar n-aveam cine e. Parc? a ?n?eles ?i ?i-a dat c?ciula jos. Apropiindu-se, i-am recunoscut ciuful blond, cre? ?i rebel, sub care privirea lui albastr? ?nc? ??i mai p?strase ceva din inocen?a ?i bucuria adolescen?ei. Ne-am ?mbr??i?at ?i ne-am tras mai ?ntr-o parte, s? st?m de vorb?. Pentru c? nimeriser?m l?ng? un magazin non-stop, n-a durat mult p?n? s? ?mi spun?: “Nu dai ?i tu o vodc??” Am dat, desigur. Mi-a ar?tat m?inile butuc?noase, pline de r?ni, ?i mi-a spus c? nu mai c?nt? la chitar?. Nu mai poate. ?n?elegea c? se ratase. A luat o gur? s?n?toas? din sticla de vodc? ?i mi-a spus cu o voce dezn?d?jduit?, dar ?i resemnat?: “S-a terminat, fr??ioare, cu visurile mele. S-au dus toate, actorie, muzic?… Am ajuns s? scot piatr? cubic? cu ranga pe ?inele de tramvai. Mi-am distrus m?inile. ?i sufletul. Nu mai am curaj s? visez. Altfel sunt bine. Stau cu o fat?. Are o cas? ?n Cotroceni, dar nu prea ne ?n?elegem.” ?n?elegeam ?ns? eu c? tot din cauza b?uturii.Am pl?ns pe drumul ce-l mai aveam de str?b?tut p?n? acas?, rememor?nd serile de var? c?nd ne c?nta p?n? t?rziu melodii de Savoy sau povestea lui Luis Alfonse de Brebenel, nume pe care el ?l schimba ?ntotdeauna cu Viorel. ?mi reveneau ?n memorie momente cu el tr?g?nd cu pasiune din ?igar?, ?ntre dou? acorduri, a?a cum pasional f?cea totul ?n via??: pove?tile, bancurile, muzica, r?sul...Acum c?teva luni mi-a spus Paul Francisc c? l-a ?nt?lnit ?n Bucure?ti. Am tres?rit, bucur?ndu-m? s? aflu ve?ti despre Mihai Florescu. Paul mi-a spus c? nu l-a recunoscut de prima dat?. A recunoscut-o pe sora lui, care sprijinea un b?rbat ce abia se mi?ca ?i p?rea s? nu fie tocmai con?tient de ce e ?n jurul lui. A ?ntrebat-o dac? domnul e Mihai Florescu, iar ea, bucuroas?, i-a r?spuns: “Da, el e. ?l cunoa?te?i?” I-a spus c? da, au fost colegi ?n ?coala general? ?i prieteni ?n vremea adolescen?ei. I-a fost team? s-o ?ntrebe ce a p??it, ?ns? p?rea s? fi suferit un accident vascular. Nu crede c? l-a recunoscut. Oricum, nu a dat niciun semn c? ar fi f?cut-o.C?nd mai vorbesc cu Paul, rememor?m, de obicei, amintiri frumoase din adolescen?a noastr?, dar iat? c? ?ncepem s? ne ?nt?lnim ?i cu lucruri triste. Pove?ti care nu s-au ?mplinit ?i au e?uat ?n nisipurile mi?c?toare ale fantasmelor, ale unor ispite c?rora crezi c? le po?i face fa?? ?i le iei ?n joac?, dar ele te prind, ??i mai dau drumul, at?t c?t s? crezi c? le po?i controla, ?i, ?n cele din urm?, te ?nghit, nemail?s?nd din tine dec?t o poveste spus? frumos, ?nc?t nici nu ?tii ce s? crezi, a fost aievea sau numai o pl?smuire minunat? a imagina?iei plin? de farmec a lui Florescu.5-6 mai 2020 (Publicat? ?n revista Itaca, nr. 30. Itaca este o revist? trimestrial? de cultur? publicat? ?n Irlanda ?i destinat? scriitorilor rom?ni care tr?iesc ?n str?in?tate; itaca.ie; Grupul de scriitori de la Itaca a mai pus ?n func?ie Biblioteca Diaspora ?i o editur? care poate publica materiale ale autorilor, deasemeni a publicat dou? foarte frumoase antologii 2020, una de proz?, alta de poezie ale autorilor din diaspor?; ele pot fi citite online. ?n fruntea echipei care face toate acestea posibile sunt Viorel Ploe?teanu, ?i Dorina ?i?u din Irlanda, Emanuel Pope din Marea britanie ?i Valery Oi?teanu ?i Nora Maria Vasilescu din Statele Unite)Trimestrul II din 2020: trimestrul marilor pierderi economiceLa ?nchiderea edi?iei s-au publicat cifrele economice ale trimestrului II al anului ?i ele sunt pesimiste.Uniunea European? a anun?at o restr?ngere a economiei globale cu 40%. Stale Unite au raportat o sc?dere a PIB de 32% ?i un ?omaj de 11%. Astfel de cifre nu s-au mai ?nregistrat de la sf?r?itul celui de al doilea r?zboi mondial.Germania a avut o sc?dere a produc?iei economice globale de 10,1%, dar are un ?omaj de doar 4,5%.Pentru ?ntreg anul, Rom?nia prezice o sc?dere a PIB de 5,6%, dar conteaz? pe o cre?tere de 4,7% ?n anul 2021. China este singura ?ar? care a raportat o cre?tere a PIB (Produs intern Brut) de 3,2%. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download