Ministerul Educației, Culturii și Cercetării | Guvernul ...



GHID metodologicIncluziunea educa?ional? a copiilor cu Tulbur?ri din Spectrul AutistAprobat prin:Ordinul Ministerului Educa?iei al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( ?n baza deciziilor Consiliului Na?ional pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017) Chi?in?u 2017[Pagina interioar? a paginii de titlu][Pagina de titlu de interior][Num?r]Ghidul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Educa?iei al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( ?n baza deciziilor Consiliului Na?ional pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017. Ghidul este destinat cadrelor didactice ?i de sprijin din institu?iile de ?nv???m?nt general. Are drept scop facilitarea procesului de incluziune educa?ional? a copiilor cu TSA.Ghidul a fost realizat ?n cadrul proiectului “SEN – ?mpreuna ?nv???m, ?mpreun? tr?im” implementat de KulturKontakt Austria ?i finan?at de Ministerul Federal Austriac al Educa?iei, ?n colaborare cu proiectul “Educa?ia incluziv? un drept al copiilor cu TSA” finan?at de Funda?ia Est-European?.Autori/Exper?i:Svetlana Curilov, Olga Guzun, Christoph Inger (Austria), Tatiana Lungu, Anastasia Para, Angela Vl?dicescuRedactarea:Elena PistruiConcept ?i coordonare: A.O. SOS Autism, Anastasia ParaCoordonarea ?tiin?ific?: Virginia Rusnac, doctor ?n psihologie, director, Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?Recenzen?i:Nicolae Bucun, doctor habilitat ?n psihologie, profesor universitarAngela Cazac, ?nva??toare, grad didactic superior, formator national, Program ”Pas cu Pas”Viorica Ciolac, analist comportamental, specialist acreditat (RBT) Design ?i coperta:Imprint Star SRLTraducerea german?-rom?n?: Viorica CorlatDescrierea CIP a Camerei Na?ionale a C?r?iiISBN CUV?NT-?NAINTEC?nd abord?m subiectul copiilor cu tulbur?ri din spectrul autist, ?ntrebarea retoric?, care apare concomitent, este: c?t de preg?tit? este societatea, la general, ?i ?coal?, ?n particular, s? accepte ace?ti copii? Pe parcursul ultimilor ani ?n Republica Moldova s-a ac?ionat coerent, dar ?i simultan ?n toate cele trei domenii esen?iale pentru implementarea educa?iei inclusive: politici, practici ?i cultura incluziv?.Astfel, implementarea educa?iei incluzive a fost suportat? de dezvoltarea de politici comprehensive ?i acte normative care promoveaz? ideea c? incluziunea se bazeaz? pe drepturi. Programul de dezvoltare a educa?iei incluzive ?n Republica Moldova pentru anii 2011-2020, Strategia de dezvoltare ?n educa?iei pentru anii 2014-2020, Codului educa?iei, aprobat ?n anul 2014, traduc ?n domeniul educa?iei principii universale din sfera drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului ?i din sfera conceptului incluziunii pentru a asigura accesul la o educa?ie de calitate ?n ?nv???m?ntul general pentru to?i copiii. ?n scopul sus?inerii incluziunii au fost create ?i dezvoltate diverse forme de structuri: centrul republican de asisten?? psihopedagogic?, servicii de asisten?? psihopedagogic? la nivel de raioane, centre de resurse ?n institu?ii, care au la baz? modelul social al dizabilit??ii, valorific? punctele forte ?i necesit??ile elevilor, precum ?i avantajele ?i problemele fiec?rui copil si fiec?rei familii. Rolul cadrului didactic este esen?ial ?n procesul de conturare a culturii ?i practicii inclusive la nivel de institu?ie de ?nv???m?nt. Presta?ia acestuia, bazat? pe atitudini proactive ?i competen?e ?n acordarea asisten?ei ?i educa?iei de calitate diferitor categorii de copii, a creat practici reale de educa?ie incluziv?. C?nd vorbim de cultur?, societate ne referim la noi to?i: copii, p?rin?i ai copiilor tipici ?i ai celor cu cerin?e educa?ionale speciale(CES), cadre didactice ?i manageriale, speciali?ti din diferite domenii, func?ionari, autorit??i, societate civil? ?i comunitate la general. Receptivitatea fiec?ruia, ne demonstreaz? experien?a, de fapt, este determinat? de deschiderea general uman? pe care o manifest? fiecare din noi c?nd este vorba de diversitate, pe de o parte, ?i de capacitatea de a ie?i dintr-o zon? de confort, de a fi capabil de a ?nv??a, de a demonstra competen??, a implementa politici ?i practici noi, a schimba un mediu de ?nv??are/lucru sau o rutina cotidian?. Puncte de reper ?n acest domeniu sunt p?rin?ii copiilor cu CES care au curajul s? lupte pentru copiii lor, cadrele didactice pentru care fiecare copil este o valoare ?i o provocare profesional?, managerii institu?iilor educa?ionale pentru care organizarea procesului educa?ional la nivel de institu?ie se axeaz? pe necesit??ile tuturor copiilor din comunitate, autorit??i publice care demonstreaz? competen?e de a implementa politici. Provocarea cea care r?m?ne a fi este faptul c? niciodat? nu vom putea afirma ca avem un proces educa?ional incluziv definitivat. ?n acest context incluziunea copiilor cu tulbur?ri din spectrul autist este o dovad? elocvent?. Axarea pe necesitatea copiilor ?i flexibilitatea sistemului ?n acest aspect sunt elementele esen?iale care ghideaz? domeniile de activitate. Mai este mult de muncit la aspecte ce ?in de crearea de condi?ii ?i oportunit??i ?n ceea ce prive?te accesul real al fiec?rui copil la experien?ele de ?nv??are, dezvoltarea unui curriculum deschis ?i flexibil, care admite diferite stiluri, moduri, metode de predare-?nv??are ?i care fac curriculumul relevant pentru cei ce ?nva?? ?i pentru societate, implementarea de sisteme de suport multidisciplinar (structuri, servicii), menite s? asigure incluziunea ?i s? faciliteze accesul la educa?ie al copiilor cu cerin?e speciale. Ghidul vine s? monteze elemente de puzzle pentru toate aceste momente, aduc?nd ?n fa?a celor, care educ? un copil cu tulbur?ri din spectrul autist, un tablou mai u?or de ?ncadrat ?ntr-un mediu general.Preocuparea pentru ?n?elegerea procesului de incluziune a copiilor ?i dezvoltarea unei ?coli prietenoase copilului, r?m?ne a fi prioritar? pentru Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?. Astfel, Ghidul, g?ndit ?i elaborat ?n comun cu KulturKontakt Austria ?i A.O.SOS Autism, face parte dintr-o serie de resurse destinate cadrelor didactice, managerilor institu?iilor de ?nv???m?nt, speciali?tilor din domeniu ?i p?rin?ilor, care vine s? uneasc? viziunile tuturor ?i s? le centreze pe copil, ?n acest caz asupra copilului cu tulbur?ri din spectrul autist.Virginia Rusnac, doctor ?n psihologie,Centrul Republican de Asisten?? Psihopedagogic?Cuprins TOC \o "1-4" \u NOT? INTRODUCTIV? PAGEREF _Toc486252779 \h 9Capitolul 1. Despre autism. Fiecare copil cu autism este unic PAGEREF _Toc486252780 \h 111.1. Ce este autismul? PAGEREF _Toc486252781 \h 111.2. Abilit??i ?i dificult??i asociate autismului PAGEREF _Toc486252782 \h 191.3. Comportamente specifice autismului ?i recomand?ri PAGEREF _Toc486252783 \h 26Capitolul 2. Aspecte ale incluziunii educa?ionale ale copiilor cu TSA PAGEREF _Toc486252784 \h 362.1. Preg?tirea pentru incluziunea educa?ional? a copiilor cu TSA PAGEREF _Toc486252785 \h 362.1.1. Importan?a preg?tirii mediului ?colar pentru copilul cu autism PAGEREF _Toc486252786 \h 362.1.2. Sensibilizarea copiilor ?n acceptarea diversit??ii PAGEREF _Toc486252787 \h 372.1.3. Sensibilizarea p?rin?ilor PAGEREF _Toc486252788 \h 452.1.4. Crearea unui confort psihoemo?ional pozitiv ?n mediul educa?ional PAGEREF _Toc486252789 \h 472.1.5. Preocuparea de problemele de comportament ale copiilor cu autism PAGEREF _Toc486252790 \h 532.2. Organizarea ?i desf??urarea nemijlocit? a procesului educa?ional la clas? cu implicarea copiilor cu TSA PAGEREF _Toc486252791 \h 582.2.1. Alegerea strategiilor potrivite pentru organizarea ?i desf??urarea procesului educa?ional cu implicarea copiiilor cu TSA PAGEREF _Toc486252792 \h 582.2.2. Comunicarea ?n interiorul echipei de cadre didactice (echipei de suport) PAGEREF _Toc486252793 \h 642.2.3. Rolul membrilor echipei de suport ?n procesul educa?ional PAGEREF _Toc486252794 \h 69Capitolul 3. Interven?ii educa?ionale ?n tulbur?rile din spectrul autist PAGEREF _Toc486252795 \h 823.1. Strategii de baz? care pot fi utilizate ?n procesul de ?nv??are PAGEREF _Toc486252796 \h 823.1.1. Recompensarea pozitiv? PAGEREF _Toc486252797 \h 833.1.2. Mai ?nt?i…, apoi… (principiul Premack) PAGEREF _Toc486252798 \h 853.1.3. ?nv??area f?r? gre?eli (totul despre prompt) PAGEREF _Toc486252799 \h 873.1.4. Scheme de recompensare PAGEREF _Toc486252800 \h 903.1.5. Strategia inciden?ei de grup PAGEREF _Toc486252801 \h 923.1.6. ?nlocuirea comportamentului / comportamentelor alternative PAGEREF _Toc486252802 \h 953.1.7. Orarele vizuale PAGEREF _Toc486252803 \h 1003.1.8. Comportamentul guvernat de reguli (Rule Governed Behavior) PAGEREF _Toc486252804 \h 1023.1.9. Limbaje alternative de comunicare PECS, Makaton PAGEREF _Toc486252805 \h 1043.1.10 Sistemul de tokeni PAGEREF _Toc486252806 \h 106Glosar de termeni PAGEREF _Toc486252807 \h 118BIBLIOGRAFIE PAGEREF _Toc486252808 \h 122Anexe PAGEREF _Toc486252809 \h 126ANEXA 1 ? Material de lucru pentru activit??i de sensibilizare (exerci?ii de percep?ie) PAGEREF _Toc486252810 \h 126ANEXA 2 – Teme de discu?ie cu copiii ?i p?rin?ii PAGEREF _Toc486252811 \h 127ANEXA 3 – Model de activitate de sensibilizare pentru copii PAGEREF _Toc486252812 \h 128Proiect didactic (elevii) PAGEREF _Toc486252813 \h 128ANEXA 4 ? Model de activitate de sensibilizare pentru p?rin?i PAGEREF _Toc486252814 \h 131Proiect didactic (p?rin?ii/?ngrijitorii copilului) PAGEREF _Toc486252815 \h 131ANEXA 5 – Plan de interven?ie individualizat (PII) - Model PAGEREF _Toc486252816 \h 136ANEXA 6 - Ghid pentru discu?ia introductiv? cu p?rin?ii copiilor cu autism PAGEREF _Toc486252817 \h 146ANEXA 7 – Exemple, ilustra?ii pentru capitolul 3 PAGEREF _Toc486252818 \h 150NOT? INTRODUCTIV?Incluziunea copiilor cu dizabilit??i ?n institu?iile generale de ?nv???m?nt garanteaz? dreptul egal de acces la educa?ie proclamat ?n Declara?ia ONU a drepturilor Omului ?i de Conven?ia cu privire la persoanele cu dizabilit??i. Educa?ia incluziv? este actualmente ferm ancorat? ?n strategiile ?i legisla?ia na?ional? a Republicii Moldova, ?n special ?n Codul Educa?iei (2014), Strategia Sectorial? de Dezvoltare a Educa?iei 2020 ?i Programul de dezvoltare a educa?iei incluzive pentru anii 2011 - 2020. ?n sus?inerea implement?rii acestei politici ?i facilitarea procesului de incluziune, a fost elaborat prezentul ghid, orientat, ?n special, c?tre managerii institu?iilor de ?nv???m?nt ?i personalul didactic. Grupul ?int? al prezentului Ghid este ?ntregul cadru didactic ?i managerial din institu?iile de ?nv???m?nt ?n care ?nva?? copii cu tulbur?ri din spectrul autist (TSA). La fel, informa?ii utile vor g?si ?i p?rin?ii acestor copii, dar ?i a p?rin?ii colegilor de clas?. Astfel, Ghidul ofer? informa?ie detaliat? despre ce este TSA ?i cum se gestioneaz? TSA tuturor celor care sunt implica?i ?n procesul educa?ional cu implicarea ?i participarea copiilor cu autism. Structura ghidului ?l face accesibil pentru cititor. Acesta este ?mp?r?it ?n trei capitole:Capitolul 1 este dedicat explica?iilor despre ceea ce ?nseamn? TSA ?i despre varia?iile existente ale spectrului. Tot aici se vor prezenta at?t similitudinile, c?t ?i diferen?ele specifice. ?n Capitolul 2 se relateaz? despre aspectele specifice ale incluziunii educa?ionale a copiilor cu TSA, deoarece acest tip de dizabilitate este unul specific ?i cere o atitudine la fel de specific?. Capitolul respectiv este important mai ales pentru managerii ?colari ?i cadrele didactice, deoarece aici se descrie modalitatea de preg?tire eficient? a ?colilor pentru procesul de incluziune ?i felul cum este organizat acest proces, precum ?i metodele specifice care pot fi utilizate de c?tre cadrele didactice ?i cadrele didactice de sprijin ?n lucrul la lec?ie. Capitolul 3 prezint? o continuare a informa?iei despre aspectele specifice ale incluziunii copiilor cu TSA: se vorbe?te despre interven?ia practic? ?n incluziunea educa?ional?. Pe parcurs, se va face referin?? la anexe, care pot fi utilizate ?n procesul educa?ional cotidian, dar ?i ?n preg?tirea pentru incluziunea copiilor cu TSA. Capitolul 1. Despre autism. Fiecare copil cu autism este unicPentru a ?n?elege mai bine specificul copiilor cu autism, este important s? cunoa?tem particularit??ile acestei tulbur?ri ?i s? con?tientiz?m gradul de independen?? pe care ?l de?ine fiecare copil ?n parte. ?n prezentul capitol ve?i putea afla mai multe detalii privind tr?s?turile acestei tulbur?ri, dar ?i abili??ile-cheie ale copiilor cu autism.1.1. Ce este autismul?Tulbur?rile din Spectrul Autismului (TSA) ?i autismul sunt termeni generali, folosi?i pentru a denumi un grup de tulbur?ri complexe ale dezvolt?rii creierului. Aceste tulbur?ri sunt caracterizate, ?n propor?ii diferite, de dificult??i ?n interac?iunea social?, ?n comunicarea verbal? sau nonverbal?, precum ?i de comportamente repetitive. Conform DSM V (Manualul de diagnostic ?i statistic? a tulbur?rilor mentale), criteriile de diagnosticare sunt: Deficite persistente ?n comunicarea social? ?i interac?iunea social???n toate contextele, nemanifestate ca ?nt?rzieri de dezvoltare generale, care s? se reg?seasc? ?n toate cele trei arii descrise mai jos:Deficite ?n reciprocitatea socioemo?ional?: pornind de la manifest?ri de apropiere social? anormal? ?i imposibilitatea men?inerii unei conversa?ii din cauza lipsei de reciprocitate afectiv?, emo?ional?, de interese ?i ajung?nd p?n? la absen?a total? de ini?iativ? ?n interac?iunile sociale.Deficite ?n comportamentele de comunicare nonverbal? folosite ?n interac?iunea social?: pornind de la comunicare nonverbal? ?i verbal? foarte slab? (anormalit??i ?n contactul vizual, limbaj corporal) sau deficite ?n ?n?elegerea ?i folosirea comunic?rii nonverbale ?i p?n? la absen?a complet? a expresiilor faciale ?i a gesturilor ?n comunicare.Deficite ?n dezvoltarea ?i men?inerea rela?iilor sociale (?n afara rela?iilor cu anturajul, ?ngrijitorii): pornind de la dificult??i de adaptare ale comportamentelor ?n func?ie de contextele sociale diferite, dificult??i ?n participarea la jocuri imaginative ?i la formarea prieteniilor p?n? la absen?a total? a interesului pentru ceilal?i portamente, interese ?i activit??i restrictive, repetitive?(stereotipe), manifestate ?n cel pu?in dou? dintre urm?toarele arii:Vorbire, mi?care motorie ?i utilizare de obiecte ?n mod stereotip (repetitiv): precum simple mi?c?ri stereotipe, ecolalia, utilizarea repetitiv? a obiectelor, utilizarea de secven?e idiosincratice.Ata?ament excesiv la rutin?, comportamente ?i vorbire ritualizate sau rezisten?? excesiv? la schimbare: de pild? ritualuri motorii, insisten?? ?n a m?nca aceea?i m?ncare, ?n a merge pe acela?i drum, folosirea acelora?i ?ntreb?ri sau apari?ia stresului la mici schimb?ri.Interese fixiste, restrictive manifestate cu o concentra?ie maxim?, o intensitate anormal?: precum ata?ament/ preocupare puternic? pentru obiecte neobi?nuite, interese excesive manifestate cu perseveren??.Hiper- sau hiporeactivitate la stimuli senzoriali sau un interes neobi?nuit pentru caracterul senzorial al mediului (de pild?, indiferen?? la durere/c?ldur?/frig, reac?ii neobi?nuite la anumite sunete sau texturi, atingere sau mirosire excesiv? a obiectelor, fascina?ie pentru lumin? sau pentru ?nv?rtirea obiectelor).Simptomele trebuie s? fie prezente din copil?ria timpurie?(chiar dac? nu se manifest? integral p?n? ?n momentul ?n care cerin?ele sociale dep??esc capacit??ile limitate).Toate aceste simptome limiteaz? ?i ?ngreuneaz? func?ionarea zilnic? fireasc? a individului.Clasificarea autismului dup? nivelul de severitate:Nivel de severitateSuportComunicare social?Interese restrictive, stereotipii?nalt func?ionalNecesit? suport?n lipsa sprijinului, deficitele ?n comunicarea social? cauzeaz? dificult??i notabile. Are dificult??i ?n ini?ierea interac?iunilor sociale ?i prezint? clar r?spunsuri atipice sau e?ec la ini?iativa social? a celorlal?i. Poate p?rea c? are un interes sc?zut pentru interac?iunile sociale.Preocup?rile, ritualurile fixe ?i/sau comportamentele repetitive cauzeaz? o afectare semnificativ? a func?ion?rii ?n unul sau mai multe contexte. Rezisten?a la ?ncerc?rile celorlal?i de a-i ?ntrerupe comportamentele repetitive, ritualurile sau la distragerea de la interesele fixe.MediuNecesit? suport substan?ialDeficite importante ale abilit??ilor verbale ?i nonverbale de comunicare social?; deficitele sociale sunt evidente, chiar dac? prime?te sprijin; ini?iere limitat? a interac?iunilor sociale ?i r?spuns redus sau anormal la ini?iativa social? a celorlal?i.Preocup?ri, ritualuri fixe ?i/sau comportamente repetitive, care apar suficient de frecvent pentru a fi evidente observatorului obi?nuit ?i care interfer? cu func?ionarea ?n diferite contexte. Suferin?a sau frustrarea este evident? la ?ntreruperea comportamentelor repetitive; dificil de distras de la interesele fixe.SeverNecesit? suport foarte substan?ialDeficite severe ale abilit??ilor verbale ?i nonverbale de comunicare social?, care cauzeaz? afectare sever? a func?ion?rii; ini?iere foarte limitat? a interac?iunilor sociale ?i r?spuns minim la ini?iativa social? a celorlal?i.Preocup?ri, ritualuri fixe ?i/sau comportamente repetitive, care interfer? marcat func?ionarea ?n toate ariile. Suferin?? important? c?nd ritualurile sau rutinele sunt ?ntrerupte; foarte dificil de distras de la interesele fixe sau revenire rapid? la ele.Care sunt cauzele autismului?P?n? ?n prezent nu s-a descoperit o cauz? specific? a autismului. Exist? mai multe teorii care ?ncearc? explicarea autismului, nici una dintre acestea ?ns? nu explic? pe deplin cauzele. Se presupune c? exist? multiple cauze de natur? neurobiologic?, diferite sisteme ?i func?ii ale creierului la persoanele cu autism par s? func?ioneze diferit fa?? de cei care nu au autism. Este recunoscut faptul c? autismul are o cauz? genetic?, dar situa?ia exact? este neclar?. ?nc? se studiaz? leg?tura dintre genetic ?i autism. Unii copii au tulbur?ri genetice cunoscute, cum este sindromul Fragil X sau Scleroza tuberoas? sau alte anomalii cromozomiale. Drept cauze ale apari?iei autismului se presupun a fi ?i factorii de mediu, de exemplu: toxine, metale grele, poluan?i ?n atmosfer? ?i ap?, boli ?n perioada prenatal? sau postnatal?, reac?ii la anumite vaccinuri, intoleran?e alimentare etc. Nici una dintre teorii nu este pe deplin validat?. Se cunoa?te ?ns? c? nu p?rin?ii sunt aceia care, prin modul ?n care rela?ioneaz? cu copiii, cauzeaz? autismul acestora. Copiii fie se nasc cu aceast? tulburare, fie cu poten?ialul de a o dezvolta ?n anumite condi?ii, nu se ?tie cu exactitate care.C?t de des este ?nt?lnit autismul? Conform celor mai recente studii ale Centrului pentru Prevenirea ?i Controlul Maladiilor din Atlanta,?Statele Unite ale Americii?(rezultate publicate ?n martie 2014) ?n lume, unul din 68 de copii se na?te cu TSA. Pe baza cifrelor din ultimii ani, speciali?tii estimeaz? c?, la ora actual?, autismul este o afec?iune mai frecvent ?nt?lnit? dec?t cancerul, diabetul ?i Sindromul Down la copii luate ?mpreun?. Din cauza ratei mari de cre?tere (13% anual), Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii a acordat autismului statut de epidemie.?n?Rom?nia, la nivelul anului 2012, erau ?nregistrate 7.179 de persoane diagnosticate cu autism (conform Ministerului S?n?t??ii al Rom?niei), ?ns? num?rul real al acestora este mult mai mare – speciali?tii estimeaz? cel pu?in 15.000 de persoane, majoritatea nefigur?nd ?n eviden?a oficial?.Conform datelor Ministerului S?n?t??ii (MS), la finele anului 2016, ?n?Republica Moldova, 366 de persoane diagnosticate cu autism se aflau sub supraveghere medical?, dintre care 349 erau copii. ?n dinamic? acest num?r este urm?torul:??n 2012 – 157 persoane, din ei copii ?144; ?n 2013 – 220 persoane, din ei copii ?191; ?n 2014 – 241 persoane, din ei copii ? 218. Statistica prezentat? de MS nu reflect? realitatea, cauza fiind diagnosticul deficitar, mul?i dintre copiii cu TSA fiind ?ncadra?i ?n diagnostice eronate. Lu?nd ?n calcul statistica mondial? ?i cea a ??rilor vecine, putem estima cu aproxima?ie c? ?n Republica Moldova anual se nasc 400 copii cu TSA. Nu exist? o explica?ie oficial? pentru aceast? cre?tere continu?.Cum este diagnosticat autismul?Marea problem? a unui diagnostic complet al autismului este dat? de complexitatea lui. Doar prezen?a unor caracteristici individuale tipice de comportament stabilesc cu greu diagnosticul de autism. Ele pot ap?rea temporar, de exemplu, ?n contextul ?nt?rzierilor de dezvoltare ?i s? dispar? ulterior. Prin urmare, diagnosticul trebuie s? fie f?cut de c?tre medici ?i exper?i ?n psihiatria copilului ?i adolescentului.Nu exist? un anumit test medical pe baza c?ruia s? se poat? stabili diagnosticul de autism. Diagnosticarea se face pe baza observ?rii la copil a unui set de comportamente. Criteriile de diagnosticare sunt cuprinse ?n DSM-V (Manualul de diagnostic ?i statistic? a tulbur?rilor mentale). La cei mai mul?i dintre copiii cu autism semnele tulbur?rii apar ?n primii 3 ani de via??. Autismul poate fi identificat ?i diagnosticat chiar ?i de la 18 luni, dar rareori diagnosticul cert este dat mai devreme de v?rsta de 2 ani. ?n cazul autismului ?nalt func?ional ?i mai t?rziu, ?n gr?dini?? sau chiar la ?coal?. Evaluarea diagnostic? este bine s? fie f?cut? de c?tre o echip? multi- ?i interdisciplinar? cu expertiz? ?n autism. Se observ? ?i se evalueaz? comunicarea, comportamentul copilului ?n diverse situa?ii, nivelul de dezvoltare ?n toate ariile. ?ntruc?t multe dintre aceste comportamente sunt ?nt?lnite ?i la alte tulbur?ri, diagnosticienii trebuie s? identifice alte posibile cauze ale simptomelor pe care le observ? la copil. O vizit?-dou? la cabinetul unui doctor, cu c?te 20 de minute de observare a copilului ?i, ?n paralel de dialog cu p?rintele, nu sunt suficiente pentru a pune copilului diagnosticul de autism.P?rin?ii trebuie s? fie implica?i ?n acest proces ?ntr-un mod serios ?i consistent, ei fiind o surs? foarte important? de informa?ii despre copil. P?rin?ii, ?n rolul de exper?i primari, observ?, de regul?, foarte devreme c? copilul lor difer? de ceilal?i ?i c? are cerin?e speciale. Practic, diagnosticul de autism se face ?ns? mult prea t?rziu. Recunoa?terea t?rzie va duce deseori la ne?n?elegeri ?i aprecieri gre?ite ale comportamentului evident, ceea ce prezint? un mare pericol pentru preocesul de educa?ie ?i dezvoltare al copilului! Acesta este motivul pentru care este esen?ial un diagnostic c?t mai cur?nd posibil, cu implicarea speciali?tilor din domeniul medical, psihologic, educa?ional. ?n a?a caz, nu numai c? se va oferi o previziune a cursului de dezvoltare, dar, de asemenea, se va asigura furnizarea ?n mod ideal a stimulentelor ?i programelor de sprijin adecvate pentru copii ?i familiile lor.Pot fi vindeca?i copiii cu autism?De?i exist? afirma?ii c? unii copii au fost vindeca?i de autism sau recupera?i total, c? tr?s?turile caracteristice autismului nu au mai fost vizibile, studiile pe termen lung sugereaz? c? marea majoritate au ?n continuare tr?s?turile spectrului autist pe parcursul ?ntregii vie?i. ?ns?, cu sprijin, cu interven?ie terapeutic? educa?ional? adecvat? ?i c?t mai timpurie, copiii pot progresa, unii foarte mult, ??i pot ?mbun?t??i abilit??ile generale, capacitatea de a ?n?elege ?i a folosi comunicarea, iar comportamentul social devine (mai) adecvat. Cu educa?ie de-a lungul vie?ii, progresul continu? ?i la v?rsta adult?. Pentru ca progresul s? se ?nt?mple, foarte important?, chiar esen?ial?, este ?nt?rirea capacit??ii familiei de a-l putea sprijini adecvat pe copil: prin informa?ii despre abord?ri specifice, modalit??i concrete de lucru, de stimulare a copilului acas?, de abordare a comportamentelor problematice ?.a. ?n cazul copiilor cu autism este necesar? ?i eficient? o abordare multisectorial?, sau multimodal?. ?Modelul multimodal“ de interven?ie asupra copiilor ?i adolescen?ilor cu autism ofer? posibilitatea de a ilustra diferitele domenii de ac?iune ?i de a le rela?iona. Scopul este acela de a lega sistemic toate programele de sprijin pentru copil ?i familie.Individual, se iau ?n considerare: Competen?a de autoajutorare a p?rin?ilorCompeten?ele socialeLocalitatea/Comunitatea de interven?ieM?surile terapeuticeConsilierea medical? de specialitateDomenii de activitateProblematiciSisteme de sprijinCompeten?a de autoajutorare a p?rin?ilor - Stabilirea diagnosticului- Discu?ii la tema autism- Training pentru p?rin?i - Informa?ii despre terapiile posibile -Psihologi, psihopedagogi speciali/consiliere- Organiza?ii a p?rin?ilor copiilor cu autism- Centre de competen?? ?n autism- Centre de s?n?tate mintal? - Terapeu?i potrivi?iCompeten?e sociale- Determinarea nevoii individuale de antrenare ale competen?elor sociale- Discu?ii ?i consiliere despre problemele sociale- Mas? rotund? cu to?i participan?ii - Informarea colegilor de clas? despre autism- Centre de s?n?tate mintal?- Terapeu?i -psihologul , psihopedagogul special va sus?ine ?i va consilia colegii de ?coal?; - Instruiri pentru profesori ?i eleviLocalitatea/Comunitatea de interven?ie- ?n dependen?? de v?rsta la care s-a stabilit diagnosticul- Interven?ie timpurie- Gr?dini?? sau Centre de dezvoltare pentru copii- Dezvoltarea planurilor individuale de terapie/interven?ie ?i instruire - Preg?tirea ?colii pe care copilul o va frecventa- ?n caz de necesitate, atragerea asistentului/?nso?itorului ?colar- Clarificarea compens?rii dezavantajelor (note)- Mijloace auxiliare (de exemplu: pentru comunicarea asistat?) ?i adaptarea mijloacelor de predare/?nv??are la perceperea individual?- Psihologi, psihopedagogi speciali- Centre de interven?ie timpurie- Centre de competen?? ?n autism - Terapeu?iM?suri terapeutice- Determinarea nevoii individuale de m?suri terapeutice- Stabilirea scopurilor individuale ?i transferul acestora ?n toate domeniile vie?ii- ?n dependen?? de necesitate: psihoterapie, ergoterapie, logopedie Consiliere medical? de specialitate- clarificarea unor posibile boli ?nso?itoare (comorbidit??i), printre care epilepsii, AD (H) D) ?i terapie medicamentoas? la necesitate- analize regulate a s?ngelui ?n caz de diversificare limitat? a alimenta?iei- terapii individuale -interven?iile de criz? pot presupune internarea ?n sta?ionar- Centre pentru copii-Psihiatrii pentru copii ?i tineri; psihiatri locali pentru copii ?i tineri- Al?i medici de specialitate1.2. Abilit??i ?i dificult??i asociate autismuluiPentru a reu?i includerea unui copil cu TSA ?n mediul educa?ional , este primordial de ?inut cont ?n primul r?nd de abilit??ile acestora. Ele sunt cheia succesului ?n construirea unei strategii de succes. Putem enumera mai multe abilit??i deosebite asociate autismului, dar printre cele mai des ?nt?lnite sunt:Abilit??i vizuale deosebite ? abilitatea de a fotografia vizual o imagine a unui ora? sau orice alt loc/obiect timp de c?teva secunde ?i apoi de a o putea reproduce cu o remarcabil? precizie. Persoanele cu autism au o memorie impresionant? (fotografica!) ?i sunt ?n stare s? re?in? con?inutul a mii de manuale de ?ah ori s? reproduc? impecabil o bucat? muzical? pe care au auzit-o doar o dat?. Exemplul cel mai potrivit este americanul Kim Peek. Nu-i lua mai mult de o ora sa dea gata un volum, pe care aproape c? ?l memora cap-coad?. Tehnica sa de lectur? era stupefiant? – citea pagina din st?nga cu ochiul st?ng, iar pagina din dreapta cu dreptul, put?nd astfel lectura dou? pagini concomitent cu o vitez? de 8-10 secunde. Se zice c? putea reda din memorie con?inutul a nu mai pu?in de 12.000 de c?r?i.Putea calcula ?n ce zi a s?pt?m?nii a c?zut o anume dat? istoric? – ?i asta pentru un interval de 4000 de ani!? ?tia exact care ani au fost bisec?i ?i care nu, cuno?tea toate leg?turile dintre liniile de autobuze, re?eaua de str?zi, prefixele telefonice ?i codurile po?tale din SUA!Abilitatea de a ?n?elege ?i re?ine concepte concrete, reguli, enumer?ri sau tipare. Printre observa?iile lui L. Kanner, legate de autism, apare ?i aceea conform c?reia exista ”ceva” la copiii cu tulbur?ri din spectrul autist care ?i for?eaz? s? tind? ?n mod imperios c?tre un mediu static, neschimbat ?i ca memoria lor ?n aceast? privin?? este deseori remarcabil?.Memorarea detaliilor sau a datelor ce pot fi ?nv??ate pe de rost (date matematice, programul trenurilor, rezultate sportive).Memorie pe termen lung. Persoanele cu autism ?nva?? un pic mai greu dec?t cele tipice, dar odat? ce au ?nv??at ceva, ele nu mai uit? niciodat?.Abilit??i ?n domeniul IT ?i tehnologiei. Compania german? de IT Auticon, Compania Ford, compania Microsoft, sunt doar c?teva exemple de companii din lume care angajeaz? persoane cu autism pentru calit??ile lor unice. ?Fiecare individ este diferit, unii av?nd capacitatea excelent? de a re?ine informa?ia, de a g?ndi la un nivel detaliat ?i de a se aprofunda ?i de a excela ?n matematic? sau cod. Este un z?c?m?nt de talente, pe care vrem s? continu?m s?-l explor?m la Microsoft” a spus ?ntr-un interviu Ellen Smith, vicepre?edintele pe opera?iuni ?n cadrul corpora?iei ?i mama unui adolescent cu autism. Abilit??i muzicale sau interes pentru muzic?. Exemplu este cazul lui Leslie Lemke, adult cu tulburare de dezvoltare ?i cu paralizie cerebral?, care, de?i nu a studiat pianul, compune muzic? ?i poate c?nta sute de piese dup? ce le-a auzit o singur? dat?Concentrare intens? ?i exclusiv?, mai ales asupra unei activit??i preferate. Au abilitatea de a studia cu mult? profunzime un anumit domeniu, de a memora diferite date ?i de a vorbi ?ncontinuu despre acest domeniu.Talent artisticPricepu?i la matematic?Abilitatea de a decodifica limbajul scris (de a citi) la o v?rst? mic? (dar nu neap?rat de a-l ?n?elege). Ace?ti copii citesc mai devreme, demonstreaz? de multe ori abilit??i de memorare izbitoare ?i, uneori, au abilit??i precoce ?i ?n alte domenii. O mare abilitate de a transpune ceva ?n semne, coduri, simboluri (ortografierea)Onestitate. Simon Baron-Cohen, folose?te autismul pentru a examina psihologia minciunii. El concluzioneaz? c? motivul esen?ial de ce persoanele cu autism sunt at?t de cinstite (?i at?t de vulnerabile ?n fa?a mincino?ilor) este c? au dificult??i ?n dezvoltarea unei teorii a min?ii pentru ceilal?i oameni.”...?i mai exist? ?i persoane cu autism. Starea lor neurologic? se refer? nu numai la dificult??i ?n socializare ?i discu?ii, ci ?i la dificult??i ?n recunoa?terea c?nd cineva le poate ?n?ela sau ?n?elege cum s? ?n?ele pe ceilal?i. Mul?i copii cu autism sunt nedumeri?i de ce cineva ar dori chiar s? ?n?ele pe ceilal?i sau de ce cineva ar putea s? se g?ndeasc? la fic?iune. Ei nu au nici o dificultate cu faptele (versiunea 1 a realit??ii) ?i v? pot spune cu u?urin?? dac? ceva este adev?rat sau fals ("Luna este f?cut? din pietre?”) Dar ele pot fi nedumerite de versiunea a doua a realit??ii, c? "Ioan crede c? luna este f?cut? din br?nz?". De ce ar crede o persoan? ceva neadev?rat?Ei au dificult??i majore ?n a ?n?elege c? o alt? persoan? ar putea avea o credin?? fals? c? acea persoan? este adev?rat?. Un num?r mare de cercet?ri experimentale arat? c?, ?n timp ce copilul tipic atinge aceast? ?n?elegere cu u?urin?? la v?rsta de patru ani, copiii cu autism ?nt?rzie ?n aceast? zon? de dezvoltare. Acest set de condi?ii neurologice (?i, ?n cele din urm?, genetic) poate l?sa persoana cu autism prad? ?n?el?ciunii ?i exploat?rii.”Abilitatea de a rezolva probleme (c?nd nu po?i cere ceea ce vrei, po?i deveni foarte creativ ?n a ob?ine tu ?nsu?i acel lucru). Exist? lucruri pe care copiii cu autism le ?nva?? singuri, mult mai repede dec?t al?i copii tipici sau dec?t rudele lor de v?rst? apropiat?. De exemplu, pot ?ti foarte bine cum s?-?i aleag? DVD-ul preferat dintr-un teanc, chiar ?i c?nd acesta nu se afl? ?n cutia sa. Pot ?nv??a de la o v?rst? fraged? cum s? foloseasc? telecomanda televizorului ?i a DVD-playerului, astfel ?nc?t s?-?i deruleze filmele p?n? la p?r?ile preferate (sau s? sar? peste p?r?ile care nu le plac). Pot fi extrem de creativi ?n descoperirea unor modalit??i de a se c???ra pe blatul de la buc?t?rie, astfel ?nc?t s? ajung? la dulapul ?n care sunt cerealele favorite, sau pot ?nv??a foarte repede s? foloseasc? cheia pentru a deschide u?a din spate ?i a merge s? se joace la leag?ne. ?n mod clar, acestea nu sunt comportamente pe care ?i le-ai putea imagina atunci c?nd te ocupi de un copil de 2 ani. ?i totu?i, unii copii cu autism reu?esc cumva s? dob?ndeasc? aceste abilit??i, pe cont propriu. Cum putem s? ?n?elegem aceast? contradic?ie (?i anume c? exist? lucruri pe care copiii cu autism le pot ?nv??a ?i altele pe care nu le pot ?nv??a)? Cum se poate ca un copil care nu este ?n stare s? potriveasc? diferite forme ?n sortatorul de forme, s? ?nve?e s? deschid? televizorul ?i DVD-playerul, s? introduc? un DVD ?i s? apese butonul de play? Cum e posibil ca un copil care nu ?n?elege o cerin?? simpl? precum “ia?i haina” s?-?i dea seama cum s? deschid? o u?? pentru a ie?i afar?? Curiozitate !!!Este un mit c? toate persoanele cu autism sunt geniale. ?n realitate doar 2 % din toate persoanele cu TSA sunt genii. ?ns? majoritatea persoanelor cu TSA cu IQ intact, de?in abilit??i care sunt numite ”insule de genialitate” fapt pentru care mitul a devenit unul popular.?n primul subcapitol am enumerat tr?s?turile specifice autismului, iar ca urmare a acestor tulbur?ri copiii cu TSA ?nt?lnesc urm?toarele dificult??i ?n procesul educa?ional clasic (?ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic?):Dificult??i ?n ?n?elegerea vorbirii ?i ?ndeplinirea instruc?iunilor verbale, care poate varia de la incapacitatea de a diferen?ia dou? cuvinte ?nafara contextului p?n? la dificult??i de a ?ndeplini instruc?iuni multiple, ?n?elegerea textului citit ?i altele. Abord?rile pedagogice clasice inclusiv ?n programele pentru copii cu retard mental, ?n care un mare accent este pus pe instruc?iunile ?i explica?iile verbale fac dificil? incluziunea.Exemplu:Gabrila ?tie s? r?spund? la ?ntrebarea ”Cum te cheam??”, de fiecare dat? c?nd cineva ?ntreab? ea r?spunde. Unul din noii ei colegi pentru a face cuno?tin?? cu ea o ?ntreab?: ”Cum te nume?ti?” ?i Gabriela nu r?spunde. Gabriela cunoa?te doar sintaxa ”Cum te cheam??” fiind ?nsu?it? automat, modificarea acesteia prin utilizarea altor cuvinte o face pentru ea necunoscut?.Dificult??i privind limbajul expresiv, nivelul sc?zut al abilit??ilor expresive reduc succesul elevilor cu TSA ?n a-?i demonstra abilit??ile ?i cuno?tin?ele. ?n alte cazuri limbajul elevului cu TSA este at?t de redus ?nc?t nici nu poate utiliza limbajul verbal ?n comunicare. Anume aceste dificult??i fac complicat, iar c?te odat? ?i imposibil, procesul de ?nv??are a elevilor cu TSA utiliz?nd tehnicile pedagogice clasice.Dificult??i privind competen?ele sociale, motiva?ia social? redus?. Comportamentul elevilor tipici este controlat de aprobarea maturilor ?i dezaprobarea acestora. Mai simplu vorbind, majoritatea copiilor tind spre apreciere/laude ?i evit? situa?iile c?nd pot fi certa?i. Mai mult ca at?t, pentru copiii tipici conteaz? foarte mult aprecierea colegilor, ei pot s? se str?duiasc? s? nu pl?ng? ? pentru ca colegii s? nu se amuze pe seama lor; s? nu strige ? pentru a nu atrage prea mult? aten?ie. ?ns? ?n cazul copiilor cu TSA aceast? motiva?ie social? poate s? fie foarte redus? sau s? lipseasc? cu des?v?r?ire. Adic? ?n termenii abord?rii comportamentale, laudele ?i alte consecin?e sociale nu reprezint? pentru ei recompens? sau pedeaps?. Foarte des poate fi urm?rit cazul c?nd profesorul ?ncearc? f?r? rezultat s? influen?eze comportamentul copilului cu TSA prin intermediul laudelor sau mustr?rilor.Incapacitatea de a ?n?elege instruc?iuni adresate grupului. Deficien?? care poate fi ?nt?lnit? chiar ?i la elevii cu autism ?nalt func?ional. Ace?tia, de?i au succes ?n comunicarea ?i ?nv??area individual?, sunt incapabili de a deslu?i o instruc?iune adresat? ?ntregului grup. Foarte des anume lipsa reac?iei din partea copilului cu TSA la instruc?iunile profesorului, adresate ?ntregului grup, devine obstacolul principal ?n includerea lor ?n institu?ii de ?nv???m?nt general, ?i face dificil? ?nv??area acestora ?n grup. Exemplu: Profesorul spune la ?nceputul lec?iei: “Deschide?i caietele ?i lua?i pixurile”, copilul cu autism, mai mult ca probabil c? nu va ?n?elege c? mesajul ?i este adresat ?i lui inclusiv.Autostimul?rile. Autostimul?rile sunt forma cea mai vizibil? a dificult??ilor de procesare senzorial? ?i presupun?executarea de mi?c?ri repetitive ?i/sau manipularea obiectelor ?n mod repetitiv.??n prezent, autostimul?rile sunt asociate cel mai frecvent cu tulburarea din spectrul autist ?i reprezint? un motiv de ?ngrijorare pentru p?rin?i ?i o piedic? ?n calea ratei de achizi?ii a copilului.?n cazul unei dezvolt?ri tipice,?sistemul nervos proceseaz? informa?iile provenite de la cele 7 sim?uri?(vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil, proprioceptiv – pozi?ie corporal? – ?i vestibular – echilibru ?i mi?care) pentru a ne ajuta s? d?m un sens evenimentelor din jurul nostru. De exemplu, vedem o persoan? ?n buc?t?rie, auzim sunet de vase, sim?im mirosul de m?ncare ?i ?tim c? acea persoan? g?te?te. ?n cazul persoanelor cu tulbur?ri de procesare senzorial?, aceast? integrare a informa?iilor provenite de la sim?uri nu se realizeaz? ?n mod optim. Astfel, un copil poate fi cople?it de informa?iile auditive din mediu ?i poate s? nu se mai concentreze asupra a ceea ce vede (sunetul provocat de vase este at?t de puternic pentru el, ?nc?t poate provoca durere, ?mpiedic?ndu-l s? proceseze informa?ia provenit? de la celelalte sim?uri); ?n aceea?i m?sur?, un alt copil poate s? primeasc? at?t de mult? stimulare vizual? din mediu ?nc?t sistemul s?u nervos s? aib? dificult??i ?n discriminarea sunetelor (?or?ul de buc?t?rie al mamei are un model at?t de solicitant, cu multe culori ?i forme, ?nc?t copilul nu r?spunde la chemarea la mas?, fiind blocat de toate informa?iile cu care este bombardat vizual).Chiar ?i persoanele care sunt catalogate drept tipice prezint? autostimul?ri, cu to?ii le avem! ?ns?, de cele mai multe ori, autostimul?rile nu ne ?mpiedic? s? ne desf??ur?m activit??ile de zi cu zi. C?teva exemple de autostimul?ri cotidiene: ?nv?rtitul p?rului pe deget, manipularea repetitiv? a unui pix ?n timpul unei conversa?ii, mi?carea repetat? a piciorului c?nd st?m picior peste picior etc. ?n cazul unor copii cu autism, nevoia de autostimulare este at?t de puternic? ?nc?t nu se mai pot concentra pe altceva.Probleme de cooperare ?n timpul orelor ?i comportamentelor nedorite (inadecvate) sunt specifice pentru mul?i elevi cu TSA. Copiii pot fi hiperactivi – pot s?ri dintr-un loc ?n altul, s? se deplaseze prin clas?, s? manifeste agresivitate fa?? de profesori sau colegii s?i cu scopul de a evita sarcinile, s? se autostimuleze ?n loc s? ?ndeplineasc? instruc?iunile, ?i altele. Astfel de probleme adesea sunt cruciale ?n incluziunea copiilor cu TSA. ?ntruc?t profesorul nu cunoa?te cum poate ob?ine de la ace?ti copii m?car ?ndeplinirea unor instruc?iuni simple de a sta ?n banc? sau ?n lini?te ?n timpul orelor.Aten?ie seleсtiv? (concentrarea selectiv?) este caracteristic? pentru elevii cu TSA. Copilul se poate concentra pe detalii ne?nsemnate ale unor obiecte sau unor situa?ii, sau specificul materialului didactic, sau poate ?ncepe s? se autostimuleze ?n timpul orelor (de ex., ?ncepe s? rumege cartelele ?n loc s? ?ndeplineasc? cu ele instruc?iunea). De regul?, copiilor cu TSA le lipse?te capacitatea de a atrage aten?ia la ceva la ce este atent? alt? persoan?, s? ”urmeze” aten?ia altei persoane. ?i ?n consecin?? copilul cu TSA poate fi incapabil de a se concentra asupra ceea ce vorbe?te sau arat? profesorul.Exemplu:Profesoara se adreseaz? lui Ionu?: ”Adu-mi, te rog, caietul t?u de pe biroul meu”. Ionu? ?n dificultate prive?te c?tre profesoar? f?r? a ?n?elege instruc?iunea. Atunci profesoara ?i arat? cu gestul direc?ia unde este biroul ei, ?i repet?: ”Adu-mi, te rog, caietul t?u de pe biroul meu. Biroul este uite acolo!” Ionu? dezorientat prive?te la v?rful degetului profesoarei, f?r? a ?n?elege c? trebuie s? priveasc? ?n direc?ia indicat?.Lipsa sau limitarea capacit??ii de a imita. Capacitatea de a imita spontan ac?iunile altei persoane, imediat sau ?ntr-o situa?ie similar? reprezint? bazele procesului de ?nv??are. Deseori lipsa capacit??ii de a imita at?t ac?iuni simple (a repeta o mi?care la orele de educa?ie fizic?), c?t ?i ac?iuni complexe (de a bate ritmul la lec?ia de muzic?, de a scrie cuv?ntul urm?nd profesorul, de a scoate cartea din geant? pentru c? to?i ceilal?i colegi au f?cut acest lucru) ?ncurc? copiilor cu TSA ?n procesul de ?nv??are at?t ?n cadrul ?colii, c?t ?i ?n afara ei. Profesorii nu pot construi procesul educa?ional ?n concordan?? cu metodologiile clasice, acestea presupun ca copilul s? de?in? abilit??i de imitare ?i va ?ncerca s? le utilizeze. Un exemplu similar am enun?at mai sus: dac? copilul nu a auzit instruc?iunea profesorului, el se va uita la colegii s?i ?i va repeta ac?iunile acestora. Un copil cu TSA nu va putea s? imite comportamentul colegilor dac? nu a ?nv??at suplimentar acest lucru.Exemplu:La lec?ia de dans, to?i copiii stau pozi?iona?i ?n r?nd ?i urm?resc mi?c?rile profesorului, dup? care ?ncearc? s? repete conform modelului prezentat. Gheorghe ?ncearc? s? imite acelea?i mi?c?ri dar reu?e?te doar s? sar? ?n sus.Dificult??ile de generalizare a cuno?tin?elor ?i abilit??ilor complic? procesul de ?nv??are a oric?rui copil cu TSA. (Generalizarea abilit??ilor (cuno?tin?elor) ofer? copilului posibilitatea de a identifica obiectul ?n diverse imagini ?i suport. Foarfeca ?n imagini ?i ca obiect. Cu imagine pentru asta). Deseori copilul cu TSA pur ?i simplu nu transmite cuno?tin?ele pe care le de?ine ?n diferite situa?ii, at?t cu maturii c?t ?i cu copiii. Exemplu: Ion a ?nv??at s?-?i scrie numele ?n caiet, dar nu a putut s? fac? acela?i lucru ?n album sau pe tabl?. – Daniela a ?nv??at s? modeleze figurine din lut, dar nu reu?e?te s? fac? acela?i lucru din plastilin?. Multe abilit??i ?nv??ate de elevii cu TSA se pierd, dac? acestea nu sunt din contextul vie?ii sale cotidiene ?i nu sunt ?nt?rite de stimuli naturali.Lipsa ini?iativei ?i dependen?a de prompt (ajutor) este caracteristic pentru copiii cu TSA ?n procesul de comunicare ?i ?nv??are. Deseori copiii cu TSA nu ini?iaz? o comunicare, nici chiar ?n procesul educa?ional. Spre exemplu, copilul cu TSA nu se va adresa dup? ajutor dar va a?tepta ?ntrebarea ”Ce dore?ti?” sau ”S? te ajut?”. Dac? cadrul didactic de sprijin al unui astfel de copil nu ?tie sau nu a trecut instruire specializat? referitor la eliminarea promptului, atunci elevul poate deveni ?n totalitate dependent de ajutorul acestuia, va dori s? interac?ioneze numai cu el, ignor?nd profesorul ?i colegii.Exemplu: Profesoara adreseaz? instruc?iunea pentru grup: ”Copii, nota?i ?n caiete data de azi”. Ion, de?i a ?n?eles foarte bine instruc?iunea ?i este capabil sa realizeze singur sarcina, nu ?ncepe s? scrie p?n? profesoara nu se adreseaz? direct lui:” Ion , scrie ?i tu data” Alexandru nu merge la WC, chiar dac? simte necesitatea biologic?, p?n? cineva din maturi nu intuie?te c? are nevoie s? ias?, ?i ?i propune.Important !!! Aceste dificult??i se manifest? foarte diferit de la copil la copil, ?i sunt prezente ?n propor?ia severit??ii tulbur?rii. Lucra?i cu acele dificult??i care reprezint? o prioritate sau care sunt ?n mare parte deranjante procesului educational, nu ?ncerca?i s? exclude?i mai multe bariere ?n paralel.1.3. Comportamente specifice autismului ?i recomand?riDac? cuno?ti o persoan? cu autism, cuno?ti doar o persoan? cu autism. Caracteristicile autismului se men?in, ?n mod normal, de-a lungul vie?ii persoanei afectate, dar pot fi schimbate considerabil, ?n timp, prin interven?ii. O persoan? mai pu?in afectat? poate p?rea pur ?i simplu ciudat? ?i poate duce o via?? tipic?. Dificult??i asociate cu interac?iunea social?:S? te exprimi potrivit situa?iei, s? ?n?elegi nuan?ele rela?iilor interumane ?i s? creezi contact cu cei din jur este adesea un mare stres pentru copiii cu autism. Copiii cu TSA au probleme ?n recunoa?terea sentimentelor celor din jurul lor ?i s? reac?ioneze la nivelul social dorit. Deseori, ei nu sunt ?n stare s? recunoasc? impactul propriului comportament asupra altora ?i s? adapteze propriul comportament. ?n compara?ie cu opiniile mai vechi, copiii cu TSA sunt ?n stare s? creeze rela?ii ?i s? le gestioneze, ?ns? ei au nevoie de instruc?iuni pentru a ?n?elege ?i a decodifica modurile sociale de comportament. Dificult??ile pe care le au copiii cu TSA la nivelul interac?iunilor sociale cu ceilal?i reprezint? problema central? a acestei tulbur?ri (principalul simptom) ?i totodat? principalul criteriu de diagnosticare. Studiile arat? c? acest deficit este permanent ?i este ?nt?lnit indiferent de nivelul intelectual al persoanei.Unii elevi cu TSA pot fi foarte izola?i social; al?ii pot fi pasivi ?n rela?iile sociale sau foarte pu?in interesa?i de al?ii; al?i elevi pot fi foarte activ angaja?i ?n rela?iile sociale, ?ns?, ?ntr-un mod ciudat, unidirec?ional sau de o maniera intruziv?, f?r? a ?ine seama de reac?iile celorlal?i. To?i ace?ti copii ?ns? au ?n comun o capacitate redus? de a empatiza, de?i sunt capabili de a fi afectuo?i, ?ns? ?n felul lor. Copiii cu TSA au nevoie de programe de training pentru a ?nv??a competen?ele respective. Programele de promovare social? trebuie s? urmeze scopurile: Promovarea interac?iunii sociale: ini?ierea contactului ?i reac?ionarea la ofertele de contact, men?inerea situa?iilor interactive; crearea interac?iunilor sociale ;?n?elegerea regulilor sociale: mijloace de ajutor vizuale, exersarea modurilor de comportament dorite din punct de vedere social, cre?terea flexibilit??ii, reac?ionarea la stimulii sociali;Captarea aten?iei:con?tientizarea stimulilor sociali, structurarea acestora, prelungirea fazei de aten?ie;Promovarea comunic?rii:g?sirea posibilit??ilor individuale de comunicare (verbale sau nonverbale, mijloace de ajutor ale comunic?rii asistate), men?inerea situa?iilor de comunicare ini?iate (respectarea necesit??ilor discu?iei ?i ale partenerului de comunicare), ?n?elegerea mijloacelor stilistice (metafore, glume, proverbe...)Un copil cu TSA poate:Sugestii pentru a sus?ine socializarea copiilor cu TSAs? nu prefere s? interac?ioneze cu semenii s?i, sau s? ini?ieze un joc;- s? fac? lucrurile de unul singur, ?i anume a?a cum ?i place lui f?r? a solicita o interac?iune social? ?n aceast? activitate;- s? r?spund? cu indiferen?? la saluturi, z?mbete sau ?mbr??i??ri;- s? nu cunoasc? cum s? se ?mpart? cu lucruri (a?a ca juc?rii, jocuri);- s? aib? dificult??i ?n a ?n?elege regulile de a ?ntre?ine o conversa?ie, ?i cele care ghideaz? o situa?ie social?.Copiii cu TSA trebuie s? observe comportamente pozitive ?n comunicarea altor copii pentru a putea ?nv??a de la ei;- Crearea situa?iilor ?n care copiii cu TSA pot s? se angajeze ?n interac?iuni sociale cu colegii sau profesorii (ini?ial fiindu-i asigurat ajutor continuu ?n men?inerea interac?iunii sociale);- Trebuie ?nv??a?i abilit??i de ?n?elegere specific sociale; - Instruirea colegilor copilului cu TSA, ?n a?a mod ca ei s? ?n?eleag? provoc?rile cu care se confrunt? acesta; - Dezvoltarea unui suport social, explicarea unor ”reguli nescrise” utilizate ?n situa?iile neformale (a?a ca pauzele). Mul?i dintre copiii cu TSA, nu cunosc aceste ”reguli” care ?n mod normal sunt ?n?elese de c?tre to?i. ?n acest sens poate fi utilizat RGB (Rule Governed Behavior, vezi subcapitolul 3.1.8)- ?ncurajarea con?tientiz?rii ?i ?n?elegerii Tulbur?rii din Spectrul Autist de c?tre to?i, ?n institu?ia de ?nv???m?nt.Dificult??i de dezvoltare a limbajului:Se estimeaz? c? 25 % dintre persoanele cu TSA r?m?n func?ional mute de-a lungul vie?ii, adic? nu dezvolt? un limbaj cu ajutorul c?ruia s? poat? comunica, ?n timp ce al?ii pot fi aparent foarte fluen?i ?n vorbire. Cei care au limbaj ?ncep s? vorbeasc?, de regul?, mai t?rziu ?i o fac ?ntr-un mod neobi?nuit, specific: pot fi prezente ecolalia imediat? sau ?nt?rziat?, inversiunea pronominal?, neologismele, idiosincraziile. Structurile gramaticale sunt adesea imature ?i includ folosirea repetitiv? ?i stereotip? a limbajului (de exemplu, repetarea de cuvinte sau expresii indiferent de situa?ie; repetarea de versuri aliterate ori de reclame comerciale) ori un limbaj metaforic (un limbaj care poate fi ?n?eles clar doar de c?tre cei familiariza?i cu stilul de comunicare al individului). Au, de asemenea, probleme la nivelul formal al limbajului (fonetic, prozodic, sintagmatic - ?n?l?imea vocii, debitul ?i ritmul vorbirii sau accentele pot fi anormale, de ex., voce monoton? sau pi?ig?iat?, vorbire “c?ntat?” sau cu ascensiuni interogative la finele frazelor), dar ?i semantic ?i pragmatic. Pentru copiii cu TSA este foarte dificil s? aleag? ?i s? men?in? un anumit subiect de conversa?ie; par s? nu ?n?eleag? c? o conversa?ie ar trebui s? determine un schimb de informa?ii sau c? exist? anumite ‘reguli’ ce trebuie respectate (a asculta partenerul, a a?tepta s?-?i vin? r?ndul s? vorbe?ti, a ‘construi’ pe ceea ce se spune etc.), au dificult??i ?n a r?spunde adecvat unor cerin?e indirecte, pe care tind s? le interpreteze literal, f?r? s? surprind? nuan?ele; nu reu?esc s?-?i adapteze comunicarea la contexte sociale variate etc. Chiar ?i cei cu autism ?nalt func?ional au probleme de limbaj, ?n special ?n ceea ce prive?te aspectele sale pragmatice.Reac?iile emo?ionale ale copiilor cu autism, atunci c?nd sunt aborda?i verbal ?i nonverbal de c?tre ceilal?i, sunt de cele mai multe ori inadecvate ?i pot consta ?n: evitarea privirii, inabilitatea de a ?n?elege expresiile faciale, gesturile, limbajul corporal al celorlal?i, adic? tot ceea ce presupune angajarea ?ntr-o interac?iune social? reciproc? ?i sus?inerea acesteia.Indiferent de abilit??ile verbale, copiii cu TSA au, ?n general, probleme de ?n?elegere a comunic?rii ?i dificult??i serioase ?n ?n?elegerea ?i ?mp?rt??irea emo?iilor celorlal?i.Ajut?nd copiii cu TSA s? ?nve?e s? comunice, indiferent de modalitatea de comunicare folosit?, le ajut?m s?-?i diminueze ?i comportamentele problem? care apar cel mai adesea datorit? dificult??ii sau a incapacit??ii persoanei de a-?i comunica nevoile, dorin?ele ?ntr-un mod adecvat.Copiii au TSA pot avea nevoie de multe situa?ii ?i ?ncerc?ri p?n? vor putea utiliza abilit??ile verbale pe care le de?in ?ntr-un context autentic.Copiii cu TSA:Sugestii pentru a sus?ine dezvoltarea limbajului- deseori dezvolt? abilit??ile verbale mai t?rziu dec?t colegii lor;- deseori au modalit??i atipice pentru a se face ?n?ele?i;- utilizeaz? limbajul ?ntr-un mod nea?teptat;- pot avea dificult??i ?n a-i ?n?elege pe al?ii;- pot avea dificult??i ?n a ?n?elege limbajul abstract;- pot s? nu ?n?eleag? limbajul corpului, gesturile, expresiile faciale.- utiliza?i cuvinte pu?ine, pentru a formula instruc?iunea, g?ndul;- ?ncetini?i viteza vorbirii;- da?i copilului cu TSA mai mult timp pentru a procesa informa?ia;- utiliza?i informa?iii vizuale (imagini, pictograme) clare ?i concise ?nso?ite de cuvinte scrise (scripturi). - dezvolta?i un sistem de comunicare utiliz?nd imaginile, semnele, cuvintele ?i simbolurile pentru acei copii care nu sunt verbali, sau ca o modalitate mai rapid? pentru ca copiii cu TSA s? poat? comunica c? s? devin? frustra?i sau sup?ra?portamente indezirabile (nedorite):Persoanele cu autism pot avea o gam? larg? de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, reducerea volumului aten?iei, impulsivitatea, agresivitatea, comportamente autoagresive (ex., lovitul cu capul ori mu?catul degetelor, al m?inii sau al ?ncheieturii m?inii) ?i, ?n special la copiii mici, accesele de furie. Pot exista r?spunsuri neobi?nuite la stimuli senzoriali (ex., un prag ridicat la durere, hiperestezie la sunete sau la atingere, reac?ii exagerate la lumin? sau la mirosuri, fascina?ie pentru anumi?i stimuli). De asemenea, pot exista anomalii de comportament alimentar (ex., limitarea dietei la c?teva alimente, consumarea de produse necomestibile ?.a.) sau tulbur?ri de somn (ex., de?tept?ri repetate din somn ?n cursul nop?ii, cu leg?nare). Pot fi prezente anomalii ale dispozi?iei sau afectului (ex., r?s sau pl?ns f?r? un motiv evident, absen?a evident? a reac?iei emo?ionale). Poate exista o absen?? a fricii ca r?spuns la pericolele reale ?i o team? excesiv? de obiecte nev?t?m?toare. Copilul cu TSA poate s?:Recomand?ri:Vorbeasc? ne?ntrebat;Arunce materialele didactice;S? nu coopereze cu profesorul ?i colegii;S? strige;S? loveasc? Alte comportamente neacceptate.- ?nl?tur? sau minimizeaz? elementele care pot cauza comportamente indezirabile (isterii, crize); (Spre exemplu dac? copilul cu TSA este hipersensibil la anumite culori sau stimuli vizuali: la ?nceput exclude?i stimulul din mediul elevului treptat adapt?ndu-l la acesta);- Identific?: activit??i fizice, strategii de relaxare, spa?ii ?n care poate fi asigurat? lini?tea, activit??i la mas?, care ar oferi alternative comportamentelor inapropriate. (Ghida?i-v? dup? preferin?ele copilului, ?n cazul ?n care acesta prefer? o activitate la masa (spre exemplu coloratul), atunci utiliza?i aceast? activitate pentru a alterna sarcinile complicate/ dificile). - Creeaz? oportunit??i pentru copiii cu TSA pentru ca ace?tia s?-?i prezinte punctele forte ?i s? se antreneze ?n activit??ile sale de interes.- Ajut? copiii s? dezvolte o puternic? percepere (con?tientizare) a propriei identit??i (condi?ii) ?i s? fie informa?i despre necesit??ile ?i abilit??ile lor speciale.- Regulat ?nv??a?i copiii cu TSA ?i recompensa?i (?ncuraja?i) utilizarea de c?tre ace?tia a setului de reguli destinat orelor ?n clas? ?i la terenul de joac?.- Utilizeaz? fiecare oportunitate de feedback specific pozitiv (laude, ?ncuraj?ri) cu privire la ?ndeplinirea sarcinilor care ?ntrunesc realizarea scopurilor propuse.- Ia ?n considerare cooperarea cu copilul cu TSA ?n atingerea obiectivelor ?i stabilirea a?tept?rilor ?n ?ndeplinirea sarcinilor. Negociaz? acestea cu el.- ?nva?? copilul cu TSA abilit??i de organizare a propriei activit??i. Utilizeaz? orarele vizuale pentru coordonarea activit??ilor (mai multe detalii ?n subcapitolul 3.1.7 al acestui ghid).- ?nva?? copilul cu TSA abilit??i de autogestionare a comportamentelor nedorite (vezi RGB subcapitolul 3.1.8), inclusiv modalit??i de atingere a scopurilor, managementul furiei, rezolvarea problemelor, abilit??i de a cere ajutor, ?i capacitatea de a g?si locuri sigure sau persoane (mai multe tehnici ?n capitolul 3)Motive posibile pentru angajarea ?n comportamente de autostimulare:SupraresponsivitateaCopilul percepe stimuli pl?cu?i sau neimportan?i pentru ceilal?i ca fiind puternici, nepl?cu?i, durero?i. Ace?ti copii pot fi sensibili la atingere. Autostimul?rile ?i ajut? s? blocheze excesul de input senzorial pe care ?l primesc. De asemenea, ele pot avea func?ia de reducere a durerii provocate de intensitatea stimulilor. Exist? o ipotez? conform c?reia autostimul?rile produc beta-endorfine, care creeaz? o senza?ie pl?cut?.SubresponsivitateaCopilul simte, de exemplu, senza?ia de rece doar dac? pune m?na pe un cub de ghea??, nu ?i dac? pune m?na sub apa rece de la robinet. Are, a?adar, nevoie de un grad mai mare de stimulare pentru a sim?i mediul. Autostimul?rile ?i ofer? acces la stimularea de care are nevoie.Gestionarea emo?iilorPentru unii copii cu autism, gestionarea propriilor emo?ii este dificil?, ei par cople?i?i de starea emo?ional? pe care o au ?i, ?n momente de ?nalt? intensitate emo?ional?, prezint? autostimul?ri. Acestea ?i ajut? s? fac? fa?? situa?iei. De exemplu, un copil ?ip? ?i ?ncepe s? sar? c?nd ??i vede p?rintele; un alt copil ??i flutur? m?inile ?i se ?nv?rte c?nd este l?udat puternic. Autostimul?rile pot avea rolul de autoreglare emo?ional? ?i corporal? – ?i ajut? pe copii s? se simt? bine ?n propriul corp. ?i noi apelam la tehnici pentru a ne calma singuri: ie?im s? lu?m o gur? de aer proasp?t pentru a ne lini?ti ?ntr-o situa?ie tensionat?, manipul?m o mingiu?? antistres, tragem aer ?n piept mai puternic, lu?m ?nghi?ituri mici de ap? etc.Recompensare negativ?Pe l?ng? func?ia evident? de autostimulare (care nu este mediat? social, comportamentul are loc ?i atunci c?nd copilul este singur ?n camer?), literatura de specialitate arat? c? autostimul?rile dob?ndesc adesea ?i func?ia de a sc?pa din/de a evita o situa?ie nepl?cut?, stresant? (func?ie mediat? de prezen?a unei alte persoane). Autostimul?rile pot atrage dup? sine retragerea sarcinii, ceea ce le poate recompensa negativ determin?nd frecven?a ?i/sau intensitatea lor s? creasc? ?n momentul ?n care copilului i se cere s? ?ndeplineasc? o activitate. ?n cazul acesta, analistul comportamental va concepe un plan de ac?iune ce va avea o component? de extinc?ie (se ?nl?tur? recompensa negativ? – sc?parea de sarcin? – copilul este promptat s? ?ndeplineasc? sarcina).?Cum ?l opresc din a se autostimula?”Aceasta este, poate, cea mai des ?nt?lnit? ?ntrebare ?n r?ndul p?rin?ilor ?i este de ?n?eles s? fie a?a: autostimul?rile sunt asociate cu autismul, iar prezen?a lor poate fi un indicator ?n ochii p?rintelui c? nu exist? progrese ?n cazul copilului s?u. De asemenea, e posibil ca cel mic s? trezeasc? comentarii nepl?cute din partea necunoscu?ilor prin comportamentul s?u. Cu toate acestea, oprirea comportamentului nu este solu?ia de cele mai multe ori, iar aceasta ?ntrebare ?n sine poate cauza suferin?? p?rin?ilor. Iat? c?teva chestiuni importante de luat ?n calcul c?nd apar autostimul?rile:Doar pentru c? ?se face de ru?ine” nu este un motiv destul de solid pentru schimbarea comportamentului.?C?nd analistul comportamental ?mpreun? cu familia discut? despre selectarea comportamentelor care urmeaz? a fi modificate, interesul copilului este cel care primeaz?. Dac? un copil nu ??i face r?u autostimul?ndu-se ?i, momentan, este singura sa form? de a-?i exprima entuziasmul, atunci este posibil ca decizia luat? de comun acord s? fie aceea de a ?ng?dui copilului s? manifeste ?n continuare acest comportament.Nu este vorba despre rea-voin??.?Uneori exist? tendin?a de a atribui copiilor mai mult? inten?ie dec?t au ?n realitate. ?n acest caz, credem c? nu renun?? la comportamente pentru c? nu vor, sunt ?nc?p???na?i, o fac special s? ne supere. ?ns? comportamentele de autostimulare reprezint? o necesitate pentru ei, a?a cum ?i pentru noi este o necesitate s? lu?m m?na de pe foc pentru a opri senza?ia de durere. ?ntr-o lume ?n care cineva ne-ar spune: ?Tine m?inile ?n foc, de ce vrei s? m? superi, nu ?n?elegi?” c?t de u?or ne-ar fi s? ne conform?m, chiar ?i av?nd tot dragul fa?? de persoana care ne-o cere? La fel putem g?ndi situa?ia ?i ?n cazul copiilor, nu din r?sf?? sau din revolt? ei nu renun?? la comportament, ci pentru c?, de cele mai multe ori, e singura lor modalitate de a reac?iona.Oare din ce motiv se autostimuleaz???O cale de ac?iune foarte util? pentru a cunoa?te nevoile copilului ?i a-l putea ajuta pe viitor este s? ne ?ntreb?m care este motivul autostimul?rilor, cercet?nd ipotezele pornind de la motivele enumerate mai sus (nevoi de natur? senzorial?, recompensare negativ? etc.).?nlocuire, nu de stopare.?A?a cum am discutat, autostimularea are un rol important pentru copil, stoparea autostimul?rii poate avea un efect negativ asupra copilului. A?adar, rolul nostru este acela de a g?si un comportament alternativ, care s? serveasc? aceea?i func?ie. De exemplu, dac? bate ?n pere?i ?i putem oferi o tob? ?i ?l vom ?nv??a s? bat? ?n tob? (ac?iune mult mai adecvat?).Comportamentele agresive sau autoagresive reprezint? o prioritate. Dac? alte forme de autostimulare pot fi ?nlocuite treptat prin tehnici comportamentale pozitive (recompensarea unor alte comportamente), comportamentele de autostimulare periculoase e nevoie s? fie ?ntrerupte rapid. ?n acest caz, de cele mai multe ori comportamentul este blocat ?i se iau m?suri pentru a ?mpiedica repetarea sa. De memorizat !!! Autostimularile sunt o parte component? a semnelor specifice autismului, ?i nu exist? ?nc? o tehnic? de lucru care le-ar diminua ?n totalitate. Iat? de ce este important s? con?tientiz?m c? suntem capabili doar s? le limit?m ?n durat? sau spa?iu, pentru c? ridic? calitatea vie?ii at?t a elvului cu TSA, c?t ?i a ?ntregii comunit??i.Capitolul 2. Aspecte ale incluziunii educa?ionale ale copiilor cu TSA2.1. Preg?tirea pentru incluziunea educa?ional? a copiilor cu TSA2.1.1. Importan?a preg?tirii mediului ?colar pentru copilul cu autismCopiii cu TSA sunt foarte diferi?i ?n abilit??ile, preferin?ele ?i caracteristicile dizabilit??ii individuale ale fiec?ruia. ?n abordarea acestora adul?ii ar trebui s? se conduc? de urm?torul citat: ?Cu c?t mai detaliat ne reu?e?te s? g?sim explica?ii pentru comportamentul oamenilor ?i s? ?n?elegem sensul acestuia, cu at?t mai pu?in ne pare deranjat comportamentul respectiv“ (Winfried Palmowski).Lu?nd ?n considerare aceast? varietate enorm?, comportamentul ?i interven?ia educa?ional? a fiec?rui copil cu TSA prezint? at?t pentru institu?ia de ?nv???m?nt, c?t ?i pentru ?nsu?i copilul cu autism, o adev?rat? provocare. Cuno?tin?ele despre caracteristicile specifice ale copiilor cu TSA ?i ale cerin?elor pe care le implic? acestea ?n organizarea ?i dezvoltarea mediului educa?ional constituie un fundament important pe care se poate construi un comportament sensibil ?i ?n?eleg?tor ?n raport cu copilul. Pe baza acestuia, prin asisten?? ?i oferte individuale, precum ?i dispun?nd de condi?ii adecvate, copiii pot fi integra?i ?n via?a de zi cu zi ?i ?n via?a institu?iei de ?nv???m?nt.?ntregul corp profesoral trebuie s? aib? dorin?a de a se informa cu privire la caracteristicile speciale ale copilului cu autism. To?i colegii, toat? popula?ia ?colar? se confrunt? ?n cele din urm?, ?ntr-un fel sau altul, cu afilierea copilului cu autism la aceast? institu?ie. Aceasta se poate ?nt?mpla, de exemplu, la lec?iile obi?nuite pentru colegii de clas?, la orele de ?nlocuire sau ?n pauz? pentru colegii din alt? clas?. Al?i profesori subapreciaz? uneori sarcina important? de a influen?a pozitiv copiii din clasele lor ?n ceea ce prive?te colegul cu autism din alt? clas?.At?t conducerea ?colii, c?t ?i corpul profesoral trebuie s? fie preg?ti?i s? ac?ioneze flexibil ?n ceea ce prive?te domeniul organizatoric. Se poate ?nt?mpla ca pentru copilul cu autism s? fie aprobate ni?te reguli speciale. Pentru p?strarea climatului favorabil ?n ?coal?, este bine ca colegii s? ?n?eleag? ?i s? accepte necesitatea acestor m?suri. Ei nu trebuie s? categoriseasc? aceste reglement?ri ca fiind ?nedrepte“.Dac? este s? ne g?ndim la factorii psihosociali favorabili, care vor contribui la reu?ita unui proces incluziv ?n ?coal?, trebuie s? lu?m ?n considerare nu doar copilul cu autism, ci ?i ?coala ca pe un sistem ?ntreg cu toate elementele din cadrul acestuia. Este important de men?ionat c? incluziunea, ?n general, nu este g?ndit? de a fi ?unidimensional?“. Acest lucru ?nseamn? c?, pe l?ng? copiii cu cerin?e educa?ionale speciale, trebuie s? lu?m ?n considerare profesorii implica?i ?i colegii. La fel trebuie s? se ?nt?mple ?i ?n cazul copiilor cu TSA. Uneori, ?n mod special ?n cazul copiilor cu autism sever se pot ?nt?mpla multe situa?ii dificile. De aceea, am introdus ?n urm?torul capitol un excurs al provoc?rilor comportamentale ale copiilor cu autism ?i un r?spuns adecvat al celorlal?i actori implica?i ?n proces. 2.1.2. Sensibilizarea copiilor ?n acceptarea diversit??iiCea mai mare ?ngrijorare pentru p?rin?ii copiilor cu autism ?n momentul integr?rii acestora ?n institu?ii de ?nv???m?nt general, este neacceptarea copilului lor deosebit de c?tre copiii tipici. ?i aceast? ?ngrijorare este alimentat? de statistic?, care arat? c? 40% din copiii cu autism sunt h?r?ui?i ?n ?coli (Montes, Haltermann, 2007).Aceast? situa?ie se poate ameliora prin implicarea adul?ilor, dac? ace?tia sunt cointeresa?i s? creeze ?n ?coal? o atmosfer? de acceptare ?i toleran??. Adul?ii sunt acei care, lucr?nd asiduu, vor reu?i s? educe copiilor tipici toleran?a ?i acceptarea fa?? de toate categoriile de persoane cu dizabilit??i.Instruirea cu privire la autism se poate face ?ntr-o manier? generalizat?, ?n care copiii ?nva?? despre concepte precum diferen?e, diversitate, acceptare ?i sensibilitate, f?r? a face trimitere la un anumit copil. ?ns? acela?i proces de educare poate fi, de asemenea, mai specific, ?n func?ie de nevoile copilului sau ale familiei sale. Este important s? comunic?m cu p?rin?ii/reprezentan?ii legali ai copilului cu autism ?nainte de a ?ncepe informarea pentru sensibilizare. Profesorul sau psihologul ?colii, care conduc discu?ia, ar trebui s? stea de vorb? cu p?rin?ii/reprezentan?ii legali ai copilului cu autism, pentru a afla dac? ace?tia sunt dispu?i s? fac? publice informa?iile despre copilul lor. Unele familii ar putea s? fie de acord cu sensibilizarea general? ?i cu recunoa?terea punctelor forte, dar ?i a dificult??ilor pe care copilul le ?nt?mpin? ?n clas?, ?ns? ?n acela?i timp s? nu fie de acord cu dezv?luirea diagnosticului de autism. Alte familii sunt mai deschise ?n leg?tur? cu diagnosticul copilului ?i sunt dispuse s? participe activ la educarea ?i informarea pentru sensibilizare. Sunt deciziile personale ale fiec?rei familii, pe care ?coala ar trebui s? le respecte. Aceste decizii se pot schimba ?n timp, pe m?sur? ce se schimb? ?i nevoile copilului cu autism.Este de asemenea important s? ?inem cont c? unele familii s-ar putea s? nu fi discutat ?nc?, cu copilul lor, despre diagnostic. Unii copii s-ar putea s? ?tie c? au autism dar s-ar putea s? nu ??i doreasc? s? ?mp?rt??easc? acest lucru colegilor. Sunt deci decizii personale. Alt aspect care trebuie discutat ?n prealabil este faptul dac? copilul cu autism va fi prezent la ?nt?lnirile de informare. Unele familii doresc acest lucru, ?n timp ce altele prefer? ca ?nt?lnirile s? aib? loc c?nd copilul nu se afl? ?n clas?. Multe ?coli au considerat necesar ca un p?rinte, un ?ngrijitor sau un reprezentant al ?colii (persoane care ?l cunosc pe elev), s?-l prezinte la ?nceputul anului ?colar sau cu ocazia unei situa?ii ?n care acesta este inclus ?n colectiv. Dac? familia sau echipa consider? c? este important? protejarea intimit??ii unui copil, se poate ca numele copilului s? nu fie nici m?car men?ionat ?i s? aib? loc doar o sesiune de sensibilizare ?i acceptare general?. Din respect pentru copil, o prezentare mai specific? poate fi de asemenea f?cut? c?nd acesta nu se afl? ?n ?nc?pere. Este important s? prezent?m copilul ca fiind o persoan? cu abilit??i unice, dar ?i cu puncte comune cu al?i copii (?i el are o familie, fra?i/surori, animale de cas?, m?nc?ruri preferate, jocuri video, filme preferate etc.). ?n acela?i timp, ?mp?rt??im ?i unele din dificult??ile ?i diferen?ele pe care ecopii le-ar putea observa ?i de care ar trebui s? fie con?tien?i – cum ar fi nevoile senzoriale.Copii cu autism, la fel ca ?i copii tipici, au doar de profitat de pe urma unei comunic?ri eficiente ?ntre profesori ?i p?rin?i. Pentru a asigura un mediu prietenos ?n interiorul clasei, nediscriminatoriu ? pot fi ?ntreprinse un ?ir de activit??i ce au menirea de informare, sensibilizare ?i consolidare. ?nainte de a planifica aceste activit??i, este primordial de a organiza o ?edin?? cu p?rin?ii copilului cu TSA. Este important s? ob?ine?i de la p?rinte acordul, dar ?i c?t mai mult? informa?ie, iar ?n cazul ?n care este posibil ?i din partea copilului cu TSA. Este necesar de explicat ce beneficii pot aduce aceste activit??i at?t copilului cu autism, c?t ?i ?ntregului colectiv de copii ?i care sunt rezultatele scontate.Urm?toarele puncte de referin?? ?n discu?ia cu p?rin?ii copilului cu TSA vor ajuta ?n crearea unui plan de activit??i acceptat de toate p?r?ile implicate:Copilul dvs. cunoa?te c? are autism?V-a?i sim?i confortabil dac? clasa va cunoa?te c? copilul dvs. are autism?Considera?i c? o prezentare pentru clas? ar fi benefic??Cum a?i dori s? fi?i implicat:a. S? presta?i informa?ia profesorului/lorb. S? fi?i parte din prezentarea f?cut? ?n clas?c. S? oferi?i informa?ie scris? ?i/sau vizual? despre copilul dvs.d. S? sugera?i un alt membru al familiei care ar putea fi parte a prezent?riiCum a?i dori ca copilul dvs. s? fie implicat:a. Copilul ?n clas?, ?i parte a prezent?riib. Copilul ?n clas? ca ascult?tor, dar nu ca prezentatorc. Copilul s? nu fie prezent ?n clas? d. Copilul ?n calitate de co-prezentatorPute?i indica strategii sau tehnici utile, care ar ajuta ?n interac?iunea social? a copilului dvs. cu colegii s?i?Exist? informa?ie specific? despre copilul dvs. cu care a?i dori sa v? ?mp?rt??i?i? Toat? munca descris? mai sus, trebuie s? aib? loc treptat ?i c?t mai delicat cu putin??. S-a demonstrat c? dac? profesorul se poart? c?t mai obi?nuit posibil cu copilul cu autism, va demonstra r?bdare ?i bun?tate ?n atitudine ?i abordare, atunci copii tipici vor lua asta ca exemplu, ca norm? de conduit?.Aducem mai jos exemple de comportamente specifice pentru copiii cu TSA, comportamente cu care a?i putea s?-i familiariza?i pe copiii din clas?.Copilul cu autism:prefer? s? se joace de unul singur, nu este interesat de jocul altor copii;recurge rar sau nu prive?te ?n ochi interlocutorul;poate s? nu reac?ioneze c?nd este chemat pe nume;nu ?n?elege ironia, glumele;are dificult??i de a-?i exprima emo?iile;are dificult??i ?n a ?n?elege emo?iile altor copii sau adul?i;vorbe?te ?n mod nefiresc sau nu vorbe?te de loc;prezint? dificult??i ?n sus?inerea unei conversa?ii chiar dac? are vocabular dezvoltat;poate fi obsedat de un singur obiect, care-l poate purta cu el pretutindeni (”?nso?itorul”);poate s? strige atunci c?nd nu poate comunica ce vrea;prezint? mi?c?ri repetitive, stereotipe (poate flutura m?inile, leg?na corpul, merge ?n cerc, pe v?rful degetelor);poate reac?iona negativ la orice schimbare din rutina zilei (momente de regim, orarul lec?iilor); dac? este atins sau ?i sunt atinse obiectele personale, la sunete tari, g?l?gie (poate deveni nelini?tit, agitat, poate evada ?n alt spa?iu).Copiii ?i tinerii cu autism creeaza disconfort deseori colegilor prin interpretarea gre?it?, de exemplu, a exprim?rilor verbale sau prin demonstrarea modurilor de comportament nea?teptate. Acest lucru poate duce la ne?n?elegeri ?ntre copiii cu afec?iuni din spectrul autist, colegi ?i cadre didactice. Refuzul ?i izolarea incon?tient? a copilului sunt doar unele dintre consecin?ele posibile. Pentru a reduce ne?n?elegerile, se pot programa discu?ii cu clasa despre dedesubturile afec?iunilor din spectrul autist. Aceste discu?ii au rolul de m?suri de preven?ie. ?n plus, pot ap?rea nesiguran?a ?i temeri de atingere. ?n?elegerea este o condi?ie prealabil? pentru acceptarea reciproc? ?i de durat?. Orice discu?ie cu copiii trebuie bine preg?tit?. Momente care trebuie luate ?n calcul:?ine?i cont de v?rsta de dezvoltare a copiilor ?i posibilit??ile cognitive ale acestora ?n transmiterea cuno?tin?elor de specialitate despre autism. Lua?i ?n considerare climatul social (sentimentul de responsabilitate, sentimentul de comunitate, sim?ul drept??ii) care exist? ?n clas?.Alege?i un moment potrivit pentru discu?ia cu clasa prin producerea unei atmosfere de ?ncredere.Nu omite?i referirea la un comportament respectuos ?i atent cu informa?iile care sunt oferite.Este recomandabil ca dirigintele s? desf??oare discu?iile cu clasa, iar profesioni?tii ?n consiliere pot fi, desigur, ?ntotdeauna consulta?i, dac? se dore?te acest lucru. Discu?ia cu clasa necesit? o preg?tire intensiv?. Este important consim??m?ntul p?rin?ilor copilului cu autism ?i al p?rin?ilor copiilor tipici, ?n cazul ?n care acest lucru este considerat adecvat, av?nd ?n vedere v?rsta ?i nivelul de dezvoltare. ?n cazul ?n care se dore?te din partea copilului cu autism, el poate fi uneori implicat ?n discu?ia cu clasa. Se recomand? ?ns? ca copilul cu autism s? nu fie prezent ?n mod constant la aceste discu?ii. Urm?toarele dou? blocuri pot constitui o posibil? structur? a conversa?iei cu clasa. ?n primul bloc, autismul este explicat la un nivel general, iar blocul doi are menirea de a tematiza explicit situa?iile concrete ?i interac?iunea ?n clas?.Blocul 1: Ce este autismul? 1.1. Afectarea percep?ieiCopiii trebuie s? aib? posibilitatea s? afle c?t de diferit percepe ?i ?n?elege creierul anumite transmisii. Demonstra?i copiilor, ?n baza unor exemple, cum poate fi sim?it? situa?ia de apari?ie a deranjamentelor din diferite direc?ii. Modul concret de a ?tr?i de sinest?t?tor“ duce la o ?n?elegere mai bun? a copilului cu tulbur?ri din spectrul autist. Idei metodico-didactice:Prin exerci?ii practice se va demonstra impactul perceperii afectate asupra tr?irilor concrete (de exemplu prin iluzii optice etc.).Exemplele de film pot demonstra problematica proces?rii stimulilor la copiii cu autism ?i va dovedi cu ce fel de situa?ii permanente de stres se confrunt? ace?ti copii.1.2. Afectarea comunic?rii ?i interac?iuniiCpoiii cu TSA nu dezvolt? motiva?ia de respectare a regulilor sociale, deoarece complexitatea acestui model nu poate fi ?n?eleas?. De aceea, ?n domeniul social, copii cu autism fac mereu gre?eli. Colegii ar trebui s? ?n?eleag? c? semenilor lor cu autism le este deosebit de greu s? se comporte ?normal“. Este motivul pentru care ace?tia nu pot ?n?elege ?i implementa regulile sociale de convie?uire. Idei metodico-didactice:Explica?i clasei deosebirile lingvistice ale copiilor cu autism. De exemplu, faptul c? totul este ?n?eles motamot se datoreaz? imposibilit??ii de a ?n?elege sensuri duble ale unor expresii sau cuvinte. Explica?i necesitatea de a folosi un limbaj simplu ?i f?r? sub?n?elesuri ?n comunicarea cu copiii cu autism. 1.3. Interese speciale, stereotipuri ?i dorin?a de a ?conserva” mediul fizic, precum ?i structurile temporale ?i spa?iale. Toate acestea servesc scopului de a ob?ine un sentiment de securitate pentru a se reg?si ?ntr-o lume ale c?rei structuri ?naturale” par dificile sau deloc accesibile.Idei metodico-didactice:Discu?ii la tema ?Fiecare este diferit!“. Ce pot colegii s? fac? deosebit de bine? Care sunt punctele forte ?i punctele slabe ale copilului cu autism? Explica?i pe ?n?elesul copiilor c? stereotipurile fizice sunt o reac?ie ?nv??at? a creierului la situa?iile de suprasolicitare cronic? a organismului la care este expus copilul cu autism. Creierul are posibilitatea de a ?se odihni“ scurt timp prin repetarea aceluia?i model de mi?care. Prin urmare, aceste modele sunt concepute de copilul cu autism ?i nu trebuie interzise, respectiv ?dezv??ate“. Blocul 2: situa?ii concrete ?i interac?iunea ?n clas?Idei metodico-didactice:Se colecteaz? informatie de la colegi cu referire la cum este privit copilul cu autism ?n clas?. Se vor tematiza at?t p?r?ile pozitive, c?t ?i cele negative ale interac?iunii cu copilul cu autism. Prin lucrul ?n grup sau ?n pereche, copiii vor reflecta asupra posibilelor strategii de ac?iune ?i alternative cu privire la acceptarea comportamentului copilului cu autism. Rezultatele lucrului ?n echip? se vor discuta ?n clas?, iar punctele pozitive vor fi re?inute. Se va ajunge la o ?n?elegere cu privire la cele mai importante puncte. Acestea vor fi ?nscrise ?i devin obligatorii pentru to?i copiii.Modalit??ile cele mai simple de a ajuta copiii s? ?n?eleag? mai bine comportamentele, st?rile unui copil cu autism sunt jocurile ?i exerci?iile. Urm?toarele dou? jocuri ar ajuta copiii s? ?n?eleag? percep?iile gustative ale copilului cu autism, posibilitatea de ?n?elegere ?i transmitere a unui mesaj: Posibilit??i de cre?tere a gradului de con?tientizare asupra percep?iei copiilor cu TSA:Jocul sensoric. Acest joc ar demonstra copiilor tipici de ce situa?iile neprev?zute provoac? stres copiilor cu autism. Pune?i ?ntr-o cutie mai multe obiecte comestibile neobi?nuite, cu textur? ?i consisten?? variat? (cafea solubil? sau jeleu). Lega?i copilul tipic la ochi ?i invita?i-l s? pip?ie sau s? guste pe r?nd toate obiectele din cutie. Cu c?t mai neobi?nuit va fi obiectul cu at?t va fi mai uimit ?i dezorientat copilul. Cafeaua solubil? poate fi destul de nepl?cut? la gust, permi??nd astfel copilului tipic s? ?n?eleag? modul ?n care situa?iile necunoscute pot provoca st?ri de stres.De asemenea, le pute?i propune copiilor s? bea sau s? m?n?nce ceva neobi?nuit, de exemplu biscui?i sandvici cu umplutur? de mu?tar, nu de caramel? cum s-au obi?nuit, sau un pahar de ap? ?n care a?i dizolvat un aromatizator incolor (l?m?ie de exemplu). Un gust neobi?nuit poate ?oca mai mult dec?t crede?i. Vorbi?i-le copiilor apoi despre c?t de important? este ?ncrederea, respectul ?i onestitatea ?n rela?ia cu un copil cu autism.Exerci?iu: Ruga?i interlocutorul s? picteze pe o coal? de h?rtie o stea mare, chiar ?i cu linii nedrepte, dar cu multe col?uri. Apoi ruga?i-l s? picteze ?nc? o dat? steaua, ?ns? acoperi?i cu o bucat? de carton primul desen. Ar?ta?i-i imaginea doar printr-o oglind?. Percep?ia vizual? este foarte deranjat? ?n acest fel. De cele mai multe ori, rezultatul este o m?zg?litur?. ?ncinge?i atmosfera prin aceea c? interveni?i cu: ?gr?be?te-te, este o sarcin? u?oar? ?i tu te por?i de parc? nu ai ?ti s? desenezi o stea.“ ?n condi?ii de stres, creionul se opre?te des pe foaie ?i m?zg?litura este ?i mai ur?t?. Schimba?i atmosfera ?i vorbi?i cu interlocutorul calm ?i ?n?eleg?tor. M?ng?ia?i-l pe spate, spune?i-i s?-?i ia timpul de care are nevoie ?i c? ?i va reu?i aceast? sarcin?. Atunci va c?dea bariera ?i desenul va reu?i.Exerci?iu: ?i ?n urm?torul exerci?iu este deranjat? percep?ia. Ruga?i pe partener s?-?i scrie adresa pe h?rtie ?i s? deseneze ?n acela?i timp cu piciorul pe podea cercuri ?mpotriva acelui ceasornicului. Scrisul este incomodat. ?i aici pute?i pune participantul ?n condi?ii de stres, iar apoi de ?n?elegere. Aceste condi?ii diferite vor putea fi observate ?i ?n imaginea scris?.Posibilit??i de cre?tere a gradului de con?tientizare asupra limbajului ?i a comunic?rii copiilor cu TSA:Jocul cu verbalizarea. Vorbi?i-le copiilor pe un ton ridicat ?i cu r?utate, dar cuvinte frumoase cu mesaj pozitiv; apoi vorbi?i-le cu bl?nde?e, dar un mesaj negativ ?i ur?t. Explica?i-le c?t de importante sunt tonul ?i intensitatea vocii ?n comunicarea cu colegii cu autism, care pot s? nu ?n?eleag? mesajul transmis prin cuvinte.Vorbi?i-le copiilor ?ntr-o abracadabra sau ?ntr-o limb? pe care ei, cu siguran??, nu o cunosc, iar cu gesturile ar?ta?i-le s? se ridice. Dup? ce copiii s-au ridicat, spune?i-le c? de fapt mesajul vorbit de Dvs. a fost altul, de exemplu s? citeasc? un text. Explica?i-le copiilor rolul limbajului nonverbal ?n comunicare, cum persoanele tipice instinctiv reac?ioneaz? la gesturi. ?i de ce copilul cu autism poate s? nu reac?ioneze adecvat la gesturi, el poate s? nu le ?n?eleag? sau nici s? nu le observe.Exerci?iu: ?i o ultim? posibilitate cu care ?ncerc?m s? cre?m ?n?elegere altor persoane. Adresa?i-v? interlocutorului ?i ruga?i-l s? v? povesteasc? ce planuri are pentru urm?toarea vacan??. ?n timp ce vorbi?i, v? bate?i peste palme unul altuia. Mul?i oameni pot vorbi ?i bate din palme ?n acela?i timp, iar pentru al?ii, acest proces este o provocare. Ei fie pot vorbi, fie s? se mi?te. Alternativ cre?te?i gradul de dificultate prin faptul c? sta?i ambii pe un singur picior, bate?i din palme ?i continua?i discu?ia. Dac? interlocutorul se descurc? ?i nu a?i ie?it ?nc? din ritm, ruga?i-l s? fac? acela?i lucru cu ochiul st?ng ?nchis. ?n a?a fel, partenerul nu va mai putea continua discu?ia, deoarece se va concentra asupra men?inerii echilibrului. ?ntr-un final se va opri ?i va r?de.P?rin?ii, profesorii ?i medicii trebuie s? ?tie c? a?a arat? situa?ia copiilor cu TSA ?n ?coal?. Ei sunt preocupa?i cu reac?ii de baz? ale corpului ?i pot avea doar performan?e limitate. ?i ei reac?ioneaz? adesea prin a r?de, dar nu este un r?s fericit. Este un fel de clovn jenat al clasei. Sau se vor retrage frustra?i ?i vor deveni foarte t?cu?i, ori vor ar?ta agresiune fa?? de al?ii. Dac? ?l ve?i chinui pe partenerul Dumneavoastr? destul de mult timp cu exerci?iile prezentate mai sus, acesta va reac?iona de asemenea agresiv. Mai multe exerci?ii g?si?i ?n Anexa 1, exemple de teme de discu?ii cu copiii ?n Anexa 2, modelul unei activit??i de sensibilizare pentru copii, ?n Anexa 3.2.1.3. Sensibilizarea p?rin?ilorInforma?ia ?n acest capitol se refer? at?t la p?rin?ii copiilor tipici, c?t ?i la cei ai copiilor cu autism. Un copil cu autism prezint? o provocare pentru p?rin?i ?i restul familiei. P?rin?ii, fra?ii ?i surorile, ba chiar uneori ?i buneii, trebuie s? ?mpart? ?ntre ei responsabilitatea pentru a putea integra ?n familie un copil cu nevoi speciale. Cu at?t mai complicat? este educa?ia/instruirea acestuia. Acest lucru aduce cu sine poveri semnificative pentru familiile acestor copii ?i aici vorbim nu doar despre epuizarea fizic?, exist?nd de multe ori stresul emo?ional masiv pentru toate p?r?ile implicate. Cea mai mare ?povar?” o suport?, desigur, p?rin?ii, dar, de asemenea, pentru surori ?i fra?i situa?ia este departe de a fi u?oar?.Studiile demonstreaz? foarte clar c? stresul continuu poate limita calitatea vie?ii copilului cu TSA ?i a celor care fac parte din mediul acestuia. Este de la sine ?n?eles c? o familie slab informat? ?i cu o mare povar? socio-economic? dispune de condi?ii de baz? ?i oportunit??i total diferite ?n felul de interac?iune cu copilul lor cu autism, ?n compara?ie cu o familie ce are o situa?ie mai bun? din punct de vedere socioeconomic ?i asta ?n ciuda provoc?rilor cu care se confrunt?. ?n ultimul caz, vor fi dezvoltate anumite strategii specifice ?i sisteme de sprijin. ?n consecin??, modul ?n care ace?ti copii vor fi integra?i ?n ?coal? va demonstra mari diferen?e. ?n ce mod poate contribui institu?ia de ?nv???m?nt la acest proces?Din primele contacte institu?ia de ?nv???m?nt trebuie s? demonstreze deschidere fa?? de copil ?i familie ?n general (mul?i p?rin?i au o experien?? negativ? sau pur ?i simplu nu au ?ncredere ?n cadrele didactice sau al?i profesioni?ti).Institu?ia de ?nv???m?nt rebuie s? ia aceea?i atitudine fa?? de copilul cu TSA ?i familia/p?rin?ii acestuia ca ?i fa?? de ceilal?i p?rin?i ?i copii, fapt care ar elimina din start stigmatul sau etichetarea (?naintate acelea?i cerin?e, acelea?i responsabilit??i, s? cunoasc? c? au acelea?i drepturi; s? fie invita?i la toate ?edin?ele de p?rin?i). Institu?ia de ?nv???m?nt rebuie s? demonstreze ac?iuni de creare a unui suport adecvat cerin?elor educa?ionale speciale ale copilului cu TSA, deschiz?nd p?rintele spre colaborare ?i implicare personal?.Institu?ia de ?nv???m?nt trebuie s? ofere spa?iu ?i timp p?rintelui pentru a discuta problemele delicate, unele aspecte reale ce ?in de situa?ia ?i necesit??ile copilului (nu e deloc simplu s? discu?i despre lucruri care au fost un ?tabu” p?n? nu demult). F?r? o informa?ie necesar? adus? de p?rin?i va fi foarte dificil de construit mediul necesar la clas? ?i ?n afara ei, de selectat strategiile adecvate de abordare ?i implicare.Modalitatea institu?iei de ?nv???m?nt de abordare a copilului cu TSA ?i a familiei acestuia va fi un model de abordare pentru ceilal?i p?rin?ii, ?i nu ?n ultimul r?nd ?i pentru copiii tipici. Acest lucru va reduce mult din frustrarea tuturor.P?rin?ii colegilor de clas? trebuie informa?i din timp despre prezen?a ?n clas? a unui copil cu autism (de exemplu, la adunarea de p?rin?i). Ar fi corect s? se decid? ?mpreun? cu p?rintele copilului cu TSA, care ar fi modalitatea de informare a celorlal?i p?rin?i, momentele care pot fi puse ?n discu?ie. Cadrul didactic, dirigintele clasei este persoana care ar trebui s?-?i asume moderarea acestor discu?ii, s? creeze o atmosfer? de ?ncredere, atitudine pozitiv?. Sensibilizarea p?rin?ilor la capitolul accept?rii ?i atitudinii fa?? de copiii cu dizabilit??i este un proces, nu doar o ac?iune de moment. Din aceste considerente va fi nevoie de timp, de mult? implicare, ?i aici e cazul s? ia parte activ? ?ntreaga comunitate de cadre didactice, psihologul ?colii, al?i speciali?ti. Doar conjug?nd eforturile se va putea dezvolta un mediu favorabil pentru to?i copiii ?i pentru to?i p?rin?ii. Consulta?i Anexa 2 pentru teme de discu?ii cu p?rin?ii. ?n Anexa 4 gasi?i un model de activitate de sensibilizare pentru p?rin?i.2.1.4. Crearea unui confort psihoemo?ional pozitiv ?n mediul educa?ional?Oamenii cu autism trebuie s? ?nve?e lucrurile pe care noi le cunoa?tem intuitiv.“(Rita Jordan, 2013)Necesit??i de baz? ale elevilor cu autismAsigurarea respect?rii urm?toarelor necesit??i de baz? ale copiilor cu autism este premisa unui proces educa?ional de succes: Securitate ?i protec?ieCopii cu autism ajung des ?n situa?ii provocatoare din cauza deranjamentelor de percep?ie. Ei sunt dependen?i de mediul lor pentru a se sim?i ?n siguran??. Persoanele constante de leg?tur? sunt un ajutor important pentru copiii ?i tinerii cu autism. Exemplu: Sensibilitate la atingereAndrei a completat corect fi?a de lucru ?i s-a str?duit pe c?t se poate s? scrie ?ngrijit. Profesoara se bucur? ?i ?l laud?. ?n mod spontan, ea decide s? ?l m?ng?ie pe cap. Andrei refuz? imediat atingerea. Inten?ia ei de a aprecia pozitiv munca copilului a produs mai degrab? inversul: atingerea nepl?cut? a ?ters din efectul laudei de care copilul, de fapt, se bucur?.Exemplu: Suprasensibilitate acustic?Cornelia particip?, ca fiecare copil, la cercul de diminea??. ?ntre timp, ea chiar se implic? pu?in ?n discu?ie. La c?ntecul final, ea c?nt? ?ncet, ?i ia pe ceilal?i de m?n? ?i sare ?mpreun? cu copiii ?n cerc. Este foarte pl?cut s?-i prive?ti. Situa?ia se schimb? atunci c?nd refrenul c?ntecului este ?nso?it de b?t?i ritmate din palme. ?n acel moment, Cornelia se sperie, acoper? imediat urechile cu m?inile ?i se refugiaz? ?n spatele clasei. Cu urechile acoperite, ea urm?re?te activit??ile din clas?, nu se mi?c? ?i nu se ?ntoarce la colegi p?n? jocul nu ia sf?r?it.Exemplu: Suprapunerea stimulilor perturbatoriIon merge ?n clasa a treia a ?colii primare. Atunci c?nd copiii lucreaz? ?n mod deschis la sarcinile planului s?pt?m?nal, ace?tia au voie s? se ridice de pe scaun ?i s? se mi?te liber prin clas?. Ion r?m?ne pe scaun ?i ?ncepe lucrul. ?n scurt timp, ?ncepe s? vorbeasc? tare cu el ?nsu?i. Profesoara ?l roag? s? ??i controleze volumul vocii, deoarece devine deranjant. Peste c?teva minute, Ion continu?. C?nd ?i g?l?gia din clas? cre?te, Ion se mi?c? ?n fa?? ?i ?n spate, vorbind singur, dar lucr?nd la sarcina pe care a primit-o. Sunetele acustice emanate de al?i copii nu pot fi filtrate de Ion, deci acesta nu se poate concentra. Iat? motivul pentru care Ion vorbe?te tare: cu scopul de a suprapune stimulii perturbatori. Dac? sunetele cresc ?n intensitate, Ion ?ncepe s? ??i mi?te ?ntr-un anumit ritm partea de sus a corpului pentru a-?i sus?ine puterea de concentrare.Sfaturi pentru adul?i:Evita?i atingerile. Evita?i sunetele tari. Evita?i stimulii/factorii perturbatori.2. Planificarea ac?iunilor Procesele de planificare produc adesea dificult??i copiilor cu autism. Acest fapt ar putea fi corelat cu limit?rile memoriei de lucru la oamenii tipici: informa?ia este stocat? ?n memorie pe sub-etapele unei ac?iuni ?n scopul de a ob?ine ac?iunea total? ?n pozi?ie vertical?. ?n autism, aceste func?ii executive de planificare comportamental?, de gestionare ?i de control sunt limitate. Prin urmare, orientarea global? a celor afecta?i trebuie sprijinit? de lumea ?nconjur?toare. Exemplu: Dorin?a de stabilitate a lumii ?nconjur?toareGheorghe este ?n clasa ?nt?i ?i profesoara l-a rugat s? scoat? caietul de scriere din sertar. Gheorghe caut? printre alte caiete orientat c?tre scopul s?u ?i nu g?se?te ceea de ce are nevoie. Gheorghe scoate ?ntregul sertar, scoate totul la suprafa?? ?i caut?. Caietul de scriere nu este. Cu o voce tot mai dezam?git?, strig?: “Dar nu pot s?-l g?sesc! Nu pot s?-l g?sesc! Mereu era aici!” ?ncepe s? pl?ng? ?i e furios. Sertarul ajunge ?ntr-un col? de clas?, iar celelalte caiete sunt aruncate. ?n dezam?girea sa, mesajul profesoarei de a verifica mapa nu ajunge la Gheorghe. ?ntr-o situa?ie calm?, pentru Gheorghe nu ar fi o problem? s? accepte ?i s? implementeze o solu?ie alternativ?. ?ns?, ?n situa?ia de fa??, nu a ob?inut ceea la ce s-a a?teptat, iar b?iatul s-a sim?it confuz ?i blocat.Exemplu: Talente insul?Carolina are 10 ani ?i are un talent deosebit la matematic?. Ea poate calcula nu doar ecua?ii de baz?, ci poate inventa ?i calcula ecua?ii care ar fi complicate pentru al?i copii de v?rsta ei. Dac? ?ns? este vorba despre sarcini de text, Carolina are dificult??i. Ea nu poate recunoa?te o sarcin? reformulat? ?i calculul pe care trebuie s?-l fac?. Ea se streseaz?, pl?nge ?i arunc? caietul jos.Sfaturi pentru adul?i:Pune?i sarcini concrete.Tria?i sarcinile ?n contextul ?n?elegerii de c?tre copil/elev.3. Explicarea lumiiCopiii cu TSA au deseori o g?ndire ?n detaliu. Din acest motiv, ei au greut??i de a ?n?elege din context ?i alte sensuri. Informa?ia este interpretat? de multe ori mecanic, literalmente. De aceea, copiii cu autism sunt dependente de explica?ia celor ce ?i ?nconjoar?. ?n ?coal?, aceast? func?ie le revine cadrelor didactice. Exemplu: Comunicarea ?n calitate de proces complex de percep?ie ?i reac?ie Dac? Anton este ?ntrebat ceva cu voce ridicat? de profesoara sa, acesta ?ntreab?: “E?ti sup?rat? pe mine?” El nu poate face diferen?a dintre furie, nervozitate, ner?bdare ?i alte st?ri asem?n?toare ?n care este necesar? ridicarea vocii. Profesoara ?i explic? c? era doar ceva ner?bd?toare. Nivelul de ne?ncredere ?n sine a copilului se exprim? prin asigurarea de c?teva ori pe parcursul lec?iei c? profesoara ?ntr-adev?r nu este furioas? pe el.Exemplu: Sensul ac?iunilor altora este deseori interpretat gre?it Elena ?i colegii ei r?m?n la pauza mare ?n clas?, deoarece plou?. Dirigintele nu este pe loc. Peste un timp copiii devin foarte activi: doi b?ie?i se ceart?, ??i iau penarele unul altuia ?i le arunc?. Tot mai mul?i copii se molipsesc de aceast? idee ?i o repet?. Dintr-o dat?, penarul Elenei zboar? ?i el prin aer. Protestul:”L?sa?i-l! este proprietatea mea!” Elena ?l ?mbr?nce?te pe Paul ?i ?i spune furios: “Este un furt! Tu ?mi furi penarul. D?-mi-l ?napoi!” Posibilit??ile Elenei de a influen?a se limiteaz? la aceste ac?iuni. Elena ?ncepe s? ?l loveasc? pe Paul. Nu ajut? faptul c? Paul strig?: “A fost doar o glum?! ?i-l dau ?napoi, hei!” Lui Paul nu ?i r?m?ne nimic altceva dec?t s? se apere ?i ?ncepe o lupt?. Ceilal?i sunt speria?i ?i nu ?n?eleg de ce a pornit aceast? lupt? ?i de ce atmosfera lejer? s-a transformat ?n ceart?. Elena nu a ?n?eles de la bun ?nceput contextul distractiv al situa?iei ?i nu ?n?elege cum penarul ei face parte din acest joc. Paul nu ?n?elege mesajul verbal al Elenei ?i jocul acestuia nu era de fapt un furt. Paul, la fel, nu ?n?elege c? Elena a intervenit cu seriozitate. Elena observ? c? nu este atins? la “nivelul furt”. Nu are vreo alternativ? ca sens. ?n?elegerea faptului c? nu poate influen?a cele ?nt?mplate ?n sensul pe care ?l ?n?elege o face agresiv?.Sfaturi pentru adul?i:Raporta?i-v? cerin?ele la context.Evita?i situa?iile subtile de ?n?elegere ?naintate copilului cu TSA. 4. Necesitatea rela?iilor interumaneCopiii ?i tinerii cu TSA dau dovad? deseori de un comportament de retragere. Gesticula?ia ?i mimica lor sunt limitate, iar contactul vizual este greu de men?inut. Discu?iile de zi cu zi, acel ?Small Talk“, ?i face confuzi, deoarece le lipse?te sim?ul pentru nuan?e lingvistice. ?n pofida acestui fapt ?i chiar din acest motiv, rela?iile interumane sunt deosebit de importante pentru copiii cu TSA. Ei necesit? de multe ori un training social care ?i va ajuta s? dezvolte sim?ul ?n?elegerii fa?? de interlocutor, a c?rui sentimente ?i interese, precum ?i strategii de comportament ?n rela?ii sociale trebuie explicate.Exemplu: Interac?iunea social? David merge ?n clasa ?nt?i de jum?tate de an. Este un copil integrat: un b?iat micu? ?i firav, dar cu o carism? vioaie. Nu ?i era u?or ?n primele luni: nu avea r?bdare s? a?tepte, striga ?i ie?ea ?n fa?a clasei. Le lua copiilor lucrurile f?r? s? ?ntrebe ?i se implica ?n jocurile lor, astfel ?nc?t ace?tia trebuiau s? opreasc? jocul. ?ntre timp a devenit mult mai receptiv. Diriginta “are voie” s?-i spun? ce urmeaz? s? fac? ?i el se str?duie s? ?ndeplineasc?. El cunoa?te ce ?nseamn? c?nd profesoara spune: “trebuie s?-?i ceri iertare de la Maria!”. A observat cum fac al?ii acest lucru: se apropie de persoan?, o iau de m?n? ?i spun “scuze”. ?i el face acela?i lucru, dar Maria este crispat?, deoarece ?mbr??i?area lui David este mult prea dur?. Scuzele lui David nu ajung la Maria.Exemplu: Gestionare schematic? a modelelor rela?ionaleAnatol frecventeaz? clasa a opta. Este un copil atent ?i competent, cu note bune. ?ntr-o pauz?, Anatol se cl?tina cu scaunul ?i nu observ? cum i-a prins degetele colegei sale ?ntre scaun ?i mas?. Ioana ?i strig? tare: “Au, fii mai atent! Prostule!” Anatol s-a speriat ?i este foarte dezorientat, astfel c? abia se mai mi?c?. El o place pe Ioana, dar ?i ea a fost mereu prietenoas? cu el. P?n? acum, rela?ia cu Ioana o asocia cu “pl?cere”. Ceea ce a tr?it acum se potrive?te la categoria “Ea m? ur??te! Nu mai suntem prieteni!”.?n rela?iile cu copiii cu autism este adesea clar c? ace?tia de multe ori nu ?n?eleg conceptele abstracte cu con?inut socioemo?ional ?n sensul lor complex. Fraze de genul ?Sunt dezam?git”, ?Acest lucru este jenant”, ?A?a nu se face ?ntre prieteni”, pot r?m?ne un mister pentru persoana ?n cauz?. Ea nu are o ?n?elegere intuitiv? a sensului care implic? astfel de declara?ii. Copiii tipici dob?ndesc aceste abilit??i ?n interac?iunea plin? de via?? cu mediul ocazional. Acest lucru nu este posibil la un copil cu autism. Cu toate acestea, el face ?ncerc?ri de a se orienta cel pu?in ?n termenii care nu necesit? o interpretare. ?n a?a fel, declara?iile ?i expresiile emo?ionale sunt clasificate ?n mod corespunz?tor. Aceste clasific?ri unidimensionale pe categorii se dovedesc a fi nefolositoare pentru explica?ia celor ?nt?mplate. Ei las? deoparte adev?rurile c?, de exemplu, ?prietenia“ poate presupune conflicte. Anatol ?n?elege, respectiv folose?te schematic no?iunile iubire ?i ur?, prietenie ?i du?m?nie, ?i se orienteaz? dup? ?nt?mpl?rile vizibile. O extindere a posibilit??ilor sale de interpretare are loc atunci c?nd se elaboreaz? o ?n?elegere prin aceea?i metod? schematic?.Exemplu: Ajutor din partea profesoruluiDup? lec?ii, profesoara discut? cu Anatol ?i Ioana. El ?nc? nu ?n?elege dac? ?ntre el ?i Ioana este prietenie sau ur?. Profesoara ia o bucat? de h?rtie pe care deseneaz? o scal? vertical? pe care scrie cifrele de la 1 la 10. L?ng? 1 scrie prietenie ?i l?ng? 10 – du?mani. Ea o roag? pe Ioana s? indice cu carioca ro?ie acea cifr? care corespunde sentimentelor ei actuale fa?? de Anatol. Ioana ?ncercuie?te cifra 3 ?i spune c? p?n? m?ine probabil se va lini?ti ?i va ?ncercui 2. Pe baza acestei scheme, Anatol poate vizualiza c? ?ntre extremele prietenie ?i du?m?nie exist? sta?ii intermediare pentru care el ?nc? nu ?i-a format concepte. A doua zi, el se apropie de Ioana cu scala ?i cu carioca ro?ie pentru a afla dac? s-a schimbat ceva. Se bucur?: ea ?ncercuie?te cifra 2. Scala o are de atunci mereu ?n geant? ?i o folose?te ?n situa?iile ?n care este nevoie de ea.Sfaturi pentru adul?i:Explica?i copilului cu TSA strategiile de comportament ale colegilor.Respectiv, colegilor strategiile de comportament ale copiilor cu TSA.Utiliza?i mijloace vizuale/schematice pentru a ilustra o situa?ie abstract? de interac?iune social?.5. Nevoia de participareParticiparea ?n cadrul unei comunit??i este o necesitate de baz? pentru copiii cu TSA, chiar dac? le este greu s? ??i exprime sentimentul de apropiere. De aceea, este necesar s? ne apropiem emo?ional de copiii ?i tinerii cu TSA din ?coal?, pentru a nu le nega a priori apartenen?a ?i ?n?elegerea unei comunit??i sociale. Aceast? cooperare nu trebuie s? fie exprimat? printr-o ac?iune comun? continu?, dar poate fi, de asemenea, exprimat? printr-o “bun? coexisten?? ”.2.1.5. Preocuparea de problemele de comportament ale copiilor cu autismConvie?uirea cu un copil sau t?n?r cu TSA poate fi o povar? pentru familie ?i ?coal?, ?n cazul ?n care acest lucru este ?nso?it de un comportament provocator. Este deci o provocare pentru to?i cei implica?i, deoarece acest comportament este o abatere de la normele a?teptate. De multe ori este un comportament impulsiv ?i compulsiv. El afecteaz? adesea pe termen lung via?a individual? sau social? ?n familie ?i ?coal?. Dac? respectivul mod de comportament nu poate fi controlat ?n mod adecvat de c?tre persoanele implicate, este nevoie de asisten?? special? din exterior. Comportamentul problematic se poate manifesta ?n urm?toarele feluri: stereotipii, fug?, compulsie, accese de furie, de auto-v?t?mare ?i agresiune, ele fiind doar c?teva moduri de manifestare. Problemele comportamentale sunt, f?r? ?ndoial?, una dintre cele mai mari provoc?ri pentru ?coala general? ?n vederea incluziunii copiilor cu autism. Prin urmare, este important s? se creeze condi?ii ?i s? se pun? ?n aplicare concepte care s? permit? o manevrare rezonabil? a comportamentului problematic. Dac? acest lucru e?ueaz?, copiii ?i tinerii cu TSA risc? s? devin? victime ale Mobbing-ului sau Bullying-ului.Cum condi?ioneaz? autismul moduri provocatoare de comportament? Comportamentul apare dintr-o colaborare complex? a percep?iei, ac?iunii ?i comunic?rii. Aproape simultan ?i ?n mod automat interac?ioneaz? procesele de prelucrare a percep?iei ?i a informa?iei, ele fiind finalizate prin efectuarea unui plan de ac?iune. Urm?torul model conceptual ?ncearc? s? reprezinte acest proces ?n baza unor exemple ?i particularit??i de percep?ie ?i de deficien?e a prelucr?rii ?i planific?rii ac?iunilor persoanele cu tulbur?ri din spectrul autist. Sfaturi pentru adul?i:Analiza?i fiecare etap? a comportamentului copilului cu TSA,conform modelului de mai sus, pentru a ?n?elege ?i a reac?iona corect la comportamentul vizibil.Din cauza limitelor provocate de autism, pot ap?rea dificult??i la orice element al procesului. Acestea influen?eaz? ?ntreg procesul ?i sunt vizibile ?n modul de comportament. Blocajele de ac?iune, frustr?rile, dar ?i modurile diverse de comportament trebuie percepute ca o exprimare individual? a dificult??ilor. Pentru a putea stabili mai detaliat motivele formelor de comportament provocator, este bine de reflectat ?n care punct al procesului au ap?rut probleme. Cu c?t mai detaliat ne reu?e?te acest lucru, cu at?t mai precise vor fi eventualele interven?ii. Formularul de documentare ne permite, ?n baza informa?iilor ob?inute, s? form?m ipoteze corespunz?toare despre efectul m?surilor de interven?ie, dar ?i despre informa?ia cu privire la factorii declan?atori. Formular de observare pentru analiza func?ional? a comportamentului provocatorData/ oraDescrierea succint? a comportamentuluiIntensi-tatea, frecven?a, durataSitua?ia “ne-mijlocit” anterioar?M?surile personalului ?nso?itor (CDS, asistent personal)Comportamentul ulterior al elevuluiIpotez?/eRezultatele observ?rii pot folosi ca baz? de discu?ie. Urm?toarele ?ntreb?ri- cheie pot fi utile. Ele se refer? la modelul de g?ndire prezentat ?i au scopul de a ?n?elege sensul, cauzat de autism, al comportamentului ?i de a extrage strategiile de comportament. ?ntreb?ri-cheiePrelucrarea percep?ieiSunt informa?iile (limbajul/prezentarea) percepute potrivit? Trebuie s? fie redus con?inutul pentru a formula mai simplu?Sunt corect recunoscute, comparate ?i apreciate informa?iile? Pot fi excluse interpret?rile gre?ite prin conexiuni false? Trebuie accentuat? informa?ia esen?ial?? Au fost adaptate irita?iile de mediu (de exemplu: sursele de lumin?, volumul sunetului etc.) la necesit??ile copilului cu TSA?Permit structurile de baz? ca copilul cu TSA s? aib? o orientare spa?ial? ?i temporal? corespunz?toare (de exemplu, ritualizarea, planuri de ac?iune)? Este nevoie de asisten?? suplimentar???n general, trebuie s? ne asigur?m c? copilul poate ?n?elege din procesul de prelucrare a percep?iilor o informa?ie c?t mai clar?.Prelucrarea informa?ieiA fost ?n?eles con?inutul informa?iei?Exist? unelelacune ?n informa?ie ?i cunoa?tere care ar trebui mai ?nt?i completate? Pot fi utilizate cuno?tin?ele ulterioare?Este conectat? informa?ia ?n mod corect? Este atribuit? aceasta adecvat contextului?Este necesar? sau important? informa?ia pentru copilul cu TSA? ?n principiu, trebuie s? ne asigur?m c? copilul a ?n?eles informa?ia oferit? ?i poate forma unele scheme de ac?iune din informa?ia respectiv?. Planificarea ac?iunii/ ac?iuneaPot fi ?ntreprin?i pa?i corespunz?tori de ac?iune?Exist? neclarit??i ?n leg?tur? cu ordinea pa?ilor de ac?iune? Este nevoie de o sus?inere structural?? Au fost clarificate ?nceputul ?i sf?r?itul ac?iunii?Trebuie s? fie indicate impulsuri suplimentare pentru implementarea ?i gestionarea activit??ii? Este necesar? o sus?inere suplimentar?, de exemplu ?n form? de material de vizualizare sau liste de verificare?Sunt de ajutor sau, mai degrab?, deranjante impulsurile tactile, cum ar fi: atingerea unei p?r?i a corpului sau ?inerea de m?n??Aten?ia poate fi focusat? ?ndeajuns ?i men?inut???n principiu, ne vom asigura c? copilul poate r?spunde cu o reac?ie potrivit? la situa?ia ini?ial? (de exemplu, la sarcina primit?). 2.2. Organizarea ?i desf??urarea nemijlocit? a procesului educa?ional la clas? cu implicarea copiilor cu TSA2.2.1. Alegerea strategiilor potrivite pentru organizarea ?i desf??urarea procesului educa?ional cu implicarea copiiilor cu TSADup? cum a fost men?ionat la ?nceputul celui de-al doilea capitol, necesit??ile pe care le au ?n ?coal? copiii cu autism sunt diferite, deoarece aceast? tulburare are variet??i de manifestare. Pe c?nd copiii cu autism ?nalt func?ional pot fi integra?i relativ simplu ?n ?coal?, pe domeniul autismului mediu sau sever, provoc?rile sunt cu mult mai mari. De ce este nevoie, ?n via?a de zi cu zi, pentru a putea adapta condi?iile ?colii acestor copii cu TSA?De regul?, integrarea educa?ional? a tuturor copiilor cu TSA ?nseamn? o performan?? major? de adaptare. Chiar ?i ?n cazul c?nd ?coala ia ?n considerare o mare parte a necesit??ilor copilului cu TSA, iar profesorii reflect? asupra particularit??ilor de predare, nu vor lipsi anumite dificult??i. Efortul de a lua ?n considerare nevoile copilului cu autism ?i a tuturor celorlal?i copii dintr-o clas? sunt ?i vor fi ?ntotdeauna legate de anumite provoc?ri. Comportamentul schimb?tor ?i tendin?a c?tre stres a unui astfel de copil duce la situa?ii care nu sunt ?ntotdeauna optime pentru rutina ?colar?. Pentru a ajunge la compromisuri educa?ionale ?n acest sens ?i pentru a men?ine calmul profesional ?n ceea ce prive?te efectele secundare ale comportamentelor copiilor cu TSA, trebuie facilitat? integrarea.1. Flexibilitatea ?n didactic? ?i metodic? Copiii ?i tinerii cu TSA au anumite probleme ?n cadrul instruirii ?colare, indiferent de capacit??ile lor intelectuale. Frica de necunoscut exprimat? mai mult sau mai pu?in ?i lipsa comportamentului de curiozitate care vine la pachet cu aceast? fric?, fac ca accesul spontan la con?inuturile lec?iei ?i metodica pred?rii s? fie mai dificile. Problemele ?n domeniul social au efectul de limitare a interac?iunii cu colegii ?i colegele, la fel ca ?i folosirea acestei interac?iuni ?n procesul de ?nv??are. Fluxurile diverse din prelucrarea percep?iei fac ca copiii cu autism s? fie predispu?i la irita?ii.De re?inut:Copilul cu TSA are nevoie de mai mult contact direct ?i feedback din partea adul?ilor.Copilul cu TSA are nevoie de situa?ii structurate ?n sarcinile care le primesc. .2. Facem posibil accesul individual la ?nv??areCopiii cu TSA sunt foarte diferi?i nu doar ?n personalitatea, talentele ?i deficien?ele lor, ci ?i ?n modul de a ?nv??a. Astfel, un anumit principiu metodico-didactic poate duce la succese ?n ?nv??are pentru un copil, iar ?n cazul unui alt copil, va avea un efect limitat. Unii copii cu TSA pot fi instrui?i dup? acelea?i principii ca ?i colegii lor, iar al?ii au nevoie de adapt?ri individuale. Nu exist? procedee metodico-didactice de predare copiilor cu TSA valabile pentru orice caz ?i ?n orice context. Dar putem propune c?teva momente comune de care ar trebui s? ne conducem:Utilizarea unui program de predare-?nv??are foarte structurat.Sarcinile de lucru trebuie s? fie preponderent individualizate dec?t de grup; acestea trebuie s? fie u?or de ?n?eles, iar timpul de rezolvare nu trebuie lungit foarte binarea activit??ilor de scriere, rezolvare cu cele fizice. Evitarea pedepselor sau criticilor; adoptarea unei atitudini pozitive, de respect ?n raport cu copilul.Evitarea ”creionului ro?u”, a sublinierii rezultatelor incorecte ale copilului.?nt?rirea r?spunsurilor corecte.?n fiecare caz aparte, cadrul didactic trebuie s? observe reac?iile copilului sau a t?n?rului la oferta educa?ional? ?i s? se orienteze dup? urm?toarele ?ntreb?ri: Ce materiale sunt preferate? Care materiale nu se potrivesc deoarece copilul refuz? s? le accepte? Sunt adecvate situa?iei educa?ionale ale copilului procedeele, metodele folosite (de exemplu, dac? este terminat cursul de alfabetizare)? Care sunt stereotipiile, temele ?i preferin?ele ce se potrivesc ?n crearea unui acces individual la ?nv??are?Care sunt abilit??ile ?i capacit??ile deosebite ale copilului? Cum pot fi folosite proiectele de predare, ?n form? modificat? dup? caz, astfel ?nc?t copilul s? fie motivat s? participe la lec?ie?Vom ?ncerca s? vizualiz?m cum poate ar?ta un proces asem?n?tor, orientat c?tre copil, pe baza c?torva exemple:Exemplu: Oferta de material Cornelia este ?n clasa ?nt?i. Ca ?i al?i copii cu TSA, ea se ?ncrunt? atunci c?nd trebuie s? deseneze cu acuarel? ?i gua??. Ea are un dezgust v?dit c?nd trebuie s? lucreze cu materiale umede. Nu ajut? cu nimic convingerea sau motivarea de a ?ncerca s? deseneze cu aceste materiale. Profesorul a observat c? Cornelia poate desena ?i ?i place, dar cu creioane colorate. Este important pentru profesor ca ea s? nu ??i piard? interesul de a desena. De aceea, ?n cazul ei, se face o excep?ie, ?i ea ??i poate alege de sinest?t?tor materialele cu care dore?te s? lucreze.Strategii posibile de utilizat:?n acest context, este posibil s? folose?ti materialele ?ndr?gite pentru a motiva elevul cu TSA.Exemplu: Obiecte preferate ?i stereotipii ?n calitate de ajutor ?n vizualizare Preferin?a lui Sergiu este de a lucra cu ?uruburi ?n diferite scopuri. El poate oferi oricui informa?ii despre utilizarea acestora. Mereu are diferite ?uruburi ?n buzunar ?i deseori le scoate pe mas? ?i le analizeaz?. Mereu are grij? ca num?rul lor s? fie neschimbat. Posibilitatea de a avea mereu la ?ndem?n? aceste obiecte ?i ofer? siguran?? – o condi?ie important? pentru ca el s? ?ncerce ceva nou. Chiar ?i pentru opera?iile de calcul, Sergiu are nevoie de material de vizualizare, deoarece ?n?elegerea cantit??ii ?i a volumului nu este clar? pentru el. ?ns? exersarea cu materialul de vizualizare ?l intereseaz? doar pe termen scurt. De aceea, profesoara lui Sergiu folose?te obiectele sale preferate: el calculeaz? cu ajutorul ?uruburilor ?i este motivat s? fac? acest lucru. ?n calitate de motiva?ie poate fi desenat un mic ?urub ?n dreptul numelui s?u pe fi?a de lucru. O parte din exerci?iu poate fi colorarea acestei figuri ?nainte de a completa fi?a.Strategii posibile de utilizat:Porni?i ?n utilizarea materialelor de vizualizare de la interesul, preferin?ele elevului.Exemplu: Folosirea abilit??ilor deosebite Maxim este elev ?n clasa a ?aptea. Interesul lui ?l constituie datele ?i faptele. La exerci?iile unde este ?ntrebat despre aceasta, Maxim este “expertul” clasei. Dificult??ile apar ?n momentul ?n care este pus ?n situa?ia de a face conexiuni ?ntre fapte sau de a prezenta propria p?rere ori a altora, de a povesti ?i de a ?n?elege aspectele emo?ionale. Profesorii lui Maxim au g?sit o cale pentru a folosi ?n a?a mod abilit??ile sale, ?nc?t, ?n ciuda sl?biciunilor lui, s? aduc? un beneficiu clasei. Dac? trebuie de prelucrat o tem? ?n grup, Maxim este responsabilul principal de analiza datelor ?i a faptelor.Strategii posibile de utilizat:Folosi?i abilit??ile individuale ale copilului ?n beneficiul clasei, pune?i-le ?n valoare.3. Abord?ri utile ?n cazul autismului ?nalt func?ionalStructurarea ?i ritualizarea:Structura ?i ritualul ?nseamn? ?ncredere ?i siguran??. Practica ?Structured Teaching“ urm?re?te ca structurarea s? sus?in? ?n?elegerea ?i orientarea c?tre propriile ac?iuni. Copiii cu autism ?nalt func?ional trebuie s? profite ?n orice situa?ie de structurarea ?i ritualizare la diferite nivele.Structurarea de timpC?nd se ?nt?mpl? un anumit lucru? (succesiunea evenimentelor)C?t dureaz? (durata de timp)?Structurarea de spa?iu?ncotro trebuie s? merg? (referin?? la propria persoan?)Unde m? a?teapt? acest lucru? (referin?? la activit??i)Unde se afl? ceva? (referin?? la obiecte) Structurarea sarcinilor / sistemelor de lucru1.Ce trebuie s? fac? – con?inutul lucrului2.C?te sarcini trebuie s? ?ndeplinesc ?– cantitatea lucrului3.C?nd trebuie s? finalizez? – sf?r?itul lucrului4.Ce urmeaz? dup? lucru? – motiva?ia de a lucraDesigur, luarea ?n considerare a tuturor acestor aspecte este aproape imposibil?. Din acest motiv, este nevoie de o adaptare individual? a structur?rii pentru copiii implica?i.Motivarea Copiii cu autism ?nalt func?ional demonstreaz? un deosebit interes fa?? de anumite teme. Citatul unei profesoare: ?Jason ar scrie c?r?i ?ntregi despre astronautic?, dac? am cere acest lucru de la el, dar nu ridic? un deget, dac? trebuie s? scrie despre Marea Britanie sau Roma antic?“.Scopurile ?ndep?rtate (de exemplu, rezultate bune la examene sau viziuni profesionale), adesea nu dezvolt? un efect motiva?ional la elevii cu TSA. De aceea, sunt necesare tipuri de comportament care se mi?c?, mai degrab?, ?aici ?i acum“:Articulare clar? despre ?nceputul, durata ?i sf?r?itul sarcinii de lucruStabilirea, de la ?nceput, a unor scopuri pe termen scurt ?i prelungirea durateiSolicitarea cu pa?i mici a sarcinilor de lucru ?i oferirea pauzelor4. Abord?ri utile ?n domeniul autismului de severitate medie?n instruirea elevilor cu autism cu severitate medie, urm?toarele strategii s-au dovedit a fi eficiente ?n procesele educa?ionale ?i de ?nv??are. ?n domeniul prelucr?rii stimulilor ?i, ?n acela?i timp, ?n cel al percep?iei speciale, nu trebuie luate ?n considerare motivele de spa?iu ?n acel moment. Desigur, principiile men?ionate mai sus se vor aplica ?n acest caz.Stabilirea scopuluiStrategii / puncte de abordareCrearea unei rela?ii de ?ncredere intensiveBaz? de distrugere a blocajelorPentru motivarea c?tre procesele de ?nv??are ?i noi situa?iiAcceptarea preferin?elor neobi?nuite ?i refuzurilor din partea copiluluiOferirea unei baze de ?ncredere copiluluiAcceptarea personalit??ii ?n ansambluSinceritateAr?tarea ?i recunoa?terea sentimentelorDistrac?ia deschide multe u?i la copiii cu autismR?bdare ?n rela?ie cu copilul Consecven?? ?n procesul educa?ionalPromovarea competen?ei cognitive ?i a celei de ac?iuneAmestec echilibrat al domeniului bazal, cognitiv, provocator, ?i a ofertelor educa?ionale orientate spre ac?iuneStructurarea pe pa?i a activit??ilor Exersarea pa?ilor ?ntr-o anumit? ordine de timpMaterial de motivareAcceptarea metodelor neobi?nuite ?i individuale de descoperire a lumiiOferta de teme cognitive ?i prelucrate corespunz?torPromovarea comunic?riiIpoteze de baz?:Fiecare om vrea ?i poate comunicaScopul prioritar r?m?ne ?nv??area limbajuluiAten?ie deosebit? la semnalele cognitivePreluarea contactului prin ac?iuneComunicare sus?inut?: ar?tarea spre obiecte, imagini, simboluri, folosirea cartona?elor ?Da-Nu” sau a celor de cuvinte, folosirea limbajului mimico-gestual, talker (dispozitiv care sus?ine comunicarea ?n via?a de zi cu zi a persoanelor cu dizabilit??i, vocifer?nd imaginea de pe ecran printr-un cuv?nt sau expresie).Comunicarea asistat?Cre?terea motiva?iei de a vorbiExersarea auditiv? ?i a limbajuluiUn limbaj clar ?i r?spicat al colaboratorilorMuzica ca ajutor ?n comunicare: copiilor cu TSA li se capteaz? aten?ia prin muzic? 2.2.2. Comunicarea ?n interiorul echipei de cadre didactice (echipei de suport)Lucrul ?ntr-o echip? de cadre didactice este o provocare ?n principiu, deoarece mul?i profesori ?nc? mai sunt obi?nui?i s? lucreze de sine st?t?tor ?n clas? ?i s? ??nchid? u?a“ ?n spatele lor. De aceea, uneori se creeaz? o situa?ie deosebit de problematic? atunci c?nd cadrele didactice f?r? o instruire suplimentar? adecvat? se simt ?impuse“ de a organiza un proces educa?ional incluziv. Cooperarea ?ntre cadrele didactice poate aduce, pe de o parte, o plus-valoare enorm? pentru lec?ie ?i participarea copilului la aceasta. Pe de alt? parte, pot exista consecin?e negative extreme dac? procesele de colaborare nu sunt organizate profesionist ?i constructiv. ?n principiu, este evident c? clarificarea detaliat? a diverselor ?roluri didactice“ ?n clas? ?i responsabilit??ile legate de acestea prezint? un succes pentru satisfac?ia ?n munc? a cadrelor didactice ?i succesul de ?nv??are al copiilor. ?n acest context, este decisiv ca, cadrele didactice implicate s? dispun? de o atitudine ?i o orientare spre valori incluzive. De asemenea, sunt necesare cuno?tin?e ?n domeniul didacticii ?i pedagogiei incluzive. Dac? reflect?m la tema incluziunii copiilor cu TSA, provoc?rile care exist? pentru cadrele didactice implicate sunt uneori mai mari dec?t acelea care oricum exist? din cauza faptului c? se lucreaz? ?n echip? cu cadrul didactic de sprijin, cu al?i speciali?ti. Anume din acest motiv este esen?ial ca echipele s? fie compatibile ca speciali?ti ?i din punct de vedere personal, astfel ?nc?t s? fie posibil? o bun? ?func?ionare“.C?nd vorbim de echip?, se are ?n vedere at?t lucrul ?n echipa actual? de speciali?ti implica?i, c?t ?i conlucrarea, colaborarea cu cadrele didactice, speciali?tii, echipa care a fost anterior implicat? ?n procesul de incluziune educa?ional? a copilului (la un alt nivel de ?colarizare, sau ?ntr-o alt? institu?ie de ?nv???m?nt). To?i copiii ?i tinerii trec printr-un schimb al institu?iilor ?colare ?n parcursul lor educa?ional. ?n acest fel, exist? ?i un schimb al cadrelor didactice, al altor speciali?ti implica?i. Deoarece procesele de schimbare produc situa?ii problematice pentru copiii cu TSA, este esen?ial ca toate procesele s? fie bine planificate ?i consiliate ?ntr-un mod competent. Acest proces determin? necesitatea de a documenta cu grij? informa?iile ?i cuno?tin?ele despre parcursul ?colar al elevului ca s? fie transmise ?n continuare. Pentru c? anume la pun?ile de trecere de la gr?dini?? la ?coala primar?, apoi la gimnaziu apare un mare pericol ca schimbul ?ntre aceste nivele educa?ionale s? nu aib? loc sau s? nu fie adecvat ?i atunci se pierd informa?ii valoroase. Toat? informa?ia acumulat? despre situa?ia copilului se va reg?si ?n portofoliul copilului, care ?l va ?nso?i la trecerea de la gr?dini?? la ?coala primar?, de la ?coala primar? la gimnaziu. De aceea, este important ca acest portofoliu s? fie completat pe tot parcursul. Portofoliul copilului ar putea con?ine:Planul educa?ional individualizat (PEI).PEI ?n cazul copiilor cu autism, ca ?i ?n cazul celorlal?i copii cu cerin?e educa?ionale speciale, este un document curricular, care con?ine rezultatele procesului de evaluare a dezvolt?rii copilului, varianta de curricul? per discipline ?colare (CG, CM), serviciile de suport necesare pentru o dezvoltare comprehensiv? a copilului, ?i vine s? faciliteze incluziunea acestuia ?n procesul educa?ional general, s?-i asigure dezvoltarea ?n func?ie de poten?ial. Planificarea individualizat? a procesului educa?ional se realizeaz? ?n conformitate cu concluziile ?i recomand?rile formulate ?n urma evalu?rii complexe a dezvolt?rii copilului, realizat? de c?tre Serviciul raional/municipal de asisten?? psihopedagogic?, ?i are drept scop asigurarea progresului pe domeniile de dezvoltare. Abordarea individualizat? a copilului se realizeaz? ?n baza unei analize riguroase a rezultatelor evalu?rii complexe (Raportul de evaluare complex?), a altor surse de informa?ie despre copil (discu?ii cu p?rintele, certificate medicale, rezultatele/concluziile terapiilor de dezvoltare etc). Se va completa structura-model a PEI ?n conformitate cu cerin?ele de elaborare ?i implementare a PEI. Planul de interven?ie individualizat (PII) con?ine o biografie de dezvoltare a copilului pe domenii de dezvoltare, ?n mod special pe domeniile ?n care copilul cu autism prezint? anumite dificult??i de dezvoltare. Prin organizare ?i completare PII trebuie s? redea o imagine real?, clar? despre situa?ia copilului la moment, s? con?in? obiective de dezvoltare ?i mijloace de realizare a acestora. Persoanele implicate ?n suportul copilului ar trebui s? ?n?eleag? cine este copilul ?i care sunt lucrurile de care acesta are nevoie pentru ca procesul educa?ional s? decurg? nestingherit. Modelul PII care este propus ?n cadrul acestui ghid are patru p?r?i componente. (Vezi Anexa 5 Model PII)Partea 1: Informa?ii generalea) Informa?ii despre copil ?i mediul s?u familial:Date personale relevante ale copilului ?i a familiei sale Informa?ii cu privire la parcursul/traseul educa?ional b) Date anamnezice, medical-terapeutice:Certificat medical (diagnostic)Caracteristici specifice ale dezvolt?rii copiluluiSprijin extracurricular ?i consiliere (terapii etc.)Partea 2: Planificarea ?edin?elor ?i a mijloacelor de realizareNum?rul de ?edin?e Timp alocat fiec?rei ?edin?e Mijloace didactice Resurse materiale Rezultate scontate (per an ?colar)Partea 3: Planificarea obiectivelor individuale de ?nv??are, a m?surilor de interven?ie ?i monitorizarea/evaluarea acestora (pe domenii de dezvoltare)Domeniile de dezvoltare:Abilit??i de via?? (momente de autodeservire, autogestionare - igien?, vestimenta?ie, utilizarea aparatelor de uz casnic, comportamentul ?n strad?, curte etc.)Abilit??i motrice (deplasare, orientare, comportament repetitiv)G?ndirea/memoria (g?ndire matematic?, coeren?a central?, abilitatea de generalizare, performan?a memoriei, abilitatea de solu?ionare a problemelor, concentrarea ?i capacitatea de a ob?ine performan?e)Perceperea (caracteristici specifice ale v?zului, auzului, tactil, miros/gust)Cunoa?terea (cuno?tin?e generale despre lume, identitate, cuno?tin?e specifice pe anumite domenii, arii de interese)Limbajul ?i comunicarea (vorbirea activ?, ?n?elegerea limbajului, comunicarea sus?inut? - gesturi, simboluri, mijloace electronice etc.)Perceperea ?i gestionarea emo?iilor (st?ri de anxietate, ce le declan?eaz?; bucurii, de ce se bucur? ?n mod deosebit - evenimente, muzic?, animale, jocuri etc., ce ?l ajut? s? se simt? bine - ritualuri, obiecte, ”?nso?itori”, de ce are nevoie pentru a reveni la starea de lini?te; obiceiuri, interese deosebite)Rela?ii ?i reguli sociale (comportament ?n grup, respectarea regulilor de grup)Atitudinea fa?? de munc? (accept? implicarea ?n activitate, este activ, pasiv, interesat de produsul final, realizarea sarcinilor ?n clas?, acas?)Situa?ia la zi (cu accent pe momentele specifice ?n dezvoltarea ?i comportamentul copilului pe anumite domenii)Obiective de realizare pe domeniiMijloace de realizareTermeni ?i comentarii de realizarePartea 4: Evaluarea la sf?r?itul anului de studii 201.../201...?n ce m?sur? au fost atinse obiectivele (atins, ?n mare parte atins, par?ial atins, nu a fost atins)Posibile motive care au condi?ionat neatingerea obiectivelor (pentru a fi luate ?n calcul ?n planificarea pentru noul an de studii)Alte documente importante: certificate medicale, experien?ele p?rin?ilor (vezi formularul ?Ghid pentru discu?ia introductiv? cu p?rin?ii copiilor cu autism“ (?n Anexa 6), rapoarte terapeutice etc.), fi?e de lucru individuale, produse ale activit??ii copilului care ?nso?esc at?t PEI, c?t ?i PII.?n capitolul precedent a fost explicat c?t de complex este diagnosticul ?n tulbur?rile autismului. La fel, au fost expuse ?i provoc?rile pe care le pot crea ?n mediul educa?ional. De aceea, utilizarea PII este recomandat? ?nc? de la gr?dini??, dat fiind faptul c? comportamentele ob?inute ?n acea perioad? sunt importante pentru ?colarizarea viitoare. ?n mod ideal, ?n eviden?? ?n portofoliul copilului, se iau ?n considerare toate informa?iile relevante pentru procesul de dezvoltare ?i educa?ional al copilului (certificate medicale, experien?ele p?rin?ilor (vezi formularul ?Ghid pentru discu?ia introductiv? cu p?rin?ii copiilor cu autism“, Anexa 6), rapoarte terapeutice etc.). Portofoliul copilului devine, ?n a?a fel, un document ?interdisciplinar“. Cu ajutorul principiului ?celor patru ochi“ ne poate reu?i s? implement?m ?i s? men?inem aten?ia pe copil ?i pe necesit??ile sale. O condi?ie pentru o planificare bun? de interven?ie constituie o descriere c?t mai exact? a situa?iei copilului. Pentru a putea identifica m?surile corecte de interven?ie, trebuie s? existe, mai ?nt?i de toate, o claritate despre domeniile ?n care este nevoie de aceasta. Domeniile din figura de mai jos sunt legate de provoc?ri enorme pentru copiii cu TSA, ba chiar exist? limite clare ale acelor rezultate care pot fi ob?inute ?n aceste domenii de dezvoltare. ?n mod individual, necesit??ile specifice se mi?c? ?n realizarea ?i satisfacerea lor, dar exist? mereu o cerere de sprijin ?n acest proces. Domeniile de dezvoltare2.2.3. Rolul membrilor echipei de suport ?n procesul educa?ionalPe parcursul capitolului 2 au fost deja explicate unele atitudini, competen?e ?i disponibilit??i ale cadrului didactic, necesare pentru a sus?ine procesul de incluziune a copiilor cu TSA. ?n acest compartiment, se vor elucida sarcinile ?i rolurile cadrului didactic, a cadrului didactic de sprijin, a asistentului personal ?n clasa cu implicarea copilului cu TSA. Cadrul didactic de la clas?:Aspecte de baz?:demonstreaz? o atitudine egal? fa?? de fiecare copil, fa?? de posibilit??ile individuale ale fiec?ruia;??i asum? responsabilitatea pedagogic? pentru to?i copiii, inclusiv pentru copiii cu TSA;ofer? copiilor un spa?iu de manifestare ?i afirmare a?valorilor diversit??ii;coopereaz?/ colaboreaz? cu al?i actori implica?i ?n suportul copiilor.Sarcinile cu referire la situa?iile din clas? ?i la elevrealizeaz? teste docimologice ?i decide varianta de curriculum la disciplina ?colar? pentru copilul cu TSA;elaboreaz? PEI ?mpreun? cu al?i membri ai echipei PEI;implementeaz? PEI ?n colaborare cu alte cadre didactice ?i cu cadrul didactic de sprijin;planific? ?mpreun? cu cadrul didactic de sprijin implicarea/participarea la lec?ie a copilului cu TSA;realizeaz? adapt?ri ?n procesul educa?ional ?i recomand? cadrului didactic de sprijin materiale didactice ajut?toare ?n realizarea activit??ilor de suport educa?ional/dezvoltativ;monitorizeaz? progresul ?n dezvoltare al copilului;colaboreaz? cu speciali?tii din echipa de suport pentru copilul cu TSA, care realizeaz? terapiile specifice, ?n vederea realiz?rii obiectivelor PEI;colaboreaz? cu p?rin?ii copilului ?n scopul realiz?rii obiectivelor din PEI;este deschis pentru toate exprim?rile comunicative ale copilului;ajut? copilul ?n utilizarea mijloacelor ?i ajutoarelor individuale pentru comunicarea asistat? (CA) ?i actualizeaz? aparatele ?i fi?ele de lec?ie;cere de la copil, pe c?t este posibil, respectarea principiilor de ordine ?n clas?;observ? situa?iile sociale, creeaz? ?n clas? un mediu favorabil, situa?ii de implicare social? a copilului cu TSA;?mpreun? cu CDS, asistentul personal ofer? impulsuri pentru structurare (de exemplu: pauze, lucru individual), prin orientarea copilului la planurile de ac?iune necesare ?n acel moment;particip? la adun?rile de p?rin?i, ?edin?ele de echip? ?i cele de planificare.Cadrul didactic de sprijinAspecte de baz?:este angajat de c?tre directorul institu?iei de ?nv???m?nt, la recomandarea Serviciului de asisten?? psihopedagogic?, ?n urma evalu?rii complexe;este atribuit ?n sprijinul cadrului didactic de la clas? ?i a copilului cu TSA.Sarcinile cu referire la situa?iile din clas? ?i la elevparticip?, ?n comun cu cadrele didactice la discipline ?colare, al?i speciali?ti la elaborarea ?i realizarea PEI a copilului cu TSA; realizeaz? adapt?ri ?n procesul educa?ional, materiale didactice individuale adecvate nivelului ?i particularit??ilor individuale de dezvoltare ale copilului cu TSA;particip? ?mpreun? cu cadrul didactic de la clas? ?n planificarea lec?iei ?i a implic?rii/particip?rii copilului cu TSA;monitorizeaz? ?mpreun? cu cadrul didactic progresul ?n dezvoltarea copilului;asist? c copilul cu TSA la lec?ii ?i la Centrul de resurse ?n educa?ia incluziv?;elaboreaz? Planul de interven?ie individualizat ?i realizeaz? activit??i de asisten?? educa?ional? ?i dezvoltare individual? ?n baza acestuia;colaboreaz? cu speciali?tii din echipa de suport pentru copilul cu TSA, care realizeaz? terapiile specifice, ?n vederea realiz?rii obiectivelor PII;colaboreaz? cu p?rin?ii copilului ?n scopul realiz?rii obiectivelor din PEI ?i PII;este deschis pentru toate exprim?rile comunicative ale elevului;este o persoan? de ?ncredere pentru copil;?nso?e?te ?i sus?ine la lec?ie copilul cu autism ?i ?ncearc? mereu s? p?streze aten?ia acestuia asupra lucrurilor esen?iale;ajut? copiii ?n utilizarea mijloacelor ?i ajutoarelor individuale pentru comunicarea asistat? (CA) ?i actualizeaz? aparatele ?i fi?ele de lec?ie;prime?te sarcinile din partea profesorilor ?i le adapteaz? conform necesit??ilor copiilor (de exemplu: prin decupare sau alte mijloace potrivite);cere de la copil, pe c?t este posibil, respectarea principiilor de ordine ?n clas? indicate de c?tre cadrul didactic ?i administra?ia ?colar?;?nso?e?te procesele sociale de ?nv??are prin ajutorul integr?rii ?colare ?i creeaz? contacte cu ceilal?i copii; ?n acest fel, motiveaz? participarea la situa?ii sociale ?i de ?nv??are ?n grup; ?i ?n acest sens este important de explicat reguli sociale ?i strategii potrivite pentru dep??irea anumitor conflicte; influen?eaz? pozitiv pentru a cre?te nivelul de ?ncredere ?n sine a copilului;ajut? la ob?inerea percep?iilor proprii ?i str?ine;observ? situa?iile sociale ?n clas? ?i cele de la lec?ie; ofer? impulsuri pentru structurare (de exemplu: pauze, lucru individual), prin orientarea copilului la planurile de ac?iune necesare ?n acel moment; la necesitate, particip? la adun?rile de p?rin?i, ?edin?ele de echip? ?i cele de planificare. Asistentul personalAspecte de baz?:asistentul personal este atribuit copilului cu TSA ?i nu clasei; asistentul personal preia sarcinile de participare la rutina ?colar? ?i ofer? sus?inere; implicarea unui asistent personal necesit? aprobarea din partea ?colii; indica?iile organizatorice pentru ?coal? ?i lec?ii sunt stabilite de administra?ia ?colii ?i cadrul didactic de la clas? (dirigintele clasei); acestea sunt obligatorii pentru asistentul personal; ?ntreb?rile decizionale care apar vor fi discutate ?ntre diriginte ?i asistentul personal; asistentul personal este obligat s? p?streze confiden?ialitatea cu privire la informa?iile pe care le ob?ine ?n activitatea sa ?n ?coal?; asistentul personal colaboreaz? cu cadrele didactice, cadrul didactic de sprijin ?i cu p?rin?ii copilului.Sarcinile cu referire la situa?iile din clas? ?i la elevinfluen?eaz? pozitiv pentru a cre?te nivelul de ?ncredere ?n sine a copilului; sus?ine acceptarea regulilor ?i formarea autocontrolului; sus?ine ritualurile necesare copilului ?i ajut? la eliminarea stereotipiilor; ajut? la ob?inerea percep?iilor proprii ?i str?ine; observ? situa?iile sociale ?n clas? ?i cele de la lec?ie; coopereaz? cu cadrele didactice implicate prin elaborarea observ?rilor necesare; se implic? ?n situa?ii de criz? pentru a le dep??i; protejeaz? colegii, profesorii sau pe copilul cu autism de atacuri fizice; permite retragerea treptat? ?n situa?ii speciale ?i grupuri mici, ca mai apoi s? conduc? copilul ?napoi ?n grup;ajut? la schimbarea locului ?i sus?ine copilul ?n orientarea prin cl?direa ?colii;ofer? impulsuri pentru structurare (de exemplu: pauze, lucru individual), prin orientarea copilului la planurile de ac?iune necesare ?n acel moment; men?ine contactul cu p?rin?ii, profesorii ?i al?i colaboratori ai ?colii; la necesitate, particip? la adun?rile de p?rin?i, ?edin?ele de echip? ?i cele de planificare.2.2.4. Colaborarea membrilor echipei de suport ?n monitorizarea ?i ameliorarea situa?iilor de conflict la clas?/lec?ieFiecare dintre actorii implica?i ?n realizarea unui proces educa?ional cu implicarea/participarea elevului cu TSA, ar trebui s? aib? rolul de observator ?n acest proces. Comportamentul copilului cu TSA poate crea incertitudini, poate provoca situa?ii de nelini?te, de conflict ?n sala de clas?, de aceea la lec?ie cadrele didactice, membrii echipei de suport pentru copil, sunt impu?i s?-?i modifice felul propriu de comportament. Toate momentele observate, opiniile, sugestiile de ameliorare trebuie puse ?n discu?ie ?n echip?, ?n cele mai dese cazuri ?i cu implicarea p?rin?ilor. Doar ?n echip? se pot lua decizii corecte at?t ?n favoarea copilului, c?t ?i ?n favoarea ?ntregului colectiv de copii. Mai jos, aducem c?teva exemple de studii de caz, puse ?n discu?ii ?n echip?, care con?in analiza situa?iei, m?surile de interven?ie propuse, rezultatul a?teptat.Studiu de caz Ana Eleva de ?apte ani, Ana, cu TSA. Frecventeaz? clasa ?nt?i a ?colii primare. ?i este foarte greu s? r?m?n? concentrat? asupra sarcinii ei. La solicit?ri verbale ?i solicit?ri scrise jigne?te copiii ?i adul?ii ?i scr??ne?te din din?i mototolind fi?a de lucru.Analiza situa?ieiComportamentul Anei Din cauza dificult??ilor de concentrare, ea nu poate men?ine tempoul de lucru al clasei. Ea face g?l?gie ?i strig? periodic. Opiniacadrului didacticCadrul didactic consider? c? comportamentul Anei este provocator ?i dovede?te lips? de portamentul colegilorEi sunt sustra?i de sunetele pe care Ana le scoate ?i nu se pot g?ndi la sarcina de lucru. Ei se pl?ng c? Ana nu respect? regulile clasei.Cercetarea cauzeiAnaAna nu ?tie cum s? implementeze ?n ac?iuni instruc?iunile pe care le prime?te verbal. Ea nu este ?n stare s? pun? ?ntreb?ri ?i s? cear? ajutor. Cadrul didacticCadrul didactic observ? c? Ana transmite cuno?tin?ele ?n situa?ii verbale. Solicit?rile ?n scris corespund profilului de performan?? al Anei.ColegiiNu doresc ca Ana s? se comporte inadecvat cu ei ?i consider? c? Anei i se acord? aten?ie preferen?ial?, deoarece nu este obligat? s? respecte regulile.Deescaladarea spontan?Cadrul didacticO cheam? mai rar pe Ana la tabl? ?i ?i d? sarcinile neexecutate ca tem? pentru acas?.EfectAnaSe adreseaz? mai des profesoarei, chiar ?i ?n situa?ii deschise. Sarcinile neexecutate trebuie mai des finalizate acas?. Cadrul didacticProfesorul se g?nde?te s? reduc? nivelul cerin?elor pentru Ana.ColegiiO resping pe Ana ?i ?n alte situa?ii. Nimeni nu dore?te s? lucreze cu ea ?n echip?.Interven?ii pedagogiceInterven?ieScopM?suri ?i rezultateSchimbarea comportamentuluiReducereacomportamentuluinedoritIntroducerea unui cartona? ?am nevoie de ajutor“ ?i un cartona? cu regula ?nu ?njur pe nimeni“.Introducerea unui sistem token (vezi cap. 3.1.10) (amplificator negativ: luarea unui token dac? elevul pronun?? cuvinte ur?te). Discu?ii cu p?rin?ii despre amplificatorii potrivi?anizarea con?tient? a lec?ieiRespectarea principiilor importanteStructurarea materialului, a timpului ?i a spa?iului (utilizarea simbolurilor, a planurilor de ac?iuni, a materialelor, conceptul TEACCH).Lec?ie despreAutismSensibilizareColegii dezvolt? sentimentul de ?n?elegere ?i ajut? la ini?ierea contactului.AlteleSolicitarea unui asistent personalAsistentul personal sus?ine realizarea planului de ac?iuni.Studiu de caz SorinSorin, un elev de 12 ani, frecventeaz? clasa a cincea a gimnaziului. Cu doi ani ?n urm? a fost diagnosticat cu TSA. La lec?ia de matematic? prime?te fi?a cu nota opt. Copilul ?ncepe s? pl?ng?, vocea este tot mai ascu?it? ?i el ??i ?njur? colegii de clas? ?i pe asistentul personal. Strig? c? ?i ur??te ?i ?i scuip?. Asistentul ?l ia ?i ?mpreun? cu profesorul ?l scoate din clas? ?i ?l duc la director. Este chemat? mama copilului ?i Sorin este dus acas?.Analiza situa?ieiComportamentul lui SorinLui Sorin ?i este fric? s? ob?in? un statut negativ ?n clas? ?i crede c? a pierdut aten?ia ?i aprecierea profesorului ?i a colegilor. Comportamentul cadrului didacticCrede c? ?ncrederea lui Sorin fa?? de ea scade atunci c?nd aceasta reac?ioneaz? portamentul asistentului personalAre dubii cu privire la competen?ele ei ?i se simte dep??it? de situa?ie. Se simte r?u, deoarece, ?mpreun? cu diriginta, a trebuit s? ?l duc? pe Sorin la director. Comportamentul colegilorReac?ioneaz? absent, nefavorabil, ?i se simt nesiguri prin comportamentul lui Sorin. Ei nu pot ?n?elege reac?ia (nota 8 la mate) ?i nu ?tiu cum s? se comporte cu Sorin la urm?torul contact.Cercetarea cauzeiSorinSorin s-a a?teptat la o not? mai bun?, de aceea este sup?rat. Nu ??i poate comunica sup?rarea ?i ?ncepe s? strige ?i s? ?i supere pe al?ii. A?a ??i face cunoscut? furia de ani de zile.Asistentul personalAsistenta personal? nu poate ?n?elege furia lui Sorin.ColegiiSe simt f?r? putere ?i nesiguri pe alocuri, ac?ioneaz? ca spectatori.Deescaladarea spontan?Asistentul personal ?i cadrul didacticAmbele ?l scot pe Sorin din situa?ia creat?.EfectP?rin?iiMama ?l ia pe Sorin de la ?coal?. Deoarece prime?te aten?ia total? a persoanei sale de ?ncredere, acesta evit? alte solicit?ri. Pentru el, comportamentul a meritat ?i ?l va ar?ta ?n continuare.Interven?ii pedagogiceInterven?ieScopM?suri ?i rezultatSchimbarea comportamentuluiReducerea comportamentului nedoritCrearea unui comportament competent (tonalitate potrivit? a vocii, cartona? de amabilitate, metode de comunicare…).Discutarea cazului cu asistentul personalConsolidarea competen?elorIntroducere ?n planul de comportament, solicitarea metodelor alternative de comunicare (de exemplu: barometrul sentimentelor).Discu?ie cu clasaExplica?ieCon?tientizarea ?i redob?ndirea aprecieriiInstruirea profesorilor: ?copiii cu TSA“Explica?ie Comportamentul poate fi ?n?eles ?i clasificat.Studiu de caz DanielDaniel este un elev de nou? ani, cu TSA, ?i frecventeaz? clasa a treia. El rupe orice bucat? de plastic ?n buc??i ?i o arunc? la gunoi. ?n acela?i timp, ?ntrerupe sarcinile ?i ia obiectele de plastic ale colegilor f?r? permisiunea acestora. C?nd a distrus obiecte care trebuiau folosite, i s-a f?cut observa?ie. Imediat dup? aceasta, Daniel bate din picioare ?i strig?. Calmarea lui a durat ceva timp.Analiza situa?ieiComportamentul lui DanielElevul ?ntrerupe ?i deranjeaz? parcursul lec?iei cu activit??ile sale. Comportamentul cadrului didacticEste deranjat ?n timp ce pred? ?i ?i face observa?ie lui Daniel. Ap?r? proprietatea celorlal?i portamentul colegiilorColegii se simt ataca?i de Daniel.Cercetarea cauzeiDanielLui Daniel ?i place sentimentul ?i sunetul stric?rii plasticului. Nu ?n?elege diferen?a dintre de?euri (gunoi) ?i obiecte de uz.Cadrul didacticProfesorul nu recunoa?te comportamentul lui Daniel, are ca scop ap?rarea propriet??ii copiilor din clas?.Deescaladarea spontan?Cadrul didacticDaniel este scos din clas? ?i lini?tit.EfectDanielDaniel nu ?i-a putut ?ndeplini dorin?a. Cu urm?toarea ocazie va distruge din nou obiectele din plastic ale copiilor ?i le va arunca. Cadrul didactic?l consider? pe Daniel scandalagiu ?i va evita materialele de plastic pe viitor.Colegii?l evit? pe Daniel ca prieten de joac?, deoarece le ia lucrurile.Interven?ii pedagogiceInterven?ieScopM?suri ?i rezultatSchimbarea comportamentuluiReducerea comportamentului nedoritReducerea materialelor din plastic puse la dispozi?ia lui Daniel, sortarea plasticului.Oferirea materialelor care trezesc interes (baghete din plastic) ?n calitate de recompens? ?n anumite situa?ii.Training socialSchimbarea comportamentuluiRespectarea propriului domeniu, respectarea propriet??ii altora.Observarea situa?ieiSensibilizarea profesorului pentru ac?iunea lui DanielElaborarea unei fi?e de observare a comportamentului pentru a vedea care sunt condi?iile ?n care apare comportamentul respectiv.2.2.5. Factori de succes ai colabor?rii ?ntre asistentul personal, cadrul didactic de sprijin – copil– cadrul didactic – p?rin?i ?i al?i actori ?n procesul educa?ional R?bdare ?i pa?i miciActivitatea at?t a unui asistent personal, c?t ?i a unui CDS este o linie fin? ?ntre a?teptare ?i puterea de a interveni, ceea ce necesit? un acut sim? ?i bun? percep?ie. Activismul ?i ac?iunile pripite pot avea un efect contraproductiv. Copilul cu TSA se bazeaz? ulterior pe ?oferta” asistentului personal sau a CDS, ceea ce poate duce la pasivitate ?i dependen??. Este mereu nevoie s? fie pus? ?ntrebarea dac? este necesar? asisten?a ?i/sau sprijinul, la fel ca intensitatea acestora. Asistentul personal sau CDS va ajuta la momentul potrivit, dar nu va interveni dac? nu este cazul. Sarcina lor este de a cre?te impulsurile pentru implementarea ac?iunilor ?n mod independent. Dac? copilul este capabil s? ac?ioneze ?n mod independent, asistentul personal, CDS va trebui s? se retrag?.Apropiere ?i distan?areMereu apare ?ntrebarea c?t de apropiat? trebuie sau ar trebui s? fie ?ndrumarea pe care asistentul personal o ofer?. Nu exist? un r?spuns unic ?n acest caz, ?ns? urm?toarea idee trebuie s? fie de baz?: chiar dac? uneori este nevoie de asisten?? ne?ntrerupt?, copilul are nevoie de propriul spa?iu pentru dezvoltarea independen?ei. Este sarcina cadrului didactic ?i a asistentului personal s? ajung? ?mpreun? la o solu?ie potrivit?. Aceasta poate fi de la prezen?a continu? a asistentului personal pe l?ng? copil ?i p?n? la ac?iuni situative din partea acestuia, iar ?n alte cazuri, p?strarea unei atitudini de observare. Orientarea asistentului personal ?i a CDS CDS care ac?ioneaz? ?mpreun? cu cadrul didactic de la clas? prezint? baza interven?iei educa?ionale. Urmeaz? stabilirea planurilor de interven?ie ?i a scopurilor educa?ionale. Asistentul personal pune la dispozi?ie toate observ?rile. Promovarea copilului cu autism poate necesita o ritmicitate puternic? prin schimbarea frecvent? a locului de ?nv??are. ?n aceast? situa?ie, asistentul personal ofer? o ?ndrumare continu? ?i cea mai eficient? interven?ie ?n toate locurile ?colare. Claritatea ?i repartizarea sarcinilorCadrul didactic conduce lec?ia ?i are responsabilitatea didactic? fa?? de to?i copiii, inclusiv pentru copiii cu cerin?e educa?ionale speciale. Implicarea cadrului didactic de sprijin nu trebuie s? ?nlocuiasc? sau s? minimizeze contactul copilului cu TSA cu cadrul didactic. Cadrul didactic de sprijin ?l sus?ine pe copil ?i ?l ajut? s? urmeze instruc?iunile. El nu preia sarcinile didactice de baz? care ?i revin cadrului didactic. Comunicarea cu copilulSensul tuturor eforturilor adul?ilor implica?i ?n procesul educa?ional este situa?ia de bine a copiilor, inclusiv a celui cu TSA. Cele mai multe eforturi de promovare pentru copiii cu autism sunt ?n domeniul comunic?rii. Este necesar s? se clarifice modul ?n care copilul se implic? ?n activitatea clasei ?i cum ??i transmite cuno?tin?ele. Uneori trebuie s? fie implicate mijloace auxiliare. At?t asistentul personal, c?t ?i cadrul didactic de sprijin, dar nu ?n ultimul r?nd ?i cadrul didactic de la clas?, au sarcina de a asista copilul ?n participarea activ? ?n via?a social? ?i la lec?ii. Abilitatea de cooperare a tuturor celor implica?i Pentru a asigura un schimb de experien?? permanent ?ntre asistentul personal, cadrul didactic, cadrul didactic de sprijin, p?rin?i ?i ceilal?i actori implica?i, sunt necesare discu?ii regulate ?n echip?. Acestea ofer? timp pentru ?ntreb?ri suplimentare, instruc?iuni ?i discu?ii organizatorice comune. Capitolul 3. Interven?ii educa?ionale ?n tulbur?rile din spectrul autistModalitatea de ?colarizare a copiilor cu autism este o problem? de mare actualitate at?t ?n Republica Moldova, c?t ?i ?n lume, ?i care genereaz? multiple controverse ?n r?ndul speciali?tilor ?i al personalului didactic, dar ?i al p?rin?ilor. Actualmente s-a ajuns la concluzia c? ?colarizarea acestor copii este necesar?, cu adaptarea stilului educa?ional potrivit particularit??ilor tulbur?rii.Speciali?tii sugereaz? s? se ofere copilului cu autism un cadru “normal” (normalitatea fiind privit? din punct de vedere statistic), ?n care exist? o diversitate de interac?iuni, fiecare conflict dintre colegi fiind o ?ans? de a-l ?nv??a pe copilul cu autism s? fac? fa?? problemelor reale ?i s? lege prietenii.Stilul educa?ional trebuie adaptat la nevoile de baz? ale unui copil cu autism, iar aceast? adaptare se refer? ?n primul r?nd la formularea clar? a cerin?elor, structurarea cerin?elor ?i structurarea spa?iului ?i timpului.3.1. Strategii de baz? care pot fi utilizate ?n procesul de ?nv??areStrategiile de baz? care pot fi utilizate ?n procesul de ?nv??are, dar ?i pentru cre?terea num?rului ?i calit??ii interac?iunilor sociale dintre copilul cu autism ?i colegii s?i de clas? sunt bazate pe principiile Analizei Comportamentale Aplicate (ABA).ABA este o ?ntreag? disciplin? de studiu care ne ajut? s? ?n?elegem de ce un comportament apare cu o frecven?? mai mare sau mai mic?, de ce comportamentele bine ?nv??ate dispar ?ncet ?ncet, cum putem modifica un comportament ?i astfel s? ob?inem rezultate mai bune, cum putem ?nl?tura o consecin?? ?i astfel s? sc?dem frecven?a unui comportament.Disciplina care se nume?te?Behavior analysis?(analiza comportamentului) este cea care studiaz? felul ?n care oamenii ?NVA?? abilit??ile/comportamentele de care au nevoie ?n via??. Studiaz? felul ?n care copiii ?nva?? s? vorbeasc?, s? foloseasc? toaleta, s? se joace, cum tinerii ?nva?? s? danseze, s? munceasc? etc. Analiza comportamentului ajut? oamenii (cu o multitudine de probleme) s?-?i ?mbun?t??easc? via?a.?n continuare vom enun?a un ?ir de trucuri bazate pe analiza comportamental? aplicat?, util de folosit ?n procesul de ?nv??are.3.1.1. Recompensarea pozitiv?Motiva?ia reprezint? motorul comportamentului uman, ea este cea care ne ?mpinge spre ac?iune ?i care determina activitatea pe care o alegem. ?i la copilul cu autism motiva?ia este foarte important? pentru achizi?ionarea de cuno?tin?e ?i deprinderi. De cele mai multe ori el nu este motivat de activit??ile pe care i le propunem.Recompensa este?consecin?a?care se ofer? dup? un comportament ?i care cre?te probabilitatea?ca acel comportament s? se manifeste ?n viitor.Exemplu:Situa?ie:?Mama spal? vasele ?n buc?t?rie. Fiica ei de 6?ani?vine ?i se joac? cu?fr??iorul mai mic.Atitudinea p?rintelui:?Mama se opre?te?pu?in?din activitate ?i se joac? cu?am?ndoi pentru?o?scurt? perioad? (recompenseaz? ini?iativa feti?ei).Consecin?a pe termen lung:?Cre?te probabilitatea ca feti?a s? se joace cu?fr??iorul ei ?i ?n alte situa?ii.Recompensa pozitiv? poate fi o laud? sau poate fi ceart?. Ambele se numesc recompens?, deoarece se adaug? ceva, copilul prime?te ceva care ?i men?ine comportamentul.Recompensele vor fi oferite doar ?n cadrul lec?iei, iar ?n afara acesteia doar pentru comportamente pozitive. Este necesar ca ele s? fie u?or de oferit ?i consumate rapid (astfel evit?m situa?ia ?n care recompensarea dureaz? mai mult dec?t lec?ia ?n sine).?n func?ie de natura lor, recompensele pot fi:a.?alimente?? bomboane, pr?jituri, fructe, sucuri, meniul preferat, existen?a desertului la mas? etc.;b.?distinc?ii?? jetoane, stelu?e, puncte ro?ii, diplome etc.;c.?posesiuni temporare ale unor obiecte (" ?mprumuturi")?? posibilitatea de a??mbr?ca o rochie pentru ocazii speciale, de a sta pe scaunul cuiva, de a avea o camer??privat? etc.d.?activit??i stimulatoare?– excursii, jocuri, vizionarea unor programe T V.,?sau a unor filme la cinema, citirea c?r?ii preferate etc.e.?recompense sociale?? ?mbr??i??ri afectuoase, laude, z?mbete, o simpl? privire care s? exprime interesul ?.a.m.d.Pentru c? o recompens? s? poat? avea o semnifica?ie mare pentru copil, e necesar? uneori o perioad? ?n care acesta s? fie?deposedat?de obiectul sau de situa?ia stimulativ??("s?-1 faci s?-i fie dor de... ").??n general, cu c?t e mai lung? ?n timp deposedarea, cu?at?t mai eficient? va fi ?nt?rirea.Satura?ia?se refer? la pierderea valorii stimulative a recompensei. Dup? ce o?recompens? a fost folosit? de mai multe ori, copilul va fi s?turat de acea ?nt?rire. Cu?alte cuvinte, dac? unui copil ?i plac bomboanele, nu ?nseamn? c? el trebuie recompensat?la infinit ?ndop?ndu-1 cu bomboane, deoarece copilul se va plictisi de aceast??recompens?.Aten?ie!Nu se consider? recompens? bomboanele, biscui?ii, medaliile etc., care sunt oferite la ?nt?mplare.Se va analiza cu aten?ie orice situa?ie ?n care se utilizeaz? recompensa, pentru a evita recompensarea comportamentelor nedorite.De exemplu:Alin, un b?iat de 8 ani,?se joac???n camera lui. Dup? un timp, se duce ?n sufragerie??i ?ncepe s? manevreze telecomanda televizorului, d?nd sonorul foarte tare. Mama vine ?n camer? ?i ?i spune: "V?d c? te-ai plictisit s? te joci singur. Haide s? mergem??mpreun? ?n parc."Ce putem spune despre comportamentul mamei? Ce consecin?? poate avea??Cum a?i fi procedat ?ntr-o situa?ie similar??La o prim? impresie, mama lui Alin poate fi considerat? un p?rinte model: atent? la nevoile fiului ei, ?ncearc? s? ??i petreac? o bun? parte din timp ?mpreun? cu acesta,??ns?, dac? se va analiza aceast? situa?ie lu?nd ?n considerare ceea ce tocmai a fost expus?anterior, se poate spune c? mama lui Alin a recompensat (involuntar) un comportament?nedorit care a ap?rut?la copilul s?u. Prin urmare, probabilitatea ca Alin s? ??i deranjeze?p?rin?ii ?i ?n viitor, atunci c?nd are nevoie de aten?ie, va fi mai mare.Concluzii:Recompensa pozitiv? trebuie neap?rat s? ?ntruneasc? c?teva condi?ii:S? urmeze imediat dup? comportamentul dorit;S? duc? la cre?terea frecven?ei comportamentului dorit.3.1.2. Mai ?nt?i…, apoi… (principiul Premack)?n 1965 David Premack stabilea c? tipurile de comportamente care, ?n mod natural, au o frecven?? crescut? la o anumit? persoan? pot s? fie folosite pentru a motiva comportamente care nu prezint? at?t de mult interes (?i sunt adoptate mai rar).Altfel spus, elevul trebuie mai ?nt?i?s? fac? ceea ce trebuie?pentru ca abia apoi – ca o consecin?? direct? a primei sale ac?iuni – s? fac? ceea ce dore?te?s? fac? (vezi anexa 7. A).S? presupunem c? Matei este un b?ie?el c?ruia ?i place mai mult s? se joace afar? dec?t s? citeasc?. Profesorul ?i spune c? mai ?nt?i trebuie s? citeasc? timp de 15 minute, apoi poate ie?i afar? la joac? pentru 20 minute. ?n aceast? situa?ie, profesorul lui Matei a folosit comportamentul cu frecven?? crescut? (jocul afar?) pentru a recompensa un comportament de interes sc?zut (cititul), ceea ce este o ilustra?ie ideal? a principiului Premack.Diferen?a dintre principiul Premack ?i recompensa pozitiv? despre care am scris anterior, este faptul c? Premack nu consider? recompensele ca o clas? specific? de obiecte. El afirm? c? orice poate deveni recompens?, at?ta timp c?t nivelul operant (”puterea” comportamentului m?surat f?r? nici o restric?ie pe el) este mai mare dec?t nivelul operant al comportamentului care trebuie recompensat.Dac? ave?i ?n clas? un elev cu autism, observa?i-l. Ve?i vedea c? se angajeaz? frecvent ?n anumite ac?iuni, ?nafara celor pe care le cere?i s? le ?ndeplineasc?. Acestea pot fi autostimul?ri, comportamente obsesiv-repetitive, plimb?ri prin clas? etc. Nu v? jena?i s? le folosi?i ?n procesul de ?nv??are dup? urm?toarea schem?: P-N-P-N-P (unde P este ac?iunea preferat?, iar N este cea neinteresant?).Tabelul de mai jos v? va oferi un mod de organizare a unui orar pentru un elev cu autism, conform principiului Premack:Tabelul. Aplicarea principiului Premack la lec?ia de citire:S?pt?m?na 1S?pt?m?na 29.00-9.10 N Cite?te un text9.00-9.20 Cite?te textul ?i r?spunde la ?ntreb?ri dup? text9.10-9.20 P Se joac? cu obiectul preferat9.20-9.35 Se joac? cu obiectul preferat9.20-9.30 R?spunde la ?ntreb?ri dup? text9.35-9.45 Cite?te un text suplimentar9.30-9.40 Se joac? cu obiectul preferat9.40-9.45 Scrie tema pe acas? ?n caietCu fiecare s?pt?m?n? ?ncerca?i s? m?ri?i timpul activit??ilor neinteresante (N) ?i s? mic?ora?i timpul activit??ilor preferate (P). Sau ?mp?r?i?i timpul rezervat activit??ilor neinteresante ?ntre dou? sarcini diferite, m?rind timpul propor?ional at?t pentru activit??ile neinteresante (luate ?mpreun?), c?t ?i pentru activitatea preferat?. Principiul Premack este unul din cele mai eficiente strategii de ?nv??are. Utiliz?nd ?n procesul de predare c?t mai frecvent sintagma ”Mai ?nt?i….apoi…” ve?i da ?ncredere elevului cu autism c? ceva bun se va ?nt?mpla ?i c? el de?ine un oarecare control asupra situa?iei ?n clas?.3.1.3. ?nv??area f?r? gre?eli (totul despre prompt)?nv??area f?r? gre?eli este o strategie de predare construit? ?n a?a mod ?nc?t elevul s? nu poat? face gre?eli atunci c?nd ?nva?? o informa?ie nou?. Profesorul aplic? un procedeu numit prompt pentru ca elevul s? dea un r?spuns imediat ?i corect de fiecare dat?. Promptul constituie ?Instruc?iuni, gesturi, demonstra?ii, atingeri, sau alte lucruri pe care le face?i pentru a aranja sau de a cre?te probabilitatea ca elevii s? dea r?spunsuri corecte” (defini?ie dat? de Lynn McClannahan ?i Patricia Krantz din?Princeton Child Development Institute). ?n aceast? etap? a?i putea s? repro?a?i, probabil, c? elevii ?nva?? mai bine prin ?ncercare ?i din gre?eli. ?i o s? ave?i perfect? dreptate. At?ta doar c? prin ?ncercare ?i din gre?eli ?nva?? numai elevii care: Dau mai des r?spunsuri corecte dec?t incorecteSunt ?ncrez?tori ?n for?ele propriiSunt capabili s? memorizeze experien?a lor de ?nv??areSunt capabili s? memorizeze ?i s? utilizeze fedbackul pe care ?l primesc.?i dimpotriv?, elevilor care fac deseori gre?eli, au pu?in? ?ncredere ?n for?ele proprii (sau sunt predispu?i spre anxietate), nu memorizeaz? ?i nu utilizeaz? experien?a lor de ?nv??are ?i feedbackul primit, li se va preda materia numai prin ?nv??area f?r? gre?eli.Promptul are c?teva beneficii:Se evit? descurajarea elevului cu autism prin ?ntrebuin?area frecvent? a cuv?ntului ”nu” ?ntrebuin?area frecvent? a cuv?ntului ”nu” poate duce la desensibilizare (cuv?ntul ”nu” ??i pierde din semnifica?ie pentru elevul cu autism ?i poate ajunge un sunet de fundal).Exist? mai multe tipuri de prompturi pe care le pute?i utiliza ?n procesul de ?nv??are:Promptul gestual – punctarea sau mi?carea capului sau orice alt? ac?iune vizibil? pe care o face profesorul.Exemplu: Profesorul ?ntreab?: ”Cum se nume?te obiectul din care bei?” ?i ?n acela?i timp indic? cu degetul cana.Promptul fizic total are loc atunci c?nd profesorul ghideaz? elevul prin toat? activitatea care i s-a dat. Exemplu: Profesorul cere elevului s? bat? din palme. Apoi ia m?inile elevului cu m?inile sale ?i demonstreaz? ?ntreaga ac?iune de a bate din palme.Prompt fizic par?ial. Profesorul acord? oarecare asisten?? ghid?nd par?ial elevul prin activitatea propus?.Exemplu: Profesorul ?i cere elevului s? bat? din palme ?i atinge u?or m?inile elevului ?mping?ndu-le una spre alta.Promptul verbal total are loc atunci c?nd profesorul r?spunde complet la ?ntrebarea pe care o acord? elevului.Exemplu: Profesorul ?ntreab?: ”Ce urmeaz? dup? joi?” ?i tot profesorul prompteaz? imediat, r?spunz?nd: ”Vineri”.Promptul verbal par?ial (sau fonematic). Profesorul ?i sugereaz? elevului r?spunsul la ?ntrebarea acordat? prin emiterea primului sunet sau fonem din r?spuns.Exemplu: Profesorul ?ntreab?: ”Ce urmeaz? dup? joi?” ?i ?l prompteaz? spun?nd: ”Vi”.Prompt textual sau scris. Acesta poate fi ?n form? de list? de sarcini sau orice alt? instruc?iune scris?.Exemplu: Profesorul pune lista de sarcini ?n fa?a elevului ?i spune: ”F? activit??ile!”.Promptul vizual poate fi un video, o fotografie sau un desen pe suport de h?rtie, pe tabl? sau pe un gadget electronic.Exemplu: Profesorul cere elevului s? bat? din palme demonstr?ndu-i un video cu o persoan? care bate din palme.Prompt auditiv. Acest tip de prompt include orice sunet pe care poate s?-l aud? elevul, cum ar fi, de exemplu, alarma sau sunetul unui temporizator.Exemplu: Profesorul cere elevului: ”F? sarcina aceasta ?n 5 minute!” ?i seteaz? temporizatorul la 5 minute.Promptul de pozi?ie presupune pozi?ionarea r?spunsului corect c?t mai aproape de elev.Exemplu: Profesorul pune ?n fa?a elevului trei obiecte: o minge, un pantof ?i un m?r ?i ?ntreab?: ”Care din aceste trei obiecte este m?ncare?” Profesorul pune m?rul c?t mai aproape de elev.Aten?ie!Promptul se va utiliza ?n cantit??i dozate ?i doar ?n cazuri strict necesare, diminu?nd treptat intensitatea acestuia. Altfel se va provoca dependen?a elevului fa?? de prompt. De exemplu, dac? sim?i?i c? elevul cunoa?te r?spunsul, dar a?teapt? ajutorul Dvs., utiliza?i promptul fonematic ?n locul promptului verbal total.Tot pentru a evita dependen?a fa?? de prompt, se vor folosi prompturile cele mai pu?in intruzive. De exemplu, se va opta pentru promptul gestual mai degrab? dec?t pentru promptul fizic. Se va recurge la prompturile intruzive doar dac? este absolut necesar.Dac? totu?i s-a ?nceput cu un prompt intruziv, se va reduce c?t mai cur?nd intensitatea acestuia, pentru a nu provoca dependen?a. De exemplu, pentru prima dat? c?nd se va cere elevului s? bat? din palme, se va folosi promptul fizic total. A doua oar? c?nd i se va cere s? ?ndeplineasc? aceast? instruc?iune, se va folosi deja promptul fizic par?ial. Astfel, cu timpul, elevul nu va mai avea nevoie de prompt deloc. Desigur, situa?ia va varia de la un elev la altul, dar important este s? se ?in? minte regula de baz?: scopul este s? se reduc? ?i s? se elimine promptul c?t mai repede posibil.Trucuri:Se va acorda elevului o mic? recompens? dac? a dat un r?spuns corect cu ajutorul promptului ?i o recompens? mare ?i dorit? atunci c?nd d? un r?spuns corect f?r? prompt.?n cazul ?n care elevul a dat un r?spuns gre?it, el va fi ajutat cu un prompt, apoi se va repeta ?ntrebarea, estomp?nd prompturile p?n? c?nd acestea devin inutile.Se va utiliza mai ales promptul mecanic dec?t cel uman. Cercet?rile arat? c? ?n cazul elevilor cu autism, prompturile mecanice sunt mai u?or de redus ?i creeaz? mai pu?in? dependen?? dec?t prompturile umane. De exemplu, se va opta mai degrab? pentru sunetul de alarm? ?n locul vocii Dvs., pentru a aminti c? e timpul s? ?nceap? sau s? termine activitatea.3.1.4. Scheme de recompensareUn program de recompensare este o hart? care specific? sincronizarea ?i frecven?a recompens?rii pentru o activitate special?. Exist? dou? tipuri mari de programe de recompensare: continu? ?i par?ial?. Un program de recompensare continu? este acela ?n care se d? recompensa dup? fiecare r?spuns corect. Acest tip este folositor la ?nv??area comportamentelor noi, c?nd scopul este accentuarea rela?iei dintre instruc?iune ?i r?spunsul asociat. Feedback-ul continuu dat de acest program va ?nt?ri aceast? rela?ie. Un program de recompensare par?ial? este acela ?n care doar unele etape ale r?spunsului a?teptat sunt recompensate. Acest tip conduce la r?spunsuri mai multe ?i mai dese dec?t recompensarea continu?. Comportamentele induse prin acest program au o mai mare rezisten?? la dispari?ie, deoarece copilul s-a obi?nuit cu faptul c? nu e recompensat tot timpul. Programele de recompensare par?ial? sunt folositoare pentru ?ntre?inerea comportamentelor ?nv??ate, pentru cre?terea ratei de apari?ie a acestora odat? ce au fost ?nsu?ite ?i pentru a face recompensarea mai natural? (rareori ?n via?a real? cineva este recompensat ori de c?te ori are un comportament acceptat). Programele de recompensare par?ial? se bazeaz? pe intervale (timpul ?ntre recompense) ?i pe rat? (compara?ii ?ntre comportamente recompensate ?i comportamente nerecompensate), care, la r?ndul lor, se ?mpart ?n fixe ?i variabile. Programele cu interval fix ?nt?resc un comportament individual dup? un timp fix. Aceste programe produc un model stair-stepped (urcat – cobor?t pe scar?) al comportamentului, dup? prezentarea recompensei producerea r?spunsurilor scade p?n? ?naintea timpului pentru urm?toarea prezentare, c?nd nivelul cre?te rapid, apoi scade iar ?i tot a?a. De exemplu, nu e chiar cel mai potrivit c?nd elevii particip? la o lec?ie mai pu?in interesant?, despre care ?tiu c? va ?ine o or?, verific? ceasul la ?nceput doar la fiecare 5 sau 10 minute. Odat? cu apropierea de sf?r?itul orei inciden?a comportamentului de verificare a ceasului cre?te. Programele cu interval variabil ?nt?resc un comportament individual dup? un timp aleatoriu. Aceste programe produc r?spunsuri normale dar nu la o rat? prea mare. De exemplu, daca cineva sun? un prieten doar ca s?-l ?in? ocupat, probabil c? va suna regulat la c?teva minute nu la c?teva secunde (deoarece ?tie c? nu num?rul de apeluri, ci lungimea conversa?iei este cea care-i va aduce recompensa). Concluzii:Programele cu rata fix? ?nt?resc un comportament individual dup? un num?r fix de r?spunsuri corecte. Aceste programe produc un model stair-stepped asem?n?tor cu cel din programele cu interval fix, dar cu o rat? mare de producere a comportamentului. De exemplu, dac? unui elev i se d? un bonus pentru fiecare 5 sarcini efectuate, el va executa destul de repede primele 5 sarcini dup? care va ?ncetini lucrul ?i se va relaxa pu?in, apoi va lucra iar??i foarte intens p?n? va termina urm?toarele 5 ?i tot a?a. Programele cu rata variabil? ?nt?resc un comportament individual dup? un num?r variabil de r?spunsuri corecte. Aceste programe produc un model puternic al comportamentului la o rat? mare. Jocurile de noroc sunt un exemplu clasic, acestea sunt c??tig?toare dup? un num?r aleatoriu, nepredictibil de ?ncerc?ri. 3.1.5. Strategia inciden?ei de grupCum se va proceda ?n cazul ?n care ?n clas? sunt c??iva copii cu autism? Nu e posibil s? se acorde toat? aten?ia doar unui elev. Cum vor fi abordate ?n acest caz comportamentele problematice ale elevilor cu autism ?i ?n acela?i timp s? se predea ?ntregii clase informa?ii noi?Este foarte solicitant s? abordezi problemele comportamentale a mai multor persoane simultan. De?i folosirea unui plan individualizat pentru fiecare elev cu autism este o solu?ie bun? ? mai ales dac? se dispune de timp nelimitat ?i mai multe resurse, dar pare imposibil ?i dificil, dac? se lucreaz? ?ntr-un grup de elevi.?n acest caz, principiul contingen?ei grupului este adesea cel mai bun mod de a reduce comportamentele problematice, de a consolida comportamentele bune, ?i de a ?nv??a abilit??i importante. Acest principiu se bazeaz? pe programe de management de comportament care ofer? recompense pentru mai mult de o persoan? ?i acord? posibilitatea de a economisi timp ?i resurse ?i de a ?ncuraja membrii grupului s? coopereze ?ntre ei.Exist? trei moduri de aplicare a principiului contingen?ei grupului: dependent, independent ?i interdependent. Modul dependent const? ?n recompensarea ?ntregului grup pentru comportamentul adecvat al unuia (sau mai multor) dintre membrii s?i. Exemplu: S? presupunem c? Ion este un elev cu autism care refuz? s? r?m?n? a?ezat ?n timpul orei. Profesorul va aborda individual comportamentul lui Ion, dar aplic?nd principiul contingen?ei grupului ?n modul dependent, adic? nu va acorda recompensa pentru comportament adecvat doar lui Ion, ci ?ntregului grup. Astfel, dac? Ion reu?e?te s? r?m?n? a?ezat pe toat? durata orei, atunci ?ntreaga clas? va merge ?ntr-o excursie. Avantajul acestui tip de contingen?? de grup este faptul c?, colegii lui Ion, dornici s? c??tige recompensa, ?l vor ?ncuraja probabil ca Ion s? r?m?n? ?n locul s?u. Acest lucru ar putea promova, de asemenea, interac?iuni pozitive ?ntre Ion ?i colegii s?i. Ion ar deveni ”eroul” clasei, c??tig?nd recompense pentru toat? lumea.?n cazul modului independent de aplicare a principiului contingen?ei grupului, recompense se va acorda doar acelor membri ai grupului care corespund unui criteriu. Dac? revenim la exemplul de mai sus, ?ntregii clase i se promite din nou recompensa, dar cu o condi?ie: ?n excursie vor merge doar elevii care vor r?m?ne la locurile lor pentru toat? durata orei. Avantajul acestui tip de contingen?? a grupului este c? ?l responsabilizeaz? pe fiecare elev ?n parte s? corespund? criteriului enun?at. Motiveaz? fiecare elev s? ”?in? pasul” cu restul grupului, cu scopul de a c??tiga recompensa.Modul interdependent de contingen?? a grupului are loc atunci c?nd recompensa se acord? ?ntregului grup, dac? ?i numai ?n cazul ?n care, fiecare membru al grupului ?ndepline?te criteriul enun?at.S? presupunem c? un tat? a trei copii ??i dore?te s?-i ?ncurajeze s? finalizeze treburile casnice. I se d? fiec?rui copil c?te o sarcin? ?i un termen ?n care el trebuie s? o ?ndeplineasc?. ?n cazul ?n care fiecare din copii termin? sarcina ?n timp util, vor pleca cu to?ii la terenul de joac?. ?n cazul ?n care unul sau doi copii nu au reu?it s? finalizeze sarcina, nimeni nu va pleca la terenul de joac?. Avantajul acestui tip de contingen?? este acela c? membrii grupului lucreaz? ca o echip?, se influen?eaz? unii pe al?ii de la egal la egal, ?ncuraj?ndu-se reciproc s? ?ndeplineasc? sarcinile.Jocul ”Pentru bun? purtare” ilustreaz? perfect principiul contingen?ei grupului. Elevii sunt ?mp?r?i?i ?n dou? echipe ?i li se cere s? se comporte ?ntr-un anumit mod pentru o perioad? dat? de timp, pentru o recompens?. ?n loc de a c??tiga recompense pentru buna purtare, fiecare echip? prime?te puncte pentru orice comportament problematic manifestat de oricare dintre membrii echipei. Echipa care ob?ine cele mai pu?ine puncte prime?te recompensa. Dac? ambele echipe au men?inut un nivel de punctaj sc?zut, atunci ambele vor beneficia de recompens?. Cum se aplic? Jocul ”Pentru bun? purtare”:Pasul 1: Profesorul este acel care decide c?nd s? aplice acest joc. De obicei se alege timpul dedicat lucrului individual, c?nd se cite?te, se rezolv? exerci?ii de matematic?, ?n timpul dict?rilor sau test?rilor.Pasul 2: Identificarea clar? a comportamentelor negative care vor fi punctate ?n timpul jocului. Profesorii care au aplicat ?n practic? acest joc spun c? comportamentele negative care apar ?n timpul lucrului individual ?i care trebuie punctate ?n joc, sunt:P?r?sirea locului din banc? f?r? permisiunea profesoruluiDiscu?ii f?r? a ridica m?na ?i f?r? permisiunea profesorului. Aici se ?ncadreaz? orice fel de vorbire (?oapte, sunete f?r? sens, vorbitul ?n timp ce ?ine m?na ridicat? etc.).Comportament perturbator este orice fel de ac?iune catalogat? de c?tre profesor ca distrac?ie pentru restul elevilor (de exemplu: cioc?nitul ?n masa, ruperea h?rtiei, jocul cu diferite obiecte).Pasul 3: Stabilirea recompensei care ar motiva ?ntreg grupul. Aceasta poate fi 10 minute de joc interactiv la sf?r?itul orei. Desigur, remunerarea trebuie s? fie adecvat? misiunii ?colariz?rii. De exemplu, 10 minute de joc interactiv ?n lini?te la sf?r?itul orei pentru echipa c??tig?toare este o recompens? care stimuleaz? capacit??ile de socializare. Pe de alt? parte, distribuirea revistelor comics echipei c??tig?toare nu prea corespunde scopurilor educa?ionale ?i sociale.Pasul 4: Se va face cuno?tin?? elevilor cu jocul; li se vor explica regulile ?i programul de implementare a jocului ?i se va ?mp?r?i clasa ?n dou? sau trei grupuri. Elevii pot chiar s? denumeasc? grupul ?ntr-un fel sau altul.Este foarte important s? se exemplifice comportamentele pe care nu au voie s? le fac? elevii, chiar s? li se arate vizual (video sau imagini), pentru a fi siguri c? to?i elevii (inclusiv cei cu autism) au ?n?eles.Pasul 5: este aplicarea ?n practic? a jocului.Concluzie:Principiul contingen?ei grupului este o modalitate eficient? de abordare a problemelor comportamentale a mai multor persoane simultan ?ntr-un grup. ?n calitate de profesor sau cadru didactic de sprijin se va avea grij? la manifest?rile negative ale membrilor grupului, deoarece presiunea de grup poate avea un impact negativ asupra anumitor elevi. Atunci ?ns? c?nd este implementat ?i gestionat ?n mod corect, principiul contingen?ei grupului este un procedeu sigur ?i econom nu numai de a schimba comportamentul, dar ?i de a ?ncuraja o concuren?? s?n?toas? ?n clas?.3.1.6. ?nlocuirea comportamentului / comportamentelor alternativeComportamentul problematic reprezint? orice tip de manifestare care poate afecta, ?ntr-un fel sau altul, func?ionarea optim? a persoanei cu ea ?ns??i sau poate prejudicia interac?iunile cu ceilal?portamentele problematice ?n contextul educativ pre?colar sau ?colar afecteaz? rela?ia copilului cu profesorul, are impact major asupra conduitei ?i performan?ei ?colare, aduce mari dezavantaje ?n rela?ia cu familia ?i cu ceilal?i colegi.Deseori comportamentul problematic la copil poate ap?rea c?nd expectan?ele ?i preten?iile profesorilor sau ale p?rin?ilor sunt nerealiste ?i neadaptate nevoilor ?i capacit??ilor copilului.Orice comportament este ?nt?rit numai dac? este urmat de consecin?e pozitive (st?ri, emo?ii, beneficii materiale, aprecieri care urmeaz? comportamentului): ob?inerea unor efecte pozitive sau evitarea unor consecin?e negative.O modalitate de a face fa?? comportamentelor problem? este ?nt?rirea comportamentelor dezirabile atunci c?nd ele au loc. Dac? se ?ncearc? doar oprirea comportamentelor problem?, f?r? a oferi alternative, copilul ??i va g?si singur ceva care s? le ?nlocuiasc?. Noul comportament poate fi la fel de r?u sau chiar mai r?u dec?t originalul.?nlocuirea comportamentului problem? printr-un comportament alternativ are loc ?n c?teva etape:Identificarea comportamentului problem? ?i a comportamentului alternativExemplu:Comportamentul problem?Comportamentul dezirabil/alternativCopilul strig? r?spunsurile ?n timpul orelorCopilul ridic? m?na ?i a?teapt? s? fie ?ntrebatCopilul emite sunete necontrolat ?n timp ce profesorul cite?teCopilul st? ?n lini?te ?n timp ce profesorul cite?teColectarea datelorScopul colect?rii datelor este de a ?n?elege c?nd, unde, c?t de des apare comportamentul problem? ?i c?t dureaz? acesta. Datele despre comportament se colecteaz? ?i de la alte surse (nu numai prin observare direct?): de la p?rin?i, al?i profesori, chiar ?nsu?i elevul cu autism, prin intervievarea acestora. Profesorilor ?i p?rin?ilor li se va cere ?n interviu s? descrie c?t de des are loc comportamentul problem? ?n diferite contexte ?i dac? copilului ?i acord? cineva aten?ie c?nd se angajeaz? ?n acel comportament. Elevul cu autism, dac? este verbal ?i ?n func?ie de gradul de severitate al tulbur?rii, va fi ?ntrebat dac? ?i place activitatea pe care o face ?i c?t de dificil? este aceasta pentru el. De regul?, interviurile vor avea o durat? de 10-20 minute.Interviurile sunt importante mai ales pentru urm?toarea etap? a interven?iei:Stabilirea func?iei comportamentului problem?Succesul schimb?rii eficiente a comportamentelor ?n timp este ?n?elegerea func?iei acestora. ?n primul r?nd trebuie s? ?tim c? comportamentele problem? nu sunt ?nt?mpl?toare. Ele servesc unui scop. Agresiunea, de exemplu, are scopul de a reduce stresul, de a evita o ?ns?rcinare nepl?cut? sau atragerea aten?iei. Comportamentele problem? sunt adaptative deoarece sunt un mod de a comunica, de a interac?iona cu mediul ?i de a satisface anumite nevoi. Cum comportamentele problem? satisfac nevoi, un program eficient trebuie s?-l ?nve?e pe copil un alt comportament care s? serveasc? aceleia?i func?ii. Elevul trebuie ?nv??at, sistematic ?i cu mare grij?, un mijloc eficient de a-?i satisface nevoile ?i dorin?ele.De exemplu, nu se va ?nv??a copilul s? cheme colegul pe nume ca s?-i atrag? aten?ia, c?nd de fapt, el love?te colegul pentru a evita s? interac?ioneze cu el. Deci faptul c? a fost ?nv??at numele colegului nu va reduce loviturile, deoarece nu serve?te aceleia?i func?ii. Una dintre primele dificult??i la stabilirea programului de interven?ie este selectarea unui comportament alternativ adecvat. Pentru c?, de regul?, se ?tie foarte clar ceea ce copilul trebuie s? nu fac?, ?ns? este deseori mult mai dificil s? identific?m ceea ce vrem s? fac?.De exemplu, un elev cu autism se comporta cumva neadecvat ?ncerc?nd s? provoace r?sul ?i aten?ia colegilor. El trebuie ?nv??at s? spun? glume ca s? ob?in? aceea?i reac?ie din partea colegilor.?nlocuirea comportamentului problem?Atunci c?nd se alege comportamentul adecvat trebuie s? se ?in? cont ?i de eficien?a acestuia. Comportamentul dezirabil trebuie s? fie mai eficient dec?t cel problem?. Trei elemente fac un comportament eficient: manifest?nd comportamentul dezirabil, copilul trebuie s? ob?in? recompensa (aten?ia, evitarea sarcinii sau o recompens? automat?) mai rapid, mai u?or ?i mai fiabil.De exemplu, dac? lovirea profesorului face ca copilul s? fie scos imediat din clas?, iar dac? cere o pauz? aceasta i se acord? dup? rezolvarea a ?nc? dou? probleme, atunci cererea verbal? nu este un comportament eficient din punct de vedere al portamentul dezirabil este mai eficient dac? este u?or de ?ndeplinit. Adic? dac? s? loveasc? profesorul este mai u?or pentru el dec?t s? g?seasc? cartela cu ajutorul c?reia comunic?, s? o aduc? ca s? spun? c? ??i dore?te aten?ia profesorului, atunci lovitul va prevala. Oricare ar fi comportamentul alternativ, el va trebui foarte bine ?nv??at ?i s? fie foarte u?or de portamentul alternativ trebuie s? fie recompensat imediat ?i de fiecare dat?, sau cel pu?in mai des dec?t comportamentul problem?. Deci trebuie s? v? asigura?i c? acest comportament alternativ este u?or de ?n?eles de c?tre semenii copilului cu autism ?i prime?te de fiecare dat? reac?ia dorit?. Nu are nici un rost s? se ?nve?e elevul s? cear? ceva prin limbajul semnelor, dac? colegii s?i nu posed? acest limbaj. Exemplu de mod de aplicare a unui program de ?nlocuire a comportamentului:S? presupunem c? David deseori se ridic? din banc? ?n timpul orelor, se plimb? prin clas? ?i vorbe?te cu colegii. Dup? colectarea datelor a?i determinat c? func?ia primar? a comportamentului prolem? a lui David este evitarea sarcinilor mai ales ?n timpul lucrului individual. Func?ia secundar? a comportamentului este de ob?inere a aten?iei din partea portamentul problem?Ridicarea de pe scaun ?n timpul orelor (?nafara instruc?iilor profesorului)Func?iaEvitarea sarcinilor (primar), Aten?ia colegilor (secundar)Comportamentul alternativ?ndeplinirea sarcinilor, implicarea ?n activit??ile ini?iate de profesorAjustarea antecedentuluiDup? ce profesorul anun?? activitatea individual?:Profesorul va prompta copilul s? ?nceap? activitateaProfesorul ?l va instructa s? lucreze independent 2 min, apoi s? ridice m?na pentru a primi feedbackProfesorul va merge la banca copilului pentru a verifica lucrul independentRepetarea pasului 2 ?i 3 p?n? la sf?r?itul activit??ii.Modificarea consecin?elorRecompensarea comportamentului alternativDup? ce David a lucrat timp de 2-3 minute, profesorul ?i permite s? ia o scurt? pauz? ?n timp ce el ?i verific? lucrulNu se va recompensa comportamentul problem?Profesorul nu-i va permite lui David s? evite activitatea ?i s? se ridice ?n picioare ?n timpul lucrului.Exist? situa?ii c?nd comportamentele problem? nu pot fi ?nlocuite. Se ?nt?mpl? ?n cazul c?nd comportamentul problem? este recompensat automat. De obicei acestea sunt recompense care se primesc ?n mod automat, de exemplu senza?ia care survine ?n timp ce copilul cu autism se trage de p?r. ?n acest caz, comportamentul alternativ ar putea fi unul care s?-i ?in? m?inile ocupate, fapt ce nu i-ar permite s? se trag? de p?r. Aceasta nu este o ?nlocuire clasic? a comportamentului, ci mai mult o substitu?ie, deoarece se cere s? fi?i mereu ?n gard?: s? fi?i gata s?-i ocupa?i m?inile oric?nd.Dac? copilul a manifestat un tip de comportament nedorit, el trebuie s? ?n?eleag? c? comportamentul respectiv este sanc?ionat de profesor ?i nu el, copilul ca persoan?. Profesorul trebuie s? disocieze acest comportament de persoana copilului ?i s? specifice acest lucru.Aceast? regul? ?ns? nu se aplic? c?nd copilul are un comportament pozitiv. C?nd elevul a exercitat un comportament adecvat, cu caracter pozitiv, el va fi asociat cu persoana lui.3.1.7. Orarele vizuale Av?nd ?n vedere c? copiii cu autism ?nt?mpin? dificult??i ?n ?n?elegerea limbajului, ar fi bine ca lec?iile s? aib? o structur? vizual?, s? decurg? dup? un orar vizual prestabilit. Tipul de orar vizual se alege ?n conformitate cu v?rsta ?i nivelul de ?n?elegere al copilului. Acestea pot fi fotografii sau simboluri care reprezint? lec?iile ?i diferite momente-cheie ale regimului zilei, sau denumiri (vezi anexa 7. B). Asemenea orar l-ar ajuta pe profesor s? organizeze activit??ile copiilor, s? mic?oreze nelini?tea copiilor cu autism, s? le arate vizual cum ?i c?nd are loc schimbarea activit??ii, ?nlesnind astfel perioada de a?teptare pentru unii dintre ei.Ca ?i toate celelalte metode, orarele vizuale se adapteaz? ?n func?ie de gravitatea tulbur?rii copilului ?i abilit??ilor pe care acesta le posed?. Astfel, orarele vizuale pot fi de diferite tipuri: uniicopii cu autism se pot orienta dup? orarul destinat ?ntregii clase, al?ii au nevoie de unul special pe masa lor, sau chiar ?n agend?. Deseori este nevoie anume de un orar vizual individual, deoarece ?n el pot fi introduse pauzele, recompensele, lec?iile de corec?ie, etc.Pentru ?nceput, orarul vizual se va face foarte am?nun?it, pentru fiecare lec?ie se vor ar?ta ?i stabili toate momentele-cheie ale regimului. Treptat, pe m?sur? ce copilul se adapteaz?, acestea vor fi eliminate, orarul c?p?t?nd o form? c?t mai laconic?. Planul vizual al lec?iei ajut? nu numai copilul cu autism, dar ?i pe acei tipici s? se mobilizeze ?i disciplineze. Copilul vede ce ?i c?nd are de f?cut ?i ?ndepline?te sarcinile de sine st?t?tor, f?r? a primi instruc?iuni verbale ad?ug?toare. De asemenea, un avantaj al planului vizual al lec?iei este faptul c? ceea ce este scris, chiar ?i cea mai dificil? ?i nepl?cut? sarcin?, este perceput? ca fiind obligatorie de c?tre copil, ceea ce nu las? loc de confrunt?ri directe cu profesorul. Iar bifarea treptat? a sarcinilor ?ndeplinite, d? senza?ia de autorealizare. De obicei ?n realizarea unui plan vizual al lec?iei, se ?ncepe de la fotografii ?i simboluri ale activit??ilor ?i se trece treptat la o list? scris? de sarcini(vezi anexa 7.C) .De asemenea foarte eficiente sunt ?i prompturile vizuale sub form? de scheme, tablouri, fotografii fixate pe pere?ii clasei. Dar trebuie s? ?inem cont aici de specificul elevilor cu autism. ?n timp ce copiii tipici se orienteaz? u?or ?n multitudinea de prompturi vizuale, apoi pentru copilul cu autism acestea trebuie structurate cu rigurozitate. De exemplu: cele care ?in de citire s? fie la st?nga, iar prompturile vizuale pentru matematic? trebuiesc fixate pe peretele din dreapta. Cele pentru ?tiin?ele naturii trebuie s? aib? ram? galben?, iar cele de limb? rom?n? ?n rame albastre etc.Prompturile vizuale sunt foarte bune ?n ?nv??area autodeservirii, c?nd copilului i se arat? fiecare pas ce trebuie f?cut la sp?latul m?inilor sau mersul la toalet?.Foarte eficiente pentru copilul cu autism sunt ?i regulile de conduit? vizuale. Aceste reguli trebuie stabilite individual pentru fiecare copil ?i pozi?ionate la vedere, pe banca copilului de exemplu.Regulile trebuie bine g?ndite, ?ntr-un num?r nu prea mare ?i actuale pentru perioada dat?. Regulile trebuie formulate scurt ?i c?t mai inteligibil ?i de evitat pe c?t este posibil nega?ia (se vor folosi c?t mai pu?in fraze de genul ”Nu striga”, ”nu lovi”). Regulile trebuie s? descrie purtarea a?a cum ea trebuie s? fie, de exemplu: ”stau frumos”, ”m?inile pe genunchi” etc. Un sistem de reguli de care este nevoie ?ntr-o situa?ie mai complex?, poate fi inclus ?ntr-o carte, sau ?ntr-o istorie social?. Acestea pot fi aplicate ?n toate aspectele vie?ii copilului: la orele de clas?, la pauze, sau ?n activit??i extracurriculare. 3.1.8. Comportamentul guvernat de reguli (Rule Governed Behavior)Exist? cercet?ri minime ?n modul de predare a comportamentului guvernat de reguli. Exist? mai multe teorii ?n domeniul analizei comportamentului ?n ceea ce prive?te motivul pentru care oamenii urmeaz? regulile, dar pu?ine practici bazate pe dovezi cu privire la metodologiile specifice de predare sau programe de predare a unor reguli specifice (exist? un sistem numit ”comportamentul pozitiv de sprijin”, care este cel mai relevant ?n acest sens). ?n calitate de profesori, se va baza ?n primul r?nd pe conceptele de ?nt?rziere a recompensei sau pedeaps? pentru a preda ?n mod tipic, copiilor tipici, cum s? urmeze regulile.Modul de predare a regulilor pentru copiii cu autism se poate dovedi cu totul diferit. Pentru copiii din partea de jos a spectrului autistic, se va baza pe rela?ia imediat? dintre cerere, r?spuns ?i recompens? ?n procesul de ?nv??are a comportamentului dorit. Cu toate acestea, deoarece nu exist? indici concre?i, palpabili pentru a ?n?elege c?nd s? se angajeze ?n comportamentul guvernat de reguli ?i nu exist? aproape niciodat? o recompens? imediat? ?n urma angaj?rii ?n acest comportament, este foarte dificil s? ?nve?e reguli un copil cu autism cu grad sporit de gravitate.De cele mai multe ori, comportamentul guvernat de reguli este u?or de predat ?i are un efect pozitiv asupra copiilor cu autism ?nalt func?ional. Oric?t ar fi de straniu, copiii cu autism ?nalt func?ional se pot angaja ?n comportamente destul de ”tipice” (?n special, ace?tia exceleaz? ?n domeniu academic), dar nu pot ?n?elege regulile abstracte pe care trebuie s? le urmeze la ?coal? ?i ?n societate. Profesorii trebuie s? dea dovad? de mult? creativitate pentru a-i face s? ?n?eleag? pe copiii cu autism ?nalt func?ional care este beneficiul unui comportament guvernat de reguli.C?teva trucuri pe care s? le folosi?i ?n procesul de ?nv??are a regulilor:Regula se va formula c?t mai scurt ?i mai inteligibil posibil (nu mai mult de 5-6 cuvinte). Se va formula ?ntr-un mod c?t mai pozitiv, f?r? a folosi nega?ii. Se va axa pe comportamentul dorit. ?n primul r?nd se va asigura de faptul c? regulile sunt cu adev?rat importante pentru orele de clas? ?i c? vor fi recompensate de ?ntreg personalul clasei.Exemple de reguli: Intr? ?n clas?R?m?i la locul t?u ?n timpul oreiM?inile pe stilou, caiet, carte sau banc?Vorbe?te frumosRidic? m?na pentru a vorbiPentru ?nceput, se vor ?nv??a nu mai mult de 5-6 reguli.Regulile se vor scrie c?t mai eviden?iat posibil ?i se vor plasa ?n clas? ?ntr-un loc vizibil pentru to?i (deoarece sunt valabile pentru to?i), pentru a putea face u?or referin?? la ele ori de c?te ori e nevoie.Regulile se vor preda la fel ca ?i orice alt? materie. Copiii vor lua cuno?tin?? de reguli, le vor fi explicate pe scurt de ce este nevoie de ele, li se va demonstra vizual ce ?nseamn? fiecare din ele ?i li se va da imediat un feadback pozitiv. Copiii vor fi ?ntreba?i: ”care este regula?”, va fi promptat r?spunsul ?n cor, r?spunsul fiind regula scris?.Se vor recompensa to?i copiii care urmeaz? regulile.?n calitate de recompens? poate servi o laud?, acordarea de tokeni sau alte recompense care se utilizeaz? ?n acea clas?. Recompensa ?n acest caz trebuie s? fie frecvent? (de fiecare dat? c?nd copiii urmeaz? regula), imediat? (acordat? imediat dup? sau chiar ?n timp ce copilul respect? regula) ?i contingent? (acordat? numai dup? ce copilul a respectat regula, nu dup? oricare comportament).Dac? un copil a ?nc?lcat o regul?, el va fi ?ntrebat pe un ton calm ?i neutru: ”Care este regula?”. Ideal ar fi ca copilul s? r?spund? recit?nd pe de rost regula dat?. Dac? copilul nu a r?spuns c?teva secunde, el va fi promptat verbal: ”Regula este_____. Care este regula?” ?i se va a?tepta din nou r?spunsul. Dac? copilul r?spunde corect, el va fi provocat: ”Acum arat?-mi!”. ?n momentul c?nd copilul se angajeaz? ?n comportamentul guvernat de regul?, el va fi recompensat prin laud? sau alt? recompense ?i se va reveni la sarcina ?ntrerupt?. Dac? copilul reu?e?te s? se comporte conform regulii c?teva minute, el va fi recompensat mai mult.Cele dou? situa?ii, c?nd copilul urmeaz? regulile ?i c?nd le ?ncalc? trebuie eviden?iate ?n mod diferit: tonul vocii, contactul vizual, energia, intensitatea cuvintelor, totul trebuie s? difere. C?nd se recompenseaz? copilul pentru c? s-a comportat conform regulii, se va vorbi entuziasmat; iar c?nd se constat? c? a ?nc?lcat regula – c?t mai calm ?i neutru posibil. Aten?ie! Nu se va pedepsi niciodat? copilul cu autism pentru c? a ?nc?lcat regula! Asta de obicei func?ioneaz? ca ?i aten?ie pentru elevii cu comportamente problem?.Dac? se schimb? setul de reguli, tot procesul descris mai sus se va relua de la cap?t.3.1.9. Limbaje alternative de comunicare PECS, Makaton?nainte de a se exprima prin cuvinte, copilul (inclusiv cel tipic) trebuie ?nv??at c?ile de comunicare cu ajutorul c?rora s? se poat? exprima, gesturi de comunicare, de cerere ?i primire a obiectelor, de exprimare a unor tr?iri. Comunicarea prin imagini poate fi un prim-pas c?tre forme mai complexe de comunicare ?i, mai ales, poate fi un mijloc pentru copilul cu autism de a-?i exprima dorin?ele ?ntr-un mod accesibil lui. Introducerea simbolurilor ?n terapia copilului cu autism, cunoscut? ?n literatura de specialitate ca PECS?(“Pictures Exchange Communication System”), face trecerea c?tre un mod mai exact ?i mai accesibil de comunicare.PECS este o metod? de comunicare folosit? at?t ?n S.U.A., c?t ?i ?n Europa, care nu necesit? materiale costisitoare, teste laborioase, personal calificat ?i poate fi folosit? ?n locuri diferite, acas? sau la ?coal?, ?n ora?, ?n magazine etc. ?n prima etap?, metoda PECS a fost conceput? pentru copiii pre?colari cu autism ?i alte deficien?e sociale ?i de comunicare, adic? pentru copiii care nu vorbesc deloc sau care vorbesc doar dac? sunt stimula?i ?i pentru copiii ecolalici.Copiii care folosesc PECS sunt ?nv??a?i s? ofere imaginea obiectului dorit unui partener de comunicare ?n schimbul acelui obiect. Proced?nd astfel, copilul ini?iaz? un act de comunicare pentru un rezultat concret ?ntr-un context social.Prin metoda PECS, copiii cu autism pot ?nv??a faptul c? sunt ajuta?i ?i c? se pot baza pe ceilal?i oameni care ?n?eleg ?i r?spund cerin?elor lor. ?nv??area prin metoda PECS are efecte puternice asupra comportamentului copilului at?t acas?, c?t ?i ?n colectivitate. F?c?ndu-se ?n?eles, copilul cu deficien?e de limbaj devine mai pu?in agresiv ?i mai mult comunicativ.Pentru aplicarea metodei PECS, este nevoie de o plac? de comunicare ce are m?rimea unei coli de h?rtie A4 ?i este confec?ionat? din plastic ?i de simboluri de comunicare care s? redea c?t mai exact obiectul pe care ?l reprezint?. Simbolurile par a fi desene ale obiectelor, ac?iunilor sau chiar fotografii ale acestora. ?n ultimii ani, au fost create website-uri de unde se pot desc?rca sute de astfel de imagini, pe care odat? printate trebuie s? le plastifiezi pentru a le proteja ?i a le putea folosi ?n mod corespunz?tor.Primele simboluri care vor fi introduse trebuie s? fie legate de preferin?ele alimentare sau de juc?riile preferate ale copilului. Pentru copiii f?r? limbaj activ sau cu insuficien?e ?nsemnate de vorbire, metoda PECS poate fi de mare ajutor ?n comunicare. Prin aceast? metod?, copilul schimb? cartona?ele pe obiecte reale. ?i d? terapeutului imaginea potrivit? ?i prime?te obiectul dorit. ?n continuare, copilul ?nva?? s? identifice obiectul pe care dore?te s?-l ob?in? desenat pe cartona?e ?i s? ?l schimbe pe cel real. ?n a?a fel, pot fi organizate mape PECS cu ajutorul c?rora se dezvolt? repertoriul posibilit??ilor de comunicare. Makaton este un program lingvistic unic, care ofer? o abordare structurat?, multimodal?, a pred?rii abilit??ilor de comunicare, limbaj ?i literatur? pentru persoanele cu dificult??i de comunicare ?i de ?nv??are (sursa: ).Makaton este un program de comunicare recunoscut interna?ional ?i folosit ?n peste 40 de ??ri de c?tre copii ?i adul?i cu dificult??i de comunicare ?i de ?nv??are, ?i de fiecare persoan? care face parte din via?a lor: familia, personalul de ?ngrijire, prieteni ?i profesioni?ti ca educatori, logopezi, asisten?i sociali, profesori universitari, instructori, asistente medicale ?i psihiatri.?Cei ce folosesc Makaton sunt ?ncuraja?i s? comunice folosind semnele, apoi gradual, ?n timp ce se face leg?tura dintre cuv?nt ?i semn, semnele sunt ?nlocuite de vorbire. Semnele sunt preluate ?i simplificate din Limbajul prin Semne Britanic.Simbolurile Makaton vin ?n sprijinul cuv?ntului scris, a?a cum semnele sprijin? vorbirea. Copiii ?i adul?ii care nu pot citi, pot accesa pove?ti, instruc?iuni pentru diverse sarcini, programe de activit??i, orare, liste de cump?r?turi, scrisori ?i mesaje, toate scrise cu simboluri. Simbolurile sunt imagini simple, alb-negru, u?or de ?n?eles.3.1.10 Sistemul de tokeniSistemul de tokeni reprezint? o strategie eficient??de lucru, at?t pentru p?rin?i, c?t ?i pentru terapeu?i ?i educatori, prin intermediul c?ruia copilul poate s? vizualizeze c?t timp dureaz? activitatea ?n care e implicat ?i ce anume prime?te dup? finalizarea acesteia?(recompensa primit?).S-a demonstrat c? folosirea tokenilor la copiii cu autism scade comportamentele neadecvate?ale acestora din timpul activit??ilor, mai exact pe cele cu func?ia de ie?ire din sarcin?,??i?cre?te totodat? toleran?a acestora la frustrare.Pentru a se dovedi util, este necesar ca acest sistem de tokeni s? fie implementat ?n mod corect.Este important ca?tokenii s? stea?mereu la vedere?astfel ?nc?t copilul s? vad? c??i a c??tigat ?i c??i au mai r?mas. Tokenul ?n sine nu este recompensa, tokenul pur ?i simplu ?l ajut? pe copil s? vad? vizual c?t timp mai trebuie s? lucreze pentru a ajunge?la premiul dorit de el (un aliment, o juc?rie, timp liber, muzic? etc.).Tokenii pot fi obiecte a?ezate chiar pe masa de lucru (unde se desf??oar? activitatea), cum ar fi:?pu?culi?? cu b?nu?i,?animale de la ferm??– sunt puse animalele pe mas? ?i la o distan?? mic? o coal? verde, pe m?sur? ce copilul ofer? r?spunsuri ?n cadrul lec?iilor, animalele ajung pe r?nd la “paji?tea” reprezentat? de acea coal? verde. La sf?r?it copilul ??i prime?te recompensa.desene pe o foaie de h?rtie?– ?i desen?m copilului un num?r de obiecte ?i la sf?r?it premiul lui pentru cooperarea ?n activitate (recompensa): desen?m flori, stelu?e, baloane, inimioare, ma?ini etc. Dup? fiecare r?spuns, acestea sunt colorate ?i astfel?copilul se apropie de finalizarea lec?iilor, iar la sf?r?it ??i prime?te recompensa.Se mai pot utiliza ?i plan?e cu tokeni, aflate la vedere pe un perete, copilul primind tokeni sub form? de stickere, pictograme, ab?ibilduri, pe parcursul unei ore de lucru. La sf?r?itul orei, dac? au fost str?n?i to?i tokenii stabili?i la ?nceputul orei, copilul prime?te premiul stabilit (vezi anexa 7. D)Cum func?ioneaz? sistemul:– tokenii stau totdeauna la vedere, astfel ?nc?t copilul s? ?tie c??i a c??tigat ?i c?t mai are de lucrat p?n? ce lec?ia se termin? ?i prime?te recompensa;– la lec?iile care sunt de obicei mai lungi se folosesc tokeni care se ofer? rapid, la lec?iile scurte se pot oferi ?i tokeni care dureaz? un timp mai lung;– se stabile?te ?nainte dac? tokenii se ofer? ?i pentru r?spunsurile promptate sau nu;– se stabile?te ?nainte c?te ?ncerc?ri se vor face ?n programul respectiv (recomandabil ?ntre 5 ?i maxim 10);Pasul 1 Stabilirea leg?turii dintre r?spunsuri, tokeni ?i premii. Se alege un program la care copilul are succes. Se a?az? panoul cu premii l?ng? mas?, ?ntr-o pozi?ie ?n care copilul ?l poate vedea bine. Se a?az? mai mul?i tokeni pe panou, l?s?nd un loc liber pentru ultimul token (de exemplu, dac? sunt 10 locuri, a?eza?i 9 tokeni pe panou). ?in?nd ultimul token la ?ndem?n?, se cheam? copilul la mas? ?i se ?ncepe un exerci?iu, a?a cum se procedeaz? de obicei. Imediat ce se ob?ine un r?spuns corect, copilul va fi l?udat, i se va ?nm?na un token ?i i se va spune: "Pune pe panou." Se va prompta copilul pentru a a?eza tokenul pe pozi?ia corect? de pe panou ?i apoi i se va da premiul. I se poate cere s? numere tokenii pentru a-l ajuta s?-i asocieze cu recompensa, dup? care se va exclama cu aplomb: "Zece! Ai c??tigat un premiu!" Prin exers?ri repetate, copilul va ?n?elege leg?tura dintre tokeni ?i premiu. Pasul 2 Cre?te dificultatea sarcinii. Dup? ce copilul a ?n?eles leg?tura dintre tokeni ?i premiu, dificultatea sarcinii se va m?ri ?i se vor l?sa pe panou dou? locuri goale, pentru ca copilul s? fie nevoit s? c??tige doi tokeni pentru a ob?ine premiul. Dup? ce de dou? sau trei ori i s-a dat doi tokeni pentru dou? r?spunsuri corecte din cadrul aceluia?i program (un token pentru fiecare r?spuns), i se vor da apoi doi tokeni pentru dou? r?spunsuri corecte din dou? programe diferite. Este important s? se varieze sarcinile pentru care se ofer? tokeni, precum ?i frecven?a cu care ace?tia se ofer?, astfel ?nc?t copilul s? nu anticipeze un tipar de recompensare. Un astfel de tipar va fi eliminat la un moment dat, ceea ce va da na?tere la frustrare dac? profesorul cre?te dificultatea sarcinii pentru care ofer? tokeni sau schimb? frecven?a cu care ?i ofer?. De exemplu, un copil care s-a obi?nuit s? c??tige c?te un token pentru fiecare r?spuns corect va fi frustrat c?nd profesorul ?ncepe s?-i ofere c?te un token la fiecare dou? r?spunsuri corecte. Pentru a evita o astfel de situa?ie nepl?cut?, este neap?rat? nevoie s? se ofere tokenii ?n mod aleatoriu, astfel ?nc?t copilul s? nu discearn? un tipar de recompensare. Dificultatea cerin?elor se va cre?te treptat, p?n? c?nd copilul ajunge s? c??tige 10 tokeni ?nainte de a primi premiul. Pe m?sur? ce cre?te dificultatea cerin?ei, se va asigura c? panoul cu premii r?m?ne la vedere ?i c? copilul poate dob?ndi num?rul necesar de tokeni ?n maxim 30 de minute. ?n acest fel, va reu?i s? accepte decalajul dintre c??tigarea tokenilor ?i premiul final. Dup? ce ?nva?? acest pas, m?ri?i durata la 45 de minute. Se va ?ine cont de fiecare dat? ca premiile s? aib? o valoare foarte ridicat? ?i reu?esc s? men?in? motiva?ia copilului ?n tot acest interval de timp. Pasul 3 Se m?re?te intervalul de timp cu care ?nt?rzie recompensarea. Pentru a aproxima ?nt?rzierea cu care accept? copiii tipici de clasa I s? primeasc? recompensa (calculul final al tokenilor ob?inu?i), se va cre?te treptat intervalul dintre primirea tokenilor ?i c??tigarea premiului. Copiii care au un limbaj receptiv ?i expresiv limitat s-ar putea s? aib? nevoie de intervale de timp mici (de exemplu, mai pu?in de 30 de minute) ?ntre ob?inerea ultimului token ?i primirea premiului. Copiii care au un limbaj expresiv ?i receptiv avansat ?i care au ?nv??at s? numere ?i s? ?n?eleag? ra?ionamentele de tipul dac?... (de pild?, "Dac? ob?ii 10 tokeni, mergem la McDonald's.") pot tolera un interval de timp mai mare, de pild? 3 ore, ?ntre ob?inerea ultimului token ?i primirea premiului. Pasul 4 Cre?terea motiva?iei. Adic? oferim copilului mai multe op?iuni de premii. La ?nceputul orei, acesta va fi l?sat s?-?i aleag? singur premiul din dou? sau trei op?iuni. Se va asigura c? nivelul de dificultate al sarcinii r?m?ne constant; dac? copilul nu-i face fa?? pe parcursul orei (de exemplu, deoarece r?spunsurile nu sunt la fel de bune ca de obicei), atunci nu c??tig? premiul. Pasul 5 Folosirea panoului cu premii pentru a sc?dea frecven?a unui comportament. Dup? ce sistemul de premiere ?ncepe s? func?ioneze, ?l pute?i folosi ?i pentru a reduce comportamentele nepotrivite. Acest lucru se poate realiza prin metoda penaliz?rii (?n englez?, response cost - n.red.), care presupune pierderea unui obiect dorit ?n urma unui comportament neadecvat. Dup? ce tokenii au c?p?tat valoare ?n ochii copilului, pierderea unui token ?n urma unui comportament nepotrivit poate reduce comportamentul respectiv. Pentru ?nceput, se va stabili care sunt comportamentele care vor duce la pierderea de tokeni. Atunci c?nd copilul manifest? un comportament din aceast? list?, se va ?ndep?rta un token de pe panou ?i i se va explica leg?tura dintre cele dou? evenimente. De exemplu, dac? copilul are ?apte tokeni pe panou ?i mai are nevoie de trei pentru a ob?ine premiul, dar manifest? un comportament nepotrivit (de exemplu, ?l mu?c? pe profesor), profesorul trebuie s?-l aduc? imediat ?n fa?a panoului, s? ?ndep?rteze un token ?i s? spun? ferm: "Nu mu?ti. Pierzi un token."Copilul va r?m?ne doar cu ?ase tokeni pe panou ?i va trebui s?-l rec??tige pe al ?aptelea. Se poate crea ?i un panou separat pentru comportamentele neadecvate. ?n acest sistem, copilul poate primi un cartona? ro?u de fiecare dat? c?nd manifest? un comportament nepotrivit. Dac? prime?te un anumit num?r de cartona?e ro?ii (de pild?, trei) ?ntr-un anumit interval de timp (de pild?, ?n timpul unei lec?ii), copilul va primi o consecin?? nedorit?. Uneori, comportamentul este at?t de grav, ?nc?t un singur cartona? ro?u este suficient pentru a duce la consecin?a nedorit?. De exemplu, dac? copilul face un gest violent spre un coleg, poate primi un cartona? ro?u ?i explica?ia uzual? ?n acest caz: "Nu love?ti. Prime?ti un cartona? ro?u."3.1.11. Metoda TEACCHCopiii ?i tinerii cu tulbur?ri din spectrul autist au nevoie de o sus?inere deosebit? ?i un ajutor ?n rutina zilnic? a acestora. ?n 1970, Eric Schopler a propus o abordare nou? ?n ?nv??area copiilor cu autism – TEACCH (Treatment and Education of Autistic and Communication related handicapped CHildren). Aceast? abordare pune accent pe persoana cu autism ?i dezvoltarea unui program ?n jurul competen?elor acestei persoane, intereselor ?i nevoilor ei. Priorit??ile majore includ centrarea pe individ, ?n?elegerea autismului, adapt?ri adecvate, precum ?i o strategie bazat? ?n mare parte pe interven?ia asupra aptitudinilor ?i a intereselor existente.Programul TEACCH ofer? posibilit??i de structurizare ?i vizualizare ?i poate contribui la siguran?? ?i la combaterea provoc?rilor de zi cu zi. ?n acest fel, se consolideaz? independen?a. ?n cazul dezvolt?rii individuale a unui astfel de ajutor, se va respecta urm?torul principiu: ?Ce ?i unde se afl?, c?t timp trebuie ?ndeplinit, cum se face, ce urmeaz? ?i de unde ?tiu?“. Accentul este pus pe evaluarea individual?, suger?nd c? persoanele cu autism fac parte dintr-un grup distinct cu caracteristici comune, care sunt diferite, dar nu neap?rat inferioare, pentru restul dintre noi. Organizarea mediului fizic, dezvoltarea de programe ?i sisteme de lucru, cu a?tept?ri clare ?i explicite, ?i folosind materiale vizuale sunt modalit??i eficiente de dezvoltare a abilit??ilor ?i care permit persoanelor cu autism s? utilizeze aceste abilit??i ?n mod independent. Prin folosirea imaginilor, a simbolurilor ?i a altor mijloace de ajutor se ?ncearc? elaborarea unui program individual de activit??i. ?n acest fel, se reduc problemele de g?ndire, percep?ie ?i ac?iune ?i se u?ureaz? prelucrarea stimulilor, iar copiii cu TSA sunt motiva?i spre o competen?? mai mare de ac?iune. Acest fapt este deosebit de important pentru elevii cu autism, care sunt frecvent re?inu?i de incapacitatea lor de a lucra ?n mod independent, ?ntr-o varietate de situa?ii. Predarea structurat? nu spune nimic despre unde ar trebui s? fie educate persoanele cu autism; aceasta este o decizie bazat? pe abilit??ile ?i nevoile fiec?rui elev ?n parte.Este important de memorizat c? diferen?ele dintre persoanele cu autism ?i ceilal?i pot favoriza, uneori, persoanele cu autism. Abilit??ile vizuale, observarea detaliilor ?i memoria extraordinar?, pot deveni baza func?ion?rii pentru adul?i de succes. Valorificarea intereselor lor, chiar dac? acestea ar putea fi stranii din perspectiva noastr?, ajut? la cre?terea motiva?iei ?i a ?n?elegerii a ceea ce fac. Aceste strategii dau posibilitatea de a lucra ?n mod pozitiv ?i productiv cu ace?ti oameni, mai degrab? dec?t constr?ngerea ?i for?area lor ?n direc?ii care nu ?i intereseaz? ?i pe care ei nu le pot ?n?elege.O sal? de clas? prietenoas? pentru un elev cu autism, conform abord?rii TEACCH trebuie s? r?spund? mai multor cerin?e:Structurarea:a) Structurarea spa?iului.Scopul structur?rii spa?iului este ca copilul cu TSA s? ?n?eleag? unde este, unde trebuie s? fie ?i unde este locul unui obiect sau a altuia. Important mai este ca copilul s? cunoasc? unde se petrece ceva: repartizarea ?n spa?iu, marcarea vizual? a domeniilor individuale, protec?ia de stimuli ?i locul de depozitare pentru materiale. b) Structurarea timpului. Copiii cu autism au o mare nevoie de previzibilitate: prezetarea vizual? a succesiunii activit??lor, explicarea evenimentelor viitoare, clasificarea ?n fragmente clare, ?n?elegerea structurii proceselor diferite ca timp. Este binevenit? utilizarea orarelor. Pentru c? copiii cu autism ador? ordinea ?i controlul. Ei se simt confortabil c?nd ?tiu ce urmeaz? ?i la ce s? se a?tepte. Orarele vizuale sunt ?i mai eficiente. Acestea se vor a?eza la un loc vizibil ?n clas? ?i se va atrage aten?ia copiilor spre orar ori de c?te ori se trece la o alt? etap? a lec?iei.c) Structurarea sarcinilor, respectiv a lucrului. Un loc de munc? bine-aranjat; clasificarea clar? a fazelor sarcinii care trebuie realizat?: Ce trebuie de f?cut? ?n c?t timp trebuie s? fac acest lucru? Care este ordinea activit??ilor? C?nd este pauza? Ce urmeaz?? Se va stabili o rutin? ?n sala de clas? ?i se va depune efort pentru ca aceasta s? fie men?inut?. ?ntr-o lume mereu ?n schimbare, aceasta va oferi confort ?i stabilitate copilului cu autism. Regulile trebuie s? fie c?t mai clare ?i ac?iunile c?t mai structurate. De exemplu:Intr? ?n sala de clas?Salut? profesorulSalut? colegul de banc?Scoate c?r?ile ?i caietele din ghiozdanA?az?-te ?n banc?Sarcinile sunt ?n?elese ?i ?ndeplinite mai bine de copiii cu autism c?nd sunt ?mp?r?ite ?n pa?i mici. De exemplu, dac? se construie?te un avion de h?rtie, trebuie s? se anun?e c?nd e timpul s? taie, lipeasc?, ?ndoaie. Este nevoie s? se asigure c? copiii ?tiu ce s? fac? dac? termin? ?nainte de timp. De obicei, copiii cu autism nu folosesc timpul liber productiv; prin urmare, s? se str?duiasc? s? aib? c?t mai pu?ine ?ntreruperi ?ntre activit??i pe c?t este posibil.d) Structurarea materialului. P?strarea materialelor ?n containere, clarificarea cantit??ii de material oferit, vizualizarea func?ionalit??ii: de ce material am nevoie ?n care faz? a procesului unei activit??i?0-1905Structura spa?iului- locuri individuale ?ntr-o clas? a ?colii primareVizualizarea:Cantitatea lucruluiCe este de f?cut?OrdineaC?nd trebuie finalizat lucrul?1270-1905Structura timpului – repartizarea pe secven?e a activit??ilorTimeTimerul arat? c?t timp trebuie de a?teptat ?i c?t timp trebuie de lucrat. ?n rama albastr? se afl? cartona?ul cu activitatea actual?6350-1270Structura materialului – sarcini ?n cartonul de la ?nc?l??minteMaterialele/ vasele sunt fixate ?n carton. Un format foarte structurat. Utilizarea suportului vizual:O imagine spune mai mult dec?t o sut? de cuvinte. De aceea imaginile se vor utiliza c?t mai des posibil. Acestea fac ca procesul de ?nv??are s? fie mai u?or ?i mai rapid pentru copilul cu autism.Reducerea distractorilor:Copiilor cu autism le este foarte greu s? ignore ?i s? filtreze ”gunoiul” vizual. Orice informa?ie vizual? care se reg?se?te pe pere?ii clasei ?i sustrage aten?ia. Copiii cu autism v?d ?n detalii, de aceea dac? un copil tipic, cu timpul, se va ?nv??a s? nu mai perceap? acel poster sau harta de pe perete, atunci un copil cu autism este incapabil s? nu o observe. De fiecare dat? c?nd o va vedea, va fi ca prima dat?, va observa noi ?i noi detalii. Copiii cu autism se recomand? s? fie a?eza?i mai departe de geamuri ?i u?i. Materialele de pe pere?ii clasei, juc?riile ?i c?r?ile s? fie adunate ?n l?zi.Utilizarea unui limbaj c?t mai concret posibil:F?r? sarcasm, ironie, compara?ii, expresii metaforice etc. Doar instruc?iuni clare care s? redea ideea ?n c?t mai pu?ine cuvinte. De exemplu, este mult mai eficient a spune: ”Stilourile jos, ?nchide?i caietele ?i alinia?i-v? la u?? pentru c? mergem afar?”, dec?t: ”Afar? este o zi at?t de frumoas?. Haide?i s? purcedem la lec?ia de ?tiin?e ale naturii. Imediat ce ve?i termina s? scrie?i, ?nchide?i c?r?ile ?i alinia?i-v? la u??. Ast?zi vom merge afar? s? studiem plantele”.Nimic personal:Poate fi destul de iritant s? salu?i cu entuziasm un copil cu autism, iar el s? nu-?i r?spund?, sau s? ac?ioneze ca ?i cum nu ar fi nimeni ?n preajm?. De memorizat ?ns? c? ei nu o fac inten?ionat. Copilul cu autism poate fi ?nv??at s? r?spund? la salut. De exemplu, se va desena pe o cartel? un om care salut?, iar pe alta o fa?? z?mbitoare. Se vor demonstra ambele cartele copilului cu autism ?nso?ite de o explica?ie: ”C?nd cineva spune salut, po?i r?spunde cu salut sau po?i z?mbi. Tu ce alegi s? faci?”. Dup? ce copilul a luat o cartel?, se va demonstra ?n practic? exerci?iul. Ve?i spune ”salut” ?i ?l ve?i prompta s? v? r?spund? conform cartelei pe care a ales-o. P?stra?i cartelele pentru a doua zi, face?i aceast? ac?iune ?n fiecare zi. Ruga?i p?rin?ii s? procedeze la fel acas? ?i ve?i avea succes. Atunci c?nd v? adresa?i copilului cu autism ?i el pare s? nu v? aud?, nu ridica?i vocea. Persoanele cu autism au un auz hipersensibil. De?i par absen?i, ei aud totul. Dac? ve?i vorbi de r?u despre ei ?n prezen?a lor, aceasta le va scade considerabil stima de sine.Tranzi?ia:Copiii cu autism au nevoie ca totul s? fie constant ?n jurul lor. De aceea ei ?nt?mpin? dificult??i c?nd trec de la o activitate la alta, dintr-o clas? ?n alta, de la activit??i ?n grup la activit??i individuale; necesit? o preg?tire psihologic? mai ?nt?i. Se vor utiliza ?n acest caz instruc?iunile verbale gen: ”?n 5 minute ve?i trece la locurile voastre”, apoi: ”A mai r?mas un minut ?i trece?i la locurile voastre”. Alt? posibilitate ar fi utilizarea unui temporizator. Foarte bune sunt ?i orarele ?n acest sens. Independen?a:Pentru un copil cu autism independen?a este vital?. De aceea pe c?t este posibil, copilul cu autism va fi ?nv??at s? fac? unele lucruri de sine st?t?tor. Dac? totu?i nu reu?e?te, el va fi ?nv??at s? cear? ajutor de la colegi.De asemenea, este important ca copilul cu autism s? fie ?nv??at s? ia decizii. Trebuie s? i se ofere mereu s? aleag?. Mai ?nt?i ?ntre dou? op?iuni, mai apoi ?ntre trei.Unor persoane cu autism le ia mai mult timp s? dea un r?spuns. Asigura?i-v? ca a?i a?teptat suficient ?nainte de a-l prompta pe copil s? r?spund?.Predarea prin intermediul listelor:Revenind la ideea c? g?ndirea unui copil cu autism este foarte structurat? ?i logic?, este foarte bine s? se utilizeze listele ?n predarea informa?iei. Se pot utiliza dou? metode: La ?nceputul lec?iei se va scrie pe tabl? un mic plan al lec?iei, din 4-5 puncte care ar ar?ta copilului cu autism care este ?nceputul, mijlocul ?i sf?r?itul avalan?ei de informa?ie. Nu uita?i s? bifa?i de fiecare dat? c?nd trece?i la urm?torul punct al planului.O a doua metod? ar fi, atunci c?nd este clar c? copilul cu autism nu ?n?elege cele citite, ar fi bine ca textul s? se transforme ?n list?. Scoate?i esen?ialul din text ?i face?i o list? logic? pe care s? o explica?i elevului.Predarea creativ?:Persoanele cu autism au o g?ndire nestandard?, de aceea este mare nevoie s? fi?i creativi ?n modul de a preda.De multe ori va fi nevoie s? se renun?e la metodele clasice de predare. Nu ignora?i interesele copiilor cu autism. Dac? copiii se plictisesc c?nd li se cite?te o istorie despre Doamna X, ?nlocui?i personajul cu un dinozaur, zombi, sau orice alt personaj din aria de interese a copilului cu autism.O metod? foarte bun? de a ?ine copiii focusa?i pe Dvs. ?n timpul pred?rii unei informa?ii noi este predarea prin ?ntreb?ri. De exemplu:Profesorul: Plantele au nevoie de soare ca s? creasc?. De ce au nevoie plantele ca s? creasc??Clasa: De soare!Profesorul: Corect! De asemenea plantele au nevoie de ap? ?i aer. De ce mai au nevoie plantele?Clasa: De ap? ?i aer!Profesorul: Adev?rat! Plantele au tulpin? ?i frunze. Ce au plantele?Clasa: Tulpin? ?i frunze!Profesorul: ?i de ce au plantele nevoie ca s? creasc??Clasa: De ap? ?i aer!Profesorul: ?i ?nc??Clasa: de soare!Profesorul: Corect! Bravo...O alt? metod? de predare care ar captiva copiii cu autism ar fi utilizarea umorului.Se vor trece cu vederea lucrurile m?runte:Dac? unui copil cu autism ?i este greu s? priveasc? ?n ochi atunci c?nd cineva i se adreseaz?, nu se va insista pe aceasta. Multor persoane cu autism le este greu s? proceseze simultan informa?ia auditiv? ?i vizual?. De aceea ?ncerca?i s? fi?i mai indulgen?i.Dac? copilul a dat un alt r?spuns dec?t a fost de a?teptat, dar ?i acesta este corect, nu-l corecta?i. Accepta?i-l. Este destul de dificil s? ridica?i cuiva stima ?i respectul de sine, corect?ndu-l permanent. Pentru c? atunci c?nd corectezi pe cineva des, mesajul transmis este de fapt c? acea persoan? nu este suficient de bun?.Concluzie:Copiii cu autism g?ndesc altfel dec?t persoanele tipice. De aceea metodele clasice de predare pot fi neeficiente ?n cazul lor. Este foarte important? amenajarea clasei ?ntr-un mod c?t mai structurat pentru a evita suprasolicitarea lor informa?ional?. Este foarte important s? se opereze cu termeni cunoscu?i de ei, la predarea unei informa?ii noi; informa?ia s? fie expus? scurt, clar ?i c?t mai structurat posibil. Utilizarea suportului vizual este cheia spre o asimilare mai u?oar? a informa?iei. Dar cea mai important? este credin?a ?n poten?ialul acestor copii. Credin?a ?n faptul c? ei pot – aceasta de fapt este cheia succesului unei activit??i de predare.Glosar de termeniAnalist comportamental - este persoana care aplic? expertiza pe care a dob?ndit-o ?n ?n?elegerea modului particular ?n care autismul se manifest? ?n mod unic ?n fiecare copil ?n parte. Analistul comportamental este cel care analizeaz? datele colectate ?n procesul de ?nv??are, pentru a se asigura c? interven?ia propus? func?ioneaz? optim. Tot el este cel care propune modific?ri/ajust?ri pornind de la performan?ele individuale ale copilului.Analiza Comportamental? Aplicat? (ABA) - o metoda validat? ?tiin?ific prin care este ?n?eles comportamentul ?i modul ?n care acesta este afectat de mediu. ?n contextul de fa??, termenul de “comportament” se refer? la ac?iuni ?i aptitudini, iar cel de “mediu” include orice influen?? fizic? sau social?, care ar putea schimba comportamentul cuiva sau ar putea fi schimbat de un anumit comportament.Autism ?nalt func?ional –persoanele cu autism ?nalt func?ional au inteligenta medie sau peste medie, dar prezint? dificult??i legate de interac?iune social? ?i comunicare. Un diagnostic de autism ?nalt func?ional prevede c?, la ?nceputul dezvolt?rii, copilul are limbajul ?nt?rziatAutostimulare - sunt comportamente, care pot implica orice parte a corpului ?i care au loc ?n mod repetitiv. Pot include: ?nv?rtirea ?n cerc, s?riturile, ?ipatul sau scosul a diverse tipuri de sunete, mi?c?rile ?n mod constant sau fluturarea m?inilor, frecarea sau lovirea palmelor, mirosirea sau gustatul obiectelor, privirea obiectelor cu “col?ul ochiului “ etc. Prin intermediul acestor ac?iuni copilul ob?ine senza?ii pl?cute de tip chinestezic, tactil, auditiv, gustativ sau olfactiv, care ?i ajut? s? atenueze ?i s? contracareze senza?iile cople?itoare oferite de mediul ?nconjur?tor, s? diminueze o eventual? senza?ie de durere, s? se calmeze, s?-?i redob?ndeasc? echilibrul emo?ional (frica, furia etc.) sau s? atenueze nivelurile ridicate de anxietate.Bullying - este un act comportamental repetat, ?ndreptat spre r?nirea fizic? sau mental? a unei persoane.DSM V - Manualul de diagnostic ?i statistic? a tulbur?rilor mentaleEcolalia - reprezint? repetarea automata a vorbirii unei alte persoane sau a altor sunete. Persoanele cu autism repet? ce aud ?n jurul lor ?i folosesc aceste cuvinte/fraze auzite ?n locul propriilor cuvinte, din cauza faptului c? ?centrul vorbirii” este deficitar ?i este ?ngreunata apari?ia limbajului spontan.Extinc?ie - se refer? la situa?ia ?n care un comportament ce ?nainte era recompensat nu mai prime?te recompens?.Generalizarea - extinderea cuno?tin?elor dob?ndite dincolo de perioada de ?nv??are, de mediul unde au fost dob?ndite, de persoanele care le-au predat ?i a putea folosi cuno?tin?ele respective ?n orice alt? circumstan??.Hipersensibilitate senzorial? - Copiii ?i adul?ii cu autism, dar ?i cei cu alte dizabilit??i ?n dezvoltare, pot avea un sistem senzorial disfunc?ional.Makaton - un program lingvistic unic, care ofer? o abordare structurat?, multi-modal?, a pred?rii abilita?ilor de comunicare, limbaj ?i literatur? pentru persoanele cu dificult??i de comunicare ?i de ?nv??are.Mobbing - este exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate. PECS (Pictures Exchange Communication System) - un sistem de comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy ?i L. Frost special pentru copiii care nu au dob?ndit sistemul verbal de comunicare.Prompt - instruc?iuni, gesturi, demonstra?ii, atingeri, sau alte lucruri pe care le face?i pentru a aranja sau de a cre?te probabilitatea ca copii s? dea r?spunsuri corecteRecompensare - este consecin?a care se ofer? dup? un comportament ?i care creste probabilitatea ca acel comportament s? se manifeste ?n viitor.Recompensare negativ? - se refera la a ?nl?tura ceva, un stimul, pentru cre?terea unui anumit comportament. Recompensare pozitiv? - ?nseamn? a oferi ceva copilului ?n urma r?spunsului a?teptat, ceva care cre?te frecven?a comportamentului respectiv.RGB (Rule Governed Behavior) - comportamentul guvernat de reguli se manifest? atunci c?nd elevul urmeaz? regulile stabilite ?n institu?ia de ?nv???m?nt?Sally and Anne Experiment“ - Experimentul Sally-Anne. Folosind ca personaje dou? p?pu?i, S.B. Cohen a pus ?n scen? urm?torul scenariu: Sally are un co?, iar Anne are o cutie. Sally are o minge pe care o pune ?n co?ul s?u. Apoi, Sally iese. ?n timp ce Sally este plecat?, Anne ia mingea ?i o plaseaz? ?n propria cutie. Sally se ?ntoarce ?i vrea s? se joace cu mingea. Dup? aceast? povestire, cercet?torul ?i adreseaz? copilului urm?toarea ?ntrebare: “Unde va c?uta Sally mingea?“. R?spunsul corect este “?n co?“, deoarece Sally are convingerea c? mingea se afl? ?n continuare ?n locul ?n care a pus-o ini?ial. S. Baron-Cohen, Alan M. Leslie ?i Uta Frith folosesc scenariul Sally ?i Anne ?ntr-o cercetare denumit? “Does the autistic child have a theory of mind?“ (Au copiii cu autism o teorie a min?ii?). ?n experimentul lor au fost implicate trei grupuri: copii tipici, copii cu autism ?i copii cu sindromul Down. Rezultatele au fost uimitoare: majoritatea copiilor tipici ?i a celor cu sindromul Down au dat r?spunsul corect. ?n schimb, majoritatea copiilor cu autism au gre?it r?spunsul. E?ecul copiilor cu autism ?n ?n?elegerea falsei convingeri a lui Sally a fost surprinz?tor deoarece ace?tia aveau o v?rst? mental? superioar? celorlal?i copii. De?i erau capabili s? rezolve probleme dificile de logic? nu s-au descurcat ?n a g?si solu?ia aparent simpl? a acestui test.Stereotipie - fixa?iile ?i interesele pentru un anumit subiect, obiect sau ac?iune. Uneori, unul sau mai multe sim?uri sunt fie hiporeactive, fie hiperreactive la stimulare. Astfel de probleme senzoriale pot reprezenta motivul de baza care determina comportamente precum leg?natul, ?nv?rtitul sau b?tutul din palme.TEACCH (Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children) - copilului ?i este oferit, creat un mediu ce se adapteaz? caracteristicilor autismului. ?Theory of Mind“ - teoria min?ii se refer? la capacitatea de a recunoa?te ?i ?n?elege g?ndurile, credin?ele /concep?iile, dorin?ele ?i inten?iile celorlal?i oameni cu scopul de a da sens comportamentului lor ?i de a prezice ce vor face ?n continuare .Un termen sinonim pentru teoria min?ii ar fi empatia.Tipic (neurotipic) - ?n lumea autismului, termenul ?normal” este ?nlocuit cu ?tipic” sau ?neuro-tipic”.Token - reprezint? un sistem care genereaz? modific?ri comportamentale ?i se bazeaz? pe principiile condi?ion?rii operante. Tokenii ?n sine nu sunt recompense, ci ei sunt acumula?i si apoi ?cheltui?i” pe ceea ce reprezint? de fapt recompensa.TSA - Tulbur?rile din Spectrul AutismuluiBIBLIOGRAFIEAugusto Cury, P?rin?i str?luci?i, profesori fascinan?i, Bucure?ti: Editura For You, 2005.Augusto Cury, Copii str?luci?i, elevi fascinan?i, Bucure?ti: Editura For You, 2011.B?la?-Baconschi C., ?colarizarea copiilor cu autism. Centre, ?coli speciale sau ?coli normale?, Cartea Alb? a Psihopedagogiei Speciale. Coordonator Adrian Ro?an, Departamentul de Psihopedagogie Special?, 2013.D. ?tef?ne?, A. Cordineanu, et al, Particularit??ile adapt?rii ?colare a elevilor din clasele gimnaziale, Ghid metodologic, Centrul Metodic Municipal, DGETS, Tipografia ?Sirius”, Chi?in?u, 2014.Ghidul animatorului, 855 de jocuri ?i activit??i, Chi?in?u: UNICEF, 2006 Metode de modificare a comportamentului”, celor 100 zile, Servicii pentru familie, Autism Speak, comunita?ii ?colare, Autism Speak, 2015, Gerard Kaduson., Charles E. Schaefer, 101 tehnici favorite ale terapiei prin joc, Bucure?ti, 2013. Info autism, Publica?ie lunar?, destinat? p?rin?ilor ?i persoanelor care interactioneaz? cu copii cu afec?iuni din spectrul autist, Anul I, Numerele 3-4, aprilie, mai 2004,. Jack Canfield., Mark Victor Hansen., Sup? de pui pentru suflet, Editura Amaltea, Bucure?ti, 1998.?Liuba Iacoblev si S?ndica Dumitru, Copilul meu cu autism, mini ghid pentru p?rinti ,Autism Romania, 2010, Manes Sabina, 83 de jocuri, Psihologie pentru animarea grupurilor, Ia?i: Polirom, 2008.American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual, 5th edition. American Psychiatric Association, 2013.Autism In The Classroom”, and Statistical Manual of Mental Disorders?(DSM–5), . Darold Treffer, S? despic?m firul ?n patru. C?nd ?Autismul“ nu e din spectrul autist: Hiperlexia ?i Sindromul Ein?tein, students with aautism, Appropriate Behavior in the Classroom, Quirk, Teaching Children with Autism to Follow Rules, 2008, Functional Behavioral Assessment Training Manual for School-Based Personnel, Sheldon Loman, PhD & Christopher Borgmeier, PhD, Loman, PhD & Christopher Borgmeier, PhD, Practical Functional Behavioral Assessment Training Manual for School-Based Personnel, tips for setting up an autism classroom, Children with Autism to Follow Rules, Анастасия Козорез, Александра Беспалова, Мария Гончаренко, Анна Калабухова, Евгения Лебедева, Елизавета Морозова Практическое пособие Ресурсный класс ,?Москва: АНО Ресурсный класс, 2016.Bernhard-Opitz, V. H?u?ler A.: Praktische Hilfen für Kinder mit Autismus-Spektrum-St?rung.F?rdermaterialien für visuell Lernende, Stuttgart 2010.B?lte I.: Autismus. Spektrum, Ursachen, Diagnostik, Intervention, Perspektiven, Bern, 2009. Müller C. M.: Exekutive Funktionen bei Autismus. In: Besonderes Denken – F?rderung nach dem TEACCH-Ansatz, Nordhausen, 2008. Degener M., Tuckermann A., H?u?ler A. TEACCH– Methode, Ansatz, Programm.Degner M., Müller C. M. (Hrsg.): BesonderesDenken – F?rderung mit dem TEACCH-Ansatz. Verlag Kleine Wege, Nordhausen 2008. H?u?ler A.: Der TEACCH- Ansatz zur F?rderung von Menschen mit Autismus. Einführung in Theorie und Praxis, Dortmund 2005.Müller, C.M.: Wahrnehmung bei Autismus. St?rken, Probleme und F?rderung. In: Zeitschrift für Heilp?dagogik 10 (2008) 379.MSD-Infobriefe Autismus-Spektrum-St?rung - Staatsinstitut für Schulqualit?t und Bildungsforschung, München im Auftrag des Bayerischen Staatsministeriums für Bildung und Kultus, Wissenschaft und Kunst (isb.bayern.de).Poser-Radeke, C. ?Der tickt doch nicht richtig!“ Mit Grundschülern über Autismus reden - ein Bericht aus der Berliner Beratungspraxis. In: Inklusion von Menschen mit Autismus. Hrsg: Bundesverband Autismus Deutschland e.V. Prei?mann Ch.: Psychotherapie und Beratung bei Menschen mit Asperger-Syndrom, Stuttgart, 2009. Schirmer B.: Schulratgeber Autismus-Spektrum-St?rungen. Ein Leitfaden für LehrerInnen, München, 2010. Sterr H.: Systemische Beratung, F?rderung und Betreuung in der Schule. In: Schor, B. Schweiggert A.: Autismus, ein h?ufig verkanntes Problem. 2. Auflage. Donauw?rth 2001.Staatsinstitut für Schulqualit?t und Bildungsforschung (ISB): Unterstützte Kommunikation (UK) in Unterricht und Schule, München, 2009. Tammet, D. Elf ist freundlich und Fünf ist laut. Ein genialer Autist erkl?rt die Welt. Düsseldorf. 2008.Theunissen, G.: Positive Verhaltensunterstützung. Eine Arbeitshilfe für den p?dagogischen Umgang mit herausforderndem Verhalten bei Kindern, Jugendlichen und Erwachsenen mit Lernschwierigkeiten, geistiger Behinderung und autistischen St?rungen. Lebenshilfe, Marburg, 2008.Vermeulen, P. ?Ich bin was Besonderes“, Arbeitsmaterialien für Kinder und Jugendliche mit Autismus/Asperger-Syndrom. 3. Auflage. Verlag Modernes Lernen, Dortmund, 2011. Resurse online ”AnexeANEXA 1 ? Material de lucru pentru activit??i de sensibilizare (exerci?ii de percep?ie) Exerci?iul 1: Deranjarea percep?iei acusticeSarcin?Unul dintre parteneri ascult? muzic? ?n c??ti la volum mare. El nu are voie s? roage s? i se repete ?ntrebarea ?i este pus ?n situa?ia de a da r?spuns la toate ?ntreb?rile care crede c? i se adreseaz?. Cel care pune ?ntreb?rile noteaz? r?spunsurile. Dup? un timp schimba?i rolurile. Partenerul pune alte ?ntreb?ri.MaterialCD-Player sau mp3-player cu c??tiExerci?iul 2: Deranjarea percep?iei opticeSarcin?Sarcina este de a desena o stea dup? un model. Partenerul acoper? vederea cu o bucat? de carton ?i arat? doar imaginea ?n oglind?. Schimb de roluri.MaterialOglind?, o bucat? de carton pentru a acoperi desenul, desen cu stea, h?rtie, creion Exerci?iul 3: Deranjarea percep?iei opticeSarcin?Sarcina este de a parcurge o linie dreapt? cu binoclul ?ntors ?n fa?a ochilor. MaterialBinoclu, lipici (lipit pe podea ?n form? de linie dreapt?)Exerci?iul 4: Deranjarea percep?iei opticeSarcin?Sarcina este de a pune ochelarii ?i a scrie frumos o propozi?ie care va fi citit? de partener.MaterialOchelari de protec?ie(utiliza?i ?n construc?ii) lipi?i par?ial, foaie, creionExerci?iul 5: Deranjarea percep?iei tactileSarcin?Sarcina este de a deschide cartea la pagina 37, a r?sfoi dou? pagini ?nainte ?i cinci ?napoi. MaterialM?nu?i de gr?din? sau de schi, carteExerci?iul 6: Deranjarea percep?iei tactileSarcin?Sarcina este de a ?mbr?ca m?nu?ile, a pune a?a ?n ac ?i de a ?ncerca de prins perla. MaterialM?nu?i de gr?din? sau de schi, ac, a??, perl?Exerci?iul 7: Planificarea simultan? a ac?iunilorSarcin?Sarcina este de a scrie c?t mai frumos ?i ?ngrijit propria adres? desen?nd ?n acela?i timp cu piciorul st?ng cercuri pe podea contra acelor ceasornicului (cu piciorul drept pentru st?ngaci).MaterialCreion, h?rtieExerci?iul 8: ?n?elegerea la propriuSarcin?Sarcina este ca fiecare dintre parteneri, pe r?nd, s? explice proverbul sau zicala citit?. ?n final, fiecare ??i va imagina proverbul sau zicala literalmente ?i vor discuta despre aceasta.MaterialFi?? de lucru cu proverbe ?i zicaleANEXA 2 – Teme de discu?ie cu copiii ?i p?rin?iiC?teva exemple de lec?ii cu copiii/ore de clas? (“Lec?ii de bun?tate”):“Stereotipiile, ce sunt, care sunt r?d?cinile?”“Atitudini fa?? de dizabilitate”“Ce cunoa?tem despre diferen?e”“Bariere arhitecturale, psihologice, sociale”“Putem ?nv??a ?mpreun?, ?i cum putem face s? ne sim?im bine ?mpreun?”“Etichetarea”?Respect ?i ajutor reciproc”“Posibilitatea de a ?nv??a unii de la al?ii” ?i altele...Programele privind educa?ia p?rin?ilor cuprind teme, cum ar fi:Autocunoa?tere ?i ?ncredere ?n sine?nv??are (motiva?ie ?n ?nv??are, stil de ?nv??are, strategii de ?nv??are)Implicarea ?n via?a ?colii ?i a comunit??ii (prima zi de ?coal?, tutoriatul etc.)Familie, rolul de p?rinte, resurseAbuz, violen??, comportamente cu risc, siguran?a la ?coal?Dezvoltarea carierei ?i re?eaua de servicii Disciplin?, comunicare ?i rezolvare de conflicteNutri?ie, igien?, s?n?tate Dezvoltarea copilului: fizic?, comportamental?, emo?ional? ?i social?.Subiecte ce pot fi abordate ?n cadrul ?edin?elor cu p?rin?ii1. Particularit??ile de v?rst? ?i adaptarea la regimul ?colar.2. Particularit??ile dezvolt?rii ?i integr?rii copiilor cu CES.3. Rolul p?rintelui ?n socializarea ?i dezvoltarea personalit??ii copilului.4. Comunicarea ?n familie.5. Profilul psihosocial al elevului ?n etapa de trecere.6. ?coala ?i familia ? parteneri educa?ionali.7. Rolul familiei ?n orientarea ?colar? ?i profesional? a copilului.8. Educa?ia copilului: de la dificult??i la reu?ite.9. Rolul climatului familial ?n dezvoltarea personalit??ii copilului.10. Stilurile parentale de educa?ie: avantaje ?i dezavantaje.11. Disciplinarea pozitiv?.ANEXA 3 – Model de activitate de sensibilizare pentru copiiProiect didactic (elevii)Grupul ?int?: elevii claselor a V-a-VIII-aDurata: 45 minuteScopul: crearea unui climat pozitiv ?n grup ?i facilitarea proceselor intragrupale de cunoa?tere, comunicare, colaborare ?i sus?inere reciproc? prin acceptarea diversit??ilor.Obiective:dezvoltarea spiritului de echip?, a capacit??ii de colaborare ?i comunicare;fortificarea coeziunii de grup, prin acceptarea diferen?elor dintre colegi;stabilirea leg?turii directe sau inverse dintre prejudec??i/stereotipuri ?i nivelul de toleran??/intoleran?? existent ?ntre oameni;dezvoltarea calit??ilor de toleran?? ?i atitudinea pozitiv? fa?? de oameni.Strategii didactice: joc de prezentare ?i de cunoa?tere interpersonal?; observa?ia, conversa?ia, analiza, demonstra?ia, expunerea ideilor, joc energizant, ?ntreb?ri ?i reflec?ii, lucrul frontal, lucrul individual, lucrul ?n echip?.Materiale necesare: coli albe A-4, coli albe A-3, coli flipchart, markere, adeziv, foarfec?, foi?e adezive color, clopo?el, fluier, floricele ?i frunzuli?e decupate, lipici.Desf??urarea activit??ii:Sesiunea I. EVOCAREA1. Activitatea de salut (5 min.)Materiale necesare: clopo?el, fluierForma de organizare/strategii utilizate: GMDescrierea activit??ii: Juc?torii se mi?c? haotic prin sala de clas? ?n tempoul ?i direc?ia dorit?. La semnalul facilitatorului fiecare juc?tor trebuie s? reu?easc? s? se salute cu c?t mai mul?i membri. Variantele de semnale: b?taia din palme – trebuie s? str?ng? m?na la majoritatea juc?torilor; sunetul clopo?elului – s? m?ng?ie pe spate juc?torii; sunetul fluierului – s? se salute cu spatele. Este de dorit pentru un rezultat mai bun ca ?n timpul jocului copiii s? nu discute ?ntre ei.Sesiunea II. REALIZAREA SENSULUI1. Activitatea: ?Cazarea ?n hotel/Excluderea” (15 min.)Materiale necesare: fi?e adezive pe care sunt notate diverse caracteristici.Forma de organizare/strategii utilizate: GMDescrierea activit??ii: Invita?i participan?ii s? formeze un cerc ?i s? ?nchid? ochii. ?ntre timp trece?i pe la fiecare ?i-i pune?i o foi?? adeziv? color (spre exemplu, pe spate, ?n frunte), pe care este notat? o tr?s?tur? de personalitate/comportament/fizic?/etnie/dizabilitate/specifica?ie a statutului social etc. (de exemplu: nev?z?tor, ?n scaun cu rotile, cu Sindromul Down, autist, rom, ho?, boschetar, cer?etor etc.) Dup? aceast? ac?iune ruga?i participan?ii s? deschid? ochii, f?r? a citi ?n glas ceea ce este notat pe spatele colegilor. Pentru urm?toarele 5 minute participan?ii ??i imagineaz? c? se afl? ?ntr-o c?l?torie mult a?teptat? ?i spre sear? au ajuns la hotel ?mpreun? cu colegii s?i. Aici au aflat c? se pot caza doar c?te 4 persoane. De aceea sunt ruga?i s?-?i aleag? colegii cu care se vor caza ?mpreun?, respect?nd ?i ?n continuare regula de a nu pronun?a ?n voce ce este scris pe spatele colegilor. Astfel vor forma grupuri a c?te patru, unul r?m?n?nd incomplet (este important s? v? asigura?i la ?nceputul activit??ii c? grupul nu poate fi ?mp?r?it ?n mod egal ?n grupuri a c?te 4). Anun?a?i participan?ii c? cei ce au reu?it s? formeze grupuri a c?te 4, au fost caza?i, deci, au realizat sarcina.Discu?ii: Cum s-au sim?it pe parcursul activit??ii? Ce a cauzat emo?iile respective?Ce s-au g?ndit ?i ce au sim?it atunci c?nd erau sau nu ale?i de c?tre colegi pentru a se caza?Ce ac?iuni au ?ntreprins pentru a reu?i s? se cazeze?De ce s-au ghidat atunci c?nd au ales persoanele pentru cazare?Cum s-au sim?it ?n grupurile respective?Ce dificult??i au ?nt?mpinat ?n diversele roluri jucate? De ce?Cum ar prefera s? fie trata?i ?n aceste situa?ii?Ce p?rere au despre diversitatea din grup? Consider? c? diversitatea face grupul mai interesant? -6413558420Comentariu: Ghida?i copiii spre ideea c? ?ntotdeauna exist? ceva general, similar pentru to?i, ceva specific ?i tipic doar pentru unii, dar ?i ceva care este individual, unic pentru fiecare persoan?. Provoca?i grupul s? analizeze dac? caracteristicile care ne diferen?iaz? trebuie s? fie neap?rat ceva ce ne separ?. Discuta?i despre faptul c?, chiar dac? venim din contexte diferite, ?ntotdeauna exist? ceva comun pentru to?i. Totodat?, chiar ?i atunci c?nd suntem ?n acela?i context, exist? ceva care ne diferen?iaz? de ceilal?i. Nici o persoan? nu este identic? unul cu altul. Copiii sunt diferi?i dup? particularit??ile de v?rst? ?i dup? particularit??i individuale. Diferen?ele dintre oameni sunt prilej de ?nv??are ?i dezvoltare.2. Activitatea: Diversitate ?i diferen?e ?n dezvoltare (15 min.)Materiale necesare: fi?e adezive, coli flipchart, marchere.Forma de organizare/strategii utilizate: Gm, GM. Descrierea activit??ii: Facilitatorul va preg?ti din timp un poster pe care este desenat un copac doar cu ramuri. Se ini?iaz? o discu?ie cu copiii despre ce ?nseamn? s? fii asem?n?tor ?i diferit. Se ?mpart participan?i ?n dou? grupuri. Grupul nr.1 va avea ca sarcin? s? descrie pe fructele decupate din timp asem?n?rile ?ntre oameni, identific?nd c?t mai multe caracteristici. Grupul nr. 2 vor descrie pe frunzuli?ele decupate diferen?ele ?ntre oameni. C?te un reprezentant din grup va acro?a ?i va argumenta alegerea. Facilitatorul va formula ?mpreun? cu copiii concluziile. Sesiunea III. REFLEC?IA1. Activitatea ”Aleea plec?ciunilor” (10 min.) Descrierea activit??ii: Grupul se ?mparte ?n 2 coloane ce se aranjeaz? una ?n fa?a alteia (cu fa?a unul la altul, l?s?nd o trecere ?ntre r?nduri). To?i participan?ii vor trece unul c?te unul prin aceast? alee improvizat? (aleg?ndu-?i un mers ?i o plec?ciune c?t mai original?). Ceilal?i ?i vor ?ncuraja cu aplauze.Sesiunea IV. EXTINDEREA (5 min. )1. Debrifarea activit??ii. Dirigintele recapituleaz? cu copii cele discutate la or?. Copiii sunt ?ntreba?i cum s-au sim?it, ce le-a pl?cut, ce au aflat nou.Surse bibliografice:Cartea mare a jocurilor. CIDDC. Chi?in?u, 2003. 272 p.855 de jocuri ?i activit??i. Ghidul animatorului. Chi?in?u: UNICEF, 2006.Manes Sabina. 83 de jocuri. Psihologie pentru animarea grupurilor. Ia?i: Polirom, 2008. 204 p.Heidi Gerard Kaduson., Charles E. Schaefer, 101 tehnici favorite ale terapiei prin joc, Bucure?ti 2013, 564 p.ANEXA 4 ? Model de activitate de sensibilizare pentru p?rin?iProiect didactic (p?rin?ii/?ngrijitorii copilului)Grupul ?int?: p?rin?ii/?ngrijitorii copiluluiDurata: 90 minuteForma de activitate: sesiune de trainingFacilitator: diriginteleScopul: Con?tientizarea ?i acceptarea diversit??ii umane, formarea abilit??ilor de rela?ionare cu cei din jur.Obiective: s? identifice punctele forte ale copilului s?u ?i s? le valorifice;s? con?tientizeze c? fiecare copil este unic ?i valoros;s? accepte diferen?ele dintre persoane;s? dezvolte toleran?a ?i atitudinea pozitiv? fa?? de cei din jur;s? determine ce ?i apropie sau ce ?i face diferi?i de alte persoane:s? dezvolte spiritul de echip?, capacitatea de colaborare ?i comunicareStrategii didactice: joc de prezentare ?i de cunoa?tere interpersonal?; conversa?ia, analiza, expunerea ideilor, ?ntreb?ri ?i reflec?ii, metafora, lucrul frontal, lucrul individual, lucrul ?n echip?.Materiale necesare: suport informa?ional Power-Point, fi?e de lucru: ?Fi?a postului de p?rinte”; Fi?a ?Mama special?”, markere, coli flipchart, adeziv, foarfec?, elementele unei flori decupate, 2 frunze, o tulpin?, coli albe A-4, clei, foi?e adezive color, laptop, boxe, colaj-muzic?.Desf??urarea activit??ii:Facilitatorul comunic? participan?ilor despre scopul ?nt?lnirii ?i obiectivele activit??ii ulterioare.Sesiunea I. EVOCAREA1. Activitatea ?Floarea”, 20 min.Materiale necesare: o floare decupat?, 2 frunze, o tulpin?, foaie A-4, clei.Forma de organizare/strategii utilizate: lucrul individual, GMDescrierea activit??ii: Participan?ii primesc o foaie A-4 alb?/colorat?, sau o coal? de flipchart, o floare decupat?, 2 frunze, o tulpin? ?i au ca sarcin? s? realizeze colajul unei flori. Dup? ce au ob?inut colajul Florii, participan?ilor li se propune pe una din frunze s? scrie o calitate a copilului s?u. Pe alt? frunz? s? descrie o calitate a rela?iei p?rinte-copil. Pe tulpina ??i amintesc o ?nt?mplare fericit? ?i succint o descriu. ?i pe floare scriu o urare pentru copilul s?u. Se pronun?? doar acei care doresc.Discu?ii:Cum v-a?i sim?it ?n timpul activit??ii?C?t de u?or sau dificil v-a fost s? completa?i fiecare din cerin?ele solicitate? De ce?Ce a?i ?nv??at despre sine ?i ceilal?i?Ce a?i aflat din aceast? activitate?Ce a?i luat util pentru voi?-6413558420Comentariu: Fiecare copil este unic ?i valoros. Copiii trebuie s? fie accepta?i, iubi?i ?i respecta?i necondi?ionat, pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce fac ori vor face ?i cum vor face. To?i copiii, indiferent de dizabilitatea pe care o au, apar?in unor familii ?i au nevoie de rela?ii trainice cu adul?ii. P?rin?ilor le revine rolul esen?ial ?n cre?terea copiilor, asigur?ndu-le acestora nu numai existen?a material?, dar ?i un climat familial afectiv ?i moral. ?n general, comportamentul parental este inspirat din propria experien?? de via?? a acestora, astfel perpetu?nd at?t aspecte pozitive, c?t ?i negative, pe parcursul mai multor genera?ii. Nu exist? o ?coal?, colegiu, universitate... care s? te ?nve?e meseria de p?rinte.Sesiunea II. REALIZAREA SENSULUI1. Activitatea ?Fi?a postului de p?rinte”, 20 min. (Fi?a de lucru nr.1)Materiale necesare: Fi?a postului de p?rinte, markere, coli flipchartForma de organizare/strategii utilizate: lucrul individual, GMDescrierea activit??ii: P?rin?ilor li se propune spre lecturare meditativ? ?Fi?a Postului de p?rinte”. Dup? lecturarea textului, facilitatorul va organiza o discu?ie dirijat? fiind pus accent pe descrierea atribu?iilor postului; responsabilit??ile ce reies din aceast? func?ie; posibilitatea de avansare ?i promovare; experien?a anterioar? necesar?; beneficii.-6413558420Comentariu: A fi p?rinte presupune o investi?ie afectiv?, o rela?ie ce se stabile?te ?ntre copil- p?rinte, care presupune: abilit??i de autocunoa?tere ?i de comunicare; abilit??i de interac?iune constructiv? cu copilul, de joc ?i rela?ionare social?; abilit??i organiza?ionale ?i de petrecere a timpului liber; abilit??i de ?nv??are; abilit??i de rezolvare ?i negociere a conflictelor; abilit??i de dezvoltare a stilului de via?? (Shonkoff & Phillips, 2000).2. Activitatea ?Mama special?”, 15 min. (Fi?a de lucru nr.2)Materiale necesare: metafora, markere, coli flipchartForma de organizare/strategii utilizate: lucrul frontal, GMDescrierea activit??ii: Participan?ilor li se propune spre audiere o metafor? ?Mama special?”, din colec?ia - pove?ti cu t?lc de Erma Bombeck. ?n baza textului lecturat se ini?iaz? o discu?ie. Facilitatorul va pune accent ?n comunicare pe faptul c? exist? stereotipuri ?i prejudec??i cu privire la incluziunea copiilor cu necesit??i speciale ?n institu?iile de ?nv???m?nt. Totodat?, se face referin?? la problemele cu care se confrunt? p?rin?ii copiilor cu cerin?e educa?ionale speciale - refuz, neacceptare, excludere, marginalizare din partea p?rin?ilor copiilor tipici, comunit??ii etc. ?i suportul/sprijinul oferit din partea tuturor actorilor implica?i ?n proces pentru dep??irea barierelor de comunicare ?i acceptare. Menirea noastr? comun? este s? oferim ?anse egale tuturor copiilor.Discu?ii:Cum v-a?i sim?it?Ce v-a impresionat ?n aceast? povestioar??Ce lec?ie a-?i ?nv??at pentru DVS?De ce depinde schimbarea de atitudini?Cum putem lupta cu stereotipurile ?i prejudec??ile noastre?-6413558420Comentariu: A sus?ine copilul ?nseamn? a avea ?ncredere ?n poten?ialul lui de schimbare ?n bine, de dezvoltare, a-l accepta a?a cum este, a-l ?ncuraja s? persevereze ?n activitatea sa ?colar? ?i de recuperare nu pentru c? ?n starea ?n care se afla nu ar prezenta valoare, ci pentru c? ?poate mai mult de at?t”.3. Exerci?iul “Asem?n?ri ?i diferen?e”, 20 min.Materiale necesare: coli albe A-3, markere, elementele unui puzzle, lipici, adezivForma de organizare/strategii utilizate: Gm, GMDescrierea activit??ii: Participan?ii primesc elementul unui puzzle, pe care g?sindu-l ?n grup ob?in imaginea unui anotimp. Astfel se formeaz? 4 grupuri. Se solicit? ca grupul nr.1 ?i nr.3 s? g?seasc? c?t mai multe asem?n?ri ?ntre ambele grupuri, iar grupul nr.2 ?i nr.4 - c?t mai multe diferen?e/deosebiri ?ntre ambele grupuri. Apoi se schimb? cu fi?ele ?i bifeaz? ceea ce a coincis!Cu c?t mai multe asem?n?ri ?i cu c?t mai diverse sunt, cu at?t mai bine v? cunoa?te?i.-6413558420Comentariu: Suntem foarte diferi?i. Dar asem?n?ri ?ntre noi sunt mult mai multe dec?t pare la prima vedere. Dac? suntem aten?i unul fa?? de altul, atunci vom descoperi multe asem?n?ri cu cei din jur. Fiecare are o viziune proprie vizavi de experien?a sau evenimentul, situa?ia care are loc ?n via?a cotidian?. Totodat?, fiecare ??i creeaz? propria realitate. Av?nd percep?ii diferite, realit??ile de asemenea pot fi diferite. Anume aceste diferen?e cauzeaz? de multe ori neacceptarea ?i marginalizarea celui care este diferit de noi.Sesiunea III. REFLEC?IA1. Activitatea ?Hora prieteniei”, 10 min.Materiale necesare: laptop, boxe, piesa ?Ciuleandra”Forma de organizare/strategii utilizate: GMDescrierea activit??ii: Participan?ii formeaz? un cerc, fiind cu m?inile pe umerii vecinilor. Apoi, cu pa?i mici, se mi?c? la dreapta, p?n? c?nd cineva va spune ?Stop!”. Acest participant va spune ceva pozitiv despre activitatea desf??urat? (Ce i-a pl?cut? Ce a ?nv??at, Ce ar dori s? mai ?nve?e pe parcurs?). Apoi grupul, cu pa?i mici, se mi?c? la st?nga, p?n? c?nd cineva din nou va zice ?Stop!” ?i va exprima reflec?iile sale pozitive despre grup. ?i a?a p?n? c?nd to?i membrii grupului ??i vor expune opiniile personale.Sesiunea IV. EXTINDEREA, 5 min.Evaluarea final? ?i tema pentru acas?. Mul?umim p?rin?ilor pentru prezen??, aten?ie ?i implicare.Surse bibliografice recomandate:Jack Canfield, Mark Victor Hansen, Sup? de pui pentru suflet, Editura Adev?r Divin, Bra?ov, 2012Jack Canfield, Mark Victor Hansen, Sup? de pui pentru suflet de mam?. Pove?ti care deschid inima ?i reaprind spiritul de mam?, Editura Adev?r Divin, Bra?ov, 2012.Marcela Claudia C?linici, Speran?a Lavinia ??bu, P?rin?ii ?n ?coala mea, Editura Vanemonde, Bucure?ti 2013Ghid pentru p?rintele copilului cu cerin?e educa?ionale speciale (CES), Sibiu, 2000 de lucru nr. 1 - Fi?a Postului de P?RINTE (Dr. Noel Swanson, Profesor, University din Delaware, USA, ne propune o variant? realizat? a fisei postului de p?rinte, sursa: )Numele func?iei: mami, mama, tati, tata, m?mico, t?ticule etc.Descrierea atribu?iilor postului: persoana care va ocupa acest job trebuie s? exceleze la lucrul ?n echip? pe termen lung, necesar pentru a lucra ?ntr-un mediu provocator ?i deseori haotic. Candida?ii trebuie s? aib? excelente capacit??i de comunicare ?i abilit??i de organizare de activit??i si s? fie dispu?i s? munceasc? la cele mai variate ore, care includ seri, weekend-uri sau chiar ture ?ntregi de c?te 24 de ore. Ace?tia trebuie s? fie disponibili ?i pentru munca ?n timpul nop?ii, incluz?ndu-le pe acelea din c?l?toriile realizate ?n afara ora?ului ?n interes de serviciu. Costurile de deplasare nu sunt decontate de companie.Responsabilit??i: valabilitatea responsabilit??ilor: toat? via?a; candidatul trebuie s? fie dispus s? fie ur?t de copil, cel pu?in temporar, p?n? c?nd apare un motiv pentru care este din nou apreciat de acesta pentru un interes bine definit al s?u;candidatul nu trebuie sa aib? o problem? cu gestul de a-?i mu?ca limba ?n repetate r?nduri; persoana trebuie sa aib? antrenament fizic serios ?i s? ajung? ?ntr-un timp record la o vitez? de 60 km/h c?nd aude cel mai mic ?ip?t care sun? a pericol ?i nu doar ca unul de joac?;este necesar ca persoana ce vizeaz? acest job s? aib? ?ndem?nare ?n a repara cele mai m?runte lucruri, cum ar fi un fermoar blocat, un telefon mobil sc?pat ?n ap?, o privat? ?nfundata;trebuie s? coordoneze proiecte casnice multiple ?i s? organizeze calendarul activit??ilor concomitente, s? aib? abilitatea de organizator de evenimente speciale pentru clien?i de toate v?rstele ?i de toate formele de dezvoltare intelectual?.e important ca persoana vizat? s? poat? accepta c? este indispensabil? ?ntr-un moment, iar ?n urm?torul s? ?i fie copilului jen? cu ea.trebuie s? spere mereu la ce e mai bun, dar s? fie preg?tit? pentru ce e mai r?u, deci s? fie realist?.trebuie s? ??i asume r?spunderea complet? ?i final? pentru produsul final rezultat.responsabilit??ile includ ?i munca de menaj de orice tip la orice or?.Posibilitatea de avansare ?i promovare: Nici una. Acest job implic? men?inerea aceleia?i pozi?ii ani de zile, f?r? pl?ngeri, repro?uri, ci training permanent ?i dezvoltare a capacit??ilor, pentru ca cei pe care persoana ?i are ?n subordine s? reu?easc? ?n cele din urm? s? o dep??easc?.Experien?a anterioar? necesar?: Din p?cate nu se cere nici una. Se ofer? specializare la locul de munc?, permanent?, cu ?anse reale de extenuare.Sistem de bonus ?i premiere: Persoana ce c??tig? postul e cea care ?i pl?te?te pe cei afla?i ?n subordinea sa, copiii. Le va da bani, premii, stimulente, p?n? la v?rsta de 18 ani, cu speran?a c? la facultate vor fi independen?i financiar. C?nd mori, le la?i restul, ce a mai r?mas. Partea cea mai ciudat? din acest sistem invers de bonusare este acela c? ??i face pl?cere ?i ?i-ai dori s? fi putut s? dai ?i mai mult.Beneficii: Nu se acord? asigurare medical?, fond de pensie, vacan?e pl?tite sau ac?iuni la burs?. Acest job ofer? posibilit??i nelimitate de cre?tere uman? personal? ?i o cantitate gratuit? uria?? de ?mbr??i??ri primite toata via?a. Asta dac? ??i joci c?r?ile bine. Fi?a de lucru nr. 2 - Mama special?Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor acest lucru. Pu?ine femei devin mame datorit? presiunii sociale ?i c?teva din obi?nuin??. Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii cu nevoi speciale. V-a?i pus vreodat? ?ntrebarea cum sunt alese mamele copiilor speciali? Eu l-am vizualizat cumva pe Dumnezeu privind ?n jos spre p?m?nt ?i aleg?ndu-?i instrumentele cu mult? grija ?i pruden??. El se uit? ?i ??i instruie?te ?ngerii care noteaz? ?ntr-un registru uria?: ?- Armstrong, Beth; b?iat. Sf?nt protector...d?-i-l pe Gherasim. El e obi?nuit cu blasfemia.” ?- Forrest, Marjorie; fiica. Sf?nt protector, Cecilia. Rutledge, Carrie; gemeni. Sf?nt protector, Matei.” La sf?r?it El d? un nume unui ?nger ?i z?mbe?te, ?- D? acesteia un copil cu nevoi speciale” ?ngerul e curios. ?- De ce tocmai aceast? femeie Dumnezeule? E at?t de fericit?!” ?- ?ntocmai”, z?mbe?te Dumnezeu, ?A? putea da un copil cu nevoi speciale unei mame care nu ?tie s? r?d?? Aceasta ar fi crud.” ?- Dar are ea r?bdare?” ?ntreb? ?ngerul. ?- Nu o vreau cu prea mult? r?bdare c?ci astfel s-ar ?neca ?ntr-un ocean de auto-comp?timire ?i disperare. Odat? cu prelucrarea ?ocului ?i a resentimentului, ea se va descurca. Am privit-o azi. Ea are acea con?tiin?? de sine ?i independen??, at?t de rare ?i de necesare la o mam?. ?tii, copilul pe care-l voi da ei are propria sa lume. Ea va trebui s? se transpun? ?n via?a lui ?i aceasta nu-i va fi u?or.” ?- Dar, Dumnezeule, cred c? ea nici nu crede ?n Tine!” Dumnezeu z?mbe?te... ?- Nu conteaz?; pot s? repar aceasta. Aceast? mama este perfect? – are destul egoism”. ?ngerul comenteaz? – ?- egoism? e cumva o virtute?” Dumnezeu d? din cap:”- Dac? nu se poate separa din c?nd ?n c?nd de copil, nu va supravie?ui niciodat?. Da, iat? o femeie pe care o voi binecuv?nta cu un copil mai pu?in perfect. ?nc? nu-?i d? seama, dar va fi invidiat?. Pentru ea nu va fi firesc niciodat? un ?cuv?nt rostit”. Ea nu va considera ?un pas’’ ca fiind firesc. C?nd copilul ei va spune ?Mama” pentru prima dat?, ea va tr?i un miracol, ?i va ?ti aceasta!” ??i voi permite s? vad? clar lucrurile pe care le v?d...ignoran?a, cruzime, prejudecata.... ?i-i voi permite s? se ridice peste acestea. Nu va fi niciodat? singur?. Eu voi fi l?ng? ea ?n fiecare minut din fiecare zi din via?a ei, deoarece ea ?mi face lucrarea ca ?i cum ar fi aici la s?nul Meu”. ?- ?i cum r?m?ne cu Sf?ntul protector?” ?ntreb? ?ngerul, cu condeiul ridicat ?n aer. Dumnezeu z?mbe?te, ?Oglinda va fi de ajuns!” Din colec?ia - pove?ti cu t?lc.de Erma BombeckANEXA 5 – Plan de interven?ie individualizat (PII) - ModelAsisten?? educa?ional?/dezvoltativ?Anul de studii: 201./201.Data elabor?rii:Specialistul/Echipa de elaborare:Partea 1: Informa?ii generalea) Informa?ii despre copil ?i mediul s?u familial:Date personale relevante ale copilului ?i ale familiei sale Informa?ii cu privire la parcursul/traseul educa?ional b) Date anamnezice, medical-terapeutice:Certificat medical (diagnostic)Caracteristici specifice ale dezvolt?rii copiluluiSprijin extracurricular ?i consiliere (terapii etc.)Partea 2: Planificarea ?edin?elor ?i a mijloacelor de realizareNum?rul de ?edin?e: Timp alocat fiec?rei ?edin?e: Mijloace didactice: Resurse materiale: Rezultate scontate(per an ?colar):Partea 3:Planificarea obiectivelor individuale de ?nv??are, a m?surilor de interven?ie ?i monitorizarea/evaluarea acestoraDomeniul de interven?ieSitua?ia ini?ial?(Care este situa?ia la zi? Ac?iuni tipice speciale ale copilului cu TSA ?n institu?ia de ?nv???m?nt)Obiective de ?nv??are(Ce trebuie de ob?inut?)M?suri individuale de stimulare (?n ce mod ? M?suri tipice de interven?ie pe domeniu de dezvoltare)Data/perioada( de planificare/realizare)Data/perioada(monitorizare/evaluare)Abilit??i de via??Abilit??i motrice G?ndirea/memoriaPerceperea Cunoa?tereaLimbajul ?i comunicarea Perceperea ?i gestionarea emo?iilorRela?ii ?i reguli socialeAtitudinea fa?? de munc?Partea 4: Evaluarea la sf?r?itul anului de studii 201./201.Atingerea obiectivelor pe domenii de dezvoltareAtins?n mare parte atinsPar?ialatinsNu a fost atinsObiective restantepentru urm?torul an Abilit??i de via??Abilit??i motoriceG?ndirea/memoriaPercepereaCunoa?tereaLimbajul ?i comunicareaPerceperea ?i gestionarea emo?iilorRela?ii ?i reguli socialeAtitudinea fa?? de munc?*Motive posibile:PLAN DE INTERVEN?IE INDIVIDUALIZAT - MODEL/completat(Exemple din practic? pentru elaborarea Planului de Interven?ie, domeniile G?ndire/Memorie; Limbaj ?i comunicare, ?coala primar?): Asisten?? educa?ional?/dezvoltativ? Anul de studii: 201./201.Data elabor?rii: xxx Specialistul/Echipa de elaborare:Partea 1: Informa?ii generalea) Informa?ii despre copil ?i mediul s?u familial:Date personale relevante ale copilului ?i ale familiei sale Informa?ii cu privire la parcursul/traseul educa?ional b) Date anamnezice, medical-terapeutice:Certificat medical (diagnostic)Caracteristici specifice ale dezvolt?rii copiluluiSprijin extracurricular ?i consiliere (terapii etc.)Partea 2: Planificarea ?edin?elor ?i a mijloacelor de realizareNum?rul de ?edin?e: 40 de ?edin?e individuale Timp alocat fiec?rei ?edin?e: 30-40 minuteStrategii didactice:Metode/tehnici de lucru: Observa?ia; Demonstra?ia; Exerci?iul; Manipularea cu diferite obiecteResurse materiale: coli albe, colorate, creioane, carioci, lipici, ?abloane, plastilin?, materialele de vizualizat - c?r?i cu imagini, figuri geometrice ?i litere,de diferite culori, m?rimi, diverse juc?rii ?i jocuri de manipulat, computer, aparat foto, softuri educa?ionale – animale domestice, obiecte de vestimenta?ie, p?r?ile corpului omenesc, anotimpuri, ?nv???m cifrele, ?nv???m literele, culorile, formele etc.Rezultate scontate (la sf?r?it de an ?colar):S? poat? s?-?i exprime ?i gestioneze emo?iile ?n mediul ?colar, acas?;S? poat? s? manipuleze adecvat cu diverse obiecte;S? poat? s? lucreze at?t individual c?t ?i ?n grupul de copii;S? poat? s? realizeze o sarcin? pe etape mici, s? aprecieze produsul final; S? ?nve?e s? respecte regulile clasei, ?colii;S? ?n?eleag? mesajul colegilor, cadrelor didactice, s? poat? r?spunde la aceste mesaje.Partea 3: Planificarea obiectivelor individuale de ?nv??are, a m?surilor de interven?ie ?i monitorizarea/evaluarea acestoraDomeniul de interven?ieSitua?ia ini?ial?(Care este situa?ia la zi? Ac?iuni tipice speciale ale copilului cu TSA ?n ?coal?)Obiective de ?nv??are(Ce trebuie de ob?inut??)M?suri individuale de stimulare (?n ce mod? M?suri tipice de interven?ie pe domeniu de dezvoltare)Data/perioada(de planificare/realizare)Data/perioada)(monitorizare/evaluare)Abilit??i de via??Abilit??i motriceG?ndirea/memoria:G?ndire matematic?opereaz? des cu cifre mari, dar f?r? percep?ia cantit??ilorcopilul manipuleaz? cu materiale de vizualizare, g?se?te cifra ?n corespundere cu mul?imea de obiectutilizarea materialului de vizualizareCoeren?a central?detaliile sunt percepute din context/ dificult??i la recunoa?terea sensurilorcategorisirea se face dup? ni?te reguli neflexibile, clasificarea ?i aranjarea ?n memorie sunt ?ngreunatecopilul recunoa?te sensul detaliilor, se poate focusa pe esen?ial, poate parcurge drumul de la detaliu la imaginea complet?folosirea capacit??ii percep?iei vizuale ?n detalii: indicarea culorilor ?i accentuarea (?n m?rime mai mare a ceea ce este esen?ial)focusare ?nc? de la primirea sarcinii asupra punctului forte a?teptat?nso?irea repetat? a drumului de la detaliu la imaginea complet?explicarea caracteristicilor clasific?riilucru cu formele de prezentare vizual? (Mind-Map, vederi generale)Abilitatea de generalizaregeneralizarea ?ngreunat? a regulilor ?i modurilor de proces (transferul c?tre alte discipline ?i persoane)copilul implementeaz? reguli ?n diferite contexte( ?coal?, cas?)vizualizarea regulilor ?i discu?ii despre valabilitatea lor?nso?ire repetat? ?n transferul regulilor ?i a modurilor de proces ?n noi contexteimplementarea regulilor ?n diferite domenii ale vie?ii (acas? etc.)crearea “ajutorului de tranzi?ie”. De exemplu: obiecte sau imagini concrete, adaptate la materialul didacticPerforman?a memorieiperforman?e deosebite ?i specifice ale memorieicopilul ??i demonstreaz? ?n public performan?a memorieitr?irea experien?elor de ?ncredere ?n sine prin folosirea resurselor deosebite, specifice (demonstrarea talentelor deosebite)Abilitatea de solu?ionare a problemelorinsistarea asupra propriilor solu?iiLips? de flexibilitate ?n g?ndirecopilul vine cu solu?ii propriipermiterea ?i acceptarea propriilor solu?ii ale copiluluiconducerea c?tre solu?iile indicate (prin argumente logice, avantaje, vitez? de finalizare a sarcinii)sisteme de mul?umirealternativele vor fi editate ?n special ?n urma ac?iunii (vizual), atunci c?nd exist? din partea copilului disponibilitatea ?i dorin?a de a discutaConcentrarea ?i capacitatea de a ob?ine performan?eaten?ie ?i concentrare neuniform? sau slab?dificult??i de a filtra informa?iaSuprasarcin? senzorial?copilul se va concentra asupra sarcinii ?i va ajunge la produsul finalfolosirea intereselor speciale ca motiva?ie ?i a amplificatoarelor pentru materialele didactice “plictisitoare”structurarea ?i prezentarea succesiv? a informa?iilorreducerea senzorial? ?i limitarea ?n spa?iucrearea spa?iilor de odihn? ?i pentru pauz?PercepereaCunoa?tereaLimbajul ?i comunicarea:?n?elegerea limbajuluiinforma?iile ?i indica?iile mai complexe sunt ?n?elese slab sau deloc, chiar dac? se folose?te un vocabular activConsecin?e:probleme ?n realizarea sarcinilor ?i a instruc?iunilorreac?ii ?nt?rziateefectuarea altor ac?iuni sau nedorin?a realiz?rii instruc?iunilorcopilul ?n?elege sarcina de lucru/indica?ia ?i o implementeaz? ?n timp utiladresarea direct? folosind prenumeleindica?ii simple ?i clar structuratelimbajul profesorului: scurt, concret, ?n propozi?ii simplevizualizarea ?n pa?i a indica?iilor (poze, desene, simboluri)copilul repet? sarcina ?i arat? simbolul potrivitstabilirea timpului (ceas de nisip, timer)bifarea, marcarea, ?tergerea pa?ilor realiza?iorientarea spre succes prin stimuli/tokenFolosirea limbajuluicopilul are tendin?a de a vorbi singur cu sine, ??i spune tare g?ndurile ?i comenteaz? propriile ac?iuni ?i indica?iile profesorului (inclusiv cele adresate altor copii)Cauza: concentrarea pe ac?iuni separate/ controlul ac?iunilor/calmarea/ascultarea propriei voci, dar:?n a?a fel sunt deranja?i colegii. Se poate ajunge la conflictcopilul lucreaz? ?n lini?te la sarcinile sale ?i nu deranjeaz? al?i copii?ncercarea de a explica copiilor de ce se comport? ?n a?a fel elevul cu TSA (ob?inerea recunoa?terii, accept?rii ?i exersarea toleran?ei)eventual crearea unui spa?iu de lucru izolat ?n sala de clas?g?ndirea ca alternativ? pentru limbaj (“vorbitul ?n g?nd”)stabilirea unui semnal de stop (prin semne sau gesturi)Perceperea ?i gestionarea emo?iilorRela?ii ?i reguli socialeAtitudinea fa?? de munc?Partea 4?: Evaluarea la sf?r?itul anului de studii 201./201.Atingerea obiectivelor pe domenii de dezvoltareAtins?n mare parte atinsPar?ialatinsNu a fost atinsObiective restantepentru urm?torul an Abilit??i de via??Abilit??i motoriceG?ndirea/memoria?- copilul ??i demonstreaz? ?n public performan?a memoriei- copilul vine cu solu?ii propriiPercepereaCunoa?tereaLimbaj ?i comunicarea?copilul lucreaz? ?n lini?te la sarcinile sale ?i nu deranjeaz? al?i copiiPerceperea ?i gestionarea emo?iilorRela?ii ?i reguli socialeAtitudinea fa?? de munc?*Motive posibile:ANEXA 6 - Ghid pentru discu?ia introductiv? cu p?rin?ii copiilor cu autism Not?: adaptare dup? modelul Institutului de Stat pentru calitate ?colar? ?i cercetare a ?nv???m?ntului, Serviciile pedagogice speciale mobile (Germania).Atunci c?nd p?rin?ii caut? consiliere pentru copilul lor cu tulbur?ri din spectrul autist (TSA), o discu?ie introductiv? structurat? este foarte util? pentru interven?iile ulterioare. Toate persoanele implicate ?n procesul de integrare ?i de educa?ie a copilului sunt interesate s? ob?in? informa?ii relevante, pentru a ini?ia o dezvoltare optimal?. Pentru a putea intra ?n contact cu medicii ?i terapeu?ii implica?i ?n programul de dezvoltare al copilului, este indispensabil? eliberarea de clauza confiden?ialit??ii.Numele elevului____________________________Data na?terii____________________Etapele anterioare ale dezvolt?riiStimulare timpurie__________________Gr?dini??______________________Altele__________________________AdresaTel.Mobil_____________Apel ?n caz de urgen??_____________Institu?ia actual?/?coala?coala________________________Grupa/Clasa_____________________Educator/Diriginte_______________________Diagnostic_________________________________________________________________________________________________________________Data extrasului medical________________ Psihiatrul pentru copii ?i adolescen?i______________________________________Medicamente (cauza, denumirea, dozarea)__________________________________________________________________________________________________________________________Medicul curantMedicul de familie (Nume, adres?, telefon)______________________________________________________________________________________________Medicul specialist (Nume, adres?, telefon)______________________________________________________________________________________________Starea s?n?t??iiBolile actuale sau anumite riscuri pentru s?n?tate_____________________________________________________________Alergii cunoscute (produse alimentare, medicamente etc.)__________________________________________________________________________________________________________________________M?suri terapeutice ?i de stimulareM?suri terapeutice / de stimulare anterioare_____________________________________________________________M?surile actuale de stimulare (form? ?i volum)__________________________________________________________________________________________________________________________Rezultatele m?surilor de stimulare_____________________________________________________________Serviciile utilizate (Oficiul pentru Minori etc.)__________________________________________________________________________________________________________________________Alimenta?iaIntoleran?? la produse alimentare_____________________________________________________________Obiceiuri alimentare _____________________________________________________________Prelucrarea percep?iilorCe caracteristici are copilul Dvs. ?n domeniulV?zului___________________________________________________________________________________________________________________Auzului_________________________________________________________________________________________________________________Tactil (pasiv, activ) _____________________________________________Mirosului/gustului___________________________________________________________________________________________________________Starea emo?ional?Sunt vizibile zilnic st?rile de anxietate?_____________________________________________________________Dac? da, ce declan?eaz? aceste st?ri?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Bucurii/Fericire/ Interese deosebiteDe ce anume se bucur? ?n mod deosebit copilul Dvs.? (De ex., evenimente, muzic?, animale, jocuri, m?ncare/b?utur? etc.)__________________________________________________________________________________________________________________________Ce ?l ajut? pe copilul Dvs. s? se simt? bine? (De ex., ritualuri, obiecte, ??nso?itori” pentru distragerea aten?iei)__________________________________________________________________________________________________________________________De ce are nevoie copilul Dvs. pentru a reveni la starea de lini?te?__________________________________________________________________________________________________________________________Alte obiceiuri ?i interese deosebite ale copilului.__________________________________________________________________________________________________________________________Comportament repetitiv(De ex., ticuri, stereotipii)_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Comportamentul ?n grup (Interac?iuni sociale)_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Comunicare/LimbajVorbire activ?/ ?n?elegerea limbajului__________________________________________________________________________________________________________________________Respectiv comunicare sus?inut? (gesturi, simboluri, mijloace electronice auxiliare)__________________________________________________________________________________________________________________________Abilit??i cotidieneDe ex. traversarea str?zii, afar?/ ?n cas?, ?n situa?ii deosebite, utilizarea aparatelor, ?mbr?cat, igien?__________________________________________________________________________________________________________________________Scutirea de clauza confiden?ialit??iiPrin prezenta noi______________________________(numele tutorelui)confirm?m c? ?ntre angajatul Serviciului/Institu?iei …. _______________________(numele angajatului Serviciului/Institu?iei) ?i urm?torii medici curan?i sau terapeu?i:__________________________________________________________________________________________________________________________poate avea loc schimb de informa?ii.Colaboratorul Serviciului/Institu?iei are dreptul accesului la dosar. Aceast? declara?ie de acord este valabil? p?n? la ?ncheierea m?surii Serviciului/Institu?iei. Putem s-o retragem ?n orice moment.Locul, dataSemn?tura tutoreluiANEXA 7 – Exemple, ilustra?ii pentru capitolul 3Anexa 7.A: Principiul PremackAnexa 7.B: Exemplu de orar vizual al zileiAnexa 7.C: Orar vizual de preg?tire pentru lec?ii (exemplu)Anexa 7.D: Exemplu de sistem token ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download