Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 23 iulie 2020, a doua parteINDUSTRIE ALIMENTARAEAT SMART - Restart ?n preven?ia risipei alimentare - 23 July 2020 de stat ?n Min. Agriculturii: Nu avem niciun sistem coerent de colectare a datelor despre risipa alimentar? Lidia Neagu in Eat Smart, Slider homepage Rom?nia nu are un sistem corent prin care s? colecteze date despre nivelul risipei alimentare, chiar dac? firmele au obliga?ia s? transmit? Ministerului Agriculturii anual aceste cifre, a declarat Aurel Simion, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, la conferin?a ?Restart ?n preven?ia risipei alimentare”, organizat? de Green Report. Astfel c?, ?n pofida faptului c? Uniunea European? are ca obiectiv reducerea risipei alimentare cu 50% p?n? ?n 2030, Rom?nia ?nc? nu cunoa?te care este nivelul pe care trebuie s? ?l ?njum?t??easc?.“Nu avem niciun sistem de colectare a datelor coerent. Legea prevede obligativitatea ca orice operator s? ne transmit? datele o dat? pe an, p?n? la 31 martie pentru anul anterior. La ora actual? nici nu ?tim care este nivelul de risip?, chiar dac? la UE exist? un raport care zice c? noi risipim 173 de kg de produs alimentar pe cap de locuitor. Iar Rom?nia are ?n sistemul de recuperare doar 2,55% din ceea ce se recupereaz? la nivelul Uniunii Europene”, a spus Aurel Simion, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii.Statisticile oficiale arat? c? 6.000 de tone de alimente sunt aruncate la gunoi ?n fiecare zi, astfel c?, anual, rom?nii arunc? ?n jur de 2,55 milioane de tone de m?ncare ?n condi?iile ?n care 4,5 milioane de cet??eni au dificult??i ?n a-?i procura hran?.“Nu ?tiu dac? a func?ionat legea. Dac? ne uit?m la nivelul anului trecut, avem o cantitate de numai 7.600 de kilograme de alimente donate ?i recep?ionate, ceea ce pentru Rom?nia este, nu vreau s? zic ru?inos, dar e vai de noi”, a spus Simion.El a precizat c? 28% din suprafa?a agricol? la nivel mondial este folosit? pentru producerea alimentelor risipite.Legea pentru combaterea risipei alimentare a fost promulgat? de pre?edintele Klaus Iohannis ?i publicat? ?n Monitorul Oficial pe 15 iulie. Cu toate acestea ?i lipsesc normele de aplicare, acestea urm?nd s? fie elaborate ?n perioada urm?toare.“Este o lege frumoas?, va trebui s? facem eforturi s? o aplic?m pe tot lan?ul alimentar. Trebuie s? ne g?ndim si la retehnologizarea combinei care recolteaz?, la depozitare, la industria de mor?rit. Trebuie s? g?ndim pe tot lan?ul alimentar dac? vrem s? avem rezultate, nu doar la retaileri”, a explicat oficialul.Aceste consider? c? obiectivele stabilite de UE,??i anume reducerea la jum?tate a risipei p?n? ?n 2030, sunt realizabile dac? “ne cupl?m to?i actorii din lan?ul alimentar ?n a?a fel ?nc?t s? creem o prioritate na?ional?”.Momentan, ?n Registrul Na?ional pentru donatorii de alimente sunt ?nscri?i doar nou? donatori ?i 15 operatori receptori, cu cinci mai mul?i fa?? de 2018.“Ritmul de ?nscriere este extrem mic. De c?nd am venit eu ?n minister, ?n urm? cu ?apte luni, am f?cut cinci adrese la UAT-uri mai ales la DGSAPC-urile din jude?e ?i c?minele de b?tr?ni s? se ?nscrie ca receptori.?Legea ?n sine, at?ta vreme c?t ai deductibil? ?i cheltuiala ?i TVA-ul, este foarte bun? ?i atunci nu v?d de ce un agent economic nu ar intra ca operator donator ?ntr-un asemenea lan? de reducere a risipei alimentare”, a mai spus Aurel Simion.Simion este de p?rere c? legea pentru combaterea risipei alimentare trebuie popularizat? mai mult, inclusiv prin pliante ?i deplas?ri pe teren ai oficialilor statului.“Avem nevoie de sprijinul asocia?iilor de profil. Va trebui s? facem ?i int?lniri tet-a-tet ?i cu retailerii ?i cu formele asociative mari, inclusiv s? insist?m mai mult la consiliile jude?e ?i nu numai”.Potrivit?datelor?prezentate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil?, risipa alimentar? ?n Rom?nia este generat?, ?n principal,?de consumatorii, cu o propor?ie de 49%, urm?nd industria alimentar? – 37%. ?ns? directorul Romalimenta a subliniat c? datele sunt vechi. Totu?i, ?in?nd cont de aceste statistici, el a sugerat c? ?ara noastr? ar trebui s? urmeze exemplul altor ??ri care au aplicat metode de prevenire a risipei alimentare, dar ?i c??rom?nii au nevoie de mai mult? informare ?i educare.Ce produse agroalimentare vor fi repartizate asociatilor umanitare. Iata decizia luata iulie 23, 2020 In Sedinta de Guvern din 22 iulie a fost aprobata o Ordonanta de urgenta care completeaza art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participarii Romaniei la Programul pentru scoli al Uniunii Europene si pentru adoptarea unor masuri privind redistribuirea stocurilor de produse inregistrate ca urmare a suspendarii cursurilor in institutiile de invatamant preuniversitar.Prin acest act normativ se creeaza cadrul legal ca in situatia suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar, disponibilul de produse contractate si nedistribuite sa poata fi redistribuit catre organizatii umanitare, unitati sanitare, de asistenta sociala, de ingrijire si asistenta medico-sociala sau in favoarea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza unei metodologii stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, proiectul de ordonanta de urgenta stabileste conditiile pe care stocurile de produse contractate, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru scoli al Romaniei in perioada 2017-2023 pentru anul scolar 2019-2020, precum si pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru scoli al Romaniei in perioada 2017-2023 si pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia in anul scolar 2017-2018, ramase nedistribuite la data suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi redistribuite altor beneficiari:produsele sa se fi aflat in stocul furnizorului la data suspendarii cursurilor in unitatile de invatamant preuniversitar, respectiv 11 martie 2020, potrivit prevederilor art. 2 din Hotararea Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta nr. 6/2020 privind aprobarea unor masuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus;produsele aflate in stoc au fost fabricate/achizitionate in scopul distribuirii conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019;produsele sa corespunda intocmai, din punct de vedere al denumirii si caracteristicilor, cu cele prevazute in contractele/acordurile-cadru de furnizare;sa fie produse gata de consum, in sensul ca nu mai necesita prelucrari suplimentare, cu exceptia merelor care pot fi spalate si ambalate, fara ca aceste operatiuni sa conduca la cresterea pretului prevazut in contractele/acordurile-cadru de furnizare;sa poata fi inventariate cantitativ si calitativ la furnizor, atat faptic cat si scriptic, in baza documentelor de evidenta a gestiunii;data durabilitatii minimale sa nu fie depasita la momentul redistribuirii.Totodata, prin acest act normativ se prevede colaborarea autoritatilor la nivel judetean (consiliu judetean + consilii locale) si se stabilesc obligatiile autoritatilor contractante in sensul modificarii clauzelor contractuale in ceea ce priveste noua destinatie a produselor, precum si in sensul asigurarii pistei de audit prin intocmirea diferitor documente care sa demonstreze respectarea conditiilor de redistribuire a produselor, tinand cont de faptul ca aceste produse fac obiectul platii in baza contractelor de furnizare incheiate, cu incadrarea in sumele alocate conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 559/2019.Noua lege privind diminuarea risipei alimentare aduce beneficii pentru toate p?r?ile implicate Cosmin Zaharia in Eat Smart 23 July 2020 Odat? cu promulgarea noii legisla?ii privind diminuarea risipei alimentare lucrurile ar trebui s? func?ioneze perfect, consider? Valer Hanca?, Corporate Affaires & Communication Director Kaufland Rom?nia & Moldova.? De c??iva ani ?ncerc?m s? ob?inem o variant? implementabil? a acestei legisla?ii (legisla?ia privind diminuarea risipei alimentare – n.r.). Sunt pu?ini operatori ?nscri?i indiferent dac? vorbim de receptori sau donatori. Din punctul meu de vedere motivele ar fi c? ?n varianta anterioar? existau mari probleme privind deductibilitatea TVA ?i a impozitului ?i era oarecum curios faptul c? pentru o marf? pe care o donezi e?ti obligat s? pl?te?ti ?i taxe. A doua problem? a legisla?iei anterioare era autentificarea documentelor de dona?ie, care era musai s? se fac? la notar. A treia problem? era legat? de eligibiltatea organismelor care se puteau ?nscrie ?i s? beneficieze de aceste dona?ii”, a declarat, joi, Valer Hanca? ?n cadrul conferin?ei ?Restart ?n preven?ia risipei alimentare”, organizat? de Green Report, ?n parteneriat cu Kaufland Rom?nia, Lidl Rom?nia ?i ZUZU.Acesta consider? c? odat? cu promulgarea legii 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal ?i pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au fost f?cute toate ajust?rile necesare.Lucrurile ar trebui s? func?ioneze perfect.?Semnarea contractelor de dona?ie a devenit un lucru extrem de facil, iar eligibilitatea a fost ?i ea rezolvat?, astfel ?nc?t organisme precum Banca pentru alimente, caritas, c?mine de orice tip pot s? devin? beneficiari.?Legea reprezint? un beneficiu pentru toate p?rtile implicte ?i ?ntr-un final un beneficiu pentru societate”, a explicat Hanca?.Aceasta variant? promulgat? reprezint? pentru mine un cadou, fiind promulgat? pe 16 iulie, de ziua mea”, a mai sus acesta.Sescu, Banca pentru Alimente: ?n martie am colectat dublu fa?? de o lun? normal : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 23 July 2020 Una dintre m?surile eficiente pentru a preveni risipa alimentar? o reprezint? donarea produselor, iar de asta se ocup? ONG-ul Banca pentru Alimente. Din cauza pandemiei, ?n lunile martie ?i aprilie organiza?ia a colectat cantit??i duble de alimente, care ar fi ajuns la gunoi, ?i le-a donat ONG-urilor care gestioneaz? programe sociale. Rom?nii arunc? anual 2,55 milioane tone de m?ncare, ?n condi?iile ?n care aproximativ 4,5 milioane de cet??eni au dificult??i ?n procurarea alimentelor.Pe 16 iulie au fost promulgate modific?rile legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care prev?d facilit??i fiscale pentru operatorii economici care doneaz? alimente aflate aproape de data expir?rii.Potrivit legii, “operatorii economici care transfer? alimente prin donare, potrivit prevederilor prezentei legi, beneficiaz? de facilit??ile fiscale prev?zute la art. 25 alin. (4) lit.c) pct.4 – 6 ?i la art. 270 alin. (8) lit.d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare”. P?n? acum acestea erau supuse TVA.Banca pentru Alimente, care func?ioneaz? ?n Bucure?ti, Cluj, Roman, Oradea ?i Bra?ov, recupereaz? astfel de produse de la procesatori, produc?tori, din industria alimentar? ?i le distribuie apoi ONG-urilor care gestioneaz? programe sociale. ?nfiin?at? ?n 2018, Banca pentru Alimente a colectat, ?n 2019, 824 de tone de produse.??n 2020, din cauza pandemiei ?i a problemelor din Horeca, ?n martie, aprilie am colectat dublu fa?? de o lun? normal?. ?i deja dup? ?ase luni am dep??it 600 de tone de produse colectate”, a spus Sescu ?n timpul conferin?ei??Restart ?n preven?ia risipei alimentare”, organizat? de Green Report.Acesta a sus?inut c? o astfel de banc?, ?n orice ?ar?, este de?inut? de un ONG (care se sus?ine din dona?ii ?i sponsoriz?ri), ?ns? pe care unele guverne europene aleg s? le ajute cu acoperirea a 50% din costuri.ONG-ul Food Waste Combat din Cluj a realizat un ghid util pe care consumatorii ?l pot folosi pentru a reduce risipa alimentar? de acas?. Ghidul poate fi consultat aici.Mihai Vi?an, Romalimenta: Legisla?ia european? ne limiteaz? la ni?te pa?i prin care s? reducem risipa alimentar? : Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE, Legislatie 23 July 2020 Mihai Vi?an, director executiv patronatul Romalimenta, a subliniat c? legisla?ia european? privind combaterea risipei alimentar? are nevoie de mai mult? flexibilitate ?i c? ?n Rom?nia ar trebui f?cut un studiu pentru a vedea exact unde se pierd cele mai mari cantit??i de alimente. Declara?iile au fost f?cute ?n conferin?a ?Restart ?n preven?ia risipei alimentare”, organizat? de Green Report, ?n parteneriat cu Kaufland Rom?nia, Lidl Rom?nia ?i ZUZU.?Industria noastr?, ca ?i ?ntreaga industrie european?, este ?ntre ciocan ?i nicoval?. Uniunea European? are o legisla?ie extrem de strict? ?n materie de siguran?? alimentar?. Sigur, ea este justificat?. Diverse crize (boala vacii nebune, de exemplu) au generat o atitudine precau?ionar? foarte rigid?. E lesne de ?n?eles, s?n?tatea popula?iei este pe primul plan. ?ns? vedem c? aceast? legisla?ie te ?i ?mpiedic? la o oarecare flexibilitate. Te limiteaz? la a face ni?te pa?i care s? reduc? risipa alimentar?”, a sus?inut Vi?an ?n timpul conferin?ei.Acesta a subliniat c? modific?rile la legisla?ia privind combaterea risipei alimentare trebuie f?cute la nivelul Uniunii Europene, s? fie un efort concentrat al statelor membre, c?ci ?Rom?nia nu are voie s? fac? alt? legisla?ie care s? ias? din aceste limite”.Directorul executiv patronatul Romalimenta a f?cut referire ?n special la data durabilit??ii minimale (termenul de valabilitate sau inscrip?ia de pe etichet? ?a se consuma, de preferin??, ?nainte de”), dar ?i la data limit? de consum, care este stabilit? de produc?torii alimentari (?a se consuma p?n? la”).EAT SMART – Restart ?n preven?ia risipei alimentare 22 juli 2020Vi?an a ad?ugat c? ?n Rom?nia este nevoie de un studiu privind risipa alimentar? pentru a vedea unde ne situ?m ?i, mai ales, ?n ce parte a lan?ului se pierd cele mai mari cantit??i de alimente.Potrivit datelor prezentate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil?, risipa alimentar? ?n Rom?nia este generat?, ?n principal, de consumatorii, cu o propor?ie de 49%, urm?nd industria alimentar? – 37%. ?ns? directorul Romalimenta a subliniat c? datele sunt vechi. Totu?i, ?in?nd cont de aceste statistici, el a sugerat c? ?ara noastr? ar trebui s? urmeze exemplul altor ??ri care au aplicat metode de prevenire a risipei alimentare, dar ?i c? rom?nii au nevoie de mai mult? informare ?i educare.Federa?ia Romalimenta grupeaz? majoritatea asocia?iilor/patronatelor din industria alimentara, al?turi de mari firme procesatoare, autohtone ?i multina?ionale.Stocurile de produse din Programul pentru ?coli vor fi redistribuite c?tre persoane nevoia?e, dac? se vor suspenda cursurile: Lidia Neagu in Eat Smart 23 July 2020 Stocurile de produse achizi?ionate de Guvern ?n cadrul Programului pentru ?coli vor fi redistribuite c?tre organiza?ii umanitare, unit??i sanitare, de asisten?? social?, de ?ngrijire ?i asisten?? medico-social?, dac? se vor suspenda cursurile ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar, potrivit unei Ordona?e de Urgen?? aprobat? ?n ?edin?a de miercuri a Executivului. “Prin acest act normativ se creeaz? cadrul legal ca ?n situa?ia suspend?rii cursurilor ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar,?disponibilul de produse contractate ?i nedistribuite s? poat? fi redistribuit c?tre organiza?ii umanitare, unit??i sanitare, de asisten?? social?, de ?ngrijire ?i asisten?? medico-social? sau ?n favoarea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ?n baza unei metodologii stabilite prin hot?r?re a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale”, se arat? ?ntr-un comunicat al ministerului de resort.De asemenea, proiectul de ordonan?? de urgen?? stabile?te condi?iile pe care stocurile de produse contractate pentru anul ?colar 2019-2020, r?mase nedistribuite la data suspend?rii cursurilor ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar trebuie s? le ?ndeplineasc? pentru a putea fi redistribuite altor beneficiari.Astfel: produsele trebuie s? se fi aflat ?n stocul furnizorului la data suspend?rii cursurilor ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar, respectiv 11 martie 2020, iar alimentele aflate ?n stoc au fost fabricate/achizi?ionate ?n scopul distribuirii conform prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr. 559/2019.O alt? condi?ie prevede ca produsele s? corespund? ?ntocmai, din punct de vedere al denumirii ?i caracteristicilor, cu cele prev?zute ?n contractele/acordurile-cadru de furnizare. Ele trebuie s? fie produse gata de consum, ?n sensul c? nu mai necesit? prelucr?ri suplimentare, cu excep?ia merelor care pot fi sp?late ?i ambalate, f?r? ca aceste opera?iuni s? conduc? la cre?terea pre?ului prev?zut ?n contractele/acordurile-cadru de furnizare.Produsele trebuie s? poat? fi inventariate cantitativ ?i calitativ la furnizor, at?t faptic c?t ?i scriptic, ?n baza documentelor de eviden?? a gestiunii. Data durabilit??ii minimale trebuie s? nu fie dep??it? la momentul redistribuirii.”Totodat?, prin acest act normativ se prevede colaborarea autorit??ilor la nivel jude?ean (consiliu jude?ean + consilii locale) ?i se stabilesc obliga?iile autorit??ilor contractante ?n sensul modific?rii clauzelor contractuale ?n ceea ce prive?te noua destina?ie a produselor, precum ?i ?n sensul asigur?rii pistei de audit prin ?ntocmirea diferitor documente care s? demonstreze respectarea condi?iilor de redistribuire a produselor, ?in?nd cont de faptul c? aceste produse fac obiectul pl??ii ?n baza contractelor de furnizare ?ncheiate, cu ?ncadrarea ?n sumele alocate conform prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr. 559/2019”, informeaz? Ministerul Agriculturii.Recent, pre?edintele Consiliului Jude?ean Timi?, C?lin Dobra, semnala c? peste 600 de tone de lapte ?i aproximativ trei milioane de produse, zac, ambalate, ?ntr-un depozit din jude?ul. Produsele ar fi trebuit s? fie distribuite ?n ?coli, ?n cadrul programului ”Laptele ?i cornul”, ?ns? acestea nu au mai ajuns la elevi, odat? cu declan?area pandemiei de COVID-19 ?i ?nchiderea ?colilor.Lilia Dulgher, Gitana Winery din Republica Moldova: Pe pia?a din Rom?nia vindem 60% din produc?ie. Suntem prezen?i ?i ?n re?elele de supermarketuri, dar ?i ?n horeca Cristina Ro?ca 22.07.2020, Lilia Dulgher, Gitana Winery: Investim continuu ?n cram? ?i ne dorim s? investim cur?nd ?ntr-un hotel boutique amplasat ?n apropierea cramei, care s? ne permit? s? dezvolt?m ?i latura turistic?, at?t de interesant? pentru pasiona?ii de vin. Fiind o afacere de familie, deciziile sunt mereu luate ?mpreun? ?i sunt evolu?ia fireasc? a acestei afaceri care cre?te natural, constant ?i temeinic.??Produc?torul de vin Gitana Winery din Republica Moldova exploateaz? aproximativ 360 de hectare de vi??-de-vie???Crama produce anual 700.000 de sticle de vin???Acestea sunt v?ndute ?n Rom?nia, Republica Moldova, dar ?i ?n Asia, alte state din Europa sau SUA.Lilia Dulgher, cea care de?ine al?turi de familia sa produc?torul de vin Gitana Winery din Republica Moldova, spune c? pandemia a adus o sc?dere a v?nz?rilor, dar ?i o serie de oportunit??i. Mai exact, exporturile au crescut, la fel ?i interesul consumatorilor din online pentru vin.?Pandemia ne-a provocat ?i ne-a adus noi oportunit??i vizavi de v?nzarea ?n situa?ii de criz?. V?nz?rile din aceast? perioad?, mai sc?zute de altfel, au dovedit c? ?n timp am reu?it s? cre?m un brand puternic (...). ?n mediul online am observat tendin?a consumatorilor de a c?uta ?i de a descoperi ?i alte game din portofoliul Gitana, nu doar cele ce se vindeau constant ?i vinurile deja consacrate ale brandului. Totodat?, spre mirarea noastr?, au crescut exporturile ?i s-au diversificat alegerile ?i pe plan extern.“Produc?tori rom?ni la rafturi. Brandurile mari rom?ne?ti de f?in? ?i-au securizat locul pe rafturile marilor magazine, ?n timp ce brandurile mici se lupt? s? fie acceptate Florentina Ni?u 22.07.2020, Pia?a de mor?rit ?i panifica?ie, estimat? la circa 10 mld. lei anual, ?n care activeaz? peste 6.000 de companii, dintre care doar 4.600 cu o cifr? de afaceri mai mare dec?t 0, este una dintre cele mai importante categorii din industria alimentar?, iar ?n fruntea sa se afl? companii precum Boromir, cu capital rom?nesc ?i Vel Pitar, business controlat de fondul de investi?ii Broadhurst. ZF a analizat raftul de f?in? din magazinul Kaufland Bucure?ti – Vitan, supermarket aflat pe strada R?cari, ?n sectorul 3 al Capitalei, ?n cursul zilei de 18 iulie, iar o centralizare a datelor indic? 8 branduri prezente dintre care 4 controlate exclusiv de antreprenori rom?ni. ?n re?eaua german? sunt ?i produse marc? privat?, dar ?i un brand al coopetativei agricole ?ara Mea din Vaslui, cu 1.000 de membri, furnizor principal al ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGlovo este disponibil? acum ?i ?n ora?ele Bistri?a ?i T?rgu Jiu, ajung?nd la o re?ea de 31 de localit??i acoperite ?n Rom?nia Roxana Rosu 23.07.2020, Glovo, aplica?ia de servicii de livrare rapid?, este disponibil? acum ?i ?n ora?ele Bistri?a ?i T?rgu Jiu, ajung?nd la o re?ea de 31 de localit??i acoperite ?n Rom?nia.?Glovo este un marketplace care permite utilizatorilor s? comande, s? trimit? ?i s? primeasc? orice. ?n prim? faz?, locuitorii din Bistri?a ?i T?rgu Jiu vor avea acces la produsele restaurantului KFC ?i se pot aproviziona de la hypermarket-ul Kaufland.??n plus, clien?ii pot folosi aplica?ia pentru a trimite pachete sau plicuri ?n ora?, nu mai grele de 9 kg, care ajung la destinatar ?n mai pu?in de o or?. Serviciul permite ?i livrarea de documente sau recuperarea obiectelor uitate acas?, la birou sau la prieteni, precum ochelari, chei, gen?i ?i alte obiecte.Pe parcursul anului, Glovo va ?ncheia parteneriate cu restaurante locale ?i lan?uri na?ionale, magazine de cosmetice, flor?rii ?i supermarketuri din Bistri?a ?i T?rgu Jiu.“?n ultimele luni am ?ncercat s? fim un real sprijin pentru restaurantele partenere din toat? ?ara, prin consultan?? ?n adaptarea meniurilor pentru zona de livr?ri, dar mai ales prin posibilitatea adopt?rii modelului nostru de business Marketplace (livrare cu propriii angaja?i). ?n plus, ?n ultima lun? am lansat dou? noi func?ionalit??i ?n aplica?ie: utilizatorii pot l?sa bac?is curierilor, ace?tia put?nd s?-?i creasc? veniturile lunare, ?i serviciul Glovo Prime, ce ofer? utilizatorilor livr?ri nelimitate, ?n baza unui abonament lunar de aproape 30 de lei,” a precizat Victor R?cariu, General Manager Glovo.Lan?ul american de cafenele Starbucks merge ?n inima Bucure?tiului, ?ntr-o cl?dire istoric? din Pia?a Roman?: Este un pas strategic important pentru noi Cristina Ro?ca 23.07.2020, Compania a acoperit zonele strategice stradale din Capital? - Pia?a Unirii, centrul istoric, Pia?a Victoriei ?i acum Pia?a Roman?.Lan?ul american de cafenele Starbucks, prezent pe plan local ?n sistem de franciz? adus de grupul polonez Amrest, a deschis o cafenea stradal?, ?ntr-o cl?dire istoric? din Pia?a Roman? la num?rul 8. Amplasat? ?n inima Capitalei, l?ng? Academia de Studii Economice din Bucure?ti, care este vizitat? zilnic de c?teva mii de studen?i, cafeneaua m?soar? 276 mp ?i are ?i o teras? de 60 mp. Dup? aceast? deschidere, americanii au ajuns la peste 50 de unit??i pe pia?a din Rom?nia, dintre care aproape 30 sunt ?n Capital?. Cafenelele sunt amplasate at?t ?n malluri, c?t ?i ?n cl?diri de birouri ?i spa?ii stradale. Compania a acoperit zonele strategice stradale din Capital?, Pia?a Unirii, centrul istoric, Pia?a Victoriei ?i acum Pia?a Roman?. O cafenea Starbucks este ?i ?n incinta G?rii de Nord.ZF IT Generation. Mircea Deliu ?i Cezar Cherciu, fondatori Menisto, o aplica?ie ce ??i propune s? digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor, ?inte?te o finan?are de 100.000 de euro ?i extinderea interna?ional? 08:00 Adrian Seceleanu Menisto a fost de la bun ?nceput g?ndit pentru a putea fi u?or de scalat pe alte pie?e.Menisto, o aplica?ie care ??i propune s? digitalizeze procesele din interiorul restaurantelor, are ?n plan s? ob?in? o finan?are de 100.000 de euro ?i vizeaz? ?i expansiunea pe pie?ele interna?ionale.?Ceea ce ?ncerc?m s? facem este s? ne extindem la nivel na?ional ?n Rom?nia, dar s? ?ncerc?m deja ?i o extindere ?i c?tre alte pie?e din Europa. Este foarte important de spus c? Menisto a fost de la bun ?nceput g?ndit pentru a putea fi u?or de scalat pe alte pie?e. Este deja disponibil ?n c?teva limbi - italian?, francez?, spaniol?, ??ri cu o tradi?ie destul de bogat? ?n sala de horeca. Aplica?ia e g?ndit? pentru mai multe tipuri de monede - ?n momentul de fa?? Menisto poate fi implementat cu orice tip de moned?“, a declarat ?n cadrul emisiunii ZF IT Generation Cezar Cherciu, cofondator Menisto.?Menisto a fost lansat ini?ial ?n 2015 acum c??iva ani pentru a veni ?n ajutorul restaurantelor ?i cafenelelor, barurilor, cu o solu?ie de de digitalizare a meniului ?i digitalizare a interac?iunii ?ntre restaurant ?i client. Atunci ?n 2015 contextul nu a fost foarte bun ?i din motive ce ?in de adoptarea de c?tre restaurante a solu?iei noastre am decis s?-l punem on hold“, a ad?ugat Mircea Deliu. ?Dar, recent, cu contextul pandemiei ?i odat? cu publicarea normelor pentru redeschiderea teraselor am decis s? relans?m Menisto ?i de asemenea s? venim cu un pachet atractiv pentru restaurante ?i anume un pachet gratuit pe 12 luni, care permite restaurantelor s?-?i digitalizeze meniul, s? aib? un meniu modern contactless ?i spunem noi,? din care clien?ii pur ?i simplu scaneaz? un cod QR ?i au acces pe telefonul personal la meniu, pot face rezerv?ri, deci o solu?ie complet? pentru partea de interac?iune ?ntre client ?i restaurant“, a ad?ugat Deliu.?Am vrut s? g?sim o metod? prin care schimbi clientul s? nu fie nevoit s?-?i instaleze o nou? aplica?ie pe telefon. Mai avem o solu?ie care merge prin internet prin web ?i ?n momentul ?n care scanezi QR cordul cu camera telefonului se deschide totul ?n browser telefonului deci nu trebuie s? instalezi o aplica?ie anume, doar scanezi codul ?i ai acces la meniu pe telefon. Este u?or de utilizat - vezi categoriile din meniu, selectezi ce te intereseaz? ?i trimi?i comanda c?tre osp?tar. Pentru osp?tar exist? o aplica?ie care se instaleaz? ori pe telefon ori pe o tablet? cu Android - unde vin comenzile din partea clien?ilor”, a explicat reprezentantul Menisto.“Ce este foarte important de ad?ugat la aceste pachete este c? orice client poate renun?a oric?nd la serviciu f?r? ?tiu eu ce costuri suplimentare sau s? mai ?tiu ce. Cred c? este foarte important de punctat c? solu?ia nu necesit? nici un fel de alt? investi?ie suplimentar? ?n alt? solu?ii hardware - beaconuri, mai ?tiu eu ce instrumente care b?z?ie care sunt ?n esen?? la de nesigure ca un meniu ?i aici trebuie igienizate dup? fiecare folosire ?i a?a mai departe”, a ad?ugat Cezar Cherciu.Investi?i ?n Rom?nia!, proiect ZF ?i CEC Bank. Gabriel Molnar, fondator, flor?riile Magnolia: Am investit aproape 1 mil. euro ?n digitalizare ?n ultimii ani. Ne preg?tim s? deschidem loca?ii proprii ?i ?n pie?ele externe 23.07.2020, Alex Ciutacu colaboreaz? cu 58.000 de flor?rii interna?ionale din 140 de ??ri pentru a trimite florile ?n toat? lumea, conform datelor ZF.?Re?eaua de flor?rii Magnolia, controlat? de familia Molnar, se preg?te?te s? deschid? primele loca?ii proprii din pie?ele externe, un pas pe care ?l calculeaz? ?nc? dinaintea crizei ?i care reprezint? urm?toarea etap? ?n dezvoltarea businessului, a explicat Gabriel Molnar, fondator al re?elei de flor?rii Magnolia, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Aveam dinainte de criz? ?n plan s? ie?im ?n afara Rom?niei, ?ntruc?t dac? am un model de business care func?ioneaz? bine aici m? ?ntreb de ce nu ar func?iona ?i ?n afara Rom?niei. Aceasta este urm?toarea provocare pentru noi, s? ie?im ?n afara ??rii. Privim aceast? mutare cu o u?oar? team?, dar vom face c?t de cur?nd pasul acesta”, a declarat Gabriel Molnar, care conduce re?eaua de flor?rii cu afaceri de peste 36,3 mil. lei ?n 2019.?Magnolia ar putea ?ncepe dezvoltarea pe plan extern de la ??rile vecine, ?ntruc?t proximitatea reprezint? un avantaj. ?n acela?i timp, chiar ?i pie?e mai ?ndep?rtate, precum SUA, ar putea fi atractive.??Proximitatea ar ajuta, ne-am g?ndit la Ungaria ca prim pas. Dar am fost ?n SUA ?i am ?ncercat s? caut flor?rii ?i am v?zut c? acolo sunt mult ?n urma noastr? din acest punct de vedere, al magazinelor de flori. Se g?sesc ele ?n toate hypermarketurile, dar nu sunt flor?rii at?t de frumoase cum sunt ?n Rom?nia. Poate sunt ?n alte p?r?i din SUA, dar unde am fost nu am g?sit”, a explicat el.??n prezent, dup? inaugurarea unei noi loca?ii ?n T?rgu-Mure? ?n luna iulie, re?eaua de flor?rii Magnolia a ajuns la un num?r de 17 loca?ii, dintre care 4 sunt deschise ?n sistem de franciz?. Invitatul a precizat c? urmeaz? deschiderea unei noi loca?ii ?n ora?ul Oradea, iar pentru 2020 analizeaz? ?nc? o deschidere, cel pu?in.?Fondat? ?n 1997, Magnolia ?i-a construit povestea din mediul online ?nc? din 2001, c?nd a construit primul site.Avansul tehnologiei ?i nevoia de eficientizare a determinat Magnolia s? realizeze investi?ii de 1 milion de euro ?n digitalizare ?n ultimii ani, pentru a-?i construi propriile solu?ii digitale.??Ne apropiem de 1 milion de euro investi?i ?n software ?n ultimii ani. ?tiu c? pare ciudat pentru o re?ea de flor?rii, dar am construit totul de la zero pentru c? nu am g?sit un software dedicat flor?riilor. Este un business aparte ?i cred c? de aici au venit costurile mari, dar ?i satisfac?ia este pe m?sur?”, a spus Molnar.??n ceea ce prive?te direc?iile acestor investi?ii atipice ?n software ale Magnolia, compania a avut nevoie de un sistem informatic bine pus la punct pentru a controla stocul, c?t ?i de solu?ii prin care s? gestioneze controlul calit??ii ?i leg?tura cu re?eaua de curieri parteneri.?Cu toate acestea, pariul pe digitalizare ?i pe zona online a dat roade ?n ultimele luni de criz?, ?ntruc?t acest canal a reu?it s? estompeze o serie din sc?derile ?nregistrate – ?n contextul ?n care flor?riile au pierdut ocazii de v?nz?ri semnificative ?n mod tradi?ional, precum finalul anului ?colar.??Aveam o perioad? de boom ?n mai ?i iunie pentru ocazii, a sc?zut, dar s-a recuperat aceast? tendin?? pe comenzile online”, a ad?ugat el.?Dac? ?n urm? cu doi ani Magnolia ob?inea mai bine de o treime din afaceri din v?nz?rile online, ?n prima jum?tate a anului 2020 acestea au ajuns s? reprezinte jum?tate din business.??Magazinele noastre din malluri au fost ?nchise de pe o zi pe alta. ?i-atunci stocurile de flori au fost distruse imediat. Clien?ii no?tri au migrat ?n online, ceea ce de fapt a compensat pierderea din offline ?ntr-o oarecare m?sur?. (...) Canalul online a ?nregistrat o cre?tere de 100% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, cre?tere ce s-a men?inut la nivelul de 80% chiar ?i dup? ridicarea st?rii de urgen??”, a spus Gabriel Molnar.?Cu o re?ea de 58.000 de flor?rii interna?ionale din 140 de ??ri, Magnolia reu?e?te s? trimit? flori aproape ?n toate col?urile lumii.?Pentru anul 2019, rom?nii din Diaspora, ?i nu numai, au realizat comenzi de flori pentru a fi trimise celor dragi din ?ar? ?n valoare total? de peste 1 milion de euro, conform datelor oferite de Magnolia.?Compania lucreaz? ?n prezent cu peste 100 de angaja?i proprii ?i opereaz? cu trei depozite logistice, ?ntinse strategic ?n Cluj-Napoca, Bucure?ti ?i T?rgu Mure?.?Dup? afaceri de peste 36,3 mil. lei ?n 2019, Gabriel Molnar se a?teapt? la o sc?dere de circa 10% pentru finalul anului 2020 ?n ceea ce prive?te cifra de afaceri, dar profitabilitatea ar putea fi mai mare.??Noi suntem la minus 5% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, dar dac? discut?m despre profitabilitate st?m chiar mai bine pentru c? a fost un moment ?n care a trebuit s? d?m un restart, s? vedem ce cheltuieli sunt inutile ?i s? reducem din excese. P?n? la finalul anului nu cred c? vom sc?dea cu mai mult de 10% ca cifr? de afaceri, dar s-ar putea s? fim chiar mai profitabili”, a explicat Magnolia, care a ?nregistrat ?n 2019 un profit net de peste 4 mil. lei.??Care sunt principalele probleme identificate de Magnolia?Infrastructura educa?ional?. Mi se pare c? ?coala este foarte departe de cerin?a din pia??. Nu prea ?n?eleg de ce ?coala nu preg?te?te mai pragmatic oamenii. S? vorbim de domeniul nostru, sunt mul?i care nu sunt preg?ti?i pentru ce c?ut?m noi. Solu?ia ca business este s? ai ?coal? proprie ?i am pornit ?i noi ?n aceast? direc?ie.Deja lucr?m la manuale, la materiale video, ?s? preg?tim noi. ?i cred c? multe firme fac asta deja. Avem ?i o sal? de curs. Avem deja manuale, noi facem cursuri deja, dar nu sunt la un nivel at?t de ridicat pe c?t ne dorim acum. Noi avem un plan s? preg?tim cursan?i ?i pentru alte flor?rii, nu doar pentru noi. Depinde ?i de fluctua?ia de personal ?i de ce va urma, dar ?n permanen?? avem viitori flori?ti ?n preg?tire.?Legisla?ia birocratic? neclar? ?i greoaie. Cel pu?in ?n domeniul nostru, am avut controale de la ANAF ?n care am primit ?n unele cazuri amend? pentru situa?ii despre care alt control spunea c? e absolut corect. Nu mai ?n?elegem nici noi, de?i am f?cut cereri ?nainte de control s? ?ntreb?m cum trebuie s? lucr?m.Stocul de retail modern din Rom?nia va dep??i pragul de 4 milioane mp, p?n? la finalul anului J.P. Miscellanea #Construc?ii / 23 iulie Calendarul deschiderilor afectat de COVID-19?Stocul de retail modern din Rom?nia, format din centre comerciale, parcuri de retail ?i galerii comerciale cu o suprafa?? ?nchiriabil? de minimum 5.000 de metri p?tra?i, a ajuns la nivelul de 3,96 milioane de metri p?tra?i ?i urmeaz? s? dep??easc? pragul de 4 milioane de metri p?tra?i p?n? la finalul anului, potrivit unui raport ?ntocmit de Cushman & Wakefield Echinox.Cu un stoc de 1,25 milioane metri p?tra?i, format din 32 de proiecte cu o suprafa?? ?nchiriabil? medie de 39.000 de metri p?tra?i, Bucure?tiul este cea mai mare pia??, deservind o popula?ie de aproape 2,6 milioane de locuitori ai regiunii Bucure?ti - Ilfov, potrivit celor mai recente date ale Institutului Na?ional de Statistic? cu privire la popula?ia dup? domiciliu.Cel mai recent proiect intrat ?n stocul regiunii Bucure?ti - Ilfov este DN1 Value Center, finalizat la finalul anului trecut de c?tre Prime Kapital ?i MAS Real Estate pe raza localit??ii Balote?ti. Av?nd o suprafa?? ?nchiriabil? de 27.000 mp, DN1 Value Center a consfiin?it crearea unui nou parc de retail cu o suprafa?? de aproape 47.000 mp care mai cuprinde ?i dou? unit??i de?inute ?i operate de grupurile germane Hornbach ?i Lidl.Stocul de retail din Bucure?ti este comparabil ca dimensiuni cu cel din regiunea Centru - Vest a ??rii (1,33 mil. mp) ?i de dou? ori mai mare dec?t cel din regiunea Est - Moldova (595.000 mp). La nivel de ora?e, cele mai dezvoltate pie?e din punct de vedere al stocului de spa?ii comerciale moderne sunt Timi?oara (254,000 mp), Constan?a (211,000 mp) ?i Oradea (199,000 mp).Prima jum?tate a anului 2020 a fost cea mai dificil? din istoria de 20 de ani a pie?ei locale de retail modern, ?n condi?iile ?n care autorit??ile au decis la finalul lunii martie suspendarea activit??ii pentru toate magazinele considerate neesen?iale care ??i desf??oar? activitatea ?n centre comerciale, ca m?sur? de preven?ie pentru stoparea extinderii pandemiei Covid-19. ?ncep?nd cu 15 iunie, activitatea comercial? a fost reluat?, fiind restric?ionate ?n continuare cinematografele ?i zonele de food-court, potrivit sursei citate. ?n acest context, dezvoltatorii au decalat ?i programul deschiderilor de noi centre comerciale. ?n ceea ce prive?te Bucure?tiul, primele spa?ii comerciale noi sunt a?teptate ?n 2021.Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox declarat: "Pia?a de retail a traversat, ?ntr-adev?r, o perioad? extrem de dificil?, ?n care activitatea a numero?i retaileri a fost suspendat?, situa?ie ce a afectat, ?n lan?, ?i ?ncas?rile proprietarilor de centre comerciale. Comer?ul online a prins av?nt, iar ?n condi?iile ?n care situa?ia medical? r?m?ne delicat?, frecven?a cump?r?turilor ?n cadrul centrelor comerciale r?m?ne sub nivelul anterior st?rii de urgen??. Cu toate acestea, cump?r?turile online nu se preteaz? pentru toate categoriile de produse ?i nici pentru toate profilurile de cump?r?tori, iar alternativa comer?ului stradal r?m?ne slab dezvoltat?, cu prea pu?ine zone care pot oferi o experien?? pl?cut? de shopping. ?n aceste condi?ii, consider?m c? centrele comerciale ??i vor rec??tiga, treptat, clien?ii, chiar dac? asta va ?nsemna o nou? "reinventare", pentru a r?spunde unui profil de consumator mai pragmatic ?i mai prudent."INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata ?n luna mai 2020meatmilk 23 iulie 2020 ?n luna mai 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de luna precedent?, at?t ca serie brut? cu 4,7%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 0,6%. Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut at?t ca serie brut? cu 9,1%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 8,0%. ?n perioada 1.I-31.V.2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-31.V.2019 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 4,2%, respectiv cu 2,0%.Mai 2020 comparativ cu aprilie 2020 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna mai 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,7%, datorit? cre?terii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+18,0%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+15,1%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+14,5%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+11,7%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+10,2%) ?i comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+5,4%). Sc?deri s-au ?nregistrat ?n comer?ul curidicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-25,4%) ?i ?n comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (-5,3%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna mai2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut cu 0,6%. Mai 2020 comparativ cu mai 2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblucu 9,1% ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din: comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (-16,0%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-15,8%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-11,9%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (-9,8%), comer?ul cu ridicata nespecializat (-7,1%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-4,8%) ?i comer?ul cu ridicata alproduselor agricole brute ?i al animalelor vii (-3,3%). Comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii a crescut cu 1,8%. Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 8,0%. Perioada 1.I-31.V.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019 Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere pe ansamblucu 4,2%, datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+31,4%), comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+12,3%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+5,1%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+4,2%) ?i comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+2,6%). Sc?deri au ?nregistrat activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-13,5%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-2,2%) ?i comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-0,7%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-31.V.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2019, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,0%.DIVERSEANPC la Costine?ti: 11 dosare penale?pentru s?v?r?irea infrac?iunii de?punere ?n circula?ie f?r? drept de produse purt?toare ale ?nsemnelor unor m?rci protejate Financial Intelligence 23 iulie 2020, 11:44 Protectia Consumatorului ?n data de 21 iulie 2020, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC), prin Comandamentul LITORAL, a ini?iat o ampl? ac?iune de control, ?n sta?iunea Costine?ti, la care a invitat s? participle ?i reprezentan?ii Inspectoratului Jude?ean de Poli?ie (IPJ) Constan?a, respectiv ai Serviciului de Investigare a Criminalit??ii Economice. Verific?rile au vizat?17 operatori economici?care comercializau produse nealimentare pe raza sta?iunii.?n urma controalelor,?p?n? ?n acest moment,?reprezentan?ii ANPC au aplicat?16?amenzi?contraven?ionale ?n valoare total? de?149.000?de lei ?i?12 avertismente, analiza documentelor unora dintre operatorii economici depista?i cu nereguli fiind ?n curs.Totodat?, autorit??ile statului au ?ntocmit?11 dosare penale?pentru s?v?r?irea infrac?iunii de?punere ?n circula?ie f?r? drept de produse purt?toare ale ?nsemnelor unor m?rci protejate, prev?zute de art. 90 alin. 1 lit. B din legea nr. 84/1998 privind m?rcile ?i indica?iile geografice.De asemenea, au fost indisponibilizate produse (textile, marochin?rie, juc?rii, suveniruri) purt?toare ale ?nsemnelor unor m?rci protejate, ?n valoare total? de 23.181 lei.Principalele nereguli constatate, care au dus la sanc?ionarea contraven?ional? a operatorilor economici, au fost:Lipsa elementelor de identificare pe etichetele unor produse textile, juc?rii ?i ochelari;Lipsa traducerii ?n limba rom?n? pe etichetele unora dintre produsele comercializate;Lipsa complet? a etichetelor pe unele produse aflate la comercializare;Depistarea unor produse nesigure printre juc?riile ?i ochelarii comercializa?i;Depistarea unor juc?rii periculoase;Lipsa pictogramelor de caracterizare pe unele produse de ?nc?l??minte;Lipsa autoriza?iei de func?ionare;Diverse deficien?e de informare a consumatorilor.ANPC ?i asigur? pe cet??eni de ?ntreaga disponibilitate a institu?iei, ?n ceea ce prive?te supravegherea pie?ei, iar celor afla?i, ?n aceast? perioad?, ?n vacan?? pe litoral, le garanteaz? c? va veghea permanent la respectarea drepturilor consumatorilor, ?n timpul actului comercial, pentru ca sejurul s? le fie lini?tit ?i protejat.GLOBALONU propune un venit de baz? temporar pentru 2,7 miliarde de s?raci din lume, ?n contextul pandemiei Financial Intelligence 23 iulie 2020, Programul Na?iunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD) a cerut joi asigurarea unui venit de baz? temporar pentru cei 2,7 miliarde de s?raci din lume, ?n contextul pandemiei de COVID-19, relateaz? dpa ?i Reuters.O asemenea m?sur? ar putea contribui la limitarea r?sp?ndirii coronavirusului permi??ndu-le celor care tr?iesc sub sau foarte aproape de pragul s?r?ciei ?n 132 de ??ri ?n curs de dezvoltare s? r?m?n? acas?, a explicat PNUD, potrivit Agerpres.?n prezent ?apte din 10 persoane care lucreaz? ?n ??rile s?race ob?in venituri pe a?a-zisele pie?e informale ?i nu-?i pot permite s? stea acas?, noteaz? PNUD.“Vremurile f?r? precedent necesit? m?suri sociale ?i economice f?r? precedent. Introducerea unui Venit de Baz? Temporar pentru cei mai s?raci oameni ai lumii se contureaz? ca una din op?iuni, lucru care ar fi putut p?rea imposibil ?n urm? cu c?teva luni”, a men?ionat ?ntr-un comunicat administratorul PNUD, Achim Steiner.“Un Venit de Baz? Temporar le-ar putea permite guvernelor s? le asigure oamenilor nevoi?i s? r?m?n? ?n case un colac de salvare financiar, s? injecteze fonduri ?n economiile locale pentru a ?ine pe linia de plutire micile afaceri ?i s? ?ncetineasc? r?sp?ndirea devastatoare a COVID-19”, se arat? ?n comunicat. “Pachetele de asisten?? ?i planurile de redresare nu se pot concentra doar pe pie?ele mari ?i marile afaceri”, subliniaz? PNUD.Agen?ia ONU estimeaz? c? asigurarea unui astfel de venit ar costa cel pu?in 199 de miliarde de dolari pe lun? ?i acesta ar putea fi finan?at prin redirec?ionarea de resurse, ca de exemplu subven?iile pentru combustibili fosili sau fonduri care ar fi fost folosite pentru achitarea datoriilor.UNIUNEA EUROPEANAParlamentul European ??i umfl? mu?chii: contest? bugetul pe termen lung convenit de liderii europeni Andreea Vlad 23 iulie 2020 Legislativul european va trebui s? valideze ?n lunile urm?toare, prin vot, bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, convenit de liderii europeni pentru un total de 1.074 miliarde de euro, precum ?i crearea unui fond de redresare de 750 de miliarde de euro, ?mp?r?it ?n 390 de miliarde granturi ?i 360 de miliarde ?mprumuturi. Parlamentul European nu va aproba bugetul multianual al UE ?n forma aprobat? de liderii europeni, potrivit mai multor europarlamentari, nemul?umi?i de nestabilirea unei leg?turi clare ?ntre fondurile europene ?i statul de drept ?i de reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi s?n?tatea, educa?ia, cercetarea ?i dezvoltarea, potrivit agen?iilor AFP, DPA ?i Reuters, citate de Agerpres.?ns? aceste sume impresionante vor putea fi accesate de statele membre cu condi?ia realiz?rii unor reforme.Fondul de redresare va fi creat prin emiterea de datorie comun? de c?tre statele UE, banii urm?nd s? fie atra?i de c?tre Comisia European? de pe pie?ele financiare ?i rambursa?i pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi de exemplu o tax? asupra plasticului nereciclabil.Dar ?n timp ce majoritatea liderilor europeni au calificat acest pachet drept ?istoric”, europarlamentarii din mai multe grupuri politice au exprimat critici, ?nainte ca Parlamentul European s? voteze o rezolu?ie pe acest subiect.??Deocamdat? nu suntem dispu?i s? ?nghi?im pilula amar? la care v? referi?i”, a spus pre?edintele grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Weber, f?c?nd aluzie la o expresie folosit? mai devreme de pre?edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, c?nd a vorbit despre diminuarea bugetului fa?? de propunerea sa de 1.100 de miliarde de euro.Weber a criticat ?n special reducerea sumelor alocate s?n?t??ii ?n viitorul buget al UE pe termen lung, lucru ?incredibil”??n vreme de pandemie. ?Consider?m c? MFF (n.r. – bugetul UE pe termen lung) nu d? r?spunsuri potrivite pentru provoc?rile urm?torilor ?apte ani. Acesta trebuie s? fie mai orientat c?tre viitor”, a estimat el. La fel ca ?i al?i lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European, acesta are ferma p?rere c? este nevoie de mai multe fonduri ?i pentru cercetare ?i dezvoltare, ap?rare, proiecte pan-europene, cum ar fi o re?ea 5G transna?ional?, precum ?i pentru cre?terea ajutorului pentru dezvoltare destinat ??rilor africane ?i din proximitatea UE.Liderul europarlamentarilor PPE a insistat ?i asupra stabilirii unei defini?ii clare ?n privin?a condi?ion?rii acces?rii fondurilor europene de situa?ia statului de drept. Liderii europeni au men?ionat o astfel de leg?tur? ?n declara?ia final? a summitului ?ncheiat mar?i, dar ?n termeni vagi ?i interpretabili. Astfel, ?n timp ce pre?edintele francez Emmanuel Macron sus?ine c? ?n viitorul buget accesarea fondurilor europene va fi condi?ionat? de situa?ia statului de drept, premierul ungar Viktor Orban afirm? contrariul.Prefigur?nd o viitoare lupt? institu?ional?, Parlamentul European ‘?contest?” acordul asupra bugetului ??n forma sa actual?”, potrivit proiectului de rezolu?ie sus?inut de majoritatea grupurilor politice.?Prin urmare, legislativul european ?nu va consim?i asupra unui fapt ?mplinit ?i este preg?tit s? refuze s?-?i dea aprobarea (…) p?n? c?nd va fi g?sit un acord satisf?c?tor”, se mai arat? ?n textul ce va fi votat joi.................................................FRANTAINDUSTRIA SFECLEI DE ZAHAR SUN? ALARMA.CGB lanseaz? o campanie de con?tientizare asupra crizei prin care trece sfecla.Confedera?ia general? a cultivatorilor de sfecl? (CGB) a lansat o campanie de comunicare pentru alertarea autorit??ilor publice cu privire la consecin?ele pentru industria zah?rului a virusului ?ng?lbenitor ?i retragerea neonicotinoidelor.??ng?lbenirea ?n c?mpuri - Sectorul sfeclei ?n pericol” sunt cuvintele din bannerele care au fost plasate pe c?mpurile de sfecl? la ini?iativa CGB. Aproximativ 60 de indicatoare au fost instalate de-a lungul drumurilor strategice din zonele cele mai afectate de icter.Campania de comunicare investe?te, de asemenea, re?ele sociale sub hashtag-ul # LaBetteraveEnPéril.Obiective: sensibilizarea guvernului asupra crizei cu care se confrunt? sfecla de zahar din cauza interzicerii utilizarii substantelor neonicoti-noide. Ca reac?ie la amploarea daunelor, Uniunea Cultivatorilor de Sfecl? inten?ioneaz? s? solicite restituirea protec?iei ?n acoperirea semin?elor, compensa?ia pentru cei mai afecta?i cultivatori ?i sprijin pentru cercetarea genetic?.Politici ?n domeniu.La 14 iulie 2020, ministrul Agriculturii, Julien Denormandie, a vizitat Seine-et-Marne pentru a vedea situa?ia pe teren. "Nu ne l?sa?i ?n acest impas, este o problem? a durabilit??ii unui sector de excelen?? care nu a ?ncetat s? inves-teasc? niciodat? ?n ?mbun?t??irea practicilor sale", a declarat Jean-Philippe Garnot, secretar general al CGB ?i pre?edinte al interprofesiei (AIBS ), l-am intrebat.Al?i politicieni s-au ?nt?lnit ?i cu cultivatorii de sfecl? pentru a discuta aceast? problem?, cum ar fi deputa?ii Marianne Dubois ?i Grégory Besson-Moreau, senatorii Yves Daudigny ?i Pascale Gruny ?i prefectul Seine-et-Marne.Ca ?i Coordonarea Rural? ?i France Grandes Cultures ?n urm? cu dou? luni, ?efii CGB, Institutul Tehnic al Sfeclei (ITB), AIBS, FNSEA ?i JA au fost primi?i luni 20 iulie 2020 la biroul Primului Ministru pentru a discuta acest subiect. Milène Grapperon, Direc?oarea CGB din Ile-de-France, arat? Ministrului Frunzele de Sfecla ingalbenite de virus?Am fost auzi?i, dar trebuie s? se mearg? foarte repede”. Programul este str?ns ", a explicat Franck Sander, pre?edintele CGB. Delega?ia a cerut reintroducerea trat?rii semin?elor p?n? la g?sirea unei alternative eficiente, ?n timp ce s-a angajat s? nu semene nicio plant? melifer? ?n anul dup? cultura sfeclei.Potrivit lui Franck Sander, pare de neconceput s? nu fie salvat acest sector, care angajeaz? 45.000 de angaja?i ?i are un excedent de balan?? comercial? mare, ?ntr-un moment ?n care guvernul injecteaz? miliarde de euro pentru a stimula economia. GERMANIA ?ncle?tarea titanilor: Ritter Sport are c??tig de cauz? ?n procesul ciocolatei p?trate Andreea Vlad 23 iulie 2020 Batoanele de ciocolat? marca Ritter Sport sunt singurele care pot fi v?ndute sub forma unui p?trat ?n Germania, a decis joi Curtea Federal? de Justi?ie (BGH), transmite DPA, citat? de Agerpres De?i nu exist? vreo dovad? viabil? care poate atesta faptul c? forma de p?trat a ciocolatei ar cre?te atractivitatea popularului desert, deci implicit cifra de v?nz?ri, gigan?ii ciocolatei sunt de alt? p?rere, drept pentru care se judec? de un deceniu din aceast? cauz?. Ritter Sport a c??tigat ?ns? r?zboiul cr?ncen pe care l-a purtat cu marea sa rival? Milka, creatoarea v?cu?ei mov iubite de copiii din ?ntreaga lume.Decizia final? a Cur?ii Federale de Justi?ie germane vine dup? mai mul?i ani ?n care compania elve?ian? Milka a ?ncercat s? elimine monopolul de care se bucur? Ritter Sport pentru ciocolata ?n form? de p?trat.?Cu toate acestea, judec?torii de la curtea din Karlsruhe au decis c? forma de p?trat nu ofer? produsului Ritter Sport o valoare suplimentar? care s? influen?eze cump?r?torii s? o aleag? ?n raport cu alte batoane de ciocolat?. Potrivit judec?torilor, consumatorii v?d ?n forma p?trat? un indiciu c? acea ciocolat? a fost produs? de o anumit? companie ?i, ?n consecin??, o asociaz? cu anumite a?tept?ri privind calitatea.Ritter Sport a fost ?nfiin?at? ?n 1912 ?i are sediul la Waldenbuch, ?n apropiere de Stuttgart. Potrivit legendei, forma p?trat? a ciocolatei Ritter Sport a ap?rut ?n 1932, c?nd co-fondatoarea Clara Ritter a decis c? batoanele de ciocolat? trebuie s? ?ncap? ?ntr-un buzunar normal al unei jachete sport. Compania a ?nscris forma p?trat? a ciocolatei ca marca ?nregistrat? la mijlocul anilor 1990, iar Milka ?ncearc? de 10 ani s? ob?in? dreptul de a ?nregistra propria sa ciocolat? p?trat?.?G?selni?a Clarei Ritter nu poate fi ?ns? replicat?, dup? cum a stabilit curtea din Karlsruhe.GERMAN IAPre?ul c?rnii de porc s-a stabilizat ?n Germania s?pt?m?na aceasta Financial Intelligence 23 iulie 2020, Pre?ul c?rnii de porc ?n viu s-a stabilizat ?n Germania s?pt?m?na aceasta, dup? recentele sc?deri, pia?a fiind sus?inut? de redeschiderea unuia dintre cele mai mari abatoare din ?ar?, a anun?at joi Asocia?ia cresc?torilor germani de porci, transmite Reuters, potrivit Agerpres.Abatorul Toennies ?i fabrica de ambalare a c?rnii din Rheda-Wiedenbrueck ?i-au reluat opera?iunile s?pt?m?na trecut?, dup? ce au fost ?nchise aproape o lun?, peste 1.500 de angaja?i, majoritatea rom?ni, fiind testa?i pozitiv la coronavirus.?nchiderea unit??ii a dus la sc?derea pre?ului c?rnii de porc deoarece fermierii au fost nevoi?i s?-?i v?nd? la pre? redus animalele care urmau s? fie sacrificate.Pre?ul unui kilogram de carne de porc a r?mas nemodificat s?pt?m?na aceasta, la 1,47 euro, dup? redeschiderea abatorului Toennies, a anun?at joi Asocia?ia cresc?torilor germani de porci, de la 1,60 euro ?n urm? cu patru s?pt?m?ni, c?nd s-a ?nchis unitatea.Oficialii din Germania au publicat miercuri un proiect de lege conform c?ruia companiile din domeniul ambal?rii c?rnii vor fi obligate s? angajeze direct personal ?n abatoare, ?n loc s? subcontracteze activitatea, pentru evitarea apari?iei unor noi focare de coronavirus create de condi?iile de lucru necorespunz?toare.Abatoarele din Germania au fost criticate pentru utilizarea pe scar? larg? a angaja?ilor str?ini, ?n special est-europeni, care au contracte cu firme de intermediere. Ace?tia locuiesc de multe ori ?n condi?ii improprii, ?n spa?ii aglomerate ?i cu supraveghere necorespunz?toare, ceea ce accelereaz? r?sp?ndirea coronavirusului ?n abatoare.Ministrul Muncii, Hubertus Heil, a condamnat sistemul de “sub-sub-subcontractare”, ?n care intermediarii se bazeaz? la r?ndul lor pe alte subcontracte pentru a g?si personal.Proiectul de lege propus de Heil ?i consultat de Reuters interzice subcontractarea ?n domeniile esen?iale cum ar fi sacrificarea animalelor ?i procesarea c?rnii. Este permis? subcontractarea muncii doar ?n domenii conexe cum ar fi cur??enia. De asemenea, se reglementeaz? mai strict cazarea ?n comun a angaja?ilor ?i se stabile?te o cot? anual? de inspec?ii pe teren.Sunt exceptate de la noile reguli m?cel?riile familiale cu mai pu?in de 30 de angaja?i.Focarul de coronavirus ap?rut la abator a declan?at o dezbatere despre standardele din industria alimentar? din Germania ?i dependen?a sa de for?a de munc? reprezentat? de str?ini, ?n special din Rom?nia.CHINADanone anun?? o investi?ie de 100 de milioane de euro ?n China meatmilk 23 iulie 2020 Potrivit DairyReporter, Danone a anun?at o serie de investi?ii despre care a spus c? va consolida capacit??ile pie?ei locale, sprijinul ?i angajamentul activit??ii sale specializate ?n nutri?ie din China.Investi?iile de 100 de milioane de eur includ deschiderea unui centru de cercetare ?n ?tiin?e deschise la Shanghai, dob?ndirea capacit??ilor locale de formulare a laptelui pentru sugari ?i extinderea capacit??ii de a dezvolta ?n continuare oferte de hran? ?n scopuri medicale speciale, adic? hran? pentru oameni. ale c?ror cerin?e nutri?ionale nu pot fi ?ndeplinite de alimente normale. De asemenea, compania a anun?at c? Unitatea de afaceri de nutri?ie pentru nou-n?scu?i din China, a ob?inut certificarea B Corp, pentru a deveni cel mai mare B Corp din Asia. Noul Centru de cercetare pentru ?tiin?e deschise Danone, pentru nutri?ia care transform? via?a, va servi drept platform? Danone pentru a efectua studii ?i cercet?ri ?n regiune, cu accent pe laptele matern ?i s?n?tatea pania a declarat c? va putea dezvolta produse ?i servicii de nutri?ie mai relevante, baz?ndu-se pe cuno?tin?e ?i ?tiin?e locale ?i contribuind la agenda ?China s?n?toas? 2030” a ??rii.Facilitatea va reuni sectorul public, institu?iile medicale ?i academice, partenerii de afaceri ?i consumatorii ?i va combina eforturile a peste 100 de cercet?tori ?n domeniile nutri?iei ?i ?tiin?ei consumatorilor, calitatea ?i siguran?a alimentelor ?i inova?ia digital?.Investi?ia include ?i achizi?ia Murray Goulburn Dairy (Qingdao) Co Ltd de la Saputo Dairy Australia. Acest lucru aduce o marc? ?nregistrat? de formul? de lapte pentru sugari ?i o instala?ie din Qingdao. Finalizat? ?n iunie 2020, tranzac?ia ?nseamn? c? Danone are acum prima instala?ie de produc?ie pentru formula laptelui pentru sugari ?n China.Investi?ia va beneficia, de asemenea, de instala?ia avansat? de nutri?ie medical? a companiei din Wuxi, provincia Jiangsu, care ?i va permite s? dezvolte solu?ii de suplimente nutritive lichide pe baz? de proteine ???i s?-?i extind? alimentele pentru oferte cu scop medical special pentru a sprijini ?n mod nutritiv ?mb?tr?nirea s?n?toas? ?i a facilita recuperarea pacien?ilor bolnavi .Véronique Penchienati-Bosetta, vicepre?edinte executiv, nutri?ie de specialitate, a declarat: ?De vreo treizeci de ani Danone serve?te nevoile oamenilor din China, at?t pentru alimenta?ia timpurie c?t ?i pentru nutri?ia celor bolnavi sau ?n v?rst?. Deschiderea Open Science Research Center, dob?ndirea capacit??ilor de fabrica?ie local? ?i certificarea B Corp sunt repere cheie pentru prezen?a Danone ?n China, deoarece ne vor permite s? investim ?n mod responsabil ?n promovarea unor diete s?n?toase ?i echilibrate, bazate ?n cercetarea ?tiin?ific? ?i adaptat la nevoile, obiceiurile ?i tradi?iile chineze?ti ?n materie de nutri?ie ?i s?n?tate.?Aceast? investi?ie demonstreaz? ?n continuare credin?a lui Danone ?n poten?ialul de cre?tere pe termen lung al formulei de lapte pentru sugari ?i a pie?ei nutri?iei medicale din China ?i ?n puterea nutri?iei de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriilor de s?n?tate”, se arat? ?n comunicatul citat de DairyReporter.SANATATE si GASTRONOMIECum a ap?rut focarul de la Cartojani, satul aflat ?n carantin?. ?Peste 1.000 de oameni mergeau zilnic la munc?“ 23 iulie 2020, 12:09 de C?lin Gavrila? Cum a ap?rut focarul de la Cartojani, satul aflat ?n carantin?. ?Peste 1.000 de oameni mergeau zilnic la munc?“ Cartojani este timp de 14 zile ?n carantin? Foto Jandarmeria Rom?n? Satul Cartojani, jude?ul Giurgiu, este de aproape 24 de ore ?n carantin?, fiind prima localitate din Rom?nia ?n cazul c?reia s-a luat aceast? decizie dup? intrarea ?n vigoare a Legii carantinei ?i izol?rii. Vestea i-a luat prin surprindere pe cei peste 3.500 de locuitori. ?Peste 1.000 de oameni din sat mergeau la munc?, majoritatea ?n Bucure?ti. Suntem la 40 ?i ceva de kilometri de Capital?. Autobuzele plecau de aici ?n fiecare diminea??. Acum ce facem?”, se ?ntreab? un localnic. Oamenii spun c? m?sura este exagerat?, c? autorit??ile puteau adopta alte restric?ii, nu carantinarea ?ntregului sat. ?Intri ?n sat, dar nu mai po?i ie?i, nici pe baz? de adeverin??. Nimic”, mai spune localnicul. Comuna Roata de Jos este la aproximativ 50 de kilometri de Bucure?ti. Are ?n componen?? patru sate: Roata de Jos, satul re?edin?? de comun?, Roata Mic?, Sadina ?i Cartojani. ?n total, comuna num?r? peste 9.000 de suflete, Cartojaniul fiind cel mai numeros sat. Acum, locuitorii comunei se roag? la Dumnezeu ca boala s? nu se extind?, la doar 600 de metri de localitatea ?n carantin? ?ncepe urm?torul sat. Distan?a este foarte mic?, doar un c?mp le desparte. ?n Cartojani, oamenii sunt ?nc? nel?muri?i ?i surprin?i de decizia celor de la jude?. ?tiu doar c? nu mai au voie s? circule liberi ?i se ?ntreab? ce vor face cu serviciul, cei care au un loc de munc? sau ce se ?nt?mpl? cu cei care au banii pe card. ?Nu toate magazinele din sat accept? plata cu cardul. Magazinele sunt aprovizionate, c? ma?inile cu marf? sunt l?sate s? intre. Sunt jandarmii ?i poli?i?tii la intrare ?i la ie?ire din sat. Intri ?i nu ie?i…”, mai spune localnicul. Deocamdat?, oamenii a?teapt? l?muriri, explica?ii ?i pentru asta sun? la prim?rie, singura autoritate pe care o au la ?ndem?n?. Dar nici de aici nu primesc mai multe informa?ii deoarece ?i prim?ria a?teapt? l?muriri de la Prefectur?. ?Nu putem risca“ Aneta Matei, prefectul jude?ului Giurgiu, a explicat pentru ?Adev?rul” situa?ia de la Cartojani. ?Sunt 32 de cazuri active, toate ap?rute ?n mai pu?in de 6 zile. Dintre ace?tia, doar 8 persoane dintr-o familie sunt la domiciliu, asimptomatici, supraveghea?i, restul sunt interna?i ?n spital. Este o m?sur? dur?, m?sura carantinei, dar nu putem risca atunci c?nd avem 32 de cazuri ?ntr-o localitate. Nu putem s?-i l?s?m s? umble liberi…” De asemenea, prefectul spune c? cei de la Direc?ia de S?n?tate Public? (DSP) Giurgiu au mai f?cut miercuri 50 de teste unor persoane care au intrat ?n contact direct cu cei bolnavi. Rezultatul acestor teste urmeaz? s? apar?. ?n ceea ce-i prive?te pe localnicii angaja?i la diferite firme ?i nu pot merge la munc?, Aneta Matei spune c? ace?tia vor beneficia de concediu medical. ?Vor intra ?n concediu medical ?n baza Ordinului prin care s-a instituit carantina. Primesc concediu medical to?i cei care sunt salaria?i, nu ?i cei care lucreaz? f?r? forme legale”. Cum a ap?rut focarul de la Cartojani Prefectul Jude?ului Giurgiu arat? c? primii doi infecta?i au venit de pe litoral, unde au participat la o petrecere privat?. ?Dup? ei (so? ?i so?ie) au fost pozitivi ?i copiii, apoi al?i contac?i ai lor.” ?n schimb, localnicii au o alt? teorie. Spun c? prima persoan? infectat? s-a sim?it brusc r?u, a mers la spital ?i a aflat c? are COVID-19. Apoi, urm?torul caz este al unui b?rbat care participase la ?o turt?” la el ?n familie ?acas?, nu la mare cum se spune”, ne asigur? oamenii din sat. Dup? turt?, b?rbatul a mers a doua zi pe c?mp, iar la pr?nz, a sim?it o durere ?n g?t. A mers la farmacie, iar farmacista i-a spus s? ia leg?tura cu medicul de familie. A?a s-a ajuns la DSP. Nimeni nu ?tie de unde s-a putut ?mboln?vi prima persoan?, spun locuitorii. ?n acest moment, localitatea Cartojani este ?n carantin? timp de 14 zile. Apoi, ?n func?ie de situa?ia epidemiologic?, carantina poate fi prelungit?. ?n zona de carantin? din localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, se instituie urm?toarele m?suri obligatorii pentru toate persoanele care se afl? permanent sau tranziteaz? zona men?ionat?: ? ?n/din zona de carantin? din localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, este permis? intrarea, respectiv ie?irea pentru transportul de marfa, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime ?i resurselor necesare desf??ur?rii activit??ilor economice, precum ?i aprovizion?rii popula?iei pe baza documentelor justificative care s? indice scopul ?i destina?ia transportului. ? ?n/din zona de carantin? men?ionat? este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care nu locuiesc ?n zona carantinat?, dar care desf??oar? activit??i economice sau ?n domeniul ap?r?rii, ordinii publice, securit??ii na?ionale, sanitar, sanitar veterinar, situa?iilor de urgen??, administra?iei publice locale, asisten?ei ?i protec?iei sociale, judiciar, serviciilor de utilit??i publice, energetic, agriculturii, alimenta?iei publice, aliment?rii cu ap?. comunica?iilor ?i transporturilor. ? ?n/din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care locuiesc ?n zona de carantin?, care desf??oar? activit??i ?n domeniul ap?r?rii, ordinii publice, securit??ii na?ionale, sanitar, sanitar veterinar, situa?iilor de urgen??, asisten?ei ?i protec?iei sociale, serviciilor de utilitate public?, energetic, alimenta?iei publice, aliment?rii cu ap?. comunica?iilor ?i transporturilor, gospod?ririi apelor, doar pentru situa?ii excep?ionale care ?in de men?inerea serviciilor publice opera?ionale. ? ?n/din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea persoanelor care locuiesc ?n zona de carantin?, dar care activeaz? ?n domeniul agriculturii, pomiculturii, cre?terii animalelor ?i apiculturii, pe baza documentelor justificative emise ?i certificate de autorit??ile competente, care s? ateste natura activit??ii, doar pentru desf??urarea acestor activit??i. Persoanele mai-sus men?ionate vor putea p?r?si zona de carantin?, fie ca urmare a solicit?rii angajatorului, fie ca urmare a solicit?rii persoanelor ?n cauz? cu aprobarea angajatorului, numai dup? ce ob?in aprobarea scris? a Centrului Jude?ean de Coordonare ?i Conducere a Interven?iei Giurgiu. ? ?n/din zona de carantin? este permis? intrarea, respectiv ie?irea materiilor prime ?i resurselor necesare desf??ur?rii activit??ilor economice (materiale, financiare, umane), precum si aprovizion?rii popula?iei, pe baza documentelor justificative care s? indice scopul ?i destina?ia transportului. DOSARCOSTEL ALEXE:"Noul Cod Silvic promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii" A.B. Politic? / 22 iulieNoul Cod Silvic, aflat ?n dezbatere parlamentar?, promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii ?i reprezint? un set complet de m?suri pentru combatarea t?ierilor ilegale, a afirmat miercuri ministrul Mediului, Costel Alexe, conform Agerpres.Acesta s-a referit, ?ntr-o declara?ie de pres?, la amendamentele pe care Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor le sus?ine ?i pe care mizeaz? pentru descurajarea fenomenului t?ierilor ilegale din p?duri. Unul dintre acestea prevede c? transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, ne?nso?ite de avize de transport, constituie infrac?iune."Noul Cod Silvic promoveaz? o legisla?ie de temut pentru cei care sfideaz? legile p?durii. Aceasta reprezint? un set complet de m?suri pentru combatarea t?ierilor ilegale. Orice furt de arbori va fi ?ncadrat ca infrac?iune ?i sanc?ionat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toat? lumea trebuie s? ?n?eleag? c? cine taie ilegal poate ajunge inclusiv dup? gratii, conform acestei modific?ri a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legisla?iei dac? st?m s? ne g?ndim c?, p?n? mai ieri, infrac?iune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori dec?t pre?ul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred c? este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!", a subliniat Costel Alexe.Alte amendamente care au sus?inerea ministerului de resort se refer? la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infrac?iuni silvice ?i la interzicerea t?ierilor la ras ?n rezerva?iile naturale."Cei care fur? lemne vor r?m?ne definitiv ?i f?r? ma?inile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalit??i. C?t prive?te t?ierile la ras, legisla?ia actual? le interzice ?n prezent doar ?n parcurile na?ionale ?i naturale. ?ns?, noi avem ?n ?ar? ?i peste 700 de rezerva?ii naturale cu o suprafa?? de aproape 300.000 de ha ?n care, ast?zi, t?ierile la ras sunt permise. Dac? noul Cod Silvic va fi aprobat ?n forma sus?inut? de minister, t?ierile la ras vor fi interzise pe circa un milion de ha, suprafa?a ?nsumat? a parcurilor na?ionale ?i naturale ?i a rezerva?iilor naturale", a mai precizat Costel Alexe.De asemenea, alte amendamente care completeaz? setul de m?suri ?mpotriva fenomenului t?ierilor ilegale se refer? la introducerea obligativit??ii avizului de transport ?i pentru rumegu?, biomas?, coaja arborilor ?i orice rest de lemn. Totodat?, o alt? modificare se refer? la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase."Dac? aceste amendamente vor trece, vom ?ti unde ajunge orice bu?tean ?i cherestea, dar ?i orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evalu?rile noastre, circa un milion de tone (de biomas?) circul? anual f?r? avize de transport. Apoi, schimb?m din temelii modul ?n care se comercializeaz? lemnul ?n Rom?nia: din lemn pe picior, ?n lemn fasonat. C?nd lemnul este v?ndut pe picior nu se cunoa?te volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazeaz? pe estim?ri. Comercializarea ca lemn fasonat, a?a cum se ?nt?mpl? ?n majoritatea statelor europene, opre?te orice abuz al estim?rilor ?n defavoarea p?durii. Am propus ca aceast? m?sur? s? se realizeze etapizat: p?n? la 1 ianuarie 2023 - 50% din masa lemnoas? va fi comercializat? ca lemn fasonat pentru ca, ?n 2025, toat? masa lemnoas? s? fie comercializat? ?n acest fel", a spus Alexe.Totodat?, alte amendamente la Codul Silvic sus?inute de minister prev?d modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigur?rii serviciilor silvice pentru suprafe?ele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evalu?rii de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar ?i permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere."Dup? aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafe?elor de p?dure sub 30 de ha vor cre?te cu peste 30%. ?n prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafe?e de p?dure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jum?tate sunt p?zite. Avem nevoie ca toate aceste suprafe?e s? fie sub paz? dar ?i s? investim mai mult ?n asta, chiar ?i acolo unde aceasta este deja asigurat?! G?ndi?i-v? c? acum sumele investite ?n paza acestor p?duri sunt de 53 de lei pe an ?i pe ha la munte, 86 de lei pe an ?i pe ha la deal ?i 173 lei pe an ?i pe ha la c?mpie. Cu aceste sume, paza este deficitar?. ?n ceea ce prive?te evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred c? cel mai mare c??tig al acestei m?suri este implicarea popula?iei ?n soarta p?durilor din ariile naturale protejate. ?n ceea ce prive?te accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor dec?t prin p?dure, au fost multe nedrept??i de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor dec?t dac? plateau o tax?. Prevederea din Codul Silvic le d? dreptul s? foloseasc? drumurile forestiere ca s? ajung? la ce e al lor, f?r? constr?ngeri", a mai spus ministrul Mediului.El a vorbit ?i despre amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere ?n p?duri, inclusiv cu bicicleta, preciz?nd c? au fost introduse mai multe prevederi care reglementeaz? amenajarea ?n fondul forestier na?ional de poteci ?i trasee pentru mers, alergare ?i biciclete."Lupta cu t?ierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordat? din mai multe direc?ii ?i cu tactici diferite. Doar a?a le putem opri! Prima noastr? tactic? a fost s? ?nt?rim controlul ?i s? supraveghem ?n timp real p?durea: am promovat prin HG un sistem informatic de control care s? fie cu ochii pe p?dure 24 de ore din 24 - SUMAL-UL! A doua strategie este s? sus?inem ?i s? promov?m o legisla?ie aspr? ?mpotriva celor care vor fi prin?i c? taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legisla?ie prea relaxat?, incapabil? s?-i conving? pe cei care taie ilegal s? se opreasc?, la una exigent?, ?n care nimeni nu mai st? la discu?ii cu infractorii", a men?ionat Costel Alexe.World Wide Fund Rom?nia: Autorit??ile vor doar s? ?peticeasc?” Codul Silvic. Modific?rile ajunse ?n Parlament nu vor opri t?ierile ilegale ? 23 Iulie 2020 ? Modific?rile Codului Silvic, care se vor discuta zilele acestea ?n Parlament, sunt doar superficiale ?i nu vor rezolva problema t?ierilor ilegale, avertizeaz? WWF Rom?nia. Sectorul silvic are nevoie de o reform? fundamental?, se arat? ?ntr-un comunicat transmis G4Media.ro. ?i nu de ?petice” menite ”s? arunce praf ?n ochii Comisiei Europene ?i ai societ??ii civile.” “De zeci de ani silvicultura rom?neasc? vinde padurea sub forma unui volum, estimat grosier, al arborilor ?nainte de a fi recolta?i si nu este preocupat? s? controleze cantit??ile de lemn care ies din padure. Este legiferat? astfel o zon? gri care nu poate fi niciodat? controlat?. Asta nu este altceva dec?t? o “inginerie” prin care dispare lemnul din padurile Romaniei. De aceea cerem Parlamentului asumarea unei solu?ii reale, f?r? jum?t??i de m?sur?. Nu mai putem s? ne prefacem c? facem!”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiecte regionale p?duri WWF Rom?nia.Potrivit comunicatului, WWF propune modific?ri fundamentale ale Codului Silvic ?n trei mari direc?ii:”?n primul r?nd, ar trebui schimbat modul ?n care ne vindem lemnul din p?dure pentru c? realitatea este c? nu ?tim c?t lemn se taie de fapt ?n Rom?nia. Acum el e v?ndut ?pe picior”, direct ?n p?dure, iar plata se face ?n avans, pe baza unor estim?ri care care nu pot garanta oficial erori mai mici de 20% ?i care las? loc furtului cu acte ?n regul?.WWF spune c? plata pentru lemnul t?iat ar trebui f?cut? dup? ce acesta a fost m?surat sub form? de bu?teni, lemn de foc sau toc?tur?, adic? dup? ce ?tim cu exactitate ce cantitate vindem.A doua problem? fundamental? a sistemului este legat? de modul ?n care ne p?zim p?durile. Acum, doar 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ie?irea din p?dure. Mai mult, chiar ?i aceste verific?ri sunt f?cute f?r? o strategie clar? ?i transparent?, care s? ?in? cont de zonele de risc unde ar putea avea loc exploat?ri ilegale.S? nu uit?m nici de contextul ?n care ne afl?m ?i de faptul c? cei care fac ilegalit??i ?i-au schimbat modul de lucru: dac? acum 10 ani t?iau f?r? restric?ii versan?i ?ntregi, iar p?n? de cur?nd f?ceau transporturi multiple cu acelea?i documente, acum ??i ?ncarc? camioanele cu mai mult lemn dec?t declar? ?n acte, ?tiind c? se expun unor riscuri minore.Pentru ?nchide aceast? ?porti??”, WWF propune introducerea amprentei grafice digitale unice ?i a sistemului de m?surare digital. Acesea sunt sisteme moderne care detecteaz? imediat transporturile multiple sau supra?nc?rcarea camioanelor. Ele presupun o scanare a transportului de lemn ce cripteaz? modul unic ?n care lemnul este a?ezat ?n camion utiliz?nd inteligen?a artificial?. Este similar? recunoa?terii faciale. Orice alt mod de a?ezare a lemnelor ?n camion, fie c? e vorba de alt transport sau de o ?nc?rcare ulterioar?, va putea fi u?or de semnalat ?n cazul verific?rilor.Cel de-al treilea element esen?ial care trebuie schimbat se refer? la felul ?n care pot fi tra?i la r?spundere cei care fac s? dispar? lemnul din p?durile Rom?niei. Problema de baz? este c? acum nu se consider? infrac?iune dac? faci fraud? ?n acte ?i declari c? transpor?i mai pu?in lemn dec?t ai de fapt ?n camion. Ar trebui introduse sanc?iuni propor?ionale cu gravitatea faptelor, care s?-i descurajeze pe cei ce fac s? dispar? lemnul din p?dure.”WWF anun?? c? trimis deja autorit??ilor un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic ?i a participat la toate discu?iile de la Ministerul Mediului ?i de la Camera Deputa?ilor pe aceast? tem?. WWF a lansat o peti?ie prin care propune o reform? fundamental? a sectorului silvic. * * *Anca Lozan Dumitrescu a renun?at la posturi-cheie din multina?ionale pentru a ?ncepe o afacere cu covoare oltene?ti Alina Trana 22 iulie 2020 ?n Oltenia am cunoscut oameni pentru care tradi?ia nu ?nseamn? doar o m?ndrie, ci reprezint? chiar un mod de via?? prin care ei ??i c??tiga existen?a. De altfel, Oltenia este o zon? etnografica bogat? ?i cu o valoare artistic? aparte, disting?ndu-se prin portul popular oltenesc compus dintr-o varietate de piese ?i motive decorative, dar ?i prin ?es?turile de interior precum scoar?ele ?i chilimurile ,covoarele cu dou? fe?e, ce reprezint? ?i zestrea principal? a fetelor de ??rani, ar?t?nd c?t a fost de vrednic? fata, dar ?i din ce familie provine. Covoare oltenesti!Dezvoltarea ?es?turilor de interior se remarc? odat? cu ?nflorirea general? a artei populare din sec. al XIX- lea.Scoar?a olteneasc? iese ?n eviden?? prin motivul vegetal ce include buchete ?i ramuri cu frunze ?i flori: lalele, margarete -dispuse orizontal ?n r?nduri dese, pe care, sincer, nu ?tiu cum de reu?esc ?es?toarele s? le realizeze at?t de liniar numai din ochi ?i memorie! Exist? ?i motive figurale 0″oameni si animale ce sunt integrate compozi?iei vegetale din care nu lipsesc figurile de femei ce multe ori prinse ?n hor?. Covoare oltenesti!Coloritul scoar?elor este bleumarin, vi?iniu, verde ori maroniu pe fond, astfel c? motivele ilustrate se remarc? destul de bine prin colorit.Covorul oltenesc este considerat una dintre cele mai valoroase scoar?e rom?ne?ti ?i acest lucru este demonstrat de multitudinea de solicit?ri pentru realizarea unor astfel de covoare.?A renun?at la posturi-cheie din multina?ionale pentru a ?ncepe propria afacere cu covoare oltene?ti. O t?n?r? antreprenoare a atras fonduri europene ?i duce mai departe tradi?ia ?esutului de covoare cu motive oltene?ti. Covoarele lucrate manual sunt comandate de clien?i ?n special on-line, iar str?inii le apreciaz?. Este o activitate ce presupune mult? munc?, aten?ie, r?bdare ?i creativitate. Iat? povestea produsului cu valen?e de brand na?ional: ?Covorul oltenesc“. ?n urm? cu doi ani, Anca Lozan Dumitrescu a renun?at la postul de director regional de v?nz?ri dintr-o multina?ional?, dup? ce timp de 18 ani lucrase ?n dou? astfel de firme de renume. De profesie inginer, Anca Lozan Dumitrescu a decis la 47 de ani s? ??i ?ncerce norocul pe cont propriu ?ntr-un domeniu de ni?? diferit de preg?tirea ei profesional? ?i de activitatea sa de p?n? atunci. ?ncurajat? de tendin?ele rom?nilor de ?ntoarcere la tradi?ii, ea a luat decizia s? deschid? un atelier de ?es?torie, unde s? produc? renumitele covoare oltene?ti. ?Pentru c? am fost tot timpul ?ndr?gostit? de covoarele noastre oltene?ti, iar bunica mea a lucrat p?n? la 84 de ani astfel de covoare, m-am hot?r?t s? continuu aceast?C?nd intri ?n atelierul din M?ce?u de Jos, culorile vii ale covoarelor oltene?ti cu motive inspirate din natur? dau senza?ia de prim?var? etern?, inspir? bucurie celui care trece pragul atelierului. Toate produsele se fac manual ?i sunt piese unicat ce ?nglobeaz? mult? munc? ?i migal?. Dureaz? p?n? la dou? s?pt?m?ni ca din m?inile unei ?es?toare s? apar? un covora? de 2 metri lungime ?i 75 cm l??ime. ?n schimb, un covor de aproape 9 metri p?tra?i se poate face ?n dou? – trei luni. Pe un perete este expus un covor inedit, despre care am aflat c? se nume?te ?pomul vie?ii“, iar ?n holul de la intrarea ?n atelier domne?te un vechi r?zboi de ?esut, care se folosea ?n Oltenia pentru a se ?ese covoare, chilime ?i macate.?n atelier se produc ?i covora?e foarte mici, care se pot pune pe m?su?e, tr?istu?e din l?n? cu motive tradi?ionale, iar de ceva vreme au ?nceput s? coase ?i ii. Motivele care se folosesc la covoarele oltene?ti sunt at?t zoomorfe (animale, p?s?ri, oameni, flori), c?t ?i geometrice. Se folosesc ?n diverse combina?ii de culori vii motivele tradi?ionale oltene?ti, ?n special m?rg?ritarul, spicul de gr?u ?i macul. Mai nou, ?n micul atelier se folosesc ca baz? ?es?turi alb-albastre, combinate cu diverse alte pasteluri de culori.Materia prim? (l?na) vine deja vopsit? ?i este procurat? de la o mic? filatur? de pe l?ng? Vidraru. Cererea de covoare oltene?ti este at?t de mare ?nc?t atelierul abia face fa?? s? produc? at?t c?t se comand?. Chiar dac? produsul este unul tradi?ional, marketingul ?i promovarea covoarelor oltene?ti se fac ?n stil modern. Experien?a acumulat? ?n v?nz?ri, la multina?ionalele la care a lucrat antreprenoarea, ?i este util? acum, la propria afacere la care a visat dintotdeauna. ?i-a ?nfiin?at firma AM Boutique Design SRL ?i a lansat site-ul covoruloltenesc.ro. ?Eu m? ocup de managementul companiei, de partea de v?nzare, administrez site-ul. Particip la t?rguri ?i expozi?ii ?i m? ocup ?i de partea de secretariat“, a spus antreprenoarea. Partea grea a fost recrutarea de personal, av?nd ?n vedere c? nu exist? ?coli pentru ?es?toare, astfel c? meseria s-a ?nv??at la atelier. La ?nceput au fost 18 fete, care au vrut s? se angajeze, dar ?n final au r?mas foarte pu?ine care au ??mbr??i?at“ ?es?toria. ?S? ?ti?i c? nu este o meserie u?oar?. Trebuie s? ai foarte multe abilit??i, de ?mbinare de culori, s? ai viziune, mult? dexteritate ?n m?ini“, a mai spus antreprenoarea.?n atelierul de ?es?torie din M?ce?u de Jos lucreaz? ?n prezent patru tinere. Au ?nv??at meseria chiar ?n respectivul atelier, una de la alta. ?n comuna respectiv?, lipsa locurilor de munc? este la fel de acut? ca ?n orice alt? localitate rural?, astfel c? deschiderea unui atelier de ?es?torie a fost o oportunitate pentru ca acele tinere s? aib? un serviciu aproape de cas?.Hopurile mari ale unui business micVia?a unui mic antreprenor nu este tot timpul roz. Cele mai mari probleme cu care se confrunt? antreprenoarea de la M?ce?u de Jos sunt legate de ?cre?terea rapid? ?i haotic? a salariului minim pe economie ?i guvernarea foarte slab? a ??rii“, ?n ceea ce prive?te adoptarea unor multiple modific?ri fiscale f?r? s? se cunoasc? realitatea firmelor, spune femeia. Ea a explicat c? fetele angajate ?n atelier lucreaz? la capacitate maxim?, astfel c? ea, ca administrator, nu are cum s? creasc? productivitatea muncii ?n mica unitate de produc?ie. A?adar, orice cre?tere a salariului minim se r?sfr?nge ?n cre?terea pre?urilor de v?nzare, ceea ce poate crea probleme multor mici antreprenori. ?Statul nu trebuie s? intervin? brutal ?n economie. Trebuie s? m? lase pe mine s? cresc salariile, atunci c?nd consider eu de cuviin??, dar nu s? mi se impun?. Ultimele modific?ri fiscale ne bulverseaz? pe noi, micii antreprenori“ mai ales aceasta perioada de pandemie. * * *Eveniment estival ?n Gr?dina della Nonna duminic?: Ziua Fructelor de mare, g?tite “live”Adriana Popescu 23 iulie 2020Dac? sunte?i iubitori de scoici, creve?i, calamari ?i altele asemenea, Trattoria della Nonna v? a?teapt? duminic? , 26 iulie, cu fructe de mare proaspete, g?tite chiar ?n gr?dina de pe strada Popa Nan nr. 5., ?ncep?nd cu ora 17.00. Chef-ul restaurantului va va face, dup? bunul plac, o serie de preparate cu fructe de mare, disponibile ?n aceast? zi, cu discount de? 20%. Atmosfera de vacan?? din gr?dina de pe Popa Nan va fi ?ntregit? de muzica lui Radu Va?tag de la trupa Bere Gratis. Pe terasa della Nonna este permis accesul ?ntregii familii cu tot cu anim?lu?e de companie. * * *Gradina urbana de fructe si legume - proiectul castigator la finala concursului The Circular Agriculture Challenge 22 Iulie 2020 Trei studenti de la Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, vor sa construiasca o gradina urbana de fructe si legume, ?n campusul universitar Moxa, din care sa aprovizioneze cantina studenteasca. ?n acelasi timp, ei vor sa foloseasca resturile alimentare de la cantina, ca ?ngrasamant organic pentru gradina nou construita. Cu acest proiect de economie circulara, Marius Constantin, Georgiana Strat si Madalina Deaconu au fost “cei mai tari din parcare” si au castigat marele premiu de 20.000 de lei, oferit de Ambasada Olandei ?n Romania si Mega Image, ?n cadrul concursului The Circular Agriculture Challenge.?“Multumim frumos, e un moment coplesitor pentru noi, multumim Ambasadei pentru aceasta initiativa superba, multumim organizatorilor pentru un eveniment perfect si, ?n mod special, multumim profesorilor nostri. Speram ca proiectul nostru sa fie implementat cu succes, sa fie replicat si ?n universitatile partenere, inclusiv ?n cele din Olanda. Sper ca si celelalte proiecte sa devina realitate si sa oferim un exemplu pozitiv, ca agricultura trebuie sa devina circulara”, a declarat Marius CONSTANTIN. Evenimentul de premiere a avut loc ?n parcarea Mega Image Baneasa, “sub bagheta maestrului de ceremonii” Arie Veldhuizen, Consilierul Agricol al Ambasadei, iar juriul a fost format din profesionisti de top din cadrul unor organizatii din Romania si Olanda, activi in sectorul de agricultura/economie circulara. Presedintele onorific al juriului a fost E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos. ?Acest concurs de idei reprezinta un nou pas in excelenta colaborare romano-olandeza din domeniul agricol si cel al educatiei. Am lansat o provocare tinerilor si acestia au acceptat-o cu mult curaj. Felicitari lor si profesorilor lor! Sunt convins ca tanara generatie poate si chiar trebuie sa isi aduca propria contributie la durabilitatea sistemelor noastre agroalimentare. Ar trebui sa apreciem fiecare pas mic, dar practic, care poate contribui la implementarea politicilor nationale si internationale, care adesea sunt destul de abstracte. Acesta este si cazul proiectelor participante la concursul nostru de idei”, a spus E.S. dl. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos.?Surpriza evenimentului a venit de la reprezentantul Guvernului Romaniei, care s-a oferit sa sprijine implementarea tuturor proiectelor finaliste.?“Esenta dezvoltarii durabile este, practic, construirea unui viitor mai bun pentru generatiile care vin. Multumesc Ambasadei Regatului Tarilor de Jos si tuturor celor care au contribuit la acest concurs. Felicit studentii pentru curajul si proiectele valoroase. Lansez si eu o provocare celor “6 magnifici” finalisti. Haideti sa vedem care ar fi posibilitatea ca Guvernul sa va ajute ca toate proiectele voastre sa devina realitate. Va propun sa avem o ?ntalnire cat de curand si sa punem ?n practica ceea ce ati conceput”, a declarat László BORB?LY, Consilier de Stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabila, Guvernul Romaniei.?Toate cele sase echipe care au ajuns ?n finala The Circular Agriculture Challenge au fost apreciate si premiate de juriu, organizatori si parteneri. Categoriile au fost: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ proiect, cel mai inspirational proiect, cel mai deschis pentru comunitate proiect si premiul special al juriului.“Felicitari tuturor! Acum 9 ani aveam la noi ?n echipa o idee, care astazi se numeste ?Gusturi Romanesti”. Totul a pornit de la o idee simpla, cu mult entuziasm, asa cum pleaca si azi de la voi. Ca fost student care a stat ?n Moxa si actual membru al echipei Mega Image, pot sa va spun ca primul workshop ?l facem noi la voi, cand dati drumul la gradina urbana”, a marturisit Adrian NICOLAESCU, reprezentantul retailer-ului Mega Image.?Concursul The Circular Agriculture Challenge a fost demarat anul trecut, ?n cadrul Targului Indagra, ?n contextul lansarii parteneriatului romano-olandez pentru educatia agricola - un proiect pe cinci ani care isi propune sa contribuie la modernizarea liceelor de profil din tara noastra, cu sprijinul institutiilor de invatamant olandeze. Tot atunci, cele doua state si-au anuntat cooperarea pentru dezvoltarea agriculturii circulare.“?n Olanda, avem un obiectiv ambitios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, colaboram cu alte tari de peste tot din lume, inclusiv cu Romania. Ca o parte pozitiva a ceea ce s-a ?ntamplat anul acesta, criza provocata de coronavirus a grabit procesul de schimbare a sistemului agricol si alimentar. Noi si Romania am cooperat ?n acest proces, ?n ultimii ani si vom continua sa o facem, pana vom reusi crearea unor sisteme sustenabile. Concursul de azi este o oportunitate fantastica sa vedem ideile bune ale tinerilor participanti, care ne ajuta pe noi, la nivel de Guverne, sa ne atingem telul. Le multumesc studentilor curajosi care au acceptat aceasta provocare a agriculturii circulare”, a fost mesajul lui Guido LANDHEER, Director General Adjunct, Ministerul Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor din Olanda.Atat Olanda, cat si Romania si-au propus crearea unor sisteme agricole durabile, care sa protejeze natura, dar care sa fie si competitive din punct de vedere economic.?“Schimbarea modului ?n care producem si consumam este singura cale de a ajunge la o economie competitiva, adaptata anului 2020. O economie care sa fie neutra din punct de vedere al impactului asupra climei si mediului. Ministerul Agriculturii saluta acest concurs de proiecte de agricultura circulara lansat de Ambasada Olandei la Bucuresti. Provocarea lansata si proiectele tinerilor ne pot aduce mai aproape de obiectivul nostru. Romania sustine continuu eforturile de tranzit spre o economie circulara, durabila, ?n sectorul agro-alimentar, pentru a ne conserva mediul natural si pentru a ne consolida competitivitatea economica”, a transmis Aurel SIMION, Secretar de Stat ?n Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Agricultura circulara are la baza optimizarea procesului de productie, astfel incat acesta sa devina sustenabil, prietenos cu mediul inconjurator si sa minimizeze risipa de materie prima. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai putine resurse, datorita reciclarii si refolosirii lor. * * *Vinul de azi: Pigoudet Premiere Rose 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Pigoudet Premiere Rose 2019 este un vin din sud-estul Fran?ei, mai exact din regiunea Proventa, o alegere sofisticat? ?i inspirat? indiferent de ocazie. Realizat dintr-un mix interesant de Cinsault, Cabernet Sauvignon ?i Syrah, vinul este foarte expresiv, ?ncep?nd cu tentele de roz str?lucitor ?i culmin?nd cu aromele florale, fructate ?i proaspete de citrice, pepene ?i piersica alb?. Bine echilibrat ?ntre aciditate ?i aromele fructate, vinul este excelent ca aperitiv. Se recomand? degustarea acestui vin la 10-15 grade Celsius ca atare sau ?n combina?ie cu preparate sofisticate. Scurt istoric al utilajelor agricole Utilaje agricole 23 Iulie 2020 Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupatii ale oamenilor. Acestia au intreprins diverse activitati de cultivare si recoltare a diferitelor cereale pentru a se hrani si pentru a putea creste animale. Acest domeniu a stat la baza multor civilizatii si este elementul care le permite in continuare oamenilor sa traiasca in orase. Istoria agriculturii a inceput acum mii de ani, cand fermierii de la acea vreme au inceput sa planteze cereale. Ceva vreme mai tarziu a urmat domesticirea animalelor iar agricultura industriala a inceput sa se dezvolte treptat. In prezent, recoltarea se face cu ajutorul masinilor industriale performante in timp ce cresterea plantelor are la baza pesticide si ingrasaminte care reduc riscul de stricaciuni. ?Inceputurile masinariilor?Dupa cum era de asteptat, inceputul masinariilor agricole a fost unul timid. In trecut oamenii lucrau manual, lucru care era foarte solicitant. Totusi, in 1794, cand a fost inventata masina de treierat, lucrurile s-au schimbat radical. Acest echipament a simplificat munca oamenilor si chiar a permis folosirea animalelor pentru ajutor. Ceva vreme mai tarziu, in 1880 a aparut combina de recoltat. Functiona pe baza de abur, lucru care a dus la dezvoltarea tractoarelor.Un fenomen similar a avut loc si in lumea cazinoului. Primele aparate de slot aveau trei bobine care se invarteau si aveau simboluri cu diamante, inima neagra si inima rosie pe ele. Odata cu cresterea nevoii pentru aceste masinarii, au fost produse tot mai multe modele si dupa cum era de asteptat, odata cu tehnologia cele mai noi sloturi au fost revolutionalizate complet. Era electronicelor a adus un design imbunatatit, functionalitati mai bune si un timp de reactie scazut.?Agricultura in secolul XIXDe-a lungul secolului XIX au aparut numeroase inovatii in agricultura americana. Aici este vorba in special de o serie de unelte care au ajutat la cresterea productivitatii fermierilor. La acea vreme s-a continuat munca cu ajutorul animalelor. Cativa inventatori de seama au pus bazele unor utilaje care au dus la o munca mai facila. Spre sfarsitul acestui secol a inceput sa se observe tranzitarea spre masinarii cu motor in special a tractoarelor.O contributie semnificativa a venit din partea lui Charles Parr, care a realizat un motor cu tractiune cu doi cilindri. La inceput acesta a fost dotat cu roti de otel si a accelerat foarte mult munca de pe campuri.?Recoltarea bumbacului Bumbacul este o planta care joaca un rol foarte important in viata oamenilor. Cu toate acestea, procesul de recoltare este unul foarte laborios din cauza caracteristicilor sale. Bumbacul are diferite faze de crestere chiar si pe acelasi camp. Asta inseamna ca in timp ce unele capsule cu bumbac sunt gata pentru a fi recoltate, altele nu au ajuns in acel stadiu. Mai departe, capsulele ajunse la maturitate nu pot fi tinute asa prea mult timp pentru ca risca sa deterioreze calitatea bumbacului. In trecut procesul se realiza manual.Acest lucru s-a schimbat odata cu patentarea primei masini de recoltare a bumbacului. Primele prototipuri functionau pe baza unui mecanism pneumatic in timp ce altele foloseau energie statica sau elemente mecanice. Totusi, cel mai reusit model implica folosirea de apa pe axe, pentru ca bumbacul sa se prinda mai usor de ele.?Cultivarea fanului?La fel ca in multe ocazii din prezent, pana la jumatatea secolului 19, fanul se cultiva cu ajutorul secerii sau a coasei. Acest lucru s-a schimbat pe la inceputul anilor 1860 cand au fost dezvoltate cateva masini pentru a automatiza procesul intr-o anumita masura. Acestea au stat la baza cositorilor mecanice, a preselor de balotat si a altor aparate care au transformat munca taranilor.Cu toate ca a aparut in anul 1850, presa de balotat a devenit populara abia prin anii 1870.Ceva vreme mai tarziu, prin 1936, un barbat pe nume Innes a inventat un aparat automat pentru taierea fanului. Acesta lega baloturile si economisea astfel timp. Productia in masa a utilajelor si recoltarea fanului a inceput abia in anul 1939, iar de atunci au devenit obiecte indispensabile peste tot in lume.Agricultura este un domeniu foarte vast, care are la baza multe utilaje care ii ajuta pe muncitori sa lucreze mai eficient. Istoria acestora este una bogata si dateaza de multa vreme. Introducerea tehnologiei in acest sector nu doar ca a redus efortul depus al oamenilor ci a si eficientizat intreg procesul. Evolutia tehnologica nu se opreste aici si cu siguranta in viitor vor aparea mai multe utilaje pe care fermierii sa le foloseasca cu succes. ?* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download