Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 23 decembrie 2019 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 23.12.20191 EUR4.7716 1 USD4.3036Rom?nia va fi lovit? de un ciclon mediteranean uria?. ANM a anun?at ce se ?nt?mpl? cu vremea de Cr?ciun ?tefan R. Apostol?-?15:46, 21 dec. 2019Rom?nia va fi lovit? de un ciclon mediteranean uria?. ANM a anun?at ce se ?nt?mpl? cu vremea de Cr?ciun. Conform unui comunicat dat de ANM, sunt prognozate, ?n perioada 16-29 decembrie, temperaturi maxime ?i minime, imediate pentru fiecare regiune a ??rii ?i adaptate local cu modele statistice ?i sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicat? de apari?ie a precipita?iilor. Rom?nia va fi lovit? de un ciclon mediteranean uria?Valorile termice vor fi mai ridicate dec?t cele specifice acestei perioade la nivelul ?ntregii ??ri, cu o abatere termic? pozitiv? mai accentuat? ?n regiunile extracarpatice,?spun cei de la ANM. Rom?nia va fi lovit? de un ciclon mediteranean uria?. ANM a anun?at ce se ?nt?mpl? cu vremea de Cr?ciunRegimul pluviometric va fi excedentar ?n jum?tatea nordic? a ??rii, dar mai ales ?n zonele montane, iar ?n rest se va situa ?n jurul celui normal pentru acest interval.Rom?nia va fi lovit? de un ciclon mediteranean uria?. ANM a anun?at ce se ?nt?mpl? cu vremea de Cr?ciunDar, cu toate astea,?ANM anun?? c?, ?n intervalul 23 – 27 decembrie?va fi marcat de sosirea unui ciclon de m?rime semnificativ?. Acesta va aduce ninsori, lapovi?? ?i frig ?n zonele montane ?i submontane. ?n sud, ?n zilele de 23 ?i de 24 decembrie, se anun?? intensific?ri ale v?ntului, ?n timp ce zonele joase vor avea parte de precipita?ii sub form? de ploi. Astfel, vremea se va schimba radical ?n zonele de munte, ?n perioada Cr?ciunului ?i nu numai.ANM a anun?at ce se ?nt?mpl? cu vremea de Cr?ciunDup? 25 decembrie, blocajul anticiclonic care afecteaz? estul ?i sud-estul Europei va devia toate depresiunile atlantice c?tre nordul extrem al Europei. Asta ?nseamn? c? estul ?i sud-estul Europei, inclusiv Rom?nia, vor fi afectat de un frig care, spunem noi, s-a l?sat mult a?teptat. CNinsorile ??i vor face sim?it? prezen?a, ?n cantit??i semnificative, la munte. Este posibil s? avem parte de surprize ?i ?n alte zone din ?ar?. Speciali?tii meteo anun?? c? ?n Ajun ?i ?n primele dou? zile ale Cr?ciunului s-ar putea ca precipita?iile s? se extind? dincolo de zonele montane ?i submontane. : SCHIMBARE RADICAL? A VREMII! UN CICLON ADUCE IARNA ?N TOATE REGIUNILE! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 Vremea rea pune st?p?nire pe toate regiunile, iar la munte se anun?? ninsori ?i viscol, ?ncep?nd de luni sear?. Conform adevarul.ro, dup? temperaturi de prim?var?, vremea intr? ?ntr-un proces de r?cire. Un ciclon peiculos va lovi ?ara noastr? ?i va aduce iarna ?n toate regiunile. Conform Administra?iei Na?ionale de Meteorologie(ANM), temperaturile maxime se vor ?ncadra, ?n general, ?ntre 7 ?i 14 grade. Luni ?i mar?i se vor ?nregistra precipita?ii, iar de luni seara vor predomina ninsoarea ?i viscolul la munte. ?n Ajun de Cr?ciun meteologii anun?? vreme rece ?i precipita?ii ?n majoritatea regiunilor. Precipita?iile vor fi sub form? de ploaie, cu excep?ia zonei de munte unde cu prec?dere la altitudini mari va ninge ?i se va depune strat nou de z?pad?. ?n a doua parte a intervalului, cu o probabilitate mai mare ?n zonele mai joase de relief ?n special din centru ?i nord-vest, pe arii restr?nse ploile se vor transforma treptat ?n lapovi?? ?i ninsoare. Pe suprafe?e mici, cu prec?dere ?n vest ?i nord-vest precum ?i ?n zona montan? aferent?, se vor acumula cantit??ile de ap? mai ?nsemnate. Local ?i temporar vor fi intensific?ri ale v?ntului ?n vestul ?i sudul ??rii, iar la munte, ?n special ?n zona ?nalt? a Carpa?ilor Meridionali va sufla tare, viscolind ninsoarea ?i spulber?nd z?pada. Temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 3 ?i 14 grade, iar cele minime ?ntre -1 ?i 7 grade. ?i mar?i, 24 decembrie, vremea se va men?ine ?n general ?nchis?, iar local ?i temporar se vor semnala precipita?ii – ninsori la munte, mixte ?ndeosebi ?n centrul ??rii ?i ploi ?n rest. V?ntul va mai avea intensific?ri la munte, cu prec?dere ?n zona ?nalt? a Carpa?ilor Meridionali, dar la cote mai reduse ?i ?n vestul, sud-vestul, centru ?i nordul teritoriului. Temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 3 ?i 10 grade, iar cele minime ?ntre -3 ?i 5 grade. Estim?ri meteorologice pentru intervalul 23.12.2019 – 20.01.2020 S?pt?m?na 23.12.2019 – 30.12.2019 Valorile termice vor fi mai ridicate dec?t cele specifice acestei perioade la nivelul ?ntregii ??ri, cu o abatere termic? pozitiv? mai accentuat? ?n regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar ?n jum?tatea nordic? a ??rii, dar mai ales ?n zonele montane, iar ?n rest se va situa ?n jurul celui normal pentru acest interval. S?pt?m?na 30.12.2019 – 06.01.2020 Temperatura aerului va avea valori ?n general apropiate de mediile multianuale ale s?pt?m?nii, posibil u?or mai cobor?te ?n regiunile centrale ?i la munte, dar ?i u?or mai ridicate ?n regiunile extracarpatice. Cantit??ile de precipita?ii estimate pentru aceast? s?pt?m?n? vor fi ?n general apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?, ?n toate regiunile. S?pt?m?na 06.01.2020 – 13.01.2020 Temperaturile medii ale aerului vor fi u?or mai ridicate dec?t cele normale pentru acest interval, ?n regiunile extracarpatice ?i apropiate de cele specifice ?n rest. Regimul pluviometric va fi ?n general apropiat de cel normal pentru aceast? perioad?, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Anun? de ultim? or? de la ANM: S-a anun?at cod galben! Ce jude?e sunt afectate ?Iulian Luca 22 decembrie 2019Meteorologii au emis un Cod galben de fenomene periculoase pentru mai multe jude?e din ?ar?. Avertizarea nowcasting emis? este valabil? p?n? la orele 19:00-20:00.Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis, duminic?, o serie de avertiz?ri nowcasting Cod galben de v?nt, valabile ?n opt jude?e, informeaz? Agerpres.Astfel, p?n? la ora 20:00, ?n zona de munte a jude?elor Bra?ov, Sibiu, Arge?, Prahova, D?mbovi?a, Gorj ?i V?lcea se vor semnala intensific?ri ale v?ntului ce vor atinge la rafal?, ?n general, 90 – 100 km/h.De asemenea, p?n? la ora 19, ?n jude?ul Cara?-Severin se vor semnala intensific?ri temporare ?i locale ale v?ntului cu viteze de 55-65 km/h, iar izolat la rafal? vor dep??i 70 km/h.Avertiz?rile de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioad? de cel mult 6 ore.......................................................ROM?NIA, SLABE ?ANSE pentru O NOU? DEROGARE LA NEONICOTINOIDE! Agroinfo?20 decembrie 2019 - DIRECT DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN. Eurodeputa?ii solicit? urgent Comisiei Europene reducerea utiliz?rii pesticidelor pentru a salva albinele din Europa! Anun?? Parlamentul European ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Ini?iativa UE privind polenizatorii pentru salvarea albinelor, fluturilor ?i a altor insecte insuficiente. Program de ac?iune ?i m?suri mai direc?ionate pentru protejarea polenizatorilor necesare. Apel la obiective obligatorii de reducere a consumului de pesticide.Rom?nia a solicitat o nou? derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor ?n agricultur?. Momentul este unul c?t se poate de nefavorabil pentru un r?spuns pozitiv de la Bruxelles. Dealtfel, sursele noastre din Parlamentul European ne-au spus c? Ministerului Agriculturii din Rom?nia i s-ar fi?atras aten?ia?c? nu ar fi ?anse pentru ob?inerea unei noi derog?ri la neonicotinoide. Ultimele informa?ii oficiale, transmise nou? de Parlamentul European, confirm? c? Rom?nia are ?anse minime, dac? nu cumva zero ?anse,?de a ob?ine aceast? derogare.Eurodeputa?ii cer de urgen?? Comisiei Europene reducerea utiliz?rii pesticidelor ?n agricultur? pentru a salva via?a albinelor.Eurodeputa?ii fac apel la Comisia European??s? ??i consolideze ini?iativa privind polenizatorii ?i s? vin? cu noi m?suri pentru protejarea albinelor ?i a altor polenizatori.?ntr-o rezolu?ie adoptat? miercuri, 18 decembrie 2019, Parlamentul salut? Ini?iativa privind polenizatorii UE, dar subliniaz? c?, a?a cum este, nu reu?e?te s? protejeze albinele ?i al?i polenizatori de unele dintre numeroasele cauze ale declinului lor, inclusiv agricultura intensiv?, pesticidele, schimb?rile climatice, pierdere de habitat ?i specii invazive.?ntruc?t polenizatorii sunt esen?iali pentru biodiversitate, agricultur? ?i reproducere ?n multe specii de plante, europarlamentarii ?ndeamn? Comisia s? prezinte un program de ac?iune la scar? larg?, cu resurse suficiente.Reduceri de pesticide necesarePentru a ajuta la reducerea ?n continuare a reziduurilor de pesticide ?n habitatele de albine, reducerea utiliz?rii pesticidelor trebuie s? devin? un obiectiv esen?ial al viitoarei politici agricole comune (PAC),?insist? europarlamentarii.De asemenea, eurodeputa?ii solicit? ca obiectivele de reducere obligatorie la nivelul ?ntregii UE s? fie incluse ?n viitoarea revizuire a Directivei privind utilizarea durabil? a pesticidelorParlamentul solicit? ?n sf?r?it mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor ?i?pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare.?n aprilie 2018, UE a fost de acord s? interzic? pe deplin utilizarea ?n exterior a imidaclopridului, clotianidinului??i a tiametoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au notificat scutiri de urgen?? cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor. Printre aceste state se afl? ?i Rom?nia.Dup? apelurile Parlamentului ?i ale Consiliului pentru ac?iuni pentru protejarea albinelor ?i a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind ini?iativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.Potrivit Comisiei, aproximativ 84% din speciile de culturi ?i 78% din speciile de flori s?lbatice din UE depind, cel pu?in par?ial, de polenizarea albinelor. P?n? la aproape 15 miliarde EUR din produc?ia agricol? anual? a UE este atribuit? direct insectelor polenizatoare.Adrian Oros, despre neonicotinoide: ”Aceasta va fi ultima derogare” In?dec. 23, 2019? Derogarea cerut? de Rom?nia pentru folosirea neonicotinoidelor ?n 2020 ar putea fi ultima, anun?? ministrul Adrian Oros ?ntr-un interviu pentru?G?ndul. Potrivit acestuia, cultivatorii vor trebui s? g?seasc? alt? solu?ie p?n? anul viitor, dac? vor s? nu le fie afectate culturile.”Dac? m? ?ntreba?i pe mine, ca ?i toxicolog, eu ar trebui s? zic f?r? nicio substan?? ?n agricultur?. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. ?tiu c? orice substan?? ?n plus care apare ?n via?a noastr?, nu are cum s? nu fac? r?u. Norocul nostru, al vie?uitoarelor, indiferent ce pozi?ie ocup?m ?n ecosistem, este c? reu?im s? ne adapt?m foarte bine.Pe mine, ca ministru, m-a prins aceast? decizie la jum?tate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament s?m?n??. Derogarea s-a f?cut ?n fiecare an. Din c?te am putut observa, acest demers s-a f?cut f?r? a fi fundamentat ?tiin?ific, s? demonstreze c? noi suntem mai afecta?i de Tanymecus dilaticollis (r??i?oara porumbului sau g?rg?ri?a frunzelor de porumb), Agriotessp. (viermii s?rm?), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al r?d?cinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapi?ei), Phylotreta spp., respectiv Phylloides spp. (purici dep?m?nt) fa?? de alte ??ri UE. Ar fi trebuit s? facem ni?te cart?ri ale terenurilor, s? zon?m suprafe?ele arabile ?i s? identific?m exact locurile unde atacurile acestor d?un?tori sunt masive. S? ?ncerc?m astfel s? le ar?t?m deciden?ilor de la Bruxelles c? trat?m exact zonele infestate, s? d?m dovad? de profesionalism”, a declarat Adrian Oros.?eful MADR a mai precizat c? a fost pus ?n fa?a faptului ?mplinit c?nd a trebuit s? aleag? ?ntre a cere derogare sau nu, modiv?ndu-?i decizia prin dorin?a de a nu afecta produc?ia de porumb ?i floarea soarelui.”Am fost pus ?n fa?a deciziei de a cere derogare. Eu trebuia s? iau decizia. Puteam s? n-o cer ?i s? m? supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel v?zut bine la Comisie, dar era ?n pericol produc?ia de porumb ?i de floarea soarelui, ?n mare parte. Apoi, m? condamnau cei din agricultur? c? fac jocul str?inilor. Eu le-am transmis produc?torilor agricoli c? aceasta va fi ultima derogare. Acum am fost obligat s? cer aceast? derogare, cu toate consecin?ele. N-am ce face. Nu-i pot l?sa a?a pe fermieri. Aceasta este ?ns? ultimul astfel de demers, dac? eu voi mai fi aici. Cu siguran?? va fi ultima. P?n? anul viitor, agricultorii vor trebui s? g?seasc? alt? solu?ie. Va ?ncepe probabil procedura de infringement, dar p?n? ?n momentul ?n care se finalizeaz?, noi, dac? renun??m, vom sc?pa”, a mai subliniat Adrian Oros.APIA si SUBVENTII Premierul Orban, mesaj pentru Oros! Ce se intampla cu platile directe in agricultura In?dec. 23, 2019?? Ludovic Orban i-a semnalat, luni, ministrului Agriculturii Adrian Oros c? exist? prim?rii care nu elibereaz? adeverin?e pentru pl??ile directe din fonduri europene ale agriultorilor. Premierul a caracterizat acest fapt drept un abuz ?i a solicitat ministrului s? se ia toate m?surile care se impun, informeaz??G?ndul.? ???Domnule Oros, ?n ce prive?te pl??ile directe din fonduri europene, avansul de 70%, am primit informa?ii c? exist? probleme legate de adeverin?ele emise de prim?rii. Exist? astfel de probleme? Aici vreau s? v? spun foarte limpede, dac? exist? prim?rii care nu elibereaz? adeverin?ele necesare pentru ca beneficiarii s? beneficieze de plat?, vreau s? lua?i toate m?surile care se impun ?n astfel de situa?ii, pentru c? dup? p?rerea mea este un abuz dac? un primar refuz? s? acorde adeverin?a c?tre un proprietar de teren agricol care are dreptul s? beneficieze de pl??i directe la hectar”, a subliniat prim-ministrul Ludovic Orban, luni, ?n ?edin?a de Guvern.Adrian Oros a admis c? exist? probleme cu eliberarea adeverin?elor, preciz?nd c? p?n? la finele anului, sumele pl?tite c?tre agricultori se ridic? la valoarea de 1,9 miliarde de euro.?Da exist? ?i astfel de probleme .Oricum, sumele pl?tite anul acesta, din ce ?mi spun colegii de la APIA, p?n? la finele anului, sunt cele mai mari. S-au pl?tit p?n? acum 1,9 miliarde le euro, dintre care 254 de milioane FADR, 50 de milioane buget na?ional, 1,6 miliarde prin APIA. Am primit de la Comisia European?, vineri, decizia prin care ne anun?? c? ?n 5 ianuarie 2020 ne va fi rambursat? suma de 1,25 miliarde de euro. Pl??ile avansului s-au pl?tit ?n toatlitate, la resturi suntem undeva la 87% ?i vom continua la ?nceputul anului viitor(…) Am avut unele situa?ii ?n care unele direc?ii jude?ene pentru agricultur? au f?cut pl??ile cu ?nt?rziere, de?i noi am virat banii pentru Programul Tomata. ?n Gala?i, Br?ila ?i cred c? ?i ?n Teleorman, dar o s? verific”, a r?spuns ministrul Agriculturii Adrian Oros.Premierul Orban a ad?ugat c? Ministerul Agriculturii trebuie s? intervin? acolo unde sunt ?t?lpi puse e la nivelul administra?iei locale” ?i i-a solicitat ministrului s? identifice localit??ile cu ?nt?rzieri la plat?.PL??I APIA: ZILELE ?N CARE SE MAI VIREAZ? SUBVEN?IILE ?N CONTURILE FERMIERILOR! agrointeligenta.ro22 decembrie 2019 6:16 Campania de pl??i finale pentru subven?iile agricole din 2019 ia o pauz? la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? – APIA. Guvernul Rom?niei a aprobat vineri, 20 decembrie, ca zilele de 27 decembrie ?i 3 ianuarie s? fie libere pentru bugetari astfel ca angaja?ii de la stat s? aib? parte de o ”punte” ?ntre restul liberelor de S?rb?tori. P?n? la finele anului r?m?n ?ns? c?teva zile lucr?toare ?n care func?ionarii APIA mai pot autoriza la plat? subven?iile fermierilor, iar dup? S?rb?tori, programul normal de pl??i se va relua din data de 6 ianuarie. Guvernul a aprobat hot?r?rea prin care vor fi acordate pentru angaja?ii din sistemul public dou? zile libere ?n plus ?n 2019, ?n 27 decembrie ?i 3 ianuarie. Prin Codul Muncii, zilele de 25 ?i 26 decembrie ?i de 1 ?i 2 ianuarie sunt nelucr?toare pentru to?i angaja?ii. Adoptarea hot?r?rii va face ca bugetarii s? aib? c?te 5 zile libere at?t de Cr?ciun, c?t ?i de Revelion. Dup? ce Guvernul a aprobat ca ?i zilele de 27 decembrie ?i de 3 ianuarie s? fie libere ?n sistemul bugetar, ar trebui ca func?ionarii s? fie ”la datorie” ?n zilele de 23 decembrie, 30 ?i 31 decembrie, arat? Agrointeligen?a. ?n plus, Trezoreria va lucra ?i pe 27 decembrie, astfel c? atunci va fi ultima zi ?n care banii mai pot pleca c?tre fermieri ?n acest an. ”Aici va trebui comunicat c? ?i ?n cazul ?n care sunt acordate libere, Trezoreria va lucra pe 27 (decembrie –? n.r). Deci nu ?nchidem trezoreria, a?a cum au f?cut al?ii”, a declarat premierul Ludovic Orban ?n ?edin?a de Guvern. Ministrul de Finan?e a precizat c? Trezoreria nu va fi ?nchis?, fiindc? sistemul bancar lucreaz?. Pentru fermierii care au de completat sau depus documente la APIA, dar ?i la AFIR, Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ) sau Direc?iile Agricole este important s? cunoasc? ?i s? ia ?n calcule aceste date c?nd func?ionarii nu se vor afla la lucru, arat? Agrointeligen?a. Mai mult, agricultorii ”pierd” ?n acesta zile ?i eventuale autoriz?ri la plata pentru subven?ii! Cele dou? zile libere nou acordate de Guvern ?n acest an vor fi recuperate ulterior. DECIZIE pentru SUBVEN?IILE FERMIERILOR!Agroinfo ?23 decembrie 2019 - OFICIAL! Parlamentul European a votat pentru flexibilitatea ?ntre piloni, Pilonul 1 pl??i directe ?i Pilonul 2 dezvoltare rural?,??n anul calendaristic 2020, ?n vederea garant?rii sprijinului fermierilor europeni! Decizia este una important? ?i ?n avantajul fermierilor, astfel c? bani europeni care nu sunt accesa?i pentru dezvoltare rural?, de exemplu, vor putea fi transfera?i c?tre pl??ile directe, subven?ii.Decizia a fost luat? pe data de 19 decembrie 2019 ?i anun?at? fermierilor rom?ni de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepre?edinte al Comisiei de agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European.Parlamentul European a adoptat raportul privind disciplina financiar? ?ncep?nd cu exerci?iul financiar 2021 ?i flexibilitatea ?ntre piloni ?n anul calendaristic 2020.?Flexibilitatea ?ntre piloni este un transfer op?ional de fonduri ?ntre pl??ile directe ?i dezvoltarea rural?.Scopul acestei propuneri este de a oferi certitudine ?i continuitate ?n ceea ce prive?te acordarea de sprijin fermierilor europeni ?n anul 2020 ?i de a asigura respectarea plafoanelor bugetare ale FEGA, prin adaptarea a dou? acte legislative ale politicii agricole comune (PAC). ?n ceea ce prive?te pl??ile directe, a fost prelungit? la anul calendaristic 2020/exerci?iul financiar 2021 flexibilitatea ?ntre piloni prev?zut? pentru anii calendaristici 2015-2019. Cuantumul disponibil pentru pl??ile directe are un impact asupra op?iunilor alese de statele membre ?n privin?a sprijinului cuplat facultativ, comunicate ?n august 2019. Totu?i, statele membre pot reveni asupra deciziilor referitoare la sprijinul cuplat facultativ.P?n? la 31 decembrie 2019, statele membre trebuie s? notifice procentajul din propriul pachet financiar pentru pl??i directe pe care ??i propun s? ?l transfere la pachetul financiar pentru dezvoltare rural? pentru anul calendaristic 2020 (adic? exerci?iul financiar 2021). Nu mult dup? aceea, statele membre vor trebui s? notifice procentajul din propriul pachet financiar pentru dezvoltare rural? pe care ??i propun s? ?l transfere la pachetul financiar pentru pl??i directe pentru anul calendaristic 2020. Astfel, prin adoptarea acestui raport, se ofer? certitudine ?i continuitate ?n ceea ce prive?te acordarea de sprijin fermierilor europeni, a anun?at eurodeputatul Daniel Buda.URGENT APIA! PREZENTA?I-V? CU ACESTE DOCUMENTE pentru PLATA SUBVEN?IILOR! Agroinfo ?23 decembrie 2019 - OBLIGATORIU. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? fermierii c? este obligatoriu s? depun? la dosarul de subven?ii documentele care le atest? calitatea de fermieri activi. V? spunem care sunt?actele pe care trebuie s? le depune?i la APIA pentru a nu fi nevoi?i s? ?napoia?i subven?iile ?i-n ce situa?ii este obligatorie depunerea acestor documente.TERMEN APIA LIMIT? 31 IANUARIE 2020!Fermierii care?au depus?cererea unic? de plat? ?n calitate de persoan? fizic???i ulterior opteaz? pentru ?nregistrarea la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului (ONRC) ca PFA/ ?I/ ?F sau PJ care desf??oar? activitate agricol?, pentru a respecta condi?ia de fermier activ, trebuie s? prezinte la APIA certificatul de ?nregistrare ?i/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de??nfiin?are/actul constitutiv/statutul la depunerea notific?rii privind schimbarea formei de organizare,?dar nu mai?t?rziu de data de 31 ianuarie a anului urm?tor anului de cerere.Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plat? ?n anul anterior, calculul estimat al pl??ilor?directe dep??ind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ:- prin ?nregistrare la ONRC ca PFA/ ?I/ ?F sau PJ care desf??oar? activitate agricol? sau- prin furnizarea de documente din care s? rezulte ?ndeplinirea uneia dintre condi?iile prev?zute la art.6 alin. (5) lit.?a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015.Dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea calit??ii de fermier activ trebuie s? fie prezentate la APIA nu mai t?rziu?de 31 ianuarie a anului urm?tor anului de cerere.Persoanele fizice care nu au optat pentru ?nscrierea la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului ca persoane?fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale sau ca persoane juridice, persoanele care nu au?obliga?ia s? organizeze ?i s? conduc? contabilitatea financiar? conform art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82 din 24?decembrie 1991 a contabilit??ii – Republicat?,?prezint? adeverin?a eliberat? de Agen?ia Na?ional? de Administrare?Fiscal? privind veniturile totale realizate ?n cel mai recent an fiscal?pentru care sunt disponibile astfel de dovezi ?i,?dup? caz, veniturile din activit??i agricole ?n cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.Adeverin?a se prezint? la APIA la depunerea cererii unice de plat?, dar nu mai t?rziu de 31 ianuarie a anului urm?tor?anului de cerere.Fermierii persoane juridice, pentru a respecta condi?ia de fermier activ?conform art. 22, alin. (4) din Ordinul?MADR nr. 619/2015, cu modificarile ?i complet?rile ulterioare,?trebuie s? prezinte la APIA, dar nu mai t?rziu de 31?ianuarie a anului urm?tor anului de cerere, dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea calit??ii de fermier activ.TERMEN APIA pentru PLATA SUBVEN?IEI DE PESTE 800 DE EURO/HA! Agroinfo :?23 decembrie 2019 - PLATA SUBVEN?II APIA. Nu pierde?i sprijinul cuplat vegetal! Fermierii care au solicitat anul acesta sprijinul cuplat pentru sfecla de zah?r trebuie s? prezinte obligatoriu la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? actele cu care dovedesc c? au comercializat produc?ia minim? pentru a fi eligibili la plat?. V? reamintim c? valoarea pe hectar a acestei subven?ii europene, pentru anul 2018, a fost de 824,99 euro pe hectar.TERMEN APIA SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE SFECL? DE ZAH?R 31 IANUARIE 2020!Agricultorii care au cerut la APIA sprijinul cuplat pentru sfecla de zah?r pentru anul 2019?trebuie s? fac? dovada comercializ?rii unei produc?ii minime de 26.400 kg/ha, pe baz? de factur? pentru persoanele juridice??i pe baz? de adeverin?? eliberat? de fabrica de zah?r pentru persoanele fizice. Actele?se prezint? la APIA p?n? la?data de 31 ianuarie a anului urm?tor anului de cerere curent, adic? 31 ianuarie 2020.Pentru cultura ?nfiin?at? ?ncep?nd cu anul de cerere 2016, trebuie s? fac? dovada c? utilizeaz? s?m?n?? certificat?,??n conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de s?m?n?? sau Buletinul de?analiz? oficial?, cu men?iunea "s?m?n?? admis? pentru ?ns?m?n?are", sau Buletinul de analiz? oficial? cu men?iunea?"Necesar propriu" ?i "Interzis? comercializarea" sau documentul de calitate ?i conformitate al furnizorului sau?orice alt document echivalent documentelor men?ionate emis ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau ?ntr-o??ar? ter?? care are echivalen?? conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficial? care poate ?ine loc de?document de calitate ?i conformitate sau adeverin?a eliberat? de fabrica de zah?r cu care fermierul a ?ncheiat?contractul de producere a sfeclei de zah?r se prezint? la APIA p?n? la data de 31 ianuarie a anului urm?tor anului?de cerere current.APIA a comunicat c? valoarea pe hectar a acestei subven?ii europene, pentru anul 2018, a?fost de?824,99 euro/ha = 3.847,5883 lei/haMINISTRUL ADRIAN OROS: RENUN??M LA DATA DE REFERIN?? pentru SUBVEN?IA LA BOVINE! agrointeligenta.ro22 decembrie 2019 Data de referin?? pentru plata subven?iilor la bovine, eliminat?! Anun?ul a fost f?cut de c?tre ministrul Agriculturii Adrian Oros cu men?iunea c? aceast? schimbare va fi operat? ?ncep?nd cu pl??ile acordate prin noul Plan Na?ional Strategic. Fermierii care se ?ntrebau care va fi noua dat? de referin?? pentru plata Ajutorului Na?ional Tranzitoriu, r?spunsul a venit ?n cadrul unui interviu acordat de ministrul Adrian Oros pentru G?. Foto: ”Dac? ne referim la animale – ?i le-am spus-o ?n fa??, direct – noi, am dat foarte mul?i bani, datorit? acelei date de referin??. S-au pierdut foarte mul?i bani pe animale inexistente. ?ncerc?m m?car, ?n noul PNS, s? sc?p?m de aceast? dat? de referin?? multianual?. Corect este s? ne referim la num?rul de animale de?inut ?n anul respectiv. Este foarte greu s?-i explici unui cresc?tor cu 100 de animale, dar cump?rate ?n 2015, c? pentru restul de animale nu prime?te subven?ie. Asta ?n timp ce, spre exemplu, poate vecinul s?u a avut ?nregistrate 200 de animale, le-a v?ndut ?n decurs de un an, dar prime?te subven?ie ?nc? ?apte ani. Nici n-ai cum s?-i explici, pentru c? el n-are cum s? te ?n?eleag? cum sunt regulamentele europene, care este cutuma ?n alte ??ri. ?n alte state europene nu se ?nt?mpl? lucrurile a?a”, a declarat ministrul Adrian Oros. V? reamintim c? la acest moment, pentru subven?iile din PAC 2014-2020, cresc?torii de animale beneficiaz? de ANTZ, subven?ie de la bugetul de stat, pe baza unei date de referin?? din ianuarie 2013. Ulterior, numai exploata?iile noi au putut s? mai accese schema cu animale ce nu erau purt?toare de ”prim?”. Cresc?torii de vaci au semnalat ?n numeroase r?nduri situa?ia aberant? la care s-a ajuns: animale date la abator continu? s? beneficieze de subven?ie pe care fermierii care le-au avut o ?ncaseaz? cu condi?ia s? nu renun?e la ferm? ?i s? p?streze un minim de 3 capete dintre cele eligibile la plata decis? ?n 2013. Anul trecut, parlamentarii au votat o lege prin care data de referin?? trebuie actualizat? la 1 ianuarie ?n fiecare an, subven?ia ANT pl?tindu-se numai pentru animalele existente ?n exploata?ii la acea data. Noua lege, de?i ?n vigoare, nu a fost aplicat?. La acest moment nu se cunoscu informa?ii concrete despre cum se vor acorda subven?iile agricole ?n noua PAC, noul program nefiind aprobat la nivel european. PL??I APIA: FERMELE CARE VOR ?NCASA SUBVEN?II MAI MARI! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 Fermele care vor primi subven?ii mai mari prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Ministrul Agriculturii Adrian Oros a oferit noi detalii despre modul ?n care vor fi ?mp?r?i?i banii ?n viitorul exerci?iu financiar european. ?ntr-un interviu acordat publica?iei G?, Adrian Oros arat? c? exploata?iile care vor fi sus?inute suplimentar vor fi cele care pot asigura un trai decent pentru o familie. Sprijinul suplimentar pentru fermele mici, de familie, va veni din redirec?ionarea unor sume ce acum sunt ?ncasate de marii fermieri. ”Noi vrem o plafonare voluntar? a pl??ilor directe. Adic? s? stabilim care va fi nivelul plafon?rii. Cu siguran?? de ea nu vom sc?pa. Sunt ??ri nordice, puternice, care vor plafonare f?r? nicio condi?ie, adic? la maximum 100.000 euro sau 60.000 de euro. Noi, al?turi de mai multe ??ri, solicit?m o plafonare voluntar?, stabilim noi care este nivelul acesteia, laolalt? cu plata redistributiv?. Cu alte cuvinte, banii care r?m?n dup? aceast? plafonare s?-i distribuim exact spre acele ferme medii, ferme familiale, astfel ?nc?t s? le consolid?m. Noi avem o structur? a fermelor total atipic?. Trebuie s? trecem foarte repede de la aceste ferme de subzisten??, s? se coaguleze ?i s? formeze ferme de familie, comerciale, care s? reziste ?n timp. (…) Dac? ?n Polonia intervalul este ?ntre 3 ?i 30 ha, la noi acesta difer?. O ferm? de familie, aici, ?n sud, unde se practic? monocultura, 30 de hectare nu pot sus?ine o familie. ?n Ardeal sau ?n Bucovina, dintr-o ferm? de familie mixt? 30-50 ha poate tr?i o familie. De aceea, eu zic c? nu conteaz? num?rul de hectare, ci structura ?i ce activit??i se petrec ?n aceast? ferm?”, a declarat ?eful de la Agricultur?. Pentru anul urm?tor ?i prosibil ?i pentru 2021, schema de subven?ionare a fermierilor nu va suferi modific?ri. Schimb?rile vor putea fi implementate ?ncep?nd cu noua Politic? Agricol? Comun?, prin Planul Na?ional Strategic (PNS), aflat ?n curs de elaborare.Programul ?usturoiul” da roade! Cat au crescut suprafetele cultivate In?dec. 20, 2019?? Nivelul ridicat al programului de minimis pentru usturoi, care din acest an a fost stabilit la 3.000 de euro pe hectar, a dus la cre?terea suprafe?elor cultivate cu usturoi, ?n jude?ul Mure? fiind deja ?ase cultivatori cu un total de 7,5 hectare, transmite?AGERPRES.?Avem programul de usturoi ?n 2019, ?n jude?ul Mure? avem 6 cultivatori de usturoi, cu peste 30 de ari de culturi. ?n total avem circa 7,5 hectare de usturoi, ?n cre?tere fa?? de anil trecut. Recomand?m consumatorilor s? ?l caute ?n toate pie?ele ?i s? ?l achizi?ioneze, fiindc? este un usturoi cu calit??i excep?ionale”, a spus ?eful Direc?iei Agricole Jude?ene (DJA) Mure?, Ioan Rus.Produc?torii rom?ni de usturoi sus?in c? prin aceste subven?ii ?ncep s? c??tige teren ?n fa?a concuren?ei chineze?ti ?i turce?ti, ?ntruc?t pot acoperi din ce ?n ce mai mult cererile de pe pia??, ?ns? deocamdat? majoritatea produc?iei este desf?cut? ?n t?rguri, ?n pie?e ?i ?n aprozarele mici.Unul dintre cei mai mari produc?tori de usturoi din jude?ul Mure?, cu o suprafa?? de 4 hectare, este Emese Balazs, din M?d?ra?u de C?mpie, care a reu?it s? ?nfiin?eze prima planta?ie de usturoi mure?ean?, cu dou? produc?ii anuale, o produc?ie de toamn? ?i una de prim?var?.?Producem usturoi din s?m?n?? certificate. Secretul este s? ai o s?m?n?? bun? ?i toamna s?-l pui ?n p?m?nt, fiindc? usturoiul plantat toamna se scoate ?n luna iunie. Noi l-am plantat ?n luna octombrie ?i l-am scos anul acesta, ?n luna iunie. ?i usturoiul de toamn? a ie?it foarte frumos. S?m?n?a este de-a noastr?, de aici, se nume?te Messidor ?i s-a acomodat cu clima, este o s?m?n?? certificat? din Fran?a. Producem usturoiul de toamn? pe patru hectare ?i pe trei hectare producem usturoiul de prim?var?. De?i lumea devine tot mai modern? ?i exist? comentarii cum c? ar trebui s? se renun?e la usturoi fiindc? miroase, oamenii cump?r? cantit??i din ce ?n ce mari. Avem ?i comentarii foarte bune pentru c? lumea se bucur? c? se g?se?te usturoi rom?nesc ?i de calitate. Pot spune cu m?ndrie c? usturoiul este un antibiotic natural”, a declarat Emese Balazs pentru AGERPRES.?ntruc?t usturoiul tine doar p?n? c?nd se taie porcii ?nainte de Cr?ciun. Emese Balazs comercializeaz? usturoiul din culturile trecute la borcane mici, conservat dup? o re?et? din b?tr?ni.Produc?torii sus?in c? secretul unui usturoi de calitate este plantarea lui ?n lunile octombrie-noiembrie, pentru a prinde lunile de iarn? c?nd prime?te mai mult? umiditate din ploaie ?i z?pad?, ?ns? acest gen de cultur? necesit? o aten?ie sporit?.Oportunitate importanta pentru crescatorii de animale, facilitata de ANSVSA In?dec. 21, 2019?? ?n urma negocierilor continue ?ntre serviciile veterinare din Rom?nia ?i Israel ca exportatorii de animale vii s? beneficieze de condi?ii mai bune pentru exportul animalelor vii ?n Israel, ?n data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de s?n?tate pentru exportul bovinelor, ovinelor ?i caprinelor din Rom?nia ?n Israel, la cele mai ?nalte standarde de bun?stare ?i s?n?tate. Astfel, a fost creat? o mare oportunitate pentru cresc?torii de rumeg?toare din Rom?nia, care vor putea derula opera?iuni de export animale vii c?tre Israel la costuri mult mai sc?zute ?i ?n perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea test?rilor serologice ?i virusologice, a vaccin?rii ?mportiva bolii limbii albastre. Totodat?, perioada de carantin? se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce ?i costurile aferente caz?rii animalelor.?n urma agre?rii certificatelor veterinare de s?n?tate pentru exportul rumeg?toarelor, ANSVSA elaboreaz? instruc?iuni ?n teritoriu ?i le va trimite c?tre Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor? jude?ene, ?n vederea inform?rii medicilor veterinari care efectueaz? opera?iunile de certificare, a operatorilor economici care efectueaz? activit??i de export c?tre Israel, precum ?i a tuturor celor interesa?i despre modificarea certificatului veterinar de s?n?tate mai sus men?ionat ?i respectarea condi?iilor pentru efectuarea exportului ?n conformitate cu noile certificate veterinare de s?n?tate agreate.?Oportunitatea de a exporta rumeg?toare din Rom?nia ?n Israel, ?n prezent, f?r? obligativitatea vaccin?rii ?i test?rii, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica aceast? boal? de pe teritoriul ??rii noastre.Boala limbii albastre a ap?rut pentru prima oar? ?n Rom?nia ?n data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4.ANSVSA a elaborat o serie de m?suri at?t pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul Rom?niei, c?t ?i dup? confirmarea bolii.M?surile ferme, ?ntreprinse rapid, au condus la ?nchiderea ultimului focar de boal? a limbii albastre, ?n data de 4 ianuarie 2016.Consecutiv, conform prevederilor Organiza?iei Mondiale pentru S?n?tatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis c?tre acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea Rom?niei ca ?ar? liber? de boala limbii albastre; declara?ia Rom?niei privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicat? la ?nceputul anului 2018, put?nd fi accesat? la urm?torul link: //oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/.Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a ?ntre?inut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, speciali?tii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israelian?, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate ?n ?ara noastr?, ultima dintre acestea av?nd loc ?n perioada 05 – 10 august 2018. ??n cadrul acestor viziate, realizate ?n vederea evalu?rii sistemului de control a exporturilor de rumeg?toare vii din Romania ?n Israel, ANSVSA a propus modificarea condi?iilor de s?n?tate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de s?n?tate pentru export.*Boala limbii albastre?nu afecteaz? omul, este cauzat? de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin ?n?ep?tura unor specii de insecte hematofage, din genul?Culicoides??i nu prin contactul direct ?ntre animale.Boala afecteaz? rumeg?toarele ?i are caracter sezonier.Mortalitatea este variabil?, ?n func?ie de situa?ie, morbiditatea put?nd ajunge, uneori, la 100% din efectiv.Din literatura de specialitate, reiese c? o insect? hematofag? poate c?l?tori p?n? la 1,5– 2 km/zi ?ntr-o zon?, iar ?n anumite condi?ii meteorologice (v?nturi predominante pe o anumit? direc?ie ?i perioad?, ?n condi?ii favorizante), insectele pot fi purtate la distan?e mult mai mari, ce pot atinge p?n? la 200 de km/zi.Pierderile economice se datoreaz? costurilor aferente eradic?rii bolii, incluz?nd: desp?gubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activit??ile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului ?i a? activit??ilor de dezinsec?ie ?i dezinfec?ie.De asemenea, pierderi economice se ?nregistreaz? ?i datorit? restric?iilor impuse comer?ului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evolueaz? boala.AFIR si FINANTARIAPIA SAU AFIR? CE SPUNE MINISTRUL OROS despre FUZIUNEA AGEN?IILOR DE PL??I! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 9:54 Fermierii rom?ni beneficiaz? de fonduri europene prin intermediul a dou? agen?ii de pl??i. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) le achit? produc?torilor agricoli pl??ile directe, subven?iile, ?i pl??ile compensatorii, ?n timp ce Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) finan?eaz? proiectele din exploata?iile agricole ?i mediul rural. ”Chiar dac? suntem ultima ?ar? UE care ?nc? mai are dou? agen?ii de pl??i, eu am cerut posibilitatea men?inerii celor dou? agen?ii de pl??i din Rom?nia – AFIR ?i APIA – pentru a nu periclita acordarea sprijinului c?tre beneficiari ?n viitoarea PAC. Nu-mi dau seama dac? vom reu?i acest lucru sau dac?, ?n perioada de tranzi?ie (2021 – 2022), ni se va impune. ?naintele de ?nt?lnirile din noiembrie ?i din decembrie, eu am transmis punctul nostru de vedere c?tre Comisia European? de men?inere a celor dou? agen?ii de plat?”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ?ntr-un interviu acordat G?. Contopirea celor dou? agen?ii de pl??i ar aduce o economie de 25% din costurile actuale de finan?are a structurilor. ”S-ar putea c??tiga acei 25 la sut? unde se dubleaz? structura agen?iilor – personal, juridic, audit, conexele. Poate ?i o mai bun? corelare ?ntre ele, fiind sub o singur? umbrel?. N-ar mai trebui s? circule at?t de greu, interinstitu?ional, h?rtiile ?ntre ele”, a explicat ministrul Adrian Oros.Camelia-Maria Procop este noul director general al ADS agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 7:21 Camelia-Maria Procop a fost recent numit? de actuala conducere a Ministerului Agriculturii la ?efia Agen?iei Domeniilor Statului ADS, aceasta ?nlocuindu-l ?n func?ia de director general la Bogdan-Gabriel Olteanu, pus ?n func?ie la ?nceputul lunii august de c?tre fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.Conform declara?iei sale de avere, ?nainte de a fi numit? director general al ADS, Camelia Procop a fost ?ef serviciu ?n cadrul institu?iei pe care ast?zi o conduce. Agen?ia Domeniilor Statului are ?n administrare o suprafa?? de peste 300.000 de hectare la care redeven?a este una modic? ?n raport cu pre?ul pie?ei. Recent, ministrul agriculturii Adrian Oros s-a ar?tat nemul?umit de situa?ia de la ADS unde cei care au contract de arend? sau de concesiune achit? o arend? anual? de la 300 la 800 de kilograme de gr?u pe an. ”La ADS este jale. Toate zestrea Rom?niei gestionat? de ADS este ?ntr-un Excel pe care oricine, fie din gre?eal?, fie din rea voin?? poate s? ?l modifice. Am ?ntrebat la ADS care este suprafa?a administrat?, c?t este ?ntabulat? ?i c?t este concesionat?. (…) Avem ?n administrare 319.390 hectare, ?nt?bulate ?i cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 de hectare, iar 90.000 de hectare sunt ?n diferite stadii de arend? sau situa?ia lor este necunoscut?”, a declarat ministrul Agriculturii, ?ntr-un interviu pentru Agerpres. Cea mai mare concesiune-bloc administrat? de ADS este situat? ?n Insula Mare a Br?ilei – circa 57.000 de hectare, ?i apar?ine Agricost SA, societate preluat? de anul trecut de c?tre fondul de investi?ii Ad-Dahra cu sediul ?n Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite.Ministrul Oros vrea s?-i opreasc? pe samsarii de animale cu Armata ?i Jandarmeria, pe modelul polonez. ??ara noastr? este aproape toat? ro?ie!” Ionel Vaduva ast?zi, ?ntr-un interviu acordat , ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Nechita-Adrian Oros, recunoa?te c? l-a inspirat modelul m?surilor de for?? la care au apelat autorit??ile poloneze ?n ?ncercarea de combatere a pestei porcine africane (PPA) ?i a anun?at c? va ?ncerca s?-i opreasc? pe samsarii de animale cu Armata ?i Jandarmeria. El consider? c? mi?carea ilegal? a suinelor pe teritoriul Rom?niei pune ?n pericol chiar ?i siguran?a na?ional?, pentru c?, astfel, se r?sp?nde?te ?o boal? major?” (n.r. - PPA).Oros nu se teme s? afirme c? ??ara noastr? este aproape ro?ie”, referindu-se la posibila declarare oficial? a pestei porcine africane ca evolu?nd ?n majoritatea spa?iului na?ional, motiv pentru care comer?ul cu carne de porc ar urma s? fie interzis. Situa?ia, precizeaz? el, impune controale ale circula?iei animalelor ?pe bune”, fiind justificate eventualele interven?ii ?n for?? ale efectivelor Armatei ?i ale Ministerului de Interne.Oficialul guvernamental a mai vorbit despre absen?a sa (justificat?, potrivit preciz?rilor f?cute) din plenul Comisiei de Agricultur? a Camerei Deputa?ilor ?ntrunit mar?i, 17 decembrie 2019. La acea dat? a fost analizat? situa?ia ap?rut? la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale Buz?u (delegarea directorului AFIR, Adrian Chesnoiu, ?n locul preot dr. Costel V?n?toru).A avut ocazia astfel s?-?i prezinte propria viziune asupra b?ncii de resurse vegetale din Buz?u, a oportunit??ii existen?ei unei a doua astfel de institu?ii, dup? cea de la Suceava, dar ?i asupra managementului Agen?iei de Finan?are a Investi?iilor Rurale (AFIR), condus? de Adrian-Ionu? Chesnoiu.Discu?ia a continuat despre cum vede domnia sa problema plafon?rii pl??ilor directe, direc?iile de dezvoltare a sectorului agrozootehnic rom?nesc prin Planul Na?ional Strategic (PNS) ?i dac? va mai solicita sau nu derogare pentru tratamentele la s?m?n?? cu neonicotinoide.Despre alte subiecte de interes, cum este ?i cazul ?v?n?torilor de subven?ii”, ?n cele ce urmeaz?.: Domnule ministru, chiar dac? a?i fost invitat de membrii Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, mar?i, 17 decembrie 2019, ?n contextul analizei situa?iei ap?rute la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale Buz?u, nici dumneavoastr?, nici secretarii de stat MADR nu s-au prezentat. De ce?Nechita-Adrian Oros:?Eu am fost chemat, dar eram la Bruxelles, la Consiliul AGRIFISH care a avut loc ?n perioada 16-17 decembrie 2019. Domnul Dumitru (n.r. - Emil Dumitru, secretar de stat MADR) l-a sunat pe domnul P?le (n.r. - D?nu? P?le, vicepre?edinte al Comisiei de Agricultur?), ?ns? acesta nu i-a r?spuns; nu mai conteaz?. Oricum, domnul Chesnoiu (n.r. - Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR) a venit, dar ?n calitate de delegat, al?turi de dr. Costel V?n?toru, fostul coordonator al institu?iei, demis ?ntre timp; domnul Chesnoiu vorbea ?n numele AFIR, dar nu mai era la AFIR. El este delegat la Banca de Gene din Buz?u. Nu are cum s? coordoneze activitatea AFIR ?n aceast? perioad? p?n? nu ?i ?nceteaz? delegarea.: ?n ceea ce prive?te delegarea ?efului AFIR la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale Buz?u, c?t anume poate dura aceasta?Nechita-Adrian Oros:?60 de zile are domnia sa delegare la Buz?u. Ulterior, domnul Chesnoiu trebuie s? ne prezinte o strategie, o viziune despre ce va ?nsemna aceast? institu?ie.Noi avem deja o banc? de gene la Suceava, tradi?ional?, afiliat? la toate organismele interna?ionale. Chiar mi-am programat dup? s?rb?tori o ?nt?lnire cu cei de acolo. Ei au capacitatea s? lucreze ?n continuare ?i vom vedea dac? este sau nu fezabil? apari?ia altei b?nci de gene.: ... o alt? banc? de gene aprobat? prin HG, dac? este s? ne referim la cea din Buz?u.Nechita-Adrian Oros:?Tot printr-o Hot?r?re de Guvern, ?n 2018, banca din Suceava era trimis? la Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice (ASAS), adic? subfinan?at?, ca s? traducem. Se spunea atunci c? institu?ia de la Suceava nu are prioritate na?ional?; era o problem? de cercetare, nu de strategie. ?n schimb, la c?teva luni s-a ie?it cu un alt act normativ prin care s-a spus c? este o prioritate na?ional? s? avem o alt? banc? de resurse vegetale, una care s? p?streze zestrea genetic? - ceea ce este corect, lucru ?ns? pe care ?l f?cea ?i cealalt? banc?.Cred c? mi?carea asta a fost ?i una politic?, dup? p?rerea mea. Cred c? s-a folosit ?i numele domnului V?n?toru (n.r. - Costel V?n?toru). Nu-l cunosc personal, dar cu siguran?? este o persoan? respectabil? ?i cunoscut? ?n mediul de cercetare, mai ales ?n zona horticol?. V?n?toru este o figur? rezonabil?, o figur? de bine ?n zona Buz?ului. De aceea, ?n jurul domniei sale s-a construit acest proiect.Vom vedea dac? Rom?nia are nevoie de dou? b?nci de gene, dac? cea de la Suceava are sau nu performan??, pentru c? nimeni nu ne-a spus ?nc? acest lucru ?i dac? este necesar? apari?ia a ?nc? unei astfel de b?nci. Deocamdat?, banca de resurse vegetale de la Buz?u este doar o HG pe h?rtie. Ea nu exist? ca atare. Domnul V?n?toru a fost deta?at, el fiind cercet?tor la Sta?iunea Legumicol?. Ministerul Agriculturii nu l-a demis, ci i-a ?ncetat deta?area de la SCDL Buz?u. El era angajatul sta?iunii.: Dac? tot am deschis discu?ia despre AFIR, s? vorbim ?i despre preforman?ele agen?iei ?n cee ce prive?te absorb?ia fondurilor FEADR. Care este nivelul la zi al pl??ilor efectuate de Comisia European? (CE) c?tre statul rom?n?Nechita-Adrian Oros:?Dac? media european? privind pl??ile efective ale CE c?tre statele membre, pe FEADR (n.r. - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?), este ?n procentaj de 50,52%, ?n cazul Rom?niei vorbim de 55,75%, adic? 4.531.531.825 euro, dintr-un total de 8.127.996.402 euro aloca?i. Practic, la data de 30 septembrie 2019 ne aflam ?n media european?, pe locul 12 din 28 de state. ?ntre timp, toate ??rile au mai depus cereri de finan?are. ?i noi am depus cereri de plat? de 282.184.772 euro pe trimestrul IV. Dac? ?i acestea vor fi acceptate spre plat?, atunci la finele lui 2019 vom avea 59,21% procent de rambursare.: Din punctul dumneavoastr? de vedere, ?n ceea ce ne prive?te, sesiza?i o majorare a ratei de absorb?ie?Nechita-Adrian Oros:?Oricum aceasta trebuia s? creasc?, pentru c? vorbim de o perioad? de programare de ?apte ani. ?n fiecare an trebuie s? se majoreze rata de absorb?ie. Noi trebuie s? ajungem la finalul acestui exerci?iu bugetar, dac? se poate, la 100% absorb?ie. ?sta ar fi ?elul. ?n plus, pentru a atinge acest deziderat, noi vom insista pe l?ng? Comisia European? (CE) s? mergem cu ?nc? trei ani de tranzi?ie (N+3) pentru absorb?ia banilor r?ma?i.M?sur? PNDR cu un grad de accesare de 316,5%!G?: Care au fost cele mai accesate m?suri din PNDR? Cum explica?i marjele ridicate?Nechita-Adrian Oros:??n acest context amintim de 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice”. Aici avem un grad de accesare de 316,5%! Cererea a?a de mare este explicat? ?i de num?rul mare de proiecte depuse de prim?rii, nu numai de c?tre agen?ii economici.Apoi, un apetit mare a fost ?i pentru investi?iile ?n exploata?iile agricole, ?i mai ales investi?iile ?n exploata?iile pomicole. Vorbim ?n acest caz de un grad de accesare de 233%!. Din ceea ce am discutat cu cei din sectorul pomicol, aceasta a fost o m?sur? de sprijin benefic? ?i a?teptat? pentru recoversia planta?iilor. Foarte mult? lume a accesat-o. ?i aici, ca ?i ?n alte p?r?i, r?m?ne problema depozit?rii ?i desfacerii materiei prime produse. Cu aceste m?suri s-a rezolvat doar o parte a problemei, ?i anume produc?ia ?i reconversia.: Ar aproba Executivul de la Bruxelles o redirec?ionare a banilor ?ntre m?surile PNDR, astfel ?nc?t s? acoperim golurile despre care f?cea?i vorbire?Nechita-Adrian Oros:?La finalul lunii noiembrie a fost efectuat? o evaluare institu?ional?, realizat? de exper?ii CE. Acolo unde au r?mas bani, s-a cerut lansarea unor noi sesiuni ?i mutarea banilor c?tre m?suri mai atractive, unde avem cerere de peste 100%. Cu privire la aceast? mi?care, Executivul comunitar este de acord. ?n actualul exerci?iu financiar ?nc? se mai poate face acest lucru, dac? ne vom mi?ca foarte rapid.: C?tre ce zone dori?i s? reorienta?i banii ?i c?t anume mai sunt disponibili?Nechita-Adrian Oros:?Am identificat vreo 40 de milioane de euro pe care am vrea s?-i redirec?ion?m c?tre tinerii fermieri. Acum c?ut?m inclusiv posibilitatea de a concesiona terenuri c?tre ace?ti tineri fermieri, la pachet cu finan?area pe dezvoltare rural?.: Ve?i avea ?ndeajuns de mult teren ?nc?t s?-l direc?iona?i c?tre tineri? Nu asta ??i dorea ?i predecesorul dumneavoastr?, Petre Daea?Nechita-Adrian Oros:?La o ?ntrebare transmis? c?tre predecesorul meu cu privire la situa?ia terenurilor agricole, acum dou? luni, c?nd ?nc? eram vicepre?edintele Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, mi-au? r?spuns cei de la ADS. Am aflat c? au ?nc? ?n gestiune circa 319.000 ha. I-am ?ntrebat ce se ?nt?mpl? exact cu aceste suprafe?e, la acel moment. Mi s-a r?spuns c? din totalul respectiv sunt cadastrate ?i ?ntabulate 111.000 ha, a?adar o treime, iar concesionate vreo 230.000. Sunt a?adar vreo 89.000 care se afl? ?n alt stadiu – arendate sau nu se prea ?tie de ele.Noul director ADS ?ncearc? s? afle ce se ?nt?mpl? exact cu terenurile. Am aflat, de la domnia sa, c? gestiunea terenurilor ADS se afl? ?ntr-un Excel; vedem. ?i acolo trebuie s? verific?m zvonurile. Ce este important, directorul general ADS mi-a confirmat c? zero hectare au fost acordate, de-a lungul timpului, tinerilor fermieri. Agricultorii tineri mi-au spus nu o dat? c?, pe l?ng? finan?area AFIR, ar fi bine dac? ar exista ?i acces la terenurile ADS.: ?i totu?i, care este performan?a AFIR pe 2019? Cum vede?i impactul managementului agen?iei asupra bunei sale func?ion?ri?Nechita-Adrian Oros:?Dac? este s? compar?m procentele de absorb?ie, sigur, suntem peste medie, suntem la jum?tatea clasamentului, chiar mai bine, pe locul 12 din 28, la data de 30 septembrie.?n schimb, sunt foarte multe probleme structurale ?i de management. Vom identifica acum exact c??i, dar am ?n?eles c? au sunt c?teva zeci, aproape 100 de oameni deta?a?i din privat, f?r? concurs, direct ?n AFIR. Mul?i dintre ei - ?i iar??i vom vedea exact c??i – beneficiari ai programelor AFIR; un posibil conflict de interese. Potrivit informa?iilor disponibile p?n? la ora interviului, aproximativ 27 dintre ei au derulat programe europene, dup? ce au fost angaja?i de c?tre AFIR.La aceast? agen?ie este prezent corpul de control; se fac ni?te verific?ri. Sigur, pot fi ?i multe informa?ii eronate, false. Nu vreau s? acuz pe nedrept. Am primit foarte multe informa?ii ?i ?nainte, ?i dup?, ?i trebuie s? le verific?m.Oricum, ?n 30 decembrie 2019, toate aceste deta??ri vor ?nceta. Este o decizie la nivelul ?ntregului Guvern. Sunt foarte multe asemenea mi?c?ri ?n toate ministerele, acolo unde sunt pozi?ii contractuale. Acolo unde sunt pozi?ii de func?ionari public, sigur, vorbim de o alt? legisla?ie ca s? ocupi un post.?V?n?torii de subven?ii”: Planul Na?ional Strategic (PNS). Care sunt discu?iile privind priorit??ile sectorului agrozootehnic ?i de procesare din Rom?nia pentru urm?torii ?apte ani?Nechita-Adrian Oros:?Cu fiecare sector ?n parte cu care ne ?nt?lnim, nevoile constatate sunt at?t de mari (?i, din p?cate, unele minusuri ?n derularea celor dou? exerci?ii financiare), ?nc?t am putea s? aloc?m to?ii banii pe care ?i avem, toate cele 20 de miliarde, ?i tot nu am rezolva toate problemele. De aceea, noi va trebui s? le prioritiz?m. ?n acest sens, am declan?at ?nt?lniri cu mediul asociativ, pe care le-am terminat s?pt?m?na aceasta (n.r. - 16-22 decembrie). Le-am promis reprezentan?ilor acestora c?, de la 1 ianuarie 2020, dup? ce vom avea ?i o evaluare institu?ional? – aici vedem cum st?m, dac? mai schimb?m ceva ?n organigram?, ?n sensul s? fim mai eficien?i, s? nu ne suprapunem, eventual – ?i chem?m la discu?ii.: Care sunt cele mai fezabile propuneri din partea lor, unele pe care le-a?i lua ?n calcul ?n definitivarea PNS?Nechita-Adrian Oros:?Acele propuneri din partea lor trebuie s? se plieze un pic ?i pe nevoile generale, cele de interes na?ional. Spre exemplu, dac? ne referim la animale – ?i le-am spus-o ?n fa??, direct – noi, am dat foarte mul?i bani, datorit? acelei date de referin??. S-au pierdut foarte mul?i bani pe animale inexistente. ?ncerc?m m?car, ?n noul PNS, s? sc?p?m de aceast? dat? de referin?? multianual?. Corect este s? ne referim la num?rul de animale de?inut ?n anul respectiv.Este foarte greu s?-i explici unui cresc?tor cu 100 de animale, dar cump?rate ?n 2015, c? pentru restul de animale nu prime?te subven?ie. Asta ?n timp ce, spre exemplu, poate vecinul s?u a avut ?nregistrate 200 de animale, le-a v?ndut ?n decurs de un an, dar prime?te subven?ie ?nc? ?apte ani. Nici n-ai cum s?-i explici, pentru c? el n-are cum s? te ?n?eleag? cum sunt regulamentele europene, care este cutuma ?n alte ??ri. ?n alte state europene nu se ?nt?mpl? lucrurile a?a.Pe de alt? parte este vorba ?i de calitate. De fiecare dat? c?nd ne ?nt?lnim cu mediul asociativ, acesta spune c? sunt probleme cu comercializarea. ?i situa?ia aceasta este generat? de faptul c? nu sunt organiza?i ?n a?a fel ?nc?t s? poat? fi puternici, s?-?i s?-?i negocieze pre?uri, mai ales ?n marile lan?uri de magazine. Pe de alt? parte, sunt unele produc?ii care sunt mult mai slabe calitativ. Mai ales ?n zona aceasta a zootehniei. Eu cred c? s-ar putea merge foarte mult pe a cre?te animale de ras? ?i care s? aib? performan??. S?-?i stabileasc? ?mpreun? cu noi care ar fi oportunit??ile. Trebuie s?-i premiem cumva sau s?-i ajut?m ?i pe cei care fac eforturi ?i vor s? fac? ?i performan??.Exist? ?i ?n Europa, nu numai la noi, acei a?a-zi?i v?n?tori de subven?ii. Eu a? vrea ca banii europeni s? ajung? doar la cel care a lucrat p?m?ntul sau a crescut animale ?i care activa c?nd a ap?rut subven?ia, ?i va continua ?i dup? ce nu va mai fi subven?ia. Sigur, nu depinde de mine. Va fi foarte greu s? stopezi specula aceasta a unora de a-?i plasa banii ?ntr-o zon? atractiv?, la un moment dat, s? ia subven?ii. Pe termen lung ei nu au niciun plan. Atunci, este foarte greu s?-i bagi ?ntr-un program de genotipare a animalelor, de dezvoltare a unei anumite rase. Planurile lor sunt p?n? la sf?r?itul exerci?iului financiar.: Despre plafonarea subven?iilor a?i discutat la Bruxelles? Care a fost concluzia?Nechita-Adrian Oros:?Noi vrem o plafonare voluntar? a pl??ilor directe. Adic? s? stabilim care va fi nivelul plafon?rii. Cu siguran?? de ea nu vom sc?pa. Sunt ??ri nordice, puternice, care vor plafonare f?r? nicio condi?ie, adic? la maximum 100.000 euro sau 60.000 de euro. Noi, al?turi de mai multe ??ri, solicit?m o plafonare voluntar?, stabilim noi care este nivelul acesteia, laolalt? cu plata redistributiv?. Cu alte cuvinte, banii care r?m?n dup? aceast? plafonare s?-i distribuim exact spre acele ferme medii, ferme familiale, astfel ?nc?t s? le consolid?m. Noi avem o structur? a fermelor total atipic?. Trebuie s? trecem foarte repede de la aceste ferme de subzisten??, s? se coaguleze ?i s? formeze ferme de familie, comerciale, care s? reziste ?n timp.: Care ar fi suprafa?a minim? pentru a fi func?ional? o astfel de exploata?ie?Nechita-Adrian Oros:?Dac? ?n Polonia intervalul este ?ntre 3 ?i 30 ha, la noi acesta difer?. O ferm? de familie, aici, ?n sud, unde se practic? monocultura, 30 de hectare nu pot sus?ine o familie. ?n Ardeal sau ?n Bucovina, dintr-o ferm? de familie mixt? 30-50 ha poate tr?i o familie. De aceea, eu zic c? nu conteaz? num?rul de hectare, ci structura ?i ce activit??i se petrec ?n aceast? ferm?.: Ce subiecte a?i prezentat colegilor mini?tri la AGRIFISH, ?n perioada 16-17 decembrie?Nechita-Adrian Oros:?Sper?m s? putem men?ine acordarea sprijinului cuplat ?i a acelui Ajutor Na?ional Tranzitoriu (ANT), pl?tit din bani de la buget, dar pentru acordarea c?ruia ne trebuie permisiunea Bruxelles-ului.De asemenea, am insistat pe acceptarea prelungirii perioadei programatice a PNDR cu ?nc? trei ani (de la N+2, la N+3).Apoi, ?nc? nu ne este foarte clar? definirea hectarului eligibil, fapt care ar putea afecta cuantumul subven?iei la hectar pentru statele care aplic? acest tip de pl??i. La fel ?i ?n cazul ecoschemelor, ne intereseaz? definirea ?i modalitatea de aplicare la nivel de ferm?. Am spus acolo c? vrem ni?te exemple concrete pornind de la ni?te obiective specifice, astfel ?nc?t s? vedem s? le transform?m apoi ?n m?suri de agromediu. Aceste concepte sunt ideile pre?edin?iei finlandeze a UE ?i agreate de Comisia European?.Am avut, de asemenea, o reac?ie la cerin?a de a avea o perioad? tranzitorie pentru men?inerea finan??rii grupurilor de produc?tori de patru ani de zile. Eu am cerut ca perioada de finan?are a grupurilor de produc?tori s? fie men?inut? p?n? ?n 2027, av?nd ?n vedere slaba organizare a acestora ?ntr-o serie de state europene, inclusiv la noi.Nu ?n ultimul r?nd, chiar dac? suntem ultima ?ar? UE care ?nc? mai are dou? agen?ii de pl??i, eu am cerut posibilitatea men?inerii celor dou? agen?ii de pl??i din Rom?nia – AFIR ?i APIA – pentru a nu periclita acordarea sprijinului c?tre beneficiari ?n viitoarea PAC. Nu-mi dau seama dac? vom reu?i acest lucru sau dac?, ?n perioada de tranzi?ie (2021 – 2022), ni se va impune. ?naintele de ?nt?lnirile din noiembrie ?i din decembrie, eu am transmis punctul nostru de vedere c?tre Comisia European? de men?inere a celor dou? agen?ii de plat?.: Ar fi bine s? fie o singur? entitate sau s? r?m?n? tot dou? agen?ii?Nechita-Adrian Oros:?S-ar putea c??tiga acei 25 la sut? unde se dubleaz? structura agen?iilor – personal, juridic, audit, conexele. Poate ?i o mai bun? corelare ?ntre ele, fiind sub o singur? umbrel?. N-ar mai trebui s? circule at?t de greu, interinstitu?ional, h?rtiile ?ntre ele.?Aceasta va fi ultima derogare”, Oros, despre : A fost lansat? recent o Ini?iativ? Cet??eneasc? European? (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptat? a pesticidelor sintetice din agricultur? p?n? ?n 2035, pentru a sprijini fermierii ?i pentru a salva albinele ?i natura. Unde v? situa?i dumneavoastr? ?ntre sus?in?torii ICE ?i produc?torii agricoli rom?ni?Nechita-Adrian Oros:?Dac? m? ?ntreba?i pe mine, ca ?i toxicolog, eu ar trebui s? zic f?r? nicio substan?? ?n agricultur?. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. ?tiu c? orice substan?? ?n plus care apare ?n via?a noastr?, nu are cum s? nu fac? r?u. Norocul nostru, al vie?uitoarelor, indiferent ce pozi?ie ocup?m ?n ecosistem, este c? reu?im s? ne adapt?m foarte bine.Pe mine, ca ministru, m-a prins aceast? decizie la jum?tate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament s?m?n??. Derogarea s-a f?cut ?n fiecare an. Din c?te am putut observa, acest demers s-a f?cut f?r? a fi fundamentat ?tiin?ific, s? demonstreze c? noi suntem mai afecta?i de Tanymecus dilaticollis (r??i?oara porumbului sau g?rg?ri?a frunzelor de porumb), Agriotessp. (viermii s?rm?), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al r?d?cinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapi?ei), Phylotreta spp., respectiv Phylloides spp. (purici dep?m?nt) fa?? de alte ??ri UE. Ar fi trebuit s? facem ni?te cart?ri ale terenurilor, s? zon?m suprafe?ele arabile ?i s? identific?m exact locurile unde atacurile acestor d?un?tori sunt masive. S? ?ncerc?m astfel s? le ar?t?m deciden?ilor de la Bruxelles c? trat?m exact zonele infestate, s? d?m dovad? de profesionalism.Am fost pus ?n fa?a deciziei de a cere derogare. Eu trebuia s? iau decizia. Puteam s? n-o cer ?i s? m? supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel v?zut bine la Comisie, dar era ?n pericol produc?ia de porumb ?i de floarea soarelui, ?n mare parte. Apoi, m? condamnau cei din agricultur? c? fac jocul str?inilor.Eu le-am transmis produc?torilor agricoli c? aceasta va fi ultima derogare (n.r. - folosirea de s?m?n?? tratat? cu neonicotinoide de c?tre fermierii rom?ni pentru culturile de porumb ?i floarea-soarelui care vor fi ?ns?m?n?ate ?n prim?vara anului 2020). Acum am fost obligat s? cer aceast? derogare, cu toate consecin?ele. N-am ce face. Nu-i pot l?sa a?a pe fermieri. Aceasta este ?ns? ultimul astfel de demers, dac? eu voi mai fi aici. Cu siguran?? va fi ultima. P?n? anul viitor, agricultorii vor trebui s? g?seasc? alt? solu?ie. Va ?ncepe probabil procedura de infringement, dar p?n? ?n momentul ?n care se finalizeaz?, noi, dac? renun??m, vom sc?pa.: Pesta porcin? african?. Ve?i intra cu Armata ?i Jandarmeria pe zona transportului ilicit de animale, ?n for??, cum au f?cut polonezii?Nechita-Adrian Oros:?Am discutat acest aspect, al efectelor PPA asupra economiei, cu omologul meu din Polonia. ?i asta pentru este o ?ar? care a trecut prin aceast? criz? ?i ?nc? face eforturi s? scape de temutul virus. Similar cu Rom?nia, Polonia are oarecum aceea?i structur? a popula?iei de porci, adic? foarte multe gospod?rii mici, porci mistre?i mul?i ?i o grani?? cu Ucraina care se ?ntinde pe mul?i kilometriEi mi-au explicat ce au ?ncercat s? fac? ?n ceea ce prive?te gospod?riile ?n care se cresc porci. Au ?ncercat cu acordarea unor vouchere micilor cresc?tori. Nu a mers foarte bine demersul, at?ta timp c?t nu au putut s? controleze mistre?ul.Ministrul polonez al agriculturii - fermier de meserie - mi-a recunoscut c? nu au suficient? for?? s? eradicheze PPA, ci doar s-o izoleze. Au mers cu m?suri mai de?tepte, dar au mers ?i ?n for??, cu Armata ?i cu Jandarmeria. S-a intrat puternic, cu cele dou? for?e, pe tot ceea ce ?nseamn? mi?carea animalelor. Dac? o f?ceau simbolistic, ca la noi, cu c?te-un medic veterinar ?i doi de la direc?ia agricol?, nu f?ceau nimic.?n ceea ce ne prive?te, chestia cu interzicerea cre?terii porcului ?n gospod?rie nu este o solu?ie fezabil?. Ea nu rezolv? problema, at?ta timp c?t porcii mistre?i intr? ?n cur?ile oamenilor ?i se plimb? prin ora?.?n ceea ce prive?te actul normativ de limitare a num?rului de porci dintr-o gospod?rie, nu l-a aplicat nimeni. Eu cred c? nu conteaz? num?rul, ci mai exact ce se ?nt?mpl? cu porcii. At?ta vreme c?t omul ??i cre?te ?n gospod?rie porcii pe care ?i consum?, c? sunt doi, c? sunt cinci, este foarte bine. Dac? va cre?te doi pentru a-i vinde, deja nu mai este bine. Noi vom interzice doar comercializarea porcului din mica gospod?rie, unde nu se respect? biosecuritatea.?ara noastr? este aproape toat? ro?ie. Trebuie intrat cu Armata ?i cu Jandarmeria ca s? blochezi. Ne g?ndim la asta, ?ns? ?mpreun? cu autoritatea. Sigur, nu m? dau la o parte, sunt ministrul agriculturii, ?ns? toate m?surile acestea trebuie luate de autorit??ile veterinare, dar cu institu?iile de for?? – Centrul Na?ional pentru Combarea Bolilor, Centrul Na?ional Pentru Situa?ii Speciale de Urgen?? sunt conduse de c?tre ministrul de Interne. Acolo este for?a. Pe mine n-o s? m? asculte niciodat? un jandarm, iar partea tehnic? o asigur? ANSVSA.Ce s-a demarat acum – ?i am fost s?pt?m?na trecut? cu ei (n.r. - 9-15 decembrie) c?nd au f?cut o videoconferin?? cu to?i directorii ?i cu to?i ?efii de Poli?ie din jude?e, s? ?nceap? s? fac? controale ale circula?iei animalelor ?pe bune”. Acei samsari care plimb? animalele ?i bolile dintr-o zon? ?n alta sunt cunoscu?i. Nu sunt ni?te persoane ingenue care apar peste noapte.Noi trebuie s? oprim samsarii de animale, ?n primul r?nd, ?i s? control?m circula?ia mistre?ilor. Degeaba s?rim s?-l asuprim pe cresc?tor, dac? mistre?ul defileaz? prin curtea lui.Samsarii pun ?n pericol ?i siguran?a na?ional?, am putea spune, pentru c? ei r?sp?ndesc o boal? major?. ?n acest context vorbim de confiscarea m?rfii. Dac? s-ar lua o lun?, dou?, aceste m?suri, ar disp?rea fenomenul. Scopul nu este s? confisc sau s? amendez, ci foarte repede s? ajungem la un rezultat..............................AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnic Decembrie 23, 2019Instrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:– sM 4.1 si sM4.1a – ?Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;– sM 4.2 si sM 4.2a – ?Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;– sM 6.4 – ?Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.Prin IF se acorda:credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai suscredite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioarepentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ?Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ?Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza Decembrie 23, 2019 Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, , la sectiunea Dezbatere Publica.?Lansam in? procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.Cum se foloseste AFIR de Inteligenta Artificiala pentru a creste gradul de absorbtie a fondurilor europene Decembrie 23, 2019Directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, Adrian CHESNOIU, impreuna cu reprezentatii Directiei IT din cadrul Agentiei, directorul Daniel IFRIM si seful de serviciu Bogdan TULBURE, au avut mai multe intrevederi cu reprezentantii companiei Microsoft despre rezultatele obtinute de Agentie prin utilizarea inteligentei artificiale.Dezbaterile s-au transformat intr-un clip de prezentare al sistemelor IT implementate de AFIR realizat de catre Microsoft, un infografic ce ilustreaza trecerea de la depunerea pe hartie a proiectelor la cea online din prezent, si o descriere a AFIR, publicata alaturi de alte materiale informative pe platforma web internationala a companiei Microsoft.Absorbtia fondurilor europene gestionate de catre Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) este in acest moment la un nivel de 53%. Acest lucru a fost posibil si datorita solutiilor de inteligenta artificiala, care au optimizat procesul de solicitare a finantarii, de derulare a achizitiilor sau de plata ale beneficiarilor.?Realizarea unei prognoze (analize) interne a resurselor necesare pentru gestionarea proiectelor finantate prin PNDR 2020 necesita o interventie manuala a angajatilor AFIR, lucru care a fost destul de dificil de realizat in trecut”, a subliniat Adrian CHESNOIU, directorul general AFIR.?Suntem prima institutie publica din Romania care utilizeaza la un nivel atat de ridicat inteligenta artificiala, iar acest lucru a schimbat intreaga abordare a procesului de implementare. Ne-am dorit sa crestem acuratetea prognozelor de cheltuieli si finantare, deoarece aceasta optimizare ajuta atat beneficiarii nostri, cat si eficienta activitatilor institutiei.”In trecut, procesul de plata se efectua pe hartie si era ?departe de a fi optimizat”. Echipa specialistilor AFIR a petrecut luni intregi transformand acest proces intr-unul complet online. Solutia optima pentru AFIR a insemnat un mecanism de predictie pentru plati care a fost livrat printr-o solutie combinata intre mai multe tehnologii cloud (Azure Data Warehouse si Azure Machine Learning, Azure SQL si Power BI).Utilizarea unui mecanism de predictie de plata bazat pe sistemele AI (Inteligenta Artificiala) ofera multe imbunatatiri, in special atunci cand e vorba de precizia prognozei. In perioada in care procesul era manual, au existat erori care afectau exactitatea raportului, insa predictia bazata pe AI elimina aceste riscuri. Exactitatea previziunilor a crescut pana la 80% la 25.000 de proiecte gestionate in sistem.AFIR: fermierii isi pot asigura culturile agricole cu fonduri europene Decembrie 22, 2019Submasura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (UE) 1305/2013, cu modificarile ?i completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B ?Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.Scopul acestei submasuri este:– incurajarea fermierilor sa participe la schemele de asigurare private in vederea gestionarii corespunzatoare a riscurilor care le pot afecta productia agricola;– stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare si extinderea sferei riscurilor asigurabile de catre societatile de asigurare.ObiectiveSubmasura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B ?Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.BeneficiariiBeneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.Sprijinul? nerambursabil70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor mici cu dimensiunea economica pana la 11.999 SO;sau55% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor cu dimensiunea economica mai mare sau egala cu 12.000 SO.Depunerea dosarului cererii de finantarePentru implementarea submasurii 17.1 va fi deschisa o sesiune de depunere anuala a Cererilor de finantare, in doua etape: pentru culturile de primavara in perioada iunie – noiembrie anul curent (inclusiv); pentru culturile de toamna in perioada decembrie anul curent – mai anul urmator (inclusiv). Pentru primul an de implementare a sub-masurii (2019), sesiunea de depunere va putea fi lansata mai devreme decat la datele prevazute mai sus.Pentru fiecare etapa aferenta sesiunii anuale continue se publica un anunt de lansare accesare submasura in care se vor preciza: alocarea corespunzatoare disponibila si perioada de depunere a cererilor de finantare.Depunerea continua a cererilor de finantare in cadrul sesiunii aferente submasurii 17.1 se opreste inainte de termenul limita prevazut in Anuntul de lansare, atunci cand valoarea publica totala a cererilor de finantare depuse depaseste cu 10% nivelul alocarii aferent sesiunii anuale.C??I BANI S-AU CHELTUIT DIN PNDR 2020?Ferma ?28 noiembrie 2016 - Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) vrea s? cheltuiasc? 10% din fondurile europene pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? p?n? la finalul lui 2016. ?n cifre, 800 - 900 mil. euro, din care cca. 400 mil. euro pentru investi?ii.?Avem proiecte selectate de aproape un miliard de euro ?i pl??i autorizate de 650 de milioane de euro, un grad de absorb?ie de aproape 7,5% ?i un target de 10% p?n? la finele anului, pl??i pentru investi?ii ?i pl??i f?cute de APIA pentru m?surile delegate, care sunt importante ?i consistente ?n aceste valori. Pentru sf?r?itul anului, acest 10% pe care ?l propunem ?nseamn? undeva ?ntre 800 ?i 900 de milioane de euro pl?ti?i efectiv, absorb?ie real?, iar componenta pentru investi?ii sper?m s? fie undeva de peste 400 de milioane de euro”, a explicat directorul general al AFIR, David Eugen Popescu, la Conferin?a ?PNDR 2014-2020 - Prezent ?i viitor”, organizat? la Indagra 2016.Popescu a precizat c? Rom?nia a transmis deja Comisiei Europene trei solicit?ri de rambursare a unor sume din pl??ile efectuate, din care primele dou?, totaliz?nd 290 mil. euro, au fost deja rambursate. ?Articol publicat in revista Ferma nr.20(181) 15 - 30 noiembrie 2016Oros pentru Fermier ?n Rom?nia:?Modul ?n care s-au f?cut pl??ile p?n? acum a ?ncurajat produc?ia primar?, nu procesarea Financial Intelligence?23 decembrie 2019, P?n? acum, modul ?n care s-au f?cut pl??ile a ?ncurajat produc?ia primar? care este mult mai facil?, fa?? de procesare, care presupune eforturi suplimentare, a declarat pentru?Fermier ?n Rom?nia, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros.?Este mult mai simplu c? cre?ti animale ?i s? le vinzi vii, dec?t s? vinzi produse procesate. Nu mai ai complica?ii cu for?a de munc?, cu tehnologia. Dac? expor?i materie prim?, subven?iile sunt foarte bune, ?nc?t chiar dac? pre?ul la care? exportai nu era foarte bun, subven?iile ??i acopereau costurile. ?n zona de procesare esti ?i mai verificat? de institu?ii, trebuie s? respec?i niste reguli. Pe de alt? parte, schemele de ajutor pentru Pilonul II puteau fi mai mult direc?ionate spre zona de procesare, de depozitare”, spune ministrul Agriculturii. Deficitul comercial cu produse agricole al Rom?niei ?nregistreaz? cre?teri semnificative de la an la an.Ministrul agriculturii, Adrian Oros:??Trebuie s? punem accentul pe procesare” Financial Intelligence?30 noiembrie 2019, Rom?nia?sus?ine plafonarea voluntar? a pl??ilor,?a declarat, recent, Adrian Oros, ministrul agriculturii, la o conferin?? de specialitate, ad?ug?nd, ca prioritate pentru viitor: ?Trebuie s? punem accentul pe procesare”. ?n Parlamentul European se discut?, ?n acest moment, regulamentul privind pl??ile ce vor fi alocate prin politica agricol? comun? (PAC) din perioada 2021-2017.??Au?fost redeschise o serie de articole de c?tre actualul Parlament European, pentru c? vechiul parlament aprobase o anumit? form? a regulamentului. Articolul 15 privitor la plafonarea pl??ilor pentru fermele mari nu a fost redeschis. ?n acest moment, prevederile legisla?iei dezb?tute de vechiul Parlament European arat? c? plafonarea pl??ilor este voluntar?, dar statul membru are alternativa de a aloca 10% din buget pentru a finan?a fie fermele mari, fie fermierii mici ?i mijlocii”,?a declarat europarlamentarul Daniel Buda, vicepre?edinte al Comisiei de agricultur? al Parlamentului European, citat de?fermierinromania.ro. ?Un element esen?ial este legat de realizarea unei strategii na?ionale pentru perioada 2021-2024. ?Ne propunem s? realiz?m acest plan printr-o consultare cu fermierii”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros. O tem? sensibil? pentru agricultura rom?neasc? este trecerea de la agricultura produc?toare de materii prime la procesarea produselor. ?Trebuie s? ad?ug?m plus valoare. Este inadmisibil s? export?m porumb boabe ?i s? import?m f?in? de m?m?lig?, s? export?m animale vii ?i s? import?m mezeluri, s? export?m gr?u ?i s? import?m p?ine congelat?. ?n viitorul exerci?iu bugetar vor fi alocate 6,7 miliarde euro, din pilonul doi, pentru dezvoltarea unit??ilor de procesare”,?a explicat Daniel Buda, europar-lamentar. Printre temele ce se doresc a fi redefinite de actualul Parlament European este cea privind definirea fermierului activ. ?Cine sunt beneficiarii fondurilor europene? Ne dorim ca banii s? ajung? la cei care produc ?i nu la fermierii de canapea”, a spus Daniel Buda. ?n ceea ce prive?te componenta de mediu ?i de schimb?ri climatice, statul membru are posibilitatea s? aloce 20% din sumele bugetare europene totale, dar priorit??ile trebuie s? se reg?seasc? ?n planul na?ional strategic. De asemenea, pentru cercetarea agricol? vor fi alocate 10 miliarde de euro.?n ceea ce prive?te viitoarea politic? agricol? comun?, Mihail Dumitru, director general adjunct la Direc?ia General? Agricultur? a Comisiei Europene, a explicat situa?ia la zi: ?Ne afl?m ?n procesul de codecizie a Consiliului Uniunii Europene ?i a Parlamentului European, care vor trebui s? adopte propunerile Comisiei Europene. Trebuie spus c? bugetul pentru PAC a sc?zut de la 37,6% din bugetul total european la 28,5%. Sc?derea este cauzat? de Brexit ?i de alocarea bugetului c?tre o serie de alte priorit??i. ?n total, bugetul PAC propus va fi de 365 de miliarde de euro. Este o reducere bugetar? cu 5% fa?? de actualul exerci?iu financiar. Rom?nia va c??tiga la pl??ile directe, dar va pierde la finan?area de dezvoltare rural?. Dar, poate cre?te contribu?ia na?ional?”. Uniunea European? este interesat? de alocarea bugetului pentru agricultur?. Astfel, ?n Rom?nia, num?rul de beneficiari a sc?zut de la 1.200.000 la aproximativ 800.000. ?n schimb, num?rul beneficiarilor sumelor de peste 100.000 euro a crescut, mai scrie?fermierinromania.ro. Viitoarea PAC are o serie de obiective: cre?terea aloc?rilor pentru de clim? ?i protec?ia mediului, se dore?te o mai bun? distribu?ie a sprijinului financiar (fermierii c??tig? cu 40% mai pu?in dec?t media din restul economiei), ?nnoirea genera?iilor este o tem? care preocup? toate statele membre ale UE ?i, prin viitoarea PAC, se va realiza o coeren?? ?n ac?iuni la nivelul Uniunii. De asemenea, se pune accent sporit pe inovare. ?Vorbim de?digitalizare, inteligen?? artificial?, de big data ?i fermierii vor trebui s? aib? cuno?tin?e ?i echipamente. Se pot finan?a prin PAC, dar trebuie ca Rom?nia s? introduc? ?n planul na?ional strategic priorit??ile”,?a declarat Mihail Dumitru.ALTELEANSVSA: ANUN? IMPORTANT PENTRU TO?I CRESC?TORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 15:23 ?n urma negocierilor continue ?ntre serviciile veterinare din Rom?nia ?i Israel ca exportatorii de animale vii s? beneficieze de condi?ii mai bune pentru exportul animalelor vii ?n Israel, ?n data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de s?n?tate pentru exportul bovinelor, ovinelor ?i caprinelor din Rom?nia ?n Israel, la cele mai ?nalte standarde de bun?stare ?i s?n?tate. Anun?ula fost f?cut ?n cadrul unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. ”A fost creat? o mare oportunitate pentru cresc?torii de rumeg?toare din Rom?nia, care vor putea derula opera?iuni de export animale vii c?tre Israel la costuri mult mai sc?zute ?i ?n perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea test?rilor serologice ?i virusologice, a vaccin?rii ?mportiva bolii limbii albastre. Totodat?, perioada de carantin? se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce ?i costurile aferente caz?rii animalelor. ?n urma agre?rii certificatelor veterinare de s?n?tate pentru exportul rumeg?toarelor, ANSVSA elaboreaz? instruc?iuni ?n teritoriu ?i le va trimite c?tre Direc?iile Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor jude?ene, ?n vederea inform?rii medicilor veterinari care efectueaz? opera?iunile de certificare, a operatorilor economici care efectueaz? activit??i de export c?tre Israel, precum ?i a tuturor celor interesa?i despre modificarea certificatului veterinar de s?n?tate mai sus men?ionat ?i respectarea condi?iilor pentru efectuarea exportului ?n conformitate cu noile certificate veterinare de s?n?tate agreate. Oportunitatea de a exporta rumeg?toare din Rom?nia ?n Israel, ?n prezent, f?r? obligativitatea vaccin?rii ?i test?rii, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica aceast? boal? de pe teritoriul ??rii noastre. Boala limbii albastre a ap?rut pentru prima oar? ?n Rom?nia ?n data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4. ANSVSA a elaborat o serie de m?suri at?t pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul Rom?niei, c?t ?i dup? confirmarea bolii. M?surile ferme, ?ntreprinse rapid, au condus la ?nchiderea ultimului focar de boal? a limbii albastre, ?n data de 4 ianuarie 2016. Consecutiv, conform prevederilor Organiza?iei Mondiale pentru S?n?tatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis c?tre acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea Rom?niei ca ?ar? liber? de boala limbii albastre; declara?ia Rom?niei privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicat? la ?nceputul anului 2018, put?nd fi accesat? la urm?torul link: //oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/. Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a ?ntre?inut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, speciali?tii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israelian?, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate ?n ?ara noastr?, ultima dintre acestea av?nd loc ?n perioada 05 – 10 august 2018. ?n cadrul acestor viziate, realizate ?n vederea evalu?rii sistemului de control a exporturilor de rumeg?toare vii din Romania ?n Israel, ANSVSA a propus modificarea condi?iilor de s?n?tate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de s?n?tate pentru export. *Boala limbii albastre nu afecteaz? omul, este cauzat? de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin ?n?ep?tura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides ?i nu prin contactul direct ?ntre animale. Boala afecteaz? rumeg?toarele ?i are caracter sezonier. Mortalitatea este variabil?, ?n func?ie de situa?ie, morbiditatea put?nd ajunge, uneori, la 100% din efectiv. Din literatura de specialitate, reiese c? o insect? hematofag? poate c?l?tori p?n? la 1,5– 2 km/zi ?ntr-o zon?, iar ?n anumite condi?ii meteorologice (v?nturi predominante pe o anumit? direc?ie ?i perioad?, ?n condi?ii favorizante), insectele pot fi purtate la distan?e mult mai mari, ce pot atinge p?n? la 200 de km/zi. Pierderile economice se datoreaz? costurilor aferente eradic?rii bolii, incluz?nd: desp?gubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activit??ile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului ?i a activit??ilor de dezinsec?ie ?i dezinfec?ie. De asemenea, pierderi economice se ?nregistreaz? ?i datorit? restric?iilor impuse comer?ului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evolueaz? boala”, se arat? ?n comunicatul de pres? al ANSVSA. ?ara noastr?, pe locul 38 ?n lume la securitatea alimentar? Ziarul BURSA?#Companii?/?23 decembrie ?ara noastr? ocup? locul 38 din 113 ??ri ?n clasamentul global al securit??ii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport ?ntocmit de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) ?i sprijinit de Corteva Agriscience, companie activ? ?n domeniul agricol.Conform analizei, ?ara noastr? se men?ine ?n topul mondial al securit??ii alimentare pe pozi?ia 38, ?n mare parte datorit? disponibilit??ii ?i calit??ii alimentelor, programelor de siguran?? alimentar? ?i accesului facil al fermierilor la surse de finan?are. "Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribu?ie dezvoltat ?i disponibilitatea micro-nutrien?ilor ?n alimente sunt elemente forte ?n cazul Rom?niei", precizeaz? realizatorii raportului. ?n schimb, Rom?nia se afl? ?n urma altor ??ri ?n ceea ce prive?te dezvoltarea unui standard nutri?ional, stabilirea unei strategii alimentare ?i prezen?a unui sistem de monitorizare ?i supraveghere."Cheltuielile na?ionale pentru sus?inerea cercet?rii ?n domeniul agricol ?i nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ??ri. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, Rom?nia st? mai bine ?n ceea ce prive?te posibilitatea dezvolt?rii infrastructurii de irigare ?i capacitatea de depozitare", se men?ioneaz? ?n Index.Potrivit sursei citate, pentru al doilea an consecutiv, Singapore, Irlanda ?i SUA se men?in pe primele trei pozi?ii, fiind lideri ?n securitatea alimentar?, ?n ciuda faptului c?, ?n 2019, Indexul a ad?ugat instrumente noi de m?surare, cum ar fi: costul m?nc?rii, infrastructura agricol? ?i existen?a unor standarde nutri?ionale. Pentru acest an, ?n GFSI a fost inclus? o categorie nou? denumit? "Resursele naturale ?i capacitatea de revenire", un pachet separat de date care se al?tur? celorlalte trei (Accesibilitate, Disponibilitate, Calitate ?i siguran??), ?n analiza nivelului de securitate alimentar?. Astfel, dac? sunt luate ?n calcul ?i datele din aceast? categorie, majoritatea ??rilor ?nregistreaz? o diminuare a punctajului general, ceea ce subliniaz? c?t de vulnerabil este sistemul alimentar ?n fa?a unor amenin??ri precum seceta, inunda?iile sau cre?terea nivelului m?rii. Rom?nia este o excep?ie, fiind mai pu?in expus? riscurilor climatice globale. GFSI 2019 arat? c? majoritatea ??rilor analizate (88%) dispun de suficient? hran? pentru propriile popula?ii. ?n acela?i timp, un raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations - Organiza?ia pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? a Na?iunilor Unite) privind Nivelul Securit??ii Alimentare ?i a Nutri?iei ?n Lume, arat? c? peste 820 milioane persoane sufer? de foame. Raportul de specialitate arat?, totodat?, o cre?tere a pre?urilor alimentelor ?n lume, cele mai mari scumpiri fiind ?nregistrate ?n Venezuela ?i Siria, ?i subliniaz? nevoia unor eforturi mai mari pentru a face alimentele bogate ?n nutrien?i ?i de calitate mai accesibile pentru popula?ia cu venituri mici.GFSI este o evaluare ampl? a nivelului securit??ii alimentare globale dezvoltat? de Economist Intelligence Unit (EIU) ?i sprijinit? de Corteva Agriscience. Indexul, f?cut public anual, examineaz? schimb?rile globale ?i sis-temele alimentare din 113 ??ri.Cutremur financiar ?n Rom?nia! ?eful Consiliului Fiscal a anun?at ce ne a?teapt? ?Alecsandru Ion 22 decembrie 2019 Rom?nii nu trebuie s? repete experien?a de acum 8-9 ani, c?nd s-au dat cu capul de perete, avertizeaz? pre?esdintele Consiliului Fiscal, Daniel D?ianu. R?ul este iminent dac? nu lu?m decizii ?n?elepte, trage el semnalul de alarm?.Legi schimbate peste noapte, ?ocuri legislative pentru oamenii de afaceri, salarii mai mari, dar ?i pre?uri mai mari. Dezechilibre periculoase ?n economie ?i o gaur? ?n buget de miliarde de lei.Cam a?a ar putea fi caracterizat anul 2019 ?n c?teva cuvinte. Iar lucrurile nu se vor ?ndrepta prea cur?nd. Suntem ?ntr-o situa?ie critic?, nu ne mai permitem cheltuieli ?n plus, declara recent premierul Ludovic Orban ?n fa?a parlamentarilor.Anul 2020 ar trebui s? fie unul cu corec?ii, f?r? de care r?ul va fi iminent, a declarat la?Digi24?pre?edintele Consiliului Fiscal,?Daniel D?ianu.Nu ne mai permitem extravagan?e”Cifrele pentru luna noiembrie arat? c? suntem la un alt etaj, din p?cate, de la care nu ne mai permitem extravan?e.2020 ar trebui s? fie unul cu corec?ii. Dac? ne-am permite t?ieri de taxe ?i impozite am ajunge cu deficitul pentru 2020 bine peste 5% din PIB, cel pentru 2021 peste 6%. Ar fi pu?in spus foarte r?u pentru Rom?nia, u?or u?or ne-am putea confrunta cu probleme ?n finan?area deficitului, a balan?ei comerciale”, a declarat Daniel D?ianu.”Este momentul s? ne oprim, am avut o corec?ie acum 8 – 9 ani de amploare, foarte dureroas? pentru cet??eni, c?nd am fost nevoi?i s? recurgem la t?ieri de salarii, TVA a fost crescut de la 19% la 24%, situa?ie care atunci nu putea fi atunci evitat?”, a ad?ugat el.R?ul este iminent”Diferen?a acum e c? suntem ?n situa?ia s? putem evita a?a ceva, dac? va exista o anume solidaritate care s? treac? de partizanatul politicianistic.R?ul este iminent dac? nu lu?m decizii ?n?elepte.Rom?nii s-au dat cu capul de perete acum 8 – 9 ani, nu trebuie s? repet?m acea experien??”, avertizeaz? pre?edintele Consiliului Fiscal.”Ludovic Orban, e bine c? a spus c? nu ne mai permitem cheltuieli, a fost foarte ferm privind aceste ini?iative, unele promovate de colegi ai s?i, oameni care nu ?n?eleg c? t?ieri de taxe ?i impozite provoac? gol la buget care trebuie acoperit.Salariile si pensiile au crescut ?i pentru c? veniturile sunt mici, dar responsabilii trebuie s? explice oamenilor c? ai nevoie ?i de o for?? a bugetului care s? permit? asta”, a explicat Daniel D?ianu.Dou? Rom?niiEl a ar?tat c? una din marile probleme ale economiei este dat? ?i de faptul c? nu to?i rom?nii declar? averile sau toate veniturile c??tigate.A cere declararea averilor nu ?nseamn? a fi comunist, a spus D?ianu.”Exist? o Rom?nie bun? ?n care se poate tr?i decent, dar ?i o Rom?nie rea. Cred c? ?n balan?? c?nt?re?te mai mult prima”, a ad?ugat pre?edintele Consiliului Fiscal.Referitor la pericolul unei recesiuni ?n Rom?nia, el a explicat c? se va produce dac? vom avea recesiune ?n spa?iul european.Cati bani cheltuie romanii pe masa si pomul de Craciun? Dec. 22, 2019?? Bugetul alocat de rom?ni pentru perioada Cr?ciunului se ridic? la aproximativ 250 de euro, respectiv 1.189 lei, iar din aceast? sum? 477 de lei sunt destina?i cheltuielilor pentru bunurile alimentare, ?n timp ce pe cadouri rom?nii se a?teapt? s? dea, ?n medie, 403 lei, arat? un studiu realizat de Reveal Marketing Research, transmite?AGERPRES.? ?Perioada Cr?ciunului este extrem de profitabil? pentru comercian?i ?i reprezint? un motiv de ?ngrijorare pentru rom?ni, care nu ?tiu dac? vor avea resursele necesare s? acopere toate cheltuielile. ?n timp ce, la nivel european, cheltuielile medii pentru s?rb?tori sunt de 460 euro (?ntre 340 euro ?n ??rile de Jos p?n? la 640 euro ?n UK), ?n Rom?nia bugetul aproximativ este de 250 de euro (1.189 lei)”, arat? analiza citat? realizat? ?n perioada 6 – 15 decembrie 2019 pe un e?antion reprezentativ de adul?i din mediul urban.Restul de buget se distribuie ?ntre brad (172 lei) ?i decorarea acestuia (137 lei).Analiza arat? c?, pe regiuni, locuitorii din Dobrogea ?i Bucure?ti sunt dispu?i s? cheltuie mai mult dec?t media na?ional?, ?n timp ce transilv?nenii sunt mai cump?ta?i. Tinerii sub 25 de ani au declarat c? vor cheltui cu aproximativ 30 de lei mai mult pentru m?ncare dec?t cei peste 55 de ani ?i ?n jur de 92 lei mai mult pe cadouri.?Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mul?i rom?ni se bazeaz? pe prima de Cr?ciun. Mai mult de jum?tate (51%) din responden?i spun c? este destul de important? ?i ?i ajut? mult, ?n timp ce peste un sfert (26,3%) declar? c? nu s-ar descurca f?r? acest bonus. Prima este mai a?teptat? de cei ?ntre 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervieva?i declar?nd c? le-ar fi mai greu f?r? ace?ti bani”, relev? studiul Reveal Marketing Research.Analiza mai arat? c? febra cump?r?turilor ?ncepe pentru unii rom?ni ?nc? din noiembrie (13,3%), ?ns? majoritatea responden?ilor (30,2%) se ocup? de acest aspect ?n a doua s?pt?m?n? din decembrie sau chiar ?n a treia (24,2%). Nu sunt pu?ini ?ns? nici cei care las? totul pe ultima sut? de metri.Supermarketurile ?i hipermarketurile sunt prima alegere a rom?nilor pentru a-?i face cump?r?turile alimentare, 93,5% dintre ei aleg?nd aceast? variant?, dintr-un maxim de dou? posibile. Pe locul doi este pia?a agroalimentar?, aleas? de aproape 40% dintre responden?i, cu o pondere mai mare (65,6%) ?n cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani ?i de locuitorii din Bucure?ti-Ilfov, ?n timp ce procentul celor care se aprovizioneaz? de la rudele de la ?ar? e ?n sc?dere de la an la an, situ?ndu-se ?n jurul valorii de 10% la nivel na?ional.?n ceea ce prive?te cadourile, rom?nii ?nc? prefer? magazinele fizice, at?t pe cele de sine st?t?toare (30%), c?t mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dac? au la dispozi?ie mai multe op?iuni, patru din zece rom?ni cump?r? cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic ?n cazul celor de peste 55 de ani ?i unul din patru oameni aleg t?rgurile de cadouri, mai ales cei ?n v?rst?.Potrivit sursei citate, simbolul s?rb?torilor de iarn?, bradul de Cr?ciun, va fi prezent ?n peste 90% dintre casele rom?nilor.?Doar o treime dintre responden?i vor unul natural. De?i cei t?ia?i ?nc? sunt prefera?i de un sfert din popula?ie, ?ncep s? fie ceru?i ?i cei ?n ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neap?rat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea rom?nilor (59%) opteaz? pentru un brad artificial, ?n timp ce un procent infim au o abordare simbolic?, minimalist? ?i ??i fac unul din ornamente sau c?r?i (1,4%), inspir?ndu-se de pe Pinterest”, spun realizatorii studiului.?n ceea ce prive?te locul de unde ?l achizi?ioneaz?, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt ?n topul alegerilor (52%), urmate de pia?? (22%), pentru c? rom?nii iau bradul ?mpreun? cu restul cump?r?turilor. Globurile ?i beteala sunt ?n topul preferin?elor (72%), ?n timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decora?iunile se cump?r? tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre responden?i opt?nd pentru magazine online. ?n timp ce 15% dintre rom?ni schimb? decora?iunile ?n fiecare an, aproximativ 40% le ?in mai mult de trei ani.?ns?, pentru rom?ni, S?rb?torile de iarn? nu sunt doar despre cump?r?turi ?i m?ncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru rom?ni, 85% dintre responden?i declar?nd c? se bucur? de ?nt?lnirile cu rudele ?i prietenii. Doar 3,5% spun c? fac asta din obliga?ie, procentul fiind mai mare (6,5%) ?n r?ndul celor de 35-44 de ani.Rom?nii se simt mai genero?i anul acesta cu bugetul de s?rb?tori: Aproape un sfert dintre rom?ni pl?nuiesc s? cheltuiasc? mai mult de Cr?ciun dec?t ?n 2018 Teona Tomoiaga 23.12.2019, ? Anul acesta, de Cr?ciun, rom?nii sunt dispu?i s? cheltuiasc? mai mult dec?t anul trecut pe cadouri, m?ncare, b?utur?, decora?iuni ?i excursii, potrivit unui studiu al Ipsos MORI contractat de International Personal Personal Finance ce opereaz? Provident Financial Rom?nia. Conform sursei citate, dintre toate ??rile europene studiate, doar polonezii se apropie de nivelul de 22% atins de rom?ni, cu 14%, ?n timp ce locuitorii din Cehia sunt cei mai conservatori c?nd este vorba de a cheltui mai mult, cu doar 7% dintre responden?i gata de a aloca un buget mai mare.?n acela?i timp, doar 12% dintre rom?ni iau ?n calcul un buget mai mic pentru s?rb?torile de iarn? din acest an. 57% men?in totu?i lucrurile sub control ?i inten?ioneaz? s? p?streze acela?i nivel de cheltuieli ca anul trecut.Cu toate acestea, planul rom?nilor de a cheltui mai mult de Cr?ciun ar putea s? nu fie o decizie voluntar?, deoarece aproape o jum?tate (48%) consider? costul crescut al vie?ii drept motiv pentru cheltuielile mai mari vizate ?n acest an. Un motiv principal pentru a aloca mai mult buget s?rb?torilor este reprezentat, pentru peste jum?tate dintre responden?i (51%), de cheltuielile mai mari pentru cadouri, ?n timp ce un sfert men?ioneaz? circumstan?ele personale sau familiale modificate fa?? de anul trecut (24%).La polul opus, dintre rom?nii care au de g?nd s? consume mai pu?ine resurse financiare de Cr?ciun, 33% admit c? au cheltuit prea mult anul trecut ?i c?, de aceast? dat?, inten?ioneaz? s? ?i economiseasc?.Un rom?n din cinci (20%) a cheltuit anul trecut, de Cr?ciun, ?ntre 200 ?i 400 de lei, urmat ?ndeaproape de de cei care au cheltuit ?ntre 401 ?i 600 de lei (19%). Doar 8% dintre responden?i declar? c? au consumat peste 1.500 de lei, iar aceea?i propor?ie de 8% a cheltuit sub 200 de lei.Dintre rom?nii care ar contracta un credit, 15% ar face-o pentru a acoperi cheltuielile de Cr?ciun, ce includ m?ncarea, b?utura, decora?iunile, cadourile sau c?l?toriile.C?nd este vorba de sumele pe care ar fi dispu?i s? le ?mprumute, un sfert (25%) dintre cei care ar contracta un credit de Cr?ciun ar opta pentru sume ?ntre 801 ?i 1.000 de lei, urma?i de cei care ar alege fonduri de la 601 la 800 de lei, la egalitate cu rom?nii care ar ?mprumuta 401 – 600 de lei, ambele categorii reprezent?nd 18%. Doar 16% dintre ace?tia ar mai contracta, acum, credite de peste 1.500 de lei.Provident Financial Rom?nia face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), furnizor de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,4 milioane de clien?i ?n 9 ??ri din Europa, precum ?i ?n Mexic ?i Australia.Rom?nii au dat n?val? ?n magazine. Nimeni nu cheltuie ca noi, ?n Europa. Date incredibile(STUDIU)?Florin Ghergut 23 decembrie 2019 C? rom?nii ??i cheltuiesc o mare parte din venituri pentru m?ncare ?i celelalte necesare traiului de zi cu o zi o ?tim de ani buni, av?nd ?n vedere ?i veniturile relativ reduse. Explicabil a fost ?i fenomenul creat ?n jurul marilor magazine, av?nd ?n vedere anii de priva?iuni din comunism. Iat? ?ns? c? aceast? dorin?? nebun? a cump?ra , mai ales ?n jurul s?rb?torilor, persist? ?i chiar plaseaz? Rom?nia ?n topurile europene din acest punct de vedere.Aproape un sfert dintre rom?ni pl?nuiesc s? cheltuiasc? mai mult de Cr?ciun dec?t anul trecut ?i aproape jum?tate au declarat c? motivul ar fi costul mai crescut al vie?ii, arat? un studiu? comandat de Provident.Rom?nii tind s? devin? tot mai genero?i, pe m?sur? ce se apropie?s?rb?torile de iarn? ?i sunt dispu?i s? cheltuiasc? mai mult dec?t anul trecut pe cadouri, m?ncare, b?utur?, decora?iuni ?i excursii de Cr?ciun. Dintre toate ??rile europene studiate, doar polonezii seapropie de nivelul de 22% atins de rom?ni, cu 14%, ?n timp ce locuitorii din Cehia sunt cei mai conservatori c?nd este vorba de a cheltui mai mult, cu doar 7% dintre responden?i gata de a aloca un buget mai mare, potrivit? studiului? Ipsos MORI contractat de grupul britanic International Personal Finance ce opereaz? Provident Financial Rom?nia.?n acela?i timp, doar 12% dintre rom?ni iau ?n calcul un buget mai mic pentru s?rb?torile de iarn? din acest an. 57% men?in totu?i lucrurile sub control ?i inten?ioneaz? s? p?streze acela?i nivel de cheltuieli ca anul trecut.Cu toate acestea, planul rom?nilor de a cheltui mai mult de Cr?ciun ar putea s? nu fie o decizie voluntar?, deoarece aproape o jum?tate (48%) consider? costul crescut al vie?ii drept motiv pentru cheltuielile mai mari vizate ?n acest an. Un motiv principal pentru a aloca mai mult buget s?rb?torilor este reprezentat, pentru peste jum?tate dintre responden?i (51%), de cheltuielile mai mari pentrucadouri, ?n timp ce un sfert men?ioneaz? circumstan?ele personale sau familiale modificate fa?? de anul trecut (24%).La polul opus, dintre rom?nii care au de g?nd s? consume mai pu?ine resurse financiare de Cr?ciun, 33%* admit c? au cheltuit prea mult anul trecut ?i c?, de aceast? dat?, inten?ioneaz? s? ?i economiseasc?.Un rom?n din cinci (20%) a cheltuit anul trecut, de Cr?ciun, ?ntre 200 ?i 400 de lei, urmat ?ndeaproape de de cei care au cheltuit ?ntre 401 ?i 600 de lei (19%). Doar 8% dintre responden?i declar? c? au consumat peste 1.500 de lei, iar aceea?i propor?ie de 8% a cheltuit sub 200 de lei.Dintre rom?nii care ar contracta un credit, 15% ar face-o pentru a acoperi cheltuielile de Cr?ciun, ce includ m?ncarea, b?utura, decora?iunile, cadourile sau c?l?toriile.C?nd este vorba de sumele pe care ar fi dispu?i s? le ?mprumute, un sfert (25%**) dintre cei care ar contracta un credit de Cr?ciun ar opta pentru sume ?ntre 801 ?i 1.000 de lei, urma?i de cei care ar alege fonduri de la 601 la 800 de lei, la egalitate cu rom?nii care ar ?mprumuta 401 – 600 de lei, ambele categorii reprezent?nd 18%. Doar 16% dintre ace?tia ar mai contracta, acum, credite de peste 1.500 de leSTUDIU:Mai mult de jum?tate dintre rom?ni nu cred ?n reducerile ?i promo?iile de Cr?ciun F.D. Miscellanea?/?22 decembrie Mai bine de jum?tate dintre consumatorii rom?ni nu au ?ncredere c? promo?iile de Cr?ciun sunt reale, iar trei sferturi prefer? s? cumpere cadouri din hipermarketuri, arat? un studiu efectuat de compania de market research 4Service Group Rom?nia, relateaz? News.ro.Totodat?, doar 2 din 10 rom?ni sunt de p?rere c? reducerile sau ofertele afi?ate de magazine sunt adev?rate, ?n timp ce restul de 20% sunt de p?rere c? veridicitatea lor depinde de la situa?ie la situa?ie. Studiul, efectuat la ?nceputul lunii decembrie, s-a axat pe experien?a rom?nilor la cump?r?turile de Cr?ciun.?n ceea ce prive?te tipul de cump?r?turi, 52% dintre cump?r?turi spun c? vor c?uta cadourile de Cr?ciun at?t ?n magazinele fizice, c?t ?i ?n cele online. Pe locul doi se situeaz? cei care prefer? strict magazinele fizice, cu peste 43 de procente.Muzica de Cr?ciun ?i colindele au fost remarcate de numai 28% dintre cump?r?toriRom?nii nu se gr?besc foarte tare nici c?nd vine vorba de cump?rarea cadourilor ?n avans. 3 din 10 rom?ni aleg s? se duc? la cump?r?turi dup? cadouri cu 1-2 s?pt?m?ni ?nainte, ?n timp de 28% dintre ei achizi?ioneaz? cadourile cu 2-3 s?pt?m?ni ?n avans. Aproape o treime aleg s? mearg? dup? cadouri cu doar c?teva zile ?naintea Cr?ciunului. Doar 1 din 10 rom?ni se organizeaz? cu mai mult de o lun? ?nainte. ?n medie, alegerea ?i cump?rarea cadourilor dureaz? ?ntre 1-3 zile, potrivit studiului.De?i clien?ii au intrat ?n atmosfera de s?rb?tori, nu acela?i lucru se poate spune despre angaja?ii magazinelor. Doar 18% dintre romani spun c? angaja?ii din retail ?i trateaz? cu mai mult? aten?ie sau sunt mai politico?i ?n aceast? perioad? a anului.Rom?nia a devenit importator net de electricitate,iar pre?ul gazelor a atins recorduri istorice D.F. Miscellanea?/?22 decembrie Ordonan?a de Urgen?? 114/2018, aprobat? la finalul anului trecut, a modificat radical activitatea ?n sectorul energetic, introduc?nd noi taxe, plafon?nd pre?uri sau reglement?nd din nou pie?e liberalizate, lucruri care au determinat Rom?nia s? devin? importator net de electricitate, din exportator, cum era p?n? atunci, ?n timp ce pre?ul gazelor pe burs? a ajuns la recorduri istorice, relateaz? Agerpres.Actul normativ a fost aprobat ?n ?edin?a de Guvern din 21 decembrie 2018, a ap?rut ?n Monitorul Oficial din 29 decembrie ?i a intrat ?n vigoare la 1 ianuarie 2019. M?surile fuseser? anun?ate cu doar dou? zile ?nainte de aprobare. Deci, din start, ordonan?a a creat probleme prin faptul c? to?i operatorii ??i stabiliser? deja bugetul pe anul urm?tor ?i ??i planificaser? activitatea ?n condi?ii cu totul diferite.?n sectorul energiei electrice, ordonan?a a prev?zut revenirea la pia?a reglementat?, de?i sectorul fusese complet liberalizat la 1 ianuarie 2018, ?i plafonarea pre?urilor pentru consumatorii casnici p?n? ?n anul 2022. ?n privin?a gazelor, pre?ul de v?nzare la produc?tor a fost fixat la 68 de lei pe MWh, tot p?n? ?n 2022, at?t pentru consumatorii casnici, c?t ?i pentru cei industriali (ini?ial). Totodat?, ordonan?a a introdus ?i o contribu?ie de 2% din cifra de afaceri pe care companiile trebuie s? o pl?teasc? la bugetul Autorit??ii Na?ionale de Reglementare ?n domeniul Energiei (ANRE).Principalul argument al Guvernului ?n momentul c?nd a aprobat ordonan?a a fost protejarea popula?iei, dup? cum declara chiar fostul premier Viorica D?ncil?, ?n ?edin?a ?n care OUG 114 a fost aprobat?. "Ne g?ndim la cet??eni, ne g?ndim la faptul c? consumatorii casnici nu trebuie s? pl?teasc? mai mult la energie ?i ?ncerc?m prin aceast? ordonan?? s? venim ?n sprijinul acestui aspect foarte important pentru Guvernul Rom?niei. (...) Aprob?m ast?zi un set de m?suri care au scopul de a cre?te bun?starea rom?nilor, nivelul investi?iilor ?i de a corecta unele practici incorecte ?n domeniul bancar ?i ?n domeniul energiei", spunea D?ncil?.……………………….LEGISLATIV?PRE?EDINTELE IOHANNIS A SEMNAT! LEGE NOU? PENTRU TO?I CRESC?TORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 Noi obliga?ii pentru cresc?torii de animale. Pre?edintele Klaus Iohannis a promulgat ast?zi, vineri 20 decembrie, Legea privind aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 64/2018 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea ?i desf??urarea activit??ii de neutralizare a subproduselor de origine animal? care nu sunt destinate consumului uman. Potrivit noilor prevederi, cresc?torii individuali de animale sunt obliga?i s? anun?e ?n maximum 24 de ore de la decesul animalului medicul veterinar de liber? practic? c?ruia ?i sunt aronda?i ?i autorit??ile administra?iei publice locale pe a c?ror raz? administrativ-teritorial? are loc decesul animalelor la care se refer? prezenta ordonan??. Autorit??ile administra?iei publice locale sesizate informeaz? de ?ndat? consiliul jude?ean, care anun?? ?n cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta av?nd sarcina de a transporta, ?n maximum 24 de ore, cadavrele de animale la unit??ile de neutralizare a acestora. Autorit??ile administra?iei publice locale vor ?ntocmi, potrivit legii, registre de eviden?? a transporturilor, categoriilor ?i cantit??ilor de subproduse de origine animal? trimise c?tre unit??ile de neutralizare, iar consiliul jude?ean ?ntocme?te un centralizator al acestor registre de eviden??. Procedura de colaborare ?ntre consiliile locale ?i consiliile jude?ene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucure?ti se stabile?te prin normele metodologice de aplicare a prevederilor ordonan?ei. Legea devine aplicabil? dup? publicarea ?n Monitorul Oficial.AM REU?IT! CRESC?TORII DE ANIMALE SCAP? DE AMENZI! TAXA SE SUSPEND?! agrointeligenta.ro 21 decembrie 2019 Un nou demers Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO reu?e?te s? ?ndrepte o nedreptate f?cut? fermierilor! Dup? ce publica?ia noastr? a prezentat, ?n premier?, situa?ia aberant? prin care cresc?torii de animale au ajuns s? achite o tax? special? pentru ad?patul animalelor, aceast? impozitare va fi suspendat?! Pe 1 decembrie, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO dezv?luia, ?n premier?, c? mai mul?i cresc?tori de animale au fost amenda?i pentru c? nu au achitat taxa pentru ad?parea animalelor. Situa?ia reclamat? mai ales de fermieri din jude?ul Alba a revoltat pe toat? lumea, iar subiectul a fost apoi preluat ?i de al?i colegi din mass-media. Autorit??ile statului au fost obligate s? vin? cu explica?ii ?i a?a am dezv?luit c? anul trecut,? noua tax? a fost introdus? prin Ordinul Ministrului Apelor ?i P?durilor nr. 891/23.07.2019. Astfel, v-am informat c? noua reglementare, despre care, se pare, nu ?tia nimeni, vizeaz? ferme sau gospod?rii cu mai mult de 100 de capete de ovine sau mai mult de 30 de capete de bovine, care consuma ap? de suprafa?? ?i care sunt obligate s? se autorizeze, ceea ce implic? o serie de costuri, de mii de lei pentru fiecare exploata?ie. Practic, fermierilor le trebuie o autoriza?ie de la Apele Rom?ne pentru ad?parea animalelor din izvoare sau din apele curg?toare ?i exist? bine?n?eles ?i o tax?. Pentru autorizare, exist? o alt? tax? pe care fermierul o pl?te?te unei firme private agreate de Apele Rom?ne. De exemplu, pentru 50 vaci, contribu?ia pentru utilizarea resursei de ap? consumat? este de 18,26 lei/an plus TVA. Conform deputatului Florin Roman, semnalele primite referitor la ”taxa pe ad?pat” nu au r?mas f?r? r?spuns. Situa?ia a fost discutat? la cel mai ?ncalt nivel guvernamental ?i s-a luat decizia suspend?rii aplic?rii reglement?rii acestui ordin p?n? ?n vara viitoare. ?ntre timp, fermierii vor fi informa?i cu privire la noua legisla?ie ?i li se va oferi timpul necesar ?i ?ndrumarea pentru a se autoriza, sc?p?nd astfel de amenzi. ”La solicit?rile venite din partea cet??enilor, am avut mai multe discu?ii cu ministrul Mediului, Costel Alexe ?i cu reprezentan?i ai Apelor Romane, ?n privin?a taxei de ad?pat, cum a numit-o presa. A deranjat foarte mult ?i atitudinea unor inspectori de la Apele Romane, care ?n loc s? explice necesitatea aplic?rii legii, au preferat s? se arunce cu amenzi ustur?toare” a declarat Florin Roman, citat de Alba24.ro. ?ntruc?t termenul de conformare era unul extrem de str?ns, a ad?ugat acesta, s-a convenit cu ministrul Mediului ?i cu reprezentan?ii Apelor Rom?ne, ca ordinul fostului ministru s? fie ?nso?it de dispozi?ii tranzitorii, astfel ?nc?t nimeni sa nu mai fie amendat ?i s? existe timpul necesar pentru o campanie de informare public?. ”Mentalitatea func?ionarului care aplic? amenzi, afi??nd o atitudine sfid?toare la adresa contribuabilului de bun? credin?? trebuie s? ?nceteze. E nevoie ca ?nainte de orice sanc?iune financiar?, contribuabilul s? fie ?n?tiin?at ?n leg?tura cu responsabilit??ile pe care le are. Interesul normal ?i corect al institu?iilor publice trebuie s? fie reglementarea contribuabililor ?i nu sanc?ionarea acestora” a spus Florin Roman. P?n? la 1 iulie 2020, cresc?torii de animale care desfa?oar? activit?ti economice vor fi informa?i ?n leg?tur? cu toate procedurile de autorizare a instala?iilor de captare a apei, ?i doar cei care nu se vor conforma risc? amenzi. O ordonan?? o ”spal?” pe alta: ?nainte de s?rb?tori, Guvernul a abrogat, tot prin ordonan?? de urgen??, OUG 23/2017, care se refer? la plata defalcat? a TVA Teona Tomoiaga 23.12.2019, Guvernul a abrogat OUG 23/2017, care se refer? la plata defalcat? a TVA, printr-o Ordonan?? de Urgen?? publicat? luni ?n Monitorul Oficial. Potrivit documentului, prevederile Ordonan?ei vor intra ?n vigoare de l februarie 2020."(3) ?ncep?nd cu data public?rii prezentei ordonan?e de urgen??, organele fiscale nu mai opereaz? ?nscrieri ?n Registrul persoanelor care aplic? plata defalcat? a TVA", se noteaz? ?n document. Conform Ordonan?ei, contul de TVA poate fi executat silit de c?tre orice creditor, indiferent de natura crean?isia European? (CE) a cerut autorit??ilor s? elimine din legisla?ie sistemul pl??ii defalcate a taxei pe valoare ad?ugat?, numit ?i sistemul split TVA, deoarece ?ncalc? dreptul Uniunii Europene (UE).Sistemul split TVA a fost introdus ?n legisla?ie de la 1 octombrie 2017, fiind folosit op?ional de c?tre firmele care au dorit acest lucru, p?n? pe 31 decembrie 2017. De la 1 ianuarie 2018, sistemul se aplica obligatoriu pentru companiile care au datorii mari la plata TVA ?i cele care se afl? ?n insolven??.MADR : INFORMARE DE PRES? Luni, 23 Decembrie 2019 ?n ?edin?a de Guvern de ast?zi, 23 decembrie 2019, s-a adoptat amendamentul deputatului PNL, Dan V?lceanu, ce vizeaz? aplicarea Legii 236/2019, care modific? OUG 42/2004 privind organizarea activit??ii sanitare-veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor, ?ncep?nd cu data de 1 ianuarie 2020.“Astfel, legea va corecta inechit??ile care erau ?n sistemul sanitar-veterinar, va duce la uniformizarea contractelor pe care medicii veterinari de liber? practic? le au cu Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, pentru activit??ile sanitare-veterinare din Programul Strategic ?i va permite acordarea a 10.000 lei lunar pentru aceste contracte”, a afirmat Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale..............................................Legisla?ie rom?neasc? Ordonan?a de urgen?? nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea ?i exploatarea paji?tilor permanente ?i pentru modificarea ?i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Guvernul Rom?niei Modificat?de?OUG 78/2019?la 23.12.2019Ordonan?a de urgen?? nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative ?i stabilirea unor m?suri ?n domeniul agriculturii, precum ?i pentru aprobarea unor m?suri fiscal-bugetare, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 1031?din 23.12.2019. A intrat ?n vigoare la 23.12.2019Legea nr. 133/2019 pentru ?nfiin?area Agen?iei pentru Calitatea ?i Marketingul Produselor Agroalimentare, Parlamentul Rom?niei Modificat?de?OUG 78/2019?la 23.12.2019Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonan?ei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcat? a TVA, Parlamentul Rom?niei Va fi?abrogat?de?OUG 78/2019?la 01.02.2020Ordonan?a nr. 23/2017 privind plata defalcat? a TVA, Guvernul Rom?niei Va fi?abrogat?de?OUG 78/2019?la 01.02.2020Legisla?ie european? Decizia de punere ?n aplicare nr. 2169/2019 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare 2014/709/UE privind m?surile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane ?n anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2019) 9369] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2165/2019 de autorizare a modific?rii specifica?iilor alimentului nou ulei din semin?e de coriandru din Coriandrum sativum ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2165/2019 de autorizare a modific?rii specifica?iilor alimentului nou ulei din semin?e de coriandru din Coriandrum sativum ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 328?din 18.12.2019. A intrat ?n vigoare la 18.12.2019Decizia de punere ?n aplicare nr. 1885/2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea ?i raportarea datelor referitoare la depozitele de de?euri municipale ?n conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului ?i de abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei [notificat? cu num?rul C(2019) 7874], Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 290?din 11.11.2019. A intrat ?n vigoare la 11.11.2019………………….INTERNEProduc?iile agricole ob?inute ?n Rom?nia ?n 2019 agrointeligenta.ro 22 decembrie 2019 Produc?iile agricole ob?inute ?n Rom?nia ?n 2019 au fost f?cute publice de c?tre Ministerul Agriculturii. Condi?iile din toamna lui 2018 au determinat fermierii s? ?nlocuiasc? suprafe?ele sempnate cu gr?u ?i rapi??, dar care nu au avut ap? s? r?sar?. ?n locul acestora, ?n prim?var? s-a sem?nat porumb ?i floarea-soarelui, astfel c? aceste dou?? culturi au beneficiat de suprafe?e mai ?nsemnate Produc?ia de porumb din Rom?nia, ?n 2019 Produc?ia de porumb a Rom?niei a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recolt? mai mic? cu 9% dec?t cea raportat? ?n 2018, ?n ciuda faptului c? suprafa?a sem?nat? cu porumb ?n 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. ?n 2018, produc?ia de porumb raportat? de Rom?mnia a fost de 18,66 milioane de tone. Suprafa?a sem?nat? cu porumb ?n 2019 a fost de 2,65 de milioane de hectare, ?n timp ce anul trecut, fermierii au raportat 2,41 de milioane de hectare ?nfiin?ate cu porumb. Produc?ia medie la un hectar de porumb a fost anul acesta de 6,5 tone la hectar. Produc?ia de floarea-soarelui ?n Rom?nia, ?n 2019 Produc?ia de floarea-soarelui a Rom?niei a fost de 3.489 de milioane de tone ?n 2019. Aceast? cultur? a avut o cre?tere de 13,93%, respectiv 426.750 de tone, comparativ cu anul precedent. Suprafa?a sem?nat? cu floarea-soarelui ?n Rom?nia a fost ?n 2019 de 1,31 milioane de hectare, ?n cre?tere de la 1,007 milioane de hectare ?nfiin?ate anul trecut. Produc?ia medie la un hectar de floarea-soarelui a fost anul acesta de 2,660 tone la hectar. Cu aceste cifre, Rom?nia se plaseaz? ?i ?n acest an pe primul loc ?n Uniunea European? la produc?ia total? de floarea-soarelui. Produc?ia na?ional? de gr?u ob?inut? ?n 2019 Conform datelor MADR, ?n acest an, produc?ia ob?inut? la gr?u, secar? ?i triticale a ?nregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone ?n acest an, de pe 2,1 milioane hectare, ?n timp ce randamentul a fost de 4.700 kg/ha. Produc?ia de rapi?? din Rom?nia, ?n 2019 Produc?ia total? de rapi?? ?n 2019 a fost de 1,61 de milioane de tone, o sc?dere dramatic? – de 57%, fa?? de anul anterior. Diferen?a ?ntre cei doi ani a fost, la nivel de produc?ie, de 685.723 tone. Produc?ia de orz ?i orzoaic? ?n Rom?nia, ?n 2019 Produc?ii pe plus s-au ?nregistrat ?n acest an ?i la orz ?i orzoaic? ( cre?tere de 5,12% – 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone, fa?? de 1,87 milioane de tone anul trecut ?i o medie la hectar de circa 4.100 kilograme. Produc?ia de cartofi din Rom?nia, ?n 2019 Produc?ia de cartofi de toamn? a cunoscut o sc?dere 29,23% fa?? de 2018, p?n? la 2,139 milioane de tone (3,022 milioane de tone ?n 2018) de pe o suprafa?? de 142.594 hectare. Produc?ia de maz?re ?n Rom?nia, ?n 2019 Produc?ia de maz?re boabe a ajuns ?n 2019 la 247.252 tone, cu o cre?tere de 43,32%, adic? cu 74.740 tone ?n plus? fa?? de 2018). Randamentul, adic? produc?ia medie la hectar, a fost de circa 2.300 kg/ha. Produc?ia na?ional? de sfecl? de zah?r ?n 2019 Produc?ia de sfecl? de zah?r a crescut u?or ?n acest an fa?? de 2018, cu 0,38%, respectiv cu 3.741 tone, totaliz?nd 982.007 tone, iar suprafa?a cultivat? a fost de 22.801 hectare. Produc?ia na?ional? de tomate ?n 2019 Produc?ia na?ional? de tomate s-a diminuat cu 7,38% ?n acest an fa?? de anul trecut, de la 742.899 tone, la 688.068 tone. Produc?ia na?ional? de soia ?n 2019 ?n 2019, produc?ia de soia a sc?zut cu 2,92%, p?n? la 452.004 tone. BY?LANTULALIMENTAR??2019-12-23???n noiembrie 2019, fructele au fost v?ndute consumatorului final cu un pre? mai mare cu 17% dec?t anul trecut, potrivit datelor furnizate lunar de Comisia European?. Acesta este cel mai mare procent la nivel comunitar. Cre?teri mari au mai fost ?nregistrate ?n Cehia, cu 16,4%, ?n Polonia, cu 16,1% ?i ?n Bulgaria, cu 12%.Pe pia?a rom?neasc? au fost importate ?n perioada august – octombrie 2019, cantit??i de mere mai mari dec?t ?n aceea?i perioad? a anului trecut. Astfel, ?n august 2019 au fost importate 531 tone, iar ?n august 2018, 461 tone. ?n septembrie 2019, au ajuns pe pia?a din Rom?nia 1528 tone de mere, iar ?n septembrie 2018, cantitatea importat? a fost 254 de tone. ?n octombrie 2019, am cump?rat de pe pia?a interna?ional? 1876 de tone, iar ?n octombrie 2018, 156 de tone. Diferen?ele cantitative sunt semnificative.Cele mai mari cantit??i au fost importate din Republica Moldova, de unde merele sunt cump?rate cu pre?uri mici. Fructele sunt scumpite pe pia?a rom?neasc?.Sc?deri de pre?uri au fost ?nregistrate ?n Portugalia, – 3,8%, ?n Austria, – 3,1% ?i ?n Belgia, – 2%. Pre?ul legumelor pe pia?a rom?neasc?, de asemenea, a crescut cu 6,3%, dar cea mai spectaculoas? cre?tere a fost ?nregistrat? ?n Polonia, 15,8%. ?i legumele de pe pia?a din Cehia s-au scumpit, cu 11,4%. S-au ieftinit ?n schimb legumele de pe pia?a din Cipru, – 9,5 %.Exporturile de cereale ?i preparate pe baz? de cereale au crescut cu 16,8% ?n primele 9 luni?(INS) Financial Intelligence?23 decembrie 2019, Rom?nia a exportat, ?n primele 9 luni din 2019, cereale ?i preparate pe baz? de cereale ?n sum? de 1,987 miliarde de euro, cu 16,8% mai mult comparativ cu perioada similar? a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Na?ional de Statistic?, potrivit Agerpres. Pe de alt? parte, importurile de cereale ?i preparate pe baz? de cereale s-au cifrat la 690,3 milioane de euro (plus 14,8%), rezult?nd un excedent de 1,296 miliarde euro. Exporturile de gr?u ?i meslin au totalizat 940,634 milioane de euro, reprezent?nd 1,8% din total exporturi, iar cele de porumb 723,277 milioane de euro (1,4% din total exporturi). ?n ??rile din Uniunea European? au fost exportate, ?n perioada men?ionat?, cereale ?n sum? de 582,6 milioane euro. Principalele destina?ii au fost Spania (127,2 milioane de euro), Italia (114,1 milioane de euro) ?i Olanda (71,5 milioane de euro). ?n ceea ce prive?te importurile din ??rile UE, acestea ai totalizat 266,9 milioane euro ?i au provenit ?n special din Bulgaria (importuri de cereale de 131,5 milioane de euro), Ungaria (83,1 milioane de euro) ?i Fran?a (27,8 milioane de euro). Rom?nia a ob?inut ?n acest an o produc?ie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, ?n sc?dere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fa?? de 2018, c?nd a raportat 18,66 milioane de tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. Randamentul ?nregistrat la cultura porumbului ?n acest an a fost de circa 6.500 kg/ha. Conform datelor MADR, produc?ia ob?inut? la gr?u, secar? ?i triticale a ?nregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone ?n acest an, ?n timp ce randamentul a fost de 4.700 kg/ha. Cel mai bun randament la gr?u s-a ob?inut ?n jude?ele Giurgiu – peste 5.800 kg/ha, Satu Mare – 5.700 kg/ha, Br?ila ?i Dolj – cu 5.300 kg/ha fiecare. Produc?ii pe plus s-au ?nregistrat ?i la orz ?i orzoaic? (+5,12% – 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone ?i o medie la hectar de circa 4.100 kilograme.LOVITUR? pentru MICII FERMIERI! SE INTERZICE V?NZAREA PORCILOR PE SITE-URILE DE ANUN?URI? agrointeligenta.ro21 decembrie 2019 21:14 Lovitur? pentru micii cresc?tori de animale care sperau s? ??i rotunjeasc? veniturile ?nainte de S?rb?tori. Dou? mari site-uri de mic? publicitate ar fi decis s? interzic? v?nzarea porcilor, iar m?sura a trezit un val de nemul?umiri. Forumurile vuiesc! Unii cresc?tori reclam? c? nu mai pot posta anun?uri prin care s? ??i v?nd? porcii crescu?i tradi?ional. Conform declara?iilor celor care utilizeaz? mica publicitate pentru a-?i valorifica produc?ia, la acest moment nu sunt situa?ii ?n care nu se mai pot posta anun?uri cu v?nz?ri de porci vii. Al?ii reclam? stergerea anun?urilor postate recent. ”Da , nu ne mai las?. Aveam ?i eu un anun? de v?nzare cu o mangali?a ?i mi l-au ?ters. P?cat, c? poate cineva chiar ar fi avut nevoie de un porc magali?a!”, a scris un fermier pe un grup de cresc?tori de porcine. Mul?i dintre cei restric?iona?i au decis s? publice anun?uri ?n alte categorii, ?n speran?a c? totu?i vor reu?i s? ??i g?seasc? clien?i. Al?ii s-au reorientat s? publice anun?uri ?i pe alte platforme care ?nc? nu impun restric?ii. Informa?ia nu se confirm? ?n ciuda temerilor micilor cresc?tori c? le va fi restric?ionat accesul pe platformele de anun?uri, la acest moment informa?ia nu este confirmat?. Este posibil s? fie vorba despre unele erori sau poate site-urile de publicitate ?cocheteaz?” cu ideea ?i fac unele teste. Reporterii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO au verificat cele dou? site-uri preferate de micii fermieri ?i la acest moment nu pare s? existe un blocaj ?ntruc?t chiar ?n cursul zilei de ast?zi au fost publicate anun?uri cu v?nz?ri de porci vii. V? reamintim c? la acest moment, cre?terea porcilor ?n gospod?rii a fost restric?ionat? la maxim cinci capete. Micii cresc?tori pot cre?tere animalele pentru autoconsum, dar peste acest prag sunt obliga?i s? se ?nscrie la Registrul Comer?ului ?i s? respecte normele specifice de biosecuritate. Conform celei mai recente situa?ii cu privire la evolu?ia pestei porcine africane ?n Rom?nia, la data de 17 decembrie, virusul evolua ?n 242 de localit??i din 26 de jude?e, cu un num?r de 670 de focare (dintre care 12 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 4 focare ?n exploata?ii de tip A). Num?rul focarelor active se afl? ?n sc?dere fa?? de precedenta actualizare a situa?iei. ?n alte 10 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i. De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent, au fost elimina?i 542.459 de porci afecta?i de boal? ?i au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistre?i. UN VENIT DE 1.500 DE EURO/AN PE OAIE! Agroinfo ?22 decembrie 2019 - CUM S? FACI PROFITABIL? O FERM? DE 250 DE OVINE. ?nmul?i?i 1.500 de euro cu 250 de ovine ?i ve?i ob?ine o sum? important? pe an din care ferma se poate dezvolta, cresc?torul poate cump?ra p??une, poate s?-?i permit? vacan?e ?i un trai ?ndestulat f?r? s?-i fie team? de ziua de m?ine. De cele 250 de ovine se ocup? el ?i so?ia lui. Cresc o ras? de oi mixt???i produc nu mai pu?in de 12 sortimente de br?nz?, ?ntre ele fiind specialit??i deja recunoscute ?i premiate.C??iva cresc?tori rom?ni de animale au fost du?i de europarlamentarul Daniel Buda (PPE) ?n vizit? la o ferm? de ovine ?i?una de cre?tere a vacilor?din Belgia. O bun? experien?? pentru fermierii rom?ni care au v?zut cum poate deveni profitabil? o turm? de doar 250 de ovine. ?n Rom?nia, cu o astfel de turm?, fermierul nu reu?e?te dec?t s? supravie?uiasc?, s? se chinuie de la o zi la alta. ?n Belgia, altfel st? treaba.La sf?r?itul lunii noiembrie, ?mpreun? cu un grup de fermieri rom?ni pe care i-am avut ca invita?i, am vizitat dou? ferme din Belgia. Am avut ocazia s? vedem ferma de oi Bergerie D’Acremont a celor doi fermieri Peter ?i Barbara ?i ferma de vaci Guerard, o ferm? de familie de care se ocup? tat?l ?mpreun? cu fiica acestuia. Ferma de familie de?ine 250 vaci de lapte Montbéliard. Principalele calit??i ale vacilor Montbeliard, pentru care popularitatea rasei a crescut ?n r?ndul fermierilor belgieni, ?i nu numai, sunt: adaptabilitatea la p??unat, calitatea laptelui ?i masa corporal?.NU PEDEPSI?I FERMIERUL ROM?N CARE-?I CRE?TE CU AT?TEA SACRIFICII ANIMALELE! Agroinfo ?21 decembrie 2019 INTERZICEREA EXPORTULUI DE ANIMALE VII??I T?IEREA SUBVEN?IILOR!?Scandal ?n Parlamentul European! Eurodeputa?ii au cerut Comisiei Europene, Consiliului UE interzicerea exportului de animale vii din Rom?nia, dar ?i t?ierea subven?iilor agricole pentru cresc?torii de animale, ca urmare a scufund?rii ?n Portul Midia a navei ?nc?rcat? cu 14.600 de oi. De ce s? fie pedepsit fermierul rom?n care-?i cre?te cu greutate animalele, cu sacrificii, griji ?i nop?i nedormite pentru un accident ?n care nu are niciun amestec?!Deputa?ii europeni au cerut ?n Parlamentul European interzicerea exportului de animale vii din Rom?nia, ?n?sprirea legisla?iei ?n domeniu ?i chiar t?ierea subven?iilor agricole pentru cresc?torii rom?ni de animale.?Discu?iile aprinse din Parlamentul European au fost iscate de ce s-a ?nt?mplat cu nava ?nc?rcat? cu 14.600 de ovine din Rom?nia pentru Libia. Nava s-a scufundat la scurt timp dup? plecarea din Portul Midia, iar cadavrele ovinelor sunt ?n putrefac?ie ?n apele M?rii Negre nefiind nici acum recuperate.Autorit??ile veterinare din Rom?nia care au aprobat acest transport ?i care au supravegheat condi?iile au spus c? au fost respectate toate prevederile din legisla?ia european?. Transportatorii au e?uat ?n responsabilitatea pe care o au de a transporta ?n mod sigur ?i protejat animalele la destina?ie, a spus un eurodeputat.Al?i europarlamentari au cerut anchet? ?i sanc?iuni pentru Rom?nia ?i?chiar t?ierea subven?iilor pentru fermierii rom?ni.Nu este acceptabil ca regulile europene s? fie ?nc?lcate de ani de zile ?n a?a fel. Parlamentul European trebuie s? ?nfiin?eze o comisie de anchet? pentru elucidarea acestui e?ec ?i cred c? ?i subven?iile agricole ar trebui t?iate, a propus un alt?europarlamentar.VEZI VIDEO CU SOLICIT?RILE EURODEPUTA?ILOR!Eurodeputa?ii rom?ni, indiferent de culoarea politic?, fac front comun pentru ca fermierii rom?ni s? nu fie pedepsi?i cu t?ierea subven?iilor ?i interzicerea exportului de animale vii. Nu se poate s? fie pedepsi?i fermierii rom?ni pentru ceea ce s-a ?nt?mplat ?n Portul Midia.Solu?ia nu este stoparea exportului de animale vii, ci ?n?sprirea regulilor pe care le impunem ??rilor ter?e, ?n special c?nd e vorba de transport pe distan?e mari, monitorizarea atent? a respect?rii acestor reguli, a cerut europarlamentarul Carmen Avram (S&D).Haide?i s? fim reali?ti. Erori umane pot s? apar? peste tot, avem avioane care au c?zut, avem accidente de circula?ie pe autostr?zi, pe ?osele ?i a?a mai departe. Asta nu ?nseamn? c? trebuie s? devenim dintr-odat? habotnici. Sigur c? sunt ni?te chestiuni pe care trebuie s? le facem ?i acest lucru poate s? ne ajute pe noi ?ntr-o abordare constructiv? ?n viitor. ?i c?nd spun acest lucru, m? refer la ceea ce ?nseamn? dezvoltarea capacit??ilor de abatorizare a animalelor c?t se poate de aproape de locul ?n care au fost crescute, a spus europarlamentarul Daniel Buda (PPE).Politicile europene trebuie s? le ofere statelor membre mecanisme ?i resurse financiare care s? le permit? s? se ?ndrepte ?n aceast? direc?ie. Adic?, dac? eu cresc animale ?ntr-o anumit? zon?, s? le pot procesa, s? le pot abatoriza ?n acel loc.Nici ?ntr-un caz nu pot s? fiu de acord, ?i s? fie foarte clar c? nu pot s? fiu de acord, cu ceea ce ?nseamn? suspendarea transportului animalelor vii, indiferent de perioada anului. Nu au dec?t transportatorii, ?i aici, sigur, intervine rolul autorit??ilor statului de a verifica ?i de a se asigura c?, ?ntr-adev?r, ace?ti transportatori asigur? condi?iile necesare ?i suficiente pentru ca animalul s? se bucure de acea bun?stare pe perioada transportului, a mai spus Daniel Buda, vicepre?edintele Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European.Fiecare cresc?tor din Rom?nia ?ine la animalele pe care le cre?te ?i la produsul lui pe care trebuie s?-l v?nd?. Noi nu cred c? putem s? ne punem ?n pielea cresc?torului rom?n de animale ?i s? ?n?elegem c?t de greu ??i cresc ei oile sau vitele, de c?te sacrificii e nevoie, de c?te nop?i nedormite, de c?te griji, de c?te obstacole au ?n cale p?n? ajung s?-?i aduc? animalul la momentul ?n care poate fi v?ndut, a mai spus eurodeputatul?Carmen Avram.M-AM ?NTORS DIN CANADA S? FIU FERMIER ?N ROM?NIA ?I ACUM M? ?MPRUMUT DE LA RUDE! Agroinfo ?20 decembrie 2019 POVESTEA FERMIERULUI ROM?N. Fermierul Silviu Avram din jude?ul C?l?ra?i ne-a scris pe scurt povestea lui de fermier ?n Rom?nia, ?ntr-un comentariu la un articol publicat de AGROINFO. ?n cele povestite de acest agricultor se vor recunoa?te mul?i dintre fermierii rom?ni, fermierii mici care se lupt? zilnic cu greut??i mari.Numele meu este Silviu (?n foto) ?i pe scurt v? spun c? m-am ?ntors din Canada dup? 15 ani, convins de marii guvernan?i din Rom?nia.?Am deschis un?PFA (persoan? fizic? autorizat? n.r.)?cu exploatare agricol? de 3 ani de zile ?i am cump?rat toat? gama necesar? lucr?rii terenului ?n suprafa?? de 25 ha. Dar 2019 nu a fost un an prea generos din cauza grindinei care a venit cu pu?in timp ?naintea recoltatului de gr?u care a fost distrus ?n totalitate. A?venit si unul D-aia la fa?a locului la noi la C?l?ra?i (fermierul face referire la fostul ministru al agriculturii, Petre Daea n.r.),?dar f?r? vreun ajutor. Nu scriu aceste r?nduri s? m? ajute cineva ci doar s? m? descarc de probleme. Am arat ?i am sem?nat imediat porumb. Totul a fost minunat, a r?s?rit ?i nu a mai venit nici o ploaie, porumbul a r?mas mic ?i f?r? polenizare. A?a am pierdut dublu, adic? ?i s?m?n?? de porumb, ?n?condi?iile c?nd mai ai ?i o rat? la un teradisc, e foarte greu.Nu renun? la ceea ce fac?pentru c? ?mi?place ?i-mi place ?n?draci ceea ce fac.?M? mai ?mprumut?la rude ?i nu cedez a?a u?or poate DUMNEZEU ne ajut? an 2020 cu ploi ?i f?r? grindin?. Mai sunt foarte multe de spus dar cui?!??i a?a am r?mas cu o amintire l?ng? D-aia (Petre Daea n.r.)?dac? va uita?i la filmarea de la C?l?ra?i, m??vede?i??i pe mine. M? ?ntreb c?teodat? dac? cei mici vor cre?te ?i ei m?car un pic!? Ne-a scris Silviu Avram.Un alt fermier i-a r?spuns lui Silviu, iar r?spunsul?concentreaz? ?n c?teva cuvinte?realitatea din ?ar?.Frate, mai bine r?m?neai??n Canada...Rom?nia e ca acum 30 de ani..pile.cuno?tin?e ?i rela?ii..?ara samsarilor ?i a retailerilor str?ini. Am mai ?i v?ndut ce era mai bun...teren, p?dure.. vai mama ei de ?ar?! Peter, cresc?tor de ovine BelgiaBergerie D’Acremont este o ferm? unde proprietarul are p?n? ?n 250 de oi din rasa Leitiere Belge. O ras? de lapte ?i carne a c?rei produc?ie se situeaz? undeva la 500-600 litri de lapte ?n func?ie de an. Con?tient fiind c? f?r? o prelucrare “cum scrie la carte” a laptelui, ferma nu poate s? reziste, Peter ?i Barbara, proprietarii, au procedat la prelucrarea laptelui reu?ind s? patenteze cel pu?in 12 sortimente de br?nz?. Venitul pentru fiecare oaie este de peste 1500 de euro pe an doar din lapte. Iar producerea laptelui este urmat? de mica procesare ?i v?nzarea direct din ferm?! De asemenea, ace?tia prepar? carnea sub forma de diverse specialit??i (jambon, salam) care sunt v?ndute ulterior prin propria re?ea de v?nzare undeva la 30-35 de euro kg. Peter ?i Barbara?n aceste ferme, am g?sit ceea ce noi ?n zootehnie numim ?ras?, mas?, cas?”. Rasele din aceste ferme sunt de o valoare genetic? important?. De asemenea, fermele le asigur? proprietarilor un trai mai mult dec?t decent, care le permite s? ??i trimit? copiii la ?coal?, s? aib? un concediu, s? nu duc? grija zilei de m?ine.Fermierii Peter ?i Barbara mi-au acceptat invita?ia de a veni ?n Rom?nia ?n cursul lunii ianuarie pentru a avea un schimb de experien?e cu fermierii rom?ni. V? voi informa cu privire la vizita acestora, av?nd certitudinea c? va aduce beneficii cresc?torilor de animale din Rom?nia, a scris europarlamentarul Daniel Buda, vicepre?edinte al Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul Rom?niei, pe pagina sa Facebook.Cine sunt cresc?torii de ovine Peter ?i Barbara care vor veni ?n Rom?nia s? le explice oierilor rom?ni?cum pot s?-?i fac? fermele mici, de familie, profitabile?Peter ?i Barbara De Cock-Vissenaekens ?i-au??nfiin?at ?n anul 1999?ferma de oi ?n Acremont, ?n apropiere de Bertrix, Belgia. Ast?zi gestioneaz? o turm? de 250 de ovine din rasa mixt??belgian? al c?ror lapte se transform? ?n br?nz?, ?nghe?at?, iaurt ?i alte produse lactate.?Alegerea acestei rase nu este o coinciden??. Peter ?i Barbara doresc mai presus de toate s? p?streze ?i s? diversifice o mo?tenire genetic?. De asemenea, sunt ner?bd?tori s? transmit??cuno?tin?ele lor,?acumulate de la ?nceputul proiectului, ?i s? formeze produc?tori de br?nzeturi ?n fiecare an din toat? ?ara. Din 1999, de la ?nfiin?area fermei,?cuplul a continuat s? ??i dezvolte produsele, ?n special br?nzeturile. La ?Bleu de Scailton” este un?produs ?n st?n?, o br?nz??maturat? ?n carierele din Bertrix, recunoscut? ?n cadrul competi?iei mondiale pentru cel mai bun produc?tor de br?nzeturi din 2010.?n 2014, cei doi produc?tori de br?nz? au contactat cooperativa agricol??Terre-en-vue pentru c? aveau nevoie de mai mult?teren pentru cre?terea mieilor. A fost?o prim? oportunitate de a achizi?iona 4,5 ha de paji?te.?La ?nceputul anului 2018, cei doi cresc?tori au apelat din nou la cooperativ? pentru cump?rarea altor 5 hectare de p??une, al c?ror pre? s-a ridicat la 100.000 de euro.?Cum ?i-a preg?tit fermierul Petre Alexandru gr?ul pentru iernare agrointeligenta.ro 23 decembrie 2019 Toamna le-a dat mari b?t?i de cap fermierilor din ?ara noastr?. Seceta prelungit? i-a pus pe g?nduri ?i le-a schimbat planurile unora. La fel s-a ?nt?mplat ?i ?n cazul lui Petre Alexandru, fermier din G?ld?u, jude?ul C?l?ra?i. Acesta a sem?nat gr?u tocmai pe 15 octombrie, dup? o cultur? de porumb. Seceta a f?cut ca r?s?rirea s? fie greoaie ?i neuniform?. Imediat, agricultorul a apelat la Agro-Est Muntenia, pentru a g?si solu?ia optim? pentru dep??irea acestei situa?ii. Tratamentul recomandat de speciali?tii Agro-Est Muntenia a fost aplicarea ?n tandem a dou? produse care se reg?sesc tot mai mult ?n fermele rom?ne?ti: Plyaminol ?i GroPlan A. ?Gr?ul s-a dezvoltat foarte bine ?i cam ?ntr-o s?pt?m?n? am v?zut efectul. Tratamentul a ajutat s? ?nfr??easc? ?i a dezvoltat aparatul foliar”, a comentat Petre Alexandru. Plyaminol este un biostimulator cu 30% aminoacizi liberi, care intr? ?n totalitate ?n plant? ?i o ajut? s? se dezvolte dup? perioade de stres, printre care ?i seceta. GroPlan A este un cocktail special de azot, fosfor ?i potasiu, la care se adaug? acid piroglutamic, pentru maximizarea proceselor metabolice ale plantelor. ?n acest fel, scade impactul factorilor de stres asupra culturilor. La G?ld?u, Petre Alexandru a putut vedea efectul tratamentului cu Plyaminol ?i GroPlan A prin cea mai simpl? metod?. A l?sat o prob?-martor, pentru a compara plantele de acolo cu cele tratate. Diferen?a a fost vizibil?. Plantele care au beneficiat de solu?ia Agro-Est Muntenia ?i-au dezvoltat sistemul radicular ?i sunt preg?tite pentru iarn?. Ministerul Agriculturii a elaborat un plan de combatere a pestei porcine africane: de la prefect la primar, trebuie implicate toate autorit??ile?Florentina Ni?u 23.12.2019, Ministerul Agriculturii, ?mpreun? cu reprezentan?ii ANSVSA, a elaborat un plan de combatere a pestei porcine africane prin care reprezentan?ii statului ??i propun s? implice toate autorit??ile, de la prefect la primar, ?n eliminarea bolii, ?ncep?nd de la nivel local la nivel jude?ean p?n? la nivel na?ional.?n prezent, pesta porcin? african? (PPA) evolueaz? ?n 242 de localit??i din 26 de jude?e, cu un num?r de 670 de focare. Num?rul focarelor active se afl? ?n sc?dere, ?ns? prezen?a virusului se resimte ?n peste jum?tate din ?ar?. ?n alte 10 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent, au fost elimina?i peste 542.000 de porci afecta?i de boal? ?i au fost diagnosticate peste 2.400de cazuri la mistre?i, conform ANSVSA. Cele mai multe focare au fost descoperite ?n Tulcea, ?n num?r de 586.Din c?mpiile B?r?ganului, la bursa de la New York?Liviu Popescu,?Tibi Oprea ?23 decembrie 2019 La jum?tatea anului 2019, c?nd fermierii din Rom?nia ??i f?ceau socotelile pentru sezonul de toamn? ?i ??i preg?teau strategia, la c?teva mii de kilometri distan??, compania de la care ace?tia cump?r? semin?e ?i care le asigur? tratamente pentru plante devenea una public?, adic? ?ncepea tranzac?ionarea la burs?. ?i nu doar la orice burs?, ci la cea mai mare din lume: cea de la New York.Din c?mpiile B?r?ganului, la bursa de la New York?n 2019 la bursa de la New York lua na?tere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari ?i un eveniment la care au fost martori ?i Ziarul Financiar ?i Business MAGAZIN. Cum se vede acum aceast? listare? ?Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepre?edinte executiv al companiei.? ?A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut c??iva ani la dispozi?ie pentru a ne preg?ti pentru acest proces ?i cred c? totul a mers ca la carte”, ??i aminte?te Tim Glenn, vicepre?edinte executiv al Corteva.?ntre timp, ac?iunile companiei ?nregistreaz? o sc?dere u?oar?, de doar 1%, dar ?ncep s? apar? ?i raport?rile aferente structurii ac?ionariatului, iar printre investitori sunt ?i fonduri mutuale din Rom?nia, precum unul administrat de OTP. ?Investind ?n Corteva, investe?ti ?n agricultur?”, spune Tim Glenn ?ntr-un interviu pentru Ziarul Financiar ?i Business MAGAZIN. ?Investe?ti ?ntr-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ??ri la nivel mondial. Alt aspect este c? fundamentele sunt foarte puternice ?n aceast? industrie, cea a agriculturii”, spune el.Printre ??rile ?n care activeaz? Corteva se num?r? ?i Rom?nia, o economie care ?n func?ie de anumi?i indicatori din agricultur? st? la aceea?i mas? cu economii mult mai dezvoltate, precum Fran?a ?i Germania. Cu o produc?ie de peste 31 de milioane de tone, Rom?nia s-a situat anul trecut pe locul trei ?n ceea ce prive?te cantitatea recoltat? de cereale, dupa Fran?a ?i Germania, arat? datele de la Eurostat. Cu toate c? produc?ia Rom?niei aproape c? s-a dublat ?n ultimul deceniu, nu a ajuns din urm? campioana Fran?a, care realizeaz? o produc?ie dubl? de cereale. Cu toate acestea, Rom?nia s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltat? ?i la cea de floarea-soarelui, iar la gr?u pe locul patru.?Opera?iunile Corteva ?n Rom?nia sunt excep?ionale. Avem o echip? foarte puternic? aici, iar pe l?ng? acest lucru, Rom?nia este important? pentru c? este un hub important de produc?ie pentru noi ?i astfel suntem capabili s? producem semin?e de calitate ridicat? at?t pentru porumb c?t ?i pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii ?i bine pozi?ionate pentru export”, spune Tim Glenn.Tim Glenn spune c? investi?iile Corteva ?n unitatea de procesare a semin?elor de la sta?ia de la Afuma?i vor continua ?n anii urm?tori. ??n ultimii doi ani, am colaborat str?ns cu fermierii care au produs semin?e pentru noi. A? spune c? pentru a avea succes ast?zi, marea oportunitate, pe m?sur? ce continu?m s? dezvolt?m afacerile din Europa Central? ?i de Est, este s? extindem produc?ia ?i capacit??ile noastre pentru a servi cre?terea pe care o avem aici, ?n Rom?nia.”INDUSTRIE ALIMENTARACum s-a implicat Coca-Cola ?n dezvoltarea Rom?niei! Proiectele care au schimbat fa?a comunit??ilor din ?ara noastr? ?Gabriel Zamfirescu 23 decembrie 2019Termeni precum sustenabilitate sau dezvoltare durabil? au devenit de importan?? major? ?n lumea ?n care tr?im, iar via?a ?i dezvoltarea comunit??ilor au ?nceput, ?ncet-?ncet, s? capete o nou? dimensiune. Despre ce ?nseamn? toate aceste lucruri, am stat de vorb? cu Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola Rom?nia.INTERVIU Constantin Bratu – Public Affairs & Communication ManagerC?t de important? este dezvoltarea sustenabil? pentru Coca-Cola ?i cum se integreaz? ea ?n ?ntreaga filosofie a business-ului?C?nd vorbim despre dezvoltare sustenabil?, vorbim despre ?ns??i filozofia de business a Coca-Cola. Suntem o companie care produce b?uturi pentru oameni din ?ntreaga lume, dar ?tim c? a face b?uturi nu este suficient. Conteaz? ?i cum o facem, cum continu?m s? dezvolt?m acest business ?ntr-un mod responsabil, cu grij? fa?? de mediu, fa?? de comunit??ile ?n care ne afla?m. La r?ndul nostru, vrem s? avem un impact pozitiv ?n lume. Prin activitatea noastr? ?i prin proiectele pe care le sus?inem, ne propunem s? facem ceea ce este corect ?i ?n beneficiul societ??ii, chiar dac? asta ?nseamn? s? evit?m drumul cel mai scurt, calea cel mai u?or de parcurs. Poate suna neobi?nuit din partea unei companii, ?ns? grija fa?? de mediul ?nconjur?tor ?i resursele naturii, grija fa?? de oamenii ?i etica business-ului ?n general au devenit elemente absolut esen?iale pentru o dezvoltare responsabil? ?i sustenabil?– iar noi suntem con?tien?i de asta zi de zi.Care au fost obiectivele Coca-Cola ?n ceea ce prive?te dezvoltarea durabil? ?i ce ??i propune compania s? realizeze ?n anii care urmeaz??Facem eforturi permanente pentru a ne reduce impactul asupra mediului: fie c? vorbim de consumul de resurse sau de gestionarea ambalajelor – iar angajamentele noastre vizeaz? ?n principal aceste dou? direc?ii.Ca multe alte produse alimentare, b?uturile noastre ajung la consumatori ?n ambalaje din diverse materiale ?i ?n diverse forme. Ambalajele au fost g?ndite ca solu?ii: pentru siguran?a alimentelor, pentru evitarea risipei sau a contamin?rii. Ele devin o problem? c?nd, dup? ce ne-au fost de folos, ajung ?n oceane sau oriunde altundeva dec?t la sta?iile de reciclare. Solu?ia pentru ambalaje este s? le ?ntoarcem ?n economia circular?. Viziunea Coca-Cola poate p?rea ambi?ioas?, dar e c?t se poate de realist?: O lume f?r? de?euri. ?n centrul ei st? un angajament: ca p?n? ?n 2030 s? sprijinim colectarea ?i reciclarea aceleia?i cantit??i de ambalaje pe care o punem pe pia??. Suntem foarte activi ?n zona aceasta ?i ?n Rom?nia, unde ne ?ndeplinim ?intele de colectare impuse de legisla?ie. Dincolo de asta, lucr?m ?n parteneriat cu ONG-uri de mediu ?i cu autorit??ile pentru a informa oamenii cu privire la solu?ia colect?rii separate a de?eurilor dar ?i pentru a dezvolta infrastructura de colectare – un element esen?ial ?n tot acest proces.Dar acesta e doar pasul final. Avem ceva de ?mbun?t??it ?n fiecare stadiu de via?? al ambalajelor noastre: lucr?m la design-ul lor pentru a reduce cantitatea de plastic folosit. ?i pentru asta punem la lucru cel mai mare atu al nostru ca lideri – inova?ia. ?ncheiem anul 2019 cu un succes important, pentru care lucr?m de multe luni: lansarea ?n Rom?nia a primei sticle de ap? din 100% PET reciclat. Apa Dorna a r?mas aceea?i, dar de aproximativ o lun?, ambalajul s?u s-a schimbat, devenind unul inovator ?i prietenos cu mediul.?n strategia noastr? de sustenabilitate, resursele de ap? reprezint? o prioritate. Apa este principalul ingredient din produsele noastre. E o resurs? limitat? care sus?ine via?a pe P?m?nt ?i pe care o ?mp?r?im cu comunitatea. ?tim c? e ?i datoria noastr? s? ne asigur?m c? va fi ?ntotdeauna suficient? pentru to?i cei care avem nevoie de ea. ?n procesele de produc?ie ale b?uturilor noastre, se eficientizeaz? permanent folosirea apei pe tot lan?ul de valoare. An de an, cantitatea de ap? folosit? pentru a produce un litru de b?utur? a fost redus?, ajung?nd la 1,6 litri de ap? utiliza?i pentru a produce 1 litru de b?utur? ?n fabricile Sistemului Coca-Cola din Rom?nia.Dar limitarea consumului e doar parte din solu?ie iar noi ne-am propus s? facem mai mult. La nivel global, Coca-Cola ?i-a ?ndeplinit angajamentul ca p?n? ?n 2020 s? devin? neutr? din punctul de vedere al impactului pe care ?l are asupra resurselor de ap? utilizate, ?ntorc?nd ?n natur? echivalentul cantit??ii de ap? folosite. ?n Rom?nia, derul?m un proiect important, ?mpreun? cu partenerii no?tri, WWF, cu obiectivul de a reconstrui zonele umede ale Dun?rii care au disp?rut ?n ultimii ani. Acest program va ajuta la stocarea a peste 5 milioane de m3 de ap? ?n timpul viiturilor, cu beneficii pentru natur? ?i pentru comunitate.Care au fost principalele proiecte de sus?inere a comunit??ii derulate de Coca-Cola ?n Rom?nia ?n anul 2019? Ce impact ?i ce schimb?ri au adus aceste proiecte ?n via?a comunit??ii??n Rom?nia ne-am concentrat anul acesta pe trei direc?ii principale: protejarea resurselor de ap?, protejarea mediului ?i sus?inerea tinerilor. Am reu?it s? ?ncepem oficial proiectul de reconstruc?ie a zonelor umede ale Dun?rii, pe care vom continua s?-l implement?m ?n 2020 al?turi de WWF.Ne implic?m ?n comunitate pentru a sprijini schimb?ri cu un impact pozitiv pentru viitor. ?ns? schimbarea ?ine de fiecare dintre noi – companii, branduri, asocia?ii, familii ?i indivizi. Iar o companie precum Coca-Cola vede un rol important aici: acela de a inspira ?i de a le oferi oamenilor instrumentele pentru a-?i face, ?n via?a de zi cu zi, obiceiuri sustenabile.Vara aceasta, ?mpreun? cu Asocia?ia CSR Nest, am demarat un proiect de colectare selectiv? a de?eurilor pe litoralul rom?nesc – numit Azi pentru M?ine. ?n trei luni de zile s-au str?ns peste 7.000 de kilograme. Indiferent de unde au provenit, plasticul, aluminiul ?i sticla au ajuns ?n pubelele potrivite. De acolo, au ?ansa de a reintra ?n circuitul economic, prin reciclare. Acesta a fost unul dintre primele obiective ale proiectului. Dar nu numai at?t: am vrut ca m?car o mic? parte dintre cei care au ajuns pe litoral vara aceasta s?-?i fac? un obicei din a colecta selectiv, zi de zi. Mesajul nostru a ajuns la aproape 50.000 de turi?ti ?i la 7 milioane de rom?ni din toat? ?ara. Am reu?it s? str?ngem o cantitate impresionant? de de?euri pentru c? le-am oferit oamenilor posibilitatea s? colecteze separat. Am implicat operatorii economici de pe plaje, care au r?spuns surprinz?tor de bine invita?iei noastre. Oamenii vor s? schimbe lucrurile, mai ales dac? sunt sus?inu?i. Mergem mai departe: proiectul continu? ?n ?coli din Bucure?ti ?i in alte 5 jude?e din tara cu ac?iuni de educare. A?i fi uimi?i c?t de receptivi sunt tinerii la aceste mesaje.Dac? vorbim despre a inspira ?i a facilita schimbarea, trebuie neap?rat s? vorbim despre genera?iile care vin. Genera?ii cu un mindset diferit de al nostru, cu mai mult? ini?iativ?, cu o capacitate uimitoare de a se adapta la schimbare. Ca s? fac? ceea ce e corect, s? cread? for?a lor de a schimba lucrurile, s? ??i valorifice poten?ialul au nevoie de ?ncredere, de motiva?ie ?i de sus?inere. Al?turi de Global Shapers ?i Social Innovation Solutions, Funda?ia Coca-Cola sus?ine ?i preg?te?te tinerii care au idei sustenabile de business, prin Future Makers – program de mentorat pentru tinerii antreprenori ?i competi?ie de proiecte. Proiectul le ofer? tinerilor know-how extrem de valoros, accesul la o re?ea global? de resurse, inspira?ie. Anul acesta, Future Makers a ?nsemnat 55 de echipe selectate s? intre ?ntr-o etap? de incubare de 4 luni, 35 de echipe finaliste care ?i-au prezentat proiectele ?n fa?a juriului, 7 echipe care au c??tigat, dup? marea final?, zeci de ore de consultan?? fiscal? ?i juridic? ?i sus?inerea financiar? care ?i poate ajuta la ?nceput de drum ?n afaceri. Proiectul e o surs? de inspira?ie ?i pentru noi. E impresionant s? afl?m cum v?d tinerii viitorul, ce solu?ii g?sesc pentru o lume mai bun?. Despre c??tig?tori ve?i auzi cu siguran??. Ei sunt cei care vor face mai mult ?i mai bine dec?t noi.Care este valoarea total? a sumelor investite de Coca-Cola ?n proiectele de sus?inere a comunit??ii?Anul acesta, am publicat primul raport de sustenabilitate la nivelul ?ntregului Sistem Coca-Cola ?n Rom?nia, care este format din companiile Coca-Cola Rom?nia ?i Coca-Cola HBC Rom?nia. Un business sustenabil presupune ?i transparen?? ?i raportarea permanent? a rezultatelor.Al?turi de partenerii no?tri, Coca-Cola HBC Rom?nia, am investit ?n proiectele pentru sus?inerea comunit??ii, ?n 2018, peste 1 milion de euro. Ce reprezint? suma aceasta pentru noi? Un angajament puternic. Suntem parte din comunitate ?i suntem responsabili de dezvoltarea ei.Care au fost schimb?rile aduse de companie pentru a veni ?n sprijinul consumatorilor ?n ceea ce prive?te scopul unei vie?i s?n?toase??n primul r?nd, credem c? este nevoie de schimb?ri ?n aceast? privin?? pentru c? preferin?ele consumatorilor se schimb?, stilurile de via?? ?i alegerile lor se diversific?. O via?? s?n?toas? presupune o serie de alegeri. A face mi?care ?n mod constant ?i a avea o diet? echilibrat? sunt reguli esen?iale. Unii consumatori se orienteaz? c?tre b?uturi f?r? zah?r sau necarbonatate, al?ii alterneaz? tipurile de produse consumate, pentru a atinge echilibrul de care au nevoie.Este realitatea care st? la baza schimb?rilor pe care le-am f?cut ?i noi, la Coca-Cola Rom?nia, pentru a ?ine pasul cu consumatorii ?i ritmul ?n care evolueaz? preferin?ele lor.Ast?zi, b?uturile noastre cu con?inut redus sau f?r? calorii reprezint? 34% din totalul volumelor companiei, luand ?n considerare portofoliul complet. Oferta noastr? este din ce ?n ce mai divers? din acest punct de vedere, cu tot mai multe op?iuni cu con?inut redus sau f?r? calorii, ?n ambalaje variate, pentru orice ocazie de consum. ?n acela?i timp, investim ?n promovarea acestor op?iuni ?n r?ndul consumatorilor. ?n 2018, de exemplu, bugetul dedicat acestor produse a reprezentat 42% din bugetul total de marketing. R?m?nem fideli angajamentelor noastre de a comunica transparent pe etichete informa?iile nutri?ionale ?i ingredientele produselor ?i de a nu face publicitate produselor noastre copiilor sub 12 ani.Ce decizii s-au luat ?n companie ?n ceea ce prive?te mediul de lucru ?i ?ncurajarea diversit??ii?E ?n cultura Coca-Cola s? promov?m diversitatea ?i egalitatea de ?anse. Dincolo de cifre – ?n Sistemul Coca-Cola din Rom?nia avem peste 50% femei ?n top management, o cre?tere a num?rului de ore de training pentru echip? de la un an la altul – este un mediu de lucru ?n care fiecare se simte motivat ?i sus?inut. Oamenii sunt cei care fac totul s? se ?nt?mple, a?a c? pe primul loc sunt nevoile ?i dezvoltarea lor.Mai mult dec?t at?t, ne asigur?m ?n permanen?? c? viziunea Coca-Cola despre dezvoltare sustenabil? este ?n?eleas? ?i tr?it? de fiecare dintre colegii no?tri. Am ?ncheiat 2019 printr-o serie de activit??i de echip? legate de sustenabilitate, de proiectele ?i filozofia noastr?: am platat copaci ?mpreun? cu echipa, am discutat despre impactul nostru ?i despre ce putem s? facem mai mult ?i mai bine...................Rom?nia a dat lovitura! ?i batem pe francezi cu armele lor ?Alecsandru Ion 22 decembrie 2019 Rom?nia export? produse de panifica?ie at?t ?n Uniunea European?, c?t ?i ?n ??ri precum SUA, Canada ?i chiar Australia. Exportul de cozonaci ?i de produse congelate a crescut cu o cincime ?n 2019, Belgia ?i Fran?a import?nd de la noi produsele lor specifice.Exporturile?de produse de panifica?ie au crescut cu 20% ?n acest an, cele mai apreciate produse ?n ??rile Uniunii Europene, dar ?i ?n SUA, Canada ?i chiar Australia fiind cozonacii tradi?ionali rom?ne?ti ?i produsele congelate, a declarat pre?edintele Patronatului Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase – ROMPAN, Aurel Popescu.Cozonacii ?i croasantele rom?ne?ti”Ne-a preocupat foarte mult s? ducem produse procesate la?export??i ?n acest an ne-a crescut foarte mult, cu circa 20%, exportul de cozonaci ?i de produse congelate. Am ajuns s? export?m croasante ?n Belgia ?i ?i Fran?a ceea ce este un lucru ?mbucur?tor”, a subliniat Popescu, citat de Agerpres.”Noi am intrat foarte puternic cu cozonacii tradi?ionali rom?ne?ti pe zonele unde sunt comunit??i mari de rom?ni, respectiv ?n Spania, Italia, Germania, Anglia, dar ?i ?n SUA, Canada ?i chiar Australia, ?ns? aceste produse au prins foarte bine ?i la popula?ia local?. Pe paste f?inoase avem discu?ii cu firme puternice ale statului libian ?i speram s? facem?export?anul viitor.Eu apreciez c? anul acesta au fost exportate aproape 50.000 de tone de produse procesate, cam 10% din produc?ia total?”, a ad?ugat el.Consumul de Cr?ciun?n aceast? perioad? a S?rb?torilor de Cr?ciun rom?nii consum? ?n jur de 7,5 milioane de cozonaci, iar pre?urile sunt cele din prim?vara acestui an, c?nd au suferit mici modific?ri, ?n medie cu circa 5%, precizeaz? sursa citat?.”Cozonacul rom?nesc prinde r?d?cini zdravene ?n detrimentul celui din import cu un consum de peste 82% pe pia?a intern?. ?n aceast? perioad? vom scoate pe pia?? ?n jur 7,5 milioane de cozonaci, la pre?uri similare cu cele de la Pa?te, c?nd au avut loc mici modific?ri pe pia?a de mor?rit ?i panifica?ie din cauza influen?elor venite din scumpirea energiei ?i a gazelor naturale. Pot spune c? un cozonac simplu de 400 de grame poate fi cump?rat cu circa 5 lei, dar se poate ajunge ?i p?n? la 50 lei/kilogram dac? are diverse umpluturi”, a ad?ugat ?eful ROMPAN.Un an destul de greu?n ceea ce prive?te problemele ?nt?mpinate ?n 2019 de industria autohton? de mor?rit ?i panifica?ie, Popescu afirm? c? recolta de gr?u din acest an de?i este mai mare din punct de vedere cantitativ dec?t cea din 2018, calitatea gr?ului a avut de suferit din cauza ploilor, iar exporturile de f?in? sunt foarte greu de realizat, acestea fiind dominate de ??rile din afara Uniunii Europene care ??i permit s? subven?ioneze exporturile.”Anul 2019 a ?nceput destul de prost, cu major?ri enorme la energie ?i gaze naturale, care ne-au influen?at costurile de produc?ie. Am fost obliga?i s? m?rim pu?in pre?urile ca s? punem ajusta costurile de produc?ie. ?n al doilea r?nd, a venit noua recolt? de gr?u, care a fost afectat? de ploi, degrad?nd calitatea gr?ului. Din p?cate, nu am reu?it anul acesta s? facem niciun export de f?in?, datorit? faptului c? ne ?nt?lnim pe pia?? cu ru?ii, turcii ?i ucrainenii, cu state care nu sunt membre ale Uniunii Europene ?i pot s? subven?ioneze exporturile, iar pre?urile noastre sunt cu 20-25 de dolari mai mari. Am reu?it s? facem doar un export de t?r??e, ?n jur de 30.000 de tone ?n Qatar”, a explicat Popescu.Deficitul de for?? de munc?Nu ?n ultimul r?nd, pre?edintele ROMPAN afirm? c? deficitul de for?? de munc? continu? s? se ad?nceasc? ?n industria de mor?rit ?i panifica?ie, sectorul fiind nevoit s? lucreze cu muncitori din afar?, respectiv din Vietnam sau din Nepal.”Deficitul de for?? de munc? este la ora actuala de circa 5.000-6.000 de oameni. Mul?i colegi lucreaz? deja cu zeci ?i sute de muncitori adu?i din afara ??rii, din Vietnam ?i Nepal. Este un proces care va continua ?i se va dezvolta foarte mult ?i pe care o s? ?l discutam foarte serios la Adunarea Generala din luna ianuarie de anul viitor. Vom aduce ?n continuare muncitori din afar?, pentru c? oamenii ?n general sunt foarte serio?i ?n munca pe care o fac. ?i noi lucr?m cu nepalezi ?i avem o impresie foarte bun?, ei au venit s? munceasc?, s? c??tige un ban ?i s? ??i vad? de treab?”, a mai spus Aurel Popescu.?nv???m?ntul dual?ntrebat dac? ?nv???m?ntul dual poate fi o solu?ie pentru a acoperi deficitul de for?? de munc? din sector, ?n condi?iile ?n care pentru noul ministru al Agriculturii dezvoltarea acestei zone reprezint? unul dintre obiectivele sale, ?eful patronatului ROMPAN a subliniat c? este o solu?ie, dar din p?cate nu suficient? pentru a avea for?? de munc? calificat? ?n sector.”Nu toat? lumea poat? s? fac? ?nv???m?nt dual ?i atunci vom avea for?? de munc? total necalificat?. Avem ?i noi firme mari – Boromir, Dobrogea, Vel Pitar, care sus?in ?nv???m?ntul dual, dar nu este suficient. Noi clasa de mijloc trebuie s? o dezvolt?m foarte tare, ori cei de mijloc ?i IMM-urile ?n general nu au puterea s? fac? ?nv???m?nt dual”, crede Popescu.”Acum trebuie s? ne aplec?m s? rezolv?m problemele cu Planul Na?ional Strategic 2021-2027 pentru c? este foarte important. Avem ?i propuneri, avem ?i necesit??i. Trebuie s? rezolv?m ?i sectorul de panifica?ie care nu e cuprins ?n finan?are european? ?i obligatoriu trebuie s? facem o schema pe acest sector”, a concluzionat pre?edintele Patronatului Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase – ROMPAN.Consumul de p?ine?n prezent, ?n pia?a de mor?rit ?i panifica?ie sunt active ?n jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asocia?ie constituit? ?n Rom?nia ?n 1990, cuprinde peste 300 de societ??i din toate domeniile din industrie, cota de pia?? fiind de 65% pe mor?rit, 40% la panifica?ie, 70% la paste f?inoase ?i 55% la biscui?i.Potrivit celui mai recent studiu de pia?? privind produsele de panifica?ie, prezentat de ROMPAN, la finele anului 2018, consumul de p?ine, ?n Rom?nia, a sc?zut ?n ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor ?ntr-un an la pu?in peste 82 de kilograme, dar ?nc? se men?ine peste media european? de 78 kg/locuitor/an.Evaziunea fiscal?Studiul de pia?? arat? c? aproape 500.000 de tone de p?ine lipsesc din datele statistice ale INS, adic? 23 de kg/om de p?ine nefiscalizat? ?i ne?nregistrat? cu documente. Produc?ia anual? de p?ine ?n Rom?nia este 1,5 milioane de tone.Pia?a rom?neasc? de mor?rit ?i panifica?ie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc ?n industria alimentar?.PET-ul face primul pas ?napoi pe pia?a apelor minerale ?i coboar? sub 98% din v?nz?ri M?d?lina Panaete 20.12.2019, Ambalajele tip PET reprezint? ?n acest an 97,7% din v?nz?rile ?n volum de pe pia?a apelor ?mbuteliate, arat? estim?rile companiei de cercetare de pia?? Market Vector. Astfel, PET-ul ?ncepe s? piard? teren ?n fa?a sticlei dup? ce ?n ultimele dou? decenii ambalajele din plastic au ajuns s? domine pia?a. Astfel, datele din publica?ia ?Ghidul apelor minerale naturale“ arat? c? la ?nceputul anilor ’90 v?nz?rile de ap? se f?ceau integral ?n ambalaje de sticl?. ?ns?, din a doua parte a anilor ’90 PET-ul ?ncepe s? c??tige teren pe pia?a apelor minerale, iar dup? 2010 a ajuns aproape la 99% din pia??.??n c?utarea brandului de ?ar?“. Rom?nia rural?, un diamant ne?lefuit: ?Cu o promovare corect?, produsele autentice rom?ne?ti pot s? devin? un brand de ?ar?“ 23.12.2019, Florentina Ni?u?Mediul rural atrage turi?ti datorit? specificului zonei, tradi?iilor ?i gastronomiei. Odat? cu dezvoltarea rural?, se dezvolt? ?i economia local?“.Rom?nia rural? format? din 13.000 de sate ?n?irate de-a lungul Mun?ilor Carpa?i ?i al Deltei Dun?rii ol?re?te zi de zi, ?ese covoare, coase straie populare, confec?ioneaz? opinci sau coace p?ine ?n cuptoare de p?m?nt, me?te?uguri ce au devenit tot mai atractive pentru turi?tii str?ini.Satul Viscri, ascuns ?n inima Transilvaniei, a devenit cunoscut dup? vizitele prin?ului Charles pe plan local, care ?i-a cump?rat chiar propria cas? ?n aceast? localitate. Totodat?, el a restaurat biserica ?i o parte din casele din sat, astfel cl?dirile ?i-au rec?p?tat o parte din farmecul de odinioar? ?i acum atrag anual circa 30.000 de turi?ti.Pentru o vacan?? ?n Viscri, un turist pl?te?te 100-150 de lei/noapte, pre?uri care se apropie de caz?rile din marile ora?e la 2 sau 3 stele, potrivit platformei Booking.?Mediul rural atrage turi?ti datorit? specificului zonei, tradi?iilor ?i gastronomiei. Pentru a cre?te num?rul lor, trebuie s? realiz?m un produs turistic combinat, un mixt de activit??i: s? viziteze turi?tii un muzeu, s? mearg? la o m?n?stire, s? participe la un atelier de me?te?uguri, s? se plimbe cu bicicleta. Trebuie s? cre?m un produs mai ?intit pe me?te?ugurile Rom?niei, asocia?iile de profil s? se ocupe de promovare, turoperatorii s? aduc? turi?ti, iar ministerul de resort s? duc? produsele la t?guri ?n str?in?tate“, spune Maria Stoian, pre?edintele Asocia?iei Na?ionale de Turism Rural Ecologic ?i Cultural din Rom?nia (ANTREC).ANTREC are 3.500 de membri, pensiuni turistice ?i agroturistice, ?nsum?nd peste 20.000 de camere ?n 1.000 de localit??i din 32 de jude?e. Maria Stoian spune c? turi?tii de peste hotare caut? ?n Rom?nia satele autentice din Bucovina, Maramure? ?i M?rginimea Sibiului, produsele din ceramic? de la Horezu, Corund, Marginea sau Oboga, covoarele de la Tismana sau Beche?, costumele populare de C?mpulung Muscel, ou?le ?ncondeiate de la Cioc?ne?ti sau bisericile din nordul Olteniei.?Ol?ritul, ?esutul covoarelor ?i ou?le ?ncondeiate sunt cele mai cerute ateliere de turi?ti.“?Cu o promovare corect?, at?t din partea produc?torilor, c?t ?i a celor care se ocup? de marketing, vom ridica nivelul produselor autentice la rang de art? ?i astfel pot s? devin? un brand de ?ar?. Oamenii din toate institu?iile de profil - centre de crea?ie, muzee, turism sau agricultur? - trebuie s? pun? accent pe valorificarea produselor me?te?ug?re?ti“, a spus Virginia Linul, me?ter popular care se concentreaz? pe costumul popular din ?ara N?s?udului.N?scut? ?n localitatea Salva din jude?ul Bistri?a-N?s?ud, ea a ?nv??at de la mama sa s? croiasc? costume populare, dar ?i accesorii, precum clopuri sau br?ri, iar ambi?ia sa este s? duc? acest me?te?ug la un alt nivel, s?-l fac? cunoscut pe plan na?ional ?i interna?ional.Izabela M?ndoiu, o t?n?r? crescut? ?n localitatea Albe?tii de Muscel din jude?ul Arge?, creeaz? haine tradi?ionale inspirate din zona ?n care a copil?rit, iar produsele sale iau drumul str?in?t??ii, c?tre ??ri precum Italia, Suedia, Fran?a sau Canada.?Tot ceea ce ?ntruchipeaz? art?, ca rezultat al unor me?te?uguri, poate deveni un brand de ?ar?. Personal, eu cred c? ia rom?neasc? este deja un brand de ?ar?. Faptul c? ?nc? avem femei care cos ia rom?neasc? de la zero, a?a cum facem noi, faptul c? ?nc? se cump?r? aceste produse ?i exist? practic un interes comercial care stimuleaz? produc?ia confer? o baz? solid? pentru ca acest produs tradi?ional s? fie recunoscut drept brand de ?ar?“, a spus Izabela M?ndoiu.Mirela Nechita, o antreprenoare?de pe Valea ?omuzului, din Suceava, care produce?decora?iuni interioare ?i textile cu motive tradi?ionale, a pornit ?n 2018 ?i un proiect ?n domeniul turismului, ?Turist ?n Dolhe?ti“, prin care ??i propune s? aduc? str?ini ?n comuna Dolhe?ti.??n 2019 am primit mai multe grupuri de turi?ti str?ini, c?teva sute ?n total, din ??ri precum Fran?a, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia ?i Japonia. Au fost ?nc?nta?i de experien?a oferit?, sunt foarte atra?i de ecoturism ?i turismul cultural, gastronomic ?i istoric pe care noi ?l propunem. To?i str?inii au rezonat ?ntr-un mod personal cu stilul arhitectonic tradi?ional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospod?riile oamenilor ?i cu me?te?ugurile ancestrale care ?nc? se p?streaz? la noi“, a spus antreprenoarea.?n Rom?nia sunt ?n prezent 450 de zone etnografice, fiecare av?nd elemente tradi?ionale specific, care, promovate, pot trasforma mediul rural ?i mes?te?ugurile sale ?n brand de ?ar?.?Odat? cu dezvoltarea rural?, se dezvolt? ?i economia local?. Gradul de cultur? ?i educa?ie al oamenilor din zon? cre?te, totodat?, prin schimbul de experien?? cu al?i oameni“, a ?nt?rit Maria Stoian.Produc?torul semin?elor Elmas ?i Deli listeaz? obliga?iuni de 4,7 milioane lei pe trei ani, la o dob?nd? de 9% Tibi Oprea 23.12.2019, Golden Foods, companie cu afaceri de 46 mil. lei care produce, ambaleaz? ?i distribuie semin?e de floarea-soarelui, arahide ?i alune sub brandul Elmas ?i Deli, a listat vineri 47.000 de obliga?iuni de 4,7 mil. lei, cu scaden?a de trei ani ?i o dob?nd? de 9% pe an, pl?tibil? trimestrial.?Compania a atras banii de la investitori printr-un plasament privat intermediat de brokerul clujean BRK. Destina?ia fondurilor este m?rirea capitalului de lucru ?i investirea ?n anumite mijloace fixe, potrivit lui R?zvan Ra?, director general adjunct al BRK, intermediar de top 10 de pe pia?a de capital.?Investitorii ??i redescoper? gustul pentru vinuri fine ??Catalina Apostoiu 23.12.2019, Mul?i investitori ?ncearc? s? g?seasc? modalit??i de a genera profit de pe urma sectorului vinurilor fine care le-a dat adesea mari dureri de cap, scrie Financial Times.activele f?r? randament, dar care ofer? poten?ial pentru cre?terea capitalului au devenit mai atr?g?toare ?ntr-o lume cu dob?nzi sc?zute sau negative la cash ?i obliga?iuni guvernamentale.Este vorba mai ales de sectoare mai pu?in atr?g?toare trecute cu vederea de al?i investitori.Nou? campanie de comunicare pentru ZAREA 7 Stele: ZAREA – Ne-am dat cuv?ntul. De la 1912 Gabriel Zamfirescu 23 decembrie 2019ZAREA ??i re?nnoie?te promisiunea c?tre consumatori legat? de calitatea produselor sale prin noua campanie de comunicare media. CUV?NTUL DAT E CUV?NT RESPECTAT este principiul pe care a fost ridicat? o ?ar? ?i ale c?rui ecouri le auzim ?i ast?zi ?n realiz?ri care au trecut testul timpului. Acesta este principiul dup? care ZAREA, la r?ndul s?u, se c?l?uze?te, promi??nd de mai bine de 100 de ani, excelen??. Indiferent de vremuri, promisiunea ZAREA se reg?se?te ?n fiecare pic?tur?, fie ea spumant, brandy sau alt? b?utur? spirtoas?, ?n fiecare pahar ridicat ?n cinstea realiz?rilor personale sau ale noastre, ale tuturor, ?n momente de bucurie.Meseria deprins? de la produc?tori de elit? germani st? la originile tradi?iei noastre, conturate la 1912 ?i de acolo vine ?i aten?ia ZAREA pentru detaliu, ajutat? ?ntotdeauna de calitatea strugurilor ?i distilatelor rom?ne?ti. ?n anii de dup? r?zboi, a fost na?ionalizat?, asemeni multor altor ?ntreprinderi rom?ne?ti de succes ?i tot atunci s-a c?p?tat numele sub care ast?zi este cunoscut?. ZAREA continu? s? fac? ce ?tie mai bine, s? ne p?streze tradi?ia ?i s? foloseasc? ?ntotdeauna vinuri ?i distilate de calitate superioar?. Produsele noastre au devenit nelipsite de pe mesele de s?rb?toare rom?ne?ti (din ?ar? ?i din diaspora), dar ?i de la evenimente diplomatice, culturale ?i sportive. La fel ca ?i vinurile spumantele, brandy-urile ZAREA au primit ani de-a r?ndul distinc?ie dup? distinc?ie ?n competi?ii din ?ar? ?i din str?in?tate. Am r?mas fideli principiilor noastre, dar ne-am ?i modernizat ?n acela?i timp iar ast?zi suntem unul dintre cele mai apreciate ?i mai premiate branduri rom?ne?ti din categoria b?uturilor alcoolice.Tradi?ia ZAREA de produc?tor de b?uturi spirtoase de ?nalt? calitate a fost recunoscut? ?i ?n 2018, c?nd consumatorii rom?ni au votat?ZAREA ca fiind Nr.1 ?n ceea ce prive?te Calitatea ?n categoria B?uturilor Spirtoase conform studiului de pia?a QUDAL – QUality meDAL realizat de ICERTIAS ?n Rom?nia.“ZAREA 7 Stele este unul din proiectele noastre de suflet: o b?utur? spirtoas? fin?, cu un perfect balans de t?rie alcoolic?, gust ?i arome tradi?ionale. Am re?nnodat firul experien?ei noastre ?n 2014, atunci c?nd am lansat ambalajul actual cu o personalitate distinct? ?i gust excelent, foarte apreciat de consumatori. V?nz?rile ?n continu? cre?tere au confirmat faptul c? rom?nii apreciaz? produsele ZAREA pentru c? ofer? calitate la un pre? corect” spune Emil Popescu, pre?edinte ZAREA.ZAREA 7 Stele este un cupaj din distilat de vin ?nvechit ?i alcool de cereale de calitate ?nalt?, somptuos ?i ?n acela?i timp delicat, ?n care notele fine de prun? uscat? se ?mbin? des?v?r?it cu cele de lemn de stejar. B?utura frumos echilibrat?, care confer? noble?e oric?rui moment, a fost premiat? ?n 2019 cu Medalie de AUR la HONG pania ZAREA, unul dintre cei mai importan?i juc?tori de pe pia?a b?uturilor alcoolice, a terminat anul 2018 cu o cifr? de afaceri de 150,3 milioane de lei, cu 17,6% mai mare fa?? de anul precedent. Conform studiului Nielsen DJ19, ZAREA este lider ?n categoria vinurilor spumante (cu brandul ZAREA), lichiorurilor (cu brandul Florentino), bitterului (cu brandul Carpaten) ?i unul din cei mai importan?i juc?tori din categoria brandy cu m?rcile ZAREA ?i Milcov.ZAREA, unul dintre cei mai importan?i juc?tori din categoria b?uturilor spirtoase, a fost desemnat Brandul Rom?nesc al Anului 2018 ?n cadrul evenimentului organizat de Camera de Comer? ?i Industrie a Municipiului Bucure?ti.Mai multe informa?ii pe: zarea.ro ?i cuvantuldat.ro.... citeste si partea a doua .... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download