Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 29 aprilie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 29.04.20201 EUR4.84251 USD4.4590ANM: temperaturi de pana la 25 de grade in cea mai mare parte a tarii. Iata regiunile in care se vor inregistra precipitatii Aprilie 29, 2020In urmatoarele doua saptamani, vremea se va incalzi in toata tara,? cu temperaturi diurne ce vor ajunge chiar si la 25 de grade Celsius. La inceputul lunii mai vor aparea si precipitatiile, insa acestea vor avea caracter local, se arata in ultima prognoza ANM, valabila in intervalul 29 aprilie – 10 mai. Iata situatia pe fiecare regiune in parte:BANAT In primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi in crestere, pana la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 22…25 de grade si ale minimelor de 7…11 grade. In perioada 02-04 mai, vremea se va racori, iar temperaturile diurne, cuprinse intr-un ecart mediu de 17….20 de grade, vor fi usor sub cele normale, iar cele nocturne se vor mentine comparabile cu cele din intervalul anterior.Pentru cea de-a doua saptamana de prognoza, estimarile indica persistenta unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale. In perioada 29 aprilie – 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse insotite de descarcari electrice), dar numai local, in zonele deluroase, se vor cumula cantitati de apa in general moderate.CRISANA Intervalul va debuta cu incalzirea vremii de la o zi la alta, pana la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 21…25 de grade si ale minimelor de 8…11 grade. In perioada 02 – 04 mai, temperaturile diurne vor fi in scadere si se vor incadra intr-un ecart mediu de 17….20 de grade, valori sub cele normale pentru inceputul lunii mai, iar cele nocturne se vor mentine comparabile cu cele din intervalul anterior.Pentru cea de-a doua saptamana de prognoza, estimarile indica persistenta unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale. In perioada 29 aprilie – 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse insotite de descarcari electrice), dar numai local, in special in zonele deluroase, se vor cumula cantitati de apa in general moderate.TRANSILVANIA In primele zile ale intervalului, vremea va fi in incalzire, astfel ca temperatura aerului va ajunge la valori peste cele normale in aceasta perioada din an, cu maxime de 19…23 de grade si minime de 6…10 grade. In primele nopti se vor inregistra inca valori negative, in special in depresiuni si se mentin conditiile de bruma. Perioada 02 – 04 mai va aduce o scadere a temperaturilor pana spre valori diurne sub cele climatologic specifice, intre 13 si 17 grade, iar noaptea se vor inregistra intre 2 si 6 grade, mediat regional. Pentru cea de-a doua saptamana este estimata o incalzire semnificativa a vremii. In perioada 29 aprilie – 03 mai, temporar va ploua (vor fi si averse insotite de descarcari electrice), iar local se vor cumula cantitati de apa in general moderate. Probabilitatea de ploaie va creste din nou spre sfarsitul intervalului de referinta. MARAMURES In primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi in crestere, pana la valori ce se vor situa usor peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 20…22 de grade si ale minimelor de 6…10 grade.In perioada 02 – 04 mai, vremea se va racori, temperaturile diurne, de 15…17 grade mediat regional, vor fi sub cele normale, iar cele nocturne se vor mentine comparabile cu cele din intervalul anterior. Pentru cea de-a doua saptamana de prognoza, estimarile indica persistenta unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale. In perioada 29 aprilie – 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse insotite si de descarcari electrice) si se vor cumula cantitati de apa in general moderate. Probabilitatea de ploaie va creste din nou spre sfarsitul intervalului de referinta.MOLDOVA Intre 29 aprilie si 1 mai, vremea va fi mult mai calda decat in mod normal in aceasta perioada din an, cu temperaturi maxime ce vor ajunge la valori medii de 22…25 de grade, in timp ce minimele vor fi de 6…11 grade. Va urma un interval mai racoros (02 – 05 mai), cu temperaturi insa apropiate de normal, ziua intre 16 si 19 grade, iar noaptea intre 5 si 9 grade, mediat regional.Ulterior acestei date, tendinta va fi de incalzire semnificativa a vremii. Probabilitatea de ploaie (averse insotite si de descarcari electrice) va fi mai ridicata in perioada 30 aprilie – 3 mai cand local se pot cumula cantitati de apa in general moderate, insa mai ales in nordul si in vestul regiunii.DOBROGEA Pana in data de 01 mai, vremea fi in incalzire, astfel ca, in special in zona continentala, temperaturile se vor situa peste cele normale ale perioadei, cu medii ale maximelor de 20…25 de grade; valori mai scazute se vor inregistra cu precadere in primele zile pe litoral. Minimele termice vor fi de 8…12 grade.Racirea vremii ce se va resimti in 02 si 03 mai va determina valori diurne usor sub mediile multianuale, de 16…18 grade, mediat regional. Ulterior vremea se va incalzi din nou, estimarile indicand probabilitatea inregistrarii unor valori cu mult peste cele climatologic specifice in prima jumatate a lunii mai.MUNTENIA Intervalul va debuta cu incalzirea vremii de la o zi la alta, pana la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 23…25 de grade si ale minimelor de 8…11 grade. In perioada 02 – 04 mai, temperaturile vor fi in scadere si se vor incadra ziua intr-un ecart mediu de 16…19 grade, valori sub cele normale pentru inceputul lunii mai, iar cele nocturne vor fi de 6…9 grade.Pentru cea de-a doua saptamana de prognoza, estimarile indica o incalzire semnificativa a vremii. In perioada 30 aprilie – 3 mai, temporar va ploua (vor fi averse insotite si de descarcari electrice), iar local, in special in zonele deluroase, se vor cumula cantitati de apa in general moderate.OLTENIA Intre 28 aprilie si 1 mai, vremea va fi mai calda decat in mod normal in aceasta perioada din an, cu temperaturi maxime ce vor ajunge la valori medii de 22…25 de grade, in timp ce minimele vor fi de 8…11 grade. Va urma un interval mai racoros (02 – 05 mai), cu temperaturi insa apropiate de normal, ziua intre 16 si 20 de grade, iar noaptea de 6…9 grade, mediat regional.Pentru a doua saptamana de prognoza, tendinta va fi de incalzire semnificativa a vremii. Probabilitatea de ploaie (averse insotite si de descarcari electrice) va fi mai ridicata in perioada 29 aprilie – 03 mai, dar numai local se pot cumula cantitati de apa in general moderate, mai ales in nordul regiunii.APIA si SUBVENTIIANUN? MINISTERUL AGRICULTURII pentru SUBVEN?IA DE 3.000 EURO LA RO?II! Agroinfo?29 aprilie 2020 - CONTROALE! ?n jude?ele unde cererile pentru?subven?ia la ro?ii?dep??e?te num?rul 500,?direc?iile agricole sunt obligate s? efectueze cel pu?in un control al celor?declarate de fermieri, s? verifice ?nceputul rodirii sau s? evalueze produc?ia de tomate ?nainte de recoltare, anun?? Ministerul Agriculturii ?ntr-un proiect de hot?r?re de Guvern care modific? Hot?r?rea Guvernului nr.248/2020 privind aprobarea ajutorului de minimis pentru tomate pentru anul 2020.Proiectul de act normativ care modific? Hot?r?rea Guvernului nr.248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate" pentru anul 2020?este publicat pe site-ul oficial MADR.?n cazul ?n care depunerea cererii de ?nscriere ?n program are loc ?n perioada st?rii de?urgen?? pe teritoriul Rom?niei, verificarea sumelor r?mase sau poten?ial a fi primite prin schema?de ajutor de minimis se realizeaz? de c?tre persoana ?mputernicit? din cadrul direc?iei pentru?agricultur? jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti ?i se comunic? telefonic, prin fax sau ?n?format electronic, prin e-mail ?nainte de ?nregistrarea cererii de ?nscriere ?n program.Prin excep?ie de la prevederile alin. (1) ?i (3) ale articolului 11, pentru jude?ele cu un num?r de cereri??nregistrate ?n Registrul unic mai mare de 500, reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur??jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti efectueaz? cel pu?in una dintre cele dou? verific?ri?prev?zute la alineatele men?ionate.?Alineatele 1 ?i 3 de la care se face excep?ie, reprezentan?ii direc?iilor agricole fiind obliga?i, potrivit?noilor modific?ri, s? efectueze ?n teren una dintre cele dou? verific?ri, ?n cazul jude?elor unde sunt ?nregistrate mai mult de 500 de cereri:(1) Reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, av?nd ?n vedere cererea de ?nscriere ?n program ?i declara?ia pe propria r?spundere prev?zut? la art. 10 alin. (3) lit. f) ?i ?n baza notific?rii ?n scris a solicitan?ilor, transmis? prin e-mail, fax sau po?t?,?verific? ?nceputul rodirii,?potrivit fi?ei al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 5, ?i sunt direct r?spunz?tori de veridicitatea verific?rilor.(3) Pe baza notific?rii prev?zute la alin. (2), reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti efectueaz? verific?ri ?i?evalueaz? produc?ia de tomate ?nainte de recoltare, conform fi?ei al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 5.Jude?ul Olt pe primul loc pe ?ar? la ?nscrierile ?n programul Tomata!29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Fermierii din jude?ul Olt au depus peste 250 de dosare pe zi, pentru ?nscrierea ?n programul Tomata. Potrivit directorului adjunct al Direc?iei Agricole Jude?ene (DAJ), Ion Anu?a jude?ul estimeaz? s? ocupe primul loc pe ?ar? la ?nscrierile ?n acest program .??n ultimele zile a fost un ritm sus?inut de ?nscriere ?n programul Tomata, cu 250-300 de dosare depuse zilnic. P?n? la finalul perioadei de ?nscriere, pe 15 mai, avem ?ansa s? ajungem la peste 4.000 de dosare, s? fim tot primii din ?ar?. Fermierii care au accesat programul ?n anii trecu?i ?i au investit ?n sisteme de ?nc?lzire, deja sunt cu ro?iile ?n pie?e, ?n jude?ul Olt, dar ?i ?n ?ar?. Avem din 15 aprilie ro?ii oltene?ti ?n pie?e, mai ?nt?i cantit??i mai mici de c?teva sute de kilograme pe zi ?i acum de peste o ton? pe zi, iar cantit??ile vor cre?te. Sunt circa 30 de legumicultori din jude? care livreaz? tomate oltene?ti pe pie?ele din Bucure?ti, Sibiu, Bra?ov, Sighi?oara. Pre?urile ro?iilor la en-gross variaz? ?ntre 15-18 lei pe kilogram”, a subliniat Ion Anu?a.Fonduri de la stat pentru conservarea padurilor. Iata cine poate beneficia Aprilie 29, 2020 Cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat ”Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor” se va desfasura pana la data de 15 mai, iar beneficiarii interesati pot depune documentele online, pe site-ul APIA. Cererile de sprijin pot fi depuse si dupa data de 15 mai, respectiv pana la data de?9 iunie 2020 (inclusiv), cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucratoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul pentru anul 1 de angajament daca cererea de sprijin ar fi fost depusa pana la data de 15 mai 2020.Modificarile cererilor de sprijin, fara aplicarea de penalitati, pot fi depuse pana la data de?2 iunie 2020 (inclusiv). Modificarile cererilor de sprijin pot fi depuse si dupa data de 2 iunie 2020, dar nu mai tarziu de 9 iunie 2020, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucratoare a sumelor aferente anului 1 de angajament pentru utilizarea efectiva a suprafetei in cauza.Alocarea financiara a acestei sesiuni este de?51.531.090 Euro, reprezentand valoarea cumulata estimata a cererilor de plata aferente primilor 3 ani de angajament pentru cererile de sprijin depuse.Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acorda?anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (hectar), proprietarilor (inclusiv Unitatilor Administrativ Teritoriale) de paduri din?fondul forestier national, in baza unui?angajament pentru o perioada de 5 ani?si vizeaza compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementarii unuia sau a celor doua pachete ale schemei de ajutor de stat:Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniste,?pentru care beneficiarul primeste?38 euro/an/ha?pentru intreaga suprafata inclusa in angajament,Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rarituri,?pentru care beneficiarul primeste?137 euro/an/ha?pentru suprafata anuala pentru care se solicita sprijin in cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai impreuna cu Pachetul1)Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat in baza schemei de ajutor de stat este de?100%.Pentru suprafetele mai mari de 500 ha se aplica degresivitatea sprijinului financiar, astfel ca nivelul platilor va fi ajustat.Suprafata minima pentru care se incheie un angajament pentru pachetul 1 este de?100 ha.?Proprietarii de terenuri forestiere care detin suprafete mai mici? si/sau care nu indeplinesc conditiile de accesare se pot asocia pentru a aplica in cadrul schemei de ajutor de stat.Padurile incadrate in tipul I functional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile in cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate impaduririi sau reimpaduririi trebuie sa nu reprezinte mai mult de 15% din suprafata angajata.ANUN? MINISTERUL AGRICULTURII pentru SUBVEN?IA DE 3.000 EURO LA RO?II! Agroinfo ?29 aprilie 2020 CONTROALE! ?n jude?ele unde cererile pentru?subven?ia la ro?ii?dep??e?te num?rul 500,?direc?iile agricole sunt obligate s? efectueze cel pu?in un control al celor?declarate de fermieri, s? verifice ?nceputul rodirii sau s? evalueze produc?ia de tomate ?nainte de recoltare, anun?? Ministerul Agriculturii ?ntr-un proiect de hot?r?re de Guvern care modific? Hot?r?rea Guvernului nr.248/2020 privind aprobarea ajutorului de minimis pentru tomate pentru anul 2020.Proiectul de act normativ care modific? Hot?r?rea Guvernului nr.248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate" pentru anul 2020?este publicat pe site-ul oficial MADR.?n cazul ?n care depunerea cererii de ?nscriere ?n program are loc ?n perioada st?rii de?urgen?? pe teritoriul Rom?niei, verificarea sumelor r?mase sau poten?ial a fi primite prin schema?de ajutor de minimis se realizeaz? de c?tre persoana ?mputernicit? din cadrul direc?iei pentru?agricultur? jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti ?i se comunic? telefonic, prin fax sau ?n?format electronic, prin e-mail ?nainte de ?nregistrarea cererii de ?nscriere ?n program.Prin excep?ie de la prevederile alin. (1) ?i (3) ale articolului 11, pentru jude?ele cu un num?r de cereri??nregistrate ?n Registrul unic mai mare de 500, reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur??jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti efectueaz? cel pu?in una dintre cele dou? verific?ri?prev?zute la alineatele men?ionate.?Alineatele 1 ?i 3 de la care se face excep?ie, reprezentan?ii direc?iilor agricole fiind obliga?i, potrivit?noilor modific?ri, s? efectueze ?n teren una dintre cele dou? verific?ri, ?n cazul jude?elor unde sunt ?nregistrate mai mult de 500 de cereri:(1) Reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, av?nd ?n vedere cererea de ?nscriere ?n program ?i declara?ia pe propria r?spundere prev?zut? la art. 10 alin. (3) lit. f) ?i ?n baza notific?rii ?n scris a solicitan?ilor, transmis? prin e-mail, fax sau po?t?,?verific? ?nceputul rodirii,?potrivit fi?ei al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 5, ?i sunt direct r?spunz?tori de veridicitatea verific?rilor.(3) Pe baza notific?rii prev?zute la alin. (2), reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti efectueaz? verific?ri ?i?evalueaz? produc?ia de tomate ?nainte de recoltare, conform fi?ei al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 5.Solicitare catre MADR: subventie diferentiata la hectar si subventionarea locurilor de munca In?apr. 29, 2020Subven?ie diferen?iat? la hectar ?n func?ie de calitatea solului ?i subven?ionarea locurilor de munc? din agricultur?, sunt dou? m?suri necesare pentru sprijinirea fermierilor. Deputatul Marius Sorin Bota a trimis o solicitare ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale prin care cere introducerea subven?iei diferen?iate la hectar ?n func?ie de calitatea solului.Aceasta se explic? prin faptul c? la deal, produc?ia de cereale e mai mic? cu 50% fa?? de cea de la c?mpie, ?ns? cheltuiala la hectar este mult mai mare, p?m?ntul fiind mai greu de lucrat. ?n plus, fermierul occidental se bucur? de mult mai mult sprijin din partea statului dec?t fermierul rom?n, fiind privilegiat comparativ cu fermierul din Rom?nia.“De ce este mai eficient fermierul din vestul Europei ?n condi?iile ?n care ?i ?n Rom?nia ferma este dotat? tehnologic (cu fonduri UE), iar produsele agro-zootehnice (cereale, lapte, carne, animale vii, etc.), se v?nd la en-gross cu acelea?i pre?uri (pe burs?). Mai mult, pre?ul en-detail, la raft, este chiar mai mare la unele produse ?i asta ?n ciuda faptului c? puterea de cump?rare e mult mai mic? la noi.Fermierul occidental beneficiaz? de un fond de salariu de aproximativ 3000 euro (cu taxe incluse), comparativ cu unul rom?n unde rar ajunge la 1000 de euro. Sunt de p?rere c? pe l?ng? subven?ia la hectar ?n func?ie de calitatea solului, ar trebui introdus? ?i o subven?ie a locurilor de munc? din agricultur?, iar cea pe cultur?/animal diferen?iat? ?n func?ie de cantitatea v?ndut? cu acte”, a scris Marius Sorin-Ovidiu BOTA, membru ?n Camera Deputa?ilor.Statul, prin ministerul de resort, trebuie s? ofere solu?ii la aceste probleme semnalate, oferind astfel fermierilor ?i Rom?niei o perspectiv? ?i solu?ii ?n agricultur?.VIDEO Laurentiu Baciu: Despagubirile pentru seceta, o gluma! Ne asteptam la dezastru!In?apr. 29, 2020 Ministrul Agriculturii a promis desp?gubiri pentru fermierii afecta?i de secet?. Dac? anun?ul a fost primit cu bucurie de o parte dintre ace?tia, se pare c? sunt ?i unii sceptici. De exemplu sunt agricultori care nu v?d nimic concret, mai precis ce sume vor fi acordate sau c??i vor beneficia de acest ajutor. Lauren?iu Baciu, fermier din jude?ul Bac?u, consider? c? suprafe?ele afectate de secet? vor cre?te, dac? nu plou? peste c?teva zile. Mai mult, fermierul nu crede c? exist? bani suficien?i s? acopere dezastrul care a cuprins sectorul vegetal. Ciobanii vor sa fie sprijiniti ca restul fermierilor! ”Pe noi ne-au lasat la coada”In?apr. 29, 2020Sectorul cresc?torilor de ovine se confrunt? ?i el cu probleme, at?t din cauza pandemiei, c?t ?i a secetei care s-a instalat la nivel na?ional. Ciobanii doresc ca ?n aceste vremuri grele, statul s? se aplece ?i asupra nevoilor de zi cu zi pe care le ?nt?mpin? cei din sectorul ovin. Din cauza greut??ilor ?i lipsurilor de care se lovesc, ciobanii nu vor s? mai fie ciobani. Dan Petrescu, pre?edintele Asocia?iei Profesionale a Ciobanilor, consider? c? ?i aceast? breasl? din sectorul agricol ar fi trebuit s? beneficieze de fonduri ca ?i fermierii din sectorul vegetal. Ar fi avut suficiente fonduri s? se utileze ?i s? treac? u?or peste perioadele de seceta. subventiilor fermierilor romani cu cei din Vest, RESPINSA! In?apr. 29, 2020Egalizarea subven?iilor pe care le primesc fermierii rom?ni cu cele ale agricultorilor din restul Europei a fost respins? oficial de Comisia de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European. Anun?ul a fost f?cut de vicepre?edintele Comisiei de Agricultur? din Parlamentul European, Daniel Buda, cel care a ini?iat amendamentul menit s? asigure ?n 2021 o finan?are echitabil? pentru to?i fermierii din UE. V? red?m mesajul integral postat de europarlamentarul rom?n pe pagina sa de Facebook:“?n cadrul reuniunii Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, al c?rei vicepre?edinte sunt, a fost adoptat raportul referitor la Tranzi?ia privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i din Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?n anul 2021.Prin adoptarea acestui raport, se asigur? furnizarea f?r? ?ntrerupere a pl??ilor pentru fermieri ?i pentru al?i beneficiari, prin aplicarea continu? a normelor actuale din PAC care urmau s? nu mai fie valabile de la sf?r?itul anului 2020. Obiectivul este de a crea stabilitate ?i securitate pentru fermieri ?i pentru sectorul agricol ?n ansamblu ?i de a asigura o cale clar? c?tre noua perioad? de programare PAC.La acest aviz, am depus o serie de amendamente menite s? favorizeze acordarea ajutorului na?ional tranzitoriu at?t ?n perioada de tranzi?ie, c?t ?i ?n noua PAC. Este clar c? avem diferen?e de subven?ii ?ntre fermierii din est si cei din vestul Europei. Tocmai de aceea, consider c? statele membre trebuie s? fie l?sate de Comisia European? s? ofere sprijin financiar fermierilor pentru a le permite s? reziste pe piat?. Prin continuarea acestor pl??i, se pot asigura stabilitatea, predictibilitatea ?i planificarea pentru fermieri.Iat? care sunt principalele amendamente pe care le-am ?naintat ?i care au fost adoptate ?n cadrul Comisiei AGRI:??Am sublinat faptul c? procedura legislativ? nu a fost ?ncheiat? ?n timp util pentru a permite statelor membre ?i Comisiei s? preg?teasc? toate elementele necesare ?n vederea aplic?rii noului cadru juridic ?i a noilor planuri strategice PAC ?ncep?nd de la 1 ianuarie 2021, conform propunerii ini?iale a Comisiei, gener?nd un nivel ?nalt de incertitudine ?i poten?iale riscuri pentru sectorul agricol ?i pentru fermieri.??Statele membre care acord? ajutoare na?ionale transna?ionale ?n 2020 pot continua s? le acorde pe durata perioadei de tranzi?ie. Statele membre pot ajusta aloc?rile financiare pentru fiecare sector ?n parte, pot modifica sectoarele ?i pot modifica condi?iile de acordare a sprijinului individual.???n cazul ?n care pl??ile degresive ?ncep numai ?n anul 2019, pl??ile respective ?ncep la cel mult 80 % din plata medie fixat? ?n perioada de programare 2014-2020. Nivelul pl??ilor se stabile?te ?n a?a fel ?nc?t nivelul final ?n 2020 s? fie jum?tate din nivelul ini?ial. Statele membre pot continua s? acorde sprijin la acest nivel ?n timpul perioadei de tranzi?ie.Un alt amendament important pe care l-am ?naintat, dar care ?ns? nu a fost adoptat ob?in?nd 20 de voturi pentru ?i 26 ?mpotriv?, se refer? la egalizarea subven?iilor. Astfel, am propus ca ?n vederea promov?rii convergen?ei ?n ceea ce prive?te dezvoltarea sectoarelor agricole ?i sustenabilitatea rural? ale statelor membre, este necesar ca pl??ile directe s? fie repartizate mai echitabil ?ntre statele membre. Cu siguran?? ?ns?, acest aspect va fi ?ndreptat ?n noua Politic? Agricol? Comun? pentru a asigura un tratament egal ?i condi?ii egale pentru supravie?uirea tuturor fermierilor Uniunii pe pia??. Salut adoptarea acestui raport care asigur? continuarea pl??ilor c?tre fermieri ?i ofer? predictibilitate ?i stabilitate pentru sector!“VOT NEGATIV PENTRU EGALIZAREA SUBVEN?IEI PE HECTAR! Agroinfo 29 aprilie 2020 VE?TI BRUXELLES. Solicitarea de egalizare a subven?iei pe hectar pe care o primesc fermierii rom?ni cu cea a fermierilor din vestul Europei a fost respins? ?n Parlamentul European. Cel pu?in pentru perioada de tranzi?ie p?n? la intrarea ?n drepturi a noii politici agricole comune, suma pe hectar cu care sunt subven?iona?i fermierii rom?ni nu va fi egal? cu cea acordat? fermierilor din vest. Anun?ul a fost f?cut de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.?n ?edin?a Comisiei AGRI din Parlamentul European, ?inut? pe 28 aprilie 2020, a fost votat raportul referitor la tranzi?ia privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i din Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?n anul 2021. Acest document asigur? continuarea pl??ilor c?tre fermieri ?n perioada de tranzi?ie p?n? la noua politic? agricol? comun?. Unul dintre amendamentele depuse la raport de eurodeputatul rom?n Daniel Buda viza egalizarea subven?iei pe hectar astfel ?nc?t suma primit? de fermierii rom?ni s? se apropie de cea ?ncasat? de agricultorii din vestul Europei. Acest amendament a fost ?ns? respins.Un alt amendament important pe care l-am ?naintat, dar care ?ns? nu a fost adoptat ob?in?nd 20 de voturi pentru ?i 26 ?mpotriv?, se refer? la egalizarea subven?iilor.?Astfel, am propus ca ?n vederea promov?rii convergen?ei ?n ceea ce prive?te dezvoltarea sectoarelor agricole ?i sustenabilitatea rural? ale statelor membre, este necesar ca pl??ile directe s? fie repartizate mai echitabil ?ntre statele membre. Cu siguran?? ?ns?, acest aspect va fi ?ndreptat ?n noua Politic? Agricol? Comun? pentru a asigura un tratament egal ?i condi?ii egale pentru supravie?uirea tuturor fermierilor Uniunii pe pia??. Salut adoptarea acestui raport care asigur? continuarea pl??ilor c?tre fermieri ?i ofer? predictibilitate ?i stabilitate pentru sector!?A anun?at pe pagina sa oficial? Facebok eurodeputatul Daniel Buda.Exist? ?ns? ?i o veste foarte bun? pentru to?i fermierii rom?ni ?i cresc?torii de animale, continuarea acord?rii ajutoarelor na?ionale tranzitorii pentru ambele sectoare, vegetal ?i zootehnie. VEZI Subven?ia pe hectar pl?tit? fermierilor rom?ni include aceste scheme de plat?:Schema de plat? unic? pe suprafa?? este?102,6082 euro/ha.Plata redistributiv? primul nivel (1-5ha)?5 euro/ha, al doilea nivel (de la 5 hectare la 30 hectare inclusiv)?48,7127 euro/ha.Plata pentru ?nverzire este?59,3201 euro/ha.La care se adaug? ?n cazul fermierilor tineri, cu v?rsta de maxim 40 de ani, ?i plata pentru tinerii fermieri,?31,2477 euro/ha.Valorile pe hectar sunt valabile pentru anul de cerere 2019 ?i ne-au fost furnizate de APIA.SUBVEN?II APIA! VESTEA A?TEPTAT? DE FERMIERII ROM?NI! Agroinfo29 aprilie 2020 VOTAT! Veste excelent? pentru fermierii no?tri! ?Fermierii rom?ni nu pierd ajutoarele na?ionale tranzitorii, subven?ie achitat? din bugetul de stat, at?t pentru sectorul vegetal, c?t ?i pentru cel zootehnic. Ajutoarele na?ionale tranzitorii le vor fi pl?tite ?n continuare fermierilor rom?ni, ?n perioada de tranzi?ie, dar ?i ?n noua?politic? agricol? comun?, anun?? ast?zi?europarlamentarul Daniel Buda, vicepre?edinte al Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European.?n cadrul reuniunii Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, al c?rei vicepre?edinte sunt, a fost adoptat raportul referitor la Tranzi?ia privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR) ?i din Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?n anul 2021.Prin adoptarea acestui raport, se asigur? furnizarea f?r? ?ntrerupere a pl??ilor pentru fermieri ?i pentru al?i beneficiari, prin aplicarea continu? a normelor actuale din PAC care urmau s? nu mai fie valabile de la sf?r?itul anului 2020. Obiectivul este de a crea stabilitate ?i securitate pentru fermieri ?i pentru sectorul agricol ?n ansamblu ?i de a asigura o cale clar? c?tre noua perioad? de programare PAC.La acest aviz, am depus o serie de amendamente menite s? favorizeze acordarea ajutorului na?ional tranzitoriu at?t ?n perioada de tranzi?ie, c?t ?i ?n noua PAC. Este clar c? avem diferen?e de subven?ii ?ntre fermierii din est si cei din vestul Europei. Tocmai de aceea, consider c? statele membre trebuie s? fie l?sate de Comisia European? s? ofere sprijin financiar fermierilor pentru a le permite s? reziste pe piat?. Prin continuarea acestor pl??i, se pot asigura stabilitatea, predictibilitatea ?i planificarea pentru fermieri,?anun?? europarlamentarul Buda pe pagina sa oficial? Facebook.Vicepre?edintele Comisiei AGRI a ad?ugat c? plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii va continua, a fost votat? acordarea acestor ajutoare, at?t ?n sectorul vegetal, c?t ?i ?n zootehnie,?fermierilor rom?ni.Statele membre care acord? ajutoare na?ionale tranzitorii ?n 2020 pot continua s? le acorde pe durata perioadei de tranzi?ie. Statele membre pot ajusta aloc?rile financiare pentru fiecare sector ?n parte, pot modifica sectoarele ?i pot modifica condi?iile de acordare a sprijinului individual.?n cazul ?n care pl??ile degresive ?ncep numai ?n anul 2019, pl??ile respective ?ncep la cel mult 80 % din plata medie fixat? ?n perioada de programare 2014-2020. Nivelul pl??ilor se stabile?te ?n a?a fel ?nc?t nivelul final ?n 2020 s? fie jum?tate din nivelul ini?ial. Statele membre pot continua s? acorde sprijin la acest nivel ?n timpul perioadei de tranzi?ie,?a ad?ugat eurodeputatul rom?n.Ajutorul na?ional tranzitoriu ?n sectorul zootehnic (ANTZ) se acord? cresc?torilor rom?ni pentru bovine, sector lapte ?i sector carne, ?i pentru ovine ?i caprine. ?n sector vegetal, ajutorul na?ional tranzitoriu, ANT, se acord? fermierilor pentru culturile?amplasate?pe?teren arabil, sfecl? de zah?r, tutun, hamei, in ?i c?nep?.AFIR si FINANTARINoi beneficii importante pentru fermieri prin subm?sura 17.1 ce se va lansa la jum?tatea lunii mai 2020 Miercuri, 29 Aprilie 2020 Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) va relansa la jum?tatea lunii mai?subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor”,?din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020.?Sesiunea de depunere a cererilor de finan?are va dispune de o alocare total? de aproximativ?40 milioane euro.Subm?sura va fi deschis? p?n? la sf?r?itul lunii noiembrie 2020 ?i va fi destinat? asigur?rii culturilor de?toamn? aferente anului 2019 ?i culturilor de prim?var? pentru campania 2020. Pentru sectorul zootehnic sesiunea va fi disponibil? la o dat? ulterioar?.??n contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim ?n sprijinul fermierilor prin relansarea acestei subm?suri, care vine cu o serie de simplific?ri ?i avantaje ?i ?i ?ncuraj?m pe to?i s?-?i asigure culturile, prin ?ncheierea acestor asigur?ri, pentru care Ministerul acord? prin PNDR o finan?are de? 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, precizeaz? ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acoper? fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de subm?sur? sunt: ar?i?a, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul (timpuriu de toamn?, de iarn? sau t?rziu de prim?var?), ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.MADR ?i AFIR, din analiza pe care au realizat-o la nivelul departamentelor tehnice ?i prin colectarea unor sugestii ale asocia?iilor de fermieri, au realizat ?mbun?t??iri ?i simplific?ri consistente pentru aceast? sesiune, at?t ?n ceea ce prive?te fi?a m?surii, c?t ?i condi?iile de accesare.Astfel, acestea vizeaz?:Acordarea unui sprijin de 70% pentru to?i fermierii, independent de dimensiunea fermei;Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor dou? etape aferente culturilor de prim?var?, respectiv toamn? ?i deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultur? sau specie.Totodat?, Ghidul solicitantului a fost simplificat semnificativ prin: reducerea num?rului de documente obligatorii ?n cadrul pachetului depus ?mpreun? cu cererea de finan?are (de la 7 documente la 4 documente), eliminarea obligativit??ii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol ?i documente ?tampilate, de a completa suprafe?ele asigurate pentru fiecare parcel? ?i calculul privind dimensiunea economic? a exploata?iei, precum ?i clarificarea posibilit??ii de a prezenta documente aferente pl??ilor prin POS.?n ceea ce prive?te sesiunea organizat? anul trecut, din cele 1.077 cereri de finan?are eligibile, p?n? la aceast? dat? au fost?contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind?pl?tite 800 din acestea, diferen?a reprezent?nd cereri aflate ?n diferite stadii de contractare sau plat?. Sursa: madr.roCEC Bank poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest In?apr. 29, 2020 CEC Bank,? institu?ia financiar? cu cea mai lung? tradi?ie ?i cea mai extins? re?ea teritorial? din Rom?nia, poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest, av?nd alocat un plafon de garantare de 1.701.438.000 lei.?”CEC Bank este unul dintre principalii finan?atori din economia Rom?niei. Cu un portofoliu de peste 12.000 de companii care au apelat la finan??ri CEC Bank ?i sold al creditelor pe acest segment de peste 12 miliarde de lei, CEC Bank nu este doar o banc? de economii, ci un partener de ?ncredere al companiilor. Suntem aici pentru a sprijini repornirea economiei ?i pentru a ?ncuraja dezvoltarea companiilor cu poten?ial de cre?tere”, a declarat Bogdan Neac?u, pre?edinte – director general al CEC Bank.Prin programul IMM Invest, IMM-urile, indiferent de categoria acestora, pot accesa finan??ri pentru activitatea curent? ?i pentru investi?ii ?n condi?ii avantajoase. Fiecare beneficiar poate cumula finan??ri garantate de stat (credite de investi?ii ?i capital de lucru) ?n limita plafonului de 10 milioane de lei.P?n? la sf?r?itul anului, dob?nda este subven?ionat? de stat, iar comisionul de risc ?i comisionului de administrare sunt subven?ionate pe ?ntreaga durat? de derulare a finan??rii. De asemenea, nu se percep comisioane de rambursare anticipat?.Fluxul pentru acordarea acestor finan??ri este cel stabilit prin? normele de aplicare pentru programul IMM Invest ?i presupun analiza ?i aprobarea solicit?rii at?t la nivelul b?ncii finan?atoare, c?t ?i la nivelul FNGCIMM. Consilierii CEC Bank sunt preg?ti?i s? ofere tot sprijinul clien?ilor b?ncii care se ?nscriu ?n acest program ?i aleg CEC Bank ca partener financiar.Credite pentru finan?area activit??ii curente prin IMM InvestDob?nda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marj? fix? de 2,5% pe an ?i este acoperit? de stat p?n? la sf?r?itul anului.Suma ce poate fi ?mprumutat? este dublul cheltuielilor salariale, inclusiv contribu?iile suportate de angajator la nivelul anului 2019 sau maximum 25% din cifra de afaceri a anului 2019, sau o valoare care s? rezulte din nevoile sale de lichidit??i pentru maxim 18 luni de la momentul acord?rii facilit??ii. Plafoanele maxime pentru un astfel de credit au fost stabilite la 500.000 lei pentru microintreprinderi, 1.000.000 lei pentru ?ntreprinderi mici ?i 5.000.000 lei pentru ?ntreprinderile mijlocii.?Garan?ia de stat poate acoperi 90% din valoarea finan??rii ?n cazul creditelor acordate micro?ntreprinderilor ?i ?ntreprinderilor mici, respectiv 80% ?n cazul ?ntreprinderilor mijlocii.?Finan??rile pot fi acordate pe o durat? de maximum 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu un interval similar.Credite pentru investi?ii prin IMM InvestDob?nda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marj? fix? de 2% pe an ?i este acoperit? de stat p?n? la sf?r?itul anului.Suma maxim? ce poate fi ?mprumutat? este de 10.000.000 de lei, iar garan?ia de stat poate acoperi 80% din valoarea finan??rii, indiferent de categoria IMM-urilor.?Finan??rile pot fi acordate pe o durat? de maximum 72 de luni, cu posibilitatea unei perioade de gratie de maximum 18 luni.Produc?torii din industria vitivinicol? cer ajutor statului pentru a face fa?? crizei cauzate de pandemie. ?Cultura vi?ei-de-vie nu poate a?tepta, o planta?ie neglijat? afecteaz? recolta curent? ?i produce sc?deri calitative pe o durat? de p?n? la 3 ani”?Andra Stroe 29 aprilie Pe fondul r?sp?ndirii pandemiei de COVID-19, din r?ndul industriilor puternic afectate face parte ?i cea vitivinicol?. Asocia?ia pentru Promovarea Vinului Rom?nesc (APVR) atrage aten?ia asupra efectelor pe care pandemia ?i starea de urgen?? declarat? pe teritoriul Rom?niei le au asupra industriei vitivinicole locale, cer?nd totodat? sprijinul statului pentru a-?i putea sus?ine investi?iile ?n vii ?i crame, necesare unei produc?ii de calitate, ?n lipsa c?reia pierderile financiare ar putea fi majore ?i greu de recuperat.Cei 15 membri ai Asocia?iei pentru Promovarea Vinului Rom?nesc includ cramele: Alira, Budureasca, Balla Geza, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Davino, La Salina, Liliac, Opri?or, SERVE, Nachbil, Petro Vaselo, Viile Metamorfosis, Villa Vinèa ?i Vinarte. Suprafa?a total? de vi??-de-vie de?inut? ?i cultivat? de c?tre cramele membre APVR este de 1.261 hectare. Acestea acoper? peste 60% din valoarea produc?iei de vin premium, comercializate ?n ?ara noastr?, asigur?nd totodat? locuri de munc? pentru peste 1.500 de persoane din mediul rural, precum ?i o cifr? de afaceri anual?, cumulat?, de peste 100 de milioane de lei, conform rezultatelor financiare aferente anului 2019.?n urma cercet?rilor desf??urate ?n r?ndul membrilor s?i, la doar c?teva s?pt?m?ni de la declararea st?rii de urgen??, asocia?ia a tras o serie de concluzii ?ngrijor?toare: ?n primul r?nd, ?ncas?rile zilnice ale produc?torilor au sc?zut sub 50%, odat? cu limitarea ?i oprirea activit??ii operatorilor HoReCa. De asemenea, cea mai mare parte a personalului - incluz?nd agen?ii de v?nz?ri ?i cei care de?ineau func?ii suport, de marketing - a fost trimis? ?n ?omaj tehnic.De?i activitatea de distribu?ie ?i v?nzare a fost limitat? direct propor?ional cu puterea de cump?rare actual?, exist?, ?ns?, proceduri agricole care trebuie duse la bun sf?r?it, conform planific?rii fiec?rui produc?tor, spun reprezentan?ii APVR. ?Cultura vi?ei-de-vie nu poate a?tepta, ?ntruc?t o planta?ie neglijat? afecteaz? recolta curent? ?i produce sc?deri calitative pe o durat? de p?n? la 3 ani.” Astfel, ?n ciuda absen?ei resurselor financiare specifice perioadei, cramele din cadrul asocia?iei, nevoite s? continue investi?iile agricole, au ?ntocmit o serie de m?suri – cu caracter general ?i specific – pe care le a?teapt? din partea statului.Din r?ndul m?surilor cu caracter general reprezentan?ii APVR enumer?: scutirea la plat? a contribu?iilor sociale ?i a impozitelor pe venit, pentru to?i angaja?ii implica?i ?n procesul de viticultur?; scutirea la plat? a taxei pe valoare ad?ugat?, pentru facturile de intrare asociate achizi?iei de materiale destinate ?ntre?inerii planta?iilor viticole; rambursarea taxei pe valoare ad?ugat?, ?n maximum 30 de zile, prin procedura simplificat?; plata ?n regim de urgen?? a tuturor arieratelor Statului c?tre societ??i (concedii medicale, ramburs?ri programe cu fonduri UE, pl??i c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? etc.), precum ?i facilitarea ob?inerii liniilor de credit pentru capital de lucru, cel pu?in prin b?ncile cu capital de Stat (CEC Bank, Eximbank), ?i acoperirea total? sau par?ial? a costurilor aferente dob?nzilor. M?surile cu caracter specific cuprind: acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 2.000 de euro / hectar, pentru suprafe?ele aflate ?n proces de reconversie – restructurare a planta?iilor - din anul ?nt?i ?i p?n? ?n anul al treilea, inclusiv; acordarea unui sprijin financiar, nerambursabil de minimum 1.000 de euro /hectar din valoarea proiectului accesat, pentru suprafe?ele aflate ?n proces de modernizare a planta?iilor; acordarea unui sprijin financiar nerambursabil de minimum 1.000 de euro / hectar, persoanelor fizice / juridice care de?in suprafe?e cu planta?ii de vie de minimum 1 hectar, pentru planta?iile de vit?-de-vie, altele dec?t cele ment?ionate anterior; acordarea unei subven?ii de 0,6 lei / kilogram de struguri, dac? produc?ia anului 2020 este cu 20% mai mic? dec?t media ultimilor 5 ani; modificarea subven?iei la motorin? de la 1,89 lei / litru la 2,50 lei / litru, dar ?i anularea obliga?iilor de plat? la bugetul Fondului pentru Mediu, conform OG 196/2005.??n contextul unei competi?ii deja acerbe, cu crame din Lumea Nou? ?i Lumea Veche, care beneficiaz? de o tradi?ie mai lung?, premise financiare mai bune ?i de sus?inerea statelor pe care le reprezint?, produc?torii din Rom?nia ??i v?d amenin?ate afacerile. Orice sc?dere a calit??ii va afecta ecosistemul local ?i va genera pierderi financiare pe termen scurt ?i mediu, greu de recuperat”, noteaz? Ana-Rodica C?p???n?, pre?edinte APVR.ALTELE SOLU?IA G?SIT? DE MINISTRUL OROS CA S?-I AJUTE pe FERMIERI S?-?I V?ND? PRODUSELE! Agroinfo?28 aprilie 2020 - IAT? SOLU?IA MINISTRULUI AGRICULTURII! Ministrul agroculturii, Adrian Oros, a declarat, nu o dat?, c? sunt stocuri mari de marf? la fermieri, mai ales la cei mici, lapte, legume, carne. ?n timp ce produsele rom?ne?ti stau pe stoc, pe rafturile din magazine se g?sesc alimente din import. Micii fermieri, ??ranii no?tri, au decis s?-i trimit? s?pt?m?na asta o scrisoare comisarului european pentru Agricultur? s? limiteze cumva importurile. Ce solu?ie are ministrul Adrian Oros?Nu se poate interzice prin lege acest comer? intracomunitar. La fel cum noi putem s? ducem marf? oriunde ?n Uniunea European?, oricine din UE poate s? vin? s? aduc? marf?.Fiecare din noi, care suntem cu adev?rat ?ngrijora?i de aceast aspect ?i care vrem s? facem cu adev?rat ceva, trebuie s? mergem s? c?ut?m ?i s? cump?r?m doar produse rom?ne?ti. Dac? nu sunt ?n magazinul x, mergem ?n magazinul y, p?n? g?sim produse rom?ne?ti, iar acas? la copii ?i la ?coal? s? le spunem s? cumpere ?i s? consume doar produse rom?ne?ti. Eu v? asigur c? ?n c?teva luni de zile toate magazinele vor c?uta s? aib? pe rafturi doar produse rom?ne?ti. Astfel vom contribui ?n mod real la sus?inerea agriculturii ?i a industriei alimentare din Rom?nia.Dac? cump?r?m un produs cu 5 lei, cel pu?in un leu sau doi se vor ?ntoarce spre noi. Fie prin pensiile ?i salariile primite, fie ?n sistemul de s?n?tate. Solu?ia este la noi ?i este foarte simpl?. Haide s? avem curajul s? facem lucrul acesta, a declarat ast?zi?Adrian Oros, ministrul agriculturii, ?n cadrul conferin?ei de pres? transmis? live pe pagina facebook?AGROINFO??i? pe pagina facebook MADR.Micii fermieri, ??ranii no?tri, nu pot s?-?i v?nd? produsele, legume, carne, lapte, chiar dac? pre?urile sunt mici, iar ?n magazine au explodat pre?urile la alimente, pentru unele produse aproape c? s-au triplat. Mul?i legumicultori s-au v?zut ?n situa?ia de a-?i distruge culturile de salat? verde ?i ridichi. Produc ?i nu au cui s? v?nd?. Solu?ia ?efului MADR nu rezolv? sau, mai corect,?nu vinde?stocurile de la fermieri. Schimbarea mentalit??ii, propus? de ministrul agriculturii, se face ?n ani,?nu se ?tie?c?t va mai dura p?n? rom?nul va alege produsul rom?nesc.MOTIUNE impotriva lui Adrian Oros! Ministrul Agriculturii CONTRAATACA! In?apr. 29, 2020 Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, va fi chemat ?n Parlamentul Rom?niei pentru a da socoteal? referitor la situa?ia din sectorul agricol. Nemul?umirile publice la adresa ministrului Agriculturii s-au ?nte?it ?n ultimele zile, iar la briefing-ul de pres? sus?inut ieri de acesta nu a elucidat problemele la care fermierii sperau s? primeasc? r?spunsuri. ?n acest context, Opozi?ia a anun?at c? va depune o mo?iune simpl? ?mpotriva lui Adrian Oros.”Am hot?r?t, ?mpreun? cu colegii mei, c? vom depune dou? mo?iuni simple la Camera Deputa?ilor ?i la Senat ?n ceea ce ?i prive?te pe domnul ministru C??u ?i pe domnul ministru Oros. ?in?nd cont de faptul c? domnul ministru C??u a mai trecut prin aceast? procedur?, printr-o mo?iune de cenzur? la Senat, pentru domnia sa, de data aceasta o s?-i depunem la Camera Deputa?ilor, astfel ?nc?t s? fie evident faptul c? toate for?ele politice, ?n afar? de PNL, nu mai doresc s? aib? de-a face cu un asemenea ministru”, a declarat liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu.Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, afirm? c? mo?iunea simpl? depus? ?mpotriva sa de PSD reprezint? o dovad? a faptului c? a ?nceput s? deranjeze grupurile de interese care au condus ministerul ?n ultimii ani.“Mo?iunea simpl? depus? de PSD ?mpotriva mea este dovada clar? c? am ?nceput s? deranjez grupurile de interese care au controlat Ministerul Agriculturii ?n ultimii ani. Sta?i lini?ti?i! Nu m? pute?i intimida! Voi avea grij? ca fermierii s? afle ?i de ultimul leu furat ?i de ce ast?zi c?nd vorbim nu ??i pot iriga p?m?nturile!”, a scris Oros mar?i, pe pagina sa de Facebook.Dac? dorim s? facem ceva pentru fermierii autohtoni, atunci trebuie s? cump?r?m doar produse rom?ne?ti! 29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? ?n ?nt?lnirea cu fermierii, ministrul Adrian Oros a fost informat c? exist? mari stocuri de legume, de carne de pas?re, de carne de vit?, de produse lactate, de ou?. Ace?tia invoc? faptul c? nu reu?esc s? ??i v?nd? produsele, ?n timp ce magazinele abund? cu m?rfuri din import.?Tr?im cu to?ii c? ?ntr-o pia?? unic? ?i nu se poate interzice prin lege sau reglement?ri acest comer? intracomunitar. A?a cum noi putem s? ducem marfa oriunde ?n Uniunea European?, la fel ?i alte state din Uniunea European? pot s?-?i v?nd? s? marfa la noi. Am spus-o ?i cu alte ocazii: putem face dou? lucruri foarte simple. Dac? dorim cu adev?rat s? facem ceva atunci trebuie s? cump?r?m doar produse rom?ne?ti. Dac? nu sunt ?ntr-un magazin, mergem ?n altul, p?n? g?sim doar produse rom?ne?ti. ?i acas? ?i la ?coal? s? le spunem copiilor s? consume doar produse rom?ne?ti. Eu v? asigur c? ?n c?teva luni toate magazinele vor avea pe rafturi doar produse rom?ne?ti. Astfel vom reu?i s? r?sp?ltim truda ?i via?a aspr? a fermierilor rom?ni, vom contribui ?n mod real, nu doar declarativ, la sus?inerea agriculturii ?i industriei alimentare rom?ne?ti. Mai este ceva foarte important: dac? vom cump?ra un produs rom?nesc cu cinci lei, cel pu?in un leu se va ?ntoarce c?tre noi fie ?n pensiile ?i salariile pl?tite ?n Rom?nia, fie ?n sistemul de educa?ie, pentru copiii no?tri, fie ?n sistemul de s?n?tate pentru noi to?i”, a subliniat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.HALUCINANT! Oficial MADR CERE PRESEI DOVEZI ?TIIN?IFICE c? FURAJELE contaminate de MISTRE?I pot r?sp?ndi PPA ?n FERME! Violeta M?? 29 aprilie 2020 - ?n timp ce ANSVSA preg?te?te restric?ii legate de cre?terea porcilor ?n ferme ?i gospod?rii, un secretar de stat ?n MADR, el ?nsu?i fermier ?i fost pre?edinte al unei organiza?ii a fermierilor din Rom?nia, afirm? c? nu ar trebui s? emitem ?n spa?iul public opinii conform c?rora virusul pestei porcine africane poate ajunge ?n ferm? prin furajele contaminate de mistre?ii purt?tori de PPA ?i ne solicit? un studiu ?tiin?ific ?n acest sens.FERMA?a ?ncercat s? afle de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de ce Ordonan?a Militar? nr.10, anun?at? de ministrul de Interne Marcel Vela pe 27 aprilie, nu prevede nici o m?sur? privind redeschiderea v?n?torii la mistre?, a?a cum le promitea fermierilor ministrul Oros, pe 23 aprilie. Cum?ministrul Oros nu a r?spuns solicit?rii?FERMA, am adresat ?ntrebarea ?i secretarului de stat ?n MADR Emil Dumitru, iar discu?ia a ajuns ?ntr-un punct n?ucitor. Red?m mai jos?dialogul dintre redactorul FERMA ?i secretarul de stat ?n Ministerul Agriculturii Emil Dumitru:FERMA:?A?i fost pe teren ?n ultimele zile, a?i v?zut terenuri ??ntoarse” de mistre?i?Emil Dumitru:?Merg foarte des ?n ultima perioad? s? punem ?n func?iune sta?ii de pompare din infrastructura principal? de iriga?ii acolo unde n-au mai fost puse ?n func?iune ?nc? din ’92, ’93, ’98 ?i facem eforturi s? pornim sta?iile acestea de pompare pentru a asigura ap? pe canalele magistrale de iriga?ii.FERMA:?Am ?n?eles. V-am ?ntrebat dac? a?i v?zut terenuri ??ntoarse” de mistre?i?Emil Dumitru:?Nu am v?zut unde am fost ?n teren, nu am v?zut suprafe?e afectate de mistre?i.FERMA:?Mi se pare cu at?t mai grav? problema, exist? de anul trecut, mistre?ul fiind ?i vector de r?sp?ndire a pestei, furajele ?i-a?a o s? fie pu?ine anul ?sta din cauza secetei, dac? o s? fie contaminate ?i cu pest?, o s? se umple iar fermele de pest? african?.Emil Dumitru:?Nu s-a demonstrat ?tiin?ific c? ?n contatul cu furajele virusul ajunge ?n ferm?, deci nu ar trebui s? emitem astfel de opinii ?n spa?iul public.FERMA:?Mi se foarte grav ce spune?i. Atunci de ce au fost arse tone de furaje ?n ferme din Braila ?i Tulcea ?i de ce proiectul de ordin al ANSVSA prevede c? nu e voie ca fermierii s? duc? furaje ?n ferm?, nici m?car pentru ad?postul animalelor, dec?t dup? 30-90 de zile de la recoltare?Emil Dumitru:?A?i men?ionat c? e foarte grav ce am spus eu.?Ave?i vreun studiu ?n baza c?ruia s? putem emite o astfel de opinie, c? exist? o leg?tur? de cauzalitate?FERMA:?Vreau s? ?tiu de ce, dac? nu exist? nici un studiu, exist? fermieri c?rora le-au fost arse tone de furaje ?i de ce contrazice?i proiectul de ordin publicat la finalul anului trecut de ANSVSA, care prevede 90 de zile pentru introducerea furajelor ?n hrana animalelor ?i ad?post?Emil Dumitru:??ntreba?i-i pe cei de la ANSVSA chestiunile astea, eu personal nu am v?zut nici un studiu ca s? existe o leg?tur? de cauzalitate ?ntre mistre? vectorul PPA ?i infestarea (sic!) furajelor. Dac? dumneavoastr? a?i v?zut un astfel de studiu, v? rog s? ni-l pune?i ?i nou? la dispozi?ie.?Dac? dori?i s? m? ?ntreba?i altceva, legat de domeniul de competen?? al Ministerului Agriculturii. Toate ?ntreb?rile pe care le ave?i legate de ANSVSA v? rog s? le adresa?i celor de la Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar?.V? amintim c??Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a preg?tit, la finalul anului 2019, un proiect de ordin prin care at?t cei care cresc porci ?n gospod?rii, c?t ?i fermele mari de cre?tere a suinelor ar fi obliga?i s? respecte mai multe norme de biosecuritate pentru a preveni r?sp?ndirea peste porcine africane (PPA), printre care??hr?nirea suinelor cu nutre?uri vegetale numai dup? trecerea unei perioade de cel pu?in 30 de zile de la recoltare”??i??folosirea a?ternutului vegetal numai dup? trecerea unei perioade de cel pu?in 90 de zile de la recoltare”.VEZI DETALII despre proiectul de Ordin al ANSVSA care stabile?te Norma pentru cre?terea porcilor cu instituirea a trei niveluri de biosecuritate ?i care completeaz? Ordinul 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor ?i a tipurilor de exploata?ii de suine pe teritoriul Rom?niei, ?n vigoare din 8 noiembrie 2019:?REGULI mai ASPRE pentru CRE?TEREA PORCILORDe asemenea, at?t ?n?MANUALUL OPERA?IONAL PENTRU INTERVEN?IA ?N FOCARELE DE PEST? PORCIN? AFRICAN?, actualizat ?i publicat de ANSVSA ?n 2019, c?t ?i ?ntr-un?document despre combaterea PPA, publicat de MADR ?n 2018?(Extras privind ac?iunile de combatere a PPA),?fermierilor li se recomand? de c?tre autorit??i s? ?se asigure c? achizi?ioneaz? furaje, a?ternut ?i porci din unit??i verificate” ?i c? ?nu hr?nesc porcii cu furaje de origine necunoscut?”.Mai mult, ?n Manualul opera?ional al ANSVSA este prev?zut???interzicerea administr?rii ?n hrana porcilor a furajelor proasp?t cosite (se p?streaz? cel pu?in 30 de zile de la data recolt?rii)”?(Capitolul 1. Profilaxia general? ?n vederea prevenirii ?i controlului introducerii pestei porcine africane ?n exploata?iile de porcine) ?i se precizeaz? c??fermierii sunt obliga?i??s? p?streze furajele care au venit ?n contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, f?r? a le administra altor animale”??i??s? p?streze izolate ustensilele de grajd, a?ternutul, mijloacele de transport folosite ?i orice alte obiecte care pot fi purt?toare de contagiu”?(Capitolul 8 Obliga?ii 8.1).De asemenea,??distrugerea tuturor furajelor ?i a materialelor provenite din focar, prin ardere sau ?ngropare, ?n acelea?i condi?ii ca pentru cadavre”?este regul? obligatorie pentru neutralizarea focarelor de PPA?(16.8. Reguli obligatorii 1).Tot documentele ANSVSA precizeaz? c???Furajele ?i amestecul de paie de pe jos, care ar putea fi purt?toare de agen?i patogeni, trebuie arse sau ambalate la un loc cu gunoiul”?(Decizie de ucidere ?n caz de confirmare a pestei porcine africane).Domnule #SecretarDeStat #LaAgricultur? Emil Dumitru, ?n loc s? cere?i presei dovezi ?tiin?ifice acum, trebuia s? cere?i ANSVSA dovezi ?tiin?ifice ?n 2018, c?nd ?n ferme ale unor membri ai Federa?iei ProAgro, al c?rei pre?edinte era?i la acel moment, erau ar?i zeci de mii de porci ?i tone de furaje, din cauza pestei porcine africane. Dac? atunci nu a?i fost pe faz?, tot avea?i ocazia s? solicita?i ANSVSA ni?te dovezi, m?car din decembrie 2019 ?ncoace, de c?nd a fost publicat proiectul de ordin care afecteaz? zeci de mii de gospod?rii ?i mii de ferme de cre?tere a porcilor din Rom?nia. Mai pu?ine focare de PPA la porci domestici ?i aproape 1.000 de CAZURI NOI la MISTRE?I! Ferma ?29 aprilie 2020 Potrivit datelor ANSVSA, de la finalul anului 2019 ?i p?n? la ?nceputul lunii aprilie 2020 au fost diagnosticate 959 de cazuri de pest? porcin? african? (PPA) la mistre?i. Mai exact, conform datelor comunicate de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA),?la ?nceputul lunii aprilie 2020?(cea mai recent? actualizare), ?n Rom?nia erau active?443 de focare?(dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 2 focare ?n exploata?ii de tip A) de pest? porcin? african? (PPA) ?n?203 localit??i din 27 de jude?e ?i?3.406 cazuri de PPA confirmate, p?n? pe 3 aprilie, doar la mistre?i, iar ?n 11 jude?e erau diagnosticate doar cazuri la mistre?i.La finalul anului 2019, pesta porcin? african? evolua ?n?237 de localit??i din 24 de jude?e, cu un num?r de 626 de focare?(dintre care 12 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 2 focare ?n exploata?ii de tip A).??n 12 jude?e erau diagnosticate doar cazuri la mistre?i.?De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe 31 iulie 2017, ?i p?n? la finalul anului 2019 au fost diagnosticate?2.447 de cazuri de PPA la mistre?i.Din vorbe, facem de toate….In?apr. 29, 2020 La dou? luni de c?nd a fost confirmat primul caz de infectare cu coronavirus ?n Rom?nia ne-am ?ntors la normalitatea pe care o ?tiam de mult. Lucrurile de actualitate ?ncep s? ??i piard? din importan?a de moment, iar discursurile publice se ?mbrac? tot mai mult ?n haine politice. Era ?i timpul, doar tot ni s-a promis c? vom reveni, oarecum, la via?a de dinainte. Nu chiar la fel, dar m?car politicienii dau dovad? de constan??.A?a c? la fiecare vorb? despre m?suri de igien? sau rezultate medicale vin imediat alte dou? dinspre partea noastr? politic?. ?i ca s? dovedesc c? este vorba de ”normalitate”, v? invit s? asculta?i cu aten?ie discursurile. Vom face, avem planuri, ?ndemn?m s?, noi ac?ion?m, ceilal?i ne pun be?e ?n roate – v? sun? cunoscut, sunt convins. Personal, m? declar s?tul de inactivitate ?i de referiri, ?ntotdeauna?i obligatoriu, la ”greaua mo?tenire”. Doar c? eu sunt un singur vot ?i nu prea contez.?i spun astea pentru c?, ?n ciuda unor ac?iuni de moment, sunt convins c? potrivite ?i echilibrate, nu prea ?tiu cum o s? arate viitorul meu ?n context na?ional. ?i nici m?car care e viitorul Rom?niei, de?i o idee pot s? ?mi fac din evalu?rile agen?iilor de rating. A?a c? o s? r?m?n tot ?n zona agriculturii, domeniu ?n care am ?nceput s? pricep c?te ceva. Adev?rat c? nici m?car ?n acest domeniu nu ?tiu de vreo strategie, un plan concret, ceva, de?i fiecare ?i-a spus p?rerea, iar ideile puteau fi puse cap la cap pe o foaie.A?a se face c? nici m?car seceta cumplit? din aceast? vreme nu are o rezolvare conturat?, chiar dac?, teoretic, exist? un plan na?ional de refacere a sistemului de iriga?ii. Proiect care a devenit ?ns? motiv de certuri, contraziceri, acuza?ii ?i…ne?mpliniri. ?ntre cei care ridic? tonul unii la al?ii stau c?mpurile arse, iar pe ele sunt fermierii, unii cu buzunarele deja g?urite ?i nedumeri?i. A trecut deja ceva vreme de c?nd cei ce fac agricultur? tot strig? c? nu au ap?, c? sunt pierderi importante ?n recolte ?i c? ?ntorc p?m?ntul. Ba chiar ?tim c? o s? fie o secet? groaznic?, la fel ca aceea de dup? r?zboi. Iar ?n timpul ?sta, aceia care pot face ceva ??i arunc? vorbe ?ntre ei. Unii posteaz? pe re?elele de socializare fotografii care ar dovedi jaful ?i minciunile de dinaintea lor. Imediat apare reac?ia – vezi, nene, c? poza nu e real?, e?ti ?n alt? loca?ie dec?t cea pomenit?, a?a c? min?i. Da, cam ?sta e tonul discu?iilor. Oricum nu pot s? nu v?d c? totul face referire, ?n general, la ce au f?cut al?ii ?nainte ?i c? nu prea vedem o perspectiv?, un plan concret de acum ?nainte. Cum spuneam, critic?m vechea ?i greaua mo?tenire ?i prea pu?in ie?im cu planuri ?i finan?are generoas?. O spune toat? lumea care se pricepe – banii pentru iriga?ii, c?t mai mul?i, doar par o cheltuial?, pentru c? de fapt ei sunt investi?ii sigure ?i cu rat? cert? de recuperare. ?n produc?ii ?i ?n mai pu?ine g?nduri negre pentru fermieri, de fapt ?n asigurarea securit??ii alimentare a Rom?niei, c? tot ne vine termenul mereu pe buze.?ndemn?m, ?i nu numai noi, mereu, la a cump?ra ?i consuma produse rom?ne?ti. Asta e valabil acum, c?t le avem; dar ?n viitor, de unde? C? vedem deja unele recolte ?njum?t??ite, altele compromise total; vedem fermieri care las? agricultura local?, v?nd tot ?i pleac? s? munceasc? ?n Vest. A?a cum a f?cut ?i Lucian Suciu, fermier clujean, care a v?ndut oile ?i acum e…?antierist ?n Germania. ?n timpul ?sta, ?ip?m c? nu avem for?? de munc? ?n agricultura rom?neasc?, c? sunt tot mai b?tr?ni fermierii care mai sunt, c? nu respect?m destul fermierul. ?i ce-i cu asta? La vorbe, spuneam, suntem me?teri, la fapte e mai greu. A?a c?, de la an la an, o s? vedem o agricultur? tot mai sl?bit?, mai firav?, mai restr?ns? ca suprafa??, cu produc?ii firave. ?i o s? ne c?in?m din nou, arunc?nd din nou ?n pia?? vorbe ?i p?reri de r?u, ba chiar ?i acuza?ii c?tre ceilal?i, de dinainte. Cum spuneam, nimic nu se schimb? real ?n Rom?nia. Ar fi o ?ans? – fermierii s? fie l?sa?i s? se chiverniseasc? singuri, s? decid? ei ce le trebuie ?i c?nd, iar politicienii s? se tranforme ?n ni?te slujitori publici ai intereselor na?ionale. Vorbe…Care nu se vor transforma ?n realitate, pentru c?, nu-i a?a, nu po?i l?sa o ?ar? de capul ei, f?r? politiceni care s? arate cu degetul.M? rog, ar fi multe de spus, dar cred c? ne cam r?cim gura degeaba. R?m?ne cum e acum- unii cu problemele, al?ii cu discursurile. A?a c? fermierilor ?i ??ranilor nu le r?m?ne dec?t s? ??i poarte singuri de grij?, s? se roage pentru ploaie ?i s? a?tepte. Totu?i, ar mai putea ?i ei face ceva, ?i nu e prea complicat. S? se adune c?t mai mul?i, ?n jurul unei idei sau unui lider, s? pun? m?n? de la m?n? ?i s? cumpere ei sisteme secundare de iriga?ii. Pe care apoi s? le lege la sistemul na?ional, la care ministerul de resort lucreaz? din greu, dup? cum afl?m din toate comunicatele. ?i care, nu-i a?a, cre?te de la an la an precum voinicul din poveste. Asta e constatarea mea, doar c? pare declara?ie de om politic. P?cat. Autor: C?t?lin Len?a……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Normele metodologice privind condi?iile de punere ?n aplicare a m?surii de restructurare/reconversie a planta?iilor viticole, eligibil? pentru finan?are ?n cadrul Programului na?ional de sprijin ?n sectorul vitivinicol 2019-2023, din 17.12.2018, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat?de?Anex? 2020?la 23.04.2020Ordinul nr. 116/2020 pentru aprobarea cantit??ilor de motorin? aferente perioadei 1 octombrie 2019-31 decembrie 2019, determinate la plat? ?i nedecontate de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, ce beneficiaz? de ajutor de stat acordat sub form? de rambursare, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n?Mof I nr. 344?din 28.04.2020. A intrat ?n vigoare la 28.04.2020Legisla?ie european? Regulamentul delegat nr. 578/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/196 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind drepturi vamale suplimentare la importurile anumitor produse originare din Statele Unite ale Americii, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 133?din 28.04.2020. A intrat ?n vigoare la 28.04.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 581/2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2018/659 privind condi?iile de introducere ?n Uniune a ecvideelor vii ?i a materialului seminal, a ovulelor ?i a embrionilor de ecvidee (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 133?din 28.04.2020. Va intra ?n vigoare la 18.05.2020………………….INTERNEAgro TV - Deja seceta este indicat? ca fiind la fel de crunt? precum cea din 1947. Pre?ul p?inii poate urca AGRIBUSINESS Profit.ro scris ast?zi, 15:00 P?inea ar putea fi mai scump? la toamn?, pentru c? efectele crizei economice generate de pandemia de coronavirus sunt amplificate ?i de secet?. Mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromise, iar agricultorii estimeaz? pierderi de peste 50%, ?ns? cei afecta?i vor fi desp?gubi?i, sus?ine Ministrul Agriculturii, Adrian Oros. “Peste aceast? criz? determinat? de pandemie se suprapune ?i o secet? cumplit?, extrem?, cum nu a mai fost ?n ultimii mul?i ani. Deficitul este foarte mare ?n zona Moldovei ?i Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamn? s? fie compromise ?ntr-un procent destul de mare. Am asigurat to?i fermierii c? o s?-i desp?gubim pe to?i cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secet?. Comitetele pentru situa?ii de urgen?? locale evalueaz? care e dimensiunea pagubelor, ca s? putem s? desp?gubim f?r? s? producem inechit??i.Culturile care sunt acum afectate sunt culturi de cereale ?n principal. Estim?m o pierdere a produc?iei de p?n? la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecin?e ?n lan? asupra pre?urilor. Depinde ?i c?t va dura aceast? criz?. Avem stocuri foarte mari de produse de baz? la produc?tori – lapte, carne legume. C?ut?m solu?ii pentru a ?ncuraja procesatorii s? stocheze privat ?i ?n toamn? c?nd vom avea nevoie s? le putem folosi”, a precizat ministrul la Digi 24. Seceta de anul acesta e la fel de crunt? precum cea din anul 1947, sus?in speciali?tii din domeniu, care mai spun c? de vin? sunt iarna f?r? z?pad?, lipsa ploilor de prim?var?, la care s-a adunat ?i v?ntul puternic. Toate plantele sem?nate au ?nceput s? se usuce ?i dac? nu va ploua ?n perioada urm?toare, pierderile pot ajunge p?n? la sut? la sut?, arat? Agro TV. Produc?torii agricoli vor fi promova?i gratuit pe o platform? online realizat? de administra?ia jude?ului Hunedoara Institutii ale APL 28/04/2020 Produc?torii agricoli din jude?ul Hunedoara se vor putea promova gratuit pe o platform? online realizat? de Agen?ia de Dezvoltare Economico-Social? Hunedoara (ADEH) menit? s?-i sprijine ?n valorificarea muncii lor.Intitulat??“Produs ?n Hunedoara”, platforma este structurat? pe patru sec?iuni orientative dedicate celor ?ase zone ale jude?ului: ?ara Zarandului, Valea Mure?ului, ?inutul P?durenilor, ?inutul Or??tiei, ?ara Ha?egului ?i Valea Jiului.?n cadrul sec?iunilor, utilizatorii platformei vor putea reg?si produc?tori de legume de fructe, procesatori din domeniul c?rnii, produse apicole, lactate. De asemenea, o sec?iune este dedicat? gr?din?ritului, iar altele produc?torilor handmade sau me?terilor populari.“P?n? acum avem circa 30 de produc?tori ?nscri?i ?n baza de date. Cu o parte dintre ei avem deja o colaborare mai ?ndelungat?, deoarece au participat, ?n ultimii ani, la t?rgurile organizate de ADEH. Ideea este s? aducem la un loc tot ceea ce ?nseamn? produc?tor local din jude?ul Hunedoara. Celor care vin spre noi, le oferim gratuit promovare pe site, astfel ?nc?t s? c??tige noi clien?i ?i s?-?i poat? dezvolta mica afacere”, a declarat directorul ADEH, Camelia Bedea.Site-ul “Produs ?n Hunedoara” se adreseaz? at?t consumatorilor individuali, c?t ?i magazinelor de profil sau celor din categoria HoReCa. Clien?ii vor avea ocazia s? achizi?ioneze direct produse autohtone, inclusiv produse tradi?ionale atestate sau ?nregistrate ca produs montan.Utilizatorii care acceseaz? site-ul au la dispozi?ie o hart? activ?, structurat? pe cele ?ase zone ale jude?ului Hunedoara pentru o mai bun? vizualizare ?i localizare a ?ntreprinz?torilor locali, precum ?i filtre de c?utare dup? categoria sau subcategoria de produse.Reprezentan?ii ADEH au cerut ?i sprijinul primarilor din jude?ul Hunedoara pentru transmiterea datelor de contact ale produc?torilor locali care ??i desf??oar? activitatea ?n comuna sau ora?ul lor.?n scopul ?nlesnirii v?nz?rii de produse, dar ?i pentru promovarea produc?torilor ?i me?te?ugarilor, ADEH a dezvoltat ?i pagina de Facebook “Produs ?n Hunedoara”, precum ?i o sec?iune ?n cadrul aplica?iei mobile “Discover Hunedoara”, care are ca scop promovarea turistic? a jude?ului Hunedoara. AGERPRESFerma Nutripork, sursa mirosurilor ur?te din Oradea ?i S?ntandrei, s-a ?nchis definitiv eBihoreanul?\? 29 Aprilie 2020, Adriana Totorean,?Dan Simai Ferma Nutripork, care a fost ani de zile principala surs? a mirosurilor ur?te din Oradea ?i S?ntandrei, s-a ?nchis definitiv.F?r? putoare"Una din sursele de mirosuri nepl?cute pentru jum?tatea de vest a ora?ului Oradea, ferma de cre?tere a porcilor din spatele g?rii Io?ia, ?i-a ?ncetat definitiv activitatea. La Agen?ia de Mediu?Bihor au fost depuse documentele pentru ob?inerea autoriza?iei de ecologizare a fostei ferme", a anun?at primarul Ilie Bolojan, pe propria pagin? de Facebook.Edilul a transmis c? "din aceast? lun?, mirosurile care ?n anumite condi?ii meteorologice veneau peste cartierul Io?ia, ajung?nd p?n? ?n zona central?, nu vor mai polua ora?ul".Ferma Nutripork a fost ?nchis? ?n baza unui protocol ?ncheiat de municipalitate cu reprezentan?ii companiei ?n anul 2018. "Mul?umesc conducerii companiei pentru respectarea acestei ?n?elegeri!", a scris Bolojan.Pazuric: "Avem ?n plan o ferm? nou?" Contactat de?BIHOREANUL, patronul grupului Nutrientul, care de?inea ?i ferma din Io?ia, Iosif Pazuric?(foto), a declarat c? activitatea fermei a fost oprit?, treptat, ?ncep?nd de anul trecut, de c?nd complexul nu a mai fost populat cu porci. "Acum am primit aprobarea pentru ecologizarea amplasamentului. Golim batalurile de dejec?ii ?i vom nivela terenurile, pentru a le aduce la starea ini?ial?", a declarat Pazuric.Potrivit acestuia, Nutrientul va construi o nou? ferm? de porci ?n Bihor, care s? suplineasc? activitatea din Io?ia. "Avem un proiect pentru o ferm? nou?, la S?nnicolau Rom?n, ?n mijlocul c?mpului, ca s? nu avem probleme de disconfort cu cet??enii", a declarat patronul grupului.C?t despre terenul din Io?ia, Pazuric a spus c?, dup? ce va fi ecologizat, va decide detaliile viitorului parc industrial, care va lua locul fermei.?"Trebuie s? vedem dac? vom g?si un partener pentru investi?ia ?ntr-un parc industrial. Ori vom ?nchiria terenul, ori ?l vom vinde", a declarat omul de afaceri.Istorie zbuciumat??A?a cum se ?tie, ferma Nutripork din Io?ia, care se ?ntindea pe un teren de 18 hectare din zona str?zii Corneliu Baba,?a fost ani la r?nd un motiv de protest ?i nemul?umire pentru or?plexul zootehnic a ?mpr??tiat asupra ora?ului mirosuri specifice de dejec?ii, oblig?ndu-i pe mul?i or?deni s? stea cu geamurile ?nchise la locuin?e, pentru a se proteja de duhoare. Deranja?i, pe bun? dreptate, de mirosurile nepl?cute, or?deni, dar ?i locuitori din S?nmartin,?au?protestat??n mai multe r?nduri, cer?nd autorit??ilor s? ?nchid? ferma.Terenul a fost ob?inut de Nutrientul ?n anul 1999, prin contract de concesiune cu Prim?ria S?ntandrei, pe raza c?reia se afla atunci. ?n 2001, c?nd limita administrativ? a Oradiei s-a schimbat, Prim?ria municipiului a "mo?tenit" acest contract, ?ncheiat pe o perioad? de 49 de ani, cu?posibilitate de prelungire pentru ?nc? jum?tate din termen.Municipalitatea or?dean? a ?ncercat anularea lui, dar f?r? succes. ?n 2005, Curtea de Apel Oradea a stabilit definitiv valabilitatea contractului ?i a obligat?Prim?ria Oradea la respectarea contractului ?ncheiat de administra?ia local? din S?ntandrei.?n 2018, ?n urma unei ?n?elegeri perfectate ?ntre Prim?rie ?i grupul Nutrientul, din cele 18 ha de teren, 6,5 ha de teren au fost predate Consiliului Local, iar 11,5 ha au fost v?ndute c?tre Nutrientul,?cu peste un million de euro, plata urm?nd s? se fac? ?n rate semestriale timp de patru ani.Agen?ia de Dezvoltare Local? Oradea a ob?inut, anul trecut, titlul de?parc industrial?pentru cele 6,5 ha ajunse ?n proprietatea municipalit??ii, iar Nutrientul poate de asemenea s? fac? acest demers, pentru terenul s?u.?Jude?ul Timi?, liber de pesta porcin? de? Paul St?nescu 29 aprilie 2020?? ?n jude?ul Timi? a fost stins ?i ultimul foca de pest? porcin?, cel din Bucov??. Decizia a fost luat?, miercuri, de reprezentan?ii Prefecturii Timi?, care au convocat o ?edin?? a Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor.Astfel, s-a stins oficial ultimul focar de pest? porcin? african? din judetul Timi?, respectiv din localitatea Bucov?t.Ca urmare, se ridic? restric?iile sanitare veterinare privind circula?ia suinelor vii din zona de protec?ie ?i supraveghere impuse prin actul de declarare oficial? a pestei porcine africane ?n data de 29.02.2020. De asemenea, se ridic? restric?iile privind mi?carea suinelor pentru exploata?iile non-profesionale din zona de protec?ie ?i supraveghere,cu respectarea urm?toarelor condi?ii:– suinele s? fie identificate;– mi?carea s? se fac? dup? solicitarea avizului sanitar veterinar la DSVSA Timi?;– ?ntocmirea documentelor sanitare veterinare de c?tre medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit de la Circumscrip?ia Sanitar? Veterinar? de Asisten?? din comuna Remetea Mare.?n toate exploata?iile nonprofesionale cu animale din zona de protec?ie c?t ?i din zona de supraveghere s-a procedat la monitorizarea, examinarea clinic?, m?surarea temperaturii corporale ?i au fost recoltate probe de s?nge pentru examenul serologic PPA de la toate suinele aflate ?n zona de protec?ie.?n urma stingerii celor trei focare din localit??ile Cadar, M?n?stirea ?ag Timi?eni ?i Bucov??, jude?ul Timi? devine liber de pest? porcin? african?.Malagrow Romania: Metodele de productie intensiva reprezinta viitorul sectorului horticol Agrostandard | 29 April, 2020 Metodele de productie intensiva reprezinta viitorul sectorului horticol, deoarece procesele profesionale pot fi utilizate pentru producerea legumelor si fructelor la un pret mai competitiv si astfel sa fie mai bine vandute pe piata, sustine Csaba ?ber, directorul comercial al firmei Malagrow, companie specializata in distributia de biostimulanti, ingrasaminte foliare si alte produse pentru fermierii de horticultura. In timpul crizei economice in curs de desfasurare venitul disponibil al cumparatorilor este in scadere, astfel incat agentii comerciali vor negocia si mai dur cu cultivatorii, considera Csaba ?ber, directorul comercial al firmei Malagrow.Consecintele se vor simti la furnizorii de produse alimentare, inclusiv in sectorul romanesc de legume si fructe. Agentii economici profesionali, care desfasoara o productie moderna, vor fi cei care pot castiga in conditiile dure de concurenta, dar s-ar putea ca multi producatori horticoli sa nu poata rezista presiunii pietei si sa dea faliment.Productia profesionala este importanta si in ciclurile economice favorabile, dar eficienta este si mai importanta in perioadele de criza. Cu toate ca intr-o perioada favorabila uneori se poate prospera pe piata chiar si cu performante variabile, in situatii de criza este cert ca agentii profesionali eficienti sunt cei care pot intra in lupta cu succes pentru cererea solvabila limitata, a precizat Csaba ?ber.Directorul comercial al firmei Malagrow a adaugat: veniturile disponibile ale cumparatorilor vor scadea ca urmare a crizei si, in timp ce produsele alimentare vor continua sa fie cumparate, sensibilitatea la pret va creste cu siguranta. In aceasta situatie este clar ca doar acei agenti vor ramane in concurenta care indeplinesc pe deplin cerintele de calitate dictate de lanturile comerciale si sunt capabili sa transporte astfel de marfuri in cantitati mari si ieftin. A fi furnizor cu amanuntul este o pozitie care inseamna o cerere constanta, oferind astfel venituri sigure din vanzari si un parteneriat pe termen lung pentru producatori. Totusi, acest lucru nu este disponibil pentru toti agentii.In perioade de criza se cauta marfa mai ieftinaAceasta este situatia si in cazul sectorului legumelor si fructelor din Romania, unde s-ar putea ca mai multi agenti care nu sunt in masura sa indeplineasca pe deplin conditiile concurentiale dure vor fi dezavantajati sau chiar distrusi – a subliniat Csaba ?ber. ?Acesti agenti au fost mentinuti la suprafata in ciclul economic precedent favorabil si de cresterea salariilor, dar intr-o situatie in care cumparatorii se uita in mod special la ce cheltuiesc bani, performanta lor poate nu mai va fi suficienta pentru a raspunde asteptarilor lanturilor comerciale“ – a precizat directorul.Agentii profesionali ai comertului cu amanuntul joaca un rol cheie in acest proces, intrucat vand produse alimentare in cantitati mari, de aceea sunt in?contact?zilnic cu cumparatorii si – prin negocieri de pret – cu producatorii si furnizorii. Aceste lanturi de comercianti cu amanuntul simt intotdeauna foarte exact ce idei de pret au cumparatorii si transmit acest lucru cu toata puterea agricultorilor. “Mesajul este clar: cei care nu ofera calitatea maxima la cel mai scazut pret vor iesi repede din cercul celor care pot livra” – a afirmat Csaba ?ber.Nu doar mai multa recolta, dar si mai bunaPrin urmare, solutia este modernizarea si eficientizarea conditiilor de productie. Aceasta include o serie de imbunatatiri, de la mecanizare la aplicarea unor software-uri, la materiale profesionale si la produsele moderne care ajuta aprovizionarea cu substante nutritive.Csaba ?ber a declarat: metodele de productie intensiva reprezinta viitorul sectorului horticol, deoarece procesele profesionale pot fi utilizate pentru producerea legumelor si fructelor la un pret mai competitiv si astfel sa fie mai bine vandute pe piata.Productia horticola intensiva nu inseamna doar o imbunatatire a competitivitatii, in sensul ca pot fi recoltate cantitati mai mari de culturi ci si ca costurile unitare raman mai mici.In acelasi timp, prin utilizarea profesionala a metodelor horticole moderne, a biostimulatorilor si ingrasamintelor foliare, poate fi obtinuta o recolta de calitate uniforma, ce se coace in acelasi timp, cu o culoare mai intensa, in multe cazuri mai dulce. Datorita furnizarii simultane a unui produs unitar, cultivatorii horticoli intensivi sunt, de asemenea, mai competitivi, intrucat indeplinesc mai bine asteptarile comertului cu amanuntul si ale consumatorilor.MalagrowMalagrow ofera biostimulanti extrem de performanti, ingrasaminte foliare si alte produse pentru fermierii de horticultura si distribuitorii sai din multe tari din Europa. Compania are peste 30 de ani de experienta internationala in sectorul horticol.. In Romania, Malagrow distribuie produsele Valagro care sunt fabricate in Italia.Floarea f?r? derogare! Cum protej?m cultura?Paula CIUPAG ?29 aprilie 2020 Avem autoriza?ie pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semin?ei de porumb, dar pentru floarea-soarelui nu! Ce solu?ii de tratament propune agronomul Aurel Pan?!Toat? lumea caut? o alternativ? de tratament la s?m?n?a de floare, omologat? sau nu. ?n acest sens, speciali?tii testeaz? tot felul de combina?ii de produse. Solu?iile disponibile sunt pu?ine. Una dintre ele este insecticidul piretroid pe baz? de cipermetrin. Produsul se nume?te Langis, omologat pentru combaterea viermilor s?rm? - Agriotes.Pl?ntu?e mai viguroase?Cu 2 litri/tona de s?m?n??, po?i s? ob?ii o pelicul? foarte bun?. Recomand s? se adauge ?i un ?ngr???m?nt foliar - Microfert U, tocmai pentru a crea o rezisten?? mai puternic?, ?in?nd cont c? cipermetrinul nu poate ?nlocui sut? la sut? imidaclopridul. ?i atunci ajut?m planta d?ndu-i un start bun. Puneam Microfert U, ?n doz? de 2,5 l/t odat? cu acest insecticid. Asta pentru a crea nu doar o zon? de protec?ie, dar ?i una de start, astfel ?nc?t mica pl?ntu?? s? aib? o pornire rapid? ?i s?-?i formeze r?d?cini puternice”, a explicat inginerul Aurel Pan?.Potrivit specialistului, ?ngr???m?ntul foliar are ?i avantajul c? are un pH acid ?i permite descompunerea lent? a piretroidului, asigur?nd protec?ie ?ndelungat?.Un “plus de protec?ie”Inginerul agronom le mai recomand? colegilor s?i un “plus de protec?ie”: “nemaiav?nd un insecticid at?t de puternic, dar un atac at?t de mare de d?un?tori ?n sol, recomand ca dup? r?s?rire s? se intervin? cu un tratament foliar ?n vegeta?ie. Un deltametrin, spre exemplu Faster Delta, care are ?i ac?iune de contact, ?i de ingestie asupra insectelor. Astfel, supliment?m protec?ia pentru ca pl?ntu?a s? nu fie atacat? de r??i?oar?. Pe l?ng? acestea, mai poate fi folosit ?i produsul Mospilan 20 SP”.Altfel...?Ce ?anse are floarea f?r? tratamentul semin?elor?Nu renun?a?i la floare!Rom?nia cultiv? anual circa dou? milioane de hectare cu floarea-soarelui. Aurel Pan? sf?tuie?te fermierii s? nu renun?e la cultur?: ?F?r? floare nu mai avem cum s? facem asolamente. ?i a?a fermierii fac rota?ie ?n trei culturi: rapi??, porumb ?i p?ioase. Dar sunt zone ?n care rapi?a nu se preteaz? sau unde se cere o tehnologie specific? mult mai costisitoare; ?i atunci solu?ia e floarea-soarelui”.Aurel Pan?, inginer agronom:??Dup? ce am pierdut cultura de soia, ar fi un dezastru ca Rom?nia s? renun?e ?i la floarea-soarelui”.ASAS, de acord cu pozi?ia COPA-COGECA Marian MU?AT :?29 aprilie 2020 - Academia sus?ine propunerile COPA*COGECA privind suspendarea interdic?iei de utilizare a neonicotinoidelor la rapi??, floarea-soarelui, prorumb ?i sorg?ntr-un comunicat adresat Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice "Gheorghe Ionescu-?i?e?ti" (A.S.A.S.) consider? ca fiind extrem de pertinent? ?i oportun? analiza de impact ?i este de acord cu propunerile COPA*COGECA privind interzicerea folosirii insecticidelor neonicotinoide la unele specii de plante agricole. ?”Este imperios necesar ca suspend?rile solicitate s? se extind? pentru cel pu?in patru sezoane de ?ns?m?n?are cca. 2 ani pentru culturile de toamn? ?i prim?var?; perioada solicitat? este concordant? cu perioada de resorb?ie a pandemiei cauzat? de COVID-19;-?Este imperios necesar s? se suspende interdic?ia de utilizare a insecticidelor neonicotinoide la culturile de plante oleaginoase din speciile rapi?? ?i floarea-soarelui (cu de?euri de fabrica?ie ?roturi superproteice) care, ?n ?ara noastr?, sunt afectate p?n? la distrugere total? de c?tre speciile de insecte d?un?toare Tanymecus sp? Opatrum sabulosum, Agriotes sp. ;-?Este imperios necesar s? se suspende interdic?ia de utilizare a insecticidelor neonicotinoide pentru cultura de porumb pentru boabe, sorg pentru boabe ?i culturile corespondente pentru furaj care sunt afectate ?n aceea?i m?sur? sau chiar mai mare de acelea?i specii de insecte d?un?toare”, subliniaz? documentul citat.?n finalul comunicatului, semnat de pre?edintele ASAS, prof. univ Valeriu Tab?r?, se precizeaz? c? “men?iunea din scrisoare: In this context, Copa and Cogeca call upon the Commission to temporarily lift restrictions on the use of plant protection products (PPPs) for nitrogen fixing crops in ecological focus areas, with immediate effect. This approach would allow for stimulation of domestic production of protein crops, soya, peas, beans and lupines on land beyond the areas receiving support in the form of voluntary coupled support trebuie consolidat? cu cele trei specii men?ionate (rapi??, floarea-soarelui ?i porumb) ?i extins? explicit cu o pozi?ie privind suspendarea interdic?iei de utilizare a insecticidelor neonicotinoide pentru tratamentul semin?ei.”LEGUMICULTORII, AMENIN?A?I de CRIZ?. Malagrow Rom?nia: Doar agricultorii PROFESIONI?TI vor r?m?ne ?n COMPETI?IE!Ferma 29 aprilie 2020 ?n timpul crizei economice ?n curs de desf??urare, venitul disponibil al cump?r?torilor este ?n sc?dere, astfel ?nc?t agen?ii comerciali vor negocia ?i mai dur cu cultivatorii de legume, consider? Csaba ?ber, directorul comercial al companiei Malagrow. Cei care nu ofer? calitatea maxim? la cel mai sc?zut pre? vor ie?i repede din cercul celor care pot livra.?Consecin?ele se vor sim?i la furnizorii de produse alimentare, inclusiv ?n sectorul rom?nesc de legume ?i fructe.?Agen?ii economici profesionali, care desf??oar? o produc?ie modern?, vor fi cei care pot c??tiga ?n condi?iile dure de concuren??, dar s-ar putea ca mul?i produc?tori horticoli s? nu poat? rezista presiunii pie?ei ?i s? dea faliment. Produc?ia profesional? este important? ?i ?n ciclurile economice favorabile, dar eficien?a este ?i mai important? ?n perioadele de criz?.?Cu toate c? ?ntr-o perioad? favorabil? uneori se poate prospera pe pia?? chiar ?i cu performan?e variabile, ?n situa?ii de criz? este cert c? agen?ii profesionali eficien?i sunt cei care pot intra ?n lupt? cu succes pentru cererea solvabil? limitat?”, a declarat?Csaba ?ber.Directorul comercial al firmei Malagrow a ad?ugat:??Veniturile disponibile ale cump?r?torilor vor sc?dea ca urmare a crizei ?i, ?n timp ce produsele alimentare vor continua s? fie cump?rate, sensibilitatea la pre? va cre?te cu siguran??. ?n aceast? situa?ie,?este clar c? doar acei agen?i vor r?m?ne ?n concuren?? care ?ndeplinesc pe deplin cerin?ele de calitate dictate de lan?urile comerciale ?i sunt capabili s? livreze astfel de m?rfuri ?n cantit??i mari ?i ieftin.?A fi furnizor cu am?nuntul este o pozi?ie care ?nseamn? o cerere constant?, oferind astfel venituri sigure din v?nz?ri ?i un parteneriat pe termen lung pentru produc?tori. Totu?i, acest lucru nu este disponibil pentru to?i agen?ii.”?n perioade de criz? se caut? marfa mai ieftin?!Aceasta este situa?ia??i ?n cazul sectorului legumelor ?i fructelor din Rom?nia, unde s-ar putea ca mai mul?i agen?i care nu sunt ?n m?sur? s? ?ndeplineasc? pe deplin condi?iile concuren?iale dure vor fi dezavantaja?i sau chiar distru?i,?a subliniat Csaba ?ber.??Ace?ti agen?i au fost men?inu?i la suprafa?? ?n ciclul economic precedent favorabil ?i de cre?terea salariilor, dar ?ntr-o situa?ie ?n care cump?r?torii se uit? ?n mod special la ce bani cheltuiesc, performan?a lor poate nu mai va fi suficient? pentru a r?spunde a?tept?rilor lan?urilor comerciale”, a precizat directorul comercial al Malagrow.Agen?ii profesionali ai comer?ului cu am?nuntul joac? un rol cheie ?n acest proces, ?ntruc?t v?nd produse alimentare ?n cantit??i mari, de aceea sunt ?n contact zilnic cu cump?r?torii ?i - prin negocieri de pre? - cu produc?torii ?i furnizorii. Aceste lan?uri de comercian?i cu am?nuntul simt ?ntotdeauna foarte exact ce idei de pre? au cump?r?torii ?i transmit acest lucru agricultorilor.?Mesajul este clar: cei care nu ofer? calitatea maxim? la cel mai sc?zut pre? vor ie?i repede din cercul celor care pot livra”, a afirmat Csaba ?ber.Recolt? nu doar mai mult?, ci ?i mai bun?Prin urmare, solu?ia este modernizarea ?i eficientizarea condi?iilor de produc?ie. Aceasta include o serie de ?mbun?t??iri, de la mecanizare la aplicarea unor software-uri, la materiale profesionale ?i la produsele moderne care ajut? aprovizionarea cu substan?e nutritive.?Metodele de produc?ie intensiv? reprezint? viitorul sectorului horticol,?deoarece procesele profesionale pot fi utilizate pentru producerea legumelor ?ifructelor la un pre? mai competitiv ?i astfel s? fie mai bine v?ndute pe pia??.Produc?ia horticol? intensiv? nu ?nseamn? doar?o ?mbun?t??ire a competitivit??ii, ?n sensul c? pot fi recoltate cantit??i mai mari de culturi, ci c? ?i costurile unitare r?m?n mai mici.??n acela?i timp,?prin utilizarea profesional? a metodelor horticole moderne, a biostimulatorilor ?i ?ngr???mintelor foliare, poate fi ob?inut? o recolt? de calitate uniform?, ce se coace ?n acela?i timp, cu o culoare mai intens?, ?n multe cazuri mai dulce.Datorit? furniz?rii simultane a unui produs unitar, cultivatorii horticoli intensivi sunt, de asemenea, mai competitivi, ?ntruc?t ?ndeplinesc mai bine a?tept?rile comer?ului cu am?nuntul ?i ale consumatorilor", mai spune?Csaba ?ber.Despre MalagrowMalagrow?ofer??biostimulatori extrem de performan?i, ?ngr???minte foliare ?i alte produse pentru fermierii din horticultur???i distribuitorii s?i din multe ??ri din Europa. Compania are?peste 30 de ani de experien?? interna?ional? ?n sectorul horticol.??n Rom?nia, Malagrow distribuie produsele?Valagro, care sunt fabricate ?n Italia.Cum s? ob?ine?i un randament mai bun la floarea-soarelui ?i la porumb? Ferma 29 aprilie 2020 - ?n vremurile grele de ast?zi, fiecare fermier se confrunt? cu provocarea modului de a cre?te randamentele ?i calitatea produselor sale, men?in?nd ?n acela?i timp fertilitatea solului. R?spunsul este unul singur - folosirea biostimulatorului unic Amalgerol, care ac?ioneaz? simultan asupra solului, r?d?cinilor ?i plantelor. Floarea-soareluiPe baza experimentelor efectuate ?n curs de mai mul?i ani ?n institute, dar ?i a experien?ei fermierilor care au avut ?ncredere ?n Amalgerol, observ?m urm?toarele rezultate la floarea soarelui:Con?inutul de ulei la tehnologia standard este de 42-45%.Aplic?nd tehnologia standard ?mpreun? cu utilizarea de Amalgerol, con?inutul de ulei cre?te p?n? la 46-48%.*Valoarea rezultatelor ob?inute depinde ?i de poten?ialul stabilit al hibridului.Tot mai des suntem martorii tendin?ei comercian?ilor de floarea-soarelui s? ofere o prim? suplimentar? pentru con?inutul ridicat de ulei, iar produsele cu un con?inut mai ridicat de ulei s? fie achizi?ionate la un pre? mai mare.Exist? hibrizi speciali pe pia?? - hibrizi de floarea-soarelui cu con?inut de acid oleic ridicat, care trebuie s? aib? un con?inut de acid oleic minim de 80%. Experien?a a ar?tat c? hibrizii cu con?inut de acid oleic ridicat, tratate conform tehnologia standard, ?n combina?ie cu Amalgerol, au un con?inut de acid oleic de 88-90% ?i sunt achiozi?ionate la un pre? mai mare.Produc?iile de floarea-soarelui dup? utilizarea Amalgerolului au o cre?tere de 10-15% ?n func?ie de num?rul tratamentelor efectuate. Anex?:primul tratament ?n faza 2-4 pereche de frunze;al doilea tratament la ?nceputul fazei de ?nmugurire ?nainte de ?nchiderea r?zorului (de obicei ?n combina?ie cu produsele de control al balurului). Doza recomandat? este de 2,5 l/ha. PorumbAmalgerol produce rezultate excelente ?i la porumb, iar tratamentul este odat? sau de dou? ori, ?n func?ie de tehnologia fermierului:Primul tratament se face cu aplicarea erbicidelor ?mpotriva balurului ?i a altor cereale. ?n timpul secetei de prim?var?, tratamentul cu Amalgerol permite porumbului s? fac? fa?? stresului ?i s? dep??easc? seceta cu daune minime, datorit? antioxidan?ilor din produs. Dac? prim?vara este secetoas?, iar porumbul nu este tratat cu Amalgerol, se recomand? tratarea acestuia imediat ?nainte de r?sucirea frunzei.Se recomand? ca al doilea tratament s? fie aplicat la sf?r?itul lunii iunie ?n faza de 16 frunze (m?turare), la tratarea frunzelor cu azot lichid (cu un con?inut sc?zut de biuret).Odat? cu cel de-al doilea tratament, porumbul poate tolera mai bine secetele preconizate ?n mod tradi?ional ?n iulie ?i august, iar randamentele sunt mai mari cu 15-20% (chiar ?i cu mai mult ?n unele cazuri). Doza de aplicare este de 2,5 l/ha.V? recomand?m ca primul tratament la floarea soarelui ?i porumb s? fie cu Amalgerol deoarece ajut? la formarea unui sistem de r?d?cini mai puternic ?i o mas? a frunzelor mai bine dezvoltat?.Pentru informa?ii suplimentare v? rug?m sa lua?i leg?tur? cu: ECOPLANT S.R.L., COMCEREAL S.A.ADAMA: "Suntem ?n contact cu fermierii prin sisteme de telecomunica?ii” Ferma ?29 aprilie 2020 Una dintre cele mai cunoscute ?i reputate publica?ii business din Rom?nia, Ziarul Financiar, a dedicat un?material?provoc?rilor c?rora trebuie s? r?spund? compania ADAMA? ?n perioada pandemiei, ?n contextul provoc?rilor globale generate de criz?.?n cadrul inteviului, Dimitrios Drisis, directorul general ADAMA Rom?nia, Republica Moldova ?i Polonia a vorbit despre schimbarea modelului de aprovizionare - de la stocuri de la lun? la lun? la transporturi mai rare, dar cu volum mai mare. Totodat?, Dimitrios Drisis a ar?tat c?, parte din managementul crizei, ADAMA a reu?it s? se adapteze la noua realitate, implement?nd solu?ii tehnologice de ultim? or? pentru comunicarea cu fermierii.? ?Suntem ?n contact cu fermierii prin sisteme de telecomunica?ii. Din cauza dificult??ilor ivite, am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucreaz? pe stoc de la lun? la lun?, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru c? fermierii au nevoie de produsele noastre la timp ?i ?n cantit??ile necesare“, a spus pentru ZF?Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din Rom?nia.Din fericire, ADAMA are capacitatea de a infuza capital ori de c?te ori este nevoie s? pl?teasc? salariile angaja?ilor, s? pl?teasc? furnizorii ?i obliga?iile financiare c?tre stat, ceea ce ne d? o mai mare stabilitate ?n criz?“.Referitor la urm?rile crizei ?i cum va fi influen?at? pia?a de agribusiness, managerul general al ADAMA a ?mp?rt??it o viziune optimist-realist?, fiind de p?rere c? pia?a de profil va ie?i din criz? mult mai consolidat?.Pentru a men?ine economia func?ional? ?i activ?, Drisis consider? c? guvernul trebuie s? ia m?suri prin care bunurile ?i serviciile s? continue s? fie furnizate ?n limite normale, iar pentru anumite grupuri profesionale care nu-?i mai pot desf??ura activit??ile, guvernul trebuie s? intervin? ?i s? acorde sprijin financiar astfel ?nc?t s? previn? o poten?ial? criz? ce va afecta sectoare importante din economia ??rii.Nu ?n ultimul r?nd, cu privire la urm?rile sociale ale crizei, Dimitrios Drisis a precizat c?, ?n opinia sa, Rom?nia va trece de acest moment ?nt?rit? ?i va ?ti cum s? ac?ioneze pe viitor pentru a construi un stat mai puternic.Produc?ia de lapte – a?tept?rile ?n Rom?nia, solu?iile ?n Fran?a In?apr. 29, 2020 ?n timp ce fermierii rom?ni a?teapt? interven?ia statului ?n chestiunea pre?ului pentru lapte, ?n Fran?a, organiza?iile profesionale din domeniu anun?? un plan de 10 milioane de euro pentru reducerea voluntar? a produc?iei, cu desp?gubiri. Deocamdat?, fermierii din Rom?nia, care spun c? ?n ultima vreme pre?ul laptelui a sc?zut cu aproape o treime, au parte doar de promisiuni din partea autorit??ilor.?Chiar ministrul Adrian Oros a declarat, ?n emisiunea ”Agricultura la raport”, difuzat? de AgroTV, c? nu are o solu?ie de moment. ”Cu laptele, ?ntr-adev?r, este o problem? foarte mare la nivelul ?ntregii Europe. ?n Rom?nia sunt stocuri mai de lapte, carne de vit?, ou? ?i legume. Am v?zut o propunere din partea Comisiei Europene, dar f?r? finan?are: s? finan??m depozitarea privat?. Asta ar fi o solu?ie. P?n? trece criza, s? finan??m depozitarea privat?, dar trebuie s? identific?m sursele de bani ?i s? facem acest lucru ?n a?a fel ?nc?t s?-i prindem pe to?i”, a spus ministrul Oros.M?sura de care vorbe?te ?eful MADR a fost propus? recent de la Bruxelles ?i vorbe?te de ajutoare pentru depozitarea privat? ?n sectorul produselor lactate ?i ?n cel al c?rnii, dar ?i despre autorizarea adopt?rii unor m?suri de auto-organizare ?n cadrul pie?ei de c?tre operatorii din sectoarele grav afectate ?i flexibilitatea programelor de sprijinire a pie?ei ?n sectorul fructelor ?i al legumelor, al vinului ?i al altor produse. Doar c? Bruxelles-ul nu d? bani pentru astfel de m?suri, ci doar permite statelor comunitare s? cheltuiasc? sume importante ?n astfel de ac?iuni.?ntre timp, fermierii francezi din domeniul laptelui au luat propriile m?suri pentru a rezista sc?derii cererii. Comitetul Na?ional Interprofesional al Economiei Lactatelor, organiza?ie reprezentativ? ?n domeniu ?n Fran?a, a decis ?nfiin?area unui fond excep?ional de solidaritate ?n valoare de 10 milioane de euro, din care s? fie desp?gubi?i fermierii care accept? limitarea produc?iei. Ajutorul ar urm? s? fie ”calculat pe ?ntregul volum care nu este produs – pentru o reducere ?ntre 2 ?i 5% – pe baza produc?iei din aprilie 2019”, iar m?sura ar permite p?strarea stabil? a pre?ului la lapte la minimum 32 de cen?i pe litru.VIDEO Sfaturile speciali?tilor pentru cei care au sere, solarii sau cultiv? legume ?n camp In?apr. 29, 2020 La Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? Ion Ionescu dela Brad din Ia?i activitatea ?n sere ?i ?n c?mp se desf??oar? conform calendarului.??n aceast? perioad? sunt preg?tite r?sadurile din sere didactice, pentru fiecare soi ?n parte, acestea sunt verificate zilnic de c?tre doctoranzii sau cadrele didactice de la Facultatea de Horticultur?. Aici sunt fie soi aduse prin intermediul proiectelor didactice, fie sunt create soi proprii. Dup? nivelul de dezvoltare vor fi mutate ?i plantate ?n c?mp, acolo unde p?m?ntul este preg?tit pentru un nou lot de legume.Facultatea dispune de dot?rile necesare pentru preg?tirea r?sadurilor iar recent a fost pus ?n func?ionare un dispozitiv care arat? nivelul apei ?n sol, cum poate evolua plantele.Speciali?tii USAMV Ia?i? vin cu sfaturi pentru cei care au sere, solarii sau cultiv? legume, ?n c?mp. De ce s? plantezi cartoful timpuriu? Vasile Pop-Silaghi ?29 aprilie 2020 Luna martie a oferit o “fereastr?” scurt? pentru plantarea timpurie a cartofului. Ce riscuri ?i-au asumat cei care au sem?nat din vreme ?i ce avantaje vor avea la final?Temperatura optim? de plantare a cartofului este atunci c?nd ?n sol, la 10 cm ad?ncime, sunt 5-6oC. Astfel de valori termice s-au ?nregistrat ?n a doua parte a lunii trecute, ?ntre dou? valuri de frig cu temperaturi matinale majoritar negative (chiar -9oC...-10oC). C?t de rapid ajunge ?nghe?ul la tuberculi?Chiar dac? temperaturile au cobor?t p?n? la -6...-7oC, ?n condi?iile unui bilon bine structurat ?i cu suficient volum de p?m?nt deasupra tuberculilor (12-15 cm), nu a existat riscul de a ?nghe?a s?m?n?a, av?nd ?n vedere c? ?ntr-un sol cu textur? medie, ritmul de penetrare a ?nghe?ului ?n profunzime este de aproximativ 1 cm la fiecare dou? grade Celsius sub zero. C?nd va r?s?ri cultura?Pornirea col?ilor are loc la 6-7oC, iar r?s?rirea cea mai rapid? la 20-21oC, acestea din urm? fiind ?i temperaturile optime pentru cre?terea vrejilor. ?n aceste condi?ii, cartoful poate s? r?sar? ?n 20-25 de zile. Dar din cauza perioadei reci din ultima decad? a lunii martie, r?s?rirea se va duce p?n? spre sf?r?itul lunii aprilie. A?a c? riscul brumelor ?i ?nghe?urilor t?rzii se diminueaz? semnificativ; oricum, plantele tinere rezist? p?n? la -2oC.?n ferma proprie am ?ncheiat plantatul cartofului pe 7 martie. Dup? cele -7oC din data de 16 martie, nu am constatat nici un efect negativ. Pentru a proteja s?m?n?a din sol ?mpotriva gerului prognozat pentru perioada 22-28 martie, am f?cut o rebilonare pentru suplimentarea ?n?l?imii bilonului.?APTE AVANTAJE ALE PLANT?RII TIMPURII1. se c??tig? cel pu?in 10-14 zile de timpurietate;2. se diminueaz? sc?derea viabilit??ii tuberculilor de s?m?n?? prin ?ncol?ire ?i deshidratare prin p?strare mai ?ndelungat? ?n silozuri;3. se folose?te rezerva de ap? din sol, ?i a?a deficitar?;4. se reduce expunerea la ar?i??, infec?ii patologice, atac de d?un?tori;5. se ob?ine o recolt? mai bun? ?i mai timpurie cu 2-3 s?pt?m?ni;6. se descongestioneaz? mijloacele mecanice pentru lucr?rile de ?nfiin?are a celorlalte culturi din epoci de sem?nat mai t?rzii;7. se asigur? mai devreme necesarul stringent de cartof ?n Rom?nia, av?nd ?n vedere criza Coronavirusului ?i criza din pia?a intern? a cartofului. ATEN?IE! Speculatorii v?nd deja kilogramul de cartof chiar cu 10 lei!??ase m?suri pentru eradicarea PPA Dumitru Nedelcu ?29 aprilie 2020 Pericolul r?sp?ndirii Pestei Porcine Africane poate fi limitat. Ce solu?ii viabile au identificat cercet?torii germani ?n urma unui studiu comandat de fermierii rom?ni??Peste Porcin? African? e departe de a fi eradicat? ?n Rom?nia. ?ntre timp, epidemia a p?truns ?i ?n alte ??ri europene. ?n acest context, Asocia?ia Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia (APCPR) a solicitat Universit??ii Wageningen din Germania s? realizeze un studiu privind ”Viitorul sectorului de cre?tere a porcilor ?n Rom?nia” ?i s? identifice ”Op?iunile pentru politica guvernamental?” ?n vederea combaterii eficiente a PPA. Ce propun speciali?tii?1. ?mbun?t??irea biosecurit??ii la nivelul fermei.2. Eliminarea tuturor porcilor din gospod?riile popula?iei apropiate fermelor comerciale (?n jurul focarelor de PPA sau ?n zone neinfectate) - m?sur? permanent? sau pe o perioad? limitat? de timp.3. Colaborarea dintre fermele comerciale ?i gospod?riile popula?iei poate limita riscul introducerii PPA ?ntr-o zon?. Dac? purceii provin din fermele comerciale din zon? ?i proprietarii pot beneficia de aprovizionare cu furaje ?i/sau servicii veterinare extinse, num?rul de ?contacte periculoase” scade.4. Regionalizarea (crearea unei subpopula?ii de animale definite pe o baz? geografic?) ?i compartimentarea (definirea de compartimente s?n?toase/lan?uri valorice sub monitorizarea unui nivel ridicat de biosecuritate).5. ?nfiin?area de ferme integrate ?ntr-o singur? loca?ie.6. Implementarea de m?suri de biosecuritate pentru v?n?tori.Produc?ia de carne de porc s-a redus ?n Rom?nia, ?n 2017, la aproximativ 450 mii de tone, astfel ?nc?t gradul de autosuficien?? a sc?zut la 62% ?n acel an. Restul de 38% era acoperit de importuri. Din cauza PPA, produc?ia a sc?zut cu ?nc? 20% ?n perioada 2017-2019.Amintesc c? 2020 e an electoral ?i opinez c? nici un guvern nu va lua m?suri drastice privind cre?terea porcilor ?n gospod?riile popula?iei.Nout??i despre situa?ia actual? aici?CE AU CONSTATAT CERCET?TORIICercet?torii au inventariat ?i concluziile Comisiei Europene asupra epidemiei de PPA din Rom?nia:1. majoritatea focarelor au ap?rut ?n exploata?ii care p?streaz? unul sau doi porci, 136 focare ?n exploata?ii necomerciale care au ?ntre 21 ?i 100 de porci ?i 15 focare ?n exploata?ii necomerciale cu peste 100 de porci;2. niveluri ridicate de nerespectarea cerin?elor UE privind identificarea, ?nregistrarea, notificarea mi?c?rii porcilor ?i igiena/biosecuritatea ?n exploata?iile non-comerciale.La nivel de jude? lucrurile stau?ASTFEL! INDUSTRIE ALIMENTARACARNEXPO GRILL, reprogramat pentru 24-25 septembrie 2020 aprilie 29, 2020Vinul.ro ?n contexul epidemiei de COVID-19 pe teritoriul Rom?niei, organizatorii?CARNEXPO GRILL?au luat decizia de a am?na evenimentul programat in?ial pe 4 ?i 5 iunie 2020, la Theodora Golf Club, de l?ng? Alba Iulia. Acesta a fost reprogramat pentru perioada 24-25 septembrie 2020, potrivit unui comunicat al organizatorilor. “Prevenirea ?i combaterea r?sp?ndirii noului coronavirus pe teritoriul ??rii noastre reprezint? ?i una dintre misiunile?CARNEXPO GRILL. Iar, pentru a nu risca s? pun? ?n pericol s?n?tatea celor care ?i-au anun?at prezen?a la eveniment, organizatorii au hot?r?t am?narea acestuia pentru toamn?. Va fi, practic, prima reunire a reprezentan?ilor industriei c?rnii dup? o lung? perioad? ?n care majoritatea evenimentelor au fost am?nate sau anulate”, se arat? ?n comunicat.CARNEXPO GRILL se va desf??ura ?n acela?i loc stabilit – Complexul Theodora Golf Club, de l?ng? Alba Iulia, ?i se va respecta programul deja anun?at.?Siguran?a ?i s?n?tatea participan?ilor sunt prioritare pentru noi. Consider?m c? este de datoria noastr? s? lu?m toate m?surile, s? evit?m pe c?t posibil orice risc sanitar ?i s? asigur?m integritatea tuturor celor ?nscri?i la eveniment. Recomand?m ca ?n aceast? perioad? sa d?m cu to?ii dovad? de responsabilitate, at?t pentru noi, c?t ?i pentru cei din jur, pentru a reu?i s? prevenim c?t mai mult r?sp?ndirea acestei virus. A?adar, am luat decizia de a reprograma evenimentul pentru 24-25 septembrie 2020. Le mul?umim tuturor pentru ?n?elegere ?i ne dorim s? ne vedem cu bine ?n toamn?!”, a declarat Eugen Capr?, organizatorul CARNEXPO GRILL.?Particip? peste 200 de speciali?ti din industria c?rniiCARNEXPO GRILL este organizat de revista INDUSTRIA CARNII.RO ?i de platforma de specialitate . Evenimentul va sta sub deviza MEAT YOUR PASSION. CARNEXPO GRILL reprezint? o oportunitate unic? de a ?mp?rt??i idei cu peste 200 de speciali?ti cheie din industria c?rnii, pe teme de maxim interes.??n programul evenimentului sunt cuprinse: o sear? festiv? cu gr?tar, degustare de vinuri alese, dar ?i recomand?ri ale somelierilor, timp de recreere ?i socializare prin participarea la jocul de golf, zone de show-uri culinare unde chefi de renume vor preg?ti multe surprize.?Este un?nou format de conferin??, care elimin? barierele formale??i faciliteaz? acea parte extrem de important? a ?nt?lnirilor profesionale – ?i anume socializarea la un gr?tar ?i un pahar de vin ?n aer liber ?ntr-un loc de top. A?tept?m cu ner?bdare s? ne revedem cu speciali?tii din sectorul de carne ?i s? ne ?mp?rt??im reciproc experien?ele personale ?n ceea ce prive?te ob?inerea celor mai bune produse din carne”, a declarat Eugen Capr?.?La eveniment vor participa reprezentan?i ai celor mai mari produc?tori ?i procesatori de carne din Rom?nia ?i din str?in?tate, buyeri de top din sectorul de retail, importatori ?i exportatori din domeniu, delega?i ai Ambasadelor, dar ?i chefi care reprezint? sectorul HoReCa.Cum arat? programul CARNEXPO GRILLDesf??urat pe parcursul a dou? zile, CARNEXPO GRILL are un program complex care include activit??i diverse.CONCURSUL BEST GRILL. Cele mai bune produse pentru gr?tar vor fi jurizate ?i premiate. Pentru a fi eligibile, produsele ?nscrise ?n competi?ie trebuie s? fie din carne, de provenien?? na?ional? sau interna?ional?, ?i s? fie acreditate pentru comercializare. ?n aten?ia juriului pot fi aduse produse din carne de porc, de vit?, de oaie sau pas?re. De la mici, hamburgeri sau c?rna?i, p?n? la coaste afumate sau produse inovatoare, orice se preteaz? a fi g?tit la grill poate ob?ine aprecierea juriului.?n evaluarea acestor produse, care se va face ?n mod anonim ?i in blind, se va ?ine cont de starea exterioar? ?i de textur? (valabil ?i pentru produsele proaspate, dar ?i pentru semi-preparate), de aspect, culoare ?i compozi?ie, de consisten??, de miros ?i de gust.Antonio Passarelli, Iosif ?tef?nescu, Orlando Zaharia, Iulian Olaru ?i Paul Siserman vor face parte din comisia care va juriza produsele din carne intrate ?n concursul BEST GRILL, cea mai important? competi?ie de gr?tare din sud-estul Europei.?Totodat?, al?turi de ace?ti speciali?ti din industria c?rnii vor fi ?i produc?tori de b?uturi care vor pune pe masa participan?ilor la eveniment cele mai apreciate vinuri rom?ne?ti, sortimente de bere artizanal? ?i nu numai, dar ?i b?uturi spirtoase consacrate.CERTIFICARE ?I MEDALII. ?n cadrul unei ceremonii speciale, produsele desemnate c??tig?toare de c?tre chefi vor fi premiate cu c?te un certificat ?i o medalie. ?n func?ie de punctajul ob?inut, se vor acorda: medalia de aur (50 de puncte), medalia de argint (45-49 puncte) ?i medalia de bronz (40-44 puncte).Premii speciale vor primi ?i produsele care nu au ?ntrunit punctajul pentru ob?inerea unei medalii.DEGUSTARE DE PRODUSE. CARNEXPO GRILL este ocazia perfect? de a savura produsele propuse de participan?i ?i de a ?mp?rt??i experien?ele de business cu ceilal?i concuren?i.CARNEXPO GOLF TROPHY. Concursul de golf organizat cu aceast? ocazie va fi momentul perfect de relaxare ?n aer liber, la cel mai mare resort de golf din Rom?nia. Va fi o competi?ie amical?, ?ns? pe cel mai lung traseu din Europa – par 6 – 735m.?Planta?ie nou? de pruni ?i cire?i, la Sta?iunea de Cercet?ri Horticole a USAMV Cluj-Napoca?Mihaela Prevenda Miercuri, 29 Aprilie 2020 Dup? 24 de ani de la ultimele plant?ri de pomi fructiferi ?n fosta livad? Palocsay, acum denumit? Sta?iunea de Cercet?ri Horticole (SCH) ?i aflat? ?n administrarea Universit??ii de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Cluj-Napoca, a fost ?nfiin?at? o planta?ie de pruni ?i cire?i, pe o suprafa?? de 3,5 hectare. Soiurile de cire?i plantate sunt Carmen, Kordia, Regina, Merchant, Bigarreau Burlat, Germersdorf, foarte c?utate pe pia?a european?, dar mai pu?in cunoscute ?n Rom?nia, cu excep?ia soiului Germersdorf. Pruni au fost planta?i din dou? soiuri: Stanley ?i Cacanska lepotica.Noua planta?ie va ?ncepe s? rodeasc? peste patru ani ?i este prima ?nfiin?at? dup? 24 de ani, ?n 1996 av?nd loc ultimele plant?ri de pomi fructiferi. ?Este o planta?ie pe care am ?nfiin?at-o cu material s?ditor produs la SCH, iar scopul principal este s? urm?rim comportarea acestor soiuri ?n condi?iile pedoclimatice din Rom?nia. Sigur c? este important pentru noi ?i s? avem fructe proaspete, din soiuri de calitate, la magazinele universit??ii. ?n acest an inten?ion?m s? mai plant?m trei hectare de pomi fructiferi, dar ?i s? preg?tim terenul pentru anul viitor”, a precizat?biolog dr. Lukacs Lehel, directorul SCH.?n cadrul Sta?iunii de Cercet?ri Horticole se mai afl? ?n ?ntre?inere planta?ii de m?r, prun ?i cire?, pe aproximativ 25 de hectare, la care au fost f?cute t?ieri de regenerare, cu care se va continua pentru re?ntinerirea pomilor.Sta?iunea produce ?i pentru v?nzare material s?ditor pomicol ?i ornamental, precum ?i trandafiri, legume proaspete (ro?ii, ardei, gogo?ari, vinete, spanac, ceap?, ?elin? sau castrave?i), arbu?ti fructiferi (mure, coac?z, zmeur?) ?i stoloni de c?p?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPandemia a schimbat radical obiceiurile de consum 29 aprilie 2020, 08:16 de Afrodita CicovschiPandemia a schimbat radical obiceiurile de consum ?i modul ?n care ne petrecem timpul liber, se arat? ?ntr-un studiu realizat de Restograf ?i Reveal Marketing Research. Potrivit acestuia, ?n martie ?i aprilie, 67% dintre bucure?teni au g?tit mai mult dec?t de obicei. Asta ?n timp ce comenzile online de m?ncare la restaurante au sc?zut cu 20% ?n ultimele 2 luni.? ? M?surile de combatere a coronavirusului au afectat grav industriile HoReCa, pe cea de divertisment ?i turismul. Iar noi am vrut s? afl?m cum s-au schimbat obiceiurile de consum ?i stilul de via?? al bucure?tenilor ?n aceast? perioad?. A?a c? Restograf a f?cut un studiu ?mpreun? cu Reveal Marketing Research, din care am aflat o mul?ime de lucruri interesante! ? Studiu Restograf: 67% din bucure?teni g?tesc acas?; comenzile online de m?ncare scad cu 20% ? ?n mod clar, bucure?tenii prefer? s? g?teasc? acas?, iar 67% au spus c? ?n aceast? perioad? au stat mai mult ?n buc?t?rie dec?t de obicei. Acest lucru este evident mai ales ?n r?ndul celor de 35-44 ani, unde 75% au spus c? au g?tit mai mult dec?t ?n perioada anterioar? restric?iilor din cauza pandemiei de COVID-19 (cel mai probabil corelat ?i cu munca de acas?). ? Pe de alt? parte, num?rul celor care obi?nuiau s? comande online m?ncare a sc?zut cu 20%. Procentul e mai mult dec?t dublu (48%) ?n cazul categoriei de v?rst? 25-34 de ani, comenzile online de m?ncare nefiind o prioritate acum pentru ace?ti bucure?teni. ? ?Studiul arat? ?i c? 48% dintre femeile cu v?rste cuprinse ?ntre 25 ?i 34 de ani au f?cut mai pu?ine comenzi de m?ncare ?n aceast? perioad?. Totodat?, de?i comand? mai pu?in, 52% dintre bucure?tenii intervieva?i men?ioneaz? c? au un restaurant preferat de la care comand? des. Femeile sunt ?n general mai conservatoare ?n ceea ce prive?te curiozit??ile culinare (62%), ?n timp ce clien?ii cu v?rste 35-44 ani sunt cei mai dispu?i s? ?ncerce restaurante diferite”, spune Radu Dumitrescu, CEO Restograf. ? Cre?teri pe acest segment se v?d pu?in ?n r?ndul b?rba?ilor, dintre care un sfert comand? mai mult. Per total, ?ncas?rile din comenzi nu pot sus?ine industria HoReCa, multe restaurante aleg?nd solu?ia de a-?i suspenda complet activitatea pe aceast? perioad?. ? ?Sectorul HoReCa este grav afectat de m?surile de combatere a coronavirus ?i solu?iile de livr?ri nu pot sus?ine nici subzisten?a afacerilor din domeniu pe termen mediu. Cei mai mul?i bucure?teni g?tesc acas? ?i folosesc serviciile restaurantelor doar ca o alternativ? recreativ? sau de diversitate. De?i se previziona o orientare mai mare spre sectorul online, popula?ia nu a confirmat pe zona de food. Singura veste pozitiv? este faptul c?, v?z?ndu-se constr?n?i de situa?ie, unii oameni au ?nceput s? foloseasc? aplica?ii pentru a comanda m?ncare online, ceea ce ?i poate transforma ?n clien?i fideli ai restaurantelor pe care le aleg acum”, spune Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.? ? Ce a?tept?ri au clien?ii de la serviciile de food delivery ? Aproape 60% vor ca livr?rile s? fie f?cute ?n condi?ii igienice, peste 45% vor ca m?ncarea s? ajung? cald?, iar aproape 40% ??i doresc un timp scurt de livrare. Totodat?, peste 30% au men?ionat obligativitatea echipamentului de protec?ie pentru livrator ?i cam tot at??ia (+25%) se a?teapt? ca livrarea s? fie gratuit?, f?r? o valoare minim? pentru comand?. Nu at?t de mult pre? se pune gustul identic la comenzi, plata online ?i livrarea f?r? contact – sub 20% din bucure?teni au astfel de a?tept?ri atunci c?nd comand? m?ncare. ? Datele comparative pe lunile martie – aprilie arat? c? au ap?rut o serie de modific?ri ?i ?n privin?a aplica?iilor de food delivery folosite de c?tre bucure?teni. Potrivit studiului, doar aplica?ia Glovo ?i-a men?inut clien?ii ?n aceast? perioad?, 61% dintre cei intervieva?i nominaliz?nd-o. Dac? ?n martie, 56% dintre bucure?teni au folosit Food Panda, ?n aprilie procentul a sc?zut la 51%. Cele mai mari sc?deri le-au ?nregistrat ?n aceast? lun? Uber Eats (care a fost utilizat de 36% dintre responde?i ?n aprilie, fa?? de 41% ?n martie) ?i (folosit de 12% dintre bucure?teni ?n aprilie, fa?? de 21% ?n martie). ? ?Sc?derile ?nregistrate de aceste aplica?ii se datoreaz? ?n mod cert cre?terii interesului pentru g?titul acas? ?i colabor?rii cu restaurante care ?ntre timp sunt ?nchise. De asemenea, Glovo este un marketplace care ofer? servicii mai complete ?i din zona non-food, ceea ce face s?-?i p?streze cota de pia??”, spune Marius Luican. ? Studiul comparativ martie – aprilie a vizat ?i num?rul de comenzi lunare f?cute de bucure?teni. Astfel, at?t ?n martie, c?t ?i ?n aprilie, 19% dintre persoane au declarat c? fac 2-3 comenzi lunar. ?n aprilie, procentul s-a dublat ?n r?ndul celor care au comandat o singur? dat? pe lun? ?n martie (16%). ? ?Dac? luna trecut? 26% dintre intervieva?i nu obi?nuiau s? comande m?ncare, procentul a sc?zut la 19% ?n aprilie, semn c? restric?iile din cauza pandemiei i-a f?cut pe mul?i dintre ei s?-?i schimbe obiceiurile de cump?rare”, spune Radu Dumitrescu. ? Pentru c? pu?ine restaurante de?ineau flot? proprie de livr?ri ?i platforme de comand? online, majoritatea s-au orientat c?tre platformele existente: FoodPanda, Glovo, UberEats, TakeAway. Shoppingul online a crescut cu 38% ? Studiul realizat de Reveal Marketing Research pentru Restograf arat? ?i preferin?ele ?n materie de cump?r?turi ?i informare al bucure?tenilor. Shoppingul online a crescut cu 38% ?n aceast? perioad?, cu un procent semnificativ mai mare (51%) la grupa de v?rst? 25-34 de ani. Totodat?, femeile sunt cele care au f?cut mai multe achizi?ii online ?n aceast? perioad? (+43%), ?n timp ce b?rba?ii au cump?rat online cu 32% mai mult dec?t ?n mod normal. ? A?a cum era de a?teptat ?n contextul instituirii st?rii de urgen??, 85% dintre bucure?teni au stat ?n cas? mai mult dec?t obi?nuiau s? o fac?, acest comportament fiind mai evident ?n cazul femeilor ?i categoriei 25-34 de ani (89%). Dintre ace?tia, 65% au declarat c? s-au ?i informat mai mult ?n aceast? perioad?. O men?iune ?ns?: categoria de v?rst? ?ntre 35 ?i 44 de ani a urm?rit mai pu?in ?tirile (-11%). ? Studiul realizat de Reveal Marketing Research pentru Restograf a vizat persoanele cu v?rste cuprinse ?ntre 25 ?i 55 de ani, din mediul urban ?i? s-a desf??urat ?n dou? etape, la diferen?? de aproximativ o lun? (2-12 martie/8-13 aprilie 2020). Datele au fost colectate prin chestionare online (CAWI) ?i au vizat un num?r de 998 participan?i (528 femei/470 b?rba?i) ?n prima etap?, respectiv 448 de participan?i (226 femei/222 b?rba?i) ?n cea de-a douaStudiul iVox.ro, realizat la comanda Blugento:?De la paporni?? la mouse – rom?nii se mut? ?n mas? cu cump?r?turile pe internet Financial Intelligence?29 aprilie 2020? Unul din doi rom?ni care au acces la internet ??i cump?r? ?n prezent online alimente, cafea ?i produse de igien??n mai pu?in de dou? luni, pandemia a transformat deja sectorul de retailPeste 60% dintre responden?i inten?ioneaz? s? cumpere ?n continuare onlineDoi rom?ni din trei ??i pl?tesc cump?r?turile online, renun??nd la cashAsigurarea igienei ambalajelor sau coletelor, cea mai important? pentru cump?r?toriRestric?iile impuse de pandemia de COVID-19 au modificat puternic comportamentul de cump?rare al rom?nilor, care migreaz? ?n mas? spre magazinele online, potrivit rezultatelor unui studiu iVox.ro realizat la comanda Blugento, companie rom?neasc?, furnizor de solu?ii complete de eCommerce. De la declan?area crizei, aproape jum?tate dintre rom?nii care folosesc internetul au ?nceput s? ??i achizi?ioneze online produsele de baz? precum alimentele ?i articolele de ?ngrijire a casei, renun??nd astfel s? se mai deplaseze la magazinele fizice, potrivit studiului.Astfel, efectele pandemiei ar putea determina o schimbare structural? a sectorului de retail din Rom?nia. Potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic?, peste 34% din cheltuielile medii lunare ale unei familii din Rom?nia reprezint? alimente ?i b?uturi nealcoolice, de departe ponderea cea mai ridicat? ?n co?ul de consum ?i mult peste media din UE.Pandemia transform? ?ntreg sectorul de retail, ?n timp ce clien?ii migreaz? spre onlineStudiul iVox.ro, realizat la comanda Blugento, companie ce ofer? solu?ii la cheie de comer? electronic pentru magazinele online, arat? c? preferin?ele rom?nilor ?n ceea ce prive?te cump?r?turile s-au schimbat dramatic ?n mai pu?in de dou? luni. Astfel, peste 45% dintre responden?i au declarat c? ?n ultima s?pt?m?n? au cump?rat cel pu?in o dat? de la un magazin online.Ponderea este foarte apropiat? de aceea a celor care nu au f?cut deloc achizi?ii online ?n aceea?i perioad? (48,3%). Conform datelor Eurostat, Rom?nia este ?ns? pe penultimul loc ?n Uniunea European? ?n ceea ce prive?te cump?r?turile online, ceea ce indic? un poten?ial semnificativ de cre?tere. Doar 23% din popula?ie, adic? mai pu?in de un rom?n din patru, au f?cut ?n 2019 cump?r?turi pe internet.?Crizele de acest tip aduc ?i oportunit??i”, explic??Sandu B?b??an, CEO BLUGENTO.??Comercian?ii care opereaz? magazine fizice ?i care ?i-au v?zut veniturile puternic afectate caut? acum resurse ?i modalit??i de a-?i deschide canale de desfacere online. ?n general, to?i furnizorii de servicii online, inclusiv ?i noi, la Blugento, sunt ?n aceast? perioad? inunda?i de cereri de oferte. Cifrele din pia?? arat? c?, ?n acest moment, comer?ul online este ?n cre?tere exploziv? ?n Rom?nia. Practic, pandemia for?eaz? tranzi?ia?sectorului de retail c?tre un nou model de business, cu impact direct asupra produc?torilor, a industriei de software, a operatorilor de logistic?, a serviciilor de marketing ?i publicitate etc.”Ce – ?i de ce – cump?r? rom?nii pe internet pe timp de pandemieLipsa stocurilor din magazinele fizice a fost un factor determinant pentru achizi?ia online ?n cazul unor produse precum alimentele (28%), produsele de igien? personal? ?i de ?ngrijire a casei (15%), cosmeticele (14,6%) sau cafeaua ?i ceaiurile (14%).Ceea ce a ?nceput ca o solu?ie de avarie la dificultatea de a se aproviziona pare s? se transforme deja ?ntr-o obi?nuin?? a consumatorilor rom?ni. Printre bunurile care ?nainte erau cump?rate din magazine fizice iar acum sunt achizi?ionate online se num?r?, ?n primul r?nd, alimentele (48% dintre r?spunsuri), articolele vestimentare, ?nc?l??mintea ?i accesoriile (36%), cafeaua ?i ceaiurile (35%) ?i cosmeticele (34%).?n ceea ce prive?te perspectivele de viitor, peste 60% dintre responden?i au declarat c? se a?teapt? s? fac? achizi?ii online ?n urm?toarea lun?, ?ns? doar pentru bunuri esen?iale cum sunt alimentele, cafeaua ?i produsele de igien?.?Este clar, din datele furnizate de studiu, c? preferin?ele cump?r?torilor s-au adaptat la criz? ?i la condi?iile comerciale impuse de pandemie”, declar? Andrei Temneanu, consultant research?iVox.ro. ?Av?nd ?n vedere faptul c? avem de-a face cu o criz? ale c?rei efecte se vor resim?i cel pu?in pe termen mediu, ne a?tept?m ca ?i schimb?rile de comportament de consum s? fie de durat?. Cu siguran??, comer?ul ?i serviciile online vor ?nregistra un avans semnificativ ?n 2020, chiar ?i ?n condi?iile unei posibile crize economice.”Pl??ile online cu cardul avanseaz? puternicMai bine de jum?tate din cei chestiona?i (aproape 58%) au declarat c? se afl? ?n izolare voluntar? la domiciliu. Iar m?surile de distan?are social? au avut efecte previzibile asupra comportamentului de cump?rare: se cump?r? mai ales produse de baz?, cu plata prin card direct pe site-ul magazinului.?nainte de criz?, cei care preferau s? achite cump?r?turile cu cardul, direct pe site-ul comerciantului, erau practic la fel de numero?i ca ?i aceia care optau pentru plata ?n numerar la livrare (49% fa?? de 46%). Ponderea celor care aleg s? pl?teasc? online a urcat ?ns? spectaculos, la peste 64%. Simetric, cei care prefer? ?n continuare plata cash s-au ?mpu?inat semnificativ: doar un rom?n din patru mai folose?te banii fizici la cump?r?turi.?Ce vor cump?r?torii s? fac? magazinele onlineDe?i p?n? ?n prezent nu au fost ?nregistrate cazuri de transmitere a coronavirusului ce cauzeaz? COVID-19 prin contact cu ambalajele de produse, studiul iVox/Blugento arat? c? oamenii tr?iesc cu teama de a se infecta. (Potrivit unui studiu publicat ?n The New England Journal of Medicine ?i citat de New York Times, acest risc exist?, dar este deocamdat? doar teoretic.) Aceast? temere este real? ?i ar trebui luat? ?n considerare de toate magazinele online care fac livr?ri. Rezultatele studiului arat? c? printre cele mai importante beneficii pe care le-ar putea oferi magazinele online clien?ilor ?n aceast? perioad? se num?r? igienizarea coletelor ?nainte de livrare (65%), igienizarea depozitelor unde sunt ambalate produsele (57%) ?i ?ncurajarea pl??ilor online (50%).Proiect inovativ ?n contextul pandemiei: m??ti, m?nu?i, alcool sanitar ?i ?erve?ele antibacteriene v?ndute prin intermediul unui vendomat, ?n condi?ii de igien? ?i la pre?uri modice Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Compania Vending ZONE, av?nd ?n portofoliu brandul O’Fresh, lanseaz? un proiect inovativ ?n contextul pandemiei de coronavirus, propun?ndu-?i s? v?nd? prin intermediul automatelor, cu adaosuri mici, m??ti, m?nu?i, alcool sanitar ?i ?erve?ele antibacteriene. Mai multe companii, at?t de stat, c?t ?i private, s-au ar?tat deja interesate de aceast? ini?iativ? ?i vor ?ncepe proiecte-pilot ?n luna mai, ?n spitale, magazine de bricolaj, lan?uri de benzin?rii ?i de hipermarketuri, cartiere reziden?iale ?i fabrici. Denumit? SaniStation Vending?- sta?ia de sanitizare, ini?iativa propune un concept util, social ?i adaptat nevoilor fiec?ruia dintre noi pe timp de pandemie: comercializarea produselor recomandate de medici ?i necesare preven?iei prin intermediul unui vendomat. ?n automate vom g?si de la m?nu?i ?i m??ti de protec?ie, la spirt ?i dezinfectant, cu posibilitate de cump?rare. Avantajele sistemului sunt multiple - este evitat contactul direct cu alte persoane, lu?nd ?n considerare contextul actual, iar produsele sunt la ?ndem?n? permanent, indiferent de or? sau de zi. ?n plus, aparatele sunt igienizate constant conform tuturor normelor ?n vigoare, vendomatele fiind echipate cu sisteme speciale care asigur? dezinfec?ia ?i sterilizarea produselor din aparat. Este folosit? doar plata contactless (plata prin card) ca m?sur? de preven?ie pentru eliminarea riscului de a intra ?n contact cu banii cash, care pot fi purt?tori de bacterii. O’Fresh este furnizor de automate de snack-uri si b?uturi, aparate de cafea, dozatoare de ap? purificat?, abonamente de fructe ?i alte proiecte particularizate pe nevoile clien?ilor, av?nd o experien?? de peste 10 ani pe pia?a de vending ?i ajung?nd lider pe segmentul de operare automate snacks & drinks. Criza generat? de pandemie este o real? provocare pentru toate business-urile din industria horeca. Dup? ?ocul ini?al, proprietarii de restaurante ?i echipele lor ?i-au concentrat eforturile pentru a se adapta noilor condi?ii, ?n care serviciul de livrare este singura cale de continuare a afacerii. ?n formul? restr?ns?, cu un meniu adaptat nevoilor actuale de consum ?i noi linii de business, antreprenorii din industrie ??i demonstreaz? creativitatea, reac?ia de r?spuns ?i capacitatea de adaptare, iar?foodpanda??i sus?ine cu o serie de m?suri menite s? le stimuleze continuitatea opera?iunilor.#livramacasa?gratuit ?i oferim 30% reducere la cele mai des comandate preparate, ?n cazul multor restaurante din Bucure?ti, branduri rom?ne?ti de?inute de antreprenori locali. Astfel, viz?m cre?terea num?rului de comenzi ?i implicit a profitabilit??ii acestor business-uri,?a declarat Andreea Petri?or, Managing Director foodpanda Rom?nia.Descoper? aici cum ?i-au reconfigurat strategia trei dintre grupurile de restaurante bucure?tene ?i care sunt ?nv???mintele culese din experien?a primelor s?pt?m?ni de foc pentru industrie.CALIF ?I CONDIMENTALRestaurantele cu specific oriental din grupul Calif-Condimental, opereaz? ?n acest moment cu aproximativ 55 din cei 160 de angaja?i, ?n 4 din cele 9 unit??i ale grupului: dou? restaurante Calif, un restaurant Condimental ?i un cloud kitchen.Despre adaptarea meniului, de la co-fondatorul Radu T?nase am aflat c? au fost introduse categorii noi ?n meniu, care se bucur? de un success nea?teptat: ”Bine?n?eles c? ne-am adaptat rapid ?i am pus ?n func?iune livrarea de produse precum: pui ?ntreg la grill, pulpe sau piept de pui la grill, miel la cuptor slow cooked, aripioare ?i cioc?nele de pui. Toate preparatele din pui pot fi comandate at?t g?tite, c?t ?i marinate, asezonate cu condimente ?i garnituri, gata de a fi g?tite acas? de catre clien?ii nostri, astfel d?ndu-le posibilitatea de a-?i creea singuri o experien?? culinar?.”Numarul comenzilor cu livrare operate de Calif a ?nregistrat o u?oar? cre?tere, ”este o cre?tere organic?, normal? ?ntr-o astfel de situa?ie, noi v?nz?nd foarte bine ?n online ?i pre-criz?” spune Radu T?nase.”?nv???mintele trase ?n aceast? perioad? le-a? sumariza astfel: s? nu ne credem niciodat? cei mai buni, s? ne vedem gap-urile, s? avem un plan de salvare”,?spune co-fondatorul Calif-Condimental.RED ANGUS STEAKHOUSEDac? ?nainte de criza COVID-19, mai mult de jum?tate din clien?ii restaurantului Red Angus situat ?n Centrul Vechi erau turi?ti str?ini sau expa?i ?i doar 30-40% erau rom?ni, acum rapoartele s-au inversat ?i, odat? cu ele, ?i comportamentul de consum al clien?ilor.M?ncarea g?tit? sau preparatele care pot fi ?mp?r?ite ?n familie au devenit preferatele clien?ilor ?i, de asemenea, torturile, cozonacul ?i cheese cake-ul casei ?n varianta family, introduse ?n meniu ?n luna martie, s-au dovedit extrem de apreciate ?n aceast? perioad? de izolare.?n plus, Red Angus Steakhouse a dezvoltat ?i un sistem de livr?ri corporate, sub form? de abonament, prin care trimite zilnic masa angaja?ilor la companiile care opereaz? ?n continuare.?ns? deciziile de management ale restaurantului nu s-au rezumat la meniu ?i sistemul de servire, ci ?i la implicarea ?n comunitate.”Am lansat pe 26 martie “?mpreun?, ?mpotriva COVID-19”, programul prin care Red Angus Steakhouse livreaz? zilnic 200 – 300 de meniuri de pr?nz cadrelor medicale de la Institutul “Matei Bal?”, Spitalele Clinice “Victor Babe?” ?i Colentina. Costurile primelor 600 meniuri au fost sus?inute de noi. De atunci, am atras al?turi peste 25 de parteneri B2B, num?rul meniurilor livrate a dep??it 6,500, iar campania continu?. Aceasta este forma noastr? de implicare ?n comunitate, prin care sus?inem profesioni?tii afla?i ?n linia ?nt?i ?n lupta cu coronavirusul.” spune Ionu? Ivan, co-proprietar Red Angus Steakhouse.Tot de la Ionut Ivan am aflat c? Red Angus Steakhouse ?nregistreaz? sc?deri majore de activitate, de peste 70%, ”dar folosim aceast? perioad? pentru a deveni mai puternici ?i a dezvolta linii de business noi.”Restaurantul care opereaz? acum cu 30% din angaja?i, ??i propune s? pun? accent, ?n urm?toarele luni, pe produsele casual, realizate ?n cas?, pe m?ncarea g?tit? ?i preparate potrivite pentru zona de delivery, pe care pl?nuiesc s? o dezvolte ?i dup? ?ncheierea st?rii de urgen??.TRENTA PIZZADe la Andrei Bartesch, directorul de marketing Trenta Pizza am aflat c? schimb?rile majore generate de criz? asupra acestei afaceri cu tradi?ie ?ntre pizzeriile bucure?tene privesc ?n special ocaziile de consum.”Take away-urile s-au ?nchis, ocazia de consum de impuls, stradal? sau de proximitate a disp?rut, de asemenea toate ocaziile de socializare (petreceri, anivers?ri, ?nt?lniri cu prietenii etc) care aveau mai mult de 5-6 pizza/comand? au disparut. Comenzile de pr?nz venite din zona de birouri, la fel, tinde spre zero.”Astfel, num?rul de comenzi zilnice ?nregistrate de Trenta Pizza a sc?zut de la 2.500-4.500, ?n func?ie de zilele s?pt?m?nii, la 1.500-3.000. Disparitia consumului de la birou a facut ca o parte din consum sa migreze de la pranz seara, si asta face ca ritmul de lucru dintre orele 19-22 sa fie foarte intens. Vinerea se mentine cea mai buna zi de vanzare.”Am ramas cu 55% din angajati. Inaintea crizei erau 310 angajati si acum au mai ramas activi 170 restul fiind in somaj tehnic”, spune Andrei Bartesch.C?t despre concluziile primelor sapt?m?ni de recesiune global?? a sectorului horeca, directorul de marketing Trenta Pizza declar?:?”Criza ca de fiecare data are o componenta de amenintare, dar si de oportunitate. Pana acum criza asta ne-a aratat ca putem face unele lucruri (pe care nu credeam ce la putem face inainte), ca putem putem sa ne adaptam rapid la situatii, mult mai repede decat credeam si ca desi acum sufera piata de delivery va creste in continuare. Foarte multe din masurile de ?criza” de acum vor ramane ca normalitate pe viitor. De exemplu, livrarea fara contact si plata online.”Kaufland a deschis primul magazin ?ntr-un ora? cu mai pu?in de 20.000 de locuitori, ?n Moreni 29 apr, 2020 | Kaufland se extinde ?n comunit??ile urbane mici din Rom?nia, iar primul pas a fost s? deschid? un magazin ?n Moreni, jude?ul D?mbovi?a, ora? cu aproximativ 18.000 de locuitori, informeaz? compania prin intermediul unui comunicat transmis c?tre . Prin aceast? inaugurare, Kaufland se implic? ?n sprijinirea dezvolt?rii economice a comunit??ii locale ?i creeaz? peste 100 de locuri de munc? ?n Moreni, venind, ?n egal? m?sur?, ?n ?nt?mpinarea celor care au nevoie s? se aprovizioneze u?or ?i la ?ndem?n?, ?n apropierea casei. Astfel, pentru cump?r?turi accesibile ?i f?r? deplas?ri pe distan?e mari, magazinul este la dispozi?ia clien?ilor cu o selec?ie variat? de produse la pre?uri reduse, disponibile la raioanele de legume-fructe, vitrin? cu servire asistat?, brut?rie, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare, drogherie, precum ?i la raionul special de pe?te proasp?t – o noutate pentru acest format de magazin. De asemenea, magazinul este dotat cu 10 case de marcat standard ?i 6 express tip self-service, pentru a asigura un timp mai scurt petrecut la cump?r?turi. Acesta are o suprafa?? de v?nzare de peste 2.500 de metri p?tra?i, ?ncadrat? ?ntr-una total? de peste 5100 metri p?tra?i ce ofer? o parcare extins?, cu peste 220 de locuri, dintre care 9 pentru persoanele cu dizabilit??i, 6 pentru mame cu copii ?i rasteluri pentru biciclete. Situat pe strada 22 Decembrie 1989, nr. 28, Moreni, noul hipermarket ?i ??i a?teapt? clien?ii zilnic, de luni p?n? s?mb?t? ?ntre 08.00-21.00, iar duminic? de la 08.00 p?n? la 18.00. Din grij? pentru clien?i ?i angaja?i, magazinul deschis este complet sigur ?i respect? toate m?surile sporite de protec?ie ?i preven?ie aplicate ?n re?eaua Kaufland: Toate suprafe?ele de contact ?i obiectele des utilizate de clien?i ?i angaja?i (c?rucioare, case de marcat, mobilier, c?ntare, clan?e, butoane etc), toaletele ?i spa?iile comune sunt dezinfectate frecvent, de mai multe ori pe zi; Magazinul este dotat cu sta?ii cu dezinfectant de m?ini gratuit; Casele de marcat sunt dotate cu geamuri de protec?ie din plexiglas; Angajatii de la casele de marcat, dar ?i cei de la raioanele Legume-Fructe ?i de la vitrina cu servire asistat? au m?nu?i de unic? folosin??, m??ti ?i, dup? caz, viziere; Pe podeaua din zonele de trafic sunt amplasate benzi care indic? distan?a de siguran?? de minim 2 metri. ?n anumite cazuri, pentru a evita supra-aglomerarea, acolo unde se impune, accesul clien?ilor ?n magazine se va face ?n grupuri restr?nse de persoane. To?i angaja?ii cunosc m?surile de preven?ie ?i au la dispozi?ie o linie telefonic? special? pentru informare corect? ?i complet?. ?Cu at?t mai mult ?n acest context, suntem bucuro?i c? putem sprijini comunitatea din Moreni cu noi locuri de munc?, dar ?i cu un mediu de cump?r?turi complet sigur, la ?ndem?n?, ?n proximitatea locuin?elor ?i mai ales ce ofer? pre?uri reduse ?i foarte accesibile”, a declarat Valer Hanca?, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland Rom?nia. Acesta este al doilea magazin deschis de Kaufland ?n anul financiar 2020 (martie 2020 – februarie 2021), compania continu?nd planurile de expansiune. Kaufland r?m?ne cu maxim? responsabilitate al?turi de clien?i, angaja?i ?i parteneri, ?i va lua ?i mai departe toate m?surile necesare pentru a oferi siguran?? sporit? ?i disponibilitatea magazinelor pentru aprovizionarea popula?iei, ?n orice scenariu. Kaufland angajeaz? persoane cu dizabilit??i la nivel na?ional. Cei interesa?i pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro - unde este disponibil? lista posturilor vacante, prin e-mail la cariere@kaufland.ro sau la num?rul de telefon 021.9132.DIVERSEFermierul Adrian ?one reclam? nefunc?ionalitatea sistemului de iriga?ii Jilava! 29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Ministrul Adrian Oros a explicat ?n nenum?rate r?nduri c? problema secetei din acest an este un subiect extrem de sever, iar rolul iriga?iilor ?n acest context este vital.?Noi, la aceast? dat?, facem ni?te evalu?ri ?i nu ?tim, ?n ultimii 3 sau 4 ani, c?t de corect au fost f?cute aceste reabilit?ri ?i vina pentru care nu se irig? acum pe suprafe?ele raportate pe h?rtie ?i pe care le-am preluat de la cei dinainte. Este vina fermierilor c? nu ?i-au f?cut repara?iile pe infrastructura secundar?, c? nu au echipamente de udat sau este vina celor care au gestionat ?i au f?cut aceste reabilit?ri fie prost, fie ?n zone care nu deservesc infrastructura secundar?? Vom avea foarte rapid evalu?ri ale acestor lucr?ri pe fiecare zon? ?n parte, pe fiecare amenajare ?i pe fiecare asocia?ie de ud?tori”, a explicat ministrul agriculturii.Ministrul Oros a ?ndemnat fermierii, chiar dac? nu sunt ?n organiza?ii de ud?tori, dar se afl? ?n zona canalelor umplute cu ap?, s? anun?e sec?iile ANIF pentru a ?ncepe udarea culturilor.Ca urmare a acestor declara?ii, directorul ANIF a ?inut s? atrag? aten?ia pe un post de televiziune c? sistemele de iriga?ii sunt func?ionale, dar c? niciun fermier nu a solicitat ap?.?n urma acestei afirma?ii, fermierul Adrian ?one de la SC. Bangkok 84 Impex Srl ne-a contactat la redac?ie, revoltat fiind de afirma?ia nefondat? a directorului ANIF.?Sunt foarte revoltat de afirma?ia directorului ANIF care a ie?it pe un post de televiziune s? spun? c? sistemul de iriga?ii Jilava este func?ional dar culmea niciun fermier nu a comandat ap?. Este revolt?tor! Trebuie s? v? precizez c? sistemul de iriga?ii Jilava a fost inaugurat ?n luna octombrie 2018 c?nd s-a afirmat c? a fost complet reabilitat dup? 12 ani. La vremea accea, am aten?ionat c? sta?ia nu este func?ional? din cauza unor probleme tehnice de construc?ie, ?ns? am fost asigurat c? ?n 2-3 zile totul va fi remediat. De atunci nimic nu s-a mai ?nt?mplat!”, a ?inut s? precizeze Adrian ?one.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat c? programul pentru reabilitarea infrastructurii de iriga?ii trebuie reg?ndit29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat c? to?i angaja?ii MADR ?i ANIF care r?spund de lucr?rile de reabilitare a sistemului na?ional de iriga?ii ?i care nu ?i-au f?cut treaba vor fi concedia?i.?Vom verifica ?i calitatea tuturor lucr?rilor f?cute p?n? acum ?i toate lucr?rile f?cute prost care nu au fost pl?tite nu le vom pl?ti, iar contractele respective le vom rezilia. To?i cei care au r?spuns de aceste lucr?ri din partea ministerului, a ANIF-ului, au monitorizat ?i au gestionat aceste lucr?ri ?i dac? vom constata c? aceste lucr?ri sunt proaste vor pleca! ”, a precizat ?eful MADR.Ministrul agriculturii a mai ar?tat c? ?n trei ani s-au alocat doar 529 de milioane de lei pentru refacerea sistemului na?ional de iriga?ii.?Programul pentru reabilitarea infrastructurii de iriga?ii trebuie reg?ndit, ?n condi?iile ?n care ?n prezent pot fi irigate peste 600.000 de hectare, dar se irig? doar 133.407 hectare. Vom reprioritiza lucrarile! De aceea, vor avea prioritate investi?iile ?n infrastructura principal? de iriga?ii din zonele ?n care fermierii au accesat ?i fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea infrastructurii secundare. ?ndemn?m to?i fermierii, chiar dac? nu sunt ?n asocia?ii de ud?tori, dar sunt ?n zona canalelor care sunt umplute cu ap?, s? anun?e sec?iile ANIF ?i s? ?nceap? udarea. Noi trebuie s? fim anun?a?i ca s? ?tim ce volume de ap? s? introducem pe acele canale. Practic, ast?zi irigam 133.407 hectare. Asta este din p?cate situa?ia real? ?i consecin?a acelui program care ?n 5 ani , cu 1 miliard de euro, trebuia s? reabiliteze infrastructura aferent? pe 2 milioane de hectare”, a completat ?eful MADR.Ministrul a precizat c? se fac verific?ri cu privire la modul ?n care au fost f?cute lucr?rile de reabilitare a infrastructurii principale de asigur?ri ?n ultimii 3-4 ani ?i c? nu se ?tie deocamdat? a cui este vina c? nu se pot iriga suprafe?ele care au beneficiat de investi?ii. Acesta a dat asigur?ri c? vor fi repornite toate sistemele care pot fi f?cute func?ionale ?i c? va fi reg?ndit? strategia ?n domeniul iriga?iilor, ?ntruc?t schimb?rile climatice afecteaz? dramatic sectorul agricol, iar securitatea alimentar? a Rom?niei poate fi grav afectat?.Disperarea unui fermier ar?dean. ?nghe?ul i-a distrus un hectar de c?p?uni! Marian MU?AT 29 aprilie 2020 Costel Vi?an, fermier din jude?ul Arad, trebuia s? ias? ?n zilele urm?toare pe pia?? cu c?p?uni. Nu o va face pentru c? ?nghe?ul la sol produs ?n urm? cu dou? zile i-a distrus toat? cultura ?i l-a adus ?n pragul falimentului. “Dou? nop?i la r?nd cu temperaturi de minus 4 grade C au fost suficiente ca s? pierd totul: ?i bani, ?i efort ?i speran?e. Ne preg?team s? punem paiele pe cultur? ?i a venit pr?p?dul, tot c?p?unul cu fructe, cu frunze ?i flori este negru de la ger! Am pierdut peste 3.000 de euro, bani aduna?i cu mult? trud? ?i sudoare”, ne-a declarat produc?torul agricol din satul Somo?che?, comuna Cermei.Prim?ria nu are comisie pentru a?a ceva!Fermierul avusese cultivat un hectar de c?p?uni, din care mai bine de jum?tate ?n mediu de protejat (solarii). ?Baiul este c? nu am cultura asigurat? c? am fost la patru companii ?i n-au vrut s?-mi fac? poli?? de asigurare pe c?p?uni (!?!). Am fost la prim?rie s? ?n?tiin?ez despre necazul meu, dar au zis c? nu au comisie pentru a?a ceva! Nu-mi revin, ?mi vine s? turbez, iau medicamente pentru calmare”, a explicat? destul de am?r?t fermierul.?Punem lac?t pe u?? ?i plec?m la munc? ?n Germania!”?n iarn?, Costel Vi?an a mai avut un bai; vijelia i-a dezvelit de folile un solar provoc?nd culturii mari stric?ciuni. ?ntr-un moment de furie a intrat cu freza ?i a tocat to?i c?p?unii, des?v?r?ind paguba!? ??Cu c?p?unii eu merg din an ?n an tot mai prost! ?n 2017 ?i 2018 am avut parte de grindin?, anul trecut, inunda?ii de la ploi, anul ?sta ?nghe?. Mi-am luat tensiunea, am zis c? mor! Era s? m? duc? cu salvarea la spital, simt c? nu mai pot”, ni s-a dest?inuit produc?torul ar?dean care a ad?ugat ?n final: ?Am vorbit cu so?ia ?i copilul, punem lac?t ?i plec?m cu contract la munc? ?n Germania!”GLOBALPorumbul a ajuns la cea mai slaba cotatie din ultimii ani la Bursa din Chicago!Agrostandard | 29 April, 2020 Porumbul este la cea mai joasa cotatie din ultimii ani la Bursa din Chicago! Daca in data de 15 aprilie, ajunsese la cea mai slaba cotatie (3,2625 dolari un busel) din ultimii trei ani si jumatate, ei bine, acum este si mai jos. Marti (28 aprilie), cotatiile la porumb si soia au continuat sa scada pentru a treia oara consecutiv, in timp ce graul a consemnat un usor avans. La porumb, sedinta s-a inchis la 3,1200 dolari/busel, cu un recul de 0,40%, fata de ziua anterioara. O tendinta explicabila pana la urma, in contextul in care USDA a anuntat un stadiu al insamantarilor la porumb superior estimarilor analistilor, 27% din suprafete fiind semanate, fata de 22% prognozate anterior. Ca sa nu mai vorbim de cererea mica din partea crescatorilor de animale sau a industriei de bioetanol.In ceea ce priveste soia, erau semanate 8% din suprafetele preconizate. Analistii se asteapta in acest sezon la suprafete record semanate cu porumb si soia, dar si la conditii ideale de cultura, de unde si optimismul vizavi de productia de cereale si oleaginoase, ceea ce atarna greu si asupra preturilor.Buselul de porumb (circa 25 kg), cu livrare in iulie, a inchis sedinta de marti la Bursa din Chicago la o cotatie de 3,1200 dolari, fata de 3,1325 dolari, luni (- 0,40 %). Buselul de grau, cu livrare in iulie, a ajuns la 5,2600 dolari, comparativ cu 5,2475 dolari in sedinta anterioara (+0,24%). Buselul de soia cu livrare in iulie a inchis sedinta la 8,3200 dolari, raportat la 8,3650 dolari, in ziua precedenta (-0,54%).CE a introdus taxe vamale la importurile de porumb!Cotatiile tot mai mici ale porumbului american, pe fondul caderii cererii pentru productia de bioetanol, dar si din partea crescatorilor de animale pentru furaje, au starnit ingrijorare la Bruxelles. CE a introdus taxe vamale la importurile de cereale din SUA, dupa ce cotatia la porumb CAF Rotterdam a scazut sub pragul de 152 euro/tona! Masura a intrat in vigoare incepand cu 27 aprilie. “Avand in vedere oferta mare si preturile scazute pentru porumb la nivel mondial, mecanismul automat de calcul al taxelor de import a fost declansat, stabilindu-se taxa de import la porumb, sorg si secara la 5,27 euro pe tona. Acest lucru va asigura ca producatorii europeni nu sunt dezavantajati in conditiile actuale ale pietei”, se arata intr-un comunicat al CE publicat in data de 27 aprilie 2020 in Jurnalul Oficial.UNIUNEA EUROPEANA M?slinii din Europa, amenin?a?i de o bacterie uciga?? Oana Racheleanu?in?EcoLIFESTYLE?29 April 2020Italia, Spania ?i Grecia produc 95% din uleiul de m?sline din Europa, iar m?slinii din toate cele trei ??ri sunt amenin?a?i de o bacterie uciga??. P?n? acum, Italia a pierdut 60% din culturi, din 2013.Bacteria, numit??Xylella fastidiosa,?poate afecta cire?i, migdali ?i pruni, dar a fost asociat? cu m?slinii dup? ce o tulpin? mai agresiv? a fost descoperit? ?n pomii din Apulia, Italia, ?n 2013.?Lepra m?slinilor”?este transmis? de insecte care consum? seva copacilor, iar infec?ia limiteaz? capacitatea plantei de a se hidrata ?i de a folosi nutrien?i din sol, ceea ce duce, ?n timp, la moartea plantei.Potrivit?BBC,?Italia a pierdut ?n jur de 60% din culturile de m?slini, de c?nd a fost descoperit? bacteria, iar 17% dintre regiunile unde cresc m?slini sunt deja infectate. Un milion de copaci au murit deja, iar pierderile economice s-ar putea ridica p?n? la?cinci miliarde ?n urm?torii 50 de ani, dac? Italia nu g?se?te o solu?ie.Xylella fastidiosa?ar putea duce la pierderi ?i ?n ??rile din apropiere:?17 miliarde de euro ?n Spania ?i de 2 miliarde ?n Grecia. Combinate,?cele trei ??ri produc 95% din uleiul de m?sline din Europa??i, potrivit unui studiu, toate au condi?ii optime pentru r?sp?ndirea?bacteriei. A fost g?sit?, de asemenea, ?i ?n Fran?a ?i Portugalia.??ntre 85 ?i 99% dintre toate zonele produc?toare sunt vulnerabile. Bacteria se r?sp?nde?te, ?n prezent, cu 5 kilometri pe an, dar cu m?surile potrivite ar putea fi redus? undeva la un kilometru pe an”, noteaz??The Guardian.Aceste m?suri ar presupune distrugerea copacilor infecta?i, dar uneori ?i a celor care par s?n?to?i, pentru c? ar putea fi gazde pentru bacterie. Montarea ?cordoanelor sanitare” – adic? a grani?elor care s? ?mpart? zonele infectate de cele s?n?toase -, s-a dovedit a fi ?o mare tulburare social? ?n regiunea afectat?”, probabil pentru c? oamenii au fost ?ndurera?i de pierderea copacilor. Cercet?torii au spus c? n-au putut calcula impactul emo?ional, ?in?nd cont c? unii m?slini sunt mo?teni?i ?n familii de sute de ani.Unii oameni de ?tiin?? ?i cultivatori testeaz? solu?ii precum ?interven?ia mecanic? pentru a ?nl?tura buruienile prim?vara, una dintre cele mai eficiente solu?ii pentru a reduce popula?iile de insecte” precum ?i ?argile resping?toare pentru insecte, bariere vegetative ?i analize genetice pentru a determina de ce unele plante sunt mai susceptibile la infec?ie dec?t altele”.Eurostat: ?n Rom?nia ?i Bulgaria sunt cele mai periculoase locuri de munc? din Uniunea European? ANALIZE???28 APRILIE 2020? Locurile de munc? din Rom?nia sunt cele mai periculoase din Uniunea European?, ?n condi?iile ?n care, ?n 2017, ?n Rom?nia, a fost ?nregistrat? o rat? standardizat? de inciden?? de 5,72 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori, mai mult dec?t dublu fa?? de media din UE, care a fost de 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori, arat? datele publicate mar?i de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), relateaz? Agerpres.La nivelul UE, ?n 2017, au fost peste dou? milioane de accidente care nu au fost mortale ?i au avut ca rezultat absen?a de la munc? pentru patru zile sau mai mult a angaja?ilor, dar s-au ?nregistrat ?i 2.912 accidente mortale.Rata standardizat? de inciden?? a sc?zut ?n UE ?n ultimii ?apte ani (de c?nd Eurostat public? aceste statistici), de la 2,87 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori ?n 2010 la 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori ?n 2017.?n r?ndul celor 27 de state membre UE, 16 au raportat o rat? standardizat? de inciden?? peste media UE.?n 2017, cele mai ridicate rate de inciden?? s-au ?nregistrat ?n Rom?nia (5,72 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Bulgaria (4,30 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Austria (4,11 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Portugalia (3,86 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Fran?a (3,58 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori) ?i Lituania (3.47 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori).?n contrast, cele mai sc?zute rate de inciden?? au fost raportate ?n Malta (0,57 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Olanda (0,78 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori), Cipru (0,85 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori) ?i Estonia (1,02 accidente mortale la 100.000 de lucr?tori).Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul celebr?rii Zilei mondiale a siguran?ei ?i s?n?t??ii la locul de munc?, care se marcheaz? ?n fiecare an la 28 aprilie ?i reprezint? un prilej pentru a ini?ia campanii de promovare a siguran?ei ?i s?n?t??ii celor care lucreaz?, precum ?i a muncii decente.?n 2020, ?n condi?iile ?n care guvernele, angajatorii, lucr?torii ?i societ??ile ?ntregii lumi se confrunt? cu lupta ?mpotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondial? a siguran?ei ?i s?n?t??ii la locul de munc? se axeaz? pe combaterea focarului de boli infec?ioase la locul de munc?, cu accent pe COVID-19, precizeaz? site-ul . FrantaTENTATIV? DE FURT. Au ?ncercat s? jefuiasc? o cram? de vinuri, dar ?i-au uitat declara?ia pe propria raspundere la locul faptei Trei b?rba?i din Fran?a au fost prin?i de poli?i?ti dup? ce au ?ncercat s? jefuiasc? o cram? de vinuri, dar ?i-au pierdut declara?ia pe propria r?spundere la locul faptei. Cei trei b?rba?i ?n v?rst? de 36, 41 ?i 45 de ani au ?ncercat s? jefuiasc? o cram? din regiunea Bordeaux, dar norocul nu a fost de partea lor, potrivit ziarului?Sud Ouest. Pe l?ng? faptul c? ?n casa de marcat au g?sit doar 40 de euro, ace?tia ?i-au pierdut declara?ia pe propria r?spundere, iar poli?i?tilor le-a fost foarte u?or s?-i g?seasc?.Ho?ii vor fi acum judeca?i la Curtea Penal? din Bordeaux.SUATONE DE LITRI DE LAPTE ARUNCATE PE C?MP, CULTURI PUTREZITE! OAMENII AR PUTEA TR?I CU CE ARUNC?M NOI! Agroinfo?29 aprilie 2020 - RU?INOS! HRANA E LA GUNOI! Fermierii arunc? zilnic?tone de litri de lapte! Culturile de legume au fost l?sate s? putrezeasc? pe c?mp! Asta ?n timp ce sute de mii de oameni a?teapt? la cozi uria?e la u?ile depozitelor de alimente. Oamenii s-ar putea hr?ni cu ce arunc?m noi, sunt sup?ra?i?fermierii americani. Ei spun c? asta se ?nt?mpl? din cauza absen?ei unui plan federal de distribuire a hranei.Lan?ul alimentar din SUA se destram?! Sunt mai multe cauze. Mul?i dintre muncitorii?din fabricile de procesare a hranei s-au ?mboln?vit de coronavirus. Fermierii spun c? legumele lor ?i?laptele din ferme erau destinate ?colilor ?i restaurantelor. Toate sunt ?nchise, iar acum ei sunt nevoi?i s? arunce laptele pe c?mp ?i s? lase culturile s? putrezeasc?. ?n timp ce fermierii sunt for?a?i s? arunce hran?, proviziile din depozitele de hran? scad semnificativ, iar cozile de oameni fl?m?nzi?la u?ile depozitelor sunt lungi. Fermierii americani spun c? acest paradox este cauzat de absen?a unui plan federal pentru distribuirea hranei.Fermierii din Florida au ?mp?r?it mun?i de ro?ii, de dovlecei ?i de cartofi oamenilor din comunitate.?Localnicii??i-au?umplut sacii. Din?p?cate,?agricultorii nu au avut ce?face cu surplusul. Legumele au putrezit pe c?mp sau au fost zdrobite sub ro?ile tractoarelor.Le-am dat cui am putut, c?t am putut. Pur ?i simplu avem prea multe. Oamenii ar putea tr?i doar cu ceea ce a trebuit s? arunc?m noi, spune sup?rat fermierul Sam Accursio din Florida.??Ca rezultat, milioane de tomate ?i dovlecei putrezesc?pe planta?ii??ntinse.?n Idaho, statul?Colorado,?fermierii au ridicat?piramide din cartofi, iar localnicii vin cu sacii s?-?i aleag? c?t vor.???n vestul ??rii, dezastru pentru fermele de cre?tere a vacilor!?Cresc?torii de vaci sunt?nevoi?i s? ?mpr??tie pe c?mp tone de litri de lapte.?Tonele de litri de lapte sunt azv?rlite din cisterne, s?pt?m?nal, pe c?mp.?Ironia crud? este c? toate acestea se??nt?mpl???n timp ce americanii a?teapt? la cozi lungi pentru dona?iile ?n?hran?. 120.000? de oameni?a?teapt???n fiecare s?pt?m?n? cu orele la u?a depozitului de?alimente San?Antonio.Este criminal, e p?cat, m?ncarea nu ar trebui niciodat? risipit?! Este ru?inos, spune Eric Cooper, pre?edinte&CEO?Depozit?alimente San Antonio.?Fermierii??i depozitele?de alimente au pledat pentru a corela supraproduc?ia cu nevoile crescute. Comisia?de agricultur? din?Florida spune?c? a cerut ajutor? guvernului de acum o lun?, ?ns? departamentul de stat?nu a anun?at niciun plan de distribuire a hranei, pentru ?mp?r?irea?surplusului de legume ?i lapte produs de fermieri celor fl?m?nzi.Cantit??ile din depozitele de alimente, b?ncile de alimente, care ?mpart gratuit hran? scad vertiginos. Este nevoie urgent? de o interven?ie a guvernului printr-un plan federal de distribuire a hranei. P?n? c?nd acest program federal va ajunge la zi, fermierii spun c? sunt nevoi?i s?-?i eutanasieze ?i animalele, puii, g?inile, pentru c? nu au cui s? le v?nd? ?i unde s? le duc?. Dac? nu se intervine de urgen?? ca stocurile de la fermieri s? fie redistribuite depozitelor ?i magazinelor din SUA, cur?nd multe dintre alimente vor disp?rea de pe rafturi.Reportaj transmis de postul TV american CBS pe data de 27 aprilie 2020.SUAAlbine robot autonome, brevetate de Walmart 29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Popula?iile de albine scad ?ntr-un ritm alarmant. O companie surprinz?toare, Walmart, a depus un brevet pentru albine robot autonome, care ar ac?iona ca polenizatoare ?n agricultur?.Brevetul mega-corpora?iei acoper? ?n mod special ?drone de polenizare”. Ace?ti mici robo?i ar putea ac?iona ca albinele, contribuind ?n mod autonom la polenizare.Albinele robot ar func?iona utiliz?nd senzori ?i camere pentru a le ajuta s? navigheze pe culturi. Aceste drone ar putea poleniza la fel de eficient ca cele reale.?ntre timp, popula?iile de albine se afl? pe moarte ?i nu mai putem lua polenizarea ca pe un lucru garantat. Aceste creaturi mici sunt coloana vertebral? a agriculturii ?i alimentelor pe care le m?nc?m. ?n timp ce oamenii de ?tiin?? lucreaz? pentru a ?ntelege mai bine ce produce declinul popula?iei de polenizatori, aceste drone produse de Walmart ar putea p?stra agricultura pe linia de plutire.GERMANIAFermierii germani care angajeaz? rom?ni ?ncalc? regulile impuse de stat, arat? un reportaj ARD AGRIBUSINESS Profit.ro scris ast?zi, 16:39 Mii de sezonieri rom?ni au plecat ?n Germania pentru a munci ?n agricultur?. ?ns? nu pu?ine au fost cazurile ?n care ace?tia s-au pl?ns de condi?iile ?n care trebuie s? tr?iasc? ?n plin? pandemie de COVID-19. Jurnali?tii germani de la postul public de televiziune ARD au f?cut mai multe reportaje despre lucr?torii sezonieri str?ini f?r? de care multe ferme din Germania ar da faliment, arat? Digi 24.? Rom?nii veni?i s? culeag? sparanghel, ceap? verde sau alte legume sunt transporta?i de la locuin?ele lor temporare la c?mp ?n condi?ii improprii ?n vremea pandemiei. Fermierii evit? legea ?i nu aplic? regula distan??rii ?i a grupurilor de lucru mici pentru sezonierii veni?i ?n martie, conform sursei citate. Teoretic, lucr?torii sezonieri nu au voie s? p?r?seasc? fermele care ?i g?zduiesc. De acolo ar trebui s?-?i cumpere chiar ?i m?ncarea. Dar rom?nii au plecat ?n Germania ca s? str?ng? ni?te bani, fac economie de c?nd se ?tiu ?i, prin urmare, merg la supermarket, unde e mai ieftin. Lucr?torii sunt caza?i ?n locuin?e modulare, practic ?n ni?te containere. ?n fotografiile postate de rom?ni pe re?elele de socializare pentru rude ?i vecini se v?d paturi lipite, ?ntr-un spa?iu extrem de mic. Unii dintre muncitorii rom?ni s-au revoltat de condi?iile ?n care sunt obliga?i s? munceasc? la fermele din Germania. Se pl?ng c? fermierii nu le mai dau ?napoi documentele personale, iar jurnali?tii germani amintesc c? asta e o practic? folosit? de trafican?ii de persoane. Autorit??ile germane investigheaz? deja mai multe pl?ngeri. Germania permite, ?ncep?nd cu luna aceasta ?i p?n? la sf?r?itul lunii mai, venirea a 80.000 de lucr?tori sezonieri, ?n condi?ii speciale de securitate sanitar?. SUAEutanasie la scar? larg? ?n SUA: Milioane de animale, sacrificate din cauza ?nchiderii restaurantelor Ionel Dancu, Reporter, ?28/04/2020 ?n contextul pandemiei de?coronavirus??i intr?rii economiei mondiale ?n criz?, o parte din?fermierii americani nu mai au unde s? v?nd? produsele animale ?i nu au ce s? fac? altceva dec?t s?-?i eutanasieze animale penntru c? nu mai au locuri unde s? le ?in? ?i nici bani pentru a le hr?ni. De exemplu, doar?porci sunt 700.0000 care nu pot fi procesa?i ?n fiecare s?pt?m?n? ?i trebuie eutanasia?i.Aceasta dup? ce, ?ncep?nd din aprilie, marile companii de procesare a c?rnii, inclusiv Smithfield Foods Inc., Cargill Inc., JBS USA ?i Tyson Foods Inc, au oprit opera?iunile la aproximativ 20 de abatoare ?i fabrici de procesare din America de Nord, gener?nd ?ngrijor?ri cu privire la o criz? de aprovizionare cu carne.Purcelu?ii sunt victime ale unei crize de amploare din industria alimentar?, care a ?nceput cu ?nchiderea ?n mas? a restaurantelor, a perturbat lan?urile de aprovizionare, aglomer?nd spa?iile de stocare ?i oblig?nd fermierii ?i procesatorii s? distrug? produse variind de la lapte, salat? ?i p?n? la animale.Milioane de porci, pui ?i vite vor fi eutanasiate?din cauza ?nchiderii abatoarelor, ceea ce va limita aprovizionarea cu carne a b?c?niilor, sus?ine John Tyson, pre?edintele Tyson Foods, cel mai mare furnizor de carne din SUA.Sectorul porcinelor va fi afectat ?n mod deosebit, produc?ia zilnic? urm?nd s? fie redus? cu aproximativ o treime. Spre deosebire de vite, care pot fi crescute ?n spa?ii deschise, porcii din SUA sunt ?ngr??a?i ?n spa?ii ?nchise unde temperatura este controlat?. Dac? sunt crescu?i o perioad? prea mare de timp pot deveni prea mari ?i se pot r?ni. ?n plus, spa?iile de cre?tere trebuie golite prin trimiterea la abator a porcilor maturi ?nainte de venirea noilor purcelu?i. "Nu avem unde s? mergem cu porci. Ce vom face?" se ?ntreab? Al Van Beek, care depl?nge pierderea unei cantit??i at?t de mari de carne.?n statul Minnesota, fermierii Kerry ?i Barb Mergen au fost nevoi?i s? eutanasieze 61.000 de?g?ini ou?toare. Aceasta ?n condi?iile ?n care clientul lor, firma Daybreak Foods care preia ou?le ?i le transform? ?n ou? lichide pe care le vinde restaurantelor ?i companiilor care ofer? servicii alimentare, nu mai are unde s? proceseze ou?le deoarece facilitatea de?inut? de Cargill Inc a fost ?nchis? dup? ce pandemia a redus cererea.Daybreak Foods,companie care de?ine aproximativ 14,5 milioane de g?ini la ferme subcontractoare din Midwest, ?ncearc? s? se reorienteze spre livrarea de ou? la magazinele de proximitate, sus?ine directorul general William Rehm. ?ns? exist? o criz? de cartoane de ou? iar William Rehm refuz? s? spun? c?te din g?inile companiei au fost eutanasiate. "?ncerc?m s? ne echilibr?m oferta ?n raport cu nevoile clien?ilor", spune Rehm.?n statul Iowa, fermierul Dean Meyer spune c? face parte dintr-un grup de aproximativ nou? produc?tori care au decis s? eutanasieze aproximativ 5% din purcelu?i, aproximativ 125 de purcei pe s?pt?m?n?, care sunt transforma?i ?n ?ngr???m?nt. Meyer spune c? fermierii vor continua s? fac? acest lucru p?n? c?nd situa?ia va reveni la normal ?i ar putea chiar s? creasc? num?rul purceilor eutanasia?i.?n condi?iile ?n care SUA se confrunt? cu o posibil? criz? alimentar?, iar supermarketurile ?i b?ncile de?alimente?au probleme ?n a satisface cererea, eutanasierea for?at? a animalelor a devenit o practic? din ce ?n ce mai r?sp?ndit?, sus?in economi?tii ?i asocia?iile reprezentative ale fermierilor.Guvernatorul statului Iowa, Kim Reynolds, ?mpreun? cu cei doi senatori din acest stat care furnizeaz? aproximativ o treime din carnea de porc consumat? ?n SUA, au trimis o scrisoare administra?iei Trump ?n care solicit? ajutoare financiare ?i asisten?? pentru sacrificarea animalelor ?i gestionarea adecvat? a carcaselor lor."Sunt 700.0000 de porci la nivel na?ional care nu pot fi procesa?i ?n fiecare s?pt?m?n? ?i trebuie eutanasia?i ?n mod uman", se arat? ?n scrisoarea datat? 27 aprilie.Departamentul american al Agriculturii(USDA) a anun?at vinerea trecut? ?nfiin?area unui centru na?ional de coordonare pentru a ajuta fermierii s? g?seasc? pie?e pentru animalele lor, sau dac? este necesar, s? eutanasieze animalele.Acest ultim dezastru economic care s-a ab?tut asupra fermierilor americani vine dup? mai mul?i ani de fenomene meteo extreme, sc?derea pre?urilor la materii prime ?i r?zboiul comercial dintre administra?ia Trump, China ?i alte pie?e importante pentru exporturi.Cehia se confrunt? cu cea mai grav? secet? din ultimii 500 de ani C.B. Interna?ional?/?29 aprilieCehia se confrunt? cu cea mai grav? secet? din ultimii 500 de ani iar sursele de ap? din unele localit??i ar putea s? se epuizeze, a declarat miercuri ministrul ceh al Mediului, Richard Brabec, informeaz? Reuters.Conform unei h?r?i prezentate de Richard Brabec, doar 0,1% din teritoriul Cehiei avea un nivel normal de ap? ?n sol la mijlocul lunii aprilie ?n timp ce 75,4% din teritoriul Cehiei era ?ntr-o situa?ie de seceta extrem?.Condi?iile secetoase persist? ?n Cehia ?nc? din 2015, pe m?sur? ce temperaturile cresc iar ploile scad."Ne confrunt?m cu o perioad? de secet? f?r? precedent, at?t cu privire la durat? c?t ?i ca impact", a declarat Richard Brabec dup? ce oamenii de ?tiin?? au prezentat o serie de date care arat? c? Cehia se confrunt? cu cea mai grav? secet? din ultimii 500 de ani. "R?urile mai mici vor seca, ar putea fi zeci, poate sute de comunit??i, care vor fi aprovizionate cu cisternele pentru c? sursele lor de ap? ar putea seca", a mai spus oficialul ceh.Problema a fost agravat? de faptul c? majoritatea r?urilor din Cehia se scurg ?n afara ??rii precum ?i de mo?tenirea agriculturii intensive. ?n perioada colectiviz?rii for?ate, parcele individuale de teren au fost unite ?n unele din cele mai mari zone de culturi unice din Europa, ?n timp ce c?r?rile ?i alte delimit?ri au fost eliminate. Exper?ii sus?in c? aceasta a redus ?n mod semnificativ capacitatea solului de a re?ine apa, astfel c? ?n prezent Cehia are probleme ?n a men?ine un nivel sustenabil al apelor.Seceta ?i temperaturile ridicate au contribuit de asemenea la r?sp?ndirea g?ndacului de scoar??, care a provocat anul trecut pagube estimate la 1,70 miliarde de dolari.Richard Brabec a informat c? Ministerul Mediului negociaz? o majorare a investi?iilor cu 3,5 miliarde de coroane (139,90 milioane de dolari) ?n acest an, pentru m?suri de combatere a secetei, ceea ce ar putea fi benefic pentru culturi precum cerealele sau rapi?a. Ministrul Mediului nu a oferit detalii cu privire la modul ?n care inten?ioneaz? s? cheltuie fondurile suplimentare.BRAZILIABrazilia - un nou record pentru exportul lunar de soiaGheorghe GHI?E 29 aprilie 2020 Ritmul mediu zilnic de export pentru soia din Brazilia, ?n primele s?pt?m?ni ale lunii aprilie arat? c? ?ara va atinge un nou record de 16 milioane tone/lun?. Datele oficiale arat? c? Brazilia a exportat ?n medie 4,3 milioane tone/s?pt?m?na ?n primele patru s?pt?m?ni ale lunii aprilie, adic? un total de 13,2 milioane tone soia, ceea ce este deja un nou record lunar.?nc? nu au fost publicate datele oficiale pentru aceast? s?pt?m?n?, dar agen?ia Williams estimeaz? c? ?nc? 3 milioane tone vor fi livrate p?n? la finalul lunii aprilie.Acesta este cel mai mare volum al exporturilor de soia din mai 2018, c?nd 12,4 milioane tone soia au p?r?sit porturile braziliene, ?n perioada "r?zboiului" comercial dintre SUA ?i China.China - principala?destina?ie?pentru soia american?Brazilia r?m?ne principalul furnizor de soia pentru China, ?n ciuda tranzac?iilor ?n sc?dere, cu aproape 2,1 milioane tone livrate ?n martie (-25% fa?? de martie 2019), din totalul de 4,28 milioane tone c?te a importat ?n total China. ?n acela?i perioad?, Argentina a exportat 336 mii tone tone soia c?tre China, ?n cre?tere cu 4% fa?? de aceea?i lun? a anului trecut. China, cel mai mare cump?r?tor de soia din lume, a importat peste 1,71 milioane tone soia ?n luna martie din SUA, cu 13% mai mult fa?? de aceea?i lun? din 2019, a?a cum arat? datele oficiale vamale.Aceast? cre?tere a tranzac?iilor a fost posibil? pe fondul acordului comercial Faza 1, semnat ?n ianuarie, prin care China s-a angajat s? cumpere produse agricole din SUA ?n valoare de 40 miliarde dolari, ?n acest an.SANATATE si GASTRONOMIES?n?tate ?ntr-o cea?c? de ceai: Remediile naturale care te pot ajuta ?n lupta cu diareeaCristina Popescu? Dac? te sup?r? stomacul, o cea?c? de ceai cald te poate ajuta s? scapi de problem?!Dar conteaz? mult ?i ce sortiment de ceai alegi. Anumite ceaiuri con?in compu?i care ajut? digestia ?i amelioreaz? simptomele stomacului ?care bolborose?te”.Nu te baza ?ns? doar pe ceaiuri pentru a sc?pa de diaree, ci consum? ?i alimente benefice, precum banane, orez fiert sau p?ine pr?jit?.Diareea poate avea o multitudine de cauze (infec?ii bacteriene sau virale, sindromul de intestin iritabil, boala Crohn etc.) ?i duce la deshidratare, oboseal? ?i caren?e de vitamine ?i minerale. De aceea este important s? iei m?suri ?i, dac? ceaiurile de mai jos nu ??i fac efectul ?i simptomele persist? sau se agraveaz?, s? apelezi la un medic pentru tratament de specialitate.Descoper? mai jos o list? de ceaiuri naturale pentru diaree care te ajut? s? te sim?i mai bine.Ceai verdeCeaiul verde este folosit de mult? vreme ca remediu natural ?mpotriva diareei ?i infec?iei cu Helicobacter pylori, care poate duce la dureri de stomac, grea?? ?i balonare. Studiile arat? c? 1-2 ce?ti de ceai verde pe zi pot ameliora rapid simptomele digestive cauzate de infec?iile bacteriene, dar ?i de radioterapie, potrivit?csid.ro. De asemenea, ceaiul verde poate avea beneficii ?i asupra sistemului cardiovascular.Ceai de ghimbirCeaiul de ghimber are numeroase beneficii, printre acestea num?r?ndu-se ?i efectele pozitive asupra digestiei. Potrivit studiilor, ceaiul de ghimbir amelioreaz? grea?a, inclusiv cea cauzat? de sarcin?, diareea, reduce crampele abdominale, balonarea, regleaz? tranzitul intestinal ?i elimin? gazele. Pentru a prepara ceai de ghimbir, fierbe ?n 300 ml de ap?, timp de 10-20 de minute, o bucat? de 2-3 centimetri de ghimbir ras, strecoar? lichidul ?i ?ndulce?te cu pu?in? miere de albine.Ceai de ment?Ceaiul de ment? este renumit pentru efectul s?u benefic asupra durerilor de stomac, ?n special ?n ceea ce prive?te diareea. Frunzele de ment? proaspete sunt cele mai bune pentru ceai, deoarece ?i ofer? acestuia o arom? puternic? ?i efectele benefice se fac resim?ite asupra tractului digestiv. Dou? sau trei ce?ti de ceai de ment? pot ameliora semnificativ grea?a, durerile abdominale ?i diareea cauzat? de sindromul de intestin iritabil.Ceai negruCeaiul negru este extrem de benefic dac? te confrun?i cu diaree cauzat? de infec?ia cu E. coli, arat? mai multe studii. Limiteaz?-te ?ns? la 1-2 ce?ti de ceai pe zi, deoarece cafeina din ceaiul negru poate duce la dureri de stomac.Ceai de feniculCeaiul de fenicul este utilizat pentru o multitudine de probleme, precum dureri de stomac, constipa?ie, flatulen?? excesiv?, dar ?i diaree. De asemenea, un studiu a ar?tat c? ceaiul de fenicul poate ameliora simptomele premenstruale, precum grea?a, balonarea sau crampele abdominale, precum ?i colicile ?n cazul bebelu?ilor.Ceai de l?m?ieCeaiul de l?m?ie are un gust delicios, mai ales dac? este ?ndulcit cu pu?in? miere de albine, dar poate avea ?i efecte benefice asupra digestiei. Oamenii de ?tiin?? de la universitatea din Heidelberg au descoperit c? ceaiul de l?m?ie poate ameliora simptomele cauzate de infec?ia cu norovirusuri sau bacterii, precum diareea, grea?a sau v?rs?turile.Ceai din r?d?cin? de lemn dulceCeaiul de lemn dulce este indicat ?n cazul ?n care te confrun?i cu ulcer stomacal, care poate declan?a simptome precum dureri abdominale, grea??, arsuri la stomac ?i diaree. Consum? ?ns? cu modera?ie, nu mai mult de o cea?c? pe zi.Ceai de mu?e?elCeaiul de mu?e?el este unul dintre cele mai eficiente remedii pentru diaree ?i alte tulbur?ri digestive, precum gaze intestinale, r?u de mi?care, grea?? sau v?rs?turi. Pentru a prepara ceai de mu?e?el, folose?te fie plicule?e, dar asigur?-te c? provin din surse organice, fie plant? uscat?, o linguri?? la 250 ml de ap? (fierbe timp de 5 minute).Ceai de busuioc sf?nt (tulsi)Cunoscut ?i ca tulsi, busuiocul sf?nt este o plant? cu numeroase propriet??i terapeutice. De?i nu este la fel de utilizat precum ceaiurile descrise mai sus, ceaiul indian de busuioc sf?nt poate ameliora rapid simptome precum crampele abdominale, arsurile stomacale, grea?a, diareea ?i gazele intestinale.Proteinele din nuci ?i semin?e sunt bune pentru inim?29 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Un studiu realizat de cercet?tori, ?n California ?i Fran?a, a constatat c? proteina din carne este asociat? cu un risc crescut crescut de afec?iuni cardiace, ?n timp ce proteina din nuci ?i semin?e este benefic? pentru inima uman?.Intitulat ?Modelele de aport de proteine vegetale ?i animale sunt puternic asociate cu mortalitatea cardiovascular?”, studiul a fost un proiect comun al cercet?torilor de la Loma Linda University School of Public Health din California, AgroParisTech ?i Institut National de la Recherche Agronomique din Paris, Fran?a. Studiul, publicat online de revista International Journal of Epidemiology, a constatat c? persoanele care au consumat cantit??i mari de proteine din carne au cunoscut o cre?tere de 60% a bolilor cardiovasculare (CVD), ?n timp ce persoanele care au consumat cantit??i mari de proteine din nuci ?i semin?e au prezentat o reducere cu 40% a CVD.Studiul, care a inclus date de la mai mult de 81.000 de participan?i, este una dintre pu?inele surse detaliate de proteine animale examinate ?mpreun? cu gr?simile animale ?ntr-o anchet? major?.Gary Fraser, de la Loma Linda University School of Public Health din California?a spus c? el ?i colegii s?i au suspectat de mult c? includerea de nuci ?i semin?e ?n diet? protejeaz? ?mpotriva bolilor cardiace ?i vasculare, ?n timp ce carnea ro?ie cre?te riscul.Fraser a ad?ugat c? nutri?ioni?tii au c?utat, ?n mod tradi?ional, ceea ce el numea ?gr?simi rele” ?n carne ?i ?gr?simi utile” ?n nuci ?i semin?e ca agen?i cauzali. Cu toate acestea, aceste noi descoperiri sugereaz? mai multe. Aceast? noua dovad? sugereaz? ca imaginea complet?, probabil, implic?, de asemenea, efectele biologice ale proteinelor ?n aceste alimente.DOSARConsilierul preziden?ial Cosmin Marinescu: Economia va fi ?ntr-o mai mic? m?sur? una a mobilit??ii ?i mai mult o economie a securit??ii – sanitare, alimentare, energetice. Chiar dac? se va renun?a ?n cur?nd la ?stay at home”, acesta va fi ?nlocuit cu ?stay safe”??28 APRILIE 2020??? Consilierul preziden?ial pentru politici economice ?i sociale, Cosmin Marinescu, analizeaz?, ?ntr-o postare pe blogul s?u, modul ?n care func?ioneaz? economia ?n situa?ia de criz? sanitar? ?i cum va fi repornit? aceasta. ?n opinia sa, ?n urm?toarea etap? a vie?ii noastre, economia va fi ?ntr-o mai mic? m?sur? una a mobilit??ii ?i mai mult o economie a securit??ii – sanitare, alimentare, energetice, vom avea mai pu?in o economie a interac?iunii personale ?i mai mult una a comunic?rii digitale ?i, chiar dac? se va renun?a ?n cur?nd la ?stay at home”, acesta va fi ?nlocuit cu ?stay safe”, iar telemunca, videoconferin?ele, m?surile de protec?ie ?i de distan?are social? vor continua s? fac? parte din via?a noastr? cotidian?. Marinescu men?ioneaz? c? ?ntrebarea ?Cum repornim economia?” este cea mai frecvent? ?n dezbaterile economice actuale ?i precizeaz? c? problema este c??repornirea economiei nu se poate face ?ntocmai precum a avut loc ?oprirea” acesteia. De fapt, economia nu a fost oprit?, cu excep?ia unor sectoare a c?ror activitate a fost explicit suspendat? prin decizia autorit??ilor, cum ar fi turismul, HoReCa, organizarea de evenimente, adaug? el.?Problema cu repornirea economiei ?ine de faptul c? economia nu func?ioneaz? asemeni unui computer sau motor, ?nzestrat cu buton start/stop ?i a c?rei func?ionare este identic? dup? fiecare sesiune de?shutdown. Economia func?ioneaz? prin ac?iunile pe care oamenii le ?ntreprind, ?n func?ie de anticip?rile pe care ei le fac, de riscurile pe care sunt sau nu dispu?i s? ?i le asume, de ?ncrederea pe care o au ?n func?ionarea predictibil? a pie?elor etc. De aceea,?economia nu poate ?reporni” ca ?ntreg, ?n mod nealterat, ?n parametrii de dinaintea crizei.??n acest sens, unele sectoare vor avea continuitate ?n func?ionare, altele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se trezi la via??, altele vor fi complet reconfigurate dup? trecerea actualei crize. Mai concret, economia post-corona va fi diferit? de cea de dinaintea epidemiei.?Ceea ce spunem acum c? vrem s? ?repornim” va ajunge s? reprezinte, de fapt, o alt? (nou?) economie, dup? cum ?i realitatea social? se va schimba semnificativ, probabil pentru mult timp de acum ?nainte”, apreciaz? consilierul preziden?ial.Cosmin Marinescu precizeaz? c? nimeni nu poate deslu?i, cu acurate?e deplin?, dinamica schimb?rilor structurale din lunile urm?toare sau chiar din anii urm?tori. Sunt ?ns? deosebit de importante tendin?ele pe care le putem anticipa ?n planul evolu?iilor economice ?i sociale.?Probabil c?, ?n urm?toarea etap? a vie?ii noastre,?economia va fi ?ntr-o mai mic? m?sur? una a mobilit??ii ?i mai mult o economie a securit??ii?–?sanitare, alimentare, energetice. Vom avea mai pu?in o economie a interac?iunii personale ?i mai mult una a comunic?rii digitale.?Chiar dac? se va renun?a ?n cur?nd la ?stay at home”, acesta va fi ?nlocuit cu ?stay safe”, iar telemunca, videoconferin?ele, m?surile de protec?ie ?i de distan?are social? vor continua s? fac? parte din via?a noastr? cotidian?. Poate c? unele vor deveni chiar oportunit??i de afaceri sau noi paradigme ?n via?a social?”, sus?ine Marinescu.?n opinia sa, orice discu?ie despre relansare ar trebui s? porneasc? de la?preocuparea de a ?n?elege c?t mai bine natura crizei economice actuale, pentru a nu st?rni conflicte ?i contradic?ii la nivelul direc?iilor asumate ?i al mijloacelor utilizate. ?nainte de enun?area acestora, se cuvine a schi?a c?teva elemente de context, pentru o c?t mai corect? punere ?n pagin? a?posibilit??ilor curente, dar ?i a?responsabilit??ilor trecute ?i viitoare:??criza-corona economic? nu este o criz? standard, ciclic?, ale c?rei cauze s? provin? din sfera dezechilibrelor financiare, precum a fost criza economic? din 2008-2009, ?n ciuda coinciden?ei flagrante cu epuizarea etapei de expansiune a ciclului economic actual, a?a cum ar?tau prognozele macroeconomice ?nc? de la ?nceputul anului 2019;.??date fiind cauzele, solu?iile trebuie g?ndite nu doar ?n raport cu economia de dinaintea crizei, ci cu privirea a?intit? c?t mai departe ?n viitor, la economia ?i societatea care vor fi s? fie post-coronavirus, pentru ca ajust?rile necesare ?i efectele disruptive s? fie valorificate ?i ca oportunit??i economice;.??criza-corona a g?sit Rom?nia dezarmat? ca spa?iu bugetar de interven?ie, date fiind politicile pro-ciclice hazardate ale fostei guvern?ri, care au f?cut din Rom?nia campioana european? a deficitelor bugetare, a?a cum am anticipat ?n repetate r?nduri, culmin?nd cu solicitarea Pre?edintelui Rom?niei de reexaminare a bugetului pentru anul 2019;.??Rom?nia este singura din UE care a evoluat ?n ultimii ani pe contrasensul echilibrelor economice, at?t ?n planul responsabilit??ii fiscal-bugetare, c?t ?i prin deficitele externe care s-au ad?ncit continuu, ?n ciuda cre?terii economice. ?n prezent, dup? ?deficite gemene” record de 4,6% din PIB ?n 2019, deteriorarea perspectivei economice include ?i nota de plat? pentru politicile proaste din ultimii ani..??spa?iul de interven?ie ?n 2020 este limitat la deficitul pe care statul ?l poate finan?a??n contextul suspend?rii regulilor privind deficitul din Tratatul de Stabilitate ?i Cre?tere, ?ns? aceast? capacitate de finan?are nu trebuie niciodat? ?mpins? p?n? dincolo de limite, ?n special ?n contextul macroeconomic actual, marcat de volatilitate ?i riscuri;???n plan global, nu exist? solu?ii standard dar merit? sus?inute instrumente comune, ?n special la nivelul Uniunii Europene, ?n care economiile na?ionale beneficiaz? de un grad ?nalt de integrare, ceea ce reclam? armonizare ?i un mix (na?ional) adecvat ?ntre politicile fiscal-bugetare ?i politicile monetare.Cosmin Marinescu sus?ine c?, date fiind aceste premise contextuale la nivel de fenomen ?i pentru Rom?nia, solu?iile economice la criza corona trebuie axate pe c?teva direc?ii sau obiective imperative:?1.?Prima ?i cea mai important? direc?ie este rezolvarea crizei de s?n?tate public?! Aceasta este solu?ia ?economic?” primordial? deoarece economia se hr?ne?te din ?ncredere ?i predictibilitate, de unde nevoia de reducere a incertitudinii ?i temerilor pe care oamenii le resimt ?n leg?tur? cu s?n?tatea ?i via?a lor. De aici ar rezulta doza de optimism ?i de perspectiv? pozitiv? care ar sus?ine consumul –?deci relansarea cererii.Este foarte probabil ca problemele de s?n?tate public? s? nu dispar? foarte cur?nd, iar solu?ia medical? cert? (vaccin ?i/sau tratament) s? ?nt?rzie s? apar?. ?n aceste condi?ii,?va trebui s? ?nv???m s? convie?uim cu acest coronavirus. De aceea vor trebui asigurate resursele financiare pentru ca infrastructura medical?, uman? ?i tehnologic?, s? poat? duce aceast? lupt? de anduran?? psihologic? ?mpotriva Covid-19.2.?A doua direc?ie vizeaz? asigurarea unui cadru eficient de guvernan?? economic?, ceea ce se traduce prin m?suri guvernamentale corect fundamentate, transparente ?i obiective ?n raport cu problemele identificate, care s? ofere solu?ii eficiente, prin care mediul de afaceri s? acumuleze treptat ?ncredere ?n perspectivele economice iar apetitul antreprenorial s? revin? ?n teritoriu pozitiv –?deci relansarea ofertei.?n aceast? privin??, se impun anumite nuan?e ?n raport cu mixul optimal de m?suri pe partea de ofert?, cele axate pe credite garantate pentru capital de lucru ?i investi?ii.?S? nu ne imagin?m c? ?ntreprinz?torii din sectoarele afectate se vor ?nghesui s? dea curs acum unor noi proiecte de investi?ii, ?nainte ca ?n economie s? apar? semne clare de revenire. Iar aceasta nu va fi at?t de rapid? sau uniform? la scara tuturor sectoarelor.Din acest motiv,?pachetele de finan?are pentru sectorul privat trebuie axate prioritar pe asigurarea capitalului de lucru??i, abia ulterior, pe investi?ii de dezvoltare. Este foarte important?, ?n acest sens, implementarea schemei IMM Invest a creditelor garantate, credite destinate IMM-urilor, micilor ?ntreprinz?tori, me?te?ugari sau fermieri, adic? tocmai celor mai vulnerabile categorii ?n fa?a crizei economice.3.?A treia direc?ie vizeaz? utilizarea solu?iilor comune care se contureaz? la nivelul UE, prin care Rom?nia s? mobilizeze capabilit??i financiare importante, necesare stimul?rii economice, nu doar ?n perioada imediat? ?i nu doar pentru sectoarele direct afectate. Este vorba de utilizarea de mecanisme de sprijin ?i instrumente financiare care s? asiste, pe termen scurt ?i mediu, efortul de redresare economic?,??n contextul unor politici monetare adaptate ra?ional momentului.Din acest punct de vedere, accesarea unor instrumente financiare puternice, cum ar fi?ini?iativa SURE ?i Fondul de redresare economic? – aflat ?n prezent pe masa de lucru a Comisiei Europene, ar oferi mediului economic ?i pie?elor financiare garan?ii c?t mai solide privind capacitatea statului de sus?inere a efortului de redresare –?deci ?ncredere economic? ?i institu?ional?.P?n? ?n prezent, Rom?nia a aplicat m?surile care se impuneau ca reac?ie imediat? ?n raport cu sectoarele afectate, ?n principal prin protejarea angaja?ilor a c?ror activitate a fost suspendat? ca efect al st?rii de urgen??. Aici trebuie amintit? ?i reac?ia ferm? ?n materie de politic? monetar?, ?n linie cu deciziile adoptate de alte b?nci centrale.Pe m?sur? ce restric?iile administrative vor fi reduse sau eliminate, vor prevala politicile pro-active, de relansare economic?, ?ntr-un?anume mix de tipul protec?ie – stimulare.?n aceast? abordare s-ar ?nscrie, de exemplu,?ini?iativa SURE?de la nivelul UE, ca asisten?? financiar? rambursabil? menit? s? sprijine schemele na?ionale pentru programul redus de lucru sau alte m?suri cerute de?flexibilizarea ocup?rii for?ei de munc?. Este evident faptul c?, cel pu?in pentru anumite sectoare economice, ?repornirea” nu se va putea face, ?n principal din motive de cerere, la nivelul de activitate anterior crizei-corona.Rom?nia trebuie s? continue s? negocieze inspirat toate posibilit??ile de relocare a fondurilor europene nerambursabile, care s? fie orientate ?n 2020 c?tre programe majore de dezvoltare, prin accelerarea investi?iilor ?n infrastructura de transport ?i prin digitalizarea serviciilor publice, cu efecte de antrenare certe ?n ?ntreaga economie.Este de bun augur, ?n acest sens,?Programul Opera?ional de 4,5 miliarde euro dedicat sistemului sanitar, care include construirea ?i dotarea a trei spitale regionale. Astfel de investi?ii trebuie rapid opera?ionalizate ?i multiplicate ?i pentru alte domenii.?n plus,??ntr-o viitoare paradigm? a economiei securit??ii – alimentare, energetice, sanitare, Rom?nia are uria?e oportunit??i de rea?ezare strategic? pe harta regional? a lan?urilor valorice din agricultur? ?i industria alimentar?, din energie ?i din sfera resurselor, precum ?i ?n industria dispozitivelor medicale ?i cea farmaceutic?.Nu ?n ultimul r?nd,?Rom?nia trebuie s?-?i rea?eze priorit??ile ?n planul finan?elor publice, date fiind ?i provoc?rile majore cu care economiile lumii se vor confrunta ?n urm?torii ani ?n materie de stabilitate financiar? ?i sustenabilitate a datoriilor publice.Odat? cu primele ?ngrijor?ri asupra implica?iilor economice ale crizei-corona, unele ??ri au ales s? reac?ioneze cu solu?ii standard, ?n principal monetare, precum ?n cazul crizelor ciclice. Ulterior, a fost eviden?iat? importan?a solu?iilor dedicate economiei reale, ?n principal structurale, ?n raport cu cele de factur? macro-financiar?.?Exist? deci premise majore ca ?i aceast? criz? s? ??i lase amprenta, mai devreme sau mai t?rziu, asupra sustenabilit??ii datoriilor suverane.?Dar prioritar? este acum s?n?tatea oamenilor!”Textul integral poate fi citit?aici * * *Telefonul poate s? ?tie dac? te-ai infectat cu virusul? Da, iar Germania ?i alte ??ri aplic? metoda R?zvan B?lt?re?u 10:47 27.04.2020?n lupta cu virusul care a dat lumea peste cap un pilon important a fost identificarea contactelor unui om declarat infectat. Ca s? accelereze lucrurile ?n aceast? zon?, at?t Germania, c?t ?i Australia sau Israel au aplicat monitorizarea prin telefoane. Apple ?i Google va ajuta ?ns? toate ??rile care vor a?a ceva.?n aprilie, Apple ?i Google au anun?at c? pentru sistemele lor de operare construiesc infrastructura prin care contactele unei persoane infectate s? poat? fi identificate. Sigur, totul ar fi anonimizat, ceea ce s-ar putea s? nu convin? statelor. Dar mecanismul e destul de simplu –?l-am detaliat aici.Acum,?Germania a anun?at c? va alege solu?ia propus? de Google ?i Apple, mai ales c?, odat? infrastructura creat?, Germania n-ar trebui dec?t s?-?i dezvolte aplica?ia sa.P?n? recent, Germania a sus?inut o alt? solu?ie: Pan-European Privacy-Preserving Proximity Tracing (PEPP-PT). Dar ca asta s? func?ioneze trebuia ca Apple s? modifice anumite set?ri pe dispozitivele sale. ?i, da,?aplica?ia ar fi putut fi folosit? ?n monitorizarea cet??enilor dincolo de criza medical?. Apple a refuzat s? sus?in? a?a ceva ?i Germania a decis s? foloseasc? ce ofer? Google – Apple.De cealalt? parte, Australia a anun?at c? 1,13 milioane de australieni au desc?rcat aplica?ia CovidSafe ?n primele ?ase ore de la lansare. Autorit??ile promit c? vor ?terge datele colectate c?nd se va termina pandemia, dar nu exist? nicio garan?ie.?Aceasta, ca cea din Israel, nu e dezvoltat? cu ajutorul Apple sau Google, astfel c? nu se ?tie ?nc? dac? va respecta pe deplin confiden?ialitatea sau nu.?n Israel,?aplica?ia se nume?te?HaMagen?– ruleaz? pe Android ?i iPhone – ?i, ?n esen??, urm?re?te traseul utilizatorilor ?i compar? cu datele altor utilizatori. Ideea, ?n principiu, este util?. Monitorizeaz? loca?iile prin care au trecut utilizatorii, compar? cu cet??eni dovedit infecta?i cu SARS-CoV-2 ?i poate oferi date despre posibile cazuri noi. Cum o folose?te ?ns? statul, ?i ce face cu datele, e cu totul altceva.Ce promit Apple ?i Google tuturor ??rilorCe vor s? fac? at?t Google, c?t ?i Apple e creeze o hart? a contactelor unui pacient confirmat ca av?nd COVID-19. Astfel, pe baza acesteia – construit? cu datele colectate din telefoane – pot fi at?t descoperite cazurile noi, c?t poate fi ?i monitorizat? r?sp?ndirea.Ideea nu e nou?, dar cu ce-au venit nou Google ?i Apple e implementarea ?n structura sistemelor de operare pe care le controleaz? – iOS ?i Android – a infrastructurii care s? fac? acest sistem mai eficient.?Mai precis,?Google ?i Apple?vor s? le pun? la dispozi?ie autorit??ilor de s?n?tate public? infrastructura de care au nevoie pentru astfel de aplica?ii.?Comunicarea” ?ntre telefoane se face prin Bluetooth, iar de securizarea datelor ?i transmiterea datelor se ocup? cele dou? companii s? le fac? c?t mai u?or de utilizat. Dar utilizatorii vor trebui s?-?i dea acordul ?i s? instaleze aplica?ii. Iar aplica?iile pot fi dezvoltate de state sau ter?i priva?i.* * *Vinul de azi: Enira Reserva 2015 Profit.ro scris ast?zi, 09:05 ? Bulgaria este una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale lumii, ?ns? de aproximativ 15 ani vinurile produse aici cu ajutorul tehnologiei moderne au urcat ?n topul celor mai apreciate vinuri pe plan interna?ional. Dintre produc?torii de vin bulgari, Bessa Valley, ?mpreun? cu brandul s?u, Enira, se face, de departe, ramarcat, cunosc?nd un succes enorm. ?n mai 2006, Enira este recunoscut ca fiind cel mai bun vin produs ?n Bulgaria. Este un cupaj de Merlot, Syrah, Petit Verdot ?i Cabernet Sauvignon. Un vin elegant, cu o structur? excelent?, cu arome de fructe ro?ii, vanilie, mentol, pe care va recomand?m s? ?l asocia?i cu br?nzeturi sau carne ro?ie.? * * *Distrugerea habitatelor va genera focare de boli mai periculoase dec?t COVID-19 Cosmin Zaharia?in?Biodiversitate?29 April 2020Mai mul?i oameni de ?tiin?? consider? c? pandemia de coronavirus este probabil s? fie urmat? de focare de boli ?i mai mortale ?i distructive, cu excep?ia cazului ?n care cauza lor, distrugerea habitatelor, ar fi oprit?, informeaz??The Guardian. Exist? o singur? specie responsabil? de pandemia Covid-19 – noi”, au spus ace?tia. ?Pandemiile recente sunt o consecin?? direct? a activit??ii umane, ?n special sistemele noastre financiare ?i economice globale care premiaz? cre?terea economic? cu orice pre?. Avem o mic? fereastr? de oportunit??i, pentru a dep??i provoc?rile actualei crize.”Profesorii Josef Settele, Sandra Diaz ?i Eduardo Brondizio au condus cel mai cuprinz?tor studiu de s?n?tate la nivel global efectuat vreodat?, iar rezultatele acestuia au fost publicate pe ?n 2019 de platforma interguvernamental? Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES). Concluzia a fost c? societatea societatea uman? este ?n pericol din cauza declinului accelerat al sistemelor naturale de sus?inere a vie?ii pe P?m?nt.?ntr-un articol publicat luni, alaturi de dr. Peter Daszak, care preg?te?te urm?toarea evaluare IPBES, ace?tia au scris: ?defri?arile agresive, extinderea necontrolat? a agriculturii, agricultura intensiv?, dezvoltarea minier? ?i a infrastructurii, precum ?i exploatarea speciilor s?lbatice au creat o ?furtun? perfect?” pentru r?sp?ndirea bolilor”.Aceste activit??i provoac? pandemii prin aducerea mai multor persoane ?n contact ?i ?n conflict cu animalele s?lbatice, de la care provin 70% din bolile umane emergente, au spus ei. ?n combina?ie cu urbanizarea ?i cre?terea exploziv? a c?l?toriilor aeriene globale, acest lucru a permis unui virus inofensiv din liliecii asiatici s? aduc? ?suferin?e umane nespuse ?i s? opreasc? economiile ?i societ??ile din ?ntreaga lume. Aceasta este m?na uman? ?n apari?ia pandemiei. Cu toate acestea, [Covid-19] poate fi doar ?nceputul. ”Pandemiile viitoare vor avea loc mai des, se vor r?sp?ndi mai rapid, vor avea un impact economic mai mare ?i vor ucide mai multe persoane dac? nu suntem extrem de aten?i la impactul posibileale alegerilor pe care le facem ast?zi”, au spus oamenii de ?tiin??.Oamenii de ?tiin?? au spus c? pachetele pentru refacerea economiilor, derulate de c?tre guverne, trebuie utilizate pentru consolidarea ?i aplicarea programelor de protec?iei mediului.Poate fi convenabil din punct de vedere politic s? relaxeze standardele de mediu ?i s? protejeze industrii precum agricultura intensiv?, companiile aeriene ?i sectoarele energetice dependente de combustibil fosil, dar acest lucru (…) subven?ioneaz? ?n esen?? apari?ia viitoarelor pandemii”S?n?tatea oamenilor este str?ns legat? de s?n?tatea vie?ii s?lbatice, s?n?tatea animalelor ?i s?n?tatea mediului. Este de fapt una singur?”, a spus Daszak.Mai mult dec?t at?t, programele de supraveghere ?i serviciile de s?n?tate trebuie s? fie finan?ate ?n mod corespunz?tor ?n ??rile din primele linii ale riscului de pandemie.Programele despre care vorbim vor costa zeci de miliarde de dolari pe an. Dar dac? avem ?i o singur? pandemie, chiar ?i una la secol, costurile vor fi de ordinul trilioanelor”, a mai spus Daszak. * * *Pregatiri pentru lansarea noului sistem de monitorizare a padurilor. Cand va fi pus in functiune Aprilie 29, 2020SUMAL 2.0, noul sistem de monitorizare a padurilor, a intrat in faza de testare inca din aceasta saptamana, urmand ca ultimele teste sa fie realizate in decursul lunii iunie, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului.?Cu putin timp in urma, echipele de operationalizare a Sistemului Informational Integrat de Urmarire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) au inceput testarile pentru modulele noului sistem de monitorizare a padurilor. In testarea noului SUMAL, demarata luni, 27 aprilie 2020, vor fi implicate ocoale silvice si depozite de material lemnos din tara, precum Garzile Forestiere din Romania, in etape, pana cand sistemul va fi extins la nivel national. In faza finala a testarii, programata pentru luna iunie, vor fi implicate autoritatile de control care vor avea acces la SUMAL: Garzile Forestiere, Politia Romana si Agentia Nationala de Administrare Fiscala”, se mentioneaza in document.Potrivit ministrului de resort, digitalizarea permite urmarirea in timp real a fiecarei miscari din padure,?Acum cateva luni, cand am preluat mandatul de ministru, noul SUMAL 2.0 era doar un plan bun pentru stoparea taierilor ilegale, dar care a fost intarziat sistematic si nejustificat de fosta guvernare. Iata ca, incepand de ieri, planul este deja in actiune. Am inceput sa-i testam toate functiile, esentiale pentru a scapa odata pentru totdeauna de taierile ilegale din padurile Romaniei. Pentru ca digitalizarea supravegherii padurilor din Romania ne da posibilitatea sa vedem, in timp real, orice miscare din padure”, a declarat Costel Alexe.Beneficiile noului sistemNoutatile aduse de SUMAL 2.0? vor contribui la combaterea taierilor ilegale si va elimina nevoia de completare a anumitor registre, harti sau alte documente cerute de lege, reducand birocratia.?Cu noul SUMAL 2.0 putem urmari, prin coordonate GPS, orice transport de masa lemnoasa din punctul de incarcare pana in punctul de descarcare. In acest fel, va fi extrem de dificil sa mai apara acele escale ilegale realizate cu acelasi aviz. SUMAL 2.0 obliga si la incarcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului incarcat, pentru orice transport din Romania, precum si insemnarea, in padure, parchetelor de masa lemnoasa cu coordonate GPS, inainte de a se efectua taierea. Mai mult, in noul SUMAL 2.0 se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din tara. In plus, cantitatile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fara sa mai poata fi facute uitate alte volume. Cu aceste functii, dar si cu altele, padurea romaneasca va fi sub lupa in timp real, iar autoritatile de control vor putea interveni la fiecare alarma forestiera. Iar acei agenti economici si acei silvicultori care vor o industrie debirocratizata si mai eficace se vor putea bucura de eliminarea unui numar insemnat de documente redundante”, a subliniat Costel Alexe.Proiectul de implementare a sistemului va fi supus consultarii publice la sfarsitul lunii mai, urmand sa fie implementat in padurile din intreaga tara dupa lansarea sa. * * *Principalii d?un?tori ?n cultura de porumb Miercuri, 29 Aprilie 2020 18:44 Tanymecus dilaticollis Gyll.?- G?rg?ri?a frunzelor de porumb (Coleoptera – Curculionidae)Anul acesta, datorit? condi?iilor meteo favorabile, atacul d?un?torului?Tanymecus dilaticollis?va fi foarte agresiv, iar tratamentele de corec?ie vor fi aproape obligatorii. De aceea, recomandarea noastr? este s? folosi?i ?n primele faze de dezvoltare, 1-2 frunze, insecticide piretroide ori de c?te ori este nevoie, mai ales perimetral, iar dup? faza de 2 frunze, un ultim tratament cu Inazuma, un insecticid complet, care prin ac?iunea celor 2 substante active, una de contact, cealalt? sistemic?, va proteja cultura de porumb p?n? ?n faza de 4 frunze.Descriere:Specie aseam?n?toare cu?T. palliatus?(R??i?oara sfeclei), ?ns? este pu?in mai mic?, de 6,5 - 8,0 mm lungime. Culoarea corpului este brun-cenu?iu, mai deschis? ventral. Adultul este de form? oval alungit, caracterizat prin prezen?a unui cioc evident denumit rostru, care este mai lung dec?t capul. Scapul antenelor nu dep??e?te marginea posterioar? a ochiului. Pronotul este mai lat dec?t lung, cu marginile laterale dilatate postmedian. Elitrele sunt cafeniu deschise, adesea cu dungi longitudinale mai deschise sau mai ?nchise, iar solzii ?i peri?orii acestora sunt ca ni?te dungi dispuse longitudinal. Sexele se recunosc dup? capsula genital? sau pigidiu, ?ns? talia femelelor este mai mare dec?t a masculilor. Aripile posterioare sunt reduse, din cauza c?rora g?rg?ri?a nu poate zbura, dup? datele lui Paulian (1973) – din care afl?m ?i c? adul?ii se deplaseaz? numai prin mers cu circa 11,7 m ?n cursul vie?ii lor. Dup? cercet?ri recente (Ro?ca ?i Voinescu, 1986), ?n situa?ii speciale, adul?ii pot zbura p?n? la 250 m. Larva este apod?, iar la maturitate ajunge la 8-9 mm, de culoare alb str?lucitoare ?i prezint? o pubescen?? g?lbuie. Pupa este de culoare alb?, de 5-9 mm lungime.Diabrotica virgifera virgifera?- ?Le Conte, Viermele vestic al r?d?cinilor de porumb? (Chrysomelidae)Diabrotica este un d?un?tor care provoac? daune majore ?n SUA ?i vestul Europei, iar ?n ultimii ani s-a r?sp?ndit destul de mult ?i ?n Rom?nia. Astfel, pe l?ng? vestul ?i nord-vestul Rom?niei, viermele vestic a ajuns s? provoace pagube ?i ?n Transilvania ?i Moldova.Recomandarea noastr? este, ca pe l?ng? tratamentele pentru s?m?n?? existente, s? interveni?i ?n vegeta?ie cu dou? aplic?ri de Inazuma, prima c?nd porumbul se g?se?te ?n stadiul de 2-3 frunze, iar a doua - la apari?ia paniculului.Descriere:Adultul are corpul de culoare galben? spre verde ?i prezint? dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior). Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galben? p?n? la verde, iar pe elitre prezint? trei benzi longitudinale, care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte dec?t corpul, reprezent?nd circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascu?it la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4 - 6,6 mm lungime cu antene mai lungi dec?t corpul. Elitrele au culoare neagr? sau cel pu?in mai ?ntunecat?, ?n jum?tatea anterioar?, iar abdomenul este rotunjit terminal. Oul are lungimea de 0,5 mm, cu form? oval? ?i culoarea g?lbuie. Larva este sub?ire, alungit?, de culoare alb? cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm. Pe ultimul segment se g?se?te o plac? anal? mai ?nchis? la culoare, cu marginea anterioar? ad?ncit? ?n forma literei V. Pupa este liber?, de culoare albicioas?.MIHAI VALENTIN, CATEGORY MARKETING MANAGER CORN & SOYBEAN CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & MOLDOVA * * *Comunicarea cu fermierii, adaptat? la noua realitate Mihaela Prevenda Miercuri, 29 Aprilie 2020 ?n contextul crizei generat? de pandemia de COVID-19, companiile din agribusiness se adapteaz? noilor condi?ii, aceast? perioad? fiind plin? de provoc?ri.Dimitrios Drisis, directorul general ADAMA Rom?nia, Republica Moldova ?i Polonia, arat?, de pild?, c? ADAMA a schimbat modelul de aprovizionare - de la stocuri de la lun? la lun? la transporturi mai rare, dar cu volum mai mare. De asemenea, compania condus? de Dimitrios Drisis a reu?it s? se adapteze la noua realitate, implement?nd solu?ii tehnologice de ultim? or? pentru comunicarea cu fermierii.?Suntem ?n contact cu fermierii prin sisteme de telecomunica?ii. Din cauza dificult??ilor ivite am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucreaz? pe stoc de la lun? la lun?, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru c? fermierii au nevoie de produsele noastre la timp ?i ?n cantit??ile necesare”, a precizat Dimitrios Drisis, CEO ADAMA Agricultural Solutions, companie care, din fericire, are capacitatea de a infuza capital ori de c?te ori este nevoie s? pl?teasc? salariile angaja?ilor, s? pl?teasc? furnizorii ?i obliga?iile financiare c?tre stat, ceea ce se traduce printr-o mai mare stabilitate ?n criz?.Criza va ?nt?ri Rom?niaReferitor la urm?rile crizei ?i cum va fi influen?at? pia?a de agribusiness, directorul general ADAMA este de p?rere c? pia?a de profil va ie?i din criz? mult mai consolidat?.Pentru a men?ine economia func?ional? ?i activ?, Dimitrios Drisis consider? c? guvernul trebuie s? ia m?suri prin care bunurile ?i serviciile s? continue s? fie furnizate ?n limite normale, iar pentru anumite grupuri profesionale care nu-?i mai pot desf??ura activit??ile, guvernul trebuie s? intervin? ?i s? acorde sprijin financiar astfel ?nc?t s? previn? o poten?ial? criz? care poate afecta sectoare importante din economia ??rii.?n ceea ce prive?te urm?rile sociale ale crizei, ?n opinia lui Dimitrios Drisis, Rom?nia va trece de acest moment ?nt?rit? ?i va ?ti cum s? ac?ioneze pe viitor pentru a construi un stat mai puternic. * * *CULTURI PRIORITARE LA SEM?NAT ?N APRILIEIoan Borcean 29 aprilie 2020 - ?n aprilie, fermierii ?ns?m?n?eaz? aproape jum?tate din suprafa?a arabil? a ??rii, culturile prioritare fiind floarea-soarelui, porumbul, soia, fasolea, orzul ?i sorgul.Iat? ce rigori tehnice trebuie s? respecta?i pentru reu?ita culturilor ?nfiin?ate ?n epoca a doua de sem?nat.CE DIFICULT??I ?NT?MPINA?I LA SEM?NATUL FLORII-SOARELUIPe l?ng? problemele legate de amplasarea corect? ?n rota?ie, apare interzicerea neonicotinoidelor la tratarea semin?elor. Astfel, fermierii au r?mas f?r? solu?ii ?n fa?a atacului d?un?torilor din sol. ?n ?ara noastr?, ?n zona de favorabilitate a florii-soarelui, sudul ?i sud estul ??rii, d?un?torii specifici sunt r??i?oara, g?ndacul p?m?ntiu, viermii s?rm? ?i buha sem?n?turilor. Cum ar?turile ad?nci de toamn? au fost ?nlocuite masiv cu sistemul de lucr?ri f?r? ?ntoarcerea brazdei, dintre m?surile agrotehnice de prevenire ?i combatere a d?un?torilor au mai r?mas accesibile rota?ia culturii, combaterea buruienilor ?i tratamentele ?n vegeta?ie, solu?ii mult mai scumpe.?n rota?ia porumb-floare, d?un?torii pot fi mai agresivi ?i pagubele mai mari. Aici, un risc ?n plus sunt bolile specifice: mana, putregaiul, p?tarea brun?, necrozarea tulpinii. Rota?ia corect? reduce semnificativ buruiana parazit? Orobanche.Este bine ca odat? cu sem?natul s? se fac? ?i fertilizarea localizat? (starter) cu azot ?i fosfor (N5-8; P10- 15 kg/ha).Alege?i atent hibrizii, orienta?i-v? spre cei rezisten?i sau toleran?i la boli, secet?, ar?i??, c?dere ?i la fr?ngere, iar ?n zonele cu entomofaun? polenizatoare mai redus?, opta?i pentru s?m?n?a cu grad ridicat de autofertilitate.Tehnologia de cultur?? Epoca de sem?nat: la 70C ?n sol (sf?r?itul lunii martie - mijlocul lunii aprilie).? Densit??ile recomandate variaz? ?n func?ie de: perioada de vegeta?ie, particularit??ile morfo-fiziologice ale hibridului, condi?iile climatice specifice zonei, anul de cultur? ?i nivelul tehnologiei.? Densitatea optim?: 40-50.000 pl/ha la neirigat, iar 45-55.000 la irigat. Concuren?a puternic? ?ntre plante apare ?ncep?nd cu densitatea de 60.000 pl/ha.? Distan?a optim? ?ntre r?nduri: 70 cm.? Ad?ncimea de sem?nat: 5-8 cm.PORUMB - CE SE ?NT?MPL? DAC? RAT?M PERIOADA OPTIM? DE SEM?NAT?Sem?natul ?ncepe c?nd la ad?ncimea de 10 cm, temperatura este de 8-100C. Exist? hibrizi cu temperatura minim? de sem?nat de 6-70C ?i hibrizi cu cerin?e termice de 9-100C.Devansarea datei sem?natului cre?te durata dintre sem?nat ?i r?s?rit. La ?nt?rzierea sem?natului, ?n cazul usc?rii rapide a solului, semin?ele r?m?n f?r? apa necesar? germina?iei, se ?nt?rzie r?s?rirea, iar fazele urm?toare de vegeta?ie prind zilele fierbin?i din var?.? Intervale optime de sem?nat:- 1-20 aprilie ?n C?mpia din sudul ?i vestul ??rii, Dobrogea ?i sudul Moldovei,- ?ntre 15-20 aprilie ?n C?mpia Transilvaniei ?i Centrul Moldovei- dup? 20 aprilie ?n Dealurile Subcarpatice ?i zonele mai nordice din ?ar?.- din ultima decad? a lunii martie pentru hibrizii cu temperatura minim? de ?ncol?ire de 6-70C.? Densit??ile recomandate:- hibrizii timpurii la neirigat: 65-70.000 pl/ha;- la hibrizii mijlocii: 60-65.000 pl/ ha;- hibrizii tardivi: 55-60.000 pl/ha.? Distan?a ?ntre r?nduri: 70 cm, 20-25 cm pe r?nd, 80 cm la culturile irigate prin brazde.? Ad?ncimea de sem?nat: 5-8 cm.SECRETE TEHNOLOGICE LA SEM?NATUL CULTURII DE SOIADenumit? ?i ?planta minune cu o mie de utiliz?ri”, soia are trei zone de favorabilitate:? Zona I: sudul C?mpiei Rom?ne ?i Dobrogea - cu resurse termice de peste 16000C, pentru soiurile t?rzii ?i mijlocii;? Zona II: C?mpia de Vest, nodul C?mpiei Rom?ne ?i sudul Moldovei - cu o resurs? termic? de 1400- 16000C, pentru soiurile cu perioad? de vegeta?ie mijlocie;? Zona III: nord-estul ?i nord-vestul ??rii, C?mpia Transilvaniei - cu resursa termic? de 1100-14000C, favorabil? soiurilor timpurii.Recomand?ri: evita?i terenurile arate prim?vara; preg?ti?i un pat germinativ bine nivelat (pentru inser?ia joas? a p?st?ilor); folosi?i s?m?n?? tratat? cu Nitragin, sem?na?i c?nd ?n sol se ?nregistreaz? 7-80C, la densitatea de 45-50 semin?e germinabile/ mp, revenind 70-100 kg/ha, ?n r?nduri simple la 45-50 cm sau ?n benzi de 45 cm cu 60 cm pe urmele ro?ilor tractorului, la ad?ncimea de 3-5 cm. ?RECOMANDARESem?na?i 2-4 hibrizi cu perioade diferite de vegeta?ie, astfel c? ?n cazul apari?iei unor perioade de secet? s? nu fie afectat? ?ntreaga produc?ie de porumb din ferm?. ?ine?i cont de particularit??ile specifice ale hibridului, de cerin?ele fa?? de resursele termice (s? fie cu 150-2000C mai mici fa?? de temperaturile utile care se acumuleaz? ?n zona respectiv?). Hibridul trebuie s? aib? o bun? adaptabilitate la condi?iile ecologice, rezisten?? la secet?, fr?ngere ?i c?dere, stay green, s? piard? repede apa la maturitate ?.a.? * * *Tractorul ?i SOFT-ul, ?nt?lnire de gradul 0Paula CIUPAG ?29 aprilie 2020 Trei utiliz?ri inovative ale inteligen?ei artificiale ?n c?mp, propuse de John Deere ?i Fraunhofer IESE - celebrul institut de cercetare ?n ingineria software.??Cooperarea om - ma?in?Tehnologia ?Tractor Implementation Automation”, dezvoltat? de John Deere, conecteaz? implementele ata?ate la tractoare astfel ?nc?t direc?ia ?i viteza angrenajului s? se sincronizeze automat, ?n func?ie de sarcina de lucru ce trebuie realizat?, informeaz? deutschland.de. ?n prezent, John Deere testeaz? fiecare combina?ie posibil? de tractor ?i echipament, pentru a garanta siguran?a sistemului. Exper?ii de la Fraunhofer IESE lucreaz? ?i la partea de sincronizare a interven?iilor operatorului uman cu opera?iile echipamentului combinat. Dac? inova?ia se va concretiza, se va renun?a la verificarea ?i setarea preliminar? a reglajelor, c??tig?nd timp de lucru.2. Fr?nare automat?Ma?inile r?spund la stimuli mai repede dec?t oamenii? Da, vehiculele autonome echipate cu senzori ?i cu sistem de fr?nare setat la 1,1 secunde opresc ma?ina mai rapid dec?t un ?ofer uman atunci c?nd apare ceva brusc ?n fa??. ?n mod normal, la o vitez? de 50 km/or?, dup? fr?nare, ma?ina mai ruleaz? ?nc? 7 m ?nainte de oprire.Institutul Fraunhofer IZM dezvolt? un modul radar de dimensiunea telefonului mobil, cu ajutorul c?ruia se fr?neaz? mai repede de 10 milisecunde, iar vehiculul opre?te dup? doar 15 cm.3. Senzori acustici la combineDac? o combin? se defecteaz? brusc, timpul de lucru ?n c?mp cre?te ?i calitatea recoltei are de suferit. Pentru a preveni acest lucru, sistemul de senzori AcoustiX monitorizeaz? combinele John Deere ?nainte de a p?r?si linia de produc?ie, ?nregistr?nd zgomotul specific func?ion?rii normale. AcoustiX, dezvoltat de Fraunhofer IZFP, “ascult?” cu aten?ie: dac? o sec?iune nu produce zgomote specifice normale, acest lucru sugereaz? o defec?iune. Urechea uman? poate detecta aceea?i problem?, dar obose?te ?n timp ?i este influen?at? de zgomotul ambiental. AcoustiX utilizeaz? senzori acustici care sunt ata?a?i direct la ma?in? ?i detecteaz? zgomote f?r? contact, prin intermediul microfoanelor. Erorile sunt analizate automat, iar datele despre func?ionarea corect? a combinei pot fi aflate ?n doar c?teva minute. Pablo Oliveira Antonino, reprezentant Fraunhofer IESE:??Scopul nostru este s? ?n?elegem status quo-ul arhitecturii unei ma?ini ?i astfel s? afl?m cerin?ele pentru sisteme autonome, pentru a conlucra la dezvoltarea lor”.DRONA = TRACTORUL VIITORULUI Gheorghe Ghise ?29 aprilie 2020 Poten?ialul dronelor de a revolu?iona agricultura joac? un rol uria? ?n tehnologiile de precizie. Afl? ce utiliz?ri vor avea dronele ?n fermele viitorului.?Noile tehnologii, ?n special digitalizarea, pot r?spunde cererii cresc?nde de produse alimentare ?i nevoii de a eficientiza utilizarea apei. Conexiunea dintre tractoare ?i utilaje, precum ?i programele interconectate de management al fermelor sunt un exemplu binecunoscut unde noua tehnologie este deja folosit?.Dronele sunt un instrument recent ?i ?nc? mai pu?in matur ?n ceea ce prive?te noile tehnologii care conduc la dezvoltarea agriculturii de precizie, dar este posibil ca ?n viitor acestea s? aib? ?n via?a fermierilor un rol apropiat de cel al tractoarelor din zilele noastre.La ?nceput dronele au fost folosite pentru a capta imagini - o simpl? imagine aerian? a terenurilor agricole adaug? acestora o valoare deosebit?. Practic, fermierii puteau s? "zboare" peste c?mpurile lor ?i s? observe eventualele probleme: varia?ia densit??ii plantelor, culoarea frunzelor, probleme ale sistemelor de iriga?ii, atacuri ale d?un?torilor etc. Imaginile respective ajutau fermierii s?-?i planifice mai bine viitoarele lucr?ri agricole. Foarte cur?nd dup? aceasta au ap?rut programele care produceau h?r?i "de s?n?tate" ale culturilor, pentru a identifica zonele cu pierderi poten?iale de randament.Tipuri constructiveDup? tipul platformei aeriene, dronele cele mai folosite sunt acum configura?iile multi-rotor ?i cele cu aripi fixe.?Configura?iile multi-rotor (cu mai multe motoare, respectiv elice) pot men?ine foarte u?or o pozi?ie fix?/stabil? ?n timpul zborului ?i sunt u?or de pilotat (cu ajutorul telecomenzii). Dar acestea au o autonomie limitat? ?i ?nt?mpin? o mai mare rezisten?? la zbor.Modele cu rotor unic - asem?n?tor unui elicopter au, ?n general, o eficien?? mai mare fa?? de cele multi-rotor, dar necesit? o tehnic? de pilotaj mai complex? ?i sunt mai scumpe.Configura?ia cu aripi fixe, asem?n?toare cu un avion, pot acoperi zone mari, dar nu ??i pot men?ine pozi?ia "la punct fix" ?i sunt mai greu de pilotat.Dimensiunea dronelor este corealt? cu forma constructiv? a lor: de la foarte mici (dimensiunea unei insecte) ?i p?n? la drone de mare capacitate, care pot s? transporte greut??i de mai multe kilograme ?i chiar drone "taxi" pentru transport persoane. Dimensiunea dronelor este adaptat? domeniului de utilizare.?Dron? =?"vehicul aerian f?r? pilot" / UAV - Unmanned Aerial VehicleSenzori ?i camere cu care pot fi dotate:camere pentru imagini statice;camere video;camere multispectrale: pentru identificarea deficien?elor de nutrien?i, daunele d?un?torilor, nevoia de ?ngr???minte ?i chiar calitatea apei;camere hyperspectrale: folosite pentru a analiza nutrien?ii plantelor, bolile plantelor, calitatea apei ?i compozi?ia chimic? a suprafe?elor;LiDAR: senzori laser care produc modele 3D;senzori termici: urm?resc temperatura suprafe?ei terenului ?i plantelor.Domenii de aplicareDronele fac tehnologia de achizi?ie a datelor aeriene accesibil? chiar ?i pentru operatorii mici, respectiv fermierii cu exploata?ii de mici dimensiuni, prin reducerea costurilor de achizi?ie, ?n compara?ie cu metodele tradi?ionale precum sateli?ii. Aceast? pia?? cre?te pe m?sur? ce tot mai mul?i fermieri se familiarizeaz? cu tehnologia ?i costurile scad. Imagini captate de camere multispectraleRezultate cuantificabilePlatformele moderne ofer? solu?ii de colectare ?i analiz? a datelor cu ajutorul c?rora sunt captate u?or ?i rapid mii de imagini multispectrale de ?nalt? rezolu?ie ?i care sunt apoi suprapuse ?i interpretate pentru a produce h?r?i de prescrip?ie detaliate pentru orice diverse ac?iuni, de la infest?ri cu boli ?i d?un?tori, p?n? la impactul condi?iilor meteo ?i irigarea necorespunz?toare.Textul acesta e legat de Foto 1Aplicarea produselor de protec?ie a plantelor "?n puncte" (spot spraying) dup? identificarea buruienilor - sursa:?DronewerkersErbicidarea "?n puncte"Una dintre utiliz?rile recente ale dronelor se refer? la pulverizarea substan?elor pentru protec?ia plantelor "direc?ionat"/localizat (spot spraying) doar asupra buruienilor sau a zonelor infestate.Aceast? aplicare "?n puncte" a substan?elor pentru protec?ia plantelor se face ?n urma detec?iei (cu ajutorul camerelor multispectrale) a pozi?iei buruienilor (localizate GPS). Exist? posibilitatea ca at?t localizarea buruienilor c?t ?i mai apoi aplicarea produselor de protec?ia plantelor s? se fac? direct de c?tre drone, pentru suprafe?e mici.Stia?i c?... ?50% din ?ngr???minte ?i 85% din pesticide nu ajung unde trebuie ?i (sursa:?Sondaj USDA, S.U.A.).C?T COST? O DRON??Pre?ul variaz? de la cca. 1.500 euro pentru o "simpl?" dron? (dotat? doar cu camer? foto/video) ?i poate dep??i 20.000 euro pentru o dron? comercial?, dotat? cu camere multispectrale sau cu instala?ie de pulverizare. Dronele pot fi ?i ?nchiriate odat? cu serviciile agronomice, de la companii specializate. * * *Bayer conecteaz? fermierii la agricultura digital?Petronela Cotea Mihai ?29 aprilie 2020 - Agenda Forumului Zonal organizat de compania Bayer Rom?nia, la Ia?i, ?n ziua de 18 februarie a.c., a inclus at?t preciz?ri legate de integrarea Monsanto ?n cadrul Bayer, c?t ?i prezent?ri tehnice de specialitate.Speciali?tii Bayer Rom?nia au abordat tematici ?tiin?ifice precum ”Solu?ii inovative ?n tehnologia culturii de cereale p?ioase: Aviator Xpro ?i Atlantis Flex”, ”Utilizarea sustenabil? a fungicidelor ?n cultura de cereale p?ioase - perspective, noi reglement?ri UE”, ”Fusarium sp., o provocare real? an de an. Managementul fuzariozei spicelor ?n culturile de cereale p?ioase” sau ”Solu?ii inovative ?n tehnologia culturii de cereale p?ioase - agricultura de precizie”.La eveniment au participat peste dou? sute de fermieri din nord-estul Moldovei, precum ?i reprezentan?i ai unor institu?ii publice de profil, cu to?ii ar?t?ndu-se foarte interesa?i de nout??ile prezentate. Solu?ii integrate”Practic, din punct de vedere juridic, ast?zi Monsanto nu mai exist?, ci doar compania Bayer care, cu o echip? complex? ?i complet?, promoveaz? dou? linii de business, respectiv produse de protec?ia plantelor ?i semin?e sub brandul Dekalb. Aceast? echip? unic? interac?ioneaz? cu fermierii, care sunt partenerii no?tri ?i ?mpreun? cu care identific?m principalele lor dificult??i, noi propun?nd solu?ii inovatoare ?i eficiente. Este un proces de lung? durat?, care se ?ncadreaz? ?n ceea ce compania promoveaz? de c??iva ani de zile, respectiv solu?iile integrate. Practic, se porne?te de la s?m?n?? ?i se continu? cu produsele pentru protec?ia plantelor, sintetizate chimic ?i biologic”, preciza Mihai Gheorghe, director comercial Bayer Rom?nia, Bulgaria ?i Republica Moldova.Referitor la produsele sintetizate biologic, compania ofer? ?i o asemenea alternativ?, respectiv produse sintetizate biologic, integrate ?ntr-un program de protec?ie a plantelor ?i nicidecum destinate doar agriculturii organice. De asemenea, ?n contextul solu?iilor integrate, se ajunge p?n? la serviciile personalizate cu Climate FieldView, adic? platforma integrat? de agricultur? digital?.E nevoie de o reac?ie proactiv??n viitorul imediat, inova?ia va juca un rol deosebit ?n agricultur?, deoarece va face diferen?a dintre cei care vor avea performan?? ?i cei care nu vor ?nregistra succes ?n activitate. Volumul foarte mare de informa?ii aflate la dispozi?ie ?i pa?ii mari ai schimb?rilor vor crea premisele ?i necesitatea inova?iei. ”Schimb?rile at?t de rapide ?i de ample din toate sectoarele vor necesita, dac? nu o reac?ie, cel pu?in o pro-activitate din partea reprezentan?ilor tuturor industriilor, inclusiv Agricultura. Ca inova?ii propuse pentru anul 2020 ?n cultura de cereale p?ioase, trebuie amintite portofoliile de servicii ?i de produse de protec?ie a plantelor. Ca produse, vorbim despre Aviator Xpro, un fungicid de nou? genera?ie, ?i de erbicidul Atlantis Flex”, men?iona Sorin Daraban, Marketing Operations Manager Bayer.Aviator XPro este un produs sistemic cu ac?iune fungicid? pentru prevenirea bolilor ?i protec?ia culturilor, av?nd ac?iune preventiv? ?i curativ? asupra unei game largi de patogeni, la gr?u de toamn?/prim?var?, triticale, secar?, orz de toamn?/prim?var?. Se pot efectua maximum dou? tratamente pe fiecare ciclu de produc?ie ?i pe an, la un interval de 14 zile ?ntre tratamentele succesive. Volumul de solu?ie trebuie s? fie cuprins ?ntre 200 ?i 400 l/ha.Atlantis Flex este un erbicid selectiv pentru combaterea unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale ?i perene ?i a unor dicotiledonate anuale din culturile de cereale. Produsul se aplic? ?n postemergen??, ?ntre fenofaza de trei frunze ?i p?n? la apari?ia celui de-al doilea nod. Momentul optim de aplicare ?n rela?ie cu dezvoltarea buruienilor este atunci c?nd dicotilele sunt ?n faza de 2-4 frunze, iar monocotilele anuale ?i Apera spica-venti (iarba v?ntului) sunt ?nainte de ?nfr??ire. Volumul de solu?ie trebuie s? fie cuprins ?ntre 200 ?i 400 l/ha.Plusurile platformei digitaleLegat de agricultura digital?, ?n cadrul Forumului de la Ia?i, organizatorii au dorit s? le arate fermierilor plusurile ?i beneficiile pe care tehnologiile Bayer le ofer? ?i pe care le pot reg?si imediat ?n c?mpurile de produc?ie agricol?. Serviciile Climate FieldView vin ?n sprijinul fermierilor, ajut?ndu-i s? se transpun? ?n mileniul III. Eficien?a ?n ferme, reducerea costurilor, un management mai simplu ?i mai eficient vor fi foarte importante ?n viitorul apropiat. Cu ajutorul platformei digitale, din confortul fotoliului vor putea fi monitorizate c?mpurile mult mai simplu, mai ales ?n fermele mari fiind foarte dificil s? fie luate la picior toate solele. H?r?ile NDVI vor putea ar?ta specific ?i punctiform loca?iile unde sunt diverse dificult??i. Dup? aceste prime semnale, desigur, solele vor trebui vizitate, pentru a se evalua situa?ia la fa?a locului ?i pentru a fi luate cele mai potrivite decizii. ”C?nd spun c? agricultura digital? va aduce eficien??, ?n?eleg prin aceasta faptul c?, de exemplu, se va putea face o aplicare diferen?iat? a fertilizan?ilor, ?n urma cupl?rii h?r?ii NDVI cu o hart? a cart?rii agrochimice, astfel afl?nd exact nevoia de a ajusta doza de ?ngr???m?nt ?n func?ie de necesit??i ?i f?r? a risipi. Pasul doi, cu siguran??, va fi aplicarea diferen?iat? a produselor de protec?ie a plantelor”, explica Sorin Daraban.?n momentul de fa??, inclusiv agricultura din zona Moldovei a f?cut pa?i imen?i ?n ceea ce prive?te tehnologiile ?i modul de desf??urare a activit??ilor din produc?ia agricol?, dup? cum afirmau speciali?tii Bayer. ”}in minte c? ?n urm? cu 20 de ani, climatul economic nu era unul dintre cele mai favorabile, iar accesul cultivatorilor la tehnologii era destul de limitat. Evolu?ia ?n timp se reflect? ?n nivelul produc?iilor, care au crescut semnificativ. Concret, pe plan mondial de?inem un onorant loc 5 la produc?ia de floarea-soarelui, locul 12 la porumb ?i locul 18 la cereale p?ioase”, men?iona Marian Voicu, director de v?nz?ri pentru regiunea Moldovei.Mihai Gheorghe:?“Practic, din punct de vedere juridic, ast?zi Monsanto nu mai exist?, ci doar compania Bayer care, cu o echip? complex? ?i complet?, promoveaz? dou? linii de business, respectiv produse de protec?ia plantelor ?i semin?e sub brandul Dekalb”. Sorin Daraban:?“Contextul legislativ european va avea un impact dramatic asupra produselor de protec?ie a plantelor, deoarece foarte multe substan?e active, dac? nu au fost retrase, atunci vor fi retrase de pe pia?? ?n viitorul foarte apropiat. Acest normativ european va schimba semnificativ jocurile ?i vor r?m?ne pe pia?? cei mai competitivi produc?tori. Cele dou? produse Bayer (Aviator Xpro ?i Atlantis Flex - n.r.) sunt ?n concordan?? cu acest context ?i, cu siguran??, pot fi testate ast?zi ?n c?mp, pentru a li se vedea performan?ele”. Marian Voicu:?“Am ales ca, ?n cadrul simpozionului realizat ?mpreun? cu fermierii cu care colabor?m ?n zona Moldovei, s? dezvolt?m problematici legate de cultura de cereale p?ioase, ?n special cea de gr?u, fiind o cultur? drag? tuturor, care ?l ?nso?e?te pe rom?n ?i la bine, ?i la greu, o cultur? pentru care avem nout??i deosebite”.“?NTOTDEAUNA AM UTILIZAT PRODUSELE BAYER ?I MONSANTO”Pentru mul?i dintre speciali?tii Bayer Rom?nia, ?nceputurile carierei profesionale coincid chiar cu ?nceputurile activit??ii unora dintre fermierii prezen?i la evenimentul de la Ia?i. ”?nc? de la ?nceputul activit??ii din ferma privat? pe care o de?in, adic? din 2000, colaborez at?t cu Bayer, c?t ?i cu fosta Monsanto. ?n decursul timpului, am avut diferite suprafe?e cu s?m?n??, ?n func?ie de nevoia din pia??. Dac? ?n 2001 ?ncepeam cu 150 ha, ?mp?r?ite ?n trei culturi, respectiv s?m?n?? de floarea-soarelui, porumb ?i soia, a urmat perioada 2008-2014 c?nd am produs pe 2200 ha s?m?n?? pentru Monsanto din speciile floarea-soarelui, porumb ?i rapi??. ?n prezent, avem doar cultura porumbului, produc?nd s?m?n?? hibrid? pe aproximativ 500 ha. Permanent am utilizat produse Bayer, pentru c? produsele de combatere, ?ndeosebi a buruienilor din loturile semincere, au un efect foarte bun, conduc?nd la rezultate deosebite ?n produc?ie. Ast?zi asist?m la noi etape de evolu?ie, inclusiv a provoc?rilor ?i, de aceea, am venit s? afl?m nout??i”, sublinia Vasile Lungu, fondatorul Grupului de Firme ”Domeniile Lungu”, Ia?i. “AM ALES BAYER ?I MONSANTO DE LA ?NCEPUT”La culturile de porumb ?i de floarea-soarelui, Rom?nia ocup? locul I la nivelul Uniunii Europene, realiz?nd aproximativ 25% din produc?ie. La cultura de gr?u, Rom?nia ocup? locul al patrulea, acoperind aproximativ 7,3% din produc?ia european? de gr?ne. ?n Rom?nia, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia ?i rapi?? ocup? 89% din suprafa?a cultivat?, cu un corespondent de 84-85% din consumul total de produse de protec?ie a plantelor din ?ar?, ceea ce arat? valoarea acestor patru culturi. ”Pentru noi este important s? men?inem nivelul cantitativ ?i calitativ al recoltelor la o cot? ?nalt?. De aceea, ?nc? de c?nd au intrat pe pia?a din Rom?nia, am ales Bayer ?i Monsanto. Acum, c? s-a format o singur? entitate, Bayer, pentru noi fermierii poate c? este mai bine. Probabil c? vor avea o ?n?elegere mai bun? a problemelor din ferme, iar faptul c? se ofer? solu?ii integrate cred c? reprezint? cel mai potrivit lucru pentru a ne men?ine ?n topurile interna?ionale ale produc?torilor agricoli. Anul acesta, provocarea comun? va fi s? gestion?m bine s?n?tatea plantelor, deoarece au ap?rut suficient de serioase pericole nemai?nt?lnite ?n zona noastr?”, sublinia fermierul Aurel Placinschi, din }ig?na?i, jude?ul Ia?i.BAYER AGRO METEODe interes pentru fermieri este ?i serviciul Bayer Agro Meteo, un instrument de previziune meteo pentru cinci zile, oferit gratuit, specializat pentru aplica?ii agricole ?i disponibil pe website-ul Bayer. Prognoza este calculat? cu o precizie de 10 km x 10 km, ?ntre altele fiind disponibile informa?ii despre temperatur? (diminea?a, dup?-amiaza, seara ?i noaptea), precipita?ii, viteza ?i direc?ia v?ntului, umiditatea relativ?, temperatura solului, risc de ?nghe? la sol, evapotranspira?ia poten?ial? ?i durata de insola?ie.? * * *Fii mai eficient cu Trimble! Ferma 29 aprilie 2020 To?i fermierii vor s? sporeasc? eficien?a lucr?rilor din ferme. C?nd aspectele legate de lucr?ri sunt evaluate ?i optimizate, apar multe zone unde ?mbun?t??irile pot aduce cre?teri ?n productivitatea fermei.Exist? mai multe modalit??i de cre?tere a eficien?ei, dar cea mai important? este folosirea agriculturii de precizie.Eficien?a salveaz? timp. Cea mai mare provocare, din punct de vedere al eficien?ei, const? ?n faptul c? aceasta este greu de m?surat. Un fermier nu ?tie dac? a lucrat cu eficien?? maxim? p?n? c?nd aceasta nu este ?mbun?t??it?. Foarte mul?i fermieri nu ?n?eleg c? sem?natul cu marcatorul este ineficient, p?n? c?nd nu adopt? solu?iile de ghidare automat? pentru sem?nat. Eficien?a reduce costurile. Folosirea mai eficient? a timpului reduce uzura echipamentelor, duce la economie de combustibil, poate diminua costurile cu inputurile ?i poate ?mbun?t??i produc?ia.De exemplu, aplicarea eficient? a pesticidelor previne suprapunerile, reduc?nd risipa de produs ?i ?mbun?t??ind produc?ia. Astfel, nu mai apar pierderi cauzate de deteriorarea culturii. Un alt lucru care poate fi ?mbun?t??it se refer? la omisiunile ?n teren prin cre?terea produc?iei, deoarece nu vor mai fi por?iuni cu multe buruieni ?i nu este nevoie de treceri succesive pentru a trata ce s-a omis ?n prima trecere. Rezultatul: costuri reduse, economie de combustibil, ?mbun?t??irea produc?iei. Eficien?a cre?te productivitatea. Clien?ii care folosesc autoghidarea de la Trimble spun c? stresul ?i oboseala operatorului scad ?n timpul lucr?rilor. Operatorii se pot concentra mai mult pe opera?iunile importante din cabin? ?i pot interveni rapid c?nd apar nereguli.Prin reducerea stresului ?i a oboselii se ob?ine mai mult teren lucrat/zi de campanie, aspect crucial ?n condi?iile ?n care ferestrele de sem?nat s-au redus considerabil.Tehnologia ?i ajut? pe fermieri s? utilizeze for?a de munc? mult mai eficient. Pentru lucr?ri simple se pot folosi operatori mai pu?in califica?i. L?s?nd ghidarea automat? s? aib? grij? de mai multe variabile, operatorii pot superviza c? lucrurile se ?nt?mpl? exact a?a cum trebuie. Este un lucru extrem de important ?n condi?iile ?n care for?a de munc? este tot mai greu de g?sit ?i mai ales de p?strat. Astfel, tehnologia permite accesul la locuri de munc? ?i celor care p?n? acum nu aveau experien?a necesar?.Vrei s? beneficiezi ?i tu de toate aceste avantaje ale agriculturii de precizie? Contacteaz? speciali?tii Vantage ?i te vom ajuta s? ??i eficientizezi lucr?rile din ferm?. * * *Cum s? ai control total asupra d?un?torilor din vieLiviu GORDEA 29 aprilie 2020 Clima se schimb?, la fel ?i comportamentul d?un?torilor, iar asta ar trebui s? angreneze o abordare diferit? din partea fermierilor.La edi?ia de iarn? a ?Forumului pentru viticultur?” organizat de compania Syngenta la Poiana Bra?ov s-a discutat, printre altele, ?i despre strategia de combatere a d?un?torilor la cultura vi?ei-de-vie. Iat? recomand?rile Syngenta pentru combaterea eficient? a insectelor-problem? din podgorii.Cei peste o sut? de fermieri prezen?i la eveniment au putut afla cu aceast? ocazie care sunt cele mai eficiente solu?ii de protec?ie ?i control ?mpotriva moliilor ?i acarienilor, dou? dintre cele mai periculoase specii de insecte pentru activitatea din viticultur?.C?nd este mai periculos atacul moliei?Lobesia botrana este, de departe, cea mai r?sp?ndit? molie la vi?a-de-vie, provoc?nd anual daune importante, nu doar la noi ?n ?ar?, ci ?n aproape toate regiunile de cultur? de pe continetul european. Poate dezvolta p?n? la trei genera?ii ?ntr-un singur an, ?ns? de multe ori stadiile genera?iilor se ?ntrep?trund de-a lungul perioadei de vegeta?ie. Prima genera?ie se hr?ne?te cu inflorescen?a, iar genera?iile a doua ?i a treia atac? boabele. Daunele economice provocate de prima genera?ie sunt de obicei moderate pentru c? majoritatea soiurilor de struguri sunt capabile s? compenseze pierderea florilor p?n? la un anumit procent. ?n schimb, ?n cazul genera?iilor urm?toare pagubele pot fi mult mai mari, deoarece larvele p?trund ?n boabe ?i se pot dezvolta infec?ii ale boabelor, unde se activeaz? diferite ciuperci, inclusiv putregaiul cenu?iu. Majoritatea boabelor, chiar ?i cele neatacate direct, aflate ?n proximitate, devin maronii ?i se muceg?iesc. Care sunt cele mai eficiente capcane??Num?rul genera?iilor se modific? des, ?n func?ie de condi?iile climatice. Astfel, ?n ??ri cu temperaturi mai ridicate, precum Italia, Spania sau Grecia, pot ap?rea chiar ?i patru genera?ii. Dac? pentru genera?ia ?nt?i trebuie c?utate ou?le depuse pe mugurii florali, la genera?ia a doua se impune o verificare atent? a boabelor de struguri. Este de preferat c?utarea larvelor dec?t a ou?lor depuse, ?ntruc?t descoperirea pontei necesit? foarte mult timp. Fiind vorba de un d?un?tor-problem?, monitorizarea este cheia succesului”, a explicat Livia Ro?u, expert tehnic pe culturi horticole ?n cadrul companiei Syngenta.Exist? mai multe metode de depistare a prezen?ei larvelor de Lobesia botrana ?n cultura vi?ei-de-vie. Utilizarea benzilor de h?rtie ondulat? este una dintre ele. Tehnic? folosit? pentru a prinde ?i a contoriza pupele intrate ?n stadiul de iernare. Benzile vin amplasate pe buta?i sau pe l?starii primari. Totu?i, aceast? metod? se folose?te doar pentru ultima genera?ie, iar acurate?ea ei este destul de sc?zut?.O alt? metod? este cea a capcanelor cu hran?, utilizat? pe scar? larg? ?nainte de apari?ia capcanelor feromonale, iar unii cultivatori nu au renun?at total la ea. ?n acest caz, ca momeal? se folose?te un vas din sticl? sau de lut ?n care se pune un lichid ce fermenteaz? (suc de fructe sau melas?), aroma produs? urm?nd s? atrag? adul?ii care sf?r?esc prin a se ?neca ?n acel lichid. Astfel se poate face o estimare a intensit??ii atacului. Din p?cate, o astfel de determinare nu este ?ntotdeauna eficient?, pentru c? fermentarea depinde ?n special de temperatur?.?n prezent, cea mai eficient? metod? este cea a capcanelor feromonale. Modele matematiceMai exist? ?ns? ?i capcane bisexuale, care urm?resc perturbarea ?mperecherii, dar ?i metodele de prognoz? ?i avertizare, care pot fi o solu?ie mult mai eficient? ?n ceea ce prive?te controlul acestor d?un?tori. Au fost dezvoltate chiar modele matematice pentru a prognoza ciclul de via?? al moliei, integr?nd at?t informa?iile climatice, c?t ?i cele biologice. Se ?tie cu precizie faptul c? media dezvolt?rii larvelor este de 20-28 de zile, c?nd suma temperaturilor acumulate ?ntr-o zi a ajuns la 170 de grade Celsius (pentru prima genera?ie), respectiv 255 de grade (pentru cea de-a doua genera?ie). De asemenea, media dezvolt?rii pupelor este ?ntre 12 ?i 14 zile, la o sum? a temperaturilor de aproximativ 130 de grade Celsius, iar eclozarea intervine la 65-70oC, la un prag de peste 10oC pe zi.Dezorientarea masculilor?ntreruperea ?mperecherii este o alt? metod? de prevenire ?i control. Aceasta se bazeaz? pe dezorientarea masculilor, care, sub impactul unei mari emisii de feromoni, nu mai g?sesc drumul c?tre femela real?. Exist? instala?ii care emit ?n mod automat acest feromon ?n planta?ii. Efectul este de reducere a num?rului indivizilor din genera?ia urm?toare ?i implicit de reducere a atacurilor. Aceast? metod? este eficient? doar ?n zonele cu planta?ii ?ntinse, de minimum 3 hectare. ?n Germania, spre exemplu, se folose?te pe aproximativ 60 la sut? din suprafe?ele cultivate cu vi??-de-vie.Din p?cate, aceast? tehnic? este destul de costisitoare, mai scump? dec?t tratamentele cu insecticide. Totodat?, necesit? foarte mult? manoper? ?i un grad ridicat de monitorizare. Dac? eviden?a pagubelor sugereaz? un atac de peste cinci la sut?, se recomand? un tratament cu insecticid pentru a reduce popula?ia de d?un?tori, sus?in speciali?tii.Ce solu?ie de combatere propune Syngenta?Pentru controlul Lobesia botrana, dar ?i a altor lepidoptere, Syngenta a creat Affirm, un insecticid de origine natural?, care ac?ioneaz? prin contact ?i ingestie asupra sistemului nervos al larvelor, av?nd rezultate bune chiar ?i ?n perioada de eclozare a ou?lor. Este rezistent la ploaie, oferind o protec?ie de p?n? la 21 de zile de la momentul aplic?rii. Pe l?ng? asta, Affirm este un produs selectiv pentru mediul ?nconjur?tor, entomofauna util? ?i cu profil favorabil de reziduuri. ?Substan?a p?trunde rapid ?n plant? ?i are proprietatea de a se transloca de pe partea superioar? pe partea inferioar? a frunzei. Mai mult dec?t at?t, creeaz? acel depozit ?n interiorul frunzei, ce ofer? persisten??”, remarca Livia Ro?u.Acest produs este recomandat a fi aplicat ?naintea ecloz?rii larvelor din ou, la apari?ia primelor larve sau c?nd se ?nregistreaz? maximul curbei de zbor, moment identificat cu ajutorul capcanelor feromonale sau la avertizare. Pe parcursul sezonului pot fi efectuate dou?-trei astfel de tratamente, intervalul dintre aplic?ri fiind de 10-14 zile, ?n func?ie de condi?iile climatice ?i de presiunea de d?un?tori. CUM UTILIZEZI CAPCANELE FEROMONALECapcana feromonal? pentru Lobesia botrana este un amestec de 15 compu?i, dar din motive economice, capcanele din comer? au ?n componen?a lor doar compu?ii feromonali principali, care asigur? totu?i o eficien?? satisf?c?toare. ??n general capcanele clasice asigur? capturarea masculilor ?n perioada de zbor ?i de ?mperechere. Avem nevoie de cel pu?in o capcan? la un hectar pentru monitorizarea acestui d?un?tor. De asemenea, cu ajutorul acestor capcane monitoriz?m curba de zbor. Astfel, c?nd avem captura?i o sut? de adul?i ?ntr-o s?pt?m?n? este momentul optim pentru efectuarea tratamentelor”, sus?ine reprezentanta Syngenta.O limitare major? a capcanelor feromonale este lipsa unei rela?ii clare ?ntre num?rul indivizilor captura?i ?i pierderea cauzat? de genera?ia urm?toare. Corela?ia dintre aceste variabile a fost par?ial ?mbun?t??it? prin mic?orarea dozei feromonilor din capcane. Prin urmare, este de a?teptat un atac de anvergur? minim? (sau chiar deloc) cauzat de urm?toarea genera?ie doar atunci c?nd indivizii prin?i ?n capcan? se g?sesc ?n mod sporadic (sau lipsesc cu des?v?r?ire).?CUM AC?IONEAZ? VERTIMEC ?MPOTRIVA ACARIENILOR?n ceea ce prive?te controlul acarienilor, solu?ia Syngenta se nume?te Vertimec, un produs sistemic local (translaminar sau penetrant). Ac?ioneaz? asupra d?un?torilor, ?n principal prin ingestie, distrug?nd adul?ii ?i larvele care se hr?nesc cu p?r?ile tratate ale plantei. Vertimec are, de asemenea, ?i o activitate de contact (dac? produsul vine ?n contact cu acarianul). Dup? tratamentul cu Vertimec, d?un?torii paralizeaz? imediat, hr?nirea este oprit?, ?ns? maximul de mortalitate se ob?ine ?n 3-5 zile de la ingerarea dozei letale. * * *?Prunul-minune” sau HoneySweet, soiul rezistent la varsatul prunului Aprilie 29, 2020 Chiar daca cercetarea agricola romaneasca nu dispune de fonduri pe masura calitatii oamenilor de stiinta care isi desfasoara activitatea in statiunile de profil, iata ca de la Bistrita ne vin vesti tot mai bune. Am stat de vorba cu directorul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita, dr. ing. Ioan Zagrai, coordonatorul cercetarilor cu prunul transgenic in Romania, mai cunoscut lumii intregi ca ?prunul-minune” sau HoneySweet.Domnia sa ne-a prezentat informatii importante legate de beneficiile introducerii in cultura a acestui soi de prun, tehnologiile de cultura, dar si pericolele la care se expun pomicultorii care cumpara puieti din surse necertificate.StiriAgricole.ro: Stim ca de foarte multi ani lucrati alaturi de o echipa internationala, care studiaza prunul transgenic. Ce rol a jucat Statiunea de Cercetare de la Bistrita in acest efort international??Dr. ing. Ioan Zagrai:?Experientele cu prun transgenic la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP)? Bistrita s-au realizat in doua etape, respectiv 1996-2006 si 2013-2020. Astfel, in prima etapa, experientele au debutat in cadrul unei colaborari cu INRA Bordeaux, Franta. Ulterior, am participat la un proiect international pe Programul Cadru 5 finantat de Comisia Europeana. Proiectul european (acronim TRANSVIR) s-a derulat in perioada 2003-2006, in cadrul unui consortiu la care Romania, prin SCDP Bistrita, a participat alaturi de alte sapte prestigioase institutii de cercetare din Franta, Germania, Italia, Slovenia si Spania. Cercetarile au vizat atat aspecte ale rezistentei la virusul Plum pox (PPV) a prunului transgenic, cat si probleme de biosecuritate.Rezultatele au relevat un nivel ridicat al rezistentei la PPV a clonei transgenice C5, ulterior denumita HoneySweet, nemaiintalnit la nici un alt soi de prun. De asemenea,?am demonstrat pentru prima data ca prunul transgenic nu presupune un risc aditional pentru variabilitatea populatiilor indigene virale, deoarece nu favorizeaza recombinarea virala.?Mai mult, stabilitatea mecanismului de rezistenta nu a fost afectata de prezenta altor virusuri.A doua etapa a cercetarilor a debutat cu un grant finantat de USDA-SUA pentru realizarea in prima faza a unui nou lot experimental cu prunul transgenic HoneySweet, urmata de un studiu de coexistenta a prunului transgenic cu cel conventional si speciile salbatice inrudite. In paralel s-a derulat un proiect de cooperare bilaterala SCDP Bistrita-INRA Bordeaux care a vizat si studiul mecanismului de silentiere genica care determina rezistenta prunului trasngenic HoneySweet la virusul Plum pox.Apoi, la propunerea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice ?Gheorghe Ionescu Sisesti”, in perioada 2015-2018, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a finantat un proiect privind studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox asupra organismelor nevizate si evaluarea stabilitatii rezistentei si a performantelor agronomice ale acestuia in contextul protejarii mediului.?Rezultatele obtinute au relevat efectul neutral al prunului transgenic asupra organismelor nevizate (afide, albine) si posibilitatea de reducere a numarului de tratamente cu insecticide pentru combaterea afidelor vectori.De asemenea, productivitatea soiului HoneySweet pe durata cercetarilor a fost comparabila cu cea a soiului Stanley si mult superioara soiului Renclod Althan, iar fructul a prezentat caracteristici valoroase din punct de vedere nutritional. Mai mult, rezultatele au confirmat stabilitatea si durabilitatea rezistentei prunului transgenic la infectiile naturale cu PPV.Colaborarea la nivel international incluzand prunul transgenic a continuat in perioada 2017-2020 cu participarea SCDP Bistrita la un proiect european (HORIZON 2020, Proiect COST CA 15223 – acronim iPLANTA) care vizeaza evaluarea eficientei si riscurilor utilizarii ARN-ului de interferenta pentru inducerea rezistentei la boli si daunatori a plantelor modificate genetic, dar si posibilitatile utilizarii acestuia ca biopecticid.Rezultatelele obtinute in Romania au jucat un rol important in aprobarea pentru cultivare si consum a prunului transgenic in SUA si sunt utilizate, in prezent, pentru demersurile? in vederea aprobarii cultivarii acestuia in Uniunea Europeana.StiriAgricole.ro: Ati?fost sustinut si de Guvern, Academia de Stiinte?Agricole?Dr. ing. Ioan Zagrai:?Daca in perioada 2005-2010 Guvernul, in principal prin Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP), dar si prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), au blocat cercetarile prin tot felul de tertipuri, ulterior, situatia s-a schimbat astfel ca MADR, asa cu am mai spus, a considerat oportuna finantarea unui proiect cu prunul transgenic in perioada 2015-2018, iar MMAP a autorizat in prealabil cercetarile. Astfel, putem spune ca Guvernul a inteles in cele din urma ca astfel de cercetari sunt necesare si le-a sustinut.Cat priveste Academia de Stiinte Agricole si Silvice ?Gheorghe Ionescu Sisesti”, aceasta a aratat o totala deschidere spre cercetarile din domeniul biotehnologiilor moderne, fiind in permanenta un sustinator al cercercetarilor de acest tip.StiriAgricole.ro: Care sunt avantajele soiului Honey Sweet comparativ cu soiurile traditionale, consacrate pe plan?local? Care este tehnologia de cultura?Dr. ing. Ioan Zagrai:?Evident, cultivarea unui soi de prun care nu poate fi infectat in mod natural cu virusul Plum pox elimina din start toate piederile de productie si deprecierile calitative ale fructelor cauzate de acest periculos patogen viral.?Prunul transgenic HoneySweet este singurul prun de acest tip si creeaza atat premisele cresterii profitabilitatii culturii prunului in beneficiul producatorilor, cat si reducerii preturilor de valorificare a unor fructe libere de PPV in beneficiul consumatorului.De exemplu, in cazul unei plantatii de prun, cu soiuri sensibile la PPV, amplasata intr-o zona endemica precum Romania, cea mai mare parte a fructelor devin improprii consumului din cauza infectiilor cu PPV si, cel mai adesea, nu se realizeza profit, ci mai degraba pierderi economice. In cazul cultivarii unor soiuri de prun tolerante, impactul economic direct este mai redus, insa si in acest caz pierderile de productie pot ajunge la 15-30%.Mai mult, tinand seama de faptul ca replicarea virusului la soiurile tolerante este similara soiurilor sensibile, este evident ca desi astfel de soiuri permit realizarea unei productii acceptabile, ele reprezinta rezervoare permanente de virus.Rentabilitatea cultivarii unui soi de prun rezistent la virusul Plum pox, precum prunul transgenic, rezulta din:eliminarea pierderilor de productie cauzate de PPV;posibilitatea valorificarii fructelor la preturi superioare intrucat acestea nu inregistreaza deprecieri calitative care sa determine o valorificare la preturi inferioare;reducerea costurilor de productie prin eliminarea unor tratamente suplimentare pentru combaterea vectorilor viruliferi.In concluzie, cultivarea prunului transgenic HoneySweet rezistent la virusul Plum pox poate conduce la cresterea eficientei economice in plantatiile de prun.Cat priveste tehnologia de cultura, aceasta nu difera de cea aplicata la prunul conventional. Singura diferenta, care insa constituie un avantaj, il reprezinta posibilitatea de a reduce numarul de tratamente aplicate pentru combaterea afidelor vectori.StiriAgricole.ro: Astazi?gasim?anunturi pe internet cu privire la comercializarea puietilor Honey?Sweet. De unde recomandati?pomicultorului roman sa?cumpere asemenea puieti, pentru? a nu fi pacaliti??Dr. ing. Ioan Zagrai:?Soiul de prun transgenic HoneySweet reprezinta, din punct de vedere stiintific, o planta prietenoasa cu mediul oferind perspectiva unei combateri eficiente a virusului Plum pox. Siguranta pentru mediu si sanatatea oamenilor a prunului transgenic HoneySweet a fost confirmata in toate evaluarile autoritatilor americane, respectiv APHIS (Animal and Plant Health Inspection Service), FDA (Food and Drugs Administration) si EPA (Environmental Protection Agency), ceea ce a condus la aprobarea introducerii in cultura in SUA. Astfel, in prezent, prunul transgenic HoneySweet poate fi inmultit, cultivat si comercializat in SUA.In Uniunea Europeana prunul transgenic nu este inca autorizat pentru cultivare. Prin urmare, desi aparent ar exista posibilitatea ca pomicultorul roman sa il achizitioneze din SUA, el nu poate sa-l introduca in Romania pentru a beneficia de avantajele acestuia. De aceea, orice anunt de comercializare a prunului transgenic HoneySweet pe teritoriul Romaniei reprezinta un fals, iar cultivarea acestuia in scop comercial este momentan ilegala.StiriAgricole.ro: Ce suprafete?sunt deja acoperite cu livezi din acest soi in?tara?noastra?Dr. ing. Ioan Zagrai:?Singura suprafata cu prun transgenic, care a facut obiectul unor cercetari pana in anul 2019 a existat in cadrul unui lot experimental de 0,12 ha la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita. Aceasta experienta s-a incheiat in anul 2019, iar odata cu aceasta prunul transgenic a fost defrisat. Astfel, in prezent, nu exista in Romania livezi cu prun transgenic.StiriAgricole.ro: Ce alte? ?minuni” se mai ascund in laboratoarele Statiunii de Cercetare pentru Pomicultura de la Bistrita?Dr. ing. Ioan Zagrai:?Colaborarea noastra cu partenerii americani si francezi pe problematica prunului transgenic continua si in prezent. Astfel, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita a primit o noua autorizatie de la MMAP si a notificat Comisia Europeana pentru noi cercetari care vizeaza o noua abordare, respectiv obtinerea si studiul unor hibrizi transgenici androsterili, derivati din incrucisarea prunului transgenic HoneySweet cu diferite soiuri de prun autohtone. Acesti hibrizi pastreaza pe de o parte rezistenta la virusul Plum pox, iar pe de alta parte elimina orice controversa referitoare la potentiale probleme de coexistenta, una dintre principalele obstacole poentru aprobarea cultivarii plantelor transgenice in Uniunea Europeana. Hibrizii obtinuti sunt mentinuti in prezent in izolator si urmeaza a fi inmultiti pentru infiintarea unui nou lot experimental.Obiectivul principal al testarii hibrizilor androsterili HoneySweet vizeaza obtinerea unor informatii cu privire la performantele agronomice si fenotipice (productivitate, calitate etc.) si a compatibilitatii evenimentului de transformare cu conditiile geo-climatice si endemice de PPV din Romania. Acest studiu va fi efectuat in contextul producerii de fructe libere de virusul Plum pox si a protectiei mediului. Prune din soiul HoneySweet, sursa foto: Dr. ing. Ioan ZagraiStiriAgricole.ro: Putem spune ca este refuzata introducerea in cultura a acestui soi nou in spatiul european? Poate Romania sa decida aprobarea fara sa obtina un acord de la forurile europene?Dr. ing. Ioan Zagrai:?Nu este vorba, deocamdata, de un refuz la nivelul UE. Consortiul international, inclusiv SCDP Bistrita, lucreaza la intocmirea unui dosar, extrem de stufos,? care urmeaza sa fie inaintat la EFSA. Apoi, dupa evaluare, vom vedea pozitia oficiala a UE. Este o procedura extrem de greoaie si de durata. Din nefericire, Romania nu poate decide aprobarea la nivel national fara acordul forurilor europene, insa ar putea sa se pozitioneze in favoarea cultivarii. * * *Dou? lucr?ri de prim? urgen?? ?n stupin?Dumitru Nedelcu 29 aprilie 2020 - Apicultorii, ?ncep?nd cu 1 aprilie, execut? c?teva lucr?ri esen?iale pentru supravie?uirea stupinei ?i pentru asigurarea unei recolte bune de miere.Pris?carii experimenta?i ?tiu deja ce anume au de f?cut, pe c?nd apicultorii tineri ?nva?? din mers.Dou? interven?ii sunt prioritare la ?nceput de aprilie ?n stupine:1. Spa?ii noi pentru regine.?L?rgirea cuibului este principala lucrare ?n luna aprilie. Ce presupune aceast? interven?ie? ”Deschidem capacul stupului ?i introducem rame noi, frumoase, din rezerva noastr?. Aceste rame noi sunt introduse ?ntre ramele cu puiet, dar ?i ?ntre ramele cu miere. ?n felul acesta, ofer reginei spa?iu nou pentru depunerea ou?lor. Regina este ?n aceast? perioad? ?n plin? expansiune de depunere a ou?lor, activitate care a ?nceput deja ?n februarie. Fagurii nou introdu?i trebuie s? aib? culoarea maron, iar dac? mai con?in miere, trebuie desc?p?ci?i”, mi-a spus Adrian Cr?iniceanu, un experimentat apicultor din Bragadiru.2. Supliment de hran?.??n func?ie de starea vremii, apicultorii pot decide asigurarea unui supliment de hran? cu sirop care con?ine fructoz?. La 3-4 zile poate fi administrat ?n hr?nitoare sirop cu fructoz? S 4, ?n cantitate de 250 - 300 mg pentru o familie, amestecat cu esen?? de plante macerate ?n alcool.Adrian Cr?iniceanu spune c? a fost o iarn? bun? pentru albine, nu a ?nregistrat pierderi peste cele normale ?n acest sezon.Culesul la rapi??, sub semnul ?ntreb?riiT?n?rul apicultor Gabriel Hea?c? din Nucet - D?mbovi?a e preg?tit ca la jum?tatea lunii aprilie s? mearg? ?n pastoral la rapi??. ”Anul trecut, la 15 aprilie, eram deja cu stupii la rapi??. Sper ca anul acesta s? fie la fel”, mi-a spus Gabriel, ?ngrijorat de m?surile pe care autorit??ile rom?ne?ti le vor aplica pentru a ?mpiedica r?sp?ndirea virusului Covid-19. Una dintre m?suri, cuprins? ?n actul pre?edin?ial pentru instituirea st?rii de urgen??, ar putea fi restric?ionarea circula?iei rutiere. ?n acest caz, apicultorul nu-?i va mai putea transporta albinele.TEHNICA L?RGIRII CUIBULUIFagurele nou introdus ?n stup poate fi uscat sau pu?in stropit cu ap? c?ldu?? sau cu sirop slab de zah?r, explic? apicultura.freesoul.ro. Se lucreaz? repede ?i precis, nu se ?ine cuibul deschis timp ?ndelungat ?i nu se las? fagurii cu miere sau cu sirop ?ntre stupi.La apari?ia furti?agului, se ?ntrerupe imediat administrarea de sirop ?i se ?nchide stupul, se ?ngusteaz? deschiderea urdini?ului ?i, eventual, se umezesc stupii cu petrol, motorin? etc., pentru alungarea albinelor hoa?e. Se pun t?vi cu materiale fumigene ?n fa?a urdini?urilor. * * *4 gre?eli de evitat la plantarea c?p?unilor Violeta M?? ?29 aprilie 2020 De la momentul plant?rii, p?n? la alegerea plantatorului, toate lucr?rile pentru ?nfiin?area unei culturi de c?p?un sunt esen?iale. Iat? la ce trebuie s? fi?i aten?i!Alexandra Orlaie-??ranu, inginer horticol, consultant la Pepiniera Moara din jud. Suceava, explic? ce gre?eli trebuie evitate. 1. NU V? GR?BI?I!?Foarte mul?i fermieri s-au gr?bit anul acesta ?i au plantat ?n luna martie, pentru c? a fost cald, dar c?p?unii nu se planteaz? niciodat? ?n c?mp deschis mai repede de 1-10 aprilie, mai ales ?n zonele mai reci. La -2,7°C, floarea de c?p?un este compromis?. C?p?unii frigo se planteaz? c?nd temperatura solului este de 8°C cel pu?in trei s?pt?m?ni constant. Pot fi ?nghe?uri ?i ?n mai, dar sunt excep?ii. Pe cele din martie ?ns? le pute?i evita dac? sunte?i prev?z?tori ?i nu v? gr?bi?i cu plantatul. Pentru a ap?ra c?p?unii de ?nghe?ul t?rziu, pot fi f?cute fumiga?ii, cu paie sau cu cauciuc. Acoperirea plantelor cu agril ajut? cu 2-3°C. Tratamentele cu biostimulator, aplicat cu o zi ?nainte de ?nghe?, ajut? tot cu 2-3°C. Mulciul de paie ajut? cu unul, maxim 2°C.2. FERTILIZAREA DE BAZ?.?Nu s?ri?i peste acest pas, pentru c? mai t?rziu v? va da b?t?i de cap. Nici un teren nu are resurse s? asigure o produc?ie stabil? pentru urm?torii trei ani. O cultur? bine hr?nit? v? ofer? plante de calibru mare ?i de calitate. E important s? ave?i o produc?ie c?t mai mare, cu fructe uniforme constant. Degeaba ave?i la ?nceput fructe mari iar apoi mici.3. PLANTAREA CORECT?.?Trebuie s? v? asigura?i c? r?d?cina este dreapt? ?n p?m?nt ?i c? toate v?rfurile r?d?cinii au fost t?iate. Este foarte important ce tip de plantator folosi?i. Unele doar ?ndoaie v?rful r?d?cinilor, iar planta d? o frunzuli??, c?t are hran? ?n r?d?cin?, apoi stagneaz? ?i se ofile?te. Nu se folosesc plantatoare din legumicultur? pentru cultura c?p?unului! Noi le oferim fermierilor modelul ?i ??i pot face ei singuri plantatorul (Foto 2).4. TIPUL DE MULCIRE.?La cultura c?p?unului, exist? cea clasic?, cu paie, cea cu folie special? de mulcire, ?i mai nou, de undeva a pornit un curent de a utiliza agrotextil. Acesta nu se folose?te pentru cultura c?p?unului, pentru c? nu este tratat UV, nu p?streaz? umiditatea. Singurul avantaj este c? v? scap? de buruieni, dar, din cauz? c? aerul poate circula prin stratul de folie, agrotextilul determin? putrezirea resturilor vegetative pe care le acoper? ?i acolo se formeaz? micelii, care faciliteaz? dezvoltarea bolilor de r?d?cin? la stolonii planta?i. * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download