Primaria Orasului Macin



Strategia de dezvoltare durabil? a ora?ului M?cin, jud. Tulcea2016-2020European IND09525 M?cin - 2020Ora?ul care une?te! Strategia de dezvoltare durabila a ora?ului M?cin, jud. Tulcea2016-2020CuprinsIntroducere1.Consideratii generale 2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a ora?ului M?cin3.Cadrul conceptual al strategieiCapitolul 1Principii ?i cadrul normativ al dezvoltarii locale1.1.Principiile managementului urban1.2. Cadrul legal aplicabilCAPITOLUL 2Prezentarea generala a ora?ului M?cin2.1.Localizare2.2.Resursele naturale2.3.Istoricul ora?ului M?cin2.4.Populatia2.5.Resurse create de om2.6.Perceptia asupra ora?ului M?cinCapitolul 3Analiza SWOT a ora?ului M?cin ?i obiectivele strategiceCapitolul 4Domeniile dezvoltarii ora?ului M?cin, obiectivele ?i proiectele specifice4.1.Economia locala4.1.1.Agricultura4.1.1.1 Prezentare generala4.1.1.2 Analiza SWOT 4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultura4.1.1.4 Fise de proiect4.1.2.Industria4.1.2.1.Prezentare generala 4.1.2.2.Analiza SWOT4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie4.1.2.4 Fise de proiect 4.2.Mediu 4.2.1.Prezentare generala 4.2.2.Analiza SWOT 4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu 4.2.4.Fise de proiecte4.3.Dezvoltare sociala4.3.1.Prezentare generala4.3.2. Analiza SWOT4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare sociala4.3.4.Fise de proiect4.4.Amenajarea teritoriului ?i infrastructura de transport4.4.1.Prezentare generala4.4.2.Analiza SWOT4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului ?i infrastructura de transport4.4.4.Fise de proiect4.5.Administratia publica locala4.5.1.Prezentare generala 4.5.2.Analiza SWOT4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publica locala4.5.4.Fise de proiect4.6.Educatie ?i formare4.6.1.Prezentare generala4.6.2.Analiza SWOT4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie ?i formare4.6.4.Fise de proiect 4.7.Cultura, sport ?i agrement 4.7.1.Prezentare generala 4.7.2.Analiza SWOT 4.7.3.Obiective pentru domeniul cultura, sport ?i agrement4.7.4.Fise de proiectCapitolul 5Planul strategic de implementareAnexe Anexa 1. Programul na?ional de dezvoltare rural?Anexa 2. Programul opera?ional regional Anexa 3. Programul opera?ional “Capital Uman”Anexa 4. Programul opera?ional sectorial de mediu Coordonator: Gabriel OpreaIntroducere1.Considera?ii generale Strategia de dezvoltare local? a ora?ului M?cin constituie cadrul ?n care se va realiza dezvoltarea deplina ?i simetrica ?n urmatorii ani ?n vederea imbunatatirii calitatii vietii locuitorilor. Acest suport serveste atat intereselor publice dar ?i celor private, datorita mentinerii ?i imbunatatirii elementelor de ordin economic, social ?i de mediu, esentiale pentru prosperitatea pe termen lung a cetatenilor ?i a societatilor comerciale. Strategia este un instrument care ghideaza ?i integreaza eforturile de dezvoltare locala ale intregii comunitati. Astfel, participarea ?i cooperarea tuturor cetatenilor, sectoarelor public, privat ?i social, a actorilor locali ?i formatorilor de opinie, sunt esentiale pentru o punere ?n practica de succes. Data fiind perioada extinsa de timp la care se refera documentul, se propune o prioritizare a directiilor de actiune ?i investitiilor cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice ?i sociale, din surse interne (buget local, parteneriate public-privat) sau externe (buget de stat, fonduri structurale, credite externe, etc.), ?n scopul asigurarii conditiilor de baza (infrastructura, protectia mediului inconjurator, servicii comunitare ?i de gospodarie locala) pe care sa se dezvolte orasul ?n viitor.In elaborarea lucrarii s-a pornit de la elementele specifice ora?ului M?cin, de la datele demografice, infrastructura, economie, amenajarea teritoriului, mediu, distributia serviciilor etc., precum ?i o apreciere amanuntita a felului ?n care comunitatea locala doreste sa se dezvolte. Au fost inglobate componente strategice care respecta ?i integreaz? elemente din programele judetene, regionale, sectoriale ?i nationale, precum ?i angajamentele asumate de Romania ?n negocierile cu Uniunea Europeana. Strategia a fost creata cu contributia comunitatii, a functionarilor din administratia locala, agentilor economici, institutiilor ?i organizatiilor locale, prin intermediul sondajelor, consultarilor comunitatii ?i dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu de democratie participativa ?i efort colectiv de trasare a propriului viitor. Asadar, din punct de vedere metodologic, strategia are la baza ?i se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente ?i proceduri de lucru:-analiza de continut;-analiza de date statistice din surse organizate;-comparatii de date statistice pe scara evolutiva;-inteviuri cu actorii locali ai dezvoltarii;-analiza SWOT;-analiza ?i interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii ?i norme locale, judetene, regionale, nationale ?i europene.Strategia de dezvoltare locala integrez? o viziune distincta ?i cuprinzatoare asupra viitorului - modul ?n care vrea comunitatea sa devina la sfarsitul perioadei de planificare - ?i determina obiectivele prin care se va realiza aceasta viziune. Principiile ?i caile de actiune pentru atingerea obiectivelor sunt astfel structurate incat sa permita actorilor, organizatiilor ?i cetatenilor participanti la punerea ?n aplicare, sa isi coordoneze eforturile ?i sa colaboreze ?n beneficiul intregii comunitati, cu utilizarea sinergica a tuturor resurselor, cunostintelor ?i vointei locale. Pentru o punere ?n practica adecvata a strategiei, trebuie respectate urmatoarele conditii:-acordul ?i sustinerea din partea consiliului local ?i a comunitatii;-sustinerea din partea sectorului privat, indeosebi a componentei economice;-informarea permanenta a comunitatii cu privire la progresul punerii ?n aplicare;-monitorizarea permanenta stadiului atingerii obiectivelor propuse.2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locala a ora?ului M?cinStrategia de dezvoltare locala a ora?ului M?cin s-a realizat la initiativa autorit??ilor locale, in contextul in care cadrul de dezvoltare aplicat pana acum se rezuma doar la Planului Urbanistic General. Cu alte cuvinte era vorba de o viziune strict tehnica, limitata la perspectiva amenajarii teritoriului, ce s-a dovedit insuficienta pentru coordonarea eforturilor de rezolvare a problemelor din ce in ce mai complexe si multisectoriale ale ora?ului. Noua abordare, prin intermediul Strategiei, permite administratiei publice si celorlalti actori locali (cetateni, societati comerciale etc.) sa isi planifice actiunile, dezvoltarea si afacerile, astfel incat sa raspunda nevoilor locale si sa valorifice oportunitatile de dezvoltare identificate de Strategie. Mai mult, urmarind realizarea la nivel de comunitate a unor obiective strategice agreate in comun, permite corelarea eforturilor de investitie astfel incat rezultatele actiunilor individuale sa fie maximizate prin punerea in comun a resurselor si cunostintelor, prin eliminarea interventiilor redundante. Pentru a asigura eficienta eforturilor de elaborare a Strategiei, s-a optat pentru o metodologie precisa, care a inclus elemente importante de implicare directa a comunitatii locale, prin solicitarea de puncte de vedere, chestionare, interviuri, plecand de la premizele ca reprezentantii si liderii locali au interesul, bazele si cunostintele necesare pentru a reprezenta diversele interese locale. Lipsa exercitiului democratic de implicare constructiva in viata comunitatii si unicitatea acestui gen de activitate in mediul orasului, a facut dificila realizarea acestui aspect metodologic. Astfel, elaborarea Strategiei de dezvoltare locala a presupus un efort asumat de catre autoritatea executiva de la nivel local - primar, cu sprijinul echipei de consultanta. Procesul de elaborare a strategiei a cuprins urmatoarele etape: Organizarea eforturilor de elaborare a Strategiei: la nivelul Primariei a fost constituita o echipa care sa sprijine demersul de elaborare a Strategiei, formata din persoane implicate in activitatile de baza ale administratiei publice locale: primar, viceprimar, responsabil cu urbanismul. Aceasta echipa s-a implicat prin propriile cunostinte, date si informatii, precum si ca interfata intre echipa de consultanti si intregul colectiv al Primariei, serviciilor publice de gospodarie comunala si institutiilor/organizatiilor locale. Tot in aceasta etapa a fost agreat planul de elaborare a Strategiei. 2. Etapa de cercetare documentara pentru intocmirea profilului de mediu, economic si social al orasului, a inclus doua axe: a.cercetarea documentara a situatiei existente pe plan social, economic, de mediu, educational, cultural, etc. Aceasta cercetare s-a realizat cu aportul important al intregii echipe locale constantandu-se dificultati, in principal, datorita lipsei de integrare si coordonare a informatiilor locale, precum si lipsei unui mod sistematic si computerizat de arhivare a datelor care sa faciliteze sortarea si aranjarea multicriteriala a acestora. b.evaluarea nevoilor si aspiratiilor comunitatii locale s-a realizat pe urmatoarele planuri de interes general: social, economic, mediu, amenajarea teritoriului, educatie, cultura, institutii locale. S-a utilizat un model simplu de sondare a publicului, cu implicarea activa a Primariei. 3.Inventarierea si sinteza problemelor locale de durabilitate. Analiza SWOT. In baza rezultatelor cercetarii tehnico-documentare a situatiei curente si ale evaluarii nevoilor si aspiratiilor comunitatii locale, s-au putut identifica punctele forte si slabe, precum si fortele externe pozitive si negative care ar putea influenta dezvoltarea viitoare a orasului. De asemenea, au fost identificate problemele multisectoriale, conectand planurile social, economic si de mediu care vor trebui tratate prioritar, pentru a asigura o dezvoltare durabila la nivel local. 4.Propunerea de scenarii de dezvoltare si alegerea celui mai potrivit scenariu. Prin recunoasterea fortelor dinamice si de limitare a dezvoltarii, au fost trasate mai multe scenarii de dezvoltare / directii de urmat cu precadere economica, dintre care a fost ales scenariul care asigura ora?ului cele mai mari sanse de prosperitate si de imbunatatire a calitatii vietii populatiei. Directia de urmat a fost stabilita de catre autoritatile locale5.Stabilirea viziunii de dezvoltare a localitatii, a obiectivelor si directiilor de dezvoltare. Pornind de la Analiza SWOT si de la scenariul de dezvoltare ales, a fost propusa o viziune de dezvoltare viitoare a comunitatii, iar pentru realizarea acesteia, un set de obiective si directii de dezvoltare.6.Stabilirea strategiei de dezvoltare locala – setul de proiecte. Strategia propusa dezvolta si materializeaza modul in care se vor atinge obiectivele, prin actiuni si proiecte concrete concentrate pe directiile de dezvoltare propuse. In aceasta etapa, au fost utilizate planurile de investitii si programele elaborate de Primarie pe termen scurt, prevederile PUG-ului, de asemenea au fost contactate serviciile deconcentrate ale ministerelor, autoritati judetene, companii nationale cu activitati in zona, pentru a identifica proiectele de viitor care ar putea avea o influenta asupra dezvoltarii orasului. Au fost studiate si aprofundate un numar de strategii nationale, regionale si judetene, pentru a corela obiectivele de la nivel local cu cele de la nivel regional sau national. Legislatia relevanta a fost inglobata in actiunile si proiectele concrete de realizare a strategiei. In final, s-a facut o verificare a interconectarii tuturor actiunilor si obiectivelor, pentru a asigura impactul pe cat mai multe planuri, precum si a efectelor proiectelor asupra mediului inconjurator si resurselor naturale locale – ca instrument de lucru in vederea aplicarii principiilor de dezvoltare durabila. Pentru asigurarea unei viitoare implementari coordonate si controlate, strategia propune masuri de monitorizare, evaluare si revizuire periodica, precum si consolidarea parteneriatului local care va transpune strategia. 7.Finalizarea Strategiei de dezvoltare locala si adoptarea ei prin hotarare de consiliu local. Promovarea Strategiei la nivel local, judetean si regional. In paralel cu etapele de elaborare a strategiei mai sus prezentate, a fost aplicat planul de consultare a comunitatii locale pe axele – cunoastere a localitatii, mediu de afaceri, locuire, atractivitate, care a cuprins activitati de marire a vizibilitatii asupra eforturilor de elaborare a strategiei si de animare a implicarii directe a populatiei si reprezentantilor sai. Acest plan a cuprins activitati de informare pasiva si activa asupra diverselor etape de elaborare si a propunerilor respective, activitati de sondare a opiniei publice prin actiune directa asupra subiectilor.3.Cadrul conceptual al strategieiGuvernare, dezvoltareIn elaborarea strategiei s-a pornit de la idee ca astazi, guvernarea implic? o filosofie aparte care urm?re?te s? transforme cet??eanul ?ntr-un actor important al dezvolt?rii teritoriului. Statul este v?zut drept un ?ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni – social?, de mediu, urbanistic?, economic?, politic?, cultural? etc. ?i o pluralitate de actori, care interac?ioneaz?”. De asemenea, s-au avut ?n vedere, multiplele sensuri ale guvernarii, ?n vederea integrarii obiectivelor diferitelor paliere. Se poate vorbi de o ?guvernare mondial?” str?ns legat? de procesele de mondializare ?i globalizare, sau de o ?guvernare european?” care are ?n vedere reforma institu?iilor europene ?i rela?iile colectivit??ilor locale cu aceste institu?ii. Se poate vorbi, de asemenea, de o ?guvernare local?” pentru a defini practicile teritoriale ce urm?resc dezvoltarea endogen? ?i exogen? ?i mobilizarea actorilor dezvolt?rii locale ?n acord cu politicile statale sau europene.Dezvoltarea corespunde unui proces de mobilitate, de schimbare cu caracter deliberativ pentru atingerea obiectivelor economico-sociale. Speciali?tii identific? dou? faze ale dezvolt?rii – cea virtual? (DV) ?i cea real? (DR). Dezvoltarea virtual? presupune parcurgerea ciclului creativitate – idee de proiect – confruntarea cu unele teste de realitate ?i definirea suprastructurii ?i infrastructurii proiectului, integrarea ?n alte proiecte ?i ?n mediu ?i institu?ionalizarea proiectului. Dezvoltarea real? are, este sau ar trebui s? fie ?nso?it? de cre?tere economic? ?i se ob?ine din transformarea lui DV ?n dezvoltare real?, proces mijlocit de management.Dezvoltarea local? reprezint? ?procesul de dezvoltare, ?n principal economic?, ?ntr-o anumit? regiune sau unitate administrativ-teritorial?, care determin? o cre?tere a calit??ii vie?ii la nivel local”. Dezvoltarea local? are ca obiectiv ?prosperitatea economic? ?i bun?starea social? prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea ?n comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat”.Dezvoltarea economic? local? (DEL) este ?procesul prin care administra?ia local? ?i/sau comunitatea, bazat? pe grupuri, administreaz? resursele existente ?i intr? ?ntr-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealalt?, pentru a crea noi locuri de munc? ?i pentru a stimula activit??ile economice ?ntr-o zon? economic? bine definit?”. Dezvoltarea economic? presupune ?dezvoltarea capacit??ii economice regionale sau locale ?i formularea r?spunsului la schimb?rile economice, tehnologice, sociale etc.”Dezvoltarea socio-economic? local? (DSEL) reprezint? un proces de dezvoltare ?ntr-o anumit? regiune sau arie geografic?, care are ca efect o ?mbun?t??ire a calit??ii vie?ii la nivel local. DSEL se refer? la dezvoltarea capacit??ii unei economii locale sau regionale de a stimula o cre?tere economic? stabil? ?i prin aceasta de a crea locuri de munc? ?i condi?ii pentru valorificarea oportunit??ilor proprii schimb?rilor rapide ?n plan economic, tehnologic ?i social. Obiectivele majore ale DSEL sunt de a contribui la prosperitatea economic? ?i bun?starea social? prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea ?n comunitate a grupurilor vulnerabile ?i promovarea unei atitudini dinamice ?i pozitive a popula?iei fa?? de problemele dezvolt?rii propriei regiuni. DSEL ia ?n considerare aspectele sociale ?i culturale ale dezvolt?rii.Actorii DSEL includ ?autorit??ile ?i organismele administra?iei publice (de la nivel local, jude?ean ?i central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, munc?, lucr?ri publice, transporturi etc.), reprezentan?ii activit??ilor economice ?i ai serviciilor publice (?ntreprinderi, b?nci, sindicate etc.), institu?iile de ?nv???m?nt, organiza?iile neguvernamentale, mass-media etc.”.Ca form? a dezvolt?rii locale dezvoltarea regional? este ?un proces desf??urat pe termen lung, sus?inut ?i de activit??i concepute pe termen scurt, mediu ?i lung”. Ea reprezint? ansamblul politicilor autorit??ilor administra?iei publice centrale ?i locale, elaborate ?n scopul ?mbun?t??irii performan?elor economice ale unor arii geografice constituite ?n ?regiuni de dezvoltare”.Dezvoltarea care, ?ndeplinind cerin?ele genera?iei actuale, faciliteaz? genera?iilor viitoare ?ndeplinirea propriilor op?iuni, este dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabil? urm?re?te reconcilierea ?ntre dou? aspira?ii fundamentale, ?i anume necesitatea dezvolt?rii economice ?i sociale, dar ?i protec?ia ?i ?mbun?t??irea st?rii mediului.Potrivit prevederilor stabilite ?n cadrul Conferin?ei de la Rio, fiecare autoritate local? are obliga?ia de a elabora propria strategie local? de dezvoltare durabil?. Agenda 21 Local? este procesul prin care autorit??ile locale lucreaz? ?n parteneriat cu toate sectoarele comunit??ii locale, pun?nd accent pe participarea comunit??ii ?i pe democra?ia local? l?rgit?, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice ?i de mediu. Ea trebuie s? conduc? la definirea de obiective, politici ?i ac?iuni la nivel local.A?adar, conceptul de dezvoltare durabil? se refer? la o form? de cre?tere economic? ce satisface nevoile societ??ii ?n termeni de bun?stare pe termen scurt, mediu ?i mai ales lung. Ea se fundamenteaz? pe considerentul c? dezvoltarea trebuie s? vin? ?n ?nt?mpinarea nevoilor prezente f?r? s? pun? ?n pericol pe cele ale genera?iilor viitoare. ?n termeni practici, acest lucru ?nseamn? crearea condi?iilor pentru ?dezvoltarea economic? pe termen lung, ?n acela?i timp protej?nd mediul ?nconjur?tor”. Dezvoltarea durabil? reprezint? o direc?ie de urmat ce ?ncearc? s? echilibreze factorii de mediu, sociali ?i ponentele dezvolt?rii localeIn elaborarea Strategiei au fost avute ?n vedere componentele dezvoltarii: cadrul normativ-procedural, parteneriatul local, obiectivele de dezvoltare local? ?i resursele.Fig. Componentele dezvolt?rii locale.CADRUL LEGAL REZULTATERESURSE PARTENERIOBIECTIVE,STRATEGIEDEDEZVOLTAREDe asemenea, au fost avute ?n vedere urmatoarele:dezvoltarea local? este deopotriv? economic?, social? ?i cultural?; dezvoltarea local? pune ?n discu?ie teritoriile ale c?ror dimensiuni ?i statut nu sunt neap?rat echivalente;dezvoltarea local? implic? asocierea tuturor celor care particip? la via?a economic? ?i social? ?n vederea stabilirii proiectelor;dezvoltarea local? difer? de strategiile tradi?ionale de dezvoltare prin accentuarea resurselor endogene;reu?ita unei politici de dezvoltare local? depinde de rapiditatea cu care sunt asigurate informarea ?i specializarea.Domenii ale dezvolt?rii localeDezvoltarea local? reprezint? un fenomen complex ce vizeaz? ?ntreaga via?? economic?, social?, politic? ?i cultural? de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea local? trebuie s? aib? ?n vedere urmatoarele elemente:- Protec?ia mediului;- Dezvoltare social?;- Economie ?i pia?a;- Guvernare ?i reglement?ri;- Amenajarea teritoriului;- Educa?ie ?i formare;- Cultura, stiin?? ?i cercetare.PROTEC?IA MEDIULUIMult? vreme, ?ntre procesele de dezvoltare ?i protec?ia mediului a existat un antagonism, dezvoltarea economic? realiz?ndu-se prin afectarea mediului ?nconjur?tor. Aceast? opozi?ie a fost dep??it?, apreciindu-se c? mediul ?i echilibrul natural stau la baza dezvolt?rii sociale ?i umane, indiferent de nivel: mondial, transna?ional, na?ional ?i local. Dezvoltarea durabil? vizeaz? tocmai conjugarea aspira?iilor privind dezvoltarea economic? cu cele privind protec?ia mediului.DEZVOLTARE SOCIAL?Componenta social? a dezvolt?rii are ?n vedere crearea unui climat de echitate, prin lupta ?mpotriva s?r?ciei ?i promovarea identit??ii individuale ?ntr-o mare diversitate. De asemenea, dezvoltarea are ?n vedere eliminarea discrimin?rilor dintre genera?ii, ?ndeosebi prin aten?ia acordat? categoriilor defavorizate.La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea uman? ?i ?nt?rirea capacit??ilor individuale, prin educa?ie, aderarea la valorile etice ?i dezvoltarea social? care are ?n vedere rela?ii sociale ?i culturale, participarea cet??enilor la procesul decizional din cadrul autorit??ilor publice.ECONOMIE ?I PIA??Procesele privind dezvoltarea local? au ?n vedere dezvoltarea economic? ?i pie?ele, dar pe termen lung. Aceast? viziune trebuie s? includ? protec?ia mediului, transferul produc?iei c?tre servicii, dimensiunea social? ?i cea a resurselor umane, precum ?i dezvoltarea teritoriului.GUVERNARE ?I REGLEMENT?RIDezvoltarea local? este influen?at? de toate nivelurile: interna?ional, na?ional ?i local. Aceasta implic? noi mecanisme de decizie politic? ?i cooperarea ?ntre diver?i actori de la diferite niveluri. AMENAJAREA TERITORIULUI?n materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spa?iul natural, spa?iul agricol, urban) de repartizarea activit??ilor (locuin?e, comer?, produc?ie etc.). Mobilitatea actual? ?n materie de utilizare a teritoriului ?i trecerea dintr-o categorie de utilizare ?n alta, se dovede?te ca fiind neviabil? pe termen lung. EDUCA?IE ?I FORMAREDezvoltarea se bazeaz? pe resursa uman?, astfel c? la nivel local trebuie s? existe responsabilit??i ?n materie de calificare a for?ei de munc? ?i cre?tere a capacit??ii de adaptare la schimb?rile de mediu.?TIIN?? ?I CERCETARE?tiin?a ?i cercetarea trebuie s? reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea poten?ialului uman la nivel local ?i a cuno?tin?elor ?i informa?iilor existente. ?n cadrul fiec?rui domeniu al dezvolt?rii sunt necesare activit??i de cercetare care s? fundamenteze programe de dezvoltare promovate de fiecare actor.Pornind de la aceste elemente, dezvoltarea poate fi privit? ca un sistem piramidal, av?nd drept baz? domeniile economic, social, mediu. Fig. Piramida dezvolt?rii locale.SOCIAL ECONOMICMEDIUDEZVOLTARELOCAL?Capitolul 1Principii ?i cadrul normativ al dezvoltarii locale1.1.Principiile managementului urbanAv?nd ?n vedere ca o a?ezare nu este un sistem ?nchis, iar realizarea obiectivelor generale se ?ntemeiaz? pe aplicarea unui management care s? conduc? la dezvoltare ?i/sau regenerare urban?, politicile, planificarea strategic? urban?, precum ?i realizarea programelor ?i proiectelor se vor face cu respectarea urm?toarelor principii:-???? dezvoltare durabil?, astfel ?nc?t pe termen lung s? se produc? schimb?ri majore de cultur? ?i atitudine ?n ceea ce prive?te utilizarea resurselor de c?tre popula?ie ?i operatorii economici;-??????nt?rirea capacit??ii institu?ionale: prin management eficient, definirea ?i restructurarea serviciilor publice ?n raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvolt?rii durabile, precum ?i cu dolean?ele ?i cerin?ele comunit??ii; -????"twinning" (re?ea) ?n scopul schimbului de informa?ii ?ntre localitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (?n management urban sau management de proiect); -????realizarea programelor ?i proiectelor prin parteneriat public-privat; -????realizarea acelor programe ?i proiecte pe care sectorul privat nu le poate finan?a;-????integrarea politicilor at?t pe orizontal?, pentru a se realiza un efect sinergic simultan ?ntre sectoare, c?t ?i pe vertical?, av?nd ?n vedere corelarea ?i integrarea politicilor de dezvoltare a sectorului cu politicile de dezvoltare ale capitalei/regiunii; -?????managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare ?i umane, precum ?i integrarea fluxurilor de resurse energetice ?i materiale ?ntr-un ciclu natural;-????utilizarea mecanismelor de pia?? pentru a atinge ?inta sustenabilit??ii, respectiv emiterea de reglement?ri pentru eco-taxe ?i func?ionarea utilit??ilor publice ?n sistem de pia??, evaluarea investi?iilor dup? criterii de mediu, luarea ?n considerare a problemelor de mediu la ?ntocmirea bugetului local;-????design-ul sustenabil arhitectonic ?n temeiul c?ruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construc?ii, desing-ul unei cl?diri, bioclimatul, densitatea cl?dirilor intr-un areal, orientarea spa?ial? a cl?dirilor, "structuri verzi" ?n jurul cl?dirilor, microclimat, eficien?a energetic?; -????realizarea unui program sau proiect f?r? a afecta cultura unei comunit??i, ori pentru a recupera mo?tenirea cultural? a unei comunit??i ?i/sau tradi?iile ?ntregii comunit??i locale;-????interzicerea multiplic?rii serviciilor publice, dac? acestea nu servesc unei nevoi locale;-??? fixarea regulilor de utilizare ra?ionala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare ?n baza planului urbanistic general, ca instrument de planificare spa?ial?; -????analiza capacit??ii tehnice de execu?ie;-????evaluarea eficien?ei utiliz?rii resurselor financiare ?i umane;-????evaluarea viabilit??ii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale ob?inute; -???? identificarea nevoilor comunit??ii locale ?i a priorit??ilor acesteia; coresponden?a ?ntre lansarea unui program sau proiect ?i nevoile comunit??ii;-????evaluarea nevoilor comunit??ilor s?race ?i a capacit??ii locale de a asigura accesul acestora la locuin??, locuri de munc? ?i serviciile publice de baz?;-???? protec?ia mediului;-?????realizarea unui program sau proiect ?n parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de c?tre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investi?ii, dac? exist? oportunitatea de a ob?ine profituri viitoare;-????asigurarea publicit??ii informa?iilor cu impact ?n investi?ii (informa?ii topografice, informa?ii statistice privind economia local? ?i regional?, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general ?i planurile de urbanism zonal).Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit, conform Agendei Habitat de la Istanbul, 1996?: -????planificarea unei ?ntregi zone de locuit va fi integrat?, astfel ?nc?t s? cuprind? cl?diri de locuit (individuale sau colective potrivit sistemul de design arhitectonic), cl?diri cu destina?ie comercial?, parc?ri, ?coli, spa?ii verzi ?i infrastructura edilitar? necesar? pentru nevoile zilnice ale reziden?ilor;-???? zona de locuit va con?ine o diversitate de cl?diri;-?????n situa?ia ?n care ?n zona sunt cl?diri istorice (din patrimoniul na?ional cultural), acestea vor fi reabilitate (fa?ad? ?i interior), f?r? a afecta proiectul ?n baza c?ruia s-a construit; ?n nici un caz, aceste cl?diri nu vor fi transformate sau demolate;-???? zona de locuit va avea un centru care combin? func?iunile comerciale, cu cele civice, culturale ?i de agrement;-?????zona va con?ine spa?ii deschise ?n form? de scuar, spa?ii de verdea?? sau parcuri;-?????spa?iile deschise vor avea un design care s? ?ncurajeze prezen?a reziden?ilor ?i pentru a ?nt?ri rela?iile ?n cadrul comunit??ii sau comunit??ilor din acea zon? func?ional?;-?????vor fi proiectate ?n mod generos spa?iile pietonale ?i de circula?ie cu bicicleta. -?????terenurile naturale?- forestiere, cu vegeta?ie floral? sau cu luciu de ap? vor fi p?strate pe c?t posibil sau integrate ?n parcuri;-????comunit??ile vor respecta regulile de conservare a resurselor ?i de reducere a de?eurilor;-????comunit??ile vor utiliza ?n mod ra?ional resursele de ap?;-????orientarea str?zilor ?i plasamentul cl?dirilor vor contribui la cre?terea eficien?ei energetice.Declara?ia European? a Drepturilor UrbanePotrivit acestei declara?ii, consider?nd c? exercitarea urm?toarelor drepturi trebuie s? se bazeze pe solidaritatea ?i responsabilitatea cet??enilor, implic?nd o egal? acceptare a ?ndatoririlor, cet??enii europeni au dreptul la :Securitate;Un mediu s?n?tos ?i nepoluat;Locuri de munc?;Locuire;Mobilitate;Sport ?i divertisment;Cultur?;Integrare multicultural?;Bun? calitate arhitectural? ?i a ambian?ei fizice;Armonizarea func?iunilor;Participare;Dezvoltare economic?;Dezvoltare durabil?;Servicii ?i bunuri;Bog??ie natural? ?i resurse;?mplinire personal?;Colaborare inter-municipal?;Structuri ?i mecanisme financiare;Egalitate.1.2. Cadrul legal aplicabilActe ?i documente interna?ionaleAgenda Locala 21, 1992Al cincilea Program de ac?iune pentru mediu (1993)?- o abordare comprehensiv? pentru UE; activit??i ?n probleme urbane, date comparative ?i indicatori privind mediul urban ?i implementarea ini?iativelor cuprinse ?n Agenda Local? 21;Carta Aalborg (Charter of European Cities & Towns Towards Sustainability), aprobat? de c?tre participan?ii la Conferin?a Europeana cu privire la ora?e ?i a?ez?ri sustenabile la Aalborg, Danemarca, 1994;Planul de ac?iune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg din 1994 ?i a Agendei Locale 21;Declara?ia de la Bremen din 1997 prin care s-au stabilit principiile parteneriatului ?ntre sectorul privat ?i municipalit??i privind dezvoltarea durabil?;?Dezvoltare Urban? Sustenabil? ?n Uniunea European?: Un cadru de ac?iune?? (1998);Green Paper?- Environmental issues, European Commission, 2000;Carta European? a Mo?tenirii Arhitecturale (Charter of the Architectural Heritage) adoptat? de Consiliul Europei ?n octobrie 1975;Planul de Ac?iune al Comunit??ii ?n domeniul Mo?tenirii Culturale (1994); Art.151 din Tratatul care stabile?te o Comunitate European??- scopul conserv?rii ?i dezvolt?rii mo?tenirii culturale comune, cu respectarea diversit??ii;Art.6 din Tratatul care stabile?te o Comunitate European??- protec?ia mediului ce trebuie integrat? ?n toate politicile ?i activit??ile comunitare. Documente nationaleAgenda comunelor, 2008Legisla?ia intern?:1. Legea 286/2006 publicat? ?n M. Of., Partea I nr. 621 din 18/07/2006 pentru modificarea ?i completarea Legii administra?iei publice locale nr. 215/2001;2. Ordonan?? de Urgen?? nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achizi?ie public?, a contractelor de concesiune de lucr?ri publice ?i a contractelor de concesiune de servicii, M. Of. nr. 418/15 mai. 2006;3. Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finan?ele publice locale, M. Of. nr. 627/20/07/2006;4. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 a descentraliz?rii, M. Of. nr. 453/25/05/ 2006;5. Legea nr. 52/2003 privind transparen?a decizional? ?n administra?ia public?, publicat? ?n M. Of., partea I nr. 70 din 3 februarie 2003;6. Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptat? la Strasbourg la 15 octombrie 1985, publicat? ?n M. Of., partea I, nr. 331/26.11.1997;7. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public? ?i regimul juridic al acesteia,publicat? ?n M. Of., partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998;8. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ?i urbanismul;9. Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na?ional - Sec?iunea I - C?i de comunica?ie10. Legea nr. 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na?ional - Sec?iunea a IV-a - Re?eaua de localit??i;12. Legea locuin?ei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicata;13. Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice;14. Legea 544/2001, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, nr.663 din 23 octombrie 2001;CAPITOLUL 2Prezentarea generala a ora?ului M?cin2.1.LocalizareOra?ul M?cin,vechi si chiar stravechi asezamant uman pe teritoriul tarii noastre,se afla situat in partea de nord-vest a teritoriului dintre Dunare si Mare,in apropierea –12 km-de confluenta dintre Dunarea Veche si Dunarea Noua-punctul Smardan-in partea estica a acestuia.Este situat la 4515 latitudine nordica si 2810 longitutine estica, strajuit in partea de NE de varful Suluc,cu o altitudine de 364 m,la SE de vestitele cariere de piatra de la Turcoaia si Iacob-Deal,la Vest de Dunarea Veche,iar la NV de culmea Urliga.Este asezat pe un platou terasa care are iesirea terestra sau fluviala, spre V catre Smardan si Braila,rutiera in partea de E catre Greci,Cerna,Tulcea si Constanta, fluviala in S catre Carcaliu,Turcoaia, Peceneaga si spre N catre Jijila, Isaccea,Tulcea, pe cale rutiera. Orasul Macin se intinde pe o suprafata de 65,2 km patrati.Numele antic al asezarii Arrubium este legat de trecerea celtilor prin partile Nordice ale Dobrogei cu aproximativ 300 de ani i.e.n. Urmele arheologice atesta o puternica cetate romana cu rol important in sistemul de aparare a provinciei Moesia Inferioara. 2.2.Resursele naturaleMuntele la Macin e format din lantul dantelat al Pricopanului, incepand de la Urliga (110 m) inconjoara orasul Macin, pe la varful Sulukulak(azi Suluc) 364 m. Gneisul de aici ca si cel de la Garvan prezinta filoane de felspate-silicioase bogate in pistacit si apartin aceleasi formatiuni,ca si cele ale ramurii Carpatilor de la Portile de Fier.Din trupul principal al muntelui Macin se despart sisturile de diferite forme,astfel la stanga drumului de la Macin la Jijila se afla roci de gneisbogate in felspat,mica si sisturi amfibolice .La dreapta se gaseste un complex foarte variat de sisturi cristaline si anume:un gneis excelent cu fibre rosii frumoase,alternand cu noduri concretionate de mica alba sau graunte mai mari de felspat ortoclos rosu.Acestea formeaza intaiul pisc de langa drum;urmeaza apoi sisturi de micacee bogate in cuart;apoi un gneis cenusiu cu grauntele marunt si in fine iarasi un strat de gneis bogat in fedspat,ortoclos,mica alba si verzuie,putin pistacit si prea putine placi de fedspat clinoclas.Batrana Dunare care a conditionat de milenii viata oamenilor acestui pamant,atinge o latime in timpul apelor de nivel mijlociu de 150 m,in timp ce in amonte,la Iglita,este de 200m,iar in aval la Ghecet-Smardan-400 m.CLIMA SI HIDROGRAFIEIn ceea ce priveste clima,temperatura medie pluri anuala are o valoare ridicata de 10 – 11 grade C. Verile sunt calde cu temperaturi medii in luna iulie de 21 - 23 grade C. Timpul favorabil practicarii drumetiilor de vara in muntii Macinului se intinde din luna aprilie pana in luna noiembrie. Cantitatea anuala de precipitatii care cad in muntii Macinului este de 500 - 600 mm. Deci mai mare decat in restul Dobrogei, iar in orasul Macin este de 455 mm. Vanturile care bat de la NE sau de la NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se inregistreaza vara si toamna, in rest vanturile sunt frecvente pe crestele muntilor.FAUNAPentru pasarile rapitoare din Romania Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit, fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare. O parte din insectele gasite in Muntii Macin sunt noi pentru stiinta, iar speciile Calimorpha quadripunctaria si Morimus funereus sunt incluse in Anexa II a Directivei Habitate si in Conventia de la Berna. Principalele tipuri de habitate prezente in Muntii Macinului sunt: pajistile pietroase, calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, padurile de Tilio-Acerion pe povarnisuri, grohotisuri si viroage, pantele de roca silicioasa cu vegetatie casmofitica, padurile de fag Luzulo-Fagetum, padurile termofile de Farxinus angustifolia si padurile de stepa euro-siberiana cu Quercus sp (incluse in Anexa I a Directivei Habitate) precum si: stepe continentale, paduri de fag, paduri de stejar si carpen si paduri termofile si supra-mediteraneene de stejar(incluse in Conventia de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pasunate moderat, restul fiind bine conservate.2.3.Istoricul Ora?ul M?cinMacinul este o asezare antica, datand din sec.III, recunoscuta cu statutul de comuna urbana in documente otomane din sec. XVI. Originea indepartata a acestui asezamant poate fi identificata in vechiul Arrubium, nume dat de celti in sec. III i.Hr. Se pare ca inca din antichitate acest asezamant sa fi jucat un deosebit rol religios in viata oamenilor acestor locuri si ca tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care pare isi trage si numele.Cetatea era cuprinsa in uniunea tribala condusa de Rhemaxos, sau, poate celei a lui Zyraxes, incluzand si Delta Dunarii. Dupa cucerirea Dobrogei de catre romani "Arrubium" a devenit resededinta unei unitati de cavalerie romana, atestata intre anii 99-241 e.n de doua diplome militare eliberate unor veterani: prima din 14 august 99 cealalta din 2 aprilie 241.Dupa o perioada de "tacere" a izvoarelor istorice, este readusa in actualitate posibila localizare a "Vicinei" la Macin, de unde provenea primul mitropolit al Tarii Romanesti (1359), Iachint din Vicina. Reputati istorici, precum N.Iorga, Ghe.I.Bratianu, afirma aceasta ascendenta toponimica.Odata cu cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman Macinul devine sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare si tranzit al produselor destinate aprovizionarii Constantinopolului.Momentele istorice importante in aceasta perioada:Atacul cavaleriei muntene in campania din 1462 impotriva armatei turce, ocazie cu care Vlad Tepes a restabilit pentru moment controlul romanesc asupra jumatatii de nord a Dobrogei. Incursiunea armata din toamna 1594 - primavara anului 1595 concertata de domnitorii Aron Voda si Mihai Viteazul, in contextul rascoalei antiotomane a Tarilor Romane, ocazie cu care fortaretele de la Macin, Silistra, Sistov, Nicopol, Rahova au fost tinta unor atacuri fulgeratoare, incununate de succes.Odata cu declansarea "crizei orientale" cetatea Macinului a fost in mai multe randuri implicata in episoade ale razboaielor ruso-turce.La 11 octombrie 1771, generalul rus Miloradovici alunga din Macin oastea otomana de sub conducerea lui Abdi Pasa, al carui efectiv se ridica la 7.000 de oameni. Fortificatiile de la Macin si Tulcea aveau sa mai fie jefuite si distruse in anii 1771, 1773, 1790, 1791 in contextul campaniilor tariste. Nu intamalator, in sec.al XIX leaPoarta acorda o atentie speciala consolidarii fortificatiilor de la Macin inconjurate cu santuri adanci si valuri de pamant, sapte bastioane, depozite pentru munitie si armament. In momentul declansarii razboiului ruso-romano-turc din 1877-1878, turcii dispuneau la Macin de efective militare compunand 6 batalioane, 4 escadroane si trei baterii.Macin si zona limitrofa s-au inscris din nou pe harta operatiunilor militare, retinand ca episoade mai semnificative scufundarea cuirasatului turc Luft - i Djelil- una din cele mai importante nave de razboi ale flotei otomane din zona dupa un intens tir al artileriei ruse din Braila si asa numitul "atac de la Macin" din 14 mai 1877 cand salupa "Rindunica" a scufundat pe canalul Macin, monitorul cuirasat turc "Duba Seifi".La 9 iunie, trupele Corpului 14 al armatei ruse comandat de generalul Zimmerman, au inceput trecerea Dunarii in Dobrogea, de la Galati si Reni spre Macin, care a fost ocupat la 11 iunie 1877. Populatia orasului, cifrata la aproximativ 6.000 locuitori a intampinat armata rusa cu evanghelia si crucea. In temeiul prevederilor Tratatului de la Berlin (1878) care stipula reunirea Dobrogei cu Romania, la 14 noiembrie 1878 o coloana a armatei romane si inalte oficialitati ale guvernului de la Bucuresti treceau pe sub un arc de triumf ridicat la Macin, marcand si aici implinirea unui moment al reintregirii nationale.Cetatea ArrubiumCastrul roman Arrubium ale carui ruine se situeaza pe teritoriul orasului Macin, este atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplome militare. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliare (ala) formata din dardani.Mai tarziu existenta castrului roman este semnalata si de alte patru documente istorice: Tabula Peutingeriana, harta intocmita de un autor anonim probabil in perioada 260 - 271 e.n., Itinerarium Antonini, scris in anii 212 - 218 e.n., forma ajunsa la noi datand din timpul imparatului Diocletian (284 - 305), in care sunt indicate cetatile romane de pe malul drept al Istrului (Dunarii) de la Turtucaia pana la varsarea in Marea Neagra, Notitia Dignitatum, din primul sfert al secolului V, care contine o lista a functiilor militare si civile din rasaritul si apusul Imperiului Roman si Cosmographia, o descriere a lumii facuta in secolul al VII-lea de geogarful din Ravenna, autor necunoscut. Se pare ca numele cetatii este de provenienta celtica.Cetatea ArrubiumLa Macin au fost descoperite inscriptii (ala I Dardanorum, ala II Hispanorum Aravacorum), stalpi militari cercetati de Constantin Moisil - unul dintre acestia datand din timpul lui Diocletian, tigle stampilate si doua mari tezaure monetare romane imperiale care au adus informatii pretioase despre cetatea romana si de faptul ca legiunea a V-a Macedonica, stabilita la cetatea mai sudica Troesmis, situata la mai putin de 20 de km, avea in sarcina pana in anul 167 si paza cetatii Arrubium. In secolele I - II e.n., cetatea a cunoscut o mare dezvoltare sociala si economica.2.4.PopulatiaIn evul mediu romanesc, un rol de seama in structura societatii feudale au detinut boierii si taranii liberi – mosnenii – acestia din urma tot mai numerosi in satele din tinuturile ??rii. Populatia este etnic-mixta, fiind inregistrate in oras nu mai putin de 11 nationalitati (romani, turci, rromi, rusi-lipoveni, etc.) si 9 culte religioase care convietuiesc in deplina armonie si toleranta. Populatia: 10.500 locuitori. Populatia stabila: 8.245 ponen?a etnic? a ora?ului M?cin: Rom?ni (84.54%) Romi (3.89%) Turci (2.35%) Necunoscut? (8.57%) Alt? etnie (0.63%)Componen?a confesional? a ora?ului M?cin: Ortodoc?i (88.42%) Musulmani (2.51%) Necunoscut? (8.53%) Alt? religie (0.52%)M?cin - evolu?ia demografic?Obiceiurile si datineleIn ansamblu fenomenelor de cultura populara “materiala si spirituala”, in zona etnografica a M?cinului, sunt de mentionat obiceiurile si datinele populare, elemente ce definesc alaturi de celelate fenomene, particularitatile si specificul etnic al poporului roman. Obiceiurile si datinile includ gandirea, conceptiile de viata ale locuitorilor si pastreaza marturii ale evolutiei filozofiei si mentalitatii populare fiind forme ale manifestarilor spirituale ale oamenilor din locurile in care au trait si muncit.Obiceiuri legate de nasteri – un rol important il reprezinta moasa. ?n trecut era o ruda apropiata care asista la nastere si indeplinea practicile legate de acest eveniment. Cel mai important moment era prima baie a noului nascut cu semnificatie simbolica: in apa se puneau diferite lucruri, in credinta ca ele vor fi transmise insusirilor copilului. Din aceste lucruri enumeram: pene - pentru a fi usor si sprinten, bani si boabe de grau – pentru prosperitate, etc. Un obicei care se practica si acum, dar la scara restransa, in leaganul sau patutul copilului – in mod izolat – obiceiul ursitoarelor este de a pune obiecte pentru a i se cunoaste viitorul si a-l influenta spre bine. Toate acestea erau indeplinite de moasa.Obiceiurile legate de casatorie – casatoria reprezinta unul din cele mai importante momente din viata omului si se desfasoara cu originalele obiceiuri de nunta, asupra carora s-au oprit cei mai de seama etnografi si folcloristi romani, care au considerat nunta taraneasca “cea mai insemnata manifestare artistica” din cultura populara traditionala. Obiceiurile nuntii incep cu petitul: o ruda apropiata sau parintii mirelui (ginericului) merg la parintii fetei cerandu-le consimtamantul pentru casatorie. Cu aceasta ocazie – in trecut – exista obiceiul de a se intocmi “foile de zestre” in care erau cuprinse mai multe bunuri – vite, terenuri agricole, etc – dar si piese de imbracaminte – costume, covoare, perini, etc. De obicei nuntile – in trecut - durau 4 – 5 zile si in fiecare din zile se desfasurau anumite obiceiuri. In ceremonialul nuntii, natura este prezenta in momentele cele mai importante prin intermediul “bradului” simbol al vietii vesnice. Obiceiuri funerare – Spre deosebire de celelalte obiceiuri familiale, la obiceiurile funerare participa o mare parte a colectivitatii. In acest ceremonial se pastreaza vechi elemente ale ceremonialului magico – religios legat de cultul mortilor si are la baza credinta straveche a continuitatii vietii dupa moarte. De asemenea, se mai obisnuia ca tinerele care mor necasatorite sa fie imbracate in haine de mireasa cat si obiceiul de a se pune in mormantul tinerilor necasatoriti un bradut impodobit, incarcat cu diferite obiecte si colaci.2.5.Resurse create de omCAILE DE COMUNICATIIP?n? ?n secolul al XIX pe teritoriul ??rii Rom?ne?ti nu existau drumuri ?n adev?ratul sens al cuv?ntului. Se mergea “cum d?dea Dumnezeu, peste c?mpuri ?i prin p?duri”. ?nainte de 1831 nu a existat nici o preocupare pentru imbun?ta?irea drumurilor.Regulamentul Organic a prevazut m?suri ?i mijloace pentru construc?ia unor ?osele. ??ranii au fost obliga?i sa presteze anual cate ?ase zile de lucru la drumuri; ?n buget au fost alocate sume de bani pentru pietruirea drumurilor mari, ?ntre?inerea drumurilor mici c?z?nd ?n sarcina satelor.Caile de comunicatie, au avut si au un rol deosebit in evolutia economica a orasului Macin, astfel ca prezenta sau absenta acestora influenteaza pozitiv sau negativ, dezvoltarea acestuia.C?i Rutiere: De la Tulcea, drum E87; de la Braila, E87 (traversare Dunare cu bacul la Smardan); de la Galati, DN (traversare Dunare cu bacul la I.C. Bratianu); de la ConstantaCale ferata pana la Braila, Galati sau Tulcea (nu exista gara in oras).Pe Dunare, orasul Macin fiind port chiar pe bratul Dunarii cu acelasi nume.Portul industrial Macin - are o capacitate de incarcare anuala de 1.000.000 tone, dar la ora actuala volumul de activitate se cifreaza la 750.000 - 800.000 tone. Portul Turcoaia face parte integranta din portul industrial Macin. Numai portul Macin are o capacitate de incarcare descarcare de 500.000 tone, realizandu-se annual un volum de 350.000 - 400.000 tone material rulat. Dispune de doua macarale de cheu cu o capacitate de 5 tone, iar in caz de necesitate sunt detasate macarale plutitoare. Dana este situata pe bratul vechi al fluviului Dunare - Macin - la km 14. Produsele care sunt vehiculate prin portul industrial Macin: produse de cariera, cereale, lemne.DOTARI SOCIO-CULTURALEPe teritoriul ora?ului M?cin exist? c?min cultural, biblioteca or??eneasc? ?i mai multe gr?dini?e, ?coli ?i licee.?coli generale:?coala Generalǎ nr.1?coala Generalǎ "Gheorghe Banea" nr.2Licee:Liceul Teoretic "[Gheorghe Munteanu Murgoci]"Grupul ?colar Mǎcin'1. Colegiul de cartografie si cadastru (filiala Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti)A fost infiintat in anul 2001.Liceul asigura spatii pentru studenti (laborator de Geoinformatica si Cartografie, biblioteca, sali de curs, cazare si masa). Cursurile beneficiaza de cadre didactice universitare de la Bucuresti si Galati. La finalizarea studiilor, absolventii obtin titlul de cartograf, cadastru. 2. Liceul "Gheorghe Munteanu Murgoci"La 15 septembrie 1955 i-a fiinta liceul din Macin sub numele de "Scoala Medie". Era o singura scoala cu disciplinele, nu erau cadre didactice calificate pentru toate disciplinele, nu erau materiale si mijloace didactice, nu exista cantina si internat si totusi procesul instructiv - educativ s-a desfasurat la un nivel calitativ superior.In anul 1926 s-a construit o cladire noua in care se desfasurau cursurile gimnaziale si liceale. Un rol determinant in realizare l-a avut prof. Ion Buzea, sef la Sectia Raionala de invatamant, iar apoi director al liceului. Odata cu crestrea populatiei se impune construirea unui nou local numai pentru necesitatile liceului si anexele aferente.Dupa ce s-au propus trei variante pentru analiza, in final s-a ales aceea privind constructia unei noi cladiri numai pentru liceu care s-a finalizat in anul 1973. Ulterior in anul 1978 s-a construit cantina, internatul si sala de sport. Pentru realizarea acestor obiective o contributie remarcabila a avut-o inginerul Eugen Tarhon, prim-vicepresedinte al judetului Tulcea in acel timp, Mihai Albota, inspectorul general si profesorul Ion Buzea, director al liceului.De la infiintare (1955) si pana in prezent liceul nostru a cunoscut mai multe transformari privind profilul si denumirea. La infiintare s-a numit "Scoala Medie" si avea in indrumare si clasele primare si gimnaziale. Se va trece apoi la denumirea de "Liceu" cu profil teoretic, secta real si uman.In 1970 se hotaraste "politehnizarea" invatamantului liceal si se trece la titulatura de "Liceu Industrial - constructii de masini" si este arondat la I.C.N.U.T. Tulcea. Desi profilul de baza era constructii de masini s-a mai acceptat pentru perioada scurta si o clasa de liceu teoretic.Dupa 1989 liceul revine la profilul teoretic, iar denumirea de "Gheorghe Munteanu Murgoci" a capatat-o in 1990, cand se cerea sa se individualizeze. Consilul profesioral a hotarat ca liceul din Macin sa poarta denumirea omului de stiinta care a fost Gh. M. Murgoci, nascut in zona Macin, odinioara elev la scoala primara din localitate. Si pentru a cinsti memoria marelui om, care este patronul spiritual al liceului nostru din martie 2001, consiliul profesional a hotarat ca in fiecare an la 23 aprilie de Ziua Sf. Mucenic Gheorghe sa se sarbatoreasca "Zilele liceului".Baza materiala: 19 sali de clasa; 8 laboratoare si cabinete (2 informatica, geografie, biologie, chimie, fizica, limba romana si istorie); biblioteca (26.000 mii de volume) cuprinde biblioteca scolara si o sala de lectura; sala si teren de sport; camin cu 100 de locuri, cu camere de tip hotel; cantina si sala de mese cu capacitatea de 100 locuri; acces Internet.De doua ori pe semestru liceul editeaza revista Arrubium prin care elevii daruiti cu talent si nu numai isi pot exprima opiniile si prezenta creatiile.Biblioteca oraseneasca MacinIn anul 1948, pe langa Casa de Cultura al orasului Macin, s-au pus bazele unei biblioteci devenita in anul 1952 biblioteca centrala raionala si care a functionat in mai multe imobile de pe strada 1 Decembrie si Florilor.Din anul 1977 functioneaza in actualul sediu din strada Florilor 31. Dispune de sala de imprumut, cu depozitul aferent acestei sali, sala de lectura cu 20 locuri, colectii de ziare si reviste, aparatura audio-video pentru activitati culturale specifice.Fondul de carte, cuprinde peste 50.000 de volume. Se adauga discuri, casete audio si video. Numarul cititorilor se ridica la peste 1560 in conditiile in care functioneaza si bibliotecile scolare ale liceului si celor doua scoli generale.Important pentru o biblioteca nu este doar atragerea unui numar mare de cititori, ci permanentizarea lor, cultivarea interesului pentru lectura, cunoastere a pretuirii fata de valorile culturale perene, manifestarile organizate de biblioteca si nu numai, de pasionati ai actului de cultura. Lunar se organizeaza expozitii de carte, tematice si alte manifestari in colaborare cu Casa de Cultura si unitatile de invatamant.Casa de cultura a orasului Macin.ACTIVITATEA ECONOMICAEconomia orasului Macin are o structura agrar-industriala. Comertul se desfasoara prin S.C., asociatii familiale, sau independente, aceste forme de organizare fiind la nivelul localitatii noastre de 441 formatiuni, care activeaza si in sectorul de prestari servicii catre populatie, dupa cum urmeaza : Structura economica a populatieiAsociatii familiale (A.F.)29Persoane fizice - independenti 55Societati in comandita simpla 2Societati in nume comun (S.N.C.)60Societati comerciale cu raspundere limitata (S.R.L.)262Traditiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputatie europeana: Macin, Greci, Turcoaia; exploatarea si prelucrarea lemnului, confectii, mestesuguri traditionale (impletituri papura, rachita), prelucrari in metal (activitate astazi decazuta dar cu cooperari la nivel national, in trecut, in domeniul auto si al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa mestesugareasca "Arrubium" a fost multa vreme (pana in 1989 detinatoare a locului I pe tara in productia de confectii textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confectii. Importante traditii in domeniul constructiilor, in care functioneaza in regim concurential 4 societati private locale.Industria Industria locala s-a dezvoltat in cea mai mare parte in anii comunismului. In prezent industria orasului se confrunta cu probleme din cele mai dificile, de adaptare la exigentele impuse de economia de piata determinate de urmatoarele motive:?tehnologiile prezente in intreprinderile locale, care la nivelul anului 1995 lucrau cu capitalul statului sau al proprietatii de grup (cooperativa de consum si mestesugareasca), sunt complet depasite, energofage, necompetitive;?industria nu este adaptata economiei de piata sau mai bine zis pietei europene din punct de vedere sortimental si al calitatii produselor. In strategia de reforma economica si sociala, autoritatile locale si judetene plaseaza industria pe un loc principal deoarece in cadrul actualei crize a ansamblului productiei nationale se constata preponderenta crizei industriale.Ramurile industriale cele mai dezvoltate la aceasta data in orasul Macin sunt: ?industria usoara - reprezentata prin societati comerciale cu capital privat strain (italiene, coreene, etc) de confectii textile si tricotaje, in sistem lohn; ?industria miniera - consta in exploatarea la suprafata a granitului din Muntii Macinului;?industria alimentara - s-a dezvoltat in concordanta cu tendintele si orientarile actuale ale economiei de piata si care se bazeaza in principal pe prelucrarea produselor agricole si animaliere; ?industria lemnului - a carei dezvoltare in viitor este determinata de suprafata si calitatea fondului forestier de esenta moale (salcie si plop) din zona. Cheresteaua produsa pe teritoriul zonei se exporta in stare bruta sau se prelucreaza in produse finite (ladite, boxpaleti) pentru intern si export.Dezvoltarea micilor afaceri este esentiala pentru economia orasului Macin si a zonei, deoarece starea economica si sociala generala este strans dependenta de succesul afacerilor intreprinzatorilor care contribuie in mare parte la realizarea produsului intern brut si ofera noi locuri de munca.Agricultura Din suprafata totala a orasului, suprafata agricola este de 8.729 ha, din care suprafata arabila este de 7.600 ha, pasunile naturale 590 ha, fanetele de 399 ha si vii pe rod 140 ha. Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera cuprind o suprafata de 83 ha, iar teren neproductiv 73 ha. Din total suprafata arabila sunt irigate 3950 ha, iar structura pe categorii de proprietari se prezinta astfel: ?gospodariile populatiei - 4.150 ha, din care amenajate pentru irigat 1.893 ha;?societati comerciale cu capital de stat - 3.485 ha, din care amenajate pentru irigat 2.057 ha;In urma aplicarii prevederilor Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, privatizarea s-a facut prin improprietarirea a numeroase familii cu suprafete in medie de 2,5 ha, de la 0,5 ha pana la 10 ha. Aceste mici proprietati de pamant nu pot deveni exploatatii agricole eficiente decat dupa eleborarea unor noi legi care sa permita miscarea pamantului in vederea comasarii lui in forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole.Gospodariile agricole individuale, predominante in agricultura zonei orasului Macin, au in medie o suprafata de 2 ha si un numar redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizeaza printr-o putere economica redusa si orientarea spre autoconsum.Efectivele de animale cuprind: 584 capete bovine, 1.787 capete porcine, 10.117 capete ovine si caprine si peste 27.000 de pasari. Agricultura ar putea deveni o adevarata sursa de bogatie in zona, daca s-ar proceda la modernizarea ei si depistarea unor piete internationale pentru produsele agricole ale zonei (de preferat ar fi zona estica a continentului).TELECOMUNICATIIIn domeniul telecomunicatiilor ?n orasul M?cin functioneaza un oficiu postal, iar numarul abonatilor este de cateva mii. ?n domeniul noilor tehnologii ?n comunicatii exista tendinte deosebit de favorabile ?n domeniile:Comunicatii mobile GSM (Vodafone, Orange, Telekom, etc.), Comunicarea ?n domeniul telefoniei fixe se realizeaza prin intermediul companiei Romtelecom (majoritatea prin centrale digitale)Internet: exista un furnizorul care este, deasemenea, furnizor de televiziune prin cablu.2.6. Perceptia asupra ora?ului M?cinIn perioada septembrie-octombrie 2016, a fost realizat un studiu privind identificarea problemelor majore din ora?ul M?cin si formularea viziunii de dezvoltare locala -componenta a proiectului privind elaborarea Strategiei de dezvoltare local?.Studiul s-a derulat pe dou? niveluri:- cvasitotalitatea angajatilor din cadrul primariei ora?ului M?cin, dimensiunile cercet?rii corelind urmatoarele direc?ii majore:Identificarea problemelor locale;Caracterizarea activit??ii administra?iei publice – aspecte relevante, ierarhizarea acestora;Descrierea calitatii vietii in ora?ului M?cin. -populatia ora?ului M?cin. Au fost chestionate 35 de persoane, locuitori ai orasului, urmarindu-se:Ierarhizarea problemelor locale;Formularea asteptarilor fata de activitatea administratiei publice locale.I. ANGAJA?II PRIM?RIEI ORA?ULUI M?CIN1.1.Grupul ?int?Angaja?i ai Prim?riei Ora?ului Macin, func?ionari publici si personal contractual, grup cu urmatoarele caracteristici majore:Distributia pe sexe a grupului investigat este una nefireasca pentru institutiile publice locale din Romania (unde ponderea este de 60% femei si 40% barbati).In ceea ce priveste varsta grupului investigat, se constata o suprapopulare a intervalului 31-50 de ani – 65%, ceea ce poate fi benefic din perspective experintei de munca si a cunostintelor dobandite, dar este o categorie cu o ostilitate medie fata de procesele de schimbare. In ceea ce priveste varsta exista un usor dezechilibru intre grupul cu varsta peste 50 de ani (25%) si cel cu varsta pana in 30 de ani (doar 10%) .Din perspective studiilor, se constata ca doar 31% reprezinta studii superioare, sub media nationala din institu?iile publice locale. In ceea ce priveste atitudinea fata de serviciile oferite de institutie, in general angajatii se declara multumiti (19%) si foarte multumiti (62%), 19% nu au dorit sa r?spund? la aceast? ?ntrebare.Desi se declara in general multumiti fata de serviciile furnizate, angajatii apreciaza ca sunt necesare ajustari, adaptari la noile realitati (50%). Din punct de vedere al atitudinii generale fata de viata, se constata ca cele mai mari multumiri vin din partea familiei ?i a localit??ii ?n care tr?iesc. Totusi se constata nemultumiri fata de ocupa?ia actual?.1.2.Problemele localitatii in viziunea angajatilor primarieiIerahizand problemele, constatam ca in viziunea celor intervievati, cele mai grave sunt urmatoarele:Foarte gravGrav1Locurile de munca Locuri de munca2Reabilitare/anvelopare locuinte Reabilitare/anvelopare locuinte3Locuri pentru petrecrea timpului liber Spitalele4Spitalele Locuri pentru petrecrea timpului liberAsadar, ordinea de prioritate a gravitatii problemelor este urmatoarea:Locuri de muncaReabilitare/anvelopare locuinteLocuri pentru petrecrea timpului liberSpitalele (reabilitare)Nu reprezinta probleme: -alimentarea cu ap?-rela?ia administra?ie-cet??eni-cainii vagabonzi-transportul ?n comunII.POPULATIA ORASULUI Macin2.1.Grupul tintaLocuitori ai orasului Macin, grup cu urmatoarele caracteristici majore:In functie de varsta, distributia a fost urmatoarea:In ceea ce priveste studiile, situatia este urmatoarea:In ceea ce priveste ocupatia, au fost alese categorii diverse, dupa cum se poate observa.228600457202.2. Problemele localitatii in viziunea populatieiIn opinia oamenilor intervievati, ordinea problemelor este urmatoarea:-locuri de munca-locuintele (anvelopare)-locuri pentru petrecerea timpului liber-iluminatul public-reabilitare drumuri-persoanele s?raceSe observa similitudini cu r?spunsurile date de angaja?ii prim?riei. In continuare exist? confirmarea acestor constat?ri: “Ce v? dori?i ?n localitatea dumneavoastr??” Prin suprapunerea ariilor investigate, concluzionam ca principalele asteptari la nivelul orasului ce sunt in sfera de responsabilitate a administratiei locale, sunt legate de:-dezvoltare economic?, locuri de munca-reabilitare/anvelopare locuinte-reabilitare drumuri-iluminat public-locuri pentru petrecerea timpului liber2.3.Atitudinea fata de autoritatile localeAtitudinea fata de primarie este una multumitoare. 67% dintre cei chestionati fiind foarte multumiti , iar 22% multumiti de activitatea primariei. Nu exist? nemul?umi?i.To?i cei intervievati au declarat ca in ultimul an, ei sau cineva din familie au avut de rezolvat diverse probleme la primarie.Dintre cei ce au declarat ca au avut de rezolvat o problema la primarie 90% au fost multumiti de modul de rezolvare, toate persoanele precizand ca nu au fost nevoiti sa dea bani sau alte cadouri in acest sens.rmatii cu privire la activitatea PrimaruluiPrincipalele informatii legate de actiunile Primarului sunt obtinute de la prim?rie (56%), vecini si prieteni.Capitolul 3Analiza SWOT a ora?ului M?cin ?i obiectivele strategiceStrategia de dezvoltare durabil? trebuie fundamentat? pe o analiz? relevant? a st?rii existente a comunit??ii. Pentru a putea lua deciziile corecte, trebuie analizate optim cerin?ele, constr?ngerile ?i op?iunile de dezvoltare. Specificul analizei SWOT este c? ea studiaz? concomitent caracteristicile interne sau endogene ?i influen?ele mediului extern sau exogen, ?in?nd cont at?t de factorii pozitivi c?t ?i de cei negativi.?n cadrul analizei SWOT se evalueaz? mai ?nt?i specificul intern al entit??ii pentru care se elaboreaz? strategia, puncte forte ?i puncte slabe. Apoi se analizeaz? influen?ele exterioare, efectele pozitive fiind considerate oportunit??i, iar cele negative, pericole. Dup? o prim? evaluare ?n cadrul diagnozei realizate ?n cadrul P?r?ii I se poate constata c? deciziile sunt dificil de luat ?n primul r?nd pentru c? nevoile sunt foarte diversificate ?i o prioritizare trebuie s? aib? la baz? un suport ?tiin?ific de alocare. ?n principal, analiza situa?iei existente a furnizat o privire de ansamblu care con?ine cele mai bune informa?ii posibile care s? ajute la ?n?elegerea for?elor, tendin?elor ?i a cauzelor care pot s? intervin? la un moment dat.Aceast? analiz? a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari ?i punctele slabe ale comunit??ii ?i mediului ei, oportunit??ile de dezvoltare ?i posibilele riscuri ce trebuie evitate.Punctele tari sunt acele valori sau competen?e distinctive cu caracteristici legate de localizarea orasului, pe care aceasta le posed? la un nivel superior ?n compara?ie cu alte zone, ceea ce ?i asigur? un anumit avantaj. Altfel prezentate, punctele forte reprezint? acei factori care ?i dau orasului un avantaj competitiv ?i ?i confer? atractivitate.Punctele slabe sunt reprezentate de acei factori sau acele tendin?e care creeaz? obstacole ?n calea dezvolt?rii economico-sociale ?i pot lua forme sociale, financiare, de infrastructur? sau legislative.Oportunit??ile reprezint? factori de mediu externi pozitivi pentru procesul de dezvoltare vizat, altfel spus ?anse oferite de mediul extern a c?ror anticipare permite stabilirea strategiei ?n scopul exploat?rii profitabile a oportunit??ilor ap?rute. Oportunit??i exist?, dar acestea trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesar? fructific?rii lor.Amenin??rile includ factorii din afara sistemului analizat care ar putea s? pun? strategia de dezvoltare ?ntr-o pozi?iede risc. Ace?tia sunt factori externi care nu pot fi controla?i dar care pot fi anticipa?i ?i permit elaborarea unor planuride urgen?? pentru prevenirea ?i rezolvarea acestor probleme.Utilitatea analizei SWOT const? ?n faptul c? procesul decizional bazat pe aceast? analiz? trebuie s? includ?urm?toarele elemente:? construie?te pe punctele tari;? elimin? punctele slabe;? exploateaz? oportunit??ile;? ?ndep?rteaz? amenin??rile.Puncte tari ale ora?ului M?cin:Puncte slabe:Resurse naturale importante – padure, apa;Existenta retelelor de comunicatii (telefonie, internet, cablu)Existenta retelei electrice ?i a apei potabileInfrastructura scolara importantaExistenta unor contacte stranse ?ntre administra?ie ?i agen?ii priva?i.Inexistenta problemelor de depozitare a deseurilorExistenta unor servicii medicale Existen?a unor monumente istorice;Existen?a unor leg?turi directe cu municipiul Galati;Structura economic? diversificat? a zoneiAutorit??i locale deschise;Turismul ecumenic este prezent ?n regiune prin m?n?stiri, vestigiile culturale (situri arheologice )Sectorul IMM dezvoltat comparativ cu alte localitati/regiuni?;For?a de munca flexibil?, ieftin?, calificat? si disponibil?Practicarea turismului ?n forme variate: turism de circula?ie, de sejur, de weekend, rural, ecologic si cultural, ecumentic, montan;Numeroase trasee turistice;Zone care au p?strat tradi?ii si obiceiuri populare; Zone cu valori de patrimoniu natural ?i construit; Localizarea la distante relativ scurte de Tulcea (80 km), Galati(34 km), Braila (16km); Conditii geografice (climatice, hidro-geologice, pedologice) favorabile;Rezerve de terenuri care pot fi reconvertite pentru functiuni diverse; Posibilitati de dezvoltare urbana prin extinderea intravilanului orasului; Rezerve de terenuri de buna calitate pentru practicarea agriculturii, cu lucrari de imbunatatiri funciare; Consecventa in timp in planificarea urbanistica a orasului - structura urbana flexibila, radial concentrica; Reabilitarea strazilor si trotuarelor din centru si o parte din periferie;Perceptie pozitiva asupra starii semnalizarii si marcajelor rutiere; Retea de circula?ie si transport, de persoane si marfuri, dezvoltata (international, interjudetean, judetean, urban); Infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canalizarea, infrastructura de aparare contra inundatiilor, lucrari hidroameliorative, alimentare cu energie electrica, gaze naturale relativ dezvoltate in zona centrala Macin si tendinta de dezvoltare in viitor si spre zonele periurbane; Alimentare cu gaze naturale in cea mai mare parte a teritoriului administrativ al orasului; Traseu de fibra optica de telecomunicatie; Acoperire integrala cu retea de telefonie mobila– alternativa pentru telefonia fixa; Existenta institutiilor de interes orasenesc; Piata centrala modernizata;Acoperire integrala cu retea de iluminat public;Grad de poluare relativ mic, cu un singur poluator important, existenta unor zone verzi amenajate; Cantitatea de deseuri colectata de catre operatorii autorizati este in continua crestere;Experienta in derularea unor proiecte cu fonduri nerambursabile.Infiintarea unei statii ecologice de transfer selectiv al deseurilor;Ramuri dezvoltate: industria textila, comert, transport, care reunesc cele mai mari cifre de afaceri;Piata de consum in continua dezvoltare;Existenta unui potential economic si comercial;Existenta a din ce in ce mai multi investitori straini la Macin, culminand cu investitia de proportii a unei importante firme de textile;Aproape de centrul de dezvoltare principal la nivel regional – Braila-Galati;Scadere a ratei somajului in ultimii 4 ani de la aproximativ 6% la 1,5%Perceptie pozitiva in legatura cu posibilitatile de angajare ale somerilor in viitorul apropiat;Tendinte demografice favorabile: raportul dintre decedati si nascuti vii este subunitar, asigurandu-se un spor demografic pozitiv;Populatie majoritar tanara;Procent de scolarizare ridicat;Investitii puternice ale administratiei locale in infrastructura de invatamantSpitalul orasenesc recent dotat si renovat;Perceptie usor pozitiva in ceea ce priveste calitatea serviciilor medicale;Existenta politiei comunitare;Administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala; Orientarea administratiei publice catre o gandire inovativa si actiune strategica, dinamica;Cresterea calitatii vietii, cu manifestarea unei stari de optimism privind viitorul;Patrimoniu cultural divers.Inexistenta formelor de marketing localStructura economic? relativ ?nvechit?Resursele bugetare alocate dezvolt?rii economice locale insuficiente nevoilor existente ale comunit??iiProprietate agricola divizata, faramitataEducatie, cultura civica slab dezvoltate, grad redus de participare civicaScaderea nivelului de pregatire al resurselor umaneSpirit antreprenorial redusLipsa contactelor externe ?i lipsa de integrare ?n circuitul administrativ national ?i internationalPUG-ul nu este actualizatLipsa conexiunilor cu circuitul turistic intern si extern;Lipsa marcajelor turistice, ceea ce face dificil accesul turi?tilor la obiectivele turistice din zona;Cost relativ ridicat al terenurilor echipate cu lucrari tehnico-edilitare; Neconcordanta intre valoarea reala a locuintelor si pretul acestora pe piata imobiliara libera; Perceptie negativa asupra starii cladirilor din oras;Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiilor publice locale; Tendinta de diminuare a fondului de locuit; Marirea traficului in zona centrului produce degradari de structura; Lipsa centurii ocolitoare a orasului; Starea tehnica precara a drumurilor si a strazilor de la periferie; Stadiu avansat de uzura la peste 50% din reteaua de distributie a apei potabile; Inexistenta statiei de epurare a apelor uzate; Lipsa canalizarii pluviale pe o buna parte a strazilor;Presiuni reduse in reteaua de distributie a gazelor naturale in perioada de iarna; Retele subdimensionate si cu grad de uzura ridicat; echipamente si tehnologii partial depasite fizic si moral; Prestator unic de servicii de telefonie fixa; Lipsa unor dotari necesare dezvoltarii economico-sociale (centre expozitionale, parc tehnologic, centre de afaceri, comerciale, turistice, de integrare europeana, administratie integrata, e-government etc.); Posibilitati reduse de agrement in interiorul zonei sau in imediata apropiere;Perceptie negativa asupra nivelului poluarii in oras;Lipsa de sustinere din partea cetatenilor in ce priveste colectarea deseurilor;Un procent al spatiilor verzi de aproximativ 2% din totalul intravilanului orasului;Economia zonei este in curs de stabilizare; Structura economica invechita, utilaje vechi cu uzura fizica si morala ridicata; Management strategic slab; Absenta unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale si de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare; Infrastructura de afaceri neadecvata;Acces limitat la forta de munca bine pregatita datorita neatractivitatii locurilor de munca si fenomenului de migratie temporara;Fluctuatie mare a personalului intre diversele ramuri economice;Insuficiente facilitati in vederea stimularii investitiilor private;Resurse financiare pentru investitii -insuficiente la nivelul administratiei locale;Neconcordanta intre cerintele pietei fortei de munca si programele de formare initiala si continua;Lipsa unui parteneriat intre autoritatile locale, finantatori, furnizori de servicii si IMM-uri in vederea imbunatatirii accesului la finantare, inclusiv in cadrul grupurilor si zonelor defavorizate;Lipsa unei strategii pentru atragerea si retinerea angajatilor cu un grad de calificare superior, pentru crearea conditiilor de intoarcere acasa a celor care au emigrat in alte zone ale tarii sau in strainatate;Insuficienta racordare la tehnicile de varf a retelei scolare; Oferte educationale ale invatamantului preuniversitar neracordate la cerintele de pe piata muncii, deficiente in orientare si consiliere;Perceptia necesitatii unor servicii mai bune in domeniul educatiei;Locuri insuficiente in gradinite; lipsa unor centre de tip after-school (?scoala dupa scoala”)Nivel de calificare deficitar in meserii cerute de piata muncii din oras: strungari, lacatusi mecanici, electricieni, lucratori in comert, constructii;Numar insuficient de cadre medicale prin raportare la numarul locuitorilor deserviti de Spital (Macin si comunele invecinate);Insuficienta centrelor sociale specializate pentru categoriile defavorizate; insuficienta participarii reprezentantilor lor in planificarea si furnizarea de servicii sociale;Legislatia in domeniul asistentei sociale este in continua schimbare; Insuficiente servicii si personal specializat in asistenta sociala; Implicarea insuficienta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare; Insuficienta integrare in circuitul cultural national si international; Insuficienta implicare a societatii civile in viata culturala; Lipsa mass media pe plan local; Lipsa unei strategii culturale coerente;Stare de degradare a unor cladiri cu valoare de patrimoniu sau cu destinatie culturala;Resurse financiare precare pentru sustinerea sportului de performanta;Lipsa de echipamente informatice performante pentru a permite utilizarea solutiilor inovatoare in administratie, sanatate si formare;Inexisten?a unor materiale de prezentare ?i promovare a monumentelor istorice ?i obiectivelor turistice din zona;Baza de cazare este ?n mare parte invechit? ?i nu corespunde standardelor actuale de calitate; unele cl?diri ?i infrastructura din Nerhoiu necesit? renov?ri semnificative;Emigratia for?ei de munc? Num?r redus al investi?iilor str?ine in turism si repartizarea lor neuniform? pe teritoriul orasului Absen?a unor politici si programe coerente de dezvoltare a turismului;Num?r redus de centre de informareturistic?;Fluctua?ie mare de personal specializat ?nturism;Lipsa planurilor de dezvoltare turistic?integrat? a orasulor;Lipsa parteneriatelor si colabor?rilorpublic-privat;Utilizare redus? a mijloacelor informaticesi internetului pentru informare, marketing ?i rezervare turistic?;Oportunit??i:Amenin??ri:Integrarea ?n Uniunea European? care a determinat cre?terea gradului de descentralizare, ini?ierea autonomiei locale ?i cre?terea rolului pe care oras ?l are ?n economia jude?ului prin numarul de investitoriCresterea atractivitatii orasului pentru locuireIntegrarea ?n strategiile de dezvoltare ale judetuluiPoten?ial mare de dezvoltare a sectorului serviciilorPosibilitatea practic?rii agriculturii ecologiceAsocierea ?ntre fermieri pentru cresterea profitabilit??ii ?n agricultur?Existen?a resurselor nerambursabile din fondurile structurale;Poten?ial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor;Perspective bune pentru dezvoltarea agroturismului si a turismului de weekend;Posibilitatea de a atrage turi?ti ?n regiune ?n toate anotimpurile;Premisele dezvoltarii unui parteneriat public-privat;Interes crescut la nivel interna?ional pentru conservarea biodiversita?ii si promovarea turismului durabil;Cre?terea cererii de servicii destinate persoanelor ?i firmelor etc.;Cre?terea num?rului de investi?ii str?ine care pot determina o cre?tere a competitivit??ii Interes pentru agroturism;Noua lege privind organizarea si functionarea statisticii oficiale care va sustine planificarea strategica la nivel local si masurarea progresului spre atingerea obiectivelor;Obiective investitionale sprijinite prin finantari nerambursabile prin Fondurile Structurale;Existenta Agentiei de Dezvoltare Sud-Est Braila in apropierea orasului;Simplificarea formalitatilor vamale si a regimului vizelor;Resurse bugetare reduse fa?? de nevoia de investi?ii ?n infrastructur?.Cre?terea impozitelor aferente agen?ilor economici care poate avea ca efect diminuarea activitatii economiceLegislatia instabila, incoerentaExtinderea Uniunii Europene va duce la cresterea competi?iei pentru produsele agricole, put?nd defavoriza unele sectoare tradi?ionale, ?n prezent competitive Apari?ia de probleme sociale generate de criza economic?;Sprijin redus din partea unor autorit??i publice centrale;Concuren?a zonelor turistice din regiune cu o ofert? turistic? similar? din alte regiuni;Imaginea nefavorabila a Romaniei in strainatate, prejudecatile care mai persista;Instabilitate legislativa (mai ales in domeniul fiscal); Mediu politic instabil; proceduri administrative complicate care se modifica in permanenta; Criza economica mondiala, ce are consecinte si pentru viata socio-economica a Romaniei; Dificultati in accesarea fondurilor nerambursabile, neluarea in considerare a prioritatilor europene, nationale si regionale in planificarea la nivel local;Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificult??ilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu poten?ial turistic.Pe baza diagnosticului din capitolul precedent ?i cu ajutorul analizei SWOT de mai sus, suntem ?n masura sa evidentiem obiectivele strategice de dezvoltare a or?ului M?cin. Identificarea directiilor de dezvoltare ale orasului a avut la baz? principiul dezvolt?rii locale omogene, intelegand prin aceasta dezvoltarea prin corelarea celor trei componente majore ale dezvolt?rii unei comunit?ti, ?i anume dezvoltarea economic?, dezvoltarea social? ?i gestionarea echilibrat? a resurselor ?i mediului natural, astfel incat realizarea fiec?rui obiectiv strategic, apartinand oric?rei componente de dezvoltare, actuale sau viitoare, s? aib? un impact pozitiv sau cel putin s? nu afecteze realizarea obiectivelor din celelalte componente majore ale dezvolt?rii.Viziunea de dezvoltarePana ?n anul 2020 or?ului M?cin va fi un model al dezvoltarii durabile.In aceasta etapa, cand Romania trebuie sa adopte standardele europene, si orasul Macin are nevoie de un plan de dezvoltare care sa vizeze toate domeniile si in care sa se regaseasca interesele tuturor membrilor comunitatii, un plan care sa canalizeze resursele catre actiuni integrate ce urmaresc progresul social, protejarea mediului, utilizarea eficienta a resurselor umane si naturale in vederea atingerii unui nivel ridicat si sigur de crestere economica si ocuparea fortei de munca.Strategia de Dezvoltare Locala a orasului Macin este construita pe concluziile analizelor socio-economice si SWOT, pe avantajele localitatii. Strategia, prin structura si continut, urmareste dezvoltarea economica si echilibrata, concomitent cu dezvoltarea capacitatii acesteia de a se adapta si a putea raspunde schimbarilor economice cheie.Strategia se adreseaza unei game largi de probleme economice, sociale si de mediu ale comunitatii, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obtinerii dezvoltarii durabile si cresterii coeziunii economice si sociale in orasul Macin.Strategia este un cadru de planificare strategic care defineste viziunea, caile care conduc la obtinerea ei si pe baza caruia sectorul public si privat pot actiona eficient in ceea ce priveste folosirea resurselor locale si obtinerea de beneficii in folosul comunitatii. Ea ghideaza astfel incat interventiile si activitatile necesare crearii unei regiuni dinamice si prospere sa se concentreze asupra domeniilor- cheie de dezvoltare. Totodata, aceasta constituie baza dezvoltarii planurilor de actiune pentru administratia publica locala si organizatiile partenere in vederea prezentarii de proiecte in cadrul programelor de finantare nationale si europene care sprijina dezvoltarea locala. Strategia furnizeaza o abordare echilibrata si integrata privind dezvoltarea orasului Macin cu accent pe:?facilitarea cresterii economice?imbunatatirea infrastructurii de baza(drumuri, iluminat,etc)?protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu?imbunatatirea serviciilor (medicale, sociale, culturale) si accesului la acesteaStrategia se concentreaza pe provocarile si oportunitatile de dezvoltare caracteristice si existente la nivel local, urmarind totodata eliminarea barierelor cu privire la progresul economic si social.Elementele constitutive ale strategiei urmaresc obtinerea unei dezvoltari echilibrate a orasului Macin si oferirea de oportunitati egale pentru locuitorii acestuia. Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Macin constituie carta de dezvoltare pe baza potentialului local si a valorificarii strategice a acestuia in scopul dezvoltarii unei comunitati prospere. Acest document structureaza liniile directoare strategice ale dezvoltarii Orasului Macin pe termen scurt, mediu si lung, potrivit problemelor identificate si a potentialului local activ si/sau latent, avand in vedere unicitatea orasului, rolurile pe care le exercita in prezent precum si oportunitatile de dezvoltare in viitor.Strategia de dezvoltare a orasului Macin vizeaza valorificarea durabila a resurselor umane, economice, institutionale, financiare, naturale, in scopul afirmarii calitatilor sale distinctive, a consolidarii si dezvoltarii rolurilor in teritoriu la nivel regional si national a extinderii si diversificarii parteneriatelor in proiecte sustenabile potrivit potentialului si aspiratiilor comunitatii.MisiuneaOr?ului M?cin va oferi locuitorilor s?i o cre?tere a calit??ii vie?ii. Se doreste crearea, prin procese de reinventare si reconectare, a unui oras nou, unitatea va beneficia de un nou mod de a trai in acest oras, ca urmare a masurilor luate pentru acoperirea nevoilor populatiei si calitatii vie?ii.Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Local? const? ?n cresterea capacit?tii actorilor de la nivel local, ?n vederea dezvolt?rii economice,sociale ?i de mediu a comunit?tii locale. Strategia doreste sa furnizeze cadrul spatial de dezvoltare si luare a deciziilor locale, sa propuna schimbari acolo unde sunt fezabile, sa descrie liniile generale de dezvoltare si implicarea celor ce iau decizii in aceste procese.Dezvoltarea economiei locale- Dezvoltarea infrastructurii de baza - Accesul neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa, electricitate, canalizare, cai de transport);- Protectia mediului - Cresterea standardului de viata, reducerea saraciei;- Imbunatatirea accesului la serviciile medicale, educationale, sociale si culturale.In vederea realizarii obiectivului general, se va urm?ri atingerea urm?toarelor obiective specifice:Domeniul economie – agriculturaGeneralizarea agriculturii moderne, intensiv?, racordat? la principiile economiei de pia??, pe coordonatele protej?rii mediului natural ?i ?mbun?t??irii nivelului de trai ?n zona rural?, conform cu standardele acquis –ului comunitar.Domeniul economie – industriaCre?terea competitivit??ii ?i a performan?ei domeniului industrial de la nivelul orasului.Domeniul mediuPromovarea activa a masurilor de protectie a mediului.Domeniul dezvoltare social?Cresterea calitatii vietii si a starii de sanatate a populatieiDomeniul administratie publica localaInt?rirea capacit??ii administrativeDomeniul educatie ?i formareDezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea infrastructurii educationale ?i asigurarea accesului la diferite forme de educatieDomeniul cultura, sport ?i agrementDezvoltarea infrastructurii pentru cultura, sport ?i agrementCapitolul 4Domeniile dezvoltarii Or?ului M?cin, obiectivele ?i proiectele specifice4.1.Economia locala4.1.1.Agricultura4.1.1.1.Prezentare generalaConditiile naturale ale zonei nu sunt cele mai prielnice agriculturii pe suprafete mari, motiv pentru care pana in secolul al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX, ocupatia de baza a localnicilor era agricultura si pastoritul, favorizat si de existenta intinselor suprafete de pasuni si fanete.Din suprafa?a total? a ora?ului, suprafa?a agricol? este de 8.729 ha, din care suprafa?a arabil? este de 7.600 ha, p??unile naturale 590 ha, f?ne?ele de 399 ha ?i vii pe rod 140 ha. P?durile ?i alte terenuri cu vegeta?ie forestier? cuprind o suprafa?? de 83 ha, iar teren neproductiv 73 ha. Din totalul suprafe?ei arabile sunt irigate 3950 ha, iar structura pe categorii de proprietari se prezint? astfel:gospod?riile popula?iei - 4.150 ha, din care amenajate pentru irigat 1.893 ha;societ??i comerciale cu capital de stat - 3.485 ha, din care amenajate pentru irigat 2.057 ha;?n urma aplic?rii prevederilor Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, privatizarea s-a f?cut prin impropriet?rirea a numeroase familii cu suprafe?e ?n medie de 2,5 ha, de la 0,5 ha p?n? la 10 ha. Aceste mici propriet??i de p?m?nt nu pot deveni exploata?ii agricole eficiente dec?t dupa elaborarea unor noi legi care s? permit? mi?carea p?m?ntului ?n vederea comas?rii lui ?n forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole.Gospod?riile agricole individuale, predominante ?n agricultura zonei ora?ului M?cin, au, ?n medie, o suprafa?? de 2 ha ?i un num?r redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizeaz? printr-o putere economic? redus? ?i orientarea spre autoconsum.Suprafa?a total?, din care (ha):Aproximativ 10.000 haIntravilan (ha)336 haExtravilan (ha)9000 haSuprafa?a arabila? (ha)7600 haSuprafa?a fondului forestier (ha)83 haPasuni (ha)590 haF?ne?e399 haVii140 haSituatia terenurilor ?n hectare din orasul MacinIn privinta animalelor, ovinele si pasarile au ponderea cea mai importanta. Efectivele de animale cuprind: 584 capete bovine, 1.787 capete porcine, 10.117 capete ovine ?i caprine ?i peste 27.000 de p?s?ri.4.1.1.2.Analiza SWOT pentru domeniul agriculturaPuncte tari ale ora?ului M?cin pentru domeniul agriculturaPuncte slabe:Soluri fertile care favorizeaz? dezvoltarea unei agriculturi diversificateForta de munca importanta ?n agriculturaTraditia ?n cresterea de animaleAutoritati locale deschiseExistenta retelelor de comunicatii pentru promovarea produselor agricoleSuprafata agricola importantaUtilizarea redusa a pesticidelor ?i ingrasamintelorProprietate agricola divizata, faramitataInexistenta unor forme avansate de promovare a produselor agricole localeForta de munca slab calificata ?n domeniu (nu corespunde cu nevoia)Inexistenta unor forme organizate de exploatare agricolaPersistenta problemelor de fond funciarSistem educational inexistent ?n domeniuLipsa contactelor externe ?i lipsa de integrare ?n circuitul national al producatorilor agricoli, informatii neactualizate;Lipsa unor contacte directe cu marii comerciantiSlaba eficienta economica a exploatatiilor agricoleAcces limitat la specialisti, informatii ?i consultanta ?n domeniuOportunit??i:Amenin??ri:Existenta resurselor nerambursabile din fondurile structurale pentru agriculturaIntegrarea ?n strategiile de dezvoltare ale judetuluiPosibilitatea practic?rii agriculturii ecologiceAsocierea ?ntre fermieri pentru cresterea profitabilit??ii ?n agricultur?Infiintarea de puncte de colectare ?i prelucrare a materiilor prime rezultate din agriculturaSlaba informare a agricultorilor cu privire la normele europeneConcurenta importului de produse agroalimentare de pe piata Uniunii EuropeneSprijin redus din partea altor autoritati publiceExisten?a unui cadru institu?ional ?i legislativ destul de stufos;4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agriculturaIn formularea obiectivelor trebuie sa se tina cont de strategiile na?ionale ?i cele judetene: “Planul Na?ional de Dezvoltare a Rom?niei”“Programul de Guvernare” “Planul de Dezvoltare Regional?” elaborat de Agen?ia de Dezvoltare Regional? Strategia de dezvoltare a judetului TulceaObiectivul general al ora?ului M?cin ?n domeniul agriculturii este:-Generalizarea agriculturii moderne, intensiv?, racordat? la principiile economiei de pia??, pe coordonatele protej?rii mediului natural ?i ?mbun?t??irii nivelului de trai ?n zona rural?, conform cu standardele acquis –ului comunitar.Obiectivele specifice sunt:1.Realizarea unor structuri care s? contribuie la relansarea produc?iei agricole, prin:Atragerea ?i stimularea produc?torilor agricoli pentru a se organiza ?n sisteme de cooperare ?i asociere ?n scopul aplic?rii unor tehnologii moderne;Dezvoltarea activitatii de consultanta agricola care s? aib? ?n sarcin? rezolvarea operativ? a tuturor problemelor agricole: sistematizarea ?i organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, eviden?a terenurilor agricole;mecanizarea agriculturii ?i aplicarea tehnologiilor adecvate;?mbun?t??irea activit??ilor specifice cre?terii animalelor (servicii sanitar-veterinare, baze furajere etc.);servicii pentru achizi?ionarea ?i valorificarea produselor agricole vegetale ?i animale;2.Integrarea produc?iei agricole cu industria alimentar?, re?eaua de depozitare, transport; dezvoltarea agen?ilor economici pentru prest?ri de servicii ?n agricultur?. 3.Reactualizarea studiilor pedologice ?i agrochimice ?i stabilirea notelor de bonitare, pe sole, ?n cadrul fiec?rei propriet??i; reactualizarea pe baz? de bonitate, a zon?rii ?i microzon?rii produc?iei agricole; studii de amenajare integrat? a diferitelor zone, pentru protejarea ?i ridicarea poten?ialului productiv al p?m?ntului;studii de elaborare a noilor tipologii de exploata?ii agricole specifice.6.Monitorizarea ac?iunii de cre?tere a animalelor ?i ?mbun?t??irea poten?ialului genetic al animalelor, asigurarea unor efective ?i produc?ii animale care s? satisfac? necesarul de consum a popula?iei ?i crearea de disponibilit??i;7.Conservarea ?i ameliorarea biodiversit??ii fondului forestier prin:stoparea defri??rii p?durilor ?i a vegeta?iei forestiere din afara fondului forestier;excluderea p??unatului din p?duri ;reconstruc?ia ecologic? a p?durilor destructurate extinderea suprafe?ei p?durilor ?i a altor forme de vegeta?ie forestier? ?n zonele destinate ?i amenajate pentru sport, agrement, recreere;4.1.1.4 Fise de proiectFisa 1DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Sprijin pentru producatorii agricoliCadrul generalExista posibilitatea eficientizarii activitatilor agricole prin asociere ?i cooperareGrup ?intǎFermierii localiObiectiveAtragerea ?i stimularea produc?torilor agricoli pentru a se organiza ?n sisteme de cooperare ?i asociere ?n scopul aplic?rii unor tehnologii moderneMotiva?ia proiectuluiPropiretate divizata, exploatatii mici, agricultura de subzistentaModul de implementare a proiectuluiInstitutionalizarea a doua intalniri pe an intre autoritatile publice (primarie, prefectura, consiliul judetean, Ministerul Agriculturii), agenti economici specializati, institute de educatie ?i cercetare ?n domeniul agricol ?i fermierii locali ?n vederea promovarii actiunilor agricole moderneSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localInstitu?ia care raspunde de realizare a proiectuluiConsiliul localTermen de realizareOperational ?n 12 luniIndicatori2 intalniri pe an, participarea a cel putin 5 institutii, cel putin 2 agenti economici, cel putin 15 fermieri localiIn 2018 –existenta a cel putin doua noi asociatii ale fermierilorFisa 2DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Consiliere ?i consultanta pentru fermieri prin extinderea activitatii de informare, consiliere ?i consultantaCadrul generalNu exista o forma coerenta de informare pentru fermierii localiGrup ?intǎFermierii localiObiectiveDezvoltarea activitatii de consultanta agricola care s? aib? ?n sarcin? rezolvarea operativ? a tuturor problemelor agricoleMotiva?ia proiectuluiO forma permanenta de consultanta poate creste nivelul de informare ?i ?n final performanta agriculturii localeModul de implementare a proiectuluiDezvoltarea la nivel local a centrului de informare, consultanta ?i consiliere pentru fermieri care sa se ocupe inclusiv de orientarea produc?iei agricole ?n concordan?? cu tendin?ele previzibile ale pie?ei interne ?i externe, promovarea agriculturii ecologiceSursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul local, bugetul de stat, fonduri structuraleInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local, Directia judeteana pentru agriculturaTermen de realizare2018Indicatori-activitati de consiliere si consultan?? ?n 2018Fisa 3DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Incubator de afaceri general ?i pentru agriculturaCadrul generalActivitatea societatilor comerciale ?n domeniul agricol este nesemnificativaGrup ?intǎFermieri locali, agenti economici cu activitate ?n domeniuObiectiveIntegrarea produc?iei agricole cu industria alimentar?, re?eaua de depozitare, transport; dezvoltarea agen?ilor economici pentru prest?ri de servicii ?n agricultur?Motiva?ia proiectuluiEste nevoie de o integrare a activitatilor de productie, transport, prelucrare a produselor agricole, ceea ce presupune existent unor agenti economici, de preferinta locali, ?n domeniuModul de implementare aproiectuluiSpecializarea Centrului de informare, consiliere ?i consultanta ?n marketingul agricol ?i incubator de afaceri pentru agriculturaOrganizarea anuala a unui seminar cu exemple de succes de afaceri ?n domeniul agricolSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBuget local, bugetul de stat, sponsorizari, contributii ale fermierilorInstitu?ia care raspunde de realizare a proiectuluiCentrul de informare, consiliere ?i consultantaTermen de realizare2019IndicatoriCel putin 3 proiecte de afaceri ?n domeniul agriculturii lansate, minim 5 activitati de consultanta/lunaUn seminar cu exemple de succes pe anFisa 4DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Reactualizarea zonarii ?i microzonarii productiei agricoleCadrul generalIn ultimii 15 ani nu s-au realizat astfel de studiiGrup ?intǎFermierii ?i agentii economici localiObiectiveReactualizarea studiilor pedologice ?i agrochimice ?i stabilirea notelor de bonitare, pe sole, ?n cadrul fiec?rei propriet??i; reactualizarea pe baz? de bonitate, a zon?rii ?i microzon?rii produc?iei agricoleMotiva?ia proiectuluiEste necesara orientarea activitatii agricole locale ?n concordan?? cu resursele naturale (cultivarea plantelor ?n acord cu terenurile)Modul deimplementare aproiectuluiStudii de amenajare integrat? a diferitelor zone, pentru protejarea ?i ridicarea poten?ialului productiv al p?m?ntului; studii de elaborare a noilor tipologii de exploata?ii agricole specificeSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul judetean ?i localInstitu?ia care raspunde de realizare a proiectuluiConsiliul local ?i consiliul judeteanTermen de realizare2018IndicatoriStudiu pedologic ?i agrochimicZonarea productiei agricoleFisa 5DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea performantelor agricole prin utilizarea de soiuri adecvateCadrul generalEste nevoie de utilizarea unor soiuri adaptate conditiilor naturale din zonaGrup ?intǎFermierii localiObiectiveImbunatatirea soiurilor folosite (folosirea unor soiuri timpurii ?i semitimpurii rezistente la secet?, adaptate fiec?rei zone de cultur?, care s? dep??easc? prin timpurietate perioadele critice de secet?)Motiva?ia proiectuluiLipsa informatiilor ?n domeniu ?i a resurselor financiare a dus la utilizarea unor soiuri slabe, fara eficienta economicaModul de implementare a proiectuluiInformare prin Centrul de informare cu privire la soiurile adecvate zonei, achizitia ?i distributia de soiuriSursa de finan?are/posibile surse de finan?areFonduri structuraleBugetul de statBugetul localInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiCentrul de informare ?i consiliereTermen de realizare2019Indicatori-50% din soiurile utilizate ?n 2019 adaptate specificului zoneiFisa 6DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Agricultura conservativaCadrul generalAgricultura conservativ? are ?n vedere perturbarea minima a solului pentru a conserva structura, fauna ?i materia organica a soluluiGrup ?intǎFermierii localiScopul proiectului/ObiectiveDezvoltarea activitatii de consultanta agricola care s? aib? ?n sarcin? rezolvarea operativ? a tuturor problemelor agricoleMotiva?ia proiectuluiDiverse rotatii ?i combinatii ale culturii care stimuleaza microorganismele din sol ?i elimina daunatorii plantelor, buruienile ?i bolile.Modul deimplementare aproiectuluiEvidenta clara a terenurilor care permit desfasurarea agriculturii conservative.Promovarea unei astfel de agriculturiSursa definan?are/posibilesurse de finan?areSurse private, bugetul local, bugetul de statInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiCentrul de consiliere, Fermierii localiTermen de realizare2018 – demareaza informarea2019 – primele culturi conservativeIndicatori-2018 o activitate de informare realizat?-2019 – min. 10 ha de culturi conservativeFisa 7DomeniuAgriculturaProgramul / proiectul propusTitlul:Conservarea ?i ameliorarea biodiversit??ii fondului forestierCadrul generalActualele zone verzi sunt foarte insemnate ca suprafata de aceea necesita o atentie specialaGrup ?intǎPopulatia localit??iiObiectiveConservarea ?i ameliorarea biodiversit??ii fondului forestier.Motiva?ia proiectuluiEste necesara mentinerea ?i dezvoltarea actualelor zone verziModul deimplementare aproiectuluiDezvoltarea actiunilor locale de control ?i crearea unui parteneriat cu un ONG, eventual crearea unui organism - Garda de mediu a copiilor, care sa urmareasca:stoparea defri??rii p?durilor ?i a vegeta?iei forestiere din afara fondului forestier;excluderea p??unatului din p?duri ;conversia arboretelor din l?stari la codru;reconstruc?ia ecologic? a p?durilor destructurate Extinderea suprafe?ei p?durilor ?i a altor forme de vegeta?ie forestier? ?n zonele destinate ?i amenajate pentru sport, agrement, recreere;Sursa definan?are/posibilesurse de finan?areSurse private, bugetul localInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiAutoritati localeONGScoalaTermen de realizare2017Indicatori-1 parteneriat cu un ONG-crearea Garzii de mediu a copiilor-1 actiune/an de curatire a zonelor verzi cu voluntari-plantarea anuala a 100 de arbori cu voluntari4.1.2.Industria4.1.2.1.Prezentare generalaPentru orasul Macin, ca de altfel pentru toate orasele mari ale tarii, industria constituie cea mai importanta sursa de venituri a populatiei.Potrivit documentelor consultate, preocuparile cu caracter industrial sunt sesizate pe aceste meleaguri, inca din secolul al XIX-lea.Industria local? s-a dezvoltat ?n cea mai mare parte ?n anii comunismului. ?n prezent industria ora?ului se confrunt? cu probleme din cele mai dificile, de adaptare la exigen?ele impuse de economia de pia?? determinate de urm?toarele motive:tehnologiile prezente ?n intreprinderile locale, care, la nivelul anului 1995, lucrau cu capitalul statului sau al propriet??ii de grup (cooperativa de consum ?i me?te?ug?reasc?), sunt complet dep??ite, energofage, necompetitive;industria nu este adaptat? economiei de pia?? sau, mai bine zis, pie?ei europene din punct de vedere sortimental ?i al calit??ii produselor.?n strategia de reform? economic? ?i social?, autorit??ile locale ?i jude?ene plaseaz? industria pe un loc principal deoarece, ?n cadrul actualei crize a ansamblului produc?iei na?ionale, se constat? preponderen?a crizei industriale.Ramurile industriale cele mai dezvoltate la aceast? dat? ?n ora?ul M?cin sunt:industria usoar? - reprezentat? prin societ??i comerciale cu capital privat str?in (italiene, coreene, etc) de confec?ii textile ?i tricotaje, ?n sistem lohn;industria minier? - const? ?n exploatarea la suprafa?? a granitului din Mun?ii M?cinului;industria alimentar? - s-a dezvoltat ?n concordan?? cu tendin?ele ?i orient?rile actuale ale economiei de pia?? ?i care se bazeaz?, ?n principal, pe prelucrarea produselor agricole ?i animaliere;industria lemnului - a c?rei dezvoltare ?n viitor este determinat? de suprafa?a ?i calitatea fondului forestier de esen?? moale (salcie ?i plop) din zon?. Cheresteaua produs? pe teritoriul zonei se export? ?n stare brut? sau se prelucreaz? ?n produse finite (l?di?e, boxpale?i) pentru intern ?i export.Dezvoltarea micilor afaceri este esen?ial? pentru economia ora?ului M?cin ?i a zonei, deoarece starea economic? ?i social? general? este str?ns dependent? de succesul afacerilor intreprinz?torilor care contribuie, ?n mare parte, la realizarea produsului intern brut ?i ofer? noi locuri de munc?.4.1.2.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Numar important de agenti comercialiForta de munca numeroasaAutoritati locale deschiseExistenta retelelor de comunicatii (telefonie, internet, cablu)Existenta retelei electrice ?i a celei de apaTraditie industrialaSpatii ?i terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenorialeSectorul industriei dezvoltat Structura economic? diversificat?Forta de munca slab calificataScaderea nivelului de pregatire al resurselor umaneLipsa unui sistem informa?ional adecvat sus?inerii activit??ilor din toate ramurile economiei, ?n vederea diversific?rii gamei serviciilor ?i activit??ilor productive; Infrastructura de afaceri neuniform repartizat?;Lipsa unor investi?ii economice de tip Parteneriat Public – PrivatLipsa unei strategii de marketing local ?i insuficienta promovare a produselor ?i serviciilor locale Utilizarea pe o scar? relativ mic? a tehnologiilor avansateProductivitatea industrial? este ?nc? sc?zut?, raportat la cea din Uniunea European?Oportunit??i:Amenin??ri:Cresterea atractivitatii orasului pentru activitati economiceExistenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea ?n strategiile de dezvoltare ale judetuluiPoten?ial mare de dezvoltare a sectorului serviciilorCre?terea impozitelor aferente agen?ilor economici care poate avea ca efect diminuarea activitatii economiceLegislatia instabila, incoerentaExtinderea Uniunii Europene va duce la cresterea competi?iei put?nd defavoriza unele sectoare tradi?ionale, ?n prezent competitive Exodul for?ei de munc?.Aparitia de probleme sociale generate de criza económicaSprijin redus din partea altor autoritati publiceRiscul necorel?rii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii ?i nevoile de echipare a zonelor cu poten?ial de dezvoltare a IMM-urilor;4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrieStrategia de dezvoltare a industriei are la baz? obiectivele ?i strategiile guvernamentale stabilite ?n Programul de Guvernare, priorit??ile pe termen scurt ?i mediu stabilite prin Planul Na?ional de Dezvoltare. Totodat? aceast? strategie trebuie s? concorde cu Politica Industrial? a Rom?niei ?i s? aib? ?n vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996 privind ?nt?rirea competitivit??ii industriale comunitare, dar ?i prevederile cuprinse ?n Strategia Na?ional? de Dezvoltare Durabil? a Rom?niei (2000-2020), precum ?i ?n Programul Na?ional de Dezvoltare Regional? a ??rii. De asemenea, trebuie sa existe concordante cu Strategia de Dezvoltare a judetului Tulcea.Obiectivul general il reprezinta cre?terea competitivit??ii ?i a performan?ei domeniului industrial de la nivelul orasului, ?n vederea ?nt?ririi capacit??ii de adaptare la cerin?ele pie?ei interne ?i interna?ionale, pe fondul unei dezvolt?ri durabile ?i echilibrate a economiei pe ansamblu.Obiectivele specifice sunt: 1.Mentinerea investitiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de afaceri2.Promovarea bunurilor ?i serviciilor locale3.Atragerea de noi investitii, indeosebi din industrii nepoluante prin utilizarea capacitatilor de productie, a resurselor existente ?i facilitarea accesului la utilitati4.Incurajarea antreprenoriatului autohton4.1.2.4 Fise de proiectFisa 8DomeniuIndustriaProgramul / proiectul propusTitlul:Clusterul – motor de dezvoltare pentru economia local?Cadrul generalClusterele sunt definite drept o concentrare sau aglomerare teritorial? de firme mici ?i mijlocii specializate intr-un domeniu comun (serviciu, produs, cunostinte) sau domenii interrelationale ?n sectorul respectiv. Clustering-ul poate reprezenta o piatr? de temelie pentru dialogul constructiv dintre reprezentantii mediului de afaceri ?i sectorul public, mediul educational, societatea civil? etc, astfel f?cand posibil? cresterea eficientei parteneriatelor orientate c?tre inovatie la nivel local.Fiind considerat un model de succes la nivel european ?n domeniul sprijinirii mediului de afaceri, clusterele vor fi promovate ?n Romania ?n anii urm?tori datorit? posibilit?tii de afinanta integrarea intreprinderilor romanesti ?n lanturi cluster.Grup ?intǎAgentii economici locali, ONG-uri, autoritati publice, mediul academicObiectiveMentinerea investitiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de afaceriMotiva?ia proiectuluiLipsa unui parteneriat mediu de faceri – autoritati publice poate conduce la diminuarea activitatii economice, indeosebi ?n condii de criza economicaModul deimplementare aproiectuluiInitierea unui parteneriat strategic ?n vederea elabor?rii unui studiu privind oportunitatea constituirii unui cluster;In analiza constituirii unui cluster ?n zon? se vor avea ?n vedere ?i urm?toarele aspecte:-existenta a numerosi agenti economici ?n domeniul constructiilor-dezvoltarea unor activitati economice nepoluanteactivit?ti de relationare cu mediu academic din zon?, dat fiind c? elemental de succes al unui cluster il reprezint? cooperarea intre mediul de afaceri si mediul academic;invitarea firmelor de consultant? ?n cadrul unor sesiuni de informare a mediului de afaceri local privind posibilit?tile de finantare ?n domeniul cresterii productivit?tii, dezvolt?rii resurselor umane, utiliz?rii tehnologiilor inovative;organizarea unor misiuni economice pentru mediul de afaceri local;organizarea, impreun? cu Camera de Comert ?i Industrie a unor seminarii de informare a mediului de afaceri local privind accesul pe Piata Unic? prin certificarea produselor sau serviciilor, conform cerintelor europene.Sursa definan?are/posibilesurse de finan?are-Sponsoriz?ri;-Bugetul judetului;-Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe nationale;-Credite ?i produse bancare;-Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivit?tii Economice;-Programul Operational Capital Uman.Institu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local, agenti economiciTermen de realizare2018Indicatori-incheierea parteneriatului strategic autoritati-mediu de afaceri – mediu academic-elaborarea studiului de oportunitate-2 seminarii de informare/an privind posibilitatile de finantere pentru sectorul privat-o misiune economica/an-un seminar / an privind modalitatile de patrundere pe Piata UnicaFisa 9DomeniuIndustriaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea vizibilitatii produselor ?i serviciilor locale, precum ?i a oportunitatilor pentru dezvoltarea de afaceriCadrul generalNehoiu este o localitate cu atractivitate medie pentru investitii. Oportunitatile locale trebuie promovate ca ?i produsele ?i serviciile existenteGrup ?intǎAgentii economiciObiectivePromovarea bunurilor ?i serviciilor localeMotiva?ia proiectuluiComunitatile locale se afla ?n competitie pentru dezvoltare economica ?i atragerea de investitii. Promovarea poate constitui un element de diferentiere ?n atragerea de capital.Modul de implementare a proiectuluiElaborarea unei strategii de marketing localSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local ?i sponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local ?i agenti economiciTermen de realizare2017Indicatori-strategia de marketing realizat?Fisa 10DomeniuIndustriaProgramul / proiectul propusTitlul:Facilitarea accesului la utilitati pentru intreprinderiCadrul generalUtilitatile dau atractivitatea pentru investitii unei zoneGrup ?intǎAgentii economiciObiectiveAtragerea de noi investitii, indeosebi din industrii nepoluante prin utilizarea capacitatilor de productie, a resurselor existente ?i facilitarea accesului la utilitatiMotiva?ia proiectuluiPrin accesul facil la utilitati se sprijina mediul de afaceri de catre autoritatile localeModul de implementare a proiectuluiFacilitarea accesului la reteaua canalizare pentru agentii economici, ?n momentul realiz?rii acestora Sursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul local,Resurse ale agentilor economiciInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local ?i agenti economiciTermen de realizare2018 – extinderea retelei de canalizare conform nevoilor identificate, pentru atragerea investitorilor. (aproximaktiv 7-10 km)Indicatorinr. agenti economici racordati la canalizareFisa 11DomeniuIndustriaProgramul / proiectul propusTitlul:Incubator de afaceriCadrul generalIn orasul Macin, spiritual antreprenorial este destul de scazut, astfel ca este necesara identificarea de oportunitati de afaceri ?n zona ?i invatarea indeosebi a tinerilor cum sa demareze o afacereGrup ?intǎLocuitori ai orasuluiObiectiveIncurajarea antreprenoriatului autohtonMotiva?ia proiectuluiEste necesara incurajarea inovarii la nivel local ?i utilizarea resursei umane ?i a antreprenoriatului local.Modul deimplementare aproiectului-infiintare incubator de afaceri-organizarea de sesiuni de informare privind dezvoltarea unei afaceriSursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul local,Resurse guvernamentalePOCUInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local ?i locuitorii orasuluiTermen de realizare2018 – incubator de afaceri functional, organizarea primului seminarIndicatori-incubator de afaceri functional-o sesiune de informare/an organizata4.2.Mediu4.2.1.Prezentare generalaAerulPoluarea aerului se realizeaza prin:-transportul rutier (N2O)-utilizarea combustibililor fosili pentru incalzirea locuintelor (CO2) (70% lemn)-arderi in industria prelucratoare (CH4, CO2, N2O)ApaIn conformitate cu atribu?iile ce ii revin din organizarea ?i func?ionarea Administratiei Nationale ?Apele Romane”, Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea gestioneaz? date referitoare la cantitatea ?i calitatea factorului de mediu APA, astfel: ?ncadrarea ?n clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.Conform acestuia limitele corespunzatoare sunt:· Clasa I – apa ce se poate potabiliza pentru consum uman;· Clasa a II-a de calitate ?corespund valorilor tinta pentru protectia ecosistemelor acvatice – buna pentru piscicultura, uz industrial, agricol;· Clasele III-IV, valorile limita ?reflecta ponderea influentei antropice” ?n sensul ca nu mai poate fi utilizata la irigatii ?n agricultura, fiind depasite ?i conditiile maximale pentru imbaiere;In plus, la clasa IV ?n respectiva apa nu mai exista viata ci doar cel mult bacterii;?n orasul Macin nu s-au constatat depasiri ale valorilor normale de hidrocarburi ?i azot ?n apele de suprafa?? ?i cele subterane.Singura sursa de apa poluata, fiind in urma cu mai multi ani Parul Malcova.SolulPoluarea solului este influen?at? ?n special de :- depuneri uscate ?i umede din atmosfer?- depozitarea neadecvat? de de?euri ?i reziduuri menajere ?i industriale pe terenuri neamenajate corespunz?tor – principal surs? de poluare a solului ?n orasul Macin.- deversarea de n?moluri, ?lamuri ?i ape uzate, pe unele terenuri agricole sau de alt? natur?.- chimizarea unor terenuri ?i culturi agricoleEmisiile de la aceste surse influen?eaz? negativ solul prin incorporarea de elemente chimice cu caracter toxic.Inc?rcarea solului cu astfel de elemente chimice (metale grele, sulf, etc.) degradeaz? insu?irile fizice, chimice ?i biologice, contribuind astfel la reducerea capacit??ii productive. Modific?rile antropice ale solului datorate construc?iilor de toate felurile, prin opera?iuni de decopertare, modelare, etc., au dus la crearea altor tipuri de soluri, a?a numitele protosoluri antropice.Agricultura poate constitui o surs? de poluare a mediului inconjur?tor, implicit a solurilor, ?n principal prin administrarea unor doze excesive de ingr???minte minerale ?i organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioad? lung? de degradare ?i ?n cantit??i supradozate. Astfel, au ap?rut fenomene de poluare a solurilor pe suprafe?e mici pe care se dorea ob?inerea de randamente ridicate. Aceste suprafe?e apar?in solurilor destinate cultiv?rii legumelor.Dintre poluan?ii proveni?i din ingr???minte, cei mai cunoscu?i sunt nitra?ii, datorit? efectelor negative provocate de prezen?a lor ?n pozitia deseurilor menajereCompozitia deseurilor, ?n ce priveste deseurile din ambalaje ?i deseurile biodegradabile a fost considerata cea din studiile la nivel national, din anul 2002, ?n lipsa unor date provenite din masuratori directe.Ponderea deseurilor biodegradabile ?n deseurile localeIn categoria deseurilor biodegradabile din deseurile locale sunt cuprinse:? deseuri biodegradabile rezultate ?n gospodarii? deseuri biodegradabile din unitati de alimentatie publica;? deseuri vegetale din parcuri, gradini publice;? deseuri vegetale din gradini ale populatiei, sere, solarii etc.? deseuri biodegradabile din piete agro-alimentare;? componenta biodegradabila din deseurile stradale;? namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere;ZgomotulReteaua de drumuri ce strabat orasul reprezinta o sursa permanenta de poluare fonica, al?turi de zgomotele rezultate din activitatea industrial?. 4.2.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin ?n domeniul mediuPuncte slabe:Autoritati locale deschiseInexisten?a de agenti economici cu potential major de poluareExistenta unor suprafete impaduriteSistem func?ional de colectare a de?eurilorColectarea selectiv? a de?eurilorUtilizarea redus? a pesticidelorInexisten?a polu?rii solului ?i apeiActivitate economica ?n domeniul recicl?riiLipsa unei re?ele extinse de ap? Depunerea necontrolata a deseurilor urbaneEducatie, cultura civica ?n probleme de mediu slab dezvoltateLipsa unei delimitari clare intre zona industrial? ?i cea rezidentialaOportunit??i:Amenin??ri:Existenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea ?n strategiile de dezvoltare ale judetului ?n ceea ce priveste problematica de mediuPoten?ial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor urbane ce vizeaza protectia mediuluiPosibilitatea practic?rii agriculturii ecologicePresiunile exercitate de UE vor conduce la sustinerea masurilor de protectie a mediuluiDezvoltarea pie?ei de reciclare a de?eurilor /materiei prime rezultate din procesarea de?eurilor;Resurse bugetare reduse fa?? de nevoia de investi?ii ?n infrastructur?, re?ele de utilit??i (ap?, canalizare, iluminat public)Sprijin redus din partea altor autoritati publiceIntarzieri ?n aplicarea legislatiei de mediu de catre unii agenti economic Cresterea numarului de autoturisme4.2.3.Obiective pentru domeniul mediuObiectivul general ?n materie de mediu este reprezentat de promovarea activa a masurilor de protectie a mediului iar obiectivele specific sunt:1.Men?inerea calitatii aerului2.?mpiedicarea degradarii solului3.Imbunatatirea sistemului de protectie a apelor de suprafata ?i subterane ?n vederea cresterii gradului de sanatate al populatiei4.2.4.Fise de proiecteFisa 12DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Adoptarea de tehnologii nepoluante de catre agentii economiciCadrul generalExista pe teritoriul orasuluide agenti economici cu potential de poluareGrup ?intǎAgenti economici cu potential de poluareObiectiveMen?inerea calitatii aeruluiMotiva?ia proiectuluiModernizarea ?i adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agen?ii economici susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA este o masura ce poate conduce la imbunatatirea calitatii aeruluiModul deimplementare aproiectuluiPromovarea ?i sustinerea adoptarii de tehnologii nepoluante.Monitorizarea modului ?n care sunt reduse efectele poluante ale activitatii economice.Sursa definan?are/posibilesurse de finan?areResurse ale agentilor economiciInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul localGarda de mediuAgenti economiciTermen de realizare2020Indicatori2020 – toti agentii economici de pe teritoriul orasului adopta tehnologii nepoluante, conforme standardelor europeneFisa 13DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Supravegherea ?i eliminarea total? a practicilor ilegale de deversare pe sol a oric?ror substan?e lichide poluante precum ?i a depozitarii necontrolate de deseuriCadrul generalExista pe teritoriul orasului riscul de deversare ?i depozitare de materiale poluante pe solGrup ?intǎAgenti economici ?i populatie Obiective?mpiedicarea degrad?rii soluluiMotiva?ia proiectuluiEste necesara protejarea solului prin monitorizarea ?i controlul deversarilor ?i depozitarilor de materii pe solModul de implementare a proiectuluiMonitorizarea, controlul ?i sanctionarea celor ce nu respecta legislatia ?n materie de utilizare a solului Sursa de finan?are/posibilesurse de finan?areBugetul localInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiPolitia local?Garda de mediuAgenti economici, populatiaTermen de realizare2018Indicatori2018 – reducerea cu 80% a deversarilor ?i depozitarilor necontrolate de substante ?i materii pe sol Fisa 14DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Inchiderea spatiilor ?i depozitelor de de?euri neamenajate ?i reconstruc?ia ecologic? a terenurilor ocupate de acesteaCadrul generalExista pe teritoriul orasului spatii neamenajate de depozitare a deseurilor Grup ?intǎAgenti economici ?i populatie Obiective?mpiedicarea degradarii soluluiMotiva?ia proiectuluiEste necesara protejarea solului prin inchiderea ?i ecologizarea spatiilor de depozitare necontrolata a deseurilorModul deimplementare aproiectuluiInchiderea depozitelor de de?euri neamenajate ?i reconstruc?ia ecologic? a terenurilor ocupate de acesteaSursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul localInstitu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2018Indicatori2018 – disparitia ?i ecologizarea a 100% din spatiile ?i depozitele de deseuri neamenajate Fisa 15DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Generalizarea colect?rii selective a deseurilorCadrul generalIn acest moment colectarea deseurilor se face selective dar nu este o practic? generalizat?.Grup ?intǎAgenti economici ?i populatie Obiective?mpiedicarea degradarii soluluiMotiva?ia proiectuluiColectarea selectiva a deseurilor poate genera venituri ?i o reducere a masei de deseuri de depozitatModul de implementare aproiectului-campanie de constientizare a populatiei-generalizarea sistemului de colectare selectiv?Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areFonduri structurale de coeziune, bugetul local ?i bugetul consiliului jude?eanInstitu?ia care raspunde de realizare a proiectuluiConsiliul local, societate de salubrizare populatiaTermen de realizare2019Indicatori2019 –80% din deseuri colectate selectivFisa 16DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Desfiin?area sistemelor individuale de colectare a apelor uzate – fose septice, pu?uri absorbante – de c?tre to?i de?in?torii de locuin?e individuale sau colectiveCadrul generalIn conditiile realizarii canalizarii, aceste fose trebuie desfiintate deoarece sunt poluanteGrup ?intǎPopulatia ?i agentii economiciObiectiveImbunatatirea sistemului de protectie a apelor de suprafata ?i subterane ?n vederea cresterii gradului de sanatate a populatieiMotiva?ia proiectuluiExtinderea sistemului de canalizare nu mai justifica existenta acestor fose, cu impact negativ asupra solului ?i panzei freatice.Modul de implementare a proiectuluiDesfiintarea foselor septiceSursa de finan?are/posibile surse de finan?areResurse ale populatiei ?i agentilor economici Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, agenti economici, populatiaTermen de realizare2020Indicatori2020 – 100% din fosele septice desfiintateFisa 17DomeniuMediuProgramul / proiectul propusTitlul:Iluminat public ecologic, cu panouri solareCadrul generalIn acest moment exista iluminat public cu lampi cu energie electricaGrup ?intǎPopulatia ?i agentii economiciObiectiveCresterea calitatii aeruluiMotiva?ia proiectuluiReducerea poluarii aerului prin iluminat public ?i nevoia reducerii cheltuielilor bugetareModul de implementare a proiectuluiAchizitia de stalpi ecologici de iluminat publicSursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul local, bugetul judetului, fonduri structurale Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Termen de realizare2019Indicatori2019 – 100% din iluminatul public ecologicAnexa 1. IluminatNr. Crt.Denumire obiectTipul UMExistentReabilitare ExtindereObservatiia.Reteaua electrica ce deserveste iluminatul publicRetea stradala iluminat publicAerian pe stalpi de iluminatkm404020b. Corpuri de iluminatCorpuri de iluminat stradal Buc.11401140570c.Puncte de aprinderePABuc.4424.3.Dezvoltare sociala4.3.1.Prezentare generalaPopulatiaConform recens?m?ntului efectuat ?n 2011, popula?ia ora?ului M?cin se ridic? la 8.245 de locuitori, ?n sc?dere fa?? de recens?m?ntul anterior din 2002, c?nd se ?nregistraser? 10.625 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt rom?ni (84,55%). Principalele minorit??i sunt cele de romi (3,89%) ?i turci (2,35%). Pentru 8,57% din popula?ie, apartenen?a etnic? nu este cunoscut?.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din popula?ie, nu este cunoscut? apartenen?a confesional?.Fondul de locuinteIn 2011, la ultimul recensamant, fondul de locuinte din oras era de aproximativ 2000, aproximativ 400 fiind conectate la internet.Forta de muncaTranzi?ia la economia de pia?? ?i-a pus amprenta asupra caracteristicilor pie?ei muncii, determinand modific?ri semnificative de volum ?i structur? a principalilor indicatori ai for?ei de munc?. Fa?? de evolu?ia demografic? si structura demografica, se remarc? faptul c? indicele demografic se afl? pe o curb? ascendent? fapt care imbun?t??e?te poten?ialul for?ei de munc?.Din totalul populatiei pentru care sunt disponibile ?nregistr?ri, la nivelul Prim?riei M?cin, 3224 locuitori reprezint? populatia activ?, iar 2207 locuitori reprezint? populatia inactiv?. La data efectu?rii analizei, existau 152 de ?omeri ?nregistrati, 1405 pensionari, 160 invalizi ?i 490 de persoane beneficiare de asistent? social?. SanatateaIn ultimii ani, sistemul de s?n?tate se confrunt? cu o serie de dificult??i generate de penuria de resurse ?i de consecin?ele fire?ti ale tren?rii procesului de reform?, care influen?eaz? nefavorabil nivelul distribu?iei ofertei de servicii.La nivelul orasului Macin, infrastructura de sanatate este destul de bine reprezentata, existand 1 spital, 5 dispensare, 3 laboratoare(doua publice si unul prvat), 3 cabinete stomatologice.La nivelul orasului exista si un punct SMURD, dotat cu mbulanta.SigurantaIn ceea ce priveste siguranta, exista un post de politie la nivel local. La nivelul orasului functioneaza un serviciu de politie local? si nici unul de pompieri voluntari, desi exista un nivel mediu de infractionalitate.Servicii socialePe teritoriul orasului Macin sunt 140 de personae cu handicap si 480 de personae cu nevoi special, asistati social. Exista in orasul Nehoiu un centru de zi pentru copii in care sunt aproximativ 50 de copii.Ca efect al descentralizarii unor componente la nivel local, activitatea de asistenta sociala s-a extins foarte mult.Activitatea de protectie sociala se desfasoara conform prevederilor Legii 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala si Legii 466/2006 privind statutul asistentului social.In anii trecuti au fost realizate urmatoarele categorii de activitati in vederea protectiei copilului, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, pensionarilor (persoanelor varstnice), familiilor nevoiase, precum si a oricarei persoane aflate in nevoie:Activitati de protectie a persoanelor fara venituri sau cu venituri mici, domiciliate in orasNehoiu, in conformitate cu prevederile Legii nr.416/2001 completata si modificata de legea 276/2010 privind venitul minim garantat;Activitati de protectie a persoanelor varstnice in conformitate cu prevederile Legii nr. 281/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;Activitati privind protectia persoanelor cu handicap, in conformitate cu prevederile Legii nr. 343/2004 pentru modificarea si completarea OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;Acordarea alocatiei pentru familiile cu copii, conform prevederilor Legii nr. 61/1993, republicata, privind alocatia de stat pentru copii si Legii nr. 119/1997, privind alocatia suplimentara pentru familiile cu multi copii;Efectuarea muncii in folosul comunitatii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;Acordarea de ajutor pentru incalzirea locuintei conform prevederilor OUG nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementari privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei si asigurarea fondurilor necesare in vederea furnizarii energiei termice si gazelor naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare.4.3.2. Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Forta de munca numeroasaAutoritati locale deschiseRata somajului scazutaExistenta activitatii de asistenta socialaImplicarea bisericii in rezolvarea unor cazuri socialeRetea de institutii sanitareForta de munca slab calificataInexistenta unui serviciu local de ordine publica si a unuia de pompieriScaderea nivelului de pregatire al resurselor umaneMigrarea populatiei tinere catre alte locatii mai atractive din punct de vedere financiarInvestitii private limitate in domeniul asistentei medicale. Numar mic de cadre medicaleInexistenta organizatiilor care lupta ?mpotriva fenomenelor deviante si delincvente prin promovarea unor programe specifice, principalul factor ?n elaborarea si implementarea politicilor ?n domeniul socialInexistenta unui serviciu local de urgentaFond de locuinte scazutParticiparea civica redusa in rezolvarea unor cazuri socialeOportunit??i:Amenin??ri:Integrarea ?n Uniunea European? care a determinat cre?terea gradului de descentralizare, ini?ierea autonomiei locale ?i cre?terea rolului pe care oras ?l are ?n dezvoltarea socialaCresterea atractivitatii orasului pentru locuireExistenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea in strategiile de dezvoltare ale judetuluiDezvoltarea unor relatii de parteneriat ?n vederea dezvolt?rii infrastructurii de asistenta socialaAtragerea de investitii prívate in domeniul sanitarExodul for?ei de munc?.Aparitia de probleme sociale generate de criza económicaSprijin redus din partea altor autoritati publiceResurse bugetare limitate pentru domeniul asistentei sociale4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare socialaObiectivul general in materie de dezvoltare sociala este reprezentat de “cresterea calitatii vietii si a starii de sanatate a populatiei” iar obiectivele specific sunt:1.Facilitarea accesului la locuri de munca 2.Imbunatatirea conditiilor de locuire ale populatiei3.Cresterea starii de sanatate a populatiei4.Sporirea nivelului de siguranta in oras5.Asigurarea unor prestatii adecvate de asistenta sociala6.Construirea unui centru de zi7.Reabilitarea spitalului si a dispensarelor existente la nivelul orasului.4.3.4.Fise de proiectFisa 18DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Bursa zonal? a locurilor de muncaCadrul generalExista o lipsa de comunicare intre agentii economici locali/zonali si populatie in ceea ce priveste locurile de munca disponibile Grup ?intǎPopulatia si agentii economiciObiectiveFacilitarea accesului la locuri de muncaMotiva?ia proiectuluiNevoia de a facilita accesul populatiei orasului la locurile de munca din orasModul de implementare a proiectuluiOrganizarea o data pe an a unei burse a locurilor de munca din orasSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, contributii ale agentilor economici Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, agenti economici Termen de realizare2016 – prima bursa organizataIndicatori2020 – 5 burse organizate, cresterea cu 10% a numarului de locuri de munca din oras ocupate de populatia autohtona.Fisa 19DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Reabilitarea si dotarea ambulatoriu Spital Orasenesc MacinCadrul generalReabilitarea si dotarea Ambulatoriului Macin vizeaza imbunatatirea infrastructurii de sanatate si a serviciilor socialeGrup ?intǎPopulatia ObiectiveDezvoltarea si extinderea retelei de asistenta medicala Motiva?ia proiectuluiNevoia de a dezvolta si extinde reteaua de asistenta medicala pentru locuitorii orasului MacinModul de implementare a proiectuluiReabilitarea si dotarea spatiilor imobiluluiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localFonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Termen de realizare2018IndicatoriAmbulatoriu modernizatFisa 20DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Baza de date a ocupatiilorCadrul generalNu exista la nivelul orasului o evidenta exacta cu nivelul de pregatire si ocupatiile populatiei, ca punct de referinta pentru formularea unor obiective strategice, indeosebi in materie de reconversie profesionalaGrup ?intǎPopulatia ObiectiveFacilitarea accesului la locuri de muncaMotiva?ia proiectuluiNevoia de a avea o evidenta exacta cu structura ocupationala a populatiei.Modul de implementare a proiectuluiOrganizarea si completarea bazei de dateSursa de finan?are/posibile surse de finan?are Bugetul local, Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Termen de realizare2017 IndicatoriBaza de date completa cu ocupatiile populatieiFisa 21DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Acte de identitate si de stare civila pentru populatieCadrul generalExista locuitori care nu au acte de identitate Grup ?intǎPopulatia fara acte de identitate si de stare civilaObiectiveAsigurarea unui climat social adecvat prin integrarea grupurilor minoritare, vulnerabileMotiva?ia proiectuluiNevoia de a realize acte de identitate pentru populatieModul de implementare a proiectuluiDesfasurarea de campanii de constientizare a necesitatii obtinerii acestor acte.Realizarea de acte de identitate in colaborare cu serviciul de evident informatizat? a personeiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, contributii ale populatiei, donatii, sponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Serviciul de eviden?? informatizat? a personeiTermen de realizare2018 Indicatori2018 – 100% din populatie detine acte de stare civila si de identitateFisa 22DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Construirea de locuinte socialeCadrul generalSuprafata de locuire ce revine fiecarui locuitor este sub media nationala si exista numeroase familii sarace, tinere care nu au suficiente resurse pentru a-si construi o locuinta. Pe de alta parte, este nevoie de atragerea unor specilisti in educatie, sanatate carora sa li se poata oferi o locuinta.Grup ?intǎTineri, populatia saraca, specialisti ce vor sa se stabileasca in orasObiectiveImbunatatirea conditiilor de locuire ale populatieiMotiva?ia proiectuluiFondul de locuinte scazut la nivelul orasuluiModul de implementare a proiectuluiRealizarea a 25 de locuinte socialeSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Bugetul de stat, Fonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Termen de realizare2019Indicatori2019 – 25 de locuinte sociale realizateFisa 23DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Modernizarea dispensarelor si construirea de puncte sanitare in gradinite scoli si licee.Cadrul generalInfrastructura pentru serviciul medical la nivelul dispensarelor si unitatilor de invatamant este ca si inexistent pe teritoriul orasului, ca si in cazul comunelor vecineGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveCresterea starii de sanatate a populatieiMotiva?ia proiectuluiNevoia de interventie specializata si cu instrumentar modern in cazuri exceptionaleModul de implementare a proiectului?nfiin?area de sedii pentru serviciile medicale la nicelul unitatilor de invatamant.Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Bugetul judetului, Bugetul de statInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Termen de realizare2018Indicatori-serviciu medical modernizat si functional in oras si la nivelul unitatilor de invatamant.Fisa 24DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Piata volanta de legume si fructeCadrul generalStudiile premergatoare elaborarii strategiei au evidentiat dorinta locuitorilor pentru existenta unei astfel de pieteGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveCresterea starii de sanatate a populatieiMotiva?ia proiectuluiNevoia de a avea acces la produse sanatoase, verificate, altele decat cele din gospodaria proprie.Nevoia de a exista un spatiu alternativ de desfacere a produselor din gospodaria proprie.Modul de implementare a proiectuluiOrganizarea duminica, a pietei volante cu legume si fructeSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, contributia celor ce comercializeaza legume si fructeInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Termen de realizare2018Indicatori-piata volanta functionala, cu min. 15 de tarabeFisa 25DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Dotarea serviciului de politia local?Cadrul generalIn acest moment exista pe teritoriul orasului decat post de politie, insuficient pentru a asigura pe deplin un climat de sigurantaGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveSporirea nivelului de siguranta in orasMotiva?ia proiectuluiNevoia de a spori nivelul de siguranta, ordine si liniste publica pe teritoriul orasului.Modul de implementare a proiectuluiDotarea si modernizarea serviciului de politie local?Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2019Indicatori-serviciu de politie local? dotat si modernizatFisa 26DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Dotari pentru serviciu voluntar pentru situatii de urgentaCadrul generalIn acest moment nu exista dotarile adecvate pentru acest serviciuGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveSporirea nivelului de siguranta in orasMotiva?ia proiectuluiNevoia de a creste capacitatea de interventie in situatii de urgenta Modul de implementare a proiectuluiAchizitionarea de materiale ?i utilaje pentru serviciului voluntar pentru situatii de urgentaSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2018Indicatori-serviciu voluntar dotatFisa 27DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Infiintarea unui camin de batraniCadrul generalNu exista in oras o activitate importanta dedicata asistarii persoanelor de varsta a treia.Grup ?intǎPopulatia in varsta a orasuluiObiectiveAsigurarea unor prestatii adecvate de asistenta socialaMotiva?ia proiectuluiEste nevoie de un sistem institutionalizat de asistare a persoanelor de varsta a treiaModul de implementare a proiectuluiInfiintarea caminului de batraniSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, fonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2019Indicatori-camin de batrani cu 20 de locuri functionalFisa 28DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Centru pentru persoanele defavorizateCadrul generalNu exista in oras o activitate importanta dedicata asistarii persoanelor aflate temporar in dificultate sau defavorizata.Grup ?intǎPopulatia defavorizata a orasuluiObiectiveAsigurarea unor prestatii adecvate de asistenta socialaMotiva?ia proiectuluiNevoia de a asigura adapost, hrana si consiliere temporara pentru persoanele fara adapost, femei abuzate, copiiModul de implementare a proiectuluiInfiintarea centrului pentru persoane defavorizateSursa de finan?are/posibile surse de finan?are Bugetul local, fonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2020Indicatori-centru cu 20 de locuri functionalFisa 29DomeniuDezvoltare socialaProgramul / proiectul propusTitlul:Incurajarea investitiilor private in locuin?eCadrul generalEste necesara sporirea suprafetei de locuit in orasGrup ?intǎInvestitori privati, populatiaObiectiveImbunatatirea conditiilor de locuire ale populatieiMotiva?ia proiectuluiNevoia de a construi locuinte Modul de implementare a proiectuluiPromovarea atractivitatii pentru locuire a orasuluiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areResurse ale agentilor economici si populatieiInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Termen de realizare2020Indicatori2020 – 20 de noi locuinte4.4.Amenajarea teritoriului si infrastructura de transport4.4.1.Prezentare generalaDin suprafa?a total? a ora?ului, suprafa?a agricol? este de 8.729 ha, din care suprafa?a arabil? este de 7.600 ha, p??unile naturale 590 ha, f?ne?ele de 399 ha ?i vii pe rod 140 ha. P?durile ?i alte terenuri cu vegeta?ie forestier? cuprind o suprafa?? de 83 ha, iar teren neproductiv 73 ha. Din totalul suprafe?ei arabile sunt irigate 3950 ha, iar structura pe categorii de proprietari se prezint? astfel:gospod?riile popula?iei - 4.150 ha, din care amenajate pentru irigat 1.893 ha;societ??i comerciale cu capital de stat - 3.485 ha, din care amenajate pentru irigat 2.057 ha;?n urma aplic?rii prevederilor Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, privatizarea s-a f?cut prin impropriet?rirea a numeroase familii cu suprafe?e ?n medie de 2,5 ha, de la 0,5 ha p?n? la 10 ha. Aceste mici propriet??i de p?m?nt nu pot deveni exploata?ii agricole eficiente dec?t dupa elaborarea unor noi legi care s? permit? mi?carea p?m?ntului ?n vederea comas?rii lui ?n forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole.Gospod?riile agricole individuale, predominante ?n agricultura zonei ora?ului M?cin, au, ?n medie, o suprafa?? de 2 ha ?i un num?r redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizeaz? printr-o putere economic? redus? ?i orientarea spre autoconsum.Suprafa?a total?, din care (ha):Aproximativ: 10.000 haIntravilan: 336 haExtravilan: 9000 haSuprafa?a arabila?: 7600 haSuprafa?a fondului forestier:83 haPasuni: 590 haF?ne?e: 399 haVii:140 ha4.4.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Existen?a unor leg?turi directe ?ntre oras ?i municipiul Galati prin intermediul transportului public.Autoritati locale deschiseRetea locala de drumuri reabilitatePUG neactualizatPersistenta problemelor de fond funciarIntravilan limitat in comparatie cu expansiunea zonei de locuitSuprafete mici de spatii verzi amenajateLipsa unei delimitari clare a zonei industriale de cea de locuitAplicarea limitata a reglementarilor in materie de construire si disciplina in constructiiInexistenta unui studiu de traficOportunit??i:Amenin??ri:Cresterea atractivitatii orasului pentru locuireExistenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea in strategiile de dezvoltare ale judetuluiDezvoltarea unor relatii de parteneriat ?n vederea dezvolt?rii infrastructurii Resurse bugetare reduse fa?? de nevoia de investi?ii ?n infrastructur?, Sprijin redus din partea altor autoritati publice4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului si infrastructura de transportObiectivul general in materie de amenajare a teritoriului si infrastructura de transport este reprezentat de “utilizarea optima a teritoriului orasului si imbunatatirea infrastructurii de transport” iar obiectivele specific sunt:1.Zonarea functionala a teritoriului orasului in acord cu tendintele de dezvoltare a acesteia2.Imbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative asupra mediului si confortului populatiei3. Crearea design-ul sustenabil arhitectonic4.Integrarea functiunilor urbane5. Clarificarea aspectelor de proprietate si domenialitate asupra teritoriului orasului4.4.4.Fise de proiectFisa 30DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Actualizarea PUGCadrul generalEste necesara o revedere a zonarii functionaleGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveZonarea functionala a teritoriului orasului in acord cu tendintele de dezvoltare a acesteiaMotiva?ia proiectuluiNevoia de a spori intravilanul localitatii, de a delimita clar zona industriala de zona de locuit si de a spori spatiile verzi Modul de implementare a proiectuluiActualizarea PUG avand in vedere:-extinderea intravilanului localitatii in sud si nord est-delimitarea clara a zonei industriale-identificarea de noi spatii verziSursa de finan?are/posibile surse de finan?are Bugetul localInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Termen de realizare2019Indicatori – PUG actualizatFisa 31DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Clarificarea aspectelor de proprietate si domenialitate asupra teritoriului orasuluiCadrul generalProblema retrocedarilor inca nu este finalizata. De asemenea, nu exista o evidenta clara asupra bunurilor domenialeGrup ?intǎPopulatia orasului, administratia localaObiectiveClarificarea aspectelor de proprietate si domenialitate asupra teritoriului orasuluiMotiva?ia proiectuluiActivitatea curenta a autoritatilor locale este afectata de problemele de fond funciar. De asemenea, exista bunuri si terenuri a caror situatie juridica nu este clarificata, astfel ca acestea nu pot fi valorificateModul de implementare a proiectuluiFinalizarea problemelor de fond funciar – reparcelare, sprijin pentru obtinerea titlurilor de proprietateRealizarea evidentei bunurilor domeniale si clarificarea situatiei juridice a bunurilor si terenurilor.Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local, Consiliul judetean, PrefecturaTermen de realizare2019Indicatori – reparcelare integrala-baza de date cu bunurile domeniale-100% din titlurile de proprietate obtinuteFisa 32DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Realizarea de drumuri Cadrul generalExpansiunea intravilanului trebuie insotita de realizarea infrastructurii aferenteGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveImbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative asupra mediului si confortului populatieiMotiva?ia proiectuluiEste necesara cresterea atractivitatii pentru locuire a intravilanului localitatii prin crearea unei infrastructuri adecvateModul de implementare a proiectuluiRealizarea a 5-10 km de drumuri noiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Bugetul de stat, Fonduri structuralInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin, Termen de realizare2019Indicatori – 5-10 km de drum realizatFisa 33DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Reabilitarea drumurilor Cadrul generalDrumurile orasului necesita o intretinere permanentaGrup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveImbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative asupra mediului si confortului populatieiMotiva?ia proiectuluiEste necesara cresterea atractivitatii pentru locuire a intravilanului localitatii prin crearea unei ifrastructuri adecvateModul de implementare a proiectuluiReabilitarea drumurilor – alei pietonale, trotuare, cai de acces etc.Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Bugetul de stat, Fonduri structuralInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin, Termen de realizare2019Indicatori – 4 drumuri reabilitateFisa 34DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Sistem de monitorizare video a drumurilor orasenestiCadrul generalUn sistem de monitorizare video poate conduce la utilizarea adecvata a drumurilor orasanesti si la cresterea sigurantei de utilizare.Grup ?intǎPopulatia orasuluiObiectiveImbunatatirea infrastructurii de transport astfel incat sa fie reduse influentele negative asupra mediului si confortului populatieiMotiva?ia proiectuluiEste necesara asigurarea infrastructurii care sa permita monitorizarea utilizarii adecvate a drumurilor orasenestiModul de implementare a proiectuluiInstalare sistem video de supraveghere a drumurilor orasenestiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, investitie privataInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori – 4 drumuri orasenesti monitorizate videoFisa 35DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Completarea sistemului de indicatoare cu denumirile strazilor, de intrare/iesire din localitate si semne de circulatieCadrul generalDesign-ul local si orientarea pe teritoriul orasului se pot imbunatati prin utilizarea unui sistem de indicatoare adecvatGrup ?intǎPopulatia orasului, agenti economici ObiectiveCrearea design-ul sustenabil arhitectonicMotiva?ia proiectuluiExista un sistem de indicatore cu numele strazilor, un sistem adecvat de marcare a intrarilor/iesirilor din localitate ce trebuie completat.Modul de implementare a proiectuluiRealizarea si montarea de:-placute cu denumirile strazilor si indicatoare de orientare-plachete de marcare a intrarilor/iesirilor din localitate-semne de circulatie adecvateSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Institu?ia care raspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori – toate strazile marcate-toate intrarile si iesirile din oras marcate-toate intersectiile semnalizate adecvatFisa 36DomeniuAmenajarea teritoriuluiProgramul / proiectul propusTitlul:Intarirea capacitatii de aplicare a legislatiei in materie de construire si disciplina in constructiiCadrul generalEste necesara mentinerea si construirea unei linii arhitectonice unitare pe teritoriul orasuluiGrup ?intǎPopulatia orasului, agenti economici ObiectiveCrearea design-ul sustenabil arhitectonicMotiva?ia proiectuluiArmonia arhitecturala sustenabila trebuie sa fie mentinuta.Modul de implementare a proiectuluiVerificarea modului de respectare a legislatiei in materie de construire si disciplina in constructiiVerificarea respectarii normelor din PUG, PUZ si PUDSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local, Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori – toate constructiile verificate din punct de vedere al autorizariitoate constructiile noi respecta linia arhitectonica a orasului4.5.Administratia publica locala4.5.1.Prezentare generalaPrim?ria Macin este organizat? ?i func?ioneaz? potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administra?ia public? local?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare ?i ?n conformitate cu hot?r?rile Consiliului Local Macin privind aprobarea organigramei, a num?rului de posturi ?i a statului de func?ii ale aparatului propriu de specialitate.Primarul, Viceprimarul, Secretarul, ?mpreun? cu aparatul propriu de specialitate constituie o structur? func?ional? cu activitate permanent?, denumit? Prim?ria Orasului Macin care aduce la ?ndeplinire hot?r?rile Consiliului Local ?i dispozi?iile Primarului, solu?ion?nd problemele curente ale colectivit??ii locale.Primarul este ?eful administra?iei publice locale a orasului Macin ?i al aparatului propriu de specialitate, pe care ?l conduce ?i controleaz?, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind administra?ia public? local?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare prin Legea nr. 286/2006.Prim?ria Orasului Macin reprezint? administra?ia public? local? prin care se realizeaz? autonomia local?. Autoritatea public? este reprezentat? de consiliul local, ca autoritate deliberativ?, ?i primar, ca autoritate executiv?. ?n ceea ce prive?te situa?ia personalului angajat situa?ia este urm?toarea:Num?r total personal angajat, din care (exclusiv demnitarii publici, inclusiv secretarul orasului):65Func?ionari publici de execu?ie35Func?ionari publici de conducere (inclusiv secretarul orasului)7Personal contractual30Personal contractual ?n func?ii de conducere1Femei35B?rba?i30Absolven?i de studii postuniversitare de specializare/cursuri de perfec?ionare postuniversitare9Absolven?i studii universitare de licen??26Absolven?i studii postliceale2Absolven?i studii liceale21Absolven?i studii gimnaziale5Peste 50 de ani19?ntre 30 ?i 50 de ani45Sub 30 de ani14.5.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Autoritati locale deschise ce constientizeaza ca resursa umana este cea mai importanta dintr-o organizatie;Media de varsta scazuta a angajatilor;Participarea angajatilor la diferite forme de pregatire profesionala;Imagine buna si incredere in primarInexisten?a unor contacte mai stranse ?ntre administra?ie si agen?ii private;Lipsa contactelor externe si lipsa de integrare in circuitul administrativ national si international;Imposibilitatea transmiterii de solicitari, cereri on-line;Personal nepregatit in domeniul fondurilor structurale, comunicarii externe, calitatii.Oportunit??i:Amenin??ri:Cre?terea gradului de descentralizare si autonomie locala; Existenta resurselor nerambursabile din fondurile structural;Dezvoltarea unor relatii de parteneriat ?n vederea dezvolt?rii institutionale;Elaborarea strategiei de resurse umane care sa cuprinda si aspectele de planificare, recrutare, selectie, motivare, cariera in general;Crearea unui sistem electronic de management al documentelor pentru o mai buna organizare si comunicare interna, precedat de pregatirea in domeniul utilizarii noilor tehnologii;Infratirea cu o localitate (recomandat – tarile nordice) si utilizarea schimburilor de experienta;Existenta unor institutii similar cu exemple de bune practice;Crearea unei culturi a informarii si participarea la evenimentele din domeniul de activitate – conferinte, seminarii;Existenta de organizatii profesionale ale functionarilor publici, spatii utile de informare, – asociatia contabililor, informaticienilor etc. Educatie, cultura civica slab dezvoltate, grad redus de participare civica;Sprijin redus din partea altor autoritati publice;Cooperarea slaba cu UAT-urile invecinate;Blocarea accesului la functiile publice vacante;Migrarea personalului calificat catre alte institutii publice.4.5.3.Obiective pentru domeniul administratie publicaObiectivul general este reorezentat de “?nt?rirea capacit??ii administrative” iar obiectivele specific sunt:1.Imbunatatirea capacitatii administrative2.Imbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceri3.Introducerea de noi instrumente si tehnologii4.5.4.Fise de proiectFisa 37DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Adaptarea structurii organizatoriceCadrul generalOrganigrama, ROF-ul, fisele de post sunt instrumente manageriale ce sprijina atingerea obiectivelor propuseGrup ?intǎPrimaria ObiectiveImbunatatirea capacitatii administrativeMotiva?ia proiectuluiNevoia de a crea o structura organizatorica flexibilaModul de implementare a proiectuluiAdaptarea anual? a organigramei, regulamentului de organizare si functionare si fiselor de post la nevoile institutiei si schimb?rile legislative;Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local;Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiPrimarul Termen de realizareLuna martie a fiecarui anIndicatori – organigrama, ROF, fise de post actualizate anualFisa 38DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Analiza nevoilor de formare profesionala ale functionarilor publici si participarea la diferite forme de pregatireCadrul generalFunctionarii publici au dreptul si obligatia sa-si imbunatateasca nivelul de pregatire profesionalaGrup ?intǎFunctionarii publiciObiectiveImbunatatirea capacitatii administrativeMotiva?ia proiectuluiNevoia de a creste nivelul de pregatire profesionalaModul de implementare a proiectului-realizarea analizei nevoilor de formare profesionala-participarea la cursuri de formare profesionala generale si specificSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local;Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizareAnual – analiza nevoilor de formare profesionala si participarea la forme de pregatireIndicatori – rapoarte individuale si raport general privind analiza nevoilor de formare profesionala-20 de angajati/ an participa la diverse forme de pregatire profesionalaFisa 39DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea nivelului de pregatire prin schimb de experienta si vizite de studiiCadrul generalAdministratia locala a orasului Macin trebuie sa intre in circuitul national si internationalGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii localiObiectiveImbunatatirea capacitatii administrativeMotiva?ia proiectuluiNevoia de a creste nivelul de pregatire profesionala prin vizite de studii si schimb de experientaModul de implementare a proiectului-infratirea cu o localitate similara-vizite de studii anual la institutii similare din tara, cu exemple de bune practici -participarea la cel putin 5 evenimente pe an din domeniul de activitate – conferinte, seminarii;-aderarea la organizatii profesionale ale functionarilor publici, spatii utile de informare, – asociatia contabililor, informaticienilor etc.-realizarea de abonamente la 2 publicatii de specialitateSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local;-Bugetul judetului-Fonduri structuralInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local MacinTermen de realizare2018-abonamente la publicatii de specialitate2019-infratirea cu alta localitate, vizite de studiu, aderarea la organizatii profesionaleIndicatori –un parteneriat cu o localitate similara-5 participari pe an la seminarii sau conferinte-2 abonamente la publicatii de specialitate-4 asociatii profesionale la care s-a aderatFisa 40DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Imbunatatirea capacitatii administrative prin utilizarea de instrumente moderne de lucruCadrul generalUtilizarea unor intrumente precum CAF sau manual de proceduri creaza premisele unei activitati performanteGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii locali, ObiectiveImbunatatirea capacitatii administrativeMotiva?ia proiectuluiNevoia de a utiliza instrumente specifice managementului public modern in activitatea curentaModul de implementare a proiectului-formalizarea unui circuit al documentelor-realizarea procedurilor de lucru-elaborarea CAFSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local; Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori –circuit al documentelor formalizat-10 proceduri de lucru realizate-CAF functionalFisa 41DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea nivelului de informare al cetatenilor si mediului de afaceri din orasCadrul generalPrin informare cetatenii pot deveni parteneri ai autoritatilor localeGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii locali, populatiaObiectiveImbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceriMotiva?ia proiectuluiNevoia de a informa cetatenii cu privire la modul de lucru, obiectivele, proiectele si realizarile autoritatilor localeModul de implementare a proiectului-realizarea unei publicatii a orasului-site functional si actualizat-realizarea a 3 spatii de afisaj stradal noi-infiintarea unui post specializat in relatii cu publicul-organizarea unei zile a “Portilor deschise” la primarie, pentru eleviSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local; -Fonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori –publicatie ce apare trimestrial-site actualizat saptamanal-3 spatii noi de afisaj stradal-un post nou si ocupat, specializat in relatii cu publicul-50 de vizitatori in cadrul zilei “Portilor deschise”Fisa 42DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea nivelului de consultare a cetatenilor si mediului de afaceri din orasCadrul generalPrin consultare cetatenii pot deveni parteneri ai autoritatilor locale si pot oferi solutii pentru problemele localeGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii locali, populatiaObiectiveImbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceriMotiva?ia proiectuluiNevoia de a consulta cetatenii cu privire la modul de lucru, obiectivele, proiectele si realizarile autoritatilor localeModul de implementare a proiectului-organizarea de adunari publice pe cartiere, cel putin una pe an in fiecare cartier-organizarea de intalniri cel putin odata pe an cu tinerii-realizarea o data la doi ani a unui sondaj de consultare a populatiei cu privire la problemele majore din oras-infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup consultativ-organizarea cel putin o data pe an a unor sesiuni de brainstorming pe probleme de actualitate din orasSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local; Institu?ia care raspunde derealizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori-4 adunari publice pe an-2 intalniri pe an cu tinerii (cate una in fiecare scoala)-un sondaj de consultare la doi ani -infiintarea “Sfatului batranilor” ca grup consultativ-o sesiune de brainstorming pe anFisa 43DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea nivelului de participare la deciziile locale a cetatenilor si mediului de afaceri din orasCadrul generalEste un principiu democratic acela al participarii cetatenilor la procesul decizional local, in acest fel asigurandu-se eficienta deciziilorGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii locali, populatiaObiectiveImbunatatirea relatiei cu cetatenii si mediul de afaceriMotiva?ia proiectuluiParticiparea cetatenilor la adoptarea deciziilor majore din comunitate asigura reprezentativitatea acestoraModul de implementare a proiectului-invitarea a cel putin 5 cetateni la fiecare sedinta a consiliului local-identificarea a 2 consilieri comunitari din fiecare sat, ca parteneri ai administratiei localeSursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local; Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local Macin Termen de realizare2018Indicatori-participarea a 5 cetateni la fiecare sedinta a consiliului local-cate doi consilieri comunitari activi din fiecare satFisa 44DomeniuAdministratie publicaProgramul / proiectul propusTitlul:Prim?ria Macin online - comunicare, implicare, transparen??Cadrul generalDezvoltarea ?i implementarea unui Sistem Informatic Integrat pentru promovarea interac?iunii ?ntre Prim?ria Macin ?i cet??eni prin valorificarea poten?ialului TICGrup ?intǎFunctionarii publici si alesii locali, populatiaObiectiveIntroducerea de noi instrumente si tehnologiiMotiva?ia proiectuluiNevoia organiz?rii, eficientiz?rii ?i monitoriz?rii continue a activit??ii prim?riei, asigurarea transparen?ei, fluidiz?rii comunic?rii ?ntre autoritate ?i cet??eni.Modul de implementare a proiectuluioferirea cet??enilor a posibilit??ii de a completa online cererile c?tre Prim?rie;eficientizarea fluxurilor de documente ?n cadrul Prim?riei Nehoiu ?i reducerea birocra?iei;crearea unei baze de date a documentelor din cadrul prim?riei, cu facilit??i de c?utare ?i generare de rapoarte;asigurarea unui mediu eficient de comunicare ?ntre Prim?ria Macin ?i cet??enii Orasului Macin prin crearea unui portal web de informare a cet??enilor cu privire la evenimentele locale ?i activit??ile prim?riei;instruirea utilizatorilor pentru a fi capabili s? utilizeze noile tehnologii ale informa?ie ?i comunica?ie, prin extinderea ?colii ca mediu deschis de instruire pentru cet??enii Orasului Macin.Sursa de finan?are/posibile surse de finan?are-Bugetul local; Fonduri structuraleInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul local MacinTermen de realizare2019Indicatori-sistem informatic functional4.6.Educatie si formare4.6.1.Prezentare generalaInfrastructura educationala din orasul Macin cuprinde 8 unitati de invatamant: un liceu, o scoala profesionala, 2 scoli din invatamantul primar si gimnazial si 3 gradinite de copii. Nu exista invatamant postliceal sau universitar.Colegiul de cartografie si cadastru (filiala Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti)A fost infiintat in anul 2001.Liceul asigura spatii pentru studenti (laborator de Geoinformatica si Cartografie, biblioteca, sali de curs, cazare si masa). Cursurile beneficiaza de cadre didactice universitare de la Bucuresti si Galati. La finalizarea studiilor, absolventii obtin titlul de cartograf, cadastru. 2. Liceul "Gheorghe Munteanu Murgoci"La 15 septembrie 1955 i-a fiinta liceul din Macin sub numele de "Scoala Medie". Era o singura scoala cu disciplinele, nu erau cadre didactice calificate pentru toate disciplinele, nu erau materiale si mijloace didactice, nu exista cantina si internat si totusi procesul instructiv - educativ s-a desfasurat la un nivel calitativ superior.In anul 1926 s-a construit o cladire noua in care se desfasurau cursurile gimnaziale si liceale. Un rol determinant in realizare l-a avut prof. Ion Buzea, sef la Sectia Raionala de invatamant, iar apoi director al liceului. Odata cu crestrea populatiei se impune construirea unui nou local numai pentru necesitatile liceului si anexele aferente.Dupa ce s-au propus trei variante pentru analiza, in final s-a ales aceea privind constructia unei noi cladiri numai pentru liceu care s-a finalizat in anul 1973. Ulterior in anul 1978 s-a construit cantina, internatul si sala de sport. Pentru realizarea acestor obiective o contributie remarcabila a avut-o inginerul Eugen Tarhon, prim-vicepresedinte al judetului Tulcea in acel timp, Mihai Albota, inspectorul general si profesorul Ion Buzea, director al liceului.De la infiintare (1955) si pana in prezent liceul nostru a cunoscut mai multe transformari privind profilul si denumirea. La infiintare s-a numit "Scoala Medie" si avea in indrumare si clasele primare si gimnaziale. Se va trece apoi la denumirea de "Liceu" cu profil teoretic, secta real si uman.In 1970 se hotaraste "politehnizarea" invatamantului liceal si se trece la titulatura de "Liceu Industrial - constructii de masini" si este arondat la I.C.N.U.T. Tulcea. Desi profilul de baza era constructii de masini s-a mai acceptat pentru perioada scurta si o clasa de liceu teoretic.Dupa 1989 liceul revine la profilul teoretic, iar denumirea de "Gheorghe Munteanu Murgoci" a capatat-o in 1990, cand se cerea sa se individualizeze. Consilul profesioral a hotarat ca liceul din Macin sa poarta denumirea omului de stiinta care a fost Gh. M. Murgoci, nascut in zona Macin, odinioara elev la scoala primara din localitate. Si pentru a cinsti memoria marelui om, care este patronul spiritual al liceului nostru din martie 2001, consiliul profesional a hotarat ca in fiecare an la 23 aprilie de Ziua Sf. Mucenic Gheorghe sa se sarbatoreasca "Zilele liceului".Baza materiala: 19 sali de clasa; 8 laboratoare si cabinete (2 informatica, geografie, biologie, chimie, fizica, limba romana si istorie); biblioteca (26.000 mii de volume) cuprinde biblioteca scolara si o sala de lectura; sala si teren de sport; camin cu 100 de locuri, cu camere de tip hotel; cantina si sala de mese cu capacitatea de 100 locuri; acces Internet.De doua ori pe semestru liceul editeaza revista Arrubium prin care elevii daruiti cu talent si nu numai isi pot exprima opiniile si prezenta creatiile.4.6.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Autoritati locale deschiseInfrastructura scolara importanta – 8 unitati scolare renovate si dotateSpa?ii de ?nv???m?nt dotate, reabilitatePersonal didactic adecvat ?i implicat Spatii de joaca pentru copii Popula?ie ?colar? important? ?n raport cu totalul popula?ieiRata redus? a abandonului ?colarForta de munca slab calificataScaderea nivelului de pregatire al resurselor umaneLipsa dotarilor care sa sprijine performanta scolaraLipsa programelor de calificare, recalificare pentru someriInexistenta unor programe educative pentru populatieInexistenta unor programe de tipul a doua sansaInexistenta unei gradinite cu program prelungit si programe “after school”Spatii de joaca pentru copii insuficienteInexistenta unui centru de excelenta pentru copii cu rezultate buneOportunit??i:Amenin??ri:Existenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea in strategiile de dezvoltare ale judetuluiDezvoltarea unor relatii de parteneriat ?n vederea dezvolt?rii infrastructurii de educatieResurse bugetare reduse fa?? de nevoia de investi?ii ?n infrastructur?, Exodul for?ei de munc?.Aparitia de probleme sociale generate de criza económicaSprijin redus din partea altor autoritati publiceScaderea gradului general de pregatire pentru populatia tanaraRiscul de abandon scolar4.6.3.Obiective pentru domeniul educatie si formareObiectivul general domeniul educatie si formare este “dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea infrastructurii educationale si asigurarea accesului la diferite forme de educatie” iar obiectivele specific sunt:1. Mentinerea si integrarea tinerilor ?n viata social? si economic? a comunit?tii2. Cresterea accesului si particip?rii la formarea continu?3. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale4.6.4.Fise de proiectFisa 45DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Programe de consiliere si orientare scolar? pentru combaterea fenomenului de abandon scolarCadrul generalAbandonul scolar este un fenomen frecvent astazi, indeosebi datorita conditiilor sociale si mediului familialGrup ?intǎTinerii din orasObiectiveMentinerea si integrarea tinerilor ?n viata social? si economic? a comunit?tiiMotiva?ia proiectuluiNu exista nicio forma de prevenire a abandonului scolar.Modul de implementare a proiectuluiInstitutionalizarea unei forme permanente de consiliere pentru tineriSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;Bugetul de stat,Programe guvernamentale,Programe nationale;POCUInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantInspectoratul ScolarFamiliiONG-uriTermen de realizare2017 forma de consiliere functionalaIndicatori-scaderea ratei de abndon scolar cu 80% pana in 2017Fisa 46DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Sustinerea prin burse sociale a tinerilor din familii s?raceCadrul generalSunt tineri cu potential ce nu pot fi sustinuti de familieGrup ?intǎTineri din familii saraceObiectiveMentinerea si integrarea tinerilor ?n viata social? si economic? a comunit?tiiMotiva?ia proiectuluiExistenta unor tineri cu performante scolare ce nu pot fi sustinuti de familieModul de implementare a proiectului- stabilirea unor criterii pentru identificarea tinerilor care vor fi sustinuti- intalniri de informare cu elevii, p?rintii si profesoriiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Programe guvernamentale,Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantInspectoratul ScolarFamiliiONG-uriTermen de realizare2018Indicatori-instituirea sistemului de burseFisa 47DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Centru de excelenta pentru tineri cu rezultate deosebiteCadrul generalSunt tineri cu rezultate deosebite al caror efort trebuie sustinutGrup ?intǎTineri cu rezultate deosebiteObiectiveMentinerea si integrarea tinerilor ?n viata social? si economic? a comunit?tiiMotiva?ia proiectuluiPromovarea tinerilor cu rezultate deosebiteModul de implementare a proiectului- analiza posibilit?tilor de sustinere a acestora- demersuri pentru acceptarea si infiintarea unui astfel de centruSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;SponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantInspectoratul ScolarFamiliiONG-uriTermen de realizare2018Indicatoricentru de excelenta functional in 2018Fisa 48DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Targ zonal al liceelor ?i facultatilorCadrul generalOrientarea tinerilor catre mediul liceal ?i universitarGrup ?intǎTineri eleviObiectiveMentinerea si integrarea tinerilor ?n viata social? si economic? a comunit?tiiMotiva?ia proiectuluiNevoia de a orienta tinerii c?tre licee ?i universitatiModul de implementare a proiectului-organizarea la doi ani a unui targ Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Contributii ale universitatilor, liceelorSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalUniversitatiFamiliiONG-uriTermen de realizare2018Indicatori-Targ organizat in 2018-Cresterea cu 10% a tinerilor care urmeaza cursuri universitareFisa 49DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Programe de consiliere si orientare profesional? pentru someriCadrul generalSunt someri ce au nevoie de reconversie profesionalaGrup ?intǎSomeriObiectiveCresterea accesului si particip?rii la formarea continuaMotiva?ia proiectuluiNevoia de recalificare si reconversie profesionalaModul de implementare a proiectului-identificarea nevoii de instruire-identificarea programelor care pot fi accesate-organizarea de programeSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;POCUSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalAJOFMONG-uriTermen de realizare2018Indicatori-scaderea numarului de someri ca urmare a reconversieiFisa 50DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Cresterea nivelului de educatie civicaCadrul generalIn oras participarea civica si nivelul de instruire sunt reduseGrup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectiveCresterea accesului si particip?rii la formarea continu?Motiva?ia proiectuluiCresterea nivelului de educatie si participare civica prin instruireModul de implementare a proiectuluiOrganizarea anual a unei sesiuni de formare avand ca tema sistemul de autoritati publice, institutiile UE, forme de participare civicaSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; SponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantONG-uriTermen de realizare2018Indicatori-organizarea unei sesiuni de formare pe an cu minim 15 participantiFisa 51DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Formarea initial? si continu? a cadrelor didactice si resurselor umane din unit?tile de inv?t?mantCadrul generalFormarea continua a cadrelor didactice asigura premisele unei educatii performanteGrup ?intǎCadrele didactice din orasObiectiveCresterea accesului si particip?rii la formarea continuaMotiva?ia proiectuluiNevoia de pregatire continua a cadrelor didacticeModul de implementare a proiectului- evaluarea nevoilor de formare- identificarea programelor aplicabile- elaborarea proiectelor si implementarea lorSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;Bugetul de stat,POCUInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantInspectoratul ScolarTermen de realizare2018Indicatori-30% din cadrele didactice urmeaza anual o forma de pregatireFisa 52DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Reabilitarea si modernizarea unitatior de invatamantCadrul generalUnitatile de invatamant sunt intr-o stare medie si necesita inbunatatiri si modernizariGrup ?intǎUnitatile de invatamantObiectiveReabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationaleMotiva?ia proiectuluiNevoia de a moderniza unitatile de invatamantModul de implementare a proiectului- evaluarea anuala a starii unitatilor de invatamant- includerea in planul anual de achizitii- realizarea modernizarilor identificateSursa definan?are/posibilesurse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;Bugetul de stat,Institu?ia careraspunde derealizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantTermen de realizare5 septembrie in fiecare anIndicatori-modernizarea anuala a unitatilor de invatamantFisa 53DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Cabinete medicale in scoli si gradiniteCadrul generalEste necesara supravegherea din punct de vedere medical a tinerilorGrup ?intǎElevii si prescolarii din orasObiectiveReabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationaleMotiva?ia proiectuluiAsigurarea unei stari de sanatate adecvate pentru tineriModul de implementare a proiectuluiInfiintarea a 2 cabinete medicale in unitatile de invatamantSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; Bugetul judetului;Bugetul de stat,Institu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantTermen de realizare2020Indicatori-2 cabinete medicale functionaleFisa 55DomeniuEducatie si formareProgramul / proiectul propusTitlul:Program after-school si gradinita cu program prelungitCadrul generalNu exista forme de asigurare a pregatirii elevilor dupa orele de scoala si de supraveghere a copiilor de gradinita pana la venirea parintilor de la locul de muncaGrup ?intǎTinerii din orasObiectiveReabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationaleMotiva?ia proiectuluiNevoia de a realiza o pregatire a elevilor si dupa orele de scoala, in conditiile in care parintii sunt la locul de munca. Nevoia de a asigura supravegherea copiilor de gradinita.Modul de implementare a proiectuluiOrganizarea de programe after school pentru min. 30 de eleviGradinita cu program prelungit pentru 20 de copiiSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul local; PORInstitu?ia care raspunde derealizarea proiectuluiConsiliul LocalInstitutia de inv?t?mantTermen de realizare2019Indicatori-30 de elevi cuprinsi in programe after school-20 de copii inscrisi la gradinita cu program prelungit4.7.Cultura, sport si agrement4.7.1.Prezentare generala Viata culturala si sportiva din oras este departe de a fi una remarcabila. Asa cum am precizat exista biblioteca oraseneasca. Exista camin cultural cu un numar considerabil de utilizatori pe an.Biblioteca oraseneasca Macin.In anul 1948, pe langa Casa de Cultura al orasului Macin, s-au pus bazele unei biblioteci devenita in anul 1952 biblioteca centrala raionala si care a functionat in mai multe imobile de pe strada 1 Decembrie si Florilor.Din anul 1977 functioneaza in actualul sediu din strada Florilor 31. Dispune de sala de imprumut, cu depozitul aferent acestei sali, sala de lectura cu 20 locuri, colectii de ziare si reviste, aparatura audio-video pentru activitati culturale specifice.Fondul de carte, cuprinde peste 50.000 de volume. Se adauga discuri, casete audio si video. Numarul cititorilor se ridica la peste 1560 in conditiile in care functioneaza si bibliotecile scolare ale liceului si celor doua scoli generale.Important pentru o biblioteca nu este doar atragerea unui numar mare de cititori, ci permanentizarea lor, cultivarea interesului pentru lectura, cunoastere a pretuirii fata de valorile culturale perene, manifestarile organizate de biblioteca si nu numai, de pasionati ai actului de cultura. Lunar se organizeaza expozitii de carte, tematice si alte manifestari in colaborare cu Casa de Cultura si unitatile de invatamant. In ceea ce priveste activitatea sportiva, exista o baza sportiva. Parcurile si zonele de agrement sunt slab reprezentate pe teritoriul orasului si datorita zonarii dificile.Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925) - geolog, profesor universitar - La 20 iulie 1872 a vazut lumina zilei fiul lui Radu Manolache de la Murgoci - mocan harnic care s-a stabilit pe pasunile bogate din Balta Brailei. A venit pe lume intr-un decor mirific - pe drumul dintre ape si salcii, in cantecul pasarilor, oracaitul broastelor si zumzetul insectelor. In toata copilaria sa micul Gheorghe a fost foarte strans legat de natura. A colindat baltile Dunarii, campurile Baraganului, muntii Macinului.Studiile le-a facut la Macin, pe cele primare, secundare la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila, unde l-a avut profesor pe Teodor Nicolau, pionier al studiilor mineralogice de la noi. In 1892 s-a inscris la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si la Scoala normala superioara ca bursier. La facultate, Murgoci (ii placea sa i se spuna dupa un munte unde tatal sau isi tinea turma) era un tanar prietenos, comunicativ, preocupat de fizica. In anul al III - lea de facultate este atras de mineralogie. Este cucerit de tanarul profesor de mineralogie Mrazec care-l va ajuta, dupa terminarea facultatii, sa plece pentru specializare in Austria si Germania unde-si sustine teza de doctorat pe probleme de petrografie.In 1903 devine primul docent universitar din Romania in mineralogie. Isi obtine docenta cu o lucrare privind chihlimbarul romanesc. Este prima monografie despre un mineral util realizata in Romania. Intre 1903-1904 preda un curs de geologie aplicata tratand despre zacamintele de minereuri si aplicatiile geologice in industrie si agricultura. Mai tarziu devine un specialist de talie mondiala in agrogeologie. Face calatorii de studiu in Anglia, America, Rusia si California. In 1905 Murgoci enunta totodata, pentru prima oara, teoria structurii in panze de incalecare a Carpatilor nostri sudici. Incepand din 1906 activeaza in cadrul Institutului Geologic, in 1908 devine profesor de mineralogie si geologie la Scoala Nationala de poduri si sosele, devenita apoi Scoala Politehnica. Studentii si elevii sai l-au iubit foarte mult pentru ca era un profesor talentat, competent si un animator de excursii instructive si placate.In 1923 devine membru corespondent al Academiei Romane, apoi si in Academia Franceza de agricultura. In 1924 este ales membru al Comitetului Asociatiei Internationale a Stiintei Solului si director al Hartii Pedologice a Europei. A murit in 1925 - prematur, dupa ce in ultimele sale excursii a vazut tinuturile natale si de peregrinare ale familiei sale. Activitatea lui stiintifica a cuprins doua directii: studii de geologie - mineralogie - petrografie si studii asupra solului tarii noastre si asupra agrogeologiei in general. A realizat studii asupra Dobrogei Carpatilor Meridionali, Masivul Parang, muntilor Lotrului. A descoperit lotritul - inscriind in geologie un nou mineral. In decursul anilor reuseste sa dea solutia structurii tectonice a Carpatilor Sudici. In 1910 la Congresul geologic international de la Stockholm are comunicarea "Sinteza geologica a Carpatilor Meridionali".O regiune asupra careia si-a concentrat atentia a fost Dobrogea. Studiile sale l-au dus la concluzia ca Dobrogea facea parte, in trecut, dintr-un lant de munti incepand din Sudeti, continuand in Muntii Crimeii, Caucaz si Altrai. Un mare interes prezinta cercetarile lui Gh. M. Murgoci asupra rocilor din nordul Dobrogei. In 1911 publica un studiu complet al Dobrogei de nord: "Cercetari geologice asupra Dobrogei nordice, cu privire speciala la rocile paleozoice si eruptive".Murgoci este si descoperitorul unei zone petrolifere in Oltenia. Prin studiile sale el a fost intemeietorul scolii romanesti de pedologie. Cunoasterea solului patriei sale era conceputa de el ca un mijloc de seama pentru promovarea agriculturii nationale.In 1906 Gh.M.Murgoci este numit conducatorul serviciului de agrogeologie la Institutul Geologic. In 1909 la prima conferinta de agrogeologie de la Budapesta, Murgoci prezinta prima schita de harta agrogeologica a tarii cu repartitia principalelor tipuri de soluri. Sa nu uitam ca Murgoci a fost un om de vasta cultura cu preocupari multilaterale - se interesa de etnografie, folclor, economie, literatura. Culte Actualmente, lacasurile de cult din oras sunt urmatoarele:? Biserica ortodoxa "Sf. Petru si Pavel"? Biserica ortodoxa "Sf. Nicolae" si "Adormirea Maicii Domnului"? Biserica ortodoxa "Sf. Mihail si Gavril"? Capela ortodoxa "Sf. Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip"? Manasirea ortodoxa "Sf. Paraschiva si Nicolae"? Biserica romano - catolica "Sf. Anton"? Biserica baptista. 4.7.2.Analiza SWOTPuncte tari ale orasului Macin:Puncte slabe:Resurse naturale importante – padure;Autoritati locale deschiseExistenta retelelor de comunicatii (telefonie, internet, cablu)Existenta unor monumente istoriceExistenta unei baze sportiveDotari limitate pentru sport si agrementMonumente istorice neprotejateUtilizare limitata a biblioteciiInexistenta unor evenimente culturale la nivel localCompetitiilor sportive in numar redusLipsa dotarilor pentru agrementZone amenajate ca parcuri in numar redusOportunit??i:Amenin??ri:Existenta resurselor nerambursabile din fondurile structuraleIntegrarea in strategiile de dezvoltare ale judetuluiDezvoltarea unor relatii de parteneriat ?n vederea dezvolt?rii de activitati culturale si sportivePerspective bune pentru dezvoltarea agroturismului si a turismului de weekendResurse bugetare reduse fa?? de nevoia de investi?ii ?n infrastructur? cultural si sportiveSprijin redus din partea altor autoritati publiceLipsa de sprijin din partea comunitatii pentru crearea unei vieti cultural sportive a orasului 4.7.3.Obiective pentru domeniul cultura, sport si agrementObiectivul general in materie il reprezinta “dezvoltarea infrastructurii pentru cultura, sport si agrement” iar obiectivele specific sunt:1.Punerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente culturale2. Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului si organizarea de competitii sportive3.Valorificarea resurselor naturale ale orasului pentru crearea infrastructurii de agrement4. Reabilitarea caminului cultural si a lacaselor de cult.4.7.4.Fise de proiect Fisa 57DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Extinderea fondului de carte al biblioteciiCadrul generalBiblioteca orasului are un fond de carte limitat si neactualizatGrup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectivPunerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente culturaleMotiva?ia proiectuluiNevoia de a dezvolta fondul de carte al biblioteciiModul de implementare a proiectuluiOrganizarea anuala a unui eveniment adresat locuitorilor orasului si nu numai -“doneaza o carte pentru biblioteca”Sursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalBibliotecaTermen de realizare2018Indicatori-cresterea fondului de carte cu 100 de exemplare/ an Fisa 58DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Biblioteca virtualaCadrul generalAdaptarea bibliotecii la evolutia tehnologicaGrup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectivPunerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente culturaleMotiva?ia proiectuluiNevoia de a extinde resursele bibliotecii in concordanta cu noile tehnologiiModul de implementare a proiectului-achizitia de echipamente pentru biblioteca-dezvoltarea de resurse virtuale si accesul la baze de date cu fond de carte din tara si strainatateSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalBibliotecaTermen de realizare2019Indicatori-biblioteca virtuala functionala Fisa 59DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Consolidare, amenajare lacase de cultCadrul generalLacasele de cult din oras sunt monumente istorice si trebuie protejateGrup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectivPunerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente culturalMotiva?ia proiectuluiNevoia de a consolida si amenaja lacasele de cultModul de implementare a proiectuluiConsolidarea si amenajarea lacaselor de cultSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalBisericaTermen de realizare2020Indicatori-2 lacase de cult consolidate si amenajate Fisa 60DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Stabilirea unor elemente de identitate a orasuluiCadrul generalOras nu are stema sau simbol Grup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectivPunerea in valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local si organizarea de evenimente culturalMotiva?ia proiectuluiNevoia de a stabili elemente de identificare a orasuluiModul de implementare a proiectului-stabilirea elementelor de identificare – stema, simbolSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalTermen de realizare2017Indicatori-stema, simbol Fisa 61DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Sportul la orice varstaCadrul generalOrganizarea unor competitii sportive, in diferite domenii, pe categorii de varstaGrup ?intǎLocuitorii orasuluiObiectivDezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului si organizarea de competitii sportiveMotiva?ia proiectuluiNevoia de socializare si miscare pentru toate categoriile de varstaModul de implementare a proiectuluiOrganizarea de doua ori pe an de competitii sportive, pe categorii de varstaSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localSponsorizariInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalTermen de realizare2017Indicatori-doua competitii sportive pe an organizate cu minim 50 de participanti Fisa 62DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Sa descoperim MacinulCadrul generalPromovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.Grup ?intǎOrasul Macin.ObiectivConsolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si a activitatilor de marketing specifice.Motiva?ia proiectuluiCa parte a activitatilor de constructie a imaginii turistice Macin, este necesar sa existe o serie de initiative care sa influenteze publicul larg.Modul de implementare a proiectuluiCrearea unei imagini atractive a produsului turistic Macin pe piata interna a turismului romanescSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localPORInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul LocalTermen de realizare2017IndicatoriIdentificarea celor mai eficiente mijloace de marketare a produselor turistice specifice zonei; Fisa 63DomeniuCultura, sport si agrementProgramul / proiectul propusTitlul:Amenajare si reamenajare parcuri si locuri de joacaCadrul generalSuprafata parcurilor si a locurilor de joaca este insuficienta in raport cu populatiaGrup ?intǎLocuitorii orasului, turistiObiectivValorificarea resurselor naturale ale orasului pentru crearea infrastructurii de agrementMotiva?ia proiectuluiNevoia de a amenaja si extinde suprafata parcurilor si a locurilor de joacaModul de implementare a proiectului-crearea unui nou parc-reamanajarea parcurilor existente-reamenajarea locurilor de joacaSursa de finan?are/posibile surse de finan?areBugetul localInstitu?ia care raspunde de realizarea proiectuluiConsiliul localTermen de realizare2019Indicatori-un parc reamenajat-un parc nou creat-locuri de joaca reamenajate Capitolul 5Cadrul de aplicare a strategiei de dezvoltare a orasului Macin Pentru transpunerea Strategiei de dezvoltare locala se propun masuri si instrumente concrete de implementare, care au rolul de a structura eforturile de organizare, de a mobiliza parteneriatul si resursele necesare, precum si de a asigura succesul strategiei.Coordonare Coordonarea implementarii Strategiei de dezvoltare locala va fi asumata si asigurata de Consiliul Local si Primarul ora?ului Macin. Structura care va asigura coordonarea Strategiei va fi de sine statatoare, o structura noua, creata special cu acest scop, care sa cuprinda functionari publici cu specializari tehnice, financiare si de administratie, a caror viziune si experienta sa permita acoperirea tuturor aspectelor integrate si extinse pe care le presupune implementarea unei strategii multisectoriale si pe termen lung. Structura va fi condusa de Primar. Eventual, poate fi cooptat si un consultant.Responsabilitatile structurii de coordonare a Strategiei de dezvoltare locala - propuneri: Asigurarea coordonarii si urmaririi stadiului implementarii Strategiei; Asigurarea unui management eficient si corect in implementarea strategiei, inclusiv a gestionarii financiare corecte a fondurilor alocate implementarii actiunilor asumate de Consiliul local sau de Primar in varii parteneriate; Monitorizarea modului de implementare, respectiv realizarea indicatorilor de progres, impact si rezultat a obiectivelor, directiilor si actiunilor de dezvoltare; Asigurarea resurselor tehnice si administrative necesare bunei implementari a Strategiei; Organizarea monitorizarii, evaluarii si revizuirii periodice a implementarii; Elaborarea rapoartelor de implementare si de revizuire perioadica, dupa graficul de raportare agreat; Urmarirea realizarii, implementarii si impactului Planului de comunicare si promovare a Strategiei Punerea in aplicare Punerea in aplicare a Strategiei de dezvoltare locala este un proces complex, care implica si afecteaza intreaga comunitate. Data fiind amploarea si diversitatea actiunilor intra- si inter-sectoariale ale Strategiei, se propun o serie de instrumente de implementare care sa faciliteze atingerea viziunii si obiectivelor de dezvoltare ale Strategiei. 1. Planul de actiuni este o prezentare structurata a tuturor actiunilor si proiectelor propuse de Strategie, cu date si informatii privind modul de abordare – in corelare cu alte actiuni sau prin parteneriate strategice, resursele financiare necesare si surse posibile pentru asigurarea lor, legislatia care guverneaza proiectul, indicatorii de rezultat care permit evaluarea implementarii actiunii. 2. Planificarea in timp a planului de actiuni, pe termen scurt si pe intreaga perioada de planificare, indica etapele de parcurs pentru implementarea proiectelor, respectand prioritatile identificate prin exercitiile de consultare a comunitatii. 3. Parteneriatul local continua si extinde eforturile de implicare si consultare a diverselor grupuri de interese locale din perioada de elaborare a Strategiei, fiind expresia raspunderii asumate de acele entitati sau grupuri de entitati in ceea ce priveste contributia directa si planificata la transpunerea Strategiei. Pentru a asigura succesul Strategiei, aceasta trebuie sa devina un document de lucru nu numai pentru Consiliul Local si Primaria, ci si pentru entitatile cuprinse in parteneriatul local, un document care sa le ghideze propriile planuri de viitor.4. Asumarea responsabilitatilor de implementare, de catre Consiliul local si Primarul, precum si de catre Parteneriatul local. 5. Realizarea Planului de comunicare si promovare a Strategiei catre comunitatea locala si alte entitati interesate. Acesta este un instrument care va mari vizibilitatea asupra Strategiei, va informa si educa populatia, grupurile de interese si de initiativa, astfel incat sa se asigure implicarea prin propriile proiecte si sustinerea Strategiei. Monitorizare si evaluare Activitatile de monitorizare si evaluare a impactului si rezultatelor au ca scop asigurarea eficientei si calitatii in implementare, urmarirea sensului de implementare a strategiei si a componentelor sale, respectiv realizarea obiectivelor propuse. Monitorizarea implementarii strategiei, ca intreg, si a actiunilor concrete urmareste realizarea obiectivelor in contextul actiunilor/activitatilor propuse, a resurselor umane, materiale si financiare alocate, respectarea planificarilor in timp, buna functionare a parteneriatelor generale sau individuale pe proiecte, performantele echipelor de implementare, etc. In cazul aparitiei de devieri de la planificare, a situatiilor de criza sau de forta majora, modificari ale elementelor de preconditie, aparitia de reactii negative sau neasteptate din partea participantilor la strategie sau proiect, etc. activitatea de monitorizare va genera actiuni de ajustare – restructurare – alocari suplimentare, prin care sa se asigure cele mai eficiente si rationale solutii de remediere si readucere a Strategiei sau proiectelor pe sensul de implementare prevazut si, astfel, sa se asigure realizarea impactului asteptat. Evaluarea rezultatelor si impactului Sistemul de evaluare permite sa se aprecieze in ce masura Strategia si proiectele componente si-au atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile si intangibile sunt cele prevazute, in termeni de eficienta, calitate si cantitate. Evaluarea se realizeaza la trei momente cheie: a.Evaluarea anterioara inceperii actiunii: se evalueaza impactul potential al actiunii si corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra oportunitatii proiectului/actiunii. b.Evaluarea intermediara a actiunii: se efetueaza la jumatatea perioadei de implementare, analizand cursul corect al actiunii si rezultele intermediare.c.Evaluarea finala se realizeaza dupa finalizarea proiectului, imediat sau/si dupa anumite perioade, pentru a analiza daca au fost atinse rezultele prevazute de proiect. Aceasta evaluare poate servi ca justificare pentru noi priecte care sa consolideze sau sa corecteze rezultele realizate.Pentru realizarea monitorizarii si evaluarii, atat la nivel de strategie cat si la nivel de actiune individuala, se utilizeaza doua tipuri de indicatori: indicatori de progres, la nivel de strategie si indicatori de impact si de rezultat, la nivel de actiuni concrete.Revizuire Strategia de dezvoltare locala va fi revizuita periodic, pentru a se evalua succesul eforturilor de implementare si a lua toate masurile ca planul sa ramana valabil pe masura ce comunitatea evolueaza. Se vor opera ajustarile, rafinarile si actualizarile necesare, astfel incat cetatenii sa fie convinsi de modul in care comunitatea lor se dezvolta in sensul progresului social, economic si de mediu. Revizuirea Strategiei se va realiza la intervale relativ scurte, datorita perspectivelor de schimbari rapide si consistentelor la nivelul intregii societati romanesti. Prima revizuire se recomanda la finele perioadei de “termen scurt” – 2017. Revizuirea va cuprinde toate etapele de elaborare. Exercitiul de revizuire va tine cont de urmatoarele elemente: Rezultatele monitorizarii implementarii si evaluarii impactului strategiei pana la momentul revizuirii; Evolutia bugetului local; Legislatie noua cu efecte directe asupra ora?ului; Modificari in strategiile nationale, regionale sau judetene, cu efecte directe asupra ora?ului. Indiferent de ritmul de revizuire, este necesara o raportare anuala a rezultelor de implementare, care sa includa o detaliere a proiectelor care urmeaza sa fie continuate sau atacate in urmatorul ciclu de 12 luni si efectele acestora asupra exercitiului bugetar.ParteneriatStrategia de dezvoltare locala va fi pusa in aplicare prin intermediul unui parteneriat larg la nivel local care va cuprinde reprezentantii tuturor grupurilor de interese si initiative vizate de strategie prin obiectivele, directiile si actiunile de dezvoltare. Aceasta abordare corespunde principiilor de dezvoltare durabila, principiilor si valorilor europene la care a aderat tara noastra. Principiul parteneriatului presupune, pe langa implicarea directa a comunitatii, prin cunostinte, experienta, proiecte proprii, si participarea la consultarile publice pe care autoritatea publica locala le va organiza atat in contextul implementarii strategiei, cat si in cel al aplicarii legislatiei privind transparenta decizionala in adminstratie si impactul proiectelor asupra mediului. In ceea ce priveste implementarea Strategiei printr-un parteneriat colaborativ si eficient, este necesara continuarea eforturilor de implicare coerenta a comunitatii in proiectele relevante si stimularea contributiilor cetatenilor, grupurilor si organizatiilor la atingerea viziunii si obiectivelor de dezvoltare locala. Amploarea, caracteristicile si multidisciplinaritatea actiunilor si proiectelor concrete de implementare sunt cele care dicteaza componenta parteneriatului: 1.Autoritatea publica locala, respectiv Consiliul Local si Primarul; 2.Institutii publice, cum ar fi Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca si Directia generala de Asistenta Sociala de la nivelul judetului, Consiliul Judetean; 3.Institutii de invatamant, cu precadere preuniversitare;4.Operatorii de utilitati; 5.Reprezentantii bancilor si investitorilor 6.Asociatii patronale, sindicate7.Reprezentantii cetatenilor anizatii civice din diverse domenii 9.Mass-media locala Primaria va incuraja ca reprezentarea in parteneriat sa respecte egalitatea de sanse. Datorita slabei reprezentari la nivel local a unor organizatii sau institutii cu specializari relevante si de mare importanta pentru implementarea cu succes a Strategiei, se recomanda invitarea unor agentii guvernamentale sau neguvernamentale in Parteneriatul local, fie pe baze permanente, fie ocazional, la dezbaterile pe profil. Astfel, se recomanda invitarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, Camerei de Comert, Agentiei pentru Protectia Mediului, Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si a altora. Aceasta structura numeroasa va fi incurajata sa preia Strategia ca pe un ghid propriu de dezvoltare, iar Primaria va face eforturile necesara pentru coagularea intr-o entitate care sa participe pro-activ la implementare. Strategia va putea fi consultata de orice cetatean, iar accesul va fi asigurat prin publicarea ei pe site-ul de web al Primariei. Intr-o prima etapa, exemplare ale Strategiei vor fi disponibile la sediul Primariei. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download