Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 18 mai 2020, a doua parte UNIUNEA EUROPEANAPandemia ?i poten?ialul Rom?niei ?n lan?ul de aprovizionare al Uniunii Europene ?meatmilk?18 mai 2020de Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc ?i reglementare, Deloitte Rom?nia?n ultimele trei decenii, Rom?nia s-a bucurat de o cre?teref?r? precedent. Din 1987, PIB-ul ??riia crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD.Principalii parteneri comerciali ai ??rii includ ??ri precum Germania, Italia?i Fran?a,iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele ?i componentele auto, s?rma izolant?.?ara de?ine o cot? de pia?? semnificativ? ?i ?n lan?ul interna?ional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (gr?u, porumb) ?i carne de porc.Totu?i, sectorul serviciilor reprezint? 55% din PIB ?i asigur? dou? treimi din num?rul de angaja?i la nivel na?ional. L?s?nd deoparte retailul, o pondere semnificativ? ?n domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate ?nfiin?ate de corpora?ii multina?ionale care beneficiaz? astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar ?i de ?siguran?a oferit? de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea Rom?niei ?n viitor??n timp ce Europa ?nc? proceseaz? criza de s?n?tate generat? de COVID-19, guvernele ?i businessurile?ncearc? nu doar s? estimeze impactul financiar al acesteia, ci ?i s? ?n?eleag? cum s? structurezenoul cadru opera?ional pentru a asigura at?t continuitatea businessului, c?t ?i siguran?a na?ional?. Noua realitatear putea eviden?ia poten?ialul semnificativ al Rom?niei de a deveni un?hub?european care s? ?nlocuiasc? centrele de servicii din afara UE.Schimb?rile majore?n lan?ul global de aprovizionare amenin?? nu doar pie?ele, ci, ?ntr-o anumit? m?sur?,?i securitatea na?ional?, ?i ne aminte?tec? globalizarea chiar necesit? colaborare global?, un element care ?ns? lipse?te acum, mai ales ?n contextulunui cvasi-r?zboi rece ?ntre SUA ?i China. Cele mai multe ??ri UE dezbat tema repatrierii unor opera?iuni importante din centre tradi?ionale deproduc?ie sau de servicii din Asia, ?ns? repatrierea ?n ??ri din vestul Europei nu ar fi eficient? din punctul de vedere al costurilor.Rom?nia ar putea juca un rol important ?n noua strategie european? privind lan?ul de aprovizionare. Un mediu prietenos fa?? deUE, o popula?ie de peste 19 milioane de locuitori, o structur? competitiv?a costurilor cu for?a de munc?, oameni califica?i ?i un model de furnizarede servicii de produc?ie care deja ?i-a dovedit eficien?a ar putea devenio alternativ? extrem de atractiv? pentru ??ri mari din Europa de Vest care sunt deja parteneri comercialiai Rom?niei.Cum ar putea Rom?nia s? ??i sus?in? ?i mai mult pozi?ia? Un cadru fiscal stabil pentru companiile interna?ionale, solu?ii digitale mai eficienteprin care businessurile s? comunicecu autorit??ile, un cadru legislativ care s? contribuie la reducerea corup?iei, o politic? monetar? conservatoare care s? promoveze un curs stabileuro-leu, o investi?ie semnificativ? ?n dezvoltarea infrastructurii rutiere, portuare ?i aeroportuare ?i un mediu politic stabilcare s? inspire ?ncredere ar reprezenta catalizatoare cu ajutorul c?rora ?ara ar putea profita de aceast? oportunitate strategic? unic?. Un concept similar se aplic? ?i ?n ceea ce prive?te modernizarea agriculturii ?i a serviciilor.Rom?nia ar putea s? conving? UE c? merit? un nou loc ?n lan?ul s?u de aprovizionare ?i s? identifice surse de finan?are pentru a deveni un punct central de produc?ie al Europei pe termen lung, ceea ce ar putea duce la progresul propriei economii prin pozi?ionarea ?n centrul securit??ii europene. Ar putea, dar o va face?Na?ionalismul alimentar re?nvie ?n UE! Produsele locale, promovate ?n detrimentul celor comunitare! Ramona Dasc?lu18 mai 2020?n contextul pandemiei de coronavirus, guvernele ??rilor din Uniunea European? recurg la m?suri din ce ?n ce mai puternice de protec?ionism, promov?nd consumul produselor na?ionale ?n detrimentul celor comunitare. Exist? ?ns? ?i avertiz?ri ?n leg?tur? cu aplicarea politicilor protec?ioniste venite din partea Germaniei, c?t ?i de la Bruxelles.?n Fran?a, ministrul Agriculturii face apel la patriotism alimentar?Fac apel la un patriotism alimentar, la un patriotism agricol”, a spus ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, s?pt?m?na care a trecut, ?ntr-o emisiune radiodifuzat?, potrivit?evz.ro.?El a ?ndemnat la cre?terea competitivit??ii agricultorilor francezi, prin cump?rarea de c?p?une ?i ro?ii fran?uze?ti, chiar dac? sunt mai scumpe, ?i s? renun?e s? cumpere din cele spaniole.Din martie, guvernul francez negociaz? cu supermarketurile din Hexagon pentru ca acestea s? achizi?ioneze produse locale proaspete. ?n consecin??, cele mai mari lan?uri de distribu?ie, precum Carrefour ?i E. Leclerc, ?i-au orientat cvasi-totalitatea aprovizion?rii c?tre fermele locale.?n Polonia, sunt mustra?i procesatorii care cump?r? materie prim? din importGuvernul de la Var?ovia a numit 15 procesatori locali ?i i-a mustrat pentru c? au importat lapte din alte ??ri UE, ?n loc s? cumpere de la fermierii polonezi.?Lipsa de patriotism economic a acestor companii este ?ngrijor?toare”, se arat? ?ntr-un comunicat al guvernului, citat de Politico.?n Austria, produc?torii na?ionali vor beneficia de primeMinistra austriac? a Agriculturii, Elisabeth K?stinger, a anun?at mar?i c? guvernul s?u lucreaz? la implementarea unei ?prime regionale” pentru alimenta?ie. Alimentele na?ionale ar urma s? beneficieze de o serie de avantaje, pentru a ajuta sectoarele afectate de criza de coronavirus.?i ?n alte ??ri europene se fac apeluri pentru sus?inerea produc?torilor localiPre?edinta Uniunii Na?ionale a Fermierilor din Anglia ?i ?ara Galilor, Minette Batters, a declarat ?n Camera Comunelor c? solicit? guvernului s? procure 100% din hran? de la produc?torii locali.Apeluri similare s-au ?nregistrat din partea ministerelor portughez, grec ?i bulgar. Guvernul rom?n a t?cut.Cet??enii ??rilor europene, ?ncuraja?i s? m?n?nce ”patriotic”Pia?a agricol? european? a fost grav afectat? de ?nchiderea restaurantelor. De aceea, multe ??ri au adresat apeluri ?i c?tre cet??eni s? m?n?nce ?patriotic”, scrie Politico. Astfel, belgienii au fost ?ndemna?i s? consume mai mul?i cartofi, pr?ji?i, francezii mai multe br?nzeturi, englezii s? bea mai mult ceai (?n care, ?n mod tradi?ional, pun lapte).La nivel european se fac ?ns? ?i avertiz?ri ?n leg?tur? cu aplicarea politicilor protec?ionisteMinistra german? a Agriculturii, Julia Kl?ckner, ?i-a avertizat colegii mini?tri europeni, ?ntr-o videoconferin?? organizat? miercuri, ?n leg?tur? cu ?na?ionalismul consumatorilor”, subliniind c? ??rile UE ar trebui s? se ab?in? de la aplicarea politicilor protec?ioniste pentru a-?i ajuta economiile s? se refac?.?Lan?urile de aprovizionare transfrontaliere ?i libera circula?ie a m?rfurilor sunt esen?iale pentru garantarea securit??ii aprovizion?rii cet??enilor. De aceea, avertizez ?mpotriva ?na?ionalismului consumatorilor?”, le-a ar?tat Kl?ckner degetul europenilor, ?n buna tradi?ie german?.Ajutoarele de stat oferite agricultorilor lovi?i de criz? este un alt motiv de ?ngrijorare la Bruxelles, deoarece pun ?n pericol monopolul celor mari.Potrivit comisarului european al Agriculturii, Janusz Wojciechowski, opt ??ri UE au profitat de relaxarea temporar? a regulilor concuren?ei pentru a le promite agricultorilor lor peste 1,2 miliarde de euro ajutoare de isarul, care s-a dovedit mai ?nt?i european, ?i abia apoi polonez, le-a spus ziari?tilor: ?Trebuie s? supraveghem situa?ia, deoarece risc? s? d?uneze concuren?ei loiale pe pia?a unic?”.?N FIECARE ZI, 1.000 DE FERMIERI RENUN?? LA FERME!Agroinfo 17 mai 2020 ALARMANT! Mi?carea Interna?ional? a ??ranilor dezv?luie realitatea crud?, dureroas? din agricultura european?. ?n fiecare zi, 1.000 de fermieri ??i abandoneaz? fermele. Renun?? la cultivarea p?m?ntului ?i la cre?terea animalelor. Mi?carea Interna?ional? a ??ranilor insist? pentru sprijinirea financiar? a fermelor mici ?i mijlocii ?i critic? dur ajutoarele adoptate de Comisia European? ?n criza COVID 19, consider?ndu-le tardive ?i ineficiente.Coordonarea European? Via Campesina?(ECVC), Mi?carea Interna?ional? a ??ranilor, critic? ajutoarele pentru depozitarea privat? a c?rnii ?i a produselor lactate, adoptate de Comisia European? la data de 22 aprilie 2020.Pandemia COVID 19 a dat o puternic? lovitur? sectorului lapte. Sunt stocuri mari la cresc?torii de vaci de lapte, iar pre?ul laptelui a sc?zut drastic. ?n aceste condi?ii, fermierii sunt cei care trebuie ajuta?i urgent.ECVC denun??, ?ntr-un comunicat media transmis la sf?r?itul s?pt?m?nii,?c? m?surile de stocare privat? a c?rnii ?i?produselor lactate,?pe l?ng? faptul c? sunt ?nt?rziate ?i insuficiente, arat? ?nc? o dat? c? Comisia European? este preocupat? de produc?ie ?i nu de produc?tori, de fermieri. ?n acest moment, ?n Europa, peste 1000 de fermieri pe zi renun?? la fermele lor, la profesia de agricultor.Aceast? m?sur?, de stocare privat? a produselor lactate,?nu ?mpiedic? cre?terea produc?iei de lapte, deoarece nu exist? un control coordonat asupra volumelor. Nu va scuti suficient pia?a ?i nu va ?mpiedica sc?derea pre?urilor de produc?ie. Mai mult, aceste stocuri vor sc?dea, timp de mai multe luni, pre?urile de produc?ie (a?a cum s-a observat ?n 2016 ?i 2017).?Prin urmare, aceast? m?sur? va conduce din nou la abandonarea multor ferme de toate dimensiunile ?i va constitui un obstacol major pentru tinerii care vor intra ?n agricultur?.?n acest fel, impactul real al depozit?rii produselor lactate este de a proteja interesele industriei, de a se asigura c? perioada pre?urilor sc?zute va dura multe luni ?i de a facilita priorit??ile neoliberale ?i acordurile de liber schimb inconsistente.Mai mult, ECVC regret? profund c? m?surile de sprijin pentru sectorul produselor lactate ajung la o lun? ?i jum?tate dup? ?nceputul crizei ?i, probabil, (?n cel mai bun caz) nu vor avea niciun impact asupra pie?elor pentru o alt? lun?, av?nd ?n vedere timpul necesar pentru aprobare ?i implementarea lor.??n felul acesta, ar trebui eviden?iat? inadecvarea acestui sprijin financiar. Se vorbe?te de 80 de milioane EUR pentru a ajuta o gam? larg? de sectoare, ?n timp ce ?n 2016, sprijinul pentru sectorul produselor lactate s-a ridicat la 500 de milioane EUR.Coordonarea European? Via Campesina?cere, printre altele,?Comisiei Europene ca pre?urile pentru lapte ?i produse lactate s? nu fie mai mici dec?t costurile medii de produc?ie, reglementarea pie?ei ?n sectorul produselor lactate, desp?gubirea produc?torilor pentru o parte din br?nza care nu a putut fi v?ndut? ?i distribuirea ulterioar? a cantit??ilor de br?nz? c?tre organiza?ii de caritate care s??le ?mpart? familiilor s?race.Criza COVID-19 ne arat? m?sura ?n care depindem ?n prezent de un sistem globalizat total nesustenabil.?Acum, mai mult ca oric?nd, trebuie s? avem mai multe ferme mici ?i mijlocii r?sp?ndite pe toate teritoriile, precum ?i ferme cu un grad mai mare de autonomie, ferme care practic? agroecologia ?i produc ?i v?nd aproape de consumatori.De aceea, avem nevoie de instrumente publice pentru reglementarea pie?ei. Acestea trebuie s? permit? reac?ii rapide ?i eficiente, care s? protejeze produc?torii de pre?urile volatile. Nu putem accepta s? fim victime ale fiec?rei crize, fie c? sunt crize financiare, geopolitice, de s?n?tate sau de clim?.?Amploarea ?i durata acestei crize, precum ?i posibilit??ile unei recidive sunt ?nc? necunoscute; cu toate acestea, ceea ce este clar pentru noi este c? produc?ia agricol? ?i animalier? la scar? mic? ?i local? garanteaz? o hran? s?n?toas? ?i suficient? pentru to?i cet??enii europeni,?sus?ine ECVC, ?n comunicat.European Citizens' Initiative: Commission decides to register 2 new initiatives Press release15 May 2020 BrusselsToday, the European Commission decided to register two European Citizens' Initiatives entitled ‘Start Unconditional Basic Incomes (UBI) throughout the EU' and ‘Freedom to share'. The Commission considers that the two initiatives are legally admissible, as they met the necessary conditions. The Commission has not analysed the substance of the initiatives at this stage.‘Start Unconditional Basic Incomes (UBI) throughout the EU'The objective of the ECI is ‘to establish the introduction of unconditional basic incomes throughout the EU which ensure every person's material existence and opportunity to participate in society as part of its economic policy, […] while remaining within the competences conferred to the EU by the Treaties.' The organisers specify that the unconditional basic income should be ‘universal', ‘individual', ‘unconditional' and ‘high enough'. They call on the Commission to make a proposal for such unconditional basic incomes, which would reduce regional disparities.‘Freedom to share'The objective of the ECI is ‘to legalise sharing – via digital networks, for personal use and non-profit purposes – of files containing works and other material protected by copyright, related rights and sui generis database rights, with a view to striking a balance between the rights of authors and other rightholders and the universal right to science and culture.'?The organisers call the Commission to amend the Directive on Copyright in the Digital Single Market (2019/790), Database Directive (96/9/EC) and Copyright Directive (2001/29/EC).Next stepsFollowing today's registration of the initiatives the organisers can start, within the next 6 months, a 1 year process of collection of signatures of support. Should any of the initiatives receive 1 million statements of support within 1 year, from at least 7 different Member States, the Commission will have to react within 6 months. The Commission could decide either to follow the request or not, and in both instances would be required to explain its isia European? a lansat o campanie public? privind politica de promovare a produselor agroalimentare. E pus la b?taie ?i un concurs cu premii: 10 excursii la Bruxelles, la Parlamentul European?18 MAI 2020??? Comisia European? a lansat o campanie public? pe tema politicii de promovare a produselor agroalimentare.?Consultarea se desf??oar? ?n cadrul unei evalu?ri globale ?i urm?re?te s? ?nregistreze reac?iile consumatorilor ?i ale p?r?ilor interesate cu privire la eficacitatea ?i relevan?a m?surilor actuale, la coeren?a acestora cu ac?iunile Uniunii Europene din alte domenii ?i cu privire la valoarea ad?ugat? a implement?rii acestei politici la nivelul UE.?n baza unui chestionar care poate fi accesat?ecas.ec.europa.eu, sunt urm?rite r?spunsuri ?n privin?a?m?surilor adoptate ?n cadrul programelor anuale de lucru pentru 2016, 2017 ?i 2018, inclusiv ?n privin?a programelor de promovare (ac?iunile de promovare pe pia?a UE ?i ?n ??rile ter?e, prezentate de organiza?iile care formuleaz? propuneri), ?i legate de m?surile luate la ini?iativa Comisiei (misiuni la nivel ?nalt, t?rguri comerciale, campanii proprii ?i servicii de asisten?? tehnic?). Evaluarea vizeaz? statele membre ?i ??rile ter?e ?n care sunt puse ?n aplicare m?surile de promovare.Consultarea va fi deschis? timp de 18 s?pt?m?ni, mai exact p?n? ?n 11 septembrie 2020.Rezultatele consult?rii publice ar urma s? stea la baza unui raport, pe care Comisia ?l va prezenta Parlamentului European ?i Consiliului, p?n? ?n data de 31 decembrie 2020.Dac? te implici, c??tigi o excursie la Bruxelles, la Parlamentul European??Prin aceast? campanie se urm?re?te ?n primul r?nd o stimulare a competitivit??ii ?i a consumului produselor provenite din UE, ?n interiorul ?i ?n afara Uniunii”, a transmis eurodeputatul liberal Daniel Buda, care este ?i vicepre?edinte al?Comisiei de Agricultur? din Parlamentul European.Demersul ac?iunii de promovare va contribui la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole ?i ale metodelor de produc?ie din UE. ?Planul este s? facem cunoscute produsele cu indica?ii geografice protejate ?i produsele Bio”, a explicat eurodeputatul Daniel Buda.Pentru a-i ?ncuraja pe consumatori s? participe la consultarea public?, eurodeputatul Buda a lansat ?i un concurs, dotat cu premii ce constau ?n 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles.??n calitate de vicepre?edinte al Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, ?i ?ncurajez ?i ?i ?ndemn pe to?i cei interesa?i, s? participe la aceast? consultare public?. Informa?iile ob?inute prin intermediul prezentei consult?ri vor reprezenta o contribu?ie valoroas? la preg?tirea raportului privind m?surile de informare ?i de promovare referitoare la produsele agricole, puse ?n aplicare pe pia?a intern? ?i ?n ??rile ter?e”, precizeaz? Daniel Buda.?To?i cei care, p?n? la data de 11 septembrie inclusiv, vor completa chestionarul consult?rii publice ?i vor trimite pe adresa?europarlamentardanielbuda@?o dovad? a complet?rii (print-screenuri sau link-ul) intr? automat ?n procesul de tragere la sor?i pentru a c??tiga cele 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles, pe care le voi pune la dispozi?ie”, a ad?ugat Buda. Chestionarul poate fi completat?AICI .BULGARIAComisia European? cere Bulgariei s? elimine legea care cere le retailerilor s? favorizeze produsele locale Catalina Apostoiu 18.05.2020 Comisia European? a anun?at c? a trimis Bulgariei o notificare oficial? ?n care-i cere s? elimine m?surile discriminatorii ce-i oblig? pe retaileri s? favorizeze produsele alimentare locale, relateaz? Seenews.Legea restric?ioneaz? circula?ia liber? a bunurilor ?n interiorul UE, cre?nd condi?ii mai avantajoase de comercializare a produselor alimentare pentru produc?torii locali, arat? Comisia.ROMANIA, UNGARIA, POLONIAConsumul, industria ?i construc?iile au ajutat economiile din Rom?nia, Ungaria ?i Polonia s? evolueze mai bine dec?t restul UE ?n primul trimestru, frontiera dintre marea ?ncetinire ?i marea recesiune Bogdan Cojocaru 17.05.2020, Pia?a Obor din Bucure?tiEconomiile statelor est-europene, ?n principal Rom?nia, Ungaria ?i Polonia, s-au descurcat ?n general mai bine dec?t s-a anticipat ?n primul trimestru, care a marcat sf?r?itul marii ?ncetiniri sincronizate ?i ?nceputul a ceea ce este descris a fi cea mai sever? recesiune de decenii pentru zona euro, mul?umit? consumului intern, produc?iei industriale ?i construc?iilor. ?ns? anali?tii avertizeaz? c? r?ul nu va ocoli nici Estul, dar va lovi foarte dispropor?ionat. Ce se va ?nt?mpla ?n continuare depinde de c?t de rapid ??i revine zona euro.Economia zonei euro a sc?zut cu 3,8% ?n primul trimestru al acestui an fa?? de trimestrul anterior, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. ?n Est, Cehia se apropie de aceast? medie, cu o contrac?ie de 3,6%. Slovacia a avut cel mai slab parcurs, pr?bu?indu-se cu 5,4%. Altfel, economia polonez?, cea mai mare a regiunii, a sc?zut cu doar 0,5%, cea ungar? cu 0,4%, pe c?nd cele ale Rom?niei ?i Bulgariei au continuat s? creasc?, cu 0,3%, ?ns? ?ncetinirea Rom?niei a fost mai pronun?at?. Datele Eurostat sunt incomplete, mai multe ??ri, printre care Croa?ia, una dintre ??rile care se a?teapt? la un impact deosebit de dur din partea pandemiei de Covid-19, lipsind din statistic?. ?ns? nimeni nu se a?teapt? la mai surprize. Primul trimestru a dat astfel un avantaj economic Europei de Est, care a ?ncetinit ?n trimestrele anterioare mai lent dec?t zona euro. Impactul mai moale, acolo unde este cazul, reflect? faptul c? m?surile de izolare ?i blocare pentru a stoparea r?sp?ndirii pandemiei au fost implementate mai hot?r?t abia ?n a doua jum?tate a lunii martie. Acum, depinde de fiecare stat cum va profita de avantaj pentru a face c?t mai u?oar? recesiunea care probabil este pe cale s? se instaleze.?n Polonia, unde primele restric?ii au fost aplicate ?n a doua parte a lunii martie ?i au fost mai pu?in severe dec?t ?n statele sudice ale zonei euro, se remarc? ?n special contribu?ia pozitiv? a sectorului de construc?ii la evolu?ia PIB-ului, se arat? ?ntr-o analiz? a ING. Activitatea a fost chiar mai mare dec?t ?n ultimele trei luni ale anului trecut. De asemenea, pozitiv? a fost ?i contribu?ia sectorului manufacturier, ?n timp ce sectorul cel mai afectat de restric?ii a fost retailul. Sc?derea economic? din trimestrul doi ar putea fi mult mai abrupt?, anali?tii ING estim?nd-o la -9% ?n ritm trimestrial. Ei remarc? ?ns? c? restric?iile nu au ?intit ?i sectorul manufacturier, iar unele sectoare au fost ?nchise doar din cauz? c? a lipsit cererea extern?. Polonia este singura ?ar? din UE care a evitat recesiunea ?n timpul crizei economice anterioare ?i a crescut ne?ntrerupt dup?, ?n principal mul?umit? unei cereri interne stabile ?i? cererii externe. Ace?ti factori de sus?inere au acum probleme.Despre evolu?ia economiei ungare, ING scrie c? rezultatul nu este tragic av?nd ?n vedere c? anali?tii se a?teptau la o contrac?ie de -1% ?n ritm trimestrial. Din detaliile biroului central de statistic? reiese c? o contribu?ie pozitiv? la PIB au avut serviciile ?i industria ?n contextul ?n care restric?iile ?n aceste sectoare au fost introduse abia la finalul lunii martie. Cum guvernul a ?nceput de cur?nd s? retrag? m?surile de izolare, anali?tii se a?teapt? la o revenire ?n form? de ?U“. Ministrul de finan?e Mihaly Varga a declarat vineri c? ?ocul economic al pandemiei s-ar putea s? fi avut v?rful ?n aprilie. ?n aceste condi?ii, mul?umit? pachetului de stimulare economic? elaborat de guvern, economia ar putea accelera ?n a doua jum?tate a anului pentru a aduce sc?derea economic? la doar -3% anul acesta. ?n 2021, PIB-ul ar urma s? urce cu 4,8%. Industria ungar? este puternic conectat? la industria auto german?.?M? a?tept la o revenire ?n form? de U pentru Ungaria“, a spus Sandor Csanyi, CEO-ul OTP Bank, cea mai mare banc? a Ungariei. ?Dac? zona euro ??i revine rapid, la fel va face ?i Ungaria.“Cehia, cea mai matur? economie din regiune ?i una obi?nuit? cu cre?teri economice lente, ar trebui s? se a?tepte la o sc?dere de dou? cifre ?n trimestrul doi, spun anali?tii, ale c?ror predic?ii se ?mpotmolesc ?ns? ?n incertitudinile create de impactul restric?iilor pe timp de pandemie. Biroul de statistic? al Cehiei noteaz? c? economia a fost afectat? ?n primul trimestru de cererea extern? mai slab? ?i de investi?iile mai mici, la care s-au ad?ugat reducerea activit??ii din industria manufacturier? ?i din serviciile precum turismul ?i restaurantele.Anali?tii de la ING noteaz? c? activitatea economic? s-a redus la 70% ?n a doua jum?tate a lunii martie, aprilie a fost compromis?, iar revenirea din luna mai este lent?. ?n aceste condi?ii, sc?derea economic? din trimestrul doi ar putea fi de 9-10%. ?Cehia este o economie dependent? de industria auto, dar ?i turismul are o contribu?ie semnificativ? la PIB.Legat de Rom?nia, campioana cre?terii economice al?turi de Bulgaria, pentru anali?tii ING cel mai greu de introdus ?n ecua?ia cre?terii a fost deficitul bugetar. Iar acesta a influen?at consumul, principalul sprijin al avansului PIB-ului ?n primul trimestru. Ei remarc? ?surpriza pozitiv?“ ?adus? de Rom?nia cu cre?terea ei economic?. Totu?i, spun anali?tii, ?n luna martie exporturile ?i importurile au ?nceput s? se contracte, cre?terea salariilor a ?ncetinit ?i ar putea ajunge ?n teritoriul negativ. Au sc?zut, de asemenea, v?nz?rile de retail ?i produc?ia industrial?.Bloomberg preconizeaz? c? statele est-europene se ?ndreapt? spre cea mai sever? recesiune de dup? c?derea comunismului.Economia ?ntregii Uniuni Europene a sc?zut ?n primul trimestru cu -3,3% ?n raport cu trimestrul anterior.AUSTRIAAustria ??i va redeschide frontierele estice ?n 15 iunie M.A.Interna?ional?/?17 maiAustria ??i va redeschide frontierele cu Republica Ceh?, Slovacia ?i Ungaria, ?n 15 iunie, a anun?at s?mb?t? guvernul austriac, relateaz? Reuters.Austria a anun?at deja c? vor fi ridicate controalele instaurate pentru a limita r?sp?ndirea noului coronavirus, ?ncep?nd de la aceea?i dat?, de la frontierele cu Germania, Elve?ia ?i Liechtenstein.Vor fi men?inute restric?iile de la frontiera cu Italia, una dintre ??rile cele mai afectate de epidemie."Scopul nostru este s? avem mai mult? libertate ?i c?t mai pu?ine restric?ii posibile", au declarat mini?trii Afacerilor Interne, de Externe ?i Afaceri Europene, ?ntr-un comunicat comun.Uniunea European? ?i-a exprimat, miercuri, dorin?a de redeschidere a frontierelor interne, men?in?nd recomand?rile de a p?stra ?nchise frontierele externe ale blocului comunitar p?n? la jum?tatea lunii iunie sau chiar mai devreme, transmite G4media.UCRAINA385.000 hectare de culturi agricole compromise de seceta in Ucraina Agrostandard | 18 May, 2020 | Seceta a produs pagube importante si in Ucraina, unde sunt compromise circa 385.000 ha de culturi agricole, la acest moment, potrivit anuntului facut de autoritati. Este vorba de peste 150 000 ha de grau, 125 000 ha de rapita si 100 000 ha de orz. Cele mai multe suprafete calamitate se afla in sudul tarii, in regiunea Odesa, de altfel, si cel mai important bazin unde se produce grau. Aici au fost intoarse aproximativ 310.000 ha, ceea ce inseamna undeva la o treime din totalul suprafetelor cultivate. Pierderi importante, de ordicul miilor de hectare, au fost inregistrate si in Nikolaiev, Zaparozhia, Donetsk, Dnipropetrovsk, Kirovograd, potrivit Agritel.fr.In Romania, in schimb, suprafetele calamitate la acest moment, sunt cu mult mai mari, peste un milion de hectare. Mai multe?aici. MAREA BRITANIE GERMANIACe spune proprietara unui business dintr-o ?ar? european? care ??i redeschide terasele de luni: ??mi este team? c? pe termen lung nu vom mai func?iona”:?Ioana Matei 17 mai 2020 Ber?ria Graminger Weissbraeu din Altoetting, care a fost administrat? de aceea?i familie de peste un secol, se preg?te?te s? primeasc? din nou oaspe?i ?n restaurantul acesteia dup? o perioad? de pauz? de dou? luni, potrivit Associated Press.Bavaria este unul dintre statele germane care ??i va redeschide sectorul ospitalit??ii de luni.Birgit Detter este una dintre cele trei surori care conduc acest business din Altoetting, un loc popular pentru turi?ti din apropierea Munchenului.?n perioada izol?rii, restaurantul din cadrul ber?riei familiei a v?ndut m?ncare ?i b?uturi prin intermediul livr?rii la domiciliu, dar, potrivit antreprenoarei ?nu a fost nici pe departe suficient”. Ber?ria produce aproximativ 200.000 de litri de bere anual.Antreprenoarea spune c? de?i este o u?urare c? pot redeschide restaurantul ?i biergartenul pentru oaspe?i, noile condi?ii de distan?are social? sunt extrem de dificile.??mi este team? c? pe termen lung nu vom mai func?iona fiindc? veniturile nu au ajuns la nivelurile de dinainte - cred c? clien?ii vor veni, dar ?n num?r mult mai mic”, spune eaPrintre condi?iile impuse de autorit??i se num?r? o distan?? ?ntre mese de cel pu?in 1,5 metri, folosirea m??tilor de c?tre angaja?i, o cerin?? grea ?n condi?iile temperaturilor din perioada verii.?Pericolul este c? vom avea venituri reduse semnificativ, dar vom avea nevoie de mai mul?i angaja?i pentru a ?ndeplini aceste condi?ii, prin urmare va fi greu s? ne continu?m businessul”, a spus Detter.Patronii unei cafenele au g?sit o metod? uluitoare pentru a men?ine distan?area fizic??Nicolae Com?nescu 17 mai 2020??O idee n?stru?nic? a fost pus? ?n aplicare de patronii unei cafenele din GermaniaPatronii unei cafenele din ora?ul german Schwerin au g?sit o modalitate original? de-a men?ine distan?a ?ntre clien?i. Fiecare om care s-a a?ezat la mas? a primit a?a numi?ii t?i?ei pentru piscin?, ?n tentativa de-a evita apropierea fizic?. ?Men?ine distan?a social?” este motto-ul proprietarilor de la Cafe Rothe, din ora?ul de origine al Angelei Merkel, cancelarul Germaniei.Dup? redeschiderea localului, proprietara Jaqueline Rothe a postat o fotografie pe contul de Facebook, pentru a ar?ta cum respect? clien?ii regulile. ?Aceasta a fost metoda perfect? de a ?ine clien?ii la distan?? – ?i una distractiv?”, a spus Rothe.Messe Frankfurt a preluat organizarea Process Expo-Chicago, 2021 ?meatmilk?18 mai 2020 Messe Frankfurt ??i continu? colaborarea cu asocia?ia industrial? american? FPSA (Food Processing Suppliers Association), proprietarul t?rgului Process Expo. De la 1 mai 2020, filiala din America de Nord a Messe Frankfurt a preluat conducerea Process Expo, din Chicago.Process Expo, ?Salonul global al echipamentelor ?i tehnologiei alimentare”, se desf??oar? la fiecare doi ani la Chicago din 2011 ?i este cel mai mare t?rg pentru toate produsele alimentare ?i b?uturi din SUA.Wolfgang Marzin, pre?edinte ?i director executiv al Messe Frankfurt, explic?: ??n special ?n acest timp dificil pentru afaceri, sunt cu at?t mai mul?umit c? putem continua ?i aprofunda parteneriatul cu colegii no?tri americani de la FPSA.?n viitor vom fi organiz?nd Process Expo la Chicago ?i lucr?nd decisiv pentru a-l construi ?ntr-o platform? ?i mai puternic? pentru industria alimentar? interna?ional?. Suntem situa?i ideal pentru a face acest lucru, deoarece cu un portofoliu de patru t?rguri ?n sectorul de procesare a alimentelor, avem o tem? cunoa?terea industriei ?i experien?? de mul?i ani. ??Suntem extrem de ?nc?nta?i de faptul c? Messe Frankfurt gestioneaz? Process Expo 2021, care va avea loc pe 12 octombrie p?n? pe 15, 2021, la McCormick Place”, a declarat Matt Malott, pre?edintele Asocia?iei Prelucr?rii Alimentelor (FPSA) ?i pre?edinte ?i CEO / pre?edinte al Multivac INC.??Messe Frankfurt, ca unul dintre cei mai mari organizatori de spectacole din lume, aduce o bogat? incredibil? de expertiz? ?i cuno?tin?e organiza?ionale care vor face ca spectacolul nostru din 2021 s? fie un eveniment ?i mai de succes pe care to?i participan?ii ?l vor g?si de mare valoare.”La ultima Process Expo, din toamna 2019, aproximativ 500 de expozan?i ?i-au prezentat inova?iile c?tre un public comercial interna?ional. Process Expo are o gam? larg? de produse ?i prezint? solu?ii tehnice pentru prelucrarea ?i ambalarea c?rnii, produselor lactate, b?uturilor, fructelor ?i legumelor, a produselor de panifica?ie ?i a cofet?riei, plus a produselor alimentare pentru animale de companie. Acest t?rg ofer?, de asemenea, oportunit??i pentru crearea de re?ele ?i programe de formare ulterioar? pentru toate ramurile de produse alimentare ?i b?uturi ?i pentru toate sectoarele industriei de ambalaje.Process Expo va completa portofoliul Messe Frankfurt ?n domeniul tehnologiilor alimentare.. Aceste expozi?ii comerciale interna?ionale urm?resc cre?terea dinamic? a industriei de prelucrare a alimentelor ?i promoveaz? solu?ii inovatoare pentru manipularea durabil? ?i responsabil? a alimentelor pentru o popula?ie global? ?n cre?tere.Prima Process Expo, condus? de Messe Frankfurt, va avea loc ?n perioada 12-15 octombrie 2021 ?n Mc Cormick Place din Chicago.SUAGraul a ajuns la cea mai slaba cotatie din ultima luna la Chicago Agrostandard | 17 May, 2020 Pretul graului la Bursa de la Chicago a ajuns vineri, 15 mai, la cel mai slab nivel incepand cu a doua jumatate a lunii martie, pe fondul estimarilor privind reducerea exporturilor americane, dar si a conditiilor favorabile pentru insamantari. Guvernul american se asteapta la o scadere a exporturilor de grau ale SUA cu 2% in sezonul 2020/2021, raportat la campania actuala, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta. Pe de alta parte, exporturile totale de cereale in restul lumii, sunt previzionate in crestere. In acelasi timp, conditiile favorabile de cultura in tarile mari producatoare fac ca asteptarile privind oferta sa fie mai ridicate, punand presiune asupra preturilor.Buselul de grau cu livrare in iulie, cel mai activ, a inchis sedinta de vineri la o cotatie de 5,0025 dolari, fata de 5,0225 dolari, ziua anterioara. La porumb, in schimb, buselul a urcat pana la 3,1925 dolari, fata de 3,1750 dolari (+0,55 %), ziua anterioara, potrivit?agri-.Coronavirus: un restaurant american ?nlocuie?te o parte dintre clien?i cu manechine 16 mai 2020 Coliere din perle, rochii ?n carouri, costume ?n dungi si pal?rii de fetru vor ?mbr?ca ?n cur?nd manechinele a?ezate ?n ?nc?perile restaurantului?The Inn at Little Washington?pentru a introduce clien?ii ?n atmosfera anilor ’40 … ?i pentru a respecta regulile de distan?are social?.Dac? ?i-ai dorit vreodat? s? iei masa cu un manechin, un restaurant de trei stele – singurul – din zona Washington o s?-?i permit? ?n cur?nd s? ??i realizezi visul: pentru redeschiderea de la sf?r?itul lunii mai, proprietarii vor plasa p?pusi de dimensiunile unui om la unele dintre mese, pentru a respecta distan?a obligatorie ?ntre clien?i.?Vom umple salile cu manechine bine ?mbr?cate”Colierele de perle, rochiile ?n carouri, costumele cu dungi ?i palariile din fetru vor ?mbr?ca, prin urmare, manechinele a?ezate ?n s?lile restaurantului?The Inn at Little Washington, pentru a introduce clien?ii ?n atmosfera anilor 1940. ?C?nd a trebuit s? rezolv?m problema dis??rii sociale ?i reducerea la jum?tate a capacit??ii noastre, solu?ia ni s-a p?rut evident? – vom umple (sala) cu manechine bine ?mbr?cate ?, explic?, pentru AFP, Patrick O’Connell, buc?tar ?i proprietar al acestui restaurant situat ?n Virginia, la dou? ore de capitala american?.?Acest lucru ne va permite s? avem suficient spa?iu ?ntre clien?ii reali, va provoca c?teva z?mbete ?i va permite realizarea unor fotografii amuzante”, adaug? el. ?ncep?nd cu 29 mai, gurmanzii (cei boga?i) pot ?ncerca meniurile de 248 de dolari (f?r? b?uturi) ?n acest restaurant, unul dintre cele 14 din Statele Unite care au trei stele ?n ghidul Michelin.Mesele care ar trebui s? r?m?n? goaleInn at Little Washington colaboreaz? ?n special cu anumite companii locale care produc decoruri pentru costumele ?i machiajul manechinelor instalate la mesele care altfel ar trebui s? r?m?n? goale. ?Cu to?ii vrem s? ne ?nt?lnim ?i s? vedem chipuri noi acum. Nu trebuie neap?rat s? fie oameni adev?ra?i”, a spus Patrick O’Connell.?Manechinele mi-au placut ?ntotdeauna”, explic? el. ?Nu se pl?ng niciodat?”. Spre deosebire de clien?ii adev?rati care sunt prea dificili.SUAMCDONALD’S INVESTE?TE PESTE 200 MILIOANE USD PENTRU A STIMULA MARKETINGUL mai 15, 2020?|?Profesional McDonald’s pl?nuie?te s? investeasc? aproximativ 100 milioane USD ?n marketing ?n SUA ?i va investi o sum? similar? ?n unele din pie?ele cele mai mari la nivel interna?ional, ca parte a unui pachet de strategii menit s? ajute francizele s? ??i revin? dup? pandemie.?ntr-un video adresat angaja?ilor ?i franciza?ilor, Chris Kempczinski, CEO, a afirmat c? obiectivul este s? accelereze recuperarea, s? revin? pe cre?tere ?i s? men?in? avantajele competitive care au jucat un rol at?t de important ?n succesul McDonald’s. Suplimentar investi?iilor de marketing, McDonald’s pl?nuie?te s? ajute operatorii cei mai greu lovi?i de carantina care a durat peste dou? luni ?n multe ??ri. Sursele spun ca este vorba de ?un num?r mic” de francize.De asemenea, compania va ac?iona ?n functie de specificul fiec?rei pie?e. De exemplu, va reduce chiria pentru restaurantele care lucreaz? doar cu servicii de livrare, ?n special ?n afara SUA, unde drive-in-urile nu sunt at?t de populare.McDonald’s ?i alte re?ele de fast-food din SUA ?i-au revenit spectaculor ?n ultimele s?pt?m?ni, datorit? popularit??ii drive-in-urilor. Multe din aceste re?ele cred c? au oportunitatea s? creasc? pe fondul economiei slabe ?i a consumatorilor ?ntorc?ndu-se mai greu ?n loca?ii – cu toate c? unele re?ele fac pa?i pentru a deschide restaurantele.CHINASAND DUNES TURNED INTO OASIS IN CHINA The Maowusu Desert, in northern China's Inner Mongolia Region, was one of four major deserts in the country, until it vanished from the map. Thanks to decades of work, 93.24 per cent of the land has turned green.In the 1950s the area was entirely barren, made up of nothing more than sand and stones - which ended up being a problem for nearby communities. The city of Yulin, for example, was forced to move further away from the desert three times, after experiencing relentless sandstorms.This is why local villagers decided to try to repopulate the region with trees, launching a project which has continued for decades. In parallel, the government began ecological restoration work in the area, which is roughly the size of the Netherlands.The?UN is currently trying to combat desertification?as part of the 2030 Sustainable Development Agenda. "The latest scientific data shows that the massive effort is painfully overdue. A quarter of our greenhouse emissions come from land degradation", explains UN Deputy Secretary-General Amina Mohammed.AFRICA DE SUDImaginile disper?rii. Sud-africanii au format cozi kilometrice pentru a primi pachete cu m?ncare De Cristian Otopeanu, Luni, 18 mai 2020, Sud-africanii au format cozi interminabile pentru a primi pachetele cu m?ncare de la organiza?iile de caritate. Film?rile aeriene au ar?tat cozi ?ntinse pe kilometri ?ntregi, ?n ora?ul Centurion, aflat ?n apropiere de capitala Pretoria. Aproximativ 10.000 de pungi cu f?in? de porumb, legume, m??ti pentru fa?? ?i s?pun au primit sud-africanii care au a?teptat ore bune, f?r? s? poat? respecta nici o regul? de distan?are social?, din cauza num?rului uria? de oameni. 1.160 de noi cazuri de coronavirus au raportat ieri, 17 mai, autorit??ile sud-africane. Acesta este cel mai mare num?r zilnic de infecta?i p?n? acum. Bilan?ul total al ?mboln?virilor a ajuns la 15.515, iar num?rul total al mor?ilor este de 263. si GASTRONOMIECOVID-19: Un vaccin pe baz? de frunze de tutun este preg?tit pentru testele pe oameni 16 mai 2020 Compania British American Tobacco (BAT) a anun?at vineri c? este preg?tit? s? ?nceap? testele clinice pentru un vaccin ?mpotriva coronavirusului. ?n compozi?ia acestuia intr? proteine extrase din frunzele de tutun, iar compusul a dat rezultate bune la testele de laborator.Prima etap? a testelor pe oameni va ?ncepe imediat dup? ce produc?torul de ?ig?ri va ob?ine aprobare din partea U.S Food and Drug administration (FDA).British American Tobacco a anun?at ?nc? din aprilie c? lucreaz? la un vaccin pe baz? de frunze de tutun ?i c? ar putea produce ?ntre 1 milion ?i 3 milioane de doze pe s?pt?m?n?, cu sprijinul agen?iilor guvernamentale ?i a produc?pania este ?n discu?ii ?i cu alte state care ar putea fi interesate de acest produs. Pre?ul ac?iunilor BAT a crescut cu 2% la Bursa de Valori din Londra dup? anun?ul de ieri al oficialilor.Porumbul ajut? la sc?derea colesterolului ?i a glicemiei Cristina Popescu? Porumbul are, totu?i, un con?inut crescut de zaharuri, astfel c? se recomand? consumul prudent la indivizii cu diabet.Ajut? la sc?derea colesterolului ?i a glicemiei Cu toate acestea, exist? studii care arat? c? ar fi chiar b enefic pentru cei care se confrunt? cu diabetul. Dr. Sheela Krishnaswamy, dietetician din Bangalore, sus?ine c? porumbul este bogat ?n fibre, fapt pentru care ajut? la sc?derea nivelului colesterolului ?i al glicemiei ?n cazul diabeticilor, potrivit?feminis.ro.Ajut? la sc?derea riscului de anemie Bogat ?n vitamina B12, acid folic ?i fier, porumbul ajut? la sc?derea riscului de anemie.Te energizeaz? Forma ta fizic? are ?i ea numai de c??tigat de pe urma consumului de porumb, ?ntruc?t con?ine carbohidra?i complec?i, care sunt procesa?i mai greu ?i ??i asigur? energie pe o perioad? ?ndelungat?.Acid folicDac? e?ti ?ns?rcinat?, porumbul este benefic at?t pentru tine, c?t ?i pentru copil. Bogat ?n acid folic, porumbul con?ine, de asemenea, acid pantotenic ?i zeaxantina, care reduc riscul de apari?ie a defectelor la na?tere. ?n plus, fiind bogat ?n fibre, te ajut? s? mai temperezi ?i constipa?ia, o problem? frecvent ?nt?lnit? la femeile ?ns?rcinate.DOSARRecesiune ?i relansare economic? ?Facem to?i de toate!” Vlad T?U?ANCE Aparut in Dilema veche, 14 - 20 mai 2020 ?Aia e, c? nu avem ce s? facem to?i!” Cele dou? replici care rezum? o discu?ie dificil? cu angaja?ii avut? de c?tre patronul unei pizzerii din Timi?oara, ?nchis? de pandemie. Dou? replici pe care le-am auzit, ?ntr-o form? sau alta, ?n multe discu?ii cu buc?tari ?i antreprenori, mai ?ngrijora?i sau mai optimi?ti, ce caut?, la foc mic, solu?ii. Criza medical? ?i starea de urgen?? au aruncat ?n incertitudine zeci de mii de angaja?i ?i au redus un sector competitiv la lupta fratricid? pentru livr?ri la domiciliu. Oricum ai lua-o, ?n lumea restaurantelor rom?ne?ti care, mai deun?zi, importau muncitori din Asia, nu mai este loc pentru toat? lumea.?Dou? luni de stat ?n cas? ?i primele accese de tuse ale economiei ne arat? c?t de fragil? este, de fapt, pia?a cafenelelor ?i restaurantelor. Dac? anul trecut se ?nregistrau cre?teri record ale investi?iilor ?i o cifr? de afaceri total? de peste trei miliarde de euro, ?n 2020 anali?tii lucreaz? cu cifre sumbre: complica?iile aduse de c?tre COVID-19 ar putea ?nchide definitiv patru din zece afaceri din domeniu. Presiunea pe autorit??i cre?te, at?t din partea asocia?ilor patronale precum HORA, c?t ?i din partea liderilor de opinie din business care cer m?suri urgente de sprijin financiar, dar ?i redeschiderea treptat? a localurilor.Socoteala de la pia?? este simpl? ?i nemiloas?. ?Am 52 de oameni ?i 45.000 de euro salarii lunar, evident cu impozite. Am prev?zut ni?te bani pentru angaja?i, pe l?ng? ?omajul tehnic. Dar dup? ce am pl?tit taxele, am v?zut c?, dac? continu?m a?a, nu mai am de unde”, mi-a explicat tran?ant Sorin Orzac, patronul mai multor restaurante din Centrul Vechi ?i al unei cofet?rii din Baia Mare. ?Avem ni?te costuri lunare pe care lumea nu le ?n?elege: chirii, utilit??i, abonamente. Dac? se adun? timp de cinci luni, jum?tate dintre noi se duc ?n cap. Nu am ce s? fac. ?i dau pe to?i afar?? ?nchid afacerea?”Pentru mul?i al?ii, socoteala de acas? este mai complex?. Dezvoltarea constant? a sectorului a dus la cre?teri exponen?iale ?i greu sustenabile ale chiriilor, dar ?i ale salariilor angaja?ilor-cheie. Un?chef?cu pana? c??tig? mult peste pragul psihologic al miei de euro, iar chelnerii ?i osp?tarii experimenta?i puteau aduce acas? echivalentul unor salarii v?nate. O parte important? din bani veneau ?ns? din bac?i?, iar bonusurile, mai ales ?n cazul afacerilor mici, nu erau incluse neap?rat ?n contractul de munc?. Binevenitul ?omaj tehnic sus?inut de c?tre Guvern asigur? 75% din salariu, dar pune ?ntr-o situa?ie precar? o parte dintre angaja?i.Dincolo de calcule fiscale, siguran?a angaja?ilor poate fi un argument decisiv. ?Dec?t s? expun pe toat? lumea, mai bine ?in ?nchis. Ce s? facem, s? dezinfect?m fiecare ro?ie? Fiecare bancnot?? Fiecare?touch?de POS?”, mi-a spus la telefon Hora?iu Rus, patronul unei afaceri de suflet din Timi?oara, La Pizza Napoletana. Hora?iu a preferat s? p?streze echipa de opt oameni ?n ?omaj tehnic, ?n a?teptarea ?unor vremuri mai bune”, f?r? a ?ncerca varianta livr?rilor la domiciliu, pe care o evitase de la deschidere. La Ia?i, Acaju, o cafenea cultural? fanion care tocmai lansase meniul de buc?t?rie, trece prin momente complicate. Diana Niculae-Grigorescu, omul lor de comunicare, mi-a rezumat oft?nd: ?Pentru Acaju momentul a fost greu. Dup? zece ani de construit un nume, au urmat ?ase luni ?n care am fost ?nchi?i pentru c? ne-am mutat ?n noul spa?iu. Func?ionam ca un?start-up,?calculam ?n fiecare sear? unde ?i ce s? cheltuim. Livr?ri nu am putut face pentru c? pia?a este deja prea aglomerat?. De 1 Mai, am zis s? ?ncerc?m s? ducem la domiciliu borcane de cocktailuri. Ne g?ndim la o linie de?merchandise,?cu tricouri ?i?tote bag-uri…”. Cafenelele ?i bistrourile din Ia?i ?i din toat? ?ara s?nt, de altfel, cele mai afectate de situa?ie. Dup? cum povesteam cu Diana de la Acaju, cei care v?nd omlete, sandviciuri,?quiche-uri sau biscui?i au descoperit c? nu mai au cu adev?rat o pia??. A?a cum o dovede?te infla?ia de p?inici ?i paste de pe Instagram, criza ?i carantina ne-au declan?at, de voie, de nevoie, veleit??ile de buc?tari.Chiar dac? pare la ?ndem?n?, livrarea la domiciliu nu este o solu?ie universal?. La un pahar de vin, pe final de cur??enie dup? Pa?te, Cosmin Dragomir, asociat la Blid, ?mi povestea m?ndru c? a reu?it s? g?seasc? o solu?ie de livrare cu pre? fix. Nu de alta, dar brand-urile mari pe care le avem instalate pe telefon ajung s? ?ncaseze ?i 40% din valoarea comenzii, situa?ie ?n care ?munce?ti practic pentru Glovo”. ?n consecin??, ?n afara lan?urilor mari care mizeaz? pe volum, taxele pentru livrare oblig? restaurantele s? promoveze meniuri cu valoare mare, care s? justifice costurile. Sau s? munceasc? ?n gol. Dup? cum recuno?tea Melinda Teohari de la Paninaro, comenzile nu s?nt ?n mod necesar profitabile, dar pot fi o strategie de a le aminti oamenilor c? exi?ti.Pentru unele business-uri, livr?rile aduc ?i dileme morale. Cuib din Ia?i – un spa?iu eco-con?tient, care a promovat mereu consumul sustenabil ?i reducerea amprentei de carbon – este una dintre antreprizele sociale incompatibile cu ambalajele de plastic. La fel ca Acaju, Cuib a pus ?n v?nzare vouchere pentru comunitatea de sus?in?tori, bonuri valorice care se vor transforma ?n pr?nzuri sau cine odat? situa?ia intrat?, c?t de c?t, ?n normal. Tot de la Cuib, cei care vor s?-?i continue dieta vegetarian? acas? pot cump?ra sau desc?rca?Hran? Pozitiv?,?o carte de colorat cu re?etele casei.F?r? excep?ie, restaurantele au fost obligate s? se reinventeze, ?n cazurile fericite pentru sau al?turi de clien?ii fideli. La Cluj, Da Pino, unul dintre restaurantele obligatorii ale urbei, a decis s? dezvolte partea de b?c?nie, s? promoveze furnizori locali, ?n condi?iile ?n care, ?n mod normal, 90 % din materia prim? venea s?pt?m?nal din Italia. ?n plus, a diversificat oferta din magazinul online ?i a ?nceput s? livreze la domiciliu. ?Av?nd ?n vedere specificul italian al restaurantului, faptul c? mereu am pus accent pe prospe?imea ?i calitatea produselor, dar ?i pe ideea c? un produs trebuie consumat atunci c?nd iese din buc?t?rie, noi nu am fost adep?ii livr?rii“, mi-a detaliat pe e-mail Adrian Drago?, unul dintre asocia?i. ?Am creat un meniu, care se transmite zilnic c?tre clien?ii no?tri fideli ?i care p?n? acum au reac?ionat ?n mod pozitiv. Este un ?nceput, dar nu reprezint? o variant? viabil? pe termen lung. Avem o comunitate de clien?i creat?, ?i sim?im ?n continuare aproape ?i ?ncerc?m s? mergem mai departe at?t pentru ei, c?t ?i pentru ca ?n viitorul apropiat s? ?i avem iar??i ?n restaurantul nostru“.Cel mai mare du?man, dar ?i cel mai bun prieten al oamenilor restaurantelor este incertitudinea. A?tept?nd s? ne hr?neasc? pe noi, ei se hr?nesc ?i se otr?vesc din zvonuri. Se deschid terasele, ba nu, doar cele acoperite. Se deschid plajele. Sau doar hotelurile. Sau doar restaurantele, nu ?i cafenelele. Zvonul merge, timpul trece. Cel mai pre?ios timp – lunile de teras?, mai, iunie, iulie – ?n care se ?ncaseaz? banii care te trec iarna. De aici ?i presiunea enorm? care va ap?sa, prin locurile esen?iale, pe umerii primarilor. Chiar dac? cadrul general al ie?itului la mas? va fi trasat de c?tre guvern, normele de aplicare punctuale, de la distan?a ?ntre mese la controlul personalului, vor fi tran?ate, ?n an electoral, la nivel local.?De?i mai to?i cei cu care am stat de vorb? laud? ac?iunile de p?n? acum ale autorit??ilor ?n lupta cu pandemia, cam toat? lumea a?teapt? m?suri noi. Ieri, de preferin??. Cum bine rezuma Hora?iu, proprietar la La Pizza Napoletana, de la un punct ?ncolo, strategia extrem de precaut? poate fi interpretat? ?i ca ?Hai s? am?n?m c?t se poate, poate trece ?i nu mai trebuie s? facem nimic“. Andrei ?o?a, prieten vechi ?i asociat la Expirat, P?ine ?i Vin ?i Energiea, vede partea plin? a aparentei tergivers?ri: ocazia de a l?sa alte ??ri s?-?i asume riscurile ?i de a alege, ?n cuno?tin?? de cauz?, cele mai bune solu?ii testate.?o?a este un barometru de business care ?i-a dovedit precizia de-a lungul anilor. Acum c?teva s?pt?m?ni, m-a sunat s?-mi cear? p?rerea, voia s? v?nd? cele dou? restaurante. Decizia rezuma brutal starea de ?oc general?, dar ?i nevoia de ac?iune, aici ?i acum, a oamenilor din industrie. Zvonul a transmis sau a confirmat un semnal de ?ngrijorare ?n comunitatea de?chef-i ?i patroni. Oameni care-?i f?ceau deja calcule pentru var? s-au apucat, preventiv, de scris oferte pentru g?tit la domiciliu sau de c?utat locuri de munc? ?n Norvegia, una dintre ??rile cu restaurante par?ial deschise. A urmat un telefon mult mai matinal dec?t ?i st? ?n obicei lui ?o?a: ?Gata, nu mai vindem nimic. Am vorbit cu echipa, toat? lumea e hot?r?t? s? tragem ?mpreun?, am ?i pl?ns un pic. Mergem ?nainte”.Criza ne-a ar?tat, pe repede ?nainte, c?t de fragil este echilibrul unui business mult mai complicat dec?t se vede de la mas?. Dar ne va ar?ta ?i din ce aluat s?nt f?cu?i oamenii din spatele lui. Chiar dac? farfuriile ?ncep s? ias?, de m?ine, din buc?t?rie, ?ncas?rile o s? scad? dramatic, de la cele 30-40 procente ?n minus estimate de c?tre HORA la limita de jos a supravie?uirii. Cum concluziona timi?oreanul Hora?iu: ?Nu ?tim dac? lumea ??i va mai permite concediile din anii trecu?i, probabil va sta mai mult ?n ora?, va vrea s? se bucure de ce nu a apucat. Depinde ?i de c?t ??i vor permite s? cheltuiasc?. Se vor schimba multe, oricum”. De la Cluj, Adrian ?i d? dreptate: ?Nu vor mai putea func?iona cei care consider? c? merge ?i a?a, oamenii vor deveni tot mai selectivi ?i mai aten?i la ceea ce consum? ?i experimenteaz? ?n acest sector”. ?n afar? de autorit??i, cei care decid, p?n? la urm?, viitorul restaurantelor ?i cafenelelor din Rom?nia s?ntem noi. Se pare c? ie?itul la cin? va implica nu doar socializare, ci ?i un pic de responsabilitate social?. S? ne fie de bine ?i s? fim s?n?to?i. ?n rest, facem to?i de toate.Vlad Ioan T?u?ance?este consultant de strategie ?n comunicare. Prefer? s? munceasc? din restaurant ?i cafenea.* * *Pofti?i la cire?e! Un fermier ??i pune livada la dispozi?ia doritorilor de relaxare. Care sunt condi?iile FOTO 15 mai 2020, 11:43deBorcea Stefan Cire?e pe alese Un fermier din Vrancea care are o livad? cu foarte mul?i cire?i, iar ?n aceast? perioad? se descurc? greu cu valorificarea produc?iei, a g?sit o metod? inedit? ca s? adune recolta din gospod?ria proprie. Leontin Soare, din satul Blidari, comuna C?rligele, localitate aflat? la 15 kilometri de municipiul Foc?ani, are o livad? de aproape un hectar cu foarte mul?i pomi fructiferi, iar la momentul acesta cire?ele sunt primele fructe trufanda care s-au copt. ?ntruc?t nu g?se?te oameni care s?-l ajute la cules ?i, profit?nd de m?surile de relaxare pentru popula?ie, dup? dou? luni de Stare de Urgen?? ?i stat ?n case, el a adresat o invita?ie pofticio?ilor de cire?e de a-i vizita livada, prilej pentru o plimbare la aer curat. Acest lucru este programat pentru duminic?, 17 mai, el oferindu-le oamenilor posibilitatea de a-?i culege singuri fructele din copac, pe alese, de a le degusta pe s?turate, cu condi?ia s? cumpere minimum 5 kilograme. Asta ?n condi?iile ?n care pre?ul unui kilogram de cire?e este de 4 lei/kg, adic? foarte ieftin, ?n compara?ie cu pre?urile practicate ?n pia??. Are ?i o capacitate de parcare de 20 de ma?ini. ?n plus, cei care vor s? vin? au posibilitatea s? fac? ?i un gr?tar ?n aer liber dac? ??i aduc de acas? cele necesare. "Exist? posibilitatea de a servi o ?uic? de mere, o vi?inat? sau vin . Asigur parcare ?n curtea proprie pentru minimum 20 de ma?ini, livada fiind chiar l?ng? curte. Se poate face ?i un gr?tar", spune Leontin Soare. Pentru mai multe detalii, vr?nceanul r?spunde la num?rul de telefon?0763273249.Costul imens, ?n 12 puncte, pe care ?l pl?te?te Rom?nia ?n aceast? criz? COVID-19 ?i mai ales pentru cele dou? luni de situa?ie de urgen?? ?n care Iohannis ?i guvernul au ?nchis businessurile ?i economia: ?n loc s? vin? cu planul de relansare economic?, promis de dou? luni, premierul Orban se lupt? cu redeschiderea teraselor Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF Autor:?Cristian Hostiuc 18.05.2020, 00:59?5042Duminic?, 17 mai 2020, dup? dou? luni de la declararea st?rii de urgen?? ?n urma izbucnirii la nivel mondial a crizei COVID-19: 16.871 de cazuri de infectare cu noul coronavirus;?9.890 de cazuri declarate vindecate ?i externate; 1.107 decese.Spre exemplu,?decesul 1.107: femeie, 89 de ani, jude? Vaslui, dat? confirmare 5 mai, dat? deces 17 mai, comorbidit??i - cardiopatie hipertensiv?, sindrom bron?ic post TBC, sechele AVC, aritmie extrasistolic?, ateromatoz? aortic?, hepatit? cronic? cu virus C, demen?? mixt?.Focarele principale pentru COVID-19 au fost spitalele (un dezastru din punct de vedere al managementului de triere), centrele de b?tr?ni ?i centrele neuro-psihice.Nu cred c? a?i auzit de focare de infec?ie ?n magazinele de retail, care au func?ionat non-stop cu sute de mii de salaria?i ?i milioane de clien?i, sau ?n sucursalele bancare, care au fost deschise continuu.Pentru statistic?, ?n 2019 ?n Rom?nia s-au ?nregistrat 259.936 de decese, adic? 712 decese pe zi.Dac? nu ar fi fost luate m?surile de stare de urgen?? - celebrul slogan Sta?i acas?, ?nchiderea economiei, m?surile sanitare - probabil c? num?rul celor infecta?i ?i deceda?i ar fi fost mai mare. Dar cu c?t??De partea cealalt?, Rom?nia a intrat ?ntr-o criz? economic? f?r? precedent, care se traduce prin c?teva cifre:?1.??n dou? luni de stare de urgen??, companiile au pierdut deja 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri, adic? 500 de milioane de euro pe zi. (Cifra de afaceri a celor peste 600.000 de companii din Rom?nia este de 1 miliard pe zi, adic? peste 360 de miliarde de euro pe an, adic? peste 1.700 de miliarde de lei.)P?n? la finalul anului, companiile vor mai pierde ?ntre 30-50 de miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? c? pierderea pe tot anul din cifra de afaceri va dep??i 20%, adic? ?ntre 70-80 de miliarde de euro.?2.?PIB-ul (valoarea ad?ugat? ?n economie, din cifra de afaceri se scade costul materiilor) va sc?dea ?n acest an cu 4-8%, asta ?nseamn? cel pu?in 100 de miliarde de lei, adic? peste 20 de miliarde de euro, la un PIB de 220 de miliarde de euro.?3.?Veniturile bugetare vor sc?dea cu 25 de miliarde de lei, ?n timp ce cheltuielile bugetare vor cre?te cu 12 miliarde de lei - aceasta este varianta optimist? prezentat? la rectificarea bugetar?, ?n care nimeni nu crede.?4. Deficitul bugetar va fi cuprins ?ntre 72 de miliarde de lei (varianta optimist?) ?i peste 100 de miliarde de lei, o variant? luat? ?n calcul de economi?tii mai pesimi?ti.?5.?Datoria public? a statului (intern? ?i extern?) va cre?te cu cel pu?in 50 de miliarde de lei, dep??ind 450 de miliarde de lei (?n martie, datoria statului a ajuns la 401 miliarde de lei, dup? ce ?n decembrie a fost de 375 miliarde de lei).?6.?Datoria extern? a statului (care este inclus? ?n dtoria public?) va cre?te cu cel pu?in 10 miliarde de euro, ajung?nd la 50 de miliarde de euro.?7.?Exporturile vor sc?dea cu 6-10 miliarde de euro (?n 2019 au fost de 67 miliarde de euro).?8.?Masa salarial? va sc?dea cu 10-20 de miliarde de euro (Rom?nia are o mas? salarial? de 85 de miliarde de euro pe an, reprezent?nd salarii, taxe, contribu?ii sociale).?9.?Num?rul de ?omeri va dep??i 1 milion de oameni (deja sunt 350.000 de contracte de munc? ?ncheiate).?10.?Num?rul de firme care vor intra ?n insolven?? ?i ?n faliment va fi cuprins ?ntre 50.000 ?i 100.000 (?n criza de acum 10 ani, 120.000 de firme au intrat ?n insolven?? sau faliment).?11.?Num?rul de locuri de munc? distruse ?n economie se va situa ?ntre 200.000-300.000.?12. Creditele neperformante vor cre?te la 30-40 de miliarde de lei (creditarea privat? este de 271 miliarde de lei, iar sistemul bancar a intrat ?n aceast? criz? cu o rat? a creditelor neperformante de 3,9%; estim?rile indic? dup? aceast? criz? ajungerea la o rat? a NPL ?ntre 15-20%).?Cele dou? luni ?n care pre?edintele Klaus Iohannis ?i guvernul Orban au ?nchis zeci ?i sute de mii de businessuri cost? economia extrem de mult, dar ?i bugetul statului, care face eforturi foarte mari pentru finan?are.Frica de coronavirus pe care autorit??ile au injectat-o ?n popula?ie, ?n companii ?i ?n toat? Rom?nia are repercusiuni extrem de mari ?i lumea ?ncepe s? se ?ntrebe dac? pre?ul pe care trebuie s?-l pl?tim din punct de vedere economic a meritat, av?nd ?n vedere c? num?rul de decese, de 1.100, este departe de estim?rile ini?iale cuprinse ?ntre 10.000 ?i 20.000.Dup? dou? luni de stare de urgen??, am intrat ?ntr-o stare de alert? total neclar?, ?n care autorit??ile se bat cap ?n cap din punct de vedere al deciziilor luate (Guvernul versus Parlamentul), iar oamenii, companiile nu ?tiu la cine s? se raporteze.Cel mai grav este c? guvernul Orban, pe care pre?edintele Iohannis l-a numit “guvernul lui”, nu a venit cu un plan cuprinz?tor de relansare economic? la care s? se raporteze companiile ca s? capete ?ncredere c? aceast? criz? economic? se va termina repede, iar businessurile vor reveni rapid la suprafa?? ?i la via??.?omajul tehnic, prin care guvernul a injectat peste 7-8 miliarde de lei, facilit??ile fiscale cuantificate la peste 2 miliarde de lei, rambursarea de TVA de 4 miliarde de lei (sunt banii companiilor, nu ai guvernului), plata concediilor mai repede (sunt banii companiilor, nu ai guvernului) au reprezentat un suport punctual pentru economie ?i pentru companii.Programul IMMInvest nu a produs niciun efect, deci nu poate fi cuantificat, ?i oricum, statul pune la b?taie garan?ii, nu injec?ii de lichiditate, acestea trebuind s? fie asigurate de c?tre b?nci.?n timp ce toat? economia a?teapt? celebrul plan de relansare, promis de dou? luni de zile de c?tre pre?edintele Iohannis ?i guvern, premierul Orban se lupt? cu redeschiderea teraselor ?i formatul de v?nzare take away.Nu din redeschiderea teraselor ?i v?nzarea la geam va veni relansarea economic?.Totu?i, ?n final, cu to?ii ne ?ntreb?m dac? pre?ul ?nchiderii businessurilor ?i a economiei de frica infect?rii cu COVID-19 a meritat ?i merit?, av?nd ?n vedere c? aceast? epidemie nu se va sf?r?i at?t de u?or, iar cele mai sigure m?suri de protec?ie, ?n a?teptarea unui vaccin, sunt legate de sp?latul pe m?ini ?i o distan?are social? de 1,5-2 metri.* * *Fabuloasa transformare a Mariei Huprich: Din patroan? de benzin?rie ?n doamn?-fermier de succes! Daniel Befu - 18 mai 2020 Povestea unei deveniri. A?a se pot sintetiza ultimii 18 ani din via?a Mariei Huprich (47 ani). Economist? de profesie ?i patroan? de benzin?rie ?n Reghin, ?n 2002 Maria Huprich era ?n grafic cu aspira?iile ?i a?tept?rile sale de la via??: ”C?nd eram copil, ?i auzeam pe cei mari vorbind ?n jurul meu despre Germania ?i mi-am dorit ca atunci c?nd voi cre?te, s? merg acolo, fiindc? acolo via?a e bun?. A?a am ?i f?cut, dar apoi m-am ?ntors, cu g?ndul s? ?mi fac o afacere. Visul meu a fost s? am activitatea mea. Vroiam s? fiu pe cont propriu, s? nu depind de un angajator. Provin dintr-o familie s?rac? dar am muncit. Am muncit mult ?i am reu?it s? construiesc ?i s? operez o sta?ie de carburant ?n Reghin”. rutina zilnic? de business a anului 2002, s-a poticnit de o plat? restant? din partea unui client c?tre care furnizase combustibil ?i care tot am?na plata. Economistul ?i antreprenorul din ea a procedat a?a cum ar fi f?cut orice alt antreprenor, c?nd se poticne?te de un r?u-platnic: ”Am creditat un fermier cu carburant. Acesta a avut un an prost ?i nu a putut s? achite suma. A venit ?i al doilea an ?i mi-a spus la fel, c? tot nu poate s? achite acea sum? pe care mi-o datora ?i i-am zis c? trebuie s? fac? ceva, s? ?mi dea ceva, ?nc?t s? reu?im cumva s? stingem acel sold”.Coform dictonului ”Ai grij? ce-?i dore?ti, c? s-ar putea s? ?i se-nt?mple”, fermierul ?i-a pl?tit datoria, l?s?nd benzin?reasa perplex?: ”?i d?nsul a venit atunci, nu o s? uit niciodata, ?n luna noiembrie ?i mi-a adus 10 juninci. Le-a adus cu un camion, mi le-a desc?rcat ?n sta?ia de carburant ?i mi le-a l?sat a?a, ?n batjocur?. Erau foarte frumoase”.?n acea zi Maria Hulprich a fost ajutat? de un salariat s?-?i vin? ?n fire: ” S-a zvonit printre angaja?i peripe?ia ce mi s-a ?nt?mplat ?i a venit unul dintre angaja?ii mei ?i mi-a zis: ?–Uite, v? pot ajuta eu, ?efa. Vi le duc la mine, la ?ar?. Doar c? e la o distan?? mai mare de Reghin?. ?i le-am dus acolo c?teva luni, ?ns? a trebuit s? pl?tesc o sum? ca s? mi le ?in?. M-am dus ?i am cump?rat f?n, c? eu atunci a?a ?tiam, c? vacile m?n?nc? doar f?n ?i mult timp m-am dus eu la animale ?i m-am ocupat de ele. Puneam f?nul dintr-un ?opru vechi ?ntr-o remorc? de tractat ma?ini pe care o ag??am la jeep-ul meu de patroan? ?i le distribuiam hrana v?cu?elor. Am constatat c? atunci c?nd f?ceam asta sim?eam relaxare, ceva de bine, ce m? extr?gea din tumultul ?n care eram cu afacerea mea.M? trezeam diminea?a la 5.00, aranjam la grajd ca bovinele s? fie ?n regul?, dup? aceea mergeam la birou, ?mi f?ceam actele ?i ce mai era de facut, iar la amiaz?, la ora 14.00 iar mergeam la ele c? le trebuia ap? ?i curat. A?a a fost p?n? am g?sit un om care m-a mai ajutat. Dar tot mergeam la ele, s? le v?d. Dup? ce-a trecut iarna am vrut s? le v?nd, dar mi-am f?cut calculele. Suma cu c?t am cump?rat f?nul ?i chiria pe care i-am dat-o acelui domn cu grajdul ?nsumau? 60 de milioane din noiembrie p?n? prim?vara. ?i m-am g?ndit c? dac? v?nd vacile la acel moment, ies ?n pierdere.Ferm? construit? de la zero?i m-am ?nc?p???nat s? merg mai departe, ca s? nu pierd. ?i m-am g?ndit: ?Hai s? caut o ferm?. ?n acel moment nu se mai g?seau terenuri ?n jurul Reghinului, fiindc? toate fermele erau deja luate de oamenii de afaceri cei mai mari. Nu mai erau ferme pe pia?? ?n zon? ?i m? g?ndeam ?n primul r?nd c? trebuie s? fac ceva ca s? asigur hran? acelor animale. P?n? la urm? n-am avut ce s? fac ?i m-am decis s? ?mi g?sesc ceva teren, c? m? g?ndeam c? a venit prim?vara ?i undeva trebuie s? le scot la iarb?.? A?a ?tiam eu, c? vacile trebuie s? pasc?. Din vorb? ?n vorb? m-am tot interesat ?i p?n? la urm? am g?sit la vreo 10 kilometri de Reghin. Era un teren pustiu, doar cu m?r?cini ?i tufi?uri. Am cump?rat pe r?nd, pe parcelu?e de 40 de ari, 50 de ari. Am cump?rat p?n? ?n 5 hectare de teren ?i am f?cut acolo, din 6 b?rne, am ?mprejmuit cu trestie ?i deasupra folie de nailon c? nu am vrut s? investesc. Eu nu m-am g?ndit c? o s? ajung vreodata s? vreau s? fac o ferm?. Vara vacile au stat acolo cu acel b?iat pe care l-am g?sit, am luat ?i o rulot? ?n care s? locuiasc? acel b?iat, dar era f?r? curent, nu aveam apa, nu aveam nimic. Era un teren simplu, gol. Acele juninci nu erau montate. Prim?vara trebuiau montate. M-am informat Asta se ?nt?mpla la 7-8 luni de c?nd le-am luat. Am chemat un medic ?i le-a ?ns?m?n?at pe toate ?i au r?mas gestante ?i mi-am dublat efectivele. Dup? care a venit iarna. La primele f?t?ri mergeam ?i mulgeam v?cu?ele dimineata ?i m? ajuta ?i acel b?iat. Apoi ie?eam diminea?a la ?osea cu bidonul de lapte de 25 litri, il puneam ?i venea ma?ina de colectat lapte. ?i ziceam l?pt?ria. ?tiau de mine ?i veneau la strad? ?i le d?deam laptele.Eram a?a de m?ndr?. Am ?nceput cu 25 de litri, p?n? am ajuns cam la 150 litri. Primul litru de lapte l-am dus acas? ?n 2003, la 2 s?pt?m?ni dup? ce mi-a venit primul vi?el. Cu el am preg?tit un gri? cu lapte, c? asta ?i pl?cea fiului meu foarte mult ?i cu dulcea?? de c?p?uni f?cut? ?n cas? ?i a fost cel mai uau desert. Dup? ce s-a ?nmul?it efectivul, nu s-a mai putut s? absentez de acolo pentru c? au ?nceput provoc?rile cu preg?tirea terenului, preg?tirea furajelor. Mult timp nu am avut nici medic acolo, doar un contract cu un medic care venea din c?nd ?n c?nd ?i atunci eu m? ocupam de tratamente. Am ?nv??at ?i am f?cut totul”. Maria Huprich al?turi de cei trei copii?ns? Maria Huprich nu era singur?: ”Pentru copii, am trei, a fost o bucurie foarte mare! Cei mai mari aveau vreo 7-8 ani la vremea aceea. ?mi cereau s? ?i duc ?i pe ei la ferm?, dup? orele de ?coal?. Le era cam fric? de v?cu?e, c? erau mari, dar c?nd au venit vi?eii s-au bucurat tare. Dac? reactia copiilor a fost foarte OK, reac?ia so?ului, a socrilor ?i a p?rin?ilor mei a fost ?i este ?i in clipa de fa??, ?Ce ??i trebuie animale? C? tu e?ti o doamn??. Asta chiar a fost o problem? pentru mine. Socrii ii spuneau so?ului: ?Ce, ai ajuns sa mergi la coada vacii??”.Anii au trecut, so?ii Huprich au pornit fiecare pe drumul s?u, iar azi maria Huprich de?ine ?n paralel cu sta?ia de carburan?i o ferm? de 300 vaci de lapte din rasele Holstein ?i Fleckvieh, a c?rei produc?ii de lapte merge la Albalact. ?n paralel, fermiera de?ine ?i o exploata?ie vegetal? de 400 ha, dintre care 100 ha ?n proprietate. ?ntreaga exploata?ie e operat? de 12 angaja?i, ?ns? ”chiar ?i acum dau mai mult timp fermei dec?t benzin?riei”.For?a de a trece peste ?ncerc?riCre?terea n-a fost ?ns? lipsit? de hopuri ?i ?ncerc?ri: ” ?n 2005 am ?nceput prima construc?ie a unui grajd, am accesat ni?te fonduri de la DADR. A fost vorba de foarte pu?in, ceva ?n jur de 100 sau 200 milioane lei, cum era atunci, dar acei bani m-au ajutat, pentru c? nu am vrut s? investesc foarte mult ?i dintr-o dat? din benzin?rie. ?n 2008 am accesat fonduri europene, pentru c? noi nu aveam nimic acolo nu aveam aveam nimic. Am construit o locuin?? pentru muncitori ?i am f?cut o construc?ie foarte mare ?i modern? pentru animale, deoarece ?n 2007-2008 se vorbea c? dac? nu ai lapte conform, nu mai po?i s? ?l vinzi. ?i atunci m-am conformat ?i am cautat solu?ii. Eram cam 7 persoane care am aplicat din zona Reghinului pentru fonduri ?i doar eu am fost eligibil?. Nu ?tiu de ce. Poate a fost norocul meu.De-a lungul anilor am avut ?i momente teribil de grele. Cel mai greu mi-a fost cu construc?ia din anul 2008-2010 cu proiectul acela de 1,1 milioane de euro. Acel proiect a fost at?t pentru achizi?ia de utilaje, oe cump?ratul de bovine din Austria ?i pentru construc?ia ?n sine a unui ad?post pentru 200 de capete de animale. Mi-a fost cel mai greu c? a venit criza ?i eram c?t pe ce s? intru ?n blocaj financiar, dar m-a ajutat o prieten? greu ?ncercat?, care mi-a dat ?mprumut 300.000 de euro”.?n prezent, ?n proiectul agricol, Maria Huprich ?i are al?turi ?i pe cei 3 copii, dintre care unul full time: ”Christopher (25 ani), de?i e absolvent de studii ?n domeniul mediului, se ocup? de partea de mecanizare? a fermei. Se ocup? de tot ce ?nseamn? tractoare, utilaje, de comenzi, de bun?starea animalelor ?i de preg?tirea terenului. M? ajut? foarte Sandy (21 ani), fiica mea cea mic?, student? ?n anul 2 la facultatea de zoothenie la Cluj, se ocup?, atunci c?nd nu are ore la universitate, de bun?starea animalelor. Chiar ?i Larisa (24 ani), fiica mea mijlocie, de?i locuie?te ?n Cluj ?i este angajat? la o companie multina?ional? specializat? ?n? recuperarea crean?elor , ?n timpul liber se ocup? de bunul mers al fermei”. Maria Huprich cu so?ul, la un eveniment agricol ?n c?mpAst?zi o zi din via?a antreprenoarei reconvertit? ?n fermier? arat? a?a: ”Dimine?ile, dac? nu e o urgen?? la ferm?, merg la sta?ia de carburan?i. Dup? munca la birou, la 13.00-14.00 plec c?tre ferm?. Acolo petrec cel mai mult timp din via??. Cu animalele, acum vine sem?natul, cu culturile, cu preg?titul terenului,? Deja am ?ns?m?n?at, lucerna e pus? de o s?pt?m?n? jum?tate. La ferm?, c?nd m? duc la v?cu?e ?i le strig, eu le zic ?Bitzy!”? ?i ele vin la mine. Am a?a o bucurie c?nd le vad c? vin la mine ?i le mai dau, a?a, ce mai am prin m?n?. Asta e cea mai mare bucurie. Programul la ferm? se termin? undeva la 21.00-21.30. Lini?tea mi-o g?sesc seara c?nd ajung acas? ?i m? pun ?n pat ?i m? g?ndesc la tot ce a fost ziua ?i c?nd ?tiu c? toat? lumea, inclusiv angaja?ii, v?cu?ele, absolut totul e ok”.* * *Ce ?anse are cercetarea rom?neasc? s? ?in? pasul cu marile concerce? Rezultatele ob?inute la ITC de Gheorghe Nedelcu ne dau speran??! Daniel Befu - 18 mai 2020 ”??ran la origine”, cum ?i place s? se defineasc?, ?nainte de ‘89 Gheorghe Nedelcu (72 ani), specializat ?n comer? exterior, la Romagrimex din cadrul departamentului agriculturii de stat din Ministerul Agriculturii, a reprezentat statul rom?n ?n negocierile de contracte cu gigan?ii seminceri mondiali ?i derularea acestor contracte, ?n care Rom?nia socialist? era hub de multiplicare a semin?elor concernelor mari, care ulterior luau calea Europei.”Cump?rau Germania, Fran?a, Olanda, America. Noi atunci eram contracta?i pentru aceast? multiplicare. Veneau cu soiurile lor, le multiplicam pentru ei ?i ei ?i le luau. O parte din s?m?n?? o vindeau ?i ?n Rom?nia ?i ?n ??rile pe al?turi”, ??i aminte?te Gheorghe Nedelcu pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Pentru el, acea perioad? a reprezentat posibilitatea de a percepe corect importan?a pie?ei semin?elor ca linie interna?ional? de business, motiv pentru care la scurt timp dup? Revolu?ie a decis s? parieze, ca privat, pe exportul de semin?e. De data asta produse de el, ?n cadrul unui incubator propriu de cercetare lansat ?n 1994?,A vrut s? fac? cercetare ?i pentru c? ?tia c? cercetarea de stat, nesus?inut? corespunz?tor, nu va putea concura cu companiilor multina?ionale din cercetare, motivate s? cucereasc? pie?e pentru beneficiile financiare: ”E ceva perfect normal ?i a? vrea s? se ?nteleag? foarte clar c? eu nu acuz ?n nici un fel firmele str?ine ?i corpora?iile puternice. Ele ?i-au urmat politica lor. Chestiunea e la noi nu la ei. Pentru c? noi nu ne-am ap?rat interesul nostru. De aceea, fiindc? dup? Revolu?ie am fost convins c? cercetarea rom?neasc? o s? intre ?ntr-un declin accelerat, am zis: ?Cu c?t pot eu, hai s? fac o unitate de cercetare rom?neasc?, c? nu mai ?tiu dac? mai r?m?ne vreun soi rom?nesc prin ?ara asta?. Singur, cu for?ele mele mici ?i pr?p?dite, am pornit un business bazat pe cercetare. Eu zic c? am f?cut, at?ta vreme c?t noi ca societate, ITC-ul este destul de bine cotat de institu?iile specializate din Rom?nia, ca unitate de cercetare ?n Rom?nia”.De altfel, ?n Rom?nia exist? la acest moment, conform spuselor sale, doar 3-4 produc?tori 100% autohtoni de genetic?, dintre care doar doi pe cultur? mare: ITC Seeds ?i Procera. ?n prezent ITC Seeds, firma pe care Nedelcu o are ?n portofoliu, comercializeaz? dou? soiuri proprii de rapi??, trei soiuri de mu?tar, dou? soiuri de gr?u ?i un soi de soia. Are ?n portofoliu ?i dou? crea?ii pe partea de floare, ?ns? acestea nu fac parte din oferta activ? a produc?torului.Nedelcu ?n?elege perfect contextul ?n care ??i desf??oar? activitatea, unul deloc favorabil micilor echipe private de cercetare: ”?n cercetare noi nu avem capacitatea de a ?ine pasul- nu ?ine nici m?car Fundulea, ce s? mai zic de noi- cu concernele mari. Noi nu mai putem s? ?inem pasul cu ele pe alogame. Noi trebuie s? mai facem ce putem face ?n culturile autogame. Ne-am specializ?m ?i am decis s? r?m?nem activi pe gr?u, mu?tar, rapi??, soia. ?n paralel, tot ca proiecte de cercetare, lucr?m la tehnologii pentru culturile ecologice la legume ?i la fructe. Conform estim?rilor noastre, cred c? putem ob?ine ?n culturi ecologice produc?ii cu p?n? la 25-30% mai mari dec?t ?n cele conven?ionale, aplic?nd tehnologii dezvoltate de ITC ?i care sunt elaborate ?n colaborare cu ni?te unit??i de cercetare din afar?, inclusiv institute din Rusia. Contextul mondial al geneticii ?n 2020 e unul al tehnologiilor ?nalte. Spre deosebire de tehnologia clasic? de selec?ie ?n c?mp, ?n prezent selec?ia genetic? se face ?n laborator. Iei caracteristicile unor linii, le bagi ?n calculator ?i calculatorul le spune cehipelor de cercetare care linii se potrivesc cu care ?i dintre acestea ce combina?ii ar putea s? dea un hibrid performant. Sigur c? mai este ?i alt aspect. Conglomeratele puternice, care au posibilit??i financiare, au adunat materialul genetic din toat? lumea ?i este binecunoscut ?n cercetarea agricol? c? dac? combini linii ?ndep?rtate, po?i s? pb?ii rezultate foarte bune. Cu c?t sunt mai ?ndep?rtate liniile, cu at?t exist? exist? ?ansa s? ai un hibrid mai performant”.Depl?nge lipsa de viziune a guvernan?ilor, care au l?sat cercetarea agricol? de stat s? se afunde?nainte de `90, agricultura rom?neasc? chiar se bucura de rezultatele unei puternice cercet?ri rom?ne?ti prin institutele ?i sta?iunile de cercetare care existau ?n Rom?nia. M? refer la Fundulea ?n primul r?nd dar erau ?i alte unit??i valoroase. Fundulea era o unitate de cercetare cunoscut? ?i respectat? ?n toat? lumea ?i nu m? refer la Sri Lanka, ci era lini?tit peste institute din Germania, Fran?a sau Cehia. ?n anii tranzi?iei, din nefericire, posibilitatea de dezvoltare a cercet?rii a fost strict legat? de bariera politic?, pentru c? dac? ?nainte de `90 institu?iile de cercetare aveau o finan?are ?ndestul?toare pentru trebuin?ele lor, dup? `90, aceast? finan?are a fost g?tuit? pur ?i simplu, sub minimul necesar, chiar sub limita de subzisten??. Sigur c? subfinan?area duce la apari?ia celeilalte bariere, cea tehnologic?. Adic? la limitarea accesului la aparatur? de ?nalt? performan??, care ?n momentul de fa?? e principalul factor ?n dezvoltarea cercet?rii ?n agricultur? prin inginerie genetic?, astfel c? nu a mai ?inut pasul cu marile teme din cercetarea agricol? mondial?. Mai grav e nu doar c? n-am ?inut pasul, ci c? s-a pierdut f?r? discu?ie ?i ce s-a c??tigat ?n cele 3-4 decenii comuniste de dinainte de ‘89. ?i s-a pierdut pe 2 canale. Pe de o parte s-a scurs materialul uman, cercet?torii cei mai valoro?i lu?nd calea marilor corpora?ii, iar pe de alt? parte s-a scurt materialul genetic, care a fost ?mpr??tiat f?r? nici un fel de discern?m?nt peste tot pe bani foarte pu?ini sau gratis”.?n ’96 a reprezentat Fundulea ?n negocierile din ChinaDezam?girea lui Gheorghe Nedelcu e c? INCDA Fundulea, ca unitate de cercetare de stat, a desconsiderat derularea oric?ror parteneriate cu unitatea sa privat?: ”Trebuie s? spun c? spre regretul nostru, noi nu am reu?it s? colabor?m cu Fundulea sau Fundulea cu noi, a?a cum Fundulea a colaborat cu foarte multe unit??i de cercetare din Europa. Noi nu am reu?it s? facem nici o colaborare pentru a folosi ?i material genetic de la Fundulea. ?n spate este filozofia t?mpit? a rom?nului ?S? nu aib? nici o realizare vecinul meu, chiar dac? pierd eu?. Trebuie s? recunoa?tem c? a?a este. Atitudinea Fundulea fa?? de ITC a fost cu at?t mai inexplicabil?, de?i eu am ajutat Fundulea, la mijlocul anilor ‘90, c?nd lucram deja ?n privat. Fundulea a v?ndut la acel moment c?tre China hibrizi de floarea-soarelui cu sprijinul meu, f?r? nici un fel de discu?ie. ?mi ?i aduc aminte ce aventuri am avut ?n China. Fundulea d?duse la ?ncerc?ri ?n China un hibrid, pe nume Select, care performa destul de bine la vremea aia. Cei de la un institut din China au f?cut ?ncerc?ri cu el ?i au fost foarte mul?umi?i ?i au vrut s?-l cumpere ?i atunci Fundulea a apelat la mine s? ?i ajut ?n v?nzare, pentru c? ei nu aveau un departament specializat. Cred c? era prin ‘96 chestia asta. ?i m-am dus pe banii mei ?n China, ?n provincia Hebei, ?ntr-un ora? aflat la 300 km sud de Beijing. Acolo am avut o experien?? comercial? cam ca prin ??rile arabe. Vreau s? spun c? am stat acolo o s?pt?m?n?. ?n primele 3 zile se tot schimba echipa, noi tot veneam cu argumente ?pro afacerea cu noi?, iar ei aveau un singur argument pe care ?l b?gau ?n fa?? de 100 de ori pe zi privitor la o op?iune alternativ? pentru o anume rapi??. Toat? discu?ia de atunci ?i toate tratativele le-am dus eu. Restul echipei de la Fundulea ?i de la Academie, nu erau oameni obi?nui?i s? fac? comer?. Erau oameni de cercetare. De-aia au apelat la mine. ?n acea s?pt?m?n? de foc eu n-am cedat la pre?, fiindc? chinezii voiau s? cumpere floarea noastr? la un pre? foarte mic ?i am plecat din China f?r? s? ?ncheiem afacerea. Chinezii au fost at?t de sup?ra?i pe mine, ?nc?t vreau s? v? spun c? atunci c?nd grupul chinezo-rom?n a plecat s? viziteze Ora?ul Interzis, pe mine m-au l?sat ?n hotel. Nu m-au anun?at. Cert e c? dup? dou? luni au venit chinezii ?n Rom?nia s? fac? contractul, iar Fundulea, fiindc? a avut ca baz? de pornire pre?ul pentru care m-am luptat eu, a ob?inut ?n final un pre? destul de bun. Eu la acel moment am f?cut ce trebuia s? fac. Am facut-o din convingere pentru ?ara mea. ?i am f?cut-o pentru c? Fundulea ?nseamn? Rom?nia, ?i pentru c? sunt legat de ?ara asta”.S?m?n?a din soiurile rom?ne?ti de mu?tar exportat? ?n Fran?a, Germania ?i AustriaCu investi?ii cumulate de 4-5 milioane de euro ?n cercetare, o suprafa?? de 620 ha dedicat? amelior?rii ?i produc?iei de s?m?n??, cu un nucleu format din 3 cercet?tori, dintr-un efectiv de 22 de salaria?i, produc?torul, de?i nu face averi din v?nzarea de semin?e, are mici satisfac?ii care ?i alimenteaz? starea de spirit pozitiv?: ”Alalt?ieri ?eful meu de ferm? a primit un telefon de la unul din clien?ii no?tri din Ilfov ?i ?n contextul ?sta de secet? ?n care gr?ul a fost afectat foarte serios, fermierul pur ?i simplu cu mare bucurie ne-a anun?at c? to?i vecinii lui ?ntorc gr?ul, numai gr?ul lui, cu soi luat de la noi este ?n regul? ?i rezist?”.Din portofoliul ITC face parte ?i singurul soi de rapi?? de ulei din Rom?nia. ”Se nume?te Perla ?i e mai mult dec?t tolerant la ?nghe?, la frig ?i care este performant ?n condi?ii normale, adic? cu precipita?ii foarte multe. Sigur c? este un soi, mai pu?in rezistent la scuturare. ?n mod normal ar trebui s? ?l iei ?n 2 faze. Dac? ?l iei ?n 2 faze, ??i d? 5t/ha, dac? nu, ??i d? un pic peste 3 t/ha. Este singurul soi de rapi?? de ulei ?n Rom?nia – Se nume?te ?Perla?”. Totodat? de?ine ?i singurul soi de rapi?? furajer? din ?ar?, botezat ?Diana?: ”E excelent pentru hrana animalelor, s? ?l dai prim?vara prima mas? verde ?i d? o mas? verde foarte bun?, de peste 40 t/ha. Ambele soiuri de rapi??, care deja au 10-12 ani de c?nd le-am lansat pe pia??, au un con?inut redus de acid erucic, ceea ce face ca toxicitatea lor s? fie mic? ?i s? permit? folosirea sa ?n ra?ia zilnic? a animalelor ?n cantit??i foarte mari din cele dou?. La Perla din ?trot ?i la Diana din masa verde”.Printre motivele de m?ndrie ale lui Gheorghe Nedelcu se num?r? ?i soiul Vigo de soia, cu produc?ii de 3,5 t/ha ?n condi?ii de neirigat, despre care produc?torul spune c? a ie?it pe primele locuri ca productivitate ?n testele realizate ?n mod repetat de un ONG de profil din Austria, denumit ?Danube Soia?, care promoveaz? cultivarea soiei ?n unit??ile de produc?ie aflate de-a lungul Dun?rii.Fermierul-cercet?tor are ?n portofoliul ?i dou? soiuri de gr?u, dintre care Iris 30 este ”un soi pitic”, de talie joas?, rezistent la c?dere, care d? 7-8 t/ha ?n condi?iile aplic?rii unei tehnologii optime ?i cu bune calit??i de panifica?ie. Iris 12 este cel?lalt soi, de talie normal?, cu excelent? rezisten?? la secet?”.Mu?tarul, specia-fanion pentru fermierul-cercet?torSpecia fanion pentru care Gheorghe Nedelcu e recunoscut ?i peste grani?e este mu?tarul, a c?rui produc?ie este exportat? ?n propor?ie de 94%, ca mu?tar de s?m?n??. Pie?ele tradi?ionale de export sunt Fran?a, Germania, Belgia, Italia ?i Austria. Soiurile din portofoliul s?u, at?t cel negru, c?t ?i cele galbene, au efect medicinal asupra solelor pe care sunt cultivate, motiv pentru care fac cu ochiul tot mai multor fermieri: ”Avem singurele soiuri de mu?tar rom?nesc. Avem mu?tar antinematodic din grupa A. Mu?tarul este o premerg?toare bun? pentru orice. ?n fapt sunt 3 soiuri ?nregistrate care circul? pe pia??: dou? soiuri de mu?tar galben ?i unul de mu?tar negru. Cele de mu?tar galben au o pia?? foarte bun? pe Fran?a ?i pe Germania. A ?nceput ?i Rom?nia s? ?n?eleag? lumea pu?in ce e mu?tarul. Experien?ele ne arat? c? o cultur? de gr?u care are ca premerg?toare mu?tarul, are cre?teri undeva ?ntre 0,5-1 t/ha. Asta pentru c? sunt soiuri antinematodice care omoar? nematozii din sol. Totodat? mu?tarul ?i r?sfir? solul, deci are un efect absolut benefic. ?n Rom?nia, fermierii nu ?tiu exact efectele mu?tarului. Ei au fost ?ntruc?tva obliga?i s? cumpere mu?tar pentru culturile verzi, pentru sem?natul din august-septembrie, dar pe m?sur? ce ?l folosesc ??i dau seama ce avantaje au”.Care e puterea cercet?rii ?n genetica vegetal??Gheorghe Nedelcu e con?tient c? e un actor prea mic pentru a avea un impact major ?ntr-o ni?? de activitate ?n care inova?ia depinde de tehnologii costisitoare ?i sume astronomice pompate ?n cercetare, ?ns? e convins c? viitorul securit??ii alimentare depinde de inova?ia ?n ingineria genetic?: ”Un senator american a zis la sf?r?itul anilor ‘90 c? America trebuie s? ajung? s? domine lumea prin hran?, nu prin arme ?i mi-am zis ?n g?ndul meu c? nu e s?n?tos la cap. M? g?ndeam: ?Cum s? produc? America at?ta hran?, c?t o fi ea America de mare, ?nc?t s? domine lumea? C?nd s-au r?sp?ndit modific?rile genetice ?n r?ndul statelor cele mai mari cultivatoare de pe Planet?, am ?nteles la ce se referea congressmanul ?la. ?i am ?n?eles c? nu era nebun deloc, pentru c? trendul e s? ajungem ca 6-10 firme s? de?in? monopolul tuturor semin?elor de top pentru culturile principale. C?nd cvasimajoritatea semin?elor o s? fie concentrate ?n m?na c?torva firme mari, atunci nu o s? mai fie nevoie de bomba atomic? ?i nici de avioane”.* * *Trei solu?ii pentru caren?a de cupru ?i de calciu ?n culturile bio Redac?ia18 mai 2020 Agricultura tradi?ional? ?i cea ecologic? au c?teva lucruri ?n comun. Unul dintre acestea este reprezentat de diversele deficien?e din terenurile pe care fermierii le cultiv?. Cel mai simplu mod pentru a dep??i acest obstacol ?i a oferi culturilor cele mai bune condi?ii pentru o recolt? important? este folosirea de corectori. Agro-Est Muntenia a dezvoltat un portofoliu de astfel de produse pentru agricultura ecologic?. Haide?i s? vedem despre ce e vorba.Deficien?a de cupru este des ?nt?lnit? ?n Rom?nia. Acest element este un aliat de baz? al fermierilor, pentru c? are un impact pozitiv, prin formarea de enzime care influen?eaz? fotosinteza, metabolismul, carbohidra?ii ?i azotul. Cuprul particip? la formarea proteinei ?i a vitaminei A, astfel c? planta are parte de o nutri?ie bogat?. Agro-Est Muntenia are dou? produse care corecteaz? caren?ele de cupru.Glaucus?are dou? substan?e active, cupru solubil ?i cupru cu acid gluconic, iar cu ajutorul acestora reduce turgescen?a ?n frunze, are efect asupra nodul?rii legumelor ?i favorizeaz? formarea semin?elor. Glaucus poate fi folosit la gr?u, pomi fructiferi, legume ?i vi?? de vie, at?t prin aplicarea foliar?, c?t ?i fertigare (doar la legume).CARACTERISTICI?GLAUCUSSE FOLOSE?TE AT?T FOLIAR, C?T ?I RADICULARCUPRUL SOLUBIL ?I CUPRUL CU ACID GLUCONIC SUNT ?N PROPOR?IE DE 7,15%DOZA DE APLICARE FOLIAR?: 1,5-2,5 LITRI / HADOZA PRIN FERTIGARE LA LEGUME: 2-2,5 LITRI / HAFixa Cu?este un alt produs Agro-Est Muntenia destinat agriculturii ecologice ?i care corecteaz? deficien?ele de cupru. Este o combina?ie de sulf ?i cupru ?i asigur? protec?ia ?mpotriva unor boli precum bacterioza, monilioza, mana, arsura bacterian? ?i rap?nul. Fixa Cu se poate aplica foliar, ?n doz? de 2-3 litri / ha, sau la sol, 3-5 litri / ha. Este bine ca utilizarea acestui produs s? se fac? diminea?a sau seara, pentru a evita temperaturile de peste 25 de grade Celsius.Doze recomandate pentru aplicarea?FIXA CUCEREALE P?IOASE: 2 LITRI / HA LA DESPRIM?V?RARE SAU 1 LITRU / HA DUP? AL DOILEA INTERNODPOMI FRUCTIFERI: 2-3 LITRI / HA PRIM?VARA DEVREME SAU TOAMNA, DUP? ?NFLORIT SAU LA C?DEREA FRUNZELORVI?? DE VIE: 2-3 LITRI / HA PRIM?VARA DEVREME, DUP? ?NFLORIT, SAU TOAMNA, DUP? RECOLTATCARTOF: 2-3 LITRI / HA DE LA A PATRA FRUNZ? P?N? LA ?NFLORITFermierii ?tiu c? un element necesar pentru a avea o produc?ie important? este calciul. Acesta are at?t rol nutritiv pentru plant?, c?t ?i de corec?ie pentru sol.?Floracal, produs din portofoliul Agro-Est Muntenia, acoper? ambele planuri. Satisface nevoia de calciu ale culturilor pe solurile acide sau saline, dar ?i ?mbun?t??e?te calit??ile fizico-chimice ale solului. Floracal, cu un con?inut de calciu de 56,7%, se poate folosi la pomii fructiferi, vi?a de vie, culturile horticole industriale, c?p?uni, tomate, arbu?ti fructiferi, varz? ?i conopid?.Doze recomandate pentru aplicarea?FLORACALPE SOLURILE NORMALE: 60 KG / HA (36 L / HA)PE SOLURILE ACIDE ?I SALINE: 80 KG / HA (50 L / HA)LA CULTURILE HORTICOLE: 4 KG / HA / S?PT?M?N?Mai multe informa?ii despre aceste produse, dar ?i despre tot portofoliul Agro-Est Muntenia pentru agricultura ecologic? pute?i g?si pe site-ul oficial al companiei?agroest.ro.Partea superioar? a machetei* * *Usturoi la g?ini ?i pui de o zi. Re?et? de suc antibiotic pentru p?s?ri agrointeligenta.ro - Usturoiul la g?ini ?i puii de o zi este benefic dac? este administrat dup? c?teva reguli clare. Este p?rerea multor cresc?tori, iar experien?a ne ?nva?? c?, ?ntr-adev?r, leguma-condiment ajut? p?s?rile de curte, mai ales g?inilor ou?toare, s? aib? o stare de s?n?tate mai bun? ?i chiar o produc?ie mai bun? de ou?. Pentru cei care ?nc? se ?ntreab? dac? usturoiul este benefic ?n gr?nirea p?s?rilor de curte, g?ndi?i-v? numai la beneficiile pe care usturoiul le are pentru s?n?tate uman? ca antibiotic natural. Cu men?iunea c? la p?s?ri este nevoie ca usturoiul s? fie administrat cu grij?, mai ales c?nd introducem usturoiul ?n hrana puilor de o zi. Usturoiul de poate da p?s?rilor ?n stare proasp?t? – c??ei cur??a?i ?i pisa?i, ?n apa de b?ut, ?n amestec cu ulei sau miere. Se poate da p?s?rilor ?i praful de usturoi. Pentru uz extern se poate prepara o solu?ie pe baz? de usturoi.Usturoiul este apreciat pentru c? poate combate o serie de afec?iuni frecvente la g?ini, precum parazi?ii interni sau problemele respiratorii. Propriet??ile antimicrobiene ale usturoiului au for?a de a distruge bacterii, viru?i, fungi sau parazi?i, put?nd enumera ?n list? Aspergillus, Candida, Salmonella sau stafilococi.?n cazul g?inilor ou?toare, usturoiul are mai multe beneficii, fiind:– Eficient contra bacteriilor– Eficient contra viru?ilor– Eficient ?n prevenirea ?i tratarea infec?iilor– Eficient ?n prevenirea viermilor, dar ?i ca tratament– Stimulator pentru produc?ia de ou?Cum administr?m usturoiul proasp?t la puii de o zi ?i la g?iniUsturoiul proasp?t se poate introduce ?n hrana p?s?rilor de curte. La puii de o zi, usturoiul se poate introduce odat? cu hrana solid?, pun?ndu-se deasupra furajului. Se administreaz? un c??el de usturoi la o mas?, de 2-3 ori pe s?pt?m?n?, ?n primele trei s?pt?m?ni. Aceast? metod? v? asigur? c? puii se deprind cu gustul ?i mirosul usturoiului, put?nd apoi s? pune?i usturoi ?i ?ntr-un vas separat ?n ad?post.La g?inile ou?toare, g?inile adulte, usturoiul se poate administra c?nd acestea par sl?bite sau c?nd observa?i schimb?ri ?n apetitul lor pentru hran? sau ap?. ?n aceste situa?ii, usturoiul de poate administra odat? cu apa, pun?ndu-se c??iva c??ei zdrobi?i ?n ap?. Schimba?i apa g?inilor la c?teva zile. De asemenea, pute?i pune usturoiul ?i separat, ?ntr-o t?vi?? sau vas, l?ng? hr?nitoarea cu uruial?.Usturoi cu ulei pentru tratarea parazi?ilor la g?iniUsturoiul poate fi introdus ?n regimul p?s?rilor ?n propor?ii mai mari cu ajutorul uleiului. Este o solu?ie atunci c?nd usturoiul nu este administrat preventiv, ci este tratament pentru diferi?i parazi?i interni. Astfel, usturoiul pisat, ?n loc s? ?l pune?i ?n ap?, ?l pune?i ?n ulei de floarea-soarelui sau chiar ulei de m?sline. Se poate folosi o propor?ie de 1 la 4 av?nd grij? ca ?nainte de a administra tratamentul, usturoiul pisat s? fie l?sat ?n ulei mai multe ori, chiar peste noapte sau de pe o zi pe alta.Usturoi cu miere pentru problemele respiratorii la g?iniUsturoiul cu miere se administreaz? g?inilor pentru tratarea problemelor respiratorii. C??eii de usturoi se zdrobesc, apoi se acoper? cu miere ?i se las? a?a timp de 24 de ore. Produsul apicol are la r?ndul s?u propriet??i vindec?toare ?i spore?te for?a usturoiului, cu condi?ia ca preparatul s? fie administrat ?n cel mult 36 de ore de la preparare. Se administreaz? 3-6 pic?turi la fiecare dou? ore pe timpul zilei, ?n primele faze ale afec?iunii, r?rind apoi administrarea tratamentului c?nd simptomele se amelioreaz?. De regul?, tratamentul are nevoie de 2-3 zile pentru a da rezultate ?i trebuie continuat p?n? dispar toate simptomele, iar starea g?ini nu mai pune niciun fel de problem?. ?n cazul ?n care nu vede?i nicio ?mbun?t??ire a st?rii p?s?rii, apela?i la un medic veterinar pentru un diagnostic ?i un tratament medicamentos.Re?et? de suc de usturoi ?i ceap? pentru g?ini ?i alte p?s?ri de curteGospodarii din rom?nia apeleaz? pentru g?ini la o re?et? de suc antibiotic cu usturoi. Preparatul se ob?ine din 1,5 litri de ap? ?n care se pun 8 c?p???ni mari de usturoi cur??at ?i pisat. Se?adaug? o linguri?? cu miere din prima zi ?i se las? la macerat. La 1-2 zile, sucul se agit? bine, iar dup? 7 zile se mai pune o linguri?? de miere ?i o ceap? mare tocat? m?runt.? Tot preparatul se agit? la 1-2 zile, iar dup? 4-5 zile se mai completeaz? cu o linguri?? de miere. Cam dup? trei s?pt?m?ni, sucul cu usturoi ?i ceap? este preg?tit, se scurge de pulpa grosier? ?i cu sucul de la dou? l?m?i se pune la frigider. Ca administrare, pe 1 ale lunii le pune?i p?s?rilor 10 ml /litru de o?et ?n apa de b?ut, iar pe 15 ale lunii se pune ?n ap? 5 ml/litru din sucul de usturoi ?i ceap?. Amestecul nu se las? mai mult de dou? zile, apoi se d? p?s?rilor ap? curat?.Spray cu usturoi contra p?duchilor ?i c?pu?elorPentru uz extern, usturoiul se poate aplica g?inilor contra p?duchilor sau dac? ave?i probleme cu c?pu?ele. Se prepar? o solu?ie de usturoi cu ap? ?i se pulverizeaz? pe penele ?i picioarele g?inilor.Praful de usturoi, bun ?i el pentru g?ini. Cu o condi?ie!Praful de usturoi se poate administra g?inilor numai dac? sunte?i siguri de calitatea acestuia. De multe ori, ?n comer? g?si?i praf de usturoi care mai con?ine ?i alte ingrediente ?i ar fi bine s? ?ti?i care sunt acestea pentru a nu pune s?n?tatea g?inilor ?n pericol. Dac? opta?i pentru praful de usturoi, acesta se poate introduce ?n uruial?, ?n furajul g?inilor ou?toare ?n propor?ie de cel mult 2% ?i numai ocazional. * * *Investi?iile str?ine directe ?i exporturile, cruciale pentru relansarea economic? a Rom?niei. Analiz? Moneycorp?Bogdan Ungureanu 18 mai 2020Rom?nia trebuie s? se focuseze pe ?ncurajarea produc?iei autohtone ?i a exporturilor, ?n contextul ?n care oportunit??ile pentru produsele ,,made in Romania’’ vor fi semnificative pe termen mediu ?i lung. Temerile investitorilor privind siguran?a investi?iilor ?i a produselor ,,made in China’’ sunt de natur? s? accentueze fenomenul de relocarea a unor facilit??i de produc?ie ?n Europa, iar Rom?nia trebuie s? fac? toate eforturile administrative ?i logistice pentru a se afla pe lista ??rilor atractive pentru investi?ii greenfield, arat? o analiz? realizat? de exper?ii de la Moneycorp Rom?nia.De la?#cump?r?rom?ne?te?la?#produs?nrom?nia. Economia rom?neasc? se afl? ?n blockstart pentru relansarea economic?. Cu ce va veni Rom?nia ?n fa?a cererii de produse ?i servicii la nivel european, ?n condi?iile ?n care peste 70% din exporturile ??rii sunt c?tre ??rile UE? Cum vom reu?i s? dep??im aceast? criz? economic? ?i de ce sunt importante exporturile ?n reconstruc?ia economic??Exper?ii de la Moneycorp sus?in c? ?ntr-o economie puternic afectat? de efectele pandemiei de coronavirus, mul?i investitori vor privi cu destule rezerve pia?a chinez?, principalul exportator al lumii. Faptul c? lan?urile de aprovizionare s-au ?ntrerupt at?t de u?or, urmare a crizei sanitare, ?i va face pe mul?i s? ??i reg?ndeasc? portofoliul de furnizori si locatia acestora, focusul fiind pe apropierea produc?iei de zona de desfacere, de clientul final.?n noul context interna?ional, ?n care SUA ?i UE ??i reg?ndesc strategiile macroeconomice, firmele rom?ne?ti au ?anse s? c??tige contracte semnificative, ?n condi?iile ?n care gama de produse de export a crescut semnificativ ?n ultimii ani.,,Rom?nia a ?nregistrat, ?n 2019 cel mai bun rezultat din istorie ?n materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, ?n linie cu estim?rile noastre’’, spune Cosmin Bucur, directorul general?Moneycorp?Rom?nia.,,2020 a ?nceput bine ?ns? perioada de lockdown, generat? de pandemie, precum ?i urm?toarele luni de relansare gradual? a activit??ii vor eroda puternic din poten?ialul de export. ?n acest context, estim?rile noastre indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro ?n acest an ?i o revenire c?tre grani?a de 70 de miliarde de euro ?n 2021’’, a mai spus acesta.Spre compara?ie, ?n 2010, economia rom?neasc? raporta?exporturi?de 37,3 miliarde de euro, la jum?tate fa?? de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, c?tre ??rile din Uniunea European?.,,Evolu?ia exporturilor rom?ne?ti va depinde, ?n principal, de modul ?n care principalii no?tri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia ?i Fran?a ??i vor reveni din punct de vedere economic. Premizele sunt ?nc? ?n zona incertitudinii ?ns?, av?nd ?n vedere pachetele financiare uria?e anun?ate de Bruxelles pentru relansarea economiei europene,?totul va depinde de modul ?n care economiile din zona euro vor conlucra pentru revenirea economic?’’, a mai spus Bucur.Pentru Rom?nia, spun exper?ii de la Moneycorp, urm?toarea perioad? va aduce o serie ?ntreag? de oportunit??i ?n condi?iile ?n care, din punct de vedere al raportului pre?-calitate, produsele rom?ne?ti se afl? ?ntr-o zon? atractiv?, de la materiale de construc?ii la produse agroalimentare, textile ?i ma?ini.,,Europenii vor fi mai aten?i la pre? ?i la provenien?a m?rfurilor’’, estimeaz? Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp Rom?nia. ?n acest context, spune expertul, d?nd exemplu sectorul auto, ,,noile modele Dacia – Logan 3 ?i Sandero, ce vor fi lansate ?n toamn?, al?turi de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla ?n prim-plan, a?a cum Logan-ul ?i Duster-ul s-au v?ndut excelent ?n timpul crizei financiare din 2009’’.Principalele produse de export ale Rom?niei au fost, ?n 2019, ma?inile ?i dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%), mobilier, materiale de construc?ii ?i alte produse (12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice ?i mase plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confec?ii, piel?rie, ?nc?l??minte (7,8%) ?i produsele minerale (4%).Rom?nia a exportat cel mai mult produse ?i servicii ?n Germania, de 15,4 mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7 mld.euro (14,7%), Fran?a – 4,7 mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%), Marea Britanie 2,5 mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria – 2,4 mld.euro (4,6%) ?i Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).Pe lista destina?iilor de export ale produselor ,,made in Romania’’, s-au mai aflat, ?n ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia, Belgia, Grecia ?i Suedia.Din ??rile din afara UE, cele mai c?utate destina?ii de export pentru produsele rom?ne?ti au fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3 mld.euro), Rep. Moldova (1,2 mld.euro) ?i Rusia (1 mld.euro)#PRODUS?NROM?NIA, UN EFORT NA?IONALPotrivit analizei Moneycorp, evolu?ia exporturilor rom?ne?ti va depinde, ?ntr-o m?sur? semnificativ?, de modul ?n care autorit??ile vor sprijini relansarea economiei.Programul IMM Invest ?i cel destinat marilor companii, luat ?n calcul de guvern, trebuie ?nso?ite, potrivit exper?ilor, de?o politic? de stimulare a investi?iilor de tip greenfield, prin facilit??i fiscale ?i administrative.,,?ntr-o Europ? ?n care toate ??rile vor concura pentru a atrage investi?ii, Rom?nia, cu un cost opera?ional redus ?n compara?ie cu ??rile din regiune, are ?anse s? reprezinte o destina?ie important? pentru investitori, ?ns? trebuie s? fac? mai mult pentru a atrage capitalul str?in. Relevant este exemplul Poloniei care a reu?it, recent, s? atrag? o investi?ie de 1 mld. euro de la Microsoft, ca parte a planului s?u la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor, IMM-urilor ?i autorit??ilor servicii cloud securizate’’, spune Claudiu Ghebaru, Senior Dealer ?n cadrul companiei.,,Dezvoltarea unor programe de stimulare a produc?iei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, sunt de natur? s? ofere?un boost semnificativ economiei, mai ales ?n sectorul IT&C, ?n contextul celei de-a patra revolu?ii industriale, Industry 4.0, la care ?i Rom?nia va trebui s? adere. Digitalizarea, robotizarea ?i noile tehnologii reprezint? un domeniu care trebuie s? devin? strategic pentru Rom?nia, un domeniu cu poten?ial excelent de export’’, a mai adaugat acesta.Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natur? s? sus?in??investi?iile greenfield??n economie, singurele care pot aduce o evolu?ie economic? solid?, predictibil?.,,De la?#cump?r?rom?ne?te?trebuie s? evolu?m c?t mai mult spre zona de?#produs?nrom?nia, c?tre dezvoltarea unor lan?uri de business locale ?n toate sectoarele cu poten?ial, de la agricultur? la industria prelucr?toare, care s? ofere produse ?i servicii de calitate. Este nevoie de un efort sus?inut al mediului de afaceri ?i al statului c?tre o reconstruc?ie economic? pe baze sustenabile si predictibile, care s? ofere o alternativ? la importuri ?i o ofert? competitiv? la exporturi’’, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.Potrivit exper?ilor, ?ntr-un mediu valutar volatil ?i a presiunilor economice generate de criz?, mediul de afaceri trebuie s? ia ?n calcul tot mai mult folosirea unor produse si strategii de hedging.?Fluctua?iile cursului de schimb reprezint? un lucru normal ?ntr-o pia?? financiar? dezvoltat? dar, ?n acela?i timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desf??oar? opera?iuni de import sau export. O mi?care nefavorabil? a cursului de schimb poate afecta direct ?i negativ marja comercial? pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani ?n domeniul trezoreriei bancare, am remarcat c? o parte semnificativ? din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc?instrumente de mitigare a riscului. ?n momente de criz? ?i incertitudine, cum este perioada pe care o travers?m acum, se observ? o cre?tere a volatilit??ii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Aceast? volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred c? orice companie ??i dore?te o diminuare a volatilit??ii ?i o cre?tere a predictibilit??ii, cel pu?in pe termen scurt ?i mediu”, men?ioneaz? Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.Potrivit acestuia, cel mai de baz? ?i eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzac?ionarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cump?ra sau vinde o valut? la un moment viitor.Diferen?a nivelului de doband?, ?ntre EUR/USD/GBP pe de o parte ?i RON pe cealalt? parte, face ca un forward s? fie foarte atr?gator ?n special pentru exportatori (companiile care v?nd valut? ?i cump?r? RON) datorit? unui nivel al cursului de schimb superior fa?? de cel oferit ‘la vedere’ ?n momentul ?ncheierii tranzac?iei. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzac?ii ?i r?m?ne un produs pur de acoperire a riscului valutar.* * *Oamenii din spatele ?bijuteriilor verzi” ale orasului Craiova ?Alina Trana 16 mai 2020 In aceasta dimineata l-am intalnit in parc pe Marinica Iordache, inginer-?ef? -Spa?ii Verzi..? Nu era la plimbare ci la munca. Este unul dintre cei care se ocupa de coordonarea activitatiilor de intretinere a spatiilor verzi din oras.L-am rugat sa-si faca timp cateva minute si sa ne povesteasca cate ceva despre istoria parcului, dar si despre intretinerea lui.???Cunosc fiecare fir de iarba din acest Parc. Prima data am venit in 1981 in acest sistem. Eu de fapt sunt inginer silvic. Imi place enorm sa ingrijesc parcurile si Gradina Botanica. Sunt ca si copiii mei!”Biroul inginerului este tapetat cu hartile vechi si noi ale parcurilor si Gradinii Botanice. Ne povesteste cu lux de amanunte cate zeci, sute, mii de copaci si arbusti au fost plantati aici. ?Imi doresc sa fac mult mai mult dar nu avem voie decat cu aprobarea Ministerului Culturii. Parcul fiind declarat monument, nu avem voie sa taiem nici macar o creanga. Si de multe ori este mare nevoie. Unii sunt foarte imbatraniti si riscam sa cada peste vizitatori daca nu-i toaletam.” ??In fiecare zi verifica ce se intampla in parc. Se urca pe trotineta, vorbeste la telefon cu inginerii si muncitorii si nu lasa sa-i scape absolut nimic. ?Uitati aici avem copacii pusi de Redont-arhitecul peisagist al parcului, aici avem chiparosi de balta, lebada va scoate boboceii in cateva saptamani, aici mai am de cosit, voi pune gazon, astept sa creasca florile sa le plantam in oras”, ne povesteste inginerul Iordache cu mare placere. Lucreaza doar cu 33 de oameni cele 100 de ha de parc. Ne spune ca daca-ar avea mai multe echipe ar putea face mai multe. Este pasionat de ceea ce face si ne -a declarat ca nu s-ar vedea facand altceva. Inginerul povesteste cu mult patos despre parcurile Craiovei. Sunt plamanii verzi ai orasului. Suntem dependenti de ei!?? * * *Vinul de azi: Sfin?ii Constantin ?i Elena 2017 , Profit.ro scris ast?zi, Cu prilejul unei mari s?rb?tori cre?tine?ti, ne ?nt?lnim din nou cu Crama Oprisor. Colec?ia Cupola Sanctis este un demers care ?i-a dorit s? reprezinte o plec?ciune ?n fa?a celui mai ad?nc ?i intim aspect al Olteniei Profunde: credin?a. Sfin?ii Constantin ?i Elena 2017 este un vin ro?u, sec, care aparent te face s? crezi c? ai de-a face cu un vin greu, serios, dar ulterior deschide note mai vesele, de fructe ro?ii. Taninurile sunt bine ?lefuite ?i postgustul lung. Un vin semnat de Liviu Grigoric?, care poate fi oferit ?n dar prietenilor sau savurat pur ?i simplu cu ace?tia.? Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *Romania functioneaza. Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat! Agrostandard | 12 May, 2020 In livezile din Romania, se munceste din plin, pentru ca acum se pun bazele viitoarei recolte. Daca vrem sa avem fructe autohtone si de calitate pe rafturile supermarketurilor, atunci niciun efort nu trebuie precupetit. La Livada Bunicului, la Corbi, in judetul Arges, primele fructe de sezon urmeaza sa apara peste vreo luna, adica in jur de 15 iunie. Pana atunci, insa, mai este mult de munca in livada, unde lucrarile isi urmeaza cursul firesc, iar oamenii isi vad linistiti de treaba, ca de obicei. Ori ca sa?obtii o recolta bogata si fructe la standarde inalte, trebuie facut totul cu atentie, la momentul optim, altfel nu ai cum sa faci performanta.Si sa nu credeti ca sunt vorbe mari! Aici se afla o plantatie model, care ar putea constitui un exemplu si o sursa de inspiratie pentru multi pomicultori romani. In urma cu vreo 10 ani, Mihail Ungurenus infiinta la Corbi cea mai moderna livada din Romania la acea data, creata dupa tehnologii de top aduse din afara. Cam tot ce a vazut in strainatate si i-a placut a reusit sa implementeze in livada din Arges, o zona recunoscuta ca fiind un important bazin pomicol in tara noastra.Si nu doar atat, Ungurenus a fost chiar un deschizator de drumuri pe culturile de arbusti superintensivi, daca ne gandim ca a fost primul din tara care a folosit plasa antiploaie (numai acoperisul costa 12-14.000 euro!) la plantatiile de zmeura si mur. Nu s-a multumit, insa, cu atat, tehnologiile moderne – plasa antiploaie, plasa antigrindina, irigare prin picurare etc. – sunt prezente in intreaga livada care se intinde pe 10 hectare, din care 8 ha plantatie superintesiva. Vorbim nu doar de culturi clasice precum marul (2 ha) sau prunul (2 ha), ci si de arbusti fructiferi – afin (3 ha), zmeura (1,5 ha), mur (1 ha), la care se adauga 0,5 ha de goji, agris, coacaz rosu si aronia, suprafete infiintate in scop experimental, in primul rand, cu sprijinul USAMV Bucuresti. “Eu am mers pe ideea ca trebuie puse oualele in mai multe cosuri, adica daca plantam numai mar, depindem de mar, daca un an este prost sau daca pretul este prea jos, nu se acopera cheltuielile. Sau poate se intampla sa avem un inghet tarziu si sa nu facem productie deloc. Pe cand asa, per total, sigur merge ceva, poate zmeura sau murul…Macar avem bugete sa acoperim toate cheltuielile de intretinere”, justifica cumva Mihail Ungurenus varietatea soiurilor prezente in livada.O strategie care l-a si ajutat pana la urma, pentru ca daca aplici tehnologii moderne nu ai cum sa nu fii rentabil, recunoaste Ungurenus. Diversitatea de soiuri ii permite sa aiba productia desfasurata pe o mare perioada din an, fara sa apara probleme cu forta de munca la recoltat, pentru ca nu se suprapun culturile in acelasi timp. Nu trebuie uitat si faptul ca livada aflandu-se la o altitudine de 600 metri, recoltatul incepe, dar si se termina mai tarziu, cu avantajele si dezavantajele inerente. “Pe afin ne ducem la trei luni si jumatate – avem 4 soiuri, la fel si la zmeura, vorbim de un interval cuprins intre 15 iunie si pana undeva la 1 octombrie, la mur avem trei soiuri – incepem culesul pe 15 iulie si mergem pana la sfarsitul lunii septembrie”, povesteste Ungurenus.Productia este livrata in cea mai mare parte in supermarketuri (500 kg/zi), de altfel, 90% din recolta este vanduta in stare proaspata la caserole prin aceste retele. Acesta este si motivul pentru care se acorda o atentie asa de mare ingrijirii plantatiei si aplicarii unor tehnologii moderne. “Tinta a fost din start piata din Romania, vrem sa fim aici, sa stam pe raft, sa avem sortiment, mai multe soiuri, mai multe specii de arbusti”, explica antreprenorul argesean orientarea catre piata interna.Ne referim nu doar la fructe, ci si la mezeluri. Pentru ca trebuie sa stiti ca activitatea familia Ungurenus (Mihail si sotia – Mirela) nu se limiteaza doar la Livada Bunciului, cei doi soti fiind implicati si in conducerea producatorului de mezeluri Radic Star din Stefanesti de Arges, compania la care detin actiuni. Mihail, de exemplu, economist de profesie, se ocupa de partea de vanzari si de achizitia de carne. Si reuseste sa le faca bine pe toate, fie ca vorbim de mezeluri sau de fructe!Fara griji!Cand investesti mult in tehnologii de ultima ora, iti si permiti pana la urma sa stai linistit in fata provocarilor care dau, in general, batai de cap pomicultorilor. Practic, productia este securizata, daca se poate spune asa.“Atat timp cat facem partea de irigat, avem sistemul antiploaie si antigrindina si suntem protejati de furtuni, nu ne facem griji. Putem spune ca in aceasta primavara n-au fost mari probleme nici cu ingheturile tarziii, posibil sa apara totusi ceva la mar, iar la arbusti, avem specii care infloresc etapizat, ceea ce ne ajuta. Murul nici n-a inflorit, de exemplu”, povesteste Ungurenus.In livada, acum, se lucreaza pe partea de palisare, legare la zmeura, se fac lucrarile de intretinere la sol si au fost deschise plasele antigrindina la mar. N-au fost probleme cu grindina deocamdata, dar daca tot exista sistemul antigrindina, era pacat sa nu fie folosit. Ba chiar s-a intarziat un pic, recunoaste Ungurenus, pentru a se face polenizareacat mai bine.Ce-i drept, livada arata tare bine la acest moment.“A fost ok anul acesta, a fost cald, este si seceta, dar daca n-am avut ploaie, am scapat fara boli in perioada de inflorire. Avem rezolvat si problema secetei pentru ca avem sistem de irigare prin picurare la radacina si acoperim partea de lipsa de apa in sol”, spune Ungurenus.Livada pe bani europeniDin cele 10 hectare de livada de la Corbi, o suprafata de 4,5 ha a fost realizata cu ajutorul fondurilor europene. Intr-o prima etapa, in 2010, Ungurenus a accesat fonduri europene, submasura dedicata infiintarii de plantatii pentru o livada cu 4,5 ha, din care 2 ha mar, 1,5 ha afin si 1 ha de zmeura si mur. Ulterior, in functie de cerintele pietei, producatorul argesean a extins suprafetele de zmeura si de afin si a diversificat gama de soiuri, completand-o cu coacaz, agris, aronia si goji.“Este o piata care creste, oamenii au inceput sa invete ce este aronia si ce proprietati are. Cu aronia am inceput acum 3 ani, la fel si la coacaz, in timp ce la goji am plantat primele plante in urma cu 4 ani. Anul trecut, am intrat si pe partea de agris. Nu sunt volume mari, dar in fiecare an a fost crestere. Este bine ca si plantatia creste in acelasi timp”, explica Ungurenus strategia aleasa.Sa investesti intr-o livada costa destul de mult, iar daca ai posibilitatea sa accesezi fonduri europene nerambursabile nu trebuie sa ratezi ocazia. Un adevar de care a devenit constient si Ungurenus, care a reusit sa obtina o cofinantare de 60%, in conditiile in care investitia a fost undeva la 45-50 mii euro/ha.Au fost cumparate apoi si utilajele necesare pe partea de intretinere, iar in 2012 antreprenorul a aplicat din nou la fondurile europene, de asta data, pentru realizarea unui depozit frigorific (proiect de 250.000 euro, cofinantare de 50%). Fara depozit nu se poate, recunoaste pomicultorul. Iarna depoziteaza merele aici, iar vara pregateste fructele pentru livrarea catre supermarketuri.Grija mare fata de plantatieDaca vrei sa ai productie si de calitate, atunci trebuie sa respecti cu sfintenie cateva reguli. Sa ai grija de plantatie (si ne referim la acele lucrari esentiale care trebuie efectuate), in primul rand, sa foloseste material saditor de foarte buna calitate, iar apoi si recolta se va ridica la cele mai inalte standarde. De utilizarea unor tehnologii noi, nici nu mai vorbim cat de mult conteaza. “Facem analize in sol, vedem ce are si ce nu are planta nevoie, iar in functie de ce iese din analiza de sol venim cu aport – potasiu, microelemente, in completare foliar sau in apa, dupa cum este nevoie”, spune pomicultorul.Trebuie sa stiti ca proiectul livezii de la Corbi nu a fost facut la intamplare, ci a fost realizat cu ajutorul specialistilor de la USAMV Bucuresti la care Ungurenus a apelat. Initial, a fost provocarea de a infiinta o livada moderna in locul vechii gradini a tatalui sau. Apoi, lucrurile au tot avansat, pana cand antreprenorului argesean i-a venit ideea sau mai bine zis s-a decis sa acceseze fondurile europene si sa faca treaba ca la carte.?A fost o colaborare cu universitatea, am avut o intelegere sa aducem la Corbi tehnologia care era de ultima generatie din 2010, dar si plante valoaroase, sisteme de sustinere, de picurare, antigindina, sisteme de taiere, cam tot ce vazusem eu prin Franta, Austria, Nordul Italiei. Daca noi trimitem oamenii la cules acolo, de ce sa nu culegem noi aceste fructe in tara si sa le livram direct la supermarket. Chiar a fost o adevarata provocare, am zis ca trebuie sa mergem pe ce este mai optim si bugetul sa il stabilim la final, cand tragem linie dupa proiectare. Am ales patru soiuri – mar, zmeura, mur si afin”, povesteste Ungurenus.Acum cand au trecut aproape 10 ani de la infiintarea livezii, omul de afaceri este constient ca se apropie momentul cand plantatiile ating maximul de productie, dupa care incepe declinul. Cu alte cuvinte, se apropie tot mai mult ziua in care va trebui sa ia din nou o decizie radicala.“Durata de viata la mar sau mai bine zis maximul se atinge la 10 -12 ani, dupa care incepe declinul si ciclul se inchide pe la anul 15. Deja suntem in anul 10. La zmeur si mur este la fel, ducem livada in perioada optima pana la 10-12 ani. Asa ca iau in calcul ca in urmatorul exercitiu care vine, daca conditiile sunt ok si putem sa accesam fondurile europene prin intermediul Planului National Strategic sa venim cu ultimele noutati care au aparut intre timp in Europa si sa incercam sa facem plantatii noi”, marturiseste Ungurenus.Asa cum il stim, suntem convinsi ca isi va duce planul la bun sfarsit si nu oricum. Ca doar a mai demonstrat-o o data!Agroturism la Corbi!Intr-o zona in care oamenii nu-si pot imagina lumea si viata fara livezile de pruni sau de meri, de exemplu, iar pomicultura este intrata de generatii bune in traditia locului, nici familia Ungurenus nu putea sa stea departe de aceasta indeletnicire. Iar incetul cu incetul, in jurul livezii au aparut si cele doua pensiuni, o adevarata premiera pentru zona, pentru ca turism la Corbi nici ca se mai vazuse. Asa cum tehnologiile moderne aplicate in livada erau o premiera pentru Romania la momentul respectiv, asa a fost si cu cele doua pensiuni, un proiect unic in zona, si ideea de business coagulata in jurul lor.?A fost o provocare sa facem agroturism in zona. Am reusit cu ajutorul a doua proiecte aplicate pe grupul de actiune local. In 2014, am construit o agropensiune cu patru camere, cu care am zis hai sa facem turism la Corbi. Am plecat de la ideea ca ii cazam pe turisti si ii lasam sa culeaga fructe din livada, proiect care chiar a prins la familiile cu copii. Noi le punem la dispozitie cosulete, caserole si ei isi culeg fructele. Le aratam si explicam partea de inovare si ii invatam pe copii sa deosebeasca diferitele soiuri de fructe, pentru ca multi nu stiu. In 2018, am aplicat inca un proiect prin GAL, iar de aceasta data am realizat doua case traditionale”, spune Ungurenus.Nu este vorba de turism de masa, ci mai mult de familie, afirma antreprenorul, convins ca in conditiile actualei crize determinate de COVID, astfel de investitii isi vor dovedi utilitatea si vor fi la mare cautare.“In orice caz, ne-am personalizat un pic cu livada. La prima pensiune camerele sunt denumite dupa anotimpuri, in timp ce la cele doua casute aparute ulterior am ales arhitectura de Muscel – Casa Soarelui si Casa Lunii se cheama. Acum, asteptam sa vina vara si turistii si sa se deblocheze piata. Noi credem ca 2020 o sa fie un an bun pentru locatiile mici care sa se inchirieze pentru 2-4 familii”, spune plin de optimism Ungurenus.Poate ca chiar are dreptate si acesta va fi viitorul pentru multi antreprenori romani. (Viorela Pitulice) * * *Recomand?ri privind prevenirea ?i combaterea ?n?ep?turilor cauzate de c?pu?e Luni, 18 Mai 2020 Publicat ?n?Zootehnie-Medicina veterinaraDe?i ?n aceast? perioad? institu?iile statului ?i toat? popula?ia din ?ara noastr? sunt implicate ?n supravegherea, prevenirea ?i combaterea infec?iei cu COVID-19, nu trebuie s? fie scoase din aten?ia general? alte afec?iuni produse de agen?i patogeni (viru?i, bacterii sau parazi?i), precum ?i de vectorii care transmit boli cu implica?ii grave ?n popula?ia de animale ?i oameni.Av?nd ?n vedere num?rul mare de animale infestate ?i de oameni ?n?epa?i de c?pu?e ?n ultimii ani, se impune ca popula?ia s? fie informat? ?i s? re?in? unele aspecte privind date generale despre aceast? specie, precum ?i pericolul ?i rolul pe care c?pu?ele ?l au ca parazi?i ?i ?n principal ca vectori ?n transmiterea unor boli grave la oameni ?i animale.Despre c?pu?eC?pu?ele sunt artropode parazite ce populeaz? suprafa?a corpului, fiind g?site pe tegumentele mamiferelor sau ?n blana lor ori pe pielea p?s?rilor.Sunt parazi?i hematofagi; cu ajutorul aparatului bucal se hr?nesc prin ?n?epat ?i supt ?i se prind ferm de pielea animalului. Sunt necesare mai multe zile p?n? c?nd sunt saturate cu s?nge. ?n acest timp masa lor corporal? cre?te semnificativ. Ciclul biologic al c?pu?elor (larv?, nimf? ?i adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvolt?, consum?ndu-le s?ngele. O femel? adult? consum? cel pu?in 0,6 ml de s?nge ?i depune cel pu?in 10.000 de ou?Via?a c?pu?elor pe corpul gazdei este scurt? (c?teva zile) ?i difer? ?n func?ie de num?rul de gazde necesare realiz?rii ciclului biologic ?i de capacitatea fiec?rui stadiu de a rezista la ?nfometare.C?pu?ele sunt de dimensiuni foarte mici, ?ns? pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul ro?u.Dup? afinit??ile ecologice, c?pu?ele se clasific? ?n c?pu?e endofile (de ad?post) ?i c?pu?e exofile.C?pu?ele endofile sunt cele care tr?iesc ?n grajduri, locuin?e, cr?p?turile zidurilor, vizuini, pe?teri ?i paraziteaz? animalele ?n perioadele de odihn?.C?pu?ele exofile, cu prezen?? ?n spa?iul liber, se urc? pe firele de iarb? sau se deplaseaz? pe p??une pentru a g?si gazdele. ?n cazul ?n care condi?iile sunt nefavorabile, ele se ascund ?n tufi?uri, ?n sol etc. Ata?area de gazd? se face ?n timpul trecerii acesteia pe l?ng? firele de iarb? pe care se g?sesc c?pu?ele, localiz?ndu-se preponderent ?n zona capului ?i a g?tului speciei parazitate.C?pu?ele paraziteaz? o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, p?s?ri ?i mamifere.Calea de a infesta ?i de a infecta ca vector o nou? gazd? este contactul fizic (ele nu sar, nu zboar?, dar se ata?eaz? de corpul victimei).Localizarea pe gazd? difer? ?n func?ie de specia acesteia ?i de stadiul evolutiv, astfel:la bovine – pe perineu, pliul iei, axil? dar ?i pe salb?, la baza coarnelor, pe uger, coad?;la ovine – ?n zona sternal?, membre, coad?, pliurile salbei etc.;la cabaline – pe coam? ?i coad?;la c?ine – ?n regiunea capului, regiunea axilar?, fa?a intern? a coapsei;la pisic? ?i p?s?ri – ?n regiunea capului.Afec?iuni determinate de c?pu?eAfec?iunile pe care capu?ele le pot determina la animale se manifest? prin tendin?a acestora de a se sc?rpina continuu la locul unde este localizat? c?pu?a. Zona este u?or inflamat? ?i dureroas?, put?nd ap?rea semne de apatie, febr?, anemii, paralizii, st?ri alergice, ?oc anafilactic ?i chiar moartea animalului.?n organismul uman afec?iunile au ca simptome manifestari asem?n?toare gripei: febr?, cefalee, grea??, vom?; uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat.?n plus, r?nile pe care le produc creeaz? por?i de intrare pentru infec?ii secundare sau produc diferite afec?iuni ale pielii, durere sau tumefac?ii.Pe l?ng? ac?iunea direct?, c?pu?ele sunt transmi??tori ai unor agen?i patogeni care produc boli at?t la om, c?t ?i la animale, fiind clasificate pe locul doi, dup? ??n?ari, ?n ceea ce prive?te importan?a medical? ?i veterinar? ca vectori.C?pu?ele transmit (vehiculeaz?) o serie de agen?i patogeni, respectiv:prin saliv? – injectarea de saliv? produce lezarea vaselor de s?nge ?i transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalit?);prin consum de lapte crud sau produse lactate ob?inute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de c?pu?e la om.?n baza acestor informa?ii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare aten?ioneaz? autorit??iile locale, proprietarii de animale ?i, nu ?n ultimul r?nd, popula?ia de necesitatea efectu?rii de urgen?? a unor ac?iuni stabilite prin programe comune cu alte autorit??i de la nivel jude?ean, respectiv:Identificarea permanent? a zonelor considerate cu risc biologic ridicat ?i informarea celorlalte autorit??i responsabile.Ini?ierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, ?n zonele cu risc ridicat, pentru con?tientizarea cresc?torilor de animale, a organiza?iilor pentru protec?ia animalelor cu m?surile ce se impun pentru prevenirea infest?rii animalelor ?i a ?mboln?virii oamenilor prin ?n?ep?tura de c?pu??.Responsabilitatea autorit??ilor locale privind efectuarea dezinsec?iilor ?n spa?ii ?i cl?diri nefunc?ionale, ?n parcuri, zone de agrement, paji?ti naturale cu vegeta?ie abundent?, precum ?i colectarea ?i deparazitarea c?inilor comunitari.Efectuarea lucr?rilor de defri?are a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafe?ele de paji?ti naturale infestate.Monitorizarea permanent? a modului cum sunt respectate reglement?rile legale privind circula?ia animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localit??i, ?n parcuri ?i locuri de agrement,Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazd? a c?pu?elor, precum ?i afluirea de probe la laboratorul DSVSA jude?ean pentru identificarea c?pu?elor prin examene de specialitate.Efectuarea tratamentelor antiparazitare la animalele din zonele ?int?, deparazitarea prin ?mb?ieri generale sau locale, dup? caz, cu respectarea m?surilor de protejare a personalului sanitar veterinar ?i a ?ngrijitorilor de animale privind infec?ia cu COVID-19.Efectuarea dezinfec?iilor, dezinsec?iilor ?i a deratiz?rilor, a spa?iilor care pot favoriza dezvoltarea ?i ?mul?irea c?pu?elor, ?n situa?iile ?n care aceste ac?iuni se impun.Popula?ia s? se protejeze purt?nd ?mbr?c?minte adecvat? ?n deplas?rile permise ?n aceast? stare de urgen??, s? evite zonele ?mp?durite sau cu vegeta?ie ?nalt? ?i s? re?in? ?n cazul unei ?n?ep?turi:c?pu?ele nu se rup, ci se extrag cu o penset? chiar de la locul de inser?ie pe piele, altfel cle?tii c?pu?ei r?m?n ?n interiorul pielii ?i pot infecta locul unde au p?truns;dup? ?ndep?rtarea c?pu?ei, se dezinfecteaz? locul cu iod;dac? starea general? nu se amelioreaz?, trebuie mers de urgen?? la medicul de baterea efectelor nedorite cauzate de c?pu?e este ?n mod fundamental, pe l?ng? o problem? de s?n?tate public?, ?i o chestiune economic? care trebuie s? ??i produc? efectele pe termen mijlociu ?i lung. Reu?ita ac?iunilor de combatere a c?pu?elor cere o concep?ie ?i o execu?ie corect?, av?nd ?n vedere c? o activitate ocazional?, facultativ? sau de rutin? este echivalent? cu o irosire a eforturilor specifice ?i a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea popula?iilor de c?pu?e trebuie s? fie condus? prin metode ecologice ?i medicale, ?n mediul lor de via?? liber? ?i respectiv pe animalele gazd?, in contextul respect?rii cu stricte?e a dispozi?iilor ?i m?surilor stabilite de autorit??ile statului privind protejarea popula?iei de infec?ia cu COVID-19.Dr. Ioan Viorel Pen?eaColegiul Medicilor veterinari, Sibiu* * *Titan Machinery - sprijin puternic pentru fermierii din Rom?nia Luni, 18 Mai 2020 Titan Machinery Rom?nia este determinat? s? ofere un sprijin puternic tuturor fermierilor din Rom?nia. Orice utilaj pe care ?l comercializ?m de acum ?nainte are avans 0 (zero), noi pl?tim prima rat?, iar fermierul va putea pl?ti ?ncep?nd cu luna octombrie 2021, adic? peste 18 (optsprezece) luni.Aceast? ofert? de finan?are se aplic? tuturor utilajelor noi din portofoliul Titan Machinery Rom?nia, este valabil? p?n? la data de 30 iunie 2020 ?i este supus? unor termeni ?i condi?ii.Tot ceea ce trebuie s? face?i este s? contacta?i reprezentan?ii locali ai Titan Machinery Rom?nia. Ei sunt preg?ti?i s? v? ofere toate detaliile acestei oferte, pre?urile utilajelor pe care le comercializ?m, informa?ii cu privire la aspectele tehnice ale acestora, proceduri de fina?are sau s? v? stea la dispozi?ie pentru alte nel?muriri.Titan Machinery Rom?nia dispune de c?te un reprezentant ?n fiecare jude? din Rom?nia. ?l g?si?i sun?nd la numerele de telefon din lista de mai jos sau la sec?iunea de contacte de pe site-ul oficial titanmachinery.ro, respectiv punctul de lucru din ?ar? cel mai apropiat de dumneavoastr?.* * *?n ce mod au utilizat fermierii rom?ni fondurile europene prin PNDR (I) Vineri, 15 Mai 2020 Fermierii rom?ni nu au stat, cum s-ar spune, cu m?inile ?n s?n. Interesul lor pentru sursele de finan?are european? a r?mas crescut ?n exerci?iul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi m?surat prin num?rul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Regionale, via Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) ?i/sau Agen?ia pentru Pl??i ?i Interven?ii ?n Agricultur? (AFIR – pentru m?surile delegate), ?n cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural?. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se afl? efectiv ?n execu?ie, ca proiecte contractate ?i ?n execu?ie, e alta. La vremea la care vorbim conteaz? ultima cifr?, ce bani s-au atras la propriu ?i cam care este procentul real de absorb?ie a fondurilor europene (proiecte finalizate sau ?n derulare). Ne rezum?m la a prezenta situa?ia pe principalele m?suri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea document?rii articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.Subm?sura 4.1 – Investi?ii ?n exploata?ii agricoleDezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiar? prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 de proiecte, cu o valoare solicitat? aproape tripl? fa?? de suma disponibil?, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv, 1.886, ?n cuantum de 1.051, 91 mil. euro. P?n? spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finan?are ?i de lucr?ri pentru 1.759 de proiecte, ?n valoare de 912,744 mil. euro (108% fa?? de alocare). Finalizate la aceast? or? sunt 1.227 de proiecte, ?n sum? de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocat?), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de re?inut c? fermierii au avut o restan?? din exerci?iul financiar trecut, transferat? ?n actualul cadru de finan?are, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate ?i 27 ?n derulare). Separat ?i cei din Delta Dun?rii (Asocia?ia de Dezvoltare Intercomunitar? ITI Delta Dun?rii) au utilizat o parte din suma pus? la dispozi?ie: 48 de contracte semnate, ?n sum? de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezint? 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.Subm?sura 4.1a – Investi?ii ?n exploata?ii pomicolePentru refacerea livezilor din Rom?nia, pomicultorii au avut la dispozi?ie 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dun?rii. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dun?rii de proiecte, ?n valoare dubl? comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autorit??ile au selectat doar jum?tate dintre acestea, respectiv 564 + 8, ?n sum? de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce ?nseamn? aproape 110% fa?? de valoarea alocat?. Contracte ?ns? s-au ?ncheiat pentru 478+6 ITI proiecte, ?n sum? de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% fa?? de suma rezervat? sectorului pomicol. Au fost finalizate, p?n? ?n prezent, foarte pu?ine investi?ii: 63, ?n valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocat?), fiind totodat? reziliate ?i 11 contracte (5,23 mil. euro).Subm?sura 6.1 –? Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieriAutorit??ile au rezervat acestei m?suri care vizeaz? inclusiv ?ntinerirea for?ei de munc? din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamic? ?i solicitat? interven?ie ?n agricultur?. P?n? ?n aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finan?are, ?n valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro), care acoper? 97,21% din suma disponibil?. Contracte ferme de finan?are s-au ?ncheiat pentru 10.028 proiecte, ?n sum? de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investi?ii (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dun?rii au contat pe 10 mil. euro, depun?nd 232 de solicit?ri de finan?are. P?n? acum s-au semnat contracte de finan?are pentru 201 proiecte, ?n valoare de 8,18 mil. euro. Maria BOGDAN* * *V?n?toarea cormoranului mare a devenit legal? ?n Rom?nia ?Lidia Neagu?in?Biodiversitate?16 May 2020Camera Deputa?ilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care permite v?narea cormoranului mare ?n Rom?nia, cu 233 de voturi pentru, 23 – ?mpotriv? ?i 12 ab?ineri. Proiectul introduce cormoranul mare ?n anexa privind speciile care pot fi v?nate ?n perioada 1 septembrie – 28 februarie.Ini?iatorii motiveaz? c? p?s?rile s-au ?nmul?it foarte mult ?i m?n?nc? pe?tele din fermele piscicole. De asemenea, Comisia pentru mediu ?i Comisia pentru agricultur? au propus adoptarea proiectului de lege.Potrivit expunerii de motive a proiectului, permiterea v?n?rii cormoranului mare ?n Rom?nia se face ?n scopul “cre?rii unui echilibru stabil ?ntre popula?iile de cormorani mari aflate pe teritoriul s?u ?i sectorul pesc?resc, astfel ?nc?t s? se poat? asigura protec?ia unei popula?ii de cormoran mare”.“Este o chestiune care ?ine de dou? elemente: de echilibrul popula?iei de cormorani, coroborat cu resursele acvatice vii din sectorul pesc?resc. ?tim, ?n acela?i timp, ?i de pierderile economice, este o situa?ie care a fost analizat? de speciali?ti. ?n acest moment deja este un dezechilibru major ?ntre popula?ia de cormorani ?i resursele pe sectorul pesc?resc, drept pentru care aceast? interven?ie este una binevenit?”, a afirmat deputatul PNL Lauren?iu Leoreanu, citat de?Agerpres.Deputa?ii UDMR ?i PMP au criticat faptul c? aceste p?s?ri sunt scoase de pe lista speciilor protejate ?i au sugerat ?n schimb ca ur?ii s? fie inclu?i pe lista speciilor care pot fi v?nate.Camera Deputa?ilor este camer? decizional? ?n acest caz.La ?nceputul anului 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat c? avem at?t de mul?i cormorani ?n Rom?nia ?nc?t au ajuns s? ?fac? baie ?n piscine”.Modific?rile aduse legii, f?r? dezbatere public? cu speciali?tiiSocietatea Ornitologic? Rom?n? atrage aten?ia c? propunerile din raportul de modificare a Legii v?n?torii nu au avut la baz??studii??i documente ?tiin?ifice?care s? ateste a?a-zisele pagube produse de cormoranii mari.?Consider?m c? motiva?iile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date ?i documente ?tiin?ifice ?i a?tept?m ca aceste documente care au stat la baza realiz?rii motiva?iei s? fie f?cute publice pentru a putea fi dezb?tute. O serie de zone umede exploatate piscicol se afl? ?n ariile protejate de interes na?ional sau comunitar, v?n?toarea la cormoran manifest?ndu-se printr-un?deranj nejustificat asupra speciilor protejate?pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societ??ii Ornitologice Rom?ne, Dan Hulea.?n plus, la lucr?rile comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invita?i speciali?ti ?n domeniu care s? ??i expun? punctul de vedere ?i, mai mult dec?t at?t, lipse?te pozi?ia Ministerului Mediului cu privire la aceast? propunere legislativ?.?Aceast? problem? nu a fost dezb?tut???ntr-un mod transparent??i nici nu s-a urm?rit rezolvarea pe termen mediu ?i lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de sus?inere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.Situa?ia cormoranilor mari ?n Rom?niaPotrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologic? Rom?n?, popula?ia estimat? de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de?12.000 –?20.000?de perechi??n perioada de cuib?rit. Alte studii efectuate ?n Rom?nia pentru aceea?i perioad? de c?tre Kiss B.J., ?n 2013, indic? chiar o estimare mai mic?, de?13.000 – 15.000 de perechi?cuib?ritoare pentru aceast? specie, ?i o tendin?? de sc?dere fa?? de anul 2007 c?nd popula?ia estimat? dep??ea 17.500 perechi cuib?ritoare.Specia nu este distribuit? uniform la nivel na?ional nici ?n timpul sezonului de cuib?rit, nici ?n perioada de pasaj sau iarn?. Coloniile de cuib?rit cele mai importante din ?ar? se g?sesc ?n Delta Dun?rii ?i pe cursul inferior al Dun?rii. Sunt relativ rar cuib?ritoare ?n Moldova ?i excep?ional cuib?ritoare ?i ?n sudul Transilvaniei. Distribu?ia cea mai larg? o are ?n perioadele de pasaj c?nd poate fi ?nt?lnit? ?n special ?n bazinele hidrografice ale r?urilor mari.Mai mult, majoritatea amenaj?rilor piscicole din sudul ?i sud-estul Rom?niei reprezint? lacuri naturale care au fost transformate ?n astfel de amenaj?ri.?P?s?rile ihtiofage, printre care se num?r? ?i cormoranul mare, reprezint? o parte integrant? ?i esen?ial? a ecosistemelor seminaturale.??mpu?carea indivizilor apar?in?nd acestei specii nu reprezint? o solu?ie pe termen mediu ?i lung.“Consider?m c? este nevoie de studii sistematice ale c?ror rezultate s? fie publicate, pentru a testa metode alternative ?n vederea protej?rii produc?iei de pe?te din Rom?nia. Conform studiilor efectuate ?n Marea Britanie ?i prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pe?ti, unde ace?tia s? se poat? ascunde, au redus eficien?a consumului de pe?te de c?tre cormorani cu 67 %”, explic? speciali?tii SOR.* * *Istoria porumbului – de la Teosinte la 38 t/ha18 mai 2020?Cotidianul Agricol? Porumbul este cultivat ?n variate condi?ii de clim? ?i sol, ?nt?lnindu-se ?n emisfera nordic?, ?n Canada ?i Rusia, p?n? la 58° latitudine, iar ?n emisfera sudic?, ?n Noua Zeeland?, pan? la 42-43°.Prezint? o mare plasticitate ecologic?, cultiv?ndu-se pe terenuri ?i ?n condi?ii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reu?it s? fie a 2-a cea mai cultivat? plant? pe planeta (194 milioane ha), dupa gr?u (214 milioane ha), dar cu siguran?? pe locul 1 ca ?i produc?ie total? (1.148 milioane t).Teosinte (Zea Mays parvaglumis/mexicana)?este o specie erbacee ce face parte din genul Zea care se ?nt?lne?te ?n flora spontan? din Mexic, Guatemala, Honduras ?i Nicaragua.Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis) este considerat str?mo?ul porumbului, iar acum 9000 de ani oamenii au ?nceput s? “amelioreze” aceast? “buruian?” rezult?nd ast?zi “minunea” denumit? porumb. Astfel, ?n America de Sud porumbul a fost cultivat de popula?iile indiene din cele mai vechi timpuri, fiind planta cu cea mai mare importan?? economic? pentru ace?tia. Pe teritoriul ??rii noastre, porumbul este amintit pentru prima dat? pe la sf?r?itul secolului al XVII-lea. ?n Muntenia este men?ionat? cultivarea lui ?n timpul domniei lui ?erban Cantacuzino (1678-1688), iar ?n Moldova, sub domnia lui Duca-Vod? (1693-1695). ?n Transilvania a ?nceput s? fie cultivat ?ncep?nd cu secolul al XVIII-lea.Ameliorarea porumbului s-a f?cut ini?ial empiric, oamenii selec?ion?nd ?tiule?ii cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari ?i mai s?n?toase, acest lucru duc?nd la dezvoltarea unor rase ?i soiuri locale diversificate.Selec?ia ?n mas? este o metod? de ameliorare sistematic? care dateaz? de la jum?tatea secolului al-XIX-lea, c?nd REID, ?n SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi Hopkins ?n 1896 a folosit pentru prima data selec?ia individual?.Ca metod? de ameliorare, hibridarea a ?nceput prin crearea de hibrizi ?ntre soiuri. ?n 1893, MORROW ?i GARDNER au elaborat procedeul de producere a semin?elor hibride F1, dar hibrizii au avut o r?sp?ndire redus?.Cea mai eficient? metod? de ameliorare a porumbului este cea prin consangnivizare, pentru crearea de hibrizi simpli ?ntre linii consangvinizate, elaborat? de c?tre SHULL ?n 1908-1909. Aceast? metod? se folose?te ?i ?n prezent.Linia consangvinizat? este fundamentul producerii de s?m?n?? hibrid? de porumb. Ea st? la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.David Hula, fermierul american din Virginia care de?ine 4 recorduri mondiale la produc?ia de porumb, s-a “?nc?p???nat” s? doboare pentru a 3-a oar? acest record ?n 2019, ajung?nd la o produc?ie de 616,20 bu/acr (aproximativ 38 t/ha). Este omul care a demonstrat cercet?torilor care sus?ineau, doar cu un sezon mai devreme, c? poten?ialul maxim al porumbului este limitat de plafonul de 600 de bu/acr, c? se ?n?al?. Planta de porumb ?n acest moment are poten?ial nelimitat ?i nimeni nu mai poate sus?ine c? ?tie acest lucru. Dimpotriv?, David Hula “viseaz?” la 800 bu/acr (aproximativ 50 t/ha). Acesta men?ioneaz? c? to?i factorii sunt importan?i ?i anume tehnologia aplicat?, factorii climatici, dar cel mai important este – s?m?n?a folosit?.David a dobor?t recordul mondial de 3 ori consecutiv, cu acela?i hibrid din portofoliul Pioneer? – P1197. Dar ce nu cunoa?te publicul din Rom?nia este c? linia mam? a acestui hibrid campion se reg?se?te ?i ?n r?ndul hibrizilor locali, ?i anume P0937 sau P0900. Practic, poten?ialul fantastic de produc?ie al celor 2 hibrizi este mo?tenit ?n acest fel.Mihai Valentin, Category Marketing Manager Corn & Soybean, Corteva Agriscience Romania& Moldova* * *Agrostart, o tehnologie inovatoare dezvoltat? de MAS Seeds18 mai 2020?Cotidianul Agricol? Creat? prin cercetare de speciali?tii MAS Seeds, Agrostart este o solu?ie care include fungicide cu eficien?? recunoscut? ?i un biostimulator din familia substan?elor humice (SH) care ?mbun?t??es?e nutri?ia mineral?. Agrostart este o formul? superioar? care ofer? o sinergie perfect? a elementelor constituente.Tratarea semin?elor asigur? s?n?tatea tinerelor plante ?mpotriva d?un?torilor ?i fungilor, cu scopul de a proteja poten?ialul de produc?ie. MAS Seeds s-a angajat s? dezvolte aceste tehnologii eficiente ?i economice pentru a r?spunde diferitelor nevoi ale agricultorilor. Agrostart are ?n compozi?ie un biostimulator care ?mbun?t??e?te rizogeneza ?i un fungicid ideal ?n protec?ia ?mpotriva ciupercilor de sol.Agrostart ofer? un start optim indiferent de condi?ii asigur?nd:?mbun?t??irea absorb?iei elementelor nutritive disponibile;cre?terea suprafe?ei de schimb a r?d?cinilor;plus produc?ie ?ntre 2-7% ?n func?ie de situa?ie.* * * Povestea lui Adrian Raducan, fermierul intors din Spania pentru a infiinta o plantatie de mure: ?Ma astept la o productie de 300 kg pe zi” Mai 18, 2020 Exista multe exemple de succes ale unor tineri care s-au intors din strainatate cu gandul de a-si infiinta o afacere agricola si care, desi nu au avut experienta in domeniu, au inteles ca doar prin munca, daruire si dorinta de a excela vor putea avea succes.Asa a procedat si Adrian Raducan, un fermier din Arcani, judetul Gorj, in varsta de 33 de ani, care in anul 2016 a decis sa renunte la jobul sau bine platit din Spania pentru a infiinta o plantatie de muri in judetul sau natal. Desi drumul catre succes nu a fost unul usor, prin munca, bani investiti si invatare continua, tanarul antreprenor a reusit, in doar 4 ani, sa se bucure de productii impresionante si de un numar foarte mare de clienti, care apreciaza calitatea produselor sale.?Inainte sa infiintez am lucrat bucatar la un restaurant din Spania. In primavara lui 2016 am infiintat plantatia de muri. Am investit in jur de 10.000 de euro. A trebuit sa cumpar tot, practic am luat-o de la zero. Nevasta mea este din Arcani si ne-am hotarat sa facem ceva si in Romania. Eu practic, pana in 2016, nu am avut treaba cu agricultura, eu sunt din Rovinari. Tot ce am invatat despre cultura murului a fost din carti de specialitate, internet si prin experienta proprie care am capatat-o in timp”, a declatat fermierul Adrian Raducan pentru Stiri Agricole.ro.??Fonduri europene 0, productie preconizata de 300 kg pe ziDesi o plantatie de muri necesita o investitie insemnata, fermierul a reusit sa-si procure toate echipamentele necesare si butasii prin forte proprii, intrucat procesul de acordare a fondurilor europene pentru o astfel de exploatatie este unul greoi, iar conditiile impuse sunt greu de indeplinit.?A trebuit sa investesc bani in plantele de muri, spalieri, sarma, motocultor si motocoasa, asa cum v-am spus am plecat de la zero. Fonduri europene nu am accesat ca nu indeplinesc conditiile. Ca sa obtin fonduri trebuie un minim de 2,5 hectare si trebuie sa fie dintr-o bucata si e cam greu de gasit la noi in Gorj asa ceva. Butasii de muri i-am procurat de la cineva din Valcea. Anul trecut au inceput sa intre pe rod, am avut undeva in jur de 3 tone de mure. Anul acesta ma astept la productie cel putin dubla cu toate ca multi spun ca va fi seceta. Inca nu sunt pe profit, 3 ani de zile doar am investit. De anul trecut am inceput vanzarea si sa mai scot din profit. In fiecare an sunt cheltuieli ca muri au nevoie de intretinere. De exemplu, eu ii tai de doua ori pe an, ii tai o data primavara inainte sa intre in vegetatie si mai fac cum, se zice popular, taierea in verde pe la sfarsitul lui iunie”, ne mai spune tanarul antreprenor.?Clientii vin direct la plantatie pentru a cumpara mureleIn ceea ce priveste vanzarea productiei, Adrian Raducan spune ca cererea pentru mure este foarte mare si ca persoanele interesate au venit direct la plantatie pentru a le cumpara. Deoarece a avut probleme in gasirea fortei de munca, fermierul a investit in utilaje agricole si s-a bazat pe ajutorul familiei pentru a crea o exploatatie profitabila si competitiva.?Anul trecut toate murele le-am vandut direct din plantatie. Nu m-am deplasat deloc cu ele. Lumea vine sa cumpere mure si sa vada si plantatia. Anul trecut am fost foarte multumit. Am reusit ca sa vindem toate fructele si aveam destule fructe dar cererea a fost mare. Pe aceasta cale vreau sa imi cer scuze celor care ne-au contactat anul trecut si nu le-am putut oferi mure. In acest an sper sa onoram toate comenzile. Munca o facem in familie,cumnati, mama cu tata si plus mai luam cate un zilier ca sa ne ajute. A trebuit sa investim destul la inceput, si gropile pentru plantele de muri le-am facut cu foreza pe care a trebuit sa o cumpar. Am cumparat destule utilaje. Fara utilaje nu poti face nimic, agricultura nu se mai face cu sapa. Trebuie investit, ca forta de munca nu mai este. Si ca sa devenim competitivi trebuie sa investim in utilaje. Murele nu au nevoie de multa atentie, practic daca le ingrijesti o data pe saptamana nu ai probleme. Sunt multe lucrari care se fac de exemplu: sapat,legat, cosita iarba si multe alte lucrari care are nevoie murul”, explica Adrian Raducan.?Planuri de viitor pentru fermierIn ceea ce priveste planurile de viitor, fermierul ne-a mai spus ca isi doreste sa-si extinda activitatea si sa infiinteze o plantatie care sa se intinda pe 10 hectare. Pe langa vanzarea directa a murelor, gorjeanul spune ca isi doreste sa axeze si pe procesare si sa produca vin de mure, siropuri, palinca sau dulceata. Pe masura ce studiaza piata, antreprenorul isi doreste sa acceseze si un proiect cu fonduri europene.?Pe viitor doresc infiintarea a 10 hectare de mure. Eu am cunostinte destule in Spania de la intermediari care doresc sa cumpere aceste fructe dar imi trebuie cantitate multa. Cei mai multi mi-au spus ca vorbim numai de un tir si pe buna dreptate, nu convine la nimeni sa? vina sa cumpere 300 de kg la zi cat preconizez ca voi produce anul viitor cand va fi randamentul maxim. Da, anul acesta lucrez la un nou proiect. Vin de mure, siropuri, palinca si dulceata. Doresc ca pe viitor sa incepem sa investim la o scara larga. Anul acesta voi face putin din fiecare pentru vanzare sa studiez piata si sa vad pe ce produse ma voi axa si in functie de acest lucru voi incerca sa fac un proiect cu fonduri europene”, spune fermierul.? Fermierul a initiat un concurs pe pagina sa de Facebook, unde ofera 50 kg de mure castigatoruluiPe pagina de Facebook ?Mure Arcani”, persoanele interesate pot lua legatura cu fermierul si pot afla mai multe despre cum pot cumpara mure. Mai mult, acesta a organizat si un concurs, in care ofera 50 de kilograme de mure castigatorului.?Anul acesta am initiat si un concurs pe?pagina de Facebook Mure Arcani?unde ofer 50 de kg de mure castigatorului”, anunta Adrian Raducan.?Mure Arcani” este dovada ca prin munca asidua, dedicare si dorinta de a excela, poti reusi sa depasesti asteptarile si sa dezvolti o afacere profitabila si utila pentru o intreaga comunitate, care poate beneficia de fructe proaspete, tocmai culese de pe camp.* * *VIDEO F?r? hormoni de cre?tere ?n sere ?i solarii – Recomandarile specialistului In?mai 17, 2020?? Regulatorii de cre?tere , cunoscu?i ?i ca hormoni pentru plante, sunt substan?e chimice care ?n cantit??i mici influen?eaz? cre?terea ?i dezvoltarea plantelor dup? cum explic? speciali?tii.Tot ace?tia mai spun c?, ?n mod natural, ele sunt produse ?n interiorul plantei ?i determin? formarea florilor, tulpinilor, frunzelor, caderea frunzelor ?i maturarea fructelor. Acestea au fost ?n mare parte sintetizate de catre om, fiind folosite fie pentru reglarea cresterii plantelor, fie pentru a inhiba buruienile nedorite. ?Prof. Vasile Stoleru, prorector USAMV Ia?i, explic?: Autor: Daria Diaconiuc? blob: Agricultura viitorului - 3 tendin?e de larg interesLiviu GORDEA,?Violeta M?? 17 mai 2020 Agricultura viitorului este deja ?n via?a noastr? de zi cu zi, dar ?n continu? evolu?ie. Ce tehnologii de ultim? or? vor revolu?iona modul ?n care oamenii ??i vor produce hrana??n mai pu?in de zece ani, inova?iile digitale vor prelua controlul. Pentru ca afacerile agricole s? fie mai profitabile, mai eficiente, mai sigure ?i mai prietenoase cu natura, va fi revolu?ionat ?ntreg lan?ul agroalimentar, arat? un raport ?ntocmit de firma de consultan?? ?n management Oliver Wyman pentru World Government Summit, organiza?ie patronat? de ?eicul Dubaiului, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, ?i care analizeaz? tendin?ele, problemele ?i oportunit??ile cu care se va confrunta omenirea ?n viitor, cu accent pe inova?ia tehnologic?.?Agricultura viitorului: solu?ii specifice?digitaliz?riiCongresul anual al World Government Summit se desf??oar? ?n Dubai, considerat cel mai ?smart” ora? din lume (Guvernul din Dubai vrea s? fie primul din lume care va efectua 100% din tranzac?ii prin blockchain ?n 2020), ?i reune?te peste 4.000 de participan?i ?i peste 100 de vorbitori din 150 de ??ri, de la ?efi de state, cercet?tori, lideri de opinie, deciden?i din sectorul privat ?i reprezentan?i ai unor organiza?ii interna?ionale precum Fondul Monetar Interna?ional (FMI), Organiza?ia Na?iunilor Unite (ONU), UNESCO, Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OCDE) ?i Forumul Economic Mondial, care sunt parteneri strategici ai World Government Summit.Autorii raportului v?d trei tendin?e generale pentru viitorul agriculturii, bazate pe tehnologii ?i solu?ii specifice agriculturii digitale.Tehnologii care sunt aplicate experimental sau la scar? redus? ?n prezent vor revolu?iona modul ?n care oamenii ??i vor produce hrana ?n viitorul apropiat:Utilizarea noilor tehnologii pentru a dezvolta moduri diferite de produc?ie (agricultur? ?n de?ert sau ?n ap?);Utilizarea noilor tehnologii pentru a aduce hrana la consumator, cresc?nd eficien?a lan?ului alimentar (ferme pe vertical?, carne produs? ?n laborator, alimente create la imprimante 3D);Utilizarea de tehnologii ?i aplica?ii specifice altor industrii (drone, robo?i, blockchain, Internet of Things, agricultura de precizie, nanotehnologii).?Ce spun speciali?tii rom?ni…... despre cum ar putea ar?ta agricultura viitorului peste 10 ani??Iat? r?spunsul lui Ovidiu Ranta, conferen?iar ?n cadrul Universit??ii de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? Cluj-Napoca.??Ora exact? se va da cu siguran?? peste Atlantic. Europa este cumva retrograd? din punct de vedere a tehnicii agricole, de?i ?n mod paradoxal sunt foarte multe inova?ii care apar. Peste ocean, ?ns?, lucrurile sunt mai vizionare, conexiunea cu sateli?ii ?i implicarea mijloacelor inteligente este mult mai prezent? ?i mai dezvoltat?. Acolo lucrurile vor ar?ta mai bine, sunt convins. ?n zona european? lucrurile se duc spre conservare ?i aici exist? o tendin?? clar? de a se ?nchide ferme. Se depun eforturi mari pentru a orienta tinerii c?tre acest domeniu de activitate. Dac? lu?m ?ns? ?n calcul acele exploata?ii care vor func?iona ?n parametri corec?i, cu siguran?? vom avea mult? tehnic? de?teapt?. Nu ?tiu dac? peste tot vor exista robo?i sau, m? rog, vehicule autonome. Pe scar? larg?, nu cred c? suntem ?nc? ?n stare s? le acces?m.??n schimb, cred c? fiecare ferm? va avea cel pu?in o platform? digital? de monitorizare ?i control a diverselor opera?ii.?Vor exista, de asemenea, camere ?i sisteme de m?surare a tuturor parametrilor din c?mp, care s? fie integrate ?n platforma respectiv?. Iar dac? ar fi s? m? refer la fermele din Rom?nia, cred c? cei care sunt profesioni?ti vor supravie?ui, iar codurile de exploata?ii de la APIA pentru cei mici ?i locuitori ai satelor, care practic nu produc pentru pia?? ci mai mult pentru consumul propriu, ?ncet ?i natural se vor diminua. ?i probabil suprafe?ele respective se vor recomasa, urm?nd a ap?rea noi nuclee de excelen?? ?n ceea ce prive?te tehnologia.”?* * *Problemele sezonierilor rom?ni din Germania: Buletine ?i permise re?inute ilegal, concedieri peste noapte, condi?ii proaste de munc? / Proteste, conflicte ?i procese cu fermierii??18 MAI 2020??? Sezonieri rom?ni, fermieri germani, politicieni ?ngrijora?i la Bucure?ti ?i Berlin. Deutsche Welle al?tur? piesele unui puzzle ?ncurcat de ne?n?elegeri, necunoa?tere, lips? de informare ?i transparen??.Odiseea lui Ciprian ?n Germania a ?nceput pe 12 mai. Atunci, t?n?rul, ?nso?it de al?i patru cons?teni, ajungea cu o curs? special? la aeroportul din Frankfurt-Hahn. ?n buzunar avea contractul de munc? primit cu o s?pt?m?n? ?n urm? de la o mare ferm? german?, document care faciliteaz? accesul ?i condi?iile de lucru ?n Germania, pe timp de pandemie.Doar o zi mai t?rziu, Ciprian solicita ajutor, apel?nd num?rul de telefon gratuit al sindicatelor germane pentru consiliere ?n limba rom?n?.?Oamenii m-au sunat ?i s-au alertat, dup? ce au v?zut c? ?ansele s?-?i primeasc? buletinele sunt minime, chiar nule. Fermiera i-a certat ?i a spus c? nu ??i vor primi buletinele dec?t dup? terminarea contractului”, explic? ?n discu?ia cu DW Sevghin Mayr, consultant? ?n cadrul proiectului ?Faire Mobilit?t” din München.Re?inerea buletinelor ?i a permiselor de conducere de c?tre angajatori a devenit o practic? uzual? ?n muncile sezoniere, de?i autorit??ile germane ?i reprezentan?ele diplomatice ale Rom?niei atrag aten?ia asupra ilegalit??ii acestor ac?iuni.Pentru Ciprian ?i colegii s?i, situa?ia s-a agravat ?n momentul ?n care firma cu care semnaser? contractul de munc? a refuzat s? le acorde un avans financiar pentru m?ncare ?i nici nu le-a pus la dispozi?ie alimente sau ap?.Dup? 24 de ore ?i mai multe mesaje trimise proprietarilor firmei, oamenii au fost obliga?i s? semneze un document, crez?nd, ini?ial, c? acesta cuprinde reglement?ri privind respectarea igienei ?i a condi?iilor de carantin?.De fapt, ei tocmai fuseser? concedia?i la ora 22.00. C?teva minute mai t?rziu, au fost urca?i ?ntr-un taxi ?i trimi?i la gara central? din Mannheim. P?str?nd leg?tura telefonic? cu Sevghin Mayr ?i la ?ndemnul acesteia, cei cinci rom?ni s-au adresat sec?iei de poli?ie din gar?.Acolo au fost audia?i p?n? la trei ?i jum?tate diminea?a, c?nd poli?i?tii au decis c? ei trebuie s? se ?ntoarc? la ferma cu care semnaser? contractul de munc? ini?ial.?n contextul pandemiei ?i ?n plin? criz? a for?elor de munc? sezoniere, Ministerul Agriculturii ?i Alimenta?iei din Berlin a solicitat un regim special pentru muncitorii din afara Germaniei ?i a ob?inut aprobarea depl?s?rii a circa 80.000 de persoane p?n? la finele lunii mai.?ns?, pe l?ng? numeroase prevederi suplimentare, angajatorii, deci fermierii germani se oblig? s? asigure a?a numita ?carantin? activ?” pentru personalul care sose?te ?n aceast? perioad? ?n Germania.?ntr-o scrisoare intern? adresat? Bundestagului, pe 5 mai, responsabila pentru agricultur? din cadrul guvernului de la Berlin, Julia Kl?ckner, prezenta detaliat informa?ii despre obliga?iile angajatorilor ?n contextul pandemiei, men?ion?nd c? ace?tia sunt responsabili de men?inerea personalului ?n primele 14 zile ?n interiorul fermelor.?n cazul lui Ciprian ?i al colegilor s?i, trimi?i la gara central? dintr-un mare ora? la numai trei dou? zile dup? ce sosiser? ?n Germania, autorit??ile ??i declin? responsabilitatea. Poli?ia, care a ?nso?it evacuarea oamenilor, spune c? a ??ndeplinit doar ordinele”.Administra?ia local?, care a ordonat evacuarea rom?nilor, nu a oferit p?n? ?n acest moment detalii, de?i acestea au fost solicitate de DW ?n mod oficial.Iar Ministerul de Interne de la Berlin, prin purt?torul de cuv?nt Bjorn Grünew?lder, atrage aten?ia asupra responsabilit??ii Ministerului Agriculturii ?i al administra?iilor locale, care trebuie s? supravegheze implementarea m?surilor de carantin?. ?n ceea ce-i prive?te pe fermieri, de?i contacta?i de mai multe ori de DW, ace?tia prefer? t?cerea.Salvatori sau ?infractori”?Cazul nu este singular. ?n luna aprilie, o mare ferm? din Bavaria, unde lucreaz? peste 500 de sezonieri, majoritatea rom?ni, devenea scena unor revolte, dup? ce lucr?torii reclamau lipsa standardelor minime de igien?, nerespectarea condi?iilor contractuale, intimidarea lor de c?tre angajator.Contactat de DW, fermierul german a declarat c? unii sezonieri rom?ni sunt ?infractori”, c? fac parte din criminalitatea organizat? ?i c? a solicitat poli?iei s? ??i fac? datoria. Purt?toarea de cuv?nt a poli?iei din Augsburg, Sabine Braunmiller, a confirmat c? sunt ancheta?i trei cet??eni rom?ni, dar acuza?iile se refer? doar la ?calomnie” ?i nerespectarea unor ??n?elegeri verbale”.Cazul a fost preluat de c?tre Marius Hanganu, consilier ?n cadrul DGB. Acesta cunoa?te situa?ia din respectiva ferm? ?i ne-a precizat c? nu exist? ??n?elegeri verbale”, ?n condi?iile ?n care oamenii sosesc cu un contract de munc? legal. ?n plus, angajatorul nu a respectat m?surile de igien? ?i nici de carantin?, oamenii fiind sco?i la munc? f?r? m??ti ?i fiind obliga?i s? se dezinfecteze cu ap? amestecat? cu clor.Nici ?n Renania de Nord-Westfalia, situa?ia nu se prezint? mai bine. C?teva sute de rom?ni au protestat la Bornheim, dup? ce angajatorul, aflat practic ?n faliment, le-a oferit doar 200 p?n? la 300 de euro salariu pentru o lun? de munc?.C?t?lia Guia lucreaz? ?n cadrul programului de consiliere ?Arbeit und Leben”, sus?inut ?i de guvernul de land, ?i cunoa?te situa?ia rom?nilor veni?i s? munceasc? ?n Germania.Tocmai pentru a-?i face o imagine la fa?a locului, ea a ?nso?it s?pt?m?na trecut? o echip? a televiziunii publice germane la o ferm? renan?. Acolo ?ns?, surpriz?: poli?ia le-a interzis accesul. ?Am ?nt?mpinat un comportament aversiv, ajung?ndu-se la interven?ia poli?iei pentru moderarea dialogului”.Politicieni ?ngrijora?i la Bucure?ti ?i BerlinSitua?ia rom?nilor care se confrunt? cu tot mai multe probleme ?n Germania st?rne?te ?ngrijorare at?t la Bucure?ti c?t ?i la Berlin.?ntr-o scrisoare intern? adresat? responsabililor landurilor federale, ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, atrage aten?ia asupra faptului c? exist? informa?ii din surse diplomatice, potrivit c?rora guvernele unor state est ?i sud-est europene ??i rezerv? dreptul de a sista plecarea cet??enilor cu contracte de munc? ?n Germania.La Bucure?ti, Violeta Alexandru, ministra Muncii ?i a Protec?iei Sociale, precum ?i ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au fost audia?i, ?n urm? cu o s?pt?m?n? (pe 10 mai) ?n Senat. Tema principal?: situa?ia sezonierilor rom?ni din Germania ?i din Uniunea European?.Violeta Alexandru se afl? ?n aceste zile la Berlin. ?O alt? provocare a st?rii de urgen??, c?reia ne-am str?duit s? ?i r?spundem corect ?i f?r? patim?, a venit din partea sezonierilor rom?ni care au plecat s? munceasc? ?n str?in?tate ?n ultima perioad?. Respect dreptul oric?rui rom?n s? munceasc? oriunde alege s? fac? acest lucru ?i ?i rog pe to?i cei care (re)?ncep munca s? fac? acest lucru cu forme legale, s? citeasc? contractele cu aten?ie, s? solicite r?spunsuri clare ?nainte de semnarea contractului. Dac? se ?nt?mpl? totu?i s? ?nt?mpine probleme, indiferent unde muncesc, ?n Rom?nia sau ?n str?in?tate, trebuie s? semnaleze orice poten?ial abuz. Am nevoie s? vorbesc cu rom?nii no?tri serio?i care muncesc ?n Germania. A?a c? am plecat spre ei”, scria s?mb?t? ministra Muncii ?i Protec?iei Sociale pe pagina proprie de Facebook.Primul proces intentat de un sezonier rom?n unui fermier germanImportant este ca ?i autorit??ile germane s? ??i fac? temele ?i s? urm?reasc? cu aten?ie nu doar sosirea sezonierilor, care trebuie ?nregistra?i pe un portal accesat at?t de poli?ie c?t ?i de fermierii care solicit? for?? de munc?, ci ?i respectarea normelor de carantin? ?i a condi?iilor de munc?. ?n plus, este de dorit ca fermierii, care s-au angajat s? suporte costurile de transport ale lucr?torilor, s? acopere cel pu?in o parte din aceste costuri.Ciprian ne-a relatat c?, la c?teva ore dup? sosirea sa la ferm?, i s-a pus ?n vedere s? pl?teasc? biletul de avion, nu mai pu?in de 410 euro, sau s? lucreze dou? s?pt?m?ni f?r? remunera?ie, ?n contul transportului.?i poate c? aceste campanii de informare au ?i efecte imediate. Unul dintre rom?nii p?r?sit la o benzin?rie de c?tre angajatorul bavarez a apelat la serviciile unui avocat.Prima ?nf??i?are ?n procesul intentat de un sezonier rom?n unui fermier german are loc pe 20 mai.* * *La c?t se ridic? asisten?a fiscal? acordat? de Rom?nia pentru a combate efectele epidemiei ?i de ce riposta economic? este considerat? slab???18 MAI 2020??? Pandemia coronavirusului a creat un cadru global ?n care guvernele pot veni ?n sprijinul companiilor ?i al oamenilor. De?i are posibilitatea de a interveni gra?ie programelor ?i politicilor UE, precum ?i gra?ie scutirii de a mai indeplini o serie de condi?ii din diverse tratate, Rom?nia fie nu ac?ioneaz? deloc, fie o face extrem de lent ?i de superficial, scrie Alina Cristina Nu??, ?ntr-un articol de opinie publicat de Emerging Europe.De?i, ?n decursul acestei perioade, guvernele au intervenit prin m?suri fiscal-bugetare, care ?n Italia au reprezentat 50% din PIB (ca s? nu mai vorbim de proncentele de 28% din Germania, 19% din Fran?a, 12% ?n Polonia, 11% ?n Spania ?i 6,5% ?n Serbia), Rom?nia a reu?it p?n? acum s? acorde o asisten?? fiscal? reprezent?nd numai 3,5% din PIB.Guvernul a aplicat anumite m?suri.Finan?area a fost redirec?ionat? c?tre sistemul sanitar, ?omajul tehnic a fost pl?tit, dob?nzile creditelor pentru IMM-uri au fost garantate sau subven?ionate, iar o parte din cheltuielile p?rin?ilor sili?i s? r?m?n? acas? au fost acoperite. Termenul-limit? pentru plata anumitor taxe locale a fost prelungit, iar companiile care ?i-au achitat la timp taxele au beneficiat de reduceri ?ntre 5 ?i 10 la sut?.E mult prea pu?in. L?s?nd la o parte faptul c? nu ?i-a putut rezolva nici problemele cronice din unele sectoare ?n care statul ?i-a dovedit de mult? vreme incompeten?a, cum ar fi sistemul de s?n?tate, educa?ia, turismul ?i agricultura, Rom?nia nu pare acum s? aib? nici capacitatea de reac?iona ?n mod eficient ?i refuz?, de exemplu, s? foloseasc? prea mult fondurile pe care UE i le-a alocat pentru a reduce efectele COVID-19.Astfel, ?n timp ce personalul medical din Rom?nia prime?te prime ?n valoare de 500 euro pentru riscurile mari pe care ?i le asum?? ?n cursul actualei crize, ?n Fran?a, angaja?ii din sectorul public (?n afara celor din sectorul sanitar) au primit prime de 1000 de euro, iar ?n Italia, p?rin?ii care lucreaz? ?n sectorul sanitar au primit c\te 1000 de euro ca s? poat? pl?ti asisten?i care s? aib? grij? de copiii lor.Mai mult, guvernul italian a sus?inut produsele Made in Italy aloc?ndu-le 150 milioane euro, ?n timp ce Rom?nia nu g?sit ?nc? ni?te solu?ii concrete prin care s? sprijine companiile produc?toare de m??ti. Alte ??ri au g?sit metode prin care s? ?i poat? sprijini pe ?ntreprinz?tori pentru a le limita dependen?a de produsele chineze?ti ?i pentru a-?i reloca investi?iile, dar companiile rom?ne?ti ?nc? mai a?teapt? ca guvernul s? devin? partenerul necesar ?n aceste vremuri grele.?n Rom?nia, persoanele vulnerabile, silite s? r?m?n? ?n autoizolare, sunt departe de a intra ?n aten?ie ?i de a se num?ra printre preocup?rile guvernului, de?i UE a pus la dispozi?ia statelor membre ni?te fonduri destinate celor mai nevoia?i.?n acest sens, singura m?sur? – insuficient? ?i neracordat? la realit??ile societ??ii rom?ne?ti – s-a limitat la mobilizarea a 1000 de asisten?i sociali care s?-i ?ngrijeasc? (nu se ?tie foarte clar cum) pe b?tr?nii afla?i ?n izolare. ?n tot acest timp, Spania a alocat 300 milioane euro pentru asiten?a persoanelor dependente, a pl?tit lunar 900 euro pentru cei care nu-?i pot permite s?-?i mai pl?teasc? chiriile ?i 800 euro pentru fiecare persoan? vulnerabil?.Educa?ia a fost grav perturbat? ?n toat? aceast? perioad?, ?nv???m?ntul online neconstituind o real? prioritate, mai ales pentcel destinat grupurilor de v?rst? preuniversitar?. Copiii f?r? acces la internet, ?nscri?i ?n ?coli slab finan?ate, cu profesori dezorienta?i, lupt? ?n continuare, ?n timp ce Italia a alocat ?nc? 135 milioane euro la bugetele ?colilor ?i universit??ilor.Dac? nu acum, atunci c?nd?Contextul acestei pandemii ar fi putut oferi ?ansa de a acoperi o parte din marea discrepan?? existent? ?ntre Rom?nia ?i alte state membre ale ale UE, mai dezvoltate. Dar Rom?nia nu a avut curajul, inspira?ia ?i, poate, interesul de a lua decizii dificile pentru a putea ca, ?n sf?r?it, s? sprijine ni?te domenii cruciale pentru un stat european. Sursa:?Emerging Europe/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download