Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 24-28 dec 2020, a doua parteMasa de Cr?ciun. C?t te cost? ?n 2020 ?i ce meniu po?i s? alegi 24.12.2020 Anul 2020 aduce pentru rom?ni un Cr?ciun atipic, din cauza restric?iilor impuse de pandemia de coronavirus. Cei mai mul?i vor s?rb?tori acas?, astfel c? meniului mesei de Cr?ciun ?i va fi acordat o ?i mai mare aten?ie. C?t cost? o mas? ?mbel?ugat? de s?rb?tori ?i ce preparate s? alegi pentru zilele festive.?Masa de Cr?ciun ?n 2020 va avea loc ?n formul? restr?ns?, c?ci ?nt?lnirile ?n grupuri mari nu sunt permise din cauza riscului de infectare cu Covid-19. Chiar ?i a?a, rom?nii sunt mari amatori de bucate tradi?ionale specifice s?rb?torilor de iarn?, pe care cei mai mul?i pe preapr? ?n propria gospod?rie.?Variante de meniu pentru masa de Cr?ciunMeniu de Cr?ciun cu carneDe departe, preferatul rom?nilor pentru masa de Cr?ciun este meniul compus din preparate cu carne. Aperitivul este ?n general compus din alimente tradi?ionale din porc, precum sl?nin?, jum?ri, leber, tob? ?i diverse salate, ?ntre care salata de boeuf, una dintre cele mai populare la mesele festive. Un platou cu br?nzeturi, ?orici, ceap? ?i alte legume este o variant? clasic? ?i gustoas?.??n ceea ce prive?te felul principal, variantele meniului de Cr?ciun bazat pe carne sunt variante: piftie de porc sau curcan (sau r?citur? ?n zona Moldovei), sarmale ?n foi de varz? cu sm?nt?n? ?i m?m?lig?, pomana porcului, c?rna?i afuma?i sau pastram? de porc. De la masa de s?rb?tori nu pot lipsi mur?turile, gogonele, gogo?ari, castrave?i, conopid? sau varz? murat?.?Un alt preparat servit de rom?ni ?n meniul mesei de Cr?ciun este caltabo?ul.??n ceea ce prive?te desertul, cozonacul este pe lista preparatelor tradi?ionale de Cr?ciun, al?turi de alte pr?jituri, precum cornule?ele cu gen, Negres?, Alba ca Z?pada sau tort cu ciocolat?.?Meniu de Cr?ciun vegetarianMeniul pentru masa de Cr?ciun ?n familiile ?n care nu se consum? carne poate fi la fel de variat. Un aperitiv vegetarian va cuprinde mix de br?nzeturi, al?turi de nuci ?i boabe de struguri, dar ?i salat? "a la russe", varianta f?r? carne a celei clasice cu vit?.?Felul principal poate fi sub form? de rulad? de tofu cu ciuperci, sarmale din orez cu ciuperci ?i morcov ?n foi de varz?, vinete ?mp?nate cu usturoi sau c?rna?i din linte ro?ie.?Dulcele de la masa de Cr?ciun poate fi sub forma unui mousse de ciocolat? combinat cu fructe proaspete, precum afine ?i zmeur?.?C?t te cost? masa de Cr?ciun ?n 2020Anul trecut, ?nainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, bugetul alocat de rom?ni pentru perioada Cr?ciunului era ?n medie de aproximativ 1.189 lei, iar din aceast? sum? 477 de lei erau destina?i cheltuielilor pentru preparatele alimentare care alc?tuiau masa de Cr?ciun. Mai apoi, urmau cadourile, ar?ta un studiu?realizat de Reveal Marketing Research pentru anul 2019.??n 2020, ?ns?, lucrurile stau complet diferit. Studiile au ar?tat c? de la declan?area pandemiei rom?nii s-au ar?tat mult mai cump?ta?i ?n materie de cheltuieli.?ns?, ?n prezent, un kilogram de carne de porc variaz? ?ntre 15 ?i 20 de lei, un kilogram de orez cost? ?n jur de 5 lei, un kilogram de ceap? 1,3 lei, iar unul de cartofi de la 1,2 lei ?n sus, ?n func?ie de sortiment. Un litru de ulei de floarea soarelui porne?te de la pu?in peste 5 lei, ?n timp ce un kilogram de zah?r pleac? de la 2,55 lei/kilogram, acestea fiind alimentele de baz?.Pentru o mas? de Cr?ciun pentru dou? persoane cu aperitiv, fel principal ?i desert rom?nii ar cheltui ?n jur de 190 de lei.? Editor : A.A. Reorientare ?n pandemie: unele pensiuni le livreaz? la domiciliu m?ncare fo?tilor turi?ti care nu au mai ajuns anul acesta de Cr?ciun. Iancu scris ieri, 09:00 ?n Bucure?ti, hotelul Capitol a trimis clien?ilor fideli, acas?, co?uri cu produse Turism Reorientare ?n pandemie: unele pensiuni le livreaz? la domiciliu m?ncare fo?tilor turi?ti care nu au mai ajuns anul acesta de Cr?ciun. ?n Bucure?ti, hotelul Capitol a trimis clien?ilor fideli, acas?, co?uri cu produse Liviu Pensiunile sunt, ?n acest an, de S?rb?tori, ocupate doar la jum?tate fa?? de anul trecut, ?ns? unele dintre unit??i le livreaz? m?ncare acas? fo?tilor turi?ti din anii trecu?i, care, de aceast? dat?, s-au temut s? ajung? de Cr?ciun. Cele mai cerute m?nc?ruri de c?tre turi?ti sunt cele specifice Cr?ciunului - pomana porcului, ?orici, caltabo?, sarmale, salat? de boef ?i cozonaci, relateaz? pentru Profit.ro Marilena Stoian, fondatoarea Asocia?iei Na?ionale de Turism Rural, Ecologic ?i Cultural (ANTREC). ?i hotelul Capitol din centrul Capitalei a trimis produse tradi?ionale clien?ilor fideli, la domiciliu, spune Elena Vlad, Managing Shareholder. Dac? anul trecut, de Cr?ciun, pensiunile din Rom?nia erau pline cu turi?ti, toate locurile fiind rezervate cu multe luni ?nainte, ?n acest an cererea a sc?zut la jum?tate. Cu toate acestea, unii dintre clien?ii fideli ai pensiunilor, care veneau ?n vacan?e de Cr?ciun nu doar pentru atmosfer?, ci ?i pentru m?ncare, au ?inut leg?tura cu gazdele din anii trecu?i. "Un fenomen interesant care a ap?rut acum, ?n pandemie, este c? mul?i clien?i care, dintr-un motiv sau altul, nu au mai putut ajunge la pensiune au solicitat m?ncare acas?, iar unele pensiuni le-au livrat la domiciliu preparate specifice Cr?ciunului", spune Marilena Stoian. Este vorba de pensiuni din ?ntreaga ?ar? care livreaz?, ?n aceast? perioad?, m?ncare clien?ilor din diverse ora?e. Cele mai cerute m?nc?ruri sunt pomana porcului, sarmalele, caltabo?, ?orici, salat? de boef etc. Reprezentanta ANTREC afirm? c? au fost foarte cerute ?i mur?turile, dar ?i cozonacii f?cu?i dup? re?ete tradi?ionale. "Aceste cereri pentru m?ncare nu se opresc doar ?n preajma Cr?ciunului. Exist? deja destule ?i pentru intervalul dintre Cr?ciun ?i Revelion", a ad?ugat aceasta. ?n Bucure?ti, conducerea hotelului Capitol, clasificat la 4 stele, a decis s? sprijine clien?ii fideli din Capital?, care serveau masa la restaurantul unit??ii, trimi??ndu-le la domiciliu co?uri cu produse tradi?ionale, dar ?i cu fructe ?i legume. "Hotel Capitol din Bucure?ti, care g?zduia peste 200 de persoane zilnic la pr?nz, pentru a nu renun?a la personal ?i pentru a p?stra leg?tura cu clien?ii casei, a propus pachete complete de S?rb?tori. Restaurantul Capitol a hot?r?t s? vin? ?n ajutorul clien?ilor nu doar cu produsele tradi?ionale de S?rb?tori, dar ?i cu co?uri cu fructe sau legume, pentru a ajuta clien?ii s? evite ie?irile la cump?r?turi ?n aceast? perioad?", spune pentru Profit.ro Elena Vlad, Managing Shareholder Hotel Capitol.DIVERSECarrefour a schimbat directorul magazinului din Bra?ov unde o fat? de 18 ani a fost agresat? de serviciul de paz? De Cristian Otopeanu, Miercuri, 23 decembrie 2020, Incidentul petrecut pe 1 decembrie la un hipermarket Carrefour din Bra?ov, unde o t?n?r? de 18 ani a fost acuzat? c? a furat ?trei prosoape ?i un ceas de perete, ?n valoare de 77 de lei”, conform avocatei sale, Liliana ?tef?nescu-Goang?, ?i agresat? de firma de paz?, a dus la ?nlocuirea directorului hipermarketului, Daniel C?ciul?, a informat Carrefour Rom?nia. ?Carrefour Rom?nia anun?? c?, ?ncep?nd de ast?zi, 23 decembrie, magazinul s?u din Calea Bucure?ti are un nou director. Alina Banea face parte din familia Carrefour de aproape 20 de ani, tr?ie?te ?n Bra?ov de aproape 10 ani ?i cunoa?te foarte bine comunitatea local? ?i ora?ul”, a informat compania. Totodat?, Carrefour Rom?nia a precizat c? ?agentul de securitate implicat ?n incident nu mai face parte din personalul magazinului, iar managerul de securitate face, ?n prezent, obiectul unei cercet?ri interne”. Cu referire la fostul director, Daniel C?ciul?, compania a informat c? acesta ?r?m?ne deschis la dialogul cu autorit??ile, precum ?i cu organiza?ia, care a demarat un audit intern, p?n? la solu?ionarea ?ntregului incident”. Pe 1 decembrie, o fat? de 18 ani, de etnie rom?, a fost acuzat? c? a furat ?trei prosoape ?i un ceas de perete, ?n valoare de 77 de lei”, conform avocatei sale, Liliana ?tef?nescu-Goang?, de la Asocia?ia ?Femeile se implic?”. Avocata a explicat c? t?n?ra a f?cut cump?r?turi ?n valoare de 362 de lei ?n hipermarketul bra?ovean Carrefour AFI, apoi s-a dus ?n magazinul Carrefour din Calea Bucure?ti, unde a fost acuzat? de furt, pentru c? nu a putut prezenta un bon pentru produsele pe care le avea ?n rucsac. La solicitarea Libertatea, Poli?ia Bra?ov a oferit un comunicat prin care spune c?, de fapt, t?n?ra este cercetat? pentru dou? infrac?iuni de furt, ?n aceea?i zi, de la dou? magazine Carrefour din Bra?ov ?n care a fost pe 1 decembrie. Pe de alt? parte, surse din anchet? au sus?inut pentru Libertatea c? t?n?ra de etnie rom? a fost surprins? pe camerele de supraveghere ?n momentul sustragerii bunurilor. T?n?ra de 18 ani a fost izolat? ?ntr-o camer? ?i b?tut? de agen?ii de securitate, a sus?inut Asocia?ia ?Femeile se implic?”. LEX PROTECT BUZ?U a cerut insolven?a VRANLACT J.P. Companii #Insolven?a / 22 decembrie LEX PROTECT BUZ?U SRL a solicitat aplicarea Legii 85/2014 ?mpotriva VRANLACT SA, compania care construie?te bucata de autostrad? R??nov-Cristian, iar aceast? cerere de insolven?? a dus la constituirea Dosarului nr.1980/91/2020 de la Tribunalul Vrancea, conform portal.just.ro. ?nfiin?at? ?n anul 1991, societatea VRANLACT, av?nd ca obiect de activitate "fabricarea produselor lactate ?i a br?nzeturilor", a ?nregistrat ?n anul 2019 un profit net de 172.787 de lei la o cifr? de afaceri de 12.516.433 de lei ?i datorii de 7.523.257de lei. Anul trecut, compania a avut un num?r mediu de 66 de angaja?i, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).GLOBALCR?CIUNUL ?N LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE! Agroinfo 24 decembrie 2020 S?RB?TOAREA CR?CIUNULUI ?N FIECARE COL? DE LUME. Noi, rom?nii, mergem cu colinda, m?nc?m sarmale ?i cozonac de Cr?ciun. Sunt locuri ?n lume unde exist? obiceiuri stranii de s?rb?toarea Cr?ciunului. ?n Groenlanda se m?n?nc? piele crud? de balen?, ?n Africa se m?n?nc? larve de molie, nem?ii ar ascunde mur?turi ?n brad. Iat? 25 de obiceiuri care nou? ni se par stranii!1. ?n Africa de Sud, masa de Cr?ciun cuprinde o ?delicates?” pe care nu oricine o apreciaz?. Localnicii se ?nfrupt? cu larve ale moliei ?mp?rat, pr?jite ?ntr-o baie generoas? de ulei.2. Copiii din Austria ??i petrec Cr?ciunul cu frica lui Krampus, un demon despre care se spune c? apare doar ?n aceast? perioad? ?i ?i bate cu o nuia pe copiii care au fost r?i.3. ?n Norvegia nu se face cur??enie ?n Ajunul Cr?ciunului. Toate m?turile sunt bine ascunse, pentru a nu fi furate de vr?jitoare.4. ?n Japonia, reclamele pot avea un impact foarte puternic. Datorit? unei campanii publicitare din 1974, familiile japoneze prefer? s? m?n?nce la KFC ?n Ajunul Cr?ciunului.5. ?n Groenlanda, re?etele tradi?ionale de Cr?ciun nu sunt pentru cei slabi de ?nger. Spre exemplu, se m?n?nc? Mattak – piele crud? de balen?, servit? cu gr?sime. O alt? ?delicates?” pe care doar localnicii o apreciaz? este Kiviac: 500 de p?s?ri de talie mic?, asem?n?toare pinguinilor, introduse ?ntr-o piele de foc? ?i l?sate la fermentat timp de 6 luni. Locuitorii din Groenlanda asociaz? festinul s?rbatorii ?i?cu dezgroparea unei p?s?ri similare cu anatomia pinguinului, pe care o ?in la "p?strare" sub p?m?nt mai multe luni consecutiv ?i o consum? cu pl?cere ?n seara de 25 decembrie. Kiviac. Groenlanda6. ?n capitala Venezuelei, Caracas, oamenii particip? la slujba din Ajunul Cr?ciunului ?ntr-un mod original: drumul spre biseric? ?l parcurg pe… role.7.?Nem?ii ascund o bucat? de mur?tur? ?n pomul de Cr?ciun, iar primul copil care o g?se?te prime?te un mic cadou.8. ?n locul bradului, ?n Noua Zeeland? se ?mpodobe?te un arbore ornamental, cu o coroan? bogat? de flori ro?ii, denumit Metrosideros excels sau Pomul de Cr?ciun din Noua Zeeland?.9. ?n Portugalia, Cr?ciunul este ?i un moment de amintire a celor deceda?i. ?n diminea?a de Cr?ciun, familiile pun farfurii ?i tac?muri ?i pentru cei deceda?i, pentru a-i comemora.10. Ucrainenii nu se dau ?n v?nt dup? beteal? ?i globuri. Ei ?mpodobesc pomul de Cr?ciun cu p?nze de p?ianjen ?i p?ianjeni artificiali, originea acestei tradi?ii st?nd ?ntr-o legend? din Europa de Est.11. ?n Cehia, fetele nec?s?torite stau l?ng? o u?? ?i ??i arunc? un pantof peste umeri. Dac? pantoful cade cu v?rful spre u??, ele se vor c?s?tori ?n urm?torul an.12.?n Ajunul Cr?ciunului, familiile din Estonia merg la saun? ?mpreun?.To?i membrii familiei se expun aburilor cu propriet??i terapeutice semi-dezbr?ca?i, dintr-un motiv dificil de??n?eles pentru ceilal?i europeni care s?rb?toresc na?terea M?ntuitorului.?n plus, estonienii sunt convin?i c?-n Seara ?i Noaptea de Cr?ciun, str?mo?ii lor??i viziteaz? pentru a-i ajuta s? previzioneze vremea ?i recolta.13. ?n Islanda, se spune c? cei care nu primesc haine noi p?n? ?n Ajunul Cr?ciunului vor fi devora?i de un animal mitologic, pisica Yule, care, conform legendelor, mi?un? pe dealurile islandeze.14. O tradi?ie suedez? implic? budinca festiv? de orez, ?n care cineva ascunde o migdal? decojit?. Conform legendelor, persoana care g?se?te migdala se va c?s?tori ?n anul ce urmeaz?.15. ?n Marea Britanie, o tradi?ie veche de sute de ani spune c? fiecare membru al familiei trebuie s? amestece ?n budinca de Cr?ciun ?n sensul acelor de ceasornic, pun?ndu-?i, ?n acela?i timp o dorin??, care se va ?ndeplini.16. ?n loc s?-l a?tepte pe Mo? Cr?ciun, copiii din Italia o a?teapt? pe Befana, o vr?jitoare prietenoas? care aduce juc?rii ?i dulciuri pe 5 ianuarie. ?i, totu?i, au ?i italienii Babbo Natale, Mo? Cr?ciunul nostru, care le aduce cadouri tuturor. De pe masa de Cr?ciun a italienilor nu lipse?te lintea consumat? cu ciolan de porc.17. Etiopienii s?rb?toresc Cr?ciunul pe 7 ianuarie. ?n aceast? zi, oamenii poart? haine albe, iar b?rba?ii joac? ganna – un joc rapid, ?n care se folosesc crose ?i mingi de lemn.18. ?n Guatemala, fiecare familie face curat ?n cas? ?naintea Cr?ciunului. Apoi, ?n fiecare cartier se formeaz? o gr?mad? imens? de gunoi ?i mizerie, ?n v?rful c?reia se pune o figurin? ce-l reprezint? pe diavol. Apoi, gr?mezii i se d? foc.19. ?n luna decembrie, ora?ul Remedios din Cuba este gazda festivalului Parrandas. Cu aceast? ocazie, ora?ul se ?mparte ?n dou? tabere ?i fiecare tab?r? trebuie s? construiasc? un aranjament tematic din becuri, pentru a ?nt?mpina Cr?ciunul.20. ?n Slovacia, cel mai ?n v?rst? b?rbat din cas? ia o lingur? de budinc? loksa, pe care o proiecteaz? pe tavan – cu c?t se lipe?te mai tare, cu at?t mai bine.21. Japonezii le trimit rudelor ?i prietenilor felicit?ri de Cr?ciun albe. Ro?ul, ?ns?, este de evitat, deoarece aceast? culoare este folosit?, conform tradi?iei, pentru anun?urile funerare.22. Ca ?i portughezii, ?i finlandezii ??i aduc aminte de cei deceda?i ?n ziua de Cr?ciun. Familiile din Finlanda aprind lum?n?ri la mormintele celor dragi, iar cimitirele se transform? ?ntr-un loc feeric.23. Grecii isi avertizeaz? urma?ii c?, ?n seara de Cr?ciun, spirite rele numite Kallakantzaroi ?ncearc? s? intre pe co?, ?n locul lui Mo? Cr?ciun. Pentru a ?ine departe prezen?ele malefice, grecii at?rn? la gura sobei o mandibul? de porc. 24. ?n Africa de Sud, copiilor li se spune povestea lui Danny, un b?ie?el care ?i-a sup?rat bunica m?nc?nd pr?jiturile l?sate pentru Mo? Cr?ciun. Furioas?, bunica l-a omor?t pe Danny, despre care se spune c? acum b?ntuie casele ?n ziua Cr?ciunului.25. Po?ta din Canada recunoa?te adresa ?Mo? Cr?ciun, Polul Nord, Canada, HOHOHO”. Toate scrisorile trimise la aceast? adres? sunt deschise ?i primesc un r?spuns. (Surse folosite: ele.ro, incredibilia.ro)UNIUNEA EUROPEANA Masa de Cr?ciun ?n lume: ce se m?n?nc? ?n aceast? zi ?i ce semnifica?ie au ? Cr?ciunul este o s?rb?toare petrecut? ?n familie, iar familiile se reunesc ?n aceast? zi ?n jurul unei mese bogate. Peste tot ?n lume exist? tradi?ii ?i obiceiuri, multe dintre ele legate de m?ncare. Cr?ciunul este acea zi din an ?n care, mai mult ca oric?nd, m?ncarea are o semnifica?ie aparte.De Cr?ciun ne r?sf???m cu preparate pe care rareori le m?nc?m ?n timpul anului. Tocmai de aceea ele par cu-at?t mai gustoase ?n aceast? zi. ?n plus, unele dintre felurile de pe mas? au o anumit? simbolistic?, reprezent?nd crezurile ?i tradi?iile fiec?rui popor ?n parte.Fran?a ?n Fran?a, cina de Cr?ciun include o varietate de preparate ale gastronomiei fine: stridii, foie gras, curcan umplut cu castane ?i multe br?nzeturi. Nu degeaba francezii au peste 400 de sortimente de br?nz?. Desertul principal este celebra rulad? b?che de No?l (buturuga de Cr?ciun). ?n regiunea Provence, tradi?ia spune c? trebuie s? existe 13 deserturi la mas?, pentru a-i reprezenta Isus ?i pe cei pe cei 12 apostoli ai s?i. Prin deserturi francezii ?n?eleg nu doar tarte ?i pr?jituri, ci ?i fructe proaspete, uscate sau fructe confiate. Germania Buc?t?ria german? e bogat? ?n m?nc?ruri s??ioase, iar masa de Cr?ciun nu face excep?ie. Nem?ii au ?i ei o varietatre de preparate ?i de tipuri de carne: g?sc?, ra??, iepure ?i Krustenbraten (friptur? de porc ?orici crocant), ?nso?it? de garnituri precum g?lu?tele de cartofi. Desertul tradi?ional de Cr?ciun este un platou cu turt? dulce. Ungaria ?n Ungaria exist? c?teva preparate care se m?n?nc? ?n special la aceast? s?rb?toare: sup? de crap, sarmale, un tip de cozonac numit beigli. ?n plus, copiii decoreaz? bradul cu diverse bombone de ciocolat? ?nvelite ?n staniol colorat. Sun? cunoscut? Italia ?n sudul Italiei, masa obi?nuit? ?n ajunul Cr?ciunului este ?S?rb?toarea celor ?apte pe?ti”, numit? ?i La Vigilia. Masa este alc?tuit? ?n mod tradi?ional doar din pe?te sau crustacee - ?apte soiuri, a?a cum sugereaz? ?i numele - ?i m?nc?ruri din legume. Caracati??, an?oa, cod, scoici ?i anghil? sunt ingredientele principale din m?nc?ruri. Evident, ?n toat? Italia se m?n?nc? paste, iar un preparat tradi?ional de Cr?ciun este supa cu diverse paste umplute. Iar desertul preferat este, f?r? ?ndoial?, cozoncul panettone. Polonia ?n Polonia, mas? de Cr?ciun, numit? Wigilia, include 12 feluri de m?ncare f?r? carne (pe?tele este permis). Acestea simbolizeaz? cei 12 apostoli. Bor?ul de sfecl?, heringul marinat, col?una?ii cu umpluturi de legume se num?r?? printre preparatele favorite ale polonezilor, iar desertul const? ?ntr-o pr?jitur? cu semin?e de mac ?i un compot din fructe uscate, pentru digestie.Marea Britanie Pentru mult? vreme, cina tradi?ional? de Cr?ciun ?n Marea Britanie consta ?ntr-o friptur? de g?sc? servit? cu diverse garnituri. Ast?zi, carnea de curcan este mult mai popular?, de aceea curcanul ?ntreg, umplut ?i rumenit la cuptor, este alegerea multor familii. Garnituri precum cartofii cop?i ?i varza de Bruxelles cu bacon, sosul de afine ?i budinca Yorkshire sunt servite al?turi de friptur?. Totu?i, celebra roastbeef (friptura de vit?) este ?i ea una dintre m?nc?rurile tradi?ionale de Cr?ciun ?n Marea Britanie, la fel ca budincile flambate cu fructe uscate, de la desert.?ara lovit? de gripa aviar?. 4,6 milioane de g?ini au fost sacrificate pentru a opri focarele Nicolae Com?nescu 24 decembrie 2020, ?n Japonia au fost mari probleme ?n acest sezon din cauza gripei aviare. Autorit??ile au luat m?suri radicale. Ca ?i cum nu ar fi fost suficient? problema pandemiei de coronavirus, autorit??ile din Japonia se lovesc ?n ultima perioad? de un nou necaz. A fost descoperit un alt focar de grip? aviar? ?i ?n aceste condi?ii s-a decis ca un num?r record de 1 milion de g?ini de la o ferm? de ou? s? fie sacrificate.Guvernatorul din Chiba, Kensaku Morita, a solicitat Ministerului Ap?r?rii s? trimit? solda?i pentru a ajuta la sacrificarea celor 1,16 milioane de g?ini ?i la ?ngroparea acestora ?n ora?ul Isumi, situat la 80 de kilometri sud-est de Tokyo, ?n prima astfel de opera?iune desf??urat? ?n estul Japoniei ?n acest sezon. Morita a dat asigur?ri c? focarul va fi controlat ?ntr-un timp c?t mai scurt, ?ntr-un mod eficient.Un sezon marcat ?i de gripa aviar?. 32 de focare au fost identificate p?n? acumMuncitorii de la ferm? au descoperit miercuri aproximativ 220 de g?ini moarte ?i au raportat situa?ia oficialilor din cadrul administra?iei locale. Acesta este cel de-al 32-lea focar de grip? aviar? consemnat ?n Japonia ?n acest sezon, autorit??ile guvernamentale ordon?nd ?n total sacrificarea a peste 4,6 milioane de g?ini. Cel mai recent focar a afectat treisprezece prefecturi, potrivit Ministerului Agriculturii, Silviculturii ?i Pescuitului”, conform Agerpres.?ara este marcat? de un val de sinucideriAltfel, ??ara Soarelui R?sare”, atins? ?i ea de pandemia de coronavirus, st? prost la capitolul sinucideri. Num?rul celor care aleg s?-?i ia via?a este ?n cre?tere, iar ?n luna octombrie a fost ?nregistrat un record: 2.153 de oameni s-au sinucis, totalul ?n anul 2020 ajung?nd la 17.000! Prin compara?ie, mai pu?in de 2.000 de japonezi ?i-au pierdut via?a din cauza coronairusului.BREXITPre?edintele Klaus Iohannis, dup? ce UE ?i Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexitul: Acordul va proteja interesele companiilor ?i ale cet??enilor rom?ni, obiective-cheie ale Rom?niei ?n aceste tratative HYPERLINK "" \o "Mediafax"Mediafax 24.12.2020 Acordul va proteja interesele companiilor ?i ale cet??enilor rom?ni - obiective-cheie ale Rom?niei ?n aceste tratative, afirm? Klaus Iohannis dup? ce Uniunea European? ?i Marea Britanie au ajuns la un acord privind rela?iile post-Brexit.?Rom?nia salut? convenirea parteneriatului Uniunea European? - Marea Britanie privind rela?iile viitoare. Acordul va proteja interesele companiilor ?i ale cet??enilor rom?ni - obiective-cheie ale Rom?niei ?n aceste tratative. Felicit?ri negociatorului-?ef, Miche lBarnier ?i echipei sale pentru efortul sus?inut”, scrie pe Twitter Klaus Iohannis.Uniunea European? ?i Marea Britanie au ajuns la un acord privind rela?iile post-Brexit, anun?? Guvernul de la Londra ?i Ursula von der Leyen, pre?edintele Comisiei Europene.?Tot ce le-a fost promis cet??enilor britanici ?n referendumul din 2016 ?i ?n scrutinul parlamentar de anul trecut este oferit prin acest acord. Am preluat din nou controlul asupra fondurilor noastre, asupra frontierelor, legilor, comer?ului ?i zonelor de pescuit. Acordul este o veste fantastic? pentru familii ?i companii ?n orice zon? din Marea Britanie", anun?? Guvernul Boris Johnson.B?t?lia pe?telui: Cum au negociat la s?nge UE ?i Marea Britanie miliardele de euro scoase din largul coastelor britanice 24 Decembrie 2020 ? ?ncheierea unui acord post-Brexit ?ntre Uniunea European? ?i Regatul Unit al Marii Britanii a fost complicat? de negocierile intense cu privire la pescuit care au avut loc joi, ?n centrul discu?iilor fiind accesul pescarilor europeni la apele britanice bogate ?n pe?te, transmite AFP, citat? de Agerpres.Ini?ial, Marea Britanie de?inea, la fel ca orice stat, o zon? economic? exclusiv?, care se ?ntindea p?n? la 200 de mile ?n largul coastelor sale. ?n UE, aceste zone sunt puse la comun de statele membre ?i gestionate ?n comun.Gestionat? de Bruxelles, politica comun? de pescuit guverneaz? aceste activit??i ?n Europa, iar Regatul Unit a acceptat s? aplice regulile europene atunci c?nd a aderat a UE, particip?nd p?n? ?n acest an la repartizarea cotelor c?tre pescarii din fiecare ??ri pentru diferite specii de pe?te.?n Atlanticul de nord-est ?i ?n Marea Nordului aproximativ o sut? de specii de pe?te sunt gestionate de Regatul Unit ?i Uniunea European?. Un acces ?restr?ns” exist? pentru mai multe state europene ?n zonele situate ?ntre 6 ?i 12 mile marine ?n largul coastelor britanice, ?n apele teritoriale, ca recunoa?tere a activit??ilor tradi?ionale.Capturile realizate de pescarii din UE ?n apele britanice reprezint? aproximativ 650 de milioane de euro ?n fiecare an. Flotele din opt state membre UE sunt responsabile pentru 40% din valoarea capturilor efectuate ?n zona economic? exclusiv? britanic?, potrivit unui raport al Parlamentului European. Norvegia este ?i ea prezent?.Aproximativ un sfert din capturile franceze ?n termeni de volum ?i aproximativ 20% ?n termeni de valoare provin din apele britanice. Dependen?a este ?i mai mare pentru Belgia (50% din valoarea capturilor), Irlanda (35%), Danemarca (30%) ?i Olanda (28%). Spania, Germania ?i Suedia sunt ?i ele vizate dar ?ntr-o propor?ie mai mic?.Principalele specii de pe?te vizate sunt heringul, macroul, merlanul, c?rora li se adaug? calcanul, cambula ?i codul negru.La nivel comercial, Regatul Unit export? ?ntre 60% ?i 80% din produsele sale marine iar UE a absorbit anul trecut aproape 70% din exporturile britanice de pe?te.Pentru acordul post-Brexit, UE a propus s? renun?e la aproximativ 25% din valoarea capturilor de pe?te ?n apele britanice de c?tre flotele europene, la finalul unei perioade de tranzi?ie de ?ase ani. Contrapropunerea Londrei a fost o reducere de 60% pe o perioad? de trei ani, inacceptabil? pentru europeni.Ultima ofert? f?cut? de britanici: UE s? renun?e la 25% pe o perioad? de tranzi?ie de cinci ani ?i jum?tate, dup? care regulile de acces reciproc la zonele de pescuit s? fie renegociate anual.Negociatorul european Michel Barnier a apreciat drept impracticabil? solicitarea britanicilor de a renegocia ?n fiecare an. ?Vorbim de 100 de specii ?mp?r?ite ?ntre UE ?i Regatul Unit ?i nu de cinci cum este cazul cu Norvegia”, cu care UE ??i ajusteaz? anul cotele, a spus Barnier.Sassoli: Deal on EU-UK future relations brings clarity for EU citizens and workers ?24 dec 2020Statement by the President of the European Parliament David Sassoli and the Head of Parliament's UK Coordination Group David McAllister on the agreement reached on future EU-UK relations.“I welcome the fact that a deal has been reached today on the future relationship between the EU and UK which the Parliament will now scrutinise in detail. The Parliament thanks and congratulates the EU and UK negotiators for their intense efforts to reach, albeit at the last minute, this historic agreement. Although I still deeply regret the UK’s decision to leave the EU, I have always believed that a negotiated settlement is in the best interests of both sides. This deal can now form the basis for us to build a new partnership."In just a few days, EU law will no longer apply in the UK. The UK government was clear that it wants to leave the Single Market, Customs Union, and end free movement. Decisions have consequences - travel and trade between the EU and UK will not be as frictionless as before. It was also the choice of the UK government not to allow for a smoother transition by an extension of the deadline to reach an agreement."The Parliament welcomes the intense dialogue and unprecedented exchanges and unity between the EU institutions throughout the process. However, Parliament regrets that the duration of the negotiations and the last-minute nature of the agreement do not allow for proper parliamentary scrutiny before the end of the year. The Parliament is now ready to react responsibly to minimise disruption to citizens and businesses and prevent the chaos and negative consequences of a no-deal scenario. The Parliament will continue its work in the responsible committees and the full plenary before deciding whether to give consent in the new year.“Parliament has been clear from the outset on our red lines and we have worked closely throughout the negotiations with the EU’s chief negotiator, Mr Michel Barnier, who had our full support. Parliament has consistently advocated for a fair and comprehensive agreement and we are confident that our priorities are reflected in this final deal. If the European Parliament decides to approve the agreement, it will monitor closely how it is implemented."We would like to thank Vice President Maro? ?ef?ovi? for his work to ensure that the Withdrawal Agreement is fully and faithfully upheld. For Parliament, protecting citizens’ rights and avoiding a return to a hard border on the island of Ireland have always been the priority."Regardless of Brexit, the EU and the UK continue to share common values and interests. We are both Unions built on democracy and respect for the rule of law and we face many common challenges - from climate change to terrorism. This agreement is a starting point on which to build our new partnership,” concluded President Sassoli.David McAllister (EPP, DE), the head of the UK Coordination Group and Chair of the Committee on Foreign Affairs added: “I would like to thank Michel Barnier for his patient and tireless work. This is the end of a long and difficult process four years after the British referendum. Many things will change for the UK, since it will no longer participate in our Single Market and Customs Union. The EU has achieved its main objective, namely to preserve our unique model of integration and stability as well as to protect the long-term interests of EU citizens and businesses.".....................................................Institu?iile de prognoz? prev?d c? 2021 va fi pentru Europa de Est anul unei reveniri incomplete din criza provocat? de pandemie. ?ns? ??rile din regiune ?i-au f?cut un obicei din a ?ntrece a?tept?rile Bogdan Cojocaru 24.12.2020, Ce s-a schimbat pentru ECE ?n compara?ie cu criza anterioar? este c? ?ntre timp cre?terea economic? a devenit mai echilibrat? - consumul ?i investi?iile au devenit motoare de cre?tere, al?turi de exporturi -, iar stabilitatea financiar? s-a ?mbun?t??it.Pentru Europa de Est, 2021 va fi anul unei reveniri incomplete din recesiunea provocat? de pandemia de COVID-19, la ?nceput mai lent?, iar apoi cu o vitez? mai s?n?toas?, apreciaz? cele mai multe institu?ii de prognoz? economic?.O caracteristic? a predic?iilor economice din actuala criz? este c? scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar o caracteristic? a economiilorest-europene din ultimii ani este c? au evoluat ?n general mai bine dec?t s-a estimat. Spre exemplu, marea ?ncetinire economic? sincronizat? de anul trecut a adus ?n pragul recesiunii economii mari cum este cea a Germaniei, dar dar nu a reu?it s? fr?neze semnificativ cre?terile energice din est, a?a cum se a?teptau majoritatea exper?ilor.Aceste lucruri arat? c? predic?iile economice nu sunt o ?tiin?? exact?, iar incertitudinile f?r? precedent aduse de pandemie ?ngreuneaz? orice calcul. Ceea ce este sigur este c? crizele economice nu dureaz? pentru totdeauna.Actuala criz? este diferit? pentru Europa Central? ?i de Est (ECE), cred anali?tii de la? Scope Ratings, o agen?ie de rating german?. Economiile din regiune sunt mai bine pozi?ionate pentru a face fa?? furtunii fa?? de ramifica?iile multiple ale crizei financiare globale din 2008-2009. Cele mai multe prognoze arat? c? PIB-ul cumulat al ECE se va contracta ?n 2020 semnificativ mai pu?in dec?t cel al zonei euro. Scope prevede o sc?dere economic? de 5,3% pentru ??rile estice, fa?? de una de 8,9% pentru zona euro. Ce s-a schimbat pentru ECE ?n compara?ie cu criza anterioar? este c? ?ntre timp cre?terea economic? a devenit mai echilibrat?- consumul ?i investi?iile au devenit motoare de cre?tere, al?turi de exporturi -, iar stabilitatea financiar? s-a ?mbun?t??it. De asemenea, au crescut rata de ocupare a for?ei de munc? ?i salariile, ceea ce ?nseamn? o putere financiar? mai mare pentru gospod?rii. Apoi, guvernele au dezvoltat strategii mai bune de gestionare a datoriilor, cu o propor?ie mai mare a datoriilor ?n moned? local?. Stabilitatea financiar? s-a ?mbun?t??it inclusiv prin sc?derea pasivelor financiare externe. ?n aceste condi?ii, economiile au devenit mai rezistente.Scope Ratings estimeaz? o cre?tere economic? de 4,2% pentru Rom?nia ?n 2021, asem?n?toare cu cea din 2019, dup? o recesiune de 4,8% anul acesta. Campiona revenirii va fi Croa?ia, cu un avans al PIB de 5,9% ?n 2021 - un titlu amar av?nd ?n vedere c? aceast? economie, puternic dependent? de exporturi, va avea mult de tras pentru a recupera ce a pierdut prin recesiunea de peste 9% din acest an. Mult de tras va avea ?i Cehia, al c?rei PIB este estimat s? scad? cu 7% anul acesta ?i s? creasc? cu doar 4% ?n 2021. Nici economia Ungariei nu se va apropia prea mult de nivelul pe care l-a avut ?nainte de criz?: sc?dere de 6% anul acesta ?i cre?tere de 4,6% anul viitor. Din grupul marilor economii estice, Polonia va recupera cel mai mult din ce a pierdut din cauza pandemiei, cu o revenire de 3,5% ?n 2021 dup? o recesiune de 3,9% anul acesta. O ?ar? pentru care criza nu este grea este Lituania, cu o economie care dup? o sc?dere de 1,5% va cre?te cu 3,5% ?n 2021.Estim?rile difer? de la o institu?ie de prognoz? la alta, dar tendin?ele sunt ?n general acelea?i. Comisia European? injecteaz? ?ns? o doz? de pesimism. Executivul european prevede pentru economia Poloniei o recesiune de 3,6% anul acesta ?i o revenire de 3,3% ?n 2021. PIB-ul maghiar ar urma s? scad? cu 6,4% ?n 2020 ?i s? creasc? cu 4% ?n 2021. Cehia ?i-ar reveni cu 3,1% dup? recesiunea de -6,9% din 2020. Pentru Rom?nia, exper?ii de la CE estimeaz? o sc?dere a PIB de 5,2% anul acesta ?i un avans de 3,3% ?n 2021. Acestea sunt cele mai recente prognoze ale CE, publicate ?n noiembrie.Anali?tii de la ING scriau ?n noiembrie, c?nd al doilea val al pandemiei era abia la ?nceput, c? dup? trecerea iernii statele din ECE ar trebui s? se preg?teasc? pentru o recuperare economic? semnificativ?, dar care va ?ncepe ?n al doilea trimestru din 2021. Pentru ei, o a doua recesiune este ceva sigur ?n condi?iile ?n care noul puseu al pandemiei ?i restric?iile introduse pentru a-l sl?bi vor eroda at?t cererea intern?, c?t ?i exporturile. Toate economiile din ECE vor ?nregistra sc?deri trimestriale ?i activitate redus? ?n primul trimestru din 2021. Revenirea a?teptat? s? ?nceap? ?n trimestrul II va fi ?n linie cu evolu?iile din zona euro.Vaccinurile reduc riscul ca noi m?suri de lockdown s? fie introduse ?n sezonul de iarn? 2021-2022 ?i ?mbun?t??esc perspectivele pentru comer?, ceea ce va fi benefic pentru ECE. De asemenea, fondurile UE ar trebui s? ac?ioneze ca o suspensie suplimentar? fa?? de ?ocurile economice create de pandemie. ?ns? investi?iile pe care le-ar sus?ine aceste fonduri se vor materializa probabil ?ncep?nd cu 2022.De asemenea, anali?tii de la ING apreciaz? c? unele b?nci centrale din regiune vor reac?iona la provoc?ri relax?nd ?i mai mult politicile monetare - iar predispuse la astfel de m?suri sunt mai ales b?ncile din Polonia ?i Ungaria -, ?ns? acest lucru nu va ?mpiedica revenirea monedelor locale pe pia?a valutar?. Ei scriu c? ?prefer?“ coroana ceh? ?i lira turceasc?.Anali?tii de la Scope scriu c?, pentru a-?i p?stra rezisten?a la crize, economiile din ECE trebuie s? investeasc? ?n preg?tirea for?ei de munc? ?i ?n dezvoltarea pie?elor de capital interne ?i s? se concentreze pe investi?ii care s? furnizeze cre?tere economic? pe termen lung.......................................Din ce ??ri vin produsele tipice Cr?ciunului ?n Uniunea European? / Ce state furnizeaz? bun?t??ile pentru s?rb?tori? 24 Decembrie 2020 ? Ioana Milonean Majoritatea brazilor de Cr?ciun, ursule?ilor de plu?, lum?n?rilor, bun?t??ilor pentru s?rb?tori din ??rile Uniunii Europene sunt produse ?i exportate de anumite state membre ale blocului comunitar.Conform Eurostat, biroul de statistic? al UE, ?n anul 2019, aproape 70% din brazii de Cr?ciun au fost exporta?i ?n cadrul Uniunii de Danemarca.Vinul ?i curcanii au venit din Fran?a – peste 50% din exporturile intracomunitare, lum?n?rile din Polonia – 41%, schiurile din Suedia – 37%, iar ciocolata din Germania – 31%.MAREA BRITANIENoile condi?ii de c?l?torie ?n Marea Britanie pentru cet??enii rom?ni, Mediafax 27.12.2020, Marea Britanie va introduce noi condi?ii de c?l?torie pentru cet??enii rom?ni, ?ncep?nd de la 1 ianuarie 2021, ?n contextul expir?rii tranzi?iei post-Brexit, fiind modific?ri fundamentale ?n privin?a documentelor ?i scopului deplas?rilor.Rom?nii, f?r? vize ?n Marea Britanie doar ?n scop turistic, cel mult ?ase luniCet??enii rom?ni vor putea intra ?n continuare pe teritoriul britanic, f?r? vize, doar pentru c?l?torii ?n scop turistic care nu dureaz? mai mult de ?ase luni ?ntr-un an. Cei care vor vrea s? studieze sau s? lucreze ?n Marea Britanie vor avea nevoie de viz?."Conform noilor reglement?ri anun?ate de Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord, ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021, cet??enii rom?ni vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru ?ederi de scurt? durat? (ex. ?n scop turistic, ?n vizit? etc.) pentru o perioad? de p?n? la 6 luni ?ntr-un an, f?r? a avea nevoie de o viz? de intrare. Cu toate acestea, cet??enii rom?ni care doresc s? munceasc? ?n cele 6 luni trebuie s? ob?in?, ?n prealabil, o viz? de intrare", a comunicat Ministerul rom?n al Afacerilor Externe.Intrarea pe teritoriul britanic se va face doar cu pa?aportIntrarea pe teritoriul Marii Britanii se va face ?n baza c?r?ii de identitate doar p?n? pe 30 septembrie 2021, ulterior fiind necesar pa?aport. "P?n? la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord se va putea realiza ?n baza pa?aportului sau a c?r?ii de identitate rom?ne?ti valabile, iar ulterior acestei date se va putea c?l?tori doar pe baza pa?aportului valabil (pa?aport simplu electronic, pa?aport simplu temporar)", subliniaz? MAE.SUADetroit: Sute de ma?ini aliniate la coad? pentru alimente. Profit.ro scris ieri, 16:29Americanii doneaz? mai mult ca oric?nd pentru persoanele cu dificult??i financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus Social Detroit: Sute de ma?ini aliniate la coad? pentru alimente. Americanii doneaz? mai mult ca oric?nd pentru persoanele cu dificult??i financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus . Sute de ma?ini se aliniaz? la coad? ?nainte de r?s?ritul soarelui pentru a primi alimente la centrele de distribu?ie ale organiza?iei Forgotten Harvest din zona metropolitan? a ora?ului Detroit, unde vizitele au crescut cu 50%. Dona?iile ?n bani au crescut la r?ndul lor ?i sunt pe cale s? le dep??easc? pe cele de anul trecut, contribuind la distribuirea de ajutoare ?n timpul crizei provocate de pandemia de coronavirus, relateaz? Reuters. Singurul lucru bun al acestei pandemii este c? a f?cut ca oamenilor s? le pese mai mult de vecinii lor”, a declarat Christopher Ivey, director de marketing la Forgotten Harvest, una dintre cele mai mari b?nci de alimente din statul Michigan, arat? news.roCriza economia provocat? de pandemie a ad?ncit decalajul ?ntre cei care au ?i cei care nu au ?n Statele Unite. Persoanele care pot lucra de acas?, deseori ?n slujbe bine pl?tite, se afl? ?ntr-o situa?ie confortabil?. Dar peste 20 de milioane de americani depind de indemniza?iile pentru ?omaj, iar foamea ?i s?r?cia sunt ?n cre?tere. Acest decalaj a fost ?nso?it de o cre?tere a dona?iilor la b?ncile de alimente, de campanii de str?ngere de fonduri ?i alte alte ajutoare pentru americanii devasta?i financiar. Cea mai mare dona?ie ?n scop caritabil din acest an pare a fi cea de 4 miliarde de dolari f?cut? de Mackenzie Scott, fosta so?ie a lui Jeff Bezos ?i ac?ionar? a Amazon. Dar mul?i americani contribuie la r?ndul lor, don?nd 10-50 de dolari, unii pentru prima oar?. Multe organiza?ii nonprofit au avut de suferit ?n acest an, pentru c? pandemia a dus la anularea galelor ?i a str?ngerilor de fonduri. Dar dona?iile c?tre organiza?iile caritabile mici ?i mijlocii au crescut cu 7,6% ?n primele nou? luni ale acestui an, fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, potrivit unei analize recente efectuate de Association of Fundraising Professionals, care urm?re?te aproape 2.500 de organiza?ii. Num?rul donatorilor a urcat cu 11,7%. Aceast? tendin?? pare s? fi continuat ?i ?n decembrie, care este cea mai activ? lun? pentru activit??ile caritabile ?n SUA. Organiza?iile de caritate au primit dona?ii de 2,47 de milairde de dolari pe 1 decembrie, mar?ea de dup? Thanksgiving cunoscut? sub numele de GivingTuesday, ?n cre?tere cu 25% fa?? de 2019. ”Oamenii doneaz? cum nu am mai v?zut vreodat?”, a declarat Woodrow Rosenbaum, director pentru date la GivingTuesday. Majoritatea dona?iilor sunt mici, suger?nd c? oameni cu toate tipurile de venituri contribuie mai mult, a spus Rosenbaum. Aproximativ 70% dintre dona?iile c?tre campaniile GoFundMe au fost ?n acest an de sub 50 de dolari, fa?? de 40% ?n 2019, potrivit unui purt?tor de cuv?nd al site-ului de str?ngeri de fonduri. America’s Food Fund, ?nfiin?at ?n acest an, a atras peste 40 de milioane de dolari pe GoFundMe, aceasta fiind cea mai mare campanie efectuat? vreodat? pe acest site.Nurcile cu Covid-19 apar ?i ?n Oregon. Noi temeri cu privire la tulpini mutante Daniel Valeriu 27 decembrie 2020, Departamentul pentru Agricultur? al Statelor Unite (USDA) a confirmat infectarea animalului care a sc?pat dintr-o ferm? aflat? ?n carantin? din luna noiembrie. ?ntr-un comunicat, Departamentul pentru Agricultur? din Oregon a anun?at c? o nurc? s?lbatic? a fost depistat? pozitiv la Covid-19, ?n urma unui test efectuat de Laboratorul Na?ional de Servicii Veterinare al USDA, confirmat la 22 decembrie, dup? ce nurca a fost capturat? la 13 decembrie.Aparent, nurca ar avea un ?nivel sc?zut” de coronavirus ?n organism. Nurca a sc?pat dintr-o ferm? furnizoare de bl?nuri din Oregon, care se afla ?n carantin? de c?nd zece mostre de nurc? au dat rezultate pozitive pentru coronavirus, la sf?r?itul lunii noiembrie.?mpreun? cu nurca, trei pisici ?i cinci oposum s?lbatici au sc?pat de asemenea de la ferma aflat? ?n carantin?, de?i niciunul dintre celelalte animale nu a fost testat pozitiv pentru Covid-19, scrie Daily Mail.?Cel mai scandalos este faptul c? o nurc? infectat? ?poate sc?pa chiar ?i dintr-o ferm? aflat? ?n carantin?, pun?nd astfel ?n pericol un num?r incalculabil de animale s?lbatice de? contacta coronavirus”, a declarat Lori Ann Burd, director al s?n?t??ii mediului la Center for Biological Diversity Centrul, pentru The Oregonian.?Sper c? acest caz de Covid-19 este limitat doar la nurca pe care au testat-o ???n natur?, ?tim c? acest virus este foarte contagios ?i un caz se transform? rapid ?n mai multe”, a ad?ugat ea.Burd a avertizat c? nurca infectat? ar putea ?nu numai s? r?sp?ndeasc? virusul printre nurcile s?lbatice, ci s? ?dea na?tere la o tulpin? viral? mutant? care amenin?? s? compromit? vaccinurile noastre recent create”.SANATATE si GASTRONOMIE Medicul nutri?ionist Mihaela Bilic: ?Totul e bun la porc. Nu porcul e gras, ci de noi depinde ce bucat? alegem ?i cum o g?tim” 24.12.2020 Mihaela Bilic a postat pe Facebook un ?Ghid de utilizare” a porcului, din v?rful urechilor p?n? ?n v?rful cozii. Medicul nutri?ionist spune care sunt cele mai ?nobile” p?r?i din porc ?i cum se g?tesc ?n a?a fel ?nc?t s? fie ?i s?n?toase ?i gustoase.Mihaela Bilic: Pentru c? vin S?rb?torile, dac? nu miroase a porc ?n casa rom?nului, se nume?te c? nu e Cr?ciun.De la v?rful urechilor p?n? la v?rful cozii, totul e bun la porc. ?i nu porcul e gras, ci de noi depinde ce bucat? alegem ?i cum o g?tim.Este mare diferen?? ?ntre buc??ile nobile ?i cele mai pu?in nobile. Buc??ile nobile sunt cele din partea superioar?, unde avem cotletul, mu?chiul, mu?chiule?ul, chiar ?i pulpa.Pe m?sur? ce cobor?m spre burt? buc??ile ?ncep s? devin? mai ?mp?nate ?i mai grase, ?i cre?te cantitatea de ?esut conjunctiv.Buc??ile de calitatea ?nt?i ?nseamn? fibr?, mu?chi ?i foarte pu?in? gr?sime. Bine?n?eles, sunt cele mai scumpe ?i cele mai gustoase.Un am?nunt v? spun. Acestea pot fi g?tite doar un pic. Tratamentul termic nu trebuie s? fie prelungit, pentru c? ?n momentul ?n care l?s?m prea mult la cuptor, sau la gr?tar, proteinele, c? doar proteine avem ?n buc??ile astea, se ?nt?resc. ?i atunci, carnea, cu c?t e mai tare, cu at?t e mai greu de digerat.?n partea de pulp? avem ?i mai mult? gr?sime ?i ?ncepe s? apar? ?esutul fibros. Ca s? se ?nmoaie, are nevoie de ap? ?i de g?tit umed. Toc?ni?a, o m?ncare tradi?ional? a rom?nilor, combin? ?n mod fericit ?i din punct de vedere nutritiv – ideal -, carnea cu legumele. Iar c?nd se g?tesc ?n?bu?it, carnea e ?i mai u?or de digerat. Mai pune?i ?i un strop de ro?ii, ca s? cre?tem absorb?ia fierului din carne, ?i m?ncarea e ?i gustoas? ?i s?n?toas?. Editor : Liviu Cojan Urm?ri?i materialul video pentru mai multe am?nunte despre acest subiect. Bilic, despre ,,descoperirea anului 2020"- alimentul care ajuta la tratarea bolilor grave Lizeta Oprea,Dupa cum sustine nutritionistul, substanta ce reprezinta ,,descoperirea nului 2020" exista in lapte si in secretiile oricarui animal, in lichidele secretate de organism.Mihaela Bilic a vorbit intr-un interviu recent despre ,,descoperirea anului 2020" - lactoferina, o glico-proteina care ,,ar putea sa fie peste Vitamina C", dupa cum spune medicul nutritionist.,,Dupa cum vad eu, descoperirea lactoferinei s-ar putea sa fie peste Vitamina C. Poate putini oameni stiu -vitaminele au fost descoperite in anul 1900, deci de o suta de ani, iar acum pe piata, suplimentele cu vitamine fac o cifra de afaceri de o suta de miliarde de dolari pe an.Ganditi-va ca aceasta lactoferina este o glico-proteina din familia transferi-nelor. Ea transporta fierul. Are o capacitate aparte de a se lega de fier.Ea exista in lapte si in secretiile oricarui animal, in lichidele secretate de organism.Deci, pe langa lapte, la orice mamifer exista in saliva, in secretiile nazale, in lacrimi, in tot ceea ce inseamna sucuri digestive.De ce este prezentar Pentru ca are capacitatea incredibila - ca un fel de agent de paza la toate aceste orificii de intrare a agentilor patogeni in organism. Ea blocheaza multiplicarea virusurilor, bacteriilor, parazitilor, agentilormicrobieni. Lactoferina vine si ne asigura aceasta protectie.Toate studiile au aratat ca la pacientii care sufera de boli grave - de la HIV, hepatita C, inclusiv cei cu ulcer si gastrita, afectiuni tumorale -, peste tot nivelul lactoferinei e scazut.Au fost facute multe multe studii care au aratat aceste efect miraculoase ale lactoferinei, fara niciun effect secundar sau efect de supradozaj. De la Agentia Europeana a Medicamentului, pana la FDI-ul american, toatalumea a recunoscut fara niciun fel de retinere ca aceasta lactoferina este miraculoasa.Avem efect imunostimulator, fura fierul agentilor patogeni care nu se mai pot multiplica.Desi lactoferina a fost descoperita in anii 60, a aparut in prim-plan pentru ca s-au facut studii care arata ca ajuta pacientii infectati cu noul coronavirus. Si s-au facut studii pe ambele tulpini, stiindu-se de acest efect antiviral alei. Are efect antiviral pe toate virusurile grele. Pe HIV, hepatita C, herpes.Rezultatele studiilor sunt atat de incurajatoare, incat mi-e ciuda si zic ,,de ce nu o folosim ", ,,de ce nu am invatat despre ea in facultate<".Nu numai ca ajuta sa creasca imunitatea, dar scade si riscul de infectie.Putine lucruri m-au entuziasmat in cariera de medic.Dragi romani, avem lapte pe toate drumurile. Consumati lapte!Lactoferina e distrusa doar prin tratementul UHT, altfel, in fiecare litru de lapte exista 150 de miligrame de lactoferina. UHT este acea cutie de lapte care sta pe raft fara sa aiba nevoie de frigider.Lactoferina se afla in tot ce inseamna produse fermentate din lapte e bun - iaurt, lapte batut, smantana, branzeturi din lapte crud.Daca vrem sa fim sanatosi trebuie sa consumam 3 produse de la lactate zilnic - fie ca e vorba de iaurt, o cana de lapte, o bucatica de branza, sau doua linguri de smantana. Avem nevoie nu numai de calciu, acel gram pe zi pe care il aduc aceste produse.Sfatul meu este sa dati organismului acel calciu, si in acest fel o sa-i dati si lactoferina", a spus nutritionistul Mihaela Bilic la Digi24 * * *Re?eta unei familii de secui care face de 45 de ani figurine de zah?r pentru pomul de Cr?ciun ? 24 Decembrie 2020 ? Reprezentan?ii Centrului de Cultur? din Covasna au realizat mai multe materiale video despre obiceiurile tradi?ionale de iarn?, printre ele afl?ndu-se ?i cel ?n care Miklos Ilona ?i fiica ei, Tunde, din localitatea S?nzieni, prezint? modul de preparare a figurinelor din zah?r, transmite Agerpres.Miklos Ilona spune c? a ?nv??at s? fac? figurine colorate ?n urm? cu aproape 45 de ani ?n cofet?ria lui Turoczi Tibor, iar pentru prepararea unei por?ii sunt necesare trei kilograme de zah?r, un litru de ap?, coloran?i ?i arome, pe c?t posibil c?t mai naturale, cum ar fi ment?, portocale sau sucuri de zmeur?, l?m?ie sau afine.Pentru prepararea acestora mai e nevoie de f?in? sau amidon ?i c?teva matri?e ?n form? de flori, ma?inu?e sau inimioare.Miklos Ilona ne dezv?luie secretul ‘fabric?rii’ decora?iunii cu gust. Zah?rul se fierbe ?ntr-un litru de ap? ?i se amestec? bine p?n? devine un sirop foarte gros. La topirea zah?rului e nevoie de mare aten?ie s? nu se ard?, s? nu se caramelizeze, ci s? se formeze un sirop transparent care se fierbe p?n? apar b??icu?e. Siropul se r?ce?te, dup? care se amestec? bine p?n? devine spumos, apoi se adaug? esen?ele, coloran?ii, iar compozi?ia se pune ?ntr-o p?lnie.Separat, ?ntr-o tav? se preg?te?te un pat gros ?i neted de amidon sau f?in? alb?, pe care se imprim? matri?ele ?n care va fi turnat apoi fondantul cu ajutorul p?lniei.Figurinele turnate sunt l?sate la ?nt?rit, dup? care sunt scuturate de f?in? sau amidon cu ajutorul unei pensule ?i sunt t?v?lite u?or ?n zah?r pudr?, continu? Miklos Ilona s? explice cum prind form? decora?iunile dulci.Dup? str?ngerea figurinelor pe o farfurie, se neteze?te din nou patul de f?in? sau amidon din tav?, se las? pu?in la r?cit, dup? care se imprim? alte forme ?n care se toarn? fondantul cu alte arome ?i alte culori. La final, c?nd toate sunt gata, sunt legate cu a?? ?i ag??ate ?n pomul de Cr?ciun. la ro?ia organic? la corpul bio Codrin Dinu VASILIU Aparut in Dilema veche, nr. 868, 26 noiembrie - 2 decembrie 2020 Ro?ia organic? este o ro?ie cu etichet?. O etichet? cu un logo care const? ?ntr-un patrulater cu fundal oliv deschis, ?n care 12 stele specifice siglei Uniunii Europene simuleaz? o frunz?. Este singura sigl? utilizat? la nivelul Uniunii Europene pentru a semnala faptul c? avem de a face cu un produs certificat ecologic. O sigl? care, prin culoare ?i ?nsemne, face trimitere direct? la ecologic, bio, organic, adic? la singurele sinonime acceptate, din punct de vedere legal, pentru produsul certificat ecologic. Dar, ?n contraefect, aceea?i sigl? trimite ?i la senza?ia de produs natural, proasp?t, rural, local. Organic, de exemplu, trimite la un produs care este ob?inut ?n condi?ii c?t mai naturale, bio la un produs care nu este contaminat de a?a-zisele chimicale, iar ecologic ne d? vaga impresie a unui aliment ob?inut ?n profund respect fa?? de mediul ?nconjur?tor. ?i aici trimiterile ?ncep s? se contamineze reciproc, iar lucrurile devin cel pu?in interesante at?t ?n ceea ce prive?te consumul, c?t ?i producerea ?i distribu?ia produselor alimentare ecologice.?mi propun s? vorbesc aici ?n primul r?nd despre cump?r?tor. Simplific?nd lucrurile, consumatorul este un corp cultural care, pe tot lan?ul de achizi?ie ?i consum, are urm?torul comportament: alege, cump?r?, mu?c?, mestec?, ?nghite ?i percepe efectele m?nc?rii asupra propriului corp. Astfel, el devine un agent care face leg?tura dintre m?ncarea, conceput? ca produs alimentar ?i trupul ?n calitatea sa de corp al s?n?t??ii. ?i tocmai aceast? situa?ie pune consumatorul pe pozi?ia unor reconfigur?ri mentale at?t ale hr?nirii, c?t ?i ale asigur?rii propriei s?n?t??i printr-o alimenta?ie calculat?, ra?ionalizat?, ideologizat?. Consumatorul nu se mai hr?ne?te ca alt?dat?. Nu mai cump?r? pur ?i simplu p?ine, nu mai mestec? pur ?i simplu carne, nu mai ?nghite pur ?i simplu un m?r, nu mai experimenteaz? pur ?i simplu gustul ro?iei. Nu se mai hr?ne?te cu alimente, ci consum? produse alimentare. ?mpachetate ?n clasific?ri, recomand?ri, calific?ri. Produs tradi?ional, produs montan, produs local, produs certificat ecologic, produs ??r?nesc, produs de origine controlat? sau protejat?, produs bio, produs organic, produs ecologic.Nu este vorba despre un fenomen pe care ar trebui s?-l ?n?elegem ?n sens negativ. Dar diferen?ele merit? precizate. Pentru c?, strict vorbind, corpul nostru asimileaz? noua civiliza?ie ?n care tr?ie?te. Iar aceast? civiliza?ie ne ?nva?? c? trebuie s? m?nc?m mai bine. S? nu mai st?m cu du?manul la mas?, ci, dimpotriv?, s? ne a?ez?m cu prietenul nostru durabil la un dejun sustenabil. Dar, pe de alt? parte, este clar c?, din punct de vedere psihosocial, ne confrunt?m cu o serie de distinc?ii care ?nlocuiesc vechile categorii prin care, ?n gastronomia privat?, ?mp?r?eam alimentele prin criterii mult mai rudimentare: carne, fructe, p?ine, b?uturi ?i legume. Iar noua taxonomie, pe l?ng? faptul c? stabile?te limite nutri?ionale ?i medicale produsului alimentar, constituie ?i o baz? socio-economic? global? pentru achizi?ia ?i consumul produselor alimentare. ?n lipsa acestui nou sistem de clasificare ?i identificare, cu greu ar putea avea loc o aliniere global? a socio-economiei achizi?iei ?i consumului. Dar aceast? nou? conceptualizare, prin diferite resemantiz?ri, este solicitat? la ambele ei capete: at?t ?n zona produc?iei ?i distribu?iei, c?t ?i ?n cea a consumului. ?ntr-o nou? interna?ional? a produsului alimentar, nu de pu?ine ori, produc?torul ?i consumatorul interpreteaz? ?n sens personal aceste noi conota?ii ale alimentelor.?i pentru c? veni vorba despre un caracter interna?ional, c?nd avem de a face cu achizi?ia de produse alimentare, putem spune c?, atunci c?nd cump?r un produs alimentar ecologic, m? ?ncadrez ?ntr-un fenomen global ?i am parte de o experien?? global?. De altfel, ?un simplu drum p?n? la cel mai apropiat mall ?nseamn? o experien?? global?”, spune George Ritzer. Deoarece produsul alimentar bio este conceptualizat la nivelul imaginarului global ?i este importat sau exportat pe circuite economice, politice ?i sociale transna?ionale. ?n acela?i timp, s? nu uit?m, este vorba ?i despre o experien?? local?, ?ntruc?t consumatorul reinterpreteaz? acest concept global ?n termenii culturii sale locale. ?ntr-unul dintre studiile la care am participat, noi am numit acest fenomen prin urm?toarea expresie: etnocentralizarea produsului alimentar ecologic. Astfel, semnifica?ia hranei bio devine una glocal?, termen care desemneaz? un fenomen ?n care globalul ?i localul func?ioneaz? ?n acela?i timp ?i se influen?eaz? reciproc. Detaliind pu?in lucrurile, noi am observat c? un procent destul de ridicat al consumatorilor rom?ni, ?n cuno?tin?? sau necuno?tin?? de cauz?, refuz? s? considere produsul bio, organic sau ecologic ?n semnifica?ia sa strict juridic-administrativ?. Con?tient sau nu de legisla?ia care spune c? singurul produs ecologic este cel certificat ecologic, pentru consumatorul rom?n produsul bio are o semnifica?ie profund emo?ional?, fiind identificat mai ales ?n zona produsului tradi?ional (?ca la bunica”), rural (?de la ?ar?”), natural (?f?r? chimicale”), ??r?nesc (provenind din ?n?elepciunea gastronomic? a ??ranului). Aceast? situa?ie ar putea fi explicat? prin faptul c? decizia sa se joac? ?n zona conceptului-umbrel? de produs alimentar s?n?tos. Iar, sub aceast? umbrel? conceptual?, consumatorul consider? c? produsul s?n?tos ?i, prin extensie, ecologic este prea pu?in echivalent cu ceea ce spune legea c? ar trebui s? fie produsul bio.O astfel de situa?ie, ?n comunitatea de cercetare, este calificat? destul de mult ?n zona confuziei consumatorului. Se consider? de la sine c? avem de a face cu un consumator derutat, care confund? produsul ecologic cu produse pe care le consider? el, cu de la sine putere, ca fiind s?n?toase. Totu?i, eu nu cred c? avem de a face cu o confuzie ?n modul cel mai strict. Cred c? ne confrunt?m mai cur?nd cu o simulare. Consumatorul, ?n procesul s?u de achizi?ie, simuleaz? ecologicul ?n zona unor produse care nu s?nt certificate, dar produc suficiente justific?ri strategice pentru achizi?ie ?i consum. Pentru c? motiva?iile de achizi?ie ?i consum s?nt mult mai complexe ?n contextul achizi?iei de produse ecologice. Iar aceste motiva?ii au destul de multe influen?e. S?nt determinate, pe de o parte, de anumite mituri urbane; exist?, de exemplu, mitul c? anumi?i distribuitori stropesc produsele ecologice pentru a rezista mai mult la transport ?i depozitare, av?ndu-se ?n vedere gradul lor ridicat de perisabilitate (eu nu am ?nt?lnit dovezi care s? infirme sau s? confirme acest mit). S?nt influen?ate de pre?uri ?i, ?n acest caz, consumatorul ?ncearc? s? cumpere un produs c?t mai ieftin, dar c?t mai apropiat calitativ de produsul certificat. Exist? influen?e care ?in de experien?a senzorial? a consumatorului, de memoria gastronomic?, de locul de achizi?ie, de decizia de achizi?ie luat? la nivelul familiei ?i multe altele. Pe de alt? parte, oric?t de complexe ar fi aceste influen?e, toate s?nt str?ns legate de gradul de ?ncredere pe care ?l dezvolt? un consumator. De?i este vorba ?i despre educa?ie ?n r?ndul consumatorilor, ?n loc s? vorbim despre confuzia acestora ar trebui s? g?sim instrumente prin care s? cre?tem ?ncrederea lor ?n produc?torii bio ?i ?n oferta acestora.?i pentru c? ajungem la problema produc?torului ?i a distribuitorului, trebuie aduse c?teva aspecte ?n discu?ie. ?ntr-un articol din 2009, Vintil? Mih?ilescu ?i Bogdan Iancu vorbeau despre patrimonializarea gustului ?n Rom?nia. Ne aflam ?ntr-o perioad? ?n care unii dintre marii produc?tori se foloseau de sensibilitatea ?i nostalgia consumatorului pentru a asocia produse ob?inute la nivel industrial cu termeni aminti?i deja aici: gust, de la ?ar?, de la noi, de la bunica ?i a?a mai departe. Acest tip de marketing ?ncepe, bine?n?eles, ?n primii ani de dup? c?derea comunismului, dar ??i atinge maximul cam ?n perioada ?n care a fost scris acest articol. ?i, pentru c? fiecare sistem discursiv ideologic se afl? ?n str?ns? leg?tur? cu genera?ia care ?l accept? ?i ?l pune ?n mi?care, dup? 2010, din partea produc?torilor ?i consumatorilor mai tineri, apare o contrareac?ie la acest fenomen, de?i ea se joac? ?n chiar termenii deja pu?i ?n mi?care. Noul discurs p?streaz? vechea retoric?, dar schimb? personajele aruncate ?n joc. Dac? ?nainte de 2010 aveam de a face cu o pliere a produsului alimentar industrial pe valorile tradi?ionale, acum, prin aruncarea ?n joc a micului produc?tor, avem de a face cu ?ncerc?ri de calchiere a produsului tradi?ional pe produsul certificat ecologic. Sub umbrela s?n?t??ii corpului hr?nit bine, apar pe pia?? discursuri care promoveaz? produsul ??r?nesc, rural sau tradi?ional ca fiind echivalent cu produsul certificat ecologic, de?i nu este vorba dec?t despre o echivalen?? simbolic?. Am observat c? exist? enorm de mul?i produc?tori corec?i ?i nu la ace?tia m? refer aici. ?i nu vreau nici s? fiu ?n?eles gre?it. Pentru c? s?nt un sus?in?tor convins al micului produc?tor. Dar nu este nici corect, nici m?car legal s? ?mi promovez un produs ca fiind ecologic at?t timp c?t acesta nu este certificat ecologic.Codrin Dinu Vasiliu este cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de Cercet?ri Economice ?i Sociale ?Gheorghe Zane” al Academiei Rom?ne, Filiala Ia?i.Surpriz?: C??i oameni lucreaz? de fapt ?n Rom?nia. Num?rul de salaria?i din companiile de stat ?i din cele private Autor: Ramona Cornea Postat la 24 decembrie 2020 270 afi??ri Evolu?ia num?rului total de salaria?i, al angaja?ilor din companiile publice ?i din cele private ?i a num?rului de pensionariAnul 2018 a bifat un record istoric, dup? ce num?rul de salaria?i din Rom?nia a trecut pentru prima dat? ?n ultimii zece ani de 4,9 milioane. Conform datelor de la Institutul Na?ional num?rul salaria?ilor din economie a s?rit de 5 milioane at?t ?n 2018, c?t ?i ?n 2019.Apropierea num?rului de angaja?i din 2019 de cel din 1998 ar putea ?nsemna o revenire la starea economiei de acum dou?zeci de ani, ?ns? r?m?ne de v?zut cum vor ar?ta statisticile la finalul anului 2020 ?i ce impact va avea pandemia de COVID-19 asupra pie?ei muncii locale.mp?r?irea num?rului total de angaja?i din economie pe companii publice ?i private este f?cut? conform statisticilor de la INS, ?ns? num?rul angaja?ilor din companiile publice nu reflect? ?ndeaproape totalul angaja?ilor de la stat, dat fiind faptul c? ?n care multe structuri ale statului precum Ministerul Ap?r?rii, SRI sau SIE ?in secrete aceste informa?ii, iar unele tipuri de angaja?i precum func?ionarii publici nu sunt raportate ?n sistemul REVISAL al Inspec?iei Muncii.Num?rul pensionarilor a r?mas constant ?n ultimii ani. Cea mai mare valoare a ?nregistrat-o ?n 2014, c?nd num?rul pensionarilor din economia local? a trecut de 5,19 milioane, conform datelor de la Casa Na?ional? de Pensii.Sursa: Institutul Na?ional de Statistic? ?Casa Na?ional? de Pensii Publice * Num?rul salaria?ilor, ?n trend ascendent * * *Locul superb aflat la c?teva minute de Bra?ov, dar care nu este o sta?iune de pe Valea Prahovei. Pre?urile sunt aproape cu jum?tate mai mici dec?t la caz?rile din Sinaia sau Predeal Postat la 24 decembrie 2020 Pentru iubitorii de natur? care s-au s?turat de aglomera?ia din sta?iunile de pe Valea Prahovei exist? c?teva op?iuni mai pu?in populare, dar? care ?ncep s? atrag? din ce ?n ce mai mul?i turi?ti, ?n contextul ?n care rom?nii caut? s? se relaxeze? ?n vacan?e ?n ?ar? ?n vremuri de pandemie.Pornind din nordul Bra?ovului, spre Sf?ntu Gheorghe (Covasna), exist? o serie de localit??i numai bune de vizitat ?ntr-un weekend. Aici se afl? diverse facilit??i de cazare aflate ?n mijlocul naturii care ofer? multiple metode de petrecere a timpului ?n aer liber. Majoritatea localit??ilor de aici sunt vechi a?ez?ri s?se?ti, a?a c? s? nu v? mira?i dac? g?si?i aici ?i denumirile ?n limba german? a acestora ?i cur??enia specific? satelor bavareze.S?npetru: la doar 10 minute de Bra?ov, se afl? satul s?sesc S?npetru (?n dialect s?sesc Pittersbarch, Pitersbarχ, ?n german? Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelic?, biserica ortodox?, rezerva?ia natural? ?Dealul Lempe?” ?i se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif ?ilimon. Curen?ii ascenden?i ce se formeaz? ?n jurul dealului Lempe? ofer? condi?ii prielnice acestui sport, potrivit informa?iilor g?site la o prim? c?utare online.H?rman: ?n dialectul s?sesc Huntschprich, ?n german? Honigberg, numele localit??ii ?nseamn? ?Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Bra?ov spre aceasta cu ma?ina la apus ofer? argumentul incontestabil c? acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de priveli?te ?i de culorile numai bune pentru poze, aici se afl? ?i o biserc? fortificat? impresionant?.Bod: Mai demult Bota (?n german? Brenndorf), exist? ?nc? din perioada neolitic?. ?n 1241, satul a fost ars de t?tari, dup? ce mai ?nainte avusese de suferit din pricina n?v?lirilor cumane. Din aceast? cauz?, sa?ii i-au zis ?Brenndorf” (?Satul ars”). ?n 1889 a luat fiin?? Fabrica de Zah?r Bod, odat? cu ea ?nfiin??ndu-se ?i Colonia Bod, o a?ezare de mai multe blocuri ?n jurul fabricii ?n care ??i aveau locuin?ele lucr?torii de la fabric?. * * *Cum tr?iau rom?nii Cr?ciunul ?n urm? cu 35 de ani: ?n cas? avem 14 grade, toat? ziua n-am avut ap? cald? 24 decembrie 2020, 22:18 de Stefan Both Coad? la p?ine ?n Epoca de Aur Tinerii n?scu?i dup? 1990 nu ??i pot imagina cum era via?a ?n Rom?nia comunist?. Au aflat din pove?tile p?rin?ilor ?i din c?r?i. Jurnalistul Neculai Constantin Munteanu a propus o mic? incursiune ?n trecut. Neculai Constantin Munteanu, disident anticomunist, vocea principal? a postului Radio Europa Liber? ?ncep?nd din anul 1980, a povestit pe Facebook cum tr?iau rom?nii de r?nd Cr?ciunul ?n plin? epoc? de Aur al comunismului. Jurnalistul a selectat c?teva povestiri din cartea Arhitect ?n Epoca de Aur, de Gheorghe Leanu (Academia Civic?, 2004). 25 decembrie 1985 De?i e Cr?ciunul, azi la 6 diminea?a, pe ?ntuneric bezn?, mi-am l?sat ma?ina la coad? la benzin?. Apoi am stat la coad? la l?m?i, se d?dea c?te 1 kg. Apoi la coad? la br?nz? telemea de 42 lei kg. N-am mai v?zut a?a ceva cred c? de 6 luni, cel pu?in! Venit acas? cu asemenea daruri, Vivi m-a s?rutat ?i a m?ncat toate firimiturile de telemea din punga de plastic ?n care fusese ambalat?. N-am f?cut brad, n-am mai avut c?nd s? stau la coad? ?i la brad. Azi e Cr?ciunul. ?n cas? avem 14 grade C, toat? ziua n-am avut ap? cald?. Seara am ?nc?lzit o oal? cu ap?, ca s? ne sp?l?m ?nainte de a ne ?nveli ?n a?ternuturile curate pe care Vivi le-a schimbat, conform datinei, ?i ?n aceste zile de s?rb?toare. S?rb?toarea o p?str?m ?n sufletele noastre de rom?ni, dar e nespus de trist? ?n acest an, ca niciodat? de c?nd m? ?tiu. Azi am stat 40 de minute la coad? la "Premialul" din Pia?a Amzei pentru 1 kg de ca?caval. N-am mai prins ca?caval de peste 6-8 luni. Nu puteam rata ocazia. Se d?dea numai ?n jur de 1 kg. Era s? ?nt?rzii la slujb? pentru prima dat? ?n 29 de ani... dar am ajuns transpirat ?i g?f?ind exact la 8 f?r? 1 minut pe poarta Institutului. De o s?pt?m?n?, tot Institutul "Proiect Bucure?ti" este absolut ne?nc?lzit. 26 decembrie 1986 Afar? sunt minus 9 grade C, minus 11 grade C, ger, v?nt puternic, criv?? din nord-est. ?n ateliere atmosfera este de cavou, inuman?, caloriferele absolut reci, nu exist? nici un pic de presiune la gaze! Se lucreaz? cu m?nu?i, cu pufoaice, c?ciuli pe cap, ?mbr?ca?i cu to?ii ca afar?. 13 februarie 1987 Responsabilul de scar? a venit asear? s? ne prelucreze punct cu punct prevederile draconicului decret al s?r?ciei ?i mizeriei. Erau ?n?irate toate prevederile anticiviliza?ie la care suntem nevoi?i s? r?spundem: s? nu folosim aspiratoarele, frigiderele, congelatoarele, un singur bec ?n camer?, etc, etc. Colac peste pup?z?, al?i zelo?i de la ICAB au descoperit c? se poate face economie de energie d?nd un program de 5 ore pe zi de ap? rece. De la 6 la 8 diminea?a ?i de la 19 la 22 seara. ?n rest, ?evile de ap? cald? ?i ap? rece sunt golite. Am semnat c? am luat la cuno?tin?? de decret. (...) Obosit, t?r?ndu-m? prin noroaiele Bucure?tiului, prin clisa resping?toare, lipicioas?, apoas? de 3-5 mm, prin b?l?ile ce ?mp?nzesc trotuarele, am ajuns acas? s? m?n?nc de pr?nz la ora 19.30. Nu era ap? nici s? te speli pe m?ini. Rezervorul de la closet era gol. Pe la ora 20.30 a ?nceput s? ??r?ie apa rece. Apa cald?, nimic. E a treia zi f?r? ap? cald?. Neculai Constantin Munteanu ?n anul 1990 Carnea era un nume generic ?n care ?ntrau la gr?mad? ?i vita, ?i porcul, ?i puiul, ?i oaia ?ntr-o postare mai veche, Neculai Constantin Munteanu ??i aduce aminte de anii ?n care p?ine, zah?rul, uleiul sau untul se d?deau pe cartel?. ??n arhiva mea am un document care probeaz? c? ?n 1986 sau 1987, la Bra?ov, nu numai p?inea ?i zah?rul se d?deau pe cartel?. Tot pe cartel? se d?deau uleiul, f?ina, m?laiul ?i untul. Normal, comunismul f?cuse progrese mari ?n ?ngroparea capitalismului, Rom?nia era pe calea construirii societ??ii socialiste multilateral dezvoltate, iar rom?nii tr?iau ?n bel?ugul ?i ?n bezna anilor lumin? ?i a bezmeticului ei conduc?tor, Nicolae Ceau?escu. Dar ?i cartela avea retorica ei. Era doar virtual?. Nu garanta nimic. Se "d?dea" ce se "b?ga". Existau ?i luni ?n care un produs sau altul nu se d?dea deloc, dup? cum pute?i constat? din ?nsemn?rile lunare, ?n creion, pe dosul cartelei, ale bra?oveanului care mi-a pus-o la dispozi?ie. C?t despre carne, carnea era un nume generic ?n care ?ntrau la gr?mad? ?i vita, ?i porcul, ?i puiul, ?i oaia ?i se alternau adida?ii, picioare de porc, fra?ii Petreu?, ni?te pui am?r??i, doi la kilogram, oase de porc afumate, cu vagi urme de carne, oase de vit? pentru sup? etc. etc. etc. S? nu-i nedrept??esc pe comuni?ti, singurul aliment care se g?sea, la liber ?i din bel?ug, era… picioare de pe?te! Cam a?a a fost, nostalgicilor!”, a scris Munteanu. * * *Cum a schimbat pandemia modul de a c?l?tori: clasicul city-break a fost ?nlocuit de rural-break. Ce ?nseamn? asta? Cristina Ro?ca 25.12.2020, ?nainte de pandemie, termenul de city-break intrase at?t de bine ?n vocabularul c?l?torilor ?nc?t p?rea prezent aici de c?nd lumea, de?i de fapt ultimii 3-4 ani au fost cei care au popularizat at?t de tare acest tip de vacan?? de 2-3 zile ?ntr-un ora? str?in. Cursele dese ?i la pre?uri mici ale companiilor aeriene de tip low-cost au fost principalul “vinovat” pentru faptul c?, o dat? pe lun? sau poate ceva mai rar, cuplurile sau grupurile de prieteni ori chiar familii ?ntregi se urcau la bord cu doar un rucsac av?nd ?n minte o cin? la Roma, o cafea la Paris sau o plimbare la Londra. Pre?ul unui bilet, dac? era cump?rat din timp, ajungea uneori chiar la sub 100 de lei, mai pu?in dec?t ar fi costat un bilet de tren prin ?ar?. Unde mai pui c? ?i ajungeai mai repede. Recunosc, am fost ?i sunt ?n continuare mare fan al city-break-urilor ?i mai ales al biletelor de avion ieftine cu care am v?zut aproape toat? Europa ?i chiar lumea. Una dintre activit??ile mele preferate de timp liber era s? caut oferte la bilete de avion. A?a cum lumea se uit? la fotbal sau la seriale, eu m? uitam dup? promo?iile companiilor aeriene. ?i am f?cut asta p?n? ?n februarie 2020. ?n martie, la jum?tatea lunii, am avut ultimul zbor.Pandemia a pus ?n cui pentru cei mai mul?i oameni pofta de a c?l?tori. De fapt, e gre?it s? spun c? le-a pus pofta-n cui pentru c? ea exist? ?nc?. Nu po?i s? le iei oamenilor una dintre activit??ile preferate ?i s? te a?tep?i s? nu ??i mai doreasc? s? fac? asta. Ba din contr?, ??i doresc mai mult ca niciodat? ?i toate studiile arat? c? atunci c?nd va fi posibil, avioanele vor fi iar pline iar biletele se vor tranzac?iona din nou ca ac?iunile la burs?. Acum, doar curajo?ii cump?r? astfel de bilete ?i doar ?nebunii” pleac? pe bune ?n destina?ii mai apropiate sau mai ?ndep?rtate care se pot ?nchide peste noapte. ?i totu?i, pe c?l?tori nu-i po?i ?ine ?n cas?. Vacan?ele nu dispar, ele se schimb?.?i astfel, pandemia a schimbat conceptul-vedet? al c?l?toriilor care ?n 2020 a devenit din city-break, rural-break. Ce ?nseamn? asta? ?n Rom?nia cel pu?in, vacan?ele anului 2020 au stat sub auspiciul c?torva concepte: siguran??, izolare ?i autentic. Astfel, oamenii au c?utat locuri unde s? nu existe aglomera?ie, unde s? fie respectate protocoalele sanitare ?i unde peisajul ?i locul s? ?nc?nte. Norocul face c? Rom?nia este cunoscut? pentru zona sa rural?. Mai bine de 50% din popula?ie ?nc? locuie?te la sat (cea mai mare pondere din Europa).?i tot aici s-au dezvoltat o serie de pensiuni ?i caz?ri – poate deja c?teva sute de astfel de unit??i – la standarde ?i la pre?uri demne de Vestul Europei. Aceste destina?ii ?n sate precum Cund (jud. Mure?), M?gura (Bra?ov) ori Z?bala (Covasna) au fost nu doar c?utate ?n acest an, dar c?nd vremea era frumoas? gradul de ocupare era de 100%. ?i s? vrei ?i nu g?seai unde s? te cazezi.Aceste cabane, castele, conace sau pensiuni sunt doar punctul de plecare c?tre drume?ii pe dealuri ?i mun?i, c?tre plimb?ri prin sate tradi?ionale sau c?tre un picnic ori o degustare de vin la iarb? verde. Cert e c? Rom?nia e o ?ar? suficient de ?ntins? c?t s? g?zduiasc? to?i ace?ti c?l?tori f?r? s? se aglomereze. Zic asta pentru c? ?n 2020 nu ne-am dorit aglomera?ie.?n mod normal, tot la satele din Rom?nia se organizau brunch-uri tradi?ionale sau drume?ii cu zeci sau chiar 100 de oameni. Dar asta pare acum din alt? er?.Acest tip de turism rural, care exist? ?n alte ??ri ?i este chiar bine pus la punct, ar putea fi un motor pentru dezvoltarea viitoare a turismului rom?nesc care p?n? acum a fost un fel de unicorn. To?i ?i vedeau poten?ialul, dar el de fapt nu ?i l-a atins niciodat?.Publica?iile str?ine de specialitate au inclus Transilvania, Delta Dun?rii sau chiar Rom?nia toat? pe lista de destina?ii ce trebuie v?zute, dar num?rul turi?tilor str?ini nu a ajuns nici m?car la 3 milioane pe an ?n vremurile bune, pre-pandemie. A fost nevoie poate ca rom?nii s? ??i descopere primii ?ara ca s? vine apoi ?i al?ii. Cine ?tie? Cert e c? ?nainte de pandemie mul?i (cu mine ?n frunte) luau drumul str?in?t??ii ?i l?sau Rom?nia pentru c?nd or s? fie autostr?zi, condi?ii ca ?n Occident sau pentru la b?tr?ne?e.Va schimba pandemia viitorul turismului rom?nesc? ?Turismul se va a?eza pe o nou? ?in? pentru c? rom?nii vor descoperi mai mult Rom?nia ?i o s? descopere mai mult turismul de bun? calitate pe care Rom?nia ?l poate promova. Dac? la schi ?i la litoral nu suntem campioni, ?n schimb, la turismul de ni??, ecoturismul, suntem“, preciza recent Drago? Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscu?i antreprenori din turism. El mai spunea c? Rom?nia poate primi 10 milioane de vizitatori de peste hotare ?i pariul s?u era fix pe acest tip de turism rural.Ei bine, poate chiar a f?cut ?i pandemia ceva bun ?i a ridicat la rang de trend rural-break-ul. R?m?ne de v?zut dac? a fost doar un trend pasager sau e una dintre acele tendin?e ?evergreen” cam ca micu?a rochie neagr?. Nu exist? garderob? complet? f?r? ea.25 – 27 decembrie 2020 – Ce vinuri bem ?n acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomand?rile lui C?t?lin P?duraru, Pre?edintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 25.12.2020, 42 de ecrane deschise, 6 ?meeting rooms”, 1 ?main room”, 5 camere TV ?n studio (fixe, macara, dolie, traveling), 2 camere ?n afara cadrului, sute de ore ?nregistrate, 6.000 de e?antioane trimise ?n toat? lumea, jurizare electronic? pe soft rom?nesc (al doilea din lume) = VINARIUM. Primul concurs interna?ional OIV & VINOFED organizat ?n format mixt online – ad locum. Singura competi?ie desf??urat? ?n plin? pandemie (?n luna Mai au fost cele mai dure restric?ii), exact la data programat? – atunci c?nd TOATE concursurile interna?ionale afi?au bannere: ?Cancelled / Postponed”. Vinurile tinere (albe ?i rose) din produc?ia 2019 aveau nevoie de o ierarhizare ?i o bun? comunicare la ?nceput de an 2020. Am f?cut-o cu costuri de energie, de risc ?i, bine?n?eles, financiare, dar am ob?inut o pozi?ionare excelent? a Rom?niei, am livrat o dovad? c? inteligen?a ?i persuasiunea nu ne sunt str?ine. De la v?rful organiza?iilor interna?ionale ?i din partea ?semn?turilor” puternice de pe mapamond au plecat ?n lume mesaje de apreciere ?i de recunoa?tere – f?r? echivoc - a ?nt?iet??ii demersului ?Made ?n Romania”.Mul?i dintre Dvs. care afla?i – poate - pentru prima oar? de aceast? reu?it?, dar ?i cei care ?ti?i deja despre puterea evenimentului istoric VINARIUM 2020,? v? pute?i ?ntreba unde a fost mass media rom?neasc?, unde au fost influencerii faimo?i, unde au fost oficialit??ile...Pentru c? ?tim r?spunsul, v? propunem s? privim cu optimism la ceea ce putem face noi prin noi ?n?ine.Mass media este modelat? de gregar dar, s? nu ne ascundem dup? deget, ?i modeleaz? gregarul cu un apetit care se va aduna ?ntr-un decont greu. ?n rest, administra?ia & ?influen??rii” s-au sc?ldat ?n zeama c?ldu?? (?i mirositoare) a incompeten?ei, dezinteresului sau, dimpotriv?, ?n cea a interesului lipit de propria persoan?.Pentru c? se apropie finalul de an, pentru c? preg?tim edi?ia 2021, ?ndrept un g?nd de recuno?tin?? ?i respect tuturor partenerilor care au ajutat decisiv la ridicarea acestei construc?ii.Sper ca munca oenologilor care au creat vinuri valoroase – premiate VINARIUM – s? fie r?spl?tit? prin alegerea acestor vinuri de c?tre Dvs. Medalia pe care o g?si?i pe sticle le este ?i v? este dedicat?. VINARIUM – ?n semn de pre?uire! ?1. Domeniul Aristitei, Vizionar - Feteasc? Neagr? 20192. Aurelia Vi?inescu, Anima - 3 Fete Negre 2015/2016/20173. Davino - Flamboyant 2016...............1. Domeniul Aristitei, Vizionar - Feteasc? Neagr? 2019Proasp?t oferit? pie?ei! Cel mai nou vin premium!Are toate datele pentru a sta pe masa festiv? de Cr?ciun ?i de Revelion.Un vis ar?tos, rubiniu str?lucitor, care mai p?streaz? un halou violaceu abia perceptibil.Mirosul ?i gustul se leag?n? ?ntre ?fructe confiate, curmale, stafide, prune uscate” ?i ?notele [...] picante”.Curajul de a-l livra f?r? baricare iubitorilor de Feteasc? Neagr? este de admirat, iar rezultatul spectaculos. De?i descriptorii de mai sus pot induce o plasare c?tre supracopt, vinul este foarte viu ?i... tineresc.Foarte probabil, o nou? vedet? in Dealu Mare.Felicit?ri Cristi Tudor!Poft? bun?, dragi cititori!Deocamdat?, vinul poate fi achizi?ionat de la cram? sau de pe pe site-ul produc?torului domeniularistitei.ro prin formularul de contact............................2. Aurelia Vi?inescu, Anima - 3 Fete Negre 2015/2016/2017Nu, nu e o gre?eal?. Vinul este ob?inut din Feteasc? Neagr? din trei recolte. Iar seria pe care am ales-o eu este... 007 (sun? prea bine: ?Sunt Feteasc?. Feteasc? Neagr?”)Nu vom ?ti exact care sunt propor?iile ?n care au fost asamblate cele trei recolte ?i nici care ?i c?t s-au bucurat de maturare la stejar.Important este rezultatul finit: un vin puternic (foarte puternic), arome primare, secundare ?i ter?iare ?n buchet (!), supraplin retronazal ?i ?lungime” de manual. Lipse?te ceva pentru prezen?a pe podium?A?tept?m nota publicului. Juriul a decis.Afi?at ast?zi pe vindor.ro , ? HYPERLINK "" aici.................................3. Davino - Flamboyant 2016Dac? sunt S?rb?tori, haide?i s? ne r?sf???m!Cabernet Sauvignon, Merlot ?i Feteasc? Neagr?.Turn?m ?n decantor ?i uit?m pu?in de vinul nostru, timp ?n care antreurile ?i vinurile de deschidere se vor fi dus deja.Ne aducem aminte de el exact c?nd trebuie.Lumea vorbe?te deja mai ?ncet, foamea s-a mai potolit, sim?im s?rb?toarea.C? vine curcanul, c?prioara, mielul, carnea de vit?-n s?nge, ra?a, mai pu?in conteaz?.Ba, poate, ar trebui s-avem prima sorbitur? ?nainte de sosirea felului principal. E nevoie de concentrare. Un plonjeu cognitiv ?ntr-un lichid cu ?nc?rc?tur? semiotic?. A?a se nasc expresiile ?E un dar divin! ”. ?i e.Pe vinexpert.ro ?l g?si?i aici.Dac? v? sim?i?i bine ?n preajma vinului, v? fac o invita?ie: urm?ri?i emisiunea ?Fra?i de Vi??” de pe TVR2. S?mb?ta de la 17:00 ?i duminica, ?n reluare, de la 12:00. Bine?n?eles, cu... un pahar de vin ?n m?n?! Arhiva emisiunilor ?Fra?i de Vi??” pe TVRPlus.?Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o g?si?i aici. ?* * *I-am provocat pe antreprenorii locali s? ne spun? cum va ar?ta ?n acest an, ?n plin? pandemie, masa de Cr?ciun, cu cine vor petrece, unde ?i ce nu va lipsi. Ce ne-au r?spuns? 25 dec 2020 Cristina Ro?ca Cu pu?in timp ?nainte de s?rb?tori, i-am provocat pe antreprenorii locali s? ne spun? cum va ar?ta ?n acest an, ?n plin? pandemie, poate cea mai a?teptat? perioad? din an. Vor mai fi Cr?ciunul ?i anul nou ocazii perfecte pentru a sta al?turi de cei dragi la pove?ti sau formula va fi restr?ns? ?n 2020 la doar familia apropiat?? A schimbat COVID-19 multe pe lume, dar a schimbat ?i meniul de s?rb?tori? ?i asta am ?ncercat s? afl?m. Nu de alta, dar avem nevoie de un strop de normalitate.?Matei Ladea, coproprietar al businessului de costume bespoke Sarto ?i al Loake Shoes Rom?nia?Dat fiind c? se ?ncheie un an MARATON cu surprize, o curs? cu obstacole ?n via?a privat? ?i de business, s?rb?torile le vom petrece ?n lini?te, c?ut?nd relaxarea. Suntem recunosc?tori pentru c? suntem to?i bine ?i s?n?to?i, familia, prietenii ?i colegii ?i ne bucur?m c? business-ul nostru este ?n continuare ?n cre?tere.Poate nu ne vom vedea personal cu to?i cei apropia?i, spre binele tuturor, ?ns? le vom trimite c?te o felicitare scris? de m?n? ?n loc de tradi?ionalele SMS-uri ?i cadouri f?r? mesaj, ?ntruc?t anul acesta ne-a reamintit de necesitatea interac?iunii personale ?i de importan?a celor din jurul nostru. Parc? singuri, ?n izolare cu device-uri, ne pierdem din umanitate.Toat? lumea ?ncearc? s? fie politically correct c?nd vine vorba de izolare ?i pandemie ? totul p?n? la piftie ?i cozonaci. Personal sunt un mare fan al salatei de boeuf ?i al afum?turilor - la farfurie ?i la pahar :). De re?inut este ?ns?, c? s?n?tatea noastr? nu ?ine doar de viru?i, ci ?i de alimenta?ie ?i de obiceiurile de consum dezvoltate ?n timp. ?n concluzie vom fi c?t mai light pe mas? pentru a fi c?t mai safe ?n jurul ei.“?Teodora Burz, fondator al brandului de mod? Styland??n fiecare an, s?rb?torile le-am petrecut acas?, ?n Rom?nia. ?i anul acesta vom face la fel, probabil ?n Bucure?ti sau al?turi de familie, l?ng? Timi?oara, asta dac? nu vom avea restric?ii.C?nd vine vorba de masa de s?rb?tori, ce pot s? zic e c? nu va fi diferit?. Masa noastr? este ornat? pe tot parcursul anului, pentru c? fiecare cin? acas? are un rol important. Desigur c? ?n perioad? Cr?ciunului ea este ?mbog??it? cu c?teva elemente decorative specifice perioadei. Meniul con?ine mereu preparate f?cute de mine, fiind incluse toate sortimentele noastre preferate. Supa cu t?i?ei de cas? ?i p?trunjel verde este nelipsit?, dar ?i pr?jitura copil?riei ?Albini?a?“.?Sebastian M?ndroiu, cofondator al biroului de arhitectur? Picktwo Studio?Dac? vorbim de planuri, ce pot s? zic e c? ?n acest an, cu siguran??, vom s?rb?tori acas?! Nu cred c? e o perioad? bun? pentru c?l?torii, ?i chiar dac? vom merge s? vizit?m prieteni sau rude, cu siguran?? va fi pentru o perioad? foarte scurt? de timp ?i respect?nd toate m?surile de protec?ie - masc?, distan?are. Nu vrem s? risc?m s? mergem la munte sau ?n alt? vacan??. Cred c? cele mai sigure planuri pentru acest an sunt: Cr?ciunul pe Netflix ?i Revelionul pe HBO GO :).?n acest context, nelipsit pe masa de s?rb?tori cred c? poate fi doar vinul. :) Pentru c? ?n trecut petreceam s?rb?torile ?n familie, mama se ocupa de preparatele tradi?ionale. La noi ?n familie, preg?tirile dureaz? ?n mod normal 5-7 zile (?n cel mai bun caz), ?i bif?m toate produsele must have: sarmale, friptur?, cozonac, salat? boef.?Acum, dac? vom s?rb?tori acas?, cred c? vom ?ncerca s? g?tim f?r? carne. Probabil vom ?ncerca s? facem sarmale vegetariene ?i sper?m s? ne ias? un cozonac bun!?Dac? ?n al?i ani se vorbea despre lini?te ?i reflec?ie ?n perioada s?rb?torilor, cred c? acum nu avem nicio scuz? s? nu abord?m o g?ndire introspectiv? ?i s? analiz?m anul care se ?ncheie, s? vedem cum am gestionat provoc?rile ?i unde am putea s? facem mai bine.“Alexandru Pi?igoi, fondator al bistroului ?i magazinului de br?nzeturi Mesange Fromagerie?Deocamdat? nu am planificat ceva concret pentru s?rb?tori, dar cel mai probabil voi sta acas? cu familia, ca de obicei de Cr?ciun.? Vom preg?ti meniul obi?nuit ?i cu siguran?? nu vor lipsi br?nzeturile, pentru c? ne ?i plac foarte mult, pe l?ng? faptul c? am o afacere ?n domeniu!? E dificil de spus ?ns? ce br?nzeturi vom alege, pentru c? avem ?n magazin peste 100 de sortimente ?i nu a? putea de acum s? ?tiu pentru ce voi opta, mai ales c? toate ?mi plac la fel de mult!“?Diana Staicu, proprietar? a Scandinavian Design House, care grupeaz? activitatea magazinelor de mobilier ?i decora?iuni BoConcept, Fleximo ?i Vox?Uit?ndu-m? ?n urm?, pot spune c? pentru mine anul 2020 a fost un an intens pe toate planurile, dar ?i un an ?n care am ?nceput s? m? descop?r pe mine ?ns?mi, s? m? analizez mai bine ?i s? ?nv?? s? m? trec pe ?lista de priorit??i“. La final de an, mi-am propus s?-mi petrec s?rb?torile ?n lini?te, al?turi de persoane dragi mie, s? m? deconectez total. Voi face Lego cu b?ie?elul meu care deja viseaz? la cadoul de la Mo? Cr?ciun. ?i probabil c? filmele ?i c?r?ile bune vor fi delicatesa mea de s?rb?tori!Iar c?nd vine vorba de aceast? perioad?, nu putem s? uit?m gastronomia, a?a c? preparatele tradi?ionale cu siguran?? vor fi vedetele, dar f?r? excese. Eu le asociez cu copil?ria, cu vacan?ele de iarn? la bunici ?i cu s?rb?torile de iarn? al?turi de to?i cei dragi. Nu-mi pot imagina un Cr?ciun f?r? miros de cozonac f?cut ?n cas?, mere coapte ?i scor?i?oar?. Ar fi ideal s? avem ?i pu?in? z?pada.“?Emil Munteanu, proprietarul hotelului Atra Doftana?Anul acesta este unul imprevizibil, ?n care cu to?ii, indiferent de domeniul de activitate, ne afl?m ?ntr-o mare dificultate c?nd vine vorba despre a face planuri. Desigur c? preocuparea pentru a avea continuitate ?n ceea ce facem ne d? ?i motiva?ia ?i curajul de a r?zbi ?n aceast? pandemie.Cu toate aceste riscuri pe care le ?mp?rt??e?te ?ntreaga industrie a ospitalit??ii, ?n oaza noastr? izolat? ?i lini?tit? de la Atra, departe de aglomera?ia zonelor comerciale tradi?ionale, vom crea o atmosfer? intim?, cald? ?i pl?cut?, cu foc ?n ?emineu, decora?iuni ?i muzic? ?n surdin?, foc de sear? ?i vin fiert cu scor?i?oar?, ?ampanie ?i artificii, f?r? petreceri somptuoase. De asemenea, vom preg?ti pentru comercializare co?uri cu bun?t??i din C?mara Atra by Chef Ionu? Gagiu, care vor oferi delectare celor noroco?i s? primeasc? un astfel de dar.?? Intimitatea spa?iului ?i a atmosferei va fi completat? de un mare r?sf?? gastronomic. Aici nu avem bariere! ?i doar cu scopul de a v? st?rni imagina?ia ?i de a v? provoca senzorial, vom celebra s?rb?torile cu: sfecl? coapt? (din gr?dina Atra), p?str?v afumat de noi (achizi?ionat din p?str?v?riile din Valea Doftanei) ?i crem? de br?nz? (de la fermierii locali), cotlet de mangali?? cu m?m?lig? pr?jit? ?n m?lai cu urd? ?i ciuperci de p?dure culese de Leontin din Mun?ii Baiului, piept de porumbel cu piure de gutui (din curte de la colega noastr? Cristina) ?i sos de vin cu c?tin? (culeas? din p?dure). Nu va lipsi pr?jitura de ciocolat? cu ?nghe?at? de busuioc f?cut? ?n cas?, dar ?i multe altele care a?teapt? s? fie descoperite ?i savurate.“ * * *Viitorul bate la u??: California a aprobat primul serviciu de livrare f?r? ?ofer Dorin Oancea 25.12.2020, California a aprobat un serviciu comercial de livrare f?r? ?ofer, pentru prima dat?. Startup-ul Nuro inten?ion?nd s? ?nceap? opera?iunile comerciale de anul viitor, anun?? pania a testat vehiculele R2 ?n aprilie, dar aprobarea ?i va permite s? taxeze oamenii pentru serviciile sale.Vehiculele firmei vor avea o vitez? limitat? la 35 mile pe or?, (56 km/h) ?i vor trebui s? opereze ?n condi?ii de ?vreme frumoas?”.Nuro a fost fondat? de doi fo?ti ingineri Google ?i are finan?are de la firma japonez? Softbank.R2 folose?te radarul, imagistica termic? ?i camere de 360 ??de grade pentru a-?i coordona mi?carea. Ma?ina nu dispune de volan, pedale sau oglinzi laterale.Vehiculul are forma unui ou ?i este mai mic dec?t majoritatea ma?inilor din SUA. De asemenea, are dou? compartimente cu temperatur? controlat? pentru livr?ri. U?ile se ridic? pentru a prezenta articolele odat? ce destinatarul a introdus un cod.?n timpul unor teste desf??urate ?n Houston, Texas, ?n februarie, R2 a livrat pizza pentru Domino's Pizza, alimente din lan?ul de supermarketuri Kroger ?i produse Walmart.Un expert ?n transporturi a declarat c? problemele de siguran?? vor continua s? fie o preocupare.?n octombrie, taxiuri f?r? ?ofer au ?nceput s? opereze ?n Phoenix, Arizona, ca parte a serviciului Waymo ce apar?ine Google.Un serviciu similar, sus?inut de gigantul online de tehnologie ?i comer? cu am?nuntul Alibaba, este ?n prezent testat ?n cel mai mare ora? din China, Shanghai. * * *Bradul de Cr?ciun ?i o rivalitate istoric? ?n Statele BalticeOvidiu Nahoi 24 Decembrie 2020 Riga, Letonia, decembrie 2019?n fiecare decembrie, dup? cum scrie Courrier International, Letonia ?i Estonia dezgroap? o rivalitate istoric?: ?n care dintre cele dou? ??ri a fost instalat mai ?nt?i primul pom de Cr?ciun ?ntr-o pia?? public???i, cum se ?nt?mpl? adesea ?n astfel de situa?ii, ?r?spunsul depinde de cui i se pune ?ntrebarea”, noteaz? publica?ia leton? LSM.Letonia va sus?ine c? a fost prima, ?n 1510: ?O plac? prins? ?ntre pavajele Pie?ei Prim?riei din Riga atest?, ?n opt limbi, c? acesta este locul unde bradul a fost instalat ?nt?ia dat?.?n vitrinele Muzeului de Istorie al Ora?ului Riga pute?i admira chiar ?i o decora?ie folosit? ?n secolul al XVI-lea pentru primii brazi de Cr?ciun. Este vorba despre o bil? mic? din sticl? cu c?rlig din fier forjat.De c??iva ani, bradul este prezent, de fapt, ?n toate anotimpurile, de c?nd a fost ridicat? o sculptur? din bronz ?n aceea?i pia?? din capitala Letoniei”.La Tallinn, 300 de kilometri mai la nord, lucrurile se v?d cu totul diferit. Aici se spune c? primul brad a fost ridicat ?n 1441. Dar nicio plac? ?i nicio sculptur? nu vin s? sus?in? acest fapt.Cu toate acestea, capitala Estoniei are un argument puternic: aici s-a instalat cu adev?rat un brad, ?n timp ce dincolo, la Riga, ?se spune c? negustorii ridicaser? doar un imens candelabru ?n form? de copac decorat cu flori uscate, fructe, legume ?i chiar figurine din paie”.Totu?i, cele dou? ??ri baltice sunt de acord asupra unui punct. Tradi?ia de decorare a unui copac de Cr?ciun vine de la ghildele medievale numite ”Capetele negre”, comunit??i de tineri germani nec?s?tori?i care locuiau ?n Tallinn ?i Riga, dou? ora?e hanseatice la acea vreme.La ?nceputul secolului al XV-lea, cele dou? ora?e apar?ineau Livoniei, un teritoriu care cuprindea aproximativ Letonia ?i Estonia de ast?zi ?i care se afla sub st?p?nirea german?.Prin urmare, un deputat leton a propus o rezolu?ie comun? cu partenerii s?i estonieni pentru a sus?ine acest trecut comun ?i a face ca toat? lumea s? cad? de acord, ?n cele din urm?. ?ns? propunerea n-a fost ?nsu?it? ?i de partea estonian?.Dar dac? istoricii sunt ?mp?r?i?i cu privire la fiabilitatea surselor ?i a diferitelor versiuni, legendele circul? ?n ambele ??ri ?i, ?n cele din urm?, nu fac dec?t s? atrag? turi?ti ?n cea mai rece ?i mai ?ntunecat? perioad? a anului din statele baltice – bine?n?eles, atunci c?nd nu sunt restric?ii sanitare, aminte?te LSM.Dar, a?a cum se spune, c?nd doi se ceart?, al treilea c??tig?. De c??iva ani ?ncoace, pomul de Cr?ciun din Vilnius, Lituania, cea de-a treia republic? baltic?, a fost recunoscut ca fiind cel mai frumos din Europa. * * *Povestea rom?nului care a cucerit Queens Night Market cu re?eta sa de kürt?s kalács. Cu desertul mo?tenit de la bunica, la marile festivaluri din New York 25 Decembrie 2020 ? Ovidiu Ha?egan Un rom?n din Cugir, jude?ul Alba, a reu?it s? construiasc? o afacere de succes la New York, cu un produs de patiserie tradi?ional ?n Transilvania. Radu S?rbu a dus aroma ?i gustul colacului cu nuc?, din inima Transilvaniei, la cea mai important? pia?? de m?ncare tradi?ional? din Queens Night Market, unde reprezint? Rom?nia Nu a fost u?or. Radu a povestit pentru G4Media cum ?i-a construit afacerea ?i cum a reu?it s? devin? un reper pe pia?a festivalurilor din ora?. A ?mp?rt??it cu americanii desertul pe care i-l preg?tea bunica lui, i-a ad?ugat migdale, ciocolat? sau nuc? de cocos ?i i-a ?nnebunit pe new yorkezi. Anual, merge la Romanian Festival on Broadway ?i nu doar acolo, unde oamenii stau la coad? pentru a gusta exoticul desert. . Kürt?s kalács le este prezentant americanilor drept un desert vechi de sute de ani din Transilvania, Rom?nia. Radu ?tie toat? procedura de la bunica sa.”Ne facem aluatul de la zero, doar cu ingrediente proaspete. Dup? ce aluatul cre?te, rul?m manual desertul, ?l scufund?m ?n zah?r ?i-l coacem la jar p?n? c?nd ajunge la culoarea perfect? de caramel. Apoi ?l pres?r?m cu toppinguri la alegere. Rezultatul este o pr?jitur? ?n form? cilindric?, goal?, cu un interior moale de aluat ?i un exterior crocant ?i dulce” explic? Radu cum se ajunge la ”gustul dulce al Transilvaniei”. ”Am plecat din Rom?nia ?n 2002, am ajuns la New York ?i am r?mas ?n New York… ?n Rom?nia am avut un mic magazin de componente de calculatoare, v?nz?ri de calculatoare. C?nd am venit ?n State, am schimbat absolut totul. Am lucrat ca ?ofer ?n prima perioad?, cu cineva pe Wall Street, apoi am g?sit un job ?i am lucrat pentru o agent? imobiliar?, una dintre cele mai bune din lume Cum a ap?rut Twister CakeIdeea cu Kürt?s kalács a venit dup? am fost la c?teva festivaluri rom?ne?ti prin 2004, 2005 ?i erau ni?te cozi infernale la cei care f?ceau acest desert, pentru c? nu f?cea nimeni ?n state ?i erau ?i ei la ?nceput.Un prieten din Cluj mi-a dat ideea. Mi-a spus, ar trebui s? faci ceva tradi?ional rom?nesc ?n State ?i atunci mi s-a aprins becul ?i am zis c? asta tre s? fac. A?a a ap?rut Twister Cake.?n familia mea se face Kürt?s de genera?ii. ?nc? mai am instrumente (de rulat) de la str?-str?bunica mea, care erau folosite pe jar. Am crescut cu acest desert.Bunica mea f?cea pentru mine ?i pentru nepo?ii ei Kürt?s kalács. Bunicul meu f?cea o g?leat? mare de jar ?i efectiv erau rula?i de m?n?. ??i dai seama c? st?teau 5 copii a?tept?nd cu ap? ?n gur? s? se termine… Din p?cate nu am poze cu asta, am o singur? poz? cu p?rin?ii mei f?c?nd Kürt?s kalács”.Radu spune c? americanii consider? acest desert ca fiind unul exotic. Se ?ntreab? de ce este gol pe din?untru. Pentru c? pare mare ?i se a?teapt? s? fie umplut. Radu le spune c? e umplut cu dragoste.”Prima reac?ie, m? ?ntreab? ce este ?i atunci eu le explic povestea, ce este, de unde se trage, le povestesc despre bunicii mei, despre Transilvania, despre faptul c? este un desert care acum 300 sute de ani era servit la nun?i… Dup? ce le povestesc ?i le ar?t cum se face, vor s? ?ncerce.Ca s? ?l fac ?i mai exotic, de 3 ani ?l produc ?i ?n form? de con ?i pun ?n el ?nghe?at?”. Cost? ?n general 8 dolari, dar la festivalurile rom?ne?ti ?i ungure?ti, pre?ul ajunge ?i la 10 dolari. Twister Cakes Bakery a devenit o brut?rie mobil? de?inut? ?i administrat? de familie din 2010.”Am ?nceput cu un cuptor. La ?nceput singur, apoi am g?sit un prieten, apoi ?nc? un prieten. ?n primii 5 ani am mers doar la festivaluri mai mici. Ne-am ridicat foarte mult din 2015, de c?nd am intrat la o pia?? interna?ional? de m?ncare aici ?n Queens ?i am crescut foarte mult. ?ntre timp m-am ?i c?s?torit ?i am luat pe urm? c?te 2 evenimente pe weekend ?i am crescut ?i mai mult. Ca s? ??i dau ?i ?n numere, ?n fiecare an cre?tem de 5 ori. Am crescut ?ncet ?i sigur, nu am s?rit etape, nu am avut investitori, ?ncerc s? ?in afacera pentru noi, pentru familie” spune Radu.??i desf??oar? cea mai mare parte a activit??ii ?n Queens, pe care ?l consider? cel mai divers cartier din lume. Dar merge ?i la toate festivalurile rom?ne?ti, inclusiv la cel de pe Broadway, care se ?ine o dat? pe an.Birocra?ie ?n SUARadu consider? c? este destul de lejer. Spune c? este foarte simplu, pentru c? totul se desf??oar? online. ”Nu pierzi luni ?ntregi dac? vrei s? ??i faci o afacere. Pentru autoriza?iile locale, ?n momentul ?n care ai compania, ??i trebuie o autoriza?ie s? po?i s? vinzi, s? te aib? ?n eviden??. Dup? aceast? autoriza?ie de po?i duce la echivalentul DSV, s? ??i fac? autoriza?ia… e foarte simplu ?i acolo” spune Radu.PandemieRadu spune c? ?n pandemie, afacera a crescut. ”Toat? lumea a stat acas? ?i au comandat online. Eu av?nd websiteul f?cut pentru v?nz?ri online de c?tre so?ia mea, v?nz?rile au explodat din martie, aprilie. Pur ?i simplu, greu am f?cut fa?? de Pa?te ?i acum de Cr?ciun.F?c?nd toat? chestia asta online, a fost un avantaj foarte mare pentru noi. ?n plus de asta, am stat acas?. Av?nd un spa?iu comercial unde am preparat tot ce am livrat, a fost foarte u?or pentru c? am petrecut foarte mult timp cu copiii.Cartea”Cartea ?n care sunt inclus ?i eu… Este despre marketul la care v?nd din 2015 ?i ?n care sunt prezenta?i c??iva comercian?i care sunt printre cei mai faimo?i.Cartea este despre lume, despre ??rile care particip? acolo. Eu reprezint Rom?nia ?i cred c? e un lucru foarte important. ?n carte e mai detaliat? povestea mea, mai multe am?nunte… Tot acolo am re?eta, una dintre cele mai greu de pus ?n practic? din toat? cartea”, mai spune Radu S?rbu. sursa foto: Radu S?rbu, arhiva personal . Vinul de azi: Bin 28 Kalimna Shiraz 2017 - 91 puncte Robert Parker, 91 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ieri, Succesul cramei Penfolds a fost generat de genera?iile de inovatori ?i vizionari care au condus-o ?nc? de la ?nfiin?are, ?n 1844, p?n? ast?zi. ?tiin?a, arta ?i inova?ia ?i-au dat m?na pentru c? Penfolds s? devin? unul dintre cei mai respecta?i ?i aprecia?i produc?tori din Australia. De acolo vine ?i recomandarea zilei, Bin 28 Kalimna Shiraz 2017. Robust ?i complex ?n arome, vinul are o frumoas? culoare de ro?u purpuriu cu tente de granat. Olfactiv, reg?sim note aromatice, de lemn dulce ro?u, coac?ze ro?ii, goji ?i zmeur? s?lbatic?. Pe palat, vinul este foarte bine echilibrat, p?str?nd aici aromele fructate, ?n special cele de fructe negre, la care se adaug? taninurile nisipoase. Degusta?i acest vin la 16-17 grade Celsius, al?turi de carne de vit? la gr?tar sau alte preparate cu carne de vit?, friptur? de miel sau br?nzeturi. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * *Un monolit f?cut din turt? dulce a fost descoperit ?n San Francisco de Cr?ciun 27 decembrie 2020, George-Andrei Cristescu VIDEO Monolitul din turt? dulce din San Francisco, FOTO Twitter Jeffrey Tumlin Un nou monolit din seria construc?iilor misterioase care au ?mp?nzit lumea ?n ultimele luni a fost g?sit ?n San Francisco de Cr?ciun, doar c? ?n acest caz lucrurile sunt pu?in diferite: monolitul nu este construit din metal, ci din turt? dulce. din turt? dulce este doar cel mai recent dintr-o list? tot mai lung? de construc?ii similare ap?rute din neant ?n diferite locuri. La fel ca primul monolit descoperit, cel din Utah, construc?ia din San Francisco are trei fe?e, iar p?r?ile sale rectangulare par ?inute ?mpreun? de o crem? de pr?jitur?. La fel ca ?n cazul celorlalte structuri descoperite ?n jurul lumii, este neclar cine e responsabil de existen?a acestui monolit special. ?Am fost destul de ?ocat c?nd am v?zut prima dat? monolitul din turt? tulce”, a declarat Josh Ackerman, un locuitor al ora?ului San Francisco, pentru BBC. B?rbatul, care a postat pe Twitter mai multe fotografii ale monolitului, a spus c? a v?zut o postare pe o re?ea de socializare care anun?a apari?ia monolitului ?n diminea?a de Cr?ciun, dar nu i-a venit s? cread?, declar?ndu-se complet surprins ?n momentul ?n care a ajuns ulterior ?n apropierea structurii. ??ntr-un sens, am sim?it c? monolitul din turt? dulce surprinde perfect excentricitarea acestui ora? ?i c? reprezint? unul dintre multele motive pentru care iubesc San Francisco”, a mai spus acesta. Din p?cate pentru curio?i, din cauza condi?iilor meteo din San Francisco ?i a materialului perisabil din care era construit, monolitul s-a pr?bu?it ?n cursul zilei de s?mb?t?. Construc?iile de acest fel au ?nceput s? apar? ?n diferite zone ale lumii dup? descoperirea primului monolit ?n Utah, la sf?r?itul lunii noiembrie. A doua construc?ie similar? cu cea din Utah care a ajuns ?n aten?ia presei interna?ionale a fost g?sit? ?n jude?ul Neam?, ?n apropierea unei cet??i dacice. Acesta a disp?rut ?ntr-un mod la fel de misterios ca cel ?n care a ap?rut. Recent, un alt monolit a ap?rut ?n Rom?nia pe plaja de la Vadu. Nimeni nu ?tie exact cine ?i de ce construie?te aceste structuri. Explica?ia cea mai plauzibil? pare s? fie cea conform c?reia un artist a construit monolitul din Utah, iar celelalte structuri sunt simple imita?ii. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download