Apar-romania.ro



Stiri, 13 august 2021 Cursul de schimb 13.08.2021 1 EUR4.91181 USD4.1811APIA si SUBVENTIITermen APIA subven?ie pentru cresc?torii de ovine/caprine 1 septembrie! Agroinfo , 13 august 2021 - Subven?ii APIA 2021. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? cresc?torii de oi ?i capre c? au termen limit? 1 septembrie 2021 pentru ?nscrierea animalelor ?n registrele genealogice ale raselor ?i depunerea documentelor la APIA cu scopul de a ?ncasa sprijinul cuplat zootehnic aferent acestui an de cerere.Sprijin cuplat zootehnic ovine/caprine, SCZ O/C –ovine/caprineDocumentele specifice care se pot aduce p?n? la data de 1 septembrie 2021 sunt:- adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea berbecilor/?apilor ?n registrul genealogic al rasei, ?nscrierea/?nregistrarea oilor sau caprelor ?n registrul genealogic al rasei, pentru care se solicit? SCZ, ?i respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la 35 de femeleovine/caprine ?i/sau- adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean, prin care se confirm? respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap cu certificat de origine, la 35 de femele ovine/caprine ne?nscrise ?i ne?nregistrate ?ntr-un registru genealogic.ATEN?IE !Adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea Registrului genealogic al rasei sau adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean se poate depune la APIA p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Berbecii pentru care se solicit? SCZ-O trebuie s? fie ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Efectivul de femele ovine ?nscrise/?nregistrate ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? sau suplimentar?, pentru care se solicit? SCZ, respect? raportul de sexe de minimum un berbec ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la 35 de femele ovine (condi?ia de eligibilitate trebuie s? fie ?ndeplinit? p?n? la data de 1 septembrie 2021, inclusiv)?apii pentru care se solicit? SCZ-C trebuie s? fie ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Efectivul de femele caprine ?nscrise/?nregistrate ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? sau suplimentar?, pentru care se solicit? SCZ, respect? raportul de sexe de minimum un ?ap ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la? 35 de femele caprine (p?n? ?n data de 1 septembrie 2021, inclusiv).Cuantumul SCZ ovine/caprine pentru anul de cerere 2020 este de 17,9060 euro/cap de animal = 87,2469 lei/cap de rma?ii ob?inute de Agroinfo de la APIA.Detinatorii de terenuri forestiere pot primi un sprijin de la Ministerul Mediului. Care sunt conditiile de accesare si ce sume de bani se acorda la hectar? august 13, 2021 Proprietarii de paduri, situate in arii protejate, in care exploatarea lemnului nu este permisa, pot beneficia de un sprijin de la Ministerul Mediului.Acest sprijin se adauga celui oferit de APIA unde, persoanele care detin o suprafata de padure mai mare de 100 de hectare, pot obtine 38 de euro la hectar, in conditiile in care accepta sa nu exploateze o suprafata de cel putin 20% din cea detinuta, pentru crearea unei ?zone de liniste”.Ministrul Mediului, Tanczos Barna a declarat ca, atat timp cat introduce restrictii, este obligatoriu ca statul sa plateasca si compensatii.?Odata cu venirea mea la minister, am regandit prioritatile ministerului in ceea ce priveste finantarea unor activitati. Un domeniu care a fost neglijat ani la rand a fost domeniul compensatiilor care se platesc proprietarilor terenurilor forestiere care isi au terenurile, padurile in arii strict protejate, acolo unde ei nu isi pot desfasura activitati de exploatare. Aceste compensatii nu au fost platite de cativa ani. Am decis ca, in ordinea vechimii acestora, in anul 2021 sa platim toate aceste datorii, pentru ca protectia mediului costa. In cazul in care statul introduce restrictii in diverse domenii este absolut normal, este chiar si obligatoriu sa plateasca la timp compensatii”, a declarat ministrul Mediului.Pe langa acest sprijin, proprietarii de paduri cu o suprafata mai mare de 100 de hectare, care se angajeaza ca vor lasa neatinsa o suprafata de cel putin 20% din cea detinuta, pot primi, de la APIA, o subventie in valoare de 38 de euro la hectar. Se creaza astfel o ?zona de liniste” unde copacii, plantele si animalele se vor dezvolta nestingherite.Pentru acest program, in toata tara sunt alocate peste 68 de milioane de euro, iar proprietarii de paduri primesc sprijin timp de cinci ani. Garda Forestiera verifica daca beneficiarii respecta conditiile, in caz contrar, titularii sunt obligati sa dea banii inapoi cu penalitati.Produc?ia agricol? ?i veniturile fermierilor vor sc?dea semnificativ , august 13, 2021, agrimanet Consecin?ele Acordului Verde asupra produc?iei agricole ?i a veniturilor fermierilor sunt enormeServiciul ?tiin?ific al Comisiei (CCR) a lansat ?n cele din urm? un raport privind impactul acordului verde asupra agriculturii ?i comer?ului agricol.Consecin?ele pentru fermieri ?i economia agricol? sunt catastrofale: produc?ia se pr?bu?e?te ?n toate ramurile importante ale produc?iei agricole – iar veniturile agricole scad semnificativ, de?i pre?urile de produc?ie (ar putea) cre?te. ?n acela?i timp, exporturile de produse agricole scad brusc ?i ele. Problema este c? o mare parte a produc?iei europene ?n sc?dere – ?i, prin urmare, ?i a emisiilor GES – este mutat? ?n str?in?tate.Pentru a face mai dificil importul acestor produse agricole, care au fost produse ?n condi?ii ?mai proaste”, este posibil ca pia?a european? s? fie ?protejat?” de tarife de import ridicate. ?n caz contrar, vom avea importuri ieftine.Produc?ia ?i emisiile pleac? ?n str?in?tateBine ascuns ?ntre multe explica?ii tehnice ?i explica?ii detaliate ale diferen?elor ?n modelele de calcul utilizate, exist? ?nc? c?teva consecin?e concrete ale implement?rii Acordului Verde pentru agricultur?. Calculele pun la ?ndoial? ?i scopul real al m?surilor – ?i anume reducerea semnificativ? a emisiilor.Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? realizat? ?n cadrul diferitelor scenarii este ?n mare parte mutat? ?n str?in?tate. F?r? o modificare a actualului PAC, aproape 70% din toate emisiile reduse din UE ar fi ?nlocuite cu cre?teri ale emisiilor ?n restul lumii. Odat? cu reglement?rile actuale ale noii PAC, ?rata de scurgere” – adic? migra?ia emisiilor ?n str?in?tate – ar fi redus? cu 23% – la ?doar 50%”.Aproape 50% din reducere ar fi realizat? prin modific?ri ale mixului de produc?ie, dar mai ales printr-o reducere a volumelor de produc?ie.Unul dintre motivele ?ratei de scurgere” ridicate este acela c? UE introduce singur? aceste m?suri. USDA a subliniat deja acest lucru ?n analiza sa. Potrivit oamenilor de ?tiin?? europeni, emisiile ar putea fi reduse prin diminuarea ?n continuare a cererii de carne ?i prin trecerea la mai multe produse pe baz? de plante ?i la mai pu?in? risip? alimentar?. Acest lucru ar limita, de asemenea, necesitatea importurilor pentru a ?nlocui produc?ia intern? semnificativ redus?.Produc?ia de cereale scade semnificativIndiferent care dintre scenariile posibile este confirmat ?n cele din urm?, toate ramurile produc?iei sunt afectate de sc?deri semnificative ale produc?iei ?i veniturilor. M?sura sc?derii veniturilor depinde de c?t de ridicate sunt pre?urile pie?ei interne, ?n ciuda importurilor ieftine. ?n cazul cerealelor, oamenii de ?tiin?? se a?teapt? la o sc?dere a suprafe?ei cu 4% ?i, mai ales, a randamentului cerealelor (-11%) – ca urmare a unei fertiliz?ri mai reduse ?i a unei protec?ii a plantelor mai reduse.Rezultatul ar fi o sc?dere a produc?iei de aproximativ 15%. ?n ceea ce prive?te recolta actual? de cereale de aproximativ 295 milioane de tone, aceasta ar reprezenta o reducere a produc?iei de 44 de milioane de tone sau aproximativ produc?ia de cereale din Germania – al doilea cel mai mare produc?tor din UE. ?n acela?i timp, acest lucru ar corespunde aproximativ cu cantitatea de cereale exportat? ?n prezent din UE.O parte semnificativ? a terenului arabil ar fi, de asemenea, transformat? ?n zone scoase din circuitul agricol (sau alte utiliz?ri neproductive), ceea ce ar duce, de asemenea, la o sc?dere a suprafe?ei de cereale.?n orice caz, este planificat ca ?cel pu?in 25% din suprafa?a agricol? s? fie transformat? ?n agricultur? ecologic? ?i adoptarea practicilor agroecologice s? fie crescut? semnificativ”. Ponderea terenurilor organice ?n UE este ?n prezent de 8,1%. Implementarea obiectivelor va reduce costurile de protec?ie a culturilor, dar va cre?te semnificativ costurile de produc?ie ?i metodele de combatere a buruienilor.Num?rul animalelor ?i produc?ia de lapte sunt ?n sc?dereOamenii de ?tiin?? scriu c? obiectivele de reducere ar avea un impact negativ semnificativ asupra dimensiunii efectivelor de animale. Indiferent de scenariul presupus num?rul animalelor ar fi redus semnificativ, printre altele, pentru a reduce efectele r?sp?ndirii gunoiului de grajd lichid ?i pentru a ob?ine o ?mbun?t??ire a echilibrului de azot.Drept urmare, aprovizionarea cu carne scade sub 14-16%, iar cea cu lapte crud cu aproximativ 10%. Cu toate acestea, pre?urile c?rnii ?i laptelui cresc ?i ele. Cu c?t? Acest lucru depinde, printre altele, de a?a-numita elasticitate a cererii – adic? c?t de mult cump?r? consumatorii de carne ?i lapte la anumite pre?uri. Motivul este c? consumul uman scade mai mult atunci c?nd pre?urile cresc mai mult.Potrivit autorilor, sc?derea cererii de carne ?nseamn? c? produc?ia de carne (chiar) continu? s? scad?, deoarece venitul scade, de asemenea, semnificativ din cauza cre?terii costurilor ?i a productivit??ii mai mici.R?spunz?nd raportului, Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca, a declarat: ?Acest raport confirm? o mare parte din analiza noastr?, ?n ciuda tuturor m?surilor de precau?ie care trebuie luate ?n ceea ce prive?te metodologia ?i domeniul s?u de aplicare. Strategii precum F2F sau biodiversitatea vor crea un decalaj tot mai mare ?n practic? ?i competitivitate ?n compara?ie cu concuren?ii no?tri interna?ionali.”Subven?iile agricole se pierd ?n mla?tina corup?iei , august 13, 2021 agrimanet , un material AGRARHEUTE Subven?iile agricole ale UE se pierd ?n mla?tina corup?iei din Europa de EstUn studiu al Verzilor din Parlamentul European face acuza?ii ?mpotriva implement?rii subven?iilor agricole UE ?n Bulgaria, Republica Ceh?, Slovacia, Rom?nia ?i Ungaria ?i vorbe?te despre ?gestionare defectuoas?”, conflicte de interese ?i cazuri de corup?ie. ?n Slovacia, un jurnalist care a descoperit cazuri de fraud? a fost chiar ucis.Acuza?iile sunt grave: raportul Verzilor din februarie 2021 avertizeaz? c? implementarea ajutorului agricol UE ?n Bulgaria , Republica Ceh? , Slovacia , Rom?nia ?i Ungaria este ?extrem de problematic?”. Fermele mici sunt dezavantajate sistematic ?n compara?ie cu cele mari. Conflictele de interese dintre factorii de decizie politic? ?i principalii beneficiari sunt la ordinea zilei, ?n timp ce transparen?a ?i controalele publice sunt prea slabe. ?n unele cazuri, exist? ?i semne clare de fraud?.Bulgaria: ferme mariPotrivit Eurostat, Bulgaria este – dup? Republica Ceh?, Slovacia ?i Danemarca – cea de-a patra ?ar? cu ferme ce au o cifr? de afaceri de peste 500.000 EUR. Aproximativ 45% din totalul ajutoarelor directe UE acordate Bulgariei ar fi ajuns doar la 2,4% din beneficiari ?n exerci?iul financiar 2018, potrivit raportului Verzilor. Socrul ?i cumnata ministrului agriculturii, Dessislawa Taneva, au primit, de asemenea, un ajutor agricol comunitar de peste 500.000 de euro. Ministerul Agriculturii a confirmat acest lucru, dar nu vede conflicte de interese ?n acest sens.Rata mare de eroare pe terenurile eligibile din BulgariaRaportul indic? faptul c? reprezentan?ii guvernului bulgar, dup? ce au inspectat aproximativ 22.000 de hectare de teren agricol pentru eligibilitatea au constatat c? o propor?ie semnificativ? din suprafe?ele agricole pentru care s-au acordat subven?ii UE nu sunt deloc cultivate. Fondurile alocate incorect vor fi recuperate de c?tre administra?ia bulgar? ?i redistribuite.Georgi Vassilev de la Asocia?ia Produc?torilor Bulgari de Ardei a declarat: ??aizeci la sut? dintre solicitan?i mint guvernului cu ajutorul Ministerului Agriculturii”.?ntreb?ri ?i despre dezvoltarea rural?Raportul Verzilor indic?, de asemenea, probleme ?n domeniul dezvolt?rii rurale din Bulgaria. ?n 2015, autorit??ile au aprobat un sprijinin, de p?n? la 200.000 EUR fiecare, pentru construirea de pensiuni. Un total de 288 de pensiuni au fost construite ?n acest fel cu fonduri UE. Controalele ulterioare au constatat c? ajutorul a fost pe deplin justificat ?n doar 23 de cazuri. ?n 158 de cazuri, ajutorul ar fi trebuit rambursat integral.Republica Ceh?: posibil conflict de interese?n medie, Republica Ceh? are cele mai mari ferme din UE, cu o medie de 133 de hectare fiecare ?n 2016. Raportul subliniaz? c? acest lucru nu trebuie neap?rat s? fie r?u. Cu toate acestea, el subliniaz? c? prim-ministrul Andrej Babis ?i holdingul s?u Agrofert cultiv? aproximativ 115.000 de hectare ?i au primit 63 de milioane de euro finan?are agricol? din UE ?n 2019. Studiul subliniaz? c? p?n? ?n prezent nu a existat niciun caz ?n care prim-ministrul s?-?i fi folosit ?n mod demonstrabil influen?a pentru a ob?ine beneficii ?n acordarea subven?iilor. Cu toate acestea, este posibil un conflict de interese ?ntre punerea ?n aplicare a politicii agricole a UE ?n Republica Ceh? ?i interesele economice ale primului ministru.?n februarie 2017, ca m?sur? de precau?ie, autorit??ile cehe au suspendat plata ajutorului agricol din dezvoltarea rural? – dar nu pl??ile directe – c?tre dou? companii de?inute de ministrul agriculturii, Miroslav Toman, dar acestea au continuat ?n noiembrie 2019, potrivit unui anchete extern?.Critici din partea Parlamentului UE la adresa prim-ministrului Andrej Babis?ntr-o rezolu?ie din iunie 2021, membrii Parlamentului UE au solicitat solu?ionarea conflictului de interese dintre premierul Babis ?i Agrofert Holding. Rezolu?ia spune: ?Un conflict de interese la cel mai ?nalt nivel de guvernare ?ntr-un stat membru nu poate fi tolerat ?i trebuie tratat integral”.Ungaria: subven?iile agricole ale UE ca mijloc de putere politic???n Ungaria, raportul men?ioneaz? c? arendarea terenurilor de stat ?i subven?iile agricole asociate sunt folosite pentru a ob?ine avantaje pentru alia?ii politici ?i pentru a extinde sfera de putere a guvernului. Criteriile de atribuire pentru licita?iile publice sunt at?t de vagi ?nc?t exist? posibilitatea influen?ei politice. Din 2017, agen?ia de pl??i a fost, de asemenea, subordonat? biroului primului ministru.De exemplu, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban a devenit cel mai important investitor agricol din Ungaria ?ntre 2010 ?i 2014. Dup? o ceart? cu Orban ?n 2015, pozi?ia sa a sl?bit constant. ?n 2018 a trebuit apoi s? renun?e la ?ntreprinderile sale agricole, de?i a fost unul dintre cei mai de succes investitori agricoli din ?ar? p?n? atunci. Un alt prieten apropiat al puterii, care nu a avut nimic de-a face cu agricultura p?n? ?n 2010, este acum unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din ?ar? ?i controleaz? ?n jur de 38.000 de hectare.Slovacia: cazuri de fraud? ?n cererile de finan?are?n Slovacia – ?ara care de?ine ?n prezent pre?edin?ia Consiliului UE – cererile ?i pl??ile frauduloase ale ajutorului agricol al UE sunt ?r?sp?ndite”, de?i frecven?a variaz? ?ntre regiuni. Exist? cazuri de cereri de finan?are pentru terenuri agricole care nu apar?in solicitan?ilor sau nu sunt eligibile pentru finan?are sau cereri multiple pentru aceea?i zon?. Factorul decisiv aici este cooperarea cu Fondul Slovac pentru Sol. Cei ce fraudeaz? au putut afla pentru ce zone agricole nu s-a solicitat finan?are ?i apoi pot aplica ?n siguran?? pentru aceast? finan?are. La depunerea cererii, nu este necesar? nicio dovad? a propriet??ii, ci doar declara?ia c? folosesc aceste zone pentru agricultur?. ?n unele cazuri, s-a exercitat presiune asupra fermierilor care cultiv? de fapt p?m?ntul, astfel ?nc?t s? nu depun? o cerere.Jurnalist de anchet? slovac ucisNeregulile ?n gestionarea ajutorului agricol ?n Slovacia au fost dezv?luite pentru prima dat? de jurnalistul Ján Kuciak, care a fost ucis ?n februarie 2018. Drept urmare, au avut loc proteste ale fermierilor ?n capitala Bratislava ?n iulie 2018 ?i trei anchete efectuate de Oficiul European de Lupt? Antifraud? (OLAF). Acesta din urm? a ajuns la concluzia c? exist? diferite puncte slabe ?n controlul ?i implementarea ajutorului direct al UE ?n Slovacia. Raportul Verzilor atrage aten?ia asupra concluziilor similare ale Biroului Superior de Audit din Slovacia. ?n iunie 2021, Curtea Suprem? din Slovacia a anulat dou? achit?ri ?mpotriva presupu?ilor uciga?i ai lui Kuciak ?i a logodnicei sale ?i a ordonat redeschiderea complet? a procesului.Reformele au ?nceput ?n Slovacia, dar sunt dificileA ?nceput o reform? a autorit??ii de plat? a ajutorului agricol al ??rii, dar este ?nc? departe de a fi finalizat?. O anchet? independent? efectuat? de c?tre compania de audit PwC ?n ianuarie 2021 a constatat, printre altele, c? au existat ?n total 1.249 de cereri multiple de ajutor pentru acelea?i zone ?n 2019, iar ?n 2020 au fost 1205.Rom?nia: dificult??i ?n returnarea terenurilorPentru Rom?nia, raportul indic? o returnare incomplet? a terenului na?ionalizat proprietarului s?u anterior. De?i a existat un proces corespunz?tor, acesta a fost ini?ial limitat la returnarea a maximum 10 hectare. Abia ?n anii 2000 aceast? limit? superioar? a fost ridicat? la 50 de hectare pe familie ?i, ?n acela?i timp, statul nu mai era obligat s? returneze proprietatea original? proprietarilor. Procesul a fost ?i mai dificil, deoarece comisiile locale au verificat ?i au efectuat retroced?ri, dar nu a fost foarte transparent. Un registru funciar na?ional a existat abia din 2015 ?i nu toate zonele din Rom?nia sunt acoperite de acesta p?n? ?n 2019.Propor?ie mare de investitori str?ini ?n Rom?niaDrept urmare, investitorii au putut cump?ra terenuri agricole la pre?uri foarte mici. Potrivit unui studiu comandat de Comisia UE ?n 2015, aproximativ 40% din terenurile agricole ale ??rii – ?n jur de 6 milioane de hectare – sunt de?inute de str?ini, 10% din acestea din afara UE. Printre ace?ti investitori se num?r? Grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, care, potrivit unui raport al agen?iei de ?tiri Reuters din 2018, este deja proprietarul celor mai mari opera?iuni agricole rom?ne?ti. Este adev?rat c? achizi?ia de terenuri de c?tre investitorii str?ini este, de asemenea, legal?, dar achizi?iile de terenuri de c?tre marii investitori au f?cut dificil? ob?inerea de terenuri de c?tre companiile rom?ne?ti mai mici. ?ntre 2016 ?i 2019, pre?ul mediu al terenului s-a dublat de la 1958 EUR / ha la 5128 EUR / ha.Rom?nia lupt? ?mpotriva corup?ieiPotrivit Oficiului European Antifraud?, autorit??ile rom?ne raporteaz? mai multe cazuri de fraud? care implic? fonduri agricole ale UE dec?t ?n ??alte ??ri ale UE. Autoritatea na?ional? anticorup?ie a investigat cazuri de fraud? cu un volum total de aproximativ 100 milioane EUR ?ntre 2015 ?i 2018. 90% au fost fonduri UE.Reac?ii oficiale: Eforturi mari pentru a clarifica procesulComisia UE reac?ioneaz? la acuza?iile din raportul Verzilor cu un r?spuns general c? ia ?n serios lupta ?mpotriva corup?iei. Statele UE sunt ?n primul r?nd responsabile de implementarea politicii agricole a UE ?i de plata subven?iilor. Acest lucru este controlat la nivelul UE. De asemenea, Comisia a propus m?suri pentru intensificarea luptei ?mpotriva corup?iei. ?n cele din urm?, noua politic? agricol? comun?, ale c?rei detalii sunt ?nc? ?n curs de negociere, vizeaz? distribuirea mai echitabil? a fondurilor UE ?i, prin urmare, reducerea ?abuzurilor. Transparen?a cu privire la cine beneficiaz? de finan?area UE ar trebui, de asemenea, ?mbun?t??it?.Un purt?tor de cuv?nt al Oficiului European de Lupt? Antifraud? (OLAF) a declarat pentru Agrarheute c? exist? cazuri de fraud?, corup?ie, conflicte de interese, manipulare a licita?iilor publice ?i sp?lare de bani ?n toate ??rile UE. De exemplu, a fost descoperit? o fraud? ?n Rom?nia, care a fost investigat? de autorit??ile europene, rom?ne ?i italiene. Persoanele care au leg?turi cu criminalitatea organizat? ?n Italia ar fi primit pl??i directe ?n UE de 850.000 EUR cu ajutorul companiilor holding ?i a falsificat documente f?r? a cultiva un singur hectar. P?n? ?n prezent, peste 215.000 de euro din ace?ti bani au fost confisca?i. Potrivit OLAF, echipele multina?ionale de anchetatori reprezint? un mod eficient ?i larg utilizat de detectare a fraudei.Slovacia face eforturi pentru reform?Un purt?tor de cuv?nt al departamentului pentru agricultur? din Slovacia a declarat: ?Actualul guvern, care a rezultat din alegerile din 2020, are un mandat puternic, ?n special ?n lupta ?mpotriva corup?iei. Jurnalistul ucis Ján Kuciak a raportat ?n mod repetat despre aceste cazuri. Investiga?iile poli?iei, arest?rile ?i urm?rirea penal? a persoanelor suspectate c? s-au ?mbog??it ilegal prin ajutor UE continu?. Dup? schimbarea guvernului ?n 2020, au avut loc schimb?ri ample de personal ?n autoritatea de plat? din Slovacia. O reconstruc?ie riguroas? ?i digitalizarea proceselor are loc sub controlul Comisiei UE.Un purt?tor de cuv?nt al Ministerului Agriculturii din Republica Ceh? a declarat c? sistemul de subven?ionare din ?ar? este transparent. ?n prezent, nu se ia nicio pozi?ie cu privire la alte acuza?ii. ?ntreb?rile adresate de Agrarheute c?tre ministerele agriculturii din Bulgaria, Ungaria ?i Rom?nia au r?mas p?n? acum f?r? r?spuns. un material AGRARHEUTE AFIR si FINANTARIMinisterul Economiei a deblocat a treia tran?? de pl??i pentru M?sura 2 (Granturi pentru capital de lucru) AGERPRES - vin, 13 aug. 2021, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului a deblocat plata celei de a treia tran?e de pl??i pentru M?sura 2 - Granturi pentru capital de lucru, ?n valoare de 241 de milioane de euro, informeaz? MEAT prin inermediul unui comunicat, relateaz? Agerpres. Conform datelor publicate pe pagina de Facebook a ministerului, au fost transmise 22.226 solicit?ri pentru aceast? schem? de ajutor de stat din fonduri europene, valoarea total? a acestora fiind de 5,226 miliarde lei. Toate solicit?rile au fost procesate, potrivit MEAT.Au fost admise 16.856 de solicit?ri, pentru 4,338 de miliarde de lei ?i respinse 5.320 de solicit?ri, pentru 878,773 de milioane lei.P?n? ?n prezent au fost semnate 12.694 contracte, ?n valoare de 3,52 miliarde lei ?i au fost efectuate pl??i pentru 12.122, ?n sum? de 3,385 de miliarde de lei.Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului gestioneaz? schema de ajutor de stat instituit? prin OUG 130 din 31 iulie 2020 privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Opera?ional Competitivitate 2014-2020, ?n contextul crizei provocate de COVID-19.ALTELEMinistrul Adrian Oros, atacat dur: Ministrul zero, du?manul fermierilor! Agroinfo , 13 august 2021 Pre?edintele Comisiei pentru agricultur? din Camera Deputa?ilor, parlamentarul de Olt Adrian Ionu? Chesnoiu, fostul ?ef al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, l-a atacat dur pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe paginsa sa de socializare. El a ar?tat c? ratingul excep?ional acordat Rom?niei pentru produc?ia agricol? din acest an nu este meritul lui Oros, care a demonstrat prin ac?iunile sale c? este mai degrab? un du?man al fermierilor.Geoglam, un organism interna?ional care, printr-un sistem planetar de sateli?i, supravegheaz? evolu?ia recoltelor din ?ntreaga lume, a acordat Rom?niei ratingul excep?ional pentru produc?ia agricol? din acest an, ?ara noastr? fiind singura din lume c?reia i-a fost acordat acest rating ?n 2021, toate culturile agricole fiind evaluate cu calificativul excep?ional, a informat Clubul Fermierilor Rom?ni.Dup? publicarea acestei informa?ii ?n media, ministrul Adrian Oros a anun?at triumf?tor, pe pagina sa Facebook, "Ve?ti bune! Rom?nia, singura ?ar? din lume cu rating excep?ional pentru recolta agricol? din 2021! Acest lucru confirm? poten?ialul agricol imens pe care ?l are ?ara noastr?, dar ?i rolul esen?ial al fermierilor ?n asigurarea securit??ii alimentare a Rom?niei. De asemenea, demonstreaz? c? este crucial s? avem o Strategie de gestionare a apei(inclusiv pentru agricultur?) care trebuie finan?at? consistent ?i urgent!"Acum, deputatul Adrian Ionu? Chesnoiu (?n foto)?a postat pe pagina sa Facebook un mesaj dur pentru ministrul Oros, o replic? acid? la postarea ?efului MADR. "De c?t? ipocrizie s? dai dovad? ca ministru al agriculturii declar?nd c? investi?iile ?n cre?terea capacit??ii de iriga?ii a terenurilor agricole are nevoie de o finan?are consistent? ?i urgent?. Cum s? faci asta tocmai tu: ministrul ZERO al proiectelor de investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii; ministrul ?n mandatul c?ruia nu s-a deschis niciun ?antier de reabilitare a unui sistem de irigat; ministrul care nu a reu?it s? introduc? proiectele de iriga?ii ?n PNRR; ministrul sub conducerea c?ruia s-a anulat semnarea contractului de proiectare a etapei I din Canalul Siret-B?r?gan (realizarea proiectului tehnic ?n perioada 2020-2021 ar fi f?cut posibil? finan?area din PNRR a acestui important obiectiv! Drept dovad? proiectul tehnic pentru desecare din Banat, inclus ?n PNRR ?i realizat din banii fermierilor)!Cum s? declari asta TU, singurul ministru al agriculturii care ai votat ?mpotriva fermierilor amendamentul pentru plata desp?gubirilor aferente culturilor afectate de secet? din prim?vara anului 2020!!??P?n? ?i fermierii, ?i reprezentan?ii lor, care v-au ?nso?it ?n campania electoral? ?n bazinele legumicole ale Olteniei, crez?ndu-v? toate minciunile ?i promisiunile ?ndrugate, au decis s? protesteze ?n pia?a public? ?mpotriva ipocriziei ?i minciunilor de care a?i dat dovad? ?n actul de guvernare, a lipsei finan??rii ?i a m?surilor de sprijin pentru fermieri (vezi protestul Uniunii Salv?m ??ranul Rom?n)!?i voi, liberalii, ave?i tupeul ?i nesim?irea de a vorbi, dup? doi ani de zile de c?nd guverna?i, de finan??ri urgente ?i consistente pentru agricultur?, ?n general, ?i iriga?ii ?n special!?Vorbi?i de STRATEGII care ar trebui finan?ate, pe care, dup? doi ani de guvernare, nici m?car nu le ave?i scrise, ce s? mai vorbim de finan?are ?i punere ?n practic?!!!Face?i vizite ?n teritoriu ?i v? poza?i cu fermierii!!?? ?nv??a?i m?car puritatea, onestitatea ?i bunul sim? de la fermierii care muncesc la 40 de grade C, ?n c?mp, nu ?n birouri cu aer condi?ionat!Tr?i?i ?ntr-o alt? realitate, necoplanar? cu a noastr?, a?a c? m?car ave?i bunul sim? s? nu ne crede?i pe to?i extratere?tri, ca voi! Munci?i, nu mai min?i?i! Guverna?i, nu mai mima?i!" Acuz? deputatul Adrian Ionu? Chesnoiu.Dup? protestul legumicultorilor, ministrul Oros arunc? pisica ?n ograda premierului C??u , Ciprian Voinea , 13 august 2021 Zeci de legumicultori ?i-au strigat nemul?umirile joi ?n Pia?a Victoriei ?i au cerut o ?ntrevedere cu premierul C??u. Cum nimeni nu a r?spuns solicit?rilor fermierilor, fapt ce a st?rnit furia acestora, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a ?ncercat ?? lini?teasc? pu?in apele, de la ad?postul studiourilor de televiziune.?Noi producem hran? pentru ?ara asta, iar noi suntem muritori de foame”, a fost strig?tul de disperare al fermierilor prezen?i la protest care se pl?ng c?, de 30 de ani, clasa politic? – ??i mai ales coali?ia de guvernare de acum” – a uitat de satul rom?nesc, de ??ranul ?i ??ranca din Rom?nia, de gospod?ria ??r?neasc?. ?Din cauza nep?s?rii celor de la guvern am ajuns s? ne vindem produsele la pre?uri derizorii, sub costurile de produc?ie. Nu ne motiveaz? ?i c?ut?m alte solu?ii, s? plec?m afar? la munc?”, declarau protestatarii din Pia?a Victoriei.?n replic?, ministrul Adrian Oros, prezent ?n studioul emisiunii ?Rom?nia 9”, s-a ap?rat ar?t?nd c? ministerul a pus la punct diverse forme de sprijin din partea statului pentru fermieri.Astfel, ?n afar? de pl??ile pe suprafa?a cultivat? pe care le prime?te orice agricultor, pentru c? legumicultura este considerat un domeniu aflat ?n dificultate, legumicultorii beneficiaz? de forme speciale de ajutor, cum ar fi acel sprijin cuplat, prin care to?i cei care au cereri ?nregistrate la APIA ?i cultiv? legume ?n spa?ii protejate primesc 4.844 de euro pe hectar. Mai mult, cei care cultiv? castrave?i ?n c?mp, pentru industrializare, primesc 3.391 de euro pe hectar, iar pentru tomate cultivate ?n c?mp primesc peste 2.013 euro pe hectar.Separat, este fostul program al lui Dragnea, ?Tomata” care s-a derulat pe 4 ani ?i care, ?n opinia ministrului Oros, a fost total ineficient, din mai multe motive.??n primul r?nd, se referea la o singur? legume. Mai mult, programul a ?i fost fraudat intens, doar anul trecut am g?sit la o sesizare, ?n jude?ul Olt, 417 dosare fictive, pentru care s-au ?ncasat c?te 3.000 de euro fiecare. Pe de alt? parte, s-au cheltuit ?n 4 ani aproape 200 de milioane de euro, iar impactul asupra importurilor a fost aproape inexistent, din datele INS, pentru c? s-a dorit s? se produc? ?n spa?ii protejate ?n perioadele de extrasezon. La cererea fermierilor ?i a asocia?ilor de fermieri am extins programul ?i i-am spus ?legume ?n spa?ii protejate?, stabilind ?mpreun? care sunt aceste legume ?i care sunt regulie. Pentru anul trecut au fost 200 de milioane de euro, iar anul acesta sunt doar 150 de milioane, plafonul nu va mai fi de 3.000 de euro, ci de 2000 de euro”, a explicat Adrian Oros. Acesta nu a ezitat s? arunce o s?geat? c?tre protestatarii din Pia?a Victoriei, ar?t?nd c? din cei 14.271 de beneficiari ai Programul de sus?inere a produc?iei de legume ?n spa?ii protejate, 4.514 sunt din jude?ul Olt, din care fac parte majoritatea celor veni?i joi ?n fa?a sediului Guvernului.Ministrul a admis ?ns? c? legumicultorii sunt ?ndrept??i?i s? se pl?ng? de faptul c? nu ??i pot valorifica produc?ia ?i sunt nevoi?i s? o lase pe c?mp, s? o arunce sau s? o dea gratis, pentru c? nu reu?esc s? o comercializeze, capacitatea lor de procesare fiind zero. Singura solu?ie la aceste probleme este ?ns? asocierea, explic? Adrian Oros.Acesta a men?ionat c? nevoia dezvolt?rii capacit??ilor de depozitare ?i procesare este una foarte mare nu numai la nivelul legumicultorilor, ci se resimte pentru ?ntreg sectorul agricol din Rom?nia. Acesta este unul din principalele motive pentru care ?ara noastr? ?nregistreaz? acest deficit al balan?ei comerciale. ?Noi export?m cereale ?i animale vii, adic? materie prim? purt?toare de subven?ii – deci, practic, export?m subven?ii – ?i se import? hran? procesat? cu mare valoare ad?ugat?”, a ad?ugat Oros.Pentru a rezolva aceast? situa?ie, statul a alocat din bani europeni 1,1 miliarde de euro, ?n doi ani de zile, pentru dezvoltarea de capacit??i de depozitare ?i procesare ?n ferm?, dar pentru aceasta este necesar ca ?i fermierii s? ?n?eleg? c? au nevoie de asociere, pentru a putea accesa mai u?or fondurile.?Dac? se duce un fermier singur, mare, intensitatea de sprijin este de 50%, dac? se duc mai mul?i mici, ?n cooperative, pot s? ajung? la intensitate de sprijin de 70-90%, bani europeni, prin care ??i pot face un deposit, o fabric? de procesare ?n orice zon? alimentar?. Modul ?n care finan?at ?n urm?torii ani toate aceste investi?ii este tocmai pentru a-i duce spre asociere”, a explicat Oros.Astfel, pentru fermierii mici ?i chiar cei medii, singura solu?ie de a-?i cre?te puterea de negociere este asocierea.?Sunt c?teva cooperative cooperative care au rezolvat aceast? problem?, pentru c? au ?mpreun? depozite unde fac calibrare, ambalare ?i livrare at?t c?tre retaileri, c?t ?i c?tre pie?e. Aceste cooperative le asigur? fermierilor o produc?ie predictibil? ?i vandabil? la ni?te pre?uri care s?-I fac? s? reziste pe pia??”, a mai spus ministrul Agriculturii.?ntrebat ce ?ncredere ?n stat mai pot avea fermierii, c? vor primi primi aceste fonduri de sprijin dac? se vor asocia, ?n condi?iile ?n care de un ?i jum?tate nu ?i-au primit banii promi?i pe desp?gibirile pentru pagubele provocate de secet?, ministrul Oros a aruncat pisica ?n ograda premierului C??u.?Eu, la fundamentarea rectific?rii bugetare, am fundamentat exact sumele de care avem nevoie ?i de ce avem nevoie, pentru c? toate aceste fundament?ri le-am f?cut ?n discu?ii cu marile asocia?ii. Am trimis aceste fundament?ri c?tre Ministerul de Finan?e (unde tot premierul C??u este ministru interimar – n. red.), pentru c? pe l?ng? banii pentru desp?gubiri la secet? avem ?i alte nevoi”, a ar?tat ministrul Oros.Sumele restante de anul trecut se ridic? la 1,4 miliarde de euro, dar Adrian Oros a ?ncercat s? explice c? nu este vina sa: ?Eu gestionez banii pe care ?i primesc la minister”.Ca s? ?ndulceasc? totu?i atacul la premier, ministrul Agriculturii a men?ionat totu?i c? solu?ia pentru acoperirea pagubelor din agricultur? nu ar trebui s? r?m?n? plata desp?gubirilor de la bugetul de stat.?Banii pentru desp?gubiri pot fi sau nu la buget. Noi am ?nceput ?nc? de anul trecut o discu?ie s? avem un sistem de asigur?ri. Am chemat la mas? toate firmele de asigur?ri, ASF-ul ?i marile asocia?ii, pentru c? nic?ieri nu se dau desp?gubiri, acest sistem de asigur?ri exist? peste tot ?n Europa. Exist? aceste fonduri mutual care se fac cu banii fermierilor, iar noi suntem dispu?i s? contribuim cu bani europeni”, a mai spus Adrian Oros.Daniel Buda: ?Este inadmisibil sa fim principala tara care exporta grau, dar care importa masiv paine congelata” august 13, 2021 Romania trebuie sa puna un mai mare accent pe partea de procesare a produselor agricole, astfel incat sa nu mai exporte materia prima si sa importe apoi, aceleasi produse, procesate, cu o valoare adaugata mai mare, a declarat europarlamentarul roman, Daniel Buda. ?In noua PAC, trebuie sa punem un accent mai sporit pe componenta de procesare. Daca nu vom reusi sa dezvoltam acest segment de procesare in Romania, nu vom putea sa ne pastram competitivitatea in sectorul agricol”, a spus Buda intr-o interventie sustinuta la o conferinta pe tema noii Politici Agricole Comune (PAC), care se va aplica din 2023.?Este inadmisibil ca astazi in Romania, noi sa fim principala tara care exporta grau, porumb, dar sa fim in acelasi timp statul cu importuri masive de paine congelata, de produse de panificatie”, a adaugat el.Romania este unul dintre principalii producatori agricoli din Uniunea Europeana, dar are de mai multi ani deficit in comertul exterior cu produse agro-alimentare, desi exporta milioane de tone de cereale.Buda, membru al Comisiei pentru Agricultura a Parlamentului European, a invitat fermierii sa colaboreze cu autoritatile nationale in elaborarea Planului National Strategic (in baza caruia vor fi distribuite fondurile europene).Statele membre trebuie sa isi prezinte proiectele de planuri pana la 31 decembrie 2021. Comisia va avea apoi la dispozitie sase luni pentru a evalua si a aproba planurile, care vor intra ulterior in vigoare la inceputul anului 2023.?Tinerii fermieri de azi sunt cei care vor produce hrana pentru generatiile de maine si am increderea ca vor accesa fondurile europene puse la dispozitie in urmatorii ani pentru a dezvolta componenta de procesare, pentru a consolida sectorul agricol. Vreau sa va asigur ca in noua PAC, fermierii vor fi sprijiniti cu instrumente concrete pentru a furniza mai departe alimente de inalta calitate si la preturi accesibile pentru consumatori”, a mai spus eurodeputatul PNL.Prin planurile strategice pentru punerea in aplicare a PAC, statele membre pot tine seama de conditiile locale si sa se concentreze asupra performantei. ?Invit fermierii sa colaboreze cu autoritatile nationale in elaborarea Planurilor Nationale Strategice astfel incat nevoile din teren sa se regaseasca in aceste planuri! Planurile nationale strategice reprezinta un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul in care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a conditiilor si nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC”, a punctat Daniel Buda.Termen APIA subven?ie pentru cresc?torii de ovine/caprine 1 septembrie! Agroinfo , 13 august 2021 Subven?ii APIA 2021. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? cresc?torii de oi ?i capre c? au termen limit? 1 septembrie 2021 pentru ?nscrierea animalelor ?n registrele genealogice ale raselor ?i depunerea documentelor la APIA cu scopul de a ?ncasa sprijinul cuplat zootehnic aferent acestui an de cerere.Sprijin cuplat zootehnic ovine/caprine, SCZ O/C –ovine/caprineDocumentele specifice care se pot aduce p?n? la data de 1 septembrie 2021 sunt:- adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea berbecilor/?apilor ?n registrul genealogic al rasei, ?nscrierea/?nregistrarea oilor sau caprelor ?n registrul genealogic al rasei, pentru care se solicit? SCZ, ?i respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la 35 de femeleovine/caprine ?i/sau- adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean, prin care se confirm? respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/?ap cu certificat de origine, la 35 de femele ovine/caprine ne?nscrise ?i ne?nregistrate ?ntr-un registru genealogic.ATEN?IE !Adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea Registrului genealogic al rasei sau adeverin?a eliberat? de biroul jude?ean/oficiul pentru zootehnie jude?ean se poate depune la APIA p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Berbecii pentru care se solicit? SCZ-O trebuie s? fie ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Efectivul de femele ovine ?nscrise/?nregistrate ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? sau suplimentar?, pentru care se solicit? SCZ, respect? raportul de sexe de minimum un berbec ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la 35 de femele ovine (condi?ia de eligibilitate trebuie s? fie ?ndeplinit? p?n? la data de 1 septembrie 2021, inclusiv)?apii pentru care se solicit? SCZ-C trebuie s? fie ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? p?n? ?n data de 1 septembrie 2021 inclusiv.Efectivul de femele caprine ?nscrise/?nregistrate ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal? sau suplimentar?, pentru care se solicit? SCZ, respect? raportul de sexe de minimum un ?ap ?nscris ?n registrul genealogic al aceleia?i rase, sec?iunea principal?, la? 35 de femele caprine (p?n? ?n data de 1 septembrie 2021, inclusiv).Cuantumul SCZ ovine/caprine pentru anul de cerere 2020 este de 17,9060 euro/cap de animal = 87,2469 lei/cap de rma?ii ob?inute de Agroinfo de la APIA.…………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Anexele nr. 1 ?i 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor ?i p?durilor ?i al ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protec?ia apelor ?mpotriva polu?rii cu nitra?i proveni?i din surse agricole, precum ?i a Programului de ac?iune pentru protec?ia apelor ?mpotriva polu?rii cu nitra?i proveni?i din surse agricole, din 02.03.2021, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Modificat de Rectificare 2021 la 12.08.2021Rectificarea privind cuprinsul anexei nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor ?i p?durilor ?i al ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 333/165/2021, din 12.08.2021, Monitorul Oficial Publicat ?n Mof I nr. 780 din 12.08.2021. A intrat ?n vigoare la 12.08.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1355/2021 privind programele na?ionale multianuale de controale viz?nd reziduurile de pesticide care urmeaz? s? fie stabilite de statele membre (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 291 din 13.08.021. Va intra ?n vigoare la 02.09.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1218/2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) nr. 79/2012 ?n ceea ce prive?te stocarea informa?iilor privind importurile scutite de TVA ?n cadrul "regimului de import" ?i accesul automat la acestea, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 16.08.2021Regulamentul delegat nr. 1334/2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te aluziile la denumirile legale ale b?uturilor spirtoase sau la indica?iile geografice ale b?uturilor spirtoase ?n descrierea, prezentarea ?i etichetarea altor b?uturi spirtoase, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 15.08.2021Regulamentul delegat nr. 1335/2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/787 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te etichetarea b?uturilor spirtoase rezultate din combinarea unei b?uturi spirtoase cu un produs alimentar sau cu mai multe astfel de produse, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 15.08.2021………………….INTERNEHarta agricol? a Rom?niei. Sudul e fruntea, Transilvania abia se vede pe o hart? de 21 mld. lei. Ziarul Financiar ?ncepe cu aceast? hart? proiectul Geografia de business a Rom?niei , Florentina Ni?u , 13.08.2021, ZF a str?ns zece indicatori care analizeaz? primele zece jude?e ?n func?ie de produc?ia de cereale, de mere, de pruni, de struguri ?i cartofi, dar ?i suprafe?ele agricole destinate acestor produse. Pie?ele analizate ?n Harta agricol? a Rom?niei au o valoare de 20,8 miliarde de lei (circa 4,2 mld. euro) ?n 2020.Harta scoate ?n eviden?? dezvoltarea inegal? a pie?ei agricole, cu lideri clari ?n pia?a cerealelor ?n jude?ele Dolj ?i Timi? sau cu Suceava ?n v?rful podiumului pentru produc?ia de cartofi urmat? de Covasna ?i cu altare pentru licoarea lui Bachus ?n Vrancea, Buz?u ?i Vaslui. Trei jude?e din Rom?nia - Bra?ov, Boto?ani ?i Bac?u - nu se afl? ?n top zece la niciunul dintre cei zece indicatori analiza?i de ZF.?Este bun? specializarea ?i faptul c? sunt folosite avantajele competitive ale unei zone climatice pentru a produce ?n mod performant. C?mpia de sud, ?n special B?r?ganul, trebuie ?i poate s? produc? cereale, pentru c? terenul ?i clima pot face aceast? zon? la fel de competitiv? precum Corn Belt-ul american sau ?ntinsele c?mpii cerealiere din centrul ?i estul Fran?ei“, spune Alina Cre?u, director executiv al Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?nia, format? din fermieri care lucreaz? suprafe?e cuprinse ?ntre 50 ?i 50.000 de hectare, dar ?i din reprezentan?i ai filierei profesionale a porumbului.Fermierii din B?r?gan ?i cei din Banat au cele mai mari recolte, iar primele zece jude?e ?n func?ie de recolt? - Dolj, Timi?, Bihor, Olt, Arad, Satu Mare, C?l?ra?i, Br?ila, Mure?, Giurgiu - au str?ns ?n 2020 aproape jum?tate din recolta total? de cereale a Rom?niei, care a fost de aproximativ 19 milioane de tone, arat? datele de la Institutul Na?ional de Statistic?. Totu?i, printre cele mai mari spa?ii de depozitare a cerealelor se afl? ?n jude?ul Constan?a, aproape de port, de unde iau anual circa 10 mil. tone de cereale drumul exportului.Alina Cre?u sus?ine c? mai exist? loc de cre?tere ?n jude?ele consacrate pentru produc?ia de cereale, iar anul agricol 2021 arat? c? produc?iile de cereale se duc spre noi maxime. Anali?tii de profil spun c? produc?ia total? poate ajunge la 34,1 milioane de tone, cel mai mare nivel de p?n? ?n prezent.?n ceea ce prive?te produc?ia de cartofi, care s-a situat la 2,68 de milioane de tone ?n 2020, Suceava ?i Covasna ?nseamn? o treime din tot ce se produce ?n economie. Ele sunt urmate de jude?ele D?mbovi?a ?i de Harghita. Iar Bra?ov, care ?n urm? cu cinci ani era ?n primii cinci cultivatori ?i produc?tori de cartofi, a ie?it anul trecut din top, dup? o sc?dere aproape la jum?tate a produc?iei fa?? de anul 2019.La produc?ia de stuguri, jude?ele de estul ??rii, ?n frunte cu Vrancea, ocup? primele locuri. Mai mult, jude?ul Buz?u, aflat pe locul doi, a produs anul trecut la jum?tate c?t jude?ul Vrancea, 85.000 de tone de struguri. Vrancea este cel mai mare bazin viticol al tarii, iar printre cei mai mari produc?tori de vin pe care-i g?zduie?te se num?r? Vincon, Vinexport ?i Cramele Odobe?ti.?Produc?ia de struguri ?i de vinuri de calitate a crescut foarte mult, iar ?n zonele intracolinare sunt podgorii ?n care vedem cum cresc case de vinuri autohtone care se impun la nivel interna?ional, cum sunt Avere?ti (jud. Vaslui) sau Pietroasele (jud. Buz?u)“, a ad?ugat Alina Cre?u.Grafic ZF: Cum a evoluat cultura de rapi?? ?n ultimii zece anCambela Prod din Constan?a, firm? controlat? de Bela T?nase, a intrat ?n topul celor mai mari traderi de cereale, dup? ce a s?rit de jum?tate de miliard de lei ?n 2020. Traderul va construi trei silozuri ?n Constan?a cu o capacitate total? de peste 9.000 de tone , Florentina Ni?u , 13.08.2021, Bela T?nase, unul dintre cei mai mari investitori ?n domeniul imobiliar din Constan?a, a ajuns anul trecut cu compania Cambela Prod la o cifr? de afaceri de 504 milioane de lei, ?n cre?tere cu 42% fa?? de anul precedent, ?i a intrat ?n topul celor mai mari traderi de cereale, dominat p?n? acum de juc?tori str?ini, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finan?e.?n pia?a de peste 30 de miliarde de lei (circa 6 mld. euro) a comer?ului cu cereale, cifr? reprezentativ? pentru un an agricol normal (?n 2020, pia?a a sc?zut p?n? la 22,6 mld. lei din cauza secetei), chinezii de la Cofco sunt lideri, cu afaceri de peste 4 miliarde de lei anual. De asemenea, pe primele cinci pozi?ii se g?sesc doar juc?tori cu capital str?ini. ?ns?, antreprenorii rom?ni au ?nceput s? ??i fac? ?i ei loc ?n ultimii ani, Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, fiind primul. Anul trecut, topul s-a echilibrat, iar pe urm?toarele cinci pozi?ii, p?n? la locul 10, s-au clasat antreprenori rom?ni, semn c? au devenit mai competitivi, dar rezultatele lor financiare sunt ?nc? departe de cele ale str?inilor, care au venituri de p?n? la zece ori mai mari. Mai mult, profitul antreprenorilor rom?ni a crescut mai mult, ?n timp ce mul?i dintre marii traderi cu capital american sau elve?ian ?i-au mic?orat veniturile.?tefan Musc?, prim-vicepre?edinte AFF: ”?mi pare r?u c? am adus copiii din str?in?tate ?i le-am promis o p?ine!” Roxana Dobre - 13 august 2021 Disperarea fermierilor. L?sa?i singuri ?n r?zboiul cu hipermarketurile dar ?i lupta inegal? pe care o duc cu importurile, i-au f?cut pe produc?torii rom?ni s? r?bufneasc?. ?tefan Musc?, prim-vicepre?edinte ?n cadrul Asocia?iei For?a Fermierilor (AFF) spune c? agricultorii sunt la un pas de faliment din cauza indiferen?ei politicienilor.”De mai bine de 7-8 ani de zile ne confrunt?m cu o mare jignire la adresa produc?torului rom?n. Noi producem se duce la export ?i se aduce ?n ?ara Rom?neasc? p?ine congelat?. ?n ultimii doi ani de zile ?i cel pu?in ?n acest an vom fi ?ntr-o mare incapacitate de plat? din cauza scumpirilor la inputuri, la ?ngr???m?nt acum ?i energia ?i gazele ?i tot. Noi de ce nu ne-a fost fric? nu am sc?pat! Ne-au transformat ace?ti politicieni iresponsabili ?n ni?te sclavi ai societ??ii. Fac agricultur? de 35 de ani. Mai fric? c? acum nu ?mi este c? mi-am adus ?i copiii din str?in?tate, le-am promis o p?ine bun? ?n ?ara Rom?neasc? ?i iat? c? acum suntem la un pas de faliment. Sunt la un pas s? duc vacile la abator”, a spus pentru antena3.ro, prim-vicepre?edintele AFF.Acesta a subliniat c? a v?ndut gr?ul cu 71 de bani ?i acum se scumpe?te p?inea. ”De ce? Pentru c? pre?ul ?sta la gr?u este mai bine de 15 ani, iar pre?ul la motorin? a explodat, la ?ngr???minte a explodat. Cel mai mare fric? ?mi e ?i mi-am adus ?i copiii din str?in?tate s? lucr?m cele 570 de hectare. Am cultur? de ardei capia neculeas?, am 5 hectare de usturoi neadunat. Banii pe lapte nu i-am mai luat de anul trecut. Rom?nia e o ?ar? care nu mai prezint? nici un fel de garan?ie pentru noi produc?torii”, a spus revoltat fermierul, ?tefan Musc?.Rom?nia, cel mai mare exportator de ovine vii din Uniunea European?, HYPERLINK "" Ciprian Voinea , 13 august 2021Av?nd ?n vedere cre?terea semnificativ? a v?nz?rilor ?n primele cinci luni ale anului, Rom?nia r?m?ne ?n mod categoric cel mai mare exportator de ovine vii din Uniunea European?.Mai exact, 36.060 de tone de ovine vii au fost v?ndute de Rom?nia unor beneficiari din afara Uniunii Europene, ?n primele cinci luni ale anului 2021, aceasta fiind cea mai mare cantitate livrat? pe pia?a extra-comunitar? de un stat membru, informeaz? lantulalimentar.ro.?n compara?ie, anul trecut, ?n acela?i interval, exporturile de ovine vii ale Rom?niei ?n afara UE au totalizat 23.452 de tone.?n acela?i timp, Spania, ?ara care de?ine cele mai mari efective de ovine la nivel european, a v?ndut anul acesta 10.526 de tone, mai pu?in dec?t ?n 2020, c?nd cantitatea exportat? ?n perioada ianuarie – mai a fost de 19.684 de tone.Pe a treia pozi?ie s-a situat Portugalia, cu 9.211 tone livrate ?n intervalul ianuarie – mai 2021, mai mult dec?t ?n acela?i interval al anului trecut, c?nd a exportat 5.725 de tone de ovine vii.De remarcat c? Irlanda nu a v?ndut m?car o ton? de ovine vii, ?n schimb a exportat cea mai mare cantitate de carne macr?, 1.019 tone.La r?ndul ei, Spania, a exportat cea mai mare cantitate de carne congelat?: 6.208 tone. Anul trecut, ?n acela?i interval, a exportat 4.899 de tone carne macr?.Din p?cate, Rom?nia a sc?zut anul acesta at?t exporturile de carne macr?, de la 492 la 103 tone, c?t ?i exporturile de carne congelat?, de la 664 la 163 de tone.Astfel, de?i Rom?nia domin?, la nivel european, exportul de ovine vii, ?ara noastr? nu reu?e?te s? devin? relevant? ?n exportul de carne macr? ?i congelat?.?Despre impozitarea ultimei pic?turi de lapte ?i a ultimului ou” , 13 august 2021, Ciprian VoineaDezam?gi?i de lipsa de interes a autorit??ilor ?i a clasei politice fa?? de problemele cu care se confrunt?, tot mai mul?i fermieri ??i strig? disperarea. Cei mai mul?i dintre rom?ni se afl? al?turi de ace?tia, pentru c? ?i ei sunt afecta?i de pre?urile tot mai mari ?i mai ales de calitatea produselor alimentare de pe pia?a rom?neasc?, dar exist? ?i voci care se arat? ?mpotriva facilit??ilor care ar trebui acordate agricultorilor, de?i exist? ?i alte domenii care beneficiaz? de sprijinul statului.?n acest sens, o postare pe Facebook a unui fermier ni se pare mai mult dec?t relevant? pentru situa?ia agricultorilor rom?ni din orice domeniu, de aceea o vom reda mai jos, f?r? alte comentarii:?Doar ?ntreb… c?ci sunt unii care tot o ?in una ?i bun?: impozitarea ultimei pic?turi de lapte ?i a ultimului ou din gospod?ria fermierului! A?adar:Dac? impozitez tot din gospodarie, s?mb?ta si duminica vine ANAF-ul s? mulg?, s? fac? curat ?i s? hr?neasc? animalele?Dup? ce muncesc 8 ore ?i am treaba la jum?tate, vine ANAF-ul ?i ?mi ia furca din m?n? ?i continu? el p?n? noaptea t?rziu, c?nd se termin? treaba??n zilele de s?rb?toare legal? sau religioas?, de Anul Nou, de Craciun ?i de Pa?te, vine ANAF-ul ?i face toate muncile ?n grajd??n zilele c?nd sunt lat de bolnav, pot scoate adeverin?? medical? (pe una sau mai multe zile) ?i ANAF-ul m? va ?nlocui la treab??Laptele meu, fie luni, fie duminic?, fie Cr?ciun are acela?i pre?. Suport? ANAF-ul un spor de 50-100% pentru munca mea din weekend ?i/sau s?rb?tori?Noaptea, c?nd trebuie s? fete o vac?, pot suna ANAF-ul s? vina s? o p?zeasc?? C?, dac? v?nd vi?elul, vrea ?i el o parte.C?nd am serbare la ?coal?, la copii, sau treburi urgente ?n ora?, pot suna ANAF-ul s? vin? s? m? ?nlocuiasc? pentru c?teva ore?Pot scrie mai multe intrebari, dar a?tept r?spuns la cele de mai sus. Acesta este un pamflet ?i trebuie tratat ca atare. Cu stim?, Nelu Popescu Hamburg, Grupul Fermieri ?i fermiere”. Ce ar mai fi de spus? A?tept?m comentariile dumneavoastr?.Produc?iile record de cereale de anul acesta ne arat? clar: F?R? IRIGA?II, SUNTEM MOR?I! Ciprian Voinea , 13 august 2021Anul agricol 2021 este unul al recordurilor pentru recolta de cereale a Rom?niei, ?ara noastr? fiind singura din lume care are integral un rating de recolt? la nivel ?Excep?ional”, conform unui raport Geoglam.Cu toate acestea, chiar cu toat? priceperea de care au dat dovad? fermierii rom?ni, ?n lipsa iriga?iilor, putem vorbi doar de noroc, ?n condi?iile ?n care Rom?nia a beneficiat de o cantitate de precipita?ii important? care a ajutat la ob?inere acestor produc?ii la cereale.?n acest context, este din ce ?n ce mai evident c? agricultura rom?neasc? ar trebui s? beneficieze de o infrastructur? mai bun? de iriga?ii, pentru a-?i valorifica poten?ialul care, conform estim?rilor speciali?tilor din cadrul Clubului Fermierilor Rom?ni, s-ar putea apropia de 40-45 de milioane de tone de cereale ?n jurul anului 2030.?nt?lnirea pe tema gestion?rii apei de la Ministerul Mediului Realizarea ?i implementarea unei strategii na?ionale de gestionare integrat? a apei ?i solului pentru agricultur? a fost tema discu?iilor purtate joi, 12 august, la Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor.Cu aceast? ocazie, ministrul Adrian Oros a reiterat c? dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apei este necesar? ?n contextul ?n care este foarte greu de estimat regimul precipita?iilor din Rom?nia ?n anii urm?tori.?Trebuie s? avem o strategie de gestionare a apei foarte bine ?i urgent finan?at?, pentru c? aici este vorba de accesul la ap? pe care fermierii anul acesta l-au avut, pentru c? au fost suficiente precipita?ii”, a declarat joi ministrul Agriculturii.Participan?ii la ?nt?lnire au convenit crearea unui grup comun de lucru pentru analiza tuturor strategiilor ?i planurilor na?ionale care vizeaz? resursa de ap? ?i prezentarea unor propuneri de revizuire ?i ?mbun?t??ire, ?n acord at?t cu legisla?ia de mediu, c?t ?i cu politica agricol?.La ?nt?lnire, pe l?ng? cei doi mini?tri – Adrian Oros, de la Agricultur?, ?i Tánczos Barna, de la Mediu –, au participat Elena Filip, directorul Direc?iei de ?mbun?t??iri Funciare ?i Fond Funciar din cadrul MADR, Constantin ?tefan, directorul Agen?iei Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare ?i reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni.Rom?nia, din nou sub asediul pestei porcine africane (PPA) , Ciprian Voinea , 13 august 2021Pesta porcin? african? (PPA) se r?sp?nde?te cu repeziciune pe teritoriul Rom?niei, aproape 100 de noi focare fiind ?nregistrate doar ?n ultima s?pt?m?n?, dup? ce, ?n urm? cu o s?pt?m?n?, se ?nregistraser? alte 108 noi focare de PPA.Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) anun?? c? ?n data de 12 august 2021 erau active 401 de focare de pest? porcin? african?, dintre care 5 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 5 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate 53.542 de porcine (animale afectate din focarele active).?n perioada 2019 ?i p?n? ?n prezent au fost stinse 3274 focare de pest? porcin? african?, din care 1.728 de focare ?n anul 2019, 1.063 de focare ?n 2020 ?i 483 de focare ?n 2021.?n intervalul 6 – 12 august 2021 au fost ?nregistrate 97 de focare noi de PPA, ?n 25 de jude?e, ?i au fost stinse 29 de focare, ?n jude?ele Bihor (29), Mure? (1) ?i S?laj (2).De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.832 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e. Dintre acestea, ?n intervalul 6 – 12 august 2021 au fost ?nregistrate 3 cazuri noi de PPA la mistre?i, c?te unul ?n jude?ele Cluj, Mure? ?i Hunedoara.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor, se arat? ?n comunicatul ANSVSA.Perspectivele unor productii mari la rapita se contureaza din toamna, august 13, 2021 Cea mai importanta etapa premergatoare lucrarii de fertilizare a culturilor este planificarea acesteia. Conceperea unui plan de fertilizare corect bazat pe principii agronomice si luand in considerare reglementarile legale, ne ofera o perspectiva asupra cantitatilor de elemente nutritive necesare culturii, ne faciliteaza alegerea formulei de ingrasamant potrivit si reprezinta baza pentru calcularea costurilor ingrasamintelor pentru ferma.Cu ajutorul programului digital NutriGuide? acum puteti sa planificati fertilizarea culturilor in doar cateva minute.Rapita absoarbe cantitati mari de azotO cultura de rapita adsoarbe aprox. 40-80 kg N/ha din toamna pana la intrarea in iarna. Aceasta cantitate poate creste chiar si la 130 de kg N/ha daca semanatul sa efectuat prea devreme, conditiile climatice sunt favorabile ,debutul perioadei de iarna este tarzie si sa suplimentat cantitatea de azot plin aplicarea de gunoi de grajd.Cantitatea de azot aplicata trebuie calculata in asa fel incat la intrarea in iarna plantele de rapita sa prezinte minim 8 frunze + un diametru al coletului de 1 cm si o radacina de aprox. 16 cm lungime.O practica din ce in ce mai raspandita si benefica pentru stimularea dezvoltarii radacinilor este aceea de ,,infometare,, a culturii.Aceasta inseamna ca pana in stadiul de 4 frunze nu se aplica ingrasaminte culturii, astfel plantele de rapita isi dezvolta radacina in profunzime pentru a cauta elemente nutritive.Aplicarea de ingrasaminte inainte de semanat fara o incorporare corespunzatoare in sol avand ca rezultat o disponibilitate in abundenta a elementelor nutritive la suprafata solului poate perturba dezvoltare radacinii pivotante a plantelor de rapita respectiv poate aparea fenomenul de ,,radacini lenese,,.Aplicarea inainte de semanat a ingrasamintelor tip NPK cu o solubilitate mare in apa , incorporate corespunzator, sau aplicarea lor din stadiul de 4 frunze este importanta deoarece din stadiul de 3-10 frunze rapita isi formeaza mugurii lastarilor laterali din care in primavara se vor forma ramificatiile cu sistemul floral.Evitarea deficientei de elemente nutritive in acest stadiu este importanta pentru consolidarea potentialului productiv.Fosforul & Potasiul aplicat din toamna influenteaza semnificativ productiaTestele de fertilizare efectuate in conditiile anului 2020 in Romania au dovedit importanta unei fertilizari echilibrate inca din toamna.La toate variantele fertilizate sa utilizat aceeasi cantitate de N si aceeasi distributie a dozelor.Fiecarei variante fertilizate i sa mai adaugat cate un element nutritiv principal N,P si K din toamna.Cantitatea de 50 kg N / ha din toamna a fost asigurata in prima varianta fertilizata din produsul NAC 27 N (fertilizare doar cu N), in varianta urmatoare sa folosit produsul COMPLEX 20/20 +7sO3+Zn (suplimentar 50 kg / ha P2O5 ) si in ultima varianta cu COMPLEX 15/15/15 +7sO3+Zn ?(suplimentar 50 kg / ha K2O).Rezultatul arata ca cea mai mare influenta asupra productiei o are elementul N cu un spor de productie de 1000 kg fata de varianta nefertilizata urmata de elementul P cu un spor de productie de aproape 400 kg / ha la varianta fertilizata in toamna cu COMPLEX 20/20 +7sO3+Zn comparativ cu varianta fertilizata in toamna doar cu N? cu produsul NAC 27 N, dovedind astfel influenta semnificativa a fosforului asupra productiei de rapita. Elementul potasiu din compozitia produsului COMPLEX 15/15/15 +7sO3+Zn a adus un spor de productie suplimentar de 100 kg / ha (grafic).?Grafic: Rezultatul testelor de fertilizare la rapita Borealis L.A.T, 2020, media rezultatelor din 2 locatii, RO.Sulful este un alt element important de luat in calcul in fertilizarea culturii de rapita.Toate ingrasamintele tip Complex de la Borealis L.A.T contin sulf.RecomandarePentru o planificare rapida si corecta a fertilizarii culturilor va sfatuim sa va creati un cont gratuit si sa utilizati programul digital ,, HYPERLINK "" \t "_blank" NutriGuide?- Consilierul online in nutritia plantelor,, de la Borealis L.A.T.Rom?nia - al ?aptelea produc?tor de cartofi din?UEC.M. , 13 Aug 2021 , 13 Aug 2021 Germania este cel mai mare produc?tor de cartofi din UE, cu 21,2% din produc?ia total?. Rom?nia se afl? pe pozi?ia a ?aptea?(4,9%).Datele publicate vineri de Eurostat arat? c? Germania este cel mai mare produc?tor de cartofi din UE - cu 21,2% din produc?ia total?, urmat? de Polonia (16,4%), Fran?a (15,7%), Olanda (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) ?i Rom?nia?(4,9%).Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafa?a total? cultivat? cu cartofi anul trecut ?n Uniunea European? a fost concentrat? ?n ?ase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Fran?a (12,9%), Rom?nia (10%), Olanda (9,9%) ?i Belgia ?(5,9%).Suprafa?a cultivat? cu cartofi s-a redus la jum?tate ?ntre anii 2000 ?i 2020, cele mai mari sc?deri fiind ?nregistrate ?n Polonia (minus 71,3%) ?i Rom?nia (minus 41,4%).Record al ultimilor zece ani la produc?ia de gr?u ?i orz. Fermierii au ob?inut ?n medie peste 5,3 tone la hectar, Alina Stanciu - vin, 13 aug. 2021, Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii furrnizate Economica confirm? estim?rile potrivit c?rora 2021 este un an de excep?ie pentru agricultur?. Fermierii au ob?inut 11,1 milioane de tone de gr?u, de pe 2 milioane de hectare. S-a recoltat deja de pe 96,5% din suprafa??. Produc?ia de gr?u a Rom?niei a dep??it deja 11,1 milioane de tone de?i mai sunt de recoltat peste 73.400 de hactare, potrivit datelor comunicate de c?tre Direc?iile pentru Agricultur? Jude?ene ?i centralizate la nivelul ministerului Agriculturii p?n? la data de 09 august.S-au recoltat pu?in peste 2 milioane de hectare, adic? 96,59 % din suprafa?a cultivat? , iar produc?ia medie a fost de 5.348 kg/ha. Este cel mai mare randament din 2011 p?n? ?n prezent, anteriorul record fiind raportat ?n 2017 c?nd s-au raportat 4.888 kg la hectar.?i fermierii care au pariat pe orz anul acesta au avut condi?iile unor produc?ii record. P?n? acum s-au recoltat 336.040 ha, adic? 99,36 % din suprafa?a cultivat? de 338.203 ha, iar produc?ia total? se ridic? la? 1, 88 de milioane de tone. Randamentul mediu este astfe de? 5.603 kg/ha, cel mai mare din 2010 p?n? ?n prezent.? Anterorul record a fost ?nregistrat ?n 2018 c?nd, ?n medie, fermierii au ob?inut 4.417 kg/ha.Din datele MADR furnizate Economica, produc?ia de ov?z ob?inut? p?n? acum se ridic? la 181.105 tone, produc?ia medie fiind de 2.645 kg/ha. S-au recoltat aproximativ ?68.500 de ha, reprezent?nd 73,3 % din suprafa?a cultivat?.Nu ?n ultimul r?nd, fermierii au ob?inut ?n total peste 303.200 tone de triticale, randamentul mediu fiind de 4.705 kg/ha. S-a recoltat de pe 88,4% din suprafa?a de peste 72.907 hectare cultivate.Petru R?zvan Danciu face agricultur? din scaunul cu rotile, Marian MU?AT , 13 august 2021 Petru R?zvan Danciu, ?n v?rst? de 24 de ani, t?n?r din Valea Vinului, jude?ul Satu Mare, a r?mas imobilizat ?ntr-un scaun cu rotile. T?n?rul agricultor ne ofer? o lec?ie de voin?? ?i de via?? cum rar s-a mai ?nt?lnit!? ?n urma unui accident bizar ?i stupid, Petru R?zvan Danciu a fost readus la via?? doar de bunul Dumnezeu! ?n timp ce ajuta la urcarea porumbului ?ntr-un pod, acesta a cedat ?i l-a prins sub el... Dup? mai multe interven?ii chirurgicale la coloan? ?i o perioad? de recuperare cu ?ncurajatoare rezultate, Petru R?zvan nu s-a l?sat nicio clip? ?nfr?nt, ??i continu? via?a cu ?nd?rjire lucr?nd ?n ferma familiei din Lunca Some?ului. ?Nu te l?sa NICIODAT? c?lcat ?n picioare! Arat? c? po?i mai mult dec?t pot duce to?i la un loc”, spune t?n?rul greu ?ncercat de via??.Conduce un tractor adaptat??n ciuda durerilor de coloan?, are suficient? voin?? ?i ambi?ie s? se urce pe tractor. ?Am fost operat ?i doctorii m-au l?sat ?n grija bunului Dumnezeu! Dar p?n? atunci trebuie s? facem ?i agricultur? ca s? avem de unde tr?i! M? ajut? tat?l meu sau un prieten s? urc ?n cabin?, apoi m? descurc singur. Tractorul este un Fendt Vario 716, de 160 CP, cump?rat ?n anul 2019. E automat; toate comenzile sunt la m?n? ?i am montat? o fr?n? special? pentru persoane cu handicap”, explic? s?tm?reanul.?Dou? mici ferme de familie?Petru R?zvan Danciu este pasionat de agricultur?. Este absolvent al Grupului ?colar Agricol "Ion Ionescu de la Brad", din Seini - Maramure?, locul unde s-a n?scut.Are o exploata?ie agricol? de 51 hectare de teren, dar ??i mai ajut? ?i p?rin?ii care de?in o ferm? de circa 150 hectare de teren, ?n mare parte preluate cu contract de arend?. Ca toate familiile de oameni gospodari, au crescut ?i animale, ?ns? acum au r?mas cu 20 de v?cu?e B?l?ate Rom?ne?ti. P?n? anul trecut, la accident, Petru R?zvan Danciu s-a ocupat singur de cultivarea c?mpurilor.? Ori eu, ori tata, suntem zilnic ?n c?mp, urm?rind cu aten?ie starea de vegeta?ie a culturilor, pentru a interveni ?n controlul agen?ilor patogeni ?i de d?unarePETRU R?ZVAN DANCIUT?n?r fermier din jud. Satu Mare?Culturile sunt frumoase, dar ?nt?rziate??Dac? m? ?ntreba?i cum ne descurc?m anul ?sta, a? r?spunde: nu prea bine! A fost timpul deosebit de ploios ?n prim?var?. Din cauza accidentului meu, nu am putut ara ?i nici sem?na ?n toamn?, iar tat?l meu nu ?tie s? lucreze pe tractor. De c?nd am venit acas? ?i am ?nceput c?t de c?t s?-mi revin, ?l ?nv??. ?n prim?var?, am sem?nat vreo 50 ha cu porumb, cam tot at?ta cu floarea-soarelui ?i pentru prima dat? avem sorg ?n cultur?. Porumbul a fost pus sub brazd? destul de t?rziu ?i ast?zi (19 iunie 2021, la data document?rii) ?nc? sem?n?m. Mai avem de arat ?i de preg?tit un rest de vreo 20 ha ?i s? punem floarea soarelui ?i sorg”, sus?ine t?n?rul cultivator.?Un tractor numit dorin????n aceast? perioad?, va ?ncepe recoltarea pr??itoarelor de prim?var?. Petru R?zvan Danciu va cere sprijinul unor vecini care au combinele disponibile. Din recolt? o s? opreasc? o parte pentru hrana animalelor, apoi va vinde ce-i de prisos. ?i-ar dori s? ob?in? un pre? de cel pu?in 65 de bani pe kilogramul la porumb. Pentru sorg nu are ?nc? date suficiente despre pia??, spune doar c? a riscat s?-l cultive... ?Ne-ar mai trebui ?nc? un tractor, de cel pe care-l avem am tras zi ?i noapte, lucr?nd cu schimbul. Iat?, la toamn?, va ?mplini trei ani ?i are deja peste 5.000 de ore lucrate numai de mine!”, explic? t?n?rul fermier.??Sunt sau nu sunt, acesta mi-e destinul”?Petru R?zvan Danciu este ?ncrez?tor ?n steaua lui; lupt? cu ?nver?unare pentru fiece clip? de via?? dat? de Dumnezeu! El ??i dore?te mai ?nt?i de toate S?N?TATE ?i apoi s?-?i ?ntemeieze o familie. Este con?tient c? ??i urmeaz? destinul, a?a cum sugestiv spune: “Via?a ne duce acolo unde ne este destinul, iar ce va fi s? se ?nt?mple, se va ?nt?mpla oricum, cu sau f?r? voia noastr?!” A investit circa 500 mii de euro ?ntr-o ferm? de bovine. Acum recunoa?te c? e greu s? creasc? animale , Marian MU?AT, 13 august 2021 Fermierul mure?ean Petru-Mihai Pustai a investit circa 500 mii de euro ?ntr-o ferm? de bovine. Acum recunoa?te c? e greu s? creasc? animale, dar nu s-a g?ndit niciodat? s? renun?e: ?pierzi, c??tigi, afacerea trebuie s? mearg?!”?n zona central? a C?mpiei Transilvaniei, comuna R?ciu, satul P?r?u Crucii, din jude?ul Mure?, Petru-Mihai Pustai cre?te 150 de vaci din rasa B?l?at? Rom?nesc?, din care efectivul matc? la muls 40 de animale. Tineretul masculin ?l ?ine pentru ?ngr??at. ?Cu asta m-am n?scut, asta fac, la asta m? pricep cel mai bine!”, spune t?n?rul.?l ajut? ?i tat?l s?u, Petru Pustai care a lucrat peste patru decenii ?n sistemul Gostat (IAS). Dup? absovirea liceului, a fost numit ?ef sector zootehnic, apoi a condus pe r?nd o ferm? mixt? ?i una vegetal?. Fiul s?u l-a urmat ?n profesie, specializ?ndu-se ?n agricultur? ?i protec?ia plantelor.?Vindem ieftin ?i cump?r?m scump?Comparativ cu anii anteriori, e un pic mai greu ?n zootehnie pentru fermierul rom?n, cel care pune p?inea pe masa cump?r?torului. Vindem ieftin ?i cump?r?m inputuri tot mai scump. Uneori chiar lucr?m pe pierdere”,explic? Petru-Mihai Pustai.?Greut??ile unui zootehnist??Pe l?ng? problema de personal, ar mai fi guvernarea care nu se apleac? suficient asupra problemelor agriculturii, probabil c? cei ca mine ar sim?i impulsul, nevoia de ?ine capul sus, cu speran?? spre a face ceva mai mult, mai ?nsufle?it”,consider? Petru-Mihai Pustai.Fermierul recunoa?te c? ?au fost momente grele, dar nu m-am trezit ?n diminea?a aceea ca s? zic c? nu mai cresc animale! La noi prin zon? este o vorb?: ?pierzi, c??tigi, afacerea s? mearg??!”Are convingerea c? ?dintre cei cu animale pu?ine (cel mult 20 de capete) vor disp?rea de pe pia?? p?n? la sf?r?itul anului. Cunosc 4 cresc?tori care au lichidat fermele. Oamenii nu mai au nicio speran?? s? duc? un trai bun! ??i caut? alte joburi la ora? pentru un venit garantat”.? Subven?ia ar fi trebuit s? fie un mijloc pentru dezvoltarea fermei; fermierul se lupt? din greu pentru supravie?uire , PETRU-MIHAI PUSTAI , Cresc?tor de bovine din jud. Mure??Investi?ii de jum?tate de milion de euroFermierul din P?r?u Crucii lucreaz? o suprafa?? de 130 ha pe care cultiv? plante de nutre?, cereale ?i pr??itoare de prim?var?. Spune c? lumea e reticent? la ?ncheierea contractelor de arend?, iar atunci c?nd o face, cere un nivel destul de ridicat de p?n? la 1000 kg gr?u/ha. Practic, lui nu-i r?m?ne mai nimic.?Am investi?ii de amortizat. ?n 2017, am prins un proiect cu finan?are european? ?n valoare de 141.000 euro prin care mi-am modernizat ferma. Apoi, am mai cump?rat un tractor de putere medie. Tot atunci, am achizi?ionat o sal? de muls. ?n afara profitului reinvestit, ?n trei ani, am injectat investi?ii de circa 450-500 mii de euro. ?n august 2017, am trecut la un alt procesator de lapte. Am renun?at s? mai fiu pl?tit cu 83 de b?nu?i pentru litrul de lapte ?i am ales o ofert? mai bun?: 1,32 lei/litru. Acum pre?ul e de 1,5 lei/l, plus bonifica?ia pentru procentul de gr?sime ?i protein?”, sus?inePetru-Mihai Pustai.?Cu t?ura?ii iese ?n pierdere?Nu cu mult timp ?n urm? am postat pe o re?ea de socializare un calcul cu furajarea, din care reiese c? pentru un t?ura? la ?ngr??at (?n 16 luni la greutatea optim? de sacrificare de 550 kg) trebuie s? cheltui fix 13.878! Din aceast? valoare scazi valorificarea c?rnii ?n viu de 4.950 lei (9 lei/kg), adaugi 5 lei subven?ia pe cap de animal ?i ajungi pe un minus de 8.923 lei”, calcula fermierul. Elementele de cost au fost detaliate ?n num?rul trecut al revistei.Potrivit acestuia, un pre? real ar trebui s? fie undeva la 11,50 lei/kg. ?n Germania sau Fran?a se vinde cu 2,5-3 euro kilogramul.??n 2019, cump?ram ?rotul de soia cu 1,10-1,15 lei/kg, acum e 2-2,40 lei/kg! ?n vreme ce la animalul ?n viu cre?terea de pre? e nesemnificativ?: 10-12 b?nu?i/kg. Dac? atunci vindeam cu 8,60 lei/kg, acum mai mult de 8,72 lei/kg nu primesc. Livrez la export mare parte din tineretul taurin la ?ngr??at; mai ?nt?i abatorizez ?n jude? ?i carcasa merge ?n Turcia. ?n urm? cu 2-3 ani, plecauTIR-uri ?ntregi cu animale spre Grecia sau Turcia”,precizeaz? cresc?torul mure?ean.UN TRACTOR NOU ??n 1991, tata a cump?rat primul tractor, un U 650; eu ?n 2013 am luat unul de 115 CP. ?n acest an, am renun?at s? mai repar tractorul vechi de 180 CP ?i am pl?tit avansul ?i primele rate pentru un Deutz Fahr de 165 CP, nou”, spune, mul?umit, Petru-Mihai Pustai.un articol de?MARIAN MU?ATINDUSTRIE ALIMENTARARom?nii au b?ut lapte de soia, ov?z, cocos sau chiar maz?re ?n valoare de 86 mil. lei anul trecut. Pia?a laptelui vegetal a crescut ?n pandemie cu aproape 50%, de dou? ori mai repede ca ?nainte , Cristina Ro?ca , 13.08.2021, Rom?nii au cheltuit 86 mil. lei ?n pandemie pe lapte vegetal, v?nz?rile cresc?nd cu aproape 50% ?n 2020 fa?? de anul anterior, arat? o analiz? realizat? de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de pia?? Euromonitor. Ritmul de cre?tere s-a mai mult dec?t dublat ?n pandemie fa?? de anii anteriori, conform acelora?i date.?n ultimii ani s-au dezvoltat puternic produse alternative la lapte ?i lactate, bunuri din plante sau substan?e crescute ?n laborator. Exist? astfel lapte de soia, ov?z, orez, cocos sau migdale, iar mai recent din maz?re. La nivel global, v?nz?rile de lapte vegetal (mai pu?in cel de soia) sunt a?teptate s? ajung? la 10 mld. dolari ?n acest an, fiind categoria din pia?a lactatelor cu cea mai rapid? cre?tere.?Lactatele pe baz? de plante ?i pe baz? de alte ingrediente dezvoltate ?n laborator au crescut foarte rapid ?n ultimul an ?n special datorit? investi?iilor masive, inclusiv b?ncile de investi?ii au pompat bani ?n domeniu“, spune Maria Mascaraque, industry manager ?n cadrul Euromonitor International.Ea adaug? c? aceste sume cel mai probabil vor cre?te puternic dat fiind c? juc?tori globali precum Nestle sau Danone pariaz? pe domeniu investind ?n start-up-uri care au idei revolu?ionare.Grafic ZF: Top 10 importatori de carne ?n 2020?Rom?nii au cheltuit 86 mil. lei ?n pandemie pe lapte vegetal, v?nz?rile au crescut cu aproape 50% ?n 2020, Cristina Ro?ca , 13.08.2021, ? ?n ultimii ani s-au dezvoltat puternic produse alternative la lapte ?i lactate, bunuri din plante sau substan?e crescute ?n laborator ??Exist? astfel lapte de soia, orz, orez, cocos sau migdale ??La nivel global, v?nz?rile de lapte vegetal sunt a?teptate s? ajung? la 10 mld. dolari ?n acest an, fiind categoria din pia?a lactatelor cu cea mai rapid? cre?tere.V?nz?rile de lapte vegetal au ajuns anul trecut la 86 mil. lei ?n Rom?nia, ?n urcare cu aproape 50% fa?? de 2019, analiz? realizat? de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de pia?? Euromonitor. Ritmul de cre?tere s-a mai mult dec?t dublat ?n pandemie fa?? de anii anteriori, conform acelora?i date.Mai mult, toat? pia?a produselor din lapte a crescut ?n Rom?nia ?n 2020 versus anul anterior cu circa 20%, deci un ritm mult mai lent, arat? cifrele Euromonitor.Pia?a proteinelor alternative se afl? pe un trend ascendent de c??iva ani, dar av?ntul va accelera ?n urm?toarea perioad? ?n ?ntreaga lume, mai ales pe pie?ele din SUA ?i Europa, deci inclusiv Rom?nia. Cele mai multe ini?iative ?n acest sens sunt disponibile momentan ?n pia?a de lactate, dar exist? deja mi?c?ri ?i ?n zona de carne.COOLINAR – Ziua gastronomiei ?i vinurilor din Rom?nia, s?rb?torit? ?n premier? ?n comun de Asocia?ia Dealu Mare. 2 octombrie 2021, #PesteA?tept?ri, august 13, 2021Vinul.ro ?n premier?, gastronomia ?i vinurile din Rom?nia sunt s?rb?torite ?n 2021 printr-o ac?iune concertat?, derulat? simultan ?n mai multe crame deodat?, sub egida Asocia?iei Profesionale Vitivinicole Dealu Mare. La aproximativ o or? cu ma?ina de Bucure?ti, s?mb?t?, 2 octombrie, ?n preziua legiferat? de Parlament pentru aceast? celebrare?(prima duminic? din octombrie), oaspe?ii sunt a?tepta?i la degust?ri, prezent?ri, ateliere, demonstra?ii culinare sau dineuri festive la cramele Apogeum, Budureasca, Gramofon Wine, Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis ?i SERVE Ceptura. Deoarece accesul se va face numai pe baz? de rezervare, ?n func?ie de programul ?i tarifele de acces care urmeaz? s? fie comunicate individual de c?tre fiecare dintre cramele participante, doritorii sunt invita?i s? urm?reasc? pagina de Facebook a Asocia?iei Dealu Mare?– ?i s? se aboneze la newsletterul acesteia – ?i paginile cramelor care ?i intereseaz? (vezi linkurile de mai sus, click pe numele fiec?rei crame).De la m?ncare ?i vin, la artizani locali ?i muzic? l?ut?reasc? & playlisturi semnate de DJAtmosfera ?ntregului eveniment va fi una prietenoas?, g?ndit? s? acopere toate categoriile de v?rst? ?i interese – ?n func?ie de crama gazd?: de la m?nc?ruri ?n stil tradi?ional la cele reinterpretate ?i de la muzic? tradi?ional? la playlisturi autohtone moderne semnate de DJ. Vor fi prezentate ?i crea?ii ale unor artizani autohtoni. Familiile cu copii au la dispozi?ie, la anumite crame, locuri ?n care cei mici se pot manifesta ?n voie ?n condi?ii de siguran?? *.Pasiona?ii vor primi recunoa?terea de “Ambasadori onorifici ai vinurilor din Dealu Mare”Cu aceea?i ocazie, ?n cadru festiv, se vor acorda titlurile de Ambasadori onorifici ai regiunii viticole Dealu Mare participan?ilor la evenimentele enoturistice organizate de Asocia?ie care au colec?ionat semn?turile enologilor pe h?r?ile distribuite la Evadarea ?n Dealu Mare din iunie 2021.* Cei dornici s? exploreze bog??ia tezaurului enogastronomic rom?nesc ?i s? petreac? o zi ?n universul gusturilor al?turi de oameni cu acelea?i preocup?ri sunt invita?i s? urm?reasc? pe Facebook paginile Asocia?iei Dealu Mare ?i ale cramelor care organizeaz? s?rb?toriri: Apogeum, Budureasca, Gramofon Wine, Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis ?i SERVE Ceptura.A treia edi?ie a Salonului Millésime este dedicat? soiului Feteasc? neagr? (3-5 septembrie, ?n Cetatea Oradea) , august 13, 2021, Vinul.ro Feteasca neagr? este soiul vedet? la cea de-a treia edi?ie a Salonului de vinuri Millesime, care are loc ?ntre 3-5 septembrie ?n pitoreasca Cetate Oradea. Publicul va putea degusta zeci de Fete?ti, dar ?i sute de alte vinuri din diferite podgorii ale Rom?niei (?i din import), ?i va putea asista la prezent?rile sus?inute de enologi consacra?i, dar nici socializarea ?i distrac?ia nu au fost neglijate de organizatori – Asocia?ia pentru cultura ?i civiliza?ia vinului Millesime.?Structura salonului presupune existen?a unei expozi?ii cu degustare, ?n care sunt prezen?i 24 de produc?tori ?i importatori, un program de masterclass-uri ?i workshopuri ?i activit??i conexe (oenogastronomice) la mai multe restaurante partenere din ora?. Salonul va fi deschis vizitatorilor dup? urm?torul program: vineri, 3 septembrie, ?ntre orele 14:00 – 20:00, s?mb?t?, 4 septembrie, ?ntre orele 12:30 –20 :00, iar duminic?, 5 septembrie, ?ntre orele 11:00 – 20:00. Millesime este un spa?iu de ?nt?lnire al produc?torilor, importatorilor ?i iubitorilor de vin din Oradea, dar ?i din restul ??rii Potrivit organizatorilor, “comunitatea din care facem parte ?i ?n care v? invit?m s? intra?i a trecut prin majore schimb?ri ?n ultimii ani. Spa?iul public, comunitatea, turismul, cultura ?i bunul gust au ajuns s? fie referin?e la nivel na?ional. Loca?ia unic? ?n care se desf??oar? Salonul, Cetatea Oradea, este cel mai vizitat obiectiv turistic din ora?, care timp de trei zile va deveni punctul de atrac?ie al tuturor iubitorilor de bun gust”. Asocia?ia pentru cultura ?i civiliza?ia vinului Millésime din Oradea s-a dedicat culturii ?i civiliza?iei vinului, educ?rii consumatorilor ?i promov?rii vinului rom?nesc ?nc? din 2010. “Un scop permanent al Asocia?iei ?i al Salonului Vinurilor Millésime, este acela de a crea condi?iile necesare pentru a ne bucura ?mpreun? de vinuri de calitate ?i de diversitatea acestora. Misiunea pe care ne-o asum?m pentru vinul rom?nesc este aceea de a sus?ine ?i promova soiurile de struguri autohtone, produc?torii ?i vinurile de calitate, cu scopul de a avea un consumator informat ?i educat care s? recunoasc?, s? pre?uiasc? ?i s? pl?teasc?, calitatea vinurilor rom?ne?ti” – acesta este “manifestul Millesime”.Dac? interioarele Cet??ii Oradea sunt dedicate explor?rilor gustative sistematice, spa?iile outdoor sunt rezervate socializ?rii Detalii suplimentare despre Salonul Millesime Mai multe despre eveniment pute?i g?si pe site-ul Asocia?iei ?i pe pagina de Facebook a evenimentului, iar filmule?ele edi?iilor anterioare pot fi vizionate aici.O men?iune important? a edi?iei 2021 e legat? de criza sanitar? care afecteaz? ?ntre globul: ?n concordan?? cu actuala situa?ie epidemiologic?, persoanele care doresc s? participe la eveniment sunt nevoite s? fac? dovada uneia dintre situa?iile de mai jos:* adeverin?? de vaccinare, care va atesta ?ncheierea procesului de vaccinare, la 10 zile de la realizarea rapelului, aceasta urm?nd a se prezenta ?mpreun? cu un act de identitate;* test RT-PCR pentru SARS-CoV-2 realizat cu maximum 48 de ore ?naintea ?nceperii evenimentului;* testare cu un test destinat diagnostic?rii rapide a virusului SARS-CoV-2. Accesul ?n sal? se va face doar ?n baza unui test cu un rezultat negativ, ce va fi realizat ?n ziua evenimentului;* au trecut prin boal? ?i pot face dovada prezen?ei anticorpilor printr-un document medical, care nu va fi mai vechi de 90 de zile.VINARTE extinde ?i modernizeaz? Castel Bolovanu ?i face upgrade la Domeniile Vinarte , august 13, 2021Vinul.ro ?apte sunt vinurile – albe, rose ?i ro?ii – care compun, ?ncep?nd din vara lui 2021, colec?ia Castel Bolovanu de la VINARTE, odat? cu rebrandingul ?i extinderea de gam? puse ?n oper? de c?tre produc?torul oltean. “Vinurile albe ?i rose purt?nd aceast? etichet? au fost g?ndire s? poat? face leg?tura ?ntre un alb sau rose proasp?t ?i clasicul brand de vinuri ro?ii Castel Bolovanu. Vinifica?ia a fost adaptat?, ?n sensul c? vinurile s-au dorit a fi ?n zona fresh, dar cu structur? ?i corp prezente ?i bine definite. Vinurile ro?ii p?streaz? caracterul locului ?i aduc o noutate – un stil modern, care le face mai accesibile din punct de vedere al mirosurilor fructate ?i al gustului mai soft, cu taninuri mai pu?in prezente ?i mai moi”, a anun?at enologul Iustin Urucu.??apte soiuri individuale pentru Castel BolovanuPotrivit unui comunicat de pres? dat publicit??ii de Vinarte, Castel Bolovanu, gam? de soiuri vinificate individual (monocepage), cuprinde acum trei vinuri albe (Riesling italian, Sauvignon blanc, T?m?ioas? rom?neasc?), un rose (din Cabernet Sauvignon) ?i trei ro?ii (Feteasc? neagr?, Novac ?i Cabernet Sauvignon).? “Am modernizat eticheta, p?str?nd spiritul brandului, din dorin?a de a crea o gam? complet? ?n jurul numelui Bolovanu: vinuri albe, rose ?i ro?ii – inclusiv soiuri mai pu?in cunoscute de acolo, ca Feteasca neagr? ?i Novacul. Pre?ul previzionat este undeva ?n jurul a 25 lei la raft”, a declarat directorul general al VINARTE, Rodica Ana C?p???n?.Trei asamblaje ?n straie noi la Domeniile Vinarte Gama Domeniile Vinarte a produc?torului oltean con?ine un asamblaj alb, unui rose ?i unul ro?u ?i are un pre? de pia?? previzionat de aproximativ 30 lei ?n cadrul campaniei de promovare 2021, ?i colec?ia purt?nd numele Domeniile Vinarte a beneficiat de un upgrade vizual al etichetei, care s? includ? elementele centrale de branding ale celor dou? crame de?inute de companie – ?apul mitic de pe coifurile geto-dacice ?i soarele. “Cu vinurile din aceast? gam? am dorit s? atragem consumatorii mai sofistica?i, metodele de vinifica?ie ?i, mai ales, combina?ia dintre un soi interna?ional ?i unul autohton au fost bine alese, astfel ?nc?t vinurile ob?inute s? fie diferite de restul abord?rilor de la celelalte game. Vinurile sunt pe pia?? de ceva vreme ?i au reu?it s?-?i g?seasc? adep?i”, au ar?tat reprezentan?ii VINARTE. Gama are un pre? de raft previzionat ?n jurul sumei de 30 de lei ?i con?ine un vin alb (din Sauvignon Blanc ?i Feteasc? alb?), un rose (din Merlot ?i Feteasc? neagr?) ?i un ro?u (din Cabernet Sauvignon ?i Feteasc? neagr?).COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAHipermarketul La Coco? din Bucure?ti are v?nz?ri de 20 mil. euro ?n primele ?apte luni ?i merge spre 35-40 mil. euro ?n 2021. Magazinul a fost deschis la jum?tatea lui noiembrie 2020 ?n complexul Vitantis din Capital?, Cristina Ro?ca , 13.08.2021, Hipermarketul La Coco?, deschis la final de 2020 ?n complexul Vitantis din Capital?, a ob?inut ?n primele ?apte luni din an v?nz?ri de peste 20 de milioane de euro f?r? TVA. Ofialii companiei estimeaz? pentru tot anul o cifr? de afaceri de 35-40 mil. euro, similar? celei din planurile ini?iale.?Decembrie ?i ianuarie au fost sl?bu?e, dar acum v?nz?rile lunare sunt de peste 2,5 ori mai mari ca atunci ?i cre?tem de la lun? la lun?. A fost greu s? ?i aducem pe oameni? ini?ial, dup? ce spa?iul a stat gol mult? vreme“, spune Florin Cislariu, managerul magazinului La Coco? din Bucure?ti.Aici a func?ionat anterior un hipermarket Carrefour, ?nchis ?ns? ?n urm? cu mai bine de trei ani.Sub brandul La Coco? mai exist? o unitate ?n Ploie?ti, ce a fost inaugurat? ?n 2014. Ambele magazine sunt active pe formatul de hipermarketuri cu pre?uri mici, investi?ia ini?ial ?ntr-un astfel de spa?iu fiind de 4-5 mil. euro.Ambele unit??i merg spre v?nz?ri cumulate de 105-110 mil. euro ?n 2021.?La Ploie?ti mergem spre 70 mil. euro v?nz?ri, f?r? TVA, anul acesta. Ambele magazine merg bine. La Bucure?ti mai e ?nc? loc de cre?tere, suntem abia ?n primul an, ?n 2022 ne buget?m un plus de 30-40%.“La Coco? este o afacere antreprenorial?, controlat? de Iulian Nica.Retailerul german Tedi are semnate 30 de contracte pentru magazine ?n Rom?nia. Primele deschideri, ?n 2022, Cristina Ro?ca , 13.08.2021, "Este un Lidl al comer?ului non-food. ?n Germania, 90% dintre produse cost? mai pu?in de 5 euro“, spune o surs? din pia??.Retailerul german Tedi se preg?te?te pentru intrarea ?n Rom?nia ?i are deja 30 de contracte de chirie semnate, spun sursele din pia??. Primele magazine vor fi deschise anul viitor. Oficialii companiei nu au r?spuns p?n? la ?nchiderea edi?iei solicit?rii ZF privind planurile pentru Rom?nia.Nem?ii caut? spa?ii ?n centre comerciale ?i parcuri de retail at?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n provincie, urm?nd a se extinde agresiv. Tedi vinde articole pentru petrecere, ustensile de bricolaj, produse din sfera electricelor, dar ?i juc?rii, cosmetice sau bunuri pe care altfel le-ai g?si ?n drogherii ?i farmacii. Nem?ii acoper? o palet? larg? de articole non-food.?Este un Lidl al comer?ului non-food. ?n Germania, 90% dintre produse cost? mai pu?in de 5 euro“, spune o surs? din pia??.Retailerul german Tedi are peste 2.400 de magazine ?i 20.000 de salaria?i ?n nou? ??ri din Europa, conform site-ului propriu. Nem?ii sunt deja ?n Polonia (din 2018) ?i Cehia (2020), potrivit aceleia?i surse. Cehia a fost a noua pia?? pentru grup.?De c?nd a fost fondat? compania ?n 2004 (?n Dortmund, Germania - n.red.), am crescut rapid, dar sustenabil“, spun oficialii Tedi pe site-ul propriu.Grafic ZF: C?te magazine a deschis Profi lun? de lun? ?i c?te sunt Loco Ministerul Economiei a publicat primele statusuri ale aplica?iilor pentru m?sura HoReCa: Au fost aprobate 335 de cereri, Miruna Diaconu , 13.08.2021, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului a publicat vineri, 13 august, prima list? a aplica?iilor aprobate, respinse sau ?n curs de analiz?. Conform listei publicate pe site-ul ministerului, aplica?iile a 335 de companii au fost aprobate, pe c?nd doar trei companii au fost respinse.Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitat? de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, ?ns? suma disponibil? pentru aceast? schem? este de 2,5 miliarde pania cu cea mai mare sum? aprobat? este Expresion C&M SRL, care controleaz? clubul Control din Bucure?ti ?i restaurantele Shift ?i Alt Shift, de?inute de Florin Oslobanu. Firma a solicitat o sum? de 3,2 milioane lei.Nu toate aplica?iile au fost solu?ionate, astfel c? cele care au ca status ??n curs de evaluare” sau??Transmis?” urmeaz? a fi aprobate sau respinse.Desc?rca?i documentul aici??Carrefour – rezultate non-financiare: Legume ?i verde?uri achizi?ionate direct de la produc?torii locali mici ?i medii! agrointeligenta.ro - 13 august 2021 Grupul Carrefour anun?? ?ntr-un comunicat-bilan? c? peste 7.425 tone de legume ?i verde?uri comercializate ?n 2020 au fost produse local, prin Cooperativa V?r??ti ?i peste 400 de fermieri s-au ?nscris ?n Programul Cre?tem Rom?nia BIO.Carrefour Rom?nia informeaz? c? ?n 2020 a dezvoltat rela?ii str?nse cu furnizorii locali mici ?i medii ?i a continuat s? fie un partener puternic pentru Cooperativa de la V?r??ti, care a produs ?n anul 2020 peste 7.425 tone de legume ?i verde?uri. Astfel, Carrefour a adus consumatorul mai aproape de fermieri prin L?di?a cu verde?uri, prima dintr-o serie de produse cu legume ?i verde?uri cultivate local. ”Proiectul a venit s? sus?in? micii produc?tori, care se confruntau cu dificult??i pe fondul st?rii de urgen?? instalate la nivel na?ional, amplificate de o produc?ie timpurie. Carrefour a donat echivalentul a 25% din valoarea fiec?rei l?di?e v?ndute c?tre Funda?ia pentru Dezvoltarea Agriculturii, pentru a sus?ine dezvoltarea de programe sustenabile ?n domeniu”, se arat? ?n comunicatul remis miercuri, 11 august, c?tre Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO.Cre?tere non-financiar? ?n cre?tere fa?? de 2019Grupul Carrefour anun?? c? raportat la anul 2020 a ob?inut o performan?? non-financiar? de 115%, ?n cre?tere fa?? de 2019 (114%), ceea ce indic? o dep??ire a targetului ini?ial cu 15%. ?n linie cu obiectivele strategice la nivel de grup ?i adaptate contextului local, Carrefour Rom?nia a ob?inut, prin intermediul campaniilor de CSR, scoruri ?n cre?tere fa?? de 2019 pe principalii piloni viza?i – sus?inerea produc?torilor locali, grija fa?? de mediu, reducerea risipei alimentare ?i crearea unei platforme puternice de tranzi?ie spre o alimenta?ie s?n?toas?.Astfel, compania ??i men?ine promisiunea de a contribui la bun?starea societ??ii prin proiecte unice ?n pia?a de retail precum #NimicSuspect, Cre?tem Rom?nia Bio, Deschidem Vinul Rom?nesc sau Punem Pre? Pe Plastic.”?n urm? cu c??iva ani ne-am luat angajamentul de a oferi consumatorilor alimente mai bune – mai s?n?toase, mai sigure, produse local ?i oferite la un pre? accesibil. O promisiune care r?spundea ?ngrijor?rilor tot mai crescute din r?ndul consumatorilor cu privire la calitatea m?nc?rii pe care o pun pe mas?, pe care am tradus-o ?n ac?iuni concrete de business ?i programe cu impact durabil ?n comunit??ile locale. Rezultatele politicilor de responsabilitate social? reflect? orientarea strategic? a Carrefour c?tre o alimenta?ie s?n?toas? ?i de calitate, protejarea mediului ?i conservarea resurselor naturale, precum ?i contribu?ia ?n dezvoltarea unei agriculturi sustenabile ?n care culturile ecologice ?i micii produc?tori reprezint? o pondere semnificativ?. Realiz?nd un bilan? al anului 2020, consider?m c? ne-am atins obiectivele propuse. ?n continuare, r?m?nem un partener de ?ncredere pentru consumatori, produc?tori, comunit??i ?i societate ?n ansamblul ei”, a declarat Alina Gamauf, Membru ?n Comitetul Executiv Carrefour Rom?nia pentru HR, Corporate Affairs & CSR.La nivel global, compania a introdus ?n 2018 un cadru complex de raportare CSR, prin intermediul CSR & Food Transition Index, care m?soar? impactul non-financiar al companiei ?n raport cu obiectivele de CSR setate, axat pe 4 arii: produse sustenabile (bio/organic, filierele calit??ii, pe?te provenit din surse certificate, produse certificate FSC, reducere cantitate ambalaje), impact magazine ?i logistic? (emisii CO2, risip? alimentar?), angaja?i (training, egalitate de gen, s?n?tate ?i siguran?? la locul de munc?, incluziune persoane cu dizabilit??i) ?i percep?ia consumatorilor asupra tranzi?iei alimentare (Act For Food). Media scorurilor ob?inute pentru fiecare indicator formeaz? scorul general al indexului din acel an.Urm?nd direc?iile setate la nivel global, ?n 2020, Carrefour Rom?nia ?i-a atins astfel o parte semnificativ? dintre obiectivele propuse cu privire la reducerea risipei alimentare, ?ncurajarea produc?iei locale, dezvoltarea agriculturii ecologice, sus?inerea micilor produc?tori. O alt? direc?ie important? este facilitarea tranzi?iei c?tre o alimenta?ie s?n?toas? ?i de calitate, la un pre? accesibil, prin programul global Act For Food.Act for Food – #NimicSuspect-ini?iativ? Carrefour prin care compania a interzis 100 de aditivi din compozi?ia tuturor produselor marc? proprieMai pu?ini aditivi ?nseamn? mai mult? siguran??, calitate ?i gust pentru milioane de clien?i zilnic. Eliminarea aditivilor din produsele alimentare este un proces desf??urat la nivel global de mai bine de 30 de ani, iar ?n 2020 au fost interzi?i 100 de aditivi din compozi?ia tuturor produselor locale marc? proprie, incluz?nd gama Drag de Rom?nia.Aceast? ac?iune face parte din filosofia Act For Food ?i reconciliaz? produc?ia industrializat? cu exigen?ele privind siguran?a alimentar?, calitatea nutri?ional? ?i gustul.Din 2016 p?n? ?n 2020, risipa alimentar? din magazinele Carrefour a fost redus? cu 8%Aceste rezultate se bazeaz? pe colabor?rile dedicate cu ONG-uri, dona?iile de produse cu termen scurt de expirare ?i v?nzarea accelerat? a produselor din magazine, care se apropie de termenul de expirare.Programele Carrefour au avut un impact puternic ?n comunitateCRE?TEM ROM?NIA BIO – Carrefour a continuat s? investeasc? ?n dezvoltarea unei agriculturi locale curate ?i ?n urm?toarea genera?ie de cultivatori rom?ni cu certificare ecologic?. Edi?ia a doua a programului Cre?tem Rom?nia Bio a fost lansat? ?n 2020 – primul program na?ional de conversie la agricultura ecologic? ini?iat de un retailer, adresat agricultorilor locali care doresc s? fac? tranzi?ia c?tre un model de business de tip agricultur? ecologic?.Peste 400 de fermieri au fost interesa?i de conversia la agricultura ecologic? ?i, ?n paralel, a fost lansat? eticheta “?n conversie la agricultura ecologic?”, care marcheaz? la raft produsele ?n proces de conversie. ?n total, Carrefour ofer? ?n prezent peste 1.000 de produse BIO, reprezent?nd cea mai larg? ofert? de pe pia?a retail din Rom?nia.PUNEM PRE? PE PLASTIC – ?n 2020, au fost colectate peste 100.000 de PET-uri ?n 6 ora?e din ?ar?. Ac?iunile concrete din programul Punem Pre? Pe Plastic: Vino cu caserola ta de acas? a oferit clien?ilor posibilitatea de a utiliza caserole refolosibile pentru m?ncare g?tit? ?i alimente vrac, reduc?nd astfel din cele peste 5 milioane de caserole de plastic consumate anual ?n magazine, introducerea pungilor biodegradabile ?i compostabile a redus un consum de aproape 6 milioane de pungi de plastic pe lun?, iar oferta de produse biodegradabile de la raft, dezvoltat? ?n parteneriat cu Biodeck, a oferit clien?ilor posibilitatea de a reduce folosirea produselor de unic? folosin?? din plastic.Campania Plata cu PET s-a derulat ?n perioada 30 Octombrie – 24 Noiembrie 2020 ?n 6 ora?e: Bra?ov, Baia Mare, Constan?a, T?rgu Jiu, Ia?i ?i Bucure?ti B?neasa ?i a avut ca rezultate: peste 5.000 de persoane au adus la punctele de colectare Carrefour aproximativ 100.000 de PET-uri, primind la schimb peste 28 de tone de fructe ?i legume rom?ne?ti; 17 ONG-uri din comunit??ile locale au colectat, la r?ndul lor, PET-uri, ?n schimbul c?rora Carrefour a oferit peste 2 tone de fructe ?i legume rom?ne?ti. Carrefour a derulat ?i un program de colectare a uleiului alimentar folosit, prin care consumatorul prime?te 1 litru de ulei proasp?t pentru 3 litri de ulei folosit. ?n 2020, peste 40.000 persoane au participat la ini?iativ?, fiind colecta?i 160.000 de litri de ulei alimentar, ?n schimbul a peste 55.000 litri de ulei proasp?t.DESCHIDEM VINUL ROM?NESC – 36 dintre cele mai iubite vinuri din program sunt disponibile acum na?ional. ?n 2020, Carrefour a continuat s? extind? programul Deschidem Vinul Rom?nesc, oferind acces produc?torilor la raft ?i ?ncuraj?nd consumul de produse rom?ne?ti de calitate la pre?uri accesibile. Astfel, prin proiectul Vin din Regiunea Ta, 36 dintre cele mai iubite vinuri, din totalul de 75 disponibile pe baza criteriului de proximitate, au fost extinse la nivel na?ional ?n toat? re?eaua de hipermarketuri Carrefour ?i ?ntr-o selec?ie de supermarketuri, iar num?rul cramelor mici ?i mijlocii a crescut de la 14 p?n? la 26 ?n 2020.?n acela?i timp, proiectul Exclusiv la Carrefour a vizat ?ncheierea de parteneriate cu crame rom?ne?ti reputate care s? dezvolte vinuri exclusiv pentru Carrefour. La finalul anului 2020, 15 vinuri au fost create ?n cadrul programului, de c?tre 5 crame: Aurelia Vi?inescu, Domeniul Bogdan, Via Viticola, Crama Davino ?i The Iconic Estate. Totodat?, prin proiectul Premium, au fost listate peste 140 de vinuri ?n cadrul acestui pilon al programului, p?n? la finalul anului 2020.Programele originale Carrefour au avut un impact puternic ?n 2020 ?i pot fi consultate al?turi de rezultatele non-financiare ?n acest raport al Grupului – PENTRU COMUNITATE – Cutia cu Bucurie ?i Banca de Alimente sunt dou? dintre proiectele derulate de Carrefour pentru sus?inerea comunit??ilor vulnerabile.Anul 2020 a reprezentat implicare ?i parteneriat mai presus de business, prin sus?inerea oferit? comunit??ilor locale ?i sistemului medical aflat ?n impas, odat? cu pandemia COVID-19. Astfel, Carrefour a dezvoltat un plan de ac?iuni ?i interven?ie, menit s? vin? ?n sprijinul medicilor afla?i ?n linia unu, prin asigurarea de alimente pentru spitalele din Rom?nia, donarea a 200.000 euro pentru echipamente medicale, donarea a 20.000 de m??ti ?i asigurarea unor mese calde pentru medici, prin proiectul #dingrij?. Carrefour a sprijinit comunit??ile vulnerabile prin Cutia cu Bucurie, un kit ce asigur? necesarul de hran? pentru cel pu?in dou? s?pt?m?ni, pentru o familie de trei persoane. ?n 2020, Carrefour a donat peste 4.100 de astfel de cutii, prin parteneriate cu 25 de ONG-uri. ?n total, peste 7.000 de persoane au beneficiat de Cutiile cu Bucurie.Mai mult, Carrefour a oferit suport pentru continuarea activit??ii pentru partenerii din mediul ONG: al?turi de Crucea Ro?ie Rom?n? retailerul a relansat campania ?Banca de Alimente” sub conceptul ?Banca pentru Altcineva”, ?n care au fost str?nse peste 19.300 de kg de alimente, oferite c?tre peste 4.800 de beneficiari, cu ajutorul a peste 460 de voluntari implica?i ?n program. Un aspect definitoriu pentru companie a fost ?i asigurarea unui cadru sigur ?n magazine pentru angaja?ii, dar ?i pentru clien?ii s?i. Prin toate m?surile extreme de siguran?? ?i igien? din magazine, echipamentele ?i protocoalele sanitare excep?ionale, Carrefour Rom?nia a primit Certificarea interna?ional? de Conformitate – SAFE Asset Group care atest? rigurozitatea ?i corectitudinea m?surilor anti-Coronavirus.PROIECTE INTERNE – Carrefour a pus la dispozi?ia angaja?ilor 300 de psihoterapeu?i, ca sprijin emo?ional pe toat? perioada pandemiei. Carrefour aloc? o aten?ie sporit? angaja?ilor s?i prin beneficiile oferite la locul de munc?. Printre acestea, compania a avut ?n anul 2020, ?n medie, 6 ore ?i jum?tate de training dedicate pentru fiecare angajat, cresc?nd ?n medie cu 3.3 ore per angajat fa?? de anul 2019.?n plus, compania a oferit o asigurare de s?n?tate suplimentar? pentru 18.000 de angaja?i ?n decursul anului trecut. Campania #PentruSuflet 2020 a venit ?n sprijinul unui num?r de 9.020 de angaja?i cu o linie dedicat? Carrefour, deservit? non-stop de 300 de psihoterapeu?i ?n decursul a 9.826 de ore, ca sprijin emo?ional pe toat? perioada pandemiei. Diversitatea ?i incluziunea social? reprezint? o alt? component? important? a politicii de CSR a Carrefour Rom?nia. ?n aceast? direc?ie, 1,4% dintre angaja?ii Carrefour Rom?nia sunt persoane cu dizabilit??i.Vezi si : . Val uria? de angaj?ri la Profi, ?n 66 de localit??i. Angaja?ii care iau de la 4.000 de lei net / lun? ?n sus , Andreea Dogar , aug. 13, 2021 Lan?ul de magazine Profi angajeaz? ?n aceast? perioad? ?n 66 de localit??i din ?ar?, pe posturi foarte diverse, de la casieri, lucr?tori comerciali ?i stivuitori?ti la ?efi de magazin.Foto: Retail-FMCG.roSunt libere urm?toarele posturi:– lucr?tor comercial– v?nz?tor– casier– stivuitorist– ?ef de tur?– ?ef de magazin– manipulant de marf?– responsabil de calitate– trainer– operator de pre?uri– inginer de securitate– specialist produse proaspete– consilier juridic– administrator de baze de date– manager de proiect resurse umane– picker– auditor senior intern– manager de expansiune– lider de echip? preparare marf?– lucr?tor comercial mobil– operator de date transport– analist financiar senior– responsabil zonal autoriza?ii– manager de remodelare– controlor de stoc– specialist ?n recrutare ?i selec?ie de personal– referent securitate– operator supraveghere video– asistent departament de achizi?iiLocurile de munc? sunt ?n ora?ele:– Adjud, jude?ul Vrancea , – Alba Iulia , – Ale?d, jude?ul Bihor , – Apahida, jude?ul Cluj , – Arad – Bac?u– Baia Mare– Bistri?a– Bra?ov– Br?ila– Belce?ti, jude?ul Ia?i– Bolintin-Deal– Bucure?ti– Buteni, jude?ul Arad– Caransebe?– C?iu?i, jude?ul Bac?u– C?l?ra?i– C?mpia Turzii, jude?ul Cluj– Cluj-Napoca– Cornu de Jos, jude?ul Prahova– Craiova– Constan?a– Covasna– Dej, jude?ul Cluj– Drajna de Jos, jude?ul Prahova– Drobeta Turnu Severin– Flore?ti, jude?ul Cluj– Gala?i– G?lbina?i, jude?ul Buz?u– Ghimbav, jude?ul Bra?ov– Ghiroda, jude?ul Timi?– Gura R?ului, jude?ul Sibiu– Hunedoara– Ia?i– Inote?ti, jude?ul Prahova– Lenohaim, jude?ul Timi?– Merei, jude?ul Buz?u– Mih?e?ti, jude?ul Arge?– Odorheiu Secuiesc, jude?ul Harghita– Oradea– Oravi?a, jude?ul Cara?-Severin– O?elu Ro?u, jude?ul Cara?-Severin– Ploie?ti– Pojejena, jude?ul Cara?-Severin– Polovragi, jude?ul Gorj– Pope?ti-Leordeni, jude?ul Ilfov– R?mnicu V?lcea– R?c??dia, jude?ul Cara?-Severin– R??inari, jude?ul Sibiu– Reghin– Re?i?a– Roman– Sadu, jude?ul Sibiu– Sf?ntu Gheorghe, jude?ul Covasna– Sibiu– Siret, jude?ul Suceava– Suceava– T?rgu Mure?– Timi?oara– Tulcea– Turda, jude?ul Cluj– Turnu M?gurele, jude?ul Teleorman– Vaslui– Vladimirescu, jude?ul Arad– Voluntari– Z?rne?tiCe se ofer? ?n afar? de salariu:– bonusuri de performan??– bonusuri de fidelitate– bonus ?n func?ie de tipul activit??ii (exemplu: bonus de pale?i ?nc?rca?i pentru manipulan?i de marf?, bonus de temperatur? controlat?)– decontarea par?ial? sau total? a abonamentului de transport– tichete de mas?– training profesionalPot aplica at?t persoanele necalificate, precum ?i cele f?r? experien??. Unele dintre joburi sunt part time.Aici pute?i g?si mai multe informa?ii despre aceste joburi ?i pute?i aplica.Ce salarii sunt la ProfiConform siteului undelucram.ro, ?efii de magazine ?i ?efii de tur? cu experien?? ajung s? c??tige venituri de peste 4.000 de lei net pe lun?.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 4.800 de lei, un bonus de 2.100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar. Veniturile nete lunare erau de 6.900 de lei (f?r? tichetele de mas?).Un ?ef de magazin angajat full time ?n Lugoj, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n iulie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 2.027 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar. Astfel, veniturile sale nete, f?r? bonuri de mas?, erau de 5.227 de lei.Un ?ef de tur? / ?ef de magazin angajat full time ?n Br?ila, cu o experien?? ?n domeniu de 6 ani, c??tiga ?n august 2021 un salariu lunar net de 3.000 de lei, un bonus de 1.800 de lei net pe lun? ?i tichete de mas? de 420 de lei pe lun?. Prin urmare, el ob?ine venituri lunare nete de 4.800 de lei.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n decembrie 2020 un salariu lunar net de 2.400 de lei ?i un bonus de 2.125 de lei pe lun?, ob?in?nd a?adar venituri lunare nete de 4.525 de lei.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n februarie 2019 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 720 de lei lunar ?i alte bonusuri de 450 de lei pe lun?. Prin urmare, el ob?inea a?adar venituri nete de 4.370 de lei pe lun?.Un ?ef de magazin angajat full time ?n Sibiu, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 4.200 de lei ?i tichete de mas? de 285 de lei lunar.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Suceava, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n luna mai 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei ?i un bonus de 1.350 de lei pe lun?, plus tichete de mas? de 300 de lei lunar. Prin urmare, el c??tiga 4.150 de lei net pe lun?.Un ?ef de tur? / ?ef de magazin angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n 2021 un salariu lunar net de 2.400 de lei, tichete de mas? de 300 de lei lunar, un comision din v?nz?ri de 500 de lei lunar ?i alte bonusuri de 500 de lei pe lun?. Cu bonusuri, veniturile sale nete lunare erau de 3.400 de lei.Un ?ef de echip? angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 9 ani, c??tiga ?n martie 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus de 200 de lei lunar, tichete de mas? de 20 de lei bonul, un bonus de stoc de 100 de lei pe lun?, un comision din v?nz?ri de 50 de lei pe lun?, bac?i?uri de 50 de lei pe lun?, tantiem? de 30 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 100 de lei pe lun?.Un ?ef de tur? angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 3.250 de lei pe lun?, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un ?ef de schimb angajat full time ?n Roman, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n iulie 2021 un salariu lunar net de 3.000 de lei.Un asistent de manager angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n mai 2021 un salariu lunar net de 3.000 de lei, tichete de mas? de 15 lei bonul, un comision din v?nz?ri de 7.500 de lei pe an ?i alte bonusuri de 300 de lei pe an.Un casier angajat full time ?n Arad, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n martie 2021 un salariu lunar net de 2.600 de lei, un comision din v?nz?ri de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un stivuitorist cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, angajat full time ?n jude?ul Ilfov, c??tiga ?n septembrie 2020 un salariu lunar net de 2.450 de lei.Un casier angajat full time ?n Giroc, cu o experien?? ?n domeniu de 1 an, c??tiga ?n iunie 2021 un salariu lunar net de 2.300 de lei, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 200 de lei lunar.Un v?nz?tor / casier angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 25 de ani, c??tiga ?n ianuarie 2021 un salariu lunar net de 2.200 de lei.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Bra?ov, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n aprilie 2021 un salariu lunar net de 1.900 de lei, un bonus de 700 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 350 de lei lunar.Un casier principal trezor angajat full time ?n Constan?a, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n noiembrie 2020 un salariu lunar net de 1.500 de lei, un bonus de 100 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei pe lun?.Un lucr?tor comercial angajat la raionul de fructe ?i legume, angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n octombrie 2020 un salariu lunar net de 1.600 de lei, tichete de mas? de 315 lei, un comision din v?nz?ri de 70 de lei pe lun? ?i alte bonusuri de 1.100 de lei pe lun?.Un casier angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n martie 2021 un salariu lunar net de 1.600 de lei.DIVERSEANSVSA: Alimente mai s?n?toase prin reducerea nivelurilor maxime admise pentru cadmiu ?i plumb , Diana Vasilescu , 13 august 2021Comisia European? a stabilit noi niveluri pentru cadmiu ?i plumb pentru o mare varietate de produse alimentare. La baza acestei decizii a stat concluzia Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) ?i a raportului FAO/OMS, c? plumbul poate cauza neurotoxicitate asupra dezvolt?rii la copiii mici ?i probleme cardiovasculare ?i nefrotoxicitate la adul?i, dar ?i faptul c? nivelurile actuale de expunere alimentar? la plumb ar putea afecta dezvoltarea neurologic? a fetu?ilor, a sugarilor ?i a copiilor.?n ceea ce prive?te cadmiul, av?nd ?n vedere c? acesta este toxic pentru rinichi ?i poate cauza disfunc?ie renal? ?i doza s?pt?m?nal? tolerabil? de 2,5 μg/kg, EFSA a concluzionat c? exist? subgrupuri de popula?ie cum ar fi vegetarienii, copiii, fum?torii ?i persoanele care tr?iesc ?n zone puternic contaminate, la care se poate dep??i doza s?pt?m?nal? tolerabil? de aproape 2 ori. Prin urmare, este necesar ca expunerea actual? a popula?iei la cadmiu s? fie redus?.Prin cele dou? regulamente, recent adoptate, au fost reduse nivelurile maxime de plumb existente la alimentele pentru sugari ?i copiii de v?rst? mic?, organele comestibile de porcine, bovine, p?s?ri de curte sare, ciuperci s?lbatice, curcuma proasp?t?, ghimbir proasp?t, vinuri licoroase ?i condiment, precum ?i nivelurile de cadmiu la anumite fructe precum citrice, fructe s?m?n?oase, fructe s?mburoase, zmeur?, anumite legume precum ?elina, varza, alte legume cu frunze, semin?e oleaginoase, anumite cereal ?i preparate pentru copii de v?rst? mic?.Modific?rile legislative de mai sus intr? ?n vigoare din data de 30 august 2021 pentru plumb ?i din data de 31 august 2021 pentru cadmiu ?i se aplic? ca atare la nivel na?ional.Produsele alimentare introduse pe pia?? ?nainte de intrarea ?n vigoare a noilor reglement?ri, pot r?m?ne pe pia?? p?n? pe data de 28 februarie 2022.?n Rom?nia, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), autoritate competent? ?n domeniul contaminan?ilor alimentari, verific?, prin laboratoarele proprii ?i ?n baza programelor de supraveghere ?i control, inclusiv metale grele din diferite produse alimentare de origine animal? ?i nonanimal? ?i modul ?n care cerin?ele legislative privind contaminan?ii sunt puse ?n aplicare de c?tre operatorii din domeniu.GLOBALDanone ?i Nestle accelereaz? produc?ia de alternative lactate non-soia , meatmilk , 13 august 2021 Noile cifre publicate de compania global? de cercetare a pie?ei Euromonitor International arat? c? alte alternative de lapte (?nlocuitori de lapte care nu sunt pe baz? de lactate sau fabricate din soia), reprezint? categoria cu cea mai rapid? cre?tere din industria produselor lactate ?i a alternativelor, ?n valoare de 10 miliarde USD la nivel global, o cre?tere de 16% ?n 2020-2021.Potrivit cercet?rii, b?uturile din soia pierd teren din cauza percep?iei slabe a ingredientului de c?tre consumatori, cu toate acestea, al?i ?nlocuitori de lapte care nu sunt pe baz? de lapte, precum migdale, ov?z, nuci de cocos ?i maz?re, au stimulat inova?ia pe pia?a ?n cre?tere cu 69%, iar laptele f?r? soia a crescut cu 130% ?n ultimii cinci ani.?Spa?iul de lactate pe baz? de plante ?i cultivat ?n laborator s-a accelerat enorm ?n ultimul an, datorit? investi?iilor grele, inclusiv b?ncilor de investi?ii care? vars? bani ”?n industrie”, comenteaz? Maria Mascaraque, director industrial la Euromonitor International. ??i acest lucru se va accelera mai accentuat odat? cu intrarea marilor companii de consum, precum Nestlé ?i Danone, care investesc ?n start-up-uri care sunt ?naintea jocului”, adaug? Mascaraque.?n timp ce consumatorii au acordat ?ntotdeauna prioritate s?n?t??ii ?i s?n?t??ii ?n industria produselor lactate, pandemia ?i-a intensificat accentul ?n 2020. Riscul suplimentar reprezentat de obezitate ?i alte condi?ii de s?n?tate cu COVID-19, a f?cut din diet? un punct focal pentru mul?i oameni.??n urm?torii c??iva ani, accentul va r?m?ne probabil pe explorarea altor ingrediente, cum ar fi maz?rea, nautul ?i fasolea, datorit? nivelului ridicat de proteine, iar companiile se bazeaz? tot mai mult pe amestecuri pentru a le face mai gustoase, de exemplu combinarea maz?rii cu ov?z sau nuc? de cocos. Mai departe, se a?teapt? ca noi ingrediente din acel spa?iu s? stimuleze, inclusiv linte de ap? sau chiar alge. ” ?ncheie Mascaraque.Euromonitor International prezice c? lactatele cultivate ?n laborator vor fi mai accesibile ?n urm?torii 5 ani ?i ar putea deveni cea mai popular? alegere din ultimii 10 ani.Proprietatea sigur?, un pilon important pentru agricultur? ?i securitatea alimentar? , Vineri, 13 August 2021 , Lumea Satului, (D.Z.),Eliminarea s?r?ciei ?i stimularea prosperit??ii comune, cre?terea securit??ii alimentare, facilitarea urbaniz?rii, abordarea schimb?rilor climatice, cre?terea rezisten?ei ?i reducerea fragilit??ii, reducerea inegalit??ii ?i excluderii grupurilor vulnerabile ?i protejarea drepturilor minorilor ?i femeilor, toate depind de drepturile de proprietate ?i terenuri sigure. Deoarece majoritatea popula?iei lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se afl? printre principalele provoc?ri de dezvoltare.Potrivit celor mai recente date ale B?ncii Mondiale, reducerea num?rului de s?raci care tr?iesc cu mai pu?in de 1,90 dolari pe zi se poate ob?ine, de asemenea, prin? ?mbun?t??irea securit??ii drepturilor funciare private, obi?nuite ?i comune, astfel ?nc?t mai mul?i oameni s? poat? investi ?i s?-?i gestioneze mai bine resursele, s? ?nceap? sau s? dezvolte o afacere ?i s?-?i ?mbun?t??easc? mijloacele de trai.?mbun?t??irea securit??ii dreptului funciar at?t pentru b?rba?i, c?t ?i pentru femei r?spunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabil? (ODD); ?to?i b?rba?ii ?i femeile care au drepturi egale la proprietate ?i control asupra p?m?ntului p?n? ?n 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investi?ii ?n asigurarea drepturilor funciare ?i de proprietate prin campanii sistematice de ?nregistrare a tuturor drepturilor funciare ?i eliberarea certificatelor funciare. O aten?ie deosebit? ar trebui acordat? drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile ?i popoarelor indigene. Statisticile arat? c?, la nivel global, semnificativ mai mul?i b?rba?i dec?t femei de?in terenuri. ?n 10 ??ri din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre b?rba?i, declar? c? au ?n proprietate terenuri. ?i ?n ??rile din afara Africii situa?ia este similar?, astfel ?nc?t procentul femeilor care de?in terenuri este urm?torul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) ?i Haiti (24%).Drepturile colective mai sigure asupra p?m?ntului ?i a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene ?i grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru popula?iile vulnerabile nu r?spunde doar la normele de baz? ale egalit??ii, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman ?i a dezvolt?rii. ?n plus, este esen?ial s? se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplaseaz? ?i pentru refugia?i, pentru a permite reconstruc?ia rapid? dup? conflict ?i sus?inerea p?cii. Proprietatea sigur? este un pilon important pentru agricultur? ?i securitatea alimentar?. Proprietatea securizat? stimuleaz? fermierii s? investeasc? ?n terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen ?n agricultur? ar putea cre?te produc?ia agricol? total? cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce num?rul persoanelor ?nfometate ?n lume cu 12-17%.Asigurarea propriet??ii a devenit mai accesibil? dec?t oric?nd ?n istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospa?iale ?i crowdsourcing. Cu toate acestea, cerin?ele legale ?i procedurale excesive, lipsa standardiz?rii, rezisten?a la schimb?ri ?i politicile restrictive limiteaz? progresul.P?n? ?n 2050 dimensiunea popula?iei urbane se va dubla , (D.Z.) , Vineri, 13 August 2021 , Lumea SatuluiAst?zi, aproximativ 55% din popula?ia lumii – 4,2 miliarde de locuitori – tr?ie?te ?n ora?e ?i se a?teapt? ca aceast? tendin?? s? continue. Potrivit B?ncii Mondiale, p?n? ?n 2050, odat? cu dublarea dimensiunii actuale a popula?iei urbane, aproape 7 din 10 oameni din lume vor locui ?n ora?e. Cu peste 80% din PIB-ul global generat ?n ora?e, urbanizarea poate contribui la cre?terea durabil? dac? este gestionat? bine prin cre?terea productivit??ii, permi??nd inova?iei ?i ideilor noi s? apar?.Cu toate acestea, viteza ?i amploarea urbaniz?rii aduce provoc?ri, inclusiv satisfacerea cererii accelerate de locuin?e la pre?uri accesibile, sisteme de transport bine conectate ?i alte infrastructuri, servicii de baz?, precum ?i locuri de munc?, ?n special pentru cei aproape 1 miliard de s?raci urbani care tr?iesc ?n a?ez?ri informale. Conflictele sunt ?n cre?tere, rezult?nd ca 60% dintre persoanele str?mutate for?at s? tr?iesc? ?n zonele urbane.Odat? ce un ora? este construit, forma sa fizic? ?i tiparele de utilizare a terenului pot fi blocate timp de genera?ii, duc?nd la extinderea nesustenabil?. Extinderea terenurilor ?n regim urban dep??e?te cre?terea popula?iei cu p?n? la 50%, a?adar se a?teapt? s? se adauge 1,2 milioane km? de suprafe?e urbane noi ?n lume ?n urm?toarele trei decenii. O astfel de extindere pune presiune asupra terenurilor ?i resurselor naturale, cu rezultate nedorite pentru c? ora?ele consum? dou? treimi din consumul global de energie ?i genereaz? mai mult de 70% din emisiile de gaze cu efect de ser?. De altfel, ora?ele joac? un rol din ce ?n ce mai important ?n combaterea schimb?rilor climatice deoarece expunerea lor la riscuri climatice ?i dezastre cre?te pe m?sur? ce se dezvolt?.Aproape jum?tate de miliard de reziden?i urbani tr?iesc ?n zonele de coast?, sporind astfel vulnerabilitatea ?n fa?a fenomenelor climatice extreme ?i a cre?terii nivelului m?rii. Numai ?n cele mai mari 136 de ora?e de coast?, spre exemplu, exist? 100 de milioane de oameni sau 20% din popula?ia lor.? Aproximativ 90% din expansiunea urban? din ??rile ?n curs de dezvoltare este aproape de zone expuse riscului ?i este construit? prin a?ez?ri informale ?i neplanificate.UNIUNEA EUROPEANA Import record de rapi?? ?n UE , Gheorghe Ghise, 13 august 2021 - Importurile de rapi?? ale satelor UE-28 au atins un nou record ?n anul de comercializare 2020/2021, de cca. 6,5 milioane de tone.?Principalul motiv este cererea crescut? de ulei ?i de ?rot de rapi??. ?n sezonul trecut, Ucraina, principalul furnizor, a v?ndut doar 2,2 mil. tone de rapi?? c?tre UE ?i a devenit semnificativ mai pu?in important din cauza unei recolte mici. De?i produc?ia UE de rapi?? ?n 2020 a fost ceva mai mare dec?t ?n 2019, oferta total? la comercializare a fost de cca. 17,6 mil. de tone. ?n acela?i timp, volumul de rapi?? prelucrat de UE ?n 2020/2021 a crescut cu 6,4%, p?n? la 23,1 mil. de tone. ?n condi?iile unui an favorabil, aceast? cerere ?n continu? cre?tere ar putea fi satisf?cut? doar din produc?ia intern? a UE.Acest decalaj a fost par?ial ?nchis de livr?rile din Canada, care au crescut cu 13%, p?n? la 2,1 mil. tone, ?i de Australia, care a livrat 1,8 mil. de tone de rapi??, ?ncep?nd din februarie 2021.UCRAINAAgricultura, cel mai profitabil business pentru Ucraina ?n 2020 , Catalina Apostoiu , 13.08.2021 Agricultura a reprezentat cea mai profitabil? activitate economic? ?n Ucraina anul trecut, aduc?nd produc?torilor c??tiguri de 3 miliarde de dolari, scrie Intellinews.Opt din zece ferme ucrainene au f?cut profit, ?n timp ce numai 17% au fost pe pierdere.Iar perspectivele pentru acest an sunt foarte bune de asemenea, noi recolte bune fiind a?teptate ?ntr-o perioad? ?n care pre?urile cerealelor r?m?n ridicateSPANIAAlimentele viitorului: o firm? din Spania a ?nfiin?at o ferm? de greieri ?i din f?ina ob?inut? prin m?cinarea acestor insecte produce suplimente alimentare pentru sportive , lantulalimentar, 2021-08-13 3 Doi antreprenori spanioli, Gabriel Vicedo ?i Albert Mas, au decis s? investeasc? ?ntr-o afacere care ?ine mai mult de viitorul planetei, dec?t de prezent: produc?ia de f?in? de greier, considerat? o formidabil? surs? de proteine. Scopul lor este s? ofere ”o alternativ? la proteinele care exist? ast?zi, ?ntr-un mod inovator ?i durabil pentru planet?”, noteaz? publica?ia abc.es.Antreprenorii spanioli sus?in c? aceast? insect? prezint? un avantaj nutri?ional mai bun dec?t alte specii de insecte. Mai mult, cre?terea acestora necesit? mai pu?ine resurse dec?t ?n cazul animalelor ?i plantelor proteice: mai pu?in? ap?, mai pu?ine furaje, respectiv nutrien?i, furaje ?i, desigur, mai pu?in spa?iu. Totodat?, o ferm? de greieri produce mult mai pu?ine gaze cu efect de ser?. ?Proteinele insectelor vor schimba alimenta?ia viitorului” sus?in cei doi antreprenori spanioli.Ei au prezentat ?i date comparative cu sectorul cre?terii bovinelor, de pild?: pentru a produce un kilogram de protein? de greier, consumul de ap? este de 15 l. Pentru a produce un kilogram de carne de vit?, consumul de ap? este dublu.Spa?iul necesar nu dep??e?te 15 mp de teren, fa?? de 250 mp ?n cel?llat caz. Mai mult, greierii au nevoie de numai 2 kg de furaje fa?? de cele 40 de kg de care ar avea nevoie un vi?el. Alberto Mas subliniaz? c? ?greierii se hr?nesc exclusiv cu furaje s?n?toase ?i ?n condi?ii perfecte”. ?n ceea ce prive?te propriet??ile nutri?ionale, el explic? faptul c? au de trei ori mai mult fier dec?t spanacul, de 2 ori mai mult magneziu dec?t carnea, de 2,5 ori mai multe proteine dec?t carnea de vit?, de 2 ori mai mult calciu dec?t laptele ?i de p?n? la zece ori mai mult? vitamina B12 dec?t somonul.Insectele sunt consumate de aproximativ 2 miliarde de oameni. Potrivit Programului FAO pentru Insecte Comestibile, insectele furnizeaz? proteine ???i nutrien?i de ?nalt? calitate ?n compara?ie cu carnea ?i pe?tele ?i, ?n plus, con?in niveluri ridicate de acizi gra?i nesatura?i, aminoacizi, vitamine ?i sunt bogate ?n fibre ?i micronutrien?i. ?i toate acestea, ambalate ?n creaturi biodegradabile. Ca ?i cum acest lucru nu ar fi suficient, insectele prezint? un risc redus de transmitere a bolilor zoonotice.Peste 1.900 de specii de insecte comestibile sunt consumate ?n ?ntreaga lume. Majoritatea acestor specii cunoscute sunt colectate direct din natur?. Cele mai consumate sunt g?ndacii (coleopterii) (31%), omizile (lepidopterele) (18%) ?i albinele, viespile ?i furnicile (himenopterele) (14%). Sunt urmate de l?custe ?i greieri (ortoptere) (13%), cicade, fulgoromorfe ?i l?custe, coco?e ?i plo?ni?e (hemiptere) (10%), termite (izoptere) (3%), libelule (odona?i) (3%) ), mu?te (dipter) (2%) ?i alte comenzi (5%). De?i consumul acestora se love?te ?n multe ??ri de un zid cultural, adev?rul este c? reproducerea insectelor ?i utilizarea produselor derivate este o industrie alimentar? promi??toare care ?ncepe s? se dezvolte ?ncetul cu ?ncetul ?i ?n Uniunea European?, mai ales c? recent, Comisia Euroepan? a inclus viermele de f?in? pe lista alimentelor acceptate oficial.?n locul insectelor pr?jite care sunt v?ndute pe pie?ele multor ora?e asiatice, europenii aleg produsul m?cinat. Firma din Spania produce din f?ina de greier batoane ?i capsule utilizate de sportivi ca aport suplimentar de proteine.SANATATE si GASTRONOMIEExper?ii recomand?: Dulciurile pe care diabeticii le pot consuma ?n siguran?? , Cristina PopescuDac? ai fost diagnosticat cu diabet nu ?nseamn? c? e?ti condamnat la o via?? f?r? dulciuri. Din fericire, exist? numeroase alternative la deserturile tradi?ionale de care te po?i bucura f?r? s?-?i afecteze s?n?tatea ?n vreun fel.Iat? ?n continuare c?teva exemple de dulciuri pentru diabetici, dar ?i sfaturi pre?ioase oferite de nutri?ionistul Gianluca Mech pentru pacien?ii cu aceasta afec?iune.Fructele, ?n TOP dulciuri pentru diabetici?F?r? doar ?i poate, fructele consumate ?n cantit??i rezonabile reprezint? cea mai bun? ?i mai s?n?toas? variant? de desert. Nu doar ?n cazul celor ce sufer? de diabet, ci pentru oricine. Fructele con?in foarte multe vitamine ?i minerale ?i con?in, de asemenea, fibre. Fibrele ajut? la stabilizarea nivelului de zah?r din s?nge ?i la sc?derea colesterolului.Conform unui studiu, atunci c?nd o persoan? cu diabet consum? 50 de grame de fibre pe zi, nivelul de zah?r din s?nge se men?ine ?n limite normale. Totu?i, trebuie s? evit?m fructele foarte dulci ?i s? ne ?ndrept?m mai degrab? spre mere, citrice sau fructe de p?dure”, recomand? nutri?ionistul Gianluca Mech, potrivit csid.ro.Iaurt cu fructe??tim c? iaurturile cu fructe pe care le g?sim pe rafturile supermarketurilor con?in zah?r ad?ugat. Pacien?ii cu diabet se pot bucura ?ns? de iaurturi cu fructe preparate ?n cas?. Folosesc iaurt normal ?n care adaug? fructele favorite, de preferat din cele pe care le-am enumerat mai sus. Pun amestecul la frigider sau congelator, iar la final vor ob?ine un desert delicios ?i r?coritor. Asem?n?tor cu ?nghe?ata”, explic? nutri?ionistul Gianluca Mech.Ciocolata neagr??O veste bun? pentru pacien?ii cu diabet. Consumul de ciocolat? neagr? ?n cantit??i mici poate ?mbun?t??i controlul insulinei ?i al nivelului de zah?r din s?nge. Asta gra?ie flavonolilor care se g?sesc ?n boabele de cacao.Problema este c? majoritatea ciocolatelor care se g?sesc pe pia?? con?in cantit??i prea mici de flavonoli ?i au zah?r ad?ugat. Exist? varianta ciocolatei negre, cu cel pu?in 75% cacao pe care chiar ?i diabeticii o pot consuma ?n cantitate mica, de poft?”, adaug? nutri?ionistul Gianluca Mech.Mai pu?ini carbohidra?i?Atunci c?nd vor s? se bucure ?i de un desert, diabeticii ar trebui s? consume mai pu?ini carbohidra?i la masa propriu-zis?. Sau deloc, a?a ar fi ideal. Este truc, la care ?ns? nu le recomand s? apeleze prea des, ci eventual doar la ocazii speciale”, dezv?luie Gianluca Mech.DOSARMassey Ferguson nume?te un nou distribuitor ?n sud-estul Rom?niei: Sigma CVM preia franciza pentru linia complet? de utilaje agricole ale companiei! agrointeligenta.ro - 12 august 2021 Massey Ferguson – brand interna?ional al grupului american AGCO (NYSE: AGCO) a numit Sigma CVM Rom?nia, membr? al Grupului Saracakis, distribuitor unic pentru gama sa complet? de echipamente agricole ?n regiunea de sud-est a Rom?niei, anun?? compania printr-un comunicat remis joi, 12 august. Aceast? nou? franciz? face parte din strategia Massey Ferguson de ?mbun?t??ire a experien?ei utilizatorilor m?rcii ?i de a consolida puterea ?i calitatea re?elei globale de distribu?ie. Cu scopul de a ?mbun?t??ii at?t satisfac?ia clien?ilor, c?t ?i cota de pia??, aceast? mi?care va permite, la r?ndul s?u, utilizatorilor, distribuitorilor ?i companiei s? fie mai profitabili.Conform sursei citate, grupul Saracakis este o prezen?? a peisajului de afaceri grecesc de aproape un secol ?i are statut de distribuitor exclusiv pentru o gam? larg? de m?rci globale din industria auto. ?nfiin?at? ?n anul 1922 ?i condus? ?n continuare de familia fondatoare, Saracakis este o organiza?ie activ?, angajat? s? deserveasc? ?i s? sprijine toate tipurile de clien?ii: persoane fizice, companii private ?i de stat. Grupul este structurat ?n linii de afaceri si entitati juridice distincte, pentru a proteja ?i promova interesele fiec?rei m?rci individuale.?n prezent, Saracakis are prezen?? fizic? ?n Grecia, Rom?nia, Bulgaria ?i Cipru. Grupul de companii Saracakis se angajeaz? s? ofere produse inovatoare ?i servicii de pionierat, ad?ug?nd valoare comunit??ilor pe care le deserve?te. Angajamentul grupului este de a crea solu?ii bazate pe experien?? personalizat?, r?m?n?nd ?n acela?i timp total implicat s? func?ioneze ?ntr-un mod durabil.Cifre cheie pe anul 2020 ale grupului SaracakisCifra de afaceri este de 140 de milioane de euro, 340 angaja?i, re?ea de v?nzare cu am?nuntul (?n proprietate sau ?nchiriat?) de 350 de loca?ii, 20 m?rci interna?ionale reprezentate (inclusiv Massey Ferguson, Volvo, Honda, Mitsubishi, Komatsu ?i altele). Frederic Moreau – Brand Business Manager Massey Ferguson pentru Europa Central? ?i de VestFrederic Moreau – Brand Business Manager Massey Ferguson pentru Europa Central? ?i de Vest, este de p?rere c? Saracakis ?i-a construit o reputa?ie puternic? pe teritoriile sale, baz?ndu-se pe excelen?a serviciilor oferite clien?ilor, pe parteneriatele de ?ncredere ?i pentru asisten?a complet? oferit? clien?ilor Massey Ferguson.?Aceast? ultim? mi?care ?n sud-estul Rom?niei este parte a planului strategic de 5 ani ?Growing Together” al Massey Ferguson, pentru a oferi clien?ilor MF un serviciu remarcabil din partea dealerilor. Numirea va spori impulsul opera?iunilor Massey Ferguson ?n sud-estul Rom?niei ?i a?tept?m cu ner?bdare s? lucr?m cu echipa Saracakis”, a spus acesta.Sigma CVM Rom?nia, responsabil? pentru v?nz?rile ?i post-v?nz?rile pentru ?ntreaga gam? de produse Massey Ferguson – tractoare, combine, prese de balotat, unelte pentru f?n ?i furaje ?i echipamente pentru manipularea materialelorOpera?iunea Massey Ferguson va fi condus? de Artemios Kotsiras, care lucreaz? cu Saracakis Group din 2011, iar ?n ultimii patru ani a condus divizia de v?nz?ri de piese de schimb. ?Suntem ?nc?nta?i c? am fost desemna?i ca distribuitori pentru prestigiosul brand Massey Ferguson, care este deja bine cunoscut ?i respectat ?n Rom?nia”, spune Artemios – Director General, SIGMA CVM Rom?nia. Artemios – Director General, SIGMA CVM Rom?nia?Sunt extrem de ?nc?ntat de extinderea afacerii Grupului Saracakis prin Massey Ferguson, care este unul dintre liderii pie?ei agricole. Produsele MF au o credibilitate extraordinar? ?n pia?? ?i pot acoperi o gam? larg? de nevoi ale fermierilor rom?ni. ?i, ?mpreun? cu experien?a Grupului de Companii Saracakis de aproape 100 de ani ?n inova?ii ?i expertiza opera?ional?, ne dorim s? ajungem prima alegere pentru fermierii rom?ni, oferind o experien?? unic? at?t ?n produse, c?t ?i ?n servicii. A?tept cu ner?bdare s? lucrez cu angaja?ii no?tri, cu fermierii rom?ni ?i cu partenerii, pentru a ne dezvolta ?mpreun? ?i pentru a conduce compania la cel mai ?nalt nivel”, continu? el.Massey Ferguson deruleaz? o ofensiv? major? de produse, care va consta in lans?ri de echipamente noi pe toata gama. Scopurile principale sunt de a oferi cel mai bun raport calitate-pre?, ?mpreun? cu produse solide si de ?ncredere. Aceste produse trebuie s? fac? fa?? nevoilor ?n cre?tere ale fermelor ?n scopul atingerii unor rapoarte excelente de performan?? pentru utilizatorii finali, s? ofere un bun randament al investi?iei f?cute ?i o valoare de rev?nzare solid?.Massey Ferguson a anun?at de asemenea un pachet de servicii de suport pentru clien?i care are drept scop o de?inere ?i utilizare mai u?oar? a echipamentelor Massey Ferguson. Cunoscut drept “Serviciile MF”, acest pachet de produse de activit??i de service include finan?are ?i garan?ii extinse, ?mpreuna cu activit??i de service, de comunicare, tehnologii pentru agricultura de precizie ?i piese originale Massey Ferguson.Despre AGCOAGCO (NYSE:AGCO) este lider global ?n proiectarea, produc?ia ?i distribu?ia de utilaje agricole ?i furnizeaz? solu?ii de tehnologie ?nalt? pentru fermieri, prin gama sa complet? de echipamente ?i servicii asociate. Produsele AGCO sunt v?ndute prin cinci m?rci de baz?, Challenger?, Fendt?, GSI?, Massey Ferguson? and Valtra?, sprijinite prin solu?iile inteligente de agricultur? Fuse?. ?nfiin?at? ?n anul 1990 ?i cu sediul ?n Duluth, Georgia, USA, AGCO a ?nregistrat v?nz?ri nete de 9,1 miliarde dolari ?n 2020. Pentru mai multe informa?ii, vizita?i .Date de contact Sigma CVM Rom?nia , Telefon: +40 21 233 10 64 , Mail: office@saracakis.ro , Website: saracakis.ro * * *Bayer Rom?nia sus?ine proiectul BookTruck – o bibliotec? mobil? care vine ?n ?nt?mpinarea rom?nilor din mediul rural, Angelica Lefter - 13 august 2021 06:25Bayer Rom?nia s-a al?turat ca sus?in?tor al proiectului BookTruck – o bibliotec? mobil? care va ?mprumuta gratuit c?r?i ?n satele f?r? bibliotec? func?ional?, pentru a promova lectura ?i stilul de via?? de ?nv??are continu?, accesul la informa?ie ?i educa?ie ?i dep?sirea analfabetismului func?ional, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Comunitatea PROSI de voluntari ai companiei Bayer a donat peste 150 de c?r?i ?i sute de carnete si agende, care le vor servi drept suport de scris copiilor din satele vizitate de BookTruck Proiectul va promova lunar, ?n c?te 20 sate, lectura ?i stilul de via?? de ?nv??are continua, accesul la informa?ie ?i educa?ie si dep??irea analfabetismului func?ionalPotrivit inform?rii, BookTruck se adreseaz? ?n primul r?nd copiilor ?i tinerilor, dar va avea c?r?i pentru toate categoriile de v?rst?. ?n fiecare sat, duba transformat? de Asocia?ia Cultural? “C?r?ile pe fa??” ?n bibliotec? mobil?, va fi parcat? ?ntr-un loc central ?i accesibil tuturor, de exemplu ?n curtea ?colii, ?n fa?a magazinului satului sau l?ng? c?minul cultural.Oamenii din comunit??ile unde va ajunge BookTruck vor putea ?mprumuta c?te 4 c?r?i pe lun? ?i le vor putea returna oric?nd, ?ntr-o cutie special amplasat? ?ntr-un loc public din sat. Campania ?nceput? ?n jude?ul Cluj, va poposi c?te o zi ?ntr-un sat ?i va ?mprumuta c?r?i pentru o lun?, astfel ?nc?t p?n? la finalul anului s? se poat? atinge obiectivul proiectului de a vizita 20 de sate pe lun?.“C?r?ile sunt ?i hran? ?i medicament, iar prin acest proiect ?i prin aceast? colaborare mai facem un mic pas spre scopul asocia?iei noastre, acela ca m?car jum?tate dintre rom?ni s? citeasc? c?te dou? c?r?i pe lun?.”, a afirmat Victor Miron, pre?edintele Asocia?iei Culturale “C?r?ile pe fa??” ?i ini?iatorul proiectului BookTruck.Contribu?ia Bayer, dincolo de sus?inere financiar?, parte a strategiei de Corporate Social EngagementProiectul BookTruck a primit sus?inere financiar? ?n valoare de 24.650 de lei din partea companiei, ?mpreun? cu peste 150 de c?r?i ?i sute de carnete si agende ca suport de scris, donate de c?tre angaja?ii companiei prin intermediul comunita?ii de voluntari Bayer PROSI.“Suntem m?ndri s? ne al?tur?m acestui proiect, confirm?nd astfel angajamentul Bayer de a oferi o via?? mai bun? comunit??ilor unde este prezent. ?nc? din anul 2014 strategia noastr? de implicare social? a avut ca prioritate dep??irea analfabetismului func?ional prin cre?terea interesului copiilor fa?? de ?coal?. Anul 2020 a adus ?i mai multe provoc?ri ?n educa?ie, mai ales ?n mediul rural, iar asta ne-a determinat s? ne dorim s? facem mai mult. Acest parteneriat este dincolo de un acord corporativ, un parteneriat ?ntre oameni ?i suntem m?ndri de implicarea colegilor no?tri prin intermediul comunit??ii de voluntari Bayer PROSI, care au r?spuns prompt nevoii de dona?ii pentru BookTruck”, a afirmat Ana Gheorghiu, Public Affairs, Science and Sustainability Lead, la ?ncheierea parteneriatului ?ntre Asocia?ia ?C?r?ile pe Fa??” ?i Bayer. ?n acela?i timp, Bayer a facilitat dialogul intre ”C?r?ile pe Fa??” ?i “Caravana cu medici”, partener de ?ncredere ?nc? din 2016, pentru o poten?ial? colaborare, av?nd ?n vedere c? ambele proiecte se adreseaz? popula?iei din zone rurale, defavorizate.BookTruck s-a al?turat deja Caravanelor din jude?ul Cluj, ?ntr-un efort comun de a promova s?n?tatea ?i educa?ia ?n r?ndul copiilor ?i adul?ilor din comunit??ile respective.??mpreun? cu noii prieteni de la C?r?ile pe Fa??, Caravana cu Medici filiala Cluj a vizitat ?n ultima perioad? mai multe comunit??i din mediul rural. Pe l?ng? consulturile medicale cu care am fost obi?nui?i, copiii au avut ocazia de a citi ?ntr-un spa?iu special amenajat, confortabil ?i colorat, al?turat Book Truck-ului colegilor no?tri. Copiii au fost ?ncuraja?i s? citeasc? ?n moduri inventive, unii au citit ?i pentru al?i copii, iar al?ii au folosit megafonul. ?mbinarea dintre un consult medical, care poate fi un factor de agita?ie pentru copii ?i atmosfera prietenoas? ?i creativ? oferit? de col?ul de lectur? a fost benefic? ?i a adus un z?mbet ?n plus copiilor! Ne dorim s? continu?m colaborarea cu C?r?ile pe Fa?? pentru a putea cl?di ceva ?n plus ?n educa?ia copiilor din mediul rural ?i ne bucur?m s? ?i avem al?turi de noi!”, a spus ?tefana Tirpe, coordonator al departamentului de Educa?ie ?i Formare, Asocia?iei Caravana cu Medici – filiala Cluj.Detalii suplimentare despre activitatea desf??urat? de Bayer Rom?nia ca parte a strategiei de Corporate Social Engagement g?si?i aici: Bayer Rom?nia: Implicare ?i sustenabilitate ?i aici: ?tiin?a de Acas? ()Detalii suplimentare despre activitatea desf??urat? de Asocia?ia Caravana cu Medici sunt disponibile la adresa: Acasa (caravanacumedici.ro)Detalii suplimentare despre activitatea desf??urat? de Asocia?ia C?r?ile pe Fa?? sunt disponibile la adresa: BookTruck – BookTruck (cartilepefata.ro)Despre BayerBayer este o companie global? cu competen?e cheie ?n domeniul ?tiin?elor Vie?ii, respectiv s?n?tate ?i agricultur?. Produsele ?i serviciile oferite sunt special concepute pentru a fi ?n beneficiul oamenilor, contribuind la dep??irea provoc?rilor uria?e pe care le presupune o popula?ie global? ?n cre?tere ?i ?mb?tr?nit?. Bayer se angajeaz? s? stimuleze dezvoltarea durabil? ?i s? genereze un impact pozitiv ?n domeniile ?n care activeaz?. Totodat?, Grupul ??i propune s? ??i ?mbun?t??easc? profitabilitatea ?i s? creeze valoare prin inova?ie ?i dezvoltare. Brand-ul Bayer este un etalon de ?ncredere, autenticitate ?i calitate, ?n ?ntreaga lume. ?n anul fiscal 2020, Grupul avea aproximativ 100,000 de angaja?i ?i a ?nregistrat v?nz?ri de 41,4 de miliarde Euro. Cheltuielile cu Cercetarea ?i Dezvoltarea au ajuns p?n? la la 4,9 miliarde de Euro. Pentru informa?ii suplimentare v? invit?m s? accesa?i bayer.ro * * *Idei inteligente pentru o industrie ”smart” a suinelor , meatmilk , 13 august 2021 Pe m?sur? ce popula?ia global? cre?te, consumul de carne poate cre?te la r?ndu-I cu 73%, p?n? ?n 2050, ?n ciuda publicit??ii din ce ?n ce mai asidue a alimentelor alternative. Prin urmare, produc?torii de porci vor viza probabil maximizarea produc?iei pe unitate animal? ?i cre?terea densit??ii animalelor. Agricultura ?i, implicit, zootehnia inteligent?, au ap?rut din necesitatea de a informa fermierii frecvent ?i mai detaliat despre s?n?tate, bun?stare ?i productivitate. Ce este deja disponibil ?i la ce ne putem a?tepta? Un posibil r?spuns ?l putem g?si ?n studiul”Smart farming ideas for the swine industry”, care i-a avut drept co-autori pe cercet?torii J.A. Calderón Díaz, J. Lee, S. Bueso Quan ?i H. Taheri, de la Iowa State University. Iat?-le enumerate mai jos, ?n rezumat.Ce este ”Zootehnia inteligent?”? Zootehnia inteligent? este aplicarea tehnicilor avansate ?n cre?terea animalelor, pentru a monitoriza, modela ?i gestiona produc?ia animal?. Scopul s?u este de a spori capacitatea fermierului de a p?stra contactul cu animalele individuale, pe m?sur? ce produc?ia de animale se intensific?. Folosind tehnici inteligente de agricultur?, fermierii pot monitoriza mai bine nevoile animalelor individuale ?i ??i pot ajusta practicile de gestionare ?n consecin??, prevenind astfel problemele de s?n?tate, bun?stare ?i gestionare ?i ?mbun?t??ind s?n?tatea efectivelor. ?n prezent, este disponibil? o gam? larg? de tehnologii agricole inteligente care ar putea fi utilizate ?n industria porcin?, ?n special tehnologii de detectare ?i monitorizare, cum ar fi accelerometre, covoare de presiune ?i pl?ci de for??, microfoane, camere de luat vederi ?i identificare prin radiofrecven?? (RFID).Tehnologii de detectare ?i monitorizareAccelerometrele sunt senzori electronici care permit ?nregistrarea continu? ?i caracterizeaz? modific?rile datelor de activitate prin m?surarea parametrilor de mi?care. Sunt relativ ieftine ?i pot fi fixate pe diferite zone ale corpului, cum ar fi picioarele, g?tul ?i urechile. Unele provoc?ri pot fi ?nt?mpinate pentru a le men?ine montate pe un animal, din cauza condi?iilor de cre?tere ?i a comportamentului explorator al porcilor. Accelerometrele pot fi folosite pentru a detecta ?chiop?tarea timpurie, prin identificarea schimb?rilor de postur? ?i a comportamentului de pas la scroafe.Covoarele de presiune analizeaz? modelele de mers al scroafelor pentru a oferi indicatori fiabili de ?chiop?tare, cum ar fi viteza de mers mai mic?, lungimea pasului mai scurt? ?i timpul de pozi?ionare mai lung.Pl?cile de for?? m?soar? distribu?ia ?n greutate a picioarelor ?i pot fi utilizate pentru a evalua ?chiop?tarea prin identificarea diferen?elor ?n ceea ce prive?te greutatea ?ntre picioare, deoarece animalele ?chioape sunt reticente s? suporte greutatea pe membrele afectate. Aceste tipuri de m?suri sunt obiective ?i foarte reproductibile.MicrofoaneMicrofoanele pot fi utilizate pentru m?surarea obiectiv?, neinvaziv?, pentru recunoa?terea stresului ?i supravegherea bolilor ?n diferite medii agricole. Microfoanele au fost folosite pentru a detecta vocaliz?rile de stres (de exemplu, ?ipete) ?i pentru a identifica bolile irosite de porci utiliz?nd date sonore ?n sistemele de supraveghere audio. Acestea au fost, de asemenea, utilizate pentru a descrie caracteristicile acustice ale sunetelor de tuse cauzate de infec?ia pulmonar? pentru a dezvolta un algoritm de clasificare a tusei ?n timp real bazat pe analiza caracteristicilor sonore ale bolilor respiratorii ?i pentru a m?sura obiectiv orice abatere de la modelul respirator normal.Sisteme digitale de urm?rire videoCamerele pot fi utilizate ca p?r?i integrate ale procedurii de analiz? a imaginilor ?n pachete software interactive pentru a decide necesitatea ?nc?lzirii sau r?cirii unui hambar de porciSistemele digitale de urm?rire video sunt ieftine, fiabile ?i exacte ?n monitorizarea indicatorilor de performan??, s?n?tate ?i bun?stare la porci. De exemplu, camerele pot fi folosite pentru a estima cu precizie greutatea corporal? prin m?surarea dimensiunilor precum circumferin?a inimii, lungimea ?i ?n?l?imea ?i pentru a m?sura confortul termic pe baza modelelor comportamentale de repaus ale porcilor, cum ar fi distribu?ia spa?ial? a porcilor ?n interiorul unui stilou, prin evaluarea comportamentului de ?nghesuire. Camerele au contribuit, de asemenea, la evaluarea confortului termic prin extragerea automat? a temperaturii de baz? a urechii din imaginile termice cu vedere de sus la porci ?i au permis identificarea regiunii timpanice ca fiind cea mai bun? zon? pentru monitorizarea temperaturii atunci c?nd se utilizeaz? un termometru cu infraro?u ?i regiunea urechii ?i a coapsei. atunci c?nd se utilizeaz? senzori de temperatur?.Mai mult, camerele pot fi utilizate ca p?r?i integrate ale procedurii de analiz? a imaginii ?n pachete software interactive pentru a decide necesitatea ?nc?lzirii sau r?cirii unui hambar de porci. Porcii ?chiop?t?tori ?i zgomoto?i se pot distinge, de asemenea, prin ?nregistrarea ?i urm?rirea video a ?n?l?imii regiunii g?tului ?n timpul mersului ?i modific?ri ale raportului dintre pas ?i lungimea pasului. Aceast? metod? poate identifica cu precizie p?n? la 74% din porci dezvolt?nd ulterior ?chiop?tarea.Sisteme tridimensionale de vizionare automat?Sistemele tridimensionale de vizionare automat? pot fi utilizate pentru a detecta automat postura cozii ?i pentru a oferi avertizare timpurie cu privire la mu?c?tura cozii la ferm?. Imaginile digitale pot ajuta, de asemenea, la identificarea precis? a porcilor mu?ca?i ?i mu?ca?i ?n timpul focarelor care mu?c? urechea. O alt? aplica?ie a camerelor la ferm? este de a detecta comportamentul agresiv prin m?surarea vitezei ?i distan?ei dintre porci pentru a clasifica comportamentul de lovitur? ?i urm?rire.Sistemele RFID sunt deja utilizate ?n mod obi?nuit ?n fermele de porci pentru identificarea ?i urm?rirea individual? a porcilor. Alte aplica?ii ale sistemelor RFID includ ?nregistrarea tiparelor individuale de hr?nire a porcilor ?i a comportamentului de b?ut ?ntr-un context de ad?postire ?n grup ?i ar putea sprijini monitorizarea continu? a s?n?t??ii ?i a comportamentului porcilor pe termen lung ?n viitorul apropiat.Tehnologii emergente ?n industria porcin?Tehnologii emergente disponibile pentru utilizare ?n sw industria include realitatea augmentat?, inteligen?a artificial?, imprimarea tridimensional? (3D) ?i Internetul obiectelor (IoT). Termenul ?realitate augmentat?” este asociat cu tehnologii caracterizate prin urm?toarele caracteristici:? Combin? obiecte fizice ?i virtuale peste mediul real.? Interac?ioneaz? ?n timp real.? Aliniaz? obiecte fizice ?i virtuale ?ntre ele.Realitatea augmentat? permite suprapunerea diferitelor elemente virtuale generate de un computer peste lumea real?, oferind informa?ii despre elementele fizice pe care sim?urile umane nu le-ar putea oferi.Simularea inteligen?ei umane ?n ma?iniInteligen?a artificial? este descris? ca simulare a inteligen?ei umane ?n ma?ini care prezint? tr?s?turi asociate cu mintea uman?, cum ar fi ?nv??area ?i rezolvarea problemelor. Acesta ??i propune s? ?n?eleag? ?i s? proiecteze sisteme care afi?eaz? propriet??i de inteligen??, cum ar fi capacitatea de a ?nv??a, de a ob?ine cuno?tin?e din date, de a ra?ionaliza ?i de a ?ntreprinde ac?iuni pentru a atinge obiective specifice. Big data, combinate cu algoritmi de inteligen?? artificial? pot fi transformate ?n informa?ii utile pentru a ?mbun?t??i luarea deciziilor ?n fermele de porci.Printare 3dO alt? tehnologie emergent? este imprimarea 3D, care este definit? ca fiind procesul de realizare a unui obiect fizic dintr-un model digital 3D prin stabilirea succesiv? a straturilor de material sub?ire. Este capabil s? creeze replici, ?n special a pieselor mici, pentru a economisi timp ?i resurse ?i pentru a reduce costurile, permi??nd produc?ia distribuit? de ?nlocuitori at?t pentru echipamente de specialitate, c?t ?i pentru produse conven?ionale fabricate ?n mas?.Internetul Lucrurilor (Industry 4.0)?n cele din urm?, IoT este o nou? paradigm? ?n capacitatea dispozitivelor conectate prin intermediul internetului de mare vitez? de a detecta, culege ?i partaja date, astfel ?nc?t s? poat? fi procesate ?i utilizate pentru a ?ndeplini obiective comune.?n concluzie, agricultura inteligent? cre?te capacitatea fermierului de a p?stra contactul cu animalele individuale pe m?sur? ce produc?ia de animale se intensific?. Folosind agricultura inteligent?, o cantitate mare de date pot fi colectate ?n perioade scurte de timp, ceea ce poate ?mbun?t??i gestionarea ?i monitorizarea s?n?t??ii ?i bun?st?rii porcine.??esturile le producem in stilul tradi?ional, cu argil? ro?ie si b?legar de cal, respectand re?eta de la bunici. De la inceputul fabric?rii unui ?est p?n? c?nd acesta poate fi utilizat dureaza minim o lun? in functie de condi?iile meteo, deoarece aceastea se usuc? la soare”, ne-a declarat t?n?rul George Dumitru , Admin, 13 august 2021 De unde a venit ideea cu producerea testurilor de paine?Ideea de producere a testurile am avut-o intr-o zi din vara anului 2012 cand testul bunicii mele s-a spart si nu a mai avut altul confectionat. Atunci ea a apelat la doua vecine din sat care sa o ajute cu confectionarea lor, iar eu fiind in vacanta de vara le-am ajutat si am invat tot procesul tehnologic. Atunci mi-am dat seama ca in situatia noastra pot fi si alte persoane si am incercat sa identific cererea pentru acest produs, postand anunturi pe mai multe site-uri. Nu cred ca este foarte simplu sa produci testuri traditionale, v-ati documentat inainte de a incepe sa le produceti ?Efortul pentru confectionarea testurilor este unul destul mare. Materia prima se amesteca cu picioarele prin calcare – lucru care implica foarte mult efort fizic. Intervine apoi modelarea lor – unde este nevoie de putin talent, putina indemanare, nu oricine poate realiza testuri estetice. Din punct de vedere al docuemntarii totul am invatat de la bunica mea, care cunostea toate taienele producerii testurilor. Am mai imbunatatit mici aspecte, am standardinazat produsele pe diverse marimi, iar acum dupa aproape 10 ani de activitate ne bucuram ca inca avem energia sa ducem aceste produse mai departe.Cine va ajuta sa le faceti ? Din ce le faceti? Si cat dureaza ca timp sa scoateti un test pe piata ? Astazi productia o realizez impreuna cu consateanul meu din comunica Beuca, domnul Daniel Popa la un atelier pe care l-am dezvoltat pe terenul lui din Buftea. Cu Daniel ma completez reciproc in activitatile de productie si post-produtie. Testurile le producem in stilul traditional, cu argila rosie si balegar de cal, respectand reteta de la bunici. De la inceputul fabricarii unui test pana cand acesta poate fi utilizat dureaza minim o luna, in functie de contitiile meteo, deoarece aceastea se usuca la soare. Daca vremea e ploioasa cum au fost de exemplu lunile mai si iunie din anul 2021, produsele se usuca foarte greu datorita umiditatii crescute.Cum au reactionat primii dvs clienti, va mai amintiti?Sigur ca-mi amintesc. N-ai cum sa uiti primele interactiuni si primele emotii. Printe primii clienti s-au numarat persoane care au batut multi km pana la noi, eram in vacanta de vara sib unica tocmai facuse paine calda, pe langa testul cumparat de la noi le-am dat sa si deguste painea si binenteles si paine “la pachet”. Imi aduc aminte ca au povestit mult cu bunica, era o atmosfera de nostalgie si prietenie, si am ramas cu o amintire placuta dupa aceste vizite.In acelasi timp nu pot sa uit o persoana care a venit de la Sibiu fix in ziua de revelion, pe o vreme cu ninsori si viscol, sa cumpere un test. Imi amintesc ca fiind zi de sarbatoare ne-au adus ceva prajituri pentru bunica, si erau asa bucurosi ca au mai gasit un asemnea produs la acea vreme. Atunci mi-am dat seama cat de mult poate sa conteze acest produs. Asta m-a motivat sa continui productia si promovarea acestui produs. E superb sa vezi atata emotie in jurul unui produs.Ati reusit sa faceti din test un produs de marketing?Da, in primul rand pot spune ca am salvat acest produs de la disparitie, iar dupa ce l-am salvat de la disparitie am incercat sa-l fac cat mai cunoscut (in limita posibiltiatilor pe care le am). Acum dupa aproape 10 ani de activitate ma bucura sa vad ca ne cunoaste deja multa lume, ca se bucura sa ne sune dupa ce citesc despre noi, si cel mai important, ma bucura cand clientii ne trec pragul atelierului si stam la discutii si povesti despre mancarea sanatoasa gatita in jurul vetrei. Ce categorii de clienti cumpara testurile?As enumera 3 categorii de clienti:Persoane fizice – care au trait cu testul in copilarie si vor sa-si prepare aceeleasi preparate gustoase, fiind nostalgici la gusturile copilarieriPersoane fizice – care nu au gatit sau au mancat ceva pregatit la test pana acum dar sunt adeptii mancarii sanatoase si vad in test un produs care ii ajuta sa manance sanatosPersoane juridice – restaurante, care le achizitioneaza pentru a pregati preparate la test si a le servi in interiorul propriului restaurantDin ce materiale le produceti ?Materialele din care le producem sunt cele care respecta reteta traditionala: argila rosie, balegar de cal si apa. Unele din ele din ce in ce mai greu de gasit in ziua de astazi mai ales in jurul Bucurestiului.Cum va gasesc clientii ?Clientii ne gasesc fie pe siteul , fie pe pagina de facebook “Testuri pentru paine pe vatra” fie la telefon 0766.340.848, fie prin recomandarile prietenilor, fie pe la targuri si evenimente.Care este costul unui test ?Preturile actuale (incepand cu 01.01.2020) sunt de 150 de lei pentru produsul mic, 250 de lei pentru produsul mediu, si 350 de lei pentru produsul mare. Din pacate avand in vedere rata inflatiei care are o valoare destul de mare si este intr-o continua creste, faptul ca este un efort destul de mare pentru productia unui test, si timpul foarte limitat pentru confectionarea lor, este foarte probabil ca sa nu mai putem tine preturile atat de jos. Suntem de parere ca oamenii care ne apreciaza munca pentru acest produs pot oferi si cu cativa lei in plus pentru acest produs unic.In perioada pandemiei au crescut sau au scazut vanzarile ?Pot spune ca pandemia ne-a ajutat usor. In perioada pandemiei vanzarile noastre au crescut usor, cerere motivata si de faptul ca multe persoane au inceput sa lucreze de acasa si multi s-au retras in mediul rural, avand mai multa libertate. De aici si tendinta de a-si gati propria mancare si de a manca sanatos.Are painea acelasi gust ca cea facuta in testul bunicilor ?Pot spune ca gustul painii de acum este foarte asemanator cu painea facuta in testul bunicii, dar nu identic. Motivul este acela ca bunicii macinau propriul graul ma moara din sat si obtineau o faina de o calitate superioara, faina care din pacate nu o gasim acum “la raft”. Chiar daca gustul nu este 100% identic cu cel de odinioara, painea la test din ziua de astazi nu poate fi comparata niciodata cu o paine din comert, gustul painii la test fiind unul unic, care nu poate fi redat de alte tipuri de cuptoare.* * *Schweighofer pierde ?mpotriva G?rzii Forestiere. Instan?a: Nimeni nu se poate sustrage de la protec?ia mediului , 13 August 2021Tribunalul Alba a decis, ?n mod definitiv, men?inerea amenzii ?i a confisc?rii a 3.500 de metri cubi de lemn, pe care compania HS Group (Holzindustrie Schweighofer) ?ncerca s?-i expedieze, la sf?r?itul anului 2019, ?n Japonia, Kuweit ?i Arabia Saudit?.Zeci de containere au fost confiscate de autorit??i ?n noiembrie 2019, din cauza unor neconcordan?e ?ntre declara?iile vamale ?i avizul de ?nso?ire a m?rfii, a scris Rise Project, la momentul respectiv.Austriecii au contestat procesul verbal de contraven?ie, iar Judec?toria le-a dat initial c??tig de cauz? ?n prim? instan??. La Tribunalul Alba, ?n schimb, Holzindustrie Schweighofer a pierdut definitiv, ?n motivarea instan?ei reg?sindu-se o formulare care arat? c?:?Protectia mediului inconjurator este o obliga?ie de la care nu se mai poate sustrage nimeni, dac? omenirea dore?te ca via?a pe planet? s? continue f?r? producerea unor dezastre ecologice de mare amploare”. HS Timber, actuala denumire a companiei Schweighofer, a pierdut procesul deschis ?mpotriva G?rzii Forestiere Bucure?ti ?i IGPR, privind un export de cherestea, ?n valoare de peste 800 de mii de euro.Containerele au fost confiscate de autorit??i ?n noiembrie 2019, din cauza unor neconcordan?e ?ntre declara?iile vamale ?i avizul de ?nso?ire a m?rfii, a scris Rise Project, la momentul respectiv.Judec?torii motiveaz? c? grupul Schweighofer nu a respectat normele privind trasabilitatea lemnului ?i c? a ?nc?lcat legisla?ia silvic?, potrivit motiv?rii instan?ei, care a fost publicat? de jurnalistul Andrei Ciurcanu:??n calitatea sa, de mare procesator de material lemnos, petenta intimat? are obliga?ia respect?rii cu stricte?e ?i f?r? nicio abatere a actelor normative mai sus men?ionate ?i care reglementeaz? diferite aspecte ale activit??ii pe care o desf??oar?. Simplul fapt c?, art. 19 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 171/2010 stipuleaz? o amend? ?n limite relativ modice (de la 1.000 lei p?n? la 15.000 lei), celei ?n cauz? aplic?ndu-i-se o amend? ?n cuantum de 10.000 lei, cu posibilitatea achit?rii a 500 lei ?n termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de contraven?ie, nu poate s? duc? la concluzia c? sanc?iunea confisc?rii ar fi dispropor?ionat?.Caracterul propor?ional al sanc?iunii se face prin raportare cu gradul de pericol social al faptei s?v?r?ite, ?in?ndu-se seama de ?mprejur?rile ?n care a fost s?v?r?it? fapta, de modul si mijloacele de s?v?r?ire a acesteia, de scopul urm?rit, de urmarea produs?, precum si de circumstan?ele personale ale contravenientului ?i nu compar?nd ?ntre ele sanc?iunea principal? a amenzii cu sanc?iunea complementar? a confisc?rii. ?n cazul de fa??, gradul de pericol social al faptei comise de petenta intimat? este unul deosebit de ridicat.Instan?a are ?n vedere tocmai cantitatea mare de material lemnos ?n discu?ie (3577,01 mc cherestea molid rindeluit? ?nc?rcat? ?n 68 de containere), faptul c? societatea ?n cauz?, de?i activeaz? de mai multe zeci de ani ?n acest domeniu, a ?n?eles s? ?ncalce, ?n luna noiembrie 2019, cu bun? ?tiin??, dispozi?iile imperative mai sus ar?tate, multitudinea de acte (documente cu regim special) ?ntocmite deliberat cu nerespectarea rigorilor legii.Instan?a mai re?ine c?, de?i cantitatea de cherestea este mare totu?i, raportat la amploarea activit??ii societ??ii ?n cauz?, aceast? cantitate reprezint? doar o frac?ie redus? din totalul produselor comercializate.”?Este o decizie istoric?” Fostul senator USR Mihai Go?iu sus?ine c? victoria ?mpotriva?Holzindustrie Schweighofer este una ?istoric?”:?Nu valoarea amenzii ?n sine, nici cantitatea de lemn confiscat? sunt cele care atrag aten?ia ?n acest caz (de?i nu sunt de neglijat- e vorba de lemn procesat ?n valoare de sute de mii de euro), c?t, mai ales, c?teva paragrafe din motivarea instan?ei, din care citez: <<Protec?ia mediului ?nconjur?tor este o obliga?ie de la care nu se mai poate sustrage nimeni, dac? omenirea dore?te ca via?a pe planet? s? continue f?r? producerea unor dezastre ecologice de mare amploare (…) ?n calitatea sa, de mare procesator de material lemnos, petenta intimat? are obliga?ia respect?rii cu stricte?e ?i f?r? nicio abatere, a actelor normative mai sus men?ionate ?i care reglementeaz? diferite aspecte ale activit??ii pe care o desf??oar?.>> ??ntr-un asemenea context, s? aflu c? avem judec?tori care ?n?eleg gradul de pericol social al faptelor care au leg?tur? cu distrugerile de mediu chiar e un lucru care ?mi face ziua senin?. Cartelurile Mafiei P?durilor s? ia aminte. Cu asemenea magistra?i ?i cu tot mai mul?i cet??eni care se implic?, zilele lor sunt num?rate!”, a scris Go?iu, pe Facebook. * * *Vinul de azi: Ferghettina Franciacorta Brut Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05 Franciacorta este ?ampania italienilor, fiind produs? prin metod? tradi?ional?, a doua fermenta?ie av?nd loc ?n sticl?. Roberto Gatti este unul dintre pionierii Franciacortei, fond?nd Ferghettina ?n 1990, dup? ce lucrase ca oenolog ?ef la Bellavista. Vinul de ast?zi, Ferghettina Franciacorta Brut, este un vin rafinat ?i bine structurat, realizat din struguri Chardonnay (85%) ?i Pinot Noir (15%). De culoare galben pai, cu arome de fructe, flori ?i nuci, vinul este foarte savutos pe palat, cu un final persistent, cu note de l?m?ie. Se recomand? degustarea acestui vin la 6-8 grade Celsius, ca aperitiv sau al?turi de pe?te, fructe de mare ?i paste. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download