Alice Munro, PreA

CUPRINS

' inaceeagicolecfie

Alice Munro, PreA mubdfericire Mihail Bulgakou Maestrul gi Mhrgareta Oscar'S7'ilde, Porned lui Dorian Gray

Elizabeth Stroui, Oliue Kixeridge

James Joyce, Portret al artistului k tinereye

Franz Kafka, America

Ne-am ie;it cu tllii corn?let din minyi

Alice Munro, Fugara Donna Tartt, Sticletele A.P Cehov, Doarnna cu cdyelul Graham Greene, Al zecelea om

Sinclair tewis, Babilx

Richard Flanagan, O cale tngpstd spre nordul indepdrtat

Virginia Voolf Noapte ;i zi

George Bernard Shaw, Pygmalion

'William Golding, Mo;tmitorii Karl Ove Knausgird, Lupta mea (vol.l)

David Nicholls, -A/ai

Svetlana Aleksandrovna Alelsievici este o scriitoare 9i

jurnalisti din Belarus. S-a niscut la Stanislaviv, Ucraina' pe

';s3io1v"miet.iirc.i1r)..9r4Dr8,u, pidniinteBtrri-meulnionrautarseitaai ;bc(iodelleioin,ruuasmlu9ircieroaatmgcaairmriieipiunocrtrepareinrlaieoamandaai'i

multe ziare locale, inainte de a absolvi Universitatea de Stat

din Belarus (1972) 9i de a deveni corespondent al revistei literare Neman din Minsk (1976)'

De-a lungul carierei sale de jurnalist, Aleksievici s-a specializat

in naragiuni literare intemeiate pe declaragiile martorilor

oculari, istorii orale ale mai multor evenimente dramatice din istoria sovietici: al Doilea Rizboi Mondial, rizboiul din Afeanistan, ciderea URSS, dezastrul de la Cernobtl' In urma

peisecugiilor politice din partea administragiei Lukagenko'

I pntasit Belarusul in 200b, triind timp de un deceniu la

Pa'rir, Gtjt.borg 9i Berlin. in 2011 s-a mutat inaPoi la Minsk'

A publicat -"i-*ult.

c#Ei publicate sau in

volume curs de

car s-au publicare

bucurat de apreciere'

in.! d.e limbi 9i in

47'de girri: Rdzboiul nu llto, ti85),ce cuprinde

are chip

mirturii

daelefefmemeieeil.o(Lr Icuaoreinaiuneluipentastkoien

i Doilea'Rirboi Mondial, titlu vAndut in peste 2 milioane

de exemplare; (Jhimii martori (Posbdnie suidaeli, 1985)'

amintiri ale adulgilor care in vremea celui de-al Doilea

Rizboi Mondial eiau copii; Soldayii de zinc (linkoute malcihi' 1989), despre experien;ele soldagilor sovietici in. rizboiul

din Afganistan; Z)cearouannie snxertiu (Fermeca,ti de moarte' 1993), despre sinuciderile Provocate de pri'buqirea Uniunii Sovietice; brrart rrl de la'Cernobil (Cernobibkaia molitua'

1997), mircutri ale supraviequitorilor celei mai mari catastrofe

rrr.l.rr. din istorie; ;, Vo** second hand (Sfilr;iil omului

rosu sau Vremea dzzurijirii,2013), o incercare de portretizare

a ,,omului sovietic" piin amintirile generaliilor nostalgice de

dupi ciderea imperiului comunist'

Svetlanei Alelsievici i s-au acordat numeroase premii pentru cir;ile sale, iar in anul 2015 a fost distinsi cu Premiul Nobel

pentru Literaturi, ,,pentru scrierile ei polifonice' memorial

al suFeringei;i curaiului in epoca noastri"'

SVETI,ANA ATEKSIEVICI

Soldalii de zinc

Traducere din limba rus5 gi note

JUSTINA BANDOL

-&t

PROLOG

-Merg singuri... De-acum am si merg multi vreme singuri...

A omorit un om... fiul meu... Cu satArul cu care tiiam carnea. S-a intors din rizboi gi l-a omorAt aici... Dimineagi a adus satirul gi l-a pus Ia loc, in bufetul de vase. Am impresia ci tot in ziua ua i-am ftcut gnigele... Dupi o vreme au transmis la televizor, au scris si in ziarul de seari ci nigte pescari gisiseri ln lacul din orag un cadavru... ficut bucigi... $i mi sunl o prieteni:

-Ai citit? Asta e crimi de profesionist... Miroase de

laopo;tiaAfganistan. Fiul meu era acasi, stitea intins pe canHfrEa, citea.

Eu inci nu aflasem nimic, habar n-aveam, dar, nu ;tiu de ce, dupi vorbele astea m-am uitat la e1... Insdnctul de mami...

Nu auzili un litrat? Nu? Ba eu il aud, cum incep sI

povestesc despre asta, aud un latrat. Cum fug cAinii...

Acolo, la pugclrie, unde e acum, sunt nigte dulii mari

negri... $i toati lumea e in negru, numai negru... Mi

intorc la Minsk, merg pe stradl, trec pe lAngi brutirie, pe lAngi grldinigl, cu pAinea gi cu laptele in plasi, gi aud

Suetlana Aleksieuici

un litrat. Pur gi simplu asurzitor' Pe mine mi moleqeqte

d-e-

tot...

S.rn,

O dati mai ci gata si mi duc

n-a dat masina peste mine" '

Ia mormintul lui"' si ml intind

acolo lingi el... Dar nu gtiu" ' Nu ;tiu cum.si.triiesc cu

*.tr... CIt.odati mi-e gtoazd si mai intru in bucitirie'

si vid bufetul unde stitea satArul" ' Dumneavoastri nu

auzili? Nu auzigi nimic... Nu?!

N.r;ti.t cum o mai fi biiatul meu in clipa asta' Cum

am siJ primesc inapoi peste cincisp rezece ani? I-au dat

cincisprezece ani de temnigi 1rea" ' Cum l-am crescut?

n." p'"tit"", de dansurile de la Leningrad, la Ermitaj..'

societate"' Am fost cu el

citeam ci4i impreuni"'

(Pknge.) Afganistanul mi l-a furat" '

. .lAt" pli-it t.l.g."-i din Ta;kent: atteptali-mi' vin'

.,r.r" ,rrrrnlrrrl... Am dat buzna afari pe balcon' imi ve-

nea si strig din togi bojocii: ,,E viu! Biiatul meu s-a intors

viu din,Alganistanl Rizboiul Ista blestemat s-a terminat

pentru miiel" $i mi-am pierdut cunoqtinga', La aeroport

'am intarzirt, bineingeles, cursa venise de mult' pe el.l-am

glri, i.rrr-.rn scuar.

irai.ti, ,. mira cI e

Stitea intins pe jos atAt de verde' Nu-i

9i apucase iarba

venea si creadi

in

ci

s-a intors... Dar nu i se vedea nici o bucurie pe fagi" '

Seara au venit vecinii la noi, au o fetigi mici gi-i lega-

seri o fundi albastri lucioasi' El a luat-o pe genunchi' a

,,rarr.-o la piept gi plingea, uite-a;a ii curgeau lacrimile

fhri oprire.^Pe.t,t., Asta am inleles Pe

acilo u"ermi.

ei

omorAseri

oameni'

$i

el"

'

La granigL, vameqii l-au i*porJA-Lricane' N-"',."

,,usurat" de

voie"' Aqa

niqte

ci a

slipuri de

venit flri

lenjerie. imi adusese mie un

p^iurr"i de ani, i-au luat

halat, in anul ila implinisem

9i halatul' Bunicii ii adusese

o b"r.rr" - gi Pe aia i-au luat-o' A venit numai cu flori'

Gladiole. Daipe fagi nu i se vedea nici o bucurie'

,

Dimine

Mimico!"

a\a se uezeainci om ca toli oamenii: "Mami!

Spre seari i se intuneca faga' i se ingreunau

Soldayii de zinc

9

ochii... Nici nu pot si vi spun... La inceput nu bea de-

loc... Stitea cu ochii ginti la perete... gi odati se ridica

brusc de pe canapea, igi lua geaca...

Eu mI puneam in qi:

-i.r.ot.o, Valiugka?

Se uita Ia mine flri sI mi vadi. $i pleca.

Eu ma intorceam tdrziu de la munci, fabrica e de-

parre, eram schimbul doi. Sunam la ugi, ;i el nu-mi - deschidea. Nu-mi recunostea glasul. Era atit de ciudat

rnai ingeleg, si nu mai gtie glasurile prietenilor, dar pe al

- rneu! Mai ales ci ,,Valiugka" numai eu il strigam aga.

'lot timpul parci agtepta pe cineva, parc5. se temea. I-am cumpirat o cimagi noui, m-am apucat si i-o misor, cAnd mi uit: pe mAini avea numai tiieturi.

-Ce-i asta? -Nimic, mamI. Pe urmi am afat. Dupi proces... in tabira de an-

rrenament tsi tiiase venele... La o simulare fusese radi-

otransmisionist ;i nu reugise si arunce la vreme statia

intr-un copac, nu se incadrase in timpul stabilit, gi sergentul il pusese si scoati cincizeci de cildiri cu api din

toaleti gi si le care prin fala celorlalgi aliniagi in formagie.

El se apucase si le care si leginase. La spital il diagnosticaseri cu o ugoari zdruncinare nervoasi. in p.oaptea aia incercase si-gi taie venele. A doua oari in Afganistan... inainte si plece intr-un raid, il verificaseri: nu-i mergea stagia. Dispiruseri nigte piese care nu se gaseau, le qterpelise careva dintre ai lor... Cine? Comandantul il invinuise pe el de lagitate, cici ar fi ascuns piesele ca si nu participe la acEiune impreunl cu ceilalgi. Dar ei

acolo tsi furau unul de la altul, desflceau masinile pentru piese gi Ie duceau in priviliile afganilor, Ie vindeau acolo. $i cumpirau in schimb droguri... Droguri, gigiri. MAncare. Fiindcl tot timpul stiteau fllmiLnzi.

10

Suethna Alehsieuici

La televizor era lntr-o seari o emisiune cu Edith Piaf'

^n-e-

uitam imPreunl.

--tNutu".,rrnl-,a'mm-amiinntgriet beaut, edl,atrupgetiifucreigsullnturamleairedaromg:urni?u

cumva trage ceva pe nas?

N-"rnlxit niii o urml'

Dar

acolo

foloseau

droguri

-

s' tiu-plcre,cris-. a fost in Afganistan?

-Thci, mami! CAnd'pleca de

acasi,

eu

ii

reciteam

front, voiam si scormonesc, si ingeleg

scrisorile de pe

ce-i cu el' Nu

;;r;;; L,rn"

.,i*i" a.or.uit, scria ca-i e dor de.iarba verde'

pe bunica si se fotografieze in zilpad|;i si-i tri-

*lti"por". Dar eu vedeam, simgeam ci se petrece ceva

." .i.i*i inapoiaseri alt om" ' nu pe bliatul meu' $i eu

rtg"tn il trimisesem in armati' ci el avea amlnare' Eu

,roi.- si devini curajos' Mi striduisem si-l conving 9i

tpUe""e,'l,

si mi conving 9i pe mine ci

*"t p.rt.rnic. il' co"dt"t"ttt

armata il va face mai cu cintec de chitari'

ii pr.ql irir., la plecare o masi cu nu pt"li,itt. fui chemase prieteni, fete"'

ftiu imi

cite feluri de amintesc ci-i

cumplrasem zece torturi'

6 ,i.rg,r.i dati a zis

ceva

despre

Afganistan'

Intr-o

.."ri... ,f,in,r", in bucitirie, eu transam un iepure 9i

aveam o farfurie cu singe' El ;i-a bigat degetele in sAnge

gi pe urmi s-a uitat la ele, s-a tot uitat' $i zice asa' ca

'p$'-ei nm-CtrPiu,,r.usdgiun!agen:.spti.Jrli.eitimnemnpuaqilacmt"e'etLun-als-mAanugimea'dp"uusSqeccuasctbu"'rusretsae

tiiati"'

din car-

- nea de iepure, care e mai fragedi' Cu degetele astea

a luat o ligari 9i a iegit pe balcon' in seara aia n-a mai

's*chimbat nici o M-"; dus

vorba

pe la

cu mine'

doctori'

Daf-mi

biiatul

inapoi!

Ajutagi-mil L.-"- Povestit tot"' S-au uitat la el' l-au

SoldaYii dt zinc

11

luat la verificiri, dar afari de radiculitl nu i-au glsit

nimic.

Am venit o dati acasi, cAnd mi uit - Ia masi erau

patru biiegi striini.

-Mami, sunt din Afganistan. I-am gisit la garl'.

N-au unde si rimAni peste noapte.

-Acugi vI fac o plicinti. intr-o clipll m-am bucurat

eu, cine gtie de ce.

Au stat Ia noi o siptimAni. N-am socotit, dar cred

ci au biut vreo trei navete de votci. in frecare seari giseam acasi cinci striini. Al cincilea era biiatul meu...

Nu voiam si le ascult discugiile, mi temeam. Dar, stAnd

in casi cu ei... auzeam flri si vreau... Povesteau cum,

cAnd stiteau la pAndi cite doui siptimini in mungi, li se

clideau substange stimulante, ca si fie mai curajogi' Dar

clespre asta nu se vorbegte. Apoi, cu ce armi omori mai

bine... de la ce distangi... Pe urmi mi-am amintit de

roate astea, cAnd s-a intAmplat nenorocirea... $i atunci lm inceput si mI gA,'ndesc, sl-mi aduc aminte cu infri-

gurare. Pini atunci nu fusesem decit speriati: ,+{oleu", imi spuneam, ,,togi parci-s dugi cu pluta. Nu-s sinito;i".

i.r noaptea. . . dinainte de ziua aceea. .. clnd l-a omo-

rit... am avut un vis ci il attePtam, si el nu mai venea. gi iati ci mi-l aduc pAni la urmi... Mi-l aduc cei pa-

tru ,,afgani" gi-l arunci pe podeaua murdari de-timent.

,Stigi, in casi avem podea de ciment... Ia bucitirie...

(la la inchisoare.

El intrase deja in anul pregltitor la facultatea de ra-

tliotehnie. Scrisese bine la examen. Era fericit ci totul ii mergea. in".p,r..- chiar si cred ci se linigtqte. O si rneargi la facultate, o si se insoarq. Dar, cAnd venea scara.... Mi inspiimAntau serile lui... Stitea ;i privea ca .rrb la perete. Adormea in fotoliu... Mie imi venea si rni arunc peste el, si-l acopir cu trupul meu gi si nu-l

l:rs si plece niciieri. Acum il visez cum e mic gi-mi cere

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download