Mergi unde te poarta inima

SUSAN}IA TAMARO

MERGI UNDE

TE

v

PONRTN

INIMN

Traducere din limba italianl qi note DOINA CERNICA

**

Opicina, 16 noiembrie 1992

Egti plecati de doui luni, gi de doui luni, in af.ara unei ilustrate prin care mi anunfai ci egti incl in viafi, nu mai am vegti despre tine. in aceasti dimineafi, in gridini, m-am oprit inde-

lung in fala trandafirului tiu. Cu toate ci este

toamni tirziu, purpuriul lui se profileazi, soli-

tar gi arogant, pe restul vegetaliei de-acum stinse.

i;i aduci aminte cAnd l-am plantat? Aveai zece ani gi citise;i de pufin timp Micul prinf. !i-o

dlruisem eu, ca premiu pentru ci trecuse;i clasa.

Ai rimas vrijiti de poveste. Dintre toate personaiele, preferafii tii erau trandafirul gi vulpea.

Nu-!i pliceau, in schimb, baobabul, garpele, avia-

torul gi nici oamenii goi gi ingimfali care riti-

ceau agezali pe micufele lor planete. Aga incit, intr-o buni zi, in timp ce ne luam micul deiun, ai spus: ,,Vreau un trandafir". La obiecfia mea ci aveam deia atilia, mi-ai rispuns: ,,Vreau unul care si fie numai al meu, vreau si-l ingrijesc,

10 | SUSANNATAMARO

si-l fac si creasci mare". Firegte, in afari de tran-

dafir, voiai gi o vulpe. Cu giretenia copiilor, pu-

sesegi dorinla simpli inaintea celei aproape imposibile. Cum puteam si-fi refuz vulpea, dupi

ce ili ingiduisem trandafirul? Asupra acestui

punct am discutat mult gi in cele din urmi am

cizut de acord pentru un ciine.

inainte de a merge si-l luim, nu ai inchis

ochii toati noaptea. La fiecare jumitate de ori, biteai la uga mea gi ziceai: ,,Nu pot si dorm". Dimineali, la gapte, mincasegi deja, erai imbricati gi spilati. Cu pardesiul alituri, mi agteptai agezati in fotoliu. La opt gi jumitate ne aflam

in fala intririi la adipostul pentru cdini: era

inci inchis. Tu, privind printre gratii, spuneai: ,,Cum si gtiu care este, cu adevirat, al meu?" Exista in glasul tiu o mare nelinigte. Eu te linig-

team: ,,Nu-[i face griji", ziceam, ,,gindegte-te cum

micul prinf a imblinzit vulpea". Ne-am intors acolo trei zile la rind. iniuntru erau peste doui sute de ciini, iar tu voiai si-i vezi pe to!i. Te opreai in fafa fiecirei cugti, stiteai nemigcati gi pier-

duti intr-o aparenti nepisare. in acest timp, ciinii, cu tofii, se aruncau in impletitura de sdr-

mi, litrau, ficeau salturi, incercind si-i smulgi ochiurile. Responsabila era cu noi. Luindu-te drept o fetifi ca toate celelalte, ca si te convingi, i;i arita exemplarele cele mai frumoase: ,,Privegte

MERGI UNDE TE POARTA INIMA I 11

cockerul acela!", i;i spunea. Sau: ,,Ce pirere ai de aceasti Lassie?" in loc de rispuns scoteai un soi

de mormiit gi mergeai inainte firi si o asculli. Pe Buck l-am intilnit in cea de-a treia zi a

acelei via crucis. Stitea intr-una din boxele din

spate, acelea in care erau plasali ciinii conva-

lescenfi. CAnd am aiuns in fafa zibrelelor, in loc

si ne alerge in intimpinare impreuni cu toli

ceilal;i, a rimas nemigcat, firi si-gi ridice mi-

car capul. ,,Acela!", ai exclamat, aritindu-l cu

degetul. ,,Vreau ciinele acela!" ili aduci aminte

chipul niucit al femeii? Nu reugea si priceapi cum de voiai si intri in stipAnirea acelei potii oribile. Da, pentru ci Buck era scund de staturi, dar in piticenia sa insuma aproape toate rasele

lumii. Capul de lup, urechile moi gi pleogtite de

ciine de vAnitoare, labele avintate ale unui

baset, coada spumoasi de fox 9i blana brun-rog-

cati a unui doberman. CAnd am mers la birouri si semnim hirtiile, funcfionara ne-a spus po-

vestea lui. Fusese aruncat dintr-o magini in goani, Ia inceputul verii. in cidere, se rinise

grav gi, din aceasti cauzi, una din labele de la

spate ii atirna ca moarti. Buck este acum lingi mine. in vreme ce scriu,

suspini din cAnd in cind gi igi apropie virful

nasului de piciorul meu. Botul gi urechile i-au devenit de-acum albe, iar pe ochi i s-a agezat de

12 | SUSANNA TAMARO

catva timp ceafa aceea, care dintotdeauna se

agazi pe ochii cAinilor bltrini. Mi tulburi si-l

privesc. E ca gi cum aici, alituri, ar fi o parte din tine, partea pe care o iubesc mai mult, aceea care, cu atilia ani in urmi, intre cei doul sute de ocupanfi ai refugiului, a gtiut si-l aleagi pe cel mai nefericit gi mai urit.

in aceste luni, riticind prin singuritatea casei, anii de neinlelegeri gi de mihniri ai conviefuirii noastre s-au gters. Amintirile care mi inconioari sunt cele despre tine fetifi, fiptu-

ri vulnerabili gi pierduti. Ea este cea clreia ii

scriu, gi nu persoanei sigure de ea gi arogante

din ultimul timp. Trandafirul mi-a dat ideea. Azi-dimineafi, cind am trecut pe lingi el, mi-a spus: ,,la o hdrtie gi scrie-i o scrisoare!" $tiu ci, in momentul plecirii, ne-am infeles si nu ne

scriem gi, cu inima strinsi, respect pactul. Aceste rinduri nu-gi vor lua niciodati zborul ca si te aiungi in America. Daci nu voi mai fi eu Ia in-

toarcerea ta, vor fi ele aici, ca si te agtepte. De

ce spun asta? Fiindci - nu-i de atunci nici o

luni - pentru intiia oari in viali am fost bol-

navi. Aga incit acum gtiu ci intre toate lucrurile posibile existi gi acesta: in gase sau gapte luni ag putea si nu mai fiu aici gi si-!i deschid uga, imbrifigindu-te. Cindva, o prieteni imi zicea ci la persoanele care nu au suferit niciodati de

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download