Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 22 iunie 2020, partea a doua Cultura de porumb: provoc?ri dificile, solu?ii simple! agrointeligenta.ro - 18 iunie 2020 Ob?inerea unei recolte mul?umitoare are nevoie de mai multe condi?ii ?ndeplinite. C?nd un parametru nu este la nivel optim, tot procesul se deregleaz? ?i fermerii fie pierd cultura, fie intervim cu produse care s? o salveze. Este cazul culturii de porumb ?nfiin?ate de Tudorel Tufan, din Teleorman. Sem?nate la ?nceput de aprilie, cele 78 de hectare de porumb au beneficiat de umiditate, iar r?s?rirea a fost uniform?. P?n? aici, toate bune ?i frumoase. Doar c? vremea nu poate fi controlat?, iar planurile fermierului din comuna Traian au fost date peste cap de temperaturile sc?zute. A urmat o dezvoltare lent? ?i de un telefon c?tre speciali?tii Agro-Est Muntenia. Solu?ia a venit repede: Plyaminol. Acest biostimulator a restartat porumbul. C?nd totul p?rea c? merge bine, fermierul a constatat stria?ii pe lungimea frunzelor, semn clar de deficien?? de zinc. Un alt telefon la Agro-Est Muntenia ?i o alt? recomandare: Kingfol Zinc.Caracteristici KINGFOL ZN– ARE ?N COMPOZI?IE 70% ZINC– PRODUSUL ESTE PRELUAT DE PLANT? PE DOU? C?I– ZINCUL STIMULEAZ? CRE?TEREA R?D?CINII, SINTEZA PROTEINELOR ?I A HORMONILOR DE CRE?TERE– ZINCUL INTERVINE DIRECT ?N METABOLISMUL CARBOHIDRA?ILOR“La o s?pt?m?n? dup? aplicare, aceste semne au disp?rut”, a m?rturisit Tufan, care-?i freca m?inile de bucurie, f?r? s? ?tie c? urma s? aib? parte de un nou du? rece, de data aceasta cu grindin?. Salvarea a venit de la un cocktail marca Agro-Est Muntenia: biostimulatorii Plyaminol + Groplan ?i azotul cu eliberare lent? Evergreen.Caracteristici EVERGREEN– CON?INE 18% AZOT CU ELIBERARE LENT?, 6% FOSFOR, 6% POTASIU– ?MBUN?T??E?TE CRE?TEREA ?I COLOREAZ? FRUNZELE– CRE?TE REZISTEN?A FRUNZELOR LA ATACUL D?UN?TORILOR ?I LA INFEC?IILE PRODUSE DE BOLI– ASIGUR? NECESARUL DE AZOT PENTRU O PERIOAD? LUNG?– DOZ? RECOMANDAT? LA PORUMB: 3-5 LITRI / HA ?N 200 LITRI DE AP?Rolul acestei re?ete este de a oferi plantelor toate micro ?i macroelementelor necesare pentru o recolt? bogat?. Dup? aplicarea acestor produse de la Agro-Est Muntenia, Tudorel Tufan are g?nduri mari. Vrea s? ob?in? ?n jur de 12 tone la hectar anul acesta. Are de ce s? fie optimist. Cultura arat? bine, iar la anul va aplica din nou produsele Agro-Est Muntenia. Portofoliul complet poate fi g?sit pe site-ul oficial al companiei, agroest.ro. Oile de la patru st?ni au fost evacuate de teama inunda?iilor! Ramona Dasc?lu - 22 iunie 2020 Alert? pe Prut! R?ul a dep??it ast?zi, luni – 22 iunie, cu 40 de centimetri cota de inunda?ie la intrarea ?n ?ar?, ?n Oroftiana, jude?ul Boto?ani. De team? s? nu fie luate de ape au fost evacuate 1300 de oi de la patru st?ni aflate ?n lunca r?ului. Pe l?ng? ovine, au mai fost evacuate ?i 13? bovine, cinci cai ?i 25 de persoane. Potrivit datelor furnizate de c?tre Sistemul de Gospod?rire a Apelor Boto?ani, ?n aceast? diminea??, la ora 05:00, r?ul Prut m?sura la Oroftiana (intrarea ?n ?ar?) 510 cm, cu 40 cm peste cota de inunda?ie. ISU Boto?ani a anun?at c? s-a dispus ca m?sur? preventiv? evacuarea a patru st?ni aflate lunca r?ului Prut, pe raza satului Baranca, comuna Hude?ti. ?S-a dispus ca m?sur? preventiv? evacuarea a patru st?ni aflate ?n lunca r?ului Prut, pe raza satului Baranca, comuna Hude?ti. ?n total au fost evacuate 1.300 oi, cinci cabaline, 13 bovine ?i 25 persoane. Misiunea a fost executat? de c?tre personalul din cadrul ISU Boto?ani ?i personalul din cadrul Comitetului Local pentru Situa?ii de Urgen?? Hude?ti”, a ar?tat Dorina Lupu, purt?tor de cuv?nt ?n cadrul ISU Boto?ani, potrivit Monitorul de Boto?ani. Tehnologiile care fac diferen?a ?ntr-un an dificil: CIAT Bayer – Cereale, LUNI, 22 iunie, ora 10:00 agrointeligenta.ro - 21 iunie Centrul de Inova?ie Agro Tehnologic? Bayer CEREALE 2020! Tehnologiile unui an dificil pentru cultura de cereale p?ioase! Evenimentul este transmis ?n premier? luni, 22 iunie, de la ora 10:00, fiind un prilej unic a afla analiza speciali?tilor Bayer ?n privin?a tehnologiilor agricole care dau randament maxim la acest moment!”Este locul ?n care noi test?m capabilit??ile noastre ?n producerea de s?m?n??, ?n agricultura de precizie ?i, de asemenea, ?n protec?ia plantelor. Anul acesta, culturi de cereale au trecut printr-un test dificil. Ce vrem s? facem ?mpreun? cu dumneavoastr? este s? facem o radiografie a tehnologiilor care pot s? fac? diferen?a ?ntr-un an at?t de dificil. Fi?i al?turi de noi la CIAT Bayer 2020!” –? Gabor Raviczki, Director Marketing Bayer Rom?nia, Bulgaria ?i Republica Moldova. Transmisia CIAT Bayer Cereale 2020 va fi disponibil? luni, 22 iunie, de la ora 10:00, pe agrointel.ro ?i pe pagina de Facebook Agrointeligen?a!Sanc?iuni pentru samsari: Amend? de 2.000 de lei ?i eutanasierea animalelor! agrointeligenta.ro - 21 iunie 2020 Sanc?iuni pentru samsari! Comercia?ii ilegali sunt unul dintre vectorii care au conduc la r?sp?ndirea bolilor periculoase pentru s?n?tatea animalelor, iar ?n cazul pestei porcine africane, comer?ul ilegal a f?cut ca virusul s? circule ?n toat? ?ara. Din acest motiv, pentru samsarii de porci se aplic? sanc?iuni drastice, a spus pre?edintele ANSVSA, Robert Chioveanu.”?n urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar c? trebuie implementat un plan de control ?i combatere a bolii, c? trebuie s? avem o legisla?ie de biosecuritate foarte strict? pentru a reu?i s? sc?p?m de PPA, va trebui s? avem un control al circula?iei porcilor, mai ales ?ntre gospod?riile popula?iei, dar ?i un recens?m?nt ?i un control pe tot ceea ce ?nseamn? mi?carea animalelor pe teritoriul Rom?niei. Acesta va fi f?cut de ANSVSA ?mpreun? cu MAI. ?ti?i foarte bine c? noi am declan?at deja aceste controale, ?nc? din luna decembrie, c?nd am verificat ?n trafic mi?carea animalelor ?i am prins tot felul de persoane care mergeau ?i comercializau porci f?r? documente. Luau porcii dintr-o parte ?i mergeau ?n alta pentru a-i vinde. Din p?cate mai avem astfel de cazuri, f?r? s? de?in? documente, f?r? s? respecte condi?ii minime de biosecuritate, iar oamenii merg ?i cump?r? purcei din locuri necunoscute, f?r? ca ace?tia s? fie identifica?i, f?r? certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de liber? practic? ?mputernicit?, a spus Robert Chioveanu ?ntr-un interviu acordat Agerpres.?eful ANSVSA a vorbit ?i despre ce sanc?iuni risc? to?i samsarii: ”Legisla?ia spune foarte clar, cei care sunt prin?i c? de?in porci ?ntr-un mijloc de transport, f?r? un certificat sanitar-veterinar de s?n?tate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul prime?te o sanc?iune pe persoan? fizic?. Amenda minim? este undeva la 2.000 de lei?.”Din iulie 2017, de c?nd s-a semnalat prezen?a virusului ?n Rom?nia ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost desp?gubi?i 15.000 de proprietari ?i s-au pl?tit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie s? fim cu to?ii responsabili. Trebuie s? cre?tem porcul pe teritoriul Rom?niei cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate”, a mai spus Chioveanu.Zero toleranta pentru samsari! Sanctiuni drastice anuntate de seful ANSVSA In?iun. 21, 2020 Samsarii reprezint? unul dintre factorii cheie care au dus la r?sp?ndirea at?t de vast? a bolilor periculoase pentru s?n?tatea animalelor, ?n special a pestei porcine africane. Din acest motiv, ?eful Autorit??ii Na?ionale Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, Robert Chioveanu, a anun?at pentru?Agerpres?c? pentru samsarii de porci se aplic? sanc?iuni drastice.”?n urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar c? trebuie implementat un plan de control ?i combatere a bolii, c? trebuie s? avem o legisla?ie de biosecuritate foarte strict? pentru a reu?i s? sc?p?m de PPA, va trebui s? avem un control al circula?iei porcilor, mai ales ?ntre gospod?riile popula?iei, dar ?i un recens?m?nt ?i un control pe tot ceea ce ?nseamn? mi?carea animalelor pe teritoriul Rom?niei. Acesta va fi f?cut de ANSVSA ?mpreun? cu MAI. ?ti?i foarte bine c? noi am declan?at deja aceste controale, ?nc? din luna decembrie, c?nd am verificat ?n trafic mi?carea animalelor ?i am prins tot felul de persoane care mergeau ?i comercializau porci f?r? documente. Luau porcii dintr-o parte ?i mergeau ?n alta pentru a-i vinde. Din p?cate mai avem astfel de cazuri, f?r? s? de?in? documente, f?r? s? respecte condi?ii minime de biosecuritate, iar oamenii merg ?i cump?r? purcei din locuri necunoscute, f?r? ca ace?tia s? fie identifica?i, f?r? certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de liber? practic? ?mputernicit”, a declarat Robert Chioveanu ?ntr-un interviu acordat Agerpres.Chioveanu a vorbit ?i despre sanc?iunile pe care le risc? to?i samsarii: ”Legisla?ia spune foarte clar, cei care sunt prin?i c? de?in porci ?ntr-un mijloc de transport, f?r? un certificat sanitar-veterinar de s?n?tate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul prime?te o sanc?iune pe persoan? fizic?.” Potrivit ?efului ANSVSA, amenda minim? pe care o risc? samsarii este undeva la 2.000 de lei.”Din iulie 2017, de c?nd s-a semnalat prezen?a virusului ?n Rom?nia ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost desp?gubi?i 15.000 de proprietari ?i s-au pl?tit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie s? fim cu to?ii responsabili. Trebuie s? cre?tem porcul pe teritoriul Rom?niei cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate”, a mai subliniat Robert Chioveanu.Pagube de peste 160 milioane din cauza secetei la Buz?u In?iun. 21, 2020?? Pierderile agricultorilor buzoieni sunt enorme, iar dovada o reprezint? cifrele prezentate vineri de Comisia pentru Situa?ii de Urgen??. Nu mai pu?in de 70.000 de hectare cultivate cu gr?u, orz, orzoaic?, rapi??, triticale, ov?z, secar?, maz?re, ?i lucern? au fost distruse de seceta din aceast? prim?var?. ?n total pierderile se ridic? la peste 162 milioane de lei.”Prefectul jude?ului Buz?u, Leonard Dimian, a condus vineri ?edin?a extraordinar? a Comitetului Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen??. ?edin?a s-a desf??urat ?n sistem audio conferin??, ?n cadrul acesteia fiind prezentat raportul de evaluare a pagubelor la culturile agricole din 54 de comune din jude?ul Buz?u, produse ca urmare a fenomenului de secet? pedologic?. Cele mai mari pagube s-au ?nregistrat la culturile de gr?u, urmate de cele la orz”, se arat? ?n comunicatul emis de Prefectura Buz?uCele mai mari pierderi s-au ?nregistrat la gr?u, unde valoarea total? se ridic? la 125 de milioane de lei. La rapi?? ?i orz s-au , valoarea pagubelor este aproape egal? aproximativ 15 milioane de lei.”O sintez? a constat?rilor f?cute ?n teren de c?tre speciali?ti va fi ?naintat? c?tre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale astfel ?nc?t fermierii s? fie desp?gubi?i ?n cel mai scurt timp”, promite prefectul Leonard Dimian. Grupul Oncos, aflat ?n procedur? de reorganizare dup? insolven??, a ?nregistrat o cre?tere de 40% a afacerilor ?n primul semestru ?i ??i men?ine planul de a ajunge la o re?ea de 75 de magazine proprii ?n zona Transilvaniei ?n 2020 Roxana Rosu 22.06.2020, Grupul Oncos din Cluj, aflat ?n procedur? de reorganizare dup? insolven??, a ?nregistrat o cre?tere de 40% a cifrei de afaceri ?n primul semestru ?i ??i men?ine planul de a ajunge ?n acest an la o re?ea de 75 de magazine proprii ?n zona Transilvaniei, de la 56 de unit??i ?n prezent. Grupul, fondat ?n 1991, este format abator, fabric? de p?ine, ferme de cre?tere a puilor, un depozit ?i re?ea proprie de magazine, produc?nd anual peste 7 milioane de pui ?n fermele proprii.Pe fondul pandemiei, compania ?i-a ajutat activitatea din sectorul HoReCa, lans?nd noi linii de produse destinate v?nz?rii directe, at?t pe zona preparatelor din carne de pui c?t ?i pe panifica?ie.?Oncos Grup a avut una dintre cele mai spectaculoase evolu?ii pe parcursul procedurii de insolven??, dovedind curaj ?i determinare pentru dep??irea dificult??ilor, dar ?i abilitatea de a gestiona obstacolele ridicate de criza economic? pe care o travers?m. Sprijinul nostru pe parcursul procedurii s-a materializat ?ntr-o restructurare financiar? ?i opera?ional? care a pus noi baze ?n rela?ia Oncos Grup cu partenerii”, a declarat Mariana Boiciuc, Senior Partner CITR.Ce face?i cu gr?ul: depozitare sau v?nzare la recoltare?Gheorghe Ghise,?Paula CIUPAG ?20 iunie 2020 - Seceta a dijmuit serios recoltele verii 2020. Cine reu?e?te s? ob?in? produc?ii, acum, ?n campanie, are posibilitatea s? negocieze un pre? mai bun. Ce decizii au luat fermierii?Fermierii membri ai Cooperativei Fermierul N?dl?can din N?dlac, jud. Arad, au contractat produc?iile la rapi?? ?i floarea-soarelui ?nainte de sem?nat. ?ns? cu gr?ul nu s-au gr?bit…Rapi?a ?i floarea pl?tesc datoriilePrecontractul pentru rapi?? s-a negociat la valoarea de 1,67 lei/kg, cu ridicare ?n august. La fel, pentru floarea-soarelui, Cooperativa a f?cut contract futures, ?nainte de sem?nat, la 1,63 lei/kg, un pre? bun pentru aceast? cultur? ?n condi?iile de anul acesta. Contractele sunt f?cute, ?n general, ?n lei, pentru c? toate inputurile sunt achizi?ionate tot ?n lei. De obicei, rapi?a ?i floarea-soarelui sunt v?ndute imediat dup? recoltare ?i apoi sunt achitate datoriile.Cu totul alta este situa?ia acum la gr?u. "Ni s-a oferit ?n luna februarie s? facem contract la gr?u cu 0,6 lei/kg. Nu am f?cut. Am ?n?eles c? acum se ofer? deja 0,78 lei/kg. Anul acesta cred c? vom stoca tot gr?ul p?n? ?n toamn? sau chiar p?n? la iarn?. Anul trecut am f?cut o gre?eal?: am v?ndut tot gr?ul la recoltare cu 55 bani/kg, g?ndindu-m? c? este prost calitativ, recolt? slab? ?i pre? mic. Am tras linie ?i am ie?it pe minus, am avut pierderi. Am f?cut o mare gre?eal?. Colegii care l-au ?inut p?n? ?n prim?var? l-au v?ndut cu 80 de bani. Anul acesta depozit?m tot gr?ul. Este pu?in ?i sper c? va mai cre?te pre?ul", ne-a declarat Nagy Iuhasz, care administreaz? 400 de hectare la N?dlac, jud. Arad. "Am f?cut o mare gre?eal? cu gr?ul"Nagy Iuhasz a v?ndut anul trecut (?n toamn?) porumbul cu 0,54-0,58 lei/kg. A avut produc?ie mare ?i un pre? bun, consider? fermierul. La fel, floarea-soarelui ?i rapi?a le-a livrat imediat dup? recoltare cu 1,60 lei/kg, respectiv 1,42 lei/kg. “VREM, DAR NU PUTEM STOCA TO?I!“ De?i mul?i fermieri se g?ndesc s? stocheze produc?ia de gr?u, din cauza pre?urilor mici, nu to?i pot face asta. “Chiar dac? ar vrea s? ?in? gr?ul pe stoc, mare parte din agricultori au datorii la b?nci, au de pl?tit inputurile ?i arenda ?i nu vor putea stoca pentru mult timp. Majoritatea oamenilor care ??i dau terenul ?n arend? vor bani, nu mai au animale ?i nu le trebuie cerealele. Ultimul pre? vehiculat este de 0,80 lei/kg.Am primit 162 de euro pe tona de gr?u, la poarta fermei, de la traderi. Vorbesc de gr?ul pentru panifica?ie. Pentru cel furajer oferta este de 158 euro/ton?. Vina este ?i a noastr?, pentru c? nu suntem uni?i. Ar trebui s? facem front comun ?i s? nu vindem p?n? nu se stabilizeaz? pia?a cerealelor! Dar nu se poate”, ne-a declarat Valentin Popa, fermier din jude?ul C?l?ra?i.?A?adar, ce ve?i face cu recolta de gr?u? Click?AICI??i vota?i!Cine mai cultiva mac in Romania si ce sprijin cuplat se ofera pentru aceasta cultura August 21, 2015 Suprafetele cultivate cu mac, de anul trecut, nu au depasit 10 hectare, cei mai multi producatori ai acestei plante regasindu-se in comuna Rimetea, din judetul Alba. De asemenea, alti cultivatori de mac se mai pot gasi in judetele Covasna, Bistrita Nasaud si Neamt, conform datelor oferite de APIA, la solicitarea StiriAgricole.ro.Din cauza autorizatiilor necesare pe care un fermier trebuie sa le aiba inainte de a planta mac, precum si din pricina sprijinului limitat oferit de autoritati, majoritatea cultivatorilor de mac din tara noastra au exploatatii de circa 30-40 de ari. Cu toate acestea, cultivarea macului se poate dovedi o afacere destul de profitabila, in conditiile in care se pot produce circa 1.000 de kilograme la un hectar, iar pretul unui kilogram de mac fiind de 20 de lei.Cultivatorii de mac au primit anul trecut subventii pentru plante industriale si medicinale in valoare de 156,89 euro pe hectar, conform documentelor Ministerului Agriculturii.Persoanele care au beneficiat anul trecut de subventii APIA pentru culturile de mac sunt:Spanu Dobrita, din localitatea Gura Ialomitei, judet Ialomita;Constantin Popescu, din localitatea Piscu Vechi, judetul Dolj;Istvan Fabian, din judetul Covasna;Zoltan Somogyi, din localitatea Nusfalau, judetul Salaj;Alexandru Nagy, din localitatea Micestii de Campie, din Bistrita-Nasaud;Susana Imre, din localitatea Rametea, judetul Alba;Maria Lukacs, din localitatea Turia, judetul Covasna;Constantin Panaghia, localitatea Oras Budesti, din Calarasi;Iuliu Kovacs, din localitatea Livada, judetul Satu-Mare;Ilona Veress, din localitatea Rametea, din judetul Alba.Pentru cei care au de gand sa infiinteze o cultura de mac este bine de stiut ca cele mai bune plante premergatoare sunt cerealele de toamna, precum si leguminoasele pentru boabe. Densitatea de seminte germinabile la metru patrat este de 600 – 800, daca se va semana la o distanta de 50 cm intre randuri. Astfel, pentru un hectar veti avea nevoie de circa 2-3 kilograme de seminte.In ceea ce priveste intretinerea culturii de mac, aceasta trebuie sa se bazeze in primul rand pe asigurarea necesarului de elemente nutritive. Sunt recomandate astfel urmatoarele doze: 80-90 kg/ha azot, substanta activa; 40-50 kg/ha fosfor, substanta activa; 40-45 kg/ha potasiu, substanta activa.Pentru combaterea buruienilor, fermierii trebuie sa execute 2-3 lucrari de plivit, 2-3 lucrari de prasit, plus un plivit manual si 1-2 prasile mecanice. De asemenea, o combatere eficienta a bolilor si daunatorilor se poate realiza prin respectarea rotatiei culturilor.In antichitate, macul era folosit preponderent pentru a realiza ulei din semintele sale. De asemenea, semintele de mac mai erau folosite si pentru diverse preparate culitare, in special pentru deserturi. Si in bucucataria romaneasca, mai exact in Ardeal, exista o prajitura denumita ?coarda cu mac”.Pe de alta parte, macul este cultivat si pentru productia de opiu, mai ales in tarile asiatice si in Orientul Mijlociu. Recent, ONU atragea atentia ca productia globala de opium, din care este fabricata heroina s-a dublat in ultimii doi ani, ajungand la 4.554 de tone in 2014, cel mai ridicat nivel de dupa 1930.O tanara de 27 de ani detine cea mai mare cultura de kale din Romania. Cum se cultiva ?regina verdeturilor” si ce profituri poate aduce Septembrie 6, 2015 Alina Stancu, o tanara in varsta de 27 ani, si-a luat inima-n dinti si a infiintat in 2014, cea mai mare cultura de kale din Romania, pe o suprafata de 5.000 de mp, chiar daca nu beneficia de o piata de desfacere prea mare. Mai mult decat atat, dorinta de a dezvolta o afacere de succes in domenul agriculturii a facut-o pe Alina sa acceseze si fonduri europene neramburabile in valoare de 12.000 de euro. Primii pasi in domeniul agriculturii au fost facuti de Alina Stancu in 2011, atunci cand a luat cateva hectare in arenda de la bunicul ei, in comuna Garbovi, judetul Ialomita.?Cultiva legume obisnuite. Pana in anul 2013, atunci cand nu a mai fost multumita de productie si a simtit ca e nevoie de o schimbare.?Povestea a inceput foarte frumos, la un curs sustinut de Peter Barta, actualul meu partener de business. Ii povesteam ca imi doresc sa cultiv si altceva, nu doar legume obisnuite. Atunci, el mi-a zis de ce nu cultivi kale? Mi-a povestit de proprietatile miraculoase ale acestei plante si intr-adevar mi-a dat de gandit. M-am interesat apoi pe diverse site-uri si asa am luat hotararea sa o cultivam. Sigur ca toata lumea s-a uitat mirata la mine si m-a intrebat de ce vreau sa cultiv o ?iarba verde” avand in vedere ca nu e cunoscuta si ceruta pe piata din Romania. Peter mi-a spus sa incercam. Ceea ce am si facut. In ziua de Craciun, in 2013 am pus primele rasaduri, vreo 10”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, Alina Stancu, co-fondatorul fermei ?Kale Romania”.Daca la inceput a infiintat cultura de kale pe o suprafata de 5.000 de mp, din cauza cererii reduse, Alina Stancu a luat decizia pentru anul 2015 sa o micsoreze la o suprafata de 2.000 de mp. ?In prezent avem kale pe o suprafata de 2.000 de mp, insa din acest an va pot spune ca cererea s-a marit si ca intentionam sa revenim la suprafata pe care am avut-o initial”, spune Alina Stancu.In urma cu patru ani, Alina Stancu a reusit sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in valoare de 12.000 de euro, prin Submasura 112 – Instalarea tinerilor fermieri.?Investitia viza initial o cultura de pepeni, insa tanara a hotarat ca va avea mult mai succes cu o cultura de kale.?In 2011 am accesat fondurile europene. Va spun sincer ca nu mai aveam nici speranta ca se va aproba proiectul, asta deoarece trecuse deja un an de la depunerea documentelor. Banii au fost folositi pentru achizitionarea terenului”, declara Alina Stancu.Varza kale se planteaza pe randuri, la o distanta de circa 20 cm intre plante si de 50 cm intre randuri, fiind indicat sa fie cultivata la inceputul primaverii, atunci cand temperaturile nu depasesc 23-24 de grade Celsius.?Primavara este cea mai buna perioada de infiintare a unei astfel de culturi. Are nevoie de aproximativ 3 luni pentru a se dezvolta. Se poate cultiva in sistem protejat, cat si in camp. Cultura de kale este pretentioasa, in sensul ca in fiecare zi trebuie ingrijita, pana cand ajunge la consumator”, spune Alina Stancu.?Infiintarea unei culturi de kale, te costa sub 10 mii de euro, desigur terenul nu este inclus” potrivit declaratiilor sale. ?Dureaza ceva timp pana cand iti amortizezi investitia, ca aproape in orice afacere la inceput. Pentru 2015, estimam vanzari de peste 15 mii de euro.”, mai spune Alina Stancu.E mandra sa spuna ca acum kalele ei se pot gasi in numeroase restaurante si lanturi de magazine cu care colaboreaza si ca multe dintre persoanele publice din Romania au incercat si au fost incantate de acest produs.?Pentru persoanele fizice care vor sa achizitioneze direct de la noi, le recomand sa acceseze pagina noastra Kale Romania si sa completeze formularul de comanda”, adauga tanara fermiera, Alina Stancu.Cel mai bun sol pentru varza Kale este cel bogat, bine drenat, cu un pH intre 5.5 si 6.8. Se recomanda plantarea legumei intr-o zona umbroasa, insa inainte de aceasta operatiune este bine sa fie asternut si un strat de compost pe sol.Pentru a-si dezvolta afacerea, Alina Stancu s-a decis sa aplice din nou pentru un program prin fonduri europene, care o vor ajuta sa construiasca o sera, precum si sa achiztioneze utilaje specifice unei linii de procesare si ambalare pentru sucuri si salate. ?Avem multe in plan, insa toate necesita rabdare. Totul este sa nu renunti, sa stii incotro te indrepti si sa faci tot ce iti sta in putinta pentru a reusi”, mai spune Alina Stancu.Avand in vedere ca un kilogram de kale se vinde cu?preturi cuprinse intre ?15 – 50 ?de lei, iar un hectar poate oferi o productie medie de 6 – 10 tone, venitul pe care il poate obtine un fermier la aceasta cultura poate ajunge la 20.000 de euro pe hectar.Cultura de kale, chiar daca nu are probleme cu bolile, este predispusa la multi daunatori. In general, varza kale poate fi atacata de daunatorii specifici ai verzei precum afidele, omide, larve sau fluturele alb al verzei.?Trebuie irigata in fiecare zi, are nevoie de foarte multa apa. Trebuie sa te uiti si la planta. Impotriva daunatorilor, daca este cauzul, o stropim cu o serie de substante naturale, pe baza de ardei iute de exemplu”, explica Alina Stancu.Varza kale sau cum mai este ea denumita – ?regina verdeturilor” – face parte din familia verzei si este cunoscuta inca din antichitate datorita proprietatilor sale miraculoase: continutului mare de vitamine, minerale si antioxidanti ajuta la vindecarea unor afectiuni precum cancerul de colon, de prostata si nu numai; protejeaza impotriva tumorilor, sclerozei si incetineste procesul de imbatranire a creierului.Studiile au aratat ca leguma kale creste imunitatea organismului, diminueaza nivelul de colesterol si de zahar din sange, trateaza bolile cardiovasculare si ajuta in curele de slabire. Daca va intrebati ce puteti pregati din kale, e simplu. Aproape orice. De la salate si sucuri delicioase simple sau combinate cu alte ingrediente pana la paste, pizza sau chiar placinta.Se pot obtine productii de top pe timp de seceta?! Fara apa si fara azot?! Agrostandard | 22 June, 2020 | Intr-un an asa de dificil cum este 2020, din cauza secetei, putini sunt fermierii care indraznesc sa se gandeasca la productii de top! Cel mai probabil, majoritatea se asteapta undeva la o productie de 2-2,5 tone de grau la hectar. Exista, insa, si exceptii de la regula, semn ca acolo unde se aplica tehnologie, rezultatele nu intarzie sa apara. Si daca nu credeti, nu aveti decat sa va convingeti singuri la fata locului! In urma cu doi ani, scriam despre un tanar fermier din localitatea Luciu din judetul Ialomita, care reusea sa obtina la graul de samanta o productie de circa 11,7 tone.Cam mult, neverosomil poate, au spus unii, dar pe deplin adevarat. Anii ce au urmat s-a mers pe acelasi trend, iar tehnologia Rofert implementat? de Drago? B?di?a a confirmat chiar si in conditiile cele mai dificile, cum se intampla in acest an. Pe scurt, intr-un scenariu optimist, vorbim, de productii de peste 10 tone/ha la toate cele trei soiuri de grau de samanta cultivate in toamna.?Majoritatea fermierilor considera ca lipsa apei a calamitat culturile. Nu este apa, ci gerul si vantul care au deshidratat si au ofilit plantele, iar ulterior au uscat si pamantul”, spune Dragos Badita.Fara azot si fara apa?Fermierul ialomitean sustine ca, in principiu, nu apa este elementul?determinant?la realizarea productiei. Atunci ce conteaza cel mai mult la obtinerea unor productii bune?!Pe primul loc este nutritia, macro si microelemente aplicate in fazele fenologice ale fiecarei culturi, urmeaza apoi lucrarile solului, hibridul sau soiul, protectia plantelor, cultura premergatoare si clima.?Daca ai apa de rasarire, te poti descurca apoi cu nutritia”, adauga Badita. La Luciu de exemplu, precipitatiile au fost foarte mici: 12 litri/mp in februarie si 7 litri/mp pe 10 mai. Ulterior, au mai fost circa 50 litri intre 10 si 20 mai…Suficient, spune Dragos Badita, pentru a obtine o productia mai mult decat buna! Si o sa vedem la recoltat daca a avut drepatate sau nu!Evolutia culturii!14.03.2020 ??Incepand cu 15.03.2020, a inceput perioada de frig (-8 grade Celsius cateva zile, resimtite – 13 grade Celsius, apoi – 5 grade Celsius si – 3 grade Celsius) si vanturi pana in data de 24.04.2020.20.03.2020prima aplicare Rofert , doza ridicata de apa, presiune ridicata in pompa instalatiei, lancile cat mai aporpe de de covorul vegetal uscatNicolae Istudor, ASE: Criza a aratat cat de periculos este sa depinzi de importuri Sursa:?FoodBiz Agrostandard | 22 June, 2020 Criza actuala a aratat adevarata fata a economiei romanesti si, mai ales, vulnerabilitatile unor sectoare precum turismul si industria ospitalitatii, este de parere Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti. In acelasi timp, multe tipuri de servicii, precum si de IMM-uri vor avea nevoie de?sprijin?financiar pentru a-si putea continua businessul in urmatorii ani, altfel se vor inchide. “Cred ca este nevoie de o viziune de ansamblu care sa urmareasca salvarea si sustinerea antreprenorilor romani, inclusiv a fermierilor nostri, intrucat criza a aratat, printre altele, cat de periculos este sa depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale?populatiei tarii noastre”, sustine intr-un interviu acordat FoodBiz Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucuresti.Cum credeti ca va arata “noul normal” in societate si economie la iesirea din starea de urgenta si alerta?Incepem sa traim deja “noul normal” din societate si economie care, pentru binele nostru, nu ar trebui sa difere prea mult fata de ”normalul anterior crizei”. Sper ca revenirea economiei la nivelul indicatorilor macroeconomici de la finalul anului 2019 (cand stateam destul de bine) sa se realizeze in doi sau trei ani, asa cum s-a intamplat la precedenta criza din 2007-2008. Starea de alerta a dat mai multa libertate cetatenilor de a decide singuri, fara constrangeri din exterior, cat de dispusi sunt sa aiba grija de propria sanatate, dar si de cea a celor din jur si a natiunii, in ansamblul ei.Tranzitia de la regimul de izolare la cel de relaxare este un examen de maturitate personala in fata societatii. Diversitatea noastra se reflecta si in modul de raportare la ceea ce ni se intampla. Oamenii aleg selectiv informatiile la care au acces si cad prada numeroaselor fake-news, care deruteaza opinia publica. In aceste conditii, spiritul de fronda intra in contradictie cu spiritul civic.Personal contez pe faptul ca mass-media si exemplele publice pozitive vor influenta comportamentul populatiei in directia diminuarii crizei sanitare si nu a extinderii acesteia.Vor exista schimbari fundamentale in Romania din cauza acestei crize?Cred ca la iesirea din starea acuta a crizei populatia va fi mai prudenta in comportamentul ei din punct de vedere financiar, decat era inaintea pandemiei. Spectrul somajului tehnic si incertitudinea locului de munca constituie deja o realitate, pentru care multi se pregatesc facand economii. Probabil, la nivel social, aceasta va fi principala modificare care va avea loc in comportamentul nostru de consumatori.Schimbari de comportament vom intalni si din punct de vedere al griji oamenilor fata de sanatatea lor si a celor dragi, cu respectarea mai stricta a regulilor de igiena pe care le-am invatat in aceste aproape trei luni de criza. La fel de adevarat este ca noi, oamenii, uitam foarte repede de ce ni se intampla, bine sau rau, considerand, pe buna dreptate, ca viata merge inainte, nu se opreste in loc.Poate Romania sa isi asigure hrana in situatie de pandemie?Cu siguranta ca DA, Romania isi poate asigura securitatea si siguranta alimentara si in caz de pandemie sau in situatia aparitiei unui alt factor major de risc. Am calculat la un moment dat ca, daca ar fi cultivat cu grau terenul nelucrat (de aproape doua milioane de hectare, cat aparea la ultimul recensamant agricol) am putea hrani (cu paine) aproximativ 80 de milioane de oameni. Principalul argument este potentialul de care dispune tara noastra, principalul factor de productie fiind terenul fertil, Romania detinand peste 14 miloane hectare de teren agricol, cu conditii prielnice pentru dezvoltarea sectorului vegetal si zootehnic.De asemenea, Romania detine importante capacitati de procesare a produselor agricole (neutilizate la un grad optim), inclusiv pentru depozitarea acestora, in aproape toate judetele tarii, regasite sub forma de silozuri, depozite refrigerate, magazii care ofera conditiile necesare mentinerii integritatii produselor. Principala problema nu este legata de posibilitatea de a asigura hrana, ci este determinata de puterea de cumparare a populatiei care este intr-un trend normal de reducere determinat, pe de parte, de efectele financiare negative ale pandemiei, iar, pe de alta parte, de seceta prelungita care nu s-a mai intalnit de ani buni in tara noastra.Care sunt sectoarele cele mai vulnerabile la acest moment?Daca ne referim la sectorul cel mai vulnerabil la acest moment, ca urmare a actualei crize sanitare, economice si sociale generate de raspandirea noului coronavirus Covid 19, turismul si industria ospitalitatii devin unele dintre cele mai afectate activitati la nivel mondial. Desi turismul detine o mica pondere in cadrul PIB, in tara noastra circa 2,8%, acesta are efect multiplicator prin faptul ca antreneaza consumul si in cadrul altor activitati economice si genereaza un numar ridicat de locuri de munca.Trebuie spus, totusi, ca turismul si industria opspitalitatii au o capacitate de revenire rapida din punct de vedere financiar, luand in calcul si acumularile realizate in acest sector in perioadele anterioare aparitiei crizei sanitare.Exista multe tipuri de servicii, precum si de IMM-uri care vor avea nevoie de sprijin financiar pentru a-si putea continua businessul in urmatorii ani, altfel se vor inchide. Cred ca este nevoie de o viziune de ansamblu care sa urmareasca salvarea si sustinerea antreprenorilor romani, inclusiv a fermierilor nostrii, intrucat criza a aratat, printre altele, cat de periculos este sa depinzi de bunurile din import pentru a satisface nevoile de baza ale populatiei tarii noastre.Cu siguranta ca exista si oportunitati in aceasta perioada de criza pe care o traversam, respectiv in cea de postcriza, pe care antreprenorii versati le vor identifica si le vor utiliza cu rezultate financiare maxime.Demisie la v?rful Ameropa Grains Constan?a AGRIBUSINESS Profit.ro scris ast?zi, 19:22 Constantin Vasile a demisionat din postul de CEO al companiei Ameropa Grains Constan?a, fiind ?nlocuit de Mihai Panait. Acesta din urm? r?m?ne, prin cumul de func?ii, ?i la conducerea Chimpex Constan?a. Mihai Panait activeaz? ?n cadrul grupului Ameropa Holding din anul 2012, fiind Director General al Chimpex Constan?a, din acea dat?. Ameropa Grains este unul dintre cei mai mari integratori agri-business ?i exportatori de cereale ?i semin?e oleaginoase, precum ?i unul dintre cei mai mari distribuitori de ?ngr???minte, semin?e ?i substan?e chimice de protec?ie a plantelor pentru agricultura din Rom?nia. Ameropa Grains S.A. Rom?nia este parte a Grupului de companii Ameropa Elve?ia. Aceasta din urm? de?ine ?n Rom?nia, at?t Combinatul de ?ngr???minte Azomure?, c?t ?i Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constan?a. Ameropa este prezent? ?n 30 de ??ri ?i are o expunere global? ?n pie?ele tradi?ionale pe cinci continente? Tatiana Cimpoe?u, vicepre?edinte, Agricola: ?Depinde de fiecare dintre noi s? ne ascult?m instinctul bun al unei vie?i ?n care s? ne sim?im ?mplini?i” ?Andra Stroe ?22 iunie ,?Sfatul meu pentru o t?n?r? care ??i ?ncepe acum parcursul profesional este s? fie ?n primul r?nd autentic? ?i pentru asta s? ??i dezvolte permanent capacitatea de a se analiza cu sinceritate ?i bun?voin??. Din aceast? perspectiv? s? fac? acele alegeri personale ?i profesionale din care s? izvorasc? entuziasmul de a spori frumuse?ea vie?ii ?i de a descoperi cu bucurie, ?n fiecare etap?, sensul vie?ii ei ?i a celor din jur.” Printre cele mai recente realiz?ri ale Tatianei Cimpoe?u se num?r? finalizarea rebranduirii ?ntregului portofoliu al brandului Agricola ?ntr-o imagine nou?, precum ?i lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul ?n curs, ea men?ioneaz? finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. ?Continu?m inova?ia ?i diferen?ierea ?i ?ncerc?m s? ne inspir?m din tot ceea ce a?teapt? oamenii pentru a fi mai pu?in singuri ?i pentru a-?i ?mbun?t??i starea de fericire. Am convingerea c? hrana are un rol important ?n acest sens.” ?n opinia sa, c?nd vine vorba de echilibrul ?ntre via?a personal? ?i profesional?, cariera este mai degrab? ?chemarea de a face cu entuziasm ?i inspira?ie un lucru deosebit ?ntr-un anume domeniu profesional; via?a personal? ?nseamn? timpul dedicat familiei, prietenilor,hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocup?ri personale care ne definesc ?n esen?? ca oameni”. De altfel, adaug? ea, cele dou? planuri se completeaz? reciproc. ??i este adev?rat c? o via?? personal? fericit? duce la relaxare ?i la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liber?, cu o stare proactiv? ?i concentrat? spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostaz? sau alta ?i nici nu cred ?n expresia??echilibru fragil?. Cred c? s-a scris prea mult despre ?work-life balance?; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi s? ne ascult?m instinctul bun al unei vie?i ?n care s? ne sim?im ?mplini?i.”Profilul Tatianei Cimpoe?u a ap?rut ?n anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS. INDUSTRIE ALIMENTARAExpur, produc?torul m?rcii de ulei Bunica, a avut o cifr? de afaceri de 1,2 miliarde de lei ?n 2019, plus 20%. Businessul Expur, prezent pe pia?a din Rom?nia din anul 1997, este de?inut de grupul francez Avril Agrobusiness Florentina Ni?u 22.06.2020, Expur, una dintre cele mai mari companii produc?toare de ulei ?i biodisel din Rom?nia, filiala local? a grupului francez Avril, a avut o cifr? de afaceri de 1,2 miliarde de lei ?n 2019, ?n cre?tere cu 20% fa?? de anul precedent, potrivit reprezentan?ilor companiei. ?n gama produc?torului de ulei vegetal se afl? m?rcile de ulei Zagora (ulei de m?sline), Untdelemn de la Bunica (liderul pie?ei locale de ulei de floarea-soarelui), Olpo, Marisol ?i Ulcom, iar anul trecut a ?nregistrat un profit de 23,7 milioane de lei din v?nzarea lor, cel mai bun rezultat din ultimii opt ani.Antreprenori locali. Familia Mure?an din Gherla a ajuns la afaceri de 40,6 mil. lei, plus 16%, cu produc?torul de mezeluri Mariflor. Compania are 160 de angaja?i Laurentiu Cotu 18.06.2020, Produc?torul de mezeluri Mariflor Prodcom din Gherla, jude?ul Cluj, controlat de familia Mure?an, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de peste 40,6 mil. lei (8,6 mil. euro), mai mult cu 16% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor. Compania a realizat anul trecut un profit net de 1,3 mil. lei (peste 275.000 de euro), ?n cre?tere cu 13,5% fa?? de anul precedent, av?nd un num?r mediu de 160 de angaja?i, conform datelor publice. Compania Mariflor Prodcom de?ine o re?ea de 23 de magazine ?n jude?ul Cluj, cele mai multe unit??i fiind deschise ?n municipiul Cluj-Napoca, potrivit site-ului companiei.Bere à la Cluj – produc?ie de bere artizanal? (Cluj-Napoca)Fondator: Ferencz Vigh; Investi?ii: 200.000 de euroCifr? de afaceri ?n 2019: 120.000 de euroPrezen??: HoReCaInvesti?i ?n Rom?nia!, proiect ZF ?i CEC Bank. Cristina Zeam?, fondatoare, Fresh Veg: Preg?tim un proiect de 1,5 milioane de euro pe fonduri europene pentru o ser? automatizat? de 5.000 metri p?tra?i ?i un depozit nou 22.06.2020, Alex Ciutacu Fresh Veg livreaz? legume c?tre patru lan?uri de supermarketuri din Rom?nia ?i intr? ?n produc?ia bio, cu care vrea s? ajung? ?i la export.Produc?torul Fresh Veg preg?te?te un proiect pe fonduri europene ?n valoare de 1,5 mil. euro prin care vizeaz? construc?ia unei sere automatizate de 5.000 mp ?i un nou depozit, a explicat Cristina Zeam?, fondatoare, Fresh Veg, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Dorin?a noastr? cea mai mare pe 3-5 ani este s? acces?m fonduri europene. Avem un proiect pentru o ser? automatizat? de 5.000 mp ?i un depozit nou de aproape 1.000 mp, iar acolo investi?ia se ridic? la 1,5 mil. euro. (...) Problema noastr? este c? finalizarea ?i implementarea unui proiect dureaz? destul de mult timp, iar eu am avut dorin?a de dezvoltare mai rapid? ?i am preferat s? ?ncep anumite lucruri p?n? vin fondurile. Proiectul acesta de 5.000 mp este un proiect de anul trecut, dar pe care nu am reu?it ?nc? s? ?l finaliz?m“, a declarat Cristina Zeam?, fondatoarea produc?torului Fresh Veg, cu afaceri de circa 1,2 milioane euro ?n 2019.Cu planuri de investi?ii de 200.000 de euro pentru 2020, compania vrea s? capitalizeze trendul bio ?i se preg?te?te s? construiasc? patru solarii care ar trebui s? genereze premisele ?i pentru ie?irea la export.??n momentul de fa?? ne concentr?m pe produc?ia bio, ?ncepem construc?ia pe patru solarii de c?te 1.000 mp fiecare. O s? ?ncepem undeva ?n luna august ?i sper?m ca p?n? la finalul lunii septembrie, cel t?rziu, s? fie gata, astfel ?nc?t de anul viitor s? putem rula c?teva culturi pe terenul respectiv. (...) Produc?ia bio m-am g?ndit c? ar putea fi v?ndut? ?i la export pentru c? exist? o tendin?? mult mai mare de cre?tere pe produse bio dec?t e ?n Rom?nia ?n momentul de fa?? ?i cred c? produsele bio ne-ar deschide multe u?i ?i ne-ar ajuta s? vindem ?i celelalte produse ale noastre“, a ad?ugat ea.Cu dou? ferme situate ?n comuna Izvoarele din jude?ul Giurgiu, respectiv ?n comuna Mo???ei din Dolj, Fresh Veg vine produsele c?tre lan?uri de retail, iar Cristina Zeam? spune c? este ?un mit“ faptul c? este foarte dificil s? ajungi ?n supermarket-uri ca produc?tor rom?n de legume.?De la ?nceputul activit??ii ne-am dorit s? lucr?m cu marile lan?uri, iar acum avem 4 colaboratori. Cu unii lucr?m pe toat? durata anului, iar cu unii doar sezonier pe anumite produse. Noi livr?m direct c?tre platformele partenerilor no?tri, iar de acolo se distribuie ?n toat? ?ara ?n re?ele de supermarketuri. (...) ?tiu c? exist? un mit c? e greu s? lucrezi cu supermarketurile, dar ?n cazul nostru s-a dovedit a fi doar un mit. Primul partener a fost Auchan, iar primele produse au fost verde?uri, ridichi ?i salat?. Eu nu aveam experien?a necesar?, dar am avut noroc de echipe foarte bine preg?tite, care m-au ?nv??at cum ar trebui s? arate produsul c?nd ajunge ?n magazin“, a explicat fondatoarea Fresh Veg.Cu 20 hectare de teren, Cristina Zeam? spune c? vrea s? dubleze suprafa?a acoperit?, ?ntruc?t ?n prezent aceasta ajunge la 10.000 mp. Pentru anul 2020, Fresh Veg opereaz? cu o cre?tere de 15%, ?n contextul ?n care planurile erau de 25%, ?nainte de criza actual?. ?inta pentru anul 2020 este o cifr? de afaceri de 1,5 milioane euro.?Acum avem 20 hectare de teren, iar majoritatea dintre ele sunt terenuri ?n arend?, suprafa?a acoperit? fiind de 10.000 mp. Dorin?a noastr? este s? dubl?m suprafa?a acoperit?. Ne ajut? mult c?nd cultiv?m ?ntr-o astfel de suprafa?? pentru c? suntem mult mai feri?i de vreme“, a spus ea.Fresh Veg livreaz? c?tre retaileri verde?uri ?i produse precum varz?, pepeni, conopid? sau brocoli. Pentru anumite produse, fondatoarea vrea s? extind? capacitatea de produc?ie pentru tot anul, iar pentru altele ea lucreaz? cu al?i parteneri pentru a asigura furnizarea pe parcursul ?ntregului an.?Verde?urile le producem aproape tot timpul anului, avem varza, pepenii, conopid? ?i brocoli pe care le producem doar sezonier, ?ncerc?m s? exitndem produc?ia de varz? s? o avem ?i pe perioada verii. Sunt c?teva produse pe care le achizi?ion?m din alte p?r?i pe perioada iernii ?i avem o ma?in? de ambalat care ne permit? s? le ambal?m la caserole. Anual vorbim de c?teva milioane de leg?turi de verdea??, 3-4.000 tone de pepene, 1.000 de tone de varz?, dar difer? de la an la an“, a explicat Zeam?.Una dintre oportunit??ile produc?torilor rom?ni este cooperativizarea, aceasta fiind considerat? una dintre cele mai avantajoase forme fiscale din Rom?nia, ?ns? fondatoarea Fresh Veg spune c? rom?nii nu sunt ?nc? preg?ti?i s? formeze cooperative ca afar? ?i c? trebuie s? se alinieze standardelor impuse de supermarketuri.?Cred c? oamenii trebuie s? ?n?eleag? ce ?nseamn? o cooperativ? cu adev?rat ?i care sunt avantajele unei cooperative. Dac? e?ti un produc?tor micu? este foarte greu s? lucrezi cu marile lan?uri de magazine. La mine a fost noroc, mi s-a acordat un vot de ?ncredere ?i am reu?it s? ?ndeplinesc toate cerin?ele lor. Produc?torul rom?n trebuie s? ?n?eleag? c? ?n momentul ?n care vrei s? livrezi c?tre un retailer trebuie s? ai c?teva lucruri puse la punct: ?n primul r?nd, produc?ia, pentru c? trebuie s? ?tii exact perioada ?n care produci, s? te aliniezi la un standard de calitate, s? ?n?elegi c? produsele tale vor fi verificate, c? li se vor face analize de sol, de ap?, analiza produsului, astfel ?nc?t s? se vad? dac? exist? reziduri de pesticide. Ai nevoie de transport ?n anumite condi?ii, de autoriza?ii ?i de standardiz?ri“, a spus ea.?Care sunt principalele probleme identificate de Fresh Veg??Finan?area bancar?. Chiar dac? avem o cifr? de afaceri destul de mare, faptul c? nu avem garan?ii reale ne-a pus destul de multe piedici, de aceea IMM Invest-ul s-a potrivit foarte bine.Infrastructura rutier? ?i transportul. Ar fi o alt? problem? pentru c? dac? am avea autostr?zi am putea livra ?i ?n alte ora?e mai rapid dec?t ?n momentul de fa??. Refuz?m anumite comenzi din cauza aceasta, avem produse fresh ?i trebuie s? ajung? ?n timp util pe masa consumatorilor. Undeva la 15% business am ratat din acest motiv.??Birocra?ie ?i fiscalitate ridicat?. Este greu pentru un antreprenor la ?nceput de drum, dac? nu ai fonduri s? pl?te?ti un consultant sau un avocat, sunt multe lucruri pe care nu ?tii c? trebuie s? le respec?i tu ca administrator de societate. ?n plus, exist? c?teva documente puse la dispozi?ie, dar pe care un om f?r? experien?? ?n antreprenoriat nu le poate ?n?elege. Cred c? trebuie s? ajut?m genera?ia nou? de antreprenori s? fie mai mult sus?inu?i, s? primeasc? consiliere, ?ndrumare, f?r? costuri.Pain Plaisir a investit 160.000 de euro ?n relocarea brut?riei din Doroban?i. Compania estimeaz? afaceri de 2 mil. euro la finalul anului Cristina Bellu 22.06.2020, Pain Plaisir, businessul fondat ?n urm? cu ?apte ani de dou? rom?nce ?i un britanic, anun?? finalizarea lucr?rilor de relocare a brut?riei din Doroban?i ?ntr-un nou spa?iu aflat ?n aceea?i zon? din Capital?, ?n urma unei investi?ii de 160.000 de euro realizat? din fonduri proprii. Concomitent cu opera?iunea de relocare, compania a continuat cu planul de investi?ii ?i dezvoltare rezultat ?n urma derul?rii unui proiect co-finan?at de BERD pentru planificare strategic? ?i pozi?ionare pe pia??, implement?nd un rebranding complet precum ?i un design nou pentru cele dou? magazine pe care le de?ine.?Avem ?ncredere ?n pia?a local?, ?n consumatorii rom?ni ?i ?n puterea comunit??ilor unite, care s-a v?zut ?i acum ?n criza generat? de pandemie. Companiile care au reu?it s? fidelizeze clien?ii ?i chiar s? dezvolte o comunitate ?n jurul afacerii lor vor trece cu bine, chiar dac? prin mari eforturi, de eventuala sc?dere economic? care se preconizeaz?”, transmite Irina St?ncescu, co-fondator Pain Plaisir.Sub brandul Pain Plasir sunt deschise dou? brut?rii, ambele ?n zone centrale ale Capitalei, Doroban?ilor ?i Kiseleff.De la ?nfiin?are, compania a investit 570.000 de euro, principalele proiecte fiind deschiderea primei brut?rii ?i extinderea acesteia, dezvoltarea unui nou spa?iu de produc?ie, deschiderea celui de-al doilea magazin ?i relocarea acestuia, crearea identit??ii ?i a magazinului online, implementarea software-ului ERP pentru planificarea produc?iei ?i gestionarea afacerii, dar ?i ini?ierea unui proces de rebranding.?n 2019, afacerile companiei s-au ridicat la circa 1,7 mil. euro, iar pentru anul ?n curs oficialii Pain Plaisir estimeaz? v?nz?ri de aproape 2 mil. euro ?i un num?r de peste 60 de angaja?i.Brandul 5 to go c??tig? 3 noi premii ?George Butunoiu??iun. 19, 2020 Campania #nudoarluni a brandului de cafea 5 to go ?nc? face ecouri, la mai bine de un an de c?nd a fost lansat?! La ?nceputul acestei luni, cea mai viral? campanie a 5 to go a cucerit nu mai pu?in de 3 premii ?n cadrul?MIXX Awards Europe and IAB Europe Research Awards, competi?ia prin care se stabilesc anual cele mai bune campanii de digital advertising din Europa. Ca urmare a premiilor c??tigate la nivel na?ional ?n competi?ia IAB, ?n 2019, la categoriile Best Native Campaign, Best Brand Campaign ?i Best Social Media Campaign, 5 to go s-a calificat pentru etapa european?.Astfel, la cele 22 de premii pe care 5 to go le-a c??tigat ?n decursul anilor, ?ncep?nd cu 2015, se mai adaug? acum trei, la MIXX Awards Europe: aurul la categoria?Offline Digitalisation??i dou? de bronz la categoriile?Brand Advertising Campaign,?respectiv?Social Media.?Suntem onora?i ?i m?ndri s? ne reg?sim printre c??tig?torii premiilor MIXX Awards Europe ?i s? primim nu unul, nu dou?, ci trei premii, cu o campanie drag? nou?, care iat? c? ?nc? mai are ceva de spus, chiar ?i dup? un an de c?nd s-a viralizat.?#nudoarluni este campania cu care am primit cele mai multe premii ?i sigur c? ne dorim s? set?m un trend ?i s? surprindem publicul ?i de acum ?ncolo cu c?t mai multe campanii de top, virale.?Felicit?ri ?i celorlal?i c??tig?tori, dar ?i tuturor participan?ilor!”, a declarat Lucian B?dil?, co-fondator 5 to goContinuarea articolului pe?Restocracy.ro Articol de George ButunoiuUn nou avertisment, acum de la peste 70 de personalit??i din cultur?:Adoptarea proiectului anti-fumat va prejudicia actul cultural ?i artistic! Proiectul are aviz negativ de la toate comisiile ?i este refuzat inclusiv de Guvern SOCIAL Profit.ro scris ast?zi, 07:00 Adoptarea noului proiect de lege anti-fumat, prin care se urm?re?te, ?ntre altele, interzicerea sponsoriz?rilor de c?tre companiile produc?toare de tutun, creeaz? noi probleme lumii culturale, iar singurul rezultat al aprob?rii ini?iativei legislative ?n forma actual? poate fi ?doar prejudicierea actului cultural ?i artistic din Rom?nia”, avertizeaz? peste 70 de personalit??i din domeniul cultural. Este un nou avertisment transmis dup? ce, ?n vara anului trecut, o analiz? juridic? indica faptul c? noua lege propus? nu numai c? ar conduce la scoaterea ?n ilegalitate a produc?torilor ?i distribuitorilor de tutun, dar ar avea ?i victime colaterale, precum cultele religioase sau simplii fum?tori, care ?n baza acestui act pot fi amenda?i, de exemplu, pentru arderea t?m?ii, respectiv pentru fumarea sau oferirea unei ?ig?ri ?n public. Ulterior, ?n toamn?, Asocia?ia Na?ional? a Comercian?ilor Mici ?i Mijlocii din Rom?nia (ANCMMR) a solicitat Senatului, printr-o scrisoare oficial?, respingerea acestei propuneri legislative, iar Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) a aten?ionat c? hiper-reglementarea tutunului, aflat? acum ?n stadiu de proiect, afecteaz? substan?ial activitatea comercial?, dar ?nseamn? ?i locuri de munc? pierdute, ?ig?ri mai scumpe ?i mai mul?i bani pentru contrabandi?ti, iar propunerea legislativ? referitoare la noi restric?ii pentru pia?a tutunului va aduce pierderi cumulate de peste 1,1 miliarde de euro anual pentru bugetul de stat. ?n Senat, proiectul a fost aprobat tacit, doar ca efect al dep??irii termenului de adoptare, ?i este acum pe agenda Camerei Deputa?ilor, camer? deciizional?, ?n condi?iile ?n care a primit aviz negativ de la toate comisiile unde a fost trimis spre analiz?, respectiv Comisia pentru Cultur?, Comisia Juridic? ?i Comisia pentru Tehnologia Informa?iilor, ?i are un punct de vedere negativ inclusiv de la Guvern. Practic, suprareglementarea comer?ului cu produse din tutun a avut raport de respingere, dar... a fost adoptat? tacit, decizia fiind pasat? deputa?ilor, de?i un alt avertisment era c??350.000 de fum?tori care vor s? renun?e la acest viciu sunt astfel condamna?i tacit. Acum,?peste 70 de personalit??i din domeniul cultural lanseaz? apelul "Radicalismul d?uneaz? grav artei ?i culturii - ?L?sa?i-ne s? organiz?m ?n continuare evenimente ?n Rom?nia!”, prin care solicit? Parlamentului respingerea propunerii legislative. Astfel, arti?ti, scriitori, muzicieni, critici, jurnali?ti ?i manageri culturali au cerut Parlamentului s? resping? ini?iativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultur? a Camerei Deputa?ilor, care urmeaz? s? dezbat? proiectul ?n aceast? s?pt?m?n?, a primit aceea?i solicitare, printr-o scrisoare deschis? semnat? de peste 70 de personalit??i publice. Constantin Chiriac, Pre?edintele Festivalului Interna?ional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Pre?edintele TIFF, Gigi C?ciuleanu, cel mai important coregraf rom?n, George Banu, membru de onoare al Academiei Rom?ne ?i profesor de studii teatrale la Sorbona,?teatrologul ?i profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, R?zvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publici?tii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii C?t?lin ?tef?nescu, Silvia Ghia?? sunt doar c??iva dintre semnatarii apelului c?tre parlamentari. Contextul este unul ?n care, dup? mai multe luni ?n care teatrele ?i cinematografele au fost ?nchise, iar zeci de evenimente anulate, proiectul, prin care se urm?re?te, ?ntre altele, interzicerea sponsoriz?rilor de c?tre companiile produc?toare de tutun, creeaz? noi probleme lumii culturale. Lumea cultural? face apel la ra?iune! ?Ne pronun??m ferm ?mpotriva unei asemenea restric?ii care va afecta major domeniul cultural ?i artistic ?i v? adres?m respectuos rug?mintea s? ne permite?i s? organiz?m ?n continuare festivaluri ?i evenimente culturale ?n Rom?nia. Acestea au nevoie de sus?inere ?i promovare, mai ales ?n lipsa unei finan??ri publice consecvente ?i consistente. ?nl?turarea unui sus?in?tor financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri ?i prejudicii pentru actele de cultur?”, se arat? ?n scrisoare. ? Documentul, semnat de peste 70 de personalit??i din domeniul cultural, relev? c? sensul acestei restric?ii extreme este de ne?n?eles, cu at?t mai mult cu c?t sponsorizarea ?cu scopul sau av?nd ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzis? din anul 2004, prin Legea nr. 457. ? ?Sponsoriz?rile oric?ror companii sunt binevenite ?i bineprimite de c?tre institu?iile care organizeaz? festivaluri, spectacole, expozi?ii, concerte, recitaluri ?i alte manifest?ri artistice, mai ales ?n condi?iile ?n care nu sunt foarte multe acele organiza?ii/ companii care ??i permit s? aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de mas? ?i pentru a face vizibil? Rom?nia ?n ochii opiniei publice interna?ionale. De cele mai multe ori, contribu?ia acestor companii face diferen?a nu numai ?n ceea ce prive?te organizarea evenimentelor ?i festivalurilor de anvergur?, dar ?i ?n sus?inerea unor evenimente ?n localit??i mici, ?n zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru al?i poten?iali sponsori ori finan?atori”, se mai arat? ?n documentul men?ionat. ? ?n opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprob?rii ini?iativei legislative ?n forma actual? poate fi ?doar prejudicierea actului cultural ?i artistic din Rom?nia”. De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din Rom?nia au sus?inut sau sus?in Festivalul Interna?ional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzic? clasic? ?n ora?ele mici (Pianul c?l?tor, Duelul Viorilor, Orgile Transilvaniei), institu?ii teatrale (Teatrul Na?ional Bucure?ti, Opera Rom?n?, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Na?ional de Art? al Rom?niei, Muzeul ??ranului Rom?n), reviste de cultur? (Luceaf?rul, Iocan), companii na?ionale (Gigi C?ciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publica?ii, proiecte editoriale, conferin?e, programe educa?ionale, dar ?i organiza?ii caritabile ?i programe sociale sau campanii ?publice care nu s-ar mai putea derula dac? propunerea ar fi adoptat? ?n forma actual?. Produc?torii ?i comercian?ii de miere, obliga?i s? afi?eze ?ara de origine De?Viorela Pitulice?La?iun. 19, 2020 Produc?torii, procesatorii ?i comercian?ii de miere sunt obliga?i s? afi?eze vizibil pe etichet? ?ara de origine pentru mierea de albine, conform Legii pentru modificarea ?i completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, promulgat? recent de pre?edintele Klaus Iohannis.?Astfel, pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea european? ?i/sau ??ri ter?e, produc?torii, procesatorii ?i comercian?ii trebuie s? afi?eze vizibil pe etichet? ?ara sau ??rile de origine, dup? caz, prevede legea. Totodat?, este interzis? inscrip?ionarea pe etichet? a sintagmei “Produs Rom?nesc” dac? nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua na?ional? a produselor agroalimentare rom?ne?ti.Apicultorii, individuali sau organiza?i ?n forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru ?nfiin?area, dezvoltarea ?i modernizarea stupinelor prin accesarea m?surilor prev?zute ?n programele na?ionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesional?, organiz?ri de conferin?e, schimburi de experien?e ?i activit??i didactice, se mai arat? ?n actul normativ.Legea define?te mierea ca fiind “substan?a natural? dulce produs? de albine “Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secre?iile sec?iunilor vii ale plantelor sau din excre?iile, pe sec?iunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hr?nesc prin suc?iune din plante ?i pe care albinele le colecteaz?, le transform?, combin?ndu-le cu substan?e proprii specifice, le depoziteaz?, le deshidrateaz?, le adun? ?i le las? ?n faguri pentru a se macera ?i a se maturiza”.Legea prevede c? producerea pentru comercializare a m?tcilor ameliorate ?n ras? curat? poate fi realizat? doar de stupine de multiplicare ?i de elit?, autorizate ?n acest scop, conform legisla?iei ?n vigoare.Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direc?iilor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ene ?i a municipiului Bucure?ti sunt obliga?i s? efectueze supravegherea ?i controlul oficial al modului ?n care produc?torii ?i procesatorii realizeaz? procesarea mierii ?i s? recolteze probe ?n vederea efectu?rii analizelor de laborator, ?n baza planului de control al Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i ?n cazul reclama?iilor cu privire la ne?ncadrarea ?n parametrii de siguran?? ?i de calitate ai acestor produse. ?n vederea realiz?rii acestor activit??i, ANSVSA va asigura condi?iile ?i dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direc?ie jude?ean?.Nerespectarea prevederilor legale se sanc?ioneaz? cu amenzi cuprinse ?ntre 100 ?i 400 de lei, este vorba de ?nede?inerea documentelor, amplasarea necorespunz?toare a panourilor de identificare, precum ?i alte nerespect?ri similare ale legisla?iei.Revino a lansat harta produc?torilor locali de br?nzeturi ?i vinuri Posted by:?Oana Racheleanu?in?Business,?EcoLIFESTYLE?21 June 2020O parte dintre produc?torii rom?ni de br?nzeturi (produc?ie artizanal? sau industrial?) ?i vinuri se g?sesc acum pe o hart? online, pentru a creiona o imagine a acestor pie?e. ?n ultimii doi ani, tot mai mul?i produc?tori locali au pus accentul pe produc?ia de br?nzeturi de calitate, pe baza re?etelor interna?ionale ori rom?ne?ti:?produc?ie artizanal? sau industrial? de br?nzeturi, proaspete sau maturate, din lapte de vac?, oaie, capr? sau chiar de bivoli??.Pentru c? br?nza ?i vinul sunt unul din cuplurile gastronomice cele mai apreciate, exist? acum o?hart? comun? a produc?torilor.?Am identificat p?n? ?n prezent?peste 70 de?produc?tori locali?ce realizeaz? br?nzeturi ambalate ?i etichetate, iar c?ut?rile continu?. Transilvania are cei mai mul?i juc?tori, fiind urmat? de Bucovina ?i apoi de celelalte regiuni”, spune Alina Iancu, fondatoarea Revino ?i CrameRomania.ro.Ceea ce m?n?nc? animalele, geografia locului, vremea, programele de muls, metodele de produc?ie ?i mul?i al?i factori influen?eaz? br?nza. Sezonul influen?eaz? gustul. De asemenea, la fel ca la vin, ?n func?ie de terroir, profilul aromatic al br?nzeturilor difer? foarte mult, explic? cei de la Revino.??n Rom?nia se poate observa ?n ultimii ani o maturizare a produc?iei de br?nzeturi,?focusul fiind pe cre?terea calit??ii produselor. ?n timpul c?l?toriilor ?ntreprinse la cramele din Rom?nia, am avut ocazia s? degust diferite br?nzeturi locale ?i, ?n? acela?i timp, s? simt diversitatea ?i calitatatea acestora. Fie c? au c?l?torit ?n afara ??rii, fie c? s-au documentat local, produc?torii de br?nzeturi artizanale vin c?tre consumatori cu produse premium ce merit? descoperite”, adaug? Alina Iancu.?n procesul de identificare a produc?torilor locali de br?nzeturi au ie?it la iveal? mul?i artizani care au ?nceput produca?ia ?n ultimul an. Unii sunt pe punctul de a-?i finaliza gamele de produse, pe c?nd al?ii sunt ?nc? ?n teste urm?nd ca rom?nii s? se poat? bucura de produsele lor ?n acest an.?Pe m?sur? ce vor fi descoperi?i noi br?nzari, harta va fi completat?.?Br?nza artizanal? este f?cut? ?n loturi mici, manual, folosind c?t mai pu?in? mecanizare. Unii produc?tori s-au specializat ?n a realiza doar c?teva sortimente, pe c?nd al?ii au pariat pe un num?r mai mare de re?ete ?i produse”, continu? Alina Iancu.Revino.ro?este un proiect ce promoveaz?, al?turi de CrameRomania.ro, vinul rom?nesc, turismul viticol local ?i soiurile autohtone de struguri, prin organizarea de evenimente punctuale ?i prin salonul de vinuri anual Revino Bucharest Wine Show, ajuns la a cincea edi?ie.?n toamna acestui an, ?ntre 21-22 noiembrie, va fi organizat? o edi?ie special? Revino Cheese & Wine Show, un salon de vinuri ?i br?nzeturi premium unde vizitatorii ?i reprezentan?ii HoReca se vor bucura de produsele locale, at?t individual, c?t ?i ?n asociere ?i vor putea interac?iona direct cu oamenii care le producOprisor, Serve si Vinarte lanseaza Campania ?Trei pentru vin, vinul pentru toti? Agrostandard | 22 June, 2020 | Trei crame renumite – Oprisor, Serve si Vinarte – concurente de peste 20 de ani pe piata vinului – se alatura in campania ?Trei pentru vin, vinul pentru toti? si lanseaza platforma comuna treipentruvin.ro. Publicul va avea astfel acces la o selectie inedita de oferte comune cu vinuri promovate #impreuna de catre cei trei, in numele celor 12 valori care-i unesc, printre care prietenie, armonie si optimism. Cele trei crame transmit astfel ideea unitatii in diversitate, intr-o perioada marcata de temerile din societate privind o criza economica.“Forta proiectului se bazeaza pe diversitatea portofoliului care devine astfel accesibil consumatorilor intr-o singura platforma, intr-o singura livrare comoda. Este si un exemplu de solidarizare, o garantare reciproca – ceva de care intreaga societate are nevoie – dar este si o forma de educare a publicului de vin cu ajutorul competentelor reunite ale celor trei crame”, sustin impreuna initiatorii campaniei ?TreiPentruVin? – Mihaela Tyrel de Poix (Serve), Rodica Capatina (Vinarte) si Gabriel Roceanu (Oprisor).Pe parcursul campaniei online, publicul este invitat sa urmareasca platforma comuna si retelele de socializare ale celor trei crame, de unde va putea afla mai multe despre nobila arta si stiinta a vinului, despre activitatile din vie si din crama, intr-o nota vesela.“Vrem sa aratam ca #impreuna se pot pune mai bine in valoare vinurile produse in Romania”, anunta cei trei producatori.Lansarea publica a campaniei coincide cu Solstitiul de vara, moment simbol al infloririi vitei-de-vie, semnificativ pentru viticultori, Oprisor, Serve si Vinarte prezentand impreuna o selectie de 12 oferte de vinuri concepute in numele valorilor lor si produse in cele patru regiuni viticole pe care le reprezinta.Cele trei crame care transmit mesajul prieteniei si unitatii in diversitate sunt reprezentative pentru prima generatie de investitii private straine in vinul romanesc de dupa 1990 si au in palmares numeroase premii nationale si internationale.Despre OprisorInfiintata in 1994 sub numele de Carl Reh Trading, cu misiunea specifica de a selecta vinuri romanesti pentru piata internationala, compania devine Carl Reh Winery in 1998 (dupa ce se stabilise in 1997 pe actualele amplasamente viticole), de unde si-a luat ulterior numele actual. Compania de comert cu vinuri devine astfel investitor in vie si producator, continuandu-si activitatea pe pietele internationale construite de actionarul german – Reh Kendermann. Sunt replantate cele 250 de hectare si este achizitionata crama, iar in 2001 compania se lanseaza si pe piata interna, cu gamele Val Duna si La Cetate.Ca urmare a succesului acestora, in 2008, numele de Oprisor devine atat de cunoscut in randul consumatorilor avizati, incat e necesara extinderea portofoliului de vinuri care sa reprezinte caracterul specific al regiunii. Carl Reh Winery lanseaza marcile Maiastru, Caloian, Cabernet Sauvignon Crama Oprisor, Rusalca alba, Jiana Rose, Dragaica rosie, Cupola Sanctis, Passarowitz, Smerenie – nume devenite renume de atunci incoace – si devine astfel cunoscuta sub numele de Crama Oprisor, exponent al valorilor Olteniei profunde.Despre SERVESase randuri despre Romania din ?World Atlas of Wine” de Hugh Johnson in 1993, apoi intalnirea fondatorului francez al cramei cu un enolog roman talentat – si dramul de nebunie nelipsit unui astfel de inceput – acestea sunt ingredientele povestii SERVE – prima crama straina privata din Romania. Eroii povestii sunt: contele Guy Tyrel de Poix (fondatorul din pacate disparut dintre noi azi, cel care a inspirat si “scris” coordonatele pe care se inscrie crama); enologul Aurel Rotarescu, care a “imblanzit” soiurile romanesti si a creat “vinuri elegante si feminine”, cum ii placea lui Guy sa le numeasca; si Mihaela Tyrel de Poix, sotia lui Guy si proprietarul companiei, inginer cu simt practic, care a construit SERVE alaturi de fondator si a pilotat compania si dupa disparitia acestuia.Vinurile care au scris istoria cramei – si au modelat piata HoReCa – sunt Vinul Cavalerului, Millenium rosu si alb (1999 si, respectiv, 2001), si gama Cuvee, aparuta in 2001, cu lansarea “Charlotte” si completata de “Amaury”, “Alexandru”, “Sissi”, “Clemence”, “Guillaume” – dedicata urmatoarei generatii din familie.Despre VinarteIstoria Vinarte incepe in 1998, cand mai multi oameni de afaceri romani, francezi si italieni – cu istorii de viata diferite, dar uniti de pasiunea pentru vinul bun – iau decizia sa construiasca impreuna o companie care sa aduca vinurile bune romanesti pe buzele cat mai multor consumatori. In urma unui studiu specializat sunt identificate trei zone cu terroir exceptional, care ofera sansa crearii unor vinuri remarcabile: Villa Zorilor – Dealu Mare (Buzau); Bolovanu – Samburesti (Olt) si Starmina (Mehedinti).Toate viile sunt replantate cu soiuri nobile iar cramele sunt dotate cu instalatii moderne. Sunt adusi oenologi straini cu rezultate demonstrate, pentru a asigura baza de pornire a unui proiect ambitios. Iar rezultatele se arata cu repeziciune. Dupa patru ani, Vinarte lanseaza trei vinuri care schimba piata, creionand practic categoria selecta numita superpremium: Prince Matei, Prince Mircea si Soare. Cu aceeasi pasiune pentru vinul bun, povestea Vinarte se scrie in continuare. Ea poate fi citita in sticlele de Nedeea (amestecuri unice de soiuri romanesti), in Soare rose si alb (obtinute din struguri rosii) sau in game ca Domeniile Vinarte, Castel Starmina, Castel ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAINS: Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata ?n luna aprilie 2020?meatmilk ?22 iunie 2020?n luna aprilie 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut fa?? de luna precedent?, at?t ca serie brut? cu 25,1%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 16,9%, dup? cum informeaz? INS ?n ultimul rapor tematic publicat.?Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a sc?zut at?t ca serie brut? cu 8,7%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 8,7%.??n perioada 1.I-30.IV.2020 cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-30.IV.2019 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 8,0%, respectiv cu 4,6%.Aprilie 2020 comparativ cu martie 2020Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 25,1% ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din:comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (-38,0%), comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (-31,3%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (-25,2%), activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-22,8%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (-22,3%), comer?ul cu ridicata nespecializat (-19,9%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-14,9%) ?i comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-11,4%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a sc?zut cu 16,9%.Aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut pe ansamblu cu 8,7% ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri din: activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-21,9%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (-20,0%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (-13,6%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (-12,0%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-6,4%), comer?ul cu ridicata nespecializat (-5,0%) ?i din comer?ul cu ridicataal bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (-3,9%).Comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii a crescut cu 31,6%. Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, ?n termeni nominali, a sc?zut, pe ansamblu, cu 8,7%.Perioada 1.I-30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1.I-30.IV.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere pe ansamblu cu 8,0% datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+39,6%), comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+15,0%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+10,0%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+9,7%), comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+6,1%), comer?ului cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+1,1%) ?i comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+0,2%).Activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata au sc?zut cu 12,4%. Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, ?n termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 4,6%.T?rgul produc?torilor locali a avut loc la Auchan Vitan ?meatmilk ?22 iunie 2020Magazinul Auchan Vitan?a g?zduit ?n weekend-ul?19-21 iunie?cea de-a treia edi?ie a t?rgului produc?torilor locali.Produc?tori din zona Bucure?tiului ?i ?mprejurimi, aprecia?i ?n weekend-urile trecute de c?tre clien?ii ?i vizitatorii t?rgurilor din Auchan Militari, au adus ?i ?n magazinul Auchan Vitan produse locale, rom?ne?ti, precum mezeluri ?i preparate din carne dup? re?ete proprii, legume ?i verde?uri rom?ne?ti nelipsite de gustul autohton, precum ?i bere artizanal? rom?neasc?.T?rgul a fost amenajat ?n incinta magazinului, ?n apropierea raionului Brut?rie, iar partenerii care au propus vizitatorilor o mic? parte din tradi?iile ?i valorile locale ?i regionale, ?ntr-o atmosfer? specific? au fost:Ferma Gruiu– Ap?rut? din dorin?a de-a ne ?ntoarce la tradi?ie ?i la gusturile autentice, Ferma Gruiu cre?te animalele ?n regim natural semi-deschis, hr?nindu-le exclusiv cu iarb??i nutre?uri naturale, din culturile de pe terenurile proprii ?i fabric? produsele doar din carne ?i ingrediente naturale, f?r? nimic artificial ad?ugat. Aflat? la 40 km de Bucure?ti, ?n jude?ul C?lara?i, Ferma Gruiu s-a concentrat pe c?teva rase renumite de animale: porc ?Mangali?a”, vita ?Limousine”, oaie ?Suffolk”.Me?te?ugari de Gusturi–?Produsele Me?te?ugari de Gusturi se disting prin calitate, prospe?ime??i tradi?ie, iar re?etele folosite pentru cele atestate tradi?ional sunt de pe vremea Bucure?tiului de alt??dat?, de la ?nceputurile meseriilor gustoase, c?nd bresla?ii hanurilor se ?ntreceau ?n preparate delicioase.Ferma Marin– Originar? din Comuna Cop?ceni, Jude?ul Ilfov, Ferma Marin cultiv? legume ?i flori autohtone. Pornind de la legume de baz? precum rosii, castrave?i, ardei gras, ardei iute, vinete, dovlecei, salat?, telin?, gulii, praz, ceap?, p?n? la verde?uri precum m?rarul, p?trunjelul, leu?teanul, principalele criterii sunt prospe?imea ?i naturale?ea produselor.MDM – Dymar-reu?e?te s??aduc??pe mesele rom?nilor mai multe sortimente de legume??i verde?uri, precum: p?trunjel, m?rar, leu?tean, ceap?, ridichi, salat?, gulii. Certificarea Global Gap reprezint??garan?ia faptului c??produsele ating cel mai ?nalt nivel de calitate??i siguran???alimentar?.Fabrica Grivi?a–?Prima fabrica de bere transparent? din Rom?nia ?i singura cu zon? de produc?ie deschis? publicului a fost lansat? ?n 2019 ?i are o capacitate de produc?ie ce dep??e?te 20.000L pe lun?. Fabrica Grivi?a propune un mod complet nou de a produce bere, acord?nd o aten?ie sporit? calit??ii ?i a experien?elor consumatorilor.Produc?torii care doresc s? participe pe viitor la aceste evenimente organizate de Auchan sunt ruga?i s? se ?nscrie prin e-mail la adresa?contact@auchan.ro.Recomand?ri de la Consiliul Concuren?ei, ?n condi?iile redeschiderii centrelor comerciale ?meatmilk ?22 iunie 2020Consiliul Concuren?ei recomand? firmelor care au spa?ii ?nchiriate ?n centrele comerciale s?-?i negocieze independent condi?iile contractuale cu proprietarii/administratorii centrelor.Coordonarea comportamentului pe pia?? sau a pre?urilor poate fi sanc?ionat? din perspectiva regulilor de concuren?? na?ionale ?i europene.Cu toate acestea, firmele mici care au fost afectate de criza generat? de pandemia de coronavirus pot apela la un mediator, la asocia?ie sau la un alt ter? pentru a le reprezenta interesele ?n rela?ia cu proprietarii/administratorii centrelor comerciale, dar trebuie s? respecte regulile de concuren??. ”Companiile mici care au fost ?nchise ?i care au ?nregistrat pierderi ?n aceast? perioad?, pot fi reprezentate de un intermediar, astfel ?nc?t concuren?ii s? nu fac? schimb de informa?ii sensibile, cum sunt pre?urile, politica comercial? etc.?n acela?i timp, recomand?m firmelor s? ne consulte cu privire la compatibilitatea ini?iativelor lor cu legisla?ia ?n domeniul concuren?ei” a declarat Bogdan Chiri?oiu, pre?edintele Consiliului Concuren?ei.Consiliului Concuren?ei face aceste preciz?ri ?n contextul ?n care mai multe companii au anun?at c? nu ??i vor redeschide magazinele din centrele comerciale care au continuat s? solicite plata integral? a chiriei pentru ultimele luni, ?n condi?iile ?n care activitatea retailerilor a fost oprit?.Companiile pot contacta Autoritatea de Concuren?? la adresa presedinte@consiliulconcuren?ei.ro.Afacerile Kaufland Rom?nia au crescut anul trecut la aproape 12 miliarde lei. Retailerul vrea s? deschid? aproape 30 de magazine noi p?n? ?n 2024 RETAIL Andra Oprescu scris ast?zi, Retailerul Kaufland Rom?nia a ?ncheiat anul trecut cu o cifr? de afaceri de 11,87 miliarde lei (circa 2,27 miliarde euro), ?n cre?tere cu circa 9% fa?? de anul precedent. P?n? ?n 2024, retailerul german vrea s? ajung? la 160 de magazine ?n Rom?nia, de la 132 ?n prezent. Kaufland a intrat pe pia?a din Rom?nia din 2005 ?i este parte a grupului german Schwarz, care mai de?ine ?n Rom?nia re?eaua de retail Lidl, ?i se num?r? printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine ?n ?apte ??ri. Anul trecut,?Kaufland a generat valoarea ad?ugat? direct? ?n Rom?nia de aproximativ 461,7 milioane de euro. Compania avea, la finele anului 2019, aproape12.500 de locuri de munc? cu norm? ?ntreag?, cu circa 120 angaja?i full time ?n plus fa?? de 2018. Profit LIVE TV - S? ajut?m business-ul. Kaufland ??i p?streaz? bugetul ?i volumul investi?iilor pentru Rom?nia. Apel c?tre clien?i privind termometrizarea Thomas Dinc? scris ast?zi, Kaufland, cel mai mare retailer din comer?ul rom?nesc, nu ?i-a modificat bugetul pe acest an pentru pia?a local? ?i ??i p?streaz? optimismul de cre?tere, deschiz?nd ?nc? 4 magazine din cele 13 planificate pentru Rom?nia, dintre care 2 au fost inaugurate ?n perioada pandemic?, cu respectarea tuturor m?surilor de preven?ie ?i siguran??. Valoarea investi?iei r?m?ne cea ini?ial?, de 300 milioane euro, a anun?at la Profit TV Valer Hanca?, Director Comunicare & Corporate Affairs Kaufland Rom?nia&Moldova. Kaufland este controlat de grupul german Schwarz, care de?ine ?i brandul Lidl. ?ncep?nd cu finele lunii februarie, popula?ia ?i-a stocat, ?n perioada st?rii de urgen??, anumite alimente neperisabile, schimb?ndu-?i astfel stilul de consum. Pe acest fond au fost unele ?ntreruperi de stoc pe anumite grupe de marf?, dar pentru perioade relativ reduse, ?n sensul ?n care, dup? 1-2 zile, articolele lips? au fost readuse ?n magazine. Criteriul de consum al clien?ilor a fost, ?n acea perioad?, unul de instinct, dar co?ul de cump?r?turi pentru Pa?te a fost unul absolut normal, strict pentru familie ?n condi?iile ?n care vizitele la prieteni ?i rude erau restric?ionate. Kaufland s-a adaptat spontan la noua situa?ie, ?n condi?iile ?n care pia?a de retail este oricum una dinamic?, cu un ritm de lucru foarte rapid. Dup? relaxarea prin trecerea de la starea de urgen?? la cea de alert? a fost ?nregistrat? o cre?tere a cererii la materiile prime pentru gr?tar. "Este ?ns? evident c? asist?m ?i la o remodelare a profilului consumatorului, ca ?i la o ascensiune digital?, a nevoii de a comanda online. La Kaufland am reac?ionat rapid la ?ntreaga situa?ie din retail ?i am venit cu o serie de m?suri spontane pentru fiecare dintre categoriile desemnate ca fiind publicul nostru ?int? - clien?i, angaja?i, furnizori, autorit??i, chiar ?i comunit??ile ?n care ne desf??ur?m activitatea. La nivelul magazinelor ne-a preocupat siguran?a angaja?ilor ?i a clien?ilor, pentru care am luat o serie de m?suri ?nainte chiar de a fi reglementate prin lege. De asemenea, ne-am concentrat pe sus?inerea comunit??ii acolo unde era cea mai mare nevoie, am reac?ionat imediat la nevoile esen?iale ?i actuale prin strategia noastr? de CSR, automat modificat? ?i reconfigurat? pe ce ?nseamn? necesit??i de interven?ie ?mpotriva COVID. Am fost al?turi de furnizori prin diminuarea termenelor de plat? c?tre cei mici ?i mijlocii. Nu ?n ultimul r?nd, am avut o permanent? comunicare cu autorit??ile pentru a putea r?spunde prompt la orice modificare", spune directorul Valer Hanca? la Profit TV, ?n emisiunea Profit LIVE, transmis? ?ncep?nd cu ora 17.30 ?i ?n care mediul de business vorbe?te despre situa?ia actual?. - S? ajut?m business-ul. Sergiu Manea, BCR: IMM Invest va accelera ?n iunie-iulie, mai sunt lucruri de l?murit. Statul trebuie s? joace rolul de chem?tor la oaste El precizeaz? c? ?i la acest moment este m?surat? temperatura clien?ilor la intrarea ?n magazin, conform legii, ?ntr-un mod neintruziv. "Chiar facem un apel pe aceast? cale ?i clien?ilor de a ?n?elege c? rolul nostru este de a respecta legea at?t pentru siguran?a noastr? proprie, ca angaja?i, dar ?i mai mult pentru siguran?a ?i s?n?tatea clien?ilor", transmite reprezentantul Kaufland, explic?nd c? nu se pune problema de "implantat cipuri" sau alte problemele vehiculate pe unele platforme. Pentru perioada urm?toare, el apreciaz? c? trendul de premiumizare, ?n care se renun?? la volume ?n schimbul cre?terii calit??ii produselor consumate, se va men?ine, ca ?i preferin?a pentru produse rom?ne?ti. Preferin?a pentru calitate depinde ?ns? ?i de evolu?ia economiei, cu impact asupra veniturilor, ca ?i a pandemiei. ?n aceast? perioad?, fluxul de consum este unul liniar comparativ cu luna iunie a anului trecut, singura fluctua?ie major? fiind ?n luna martie, c?nd cifrele au fost similare celor din perioada Cr?ciunului, ?i ?n luna aprilie, c?nd cifra de afaceri a sc?zut pe fondul volumelor mari de marf? achizi?ionate de clien?i ?n luna precedent?.Funda?ia Valvis sprijin? cei 20.000 de locuitori ai Bazinului Dornelor oferind testarea gratuit? pentru anticorpi SARS-CoV-2 de?????Smile Media Vineri, 19 iunie 2020, Jean Valvis doneaz? aparatur? de ?nalt? tehnologie spitalului din Vatra Dornei ?n scopul depist?rii anticorpilor SARS-CoV-2. Astfel, aportul Grupului Valvis Holding (AQUA Carpatica si Domeniile S?mbure?ti) ajunge la 300.000 de Euro pentru combaterea pandemiei.Funda?ia VALVIS, prin Jean Valvis, creatorul m?rcilor AQUA Carpatica, Domeniile S?mbure?ti, Dorna si LaDorna, doneaz? spitalului din Vatra Dornei aparatura necesar? pentru depistarea rapid? a anticorpilor SARS-CoV-2. Astfel, vor fi identificate toate persoanele din zon? care au imunitate la noul virus, indiferent dac? au avut simptome sau nu. Datele epidemiologice vor fi puse la dispozi?ia Direc?iei de S?n?tate Public? si sunt absolut necesare pentru a determina ritmul m?surilor de relaxare si implicit ?ntoarcerea la normalitate.?mpreun? pentru s?n?tatea noastr?, a tuturor!?nc? de la ?nceputul acestei perioade de criz?, Jean Valvis s-a implicat direct ?n lupta pentru combaterea acestei pandemii.”A fost ?i este ?n continuare un moment critic al societ??ii noastre ?n care trebuie s? ne ar?t?m solidaritatea ?i compasiunea! At?t eu, c?t ?i echipa mea am ?n?eles c? ne afl?m ?ntr-o situa?ie f?r? precedent ?i c? trebuie s? facem front comun cu autorit??ile statului, cu speciali?tii din domeniul s?n?t??ii ?i s? trecem rapid la ac?iune pentru c? doar ?mpreun? putem s? sprijinim eforturile medicilor si ale epidemiologilor care s-au confruntat cu multe lipsuri la debutul acestei pandemii.”?–?Jean ValvisCa om de afaceri, antreprenor, simplu cet??ean, dar mai ales ca om, Jean Valvis a decis s? sprijine activ, cu resursele sale, lupta contra acestei pandemii.Astfel, ?ntr-o prim? faz?, primele ac?iuni, cu un aport financiar de 200.000 Euro, au constat ?n dotarea cu echipament PCR, achizi?ionarea a 50.000 de m??ti de protec?ie, 50.000 de m?nu?i ?i 50.000 de boto?i pentru personalul medical si asigurarea necesarului de ap? pentru numeroase spitale din toata tara.Acum, ?ntr-o a doua etap?, Jean Valvis a decis s? achizi?ioneze ?i s? doneze spitalului din Vatra Dornei un echipament super performant in valoare de 100.000 Euro pentru detectarea anticorpilor SARS-CoV-2 (modelul Cobas e411 disk de la compania de prestigiu Roche Diagnostic, cu o performan?? de procesare de 70 de teste pe ora).Vor fi testa?i to?i locuitorii Bazinului Dornelor gratuit, ?n num?r de aproximativ 20.000 de persoane. Va fi, desigur, la latitudinea fiec?ruia dac? va efectua testarea.Aparatul detecteaz? prezen?a anticorpilor de tip imunoglobulin? G (IgG, anticorp produs de sistemul imunitar ?n lupta cu noul virus) prin efectuarea testelor serologice. Acest proiect va arata dac? locuitorii au fost sau nu infectati cu noul tip de coronavirus, dezvolt?nd anticorpi. Testele serologice sunt esen?iale ?n ?n?elegerea epidemiologiei virale pentru a permite intocmirea unui tablou corect al epidemiologiei infec?iei cu noul coronavirus in Bazinul Dornelor.Activitatea de testare este coordonat? de Spitalul Municipal Vatra Dornei ?n colaborare cu Funda?ia VALVIS, Prim?ria Vatra Dornei, precum ?i prim?riile localit??ilor adiacente (?ntregul Bazin al Dornelor).”S?n?tatea celor din jur a fost mereu primordial? pentru noi ?n toate ac?iunile pe care le-am ?ntreprins de-a lungul timpului. Consider?m c? avem o responsabilitate moral? fa?? de comunitatea din care facem parte ?i nu ne uit?m originile, mai ales ?n momentele dificile. Le suntem recunosc?tori Dornenilor pentru c? sunt parte din succesul brandurilor n?scute ?n meleagurile binecuv?ntate din ?inutul Dornelor ?i datoria noastr? este s? sprijinim la r?ndul nostru comunitatea si finaciar precum si organizational. Doar ?mpreun? putem reu?i si va asigur c? nu uitam nicio clip? faptul c? realiz?rile noastre se datoreaz? ?i popula?iei Dornelor.Multumim Domnului Primar Ilie Boanche? si Domnului Director Valentin Stan pentru sprijinul acordat acestui proiect!”?–?Jean ValvisRestaurantele ?nchise au scos buc?tarii ?n strad?: Omul vrea s? m?n?nce, nu are unde Raisa Humeniuc 20.06.2020, Zeci de buc?tari din toat? ?ara au ie?it, s?mb?t?, ?n strad? s? ??i strige nemul?umirile pentru ca restaurantele nu se deschid, iar ei risc? s? r?m?n? f?r? joburi. Economi?tii spun c? pierderile din ultimele luni ?n industria ospitalit??ii comparativ cu anul trecut sunt de peste 75%.Restaurantele r?m?n ?nchise ?i revolta?i de situa?ie, buc?tari din toat? ?ara au ie?it, s?mb?t?, ?n strad?.Ionu? este chef de ani de zile, dar criza l-a ?mpins s? lucreze temporar ?n construc?ii ca s? poat? s? ??i ?ntre?in? familia.90% din buc?tarii din Rom?nia au salariul minim pe economie, iar cei care sunt acum ?n ?omaj tehnic c??tig? doar 1.000 de lei, bani care nu le ajung de la o lun? la alta. Problema lor ?ns? este faptul c? risc? s? r?m?n? f?r? locuri de munc?.Dac? situa?ia nu se schimb?, multe afaceri vor da faliment.Economi?tii spun c? PIB-ul sectorului ospitalit??ii a sc?zut cu peste 75%, cea mai dramatic? sc?dere trimestrial? din ultimele decenii.??n perioada asta e foarte greu. Sincer am ?nceput s? fac altceva, ?n construc?ii, orice, ca s? fie bine, s? c??tig?m ceva. Omul vrea s? m?n?nce, nu are unde”, spune Ionu? Tilinc?.?Nu este normal, deschid p?c?nelele ?i noi st?m ?i ne uit?m unii la al?ii. Da, poate s? r?m?n? un buc?tar f?r? un loc de munc?. Un an pe care l-am pierdut din toate punctele de vedere”, a declarat ?i Ciprian Spancioc, un alt buc?tar.?Undeva la 400.000 de oameni lucreaz? ?n acest domeniu. Risc? s? r?m?n? f?r? un loc de munc?, risc? s? intre ?ntr-un blocaj financiar din care nu ?tiu dac? vor ie?i vreodat?”, afirm? Paul Siserman, directorul Asocia?iei Na?ionale a Buc?tarilor ?i Cofetarilor din Rom?nia.?Dup? 100 de zile de la apari?ia primului caz de coronavirus ?n Rom?nia economia rom?neasc? ?n trimestrul doi, va ?nregistra o sc?derea PIB-ului trimestrial de 14,6%, cea mai dramatic? sc?dere a PIB-ului trimestrial ?n ultimele decenii. Dintre cele mai afectate sectoare ale economii se reg?se?te ?i sectorul ospitalier ?i al turismului, unde noi calcul?m cu o sc?dere dramatic? de 75% din PIB-ul sectorial”, spune Levente Szasz, economist ?i prodecan la FSEGA Cluj.Radu Savopol, 5 To Go: Pe viitor, tot mai multe businessuri vor merge ?n cartiere ?i mai pu?in ?n zonele de birouri Cristina Ro?ca 20.06.2020 Radu Savopol, cofondator 5 To Go: Acesta e un business care a fost g?ndit pentru perioade de criz?, dar indiferent de criz? nu ne-am g?ndit niciodat? s? ?nchidem de tot. Asta a fost una dintre problemele majore, c? s-a ?nchis totul peste noapte.Re?eaua de cafenele 5 To Go e una dintre cele mai extinse din Rom?nia, cu peste 150 de unit??iDeschiderile continu? ?n acest an ?n ritmul deja bugetat, de 100 de unit??i sau chiar peste, ?n pofida pandemiei.Re?eaua de cafenele 5 To Go a redeschis o parte din unit??i ?ncep?nd cu data de 5 mai, fiind printre primii operatori HoReCa ce au luat decizia relu?rii activit??ii. Cafenelele au fost anterior ?nchise mai bine de o lun? ?i jum?tate ?n contextul pandemiei de COVID-19.?Suntem deschi?i din 5 mai, dar nu am ?nceput cu toate localurile. Nici ast?zi nu sunt toate deschise. Suntem undeva la 90% din total. Cele din zonele studen?e?ti, o cafenea dintr-un mall ?i unele din cl?dirile de birouri sunt ?nchise ?nc?“, poveste?te Radu Savopol, 5 To Go, cofondatorul re?elei, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.Vasi Andreic?, Ted’s Coffee: Acum ?ncep problemele pentru mul?i juc?tori din ospitalitate. Suntem pe cont propriu, nu mai avem sus?inerea statului Cristina Ro?ca 21.06.2020, Vasi Andreic?, fondator Ted’s Coffee: Nu po?i s? setezi costurile opera?ionale pentru v?nz?ri diminuate cu 60%. C?t s? tai costuri ?i de unde s? tai ca s? po?i fi pe break-even cu asemenea ?ncas?ri? Acum ?ncep problemele. Acum e vorba de renegocieri, de finan?area capitalului de lucru. Trebuie optimizat? fiecare cafenea astfel ?nc?t s? aib? pierderi c?t mai mici, dac? nu po?i ajunge pe break even.? Re?eaua de cafenele Ted’s Coffee num?r? 34 de unit??i, dintre care 22 operate direct ?i 12 administrate de parteneri franciza?i???Este una dintre cele mai extinse re?ele din pia?? ?i este totodat? unul dintre cei mai mari juc?tori ca cifr? de afaceri, cu circa 3 mil. euro anul trecut???Pentru 2020 estim?rile sunt ?nc? greu de creionat dat fiind c? criza generat? de pandemia de COVID-19 este imprevizibil????Vasi Andreic?, fondatorul Ted’s Coffee, spune c? cifrele actuale vizeaz? o sc?dere de 20% fa?? de 2019, ?ns? valoarea se mai poate schimba.?Suntem par?ial deschi?i, avem cafenelele stradale func?ionale – at?t cele cu teras?, c?t ?i cele ce activeaz? doar ?n regim take-away -, suntem opera?ionali ?n c?teva cl?diri de birouri – cele care sunt mai populate – ?i de c?teva zile am reluat activitatea ?n unele malluri. Suntem opera?ionali ?n propor?ie de 90% la o re?ea total? de 34 de unit??i“, a spus Vasi Andreic?, fondatorul re?elei Ted’s Coffee, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.?El adaug? c? ?n ultima lun? au fost deschise ?i dou? unit??i noi, mai exact imediat dup? ridicarea st?rii de urgen??. Erau deschideri planificate, investi?iile erau deja finalizate, dar inaugurarea a fost am?nat? din cauza crizei.Carrefour Rom?nia este primul retailer care se al?tur? ini?iativei Nu Arunca M??ti ?i M?nu?i pe JosIni?iativa Nu arunca m??ti ?i m?nu?i pe jos, derulat? de Asocia?ia Geeks for Democracy, anun?? parteneriatul cu Carrefour Rom?nia, parteneriat ce debuteaz? ?n aceast? perioad? c?nd produse care, anterior, erau exclusiv de uz medical au devenit produse de larg consum, din cauza riscului epidemiologic. Carrefour sprijin? ini?iativa Nu arunca m??ti ?i m?nu?i pe jos pentru a contribui la eliminarea responsabil? a acestor de?euri ?i a amplasat deja ?n fiecare magazin recipiente speciale dedicate acestor de?euri unicatul de pres? integral: Comunicat de pres? – NU Arunca Masti Si Manusi PE JOSC?nd se vor redeschide restaurantele? Cea mai nou? declara?ie a premierului Orban! Lefter Angelica21 iunie 2020 Industria ospitalit??ii a avut foarte mult de suferit din cauza crizei create de noul coronavirus. De aceea, investitorii din acest sector au cerut insistent redeschiderea afacerilor c?t mai rapid ?i relaxarea m?surilor de protec?ie impuse de autorit??i.Prim-ministrul Ludovic Orban le-a r?spuns, ?ns?, tran?ant c?, dac? se va putea, m?surile de restric?ie vor fi relaxate, ”dac? nu, nu”, potrivit?news.ro.Aflat, ieri, s?mb?t? – 20 iunie, la Vatra Dornei, ?eful Executivului le-a spus celor care au afaceri ?n industria HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), care au cerut relaxarea m?surilor restrictive, c? se vor lua m?suri de repornire a acestei ramuri a economiei doar dac? acest lucru va fi posibil, ?n func?ie de evolu?ia epidemiei de COVID-19.?Am avut consult?ri repetate cu reprezentan?ii industriei ospitalit??ii, foarte multe runde de ?nt?lniri ?i la fiecare ?nt?lnire le-am spus: Dac? se poate, da.?Dac? nivelul de r?sp?ndire a virusului nu va dep??i anumite limite, se va putea, dac? nu, nu. Oricum, va trebui s? a?tept?m evolu?ia pentru c? m?surile le-am luat din 15 ?n 15 zile, ?n mod gradual, am a?teptat s? vedem efectul ca s? nu apar? o cre?tere semnificativ? a num?rului de ?mboln?viri”,?a declarat prim-ministrul.De asemenea, Ludovic Orban a accentuat c? dac? ?n urma relax?rii, num?rul ?mboln?virilor va cre?te, autorit??ile vor lua m?suri pentru stoparea acestor relax?ri.DIVERSEAmend? de 15 mii de lei pentru poluatorul ChemgasAerul din Slobozia, intoxicat cu oxizi de azot 18 Iunie 2020, Societatea Chemgas Holding Corporation SRL, care administreaz? activitatea Combinatul Chimic din Slobozia, a fost amendat? ?n cursul zilei de miercuri, 17 iunie 2020, de c?tre comisarii G?rzii de Mediu Ialomi?a. Ace?tia s-au sesizat dup? ce ?n spa?iul public au fost publicate imagini ?n care ?coada de vulpe? apare deasupra Sloboziei. Pericol de explozie?Norul de poluare numit ?coad? de vulpe? a putut fi observat deasupra Sloboziei ?nc? din zorii zilei de miercuri, 17 iunie 2020. Din primele informa?ii se pare c?, pentru a evita riscul producerii unei explozii, angaja?ii Combinatului Chimic din ora?, controlat de firma Chemgas Holding Corporation SRL, au preferat s? elibereze ?n atmosfer? aerul toxic, ?nc?rcat cu oxizi de azot. Garda de Mediu Ialomi?a s-a sesizat ?i a aplicat o amend? de 15 mii de lei societ??ii. Nu este prima sanc?iune pe care societatea o prime?te din partea comisarilor G?rzii de Mediu din Ialomi?a.Citi?i mai multe am?nunte despre acest subiect ?n edi?ia de miercuri, 24 iunie 2020, a ziarului?Independent.Timi?: Digul din aval de Lugoj s-a rupt. Viitura a dep??it maximul istoric din 2005 19 IUNIE 2020??? O viitur? major? s-a produs pe r?ul Timi?, vineri, ?n dreptul sta?iei hidrometrice Lugoj nivelul apei dep??ind cu 13 centimetri nivelul maxim istoric ?nregistrat ?n anul 2005, a anun?at Administra?ia Bazinal? de Ap? Banat (ABAB).Conform sursei citate, cotele sunt ?n sc?dere.?n cursul dimine?ii, nivelul r?ului Timi? a dep??it cota coronamentului digului aflat pe malul st?ng, la circa 3 kilometri ?n aval de localitatea Lugoj. ?n acest condi?ii, dup? trei ore, prin eroziune, s-au format dou? bre?e de circa 30 metri fiecare, situate la distan?? de aproximativ 100 metri, prin care apa se scurge pe terenuri agricole, f?r? a fi inundate localit??i, se arat? ?ntr-un comunicat al ABAB transmis Agerpres.Preventiv, au fost evacuate dou? ferme ?i s-a oprit alimentarea cu ap? dintr-un cartier din municipiul Lugoj. ABAB precizeaz? c? nu exist? riscul inund?rii zonelor locuite, situate ?n aval. Echipele ABAB intervin cu materiale ?i utilaje (trei buldoexcavatoare, ?ase excavatoare, circa 70 de persoane, dou? motopompe ?n zona Pog?ni? ?i N?drag) pe sectorul ?ag-Gr?niceri, p?n? la frontiera cu Serbia. Echipele de interven?ie asigur? tranzitarea ?n condi?ii de siguran?? a viiturii formate pe r?ul Timi?.La r?ndul s?u, purt?torul de cuv?nt al ISU Timi?, Elena Megherea, a informat c? ?n zona inundat? se aflau patru ferme de animale, din care au fost evacuate 22 de persoane (10 adul?i ?i 12 copii) ?i 100 de bovine. De asemenea, 10 persoane s-au autoevacuat.Fabrica de dulciuri Kandia a fost ?nchis? momentan, dup? ce un num?r de 20 de angaja?i au fost depista?i cu Covid-19 20 IUNIE 2020??? Compania Kandia transmite c? a ?nchis momentan frabrica, dup? ce un num?r de 20 de angaja?i au fost infecta?i cu noul virus Covid-19. Reprezentan?ii Kandia dat asigur?ri c? toate produsele companiei sunt sigure.?Am luat extrem de rapid toate m?surile necesare, astfel ?nc?t angaja?ii depista?i pozitiv s? fie izola?i la domiciliu, conform protocolului medical actual. ?n plus, am luat leg?tura cu autorit??ile ?i am anun?at aceast? situa?ie, astfel ?nc?t to?i contac?ii direc?i ai angaja?ilor depista?i pozitiv s? fie anun?a?i ?i s? ne asigur?m c? sunt respectate toate regulile de autoizolare. Dorim s? men?ion?m c? niciunul dintre angaja?ii depista?i pozitiv nu a intrat ?n contact cu produsele companiei. Din respect fa?? de procedurile ?n vigoare ?i ac?ion?nd preventiv pentru a limita orice posibil? r?sp?ndire a virusului,am decis s? ?nchidem momentan fabrica ?i s? test?m to?i angaja?ii companiei”, se precizeaz? ?n informarea companiei Kandia.Reprezentan?ii Kandia au mai transmis c? ?n acest moment continu? procedura de dezinfectare a tuturos spa?iilor din incinta fabricii.?Continu?m s? dezinfect?m conform procedurilor interne, zilnic, toate spa?iile de produc?ie, vestiare, cantine ?i toaletele folosite de angaja?ii no?tri din produc?ie.?Igieniz?m prin nebulizare toate spa?iile de produc?ie ?i traseele utilizate de angaja?ii no?tri din produc?ie. ?nc? de la ?nceputul pandemiei, am fost ?ncontinuu preocupa?i de asigurarea unui mediu de lucru ?i a unui climat de produc?ie care s? ofere maxim de siguran??. ?n plus, accesul ?n companie (fabric? ?i birouri) a fost permis numai pe baza controlului de temperatur?. Am modificat fluxurile tehnologice astfel ?nc?t s? existe o distan?? de minim doi metri ?ntre persoane, iar acolo unde nu a fost posibil? distan?area fizic? din cauza procesului tehnologic au fost instalate bariere impermeabile conform recomand?ri OMS”, mai transmit reprezentan?ii companiei.Primar CONDAMNAT pentru fraude cu fonduri europene. A luat subventii pentru o ferma de vaci facuta din poze In?iun. 22, 2020? ? Primarul comunei Bumbe?ti-Pi?ic, din jude?ul Gorj, a fost condamnat, ?n prim? instan??, la 2 ani ?i 3 luni de ?nchisoare cu suspendare, ?ntr-un dosar viz?nd fraude cu fonduri europene. Acesta a luat subven?ii europene pentru o ferm? de vaci folosind pentru dosarul de concurs poze cu vaci, scrie?europafm.ro. Ferma exista doar pe h?rtie, iar vacile din dosar erau ?mprumutate de la vecini ?i pozate.Potrivit presei locale, chiar ?nainte de alegerile din comun?, primarul Michy Nioa?? are mai multe interdic?ii, inclusiv de a fi ales ?i de a ocupa o func?ie public?. Dosarul vizeaz? modul ?n care fiica primarului a ?ncasat subven?ii de la APIA pentru o ferm? ?n care a avut animale doar pe h?rtie, tat?l ei fiind cel responsabil cu ?ntocmirea documentelor. Tot cu suspendare a fost condamnat? ?i fiica edilului. Fiica sa, Alina Adnana Mariana este acuzat? c? a ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n valoare total? de 177.780 lei, sum? cu care Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale s-a constituit parte civil? ?n dosar. Pentru fiica sa, primarul Nioa?? a ?nfiin?at, cu mai mul?i ani ?n urm?, doar pe h?rtie, o ferm? de vaci. Animalele au fost ?mprumutate de la vecini ?i pozate pentru ca dosarul s? fie eligibil pentru ?ncasarea de fonduri europene nerambursabile, scrie?pandurul.ro.Procesul s-a ?ncheiat recent ?n prim? instan?? cu o dubl? condamnare, at?t pentru primarul Michy Nioa?? care va executa 2 ani ?i 3 luni de ?nchisoare, c?t ?i pentru fiica lui condamnat? la 2 ani de ?nchisoare, ambii cu suspendare pe un termen de supraveghere de 3 ani.Martorul denun??tor spunea c? primarul ar fi ?tiut c?nd are controale ?i ?mprumuta 15 vaci de la un localnic ?i le ?nlocuia crotaliile. Primarul s-a declarat mereu nevinovat ?i acuza r?zbun?ri politice dup? campania electoral? din 2012. ?Eu m-am apucat de proiect ?n 2011, ?nainte de a deveni primar. Nu am fraudat nimic. Eu de?in aceste vaci. Acum, c? nu dorm toate ?n fiecare noapte ?n acela?i grajd ?i mai dorm ?n alte p?r?i, asta este! Nu ?nseamn? ca nu sunt ale mele”, declara Nioa??, c?nd a fost trimis ?n judecat?, citat de?pandurul.ro. .Michy Nioa?? a reac?ionat pe pagina sa de Facebook, unde a scris c? sentin?a este una nedreapt?. ?Ma simt obligat in fata dumneavoastra, a cetatenilor comunei sa intervin cu privire la sentinta data impotriva mea si a fiicei mele in dosarul fondurilor europene. In primul rand, vreau sa le spun tuturor ca aceasta sentinta este una nedreapta, iar in acest sens ma voi indrepta impotriva ei prin mijloacele legale avute la dispozitie. Intrucat sunt nevinovat, nimeni si nimic nu ma poate opri sa candidez pentru functia de primar, atata timp cat am sustinerea dumneavoastra, a cetatenilor comunei. Daca adversarii politici au declarat de ceva vreme ca “au informatii” ca voi fi condamnat si ca urmeaza sa mi se ia locul in primarie , ei bine, acest lucru nu se va intampla. Imi voi cauta dreptatea “pana in panzele albe” pentru ca aceasta sentinta este una nedreapta. Toturor acelora care au fost alaturi de mine, le multumesc, cum dealtfel le multumesc tuturor cetatenilor comunei ce m-au sustinut si au apreciat munca mea si ii asigur pe toti ca nu ma voi lasa invins si voi fi primarul lor atata timp cat ma voi bucura de sustinerea fiecaruia. Doamne ajuta!”, a scris primarul Michy Nioa??.GLOBALC?t de dependente sunt economiile lumii de turism din perspectiva locurilor de munc?. ?n Rom?nia sub 5% din popula?ia activ? e angajat? ?n turism, printre cele mai mici ponderi din lume, la jum?tate fa?? de media mondial? Cristina Ro?ca 20.06.2020, ??La nivel mondial, circa 330 de milioane de oameni lucreaz? ?n industria turismului, adic? 10% din totalul angaja?ilor, arat? datele Visual Capitalist care citeaz? World Travel and Tourism Council.?n Rom?nia circa 210.000 de persoane lucreaz? ?n turism, ceea ce ?nseamn? mai pu?in de 4,2% din totalul angaja?ilor din economie, aceasta fiind una dintre cele mai mici ponderi din Europa, dar ?i din afara ei.?Spre compara?ie, ponderea la nivel mondial e dubl?, ?n Italia ?i Spania e de trei ori mai mare, iar ?n Grecia sau Croa?ia sare de 22%. Cel mai dependent stat din Europa de industria turismului este Muntenegru unde unu din trei salaria?i lucreaz? ?n domeniu. Ponderile urc? ?i mult mai sus, ?n cazul insulelor din Caraibe ajung?nd la 80-90%.Rom?nia, surs? ?i intermediar pentru comer?ul ilegal cu specii pe cale de dispari?ie DE?MARIUS DAEA?| Actualizat: 22.06.2020 Pangolinii ?i solziile lor sunt acum cele mai traficate produse s?lbatice din lume Credit: Domeniu public Filde?ul de elefant a fost sechestrat pe Aeroportul Heathrow din Londra, ?n drum din Nigeria spre China. Foto: UK Home Office / Creative Commons?n fiecare an, un num?r mare de anghile de sticl? pe cale de dispari?ie critic? sunt contrabandate din Europa p?n? ?n Asia. Comer?ul ilegal valoreaz? milioane de euro. Foto Uwe Kils / Creative Commons ?n iunie 2019, ofi?erii vamali ru?i au descoperit 4.100 de broa?te ?estoase din Asia Central? ?ntr-un camion care trece frontiera din Kazahstan.?Foto: Organiza?ia Vamal? Mondial? ?n noiembrie 2019, autorit??ile turce au f?cut o descoperire remarcabil?, pe Aerorportul Interna?ional din Istanbul, ?ntr-un pachet care se ?ndrepta spre Rom?nia.Coletul, ?n care oficial se afla mobilier, era plin de solzi de pangolin, un mamifer pe cale de dispari?ie. 1,2 tone de solzi, expedia?i din Republica Democrat? Congo.O astfel de livrare valoreaz? 3 milioane de euro ?n China, unde produsul este folosit ?n medicina tradi?ional?. Atunci de ce se ?ndrepta spre Rom?nia?Rolul Europei de Est ?n comer?ul ilegal cu animale s?lbatice a fost pu?in investigat. Percep?ia general? este c? traficul reprezint? mai mult o problem? a Occidentului, unde s-au f?cut multe confisc?ri de anvergur?.Dar speciali?tii de mediu cred c? braconieri au g?sit calea de a evita controalele mut?nd fauna s?lbatic? prin ??rile est-europene, unde aplicarea legilor este mai pu?in strict?.Jurnali?tii de investiga?ie de la Oxpeckers-Africa de Sud ?i Earth Journalism Network au dezvoltat o platform? online numit? #WildEye, care a pus pe hart? confisc?rile, arest?rile, urm?rirea penal? ?i condamn?rile legate de comer?ul ilegal cu animale s?lbatice.Ultimele date de pe platform?, la care am contribuit, arat? clar c? Europa de Est este o regiune important? pentru trafican?ii de animale s?lbatice. Asta dac? judec?m numai date oficiale, c?ci multe alte tranzac?ii r?m?n sub radarul autorit??ilor.Unul dintre instrumentele principale pentru reglementarea comer?ului cu animale s?lbatice este Conven?ia privind comer?ul interna?ional cu specii pe cale de dispari?ie (CITES), care interzice toate schimburile comerciale cu anumite specii ?i restric?ioneaz? puternic comer?ul cu altele. Majoritatea ??rilor sunt parte la tratat.?n fiecare an, statele membre ale UE raporteaz? confisc?ri f?cute ?n baza CITES ?ntr-o baz? de date central?. O analiz? a datelor din 2018,?publicat? de Comisia European?, a relevat faptul c? autorit??ile europene au confiscat speciile listate CITES de peste 6.000 de ori ?n acel an.Iat? c?teva date clare: au fost confiscate 2.825 de buc??i de filde? de elefant, care c?nt?reau ?n total 145 kg, 1.135 de p?s?ri vii; 2.311 reptile vii ?i mii de alte obiecte derivate din via?a s?lbatic?. Filde?ul de elefant a fost sechestrat pe Aeroportul Heathrow din Londra, ?n drum din Nigeria spre China. Foto: UK Home Office / Creative Commons?Raportul a dezv?luit c? Europa este ?ntr-adev?r o pia?? major?, un hub de tranzit ?i o regiune surs? pentru produsele s?lbatice ilegale.Dar 79% din confisc?ri au fost f?cute de doar cinci ??ri din Europa de Vest - Fran?a, Germania, Regatul Unit, Spania ?i Olanda.?n timp ce Fran?a a avut cel mai mare num?r de confiscari, 1.256, ??rile din Europa de Est nu au f?cut aproape deloc raport?ri. Slovenia a raportat 9 ?incidente, iar Slovacia opt. Bulgaria a raportat 5, iar Rom?nia doar 5, ?i acestea ?n afara datei de raportare.Exist? diverse motive posibile pentru diferen?ele Est-Vest. Europa de Vest are mai multe leg?turi economice ?i culturale cu Africa, sursa majorit??ii produselor listate CITES.De asemenea, are mult mai multe aeroporturi ?i porturi mari, cu leg?turi directe cu Africa. Europa de Vest are, de asemenea, o popula?ie mai mare cu origini asiatice, unii cre?nd cerere pentru produse CITES, cum ar fi medicamentele fabricate cu coarne de rinocer.Investiga?iile jurnalistice arat? c? este, de asemenea, posibil ca distribu?ia neuniform? a confisc?rilor s? reflecte aplicarea mai activ? a legii ?n ??rile Europei de Vest ?i c? multe cazuri de trafic ilegal de animale s?lbatice din Europa de Est sunt pur ?i simplu nedetectate.Noile date #WildEye sugereaz? cu siguran?? acest lucru. Se dezv?luie faptul c? animalele s?lbatice de mare valoare ?i produsele s?lbatice c?l?toresc prin Europa de Est ?n drum spre pie?e mai profitabile.Expedi?ia de pangolini congolezi care se ?ndreptau spre Rom?nia era, de exemplu, menit? s? fie trimis? mai departe ?n Asia.Securiz?rile f?cute de ofi?erii vamali din alte ??ri confirm? faptul c? Rom?nia este o surs? de produse ilegale pentru animale s?lbatice.La sf?r?itul anului 2018, oficialii din Thailanda au g?sit 700 kg de anghile de sticl? europene (popular numi?i pe?tii de sticl?), specii? aflate ?n pericol? critic, care au fost expediate ilegal din Rom?nia pe un zbor comercial.Anghilele aveau?o valoare pe pia?? neagr??de peste un milion de euro. Cu toate acestea, nimeni din Rom?nia nu a fost acuzat sau arestat ?n leg?tur? cu aceast? crim?, iar Poli?ia de Frontier? Rom?n? nu a f?cut niciun comentariu public asupra cazului. ?n fiecare an, un num?r mare de anghile de sticl? pe cale de dispari?ie critic? sunt contrabandate din Europa p?n? ?n Asia. Comer?ul ilegal valoreaz? milioane de euro. Foto Uwe Kils / Creative Commons??n alt caz, ?n 2017, un grup de italieni au reu?it s??contrabandeze?1.119 de p?s?ri pe care le-au v?nat ilegal ?n Rom?nia.Le-au transportat ?ntr-un zbor spre ?ara lor. Au ?mpachetat p?s?rile ?mpreun? cu pachete de ghea?? pentru a rezista carnea ?n condi?ii bune. Contrabandi?tii au fost prin?i abia c?nd autorit??ile italiene de pe aeroportul Orio al Serio le-au verificat bagajele.Rom?nia a ?nt?rziat raport?rileAceste cazuri arat? c? Rom?nia este at?t o surs? de produse ilegale pentru animale s?lbatice, c?t ?i zon? intermediar? pentru m?rfurile traficate din alte ??ri surs? c?tre pie?ele lucrative din Asia.?n 2018, de exemplu, Rom?nia a fost singurul stat membru al UE care a ratat termenul limit? pentru raportarea confisc?rilor ?n baza de date central? a UE.Raportul int?rziat al Rom?niei men?iona doar dou? cazuri - confiscarea a dou? trofee de cerbi de c?tre vam? la Cluj-Napoca ?i pangolele congoleze confiscate ?n Turcia ?n drum spre Rom?nia.Cu toate acestea, atunci c?nd am solicitat Inspectoratului General al Poli?iei de Frontier? informa?ii despre toate confisc?rile cu produse s?lbatice f?cute ?n perioada 2018-2020, am primit ca r?spuns faptul c? ?nu au fost ?nregistrate astfel de cazuri.”C?nd am ?ntrebat de ce Rom?nia are o rat? at?t de sc?zut? de confisc?ri, Inspectoratul Generalul a refuzat s? r?spund?.Lucr?torii vamali, slab preg?ti?iCristina Muntean, de la WWF-Rom?nia, spune c? lucr?torii vamali au nevoie de mai mult? preg?tire care s?-i ajute s? depisteze crimele faunei s?lbatice, ?n parte, deoarece p?r?ile din plante ?i animale nu sunt ?ntotdeauna u?or de identificat.?Cursurile CITES sunt desigur necesare, dar nu sunt nesemnificative, colaborarea cu speciali?ti pentru identificarea speciilor ?i sanc?iuni mai severe pentru cei care se ocup? de acest tip de trafic.”Noile date #WildEye arat? c? ?i alte ??ri din Europa de Est sunt surse importante, pie?e sau rute de contraband? pentru produse ilegale de animale s?lbatice.Datele dezv?luie un punct fierbinte de trafic la grani?a dintre Ucraina ?i Polonia.?n 2018 ?i 2019 au fost ?nregistrate 91 de incidente (?n mare parte confisc?ri, dar ?i c?teva arest?ri) care au implicat ambele ??ri. Numeroasele specii confiscate includ tigri vii, filde? de elefant, caviar, tarantule ?i ?erpi vii, papagali ?i corali.Marea majoritate a produselor provin din Ucraina ?i au fost detectate de autorit??ile poloneze peste grani?? ?n Rzeszów.Polonia poate, Rom?nia nuExisten?a acestui hotspot face ?i mai curioas? lipsa confisc?rilor ?n Rom?nia, deoarece? si Rom?nia, frontier? cu Ucraina, ?ns?, nu a rapotat niciun incident.Este remarcabil atunci c? autorit??ile poloneze pot face zeci de confisc?ri la frontiera cu Ucraina ?ntr-un singur an, ?n timp ce Rom?nia nu a f?cut nici macar? o singur? confiscare peste grani?? ?n trei ani.Merg?nd mai departe, spre est, Rusia prezint?, de asemenea, o proeminen?? ?n noile date. C?teva exemple eviden?iaz? natura problemei.?n august 2018, coarnele de rinocer alb au fost confiscate pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova din bagajele de m?n? ale unui cet??ean rus, ?n v?rst? de 61 de ani, care sosea din Vilnius, Lituania. El a fost arestat.?n noiembrie 2018, autorit??ile ruse au confiscat o ton? de caviar din dou? re?edin?e din ora?ul Komsomolsk-on-Amur ?i au arestat doi suspec?i. ?n septembrie2019, autorit??ile indoneziene din Bali au prins un b?rbat rus care ?ncerca s? contrabandeze un urangutan viu ?n v?rst? de doi ani, ?n bagajele sale, ?ntr-un zbor spre Vladivostok. ?n iunie 2019, ofi?erii vamali ru?i au descoperit 4.100 de broa?te ?estoase din Asia Central? ?ntr-un camion care trece frontiera din Kazahstan.?Foto: Organiza?ia Vamal? Mondial???i ?n octombrie 2019, oficialii din Belarus au ?mpiedicat 10 tigrii vii s? intre ?n ?ar? din Polonia, ?n drum spre Italia, spre o gr?din? zoologic? f?r? licen?? din?Republica Rus? Dagestan.Unii exper?i cred c? animalele ar fi putut fi destinate pie?elor de medicamente din Asia. Tigrii? se aflau ?n cu?ti mici ?n spatele vehiculelor folosite pentru transportul cailor ?i bovinelor. Au fost confiscate ?i sunt acum ?n gr?dini zoologice din Polonia ?i Spania.Aceste cazuri sunt doar cateva dintre sutele de cazuri din opt ??ri din Europa de Est care apar acum pe harta #WildEye.?mpreun?, aceste cazuri ?i pove?tile din spatele lor arat? o imagine sumbr? a dimensiunii? traficului, a? lipsei aplic?rii legii, a pedepselor mici ?i a c?torva condamn?ri. Pe baza a ceea ce ?tim despre modul ?n care func?ioneaz? comer?ul ilegal de animale s?lbatice, este probabil ca multe dintre aceste cazuri s? fie legate de criminalitatea organizat? ?i c? unele ar fi fost chiar facilitate de c?tre oficialii corup?i.Dar aceste cazuri sunt doar v?rful aisbergului.Potrivit Interpol, doar 10-15% din produsele ilegale de animale s?lbatice care tranziteaz? toat? Europa sunt confiscate. A?adar, este posibil ca, undeva ?n Europa de Est, ?n aceast? sear?, s? existe un alt container de transport care ascunde solzi de pangolin?, o alt? valiz? plin? de anghile care a?teapt? s? zboare spre est ?i un alt tigru ?n cu?c? fiind condus pe un drum ?ntunecat spre uitare. _________________Aceast? investiga?ie a fost produs? cu sprijinul re?elei Internews Earth Journalism.Studiu: Ce impact au avut pandemia ?i restric?iile de deplasare asupra v?nz?rilor de p?ine proasp?t? . 22 iun, 2020 | Potrivit unui studiu realizat la comanda? La Lorraine Bakery Group NV? la care au participat 1200 de persoane din 6 ??ri diferite (Belgia, Turcia, Rusia, Polonia, Cehia ?i Rom?nia), 66% din consumatori au ie?it mai rar din cas? s?-?i cumpere alimente, traficul ?n magazine reduc?ndu-se astfel la mai pu?in de 50% fa?? de perioada anterioar? crizei. Pe de alt? parte, 50% dintre responden?i declar? c? nu ?i-au schimbat obiceiurile de cump?rare ?n timpul crizei, cump?r?nd acelea?i alimente, dar cu o frecven?a redus? Astfel, din cauza frecven?ei reduse a sesiunilor de cump?r?turi, este firesc ca unul din alimentele cel mai afectate s? fie p?inea proasp?t?. Studiul?arat? c? limitarea vizitelor ?n supermarket este principala cauz? a sc?derii v?nz?rilor de p?ine proasp?t?, a?a cum declar? 66% dintre responden?i. Un aspect interesant de luat ?n calcul este obiceiul de a congela p?inea pentru conservarea ei pe o perioad? ?ndelungat?, obicei care a fost ?i unul din factorii care au influen?at cump?rarea unei cantit??i mai mari de p?ine proasp?t? ?n 4 dintre ??rile incluse ?n studiu, precum Cehia, Polonia, Turcia ?i Belgia. Restric?ia circula?iei r?m?ne principalul motiv al sc?derii v?nz?rilor de alimente proaspete, ?n general ?i a p?inii, ?n particular, la care se al?tur?, a?a cum reiese din studiu, teama de contaminare a produselor alimentare, care ar fi putut deveni un canal de transmitere a virusului. C?t de fondat? a fost aceast? team? afl?m de la autorit??i precum Organiza?ia Mondial??a S?n?t??ii (OMS) ?i Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) care ne?asigur? c? nu exist? nici un risc real de transmitere a bolii Covid 19 prin consumul de alimente, ?n condi?iile respect?rii m?surilor de protec?ie ?i igien?. Cu toate acestea, panica general? legat? de contaminare ?i-a pus amprenta, temporar, asupra obiceiurilor de cump?rare a alimentelor proaspete. De-a lungul lunilor de pandemie, au fost luate m?suri stricte pentru a se ?ine sub control r?sp?ndirea virusului ?i pentru a permite accesul consumatorilor, la produse alimentare proaspete, ?n condi?ii de siguran??. M?surile impuse au fost atent supravegheate de c?tre autorit??i pentru a fi respectate de fiecare verig? implicat?: de la furnizare de materii prime, la produc?ie, depozitare ?i apoi la desfacerea ?n magazine. ??n acest moment, nu exist? nici o dovad? c? alimentele sunt un canal de transmitere a virusului, ceea ce se aplic? ?i p?inii proaspete din magazine. P?inea proasp?t? pe care o g?sim pe rafturile magazinelor este coapt? la o temperatur? ridicat?, 180 grade, temperatur? suficient de mare pentru a elimina orice urm? de posibili viru?i. Toat? p?inea proasp?t? neambalat? este expus? ?n magazine ?n spatele capacului transparent protector al mobilierului special, mobilier dezinfectat regulat de angaja?ii magazinelor, conform procedurilor. ?i trebuie s? vorbim, ?n acest context, ?i de regulile de igien? pe care ?i clien?ii magazinelor trebuie s? le respecte constant: s? poarte masc?, s? ating? doar produsele pe care urmeaz? s? le cumpere, s? foloseasc? cle?tii speciali de la raftul de p?ine sau m?nu?ile de unic? folosin??.” - Paul Anghel, Director General ANPC ?n Belgia, 42% din responden?i au confirmat o team? general? de a face cump?r?turile la supermarket comparativ cu 32% care au avut o temere specific? legat? de cump?rarea p?inii proaspete. ?n Turcia procentele sunt identice 53%, ?n Rusia 20% respectiv 17%, ?n Polonia 55% fa?? de 42%, ?n Rom?nia 40% fa?? de 34%. In Rom?nia, printre consumatori s-a manifestat o team? general? de cump?r?turi ?n supermarket, ?n special cei din categoria familii, f?r? a manifesta temeri speciale legate de p?inea proasp?t?.?Surprinz?tor, comportamentul consumatorilor rom?ni este mai apropiat de cel al belgienilor dec?t de cel al turcilor sau polonezilor, de obicei mai apropia?i de noi ca specific de consum. Ridicarea restric?iilor de circula?ie a adus o cre?tere fireasc? a v?nz?rilor de alimente proaspete din toate categoriile, inclusiv p?ine proasp?t?. Comunicarea clar? ?i constant? ?i, de asemenea, garantarea m?surilor de igien? luate ?n magazine r?m?ne principala ac?iune care ?i ?ncurajeaz? pe consumatori s? ??i reia vechile obiceiuri la cump?r?turi, cu grij? sporit? pentru siguran?a proprie ?i a celorlal?i.UNIUNEA EUROPEANABold measures needed to protect cross-border and seasonal workers in EU, MEPs sayIncrease national and cross-border labour inspectionsDecent housing conditions must be decoupled from remunerationCommission to check whether existing EU laws are fit for purpose and pandemic-proof?MEPs call for urgent action to safeguard health, safety and fair working conditions of cross-border and seasonal workers in the context of COVID-19The COVID-19-crisis has further exposed and exacerbated social dumping and the existing precariousness of the situations of many mobile workers employed in the EU’s agri-food, construction and healthcare sectors.In a resolution adopted on Friday, Parliament urges the Commission to assess the employment, health and safety conditions of cross-border and seasonal workers, including the role of intermediary agencies and subcontracting firms, to identify shortcomings in EU and national legislation and, possibly, revise the existing EU laws. The text also calls for a swift and balanced agreement on the?coordination of social security systems that is needed to combat social fraud and the abuse of mobile workers’ rights.Urgent measures needed to protect seasonal and cross-border workersMEPs urge the Commission to issue new, specific guidelines for cross-border and seasonal workers in the context of COVID-19, to propose long-term solutions to deal with abusive subcontracting practices and to ensure that the?European Labour Authority?(ELA) becomes fully operational as a matter of priority. Member states must increase the capacity of labour inspectorates and ensure quality housing, which should be decoupled from their remuneration, says the text.The resolution was adopted with 593 votes in favour, 34 against and 38 abstentions.Next stepsThe European Commission is expected to present guidelines to protect cross border and seasonal workers shortly.BackgroundIn 2018, the largest number of cross-border workers went from Poland to work in Germany (125 000 people, many of them working within the construction field), from France to Luxembourg (88 000), from Germany to Luxembourg (52 000), from Slovakia to Austria (48 000, most of them women working in the healthcare sector in Austria) and from France to Belgium (46 000).An estimated 800 000 to one million seasonal workers are hired in the EU each year, mainly in the agri-food sector: 370 000 in Italy, 300 000 in Germany, 276 000 in France and 150 000 in Spain.Seasonal and cross-border workers can be employed in another EU member state based on their right to free movement within the EU. The legislation of the host member states applies based on the principle of equal treatment. Access to unemployment benefits and social protection is regulated through the coordination of social security systems, currently under review. 1.3 million people in the EU live in one member state and work in another. The text will be available in full?here?(19.06.2020) Parlamentul European a votat rezolu?ia care cere protejarea muncitorilor sezonieri: Statele membre trebuie s? asigure locuin?e de calitate, care ar trebui decuplate de la remunera?ia lor???20 IUNIE 2020??? Parlamentul European a votat vineri ?n ?edin?a plenar? de la Bruxelles o rezolu?ie pe tema muncitorilor sezonieri, ini?iat? de grupul Renew Europe. Textul rezolu?iei pune accent pe cre?terea num?rului de inspec?ii la locul de munc? la nivel na?ional ?i transfrontalier ?i pe condi?ii de locuit decente, care trebuie decuplate de remunerare, se arat? ?ntr-un comunicat al Parlamentului European. Rezolu?ia, care nu are for?? juridic?, dar d? linia politic? pentru schimb?ri legislative ?n UE, prevede acordarea de drepturi pentru muncitorii transfrontalieri, o tem? extrem de important? pentru Rom?nia, care e cel mai mare exportator european de for?? de munc?.Potrivit?comunicatului PE, eurodeputa?ii solicit? luarea de m?suri urgente pentru a proteja s?n?tatea, siguran?a ?i condi?iile de lucru echitabile pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19.Criza COVID-19 a adus la limin? ?i a agravat dumpingul social ?i precaritatea situa?iei multor lucr?tori transfrontalieri ?i sezonieri din sectorul agroalimentar, al construc?iilor ?i al asisten?ei medicale din UE. ?ntr-o rezolu?ie adoptat? vineri, Parlamentul ?ndeamn? Comisia s? evalueze situa?ia general? a ocup?rii for?ei de munc? ?i condi?iile de s?n?tate ?i de siguran?? ale lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri, inclusiv rolul agen?iilor de munc? temporar?, al agen?iilor de recrutare, al altor intermediari ?i al subcontractan?ilor, pentru a identifica lacunele de protec?ie ?i eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.Textul solicit?, de asemenea, un acord rapid ?i echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate social?, care este necesar? pentru combaterea fraudei sociale ?i ?nc?lc?rii drepturilor sociale ale lucr?torilor mobili.M?suri urgente necesare pentru a proteja lucr?torii sezonieri ?i transfrontalieriDeputa?ii solicit? Comisiei s? prezinte noi orient?ri specifice pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19, s? propun? solu?ii pe termen lung pentru a face fa?? practicilor abuzive de subcontractare ?i s? se asigure ?n mod prioritar c? Autoritatea European? a Muncii (ELA) devine pe deplin opera?ional?. Statele membre trebuie s? consolideze capacitatea inspec?iilor muncii ?i s? asigure locuin?e de calitate, care ar trebui decuplate de la remunera?ia lor, afirm? textul.Drago? P?slaru (Renew Europe, Rom?nia), membru al Comisiei pentru ocuparea for?ei de munc? ?i afaceri sociale ?i ini?iator al rezolu?iei, a declarat: ?Aceast? rezolu?ie este dedicat? milioanelor de lucr?tori transfrontalieri care sunt simbolul liberei circula?ii consacrate ?n tratatele noastre ?i care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu s? coordonez aceast? ini?iativ?, sus?inut? pe scar? larg?, ce solicit? Comisiei ?i statelor membre s? protejeze mai bine drepturile lucr?torilor ?i s? promoveze o mobilitate echitabil? pentru a face fa?? provoc?rilor post-COVID-19.”Rezolu?ia a fost adoptat? cu 593 voturi pentru, 34 ?mpotriv? ?i 38 ab?isia European? urmeaz? s? prezinte ?n scurt timp orient?ri pentru protejarea lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri.Context?n 2018, cel mai mare num?r de lucr?tori transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra ?n Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucreaz? ?n construc?ii), din Fran?a ?n Luxemburg (88 000), din Germania ?n Luxemburg (52 000), din Slovacia ?n Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucreaz? ?n sectorul asisten?ei medicale) ?i din Fran?a ?n Belgia (46 000).Aproximativ 800 000 p?n? la un milion de lucr?tori sezonieri sunt angaja?i ?n fiecare an ?n UE, ?n principal ?n sectorul agroalimentar: 370 000 ?n Italia, 300 000 ?n Germania, 276 000 ?n Fran?a ?i 150 000 ?n Spania.Lucr?torii sezonieri ?i cei transfrontalieri pot fi angaja?i ?n alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liber? circula?ie pe teritoriul UE. Legisla?ia statelor membre gazd? se aplic? ?n temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de ?omaj ?i protec?ia social? sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate social?, ?n prezent ?n curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE tr?iesc ?ntr-un stat membru ?i lucreaz? ?n altul.Dacian Ciolo? a ini?iat Rezolu?ia ?n calitate de pre?edinte Renew Europe, iar europarlamentarul Drago? P?slaru a redactat ?i negociat textul rezolu?iei cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European.Dacian Ciolo?, liderul grupului, a explicat ?ntr-un interviu pentru G4Media.ro, c? rezolu?ia cere drepturi egale cu localnicii pentru muncitorii sezonieri: salariu minim, concediu, asigurare de s?n?tate, protec?ie la locul de munc?, preaviz ?i un timp minim ?nainte de a putea fi concedia?i.”Nu vrem s? mai vedem muncitori caza?i ?n condi?ii mizere sau p?c?li?i de angajatori sau expu?i la riscuri de infectare cu COVID-19. Vrem ca situa?ia drepturilor lor sociale s? fie luat? ?n calcul de la ?nceput”, a declarat Dacian Ciolo? pentru G4Media.ro.ROM?NUL S?RAC NU E SCLAVUL EUROPEI!Agroinfo 21 iunie 2020 NU SCLAVIEI! Membr? ?n Comisia pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, Carmen Avram i-a atras aten?ia inclusiv Comisarului pentru Agricultur? asupra condi?iilor deplorabile din unele ferme din Europa??n care muncesc ?i tr?iesc rom?nii. A fi s?rac nu ?nseamn? a fi sclav.Parlamentul European a condamnat, printr-o rezolu?ie comun? a mai multor grupuri politice, votat? ?n sesiunea plenar? din perioada 17-19 iunie, abuzurile la care au fost supu?i muncitorii sezonieri ?n pandemia de coronavirus ?i a cerut respectarea drepturilor fundamentale pentru to?i cet??enii europeni.Europarlamentarul Carmen Avram a reiterat, prin intermediul unor amendamente depuse la aceast? rezolu?ie ?i cosemnate al?turi de al?i colegi din grupul politic S&D, c? accesul la condi?ii sanitare decente, tratamentul egal ?i remunera?ia corect? sunt elemente f?r? de care Uniunea European? nu poate func?iona."Social-democra?ii trebuie s? continue s? priveasc? dincolo de institu?ii ?i s? vad? mereu omul. Pentru c? acest om are nevoie deseori de ajutor ?i de confortul de a ?ti c?, de?i s?rac, nu va fi descalificat la gradul de cet??ean de m?na a doua ?i nici l?sat ?n urm?", a explicat Carmen Avram.De la ?nceputul crizei COVID-19, zeci de mii de rom?ni au plecat la munc? ?n afara ??rii, ?n condi?ii incerte, risc?ndu-?i s?n?tatea ?i via?a, f?r? ca autorit??ile din Rom?nia s? le asigure condi?iile minime de siguran??."Problemele sezonierilor din Europa nu sunt noi. Vorbim despre ele periodic ?i, apoi, subiectul trece ?n plan secund, p?n? la urm?toarea criz?. Nou este ?ns? ceea ce s-a ?nt?mplat ?n ultimele luni cu valul de muncitori rom?ni, pleca?i, ?n plin? pandemie, ?n necunoscut, pentru a munci ?n condi?ii neclare, pe baza unor contracte abuzive, risc?ndu-?i s?n?tatea ?i via?a. S?pt?m?ni la r?nd am v?zut ?n mass-media din Rom?nia sute de m?rturii despre ce au avut de ?ndurat. A fost rezultatul unei furtuni perfecte, provocat? de un guvern foarte slab, de ?n?elegeri bilaterale netransparente cu alte state - ceea ce submineaz? principiile UE - ?i indivizi ?i firme care au ?ncercat s? profite de haosul european, sper?nd c? vor face bani u?or pe spatele unor cet??eni dispera?i", a ad?ugat Carmen Avram.Acest demers din plenul Parlamentului European vine dup? ce, ?n luna aprilie, europarlamentarul Carmen Avram a trimis o scrisoare, sus?inut? de al?i 24 de europarlamentari, din 13 ??ri ?i 4 grupuri politice, c?tre Comisia European? prin care semnala executivului european clauzele abuzive din contractele muncitorilor sezonieri rom?ni.Membr? ?n Comisia pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European, Carmen Avram i-a atras aten?ia inclusiv Comisarului pentru Agricultur? asupra condi?iilor deplorabile din unele ferme ?n care muncesc ?i tr?iesc ace?ti unicat europarlamentar Carmen Avram ?Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 22-06-2020 10:11 AM CESTIn the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.The Conference of Presidents has updated the?EP's calendar of activities?to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels?via videoconference?on?22 June?(16.45-18.45) and?6 July?(9.00-11.00) /?7 July?(12.00-13.00).Noi reguli pentru munca sezonier? ?n UE. 1 milion de oameni muncesc doar ?n agricultur? 22 iunie 2020, 07:49 de Afrodita Cicovschi Noi reguli pentru munca sezonier? ?n Uniunea European? vor fi impuse cur?nd, acestea con?in?nd m?suri menite s? duc? la condi?ii de locuit decente, care s? nu fie decontate din salariul angajatului, a informat Parlamentul European. Cum s? nu aduci coronavirusul acas?. Opt reguli esen?iale pentru salva... Sunt necesare m?suri ?ndr?zne?e pentru a proteja lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri din UE, a informat Parlamentul European, enumer?nd cre?terea num?rului de inspec?ii la locul de munc? la nivel na?ional ?i transfrontalier ?i condi?ii de locuit decente trebuie decuplate de remunerare. ? ?Eurodeputa?ii solicit? luarea de m?suri urgente pentru a proteja s?n?tatea, siguran?a ?i condi?iile de lucru echitabile pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19. ? Criza COVID-19 a adus la lumin? ?i a agravat dumpingul social ?i precaritatea situa?iei multor lucr?tori transfrontalieri ?i sezonieri din sectorul agroalimentar, al construc?iilor ?i al asisten?ei medicale din UE”, a informat Parlamentul European. ? ?ntr-o rezolu?ie adoptat? vineri, Parlamentul ?ndeamn? Comisia s? evalueze situa?ia general? a ocup?rii for?ei de munc? ?i condi?iile de s?n?tate ?i de siguran?? ale lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri, inclusiv rolul agen?iilor de munc? temporar?, al agen?iilor de recrutare, al altor intermediari ?i al subcontractan?ilor, pentru a identifica lacunele de protec?ie ?i eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent. ? Textul solicit?, de asemenea, un acord rapid ?i echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate social?, care este necesar? pentru combaterea fraudei sociale ?i ?nc?lc?rii drepturilor sociale ale lucr?torilor mobili. ? M?suri urgente necesare pentru a proteja lucr?torii sezonieri ?i transfrontalieri ? Deputa?ii solicit? Comisiei s? prezinte noi orient?ri specifice pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19, s? propun? solu?ii pe termen lung pentru a face fa?? practicilor abuzive de subcontractare ?i s? se asigure ?n mod prioritar c? Autoritatea European? a Muncii (ELA) devine pe deplin opera?ional?. Statele membre trebuie s? consolideze capacitatea inspec?iilor muncii ?i s? asigure locuin?e de calitate, care ar trebui decuplate de la remunera?ia lor, afirm? textul. ? Drago? P?slaru (Renew Europe, Rom?nia), membru al Comisiei pentru ocuparea for?ei de munc? ?i afaceri sociale ?i ini?iator al rezolu?iei, a declarat: ?Aceast? rezolu?ie este dedicat? milioanelor de lucr?tori transfrontalieri care sunt simbolul liberei circula?ii consacrate ?n tratatele noastre ?i care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu s? coordonez aceast? ini?iativ?, sus?inut? pe scar? larg?, ce solicit? Comisiei ?i statelor membre s? protejeze mai bine drepturile lucr?torilor ?i s? promoveze o mobilitate echitabil? pentru a face fa?? provoc?rilor post-COVID-19." ? Rezolu?ia a fost adoptat? cu 593 voturi pentru, 34 ?mpotriv? ?i 38 ab?ineri. ? Urm?toarele etape Comisia European? urmeaz? s? prezinte ?n scurt timp orient?ri pentru protejarea lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri. ? ?n 2018, cel mai mare num?r de lucr?tori transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra ?n Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucreaz? ?n construc?ii), din Fran?a ?n Luxemburg (88 000), din Germania ?n Luxemburg (52 000), din Slovacia ?n Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucreaz? ?n sectorul asisten?ei medicale) ?i din Fran?a ?n Belgia (46 000). ? Aproximativ 800 000 p?n? la 1 milion de lucr?tori sezonieri sunt angaja?i ?n fiecare an ?n UE, ?n principal ?n sectorul agroalimentar: 370 000 ?n Italia, 300 000 ?n Germania, 276 000 ?n Fran?a ?i 150 000 ?n Spania. ? Lucr?torii sezonieri ?i cei transfrontalieri pot fi angaja?i ?n alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liber? circula?ie pe teritoriul UE. Legisla?ia statelor membre gazd? se aplic? ?n temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de ?omaj ?i protec?ia social? sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate social?, ?n prezent ?n curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE tr?iesc ?ntr-un stat membru ?i lucreaz? ?n altul.Munca sezonierilor rom?ni ?n fermele str?ine, protejat? printr-o rezolu?ie votat? ?n Parlamentul European! Angelica Lefter - 21 iunie 2020 Ve?ti bune pentru rom?nii care merg s? lucreze ?n afara ??rii! Parlamentul European a votat vineri, 19 iunie, ?n ?edin?a plenar? de la Bruxelles o rezolu?ie pe tema muncitorilor sezonieri, ini?iat? de grupul Renew Europe.Aceasta a fost adoptat? cu 593 voturi pentru, 34 ?mpotriv? ?i 38 ab?ineri, la ini?iativa lui Drago? P?slaru (Renew Europe, Rom?nia), membru al Comisiei pentru Ocuparea For?ei de Munc? ?i Afaceri Sociale.?n textul rezolu?iei este pus accentul pe cre?terea num?rului de inspec?ii la locul de munc? la nivel na?ional ?i transfrontalier ?i pe condi?ii de locuit decente, care trebuie decuplate de remunerare, se arat? ?ntr-un comunicat al Parlamentului European.Rezolu?ia, nu are for?? juridic?, dar d? linia politic? pentru schimb?ri legislative ?n Uniunea European? ?i prevede acordarea de drepturi pentru muncitorii transfrontalieri.Pentru Rom?nia este o tem? foarte important? deoarece este cel mai mare exportator european de for?? de munc?, scrie g4media.ro.Eurodeputa?ii solicit? luarea de m?suri urgente pentru a proteja s?n?tatea, siguran?a ?i condi?iile de lucru echitabile pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19.Potrivit comunicatului PE, criza COVID-19 a adus la limit? ?i a agravat dumpingul social ?i precaritatea situa?iei multor lucr?tori transfrontalieri ?i sezonieri din sectorul agroalimentar, al construc?iilor ?i al asisten?ei medicale din UE.?n rezolu?ia adoptat? vineri – 19 iunie, Parlamentul European ?ndeamn? Comisia s? evalueze situa?ia general? a ocup?rii for?ei de munc? ?i condi?iile de s?n?tate ?i de siguran?? ale lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri, inclusiv rolul agen?iilor de munc? temporar?, al agen?iilor de recrutare, al altor intermediari ?i al subcontractan?ilor, pentru a identifica lacunele de protec?ie ?i eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.De asemenea, textul solicit? un acord rapid ?i echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate social?, care este necesar? pentru combaterea fraudei sociale ?i ?nc?lc?rii drepturilor sociale ale lucr?torilor mobili.Deputa?ii europeni solicit? Comisiei s? prezinte noi orient?ri specifice pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19, s? propun? solu?ii pe termen lung pentru a face fa?? practicilor abuzive de subcontractare ?i s? se asigure ?n mod prioritar c? Autoritatea European? a Muncii (ELA) devine pe deplin opera?ional?.?n document se mai arat? c? statele membre trebuie s? consolideze capacitatea inspec?iilor muncii ?i s? asigure locuin?e de calitate, care ar trebui decuplate de la remunera?ia lor.Initiatorul rezolu?iei, Drago? P?slaru (Renew Europe, Rom?nia), membru al Comisiei pentru Ocuparea For?ei de Munc? ?i Afaceri Sociale, documentul se adreseaz? muncitorilor transfrontalieri care aduc prosperitate ?n domenii cheie:?Aceast? rezolu?ie este dedicat? milioanelor de lucr?tori transfrontalieri care sunt simbolul liberei circula?ii consacrate ?n tratatele noastre ?i care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu s? coordonez aceast? ini?iativ?, sus?inut? pe scar? larg?, ce solicit? Comisiei ?i statelor membre s? protejeze mai bine drepturile lucr?torilor ?i s? promoveze o mobilitate echitabil? pentru a face fa?? provoc?rilor post-COVID-19.”Comisia European? urmeaz? s? prezinte ?n scurt timp orient?rile pentru protejarea lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri.Muncitorii sezonieri, asigurati cu locuinte decuplate de remunerare. Rezolutie adoptata la nivelul UE In?iun. 22, 2020?? ?ntr-o rezolu?ie adoptat? vineri, 19 iunie 2020, Parlamentul European ?ndeamn? Comisia s? evalueze situa?ia general? a ocup?rii for?ei de munc? ?i condi?iile de s?n?tate ?i de siguran?? ale lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri. Potrivit?comunicatului oficial emis de Parlamentul European (PE), se solicit? un acord rapid ?i echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate social?, care este necesar? pentru combaterea fraudei sociale ?i ?nc?lc?rii drepturilor sociale ale lucr?torilor mobili. ?M?surile prezentate ?n rezolu?ie?pentru a proteja lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri din UE, fac referire la:Cre?terea num?rului de inspec?ii la locul de munc? la nivel na?ional ?i transfrontalierCondi?ii de locuit decente trebuie decuplate de remunerareComisia va verifica dac? legisla?ia UE existent? este adecvat?Eurodeputa?ii solicit? luarea de m?suri urgente pentru a proteja s?n?tatea, siguran?a ?i condi?iile de lucru echitabile pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19. Potrivit sursei citate, criza COVID-19 a agravat?dumpingul social?(vezi explica?ia la finalul articolului) ?i precaritatea situa?iei multor lucr?tori transfrontalieri ?i sezonieri din sectorul agroalimentar, al construc?iilor ?i al asisten?ei medicale din UE.?M?suri urgente necesare pentru a proteja lucr?torii sezonieri ?i transfrontalieriDeputa?ii solicit? Comisiei s? prezinte noi orient?ri specifice pentru lucr?torii transfrontalieri ?i sezonieri ?n contextul COVID-19, s? propun? solu?ii pe termen lung pentru a face fa?? practicilor abuzive de subcontractare ?i s? se asigure ?n mod prioritar c??Autoritatea European? a Muncii?(ELA) devine pe deplin opera?ional?. Statele membre trebuie s? consolideze capacitatea inspec?iilor muncii ?i s? asigure locuin?e de calitate, care ar trebui decuplate de la remunera?ia lor, afirm? textul.?Aceast? rezolu?ie este dedicat? milioanelor de lucr?tori transfrontalieri care sunt simbolul liberei circula?ii consacrate ?n tratatele noastre ?i care aduc prosperitate sectoarelor economice cheie. A fost un privilegiu s? coordonez aceast? ini?iativ?, sus?inut? pe scar? larg?, ce solicit? Comisiei ?i statelor membre s? protejeze mai bine drepturile lucr?torilor ?i s? promoveze o mobilitate echitabil? pentru a face fa?? provoc?rilor post-COVID-19”, a declarat Drago? P?slaru (Renew Europe, Rom?nia), membru al Comisiei pentru ocuparea for?ei de munc? ?i afaceri sociale ?i ini?iator al rezolu?iei.Rezolu?ia a fost adoptat? cu 593 voturi pentru, 34 ?mpotriv? ?i 38 ab?ineri.Urm?toarea etap?:?Comisia European? urmeaz? s? prezinte ?n scurt timp orient?ri pentru protejarea lucr?torilor transfrontalieri ?i sezonieri.Context:??n 2018, cel mai mare num?r de lucr?tori transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra ?n Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucreaz? ?n construc?ii), din Fran?a ?n Luxemburg (88 000), din Germania ?n Luxemburg (52 000), din Slovacia ?n Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucreaz? ?n sectorul asisten?ei medicale) ?i din Fran?a ?n Belgia (46 000).Aproximativ 800 000 p?n? la un milion de lucr?tori sezonieri sunt angaja?i ?n fiecare an ?n UE, ?n principal ?n sectorul agroalimentar: 370 000 ?n Italia, 300 000 ?n Germania, 276 000 ?n Fran?a ?i 150 000 ?n Spania.Lucr?torii sezonieri ?i cei transfrontalieri pot fi angaja?i ?n alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liber? circula?ie pe teritoriul UE. Legisla?ia statelor membre gazd? se aplic? ?n temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de ?omaj ?i protec?ia social? sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate social?, ?n prezent ?n curs de revizuire. 1.3 de milioane de persoane din UE tr?iesc ?ntr-un stat membru ?i lucreaz? ?n altul.?Dumping social?= reprezint? un set de practici la nivel interna?ional, na?ional sau inter-corporativ, care vizeaz? ob?inerea unui avantaj asupra concuren?ilor, ceea ce ar putea avea consecin?e negative importante asupra proceselor economice ?i a securit??ii sociale a lucr?torilor. Exemple includ ac?iuni ?ntreprinse de actori din statele membre cu ?salarii mici” pentru a ob?ine avantajul pie?ei fa?? de actorii din statele membre cu standarde sociale mai mari ?i salariale; companii multina?ionale din ??ri cu ?salarii mari” care caut? modalit??i de a evita constr?ngerile legale prin angajarea subcontractan?ilor din ??rile cu salarii mici; ?i companiile care angajeaz? lucr?tori temporari ?i agen?i mai ieftini ?i mai vulnerabili sau care mut? produc?ia ?n salarii mai mici ?i ?n loca?ii mai pu?in reglementate. Dumpingul social are forme diferite ?n diferite sectoare. Suprimarea dumpingului social este o component? a diferitelor reglement?ri privind mobilitatea ?n munc?, munca nedeclarat? ?i statutul lucr?torilor ?n transport.?Salariile piscicultorilor continua sa creasca! Bilantul PAC In?iun. 22, 2020? Sursa foto: ecrivains-Comisia European? face bilan?ul politicii comune a UE ?n domeniul pescuitului ?i lanseaz? o consultare privind posibilit??ile de pescuit pentru 2021. Potrivit comunicatului oficial, performan?a economic? a flotei UE a continuat s? fie foarte bun?, cu un profit net de aproximativ 1,4 miliarde EUR ?i o marj? de profit net? medie de 18 % ?n 2018. De asemenea, salariile pescarilor au continuat s? creasc?. Comunicarea din 2020 arat? ?i c? pescuitul ?n Atlanticul de Nord-Est a devenit din ce ?n ce mai sustenabil, av?nd ca rezultat un stoc mai abundent.?Primele luni ale acestui an au fost extrem de dificile pentru sectorul pescuitului, dar l-am sprijinit ?n ?ntreaga UE. Pescuitul sustenabil, pus ?n practic? prin intermediul politicii comune ?n domeniul pescuitului, este necesar pentru sporirea rezilien?ei ?i punerea ?n aplicare a Pactului verde european ?i ?n special a recentelor strategii ?De la ferm? la consumator” ?i ?UE pentru biodiversitate”. Gestionarea pescuitului ?n UE ne-a adus ve?ti bune —?avem acum cu 50 % mai mul?i pe?ti??n Oceanul Atlantic de Nord-Est dec?t ?n 2003. Cifrele arat?, de asemenea, c??segmentele de flot? de mari dimensiuni au devenit foarte profitabile??n ultimii ani, ceea ce duce la major?ri de salarii. Ne mai r?m?n ?nc? o serie de provoc?ri, de exemplu, intensificarea eforturilor de eliminare a arunc?rii capturilor ?napoi ?n mare. Contez pe toat? lumea pentru a face un efort: statele membre, industria ?i p?r?ile interesate. Trebuie s? ?ndeplinim obiectivele pe care ni le-am stabilit.”, a declarat?comisarul Virginijus Sinkevi?ius, responsabil pentru mediu, oceane ?i pescuit.Provocarile crizei provocate de coronavirus?n ciuda ?mbun?t??irilor semnificative, exist? ?n continuare provoc?ri. De?i se preconizeaz? c? o performan?? economic? similar? va fi confirmat? pentru 2019, previziunile pentru 2020 r?m?n extrem de incerte din cauza impactului crizei provocate de coronavirus. ?n ceea ce prive?te Marea Mediteran? ?i Marea Neagr?, trebuie s? se continue eforturile de conservare ferme, iar ?n bazinele maritime atlantice, unele stocuri continu? s? fie supraexploatate sau r?m?n ?n afara limitelor biologice de siguran??.?n cel de al doilea an al implement?rii sale depline, punerea ?n aplicare a obliga?iei de debarcare r?m?ne un motiv de ?ngrijorare. Statele membre trebuie s? intensifice punerea ?n aplicare ?i controlul respect?rii obliga?iei de debarcare, ?n special prin utilizarea unor instrumente de control, cum ar fi sistemele de monitorizare electronic? la distan??. Comisia va continua s? colaboreze cu Parlamentul European ?i cu Consiliul pentru a ajunge la un acord cu privire la sistemul revizuit de control al pescuitului, care va facilita utilizarea acestor instrumente.Consultare public? cu privire la posibilit??ile de pescuit pentru 2021Statele membre, consiliile consultative, industria pescuitului, organiza?iile neguvernamentale ?i cet??enii interesa?i sunt invita?i s? participe la o consultare public? ?i s? ??i exprime opiniile cu privire la posibilit??ile de pescuit pentru 2021. Comisia a publicat comunicarea sa anual? privind evolu?ia gestion?rii stocurilor de pe?te ?n UE, care se bazeaz? pe date din 2018. Edi?ia din acest an, ?C?tre un pescuit mai sustenabil ?n UE: stadiul actual ?i orient?rile pentru 2021”, reafirm? angajamentul ferm al Comisiei de a promova pescuitul sustenabil din punct de vedere ecologic ?i viabil din punct de vedere economic ?i arat? progresele ?nregistrate de UE ?n atingerea acestui obiectiv.?n fiecare an, Comisia public? o comunicare ?n care eviden?iaz? progresele ?nregistrate cu privire la situa?ia stocurilor de pe?te ?i lanseaz? o ampl? consultare public? privind stabilirea posibilit??ilor anuale de pescuit pentru anul urm?tor. Prezenta comunicare evalueaz? situa?ia actual? a punerii ?n aplicare a politicii comune ?n domeniul pescuitului ?i stabile?te motivele care stau la baza propunerii privind posibilit??ile de pescuit pentru anul urm?tor. Comisia invit? statele membre, consiliile consultative — care includ industria pescuitului ?i ONG-urile — ?i cet??enii ?i organiza?iile interesate s? participe la o consultare public? online.?ncep?nd din acest an, stocurile de pe?te trebuie gestionate conform obiectivului UE?n toamn?, Comisia va prezenta propunerile sale privind regulamentele privind posibilit??ile de pescuit pentru 2021 ?n Oceanul Atlantic, Marea Nordului ?i Marea Baltic?, stocurile de ad?ncime, precum ?i posibilit??ile de pescuit ?n Marea Mediteran? ?i Marea Neagr?.?ncep?nd din acest an, stocurile de pe?te trebuie gestionate ?n conformitate cu obiectivul privind produc?ia maxim? sustenabil?, ?i anume cantitatea maxim? de pe?te pe care pescarii o pot lua din mare f?r? a compromite regenerarea ?i productivitatea viitoare a stocului. Prin urmare, obiectivul principal al propunerilor Comisiei privind posibilit??ile de pescuit ?n 2021 va fi men?inerea sau atingerea unui nivel al pescuitului care s? permit? o recoltare maximal?, dar sustenabil? a stocurilor. Propunerile ?in seama de planurile multianuale ?i se bazeaz? pe recomand?ri ?tiin?ifice independente furnizate de Consiliul Interna?ional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) ?i de alte organisme independente, cum ar fi analiza economic? prezentat? de Comitetul ?tiin?ific, tehnic ?i economic pentru pescuit (CSTEP). Propunerile vor include, de asemenea, ajust?ri care rezult? din punerea ?n aplicare a obliga?iei de debarcare.Posibilit??ile de pescuit negociate de Comisie ?i convenite ?n cadrul organiza?iilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) sunt, de asemenea, incluse ?n regulamentele privind posibilit??ile de pescuit ca urmare a reuniunilor acestor organiza?ii. Consiliul mini?trilor pentru pescuit din Uniunea European? discut? propunerile Comisiei ?i stabile?te alocarea posibilit??ilor de pescuit. Statele membre sunt apoi responsabile de distribuirea cotelor lor na?ionale ?ntre diferitele segmente ale flotei. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download