Edupedu.ro - Știri la zi despre educație



DIGITALIZARE ACCELERAT?La momentul declan??rii pandemiei de Covid-19, Rom?nia se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE ?n cadrul Indicelui Economiei ?i Societ??ii Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019). Pe baza datelor anterioare pandemiei, performan?a Rom?niei a fost identic? (2019/2018) ?n patru din cele cinci dimensiuni DESI m?surate. Aceast? situa?ie a fost cauzat? de lipsa de interes a fostelor guverne ?i lipsa unei planific?ri precise a procesului de digitalizare, de instabilitatea de la nivelul institu?iilor responsabile, dar ?i de lipsa de asumare guvernamental? a acestei priorit??i. ?ncep?nd cu luna noiembrie 2019, procesul de digitalizare a devenit una dintre principalele priorit??i, reflectat? prin ?nfiin?area unei autorit??i centrale, Autoritatea pentru Digitalizarea Rom?niei (ADR), cu obiectivul principal de coordonare a procesului de transformare digital? a economiei ?i societ??ii rom?ne?ti. Acest obiectiv reprezint? un element fundamental ?n vederea implement?rii noului model de dezvoltare a Rom?niei ?i realiz?rii convergen?ei cu statele europene mai avansate. Chiar dac? Rom?nia ?nregistra la nivelul anului 2019 cele mai bune rezultate ?n dimensiunea Conectivitate, datorit? utiliz?rii ridicate a benzii largi de foarte mare vitez? ?i disponibilit??ii ample a re?elelor de foarte mare capacitate fixe, ?n special ?n zonele urbane, digitalizarea economiei a r?mas ?n urm?, ?n condi?iile ?n care analiza european? de la nivelul anului 2019 ar?ta c? aproape o cincime dintre rom?ni nu au utilizat niciodat? internetul ?i mai pu?in de o treime au competen?e digitale cel pu?in elementare. Cauzele care stau la baza dezvolt?rii precare a serviciilor publice electronice ?n Rom?nia sunt: lipsa unei arhitecturi IT eficiente ?i eficace, lipsa sistemelor informatice necesare institu?iilor publice centrale pentru opera?ionalizarea serviciilor publice electronic; insuficien?a speciali?tilor ?n e-guvernare ?i a resurselor umane ?n departamentele IT ale institu?iilor ?i autorit??ilor publice ?i, corelat, a competen?elor necesare pentru dezvoltarea ?i mentenan?a serviciilor publice electronice ?i lipsa unui cadru legislativ ?i procedural unitar ?i eficace pentru sus?inerea serviciilor publice electronice.Platforme IT cheie din Romania care deservesc direct cet??enii ?i companiile, al?turi de altele cu specific mai degrab? sectorial, sunt: Sistemul Na?ional de Achizi?ii Publice; Sistemul Agen?iei Na?ionale de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? pentru emiterea extraselor de carte funciar?; Portalul instan?elor de judecat?; Registrul Comer?ului online (portal ONRC); Sistemul informatic al Ministerului Finan?elor Publice ?i al Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal?.Exist? totodat? platforme IT relevante cu rol orizontal, na?ional cu rol de consolidare a e-guvern?rii, care ?ns? nu au fost suficient dezvoltate, populate, exploatate ?i promovate ?nainte de pandemie, dar care au fost exponen?ial eficientizate prin suportul ADR ?n cursul anului 2020: Sistemul electronic na?ional, Sistemul na?ional electronic de plat? online a taxelor ?i impozitelor (Ghiseul.ro), Punctul de contact unic electronic. P?n? la sf?r?itul anului 2019 nu a existat un inventar la nivelul Guvernului privind toate serviciile publice puse la dispozi?ia cet??enilor ?i persoanelor juridice private cu ajutorul c?ruia s? se poat? realiza o evaluare exhaustiv? a m?surii ?n care acestea dispun de platforme electronice deschise interac?iunii cu beneficiarii ?i mai mult pentru a crea un roadmap al digitaliz?rii serviciilor publice. Guvernul liberal a reu?it s? transforme criza pandemiei de Covid-19 ?ntr-o ?ans? de a impulsiona procesul de digitalizare al administra?iei publice. S-au luat m?suri de ordin legislativ, tehnic ?i administrativ, fiind adoptate multiple acte normative cu rol de reglementare ?i suport al procesului de digitalizare. S-au eficientizat ?i extins platformele IT relevante cu rol orizontal, la nivel na?ional, de consolidare a e-guvern?rii (Ghiseul.ro, PCUe), s-au creat platforme web ?i aplica?ii pentru a oferi sprijin ?i informare corect? pentru cet??eni ?i companii privind gestionarea pandemiei Covid-19, s-a accelerat procesul de implementare a marilor proiecte de digitalizare ale institu?iilor care furnizeaz? servicii publice ?i s-au eficientizat procese administrative, ?n raport cu cet??enii, mediul de afaceri ?i interinstitu?ional. Viziunea pe termen mediu privind transformarea digital? a Rom?nieiPrincipalul obiectiv al digitaliz?rii este de a contribui la transformarea profund? a economiei, a administra?iei publice ?i societ??ii, cre?terea performan?elor ?i eficien?ei ?n sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazat? pe digitalizare, inova?ii ?i tehnologii digitale. Pe termen lung, impactul strategic va conduce la o sinergie ?ntre elementele-cheie care definesc ecosistemul digital al Rom?niei, iar obiectivul strategic este de a crea un context propice inova?iei, progresului economic ?i social, dezvoltarea competen?elor cheie ?i a valorii ad?ugate prin instrumente ?i tehnologii digitale. Un alt obiectiv strategic este acela de a face din mecanismul specific produc?ie – adop?ie de inova?ii ?i tehnologii o practic? relevant? ?i curent? ?n Rom?nia. Astfel, ne propunem ca ?n demersul strategic s? acord?m o aten?ie sporit? valorific?rii poten?ialului de digitalizare al companiilor ?i institu?iilor din Rom?nia ?i cre?terea adop?iei instrumentelor digitale. Se va crea cadrul necesar pentru tranzi?ia la economia ?i societatea digital? prin inova?ii ?i tehnologii relevante, competitive ?i scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nou? paradigm? fundamentat? pe o dezvoltare sustenabil? a societ??ii ?i economiei rom?ne?ti ?i la ?ndeplinirea obiectivului de convergen?? real? cu partenerii din Uniunea European?. Prin mecanisme ?i activit??i specifice va fi asigurat? cre?terea capacit??ii Rom?niei de a dezvolta ?i integra inova?ii ?i tehnologii digitale ?n vederea digitaliz?rii unor domenii ?i sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performan?i ?n ierarhia european?, pentru cre?terea vizibilit??ii la nivel global, dar ?i pentru valorificarea poten?ialului strategic pe care Rom?nia ?l are ?n domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calit??ii vie?ii cet??enilor ?i la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interac?iunii cu institu?iile statului. Cre?terea extrem de rapid? a economiei digitale se poate face ac?ion?nd simultan ?i coordonat pe patru axe strategice, care ne asigur? un ecosistem digital capabil s? func?ioneze, s? inoveze ?i s? transfere servicii ?i produse digitale inovative ?n beneficiul societ??ii ?i economiei. Cele patru axe strategice sunt:Administra?ie public? digital? - tranzi?ia rapid?, printr-un proces de transformare digital? a administra?iei publice din Rom?nia, de la statutul neconsolidat ?nc? de e-Government, la cel de smart government. Aceast? tranzi?ie se realizeaz? parcurg?nd ?n mod obligatoriu etapa fundamental? de guvernare bazata pe date (data-centric government) Economie digital? - Transformarea digital? a economiei rom?ne?ti, cu un accent pe IMM-uri, care reprezint? 99% din companiile rom?ne?ti Educa?ie digital? – digitalizarea procesului educa?ional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei ?n toate procesele educa?ionale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dob?ndire/cre?tere/?mbun?t??ire a competen?elor digitale la nivelul ?ntregii societ??i rom?ne?ti Societate digital? Aceste axe strategice pot fi puse ?n valoare prin:Infrastructur? digital? (nivelul 1);Instrumente digitale hardware ?i software (nivelul 2);Competen?e ?i abilit??i digitale (nivelul 3);Ecosisteme digitale (nivelul 4 – companii, institu?ii, cet??eni etc);Noi domenii strategice de dezvoltare ca efect al digitaliz?rii economiei, administra?iei, societ??ii ?i educa?iei.1. Administratie Publica Digitala Digitalizarea administra?iei publice, mult ?nt?rziat? in Romania, este unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului. ?n acest domeniu provocarea major? pe care ?i-o asum? guvernul, este dep??irea ?n urm?torii 4 ani a mai multor etape ale transform?rii digitale a guvern?rii ?i administra?iei publice, astfel ?nc?t s? ac?ioneze pe baza principiilor de guvernare inteligent? (Smart Government), caracterizat? de administra?ie bazat? pe date (data-centric) ?i care s? poat? utiliza instrumente de analiz? ?i predic?ie precum inteligen?a artificial?.Eficientizarea institu?iilor? Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT), clarific?nd rolurile executive ?i de reglementare ale acestora ?i asigur?nd o dezvoltare digital? sustenabil? ?i aliniat? unei viziuni strategice, cu accent pe eficien?a ?n folosirea banului public,simplificare administrativ? ?i acces c?t mai larg la participarea ?n achizi?ii publice.? Inventarierea activelor digitale ale statului ?i reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, elimin?nd risipa ?i dezvolt?nd guvernarea electronica ?ntr-un mod sistematic ?i structurat care evit? suprapuneri de func?ionalit??i (principiul ?distribuire ?i refolosire”—?share and reuse”) ?i competi?ia ?ntre institu?ii ?n oferta de servicii c?tre cet??ean.? Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente prin crearea unor ?autostr?zi informa?ionale” ?ntre institu?ii. Ne dorim s? nu alter?m individualitatea func?ional? a sistemelor informatice sectoriale dar, ?n acela?i timp, s? asigur?m accesul la date imediat de la o institu?ie la alta, ?n vederea asigur?rii principiului ?o singur? dat?” (once-only principle). Pentru a rezolva aceste probleme este necesar? conectarea diverselor aplica?ii publice prin intermediul unor pun?i tehnologice.? Vom identifica posibilit??i privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental prin diversificarea serviciilor oferite c?tre administra?ie ?ntr-o abordare hibrid? IaaS–PaaS (Infrastructur? ca Serviciu—Platform? ca Serviciu).? Implementarea de proiecte pentru digitalizarea sistemului de s?n?tate ?i pentru consolidarea capacit??ii de gestionare a crizei sanitare COVID–19, care s? permit?, printre altele, procesarea automat? a volumelor mari de date medicale, prelucrarea informa?iilor din chestionare ?i fi?e de pacien?i, triajul pacien?ilor, monitorizarea st?rii de s?n?tate a pacien?ilor ?i a fo?tilor pacien?i infecta?i ?i trata?i de COVID–19.Servicii de guvernare electronicaVom dezvolta noi servicii de guvernare electronic? pornind de la nevoile reale ale cet??enilor rom?ni de pretutindeni, construite?n jurul ?i pentru utilizatorul obi?nuit, adaptate contextului, accesibile tuturor ?i inclusive, care asigur? protec?ia datelorpersonale ?i a vie?ii private.Reducerea la minimum a num?rului de documente necesare oric?rui mecanism tranzac?ional, favorizarea ?i ?ncurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip.Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) ?n interfa?a real? de comunicare dintre cet??ean ?i statul rom?n. Orice document depus ?n PCUE va avea valoare legal? ?i va intra pe circuitul documentelor legale pentru toate institu?iileSimplificarea ?i reg?ndirea interfe?elor pentru utilizatori (UX, ?digital by design”) astfel ?nc?t s? fie intuitive ?i u?or de ?n?eles de c?tre cet??eni.Tehnologiile digitale vor permite inovarea ?i vor men?ine administra?iile publice adaptabile ?i adecvate misiunilor lor, contribuind la ?mbun?t?ti?iri majore ale eficien?ei ?i eficacit??ii administr?rii ?i ale furniz?rii de servicii publice.Obiectivul Guvernului va fi de a ?ncuraja ?i sprijini administra?ia public? at?t la nivel central c?t ?i local de a-?i optimiza continuu serviciile furnizate c?tre cet??eni ?i ?ntreprinderi prin utilizarea de solu?iile inovatoare.“Digital first” este principiul dup? care administra?iile publice de la toate nivelurile vor fi obligate s?-?i proiecteze politicile ?i strategiile. O abordare unitar? la nivel na?ional privind reutilizarea datelor publice va guverna modul de lucru ?i interac?iunea ?n interiorul administratiei publice dar ?i al sistemului public cu cel privat. Administra?iile publice trebuie s? se conecteze la spa?iile de date pentru a reutiliza datele existente in vederea fundamentarii deciziilor ?n domeniile strategice ?i, totodat?, s? produc? datele ?i infrastructura necesare, astfel ?nc?t s? faciliteze reutilizarea acestora de c?tre organiza?iile din sectorul public ?i privat ?n vederea cre?terii competitivit??ii economice. Administra?ia public? va avea rolul de motor al cererii de tehnologii digitale, promov?nd ?ncrederea ?n utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, AI ?i Big Data) ?i demonstr?nd c? schimbul si prelucrarea avansata de date, prin asigurarea unui cadru legal si etic, pot fi facute ?ntr-un mod sigur ?i cu impact pozitiv major asupra economiei ?i societ??ii. ?n vederea sustinerii ac?iunilor mentionate mai sus, vor fi exploatate sinergiile rezultate din utilizarea ?i implementarea urm?toarelor instrumente ?i m?suri: elaborare strategiei ?i cadrului normativ privind digitalizarea administratiei publice realizarea unui inventar sau registru al tuturor serviciilor publice (furnizate de administra?ia public? central? ?i local?) ?i analiza gradului de sofisticare digital? curent? al acestora, necesare pentru cuantificarea corect? a decalajului de digitalizare a administra?iei publice rom?ne?ti fa?? de modelele de succes ?n domeniu la nivel interna?ional ?i monitorizarea progresului ?n timp care este ?n curs de realizare; Digitalizarea administra?iei publice se va baza pe asigurarea celor patru piloni esen?iali, cu rol strategic, ai arhitecturi digitale func?ionale a administra?iei publice, care creeaz? cadrul pentru dezvoltarea de servicii electronice ?n mod descentralizat la nivelul oric?rei institu?ii. Aceste patru m?suri, pe care alte ??ri le-au implementat cu ani in urma, identificarea electronic?, interoperabilitatea, platforma unic? de acces la serviciile publice online respectiv infrastructura de tip cloud.?n termeni de m?suri concrete, ac?iunea guvernamental? se va organiza pe dou? direc?ii:Din perspectiva arhitecturii IT guvernamentale:Implementarea principiului once only ?i a arhitecturii de interoperabilitate bazat? pe un management de API-uri puse la dispozi?ie de toate institu?iile publice care de?in registre de date na?ionale. Acest demers va urm?ri identificarea tuturor registrelor de baza ?i crearea unui mecanism pentru amendarea acestei liste, asigurarea infrastructurii tehnice pentru ca accesul la regi?trii de baz? sa s? se realizeze rapid, sigur ?i flexibil, asigur?nd integritatea, disponibilitatea si confiden?ialitatea datelor;?n paralel, se va generaliza ?i se va utiliza ?n mas? semn?tura electronic? a func?ionarilor din administra?ia public?, astfel ?nc?t ace?tia s? poat? comunica digital cu firmele, sc?z?nd timpul de reactie ?i corectarea timpurie a unor posibile gre?eli;Introducerea unui sistem de identitate electronic? care va permite interac?iunea complet? la distan?? cu administra?ia public?, cu efectul clar al sc?derii costurilor, folosind o identitate unic? ?i un mecanism de autentificare de tip SSO (single Sign On), inclusiv ?nrolarea pe aceast? platform? de identificare online put?ndu-se realiza la distan??. Va rezulta un sistem care permite interac?iune zero la ghi?eu pentru cet??ean ?nc? de la ?nrolare, ob?in?ndu-se o reducere a costurilor de implementare de noi platforme ?i un nivel ridicat de securitate pentru toate serviciile publice oferite online. Aceast? schem? de e-identitate va fi notificat? la nivelul UE ?i integrat? cu nodul de comunicare transfrontalier? european? eIDAS. Sistemul na?ional de identitate electronic? va fi deschis, preg?tit s? integreze noi tipuri de identit??i ?i inclusiv s? asigure tranzi?ia spre sisteme care presupun utilizarea unor mecanisme de tip SSI (Self-sovereign identity);Opera?ionalizarea efectiv? a unui punct de contact unic electronic pentru cet??eni ?i companii prin refacerea PCUe ?i integrarea acestuia cu sistemul na?ional de pl??i, ghiseul.ro, ?ntr-o platform? unic? pentru cet??eni. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile ?i accesibilizarea lui prin schema de e-identitate na?ional?, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile si accesibile si transfrontalier pe baza nodului eIDAS. ?n plus, acest demers va cre?te vizibilitatea serviciilor publice, av?nd ca principal efect sc?derea timpului pentru c?utarea informa?iei de c?tre firme ?i se va ob?ine unificarea practicii administrative ?n rela?ia cu firmele ?i cet??enii.Pe termen mediu ?i lung, se va demara migrarea serviciilor publice ?ntr-un cloud guvernamental, ceea ce va cre?te disponibilitatea, dar ?i ergonomia de utilizare a serviciilor publice digitale, efectul fiind de sc?dere a costurilor firmelor ?n interac?iunea cu statul ?i pe termen lung chiar a nevoilor de finan?are a unor servicii eterogene sc?z?nd presiunea pe bugetul public ?i indirect pe firme.Decizia privind modul in care va fi facut cloud-ul se va lua de catre guvern in primul an de guvernare.Din perspectiva sistemelor informatice care opereaz? efectiv livrarea de servicii publice:Se va investi puternic ?n cresterea capacit??ii de a gestiona riscurile cibernetice, un aspect important pentru o economie care se digitalizeaz? accelerat. Guvernul isi va asuma responsabilitatea pentru sustinerea operationalizarea si valorificarea centrului EUCyber.Realizarea obiectivelor de mai sus va depinde totodat? de: asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digital? :cuantificarea nevoii de speciali?ti IT ?n administra?ia public? ?i elaborarea unui plan na?ional pentru formarea ?i fidelizarea acestora;crearea unui corp de speciali?ti la nivel central (ADR) pentru pilotarea transform?rii digitale (rolurile vizate sunt de tipul: project manager, arhitect, business analyst, UI/UX designer, implementarea efectiv? urm?nd a se face ?mpreun? cu partenerii din industrie)derularea unui program amplu pentru crearea abilit??ilor digitale necesare la nivelul angaja?ilor din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispozi?ie (a se vedea obiectivul pentru Competen?e Digitale)adoptarea cadrului legal ?i a normelor necesare pentru transformarea digital? a Rom?niei prin: politici de tip digital first, politici de tip cloud first, API first, legea interoperabilit??ii, standardizarea datelor din toate domeniile administra?iei publice (s?n?tate, educa?ie, munca, finan?e, etc.), crearea de standarde pentru achizi?ia de platforme software la nivelul administra?iei publice centrale ?i locale, crearea unui cadrul legislativ ce permite o bun? transparen?? asupra sistemelor informatice achizi?ionate.; sustinerea proiectelor AI, blockchain, RPA, Open Datavom crea cadrul legal pentru gestiunea activelor digitale?n procesul de digitalizare, se asigur? obligatoriu punerea la dispozi?ia cet??enilor apar?in?nd minorit??ilor na?ionale a formularelor ?i textelor de uz curent in format bilingv, respectiv ?n limba rom?n? ?i limbile minorit??ilor na?ionale. Sistemul na?ional de pl??i, ghi?eul.ro, serviciile publice electronice obligatoriu vor fi disponibile ?i accesibilitate ?i ?n limbile minorit??ilor na?ionale.ECONOMIE DIGITAL? Pentru Rom?nia, poten?ialele beneficii economice ale digitaliz?rii ar aduce o contribu?ie de 42 de miliarde de Euro la PIB, p?n? ?n anul 2025. Economia rom?neasc? este dominat? ?n propor?ie de 99% de ?ntreprinderi mici ?i mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza ?i nivelul de digitalizare pe care ?l pot atinge, fiind dou? elemente cu efecte de anvergur? asupra competitivit??ii Rom?niei pe pia?a european? ?i global?. Datorit? ritmului de cre?tere fulminant al industriei tehnologice la nivelul UE (de cinci ori mai rapid dec?t restul economiei europene ?n termeni de valoarea ad?ugat? brut?), tehnologiile digitale impacteaz? ?ntr-un mod disruptiv dinamica pie?ei, cu o vitez? din ce ?n ce mai mare, cre?nd oportunit??i f?r? precedent pentru IMM-urile europene ?i implicit romane?ti, permi??nd companiilor s? inoveze, s? creasc? ?i s? concureze utiliz?nd modele ?i solu?ii noi ?n genera?iile anterioare de tehnologii. ?n plus, industria poate beneficia de un efect indirect al digitaliz?rii, dar cu impact major asupra capacit??ii companiilor de a converge spre principiile economiei digitale prin noi modele de afaceri, modele opera?ionale ?i o nou? viziune managerial? ?ntr-o nou? paradigm? bazat? pe inova?ii ?i tehnologii digitale.Aceasta situa?ie este cauzat? ?i de faptul c? procesul de transformare digital? a IMM-urilor a fost deseori gre?it ?n?eles ?i redus la numeroase programe de finan?are, asimilate doar unor simple achizi?ii de sisteme ?i echipamente IT. Procesul de transformare digital? implic? schimb?ri fundamentale pe diferite paliere ale unei afaceri:la nivel de procese (utilizarea unui procent crescut de automatizare ?n produc?ie ?i de integrare a datelor in procese ?i lan?uri de aprovizionare, conduc?nd la cre?terea productivit??ii ?i eficientiz?rii resurselor), la nivel de produse (?ncorporarea TIC ?n c?t mai multe categorii de produse) ?i nu ?n ultimul r?nd la nivel de modele de business (produsele inteligente ?i conectate conduc ?i se adapteaz? la schimb?rile de comportament ale clien?ilor). ?ntr-un cuv?nt, ?ntreaga economie rom?neasc? trebuie s? fac? o tranzi?ie c?t mai rapid? c?tre noua economie (Economia digital?) valorific?nd toate avantajele noii revolu?ii industriale 4.0. Economia digital? are poten?ialul de a genera schimb?ri majore ?i oportunit??i ?n domenii foarte variate, precum administrativ, social, educa?ional, medical, dar ?i ?n domenii emergente. Cre?terea poten?ialului Rom?niei de a crea ?i inova tehnologii digitale ?i, pe de alt? parte, de a le adopta ?i utiliza va genera valoare strategic? pe mai multe nivele.Cele mai multe IMM-uri din Rom?nia (1/3 din IMM-urile europene) investesc ?n principal ?n produse digitale care permit optimizarea afacerilor, a opera?iunilor, cum ar fi Customer Relationship Management (CRM) sau Enterprise Resource Planning (ERP), concentr?nd-se pe optimizarea modelelor ?i proceselor existente, f?r? o analiz? de business fundamentat?, o simplificare a proceselor, colectarea de date sau folosirea unor tehnologii emergente ca Inteligen?a Artificial?, Cloud Computing, IoT, Blockchain, etc. Domeniile cu cel mai mare poten?ial de automatizare ?n Rom?nia ?i unde putem ob?ine cel mai mare impact sunt: agricultura, domeniul manufacturii, comer?ul ?i transporturile.Prin urmare, este nevoie de o viziune strategic? guvernamental? concertat? top-down care s? creeze ecosistemul de instrumente ?i m?suri de sprijinire a procesului de transformare digital? a IMM-urilor, ale c?rui elemente trebuie s? se centreze pe:Hub-urile europene de inovare digitala - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)Un studiu recent al BEI arat? c? aproximativ 70% dintre IMM-urile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regional? din regiunea ?n care ??i desf??oar? activitatea, indiferent dac? IMM-ul avea sau nu un profil digital. Astfel, Hub-urile europene de inovare digital? sunt principalul instrument ?i vector trans-european pe care Comisia Europeana ?mpreun? cu statele membre ?l au ?n vedere pentru a impulsiona at?t inovarea ?i digitalizarea economiei c?t ?i digitalizarea administra?iei publice europene. Concepute ca agen?ii de dezvoltare a digitalizare ?n parteneriat public-privat, aceste hub-uri vor fi finan?ate ?n principal prin Programul Europa Digital? ?i prin aloc?ri ale Fondului European pentru Dezvoltare Regionala la nivelul fiec?rei regiuni europene ?i vor lucra ?n re?ea pentru atingerea obiectivelor men?ionate mai sus. Hub-urile Digitale de Inovare vor pune ?n valoare poten?ialul tehnologic ?i de inovare regional pentru a dezvolta tehnologii ?i instrumente digitale pentru domenii cu grad ridicat de adop?ie: industrie, administra?ie public?, agricultur?, healthcare etc. Rolul strategic al Hub-urilor Digitale de Inovare este ?i acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul Rom?niei pe o hart? European?, dar ?i global? a digitaliz?rii ?i inova?iei tehnologice. Hub-urile Digitale de Inovare vor deveni vectori strategici, conecta?i ?n re?eaua european? a Hub-urilor Digitale de Inovare capabili s? genereze ?i s? transfere know-how ?i s? genereze valoare ?n economie ?i societate.Rom?nia, care va avea un num?r de hub-uri ?n principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunit??ile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca func?iile acestora prev?zute in Regulamentul Europa Digitala - sprijin pentru identificarea investirilor, instruire ?i sprijin ?n dob?ndirea competentelor digitale, testare ?nainte de investi?ie, crearea unui ecosistem pentru inovare ?i re?ea – s? contribuie direct ?i m?surabil la transformarea digital? a IMM-urilor, ?n corelare cu Strategiile de specializare inteligent? ale fiec?rei regiuni de dezvoltare.M?suri concrete:Dezvoltarea solutiilor de finan?are prin Programele Opera?ionale Regionale a unor proiecte de smart city ?n ora?ele din fiecare regiune ?n parteneriat cu hub-urile regionaleDerularea de training-uri pentru func?ionarii publici, pentru dob?ndirea de competen?e digitale, la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat ?n sistemul public din Rom?nia.Crearea ?i utilizarea colaborativ? a unor infrastructuri regionale comune.Crearea unui fond de investi?ii dedicat startup-urilor inovative, ?n parteneriat cu investitori priva?i Ponderea IMM-urilor capabile s? atrag? finan?area extern? pentru proiecte inovative dar ?i cu un grad mare de risc, este semnificativ mai mica dec?t cea a IMM-urilor care aglutineaz? resurse financiare externe ?n scopul implement?rii de proiecte ?n domenii tradi?ionale de business. Chiar daca b?ncile pot reprezenta sursa principal? de finan?are a produselor high-tech inovative, de foarte multe ori, acestea dovedesc, fie o lips? de expertiz? pentru a evalua corect proiectele digitale, fie nu au produse financiare potrivite pentru acest tip de business. Date fiind unele dintre caracteristicile unice ale proiectelor digitale (nu au garan?ii tangibile; IP-urile si imobiliz?rile necorporale nu sunt recunoscute pe scar? larg? ca garan?ii), astfel de proiecte fiind pe bun? dreptate catalogate ca propuneri cu un grad ridicat de risc. Prin urmare, exist? o nevoie stringent? de instrumente inovatoare care s? sus?in? finan?area acestor produse digitale care pot avea un extraordinar efect de leverage ?n economie.Pe de alt? parte statul nu are instrumentele de evaluare corect? a gradului de inovare tehnologic? sau de business pe care o companie ?l propune ?i de cele mai multe ori criteriile de finan?are sunt bazate pe grile care elimin? riscurile ?i finan?eaz? solu?ii mai pu?in inovative, acest lucru fiind contrar ideii de start-up high-tech. Solu?ia este realizarea unui parteneriat ?n care sunt atra?i al?turi de statul rom?n, parteneri din mediul privat capabili s? ??i asume ?n egal? m?sur? riscul cofinan??rii ?i calitatea de evaluator ?n acela?i timp..ro - O platform? de solu?ii alimentat? de datele guvernului ?i ale sectorului privat - O platform? digital? colaborativ? ?n care sectorul privat poate avea o abordare practic? asupra solu?ion?rii problemelor ridicate de administra?ia public? oferind solu?ii existente sau dezvolt?nd altele noi pentru a face fa?? acestor probleme. Aceast? platform? a solu?iilor va beneficia, de asemenea, de datele deschise de sectorul public ?i privat pentru a construi solu?ii ?i decizii cu privire la informa?ii transparente. Accesul transparent ?i usor al companiilor private la proiecte publice, precum ?i posibilitatea – acolo unde regulile de protec?ie a datelor permit – dezvolt?rii de aplica?ii utile pe platforme publice cu acces software pe baza de API-uri. Acest sistem permite, pe de o parte, cre?terea ?i transparentizarea pie?ei publice de IT&C, pe de alt? parte, deschide potentialul enorm al aplica?iilor private construite ?n ecosistem public – ceea ce poate aduce acces exponen?ial la servicii digitale extrem de valoroase cet??enilor Rom?niei.EDUCA?IE DIGITAL?Un aspect important pentru ac?iunea guvernamental? este cel al dezvolt?rii abilita?ilor digitale la nivelul tuturor segmentelor de popula?ie si ale for?ei de munc?. Conform Indicelui Societ??ii si Economie Digitale publicat de Comisia European? (DESI), Rom?nia se plaseaz? in acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai pu?in de 30% din popula?ie av?nd competen?e digitale de baz?. Guvernul va ac?iona realist, dar structurat ?n acest domeniu, pentru a reu?i s? aib? un impact pozitiv concret m?surabil ?i coordonat cu implementarea solu?iilor de digitalizare ale administra?iei publice. ?n acest fel, pentru prima oar? dup? mul?i ani, se vizeaz? apari?ia primelor modific?ri generate ?n acest domeniu, de m?suri guvernamentale. Pentru a fi eficiente, at?t obiectivele c?t ?i m?surile aferente acestui domeniu vor fi organizate pe segmente ?i nevoi asociate lor. Astfel, segmentele vizate de m?suri guvernamentale ?n domeniul competen?elor digitale vor fi urm?toarele:Popula?ia general? pentru nevoile uzuale ale vie?ii cotidiene ?i ale utiliz?rii noilor servicii publice digitalizateFunc?ionarii ?i angaja?ii autorit??ilor publice – at?t centrale c?t mai ales locale – pentru nevoile de a furniza servicii folosind noile instrumente digitale de e-guvernare. Obiectivul este acela de a avea la nivelul tuturor angaja?ilor din sistemul public p?n? ?n 2024, un nivel minim de competen?e. Vom implementa:Programe na?ionale de formare a func?ionarilor publici, cu un calendar adaptat evolu?iei sistemelor informatice din administra?ia public, dar ?i corelarea acestora cu evolu?ia tehnologic? propriu-zis?. Popula?ia ?colar?, pentru nevoile de dob?ndire a competen?elor digitale aferente fiec?rui nivel educa?ional, cu accent pe zona pre-universitar?:Evaluarea ?i modificarea curriculei ?colare pentru a include at?t ore de digitalizare specifice v?rstei ?i nivelului ?colar c?t ?i un demers de digitalizare transversal? a modului de predare pentru toate disciplinele.Investi?ii ?n competen?ele digitale de baz? ale personalului didactic ?n programe regulate de training ?i ?n transferul de resurse umane IT c?tre zonele deficitare:Program anual de skilling pentru profesori ?n care vor fi implicate cadrele didactice din ?coli, pe principiul mecanismului, train-the-trainerDezvoltarea competen?elor digitale avansate ale speciali?tilor din zona IT pentru tehnologii emergente – Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT, etc. - cu efectul cre?terii valorii-ad?ugate a serviciilor ?i produselor dezvoltate de c?tre companiile din domeniul IT&C rom?ne?ti ?i pentru a r?m?ne o economie competitiv? la nivel mondial:Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation Hubs.Societate DigitalaMasuriLegea arhivelor electronice.Legea ca?rt?ii de identitate. Trebuie sa? reglementeze identificarea suficient de sigura? (nivel de asigurare ridicat cf Reg 910/2014) pentru autentificarea i?n sistemele statului.Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunica?rile legale sa? se poata? purta electronic, iar ceta?t?eanul sa? aiba? un ”domiciliu electronic” creat de stat, pe care sa?-l poate gesti- ona/actualiza.Posibilitatea ceta?t?eanului de a opta pentru a primi comunica?ri ale statului roma?n electronic, nu fizicPosibilitatea statului/tert?ilor de a trimite notifica?ri ca?tre ceta?t?ean care sa? aiba? valoare juridica? (de exemplu, notificarea electronica? de plata? a unei amenzi sa? nu poata? fi refuzata? de ca?tre ceta?t?ean pe motiv ca? nu a citit-o, odata? ce acel ceta?t?ean s?i-a declarat opt?iunea de notificare electronica?)Posibilitatea de a arhiva electronic comunica?rile i?ntre ceta?t?ean s?i institut?iile publice, acelea care au fost fa?cute i?n baza ceta?t?eniei digitalePosibilitatea ceta?t?eanului de a transmite (cu valoare juridica?) documente semnate electronic ca?tre orice institut?ie a statului, ca s?i cum le-ar trimite i?n format fizic Crearea unui cadru legal na?ional pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semn?turi electronice, ?n conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legisla?ia na?ional? ar trebui s? fie flexibil? ?i s? permit? utilizarea celor 3 versiuni ale semn?turii electronice (simpl?, avansat? ?i calificat?) pentru a cre?te procesul de digitalizare ?n Rom?nia.Guvernul isi propune sa ofere acces la internet de viteza rapida a unei mari parti a populatiei iar in aceasta directie are in vedere luarea urmatoarelor masuri:a) Actul normativ de modificat: Legea nr. 51/2006, i?n urma unei ample dezbateri publice s?i cu operatoriib) Elemente esent?iale care nu trebuie sa? lipseasca? din acest act: Acoperirea peste 96% cu internet NGN a populat?iei din Roma?nia. Generalizarea s?i facilitarea accesului la servicii de telemedicina? i?n mediul rural, acorda?nd prioritate comunita?t?ilor vulnerabile s?i celor aflate la distant?e mari fat?a? de spitalele judet?ene. Generalizarea s?i facilitarea accesului la i?nva?t?a?ma?ntul online i?n mediul rural s?i la resurse educat?ionale deschise. Facilitarea dezvolta?rii competent?elor digitale i?n ra?ndul populat?iei din zone vulnerabile.c) Act?iuni institut?ii: ANCOM: proiecte dedicate de extindere a ret?elei, prin operatori privat?. Sprijin nat?ional pentru fiecare localitate astfel i?nca?t i?n ma?car un loc public, dotat s?i cu prize, sa? fie acces gratuit la Wifi, astfel i?nca?t cei care nu i?s?i?permit accesul acasa? sa? se poata? conecta acolo. Dotarea bibliotecilor publice , inclusiv cele s?colare, cu infrastructura? TIC moderna? s?i acces la internet s?i organizarea unor cursuri s?i sistem de asistent?a? pentru alfabetizare digitala? s?i a adult?ilor (Program de Interes Nat?ional prin Ministerul Educat?iei s?i Cerceta?rii)d) Alocare bugetara: Facilitatea de Redresare s?i Rezilient?a? (Next Generation EU): Proiect integrat pe Pilonii Transformare Digitala?, Coeziune Sociala?, Garant?ia pentru Copii; Viitorul Program Operat?ional Regional, Axa Prioritara 7 - ?Digitalizare i?n educat?ie”; Viitorul Program Operat?ional Sa?na?tate, Axa Prioritara? 6 - ?Digitalizarea sistemului medical”; InvestEU: Axa 4 - Dezvoltarea infrastructurii de conectivitate digitala? pentru cres?terea accesului s?i a calita?t?ii, i?n special i?n zonele rurale s?i periferice? ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download