Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 15 decembrie 2020, partea a douaProprietarii de magazine ?i terase cer program prelungit de S?rb?tori, dar primesc ?n schimb mai multe controale 15 Decembrie 2020 17:06, Reprezentan?ii HoReCa i-au solicitat mar?i prefecturlui Capitalei, Traian Berbeceanu s? permit? ca terasele ?i magazinele, mall-urile ?i restaurantele s? func?ioneze dup? un program prelungit ?n Noaptea de Revelion. Anun?ul a fost lansat de antreprenorul Drago? Anastasiu, scrie G4Media.?n schimb, prefectul Capitalei a anun?at, ?n urma unei ?ntrevederi cu mai multe autorit??i c? va spori controalele ?n HoReCa ?n perioada urm?toare. Referitor la o posibil? prelungire, o eventual? decizie ?n acest sens va fi luat? de Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen??.Ce s-a discutat la ?nt?lnirea Institu?iei Prefectului Municipiul Bucure?tiInstitu?ia Prefectului Municipiul Bucure?ti informeaz? c? ?n contextul generat de dinamica evolu?iei situa?iei epidemiologice de la nivelul municipiului Bucure?ti, raportat la faptul c? Industria HoReCa se confrunt? cu efecte ?i provoc?ri f?r? precedent, pentru a preveni adoptarea unor noi m?suri, care ar putea afecta ?i mai mult activitatea economic? a partenerilor sociali, ?n cadrul ?edin?ei de azi au fost analizate condi?iile concrete de aplicare ?i respectare a m?surilor pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. La reuniunea de azi au participat ?i reprezentan?ii institu?iilor ?i autorit??ilor publice care pun ?n aplicare sau urm?resc respectarea aplic?rii m?surilor pe durata st?rii de alert?, respectiv Direc?ia General? de Poli?ie a Municipiului Bucure?ti, Direc?ia General? de Jandarmi a Municipiului Bucure?ti, Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? Bucure?ti –Ilfov, Direc?ia de S?n?tate Public?.S-a discutat detaliat despre situa?ia teraselor care func?ioneaz? f?r? s? respecte exigen?ele legale, despre unit??ile de cazare care eludeaz? prevederile normative pentru a face posibil? func?ionarea restaurantelor. S-a subliniat ?i comportamentul inadecvat al agen?ilor economici manifestat fa?? de echipele aflate ?n exerci?iul atribu?iilor de control. Lu?nd ?n considerare cadrul juridic existent, referitor la m?surile de siguran?? sanitar?, precum ?i sanc?iunile aplicabile ?n cazul nerespect?rii acestor norme, nu se impune adoptarea de m?suri suplimentare pentru cre?terea siguran?ei popula?iei. ?n schimb, pentru a ?nt?mpina s?rb?torile ?ntr-un climat de siguran??, at?t pentru noi to?i, c?t ?i pentru cei dragi, se impune acordarea unei aten?ii sporite respect?rii normelor deja existente ?i larg popularizate. Ne adres?m cet??enilor, apel?nd la educa?ia ?i spiritul civic ?i pled?m pentru un comportament care promoveaz? angajamentul social, prevederea ?i siguran?a ?n ac?iunile lor, resping?nd categoric comportamentele deviante sau violente, care lezeaz? ordinea social?.McDonald’s deschide primul restaurant din T?rgovi?te, investi?ie de 5,8 milioane de lei Retail McDonald’s deschide primul restaurant din T?rgovi?te, investi?ie de 5,8 milioane de lei Profit.ro scris ast?zi, Premier Restaurants Rom?nia, operatorul lan?ului de restaurante McDonald’s la nivel local, a deschis mar?i cel de-al 87-lea restaurant din Rom?nia, primul restaurant din T?rgovi?te, investi?ie de 5,8 milioane de lei. ”Premier Restaurants Rom?nia, operatorul lan?ului de restaurante McDonald’s la nivel local, continu? investi?iile ?n dezvoltarea re?elei ?i deschide ast?zi, cel de-al 87-lea restaurant din Rom?nia. Restaurantul este primul McDonald’s din jude?ul D?mbovi?a ?i se deschide ?n urma unei investi?ii de 5,8 milioane de lei. Noul restaurant tip Drive-Thru integreaz? cea mai nou? tehnologie McDonald’s ?i creeaz? 70 de locuri de munc? pentru comunitatea local?”, arat? compania. Restaurantul dispune de 97 de locuri ?n interior, 64 de locuri pe teras?, ?i de o cafenea McCafé, scrie News.ro. ”Ne bucur?m s? deschidem primul restaurant din T?rgovi?te ?i s? fim mai aproape de comunitatea din jude?ul D?mbovi?a. Cu aceast? inaugurare, finaliz?m planul de extindere al re?elei de restaurante ?n 2020, un an ?n care am continuat s? investim ?n digitalizare, ?n extinderea serviciului McDelivery ?i ?n siguran?a restaurantelor noastre”, a declarat Paul Dr?gan, director general Premier Restaurants Rom?nia. Premier Restaurants Rom?nia opereaz? restaurantele McDonald’s ?n Rom?nia. McDonald’s este lider al pie?ei restaurantelor, cu 87 de restaurante ?n 27 de ora?e, dintre care 42 restaurante cu McDrive ?i 42 de cafenele McCafé. P?n? ?n prezent, compania a investit peste 800 milioane de lei ?n Rom?nia ?i are o echip? de 5.500 de angaja?i. Premier Restaurants Rom?nia este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta ?i Rom?nia. Premier Capital plc opereaz? 159 de restaurante ?n ?ase ??ri ?i are peste 8.800 de angaja?i. Premier Capital plc reprezint? business-ul McDonald’s al grupului Hili Ventures Ltd, grup implicat ?n diverse opera?iuni de logistic?, transport naval, inginerie, petrol ?i gaze, tehnologie, propriet??i, ospitalitate ?i leasing ?i care de?ine parteneriate cu McDonald’s ?i Apple.OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia au inaugurat prima sta?ie modernizat? din re?eaua Petrom Retail OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia au inaugurat prima sta?ie modernizat? din re?eaua Petrom Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, 18:34 OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia au anun?at mar?i c? vor investi peste 50 de milioane de euro ?n total pentru modernizarea celor 400 de sta?ii de alimentare Petrom, iar magazinele de proximitate MyAuchan vor ?nlocui spa?iile comerciale existente din sta?iile Petrom, pun?nd la dispozi?ia clien?ilor o ofert? de peste 2.500 de produse. ”OMV Petrom, cea mai mare companie integrat? de energie din Europa de Sud-Est, a inaugurat prima sta?ie modernizat? de carburan?i din re?eaua Petrom ?n cadrul unui amplu program de modernizare a ?ntregii re?ele. Aceasta include culoar rapid de alimentare cu posibilitate de plat? cu cardul la pomp?. OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia, subsidiara din Rom?nia a Auchan Retail, unul dintre cele mai mari grupuri mondiale de comer? alimentar, au ?nceput integrarea magazinelor de proximitate MyAuchan ?n sta?iile de alimentare Petrom. Cele dou? companii vor investi peste 50 de milioane de euro pentru modernizarea celor circa 400 de sta?ii de alimentare Petrom”, a anun?at Petrom, preluat? de news.ro. ?n perioada 2021 – 2024, aproximativ 400 de sta?ii de alimentare din re?eaua Petrom amplasate ?n zone rurale ?i urbane ale ??rii vor fi reamenajate at?t la interior, c?t ?i la exterior. ?n var?, OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia au anun?at extinderea parteneriatul pentru deschiderea de magazine de proximitate MyAuchan ?n sta?iile de distribu?ie Petrom. Acest parteneriat presupune deschiderea a 400 de magazine MyAuchan ?n toat? re?eaua Petrom, din peste 250 de localit??i, ?n urm?torii cinci ani. Anun?ul era c? sta?iile Petrom vor intra ?ntr-un amplu proces de modernizare care, pe l?ng? amenajarea de magazine MyAuchan, include ?nlocuirea elementelor de identitate vizual?, precum ?i lucr?ri exterioare ?n zona pompelor ?i ?n cea a serviciilor adiacente (sp?l?toria de ma?ini, alimentarea cu GPL). La finalul lui 2019, OMV Petrom ?i Auchan Retail Rom?nia aveau deschise 17 magazine de proximitate MyAuchan ?n sta?iile de distribu?ie marca Petrom.Restaurantele s-ar putea deschide la interior de la ?nceputul anului viitor Alex Darvari | 15.12.2020 Prefectul Capitalei a avut ast?zi o ?nt?lnire cu reprezentan?ii HORECA la care au participat ?i reprezentan?ii Poli?iei, Jandarmeriei, Direc?iei de S?n?tate Public? pentru a reitera necesitatea respect?rii m?surilor pentru prevenirea ?mboln?virii cu noul coronavirus. Drago? Atanasiu purt?tor de cuv?nt al Alian?ei pentru Turism ?i pre?edintele Camerei de Comer? ?i Industrie a Rom?niei a declarat c? toat? lumea din industria HORECA trebuie s? respecte m?surile sanitare ?n vigoare pentru a nu se lua m?suri mai drastice, mai ales c? vine o perioad? dificil? Cr?ciun ?i Revelion c?nd tendin?a este s? nu se respecte normele, bucurestifm.Atanasiu spune c? dac? cifrele privind inciden?a ?mboln?virii cu virusul SARS-CoV-2 vor sc?dea este posibil ca de la ?nceputul anului viitor s? se deschid? restaurantele la interior.DIVERSEBiscui?i retra?i de la v?nzare ?n urma unei alerte europene privind con?inutul peste limita admis? a oxidului de etilen? 15 decembrie 2020, 10:36 de News.ro Un lot de biscui?i cu susan este retras de la v?nzare de produc?tor ?n urma unei alerte europene privind con?inutul peste limita admis? a oxidului de etilen? din semin?ele de susan utilizate.?n urma unei alerte europene privind con?inutul peste limita admis? a oxidului de etilen? ?n semin?ele de susan folosite la fabricarea produsului Crackers susan 150g , CROCO ini?iaz? o rechemare a produsului”, anun?? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA). Este vorba despre loturile care au urm?toarele caracteristici: - Denumire produs: CROCO BISCUITI CRACKERS SUSAN 150g - Marc?: CROCO - Cod de bare al produsului: 5941194002959 - Prezentare: PUNGA 150g - LOT PRODUS lot L001051120, data fabricatie 05.11.2020 data expirare 02.08.2021. ”Produsele care poart? datele limit? de consum men?ionate mai sus vor fi retrase de la comercializare ?i vor fi distruse. Cu toate acestea, unele dintre aceste produse au fost comercializate ?nainte de de initierea m?surii de retragere. Cei care de?in aceste produse sunt ruga?i s? nu le consume ?i s? le aduca ?napoi la magazin”, anun?? ANSVSA. ?n urm? cu o lun?, din acela?i motiv au fost retra?i minicheesburgeri v?ndu?i ?n magazine Carrefour. ANSVSA preciza atunci c? oxidul de etilen? poate prezenta un risc poten?ial pentru s?n?tate ?n caz de consum repetat, pe termen lung. Alert? european?. Mai multe produse, retrase din marile lan?uri de magazine, inclusiv ?n Rom?nia Dorin Oancea Postat la 15 decembrie 2020 O serie de produse - biscui?i, p?ine, s?r??ele - au fost rechemate ?n decembrie de c?tre re?elele comerciale, ?n urma unei alerte europene privind con?inutul peste limita admis? a oxidului de etile?a in semin?ele de susan folosite la fabricarea acestora.Auchan a rechemat Croco Biscui?i crakers Susan 150g, cod de bare al produsului: 5941194002959, ?n pung? de 150g, lot L001051120, data fabricatie - 05.11.2020, data expirare 02.08.2021. Produsele care poart? datele limita de consum men?ionate mai sus vor fi retrase de la comercializare ?i vor fi distruse. Cei care de?in aceste produse sunt ruga?i s? nu le consume ?i s? le aduca ?napoi la magazin, unde vor fi rambursate.Auchan a mai retras ?i Biscui?i Crackers semin?e & susan 100g – Auchan, Cod de bare: 3596710379453, ?n cutie de carton 100g, data limita de consum pentru loturile ?n cauz?: 18/12/2020, 25/12/2020, 01/01/2021.Produsele care poart? datele limita de consum men?ionate mai sus vor fi retrase de la comercializare ?i vor fi distruse. Cei care de?in aceste produse sunt ruga?i s? nu le consume ?i s? le aduca ?napoi la magazin, unde vor fi rambursate.Carrefour a anun?at c? societatea Maspex Rom?nia a ini?iat retragerea de la comercializare a produsului S?r??ele cu susan 110g Salatini, ca urmare a alertei europene privind prezen?a peste limitele admise legal a contaminantului oxid de etilen? ?n anumite loturi de semin?e de susan, folosite ca ingredient la fabricarea produsului. Datele de identificare ale produsului sunt: Cod EAN: 5941588012717, Loturi/DLC: L011193 / 07.2021 si L011252 / 07.2021.Tot Carrefour a anun?at c? c? societatea Nutrivita SRL a ini?iat retragerea de la comercializare a produsului P?ine cu semin?e f?rp glutem 400g Gerble, ca urmare a alertei privind prezen?a peste oxidului de etilen? ?n anumite loturi de semin?e de susan. Datele de identificare ale produsului sunt: Cod EAN: 3175681104761; Loturi/DLC: 110321 - 11/03/2021 ?i 160421 - 16/04/2021.Oxidul de etilen? poate prezenta un risc poten?ial pentru s?n?tate ?n caz de consum repetat, pe termen lung.SUBVEN?II APIA PENTRU GROAPA DE GUNOI! Agroinfo 15 decembrie 2020 ANCHETA DNA. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a pl?tit subven?ii pe hectar pentru o groap? de gunoi, sus?ine un comunicat al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie. Suprafa?a respectiv? nu este arabil?, nici p??une nu este, ?i i se spune "La groapa de gunoi", pentru c?, probabil, acolo se arunc? gunoaiele.Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul teritorial Cluj - Biroul teritorial Baia Mare au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de libertate, a unui inculpat pentru s?v?r?irea infrac?iunii de folosire sau prezentare cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, ?n form? continuat?, precizeaz? comunicatul DNA transmis media. ?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut urm?toarea stare de fapt:?n perioada 2008-2016, inculpatul ar fi depus la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (A.P.I.A.) mai multe documente false ?n scopul de a ob?ine ?n mod injust, ?n cadrul mai multor scheme de sprijin sume de bani din bugetul Uniunii Europene, pentru o suprafa?? de teren de 3,42 ha, ?n care ar fi fost inclus? ?i o suprafa?? de 1 ha de teren impropriu pentru practicarea agriculturii, situat pe raza municipiului Sighetu Marma?iei.?n acela?i context, inculpatul ar fi omis s? notifice la APIA,?potrivit legii, ?mprejurarea c? nu a ?nfiin?at culturile promise pe suprafa?a respectiv?, cunoscut? sub denumirea de ”La Groapa de Gunoi”. Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum total de 22.157 lei sum? cu care Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a comunicat c? se constituie parte civil? ?n cauz?.?n cauz?, s-a dispus luarea m?surii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce apar?ine inculpatului.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramure? cu propunere de a se men?ine m?sura asigur?torie dispus? ?n cauz?, se arat? ?n comunicatul ul neregulilor constatate de inspectorii ANSVSA pe parcursul lunii noiembrie Sursa: ANSVSA By RO.aliment December 15, 2020Inspectorii Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor au efectuat peste 9.700 de controale ?n unit??ile din industria alimentar?, informeaz? autoritatea printr-un comunicat de pres?.Verific?rile au fost realizate ?n baza Programului de supraveghere ?i control pentru anul 2020 ?i vizeaz? operatorii din industria alimentar? care ??i desf??oar? activitatea ?n domenii precum: fabricarea produselor de mor?rit, p?inii ?i produselor de patiserie, altor produse alimentare, b?uturilor r?coritoare ?i alcoolice, precum ?i unit??i de depozitare – alimentare, semin?e, legume – fructe.?Ca urmare a neregulilor constatate ?i ?nc?lc?rii prevederilor legisla?iei ?n domeniul siguran?ei alimentelor, au fost dispuse m?suri pentru remedierea deficien?elor constatate ?i s-au aplicat 74 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 276.600 de lei”, se arat? ?n documentul numit anterior.Neconformit??ile constatate ?n urma controalelor sunt:neconformit??i privind respectarea bunelor practici de igien? ?i fabrica?ie cum ar fi: ne?ntre?inerea igienic? a spa?iilor de depozitare, ?ntre?inerea necorespunz?toare a spa?iilor tehnologice de produc?ie, lipsa sursei de ap? ?i a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angaja?i, neasigurarea stocurilor corespunz?toare de substan?e destinate opera?iunilor de dezinfec?ie, neefectuarea opera?iunilor de DDD ?n condi?iile legisla?iei specifice domeniului alimentar; neconformit??i privind ?ntre?inerea ?i igiena echipamentului de protec?ie sanitar? a personalului muncitor ?i/sau legate de atestarea st?rii de s?n?tate a acestuia;neconformit??i privind monitorizarea ?i implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;neconformit??i legate de asigurarea trasabilit??ii ?i conformit??ii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiz? cu rezultate nesatisf?c?toare);alte tipuri de neconformit??i: desf??urarea de activit??i ne?nregistrate sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, nu exist? eviden?e ?n ceea ce prive?te triajul epidemiologic, neremedierea deficien?elor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent).UNIUNEA EUROPEANA Mult a?teptatul Regulament de Tranzi?ie al PAC, votat ?n Parlamentul European Bruxelles, 15 decembrie 2020??Regulamentul de Tranzi?ie votat ast?zi, 15 decembrie 2020, ?n Parlamentul European, aduce speran?? ?i optimism fermierilor rom?ni, dup? un an ?n care au fost greu ?ncerca?i”, a declarat eurodeputata Carmen Avram ?n plenul Parlamentului European.Regulamentul de Tranzi?ie aduce nout??i precum dublarea sumelor acordate pentru instalarea tinerilor fermieri de la 50, la 100 de mii de euro sau alocarea unui procent de minim 5% pentru sprijinirea Grupurilor de Ac?iune Local?.?n plus, fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultur? cu bani din Fondul de Redresare ?i Rezilien??, ajutor disponibil ?nc? de la 1 ianuarie 2021 ?i finan?at 100% din bani europeni.Printre condi?iile impuse, ?ns?, se reg?sesc obligativitatea aloc?rii a cel pu?in 37% din bugetul de tranzi?ie pentru m?surile de mediu ?i clim? ?i a 55% pentru investi?iile ?n dezvoltarea rural?, printre care sprijinirea activit??ilor non-agricole ?i a m?surilor de cooperare.Interven?ia europarlamentarului Carmen Avram poate fi urm?rit? aici:? Agricultur? ?i Pescuit, 15-16 decembrie 2020 Infografic - Stabilirea limitelor de captur? ?i a cotelor Vizualiza?i ?ntregul infografic Puncte importante de pe ordinea de zi, 15 decembrie 202008:30 Sosiri15:10 Sesiune public?19:05 Conferin?? de pres?PescuitMini?trii din UE urm?resc s? ajung? la un acord cu privire la posibilit??ile de pescuit pentru anul viitor pentru:stocurile din Atlantic ?i din Marea Nordului anumite stocuri de specii de ad?ncimestocurile din Marea Mediteran? ?i din Marea Neagr? Consiliul este responsabil de stabilirea capturilor totale admisibile (TAC-uri) ?i de alocarea posibilit??ilor de pescuit. Deciziile sunt luate pe baza unor propuneri ale Comisiei Europene.Posibilit??ile de pescuit: TAC-uri ?i cote (informa?ii generale) Agricultur?Mini?trii inten?ioneaz? s? ajung? la un acord ?i s? adopte concluzii cu privire la:o etichet? de bun?stare a animalelor la nivelul ?ntregii UEetichetarea nutri?ional? pe partea frontal? a ambalajelor, profilurile nutri?ionale ?i indicarea originii pe eticheteChestiuni diversePre?edin?ia va informa mini?trii cu privire la conferin?a privind digitalizarea ?i agricultura care a avut loc ?n perioada 2-3 decembrie 2020, precum ?i cu privire la edi?ia din acest an a conferin?ei directorilor agen?iilor de pl??i ale UE.Delega?ia croat? va prezenta o cerere de prelungire a perioadei de eligibilitate a m?surilor specifice legate de COVID-19 ?n sectorul pescuitului ?i acvaculturii pentru ?nc? ?ase luni ?n rma?ii cu privire la reuniuneReuniunea nr. 3781Bruxelles15 decembrie 202010:00Documente preg?titoareOrdinea de zi provizorie Lista punctelor A, activit??i f?r? caracter legislativ Lista provizorie a punctelor ?A”, activit??i f?r? caracter legislativ, completarea nr. 1 Lista provizorie a punctelor ?A”, activit??i f?r? caracter legislativ, completarea nr. 2 Documente finaleLista participan?ilorParlamentul European a adoptat noile reguli pentru ca apa de la robinet s? aib? o calitate ridicat? ?n ?ntreaga Uniune European?. Directiva vine ?n urma ini?iativei cet??ene?ti ?Right2Water” 15 Decembrie 2020 ? Ioana Milonean Parlamentul European a aprobat acordul cu statele membre referitor la noua directiv? privind apa potabil?. Noile reguli sunt concepute pentru a asigura ap? de la robinet de ?nalt? calitate ?n ?ntreaga Uniune ?i vin ca r?spuns la solicit?rile a peste 1,8 milioane de europeni care au semnat prima ini?iativ? cet??eneasc? european? de succes, numit? ?Right2Water”, care sus?ine ?mbun?t??irea accesului la ap? potabil? sigur? pentru to?i europenii, informeaz? PE ?ntr-un comunicat.?n acest scop, statele membre vor furniza gratuit ap? ?n cl?dirile publice ?i vor ?ncuraja restaurantele, cantinele ?i serviciile de catering s? ofere clien?ilor ap? gratuit? sau la un pre? redus aferent serviciului prestat. Statele membre trebuie, de asemenea, s? ia m?suri pentru a ?mbun?t??i accesul la ap? al grupurilor vulnerabile, cum ar fi refugia?ii, comunit??ile nomade, persoanele f?r? ad?post ?i culturile minoritare, cum ar fi romii ?i nomazii.Pentru ca oamenii s? poat? bea ap? de la robinet mai degrab? dec?t ap? ?mbuteliat? ?i pentru a-i ?ncuraja ?n acest sens, calitatea apei potabile va fi ?mbun?t??it? prin ?n?sprirea limitelor maxime pentru anumi?i poluan?i, inclusiv plumbul.P?n? la ?nceputul anului 2022, Comisia va ?ntocmi ?i va monitoriza o list? de substan?e sau compu?i de interes public sau ?tiin?ific pentru s?n?tate. Lista va cuprinde substan?e farmaceutice, compu?i care perturb? sistemul endocrin ?i microplastice.?Comisia va crea ?i liste europene care s? indice care substan?e sunt autorizate s? intre ?n contact cu apa potabil?.Statele membre vor trebui s? se asigure c? m?surile luate pentru a pune ?n aplicare noile standarde se bazeaz? pe principiul precau?iei ?i nu duc ?n niciun caz la deteriorarea calit??ii actuale a apei potabile.?Acum, la dou?zeci de ani de la intrarea ?n vigoare a primei directive privind apa potabil?, a venit timpul s? actualiz?m ?i s? reducem pragul maxim pentru anumi?i contaminan?i, cum ar fi plumbul. Pentru Parlamentul European, a fost extrem de important ca noua directiv? s? ?mbun?t??easc? siguran?a apei noastre potabile ?i s? ?in? seama de poluan?ii noi. Prin urmare, salut dispozi?iile directivei privind microplasticele ?i perturbatorii endocrini, cum ar fi bisfenolul A”, a declarat autorul raportului, Christophe Hansen (PPE, Luxembourg).Directiva va intra ?n vigoare la 12 de zile de la data public?rii sale ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ?n termen de doi ani de la intrarea ?n vigoare, statele membre efectueaz? modific?rile necesare pentru a se conforma directivei.ContextPotrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de ap? ?mbuteliat? ar putea ajuta gospod?riile din Uniune s? economiseasc? peste 600 de milioane Euro pe an. Dac? nivelul de ?ncredere ?n apa de la robinet se ?mbun?t??e?te, cet??enii pot contribui, de asemenea, la reducerea de?eurilor de plastic cauzate de apa ?mbuteliat?, inclusiv a de?eurilor marine. Sticlele de plastic sunt unul dintre cele mai des ?nt?lnite articole din plastic de unic? folosin?? g?site pe plajele europene.OLANDAOlanda se ?nchide pentru cinci s?pt?m?ni! Se interzice ?i consumul de cannabis Sorin Breazu dec. 15, 2020 Premierul olandez Mark Rutte a anun?at, ?ntr-un mesaj c?tre popula?ie, c? ?ara va intra ?ntr-o carantin? sever? pentru o perioad? de cinci s?pt?m?ni, ?ntre 15 decembrie ?i 19 ianuarie.Rutte a luat decizia de carantinare a ??rilor de Jos, dup? ce ?n ultima s?pt?m?n? au fost semnalate peste 43.000 de cazuri noi de infec?ie cu COVID-19. De la ?nceputul pandemiei, aproape 10.000 de olandezi ?i-au pierdut via?a.Restric?iile severe se vor aplica pe toate planurile sociale ?i economice.Se vor ?nchide ?colile primare ?i generale, cursurile urm?nd s? se desf??oare online. Singurele excep?ii vor fi ?n cazul celor care sus?in anumite examene. De asemenea, cre?ele ?i gr?dini?ele vor r?m?ne deschise doar pentru copiii p?rin?ilor care au locuri de munc? esen?iale.Toate magazinele care nu sunt esen?iale se vor ?nchide. Printre ele sunt magazinele de haine, centrele de gr?din?rit ?i altele. Printre magazinele esen?iale ce vor r?m?ne deschise sunt supermarketurile, alte magazine mici, b?ncile ?i farmaciile.Se vor ?nchide ?i teatrele, muzeele, gr?dinile zoologice ?i parcurile de distrac?ie. Hotelurile vor fi ?n continuare deschise, ?ns? nu mai pot oferi m?ncare ?i b?utur? clien?ilor.Olandezii vor putea primi cel mult doi oaspe?i ?n cas?, ?ntr-o zi, iar de Cr?ciun num?rul maxim permis de vizitatori va fi de trei.?i sportul va avea de suferit. Se vor ?nchide s?lile de for??, saunele ?i bazinele, ?ns? activit??ile ?n aer liber sunt ?nc? permise.Olandezii sunt descuraja?i s? p?r?seasc? ?ara ?n urm?toarele cinci s?pt?m?ni.Dup? ora 20:00, ?n Olanda, este interzis consumul de alcool sau cannabis ?n spa?iile publice. Toate evenimentele publice sunt interzise, de la festivaluri la gr?tare organizate ?n cartier.Masca este obligatorie pentru to?i cet??enii cu v?rste de cel pu?in 13 ani, iar cei care nu o poart? ?n spa?iile ?nchise risc? o amend? ?n valoare de 95 de euro.CANADACanada anuleaza majoritatea utilizarilor in aer liber ale clorpirifosului Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 14, 2020 Agentia canadiana de reglementare a gestionarii daunatorilor (PMRA) a anulat majoritatea utilizarilor in aer liber ale insecticidelor pe baza de clorpirifos, din cauza riscurilor pentru mediu. Totusi, insecticidele pe baza de clorpirifos mai pot fi utilizate la:combatera tantarilor (larve) din apele statatoare – bazine temporare;combaterea tantarilor in aer liber;combaterea unor daunatori in structuri interioare si exterioare (nerezidentiale);combaterea larvelor gandacului japonez (Popillia japonica) la plantele ornamentale in aer liber (numai imersia radacinii);combaterea? gandacului de coaja de ulm (Hylurgopinus rufipes) si al gandacului de pin de munte (Dendroctonus ponderosae);combatera unor daunatori la plante ornamentale in sera;In lista utilizarilor anulate, PMRA a identificat doua culturi la care inca nu s-au gasit alternative adecvate:rapita pentru combaterea ?moliei (Autographa californica);usturoi pentru combaterea moliei (Euxoa messoria);Ca urmare, anularea acestor doua utilizari va fi amanata cu inca doi ani, pentru a permite cultivatorilor sa gaseasca solutii alternative de gestionare a daunatorilor, cu conditia sa existe masuri suplimentare de reducere a riscurilor. Aceste masuri includ zone tampon, rate de aplicare reduse si interzicerea aplicarii in timpul infloririi pentru a proteja polenizatorii.Prin urmare, Canada ne arata ca inainte de a anula utilizarile se preocupa pentru a gasi solutii de inlocuire, mai ales ca, pentru culturile in aer liber si pe suprafete mari (asa cum e spre exemplu si cazul Romaniei) controlul dauntorilor sau al bolilor este dificil sau chiar imposibil de facut, fara “uneltele” potrivite, respectiv produsele pentru protectia plantelor.RUSIAAmenin?area ruseasc? pe pia?a mondial? a gr?ului 14 decembrie 2020 (R.C.) Extern 19 Rusia agit? pie?ele agricole din nou cu o amenin?are de interven?ie guvernamental? ?n condi?iile ?n care pre?edintele Vladimir Putin ?i premierul s?u sunt nemul?umi?i cu privire la infla?ia pre?urilor alimentelor ?n una dintre cele mai mari ??ri exportatoare de gr?u ?i ulei de floarea-soarelui.Conform Bloomberg, Putin s-a declarat recent surprins de cre?terile puternice de pre?uri pentru alimente de baz? cum ar fi p?inea ?i uleiul de floarea-soarelui ?i a cerut guvernului s? dezvolte un plan de reducere a acestora. Premierul Mihail Mi?ustin a reac?ionat la r?ndul s?u, spun?nd c? produc?torii, exportatorii ?i retailerii de alimente nu ar mai trebui s? profite de clien?i.Oficialii analizeaz? deja o tax? pe exporturile de gr?u pe l?ng? o propunere anterioar? de stabilire a unei cote privind livr?rile de cereale timp de c?teva luni anul viitor, potrivit un grup de lobby din sectorul exporturilor.Nu ar fi pentru prima dat? c?nd Rusia perturb? pia?a gr?ului prin implementarea de restric?ii sau taxe. ?ara a impus o tax? pe exporturi ?n 2007 pentru a combate cre?terea pre?urilor alimentelor, ?mping?nd ?n acest fel pre?urile gr?ului la un nivel record, c?t ?i o interdic?ie ?n 2010 dup? o recolt? slab?, determin?nd o cre?tere a pre?urilor la maxime pe doi ani.Rusia intervine deja pe pie?ele oleaginaoaselor, premierul stabilind taxe pe exporturi din ianuarie pe materii prime ca semin?ele de floarea-soarelui.Infla?ia produselor alimentare a accelerat la 5,8% ?n noiembrie, cea mai puternic? cre?tere anual? de la mijlocul anului 2019.Un indicator ONU al pre?urilor la nivel mondial se situeaz? la un maxim pe 6 ani ?n condi?iile ?n care cererea solid? de cereale venit? din partea Chinei ?i oferta ?n sc?dere alimenteaz? cre?terea pre?urilor.Contractele futures pe gr?u au ?nregistrat cre?tere ?n urma comentariilor lui Putin de?i guvernul rus nu a indicat nicio limit? privitoare la v?nz?ri. Pre?urile pe plan local se situeaz? aproape de un maximrecord, iar produc?torii locali de panifica?ie ?i carne au cerut guvernului o tax? pe exporturi luna trecut?.Ministerul agriculturii a propus o cot? de la mijlocul lunii februarie. Deprecierea rublei a contribuit la accelerarea exporturilor de gr?u ?n acest an, f?c?nd livr?rile ruse?ti mai competitive.?Comentariile lui Putin genereaz? o oarecare nesiguran?? cu privire la acest subiect“, arat? Matt Ammermann, de la StoneX.Rusia a avut o recolt? aproape record, ar cota propus? este relativ relaxat?, ?ns? faptul c? Putin ?i premierul s?u discut? acest subiect ?nseamn? c? poten?ialul de interven?ie nu ar trebui subestimat, potrivit lui Carlos Mera, analist la Rabobank International. SANATATE si GASTRONOMIE STUDIU Plantele cu care se ap?r? rom?nii de COVID-19: cimbru, ment?, muguri de brad ?i usturoi R?zvan Chiru?? | 15.12.2020 Usturoiul a fost folosit de rom?ni ?mpotriva COVID-19. Foto Fotografie creat? de Nick Collins, de la Pexels Confrunta?i cu un virus nou, foarte contagios ?i cu o rat? de mortalitate ridicat?, oamenii au apelat nu doar la medicamente vechi, ci ?i la tratamente naturiste cu care erau obi?nui?i din trecut. O cercetare interna?ional? a vrut s? afle ce plante au folosit oamenii din 12 ??ri ?i din 5 regiuni mari. Studiul a vizat ?i Rom?nia, ax?ndu-se pe tratamentele naturiste folosite ?n Transilvania.??R?spunsul oamenilor din diferite col?uri ale lumii la pandemia de COVID-19 a inclus ?i tratamente naturiste,? ca asisten?? medical? primar? pe care s-au bazat comunit??ile pentru prevenirea ?i atenuarea simptomelor.?ntr-o perioad? foarte complex? ?i confuz?, ?n care serviciile de s?n?tate public? din mai multe ??ri au fost complet cople?ite ?i, ?n unele cazuri, chiar pr?bu?ite, aceste r?spunsuri gospod?re?ti de prim? linie au fost chintesen?iale pentru construirea rezisten?ei fizice, mentale ?i sociale ?i pentru ?mbun?t??irea s?n?tatea individual? ?i a comunit??ii”, se arat? ?n studiul ?Taming the pandemic? The importance of homemade plant-based foods and beverages as community responses to COVID-19.”Oamenii s-au bazat ?n primul r?nd pe ceaiuri ?i condimente (?alimente-medicamente”), iar preferin?e clare sunt pentru plante interna?ionale, popularizate de diverse noi mass-media.?Zonele din apropierea ora?elor ?i gospod?riile rurale par s? aib? din nou remedii pe baz? de plante de cas? pe care le folosesc ?n perioade normale pentru tratarea gripei ?i a altor simptome respiratorii sau pe care le consider? pur ?i simplu alimente s?n?toase. Cea mai remarcabil? schimbare ?n multe domenii a fost consumul crescut de ghimbir ?i usturoi, urmat de ceap?, turmeric ?i l?m?ie”, men?ioneaz? studiul.Transilvania consum??usturoi, ceapa, ?alota, p?trunjel de gr?din?, urzic??n Rom?nia rural?, intensitatea m?surilor de securitate ?i sanitare impuse din cauza pandemiei COVID-19 a fost invers propor?ional? cu gradul de izolare a comunit??ilor.?Mai mult, mul?i locuitori ai ora?ului au petrecut blocajul impus COVID-19 ?n zone rurale izolate. Mass-media a avut o influen?? mare asupra con?tientiz?rii sociale a efectelor pandemiei, iar oamenii au ?nceput s? ??i remodeleze obiceiurile zilnice legate de medicamentele alimentare de cas? (pe baz? de plante) prin cre?terea consumului lor, ?n special de ceaiuri din plante ?i alimente s?n?toase, pentru a contracara simptomele respiratorii ale gripei sau pentru a spori imunitatea”, men?ioneaz? studiul.Cercet?torii au aflat c? rom?nii s-au protejat de COVID-19 cu diferite specii de cimbru ?i ment? s?lbatic?, precum ?i mugurii de brad european (Abies alba Mill.) Sau pinul (Pinus spp.)?Au fost utilizate ?n ceaiuri, siropuri sau ca extracte amestecate cu tincturi de miere sau propolis pentru tratarea sau preveni?i simptomele respiratorii comune ale oric?rei gripe. ??n plus, c?tina (Elaeagnus rhamnoides (L.) A. Nelson) depozitat? ?n miere se consum? de obicei diminea?a ?nainte de orice mas?. ?Usturoiul, ceapa, ?alota, p?trunjelul de gr?din?, urzica (Urtica dioica L.), g?ina gras? (Chenopodium album L.), m?cri?ul (Rumex acetosa L.) ?i berbecii (Allium ursinum L.) se consum? ?n mod normal ?n cantit??i mari ?n prim?vara, fie crude ?n salate, fie ?n supe (p?trunjel de gr?din? ?n sucuri sau piureuri) ?i sunt considerate alimente s?n?toase, cu rol ?n prevenirea r?celilor ?i sporirea imunit??ii”, men?ioneaz? studiul.FARMACIA VERDE – Iarba cu cinci degete te vindec? de febr? ?i probleme la rinichi 15 decembrie 2020”Cinci degete” – a?a este botezat? o buruian? prezent? peste tot. Cre?te ?n mod natural pe paji?ti, la marginea drumurilor ?i a p?durilor, in zone de deal sau munte. Se simte bine oriunde. ?n ceea ce prive?te propriet??ile sale medicinale… s? ?ti?i c? sunt demne de luat ?n seam?, mai ales c?nd ai temperatur? sau probleme cu rinichii. Mai multe detalii despre efectele sale benefice afla?i ?n materialul video de mai jos: fost niciodat? eco. Critica egologiei (a)politice R?zvan PAPASIMA Aparut in Dilema veche, nr. 868, 26 noiembrie - 2 decembrie 2020 Tr?im un paradox. ?n ciuda faptului c? afirm?m cu t?rie c? ne pas? de natur?, nu facem mai nimic pentru a o proteja. O imagine ?zoom out”, bazat? pe cifre, ilustreaz? impactul omului asupra mediului ?i ne d? fiori reci ?n plin? criz? a ?nc?lzirii globale: ?n ultimii 170 de ani, activit??ile umane au crescut cu 47% concentra?ia atmosferic? de dioxid de carbon; ?n timp ce citi?i aceste r?nduri, nivelul de dioxid de carbon din aer se afl? la cel mai ridicat prag din ultimii 650.000 de ani, ne avertizeaz? NASA. ?n 19 din ultimii 20 de ani s-au ?nregistrat cele mai ridicate temperaturi din ultimul secol, excep?ie f?c?nd anul 1998, iar toate scenariile de viitor prev?d o accentuare a ?nc?lzirii. ?ntre 10% ?i 12% din totalul gazelor cu efect de ser? s?nt cauzate de produc?ia de hran?, iar aceasta, la r?ndul ei, va fi afectat? dramatic. Inegalit??ile privind asigurarea hranei ?ntre ??rile industrializate ?i cele ?n curs de dezvoltare vor cre?te, cele mai s?race ??ri din zonele tropicale ?i subtropicale vor suferi cel mai mult, at?t din cauza secetei, c?t ?i a inunda?iilor. Pentru c? se suprapune pe un climat natural ?i a?a variabil, ?nc?lzirea climatic? indus? de oameni va face ca evolu?ia temperaturilor s? nu fie nici uniform? ?i nici ?ntr-o tranzi?ie lent?. Cel mai probabil, se va produce ?n ?ocuri, adic? acompaniat? de dezastre naturale. Aceasta este ceea ce cercet?torii au denumit epoca Antropocen? (Eurocen? sau Capitalocen?, mai corect spus) ?n care o mic? parte din umanitate a devenit factorul geologic determinant cel mai important.Exist? deja un larg consens ?n r?ndul oamenilor de ?tiin?? privind faptul c?, ?n lipsa unor m?suri concertate, impactul asupra modului nostru de via?? va fi unul profund. Produc?ia agricol? ?i hrana vor fi grav afectate, penuria apei ?nso?it? de dezastrele cauzate de inunda?ii vor deveni o problem? cotidian?, iar migra?ia va genera alte crize economice ?i sociale. Antropologul ?i filozoful francez Bruno Latour, una dintre figurile importante ?n lupta contra schimb?rilor climatice, scria la debutul pandemiei de COVID-19: ?Avansez o ipotez? – aceast? criz? sanitar? ne preg?te?te, ne induce, ne incit? s? ne preg?tim pentru schimbarea climatic?”. F?r? ?ndoial?, o astfel de imagine poate pune probleme de ?n?elegere, ?ns? ?n realitate schimb?rile se petrec chiar acum, cu toate c? mul?i dintre noi nu le percepem direct. Este mai u?or s? alegem s? le ignor?m dec?t s? sim?im empatie pentru comunit??i aflate la mare distan?? sau, cum ar spune Latour, ??n modernism, oamenii nu s?nt echipa?i cu repertoriul mental ?i emo?ional pentru a face fa?? unei scale at?t de vaste de evenimente”. Apoi, urmeaz? inevitabil ?ntrebarea: ce ar mai fi de f?cut ?n fa?a unei asemenea dezl?n?uiri de for?e? Cum un r?spuns simplu nu se poate da la o problem? at?t de complex?, propun un tonifiant exerci?iu reflexiv pe dou? teme importante ?i co-dependente: politic? ?i economie. S? le lu?m pe r?nd.Politic, ?n acest caz, ?nseamn? s? urm?rim actori precum partide ?i mi?c?ri ecologiste. Partidele politice ecologiste din Rom?nia postsocialist? s?nt un caz particular. Ele nu numai c? nu au reu?it s? se impun? pe scena politic?, dar nu au putut nici m?car s? devin? c?t de c?t credibile, ajung?nd s? fie contestate chiar de c?tre cei pe care ar fi trebuit s?-i reprezinte, ?i nu pentru vreo r?t?cire de moment, ci pentru m?suri luate ?mpotriva mediului, precum ?n cazul acordului dat de PER pentru exploatarea cu cianuri companiei RMGC. ?n afara acestei ie?iri ?n decor, forma?iunile politice s?nt aproape inexistente. Iar ?n ceea ce prive?te conceperea unor programe sau m?suri concrete de protec?ie a mediului, prefer? mai degrab? discursuri na?ionaliste, conspira?ioniste ?i teme anticorup?ie. Media le-a numit ?partide breloc”, dar un nume mai potrivit ar fi ?partide deloc”. Pe de alt? parte, ceea ce p?rea un ?nceput de deceniu promi??tor pentru mi?c?rile ecologiste din Rom?nia, odat? cu protestele ?mpotriva proiectului de exploatare de la Ro?ia Montana ?i cele antigaze de ?ist de la Punge?ti (2013-2014), s-a terminat brusc ?i f?r? contur. Mi?c?rile s-au lichefiat rapid ?i au disp?rut ?n aburii evenimentelor, de?i ambele p?reau a fi, la momentul respectiv, semnale c? se articuleaz? o mi?care ecologist? important? pentru prima dat? ?n istorie. Mihai Go?iu scria, plin de optimism, ?n mai 2014, un editorial ?n care Uni?i Salv?m era v?zut? ca mi?care anticonservatoare ?i antineoliberal?, o ?mi?care politic? a?teptat?”. C?t de aproape a fost de adev?r e greu de spus, e clar ?ns? c? discursurile despre mediu s-au atenuat treptat odat? cu trecerea timpului, au trecut apoi ?n plan secund, iar ?n final au disp?rut, locul lor fiind luat de alte subiecte mult mai mundane. Astfel, din ceea ce se anun?a a fi o mi?care pro-mediu la ?firul ierbii” nu a mai r?mas ?n final dec?t tema clasic? a mitului ecologist al nobilului s?lbatic de la Ro?ia Montan?, la Punge?ti ?i invers. Salv?nd generic ???ranul”, o mare parte dintre protestatari c?utau de fapt s? se salveze pe ei ?n?i?i ?i, odat? salva?i, s?-?i vad? lini?ti?i de via?a fiec?ruia. Numesc acest tip de politic? egologie, pentru c? de?i fagociteaz? ecologia ea este ?n esen?? condus? de interese particulare. ?n acest mod, politica s-a purificat de natur?, cu alte cuvinte a scos-o ?n afara sferei sale. Altfel cum s-ar putea explica faptul c?, ?n fa?a unor dezastre precum defri??ri ilegale, ?toalet?ri” monstruoase ?n numele ?gospod?relii” edilitare, poluarea sau, mai bine zis, otr?virea zilnic? la care s?nt supu?i bucure?tenii, dar ?i atacurile repetate ?n numele restituirii propriet??ilor asupra unor parcuri sau lacuri, p?n? mai ieri bunuri comune, nu (mai) exist? nici o reac?ie?Din perspectiva economic?, ?n acest caz, ?nseamn? s? ne uit?m la (eco)produc?ie ?i la (bio)consum. Se ?tie c? agricultura organic? este una dintre m?surile prin care se combate schimbarea climatic?. Motivul e simplu, se bazeaz? pe utilizarea c?t mai multor factori de produc?ie pentru a scoate pe pia?? bunuri agricole ?ntr-un mod mai sustenabil dec?t agricultura conven?ional?. Prin urmare, ideal ar fi ca toate produsele pe care le consum?m s? fie etichetate bio sau eco, am face ceva bine ?i pentru natur?, dac? nu din strad?, m?car din buc?t?rie. S? mai facem un ?zoom out”. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2017, 54,7% din totalul terenurilor alocate culturilor eco la nivel UE era ?mp?r?it ?ntre patru state: Spania – 16,6%, Italia – 15,2%, Fran?a – 13,9% ?i Germania – 9,1%. ?n 2018, aproximativ 7,5% din totalul terenului arabil al UE era folosit pentru agricultura organic?, dar Rom?nia se claseaz? pe penultima pozi?ie cu 2,4% suprafa?? de teren alocat? agriculturii organice. Din cauza procedurilor de certificare a terenurilor ca ?organice” ?i a procesului de conversie de durat?, Rom?nia st? cel mai prost din UE. Bulgaria, ?n decurs de ?ase ani, ?i-a dublat suprafa?a destinat? agriculturii ecologice, ?n timp ce ?n Rom?nia a crescut cu doar 13%. ?n acela?i timp, pentru finan?area programelor ne baz?m ?n cea mai mare m?sur? pe fonduri europene, ?n timp ce statul rom?n are cea mai mic? contribu?ie din UE 27, ceea ce arat? ?i interesul clasei politice pentru astfel de teme. Drept urmare, avem peste 7.000 de produc?tori, cam c??i are ?i Bulgaria, dar de trei ori mai pu?ini dec?t Grecia sau Polonia, de cinci ori mai pu?ini dec?t Fran?a sau Spania ?i de zece ori mai pu?ini dec?t Turcia. Dac? mai afl?m ?i c? mare parte din produc?ia intern? este destinat? exportului, nu e de mirare c?, ?n afar? de tridentul de for?? ?lapte, br?nz?, ou?”, nu prea g?sim produse bio autohtone. (Eco)producem pu?in, dar probabil ne consol?m cu (bio)consumul. Un studiu recent publicat arat? c?, de exemplu, ?n 2016, ?n Danemarca o persoan? a cheltuit pe produse bio, ?ntr-o lun?, ?n medie 277 de euro, ?n Elve?ia 274 de euro, ?n Suedia 194 de euro, iar ?n Rom?nia 3,72 euro (Popa ?i Dabija, 2019). ?n raport cu exemplele anterioare, aproape c? nu (bio)consum?m, dar totu?i pentru Rom?nia ?nseamn? ?i asta ceva. Recent am fost ?ndemnat s? ?adopt un ??ran” de c?tre site-ul unei asocia?ii cu acela?i nume. Ini?iativa nu e rea, dar simt c? revenim de unde am pornit.Parafraz?ndu-l pe Latour, se poate spune c? n-am fost niciodat? ecologi?ti. Am ?ncercat politic, dar n-am reu?it, din punct de vedere economic ?nc? nu avem o pia?? a produselor organice consolidate ?i s?ntem ?n coada clasamentului la produc?ie. Nici la consum nu st?m mai bine, din varii motive, ?n schimb avem imaginea idilic? a ??ranului mereu la ?ndem?n?, gata s? ne salveze ?i de schimb?rile climatice, ?i de noi ?n?ine.R?zvan Papasima este cercet?tor ?i co-fondator al start-up-ului de cercetare social? Antropedia. * * *Traditii si obiceiuri de Ignat La romani, taierea porcului in gospodaria proprie reprezinta un motiv de mandrie si de bucurie semnaland si apropierea Craciunului. De-a lungul anilor, aceasta activitate a creat la randul ei o sumedenie de traditii si obiceiuri.Conform traditiei, cu o seara inainte de Ignat porcii viseaza ca urmeaza sa fie taiati. Astfel, acestia nu mai mananca, nu se mai ingrasa si nici nu mai pun carne pe ei.De regula, la taierea porcului cei milosi din fire nu e bine sa ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Batranii de la tara spun ca dupa ce porcul este taiat, parlit si spalat, se recomanda punerea unei paturi peste el si un copil sa-l incalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli si plin de bogatii, sanatate si prosperitate.Pentru ca cei care taie porcul sa fie iertati de uciderea voita a animalului, este bine ca ei sa rosteasca cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar ?nainte de a-l sacrifica sa spuna: Doamne ajuta, sa-l mancam sanatosi.In regiunea Teleormanului, exista o datina veche care spune ca pe fruntea copiilor trebuie facut semnul crucii cu sangele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede ca acestia vor fi sanatosi si rosii in obraji in anul ce vine.Unul dintre momentele unice in cadrul ritualului anual al taierii porcului este scosul splinei. Se obisnuieste ca toti participantii sa amuteasca pret de un minut pentru ca e lucru mare.Conform traditiei populare, splina porcului de taiat reprezinta cel mai de incredere “oracol” de consultant cand vine vorba de naprasnicia iernii. Daca la partea dinspre capat splina este groasa, iarna va fi una grea, cu multa zapada, in timp ce vara va oferi o recolta bogata.Totusi, daca splina este subtire iarna nu va aduce foarte mult omat, ci va fi mai degraba geroasa iar primivara isi va face aparitia mai repede. In schimb, anul nu va fi la fel de imbelsugat.Nicio zi de Ignat nu este completa fara implinirea obiceiului impamantenit, si anume Pomana Porcului. Asa ceva nu paote si nu va fi omis niciodata de catre cei care tin cu sfintenie aceasta sarbatoare. Dupa ce porcul este transat, gospodarul va alege cele mai fragede bucati de carne si i le da nevestei la bucatarie.Denumirea de pomana porcului a fost data de megiesi si reprezinta prima masa din porcul taiat atunci. De asemenea, este si cea mai gustoasa. Carnea poate fi gatita fie in bucatarie, fie afara intr-un ceaun alaturi de putin piper boabe, foi de dafin si apa. Cunoscutele porcarii sunt servite de obicei cu mamaliguta aburinda, un bol de mujdei de usturoi si un pahar de tuica.Uneori gospodarii nu mai parlesc porcul daca acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros si nu mai poate fi mancat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul taiat va fi jupuit iar pielea sa va fi folosita pentru opinci.In zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de taranii varstnici din unele regiuni ale Moldovei si doar pe timp de iarna.Dupa ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru muraturi (sare grunjoasa) iar apoi se ruleaza. Acesta trebuie pastrat in acest mod 3-4 zile dupa care va fi desfacut, intins pe bete si lasat afara in vant ca sa se usuce. Cei norocosi pot lasa soricul la afumat, fie in pod, fie la afumatoare.Ignatul este un motiv in plus de bucurie si pentru copiii din Romania: acestia faceau rost de cea mai frumoasa jucarie – besica de la porc. Iar la cateva zile distanta, copilasii mergeau la conlindat si nu se intorceau acasa pana cand nu aveau traista plina.In unele regiuni, untura de porc negru este folosita la vraji. Mai mult, cei care erau banuiti ca vor deveni strigoi erau unsi cu acest tip de untura. Conform traditiei, in ajunul sarbatorii vrajitoarele umbla sa fure belsugul caselor, iar gospodinele imprastie mei si grau in fata casei pentru a le tine departe. * * *DOCUMENT Cu ce se ocup? “comisia pentru avizat WC-uri” din Ministerul Educa?iei Mihai Peticila 15 decembrie 2020 Ministerul Educa?iei a ?nfiin?at o comisie de eliberare a unor avize pentru amplasarea de WC-uri mobile de tip container ?n curtea ?colilor care au toaletele ?n curte. ?nfiin?area comisiei s-a f?cut prin ordin de ministru semnat de Monica Anisie pe 9 decembrie 2020. Comisia are ?n componen?? ?ase persoane.Prin Ordinul de ministru 6.141 din 9.12.2020 a fost ?nfiin?at? “Comisia pentru acordarea avizului Ministerului Educa?iei ?i Cercet?rii care s? certifice necesitatea amenaj?rii grupurilor sanitare ?n vederea derul?rii ?n condi?ii de siguran?? sanitar? a activit??ilor didactice”.Pe scurt, este vorba despre o comisie ?nfiin?at? pentru a le da avize primarilor care vor s? ob?in? bani din fonduri europene ca s? cumpere WC-uri container, pe care s? le instaleze ?n curtea ?colilor care nu au un grup sanitar interior, care nu sunt racordate la re?eua de ap? potabil? ?i la re?eaua de canalizare.Cine cere aviz pentru WCAcest aviz este prev?zut ?n Ghidul solicitantului pentru programul lansat de Ministerul Fondurilor Europene pe 19 octombrie 2020 (descarc? fi?ier .zip)?n document, la capitolul Eligibilitatea proiectului, litera h) scrie c?: “Pentru a fi eligibile, proiectele propuse spre finan?are trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:?n situa?ia ?n care proiectul propune dotarea cu echipamente destinate asigur?rii condi?iilor igienico-sanitare minime, de tip containere sanitare mobile, acestea sunt destinate exclusiv unit??ilor de ?nv???m?nt preuniversitar de stat care nu dispun de acces la re?eaua de ap? ?i canalizare, fiind clasificate ca unit??i expuse unui risc ridicat de r?sp?ndire a virusului SARS-COV-2 ?i care sunt localizate ?n regiuni mai pu?in dezvoltateSe probeaz? prin Declara?ia de eligiblitate;Se probeaz? prin sec?iunea Descrierea proiectului din Cererea de finan?are corelat cu Anexa 10;Se probeaz? prin Anexa 12 – Lista unit??ilor de ?nv???m?nt care necesit? amenajarea grupurilor sanitare sau, pentru unit??ile de ?nv???m?nt care nu sunt cuprinse ?n aceast? list?, prin avizul Ministerului Educa?iei ?i Cercet?rii care va certifica necesitatea amenaj?rii grupurilor sanitare ?n vederea derul?rii ?n condi?ii de siguran?? sanitar? a activit??ii didactice, prin dotarea cu containere sanitare mobile, precum ?i faptul c? nu a mai fost acordat? finan?are anterioar? ?n acela?i scop. Anexa 12 poate suferi modific?ri pe parcursul derul?rii apelului de proiecte, f?r? ca actualizarea acesteia s? impun? modificarea ghidului solicitantului.Pe lista anexat? acestui ghid de finan?are f?cut de ministerul Fondurilor Europene apar doar 135 de ?coli. ?ntr-un document adoptat recent de Guvern (pe 4 decembrie 2020), Ministerul Educa?iei precizeaz? c? ?n urma unui inventar realizat prin intermediul Sistemului SIIIR “33% dintre ?coli nu au autoriza?ia sanitar?, 22% nu au surse de ap? adecvate ?i 35% nu au toalete interioare”.Cine d? aviz pentru WCDrept urmare, mai multe prim?rii au trimis solicit?ri Ministerului Educa?iei pentru a primi acest aviz prev?zut de normele pentru fondurile europene. A?a c? Ministerul Educa?iei a numit imediat o comisie format? din mai mul?i func?ionari din minister, comisie condus? de Sorin Dec?, secretarul general adjunct al institu?iei. Componen?a comisiei este urm?toarea:Sorin Dec?, secretar general adjunct Ministerul Educa?ieiRoxana Ilie, consilier Direc?ia General? Investi?ii, MENSilviu Paragin?, inspector ?n cadrul DRPPSDiana Alinta Ro?u, ?ef serviciu JuridicCristinel Mihai Tudor Radu, consilier Direc?ia General? ?nv???m?nt PreuniversitarGabriela Alina Savu, consilier ?n DGI – secretarul comisieiBeneficiarii avizelor sunt reprezentan?ii legali ai unit??ilor administrativ teritoriale, adic? primarii. ?n dosarul pe care trebuie s? ?l depun? pentru a primi avizul cerut de Ministerul Fondurilor Europene, ace?tia trebuie s? aib? ?ase documente – o cerere, un acord, trei declara?ii pe propria r?spundere ?i un referat.Ce face comisia pentru avizat WC-uriPe baza documentelor depuse de primari ?i pe baza declara?iilor acestora pe propria r?spundere, ?n condi?iile ?n care prim?ria respectiv? nu a mai primi niciodat? alte fonduri pentru problema toaletelor din ?coala respectiv?, acord? sau nu avizul solicitat.Descarc? de aici ordinul de ministru 6.141/2020 care ?nfiin?eaz? comisia pentru avizat WC-uri * * *Produse tradi?ionale rom?ne?ti pentru masa de Cr?ciun: de unde po?i comanda online cu livrare Angela Alexandru15 Dec 2020 S?rb?torile de iarn? din 2020 vor fi, cu siguran??, diferite fa?? de al?i ani, c?nd ne adunam al?turi de familile ?i prieteni pentru masa de Cr?ciun. Dac? pandemia??nc? va impune distan?are social? ?i nu prea ai timp sau pricepere ?n a g?ti cele necesare, atunci poate c? ar trebui s? te g?nde?ti s? dai o comand? cu produsele tradi?ionale care nu trebuie s? ??i lipseasc?. Fie c? este vorba despre tob?, sarmale, caltabo?i sau c?rna?i, am selectat c?teva b?c?nii care fac livr?ri la domiciliu ?i care prepar? re?ete vechi ca odinioar? pentru gusturi ca alt?dat?. V?nz?rile de produse tradi?ionale cresc ?n perioada s?rb?torilor de iarn? ?i sunt ?anse mari?ca 2020 s? nu fac? excep?ie, ci dimpotriv?. Sunt destul de multe magazine online ale produc?torilor locali care preiau comenzi ?i fac livr?ri la domiciliu. Indiferent pentru ce specialit??i din carne pentru?Cr?ciun optezi - mezeluri, tob?, c?rna?i, ?orici, piftie, sarmale sau ?unc? afumat? - ??i suger?m mai jos c?teva op?iuni pentru plasare de comenzi. G?se?ti informa?ii at?t despre taxele de livrare, c?t ?i despre ce po?i cump?ra sau durata de transport.B?c?nii cu produse tradi?ionale rom?ne?ti de Cr?ciunB?c?nia lui Tomi??B?c?nia lui Tomi?? se laud? cu delicii ?i dichisuri, cu produse rom?ne?ti de cas? ?i este o afacere de familie, din Bra?ov, care “?i-a propus s? aduc? ?n c?t mai multe c?su?e sau c?m?ru?e produse din ingrediente naturale, f?cute dup? re?ete simple.” Cu un magazin online la dispozi?ie, aici g?se?ti dulciuri, produse pentru copii, cadouri, produse apicole ?i diverse de b?c?nie. De Cr?ciun oferta include diverse specialit??i dar ?i multe preparate din carne: tob?, ?unc? cu mirodenii, caltabo?, r?citur? din carne de porc, cobz? cu p?str?v. Pentru comand?, trebuie s? ?tii c? livrarea se face ?n toat? ?ara?prin curierat rapid ?i dureaz? ?ntre 1-7 zile, ?n func?ie de disponibilitatea produselor. Transportul este gratuit la comanda de peste 500 lei ?n ?ar? sau?gratuit ?n ora?ul Bra?ov??i ?mprejurimi dac? distan?a maxim? este 30 km ?i comanda minim? de 100 lei.Bun?t??i de cas??CristinaDac? ??i plac produsele tradi?ionale rom?ne?ti ?i nu e?ti ?n ?ar?, produc?torul local Bun?t??i de cas??Cristina distribuie produse ?i ?n str?in?tate (comand? de minim 200 de lei). Dup? ce comanda este confirmat?, produsele se preg?tesc ?i se trimit prin curier ?ntre 1-3 zile, cu men?iunea c? taxele de livrare se calculeaz??automat atunci c?nd se plaseaz??comanda ?i depind?de greutate, distan??, valoare (cite?te mai multe aici).C?mara cu bun?t??i de aici include zacusc?, dulce?uri, gemuri, mur?turi, siropuri, produse de patiserie. ?n ceea ce prive?te oferta pentru s?rb?tori, ai mai multe produse de carne: c?rna?i de mangali??, ceaf??afumat?, jum?ri, chi?c? moldoveneasc?, leb?r, sl?nin? afumat?, s?rm?lu?e, ?unc? ??r?neasc? ?i tob?.ZimbriaZimbria are la baz??ideea de afacere a familiei Verde?i din Gala?i, care s-a specializat ?n comercializarea de preparate din carne ?i br?nzeturi fabricate tradi?ional cu re?ete vechi de zeci de ani. C? este vorba despre specialit??i din carne, de br?nzeturi, italiene?ti sau de m?sline sunt ?anse mari s? g?se?ti ce ai nevoie pentru Cr?ciun. Produsele de s?rb?tori sunt incluse ?ntr-o categorie separat?: purcel copt la jar, cozonac, br?nz? la saramur?, jum?ri din piept de ra??, untur??de mangali??, caltabo?, leb?r, jambon, mu?chiule?, pastram?, pate ?n untur?, sl?nin? afumat?, c?rna?i ?i altele. Pentru a plasa o comand?,?trebuie s? ?tii c? se livreaz? oriunde ?n Rom?nia ?i se va?face contra cost sau gratuit, ?n func?ie de condi?iile aplicabile comenzii, care ??i vor fi comunicate ?nainte de finalizarea ei (comanda minim??este de 100 de lei - transportul cost??25 lei ?n Bucure?ti, ?n Ilfov 35 de lei, ?n Gala?i 10 lei, iar pentru alte jude?e 35 de lei).Conacul BoieruluiConacul Boierului are ni?te cuvinte alese?atunci c?nd vine vorba despre a-?i face introducerea “te ?nt?mpin?m cu bucate promise. Iat?, te-a?teapt? brut?ria pe vatr?, c?rnurile ?i br?nzeturile proaspete, buc?t?ria tradi?ional?, crama nobil? ?i dulciurile irezistibile.” Po?i cump?r? de aici produse f?cute dup? un caiet de re?ete din 1929: conserve, salate, dulce?uri, ?erbeturi, sucuri, p?ine, dar ?i m?ncare g?tit?.De Cr?ciun, produsele din carne ?nseamn? jambon, mu?chi de porc afumat, sunculi?????r?neasc?, pastram??de pui coapt?, sl?nin? afumat?, salam de cas?, babic, chorizo, tob??boiereasc?, c?rna?i. Despre livrare - oriunde ?n Bucure?ti sau Pipera, f?r? alte costuri de transport.B?tr?nu' Sa?Produse tradi?ionale rom?ne?ti cu livrare ?n ?oat? ?ara de la B?tr?nu’ Sa?, care produce mezeluri dup? re?ete interesante, cu minim de conservan?i ?i f?r? ?nlocuitori de carne.Printre altele, mai g?se?ti aici carne grill (semipreparate, frig?rui sau de gr?tar), dulciuri de cofet?rie, lactate dar ?i multe bun?t??i pentru Cr?ciun. Aici sunt incluse gust?ri (covrigei, cookies, saleuri), dulciuri (cookies, turt? dulce, pasc?, biscui?i, fursecuri). Livr?rile se fac mar?i-s?mb?t?, la nivel na?ional, prin curieri, iar costurile difer? (na?ional 25 lei, Sibiu 15 lei, gratuit? la comenzi peste 300 lei).Ferma din CurtePreparate tradi?ionale din porc pentru s?rb?torile de iarn??po?i comanda ?i de la Ferma din Curte. Afacerea a ?nceput de cur?nd ?n comuna Apostolache, la badea Pavel, om crescut la ?ar?. Aici se preg?tesc cu migal? produse de c?mar?, lactate ?i se cresc p?s?ri de curte. Preparatele de carne pe care le po?i alege pentru Cr?ciun sunt tradi?ionale f?cute din porc, de mangali???sau din oaie: carne la garni??, pastram?, piftie, tob?, c?rna?i proaspe?i, sl?nin? cu usturoi, caltabo?. Livr?rile se fac ?n ma?ini frigorifice ?n fiecare joi, ?n Ploie?ti, Bucure?ti, Ilfov??i vinerea, din 2 ?n 2 s?pt?m?ni, ?n Bra?ov, B?icoi, C?mpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bu?teni, Azuga.B?c?nia RodSpecialit??i tradi?ionale rom?ne?ti din carne – cotlet, drob, salam, c?rna?i – se pot comanda ?i de la B?c?nia Rod. Acestea se al?tur? colec?iei de siropuri, dulce?uri, zacusc?, conserve de ro?ii, mur?turi, br?nzeturi, pr?jituri ?i vinuri. Magazinul deschis ?n urma cu vreo 6 ani face ?i face livr?ri ?n Bucure?ti ?i ?n ?ar?, iar taxa de livrare este de 15 lei sau este gratuit? pentru orice comand??mai mare de 200 lei. Po?i afla mai multe informa?ii aici.C?mara?Mo?uluiCu re?ete transmise ?i p?strate de peste patru genera?ii, C?mara Mo?ului se m?ndre?te cu produse preg?tite ?n stil tradi?ional. Iar aici se num?r? compoturi, dulce?uri, mur?turi, sucuri naturale, zacusc?, ?uic? sau afinat?. Livrarea se face numai ?n Rom?nia?prin curier rapid??n 1-2 zile lucr?toare de la ?naintarea comenzii - cost??30 lei pentru comenzile p?n? ?n 150 lei, pentru localit??ile cuprinse ?n aria de acoperire a serviciului de curierat rapid. Pentru alte localit??i, se calculeaz? ?i taxeaz? kilometri exteriori care se adaug? costului de livrare. Jum?ri, tob?, c?rna?i afuma?i de cas??sau sl?nin?, caltabo?i, ?i po?i adauga??n co?ul de cump?r?turi. * * *Studiu: De s?rb?tori, 59% dintre europeni vor cump?ra cadouri de Cr?ciun de la produc?tori locali, pentru redresarea comunit??ilor Angela Alexandru 15 Dec 2020 Consumatorii vor dedica mai mult timp ?i efort cadourilor de Cr?ciun din acest an -?77% dintre?europeni spun c? 2020 este anul care le-a amintit care sunt lucrurile cu adev?rat importante ?n via?? ?i 65% ??i propun s? ofere cadouri cu ?nsemn?tate,?potrivit unui studiu Mastercard. ?n timp ce 58% dintre consumatori declar? c? vor restr?nge bugetul alocat, dup? un an cu multe provoc?ri, mai mult de jum?tate (51%) spun c? vor face cadouri mai personalizate, iar 45% vor investi mai mult timp ?n a le alege sau a le confec?iona.?Aproape jum?tate (48%) dintre europeni au cump?rat cadouri pentru a sus?ine o cauz?: 1 din 5 (18%) au cump?rat produse pentru a sprijini o asocia?ie caritabil?, 17% au achizi?ionat cadouri care sus?in adop?ia animalelor de companie, iar 14% au f?cut dona?ii direct c?tre o asocia?ie, ?n numele cuiva. ?n plus, 19% au declarat c? au cump?rat felicit?ri de Cr?ciun caritabile anul acesta.Provoc?rile aduse de 2020 i-au f?cut pe oameni s? fie mult mai grijulii ?n fiecare zi, chiar ?i fa?? de cei pe care nu ?i cunosc, iar 17% afirm? c? au cump?rat cadouri pentru un str?in, ?n semn de sus?inere pentru cei nevoia?i, dup? un an dificil.De asemenea, europenii sunt mult mai aten?i ?i la magazinele de unde cump?r? ?n acest an. Jum?tate au declarat c?, prin intermediul cadourilor de Cr?ciun, au putut contribui cu ceva pentru comunitate. Astfel, 59% au cump?rat de la produc?tori locali pentru a ajuta la redresarea comunit??ii, 44% au cump?rat felicit?ri de Cr?ciun de la mici afaceri locale, 61% vor cump?ra alimentele ?i b?uturile pentru masa de Cr?ciun de la un magazin local, iar 27% au rezervat o mas? pentru cina de Cr?ciun la un restaurant independent din cartierul ?n care locuiesc.?Pentru mul?i dintre noi, Cr?ciunul va ar?ta, f?r? ?ndoial?, foarte diferit ?n acest an. Sezonul S?rb?torilor de iarn? a fost dintotdeauna o ocazie pentru cump?r?turi, ?ns?, odat? cu provoc?rile din 2020, este emo?ionat faptul c? europenii aleg s? dedice mai mult timp, efort ?i valoare personal? cadourilor de Cr?ciun”, a declarat Mark Barnett, Pre?edintele Mastercard Europe. ?Micile afaceri reprezint? coloana vertebral? a economiei europene, a?a c? achizi?iile locale vor face o mare diferen?? anul acesta, at?t pentru comunitate, c?t ?i pentru ?ntreaga economie.”TOP 10 cadouri conform studiului Mastercard:Co?uri cu produse artizanale (38%)Cadouri pentru relaxare (37%)Fotografii ?nr?mate sau albume (35%)Experien?e oferite drept cadou, pentru a petrece mai mult timp ?mpreun? (32%)Decora?iuni personalizate (26%)Set de haine pentru cupluri (23%)Lum?n?ri handmade (16%)O ilustra?ie sau un desen (15%)O poezie sau o poveste scris? de cel care o d?ruie?te (12%)Jocuri de societate realizate ?n cas? (11%)Studiul a fost realizat cu ajutorul companiei de cercetare Fly Research, ?n noiembrie 2020, ?i a cuprins un e?antion de 16.000 responden?i adul?i din 15 ??ri europene.Mastercard?este o companie de tehnologie ?n industria global? de pl??i ?i?acoper? peste 210 ??ri ?i teritorii. * * *Vinul de azi: Ro?u de Petro Vaselo 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Principalul scop al cramei Petro Vaselo a fost ?i este producerea unor vinuri “made ?n Rom?nia”, de cea mai bun? calitate. Acest obiectiv este bifat an de an datorit? pasiunii pentru domeniul viticol, a tehnologiilor folosite ?i a implic?rii echipei Petro Vaselo. Recomandarea noastr? de ast?zi, Ro?u de Petro Vaselo 2018, este un vin special, realizat din soiul de struguri Cabernet Sauvignon. Ro?u rubiniu intens, vinul este unul elegant, complex ?i aromat. Olfactiv, predomin? notele de fructe ro?ii ?i negre, ?n vreme ce pe palat, vinul dezv?luie arome condimentate, tipice soiului. Degusta?i acest vin la 16 grade Celsius, al?turi de preparate la pro?ap sau m?nc?ruri cu trufe sau plante aromatice. * * *Wasabi, ”aurul verde” al buc?t?riei japoneze, lovit de pandemie. Cultura poate dura ?i 18 luni ?i cre?te doar ?n c?teva regiuni din Japonia InCont.ro, 15 decembrie 2020 S? m?n?nci sushi f?r? wasabi este de neconceput ?i cu toate acestea mul?i consumatori nu ?tiu s? fac? diferen?a ?ntre o versiune artificial?, produs? pe baz? de hrean, care, spun fermierii japonezi, este mult ?ndep?rtat? de "aurul verde" pe care ?l produc ei, transmite AFP. Verde ?i picant?, r?d?cina de wasabi cre?te ?ntre 12 ?i 18 luni ?i nu este produs? dec?t ?n c?teva regiuni japoneze, deoarece cultura sa necesit? condi?ii foarte speciale."Cel mai important ingredient este apa cristalin?, din abunden??", explic? Yoshihiro Shioya, ?n timp ce scoate din solul nisipos o r?d?cin? de wasabi. "Trebuie ca temperatura apei s? r?m?n? ?ntre 10 ?i 15 grade Celsius pe ?ntreaga perioad? a anului", adaug? Shioya, potrivit Agerpres.La 150 de kilometri sud-vest de Tokyo, mun?ii din peninsula Izu, unde familia acestui fermier ?n v?rst? de 62 de ani cultiv? r?d?cin? de wasabi de ?apte genera?ii, ofer? un mediu ideal pentru aceast? cultur?, cu precipita?ii abundente ?i un sol vulcanic care favorizeaz? infiltra?iile.R?bdarea este un ingredient cheie, fiecare cultur? de wasabi poate dura p?n? la 18 luni s? ajung? la maturitate pe terasele f?cute de om ?n departementul Shizuoka din peninsula Izu. Odat? ce au ajuns la maturitate, r?d?cinile sunt culese cu m?na ?i transportate ?n co?uri.Aproape jum?tate din cele 550 de tone de r?d?cin? de wasabi produse ?n Japonia ?n anul 2020 au provenit din Shizuoka, arat? datele Ministerului japonez al Agriculturii. Aceast? regiune este leag?nul natural unde se cultiv? wasabi, care este utilizat ?n buc?t?ria japonez? de patru secole.Din cauza produc?iei reduse, aproape toat? produc?ia de wasabi de la Izu este cump?rat? de angrosi?ti din Tokyo ?i Osaka, care o rev?nd restaurantelor de lux.Starea de urgen?? din Japonia a fectat produc?ia de wasabiToshiya Matsushita, buc?tar ?ef la un restaurant renumit pentru sushi din Tokyo nu poate concepe s? utilizeze wasabi "fals". ?ns? aceast? exigen?? vine cu cost. Matsushita trebuie s? cheltuie peste 600 de euro ?n fiecare lun? pentru c? utilizeaz? o r?d?cin? de wasabi ?n fiecare zi, care ?i este livrat? proasp?t? la restaurantul s?u, pentru c? gustul wasabi-ului adev?rat se evapor? ?n 20 de minute dup? ce este preparat.?n aceste condi?ii, este clar de ce majoritatea consumatorilor, chiar ?i ?n Japonia, ignor? savoarea adev?rat? a wasabi. De asemenea, restaurantele de lux, precum cel al lui Toshiya Matsushita, au avut de suferit ca ?i restul industriei ospitalit??ii de pe urma pandemiei de coronavirus.?n timpul st?rii de urgen??, introdus? ?n Japonia ?n perioada aprilie-mai, "restaurantele s-au ?nchis complet", ??i aminte?te fermierul Yoshihiro Shioya. De aceea angrosi?tii, care nu mai primeau comenzi, au cerut produc?torilor s? ??i ?ncetineasc? livr?rile. Pentru a-?i diversifica clientela, produc?torii de wasabi au v?ndut o parte din produc?ie c?tre lan?urile de supermarketuri, ?n speran?a c? astfel noi consumatori vor descoperi produsul autentic. ?ns? pre?ul ridicat continu? s? fie o barier?, precizeaz? Yoshihiro Shioya.Al?ii, precum mica societate Yamamoto Foods, s-au specializat ?n v?nzarea de produse pe baz? de wasabi. Firma ofer? ulei de m?sline, sare ?i maionez? cu infuzie de wasabi ?i chiar ?i ?nghe?at? cu arom? de wasabi."Vrem ca wasabi s? nu joace doar un rol de figurant ?n buc?t?rie. Vrem s? aib? rolul principal", explic? Mayumi Yasumori, patroana buticului Yamamoto Foods. * * *Afacere cu pr?jituri dup? re?etele mostenite de la bunica si mama Andreei Dodon : ?Sunt facute dupa retete din carti vechi de bucate” Admin 15 decembrie 2020 Andreea Dodon ?i-a deschis in urma cu cateva luni , ?n Craiova, un laborator de cofet?rie ?i patiserie. Multe dintre dulciurile produse de ea sunt f?cute dup? re?ete vechi.Andreea lucreaz? cu pasiune ?i aten?ie ?n laboratorul de pr?jituri pe care l-a inaugurat ?n urm? cu cateva luni . A accesat fonduri europene si-a achizitionat echipamente si s-a pus pe facut prajituri .”Prajiturile mele arata si au gustul prajiturilor de casa,sunt facute cu ingrediente 100% naturale.Nu folosesc nimic sintetic,doar ingrediente naturale”Un element de la care este hot?r?t? s? nu fac? niciodat? rabat este calitatea, chiar dac? acest lucru presupune un num?r limitat de clien?i. De aceea, ?n preparatele ei, folose?te doar ingrediente naturale, de calitate superioar?. ?Niciodat? margarin?, doar unt, iar cantitatea de zah?r din re?etele originale am redus-o c?t de mult s-a putut“, subliniaz? t?n?ra.?i pentru c? aspectul produsului este primul care te ?mbie s? gu?ti, Andreea pune pre? pe modul ?n care decoreaz? fiecare pr?jitur? ce-i iese din m?ini. De aceea, delicatesele arata foarte bine. ?A?a am fost de mic?, perfec?ionist?. Vreau ca tot ce fac s? ias? bine ?i cum trebuie“, puncteaz? olteanca nascuta in enzile curg, mai ales pe Facebook: ALEDON Dulciuri de poveste – unde ??i prezint? oferta dulce. ?Comenzile se plaseaz? prin telefon sau printr-un mesaj l?sat pe pagina de Facebook, cu minimum trei-patru zile ?nainte, deoarece toate pr?jiturile sunt proaspete, f?cute de la zero, iar asta necesit? timp. Lista comenzilor pentru s?rb?tori este deschis? cu o lun? mai devreme ?i se ?ncheie pe 24 decembrie atunci cand facem ultimele livrari , men?ioneaz? ea. Clien?ii pot ridica preparatele dulci direct de la sediul laboratorului.?n prezent, oferta Aledon-prajituri de poveste cuprinde multe de tipuri de pr?jituri ?i torturi standard, majoritatea preg?tite dup? re?etele mo?tenite de la mama si bunica. Este cea mai de pre? mo?tenire pe care o am “, m?rturise?te Andreea.Aceasta nu neglijeaz?, ?ns?, nici tendin?ele ?i tehnicile noi din domeniu, motiv pentru care se adapteaz? cerin?elor actuale ?i realizeaz? torturi dup? re?ete moderne, dar pe care le modific? astfel ?nc?t s? ?i fie pe plac.?Consider c? este important s? p?strez tradi?ia, dar s? privesc ?i spre viitor ?i s? aplic tehnicile noi din domeniu“,In aceasta perioada vedeta cofetariei este cozonacul:”Are un gust care nu poate fi descris in cuvinte ?, mentioneaza Andreea Dodon. * * *Zentiva planteaz? 20.000 de arbori pentru a reface o zon? din Mun?ii F?g?ra? HYPERLINK "" \o "" Lidia Neagu in Biodiversitate, CSR 15 December 2020 Grupul Zentiva, cel mai mare produc?tor ?i furnizor de medicamente generice din Rom?nia, anun?? c? va contribui cu 20 000 de copaci la ?mp?durirea V?ii V?lsanului din Mun?ii F?g?ra?. Derulat prin Funda?ia Conservation Carpathia, proiectul va ajuta la refacerea zonei afectate de t?ieri la ras pe mai multe hectare.Foto: Cosmin MihaiProiectul face parte din proiectul global al Grupului Zentiva PlanetZ, proiect care ??i propune diminuarea amprentei de carbon ?n ??rile grupului, prin plantarea de copaci, precum ?i prin dezvoltarea de proiecte educa?ionale de mediu.Finalizarea procesului de plantare a celor 20.000 de puie?i se estimeaz? a avea loc ?n prima jum?tate a anului 2021. La recomandarea speciali?tilor de la Funda?ia Conservation Carpathia, pentru a asigura o compozi?ie corespunz?toare a p?durii, ?in?nd cont de toate provoc?rile zonei ?i evolu?ia ?n timp a p?durilor ?n contextul schimb?rilor climatice, reconstruc?ia ecologic? va fi realizat? prin plantarea de specii de fag ?i molid.“Suntem o companie produc?toare de medicamente, misiunea noastr? fiind cre?terea accesului la medicamente. Ne desf??ur?m activitatea ?n acest sens, ?i mai mult, ac?ion?m pentru protejarea planetei. Este primul nostru proiect de aceast? anvergur?, ?n urma plant?rii celor 20000 de copaci estim?m c? se vor ?mp?duri aproximativ 5-6 hectare de p?dure. Acest proiect, pe l?ng? reducerea impactului asupra mediului, reprezint? ?i un suport pentru comunit??ile locale.”, a declarat Simona Coco?, Director General Zentiva Rom?nia ?i Republica Moldova.Pe l?ng? plantarea copacilor, proiectul prevede ?i urm?rirea ?i ?ngrijirea puie?ilor pe parcursul urm?torilor 5 ani de c?tre echipa Conservation Carpathia, care le va asigura supravie?uirea prin ac?iuni de ?ngr?dire sau completare.Potrivit companiei, proiectul contribuie ?i la activarea comunit??ilor locale, ac?iunea de reabilitare a p?durii fiind realizat? cu oameni angaja?i din localit??ile ?nvecinate. Astfel c? proiectul asigur? o surs? de venit la nivel local ?i ?n egal? m?sur? responsabilizeaz? comunit??ile locale.?Reconstruirea p?durilor din Mun?ii F?g?ra? dup? pagubele din ultimii 15 ani este o sarcin? extrem de important? pentru to?i oamenii care tr?iesc ?n aval de ace?ti mun?i. P?durile ofer? protec?ie ?mpotriva inunda?iilor ?i alunec?rilor de teren, p?durile asigur? o alimentare constant? cu ap?, iar p?durile au un impact pozitiv important asupra climei la nivel local. ?n vremuri de schimb?ri climatice, p?durile s?n?toase devin un atu esen?ial pentru toate comunit??ile din jurul mun?ilor. Astfel, ne bucur?m de sprijinul primit din partea Zentiva ?i de faptul c? ?mp?rt??im pasiunea ?i grija pentru natur? ?i oameni”, a declarat Christoph Promberger, director executiv ?n cadrul Funda?iei Conservation Carpathia.?n Rom?nia, grupul a plantat ?n perioada 2019 al?i 7.000 de arbori. Iar la nivel european, ?n toamna acestui an, grupul a implementat un proiect de reabilitare cu 4.500 de copaci a unui parc na?ional din Portugalia, fiecare copac fiind plantat pentru ?i ?n numele fiec?rui angajat din grup, pentru a le mul?umi pentru implicarea lor.Proiectul Funda?iei Conservation Carpathia a ?nceput prioritar cu protejarea de p?duri ?i p??uni alpine ?n estul mun?ilor F?g?ra?, iar din anul 2012 funda?ia a ?nceput s? se implice activ ?i ?n refacerea zonelor degradate.Din anul 2009 ?i p?n? ast?zi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de p?duri ?i p??uni alpine ?n sud-estul mun?ilor Carpa?i, unde a ini?iat lucr?ri de reconstruc?ie ecologic? ?i a stabilit m?suri de protec?ie, at?t pentru p?dure, c?t ?i pentru animalele s?lbatice. Proiectul FCC este unic ?n Rom?nia ?i reprezint? una din cele mai importante ini?iative de conservare din Europa. * * *Scenariu rom?nesc: p?rleal?, porc, parcare, pandemie, poli?ie, plat?! 15 decembrie 2020?ntr-o parcare a cartierul pite?tean Craiovei, spiritul Cr?ciunului este ?n toi!Dup? ce anun?urile de v?nzare a suinelor, care mai de care mai ingenioase, au epuizat stocurile, a sosit vremea lucrurilor mai serioase. ”Oile cu ?orici” nu pot cre?te ?n balcon ?i nici nu pot fi t?iate ?n cas?.?n fa?a blocului, ocup?nd, cel mai probabil, abuziv un loc de parcare, doi pite?teni s-au apucat de treab?. Au respectat regula distan??rii sociale ?i a num?rului maxim de persoane impus, asta-i cert, dar cam at?t! Porcul a fost t?iat ?n mod tradi?ional, iar cei doi erau preg?ti?i cu toate cele pentru a tran?a animalul chiar ?n fa?a blocului.Chiar dac? DSVSA a emis reglement?ri stricte ?n ceea ce prive?te sacrificarea porcilor, indivizii, prin?i parc? ?n febra s?rb?torilor, ?i-au propus s? “execute” porcul ca pe vremuri, cum s-ar zice, tradi?ional. Au omis s? ia ?n calcul ca se afl? ?ntr-un municipiu re?edin?? de jude? iar pofta de ?orici le-a fost pus? ?n cui de c?tre poli?i?ti. A?a cum b?nuiam, au luat m?surile corespunz?toare, nu… analize. Probabil c? anul acesta, celor doi, pomana porcului le va l?sa un gust amar. Autor: Diana Vasilescu * * *Ou cu dou? g?lbenu?uri. Cum apar ?i ce semnifica?ie au ou?le cu g?lbenu? multiplu agrointeligenta.ro - 15 decembrie 2020 Oul cu g?lbenu? dublu, adic? oul cu dou? g?lbenu?uri, este o raritate. Totu?i, exist? ?anse destul de mari s? sparge?i un ou ?i s? descoperi?i c? are dou? sau chiar trei g?lbenu?uri indiferent dac? oul provine din propria gospod?rie sau este din comer?. Cum apar ou?le cu g?lbenu? dublu Cum recunoa?tem un ou cu g?lbenu? dublu Ce g?ini fac ou? cu dou? g?lbenu?uri Ou?le cu g?lbenu? dublu – semn de boal? la g?ini? Ou?le cu g?lbenu? dublu – supersti?ii Num?r maxim de g?lbenu?uri ?ntr-un ouCum apar ou?le cu g?lbenu? dubluApari?ia g?lbenu?ului dublu la unele ou? are leg?tur? cu modul ?n care sunt acestea ob?inute, cu procesul de produ?ie al ou?lor ?n organismul unei g?ini. Astfel, ou?le cu dou? g?lbenu?uri apar atunci c?nd g?ina ovuleaz? de dou? ori ?n succesiune rapid?.G?ina are un singur ovar func?ional, cel st?ng, acolo unde se formeaz? g?lbenu?ul. Doar c?nd g?ina ajunge la v?rsta la care poate depune ou?, ?ncepe s? se formeze g?lbenu?ul care va ajunge la maturitate ?i se elibereaz? ?n oviduct.O g?in? are nevoie de 26 de ore pentru a produce un ou, iar la o or? de la depunerea oului, un alt g?lbenu? este eliberat.Exist? situa?ii ?n care dou? sau mai multe g?lbenu?uri (foarte rar g?sim ?i ou? cu g?lbenu? triplu). G?lbenu?urile produse ?n acela?i timp sau la scurt timp unul de altul ajung s? fie ?nvelite ?n aceea?i coaj?.Cum recunoa?tem un ou cu g?lbenu? dubluOu?le cu dou? sau trei g?lbenu?uri sunt mai mari dec?t un ou obi?nuit. Uneori, aceste ou? speciale au coaja mai fragil?, din cauz? c? au fost ob?inute din aceea?i cantitate de calciu ca un ou de o dimensiune normal?.?n rest, la exterior, ou?le cu g?lbenu? dublu nu se deosebesc de ou?le normale. Sunt la fel de uniforme, de culoare obi?nuit?, neprezent?nd vreo anomalie care s? le fac? s? ias? ?n eviden??.Ce g?ini fac ou? cu dou? g?lbenu?uriSunt c??iva factori care influen?eaz? apari?ia ou?lor cu g?lbenu? dublu. Acestea sunt prezente mai ales la g?inile tinere, cu sistem reproduc?tor imatur, sau la g?inile care se afl? la ?nceputul ciclului de ouat, c?nd organismul ”se regleaz?” pentru produc?ia de ou?. ?n mod similar, ou?le cu g?lbenu? multiplu pot ap?rea la finalul ciclului de ouat. Pot fi, de asemenea, o tr?s?tur? ereditar? la g?inile mai mari.Ou?le cu g?lbenu? dublu – semn de boal? la g?ini?Ou?le cu g?lbenu? dublu indic? vreo boal? a g?inii. Probabilitatea de a ob?ine un ou cu g?lbenu? multiplu este de 1 la 1.000 ?i este un lucru normal.Ou?le cu g?lbenu? dublu – supersti?iiCel mai frecvent, la rom?ni g?sirea unui astfel de ou este v?zut? ca un semn bun, aduc?tor de noroc. Fiind at?t de rare, ou?le cu g?lbenu? multiplu au dat na?tere la o serie de supersti?ii ?n credin?a popular?: Oul cu dou? g?lbenu?uri – semn de sarcin?. Cel mai des, la noi se spune c? dac? g?se?ti un ou gplbenu? dublu vei r?m?ne ?ns?rcinat?, chiar cu gemeni. Supersti?ia poate avea efect ?i asupra oamenilor pe care ?i cuno?ti. Oul cu dou? g?lbenu?uri – semn de noroc ?n tradi?ia Wiccan. Oul cu dou? g?lbenu?uri – semn de moarte ?n credin?a antic? a norvegienilor. Descoperirea unui astfel de ou era asociat? cu o apropiat? moarte ?n cadrul familiei.Num?r maxim de g?lbenu?uri ?ntr-un ouDac? vorbim despre ou?le cu g?lbenu? multiplu, cele mai frecvente sunt g?lbenu?urile duble. Rar ?i foarte rar sunt g?site g?lbenu?uri tripe sau chiar cvadruple. Recordul la num?rul de g?lbenu?uri g?site ?ntr-un singur ou este de nou?. Pentru c? sunt diferite ?i st?rneau diferite reac?ii, ou?le cu dou? g?lbenu?uri au fost mult timp scoase din circuitul de comercializare ?n fermele care f?ceau selec?ia ou?lor cu ajutorul luminii. ?n ultimii ani, pentru c? oamenii au ?n?eles cum se formeaz? aceste ou?, care sunt mai hr?nitoare, unii produc?tori au ajuns s? pun? separat ?n v?nzare ou?le cu dou? g?lbenu?uri. * * *Efectele neb?nuite ale vinului consumat responsabil: Un pahar de vin pe zi poate ?nt?ri sistemul imunitar HYPERLINK "" Cristina Popescu ?In vino veritas?, adic? ??n vin se g?se?te adev?rul?, spune un vechi dicton latin. Vinul este licoarea care rezolv? problemele, leag? prietenii ?i vindec? sufletul, mai cu seam? corpul. ?n multe culturi ?i religii vinul este considerat medicament.Vinul ro?u are o cantitate uria?? de antioxidan?i, urmat de vinul rozé ?i apoi de cel alb. Studiile ?n vitro au scos la iveal? c? vinul alb are un poten?ial antioxidant de 4-6%, iar cel ro?u de 80%. Antocianinele, acizi cinamici, se g?sesc ?n pulpa strugurelui, ?n coaja boabelor ?i ?n s?mburi.Vinul ro?u con?ine ?i mai mult calciu. Majoritatea flavonoidelor ?i a proantocianidinelor – antioxidan?i – se g?sesc ?n mustul fermentat (coaja m?run?it? a bobului), ?n pulpa strugurelui, ?n s?mburi ?i ?n ciorchine, ?i mai slab ?n suc, care fermenteaz? mai pu?in, noteaz? Jean-Marie Delacroix ?n cartea ?200 de alimente care ne vor binele?.?tiai c? 100 ml de vin ro?u ofer? 85 calorii, din care 0,06 g proteine, 0 g lipide, 2,5 g glucide ?i 0 g fibre?Men?ine inima puternic?Constatarea c? francezii sufer? mai pu?in de boli cardiovasculare dec?t locuitorii altor ??ri dezvoltate este cea care a scos ?n eviden?? capacitatea antioxidant? a vinului. Efectul cardioprotector se datoreaz?, bine?n?eles, resveratrolului, un puternic antioxidant natural, potrivit clickpentrufemei.ro.Bun digestiv ?i cu efect anticolesterolDup? vinificare, proces care trebuie s? fie efectuat corect ?i f?r? a se ad?uga aditivi ?n exces, taninurile ?mpreun? cu quercitina stimuleaz? activitatea vezicii biliare ?i ?mbun?t??e?te elasticitatea arterelor, reduc?nd pl?cile de colesterol ?r?u?, pe care le blocheaz?. Acizii lactic, citric ?i tartric din vin activeaz? sucurile gastric, pancreatic ?i biliar. Bine de ?tiut: alcoolul are rolul s?u ?n vin, acela de a-i proteja polifenolii pe termen lung.Surs? de vitamine ?i mineraleVinul natural, care provine din surse de ?ncredere, con?ine ?n cantit??i mari vitamine B ?i C ?i oligoelemente, care favorizeaz? dizolvarea unor alcaloizi, substan?e benefice ?n ap?rarea organismului. Complexul de substan?e nutritive din vin ?l fac un aliat ?n lupta cu alergiile, datorit? con?inutului s?u ?n mangan – acesta contracareaz? excesul de histamin?, r?spunz?tor de apari?ia alergiilor. ?n plus, vinul furnizeaz? fier, cupru, zinc, calciu, magneziu ?i siliciu corpului, ?i a dovedit c? are ?i propriet??i antibiotice.1 pahar de vin ?nt?re?te imunitateaCon?inutul bogat ?n substan?e nutritive ?i antioxidan?i din struguri stimuleaz? sistemul imunitar s? func?ioneze corect. Studiile ?n domeniu demonstreaz? ?i c? infec?iile virale ?i r?celile sunt mai rare la persoanele care consum? vin. Mai mult dec?t at?t, fitoterapeu?ii recomand? cure cu vin persoanelor cu psihic vulnerabil, care sufer? de astenie, oboseal? cronic?, de insomnie sau de depresie. Aceste cure terapeutice constau, ?n general, ?n consumul a unui pahar de vin natural pe zi.Cum vorbim despre alcool, aceste terapii sunt recomandate de medic ?i nu sunt indicate gravidelor, copiilor, celor cu afec?iuni hepatice, cardiace ori cu epilepsie.Important! Taninurile din vin pot produce migrene persoanelor cu predispozi?ie spre acest gen de nepl?cere. * * *ANPC: Atentie la achizi?ia produselor lactate ?i a celor din carne, aflate la promo?ie!meatmilk 15 decembrie 2020 Luna decembrie este luna in care vanzarile cresc substantial. Iata cateva sfaturi pe care sa le urmati in goana dupa cumparaturile pentru masa de Craciun si Revelion.In primul rand, consumatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, avand in vedere ca unii operatori economici vor “profita” de aceasta perioada pentru a-si vinde produsele din stoc, indiferent de calitatea acestora.De asemenea trebuie sa verifice cu atentie din punct de vedere organoleptic (aspect, miros, culoare) calitatea produselor alimentare si sa le refuze pe acelea pentru care au suspiciuni privind calitatea si mai ales siguranta.Recomandam atentie la produsele alimentare care prezinta urme de mucegai, care prezinta data durabilitatii minimale depasita sau ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii ercializarea carnii si a produselor din carne– Achizitionarea carnii si a produselor din carne se va face numai din locuri special amenajate, dotate si autorizate (macelarii, magazine alimentare, locuri special amenajate in piete) si trebuie sa aiba stampila de control sanitar-veterinar. In aceste conditii exista garantia unui produs sigur, ce nu va va afecta sanatatea;– Evitati cumpararea de carne de la persoane si din locuri neautorizate, din ?portbagajele masinilor” chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic, comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu va poate elibera bon de casa cu care sa justificati tranzactia comerciala si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea;– Verificati, prin apreciere directa, proprietatile organoleptice ale produselor, a semnelor organoleptice de alterare, modificari ale aspectului (aspect de mazguit, cu prezenta mucilagiilor etc), culorii (culoare modificata), consistentei, prezenta corpurilor straine etc. Carnea trebuie sa prezinte la suprafata o pelicula uscata, de culoare roz pana la rosie, sa fie ferma si elastica, atat la suprafata cat si in sectiune, iar mirosul trebuie sa fie caracteristic de produs proaspat;– Atentie si la pret! Verificati concordanta dintre preturile afisate la raft si cele marcate pe bonurile de casa;– Carnea achizitionata sub forma refrigerata se va transporta, in conditii igienice, cat mai repede la domiciliu si se va depozita la frigider;– Produsele preambalate, care prezinta ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii continutului, nu trebuie ercializarea produselor congelate (carne, peste, legume)– Verificati termenul de valabilitate. Desi produsele congelate au un termen de valabilitate mai mare datorita procesului natural de congelare, aveti grija ca termenul sa nu fie foarte apropiat de ziua cumpararii, mai ales daca doriti sa le depozitati in gospodaria proprie pentru o perioada mai lunga.– La cumpararea produselor congelate, ca in cazul oricaror produse, este foarte important ca ambalajul sa nu fie deteriorat. Verificati ca ambalajul din plastic sa nu fie rupt, iar cel din carton sa nu fie umed, ceea ce ar putea indica o posibila problema de pastrare/depozitare in magazin. In plus, temperatura in congelator trebuie sa fie scazuta.– Produsele congelate (carne, peste, legume, fructe) vor fi transportate in conditii igienice, cat mai repede la domiciuliu, unde vor fi depozitate in congelator pana la data pregatirii, pentru pastrarea nutrientilor si a calitatii (gust, textura).– Cititi eticheta de ingrediente. Desi produsele congelate contin rareori alte ingrediente decat produsul congelat, procesul de congelare fiind suficient pentru conservarea produselor in cele mai bune conditii, fara a fi nevoie de aditivi. Produsele congelate sunt astfel o alegere foarte buna pentru perioada sarbatorilor, cand drumurile la cumparaturi se ercializarea laptelui si a produselor lactate– Consumatorii trebuie sa fie atenti la modul de prezentare a ambalajului. In cazul in care ambalajul este bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman;– Trebuie acordata atentie deosebita conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la domiciliu. Verificati daca laptele si produsele lactate sunt pastrate la temperatura indicata de producator si refuzati achizitionarea produselor care au fost expuse spre comercializare la alte temperaturi decat cele indicate de producator;– Solicitati vanzatorului, in cazul in care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, sa consulte eticheta produsului pentru a analiza compozitia si, mai ales, incadrarea in data durabilitatii minimale. Nu achizitionati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul de informare prin etichetare;– Consumatorii trebuie sa solicite vanzatorilor informatii suplimentare cu privire la natura produselor pe care doresc sa le cumpere, intrucat exista cazuri in care comerciantii expun la vanzare, in acelasi spatiu inlocuitori de produse lactate alaturi de produse lactate. In conditiile in care modul de prezentare (forma de calup, dimensiuni, aspect, culoare) si chiar de etichetare sunt asemanatoare, diferentierea este ingreunata, motiv pentru care este absolut necesar sa solicite informatii suplimentare din partea comerciantului;– Atentionam consumatorii sa refuze produsele care prezinta data durabilitatii minimale/data limita de consum modificata sau depasita. De asemenea, sa nu cumpere lapte si produse din lapte din locuri neautorizate. Comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu poate elibara bon de casa cu care sa fie justificata tranzactia comerciala si consumatorul risca sa achizitioneze un produs neconform sau chiar nesigur care ii poate afecta sanatatea. Biroul de pres? * * *Noua tehnologie care promite s? revolu?ioneze asigurarea calit??ii ?i siguran?a alimentelor By RO.aliment December 14, 2020 Este posibil ca imagistica hiperspectral? s? nu par? cel mai ?sexy” dintre subiecte. Dar aceast? tehnologie emergent? promite s? ajute industria alimentar? s? c??tige teren ?ntr-o serie de domenii, de la asigurarea calit??ii, detectarea agen?ilor patogeni ?i managementul fermelor.Ideea din spatele imagisticii hiperspectrale este c?, analiz?nd un spectru larg de lumin?, ?n loc de a atribui culori primare -ro?u, verde, albastru- fiec?rui pixel, lumina care love?te fiecare pixel este ?mp?r?it? ?n multe benzi spectrale diferite pentru a dezv?lui o bog??ie de informa?ii suplimentare despre ceea ce este vizualizat.Tehnologia a fost de obicei utilizat? ?n aplica?ii militare, dar, odat? cu sc?derea costurilor, acum ??i extinde aplicabilitatea ?i ?n alte industrii. Una dintre acestea este sectorul alimentar, unde poten?ialele aplica?ii sunt numeroase, crede HinaLea Imaging, o companie american? care curteaz? ?n prezent produc?torii de alimente europeni cu tehnologia sa de imagistic? hiperspectral?. Se spune c? metoda c??tig? ?nc? teren ?n industria siguran?ei alimentare, dar a ?nregistrat o cre?tere uria?? ?n ceea ce prive?te adoptarea sa ?n 2020.Poate fi utilizat?, de exemplu, ?n asigurarea calit??ii, pentru detectarea anomaliilor de produc?ie ?i prelucrare, ?ntr-o varietate de produse alimentare ?i pentru detectarea ?i clasificarea agen?ilor patogeni de origine alimentar?.Agricultura de precizie este un alt domeniu. Imaginile pot fi utilizate pentru a detecta viabilitatea culturilor, de exemplu, expunerea la contaminan?i, d?un?tori ?i boli patogene, precum ?i tratarea vegeta?iei ?i cartografierea hidrat?rii.“Din punct de vedere istoric, aceast? tehnologie a fost foarte scump? ?i a?i fi avut nevoie de un doctorat pentru a o putea opera”, a declarat directorul general al HinaLea Imaging, Barry McDonogh, pentru FoodNavigator. Dar s-au ?nt?mplat dou? lucruri: costul hardware-ului a sc?zut, ?n timp ce dezvoltarea ?nv???rii automate sau AI a f?cut ca totul s? fie mult mai u?or de pania, a explicat el, se concentreaz? ?n primul r?nd pe asigurarea calit??ii, at?t pe partea de procesare, c?t ?i pe cea agricol?. Tehnologia imagistic? ar putea ajuta cultivatorii, de exemplu, s? economiseasc? prin optimizarea maturitz?rii culturilor. Potrivit HinaLea Imaging, rezultatele arat? c? imaginile hiperspectrale ofer? o putere de discriminare mult mai mare dec?t imaginile RGB standard pentru etapele de coacere ale ro?iilor, reduc?nd eroarea de clasificare a pixelilor individuali de la 40% la 7%.?Putem pune aceste camere pe drone, pe tractoare, sau pot sta pe teren supraveghind s?n?tatea plantelor ?i hidratarea lor, timpul optim pentru recoltare ?i cart?nd buruienile“ , a ad?ugat McDONOGH.?Unul dintre lucrurile foarte interesante pe care am ?nceput s? le facem pe partea proces?rii alimentelor este detectarea agen?ilor patogeni. Lucr?m cu USDA pentru a realiza detectarea agen?ilor patogeni direct pe linia de produc?ie. ?n acest moment, standardul este 24-36 de ore pentru prelucarea probelor ?n laborator ?i ob?inerea rezultatelor. Dac? am putea reduce acest timp p?n? la doar patru ore, probabil c? s-ar considera c? am ob?inut un rezultat foarte bun. Imagistica hiperspectral? permit? ?ns? ca inspectarea s? se fac? direct pe linia de produc?ie f?r? niciun fel de timpi mor?i(pierdu?i) cu ob?inerea rezultatelor probelor.“Num?rul ?incredibil“ de aplica?ii alimentare poten?ialeNi s-a spus c? exist? alte aplica?ii poten?iale pentru imagistica hiperspectral? ?n industria alimentar?.?Exist? aplica?ii la care nu te-ai g?ndi niciodat?, pentru c? aceast? tehnologie nu a fost folosit? niciodat? ?n industrie. De exemplu, ce grad de condimentare avem pe un chips fa?? de alt chips crocant? Industria alimentar? nu ?i-ar fi putut imagina c? se poater?spunde la o astfel de ?ntrebare de asigurare a calit??ii specifice, dar acum ei pot”.Alte aplica?ii din sectorul alimentar explorate de HinaLea Imaging includ clasificarea alimentelor, prospe?imea alimentelor ?i uniformitatea ingredientelor. ?Dac? v? pute?i imagina pe cineva care are o experien?? foarte mare ?n clasificarea alimentelor, imagistica hiperspectral? v? permite practic s? asimila?i toat? aceast? experien??, astfel ?nc?t s? nu mai fie subiectiv?”, a spus McDonogh.Detectarea obiectelor str?ine ?i optimizarea timpilor de g?tit pentru alimente precum cartofii ?i fasolea sunt, de asemenea, pe lista de poten?ialelor utiliz?ri. Compania sus?ine ?n plus c? imagistica hiperspectral? poate fi utilizat? pentru a identifica integritatea ambalajului ?i pentru inspec?ia umplerii.?Este o nou? tehnologie. Ideea este c? putem ?nlocui sau ?mbun?t??i sistemele existente de inspec?ie“ , a spus McDONOGH. ?Cred c? va fi o tehnologie foarte interesant? dac? se va merge mai departe.“ * * *Managementul integrat al daunatorilor din culturile de zmeur si mur HYPERLINK "" Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 14, 2020 Obtinerea unor productii in cazul arbustilor fructiferi, ca zmeurul sau murul, care sa corespunda unor parametri de calitate si cantitate cat mai ridicati, este supusa in prezent unor presiuni tot mai evidente a factorilor de natura biotica si abiotica (boli, daunatori, erbicide, mamifere, pasari, practici agricole, conditii meteorologice, etc). De asemenea, atat constrangerile cadrului europenean, cat si international, reflecta gasirea cat mai rapida a unor solutii care sa raspunda problemelor de natura socio-economica.In consecinta au aparut mai multe abordari care aveau ca scop folosirea tuturor metodelor care sa asigure protectia si buna dezvoltare a plantelor. Una dintre ele o reprezinta abordarea in practica fitosanitara a managementului integrat al organismelor daunatoare, directie importanta, moderna si actuala in promovarea agriculturii durabile, care propune mentinerea populatiei organismului daunator sub pragul economic de daunare. Profilaxia ramane in continuare una dintre metodele cele mai eficiente, scopul acesteia fiind de a limita populatiile de organisme daunatoare astfel incat sa nu fie depasit pragul economic de daunare. Aborarea acestei metode implica o serie de factori de natura genetica sau tehnologica (alegerea soiului, cunoasterea conditiilor agropedoclimatice, utilizarea procedeelor indreptate spre pastrarea entomofagilor si antagonistilor patogenilor, fertilizarea cu ingrasaminte complexe, aplicarea corecta a taierilor, etc).Byturus tomentosus – Gandacul zmeuruluiSursa: Gandacul zmeurului este un daunator serios atat pentru specia cu acelasi nume, cat si pentru mur sau pentru hibrizii dintre mur si zmeur. Femelele adulte sunt atrase de culoarea si mirosul florilor plantelor gazda. La inceputul sezonului, adultii pot consuma inflorescentele sau frunzele tinere. Larvele se hranesc cu fructele coapte, dar pot afecta de asemenea mugurii sau varfurile lastarilor. Patrund in fruct unde se hranesc cu receptaculul si adesea raman nedectate pana la recoltare. Fructele in urma atacului pot capata aspect stafidit, intarit sau distorsionat, iar numerosi patogeni se pot instala in urma atacului.Profilaxie si combaterePentru localizarea florilor, gandacul zmeurului se foloseste de simturile olfactive si vizuale. O strategie de monitorizare ar trebui sa includa capcane si control regulat (la fiecare 2-3 zile) pentru adultii care se pot regasi la plantele rozacee din apropiere, dar mai ales din plantatie. Monitorizarea ar trebui sa inceapa cu cateva saptamani inainte de inflorit si sa se continue pana la jumatatea perioadei de inflorire. Frunzele de zmeur si, in special, frunzele de la varfurile lastarilor trebuie verificate pentru semne de hranire ale gandacului. Capcanele pot fi utilizate ca ghid pentru necesitatea controlului si calendarului masurilor de control chimic. Este necesar un numar de cel putin 50 de capcane/ha asezate la o inaltime de 1-1,6 m deasupra nivelului solului.Capcane suplimentare trebuie distribuite in apropierea oricarei potentiale surse de plante gazda. Capcanele trebuie examinate saptamanal, inregistrandu-se astfel numarul de adulti capturati. In cazul in care pana la inceputul infloririi intr-o capcana s-au capturat un numar mai mare de 5 gandaci, trebuie aplicata o masura de control.Gandacul zmeurului are o serie de dusmani naturali, in special parazitoizi care se hranesc cu larve si pasari care se hranesc cu gandacii adulti. Viespile Tetrastichus halidayi, Anthocoris nemorum si Chrysopa perla au fost raportate ca atacand larvele gandacului de batere chimica se poate face cufie cu Vertimec 1.8 EC sau alt insecticid. La invazii mari, se vor executa doua tratamente fitosanitare: primul la inceputul infloritului, iar al doilea la inceputul scuturarii petalelor.Anthonomus rubi – Gargarita neagraPagubele sunt provocate atat de adulti, care consuma bobocii florali, cat si de larvele care se dezvolta in interiorul lor. Atacul se manifesta primavara devreme prin roaderea mugurilor florali si foliari. Mugurii atacati se usuca si cad, fapt ce duce la diminuarea recoltei. In luna mai, dupa copulatie, femelele depun cate un ou in bobocii florali, aproximativ 100 de oua. Pentru aceasta, ea roade un orificiu pana la stamine, depune oul, apoi astupa orificiul cu un dop format din excremente, dupa care face o incizie in peduncul pentru a stopa circulatia sevei spre bobocul floral care, fiind lipsit de hrana, se ofileste.Profilaxie si combatereStrangerea si distrugerea prin ardere a bobocilor florali atacati.Mugurii uscati si ofiliti trebuie adunati in mod regulat.Se recomanda saparea solului, toamna, pentru distrugerea formelor hibernante.Gargaritele pot fi combatute pe cale biologica cu ajutorul viespilor parazite din familia Ichneumonidelor, al viespii Lariophagus distinguendus si al altor insecte si animale baterea chimica: Decis Mega 50 EW, Karate Zeon, etc.Lasioptera rubi – Musculita galicola a lastarilorSursa: Larvele consuma tesutul lemnos si maduva tulpinilor ducand la aparitia unor gale globuloase sub epiderma si ca urmare circulatia sevei se intrerupe, iar extremitatile lastarilor atacati se usuca. Culoarea galelor este initial verde, dupa care devine brun deschis si se lignifica. In urma atacului cresterea si fructificarea sunt inhibate fiind afectata direct productia.Profilaxie si combatereTaierea si strangerea lastarilor cu gale primavara devreme este esentiala pentru reducerea rezervei biologice, urmata de tratament fitosanitar in perioada de maxim zbor al adultilor care corespunde fenologic cu stadiul de buton floral intredeschis.Alte recomandari: primavara, plantele au nevoie de un aport de elemente nutritive care favorizeaza pornirea rapida in vegetatie, putandu-se utiliza: Cropmax, FoliMAX Active, Microfert sau alte produse existente in fitofarmacii, respectandu-se precizarile de pe eticheta produsului utilizat.Resseliella theobaldi – Musculita lastarilor de zmeurDaunatorul ierneaza ca larva intr-un cocon, la 1-4 cm adancime. Adultii apar din aprilie pana in iunie. Larvele musculitei cauzeaza leziuni superficiale pe lastari, tesuturile in zona de hranire modificandu-si culoare in bruna-negriciosa.Sursa: Se vor efectua tratamente fitosanitare la avertizare.Quadraspidiotus perniciosus – Paduchele din San JoseSursa: Ataca atat partile lemnoase si frunzele, cat si fructele. Paduchele se fixeaza cu ajutorul rostrului in tesut, consumand continut celular. O data cu intepatura este introdusa si saliva care contine o substanta toxica sub actiunea careia se produc o serie de modificari biochimice ce determina necrozarea tesuturilor. Arbustii atacati au o vegetatie redusa, frunze etiolate mici si deformate.Profilaxie si combatereInmultirea excesiva a paduchelui din San-Jose este limitata de o serie de insecte parazite si pradatoare, precum: Prospaltella perniciosi, Allotrombium fuliginosum, Cyboceohalus politus, Aphis proclia etc.Limitarea populatiilor se realizeaza, cel mai eficient, prin tratamente chimice in repaus, atunci cand temperatura depaseste 4 ?C. De asemenea, tratamentele pe baza de uleiuri minerale, aplicate la inceputul dezmuguritului, au o eficacitate deosebit de buna.Tratamente chimice se pot face cu Decis Expert 100 EC, Mospilan 20 SG, etc.Aphis ruborum / Amphorophora rubi – AfideAfidele frunzelor si lastarilor sunt daunatori larg raspanditi ai zmeurului si murului. Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta, provocand daune multor specii de plante de cultura sau spontane. Afidele formeaza colonii pe partea inferioara a frunzelor. In urma atacului frunzele se gofreaza, se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca. Se localizeaza cu precadere pe varfurile tinere si pot ataca si florile. Plantele atacate stagneaza si devin sensibile la atacul bolilor.Profilaxie si combatereDin cauza modului de hranire cu seva elaborata din vasele liberiene de transport, pe fondul infectiilor secundare produse pe planta, precum si din cauza vectorilor de transport pentru numeroase viroze, afidele sunt unii dintre cei mai importanti daunatori, fiind nevoie de elaborarea si implementarea unui plan de prevenire si control foarte riguros pentru micsorarea daunelor.Metoda cea mai eficienta in cazul combaterii paduchilor de plante este combaterea? chimica cu produse sistemice.Insecticidele utilizate? pentru combaterea afidelor sunt: Decis Expert 100 EC, Faster 10 EC, Karate Zeon, Karis 10 CS, Mavrik 2 F, Mospilan 20 SG, Mospilan 500 SC, Movento 100 SC, etc.Cojanu Daniel NicolaeInstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor – ICDPP * * *Horsch Focus ?ntr-o nou? versiune Ferma 15 decembrie 2020 StripTill - sistemul de sem?nat ?n benzi - este de acum disponibil ?i la l??imi de lucru de 3 metri, fiind potrivit pentru fermele mai mici ?i pentru tractoare de dimensiuni medii. La sf?r?itul lunii octombrie, Horsch anun?a c?, datorit? multiplelor cereri din partea utilizatorilor, este lansat? pe pia?? o nou? versiune a gamei Focus, av?nd l??imea de lucru de 3 metri. Astfel, aceast? nou? gam? Focus pentru prelucrarea solului ?n benzi (StripTill) asigur? solu?ii potrivite pentru fermele mai mici ?i pentru tractoare de dimensiuni medii. Necesarul de putere al tractorului este de 250 CP, la o vitez? de lucru de 10 km/h.?Bunc?rul face diferen?aDintr-o singur? privire se poate vedea c? principala diferen?? ?ntre versiunea de 3 metri ?i celelalte, cu l??imi de lucru mai mari, este bunc?rul din o?el. Acesta are o capacitate de 3.500 litri ?i o parti?ie de 60:40.?Avantajele StripTillPerioadele din ce ?n ce mai dese ?i mai lungi de secet? nu sunt singurul motiv pentru care sistemele de prelucrare a solului no-till (f?r? prelucrare) ?i StripTill (prelucrare ?n benzi) devin din ce ?n ce mai importante pentru agricultura modern?. Cultivarea solului ?n mici benzi, cu integrarea ?ngr???m?ntului precum ?i ?ns?m?n?area de precizie, are multe avantaje ce au devenit evidente ?n ultimii 10 ani de experien?? a gamei Focus:Reziduurile vegetale de la culturile anterioare fac posibil? ?ncetinirea pierderii apei din sol;Protec?ia ?mpotriva eroziunii datorit? resturilor organice pe suprafa?a soluluiFormarea humusului;?mbun?t??irea echilibrului hidrologic al solului;Cre?terea activit??ii r?melor datorit? prelucr?rii reduse a solului ?i doar ?n zone ?int?;Reziduurile de la culturile anterioare sunt ?ndep?rtate din orizontul de sem?nat;Contactul dintre sol ?i s?m?n?? se ?mbun?t??e?te, ?n consecin??;?n condi?ii de secet?, aceasta ?nseamn? rezultate mai bune la r?s?rirea plantei.?Echipare optim?Gama Focus este echipat? cu elemente binecunoscute Horsch de la alte sem?n?tori ?i utilaje de prelucrare minimal? a solului, care ?i-au dovedit ?n timp calit??ile.Primul dintre aceste elemente importante este TerraGrip, br?zdarul care asigur? af?narea solului ?n profunzime, precum ?i depunerea ?ngr???m?ntului sub s?m?n??, pentru o dezvoltare optim? a r?d?cinii. ?ngr???m?ntul poate fi plasat ?n unul sau dou? straturi de sol, la ad?ncimi diferite.Resturile vegetale r?mase de la recoltat sunt ?ndep?rtate din zona r?d?cinii ?i solul umed este transportat ?n orizontul de germinare, cre?nd astfel condi?ii ideale pentru s?m?n??.T?v?lugul cu ro?i, av?nd un diametru de 100 cm, asigur? compactarea ?n suprafa?a ?int?.T?v?lugul este urmat de diferite alte elemente pentru nivelare, formare de creste sau sf?r?mare - ?n func?ie de utilizarea dorit?.?3 OPERA?II, O SINGUR? TRECEREPrincipala caracteristic? a gamei Focus este aceea c? efectueaz?, ?ntr-o singur? trecere, af?narea ?n profunzime, plasarea de ?ngr???minte ?i ?ns?m?n?area precis?. Astfel, solul este protejat ?i, cel mai important, se men?ine umiditatea ?n sol.?un articol realizat de?MEWI?-?mewi.ro * * *Cultura de lavanda de la A la Z: investi?ie, tehnologie, profit Marian MU?AT 15 decembrie 2020 Cultura de lavanda mai poart? numele ?i de “aurul mov”, pentru c? este profitabil?. Pentru asta ?ns?, trebuie s? cuno?ti tehnologia de cultur? de la A la Z.Din articol ve?i afla despre:Originile lavandei, denumire, descriere, soiuriSoiuri profitabilePreg?tirea solului pentru cultura de lavand??ntre?inerea culturii de lavand?Boli ?i d?un?tori ?n cultura de lavand?Recoltarea lavandeiValorificarea lavandei?ntrebuin??rile lavandeiCum putem ?nmul?i lavanda?Dezavantajele culturii de lavand?7 motive pentru cultivarea ?aurului mov”Posibilit??i de finan?are a investi?iei?O afacere cu miros mov!Pentru a avea o cultur? s?n?toas?, trebuie s? acord?m toat? aten?ia at?t spa?iului ?n care va fi plantat? lavanda (sol, clim?), dar ?i lucr?rilor de ?ntre?inere (udare, fertilizare, t?ieri, controlul bolilor ?i d?un?torilor).Valorificarea plantelor prin ulei, buta?i sau flori uscate, va duce la amortizarea investi?iei ini?iale ?i la ob?inerea profitului, chiar din al patrulea an de la plantare.?Originile lavandei, denumire, descriere, soiuriLavanda sau lev?n?ica?(Lavandula angustifolia?Mill.) este o plant? peren? din genul Lavandula, familia Laminaceae, aromatic?, medicinal? ?i melifer?, cu tulpini ramificate ?n tuf?, ?nalt? de 30–50?cm, cu frunze mici ?i ?nguste, de regul?, de culoare verde-argintie ?i flori albastre-violet parfumate. Denumirea provine din limba latin? (?lavandula angustifolia”) ?i se leag? de verbul ?lavare” (?a sp?la”).Folosit? ?nc? din vremuri str?vechi de romani ?i de greci, aceast? plant? se g?se?te ?n Africa, ?n zona calcaroas? ?i muntoas? mediteranean?, dar ?i ?n alte regiuni ale Europei sau Asiei.Lavanda are o gam? larg? de aplica?ii, de la alimente ?i parfumuri, la cosmetice ?i industria medicamentelor, fiind o adev?rat? resurs? de uleiuri esen?iale cu efecte puternice asupra corpului uman.?n ceea ce prive?te cultura lavandei ?n Rom?nia, aceasta este de dat? recent?, de vreo 40-50 de ani. Se presupune c? primele tufe de lavandin au fost ?nt?lnite ?n gr?dinile din jurul Bucure?tiului, av?nd provenien?? bulg?reasc?.?n Rom?nia, potrivit literaturii de specialitate din ultimii ani, zonele favorabile pentru cultivarea lavandei sunt; C?mpia Timi?ului, Dealurile Vestice, C?mpia Olteniei, C?mpia Burnasului, B?r?gan, Podi?ul Dobrogei, Podi?ul Transilvaniei. Asta din pricin? c? lavanda are cerin?e ridicate fa?? de c?ldur?, de?i iarna este rezistent? la geruri, mai ales, dac? este acoperit? cu un strat potrivit de z?pad?. Necesit? la germinare 10-15 grade. Suport? bine seceta ?i ar?i?a pe timpul verii ?i nu are preten?ii fa?? de sol.?Soiuri profitabile?Potrivit speciali?tilor, ?n lume exist? circa 47 de soiuri, ?ns? doar c?teva ?i-ar exprima ?ntregul poten?ial productiv ?n condi?iile pedoclimatice ale Rom?niei.Iat? unele dintre acestea:?Grosso?(varietate a soiului Lavandula Intermedia), o ?ncruci?are ?ntre soiurile engleze?ti (Lavendula angustifolia ?i Lavendula latifolia) care produce plante mari, cu multe flori ?i cu un con?inut ridicat de ulei, chiar de cinci ori mai mare fa?? de Lavanda Angustifolia.Hemos?(varietate a soiului Lavandula angustifolia) cu flori mari, ideale pentru realizarea de aranjamente florale ?i decora?iuni;Sevtopolis??i?Angustifolia Vera?(variante de Lavandula angustifolia) ale c?ror inflorescen?e sunt foarte apreciate pe pia??, ?ndeosebi pentru miros.Munstead (o varietate de Lavanda Angustifolia) de 30-50 cm, cu flori violete, foarte parfumate. Planta nu are rezisten?? la ?nghe?, fiind recomandat? a fi cultivat? ?n sudul ??rii. Soiul este potrivit pentru v?nzarea de buta?i c?tre proprietarii de cas? sau peisagi?ti, ideali pentru realizarea gardurilor vii.Buena Vista (o specie de Lavanda Angustifolia)?este o planta care ?nflore?te de dou? ori pe sezon, are un miros puternic ?i este bicolor?, caliciul av?nd o culoare albastru ?nchis, ?n timp ce florile sunt albastru deschis. Mugurii, dulcegi ?i aroma?i, sunt folosi?i ?n industria culinar? pentru a da arom? altor produse (zahar, ulei sau unt), dar ?i ca ingredient ?n re?ete de biscui?i, checuri sau pr?jituri.Codreanca (Lavanda Angustifolia Codreanca) este o varietate rom?neasc? de lavand? provenind din soiurile engleze Hidcotte, aclimatizat? de INCDA Fundulea. Plantele sunt de talie medie, cu o lungime mai mare a inflorescen?ei dec?t la soiurile din import ?i au un con?inut ridicat de ulei volatil. De asemenea, soiul are o culoare puternic intens?, de un mov ?nchis, o vitez? de cre?tere medie ?i nu se lemnific? destul de u?or.?Preg?tirea solului pentru cultura de lavand??Conform , solul ideal pentru cultivarea lavandei trebuie s? fie este alc?tuit din 45% minerale (nisip, n?mol ?i argil?), 5% materie organic? ?i 50% spa?iu poros.Lavanda are nevoie de un sol cu un pH de aproximativ 7.0 ?i bine drenat. Terenul va trebui preg?tit cu grija ?nainte de ?nfiin?area culturii.Iat? pa?ii de urmat:scarificarea la 40-50 cm ad?ncime;?ncorporarea gunoiului de grajd;aratul superficial, la 20-22 cm, cu 2-3 s?pt?m?ni ?nainte de plantarea lavandei ?i fertilizarea cu ?ngr???minte chimice pe baz? de fosfor ?i potasiu;men?inerea solului curat de buruieni p?n? la plantare. Lucrarea poate fi executat? manual sau mecanizat, folosind grapa cu discuri ?n agregat cu grapa cu col?i. R?d?cinile plantelor ajung p?n? la 2,8 metri, ?n al 5-lea an.??ntre?inerea culturii de lavand?Pentru a crea un strat sau un gard viu, lavanda se planteaz? la un interval de 25-40 cm, iar pentru o singur? tuf? intervalul ?ntre lavand? ?i celelalte plante va fi undeva ?ntre 80–120 cm.Dup? plantare, sunt necesare c?teva lucr?ri tehnologice de la ud?ri, la t?ieri de ?ntre?inere p?n? la controlul bolilor ?i d?un?torilor.Lavanda abia plantat?, din semin?e sau buta?i, va avea nevoie de ap? pentru a-?i dezvolta sistemul radicular. Dup? circa doi ani, plantele mature pot tr?i doar cu apa din precipita?ii dac? dep??esc anual 450 mm. ?n zonele secetoase trebuie sistem de irigare, cu ud?ri de 3-4 ori ?n lunile de var? cu ar?i??. Pentru celelalte cazuri, sistemul de irigare prin picurare se poate folosi aproape jum?tate de or? s?pt?m?nal.T?ierile de ?ntre?inere ?i mu?uroireaPrima t?iere trebuie f?cut? ?n primul sezon de cre?tere, c?nd ?nfloresc primii muguri, mai apoi, taierea va fi o dat? pe an. De obicei, ?ntre?inerea se face spre sf?r?itul verii sau ?nceputul toamnei, dup? recoltare. Pentru soiurile cultivate pentru ulei (unde se recolteaz? doar florile), se taie cam un sfert din plant?, f?r? a se ajunge la partea lemnoas?.Pentru a stimula ramificarea arbustului, se taie doar din ramurile verzi ale lavandei. La sf?r?itul iernii, se elimin? v?rfurile tijelor pentru a reda o form? globular? ?i florile pentru a nu suprasolicita arbustul, ?nlesnind cre?terea ?i dezvoltarea vegetativ?. ?n cazul planta?iilor b?tr?ne, se taie partea superioar? a ramurilor lignificate.Preventiv, pentru a nu avea probleme cu temperaturile sc?zute, plantele de lavand? se mu?uroiesc, acoperindu-se cu p?m?nt.Boli ?i d?un?tori ?n cultura de lavandaPentru controlul buruienilor ce pot sufoca planta?ia ?n primii doi ani, se recomand? erbicidarea terenului cu un an ?nainte de plantarea lavandei ?i pr??irea solului.Septorioza?este o boal? provocat?, ?n condi?ii de surplus de umezeal?, de ciuperca Septoria lavandula. Aceasta infecteaz? frunzele, d?nd na?tere unor pete ro?ii-cafenii care mai t?rziu devin albicioase, cu o dung? ro?iatic? pe margine, iar ?n final va ap?rea un punct negru ?n mijloc, astfel c? frunza se va usca ?i va c?dea. ?n acest caz se ?ndep?rteaz? ?i se distrug frunzele infestate sau se aplic? tratamente fitosanitare cu clorotalonil, mancozeb ?i cupru. ?n plus, se va rezolva problema umezelei.Ciuperca Phomopsis lavandula distruge tulpinile lavandei care se ofilesc brusc. Pentru a o ?nl?tura trebuie scoase plantele ?i distruse prin foc.Bolile de sol, precum Phytophtora, Verticilium, Fusarium, Rhizoctonia ?i Pythium, sunt provocate de umezeal? ?n exces la r?dacin? sau de fertilizarea excesiv? cu substan?e azotoase ?i se manifest? prin putrezirea r?d?cinilor care pot provoca moartea plantei. Pentru a ?nl?tura bolile se aplica tratamente foliare la sol cu Previcur 607 SL (0,15%) sau Topsin 70 (0,1%).?ntre d?un?torii lavandei se remarc?:G?ndacii Cercopoidea care secret? prim?vara o substan?? asem?n?toare salivei pe plantele de lavand? ?i ofile?te tulpina. Se combat prin aplicarea unor pesticide sau alte tratamente chimice;Musculi?ele Aleyrodidae sunt insecte mici, albe ce pot fi gasite sub frunze, se hr?nesc cu seva lavandei ?i pot afecta dezvoltarea plantei. Dac? atacul este puternic, planta se poate ?ng?lbeni ?i vesteji. Nu exist? insecticide eficace pentru a combate musculi?ele, ?ns? se pot ?nl?tura manual de pe frunze.Insectele Aphidoidea pot transmite virusul alfalfa mosaic (AMV) ce provoac? apari?ia unor pete galbene pe frunze ?i vl?stari. Plantele infectate trebuie eliminate ?i arse pentru a ?mpiedica propagarea virusului.Isophya tenuicerca, o specie de greier de tufi?, f?r? aripi care se? deplaseaz? prin s?rituri. Atunci c?nd se ?nmul?e?te excesiv pe planta?iile de lavand? se combate cu tratamente fitosanitare; ??L?custa verde de p??une (Tettigonia viridissima)?tr?ie?te ?n roiuri pe p??uni, dar poate migra ?i ?n c?mpurile de lavand?. Cu o schema simpl? de tratamente fitosanitare se va rezolva problema.?Recoltarea lavandei?Lavanda ?nflore?te de dou?-trei ori pe an, ?n perioada mai-septembrie. Indicat este s? ?nceap? recoltarea abia dup? ce au ?nflorit, deja, aproximativ jum?tate dintre arbu?tii de pe planta?ie.Speciali?tii sus?in c? momentul optim pentru a recolta lavanda englezeasc? este atunci c?nd mugurii s-au format pe plant?, dar florile nu s-au deschis ?nc?. Lavanda va c?dea mai u?or de pe tulpin? atunci c?nd se usuc?, iar mugurii ?nchi?i ??i vor p?stra parfumul ?i culoarea timp ?ndelungat. Soiul de lavand? determin? parfumul, culoarea ?i longevitatea tulpinilor uscate.Se recolteaz? ?n prima parte a zilei, p?n? c?nd se face foarte cald, (nu c?nd umiditatea este crescut?): ?ntre orele 7:00 ?i 11:00 planta secret? substan?e active care intensific? esen?a uleiului volatil rezultat.Se recomand? folosirea foarfecei sau a unui utilaj de recoltare pentru a t?ia aproximativ 50-65% din coroana plantei.?Valorificarea lavandei?Exist? mai multe moduri prin care se poate ob?ine profit ?n urma unei culturi de lavand?!Buta?i.?Odat? ajuns? la maturitate, lavanda va produce anual sute de tulpini ce pot fi transformate ?n buta?i. Dup? ce au f?cut r?d?cini, se pot comercializa la pre?uri ce pleac? de la 2,5 lei negociabil ?n func?ie de cantitate ?i poate ajunge p?n? la 0,70 lei; iar cei de Lavandula Angustifolia Sevtopolis (soi bulg?resc), ?ntre 1 ?i 1,8 lei bucata, ?n func?ie de cantitate.?Ulei esen?ial.?Pentru ob?inerea uleiului din lavand? este nevoie de o instala?ie de distilare ?i extragere. Un litru de ulei de lavand? se vinde (?n func?ie de puritate) la 296 lei (produc?tor din Bulgaria, zona Kazanl?k) ?i ajunge la 341 lei; 390 lei sau la 85 euro;?Distilatoarele cost? ?ntre 1.500 euro ?i circa 2000 euro, iar cele automatizate la standarde de ?nalt? calitate 18.000 euro.De asemenea, sunt utilaje mobile de distilare a lavandei ce pot fi ?nchiriate la pre?uri variind ?ntre 450 ?i 650 lei/zi;Floarea uscat??este c?utat? ?n scop farmaceutic pentru ceaiuri, dar ?i diverse remedii naturiste. Aceasta se vinde cu 40 - 50 lei kilogramul ?i poate ajunge ?i la 95 lei/kg;Artizanal se pot realiza produse din lavand??destinate comercializ?rii ?n pie?e ?i la t?rguri: ceaiuri, s?punuri, tincturi, s?cule?i ?i buchete de lavand? uscat?.De pe un teren de un hectar de cultur? de lavand? se pot produce circa 6.000 kg de inflorescente ?i peste 40 litri de ulei volatil. Pentru a ob?ine un kilogram de ulei esen?ial de lavand? este nevoie de circa 150 de kilograme de flori proaspete. ?n primii doi ani, produc?ia de lavand? ar urma s? fie cam 500 kg la hectar. Din anul al treilea ?ns?, cantitatea ar putea ajunge ?i la 3.000-4.000 kg.Investi?ia necesar? pentru un hectar de lavand? ?n Rom?nia este de aproximativ 10 mii euro care se poate amortiza ?ncep?nd cu cel de-al treilea an.De asemenea, profitul poate fi ?i de 5.000 de euro anual, dac? planta este procesat? pentru uleiul esen?ial. ? ??ntrebuin??rile lavandei?Principalele utiliz?ri ale lavandei sunt:Ceai de lavand?, ob?inut prin infuzarea plantelor de lavand? ?n ap?. Este relaxant ?i calmant, utilizat ?mpotriva insomniei, indigestiei, dar ?i a migrenelor.Ulei esen?ial de lavand?, folosit ?n aromoterapie ca ulei antibacterian, remarcat ?n textele vechi, dar ?i cele moderne. Beneficiile recunoscute ale uleiului de lavand? constau ?n prevenirea diabetului, reducerea anxiet??ii, stresului ?i a migrenelor, ?mbun?t??irea func?iilor creierului, vindecarea arsurilor, re?mprosp?tarea aspectului pielii ?i ?n eliminarea acneei.Parfumul de lavand? surprinde esen?a verii, fiind un ingredient nelipsit ?n industria de profil.S?pun de lavand? realizat pentru men?inerea pielii catifelate. De asemenea, un baton de a?ezat ?n dulap, va schimba radical mirosul hainelor.Miere de lavand? realizat? prin polenizarea de c?tre albine a florilor de lavand?. Mierea pur? se ob?ine doar ?n regiunile unde florile de lavand? au o calitate premium, iar cea infuzat? se ob?ine prin ?nc?lzirea mierii cu flori de lavand?.Tinctura de lavand?, o solu?ie hidroalcoolic? ob?inut? prin presarea la rece a soiului de lavand? englezeasc?. Se folose?te intern pentru reducerea tensiunilor psihice, armonizarea st?rii psiho-emo?ionale, protejarea organismului ?mpotriva stresului sau pentru combaterea spasmelor care apar la nivelul tractului gastrointestinal ?i detoxifierea organismului.?Cum putem ?nmul?i lavanda??Plantele de lavand? pot fi ?nmul?ite prin: but??ire?(?n varianta?softwood, prin?t?iere de muguri noi sau hardwood, prin t?ierea de tulpini lemnoase),?semin?e,?marcotaj sau separarea tufelor.Cea mai eficient? metod? este but??irea prin metoda hardwood.Aceasta presupune:acoperirea straturilor de sol de 80-120 cm l??ime cu folie neagr? de mulcire de 30 micronit?ierea tulpinilor lemnoase de lavand? lungi de cel pu?in 15 cm ?i nu mai sub?iri de 30 mm. Recomandarea este ca plantele s? fi ?mplinit deja 3 ani, iar t?ieturile s? fie oblice;cur??irea frunzelor la 8-10 cm de tulpin?, ?ncep?nd de la baz?. Pentru plantare, tulpinile t?iate se pot pune ?ntr-un amestec de turb? ?i nisip sau direct ?n c?mp, cu folosirea unui stimulent de ?nr?d?cinare.?Procedura pentru plantarea ?n c?mp este urm?toarea:tulpinele se ?nfig la 5 cm distan?? prin folia de mulcire cu mare grij? ca 10 cm din tulpin? cur??at? de frunze s? fie ?n p?m?nt;?la fiecare dou? s?pt?m?ni se pulverizeaz? peste pepinier? stimulent de ?nr?d?cinare;udarea s? fie c?t de des (dar niciodat? ?n zilele c?lduroase ?i ?nsorite), astfel ?nc?t p?m?tul s? r?m?n? reav?n;?ndat? ce apar, tijele florare trebuie tunse, cu aten?ie, ca vara buta?ii s? dep??easc? 25 cm;?la sf?r?itul lunii august, buta?ii sunt l?sa?i s? creasc? ?i numai tijele florare trebuie tunse;recoltarea buta?ilor se face ?n perioada septembrie – octombrie, dup? ce se ud? bine solul pentru a preveni ruperea r?d?cinii.????nmul?irea prin semin?e?Potrivit ?n gr?dina Ritei, ?nmul?irea prin semin?e se face ?n locuri special preg?tite, lipsite de buruieni, dup? care care se taseaz? u?or p?m?ntul, se fac starurile, la 10-15 cm distan??, iar ad?ncimea trebuie s? fie o jum?tate cm 1 cm, semin?ele de lavand? sunt foarte mici, au tegumentul tare, ?nainte de sem?nat cu 3-4 zile se ?nmoaie ?n ap?, sau se poate stratifica ?n p?m?nt o lun? jumate - dou? ?nainte de sem?nat. Semin?ele se acoper? cu turb?, m?run?it? ?i taseaz? ?i se ud?, germina?ia fiind foarte sc?zut?, ?n jur de 50%. Se ud? foarte bine, ca s? poat? ?ncol?i ?i r?s?ri uniform ?i mai repede. C?nd temperatura dep??e?te 10 grade C are loc germinarea.??Ce dezavantaje are cultura de lavanda??Durat? mai mare de la ?nfiin?are p?n? la prima recolt? (2 ani), timp ?n care trebuie investit? mult? grij?, aten?ie, munc? ?i bani;Investi?ie ini?ial? mare ce const? ?n cump?rarea ?i plantarea buta?ilor, preg?tirea terenului, ?ntre?inerea culturii p?n? la prima recolt?.?7 motive pentru cultivarea ?aurului mov”?Lavanda este o plant? perfect? pentru solurile din Rom?nia, av?nd cerin?e specifice de cultivare reduse;Suport? foarte bine temperaturile sc?zute ?i seceta, dezvolt?nd o bun? rezisten?? la boli ?i d?un?tori;Buta?ii rezist? chiar ?i 15 ani, se pot ob?ine chiar ?i 3 recolte ?ntr-un an, cultura se poate exploata pe termen lung, iar investi?ia asigur? un venit predictibil pe mai bine de un deceniu ?i jum?tate;Produc?ia diversificat? (plante verzi, plante uscate, ulei esen?ial, aranjamente ?i decora?iuni, condimente, b?uturi etc) cu spectru larg de valorificare;Condi?ii de depozitare u?or de realizat, ?ntr-un spa?iu extrem de mic se poate stoca produc?ia de ulei esen?ial pentru o lung? perioad? de timp;Un singur hectar cultivat cu lavand? poate aduce un profit de minimum 5.000 de?Posibilit??i de finan?are a investi?iei??Afacerea se poate finan?a prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2021-2027 prin accesarea m?surii de sprijinire pentru instalarea tinerilor fermieri care ?n baza unui plan de afaceri se poate accesa un sprijin nerambursabil de p?n? la 50.000 euro, aceasta fiind destinat? tinerilor fermieri cu v?rsta p?n? ?n 40 de ani.De asemenea, se poate acorda suma de 15.000 euro sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, destinat fermelor cu dimensiunea economic? ?ntre 8.000 ?i 11.999 SO.Adrese utile pentru viitorii cultivatori de lavand?: Butasidelavanda.ro; fabricademov.ro, lavandaromania.co sau distileria.ro, omologat? pentru? extragerea uleiului din lavand?.?O afacere cu miros mov!??n urm? cu ?apte ani, br?ileanca L?cr?mioara Simona Mardare –?iripa, a pus bazele unei afaceri cu de familie, fiind ?ndr?gostit? pur ?i simplu de “aurul mov” , lavanda, floarea care m?ng?ie sufletul.Fire ?ntreprinz?toare, energic? ?i creativ?, imediat ?i-a pus visul ?n oper?. Av?nd o mic? bucat? de teren, de 1,16 hectare, mo?tenit? din familie ?n comuna Tudor Vladimirescu, a ?nfiin?at o planta?ie de lavand?. A ales s? planteze dou? specii: Grosso, varietate preferat? de cultivatorii produc?tori de ulei esen?ial de lavand?, datorit? parfumului puternic, florilor voluminoase ?i ?nfloririi abundente, ?i Vera, specie utilizat? mai mult pentru aranjamente ?i decora?iuni.Investi?ia de ?nceput s-a ridicat undeva la vreo 40.000 lei ?i a fost amortizat? ?n ace?ti ani.?“De anul trecut, cultura se afl? ?n sistem de produc?ie ecologic, dup? trei ani de reconversie. Anul acesta, ?n luna februarie, am tuns-o cu motofoarfecele, s-o re?ntinerim. Trebuie s? spun c? ?n condi?iile unui an cu multe probleme, produc?ia a fost mai mic? dec?t ?n anii preceden?i”, ne-a declarat cultivatoarea de ?aur mov”.???Uleiul esen?ial din cultura de lavanda aduce profitul?L?cr?mioara Simona Mardare –?iripa sus?ine c? ?o parte din materia prim? ob?inut?, cam 1.000 de kilograme de flori, o p?str?m s-o facem diferite decora?iuni prelucrate artizanal, cum ar fi: buchete de flori, s?cule?i ?i pernu?e umplute cu flori de lavand?, umera?e, perne pentru g?t folosite ?n aromoterapia cu “aurul mov”. Din ce r?m?ne proces?m ?i producem ulei esen?ial de lavand?”. Cultivatoarea a achizi?ionat un sistem modern de distilare pentru a ob?ine uleiul pe care-l valorific? la pre?ul de 25 lei sticlu?a de 10 ml.De fapt, ?n general, produsele din lavand? certificate ecologic sunt comercializate ?n t?rgurile ?i expozi?iile de profil, ceea ce contribuie la rotunjirea veniturilor familiale.??ntr-un an pedoclimatic normal, dintr-un hectar cultivat poate recolta ?i 6 tone de floare verde de lavand? (prin deshidratare r?m?n?nd circa o treime de floare uscat?) ?i se poate ob?ine p?n? la 50 litri de ulei esen?ial. ?n perioada de recoltare care debuteaz? ?n luna iunie, trebuie for?? de munc?, dar prime?te ajutorul familiei ?i al prietenilor.?n ultimii ani, planta?ia de la Tudor Vladimirescu nu s-a confruntat cu atacuri ale bolilor ?i d?un?torilor, plantele fiind cultivate ?ntr-un mediu lipsit de buruieni ?i s?n?tos din punct de vedere fitosanitar.??n zona Br?ila-Gala?i sunt destul cultivatori de lavand?, ?ns? p?n? acum nu s-a constituit nicio asocia?ie de profit. Cred c? a venit timpul s? ne organiz?m”, a conchis br?ileanca L?cr?mioara Simona Mardare –?iripa.Surse:?n gr?dina Ritei - Totul despre lavand?poise.ro?- Lavanda. Propriet??i, cum se cultiv? ?i produse din extract de lavand?;pestrerolavandaideiafaceri.ro;finantariagricole.ro - Ghid complet pentru cultivarea lavandeibioresurse.ro - Metod? rapid? de autentificare a uleiului esen?ial de lavand?Foto:Cluju.roAsocia?ia Cultivatorilor de lavand?;Lavand? bio Br?ila. * * *Au crescut v?nz?rile de tractoare agricole ?n SUA ?i Canada Gheorghe GHI?E 15 decembrie 2020 V?nz?rile de tractoare agricole ?i combinate autopropulsate au continuat s? creasc? ?n SUA ?i ?n noiembrie 2020, iar ?n Canada s-au v?ndut mai multe tractoare mici ?i mijlocii, conform celor mai recente date furnizate de Asocia?ia produc?torilor de echipamente (AEM). Astfel, v?nz?rile totale de tractoare agricole din S.U.A. au crescut cu 41% ?n noiembrie, comparativ cu aceea?i lun? a anului trecut, ?n timp ce v?nz?rile de combine autopropulsate au crescut cu 33,1%.Num?rul tractoarelor 4WD (4x4) v?ndute ?n SUA aproape s-a dublat ?n noiembrie, cre?terea livr?rilor fiind de 91,4% (p?n? la 201 unit??i) fa?? de luna anterioar? ?i cu 4,7% mai mult fa?? de aceea?i perioad? a anului anterior. De asemenea, v?nz?rile de tractoare din clasa de putere de peste 100CP au crescut cu 24,2% ?n noiembrie fa?? de octombrie ?i cu 1,2% fa?? de noiembrie 2019.?n perioada ianuarie-noiembrie 2020 v?nz?rile totale de tractoare agricole au crescut cu 16,4% comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, ?n timp ce v?nz?rile de combine au crescut cu 6,4% fa?? de perioada similar? din 2019.Tractoarele de mic? putere s-au v?ndut mai bine ?n Canada Tractoarele cu o putere mai mic? de 40CP au cunoscut cea mai mare cre?tere a v?nz?rilor ?n noiembrie ?n Canada, cu 4,4% fa?? de luna precedent? ?i cu 9,1% fa?? de noiembrie 2019. ?n acela?i timp, livr?rile de tractoare din clasa de putere 40-100CP au ?nregistrat o cre?tere de doar 0,3% fa?? de luna precedent?, iar v?nz?rile de tractoare de peste 100CP au avut o sc?dere u?oar? (-0,5%). Num?rul tractoarelor 4WD v?ndute ?n noiembrie a sc?zut cu 7,7% fa?? de luna octombrie, ?n acela?i timp combinele autopropulsate au ?nregistrat o sc?dere a v?nz?rilor de 45% fa?? de luna precedent?. Astfel, v?nz?rile totale de combine autopropulsate ?n perioada ianuarie-noiembrie au sc?zut cu 11,1% fa?? de aceea?i perioad? din 2019.?n Europa v?nz?rile de tractoare au sc?zut Numai 69.000 de tractoare noi au fost ?nregistrate ?n Europa ?n primele ?ase luni ale acestui an, ?n sc?dere cu peste 12,0% fa?? de aceea?i perioad? din 2019, c?nd s-au v?ndut 78.291 unit??i. Potrivit CEMA (Asocia?ia european? a produc?torilor de ma?inilor agricole), ?n primele dou? luni ale anului curent v?nz?rile de tractoare s-au situat la acela?i nivel cu perioada similar? din 2019, dar au sc?zut semnificativ ?n martie (-7,11% fa?? de 2019), aprilie (-25,81%), mai (-22,72%) ?i iunie (-12,03%).Statisticile CEMA arat? c? ?nregistr?rile de noi tractoare ?n Germania, una dintre cele mai mari pie?e ale Europei, au sc?zut cu doar 2,75% ?n primele ?ase luni, dar ?n Fran?a, cea de-a doua pia?? UE, v?nz?rile s-au redus cu aproape 19,0%. ?n celelalte trei mari pie?e europene de tractoare, Italia, Marea Britanie ?i Spania, v?nz?rile au sc?zut cu 17,98%, 25,21% ?i respectiv 25,62%. Raportat la gama de putere, aproximativ o treime din tractoarele nou ?nregistrate au sub 50 CP, iar dou? treimi dintre unit??ile v?ndute au o putere mai mare. Sc?derea nu se datoreaz? ?n totalitate crizei Covid-19. Condi?iile meteorologice nefavorabile din unele regiuni ?i evolu?ia pie?ei produselor lactate au influen?at negativ v?nz?rile de ma?ini agricole. Industria de ma?ini agricole se a?teapt? ca pie?ele s? se stabilizeze anul viitor, de?i Marea Britanie ?i Irlanda r?m?n imprevizibile, a?a cum sugereaz? CEMA, iar pandemia cauzat? de Covid-19 ar putea provoca perturb?ri suplimentare.Industria ??i ajusteaz? continuu a?tept?rile viitoare Indicele general al climatului de afaceri pentru industria de ma?ini agricole din Europa a continuat s? creasc? puternic ?ncep?nd din octombrie c?nd a devenit pozitiv pentru prima dat? de la mijlocul anului 2019. ?n decembrie 2020, indicele este +28 puncte (pe o scar? de la -100 la +100).?n ceea ce prive?te ?ntregul an 2021, reprezentan?ii industriei europene a produc?torilor de ma?ini agricole estimeaz? pentru companiile lor o cre?tere medie a cifrei de afaceri de 4%. Impulsul pentru aceast? dezvoltare pozitiv? este de a?teptat s? vin? din pie?ele din Europa de Vest, America de Nord ?i Oceania. * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download