Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 30 aprilie 2021, a doua parte“Artizanii vinului dobrogean” – Crama La Sapata / Delta Dun?rii vrea s? r?m?n? mic?!aprilie 29, 2021Vinul.ro A?a cum am anun?at prin articolele publicate, dar ?i prin organizarea primului concurs din Rom?nia destinat exclusiv vinurilor BIO, echipa Vinul.ro a decis s? acorde o aten?ie ?i o vizibilitate sporite acestui segment de pia??. Aflat ?n cre?tere an de an pe plan interna?ional, diferen?iatorul BIO prinde av?nt ?i la noi ?n ?ar? ?n ochii consumatorilor, dar ?i ?n r?ndul produc?torilor, fiind un mod de produc?ie curat ?i sustenabil. Continu?m ast?zi promovarea cramelor BIO prin prezentarea unei investi?ii aflate ?ntr-o zon? care se bucur? ?i de un mare poten?ial turistic, ?i anume La Sapata / Crama Delta Dun?rii, un mic produc?tor din apropiere de Tulcea (25 hectare), ?n zona Sarica-Niculi?el. Un interviu pe e-mail cu fondatorul, Roberto Pieroni, mai jos. Titlurile, introducerea ?i intertitlurile apar?in redac?iei Vinul.ro, imaginile provin din arhiva cramei. Un articol mai vechi despre aceast? cram? pute?i g?si aici. Roberto Pieroni propune oaspe?ilor care ?i viziteaz? crama plimb?ri cu tr?surile trase de cai prin vie ?i prin zon? E vorba ?i despre educa?ie– De ce bio?La momentul sosirii noastre ?n Rom?nia, pentru a c?uta un loc propice de produc?ie de vin, am observat c? fenomenul “bio” nu era at?t de extins, mai ales pe acest domeniu, de vinifica?ie. Am dorit valorificarea unor soiuri autohtone prin vinificarea acestora ?n mod biologic, astfel d?nd vinului ob?inut toate calit??ile dob?ndite de la natur?, f?r? a veni ?n completare cu diverse substan?e chimice. Am considerat c? putem veni ?i noi cu un mic procent ?n educarea gustului rom?nilor ?n ceea ce prive?te vinul ?i, ca urmare, lucrul acesta s-a putut observa ?n decursul anilor – ast?zi rom?nii sunt mai selectivi ?n ceea ce prive?te un vin bun ?i s?n?tos.Proximitatea Deltei, cu turismul ei masiv, a contribuit la succesul cramei– De ce acolo, mai exact?C?nd am ajuns ?n zona Dobrogei, perspectiva noastr? asupra produc?iei de vin ?n aceast? zon? a luat amploare, datorit? faptului c? am putut vedea de departe poten?ialul zonei. At?t datorat solurilor ?i climei, c?t ?i faptului c? aici a fost dintotdeauna o zon? vitivinicol? (care ?n timp fusese ?n mare m?sur? abandonat?). ?n 2010, fiind ?n c?utarea unei loca?ii, am degustat diverse vinuri ale localnicilor, iar atunci am putut observa c? soiurile autohtone de aici au o tipicitate aparte, calitate care s-a ?i demonstrat ?n timp prin v?nzarea ?n totalitate a cantit??ilor produse de noi. ?i apropierea de Delt? ne-a oferit un argument ?n plus pentru alegerea locat?ei, pentru c? am g?ndit c? va fi mereu o zon? turistic? ?n continu? dezvoltare, cu multi vizitatori care vor consuma produsele noastre. ?i, ca s? fim sinceri, ?i faptul c? nu erau at?t de multe crame care s? ne concureze ne-a f?cut s? ne hotar?m asupra acestui loc. Ecologic e mai s?n?tos– Care e treaba cu bio, p?n? la urm? – de ce s-ar uita consumatorii c?tre astfel de vinuri?Am ales bio pentru c?, p?n? la urm?, este mai s?n?tos. Un cunosc?tor al vinului ?tie despre ce vorbim. Adaosul de substan?e chimice este redus (sulfi?ii sunt ad?uga?i ?ntr-un procent minim, doar pentru p?strarea prospe?imii ?i a culorilor, nu pentru conservare, cum se procedeaz? la vinurile conven?ionale). ?i lucr?rile din vie, f?cute ecologic cu ajutorul cailor, au un rol foarte important, pentru c? via nu mai ia contact cu diferite metale din aparaturile mecanice. Iar ?n ceea ce prive?te stropitul viei, la fel, ecologic (cu zeama bordolez?, piatr? v?n?t?), este foarte important faptul c? strugurii nu re?in substan?e chimice care s? se reg?seasc? ulterior ?n produsul finit, vinul. Trendul e mai mult interna?ional, deocamdat?– E un trend na?ional sau interna?ional vinul BIO, e un diferen?iator de marketing??n Rom?nia nu este atat de extins acest fenomen, deci momentan ?l putem considera mai mult un trend interna?ional – acest lucru se observ? ?i din cererea la extern a vinurilor noastre. Poate fi considerat ?i un diferen?iator de marketing, ca urmare a calit??ilor pe care le presupun produsele bio comparativ cu cele conven?ionale.Enoturismul la Crama Delta Dun?rii are un poten?ial de cre?tere enorm– Vin turi?tii la voi? – ?tiu c? anul trecut a fost plin ?n Delt?, probabil ?i anul ?sta. Cam c??i v? vin pe sezon, ce feedback v? dau, c?t reprezint? asta din business, cam c?t las? la cram? – e un model economic viabil?Da, vin turi?ti la noi. De aceea am ?i dorit dezvoltarea aceasta pe plan agroturistic, prin crearea unei s?li de degustare ce cuprinde toate utilit??le necesare ?i prin crearea unui circuit de vizit? la cram?, plimb?ri cu tr?sura prin vie ?i prin ?mprejurimi.Anul trecut am fost ?ncep?tori la acest capitol, de degust?ri, dar s-a dovedit c? ne-am descurcat foarte bine, ca urmare am avut un num?r relativ mare de turi?ti interesa?i s? ne cunoasc? (?ntre 500-1.000 persoane). Feedback-ul a fost mai mult dec?t pozitiv. Fiind primul an, partea asta reprezint? deocamdat? cam 10-15% din business, dar avem ?ncredere c? avem un poten?ial de cre?tere enorm? a acestui procent. Ca sume l?sate la cram?, nu putem fi foarte conci?i, acest lucru difer? de la vizitator la vizitator, ?n func?ie de vinul achizi?ionat ?i de pre?ul degust?rii.Turi?tii care viziteaz? La Sapata / Crama Delta Dun?rii se bucur? din plin de evadarea ?n natur? Este, de departe, un model economic viabil de viitor, de aceea ?i investi?ia noastr? a fost ?n mare parte, ?n ultimul timp, pe acest sector de degust?ri.V?nzarea local? are cre?teri sezoniere, cea interna?ional? e pe trend continuu de cre?tere– Ce propor?ie din produc?ie se vinde ?n zon? ?i ce propor?ie ?n restul ??rii – ?n ce regiuni?Ca procente actuale, ?n zon? vindem cam 40%, ?n ?ar? tot 40%, iar la export cam 20%. Bine?n?eles, aceste procente pot fi r?sturnate – de exemplu, ?n plin sezon, ?n Delt? v?nzarea are o cre?tere considerabil?. Nici procentul pentru export nu este unul fix, prevedem o cre?tere masiv? pe viitor, vedem cum cererile cresc de la o comand? la alta.– Cum e pia?a de vinuri bio din afara Rom?niei?Am mers at?t la t?rguri na?ionale c?t ?i interna?ionale de profil ?n Fran?a, Germania, Italia – ?i, dup? cum spuneam, pia?a de vinuri BIO din afara Rom?niei este mult mai dezvoltat?. De aici ?i dorin?a noastr? de a produce vin biologic ?n Rom?nia, tocmai pentru a demonstra c? ?i aici se poate. Produc?ia noastr? este una orientat? spre calitate, export?m ?n ??ri precum Germania, Elve?ia, Olanda, Japonia ?i, mai nou, Danemarca ?i Irlanda. ?n Germania, de exemplu, export?m lunar cel putin 2 paleti cu vin.Crama La Sapata / Delta Dun?rii vrea s? creasc? ponderea vinurilor la sticl? ?n defavoarea Bag-in-Box-urilor– C?t produce?i anual, c?te hectare ave?i, cum v? preg?ti?i pentru viitor – m?ri?i produc?ia, o mic?ora?i, o men?ine?i la fel?Ca suprafa??, de?inem ?n jur de 25 ha, cu o produc?ie de vin sub 100 de tone (?mbuteliat ?n sticle ?i Bag-in-Box). Prefer?m s? r?m?nem la acest nivel. Cu cele maxim 100 de tone, ne ?ncadr?m la categoria de mici produc?tori, ceea ce ne ?nc?nt?, pentru c? ne putem numi cu u?urin?? “artizani ai vinului”. La o astfel de cantitate, ne putem respecta principiul fondator – ?i anume a pune pre? pe calitate, nu pe cantitate. Nu dorim s? producem industrial, tocmai din acest motiv. Ne dorim, ?n schimb, s? cre?tem cantitatea de vin ?mbuteliat? ?n sticle ?n detrimentul Bag-in-Box-urilor, deoarece calitatea este cu mult superioar? ?i, de aceea, vinul merit? s? fie v?ndut ?n special ?n sticle.– Unde v? pot g?si oamenii interesa?i (m? refer ?n primul r?nd la cei care nu ajung la voi “acas?”)??n circuitul Horeca, ?n magazinele specializate ?i, bine?n?eles, la cram?. Suntem bucuro?i s? cunoa?tem oamenii care consum? vinurile noastre ?i ?i a?tept?m, cu drag, pe to?i.Medalia?ii Vinul.ro: cele mai bune vinuri BIO rom?ne?ti ?i cele mai bune vinuri demi/dulci & aromate! aprilie 29, 2021Vinul.ro “Cel / cea mai” e o formulare de care ?ndeob?te ne ferim. Cel pu?in ?n lumea vinului, unde criteriile de evaluare sunt multiple ?i depind de acuitatea senzorial? ?i de educa?ia ?n domeniu a evaluatorilor. De subiectivism nici nu mai vorbim – cu to?ii avem preferin?e de genul ?sta. Acestea fiind spuse de la ?nceput, ve?i g?si mai jos lista vinurilor medaliate la concursurile Vinul.ro din prim?vara 2021 – unul, dedicat vinurilor BIO, ?i cel?lalt vinurilor demi/dulci & aromate. Au participat ?n total 52 de vinuri, care au fost evaluate de dou? comisii formate ?n total din zece evaluatori antrena?i ?i educa?i ?n materie. Degust?torii nu au cunoscut identitatea probelor dec?t dup? ce au dat notele, iar medaliile au fost acordate ?n func?ie de ?ncadrarea ?n anumite grile – mai severe dec?t la majoritatea concursurilor interna?ionale de profil: ?ntre 85-89 puncte, Argint; ?ntre 90-94, Aur. S-a acordat o singur? Mare Medalie de Aur (peste 95 puncte) – felicit?ri, Jidvei, pentru un Traminer Eiswein 2018 excep?ional! Stabilirea acestor praguri foarte ridicate pentru prima edi?ie – riscant?, deoarece cramele care nu primesc medalii str?lucitoare tind s? nu mai ?nscrie vinuri la edi?iile urm?toare – a avut la baz? dorin?a Vinul.ro de a construi un? sistem c?t mai exigent de promovare a celor dou? categorii evaluate. Ne-am bucurat, ?ns?, s? observ?m c? punctajele (pe care nu le vom face publice aici) sunt comparabile cu cele ob?inute ?n review-urile celor mai prestigioase publica?ii interna?ionale. La final, dar nu ?n ultimul r?nd, o?men?iune special? pentru Domeniul Bogdan, produc?tor BIO ?i biodinamic despre care am mai scris, care a ocupat autoritar prima pozi?ie la fiecare categorie (albe, rose, ro?ii) ?i primele trei locuri la clasamentul general BIO.Mai ?nt?i, o explica?ie: de ce vinuri BIO? ?i de ce BIO NU ?nseamn? “de ?ar?”, ci “dup? reguli clare”Acord?m o aten?ie sporit? vinurilor certificate BIO deoarece aceast? categorie este ?n cre?tere solid? pe plan interna?ional de la an la an. Genera?iile de consumatori educate ?nc? de pe b?ncile ?colii ?n privin?a ecologiei sunt sensibile la acest argument – al agriculturii ecologice – ?i au exigen?e bazate tot mai mult pe acest argument. ?n?eleg?nd at?t cerin?a pie?ei, c?t ?i importan?a general? a unei produc?ii de hran? cu impact negativ c?t mai redus asupra mediului, vrem s? sprijinim produc?torii de vinuri provenite din agricultura ecologic? (BIO) oferindu-le o platform? distinct? de vizibilitate – “un culoar” propriu ?n care s? evolueze c?tre succes. Vrem s?-i punem ?n valoare pe produc?tori, dar vrem s?-i sensibiliz?m ?i pe partenerii lor de afaceri – achizitori din marele retail, distribuitori, HoReCa-ri. Evident, ?n primul r?nd ne adres?m consumatorilor din Rom?nia – ?i aici vrem s? facem o precizare extrem de necesar?, pe care sper?m s? o aud? c?t mai mult? lume: vinurile BIO NU ?nseamn?, a?a cum cred din p?cate mul?i dintre cona?ionali, “de ?ar?”! ?nseamn? agricultur? dup? reguli clare, cu verific?ri ?i certific?ri credibile. Altfel spus, mai clar: vinurile “de ?ar?” NU ?nseamn? automat c? ar fi BIO – ba de multe ori e exact invers.Suntem convin?i c? Rom?nia – care ?n primii ani dup? 1990 se m?ndrea cu “terenul agricol neatins de chimicale” (afirma?ie ?ndoielnic?, totu?i) – nu poate lipsi, ?n 2021, din curentul mondial care pune accent pe ecologie. Din p?cate, de?i mai multe crame se str?duiesc s? practice o viticultur? ecologic? (cu certificare oficial? sau doar din convingere), nu se poate spune, ?n momentul de fa??, c? vinurile BIO constituie un segment semnificativ. La concursul nostru au participat, ?n total, 15 vinuri BIO, de la patru crame din Rom?nia. Avem, ?ns?, ?ncredere c? lucrurile vor evolua: pe de-o parte exist? unele crame certificate BIO care nu au ales s? participe la concurs, iar pe de alt? parte eforturile c?tre viticultura ecologic? ale unor crame necertificate ?nc? vor fi oficializate, cu siguran??, ?n viitor.De ce vinuri demi/dulci & aromate?Dup? privatiz?rile vechii industii viticole comuniste, de la finalul anilor ’90, ?i dup? fondarea de la zero a primelor crame private, industria modern? a vinului rom?nesc a promovat majoritar vinurile seci – din nevoia de diferen?iere fa?? de trecutul ?n care se consuma mai mult demisec ?i demidulce, dar ?i pentru a ar?ta consumatorilor valen?ele tehnice ?i gastronomice ale acestora. Ani la r?nd, sute de somelieri ?i al?i comunicatori, ?n mii de evenimente, au ?ncercat s? impun? ideea c? vinurile seci sunt cumva mai valoroase dec?t celelalte. ?i s? modeleze pia?a ?n func?ie de aceast? viziune. Sunt ?i azi, la 20 de ani de la privatiz?ri, unele crame care refuz? s? produc? vinuri dulci sau care produc a?a ceva doar rareori, ?n loturi mici – ?i consider? c? apartenen?a lor la curentul “sec” este din principiu un motiv de m?ndrie. Prin concursul nostru dedicat vinurilor demi/dulci & aromate, nu am ?ncercat s? neg?m punctul lor de vedere, ci s? aducem la lumin? – filtrate prin prisma calit??ii – vinuri care s? r?spund? cerin?elor “de dulce” ale majorit??ii consumatorilor. Vrem, nu vrem, aceast? cerin?? – pentru vinuri cu rest de zah?r ?i, dac? se poate, cu arome intense – este caracteristica dominant? a pie?ei, judec?nd prin prisma volumelor (dar exist? ?i mul?i cump?r?tori de vinuri dulci ?n zona de pre? ridicat). ?i-atunci, de ce s-o ignor?m? “Vocea” acestor consumatori nu trebuie s? primeasc? recunoa?tere ?i r?spunsuri ori sugestii de calitate?37 de vinuri demidulci ?i dulci au fost ?nscrise ?n concurs, de c?tre 17 crame produc?toare. Au fost, ?n general, vinuri din categoria premium ?i superpremium, ceea ce – de?i regretabil din punctul de vedere al ambi?iei produc?torilor – e explicabil: c?nd te duci s? participi la curse, iei calul cel mai bun. Ar fi fost frumos s? avem ?nscrise ?i vinuri “de mare rulaj”, cu pre?uri care constituie grosul consumului. Poate ?n viitor – c?ci publicul este interesat s? afle ce calitate au vinurile pe care ?i le poate permite.Vinurile medaliate (?n ordine alfabetic?, de la Argint la Mare Medalie de Aur):Vinurile dulci ?i demidulci medaliate cu ARGINT:Beciul Domnesc, Muscat Ottonel, Vincon Vrancea, 2019Beciul Domnesc Grand Reserve, T?m?ioas? rom?neasc?, Vincon Vrancea, 2020Castel, Pinot Gris, Jidvei, 2009Domenii, Gras? de Cotnari, 2014Hora Murfatlar, Pinot Gris, Navigo, 2020Hora Murfatlar, Rose, Navigo, 2020Hora Murfatlar, Muscat Ottonel, Navigo, 2020Noblesse, Traminer, Crama Trantu, 2019Opus Fabula, Feteasc? neagr?, Gramofon Wine, 2019Simbol, Busuioac? de Bohotin, Domeniile Bohotin, 2020Tradi?ional, Muscat Ottonel, Jidvei, 2020Vinotec?, Gras? de Cotnari, 2008Vinotec?, Gras? de Cotnari, 1985Young, Busuioac? de Bohotin, Domeniile Bohotin, 2020Vinurile BIO medaliate cu ARGINT (Aur nu s-a acordat, din motivul expus mai sus – dorin?a noastr? de a fi c?t mai exigen?i, pentru a asigura credibilitate medaliilor acordate):?DUH, asamblaj alb (Sauvignon Blanc & Chardonnay), Domeniul Bogdan, 2019DUH, cupaj rose (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon), Domeniul BogdanOrganic, Chardonnay, Budureasca, 2019Premium Organic, Muscat Ottonel, Domeniul Bogdan, 2019Primordial, Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020Primordial, Feteasc? neagr?, Domeniul Bogdan, 2019Viile Metamorfosis, Feteasc? regal?, 2020Viile Metamorfosis, Muscat Ottonel & T?m?ioas? rom?neasc?, 2020Vinurile dulci ?i demidulci medaliate cu AUR:Artisan, T?m?ioas? rom?neasc?, Aurelia Vi?inescu Wines, 2019Bristena, Busuioac? de Bohotin, Budureasca, 2020Cotnari, T?m?ioas? rom?neasc?, 2018Cuvee Lysandre, T?m?ioas? rom?neasc?, SERVE Ceptura, 2020Diamond, Busuioac? de Bohotin, Domeniile Avere?ti, 2020Flori de Ghea??, Busuioac? de Bohotin, Tohani Rom?niaIce Wine, Chardonnay, Crama Trantu, 2019Ice Wine, T?m?ioas? rom?neasc?, Crama Trantu, 2018Sempre Rose, Busuioac? de Bohotin, Vincon Vrancea, 2020Vinotec?, Gras? de Cotnari, Cotnari, 2000Men?iuni super-speciale pentru vinurile BEST IN CLASS la categoriile lor:Demi/Dulci albe: Eiswein Traminer 2018, JidveiDemi/Dulci rose: Diamond, Busuioac? de Bohotin, Domeniile Avere?ti, 2020Demi/Dulci ro?ii: Opus Fabula, Feteasc? neagr?, Gramofon Wine, 2019BIO albe: Primordial, Chardonnay, Domeniul Bogdan, 2020BIO rose: DUH rose, asamblaj (Pinot Noir & Cabernet Sauvignon), Domeniul Bogdan, 2019BIO ro?ii: Primordial, Feteasc? neagr?, Domeniul Bogdan, 2019Marea Medalie de Aur: Eiswein, Traminer, Jidvei, 2018Concursul na?ional de vinuri rose edi?ia 2021: 14 mai, la Casa Comana ?i ?n 5 alte ??ri europene, aprilie 28, 2021Vinul.ro Evalu?ri mixte – cu jura?ii rom?ni reuni?i la Casa Comana, ?n Giurgiu, ?i cu cei str?ini fiecare ?n ?ara de re?edin??, degust?nd e?antioane protejate ?i secretizate expediate de c?tre organizatori – adic? 16 vinuri rose nearomate (selec?ionate din 66) ?i 5 vinuri aromate (selec?ionate din 8). A?a se va derula anul acesta Concursul na?ional de vinuri rose organizat de Vin2.ro / R?zvan Stoenescu, PistoaneBaricate.ro / Iulian Grigorescu ?i Oenolog.ro / Lauren?iu Horodnic, cu sprijinul Asocia?iei Winelover Rom?nia.?Un concurs a c?rui relevan?? cre?te an de anCa o recunoa?tere a importan?ei evalu?rilor asupra acestei categorii de vinuri (rose, aromate ?i nearomate, cu pre? de raft ?ntre 20-60 de lei), mai mul?i sponsori s-au al?turat Concursului: Carrefour Rom?nia (sponsor Platinum), Sodinal ?i Dagmar Distribution (sponsori Gold) ?i MediaSAT, Carpathian Springs ?i Romanian Drink Service (sponsori Silver). An de an, concursul a fost upgradat de c?tre fondatori, astfel ?nc?t, ?n 2021, pe l?ng? jura?ii rom?ni (membri Asocia?iei Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia, absolven?i de cursuri WSET, somelieri recunoscu?i, comercian?i de profil, bloggeri ?i jurnali?ti de vin), 5 speciali?ti str?ini influen?i se al?tur? eforturilor de evaluare. Ace?tia vor primi e?antioane secretizate ?i vor puncta simultan cu colegii din Rom?nia, urm?nd ca prezen?a lor s? contribuie la un grad mai ridicat de precizie a juriz?rilor, dar – cel mai important – la o promovare mai bun? a vinurilor rom?ne?ti peste hotare.?Evaluatorii str?ini sunt: Master of Wine Elizabeth Gabay, autoare a unei apreciate c?r?i despre rose-uri, consultant? ?i publicist? de anvergur? interna?ional?; Michael Wising, consultant al Systembolaget din Suedia, monopolul de stat asupra comer?ului cu vinuri; Anne Wies van Oosten, jurnalist olandez de vinuri cu activitate interna?ional?; Michal Bardel, oganizator al Rose International Championship; Georgi Mihov, somelier ?i organizatori de cursuri de vin din Bulgaria.Vedeta la masa de Pa?te: Cum alegi vinul potrivit pentru miel , Cristina Popescu Un pahar de vin potrivit pentru miel va des?v?r?i masa ?mbel?ugat? de Pa?te. Dar nu face?i excese! Un singur pahar este suficient. Care este ?ns? cel mai bun vin potrivit pentru miel? Ei bine, speciali?tii r?spund la unison: vinul ro?u. Exist? ?ns? unele diferen?e ?n ceea ce prive?te diferitele re?ete cu carne de miel ?i soiul potrivit de vin.?n prepararea c?rnii de miel se folosesc tot felul de condimente care complimenteaz? gustul. Printre acestea se num?r? usturoiul, ceapa, citricele, sumacul, menta, feniculul, rozmarinul, cimbrul, oregano.Cel mai bun vin care acompaniaz? carnea de miel este, prin urmare, dictat de ingrediente ?i de modul de preparare.Afl? ?n acest articol cum alegi un vin potrivit pentru miel!Mielul de lapte ?cere” un vin ro?u de BordeauxCarnea de acest tip este destul de rar consumat? pe la noi, pentru c? mielul este sacrificat la doar c?teva s?pt?m?ni. ?n schimb, italienii, spaniolii, francezii ?i britanicii iubesc mielul de lapte.C?t despre vinul potrivit acestui tip de carne, acesta este vinul ro?u dens de Bordeaux, vinul Ceptura de Rom?nia sau vinurile ro?ii Rioja din Spania, potrivit csid.ro.Dac? nu ??i plac vinurile ro?ii, po?i asocia carnea de miel ?i cu un rosé sec, mai ales ?n cazul c?rnii g?tite ?n s?nge sau medium rare.Iar dac? serve?ti ca garnitur? cartofi cop?i, un Pinot Noir este de asemenea o alegere bun?.Pulpa de miel ?i friptura merg cu orice vin ro?uFriptura de miel cu rozmarin ?i usturoi, preferat? de mul?i dintre rom?ni, se potrive?te de minune cu un vin fructat ?i t?n?r, cum ar fi un Cabernet, Chianti, Merlot Syrah sau Rioja.Pulpa de miel este mai gras? ?i are un gust mai intens. ?n consecin??, are nevoie de un vin ro?u bogat, fie el rom?nesc, spaniol sau fran?uzesc.Cel mai bun vin pentru cotlete de miel la gr?tarCotletele de miel acompaniate de dovlecei, ciuperci sau ardei la gr?tar se potrivesc cel mai bine cu un vin ro?u echilibrat.Pinot Noir, cupaje Bordeaux, Cabernet sau Merlot sunt exemple excelente de vin potrivit pentru miel g?tit ?n acest mod.Toc?ni?a de miel se potrive?te cu vinul ro?u de ?ar?Carnea de miel cu legume g?tit? la temperatur? mic? ?i pentru mult timp are un gust dulce ?i aromat, conferit de cimbru, dafin ?i alte condimente folosite. ?n cazul acestor re?ete, vinul cel mai potrivit dup? mas? este vinul ro?u de ?ar?, f?r? prea multe preten?ii. Cu condi?ia s? fie de calitate!COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPia?a Obor, ca ?n vremurile bune: Tarabele ?i magazinele, luate cu asalt de bucure?teni , ? 30 Aprilie 2021 Bucure?tenii se ?nghesuie la cump?r?turi ?n pie?e ca ?n vremurile bune. Unii cu masc?, al?ii f?r?, cump?r?torii au luat cu asalt tarabele ?i magazinele din? Obor pentru a preg?ti masa de Pa?te. Rata de infect?ri ?n Capital? raportat? de autorit??i a sc?zut pentru prima dat? vineri sub 3 la mie. Care este cea mai ieftin? pia?? din Bucure?ti ?i ce po?i cump?ra cu aproximativ 100 de lei Alina Stanciu - joi, 29 apr. 2021, 22:01 Pentru bucure?teni, un co? de cump?r?turi cu opt produse de baz?, legume, fructe ?i lactate cost? ?n jur de 93 de lei, indiferent de pia?a de unde ar cump?ra. Exist? ?ns? mici diferen?e, ?n special la br?nz? ?i miere, astfel c? cea mai ieftin? pia?? este Nicolae Grigorescu din cartierul Titan. Totu?i, conform calcul Pre?urile din pie?ele agroalimentare bucure?tene aproape s-au egalizat, relev? o analiz? realizat? de Economica pe baza datelor puse la dispozi?ie de c?tre Institutul Na?ional de Statistic?. Un co? de cump?r?turi cu opt produse de baz? (legume, fructe ?i lactate alese de INS) cost? ?n jur de 93 de lei, diferen?ele dintre cea mai scump? pia?? ?i cea mai ieftin? fiind de numai 2%, respectiv 2,24 de lei.Totu?i, conform calculelor , se poate face un clasament al pie?elor bucure?tene ?n func?ie de valoarea co?ului de cump?r?turi. Astfel, cea mai ieftin? pia?? din Bucure?ti, dintre cele 6 analizate de INS, este Pia?a Nicolae Grigorescu din cartierul Titan, unde un co? de cump?r?turi cu cele opt produse costa ?n luna martie 91,84 de lei. La polul opus este Pia?a Sudului unde costul unui co? de cump?r?turi ajunge la 94,08 de lei.?n rest, co?ul nostru a costat 92,7 lei la pia?a Buze?ti, 92,5 lei la Obor, 92,17 lei la pia?a Rahova ?i 92 de lei ?n pia?a Dr Taberei.Dintre produsele analizate, diferen?e mai mari, de cel mult 2 lei pe kilogram, exist? doara la br?nza telemea din lapte de oaie ?i la miere. Spre exemplu, pre?ul mediu al kilogramului de telemea la Pia?a Sudului ?i ?n Dr Taberei era 28 de lei, dar 26 de lei ?n toate celelalte pie?e. La miere, pre?ul fluctueaz? de la 29 de lei ?n Pia?a Dr Taberei la 31 de lei ?n Obor ?i Pia?a Buze?ti.Men?ion?m c? analiza a fost realizat? pe baza pre?urilor medii din martie 2021 (ultimele disponibile) din 6 pie?e bucure?tene (alese de INS), lu?ndu-se ?n calcul un num?r de 8 alimente : fasole boabe, cartofi de toamn?, morcovi, ceap? uscat?, usturoi uscat, mere de masa, telemea de oaie ?i miere.Ce cump?rau bucure?tenii acum ?apte ani cu aproximativ 100 de leiCompar?nd pre?ul co?ului INS din aprilie 2021 cu unul realizat de institu?ie ?n august 2014, spre exemplu, reiese c? bucure?tenii pl?tesc acum pentru opt produse aproape la fel c?t achitau atunci pentru 17 produse de sezon.Spre exemplu, un co? cu fasole boabe, cartofi timpurii, semitimpurii ?i de vara, varz? alb? – timpurie ?i de var?, ?elin? r?d?cin?, salat? de c?mp,tomate de c?mp, castrave?i de c?mp, morcovi, ceap? uscat?, ardei gras, usturoi uscat, mere de masa, pere de masa, piersici, caise, cirese, vi?ine costa ?n august 2014, ?n pia?a Rahova- cea mai ieftin? de atunci- 76 de lei.Grupul francez Carrefour anun?? cre?tere de 4,2% la nivel global pentru primul semestru al anului. V?nz?rile din Rom?nia, pe minus, Angela Alexandru, 30 Apr 2021 Retailerul francez Carrefour a anun?at rezultate ?ncurajatoare pentru primul trimestru al acestui an, performan?ele puternice fiind considerabile pe pia?a intern?. Astfel, compania a c??tigat din nou cota de pia?? ?n Belgia, in timp ce sudul Europei a r?mas sub a?tept?ri.?Alexandre Bompard, CEO-UL grupului Carrefour, a anun?at v?nz?ri de 18,6 miliarde de euro la nivel interna?ional, ceea ce reprezint? o cre?tere de 4,2% ?n primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad??a anului trecut, noteaz? Retail Detail. Rezultatul vine ?n ciuda unei perioade dificile de compara?ie, av?nd in vedere izbucnirea pandemiei, criza generat? de Coronavirus sau cump?r?turile de panic? f?cute ?n martie 2020.V?nz?rile sunt sus?inute de cre?teri solide pe mai multe pie?e. Astfel, cifrele bune de pe pia?a intern? francez? au o cre?tere de 3,5%. Hipermarketurile au crescut cu 3,3%, iar acest lucru se datoreaz? implement?rii de noi metode de lucru concentrate pe experien?a clientului, au declarat reprezentan?ii Carrefour. Abordarea a oferit rezultate ?i ?n Belgia, unde cre?terea s-a ridicat la 2,9%, iar Carrefour a c??tigat din nou cota de pia?? ?n primul trimestru.Carrefour, pe minus ?n Rom?niaSunt??i ??ri care au ?nregistrat sc?deri sau rezultate slabe. Printre acestea se num?r? Italia, una dintre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, dar si Spania, unde at?t m?surile autorit??ilor, c?t ?i furtunile de z?pad? de la ?nceputul anului au influen?at volumul de v?nz?ri. ?n Europa de Est, v?nz?rile au sc?zut u?or: cu - 1,8% ?n Rom?nia ?i -1,7% pentru Polonia. ?n ciuda impactului major al pandemiei ?n America Latin?, Carrefour a reu?it s? prezinte cifre puternice, adic? o cre?tere de 15,7%.Carrefour a ?nregistrat ?n primele trei luni din acest an o cifr? de afaceri de 540 de milioane de euro, ?n sc?dere cu 1,1% fa?? de aceea?i perioad? din 2020. ?n termeni like-for-like, declinul a fost de 1,8%.?Astfel, Rom?nia intr? ?n?clasamentul celor?cinci???ri?cu cea mai slab? performan?? la nivel de grup.Totodat?, Carrefour a ?nregistrat din nou o cre?tere de 56% ?n ceea ce prive?te?v?nz?rile?online. De asemenea, retailerul a investit ?n extinderea anumitor formate de magazine, cum ar fi cele tip convenience sau de tip discount.?Grupul francez Carrefour a anun?at, de asemenea, c? va r?scump?ra un pachet de ac?iuni ?n valoare de 500 de milioane de euro?de la pania multina?ional? Carrefour este unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din Europa ?i al doilea din lume. Grupul francez are un portofoliu cu peste 11.000 de magazine ?n lume - opereaz? ?n mod direct ?n Fran?a, Spania, Italia, Belgia, Polonia, Rom?nia, Argentina, Brazilia, China ?i Taiwan.?n Romania, re?eaua a ajuns la 367 de magazine, printre care peste 40 de hipermarketuri ?i aproape 200 de supermarketuri, iar ?n prezent se afl? in top 3 comercian?i alimentari.Un an de pandemie ?n HoReCa. M?suri de sprijin luate ?n Rom?nia ?i ?n alte ??ri europene 30 Apr 2021 - OpiniiSectorul ospitalit??ii (HoReCa), un pilon important al economiei rom?ne?ti, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut ?i asigur? mai bine de 4% din totalul angaja?ilor cu contract individual de munc?, este unul din domeniile care au fost ?i continu? s? fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. M?surile adoptate de stat ?n sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experien?a altor ??ri arat? cum ar putea fi acestea ?mbun?t??ite.De la debutul pandemiei, statul rom?n a acordat anumite ajutoare ori facilit??i fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar ?n limita spa?iului bugetar ?i ?n condi?iile ?n care ?i alte sectoare au avut nevoie de sus?inere. Prima m?sur? a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit ?n sum? fix? care nu este influen?at de cifra de afaceri, scutire care opereaz? p?n? la finalul primului semestru din anul 2021. Opinie scris??de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, ?i Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe |?Deloitte Rom?niaCe m?suri a adoptat statul rom?n pentru a ajuta societ??ile din domeniu?O alt? m?sur? adoptat? de stat ?n 2020 a fost acordarea ?omajului tehnic pentru perioada suspend?rii temporare a contractului individual de munc?, din ini?iativa angajatorului, ?n limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei ?n 2020) pentru fiecare angajat. M?sura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.Totodat?, au fost acordate bonifica?ii la plata impozitului anual ?i a taxei lunare pe cl?diri pentru imobilele folosite ?n activitatea economic? proprie sau ?nchiriate, precum ?i reduceri de la aceste d?ri pentru spa?iile ?n care func?ionau restaurante ?i hoteluri.?n prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru ?ntreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimenta?ie ?i agen?ii de turism a c?ror activitate a fost afectat? ?n contextul pandemiei de COVID-19.Prin aceast? m?sur?, contribuabilii ar urma s? primeasc? o compensa?ie pentru diminuarea cifrei de afaceri ?n anul 2020, ?ns? sunt obliga?i s? ??i men?in? activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dac? valoarea grantului dep??e?te 200.000 euro).Aceast? m?sur? este benefic?, dar ?nt?rzierea eliber?rii fondurilor (p?n? la data de 30 iunie 2022) ar putea pune ?n dificultate ?i mai mare anumi?i juc?tori din aceast? industrie.Exemplul altor state din EuropaIndustria HoReCa a beneficiat de sprijin ?i ?n alte state europene, care au adoptat ?i alte m?suri ce pot constitui surs? de inspira?ie pentru statul rom?n ?n aceast? direc?ie.Spre exemplu, Austria a implementat o schem? de ajutor prin care companiile care au ?nregistrat sc?deri drastice ale cifrei de afaceri ?n perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, ??i pot acoperi p?n? la 90% din costurile fixe.De asemenea, Fran?a a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce const? ?n acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite ?i contribu?ii.Planul din SpaniaSpania, la r?ndul s?u, a adoptat a?a-numitul ?plan de ?nt?rire”, care are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor ?i a barurilor care au suferit din cauza restric?iilor impuse ?n contextul pandemiei. Printre m?surile prev?zute de acest plan se num?r? obligarea proprietarilor de cl?diri s? scad? chiria pentru societ??ile din HoReCa prin negocierea individual? a contractelor.?n cazul ?n care p?r?ile nu ajung la o ?n?elegere, proprietarul este obligat s? reduc? cu 50% chiria pe durata st?rii de urgen??, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu ?nc? patru luni de la ridicarea st?rii de urgen??. Altfel, legisla?ia ?i oblig? s? ?ncheie un moratoriu pentru aceast? perioad? (starea de urgen?? plus patru luni).?n aceste condi?ii, pl??ile ?nt?rziate pot fi efectuate pe o perioad? de doi ani ?ncep?nd de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici individuali care accept? o reducere a chiriei pentru chiria?ii lor ?n lunile ianuarie, februarie ?i martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (p?n? la 100% din suma chiriei, dac? este anulat? ?n totalitate) din impozitele datorate.De asemenea, planul de ?nt?rire spaniol prevede ?i accesul la finan?are prin prelungirea termenului pentru rambursarea ?mprumuturilor sus?inute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de gra?ie s-a m?rit de la unu la doi ani.Totodat?, ICO a anun?at o nou? serie de garan?ii de stat, de 90% pentru ?mprumuturi de 500 de milioane euro pentru ?ntreprinderile mici din sectorul ospitalit??ii. Alte m?suri prev?zute de planul adoptat de Spania includ ?i am?n?ri la plata impozitelor ?i asigur?rilor sociale.F?r? angaja?i concedia?i ?n LuxemburgMinistrul Muncii, Ocup?rii For?ei de Munc? ?i Economiei Sociale ?i Solidare din Luxemburg a anun?at c? afacerile vulnerabile din sectorul ospitalit??ii, managementului evenimentelor ?i turismului vor primi compensa?ii sub form? de ?omaj par?ial pentru 50% din orele de munc?, cu condi?ia ca niciun angajat s? nu fie concediat p?n? ?n iunie 2021.De asemenea, de la ?nceputul anului 2021, ?ntreprinderile din HoReCa pot solicita rambursarea ?i/sau anularea avansurilor fiscale pentru ultimele dou? trimestre din 2020 ?i/sau primele dou? trimestre din 2021.?n Marea Britanie, ?ntreprinderile din sectorul ospitalit??ii au dreptul la o subven?ie unic? ?n numerar de p?n? la 25.000 de lire sterline de la consiliul local din zona ?n care ??i desf??oar? activitatea.Totodat? ?n august 2020, a fost implementat? schema de ajutor numit? ?M?n?nc? pentru a ajuta”, menit? s? sprijine redeschiderea ?ntreprinderilor din industria HoReCa dup? perioada de blocaj ca urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere de 50% din costul alimentelor ?i/sau al b?uturilor nealcoolice consumate la ?ntreprinderile participante din ?ntreaga ?ar?.Dup? mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19, incertitudinea continu? s? domine aceast? industrie. Pe termen scurt, cel mai important este ca ace?ti contribuabili s? poat? ?ncasa c?t mai repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie de predictibilitate ?n ceea ce prive?te starea industriei ?n raport cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute ?n vedere m?suri de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al economiei ?n anii care urmeaz?.Produse alimentare s?rbe?ti vor fi disponibile pentru prima oar? pe rafturile retailerului Remarkt, Angela Alexandru, 30 Apr 2021 Noul juc?tor din retailul modern rom?nesc?Remarkt?va aduce pe rafturile magazinelor sale diverse produse s?rbe?ti, cum ar fi dulciuri, condimente, vinuri, carne uscat? ?i conserve, iar acest lucru este o premier?, dup? mai multe negocieri purtate de comercian?ii celor dou? ??ri. Ambasadorul Serbiei ?n Rom?nia, ?tefan Tomasevic, a declarat unei agen?ii locale de ?tiri c? p?n? ?n prezent nu exist??aproape niciun produs s?rbesc disponibil ?n Rom?nia, titreaz??Economedia. Acesta a completat c? au mai fost astfel de ?ncerc?ri, dar care p?n? acum nu s-au concretizat. Produsele vor fi listate, ?n premier? ?n Rom?nia, ?n magazinele Remarkt.Re?eaua Remarkt este?construit? pe bazele a dou? hipermarketuri Real - v?ndute de grupul german Metro ?n 2017 - ?i opereaz? mai ales ?n zona de vest a ??rii, ?n Arad, Oradea ?i Timi?oara.?Brandul de?ine ?n prezent mai multe unit??i, sub diverse formate: hipermarketuri,?magazine de proximitate, magazine outlet.?Includerea de produse s?rbe?ti ?n portofoliul unit??ilor vine ?n contextul ?n care ?n zonele unde brandul este prezent se afl? multe persoane de aceast? na?ionalitate.Aparent, rezultatul a venit dup? negocieri?care au durat mai mult de un an, cu mai mul?i fermieri s?rbi?care ??i vor putea vinde produsele locale ?n lan?ul de retail Remarkt.DIVERSECum a ?ncercat un consilier AFIR s? fac? ?fifty-fifty” cu un fermier finan?at cu bani europeni ca s? cultive dovlecei 30 aprilie 2021, 12:56 de Daniel Dancea Un t?n?r fermier care a luat 40.000 de euro pentru o planta?ie de fermieri Un consilier AFIR a fost condamnat la doi ani de ?nchisoare cu suspendare ?ntr-un dosar de corup?ie ?n care a fost acuzat c? a ?ncercat s? ia mit? de la un fermier care a ob?inut fonduri europene prin programul ?T?n?rul fermier”. Tribunalul Cara?-Severin a pronun?at o prim? sentin?? ?ntr-un dosar de luare de mit? ?n care a fost trimis ?n judecat? un consilier de la Agen?ia de Finan?are a Investi?iilor Rurale (AFIR). Potrivit procurorilor DNA care au trimis dosarul ?n judecat?, un fermier care a ob?inut finan?are prin programul ?T?n?rul fermier” ar fi trebuit s? primeasc? ultima tran?? din banii europeni, ?n valoare de 10.000 de euro. Pentru ca fermierul s? ??i poat? primi banii, era nevoie ca AFIR s? verifice situa?ia exploata?iei agricole ?nfiin?ate cu bani europeni. Astfel, ?n luna septembrie, doi consilieri AFIR au mers s? verifice culturile de dovlecei ?nfiin?ate de t?n?rul fermier cu bani europeni. C?nd a r?mas singur cu fermierul, unul dintre consilierii AFIR a cerut jum?tate din suma de 10.000 de euro pe care fermierul urma s? o primeasc? sub forma ultimei tran?e de finan?are. Ulterior, fermierul, sus?in procurorii, ?a fost c?utat insistent de c?tre inculpat, at?t telefonic, c?t ?i direct la domiciliul s?u ?i i s-a cerut s? identifice o solu?ie pentru a onora preten?iile expuse, ?n caz contrar fiind amenin?at c?, prin mijloacele de care dispune, va determina conducerea institu?iei din care face parte s? considere c? ?ntregul proiect nu a fost implementat ?i s? fie emis? o decizie prin care denun??torul s? fie obligat s? restituie ?ntreaga finan?are, respectiv 40.000 euro”. Cu ocazia negocierilor, consilierul AFIR a fost de acord s? reduc? preten?iile de la 50 la sut? din sum? la o treime. Nici cu aceast? sum? fermierul nu a fost de acord ?i l-a denun?at pe consilierul AFIR la DNA. ?n urma denun?ului, consilierul AFIR a fost trimis ?n judecat? pentru luare de mit?. La proces a spus c? recunoa?te ?i regret? fapta, fiind condamnat la trei ani de ?nchisoare cu suspendare. ?Inculpatul nu s-a sustras de la urm?rire penal? ori judecat?, nu a ?ncercat z?d?rnicirea afl?rii adev?rului ?i a achitat prejudiciul, astfel ?nc?t instan?a are convingerea c? scopul pedepsei poate fi atins ?i f?r? executarea efectiv? de c?tre acesta a pedepsei aplicate”, a ar?tat Tribunalul Cara?-Severin. Sentin?a nu este definitiv?, put?nd fi atacat? cu apel, la Curtea de Apel Timi?oara. Tulbur?ri pe pia?a produselor pentru protec?ia plantelor. Nereguli cu zeci de tone de pesticide , Ionel Vaduva , 30 aprilie 2021Dou? containere din China care con?ineau produse pentru protec?ia plantelor (PPA) asupra c?rora planeaz? suspiciuni de contrafacere, ?n valoare de circa 453.000 lei, au fost confiscate ?n Portul Constan?a Sud Agigea, potrivit anun?ului f?cut vineri, 30 aprilie 2021, de Garda de Coast?.Conform unui comunicat de pres?, descoperirea a fost f?cut? de poli?i?tii de frontier? din cadrul G?rzii de Coast?, ?mpreun? cu poli?i?ti din cadrul IPJ Constan?a, lucr?torii vamali ?i lucr?tori din cadrul Oficiului Fitosanitar Constan?a.??n data de 29 aprilie, ?n baza unei ac?iuni comune privind combaterea traficului ilegal de produse de protec?ie s-a constituit o echip? comun? format? din poli?i?ti de frontier? din cadrul G?rzii de Coast?, poli?i?ti din cadrul Inspectoratului Poli?iei Jude?ene Constan?a, lucr?tori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontier? Constanta Sud Agigea ?i lucr?tori din cadrul Oficiului Fitosanitar Constan?a.??n urma controlului efectuat asupra a dou? containere sosite din China, cu destina?ia Arad, a fost descoperit? cantitatea de 38.280 de litri de produse de protec?ie a plantelor (fungicide), produse ce prezint? suspiciuni de contrafacere. ?n cauz?, poli?i?tii de frontier? efectueaz? cercet?ri, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe l?ng? Judec?toria Constanta ?nvestit ?n cauz?, sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de punere ?n circula?ie a unui produs purt?nd o marc? identic? sau similar? cu o marc? ?nregistrat? pentru produse identice sau similare ?i care prejudiciaz? pe titularul m?rcii ?nregistrate pentru produse identice ori similare, iar la finalizare urm?nd a fi luate m?surile legale ce se impun”, au transmis reprezentan?ii G?rzii de Coast?. Pesticidele contraf?cute ?i ilegale, o problem? ?n cre?tere pentru industriePotrivit AIPROM, PPA sunt printre cele mai reglementate produse din lume. Chiar ?i a?a, comer?ul interna?ional cu pesticide ilegale a evoluat, afect?nd ?ntreaga lume. Pesticidele contraf?cute ?i ilegale sunt o problem? ?n cre?tere pentru industrie, av?nd efecte negative asupra fermierilor, produc?torilor, economiilor na?ionale ?i mediului ?nconjur?tor.?ntr-o lucrare publicat? recent privind pesticidele contraf?cute, Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OCDE) a ajuns la concluzia c?, acest comer? global cu pesticide ilegale a crescut constant ?n ultimii ani, amenin??nd s?n?tatea fermierilor, a consumatorilor ?i a mediului ?nconjur?tor.Poli?ia, autorit??ile de reglementare ?i autorit??ile vamale ?i-au intensificat activitatea ?i au reu?it confiscarea unor cantit??i importante de pesticide contraf?cute ?i ilegale. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectual? (EUIPO) estimeaz? c? doar ?n UE, ?falsificarea ?n sectorul pesticidelor cauzeaz? pierderi de v?nz?ri de aproximativ 2,8 miliarde euro”.Europol supravegheaz? activitatea de contrafacere a pesticidelor prin intermediul Opera?iunii Silver Axe, captur?nd, ?n ultimii 5 ani, 2.568 tone de pesticide ilegale din UE. ?n 2015, potrivit unui raport prezentat de c?tre Comisia European? pesticidele ilegale reprezentau 10% din pia?a european?. EUIPO estimeaz? c? acest num?r este acum mai aproape de 14%.Potrivit OECD, ?veniturile globale asociate comer?ului cu pesticide ilegale sunt estimate la 6-10 miliarde USD”. Acest lucru face din comer?ul cu pesticide ilegale una dintre cele mai semnificative activit??i de crim? organizat? din lume.Ce sunt pesticidele contraf?cute?Potrivit OECD, un produs pentru protec?ia plantelor ilegal se refer? la un produs de protec?ia plantelor care nu este legal pentru utilizare ?n ?ara ?n care este ?introdus pe pia??”. Aceast? categorie include ?i pesticidele contraf?cute. Aceste produse sunt extrem de periculoase, deoarece con?inutul lor nu este cunoscut, nu sunt testate ?i nici reglementate, ceea ce aduce un prejudiciu grav fermierilor, culturilor ?i mediului (OECD, 2020, Pg.7).Cum ?i afecteaz? pe fermieri pesticidele contraf?cute ?i ilegale?Efectele negative ale contrafacerii produselor pentru protec?ia plantelor sunt numeroase. Pentru fermieri, falsific?rile pot duce la pierderi de venituri din cauza sc?derii randamentelor culturilor sau a daunelor grave produse asupra culturilor agricole. ?n ??rile cu venituri reduse, acest lucru poate agrava s?r?cia ?i poate amenin?a securitatea alimentar? pentru comunit??ile deja vulnerabile.Fermierul cump?r? adesea, f?r? s? ?tie, produse pentru protec?ia plantelor contraf?cute ,care ?i pot afecta grav culturile. ?n plus, fa?? de provoc?rile economice pentru fermier, aceste produse contraf?cute pot fi d?un?toare pentru mediu, deoarece nu sunt testate pentru siguran??.UNIUNEA EUROPEANA GRECIAM?celarii greci spun c? au v?ndut deja mieii de Pa?te ?i fac importuri din Rom?nia , 29 Aprilie 2021 Grecia a ?nregistrat o cerere foarte mare de miei anul acesta, ceea ce a f?cut ca pia?a s? r?m?n? f?r? marf?. Pre?urile sunt piperate, iar pentru Joia Mare se a?teapt? importuri din Rom?nia, transmite publica?ia local? EIDISEIS, citat? de Rador.M?celarii au declarat miercuri de diminea?? c? este posibil ca p?n? ?n Joia Mare s? nu mai aib? disponibili spre v?nzare miei de provenien?? greceasc? ?i c? se fac eforturi de ultim moment pentru a acoperi lipsurile. ?ntr-o relatare pentru postul TV Skai, reprezentan?ii m?cel?riilor i-au ?ndemnat pe consumatori s? fac? din timp cump?r?turile pentru c? ?n orele urm?toare se vor aduce miei de import din Rom?nia care ?ns?, dup? cum au spus ei, nu sunt de bun? calitate.Se ?nregistreaz? ?i o cre?tere a pre?urilor cu 2 p?n? la 4 euro pe kilogram. ?Din cauza exporturilor ?n cre?tere de miei ?i iezi de calitate greceasc?, nu exist? o ofert? mare de miei ?i iezi grece?ti ?i astfel, pe baza legii cererii ?i ofertei, pre?ul anul acesta ?nregistreaz? o cre?tere de cel pu?in 20% fa?? de anul trecut”, a declarat pre?edintele Asocia?iei M?celarilor din jude?ul Salonic, Savvas Kesidis, pentru Athens Macedonian News Agency. ?Pre?ul mieilor ?i iezilor grece?ti ?n m?celarii variaz? anul acesta de la 11 euro/kg p?n? la 13-13,5 euro/kg, ?n func?ie de calitatea ?i zona de cre?tere a acestora, dup? ce anul trecut a fost de 9-9,5 euro/kg”, a subliniat el, ad?ug?nd c? ?mieii rom?ne?ti se v?nd mai ieftin cu trei-patru euro/kg”.?n leg?turile cu importurile semnificative, cum le-a numit el, din Rom?nia, Kesidis a spus c? ??n special ?n acest an, consumatorii trebuie s? fie foarte circumspec?i ?n leg?tur? cu pia?a mieilor ?i s? fie convin?i c? nu vor g?si produse de provenien?? greceasc? sub 11 euro/kg”.SANATATE si GASTRONOMIE Sfaturi pentru o mas? reu?it? de Pa?te. Dr. Mihaela Bilic: ?Pe burta plin? nu ai cum s? apreciezi m?ncarea!” 30.04.2021 Cum putem face fa?? bel?ugului alimentar de la masa de Pa?te? Foto: Inquam Photos / Casian Mitu Din articol Ou?le vopsite. C?te ou? pot s? m?n?nc? Trei salate foarte p?c?toase: de boeuf, de icre ?i de vinete Drobul, un preparat dietetic Friptura ?i salata De ce carnea trebuie s? stea la macerat Secretul cartofilor perfec?i Ce facem cu micii? Ce s? alegi ?ntre pasc? ?i cozonac? B?utura la masa de Pa?te Ananasul, alimentul minune dup? o mas? copioas? Cum m?nc?m la o mas? ?mbel?ugat? Se poate ?ine o diet? la masa de Pa?ti Pe burta plin? nu ai cum s? apreciezi m?ncarea, spune Mihaela Bilic, medic nutri?ionist, care este de p?rere c? o zi de post de negru, a?a cum se practic? ?n Vinerea Mare, este un exerci?iu binevenit pentru a face o pauz? ?nainte de bel?ugul alimentar ce ne a?teapt? la masa de Pa?te, dublat?, ?n acest an, de gr?tarele ?i micii tradi?ionali de 1 Mai. Dac? aceast? dorin?? de repaus alimentar vine din interior ?i nu este ostentativ?, nu va exista tenta?ia de a ??nfuleca” ulterior, d? asigur?ri medicul nutri?ionist.Mihaela Bilic a oferit la Digi24 sfaturi ?i explica?ii despre bucatele care stau ?n mod obi?nuit pe masa rom?nilor ?n aceste zile - ou?, friptur?, stufat, verde?uri, salate, cozonac, pasc?, dar ?i mici, bere ?i vin. Cum le prepar?m, cum le m?nc?m, cum le combin?m ?i cum le doz?m astfel ?nc?t s? evit?m episoade nepl?cute de indigestie sau nedoritele kilograme ?n plus? Ou?le vopsite. C?te ou? pot s? m?n?nc?Deseori, vopseaua de pe ou? trece de coaj? ?i ajunge la albu?. Mul?i se ?ntreab? dac? nu cumva este toxic. ?N-o s? ne otr?vim din c?teva ou?”, spune Mihaela Bilic, dar sigur c? ideal ar fi s? fie o vopsea de calitate, care s? nu treac? prin coaja - poroas? - a oului.Contrar unei p?reri populare, ou?le nu fac r?u ficatului, ci dimpotriv?, ficatul ?se bucur?”, pentru c? oul este un aliment foarte valoros pentru refacerea ficatului.Important este ?ns? s? nu avem o vezic? biliar? lene??, mai ales dac? oul este fiert tare. Cel mai greu de digerat este g?lbenu?ul tare. Ideal ar fi ca oul fiert s? fie cleios, dar el ar trebui s? fie m?ncat cel t?rziu a doua zi de la preparare. Cum ou?le de Pa?te sunt p?strate mai mult timp, n-ar fi indicat? o asemenea consisten?? a g?lbenu?ului. Ou?le fierte tari pot fi consumate chiar ?i o s?pt?m?n?, dac? sunt p?strate ?n frigider. C?nd sunt ou?le ?vechi”? La ?ar?, pe vremea c?nd nu existau frigidere, ou?le erau p?strate, ?n c?mar?, la rece, chiar ?i trei luni. Ce-i drept, erau ouate de g?ini care nu cre?teau industrial. Acum, ou?le din magazin au o valabilitate ?nscris? de maximum o lun?. Dar oul nu este pe at?t de perisabil pe c?t sunt obliga?i cei din industria alimentar? s? pun? un termen de garan?ie, spune Mihaela Bilic. Cel mult se lichefiaz? un pic albu?ul, dar altfel, oul nu se stric? at?t de repede, d? asigur?ri nutri?ionista.Trei salate foarte p?c?toase: de boeuf, de icre ?i de vineteExist? trei salate foarte p?c?toase: salata boeuf, salata de icre ?i salata de vinete, spune Mihaela Bilic. Cuv?ntul ?salat?” ?n combina?iile acestea cu maionez? este ?ns??i defini?ia ??mecheriei” rom?ne?ti, spune glumind medicul nutri?ionist. Salata noastr? de boeuf este ?necat? ?n maionez?, de?i o salat? boeuf care ar avea ingredientele clare, ne?necate ?n maionez?, ar fi mai gustoas?, iar gustul legumelor s-ar sim?i mai bine, subliniaz? medicul nutri?ionist.?Noi consum?m foarte mult ulei de floarea-soarelui. Avem aceast? percep?ie, c? tot ce e vegetal e s?n?tos, dar uleiul de floarea-soarelui ?nseamn? omega 6, care este proinflamator. ?i dac? m?nc?m somon la fiecare mas?, nu vom putea contracara efectele proinflamatorii pe care le aduce un consum at?t de mare de ulei de floarea-soarelui. De multe ori, ne uit?m cu speran?? c?tre uleiul de m?sline, care are omega 9, dar aten?ie, ?i el aduce kilograme ?n plus ?i obezitate, pentru c? tot 100 de calorii are” - atrage aten?ia Mihaela Bilic.Maioneza este cea care chiar pic? greu la ficat ?i recomandabil ar fi s? fie scoas? salata boeuf de la masa de Pa?ti. Sunt at?t de multe legume proaspete, verde?uri, ?nc?t nu are niciun rost s? mai fierbem legumele dintr-o salat? boeuf, spune Mihaela Bilic.Drobul, un preparat dieteticDrobul are toate acele organe fierte ?nainte ?i apoi b?gate la cuptor, este un preparat dietetic. ?i noi, oamenii, ?i animelele avem depozitele de fier ?n ficat, splin?, iar tradi?ia, iat?, ne spune: avem nevoie de acest aliment anti-anemic, avem nevoie de vitamina A ?i D ?n mod natural, a?a cum se g?sesc ?n organele acestea. ?i atunci, nu mai trebuie ad?ugat nimic, dec?t verdea?? mult?, b?gat la cuptor ?i m?n?ncat cu felia.Drobul poate s? fie un aperitiv perfect pentru masa de Pa?ti.?Apoi avem bor?ul, care ?umple burta ?n mod spectaculos doar cu ap?”. Dac? este acrit cu bor? din t?r??e, avem ?i avantajul unui probiotic, pentru c? este plin de bacterii bune. Este felul de m?ncare care ne ajut? s? fim mai pondera?i la urm?toarele feluri. Acest obicei al rom?nului de a ?ncepe masa cu o ciorb? ar trebui s? se ?ntoarc?, tocmai pentru c? este un fel de tampon ?mpotriva impulsivit??ii ?i l?comei noastre, spune Mihaela Bilic.Friptura ?i salataSalata verde nu poate s? fie ?necat? ?n ulei, a?a cum exist? riscul ?n cazul salatei de ro?ii. E recomandabil s? fie f?cut un dressing din ulei, o?et, ni?te ap? ?i un pic de sare ?ntr-un recipient pe care agit?ndu-l, spargem moleculele de gr?sime ?i facem o emulsie care s? se poat? ?mpr??tia uniform pe frunzele de salat?.Friptura - pulpa se pune la cuptor. Nu trebuie s? o degres?m foarte mult ?nainte, pentru c? gr?simea d? gust ?i protejeaz? carnea, ca s? r?m?n? fraged?. Mult? lume este ?ngrijorat? de gr?sime. Dar tot ce ?nseamn? gr?sime animal? saturat?, prin tratament termic, se tope?te ?i iese din carne. Gr?simea r?m?ne ?n tav?. Dac? ?nt?lni?i gr?sime ?n bucata de carne din farfurie, da?i-o la o parte, mai ales c? la miel, gr?simea poate s? fie grea.Culmea este c? ?i carnea, dac? vrei s? o pr?je?ti ?n ulei, niciodat? uleiul nu va p?trunde printre fibrele c?rnii. Proteinele nu absorb niciun gram de ulei, cel mult se produce o crust?. Deci cei care ?in diet? nu trebuie s? se team? de carnea pr?jit?. ?n schimb, ?n momentul ?n care ai f?cut un pane, deci ai pus f?in? cu ou, atunci acel pane sau cartoful, orice f?inos, ?nghite uleiul ca un burete, avertizeaz? Mihaela Bilic.De ce carnea trebuie s? stea la maceratUn sfat - fiind vorba de carne de animal t?n?r, este bine s? stea la marinat. Orice mediu acid, orice condiment, orele acelea de stat la macerat ajut? s? fie u?or de digerat. ?n mu?chi - ?i noi oamenii, ?i animalele - avem glicogen. Este o form? de glucoz? care st? ?n mu?chi, adic? aproape de locul unde se consum? energie. C?nd se sacrific? animalul, glucoza aceea are un pH alcalin ?i trebuie s? se transforme ?n acid lactic, ?n pH acid. Toat? aceast? transformare presupune maturarea c?rnii ?i din cauza aceasta carnea nu trebuie m?ncat? ?cald?”, adic? imediat ce animalul a fost sacrificat, pentru c? e greu de digerat. ?n momentul ?n care se produce acest viraj de pH ?i devine mediu acid, proteinele respective ?ncep deja s? se digere.Deci, orice carne care a stat la marinat ?i care a fost l?sat? un pic la ?odihn?” va fi mai u?or de digerat ?i mai repede de g?tit.Secretul cartofilor perfec?iO garnitur? dintr-un cartof fiert dat apoi prin r?z?toare ?i pr?jit absoarbe mai mult ulei dec?t orice pe lume. Cartoful prin defini?ie absoarbe gr?simea teribil.Un cartof pr?jit corect - ?i ar fi bine s? fie buc??elele mai groase - face o crust? c?nd este scufundat ?n gr?sime, iar crusta respectiv? ?mpiedic? intrarea uleiului ?n cartof. Cartoful trebuie s? fie crocant la exterior, iar la interior trebuie s? fie moale ?i g?tit prin intermediul c?ldurii, nu al uleiului. Nu are voie s? fie uleios la interior. De aceea este important s? nu fie nici buc??ele prea mici, ca s? poat? s? fac? crust?.De asemenea, c?nd cartoful este pus la pr?jit ?ntr-un ulei ne?ncins, el st? acolo ?i b?lte?te ?i practic fierbe ?n ulei, este vizibil plin de ulei.Foart? mult? lume se p?c?le?te la fel ?i cu omleta. Crede c? are mai pu?in? gr?sime dec?t un ou ochi, dar nu este adev?rat. ?ntr-un ou ochi, gr?simea nu poate p?trunde ?ntr-un albu?, cel mult se face acea crust? aurie, crocant?. ?n schimb, c?nd se amestec? albu?ul cu g?lbenu?ul, ca ?n cazul omletei, g?lbenu?ul are lecitin?, care este o substan?? emulsionant? - de aceea se face maioneza cu g?lbenu? de ou - are o capacitate extraordinar? de a atrage uleiul ?i dou? g?lbenu?uri de ou pot absorbi 500 de ml de ulei. N-o s? observa?i niciodat? 10 linguri de ulei ?ntr-o omlet?, nici ?n risotto, nici ?n paste, chiar dac? pare c? preparatul este f?r? ulei - aten?ioneaz? Mihaela Bilic.Ce facem cu micii?Pa?tele se suprapune anul acesta cu 1 Mai. ?E un fel de s?rb?toare 2 ?n 1 ?i nu avem cum s? ocolim micii, produsul tradi?ional de 1 Mai. Dac? e un mic bun, n-are echivalent. Nu trebuie renun?at la nimic. Micul poate s? fie ?i dac? e?ti s?tul. Numai mirosul...Cred c? micul nostru nu seam?n? cu nimic”, spune glumind Mihaela Bilic.Dac? micii ?nlocuiesc por?ia de carne, probabil c? doi-trei mici sunt suficien?i.Micii care se mic?oreaz? v?z?nd cu ochii pe gr?tar au avut mult? gr?sime - fie din dorin?a de a c?nt?ri mult, fie din dorin?a de a face fr?gezime. Cert este c? dac? nu este bine f?cut, el se str?nge ?ntr-un fel ?i devine cauciucat. Mai sunt ?i micii c?rora li se pune ?n re?et? bicarbonat, pot s? vin? ?napoi ?i este o senza?ie nepl?cut?.?Singurul reper ?n fa?a unei astfel de m?nc?ri sunt doar sim?urile noastre. N-ai ce reper, nici m?car ca nutri?ionist. Po?i s? vezi ingredientele, dar cum anume ele dau ?n final gustul, nimeni nu poate s? spun?. Po?i s? identifici proteine, glucide, vitamine, dar particulele acelea r?spunz?toare de gust nimeni nu le poate ?ti ?i de aceea, p?n? la urm?, sim?urile noastre niciodat? nu o? s? ne ?n?ele” - spune Mihaela Bilic.Ce s? alegi ?ntre pasc? ?i cozonac?Cozonacul este pu?in mai greu de digerat dec?t pasca. Are nuc?, are mult? f?in?, pe c?nd pasca are o propor?ie mai bun?. Lactatele de prim?var?, br?nza aceea de vaci f?cut? din lapte de prim?var? este foarte potrivit?, nici m?car nu trebuie s? punem foarte mult zah?r, ?i punem un pic de coaj? de l?m?ie ?i ob?inem un ?cheese cake rom?nesc”, care nu are corespondent ?n alte culturi, arat? Mihaela Bilic.Fie c? folosim br?nz? de vaci, urd? sau ca?, toate aceste sortimente de br?nz? au sub 10 la sut? gr?sime ?i intr? la categoria lactate. Abia c?nd vorbim de telemea trecem la categoria br?nzeturi. ?i atunci, avem o br?nz? care este plin? de ap? ?i s?rac? ?n gr?sime. Urda n-are deloc gr?sime, br?nza de vaci are 5-7 la sut? gr?sime, nu se face din laptele cel mai gras, ci din cel sm?nt?pozi?ia se leag? mai degrab? cu ou, nu cu gr?sime. Albu?ul trebuie s? lege br?nza ?i s? o ?in? consistent?. Altfel, degeaba pui ?n ea gr?sime, pentru c? la copt, gr?simea se tope?te ?i mai degrab? stric?.??ns? aten?ie ?i aici la m?na care pune zah?rul! Avem aceast? ?generozitate” ?i nu realiz?m c? ?n momentul ?n care punem prea mult zah?r acoperim toate aromele. O pasc? trebuie s? aib? gustul acela de f?in?, de cereale, de br?nz?, de ce s? pui at?t de mult zah?r? Pasca nu e pr?jitur?, e mai degrab? un produs de panifica?ie, este o p?ine cu br?nz? un pic ?ndulcit?. Cuv?ntul pr?jitur? presupune un aliment care s? fie ?n primul r?nd dulce, or pasca este ca orezul cu lapte. Dac? vrei s? faci un orez cu lapte f?r? niciun fel de zah?r, vei constata cu surprindere c? laptele are gust dulceag, orezul are gust dulceag ?i c? e un dulce care te satisface, mai ales dac? ai f?cut un detox de zah?r. Dup? un detox de zah?r, pasca, orezul cu lapte, banana pot s? fie variante perfecte pentru dulce”, men?ioneaz? Mihaela Bilic.B?utura la masa de Pa?teRom?nii au obiceiul de a deschide masa cu o t?rie. ?Se spune c? deschide apetitul, ca ?i cum am mai avea nevoie! Dar dac? ar fi s? lu?m r?ul cel mai mic, s? ne protej?m ?i silueta ?i s? fie ?i o chestie de bun? dispozi?ie, a? spune c? paharul de prosecco sau de ?ampanie d? raportul cel mai bun ?ntre num?rul de calorii, senza?ie, element festiv. Bulele acelea dau o satisfac?ie suplimentar? fa?? de un vin clasic”, spune Mihaela Bilic.Dac? r?m?nem la 2-3 pahare de vin - un pahar are cam 80 de calorii - consumate pe parcursul ?ntregii zile, nu este nimic grav, ba chiar ob?inem ?i un efect anxiolitic, euforizant, de bun? dispozi?ie mult superior - ca eficien?? - m?nc?rii. Vinul este un element care completeaz? masa.?Eu sunt ?mpotriva disocierii ?i la capitolul alimente, cu at?t mai mult la capitolul b?utur?. Mi se pare c? ?ntr-un ritual de elegan?? ?i rafinament, ?ntotdeauna fiecare fel de m?ncare poate s? aib? un tip de vin care s? i se potriveasc?, iar cele dou? elemente s? se poten?eze reciproc”, arat? Mihaela Bilic.?i nu uita?i apa! Pentru fiecare pahar de alcool, trebuie de dou? ori mai mult? ap?, tocmai ca s? ajut?m ficatul s?-l metabolizeze c?t mai repede.Alcoolul este un inhibitor ?i ?ine de doz?. ?n momentul ?n care ai dep??it doza de 2-3 pahare, ?n urm?toarea faz? se simte efectul inhibitor la transmitere nervoas? ?i, cum se spune, ?pici ?n butoiul cu melancolie”, atrage aten?ia medicul.??n cazul berii, e vorba de cereale fermentate, care au ?i valoare nutritiv? - spre deosebire de vin care este un alcool pu?in mai rafinat - deci berea are ?i? un efect probiotic.Ananasul, alimentul minune dup? o mas? copioas??i mai recomandabil ar fi ?ns? un digestiv la sf?r?itul mesei. Gustul lui amar ?i gr?simea pe care o con?ine au rol ?n a stimula o bil? lene??. La fel ?i cafeaua, la sf?r?itul mesei, care, ?n plus, are zero calorii.??n acest context, ?i ananasul consumat proasp?t poate s? ajute la o senza?ie de u?urare la nivelul stomacului. Acea bromelin? din ananas ajut? la scindarea moleculelor de aminoacizi. Dac? punem suc de ananas pe carne, vedem cum o macereaz?, la fel, la nivelul mucoasei bucale sim?im efectul acela astringent al ananasului, deci func?ioneaz?. Dac? sim?i?i c? a?i exagerat cu carnea, mai ales dup? o perioad? de post, lua?i pe aproape un ananas proasp?t, este sfatul Mihaelei Bilic.C?nd organismul face o indigestie ??i spune de fapt ?opre?te-te, m-ai n?ucit”, iar remediul este simplu: pauza alimentar?.Cum m?nc?m la o mas? ?mbel?ugat?Ar fi bine ca aperitivul s? fie pu?in mai devreme, mai facem o pauz?, mai bem o cafea, mai trece o or?, apoi vine ciorba ?i cu ?nc? un fel de m?ncare, dup? care iar e recomandabil s? facem o pauz?. Dac? am ?ntinde masa pe durata ?ntregii zile, n-am avea niciun stres, spune Mihaela Bilic. ?n schimb, obiceiul de a umple masa cu de toate, de la ?nceput, nu este chiar de bun augur, pentru c? e?ti tentat - mai ales dac? la asta se adaug? insisten?ele gazdei - de m?nca ?ncontinuu.Trebuie s? ?nv???m s? tragem de timp. ?n plus, dac? este de servit dintr-un platou, lua?i buc??i mici, ?ndeamn? Mihaela Bilic. Mesteca?i mult, lua?i buc??i mici, l?sa?i tac?murile jos, m?nca?i ?ncet, trage?i de timp. Este valabil ?i pentru alcool.?i un ?truc” pentru ?ap?rarea” de gazdele insistente - l?uda?i preparatele ?ncontinuu, pentru a nu-?i mai concentra aten?ia pe dvs. ?i a nu v? mai ?ndemna tot timpul s? m?nca?i.?Se poate ?ine o diet? la masa de Pa?tiSe poate ?mp?ca o diet? cu masa de Pa?ti, spune Mihaela Bilic. Drobul, dac? nu-l m?n?nci cu p?ine, avem acolo organe, nu au deloc gr?sime, sunt toate fierte, coapte, niciun stres. Oul este un aliment care d? sa?ietate maxim? ?i are numai 80 de calorii. Mai ron??i o ridiche, un castravete. La bor? nu sunt restric?ii, ciorbele sunt alimentele ideale de sl?bit. Stufatul are multe legume, iar dac? buc??elele de carne nu dep??esc 25-30 la sut? din compozi?ie, este un aliment OK. S? avem grij? s? nu punem mult? p?ine ?n sos - apropo de sos, aten?ie c? sunt unele gospodine care ?ngroa?? sosul cu f?in? ?i atunci asta se nume?te r?nta? ?i e greu.?S? profit?m de legumele de sezon, de crudit??i. M?ncarea poate fi sc?zut? prin evaporarea apei. Pune?i sos de ro?ii - creeaz? un mediu de absorb?ie pentru fier, ?i pentru fierul din frunzele verzi, ?i pentru fierul din carne.Carnea la cuptor cu salat? verde, iat? o mas? potrivit? pentru sl?bit. Nu este nevoie de garnitur?.S?rb?tori cu bucurie ?i cu bun, s? fie c?te pu?in din toate! este urarea pe care o adreseaz? ?n final nutri?ionistul Mihaela Bilic.Sfaturi utile pentru o mas? de Pa?te s?n?toas? , Lidia Neagu in Eat Smart , 30 April 2021 Multe studii au ar?tat de-a lungul anilor c? la mesele de s?rbatoare, a?a cum este ?i cea de Pa?te, oamenii tind s? consume de trei ori mai multe calorii dec?t la o mas? obi?nuit?. Un cunoscut expert de lifestyle ?i nutri?ie ne sf?tuie?te s? evit?m excesele alimentare ?i s? consum?m doar c?t avem nevoie. Mesele de s?rb?toare pun probleme tuturor rom?nilor, m?nc?rurile tradi?ionale rom?ne?ti fiind unele foarte dense caloric. Chiar dac? sunt un prilej de bucurie ?i desf?tare culinar?, acestea ajung de cele mai multe ori s? ne pun? ?n pericol s?n?tatea ?i s? genereze risip? alimentar?.Exist? anumite ingrediente ce pot fi ?nlocuite ?i, dac? ?nv???m s? combin?m corect preparatele, ne putem bucura de bucatele tradi?ionale de Pa?te f?r? a ne pune s?n?tatea sau silueta ?n pericol, este de p?rere Cori G?mescu.La micul dejun, Cori recomand? s? consum?m un ou fiert, o felie mic? drob cu legume proaspete cum sunt ardeii, ridichiile ?i ceapa verde. ?n plus, recomand? s? facem un?drob de pas?re?care este la fel de gustos ca cel de miel, ?ns? mult mai u?or de digerat.Pentru c? este greu de rezistat la dulciuri mai ales ?n perioada s?rb?torilor, Cori Gr?mescu recomand? ca gustarea de diminea?? s? o reprezinte o felie de cozonac sau una de pasc?. ?ns?, nutri?ionistul atrage aten?ia s? fim aten?i la cantit??i: ideal este ca ?n una din zile s? alegem cozonac, iar ?n a doua pasc?, at?t c?t s? ne satisfacem pofta, f?r? a exagera.Pentru masa de pr?nz?este indicat s? opt?m pentru friptur?, iar Cori ne sf?tuie?te s? avem ?i friptur? de miel ?i friptur? de pas?re pentru a reduce astfel din impactul caloric al c?rnii de miel, care este o carne gras?. ?n ceea ce prive?te cantit??ile, cel mai bine este s? consum?m 100 de grame de carne de miel pentru gust ?i s? complet?m cu carne de pas?re, totul acompaniat de o salat? generoas? care poate con?ine ruccola, andive, ridiche, ardei gras, m?rar, m?cri?, ceap? verde ?i zeam? de l?m?ie. Nutri?ionistul spune c? aceasta este o asociere care ajut? digestia ?i care va crea un echilibru gustativ cu preparatele de carne.Pentru c? masa de pr?nz este una consistent?, Cori Gr?mescu recomand? s? nu mai fie consumate alte alimente p?n? la momentul cinei, ?ns? dac? dorim putem bem?o limonad? cu l?m?ie, zeam? de ananas ?i ghimbir. Aceasta ajuta digestia.Conform nutri?ionistului,?pentru cin??este indicat s? alegem preparate lejere, spre exemplu curcan sau pui cu legume la cuptor sau o salat? de crudit??i.De asemenea, Cori Gr?mescu recomand? s? acord?m aten?ie ?i cantit??ii de alcool pe care o consum?m ?n aceste zile, ideal este s? nu dep??im unul sau dou? pahare de vin la o mas?.?n plus, este foarte important s? ne hidrat?m corect – un aport de ap? de cel pu?in doi litri de ap? pe zi fiind esen?ial pentru buna desf??urare a digestiei.Deliciile Deltei din resorturile de lux: Sarmale de pe?te, storceag de nisetru, carpaccio de biban, vin de smochine , 30 Aprilie 2021 Bor?ul din sturion, specii a c?ror capturare a fost interzis? ?ncep?nd din anul 2006, este unul dintre cele mai apreciate preparate din rezerva?ie, ?ns?, ?n opinia autorului volumului ?10 pove?ti ?i re?ete pierdute prin Delt?”, Teodor Hossu-Longin, sarmalele din pe?te reprezint? emblema gastronomic? a acestei zone. Cele dou? preparate pot fi reg?site ?n meniurile de Pa?te ?n resorturile de lux din rezerva?ie.?Sarmalele din pe?te sunt preparatul emblem? al Deltei. Din p?cate, nu am mai g?sit de foarte mult timp a?a ceva aici. Cele mai bune sarmale din pe?te le-am m?ncat la Mila 23. Erau cu foi de ?tevie, foi de vi??-de-vie ?i de hrean, iar ?n mijloc era afum?tur? de pe?te. Oala de lut era l?sat? ?n sob? de diminea?? p?n? seara”, a declarat pentru Agerpres Teodor Hossu-Longin.?n restaurantele de lux din Delt? ?ns? sarmalele din pe?te au fost reinventate ?i bucur? at?t privirea, c?t ?i papilele gustative ale clien?ilor.?Meniul de Pa?te este dublu, ?n restaurantul nostru. ?i ?nt?mpin?m pe clien?i cu produsele tradi?ionale, pasc?, ou? vopsite, fasole, varz? cu ciolan, ciorb? de burt?, iar la cina pesc?reasc? avem storceag, bor? de pe?te, icre, drob din pe?te, musaca din pe?te, saramur?, plachie de crap, somn la plit? cu ment?. Pentru copii, avem paste, piept de pui ?i ?ni?ele”, a afirmat buc?tarul unui resort de lux din satul Sf?ntu Gheorghe, Virgil P?rc?labu.Cu o experien?? de 21 de ani pe vase de croazier? ?i ?n restaurantele din Bucure?ti, el spune c? acum patru ani, atunci c?nd a ajuns ?n Delt?, a fost impresionat de storceag.?Am fost surprins de gustul storceagului de nisetru. Eu am denumit preparatul o ciorb? de pe?te cu sm?nt?n?. De fapt, e acrit? cu zer. Cump?r?m sturion de la fermele de acvacultur?”, a ad?ugat P?rc?labu.Paulina Marcu, ?n v?rst? de 71 de ani, din satul Sf?ntu Gheorghe, afirm? c? nic?ieri ?n alt? parte nu se mai g?se?te denumirea aceasta, storceac, a?a cum ?i spune ea.?Storceacul e o m?ncare de la noi. Nic?ieri nu mai e denumirea asta. C?nd s-a oprit pescuitul la sturion, mai f?ceam storceac din ?al?u, chefal ?i somn, dar ?n realitate se pune p?strug?, nisetru, morun. Normal se face cu mai pu?ine zarzavaturi ?i mai mult cu zer ?i sm?nt?n?. Zerul ?i sm?nt?na se pun la final, c?nd vrei s?-l acre?ti. Apoi, adaugi sare de l?m?ie. La mas?, nu se pune o?et. Unele gospodine mai adaug? orez sau fidea. Bunica mea era buc?t?reasa satului, dar ?i moa?? ?i f?cea m?nc?ruri la s?rb?tori. De la ea am ?nv??at s? fac ardei umplu?i, sarmale, plachie”, a men?ionat Paulina Marcu.De Pa?te, localnica va avea pe mas? cozonaci ?i ou? ro?ii.Pentru autorul volumului ?10 pove?ti ?i re?ete pierdute prin Delt?”, Teodor Hossu-Longin, bor?ul din pe?te e mai bun dec?t storceagul.?Storceagul mi se pare o ciorb? foarte bun?, dar at?t. A? m?nca cu mult mai mult? pl?cere ciorba de pe?te f?cut? cu cap de crap, o bucat? mare de somn ?i cu doi sau trei cartofi pe care apoi s?-i m?n?nci cu mujdei de usturoi. Dar ?n re?etele de la mine nu ?tiu dac? storceagul e ?n top 10”, spune el.Re?etele prezentate ?n volumul publicat, dar nelansat oficial sunt foarte vechi.?Unele re?ete sunt ?i fusion, nu sunt respectate cum le-am auzit. Am c?utat s? dau re?ete care au denumiri. Radu Anton Roman spunea c? buc?t?ria rom?neasc? nu are impact, pentru c? re?etele nu au nume – la noi, e varz? cu ciolan, crap cu fasole ?i a?a mai departe. ?n carte, sunt re?ete care au nume proprii. ?aran de Ibrail e exotic ?i nemai?nt?lnit. Multe dintre ele au fost povestite sau ref?cute. Re?etele sunt preparate de mine acas? ?i toate sunt verificate. Nu ve?i avea surprize nepl?cute, dac? ve?i g?ti dup? ele. E o gastronomie pu?in mai fancy. E o buc?t?rie a s?racului, dar re?etele sunt luate de la evenimente deosebite, atunci c?nd to?i ??i doreau o m?ncare deosebit? ?i, evident, le ?i ie?ea”, a afirmat Teodor Hossu-Longin.Cel mai deosebit produs culinar al Deltei gustat de el ?n ultima perioad? este carpaccio de biban.?E o bog??ie fabuloas?. La Jurilovca, am m?ncat recent carpaccio de biban. Biban din lacul Razim, scos din ap? ?n fa?a noastr?, t?iat felii foarte sub?iri, l?m?ie, ment?, ulei de m?sline, l?sat 30 de minute la odihn? ?i apoi m?ncat crud cu p?ine pr?jit?. E fabulos”, a povestit scriitorul.?n restaurantele din Delt?, turi?tii pot alege dintr-o varietate foarte mare de specialit??i.??n fiecare an, ?ncerc?m s? le oferim oaspe?ilor produse noi. Anul acesta, specialitatea este calcan cu ardei copt, cartof copt cu s?ruri ?i mirodenii. Calcanul este un pe?te delicat ?i ne-am g?ndit s? le oferim tuturor ?ansa s?-l guste. Cel mai apreciat produs din meniul nostru este rizoto cu sfecl?, file de ?al?u, sparanghel ?i sos de portocale”, a afirmat buc?tarul Virgil P?rc?labu.O bucure?teanc? stabilit? de mai mul?i ani ?n Sf?ntu Gheorghe, Cristina Gheorghe, recunoa?te c? ?n fiecare toamn?, atunci c?nd pleac? din sat spre Capital?, ia ?n geant? ?i c?teva specialit??i ale locului.?Aici am ?nv??at multe re?ete, iar c?nd plec spre Bucure?ti iau cu mine pe?te marinat, zacusc? de pe?te, dulcea?? de smochine ?i vin de smochine. E o zon? ?n care smochinii s-au adaptat foarte bine. Vinul din smochine este foarte bun, dar te fur? repede. ?n zon?, se bea ?ns? mai mult ?uic?, iar vinul de smochine este mai degrab? pentru doamne”, men?ioneaz? Cristina Gheorghe.Sturionul este o familie de pe?ti care include 26 de specii, ?ase dintre acestea – ?ipul, viza, cega, morunul, p?struga ?i nisetrul – reg?sindu-se ?i ?n Dun?re p?n? la ?nceputul secolului trecut, potrivit Institutului Na?ional de Cercetare ?i Dezvoltare Delta Dun?rii.Declinul popula?iei de sturion la nivel mondial a dus la impunerea unor restric?ii pentru protejare, iar Rom?nia s-a raliat acestor m?suri ?n anul 2006, atunci c?nd a impus, pentru prima dat?, prohibi?ia pescuitului celor ?ase specii de pe?ti.Avertismentul unui medic: Dup? post, organismul e ?ocat de schimbarea brusc? a alimenta?iei , 30.04.2021 , Masa de Pa?te. Foto: Digi24 Organismul uman poate suferi o reac?ie secundar? ?n momentul schimb?rii bru?te a alimenta?iei, de la una bazat? pe vegetale din perioada de post, la una bogat? ?n carne, gr?simi ?i carbohidra?i, atrage aten?ia ?efa Disciplinei de Nutri?ie comunitar? ?i igiena alimentelor din cadrul Universit??ii de Medicin? din T?rgu Mure?, Monica Tarcea.?Trecerea brusc? de la perioada de re?inere la consumul de carne, gr?sime, alimente de origine animal?, adic? de la perioada de post, c?tre acele alimente tradi?ionale care sunt pe farfurie ?n zilele de Pa?te practic este un abuz alimentar urmat de o serie de repercusiuni. Nu pentru toat? lumea, dar pentru unii poate s? apar? aceast? reac?ie secundar? a organismului care este ?ocat de schimbarea brusc? a alimentelor din farfurie”, a spus medicul, potrivit Agerpres.?Postul este bine-venit, indiferent de motiva?ia pe care o avem, ?i, ?n aceea?i m?sur?, ?n momentul ?n care trecem la acest tip de alimenta?ie specific? perioadei de Pa?te, trebuie s? fim mult mai aten?i la ceea ce punem ?n farfurie. Ca principale recomand?ri, pentru cei care au ?inut post ?i se apropie de ziua de Pa?te, este important s? con?tientizeze c? exist? acest risc alimentar, c? aceste alimente dense de origine animal?, de la re?ete simple p?n? la alimente care con?in mai multe gr?simi, mai multe proteine, care sunt ?nc?rcate din punct de vedere caloric, ?i asocierile cu care suntem obi?nui?i pot s? aib? repercusiuni nepl?cute”, a ad?ugat ea.Potrivit specialistului ?n nutri?ie, cei care au ?inut post ?n ultima perioad? ar trebui s? fie aten?i la cantitatea de alimente pe care o consum? ?i s? reduc? num?rul de mese cu care erau obi?nui?i ?n perioada de post.?Trebuie s? fie aten?i ?n special la cantitatea pe care o consum?, s? ?ncerc?m s? consum?m mai pu?in dec?t am face-o de obicei, s? ?ncerc?m s? reducem num?rul de mese cu care eram obi?nui?i ?n perioada de post, s? ?ncerc?m s? reducem la m?car dou? mese pe zi, ar fi mult mai u?or pentru organism s? se adapteze la aceast? modificare brusc? de diet?. Aceste dou? mese cu diferen?a ?ntre ele de c?teva ore generoase, 5 - 6 ore cel pu?in, ne-ar ajuta organismul s? digere mai u?or, s? se adapteze la aceast? ?nc?rc?tur? caloric? dens? de proteine, de gr?sime, inclusiv de carbohidra?i ?i s? evit?m, pe c?t posibil, aceste efecte secundare nepl?cute care pot s? apar?”, spus Tarcea.Pentru evitarea acestui disconfort ?i a acestui aport suplimentar caloric, ar trebui s? avem o propor?ie reprezentativ? de vegetale ?n farfurie, astfel ?nc?t s? nu fim tenta?i s? consum?m alimente grele ?n mod excesiv, iar astfel s? apar? disconfortul abdominal.O alt? recomandare formulat? de dr. Monica Tarcea este legat? de dulciuri, despre care spune c? ar fi bine s? fie consumate la pr?nz, dar ?n niciun caz seara.?Suntem obi?nui?i s? ad?ug?m dulciurile la final, ?ns? nu este cea mai bun? recomandare. ?n perioada de Pa?te, este bine s? consum?m aceste dulciuri fie diminea?a, fie la pr?nz, dar ?n niciun caz dup? cin?. Alimentele dense ?i mai ales dulciurile, care con?in un amestec mixt de gr?sime, f?in?, zah?r, fructe dulci, ?ncarc? mult organismul, ?n special peste noapte, ?ngreuneaz? digestia ?i apar acele crize la unii dintre noi, crize biliare, crize pancreatice, din cauza ?ocului adus de zaharuri ?i gr?simi”, a spus Tarcea.Nutri?ionistul ne recomand? s? nu uit?m de supe, chiar dac? am fi tenta?i s? trecem direct la friptura de miel, fiindc? acestea ne vor ajuta la digestie ?i ne vor determina s? m?nc?m mai pu?in.?Poate unii prefer? s? treac? la un aliment mai consistent de felul doi, dar supa poate pre?nt?mpina dispepsia, mai reduce din foame ?i astfel vom m?nca mai pu?in ?i poate chiar vom renun?a la desert ulterior. Ne dorim s? consum?m produse din miel sau diverse re?ete de dulce, este ?n regul?, dar dac? ?ncepem cu o sup?, restul cantit??ilor care urmeaz? se pot reduce”, a spus ea.Cum previi ?i tratezi indigestia provocat? de masa de Pa?te: Remediile naturale la care po?i apela cu ?ncredere, Cristina Popescu Excesele pe care le facem la masa de Pa?te ne pot pune ?n situa?ia de a experimenta simptome digestive nepl?cute. Dac? manifest?rile nu sunt grave, le putem calma folosind remedii naturale.Hidratarea ajut? digestiaOrganismul are nevoie de ap? pentru a digera ?i absorbi eficient nutrimentele din alimente ?i b?uturi. Deshidratarea care poate ap?rea pe fondul oboselii, consumului de cafea ?i de alcool face mai dificil? ?i mai pu?in eficient? digestia, de ceea cre?te probabilitatea unor simptome nepl?cute precum balonarea, arsurile la stomac sau refluxul acid, eructa?ii, sughi? sau respira?ie ur?t mirositoare.A?adar, 2 litri de ap? pe zi sunt foarte importan?i ?i de S?rb?tori, nu numai ?n restul timpului. ?n cazul ?n care apar ?i simptome digestive acute precum v?rs?turile, cantitatea de ap? trebuie crescut? pentru a compensa ?i a men?ine organismul hidratat, recomand? clicksanatate.ro.Ghimbirul are efecte benefice dovediteUn remediu natural comun pentru stomacul deranjat ?i indigestie, ghimbirul con?ine substan?e chimice numite gingeroli, care pot sus?ine digestia. De asemenea, compu?ii activi din ghimbir ajut? la controlul gre?urilor, v?rs?turilor ?i diareii. Po?i ad?uga ghimbir ras ?n m?ncare, po?i s?-?i prepari ceai de ghimbir sau po?i s?-l consumi ca buc??ele deshidratate, ?ntre mese, pentru a preveni problemele digestive.Menta relaxeaz?Mentolul din ment? aduce mutiple beneficii organismului: previne v?rs?turile ?i diarea, reduce spasmele musculare intestinale ?i amelioreaz? durerea resim?it? ?n zona abdominal?. ?n ??ri precum Iran, Pakistan ?i India este un tratament tradi?ional pentru indigestie, gaze intestinale ?i diaree. Po?i consuma frunze de ment? crude sau pe cele uscate ?n ceai, ori condiment ?n alimente. Chiar ?i bomboanele de ment? sunt de ajutor ?i au efect ?n reducerea durerii ?i disconfortului dat de arsurile digestive.Evit? fumatul ?i alcoolul!Dac? deja te sim?i r?u, va trebui s? iei acele m?suri care te ajut? s? te lini?te?ti, dar care nu ??i solicit? suplimentar organismul. ?i fumatul ?i alcoolul pun presiune pe corp, de aceea trebuie s? le evi?i. De exemplu, fumatul este un iritant puternic, care amplific? st?rile de grea??, v?rs?turi ?i reflux gastroesofagian. Alcoolul accentueaz? problemele existente ?i tulbur?, pe lang? activitatea stomacului, ?i activitatea ficatului.SfatNu te odihni imediat dup? mas?, dar dac? ??i este r?u ?i nu ai alt? variant?, a?az?-?i ni?te perne la spate, astfel ?nc?t s? stai ?ntr-un unghi de 30 de grade.DOSARHologram? folosit? ?n expozi?ia tradi?ional? de ou? ?ncondeiate, de la Muzeul Jude?ean Buz?u 29 aprilie 2021, Iulian Bunila Hologram? folosit? ?n expozi?ia tradi?ional? de ou? ?ncondeiate, de la Muzeul Jude?ean Buz?u VIDEO Sursa I. Bunil? O impresionant? colec?ie de ou? ?ncondeiate poate fi admirat? la Muzeul de etnografie ?Vergu-M?n?il?” din municipiul Buz?u. Vernisajul expozi?iei ?Arta ?ncondeierii ou?lor ?n zona etnografic? a Buz?ului” a avut loc ast?zi, ?n Joia Mare. ?n cadrul expozi?iei, organizat? ?n parteneriat cu Muzeul ?Dun?rii de Jos” din municipiul C?l?ra?i, sunt etalate aproximativ o sut? de ou? ?ncondeiate din zona etnografic? a Buz?ului, precum ?i 30 de motive ornamentale folosite pentru decorarea ou?lor. ?n cadrul expozi?iei a fost amenajat ?i un mic spa?iu, ?n jurul unei sobe, unde vizitatorii au ocazia s? afle tehnica folosit? de str?buni, de sute de ani, pentru ?ncondeierea ou?lor. Motivele decorative provin de pe ou? ?ncondeiate din localitatea Lop?tari ?i vor putea fi descoperite de c?tre vizitatori ?ntr-un mod inedit, printr-un sistem de redare hologram?, folosit ?n premier? la Muzeul Jude?ean Buz?u. ?Arta ?ncondeierii ou?lor ?n zona etnografic? a Buz?ului”, de la Muzeul de Etnografie ?Vergu-M?n?il?”, poate fi vizitat? p?n? pe data de 10 iunie. Premerg?tor vernisajului de ast?zi, Muzeul de Etnografie ?Vergu-M?n?il?” a organizat, s?mb?t? ?i duminic?, ateliere de ?ncondeiat ou?, la care au participat zeci de persoane. * * *Volumul coletelor livrate din UE c?tre Rom?nia s-a dublat ?n primele luni ale acestui an, ajung?nd la cel mai ridicat nivel de p?n? acum , Miruna Diaconu , 30.04.2021, Colet?ria.ro, parte din grupul Packeta, cu cea mai mare re?ea de puncte pick-up din Europa Central? ?i de Est, a ?nregistrat un nivel al comer?ului cross-border mult mai ridicat ?ncep?nd cu anul 2020, at?t pentru coletele din Rom?nia ?n str?in?tate, c?t ?i invers.Volumul coletelor livrate din Uniunea European? c?tre Rom?nia s-a dublat ?n primele luni ale acestui an comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, ajung?nd la cel mai ridicat nivel de p?n? acum, ?n contextul ?n care pandemia a ac?ionat ca un accelerator pentru magazinele online ?i companiile de curierat. Multe magazine, care ?nainte func?ionau doar ?n zona de offline, au f?cut pasul c?tre online ?i au investit ?n digitalizarea businessurilor.Astfel, Colet?ria.ro, parte din grupul Packeta, cu cea mai mare re?ea de puncte pick-up din Europa Central? ?i de Est, a ?nregistrat un nivel al comer?ului cross-border mult mai ridicat ?ncep?nd cu anul 2020, at?t pentru coletele din Rom?nia ?n str?in?tate, c?t ?i din sens invers. * * *Amenzi pentru gunoaiele aruncate ?i pentru gr?tarele ?n spa?ii neamenajate G.B , Miscellanea / 30 aprilie ?ncepe sezonul ie?irilor la picnic ?i, odat? cu el, ?i cel al gunoaiele aruncate, la voia ?nt?mpl?rii, prin p?duri sau pe malul r?urilor. Sticlele de plastic, pungile, dar ?i farfuriile ?i paharele de unic? folosin?? sunt semnele trecerii turi?tilor prin zonele de agrement. Pu?ini sunt cei care, din respect pentru natur?, str?ng resturile ?i le arunc? la tomberon. Odat? cu ?nc?lzirea vremii, locurile de picnic risc? s? fie transformate ?n gropi cu de?euri menajere, potrivit digi24.isarul-?ef al G?rzii de Mediu Octavian Berceanu, le adreseaz? rom?nilor o "rug?minte institu?ional?": s? fie c?t mai responsabili fa?? de de?eurile pe care le arunc?, aceasta fiind ?i cea mai mare problem? a acestor zile. Comisarul reaminte?te c? exist? locuri special amenajate pentru picnic......S? nu arunc?m h?rtii, s? nu arunc?m de?euri ?n ap?, s? nu hr?nim animale s?lbatice sau s? l?s?m m?ncare la locul respectiv".Cuantumul amenzilor:?ntre 100 de lei ?i 2.000 de lei pentru aruncarea gunoiului ?n afara spa?iilor amenajate?ntre 300 de lei ?i 3.000 de lei pentru aruncarea de ?ig?ri, chibrituri sau obiecte aprinseMulte dintre incendii apar pentru c? oamenii se duc ?n p?dure sau la marginea lor, pe f?ne?e, paji?ti ?i fac focul, c?nd pleac? nu se asigur? dac? au stins focul sau nu, iar v?ntul poate produce aprinderi ale vegeta?iei din jur. Spre deosebire de alte ??ri, la noi ?nc? se practic? acest tip de gr?tar, cu foc f?cut direct pe sol ?i doar marcat locul de ni?te pietre, spune Octavian Berceanu.Berceanu, spune c? este, totu?i, "o diferen?? enorm?" ?ntre genera?ii:"Genera?iile tinere, pe care eu ?mi pariez to?i banii, sunt mult mai apropiate de mediu ?i au grij? cu fiecare buc??ic? pe care o arunc?, str?ng la sf?r?it. ?n mod normal, ?n zonele de picnic merg oameni din toate genera?iile, de la copii la b?tr?ni. Eu mizez pe cei tineri s? aib? con?tiin?a at?t de dezvoltat?, ?nc?t s? str?ng? ?i dup? cei care n-au str?ns", spune Octavian Berceanu. El recunoa?te c? ?n mod normal, autorit??ile ar trebui s? fac? lucrul acesta, dar nu ?ntotdeauna se ?nt?mpl? a?a, iar voluntarii au un rol esen?ial ?i pot fi o surs? de inspira?ie. "Am v?zut astfel de oameni, ?i apreciez pentru ceea ce fac ?i poate pot multiplica gestul lor".?eful G?rzii de Mediu a subliniat:"Vom avea ac?iuni, eu zic c? educative, pentru c? nu vrem s? d?m amenzi dec?t ?n cazuri extreme, vom avea ac?iuni ?n teren, ?mpreun? cu jandarmeria ?i poli?ia, ?i la munte, ?i la mare. Deja negociem locurile ?n care s? mergem, astfel ?nc?t s? putem s? influen??m con?tientul colectiv c? doar prin munca noastr? con?tient? de a scoate gunoaiele ?i de?eurile putem s? avem curat pe spa?iile verzi. E unica ?ans?, nu vine din afar? nimeni s? ne ajute". * * *Buz?ul ar putea avea al doilea Geoparc UNESCO din Rom?nia , Ana Felea , Miscellanea / 30 aprilie ?n maxim un an, Buz?ul ar putea avea al doilea Geoparc acreditat UNESCO din ?ar?. Este vorba despre "?inutul Buz?ului" pentru care autorit??ile din Buz?u au trimis documenta?ia spre acreditare ?nc? din decembrie 2020, iar ?n vara acestui an sunt a?tepta?i exper?ii UNESCO pentru a face evaluarea care va sta la baza r?spunsului dat de Consiliul UNESCO. Decizia final? va fi luat? ?ns? abia ?n aprilie 2022. Proiectul Geoparcul ?inutul Buz?ului a ?nceput s? prind? contur ?n urm? cu 15 ani, c?nd Consiliul Jude?ean a ?ncheiat un parteneriat cu Universitatea Bucure?ti, prin profesorul Alexandru Andr??anu. De atunci, lucrurile au evoluat ?ncet, dar sigur astfel c? la finalul anului trecut s-a reu?it depunerea dosarului ?n vederea evalu?rii pentru ob?inerea acredit?rii UNESCO. Alexandru Andr??anu a explicat la Focus Tv: "Dosarul a fost depus ?n decembrie anul trecut. A fost o prim? etap? foarte grea pentru c? a trebuit s? aib? la baz? rezultatele unor cercet?ri, cooper?rile, sus?inerea tuturor celor 18 comune din ?inutul Buz?ului ?i a Consiliului Jude?ean plus rezultate pentru c? ?n dosar trebuia descris lucruri care s-au f?cut. Nu e cerere c? vei face ceva ?n viitor, ci o dovad? c? ai f?cut ceva p?n? acum ?i a?tep?i doi evalutori care s? spun? dac? proiectul este pe drumul bun sau nu".Cu alte cuvinte, ?n tot acest timp au fost f?cute investi?i, ?n timp ce altele sunt ?n curs de implementare. Ana Dobrescu, purt?torul de cuv?nt al CJ Buz?u, partener ?n cadrul proiectului a declarat pentru sansanews.ro: "Vom finaliza ?n luna mai-iunie GeoGate-ul, acel punct de vizitare din S?tuc, Berca. A?a cum ?i spune numele, ne dorim s? fie poarta de intrare ?n Geoparc. ?n luna iunie, vom finaliza amenajarea ?i vom putea inaugura GeoGate-ul. Apoi avem ?n plan, tot pentru anul acesta, amenajarea unui astfel de punct de vizitare ?i la Col?i, unde a fost centrul de informare turistic?. Acum creion?m traseele pentru realizarea de trasee turistice ?n ?ntreg jude?ul Buz?u ?i inten?ion?m s? mont?m indicatoare c?tre toate obiectivele turistice din jude?. Acum se stabilesc bornele kilometrice ?i urmeaz? avizele de la IPJ Buz?u. Ne dorim, de asemenea, ?mbun?t??irea semnaliz?rii obiectivelor turistice ?i am demarat o colaborare pentru montarea de pl?cu?e informative, care s? aib? ?i coduri QR. Vom implementa ?i o aplica?ie pentru promovarea obiectivelor turistice din jude?. Aceasta sper?m s? fie disponibil? ?n maximum trei luni. De asemenea, vom realiza, ?mpreun? cu profesorul Cezar Buterez, o hart? a vestigiilor rupestre din zona Aluni?-Nucu care este ?n execu?ie ?i va fi gata ?n luna septembrie".Toate acestea vor fi atent analizate de exper?ii UNESCO care sunt a?tepta?i s? ajung? ?n Buz?u ?n perioada iulie-septembrie. Data vizitei va fi stabilit? ?n luna iunie 2021."Exper?ii trebuie s? ?n?eleag? ?ara ?i zona respectiv? ?i trebuie s? vad? c? proiectul este al oamenior din teritoriul respectiv. ?i acesta este un punct tare al ?inutului Buz?ului. Un al doilea punct tare este reprezentat de obiectivele turistice unice", a explicat Alexandru Andr??anu.Echipa trimis? de UNESCO va fi format? din doi exper?i evaluatori care vor petrece ?n Buz?u trei zile. ?n acest timp vor parcurge tot ?inutul Buz?ului, dup? trasee stabilite ?n prealabil, de comun acord cu partenerii Geoparcului. De asemenea, se vor ?nt?lni cu reprezen?i ai comunit??ilor locale, din toate cele 18 comune care formeaz? teritoriul supus analizei. Practic, explic? Alexandru Andra?anu, la r?ndul s?u evaluator UNESCO, reprezentan?ii comunit??ilor de la profesori, produc?tori locali, primari, proprietari de pensiuni, de restaurante ?i p?n? la oamenii locului, cu to?ii au misiunea de a-i convinge c? ?inutul Buz?ului este un proiect al lor, este un proiect al comunit??ii.Dup? cele trei zile, cei doi exper?i vor face un raport comun care va ajunge la Consiliul UNESCO care se va reuni ?n decembrie. Acest raport va fi evaluat de al?i 12 exper?i care ?n final vor face un alt raport pe baza c?ruia va fi luat? decizia final?. Tot acest parcurs va dura p?n? ?n aprilie 2022.Rezultatul ?ns? va fi unul cu adev?rat revolu?ionar pentru turismul buzoian pentru c? odat? ob?inut? aceast? acreditare vor fi create circuite recunoscute la nivel interna?ional. Cu alte cuvinte, ?nseamn? atragerea de turi?ti, o promovare pe care Buz?ul nu a avut-o niciodat? ?i o dezvoltare economic? a ?ntregului ?inut ?i chiar jude?."Buz?ul este o zon? foarte atractiv? pentru c? Bucure?tiul este foarte aproape, are multe locuri de oferit ?i este o alternativ? la Valea Prahovei unde cozile sunt de ore ?ntregi a?a c? o s?pt?m?n? sau un weekend ?n Buz?u sunt foarte fezabile. Geoparcul este o viziune de viitor ?i este un exemplu pozitiv pentru c? este un exemplu de cooperare. Geoparcul reprezint? un teritoriu de atrac?ie care va genera o destina?ie de turism unde turi?tii care vin ?n ?inutul Buz?ului vor vizita ?i alte obietcive din jude?. Deci cu c?t atragem mai mul?i turi?ti ?n ?inutul Buz?ului de fapt atragem mai mul?i turi?ti ?n Buz?u", a explicat Alexandru Andr??anu.?inutul Buz?ului include o zon? rural? care apar?ine administrativ de 18 comune din zona de deal ?i munte din nord-vestul jude?ului Buz?u, fiind o zon? cu circa 450.00 de locuitori.Concret vorbim de comunele Berca, Scor?oasa, P?rscov, Cozieni, P?n?t?u, Col?i, Bozioru, Br?e?ti, Od?ile, C?ne?ti, Chiliile, Lop?tari, M?nz?le?ti, Bisoca, Valea Salciei, S?rule?ti, Vintil? Voda ?i Beceni, iar suprafa?? ocupat? este de 1035.9 km2. Printre obiectivele turistice care fac parte din Geoparcul ?inutul Buz?ului, sunt Vulcanii Noroio?i, Muntele de Sare de la M?nz?le?ti ?i Platoul Meledic, Muzeul Chihlimbarului de la Col?i, A?ez?rile rupestre din Mun?ii Buz?ului ?i Trovan?ii de la Ulmet. * * *Funda?ia Regal? Margareta a Rom?niei sprijin? persoanele nevoia?e, G.B HYPERLINK "" Miscellanea / 30 aprilieO sut? de v?rstnici din Bucure?ti primesc meniuri tradi?ionale de Pa?te ?i al?i 500 primesc ajutor material ?n Vinerea Mare, ?n urma unei ac?iuni organizate de Funda?ia Regal? Margareta a Rom?niei, potrivit Agerpres.ro."Peste 1 milion de v?rstnici din ?ara noastr? tr?iesc singuri, mul?i dintre ace?tia fiind afecta?i de probleme de s?n?tate sau de lipsuri materiale. Pentru ei, s?rb?torile nu ?nseamn? fericirea reunirii familiale, mese ?mbel?ugate sau lini?te sufleteasc?. ?n pragul s?rb?torilor de Pa?te, Funda?ia Regal? Margareta a Rom?niei este al?turi de seniorii care se confrunt? cu situa?ii dificile de via?? ?i care fac parte din programele Fondul pentru V?rstnici, Telefonul V?rstnicului ?i Genera?ii, cu meniuri festive livrate la domiciliu, dar ?i pachete cu produse alimentare sau igienico-sanitare", se arat? ?ntr-un comunicat transmis agerpres.ro.?n Vinerea Mare, 100 de seniori din Bucure?ti primesc meniuri calde tradi?ionale - ou? ro?ii, drob, friptur? de curcan ?i pasc? - preg?tite de City Grill, ac?iune posibil? datorit? generozit??ii clien?ilor grupului de restaurante, care pot contribui prin donarea unui "meniu ?n a?teptare" la mesele de s?rb?tori pentru v?rstnicii singuri ?i cu venituri reduse.Totodat?, Funda?ia a preg?tit pentru ace?tia, cu sprijinul sponsorilor, pachete ce con?in alimente ?i produse necesare acestor zile: cozonaci, produse alimentare ?i de igien? personal?, produse din carne, lactate, precum ?i m??ti sanitare de protec?ie.Ac?iunea de solidaritate se desf??oar? cu implicarea a 35 de voluntari, dornici s? vin? ?n sprijinul celor care nu mai au pe nimeni prin livrarea pachetelor direct la domiciliul acestora."Astfel de ac?iuni au loc ?i ?n alte localit??i din ?ar? unde, al?i 500 de v?rstnici primesc ajutor material, prin contribu?ia partenerilor ?i a sponsorilor (...). ONG-urile cu serviciile sociale dedicate seniorilor sprijinite de Funda?ie sunt ?n jude?ele Alba, Arge?, Bistri?a, Bra?ov, Cluj, Constan?a, Mure? ?i Tulcea", se men?ioneaz? ?n comunicat.Tot cu ocazia s?rb?torilor pascale, 50 de seniori cu un trai precar din programul social Telefonul V?rstnicului primesc tichete sociale, fiecare ?n valoare de 200 de lei, oferite de o companie. Telefonul V?rstnicului este singura linie telefonic? gratuit? ?i confiden?ial? dedicat? persoanelor v?rstnice, accesibil? la nivel na?ional ?i prin intermediul c?reia, de la debutul pandemiei, aproape 4.000 de persoane au primit sprijin practic sau emo?ional. * * *Ce fungicide trebuie s? folosim pentru tratarea pomilor fructiferi , Ionu? F?nt?n? , 30 aprilie 2021To?i agricultorii care cultiv? pomi fructiferi, indiferent dac? sunt profesioni?ti sau amatori, cunosc faptul c? stropirea pomilor cu diferite substan?e este necesar? pentru a preveni sau ?nl?tura anumite boli. Aplicarea tratamentelor fitosanitare este una dintre cele mai importante lucr?ri care trebuie realizate ?ntr-o livad?, pentru a asigura s?n?tatea pomilor, precum ?i o produc?ie bogat? ?i s?n?toas?. ?n materialul video de mai jos, dr. ing. Horia Ghibu v? prezint? pe scurt care sunt fungicidele care trebuie aplicate pentru tratarea pomilor fructiferi. * * *Tehnici inovatoare care sus?in rezisten?a plantelor la boli ?i la efectele schimb?rilor climatice , Ionel Vaduva , 30 aprilie 2021 Produsele ob?inute cu ajutorul noilor tehnici genomice au poten?ialul de a contribui la dezvoltarea sistemelor alimentare durabile, plantele fiind mai rezistente la boli, la condi?iile de mediu ?i la efectele schimb?rilor climatice.Potrivit unui anun? al Comisiei Europene (CE) de joi, 29 aprilie 2021, la cererea Consiliului, Executivul european a dat publicit??ii un studiu privind noile tehnici genomice. Documentul arat? c? noile tehnici genomice, care sunt tehnici de modificare a genomului unui organism, au poten?ialul de a contribui la un sistem alimentar mai durabil, ca parte a obiectivelor Pactului verde european ?i ale Strategiei ?De la ferm? la consumator”.Conform anun?ului Executivului de la Bruxelles, cercetarea a relevat c? plantele dezvoltate prin noua tehnologie pot beneficia de calit??i nutri?ionale mai ridicate, cum ar fi un con?inut mai s?n?tos de acizi gra?i, ?i au o nevoie redus? de factori de produc?ie agricol?, cum ar fi pesticidele.?Contribuind la obiectivele UE privind inovarea ?i durabilitatea sistemelor alimentare, precum ?i la o economie mai competitiv?, noile tehnologii genomice pot prezenta beneficii pentru multe sectoare ale societ??ilor noastre”, scriu exper?ii CE.Totodat?, studiul a analizat preocup?rile legate de produsele ob?inute cu ajutorul noilor tehnici genomice ?i aplica?iile lor actuale ?i viitoare. Printre preocup?rile exprimate s-au num?rat posibilul impact asupra siguran?ei ?i mediului, de exemplu asupra biodiversit??ii, coexisten?a cu agricultura ecologic? ?i f?r? OMG-uri, precum ?i etichetarea.?Noile tehnici genomice sunt un set foarte divers de tehnici ?i pot duce la ob?inerea unor rezultate diferite, unele produse vegetale ob?inute cu ajutorul noilor tehnici genomice av?nd profiluri de siguran?? pentru s?n?tatea animalelor ?i a mediului similare cu cele ale plantelor ameliorate ?n mod conven?ional”, au ad?ugat speciali?tii UE.Legisla?ia trebuie adaptat?Conform studiului, exist? indicii clare c? legisla?ia din 2001 privind OMG-urile, aflat? ?n prezent ?n vigoare, nu este adecvat? scopului pentru anumite tehnologii genomice noi ?i produsele acestora ?i c? trebuie adaptat? la progresul ?tiin?ific ?i tehnologic.?Comisia lanseaz? ?n prezent o consultare ampl? ?i deschis? privind elaborarea unui nou cadru juridic pentru aceste biotehnologii”, explic? speciali?tii CE.Potrivit preciz?rilor comisarului pentru s?n?tate ?i siguran?? alimentar?, Stella Kyriakides, studiul publicat ieri concluzioneaz? c? noile tehnici genomice pot promova durabilitatea produc?iei agricole, ?n conformitate cu obiectivele strategiei ?De la ferm? la consumator?.?Pornind de la ideea c? siguran?a mediului ?i a consumatorilor este un principiu director al politicilor, a sosit momentul s? purt?m un dialog deschis cu cet??enii, cu statele membre ?i cu Parlamentul European, pentru a decide ?mpreun? viitorul acestor biotehnologii ?n UE”, a men?ionat comisarul european.Noile tehnici genomice, care pot fi definite ca fiind toate tehnicile de modificare a genomului unui organism dezvoltate dup? 2001 (c?nd a fost adoptat? legisla?ia UE privind OMG-urile), s-au dezvoltat rapid ?n ultimele dou? decenii ?n multe p?r?i ale lumii, unele aplica?ii fiind deja introduse pe pia?? de unii parteneri comerciali ai UE.Etapele urm?toareStudiul va fi discutat cu mini?trii UE ?n cadrul Consiliului Agricultur? ?i Pescuit, care va avea loc ?n luna mai. Comisia va discuta, de asemenea, concluziile sale cu deputa?ii din Parlamentul European ?i cu toate p?r?ile interesate.?n lunile urm?toare va fi efectuat? o evaluare a impactului, incluz?nd o consultare public?, pentru a analiza op?iunile de politic? privind reglementarea plantelor ob?inute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi.Studiul a fost elaborat ?n urma unei solicit?ri din partea Consiliului Uniunii Europene care, la 8 noiembrie 2019, a solicitat Comisiei s? efectueze ?un studiu av?nd ?n vedere hot?r?rea Cur?ii de Justi?ie ?n cauza C-528/16 privind statutul noilor tehnici genomice ?n dreptul Uniunii.”Cercetarea a fost realizat de CE ?i s-a bazat pe opiniile ?i contribu?iile exper?ilor din cadrul autorit??ilor competente din statele membre ?i ale p?r?ilor interesate de la nivelul UE, colectate cu ajutorul unor consult?ri specifice.O gam? larg? de participan?i au fost implica?i ?n consultarea care a precedat preg?tirea raportului. Toate contribu?iile sunt publicate. * * *Combinele New Holland CX5 ?i CX6, cea mai bun? performan?? cu sistemul unic de batere , Vineri, 30 Aprilie 2021, Lumea Satului Noi standarde de recoltare . Combinele New Holland CX5 ?i CX6 stabilesc noi standarde de eficien?? ?i productivitate, ofer? o calitate superioar? a boabelor recoltate ?i flexibilitate la trecerea de la o cultur? la alta.Genera?ia CX5 ?i CX6 dintr-o privire:Fermierii care vor s? vad? dintr-o privire principalele caracteristici ale combinelor CX5 ?i CX6 au la dispozi?ie ?n acest tabel detaliile tehnice - cheie prin care aceste combine se diferen?iaz? net fa?? de alte modele din aceea?i clas? existente pe pia??. ECHIP?RICX5.80CX5.90CX6.80CX6.90Heder (l??ime ?n metri)4,9-6,74,9-6,75,18-7,66,1-9,15C?i?ori (num?r)5566MotorFPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlueFPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlueFPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlueFPT Industrial Cursor 9, 8,7 l, HI-eSCR 2 ECOBluePutere nominal? (CP/kW)238/175279/205279/205306/225Putere maxim? (CP/kW)258/190313/230279/205340/250Bunc?r (litri)8.3008.3009.3009.300Vitez? de desc?rcare bunc?r (litri/sec)90100100100Atuuri pentru performan??, eficien?? ?i productivitateFermierii pot alege una sau multe combine din gama CX: CX5.80, CX5.90, CX6.80 sau CX6.90, cu 5 sau 6 c?i?ori.Radu Grigora?cu, specialist de produs al AgroConcept a sintetizat principalele atuuri ale acestora:Flux liniar de material de la intrare p?n? la iesire, f?r? restric?ii, chiar ?i ?n condi?ii de recolt? mai umed?Sistem de batere format din 4 zone de batere, ceea ce faciliteaz? ob?inerea de boabe curate ?i paie de calitate cu sisteme de reglaj suplimentare : Opti-Thresh si Multi - ThreshGr?tar sec?ional la zona de batere, pentru trecerea rapid? de la o cultur? la altaSistem de cur??are ?n tripl? cascad?Cabin? insonorizat? ?i cu acces foarte facil la comenziCel mai mic consum de carburant la combinele din clasa sa existente pe pia??Puteri de 340 CP cu motoarele Cursor 9 ?i Nef? Pentru a vedea ce pune ?n mi?care toate aceste func?ii speciale ?i performan?e la cele mai noi standarde din clasa acestor combine, e bine s? arunc?m o privire asupra caracteristicilor motoarelor care le echipeaz?. ?n func?ie de model, combinele CX sunt dotate cu motoare Cursor 9 ?i Nef realizate de FPT Industrial. Tehnologia ECOBlue HI-eSCR II care le echipeaz? permite respectarea normelor de poluare Stage 5 ?i, fiind un sistem post-tratare separat de motor, faciliteaz? aspirarea doar a aerului curat, fapt ce ?mbun?t??e?te performan?ele combinelor ?i reduce consumul de carburant.Aceste motoare pot dezvolta, la 2.100 rpm ?i cu sistem ECE R 120, puteri nominale de 238 CP, 272 CP sau 306 CP. ?n cazul ?n care terenul, tipul culturii ?i calitatea ei necesit? puteri suplimentare, motoarele pot majora necesarul la 258 CP, 300 CP sau 340 CP.Hedere de mare capacitate pentru orice tip de terenCombinele CX pot fi echipate cu unul dintre urm?toarele trei tipuri de hedere pentru p?ioase:High-Capacity, cu l??imi de t?iere de la 5,18 m la 7,32 m, Heavy Duty Varifeed, cu l??imi de t?iere de la 5,49 m la 7,62 m, High-Capacity Hillside (pentru terenuri ?n pant?), cu l??imi de la 4,57 m la 6,10 m (pentru modelul CX5.90).Oricare dintre aceste hedere asigur? protejarea spicelor ?i o alimentare ?n flux continuu a elevatorului central care, la r?ndul s?u, asigur? alimentarea tobelor de batere f?r? g?tuiri ?i f?r? blocaje majore chiar ?i ?n condi?ii de recolt? mai umed?. Totu?i, dac? materialul recoltat ?ncepe s? se aglomerezze pe elevator din cauza umidit??ii, la combinele CX5 ?i CX6 nu trebuie oprit sistemul de batere, ci doar alimentarea cu material. Exist? un reversor hidraulic cu dublu sens care deblocheaz? elevatorul, apoi se reia alimentarea cu material.Sitele inteligente extrag toate boabeleDar aceste sisteme performante au nevoie la r?ndul lor de o capacitate de treier pe m?sur?, iar speciali?tii New Holland au echipat combinele CX cu sistem de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. O alt? echipare care intr? ?n ac?iune ?n aceast? faz? este sistemul Opti-Tresh, care faciliteaz? adaptarea la diferitele cerin?e de treier, prin repozi?ionarea p?r?ii posterioare a contrab?t?torului. Un alt sistem care permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora este Multi-Thresh. ?P?n? acum am parcurs o serie de etape de prelucrare a materialului recoltat ?i iat?-ne ajun?i la sistemul inovator de cur??are ?n cascad? tripl? Triple-Clean, care ofer? o sporire cu 15% a performan?elor ?ntregului sistem de cur??are. ?n aceast? faz? intr? ?n ac?iune func?ia special? (optional) din dotarea combinelor CX.Este vorba de Opti-Speed, sistemul de reglare a tura?iei scutur?torilor ?n func?ie de gradul de ?nclinare al pantei, la care se adaug? ?i ac?iunea sistemului Opti-Fan, iar ambele permit extragerea eficient? din materialul recoltat a tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate ?n bunc?r.La prima vedere, par cam multe sisteme ?n mi?care, iar un operator care ?nc? nu a v?zut combinele gamei CX ar putea crede c? va pierde ore ?n ?ir ca s? greseze toate angrenajele. Dar inginerii New Holland s-au g?ndit ?i la acest aspect: punctele de lubrifiere sunt mai pu?ine cu 37% fa?? de cele ale unor combine similare ?i sunt monta?i rulmen?i cu lubrifiere pentru ?ntreaga durat? de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat gres?rii.Cabina Deluxe – centrul de comand? al combinelor CXOperatorul care urc? pentru prima dat? ?n cabina Harvest Suite Deluxe ce echipeaz? modelele gamei CX se va sim?i cu adev?rat ca ?ntr-un centru de comand?. ?n primul r?nd, el va constata un nivel foarte redus de zgomot, iar ?n timp ce se va a?eza ?n scaunul deosebit de confortabil, va avea o vedere clar? ?i de ansamblu asupra hederului ?i c?mpului, datorit? unei suprafe?e vitrate mari ?i a cadrului lat al cabinei. Ca s? dea ?via??” acestui centru de comand?, operatorul are la ?ndem?n? toate comenzile la v?rfurile degetelor, datorit? echip?rii cu noua consol? lateral? dotat? cu maneta multifunc?ional? CommandGrip.?i pentru c? suntem ?n era digital?, operatorul are la ?ndem?n? ?i monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4cm. Prin atingerea unor simboluri simple ?i prin set?ri intuitive, de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubrifierea unor angrenaje sau ac?ionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l astfel pe operator s? coboare din cabin?.* * *Vinul de azi: Mas Janeil Sans Souffre Rouge 2016 - 93 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Localizat? la poalele mun?ilor Corbières, ?n inima faimoasei Vai Angly, Fran?a, crama Mas Janeil se ?ntinde pe o suprafa?? de 35 de hectare de vit? de vie, plantate ?ntr-o varietate de soluri. Vinul de ast?zi, Mas Janeil Sans Souffre Rouge 2016, este un cupaj interesant de Grenache Noir (28.5%), Carignan (21.5%) ?i Mourvedre (28.5%). Puternic, bine conturat, ?ntr-o frumoas? culoare de ro?u granat, vinul dezv?luie note olfactive de fructe ro?ii, ?n special de coac?ze ?i afine, gem de cire?e, dar ?i ceva tente florale. Matur pe palat, vinul are un echilibru discret ?ntre prospe?ime ?i taninuri. Postgustul este lung ?i armonios, marcat ?i el de acest caracter fructat. V? recomand?m degustarea acestui vin la 14/15 grade Celsius, ?n diverse combina?ii culinare, de la salate de var?, c?rna?i ?i carne afumat? p?n? la tapas sau preparate cu legume. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *?Col?ul de rai” al lui Mihai Maidaniuc, Marian MU?AT, 30 aprilie 2021 L?ng? acumularea de ap? de la Rogoje?ti, a comunei sucevene Mih?ileni, Mihai Maidaniuc, fermier ajuns la venerabila v?rst? de 70 de ani, ?i-a zidit ?col?ul s?u de rai”. O mic? afacere care-i aduce mult? satisfac?ie.??Dac? prive?ti din satelit lacul ?i barajul Rogoje?ti, se distinge o ?mprejmuire ?n cerc, cu construc?ii agricole amplasate radial. Este ferma mea, col?ul meu de rai, acolo m? simt acas?, ?mi reg?sesc copil?ria ?i visurile”, roste?te cu emo?ie fermierul. Mihai Maidaniuc a muncit enorm s?-i dea... lustrul! Aici a fost ?antier pe vremea c?nd se ?n?l?a hidrocentrala de la Rogoje?ti. Dup? plecarea constructorilor, au r?mas numai betoane, bolovani, moloz, iar stratul vegetativ de pe vreo 17 ha a fost dus ?n halde pe vechiul curs al Siretului.O ferm? ?n conveier verde??n 2000 m-am apucat serios de treab?. Primul g?nd a fost s? realizez o ferm? agricol? ?i o stupin? cu baza melifer? ?n conveier verde, adic? s? produc nutre?uri verzi prin care s? asigur hr?nirea continu? a animalelor din prim?var? p?n? toamna. Apoi am ridicat un grajd pentru cornute, cu inten?ia de a investi ?ntr-o ferm? de capre. Din lipsa for?ei de munc?, am ?ncetinit treaba. De asemenea, am plantat peste 50.000 de arbori ?i arbu?ti meliferi: salc?m, ml?di??, variet??i de ar?ar, de paltin, de s?lcii; am pus nuclee de izm?...”, relateaz? micul investitor. ? Aici am ?ngropat peste 120.000 de lei. ?mi dau lacrimile c?nd m? g?ndesc ce am putut face cu m?inile noastreMIHAI MAIDANIUCFermier din comuna sucevean? Mih?ileniCultivator ?i procesator de hri?c? - aliment ?i medicamentFermierul ?i-a propus s? cultive facelia ?i hri?c?, dar ?i ov?z, secar?, m?z?riche ?i borceag, ?ntr-un amestec ?tiut numai de el. ?Acum am ?ns?m?n?at secar?, dup? care merge foarte bine hri?ca, plant? melifer? valoroas?, cu veche tradi?ie ?n Bucovina. Sunt primul din zon? cu o linie de procesare a acestui aliment-medicament”, sus?ine micul antreprenor. Mihai Maidaniuc are toate utilajele necesare aproape noi: tractor de 95 CP, combin? Claas, plug rotativ, disc cu tamburi... Fermierul crede c? din acumularea de ap? de la Rogoje?ti s-ar putea iriga terenurile agricole din lunca Siretului. Numai voin?? s? fie! ??n loc s? vin? ?n ajutorul celor care mai ?ntorc p?m?ntul s? mai produc? c?te ceva, ei (autorit??ile statului - n.r.) ??i dau ?n cap! M? chinui de aproape doi ani s? primesc aprob?rile pentru a uda p?m?ntul meu. Exist? o solu?ie tehnic? ?i sper, ca ?n final, Apele Rom?ne s? rezolve favorabil solicitarea noastr?”, spune fermierul.Planuri de viitor: piscicultura ?i albin?ritulFamilia Maidaniuc a crescut animale la ferm?. ?Am adus din Ungaria un nucleu de porci Mangali?a pentru reproduc?ie ?i ni l-a desfiin?at cel care a avut grij? de animale. Ne-am f?cut cruce c?nd am sc?pat de el. Nici cu apicultura nu ne-a mers prea bine. Anul acesta au pierit vreo 10 familii de albine, de am mai r?mas cu vreo 20. Am cump?rat de la M?n?stirea Humorului o prisac? cu 60 de stupi, ?ns? nu-i toat? populat?. De asemenea, avem o balt? de vreo 3,5 ha, apa provenind din izvoarele vechiului curs al Siretului ?i din drenarea versan?ilor. Inten?ion?m s? o popul?m ?i s? facem cultur? intensiv? de pe?te. Ne dorim ca Raluca, fata noastr?, care a terminat Piscicultura, s? preia afacerea”, sus?ine Maria Maidaniuc, so?ia fermierului.Integrarea ?ntr-un circuit ecoturisticDorin?a lui Mihai Maidaniuc este ca acest ?col? de rai” de la Rogoje?ti, cu autentice elemente naturale (balt? cu pe?te, l?ng? hidrocentral? cu lac de acumulare, a?ezat ?n dreptul traseelor p?s?rilor migratoare, cu prisac? ?i planta?ie pomicol?, cu spa?iu de recreere) s? intre, cumva, printr-un proiect local, ?ntr-un circuit public, ecoturistic. ?Vrem s? primim vara, pentru c?teva zile, grupe de copiii, ca s? cunoasc? idilica via?? de la ?ar?. Am s? fac un stup din sticl? s? vad? prichindeii crescu?i la bloc ce ?nseamn? un stup: un regat condus de o regin?, cu armat?, cu lucr?toare ?i puiet, cu ad?post ?i rezerve de hran?, toate ?ntr-un climat s?n?tos de ordine ?i cur??enie”, explic? Mihai Maidaniuc.?Din p?cate, va trebui s? v?nd laboratorul!”Mihai Maidaniuc se apropie de 70 de ani. Provine din neam de bucovineni gospodari care de c?nd se ?tiu ??i lucreaz? cu r?vn? p?m?ntul ?i cresc cu dragoste animale. ?n anul 1965, fermierul a plecat la Suceava s? ?nve?e o meserie. A urcat treptele uceniciei p?n? la absolvirea facult??ii de mecanic?. S-a angajat, apoi, prin zorii capitalismului rom?nesc, ?ne-am ciond?nit cu privatizarea unit??ii la care lucram ?i, cum nu eram de partea lor, b?ie?ii de?tep?i m-au dovedit. A?a am ie?it din schem?”, poveste?te Mihai Maidaniuc. A ?nfiin?at firma Rezervor Service, care se ocup? cu cur??irea rezervoarelor ?i a terenurilor contaminate cu produse petroliere. ?Tot ce vede?i aici este de pe urma unui laborator de metrologie (singurul din ?ar?!) ce verific? volumele rezervoarelor ?i depozitelor de tot felul. Durerea mare este c? nu am cui din familie l?sa afacerea. P?n? la urm? trebuie s-o v?nd ?i mi se rupe inima”, se am?r??te inginerul Maidaniuc.Am expus pe scurt c?teva file din povestea unei familii de bucovineni, ?nve?nicit? din neam ?n neam, din ?zari?tea cosmic?”, cu dragostea de natur? ?i de agricultur?...CE NECAZ ARE FERMIERUL? CITI?I ?N NUM?RUL VIITOR!Lui Mihai Maidaniuc, o mare am?r?ciune i-a pricinuit furnizorul de electricitate. Iat? cum ne explic? situa?ia care-i produce insomnii: “?n urm? cu vreo 15 ani, am subcontractat de la Administra?ia Na?ional? Apele Rom?ne furnizarea a 25 kW. Bran?amentul la re?ea m-a costat peste 30.000 lei. Recent, AN Apele Rom?ne mi-a comunicat c? nu mai are voie s? livreze curent electric. Dup? multe insisten?e, distribuitorul mi-a alocat o cot? de 1,5 kW pe zi, exact c?t consum? sistemul de alarm? al fermei! ?ntre timp am fost anun?at c?-mi va ?ntrerupe ?i acest consum! Toate acestea, ?n condi?iile ?n care exist? un ordin al ANRE prin care consumatorii non-casnici de electricitate se pot racorda gratis la re?ea!” Detalii, ?n num?rul viitor al revistei Ferma! ?un articol de MARIAN MU?AT* * *Doi ?viermi” fac pr?p?d ?n lanul de pr??itoare, Emil GEORGESCU, 30 aprilie 2021 Aten?ie! Pe l?ng? r??i?oar?, au ap?rut ?nc? doi d?un?tori agresivi ai culturilor de pr??itoare aflate la ?nceput de drum. Cauze? Lipsa tratamentului semin?elor la floarea-soarelui ?i monocultura la porumb.? Vremea din ultima perioad? creeaz? dou? provoc?ri majore la ?nfiin?area culturilor de pr??itoare:Ploile c?zute ?n martie au fost un motiv de bucurie pentru fermieri, dar ?n acela?i timp ?i un motiv de ?ngrijorare. Pe de o parte, din cauza umidit??ii ridicate din sol, fermierii nu pot s? intre cu utilajele agricole ?i s? efectueze lucr?rile de preg?tire a patului germinativ ?n vederea sem?natului culturilor pr??itoare, pe de alt? parte, dac? va mai ploua, este posibil s? se ?nt?rzie sem?natul florii soarelui ?i al porumbului.Umiditatea ridicat? a solului, ?nso?it? de temperaturi mai sc?zute, pot s? reprezinte condi?ii foarte bune pentru ni?te specii de insecte de care fermierii au cam uitat, ?i anume viermii s?rm? (denumirea popular? a larvelor g?ndacului pocnitor). Unde apar viermii s?rm??La noi ?n ?ar? se ?nt?lnesc peste tot, dar cu preponderen?? ?n zonele cu soluri mai umede, grele ?i cu pH acid (podzoluri, l?covi?ti, luncile r?urilor, etc). ?n aceste zone, ?n cazul atacurilor puternice, culturile de porumb sau floarea soarelui, aflate la ?nceput de drum, pot s? fie compromise ?n totalitate. ?n ultimii ani ?ns?, viermii s?rm? ?i-au f?cut sim?it? prezen?a ?i ?n zone considerate mai pu?in favorabile, cum ar fi sud-estul ??rii. Absen?a tratamentului semin?elor la floarea soarelui cu substan?e active sistemice, precum ?i porumbul cultivat ?n monocultur? au avut drept rezultat ?nmul?irea acestui d?un?tor ?i ?n zonele respective. un articol deEMIL GEORGESCU , INCDA Fundulea * * *Primul lot de vaccin anti-COVID pentru animale a fost produs ?n Rusia De Ciprian Iana, Vineri, 30 aprilie 2021, 12:34. Autoritatea Federal? Sanitar-Veterinar? din Rusia (Rosselkhoznadzor) a anun?at, vineri, c? primul lot de 17.000 de doze de vaccin anti-COVID din lume pentru animale a ie?it de pe linia de produc?ie, relateaz? Reuters, citat? de Agerpres. Acest prim lot de vaccinuri destinat animalelor va fi distribuit c?tre mai multe regiuni din Rusia, a precizat Rosselkhoznadzor ?ntr-un comunicat, ?pentru a proteja speciile vulnerabile ?i a ?mpiedica muta?iile virale”. ?Circa 20 de organiza?ii sunt gata s? negocieze ?nregistrarea ?i furnizarea vaccinului c?tre ??rile lor. Documentele pentru ?nregistrarea ?n str?in?tate, ?n special ?n Uniunea European?, sunt ?n curs de preg?tire”, a mai precizat Rosselkhoznadzor. ADVERTISING P?n? ?n prezent, mai multe companii din Germania, Grecia, Polonia, Austria, Kazahstan, Tadjikistan, Malaezia, Thailanda, Coreea de Sud, Liban, Iran ?i Argentina ?i-au exprimat interesul pentru a achizi?iona vaccinul, noteaz? Reuters. Rusia a ?nregistrat ?n martie 2021 Carnivac-Cov dup? ce testele au ar?tat c? a generat anticorpi ?mpotriva COVID-19 la c?ini, pisici, vulpi ?i nurci. Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la riscul transmiterii virusului ?ntre oameni ?i animale. Foto: EPA * * *O raritate a naturii ?i-a f?cut apari?ia ?n nordul Rom?niei. Evit? prezen?a uman? 30 aprilie 2021, 15:36 de Cosmin P?tra?cu Barza neagr? la Boto?ani FOTO Adrian ?orodoc consilier ANANP O minune a naturii ?n Rom?nia a fost v?zut? de speciali?tii de la Protec?ia Mediului pe iazurile din Boto?ani. Este vorba despre barza neagr? o pas?re rar? care cu greu poate fi v?zut?, fiind o specie retras?. Speciali?tii din cadrul Serviciului Teritorial Boto?ani al ANANP au observat ?ntr-o zon? protejat? cu iazuri ?i b?l?i, din jude?ul Boto?ani o pas?re superb? care cu greu poate fi v?zut?. Este vorba despre patru exemplare de barz? neagr?, o frumuse?e a naturii dar c?reia ?i place s? stea mai mult ?n zone retrase, ?n stuf?ri?uri, identificat? ?n cadrul unei ac?iuni de monitorizare. De altfel ajunge ?n Rom?nia doar pentru a cuib?ri. Barza neagr? sau ”ciocania negra” este o specie rar? fiind ?nt?lnite doar p?n? la 40.000 de exemplare ?n toat? lumea. Este totodat? o specie protejat?. Berzele negre, cum spun speciali?tii prefer? p?durile b?tr?ne ?i luncile cu iazuri cu mult stuf?ri?. Ele vin ?n Rom?nia, ?i cu prec?dere la Boto?ani, pentru a ciub?ri. Apar de obicei odat? cu venirea c?ldurii ?i stau toat? vara, dar sunt greu de observat pentru c? evit? prezen?a uman?. Deocamdat? berzele negre au fost z?rite de speciali?ti pe iazurile de la Axinte ?i Cal Alb din zona protejat? a Ib?nenesei ?i Ba?eului. Pozele au fost realizate de la o dinstan?? de aproximativ 300 de metri, dup? o a?teptare ?ndelungat?. * * *Bancheri, avoca?i, arti?ti ?i antreprenori, to?i au ceva ?n comun: s-au ?ndr?gostit de Transilvania a?a c? ?i-au cump?rat o cas? de vacan?? sau de reziden?? - cel pu?in temporar? - aici. Unde, c?t cost? ?i cum arat?? GALERIE FOTO , 30 apr 2021 271 , Cristina Ro?ca Bancheri, avoca?i, arti?ti ?i antreprenori, to?i au ceva ?n comun: s-au ?ndr?gostit de Transilvania, aceast? regiune din inima ??rii unde bisericile sunt fortificate, dealurile sunt domoale, casele sunt pictate ?n culori pastelate, iar gastronomia e gras? ?i gustoas?. ?i nu doar c? le-a pl?cut s? mearg? ?n vizit? ?ntr-unul sau mai multe dintre satele din zon?, ci au decis s? oficializeze ?rela?ia“, a?a c? ?i-au cump?rat o cas? de vacan?? sau de reziden?? - cel pu?in temporar? - aici.?Casa noastr? este ?n satul Me?endorf din jude?ul Bra?ov. Achizi?ia este recent?, ?ns? c?ut?rile au ?nceput de acum zece ani c?nd am poposit pentru prima oar? ?n Viscri. G?ndul ?i dorin?a de a avea o proprietate ?n zon? au ?ncol?it ?n mintea ?i inima noastr? ?nc? de atunci“, poveste?te Mihai Mare?, unul dintre primii avoca?i rom?ni care s-au specializat pe criminalitatea gulerelor albe ?i managing partner al casei de avocatur? Mare? & Mare?. El ?i so?ia sa Simona, care lucreaz? ?n domeniul tradingului dar care e la baz? tot avocat, au achizi?ionat proprietatea din simplul motiv c? iubesc colinele Transilvaniei. Nu exist? pentru ei dec?t un ?ndep?rtat loc secund ?n preferin?e ?i acela ar fi Sadova, zona codrilor seculari de la Sl?tioara. Cristian Crestincov, artist plastic, sculptor ?n bronz de specialitate: ?Oamenii care vin direct la atelier par mai interesa?i de art? ?n bronz ?i apreciaz? experien?a timpului petrecut aici, poate datorit? mediului ?i interac?iunii directe vizuale cu sculpturile, cu spa?iul de produc?ie ?i cu noi.“Mihai Mare? spune ?ns? c? achizi?ia a presupus un proces aspru de due diligence sub toate aspectele: arhitectural, cultural, social, juridic. Dincolo de entuziasmul ?i determinarea pe care le ?mbrac? latura romantic? a acestui demers, cei doi so?i sunt con?tien?i de drumul lung ce trebuie parcurs cu mult? r?bdare ?i abilitate pentru a reda frumuse?ea de alt?dat? a gospod?riei.Casa are mai mult de 200 de ani, dar ??i poart? cu elegan?? v?rsta.?Lucr?rile (de restaurare - n. red.) vor demara c?t de cur?nd, provocarea const?nd ?n alegerea profesioni?tilor cu care vom colabora. Sim?im c? este o art? ?n sine s? reu?im s? p?str?m acest nucleu vechi ?i s?-l extindem ?ntr-un tot unitar ?i armonios.“Mul?i bucure?teni sau locuitori ai marilor ora?e au cump?rat ?n ultimii 5-10 ani case istorice prin Transilvania, ?ns? scopul multora a fost s? pun? astfel pe picioare un business ?n turism. Mai exact, au renovat casele, le-au adaptat nevoilor actuale ?i apoi au deschis u?ile pentru vizitatori. ?n cazul familiei Mare? ?ns?, motiva?ia a fost cu totul alta.?Cas? de vacan?? este pu?in spus, ne dorim o locuin?? secundar? unde s? venim s?pt?m?nal. Va fi o suprafa?? generoas? care s? acopere nevoile unei familii cu doi copii, g?ndind ?i ?n perspectiv?.“Dac? pentru familia Mare? casa din Transilvania este g?ndit? pentru a deveni locuin?? secundar?, pentru familia Crestincov proprietatea cump?rat? ?n zon? e mai mult dec?t at?t.?Ideea de a tr?i la ?ar?, ?ntr-un sat din Transilvania, s-a conturat ?n urma mai multor c?l?torii f?cute ?n zon? ?i datorit? afinit??ii so?iei mele pentru Ardeal, ea copil?rind ?n vacan?ele de var? la bunicii din T?rgu Mure?“, spune artistul Cristian Crestincov. La un moment dat, f?r? a pl?nui ?n vreun fel, cei doi so?i au mers cu o prieten? ?ntr-un sat din Valea Hartibaciului ?i apoi s-au hot?r?t s? cumpere o cas? chiar ?n acel loc. Asta se ?nt?mpla la ?nceputul lui 2016.Casa pe care au reu?it s? o cumpere era ?ntr-o stare c?t de c?t bun? av?nd ?n vedere stadiul de degradare al propriet??ilor din jur. Ea nu era mare, avea dou? camere, pivni?? ?i pod, ?ns? mai avea ni?te anexe, o ?ur? mic? ?i o curte cu gr?din? de vreo 2.500 mp.?Av?nd ?n vedere meseria mea de sculptor bronzier, ideea de a ne muta la ?ar? ?i a-mi face atelierul de crea?ie aici era extrem de atr?g?toare“, poveste?te Cristian Crestincov. El s-a n?scut la Chi?in?u, ?ns? de la 14 ani a locuit ?n Bucure?ti.Este artist plastic, sculptor ?n bronz de specialitate, membru al UAP din Bucure?ti. ?Produc art? contemporan? prin intermediul companiei pe care o de?in - ?Atelierul de Sculptur??. Astfel pot s? m? dedic artei mele, care implic? practicarea unor tehnici at?t vechi, c?t ?i moderne de turnare ?i prelucrare a bronzului.“Faptul c? s-a mutat al?turi de familie ?n Transilvania ?l ajut? foarte mult ?n procesul de crea?ie. Lini?tea, natura, animalele, insectele, toate au reprezentat ?n permanen?? surse de inspira?ie pentru el. ?n acela?i timp, v?nz?rile sale personale ca artist sunt mai bune dec?t pe vremea c?nd era ?n Bucure?ti, chiar dac? atunci participa la mult mai multe expozi?ii, at?t interne, c?t ?i interna?ionale.?Oamenii care vin direct la atelier par mai interesa?i de art? ?n bronz ?i apreciaz? experien?a timpului petrecut aici, poate datorit? mediului ?i interac?iunii directe vizuale cu sculpturile, cu spa?iul de produc?ie ?i cu noi.“Cristian Crestincov spune c? de c?nd s-a mutat la ?ar? a dezvoltat o a doua pasiune, ?i anume cre?terea copacilor ?i a plantelor. Este o activitate care ?l relaxeaz? ?i ?l conecteaz? mai bine cu tot ce ?l ?nconjoar?.? So?ia sa este avocat de consultan?? de peste 17 ani. Ea are un birou de avocatur? ?n Bucure?ti unde lucreaz? ?mpreun? cu partenera ei. P?n? ?n pandemie mergea la Bucure?ti o dat? pe lun? sau la dou? luni. Acest lucru s-a schimbat, casa din Transilvania transform?ndu-se ?i mai mult dec?t era p?n? acum ?n birou. ?n acela?i timp, ea are o asocia?ie pentru promovarea arti?tilor rom?ni cu care sper? ?n cur?nd s? dezvolte proiecte culturale ?n zon?, de tipul expozi?iilor de art? ?i al evenimentelor la scar? mic?.??Noi am cump?rat casa cu g?ndul s? ne mut?m ?i s? fac atelierul de sculptur? aici, unde s? pot primi clien?i interesa?i de arta ?n bronz. Ne-am g?ndit s? oferim ?i cazare atunci c?nd reu?im s? restaur?m toate anexele, ?ns? mai mult pentru invita?ii la evenimente sau pentru prieteni.“At?t familia Mare?, c?t ?i familia Crestincov au cump?rat case ?n Transilvania pentru a le restaura ?i a locui acolo par?ial sau 100% din timp. Familia Alexandrei Sima ?ns? a restructurat casa p?rinteasc? de la Viscri, satul unde ea a crescut ?i a copil?rit ?nainte s? plece ?n Italia unde a locuit timp de 15 ani. Acolo a cunoscut iubirea vie?ii sale, pe Stefano. Tot ?n Italia, dup? ceva timp, s-a n?scut Ilaria. Este cea de-a doua fiic? a Alexandrei, ea mai av?nd un copil, pe Romina, din prima c?s?torie. ?Am ales (s? ne ?ntoarcem la - n. red.) Viscri pentru c? este un loc minunat, unde te sim?i liber ?n mijlocul naturii. Este ceva magic ?i unic.“ Stefano s-a ?ndr?gostit pur ?i simplu de via?a de la ?ar?, de lini?tea ?i pacea de aici, a?a c? au decis cu to?ii s? lase ?n urm? ora?ul pentru locul acesta pe care ?l descriu ca minunat.??n ianuarie 2020, ?nainte de debutul pandemiei, am decis s? plec?m cu dou? fete ?i un c??el. Am l?sat totul ?n urm? ?i am plecat cu visul de a deschide propria noastr? afacere la Viscri.“ Toat? lumea, inclusiv familia ?i prietenii, le-au spus c? sunt nebuni. Dar ei ?tiau c? asta vor, pentru ei ?i pentru fete.Casa era ?ntr-o stare destul de bun?, a?a c? au restructurat acoperi?ul, au ref?cut mansarda ?i camerele ?n care locuiesc. Totodat?, au recondi?ionat un cuptor vechi s?sesc de 200 de ani ?i au deschis o pizzerie.?Casa era deja ridicat?, mama mea locuie?te aici. Noi doar ne-am extins pu?in ?i am construit ceva pentru noi, ceva la care ?n prezent mai muncim.“ Pizzeria este gata, de?i doar pentru serviciul de take-away momentan. Acum antreprenorii lucreaz? la teras? ?i la baie. ?Am ales s? deschidem o pizzerie pentru c? ?n primul r?nd ne-am g?ndit la persoanele din sat ?i din jur. Toat? lumea c?nd aude de Viscri se g?nde?te la turism. Nu neg c? este un mare avantaj.“ Alexandra Sima spune c? ?i-au dorit s? ofere ceva diferit de clasica buc?t?rie tradi?ional?, ceva din gastronomia italian? de care le e tare dor. Mihai Mare?, managing partner al casei de avocatur? Mare? & Mare?: ?Cas? de vacan?? este pu?in spus, ne dorim o locuin?? secundar? unde s? venim s?pt?m?nal. Va fi o suprafa?? generoas? care s? acopere nevoile unei familii cu doi copii, g?ndind ?i ?n perspectiv?.“?Pandemia nu ne-a afectat prea mult, ba chiar din contr?, ne-a dat posibilitatea s? construim. Cam a?a ne-am petrecut noi lunile de pandemie, am f?cut totul ?n familie, de la mic la mare, am construit tot ceea ce avem ast?zi.“?i familia Crestincov ?i-a petrecut toat? pandemia ?n Transilvania, except?nd unu-dou? drumuri la Bucure?ti o dat? la 3-4 luni. Alexandra Sima: ??n ianuarie 2020, ?nainte de debutul pandemiei, am decis s? plec?m cu dou? fete ?i un c??el. Am l?sat totul ?n urm? ?i am plecat cu visul de a deschide propria noastr? afacere la Viscri.“ ?Pentru noi a fost foarte bine a?a, fiindc? nu am sim?it prea mult efectele pandemiei. ?n loc s? mergem de dou? ori pe s?pt?m?n? la cump?r?turi, am mers o dat? la 10-14 zile.“ At?t Cristian, c?t ?i so?ia sa au continuat s? lucreze, dar au putut ?i s? se plimbe ?i s? se bucure nestingheri?i de natura din jur.?Nu avem alte case, fiindc? ce aveam ?n Bucure?ti am decis s? vindem pentru a investi banii ?n aceast? zon?.“ At?t Cristian, c?t ?i so?ia sa au familiile ?n continuare ?n Bucure?ti.Totu?i, am?ndoi s-au ?ndr?gostit de Transilvania ?i de via?a la sat ?i nu se mai v?d ?napoi ?n ora?. Fiindc? sunt vizita?i destul de des de prietenii din Bucure?ti, de familie sau cuno?tin?e ?i fiindc? au prieteni noi din zon?, au ajuns s? socializeze destul de mult, ceea ce a f?cut aceast? tranzi?ie de la ora? la sat mult mai u?oar?.?Aici am reu?it s? avem o via?? mult mai s?n?toas? ?i lini?tit? fa?? de cea de la ora?. Consider c? ?n special tinerii care vor s? ?ntemeieze o familie ?i vor s?-?i creasc? copiii ?i afacerile mici ?i mijlocii ?ntr-un mediu mai firesc ?i s?n?tos sunt viitorul satelor aproape abandonate din Transilvania ?i toat? ?ara.“Mihai Mare? ?i so?ia sa Simona au locuit ?n pandemie c?teva luni la Me?endorf ?i Cri?. Dat fiind c? sunt am?ndoi implica?i ?n proiecte profesionale ?n Bucure?ti, nu se g?ndesc la o mutare definitiv? ?n Me?endorf. ?Casa din Transilvania e singura noastr? cas? de vacan??. Dac? nu era Me?endorf, ar fi fost Cop?a Mare sau Alma Vii. Sau nu ar fi fost nimic.“Pentru familia Mare? a fost dragoste la prima vedere. Gospod?ria urmeaz? tiparul s?sesc, fiind unic? ?ns?. Pozi?ionat? ?n proximitatea Bisericii Fortificate din Me?endorf, aerul pe care-l degaj? ?ntreaga proprietate este unul de prospe?ime, de?i ani mul?i au trecut peste zidurile groase de 50 de centimetri, spune Mihai Mare?.?Geometria cur?ii ?i a livezii ne-a ?nc?ntat. Prezint? o retragere generoas? de la frontul stradal, cre?ndu-se astfel o intimitate pl?cut?, f?r? a se pierde din panorama superb? asupra bisericii ?i a micii pia?ete cochet str?juite de un cerc de tei b?tr?ni.“ Acolo sa?ii se adunau ?n trecut s? c?nte la acordeon ?i s? danseze. O robust? pres? de struguri din lemn de stejar este piesa de rezisten?? a cur?ii. Aflat? ?ntr-o perfect? stare de conservare, aceast? pres? de la 1846 este sora celei expuse acum la Muzeul Satului din Bucure?ti. Familia de sa?i care a de?inut proprietatea se ocupa cu viticultura pe dealurile din zon?.?Nu ?tim deocamdat? dac? presa este func?ional?, dar la nivel estetic este o ?nc?ntare, put?nd reprezenta nucleul tradi?ional autentic ?n jurul c?ruia po?i jongla cu orice inser?ie arhitectural?, pentru a crea un spa?iu exterior unic.“ Sa?ii au folosit lemnul stejarului din fa?a casei pentru a da via?? acestei piese de colec?ie. Din stejar a r?mas doar un mic trunchi pe care noii proprietari inten?ioneaz? s?-l pun? ?n valoare. Presa a fost restaurat? de ONG-uri patronate de Prin?ul Charles, care a ?i vizitat-o la inaugurare.??Gardul frontal din piatr? ?i c?r?mid? este cel mai frumos gard s?sesc pe care l-am v?zut ?n pelerinajele noastre prin Ardeal. ?i am v?zut c?teva. Este o bijuterie arhitectural?.“ Renovarea unei case transilv?nene nu e munc? facil?. Familia Crestincov s-a apucat de treab? ?n prim?vara lui 2017, mai exact de renovarea casei din fa??. De?i p?rea ?ntr-o stare destul de bun?, au fost necesare multe lucr?ri de consolidare, ?nlocuire grinzi, izola?ii, dren?ri. De Cr?ciun ?ns? au reu?it s? petreac? primele dou? s?pt?m?ni ?n ea. Nu era gata complet, ?ns? o camer? ?i baia erau func?ionale. ?n 2018 au restaurat o anex? a casei care a devenit atelierul de crea?ie al lui Cristian. Proiectul continu? cu restaurarea anexelor ?i a vechii ?uri.??Dup? ce cele dou? cl?diri au devenit func?ionale, am decis ?mpreun? cu so?ia mea s? ne mut?m definitiv ?n c?su?a noastr? din Transilvania.“ Asta se ?nt?mpla acum aproximativ trei ani.Alexandra Sima spune c? atunci c?nd a decis al?turi de familie s? plece din Italia spre Viscri a pornit de la ideea c? va fi pentru a se stabili definitiv ?n Transilvania.?Fericirea de pe chipul fetelor noastre ne-a dovedit c? am ales corect. Nu avem case de vacan?? nic?ieri, dac? ai cas? la Viscri nu mai ai nevoie de altele pentru c? aici ?i munce?ti, dar te ?i sim?i ?n vacan??.“* * * Sarbatori de Pasti Fericite!* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download