Apar-romania.ro



Stiri 29 martie 2021, partea a doua”Puiul ?ndopat cu hormoni”, o minciun? propagandistic? spulberat? de statistici; U.E. interzice hormonii ?n zootehnie; ?n Rom?nia este folosit ilegal un insectici de By lantulalimentar 2021-03-28 Mintea rom?nilor este ?ndopat?, ?n schimb, cu mesaje manipulatorii r?sp?ndite pe internet de puzderia de siteuri care pretind c? informeaz? corect consumatorii.Titluri alarmisteDe exemplu, siteul titreaz? alarmist ”Carne de pui. Pui hr?ni?i cu arsenic ?i hormoni, pentru cre?tere accelerat?”. Articolul este o preluare a unui articol publicat pe un site american, . ?n primul r?nd, Statele Unite au un alt sistem sanitar veterinar dec?t cel european. ?n al doilea r?nd, puii din fermele americane ajung ?n cantit??i mici ?n magazinele europene. ?n al treile r?nd, statele membre au un sector avicol suficient de puternic ?nc?t s? aprovizioneze pia?a intern?. Rom?nia, de pild?, este a ?aptea putere avicol? a Uniunii Europene. Magazinele rom?ne?ti v?nd pui crescu?i ?n ferme rom?ne?ti.Aceast? realitate ?ns? nu ?mpiedic? siteul men?ionat mai sus s? scrie: ”Cu to?ii trebuie s? avem mare grij? atunci c?nd cump?r?m carne de pui din comer?, ?ntruc?t exist? un mare risc ca aceasta s? fie injectat? cu hormoni” ( , joi, 20 februarie 2020 ). Mai departe, acela?i site injecteaz? ?n mintea cititorului urm?toarea minciun?: ?Revolu?ia” alimentar? de dup? `89 ?i occidentalizarea stilului de via?? nasc mon?tri. ?n spitalele de endocrinologie, doctorii se iau cu m?inile de cap, nu era de ajuns c? obezitatea e ?n floare, acum copiii ajung la ei transforma?i: b?ie?ei ?ngrozi?i c? ?ncep s? le creasc? s?nii ?i feti?e care devin femei la v?rsta la care ar putea s? se joace cu p?pu?ile. Fenomenul ?muta?iilor” a fost observat imediat dup? Revolu?ie, o dat? cu intrarea ?n ?ar? a puilor gigant ?de la americani”, care au stricat echilibrul hormonal al copiilor”.Cine are curiozitatea s? caute pe internet va g?si titluri de genul: ”Carne de pui cu hormoni, arsenic ?i antibiotice” ( csid.ro ); ”Cum recuno?ti carnea de pui injectat? cu hormoni” ( 7est.ro ); ”Carnea de pui BOMB? ALIMENTAR? Dezv?luiri ?ocante despre hormonii de cre?tere din carnea alb?” ( ). ?i multe altele, ?n acela?i registru alarmist.Legisla?ia european? interzice hormonii ?n zootehnieUniunea European? a interzis utilizarea hormonilor ?n zootehnie ?nc? din 1996, prin Directiva 96/22 a Consiliului European: ”Articolul 3/Statele membre asigur? interzicerea: (a) administr?rii unui animal de ferm? ?i animalelor de acvacultur?, prin orice mijloc posibil, de substan?e cu efect tireostatic, estrogen, androgen sau gestagen, precum ?i de substan?e β-agoniste”/ (b) de?inerii ?ntr-o exploata?ie, cu excep?ia cazurilor controlate oficial, a animalelor indicate la litera (a), precum ?i a introducerii pe pia?? sau a sacrific?rii, ?n vederea consumului uman, de animale de ferm? sau de animale de acvacultur? care con?in substan?ele prev?zute la litera (a) sau ?n care s-a depistat prezen?a unor asemenea substan?e, doar dac? nu se poate dovedi prin probe c? animalele respective au fost tratate ?n conformitate cu articolul 4 sau articolul 5; (c) introducerii pe pia??, ?n vederea consumului uman, a animalelor de acvacultur? c?rora le-au fost administrate substan?e prev?zute la litera (a), precum ?i a produselor derivate ob?inute de la aceste animale; (d) introducerii pe pia?? a c?rnii provenite de la animalele prev?zute la litera (b); (e) prelucr?rii c?rnii prev?zute la litera (d).Excep?ii de la regul?Uniunea European? accept? utilizarea hormonilor ?n sectorul zootehnic numai ?n scopuri terapeutice de ”17 β estradiol, de testosteron ?i de progesteron sau de deriva?i care dau foarte u?or la hidroliz? compusul ini?ial dup? resorb?ie ?n locul aplic?rii. Medicamentele veterinare folosite ?n tratamentul terapeutic trebuie s? se conformeze dispozi?iilor de introducere pe pia?a prev?zute de Directiva81/851/CEE ?i nu pot fi administrate dec?t de c?tre un medic veterinar, sub form? de injec?ie sau, pentru tratamentul unei disfunc?ii ovariene, sub form? de spirale vaginale, cu excep?ia implanturilor, la animalele de ferm? care au fost identificate ?n mod clar. Tratamentul animalelor identificate trebuie s? fac? obiectul unei ?nregistr?ri din partea medicului veterinar responsabil…” ( Art. 4 ).La Art. 5 mai este prev?zut? o derogare tot ?n scop terapeutic: ”… statele membre pot autoriza administrarea, pentru animalele de ferm?, ?n vederea unui tratament zootehnic, a unor medicamente veterinare cu efect estrogen, androgen sau gestagen, autorizate ?n conformitate cu Directivele 81/851/CEE ?i 81/852/CEE. Aceast? administrare trebuie efectuat? de c?tre un medic veterinar unui animal identificat ?n mod clar; tratamentul trebuie s? fac? obiectul unei ?nregistr?ri de c?tre medicul veterinar responsabil…”Statele membre sunt obligate s? monitorizeze sectorul zootehnic pentru a vedea dac? produc?torii agricoli respect? legisla?ia european?. ?n cadrul unor planuri anuale de monitorizare, sunt prelevate probe ?i analizate ?n laboratoare oficiale. Totodat?, sunt prelevate probe ?i ?n afara planului respectiv, atunci c?nd autoritatea competent? are suspiciuni privind nerespectarea regulilor. Datele sunt centralizate la nivel european ?i publicate ?ntr-un raport anual. Ultimul raport publicat de EFSA este aferent anului 2019.Cum stau lucrurile ?n sectorul avicol?Procentul de probe neconforme ( reziduuri peste nivelul maxim admis ) prelevate pentru hormonii din categoria steroizilor a fost ?n sectorul avicol la nivel european de 0,18%.?n cadrul planului anual de monitorizare, efectuat de fiecare stat membru, toate probele neconforme au fost depistate ?n Fran?a dup? cum urmeaz?: din 425 de probe analizate, 2 au con?inut reziduuri, peste nivelul maxim admis, de Boldenone; din 425 de probe analizate, o prob? a con?inut reziduuri de Estradiol 17-Beta ?i din 424 probe, 8 au con?inut reziduuri de Normethandrolone. ?n schimb, Cloranfenicolul este interzis ?n Uniunea European?, dar a fost descoperit, tot ?n Fran?a, ?n 3 probe din 856 analizate.Reziduuri de antibiotice, peste nivelul maxim admis, au fost depistate ?n probe din mai multe ??ri, astfel:Croa?ia, 86 probe analizate, 1 prob? neconform?, reziduuri de Penicilin? G;Olanda, 1595 probe analizate, 2 probe neconforme, reziduuri de Doxicilin?;Polonia, 2275 probe analizate, 1 prob? neconform?, reziduuri de Doxiciclin?;Polonia, 1269 p.a, 1 p,n., reziduuri mixte de enrofloxacin ?i ciprofloxacin;Polonia, 1512 p.a., 1 p.n., reziduuri de Tilmicosin.Au mai fost depistate probe neconforme ?n Italia, Belgia, Spania ?i Germania.Rom?nia, campioan? la Fipronil ?i Furazolidon?n Rom?nia, din 46 de probe analizate pentru Fipronil, ?n cadrul Planului anual de monitorizare, o prob? a con?inut reziduuri peste nivelul maxim admis. Tot ?n Rom?nia au mai fost depistate ?n urma unor controale pe baza unor suspiciuni ( ?n afara Planului na?ional de monitorizare ) ?nc? 12 probe neconforme din 12 analizate pentru depistarea Fipronilului, un insecticid interzis ?n U.E.Tot ?n urma unor controale efectuate ?n afara Planului na?ional de monitorizare, ?n Rom?nia, din 7 probe analizate, 7 au fost neconforme, con?in?nd reziduuri de AOZ ( 3-amino-2-oxazolidone )/Furazolidon, substan?? men?ionat? la categoria A6, substan?e interzise ?n UE ?n scop veterinar.Cu 20 de probe neconforme, cu reziduuri nu de hormoni, ci de susbstan?e interzise ?n sectorul avicol, ?ara noastr? se plaseaz? de-a dreptul ?ntr-o zon? a ilegalit??ii. Deci nu ”puiul ?ndopat cu hormoni” ar fi problema ?n unele ferme rom?ne?ti, ci puiul cu Fipronil. Sistemul de control sanitar veterinar european este bine pus la punct. Inspectorii sanitar veterinari rom?ni nu au alatceva de f?cut dec?t s? ac?ioneze ?n conformitate cu regulile europene.Not?: Raportul EFSA pentru 2019 privind reziduurile de medicamente ?i alte substan?e ?n animale ?i ?n produsele acestora nu prezint? ?i date despre probele cu reziduuri sub nivelul maxim admis sau despre probele libere de aceste reziduuri. Cantit??ile care dep??esc nivelul maxim admis indic? o prob? periculoas? pentru s?n?tatea uman?. “Pia?a trebuie abordat? dup? realit??ile ei obiective, nu dup? fantezii ori pasiuni subiective” – Marius Dinu, specialist independent ?n v?nzarea de vinuri (partea I), martie 29, 2021 Cezar Ioan Colabor?m cu consultantul de management ?i v?nz?ri Marius Dinu deja de c??iva ani ?n proiecte care pun accentul pe certificarea calit??ii vinurilor ?n ochii publicului consumator din marele retail.?Succesele – acolo unde principiile lui au fost implementate – sunt m?surabile vizibil: campania “Vinuri cu puncte (Vinul.ro) la Auchan” a ajuns ?n finala categoriei “Best Shopper Activation” la Premiile Progresiv Magazin; gama proprie “Hanul boieresc” a retailerului PENNY a generat, ?n primele 12 luni de la lansare (suprapuse, din p?cate, perfect, cu primele 12 luni de pandemie), v?nz?ri de aproximativ 250.000 de sticle – dintre care o parte a sortimentelor de rulaj au doar 6 luni ?n cadrul proiectului!). Uneori, suntem de fa?? la ?nt?lniri profesionale ?n care Marius Dinu prezint? pia?a vinului ?i tendin?ele ei, ori re?ete de succes consacrate sau viitoare, c?tre negocian?i sau produc?tori mai experimenta?i sau mai noi. Am r?mas surprin?i s? constat?m foarte des c?, de multe ori, nici m?car termenii de baz? nu sunt cunoscu?i, ca s? nu mai vorbim despre concepte mai complexe. Iar asta se ?nt?mpl? inclusiv unor antreprenori sau manageri care au de administrat capacit??i comerciale de (zeci de) milioane de euro. Ca s? nu se mai “sparie mintea coco?ului”, am decis s? ?l invit?m pe Marius Dinu s? explice totul de la ?nceput. ?ntreb?rile, titlurile ?i subtitlurile apar?in redac?iei. (Partea I. Partea a II-a o pute?i citi aici)“Harta pie?ei” este cea care impune strategia de succes pentru fiecare tip de cram?– Marius, am promis cititorului c? faci o prezentare “de la ?nceput”, dar nu neap?rat ca la ?coal?. Cum arat? o prezentare a pie?ei pe care o faci tu de obicei?Marius Dinu este un profesionist care nu-?i dore?te publicitate personal? – motiv pentru care mi-a fost imposibil s? ?l conving s? stea la o ?edin?? foto ?i am apelat pentru a ilustra aceste interviuri la imagini spontane, din activit??ile lui de tip hobby (motociclism, pescuit, c?l?torii, automobilism) Marius Dinu: Mul?umesc pentru ocazia oferit?, de a explica pe scurt – dar cuprinz?tor,??n acela?i?timp, cum consider c? trebuie conturat? strategia unei crame ?n contextul pie?ei?de consum. ?n acest sens, cel mai bine ar fi s? prezint o situa?ie des??nt?lnit?, care se ?ncadreaz??la capitolul A?A?NU: multe crame, prin proprietarii sau managerii acestora, abordeaz??subiectiv industria de profil – efectu?nd plant?ri, tehnologiz?ri sau retehnologiz?ri ?i ulterior vinific?ri pentru anumite paliere de pre? sau de gust etc fiind influen?a?i de propriile dorin?e, pasiuni ori fantezii – f?r? s? ?in? cont de particularit??ile ?i specificul pie?ei de consum. De aici, lips? de performan??, timp pierdut, bani pierdu?i.?Revenind la ?ntrebare,??i anume cum arat??prezentarea pie?ei?pentru a fi ?n?eleas? ?i digerat? corect de o cram?. Arat? ca?o hart? ?i, ?n acela?i?timp, ca o radiografie care prezint??tot peisajul: ?mp?r?irea?pe canale de pia?? / segmente de consum; specificul pentru fiecare canal / segment / palier de pre?; particularit??ile fiec?ruia; politici comerciale adaptate fiec?rui canal de pia??; designurile potrivite canalelor ?i segmentelor; organigrama specific?; fluxuri comerciale, proceduri ?i softuri dedicate, care trebuie s? acopere ?ntreaga?problematic??a cramei – de la costul / ferme p?n? la facturare, stocuri, rapoarte standard, chei de control, analize de profitabilitate etc.Doar a?a putem ulterior suprapune valorile ?i oportunit??ile?cramei pe “harta” pie?ei de consum, astfel ?nc?t s? ajungem unde vrem – pe drumul cel mai scurt & rapid, cu costuri minime ?i eficien?? maxim?. Aceast? abordare este singura care garanteaz? c??tigarea unui loc ?n pia??, a unei identit??i?de cram? ?i a unei identit??i?de brand.Strategia e un puzzle pe care pu?ini ?l vizualizeaz? dar ?i mai pu?ini ?tiu s?-l asambleze– O astfel de prezentare asigur? succesul?Foarte important: toate aceste aspecte care contribuie la succes sunt ca ni?te?piese de puzzle, care trebuie identificate ?i digerate corect, astfel ?nc?t ulterior s? le po?i??mbina rapid ?i cu finalitate. Din p?cate,?ini?ial?chiar ?i piesele de puzzle lipsesc, de aceea cramele caut? s? contureze o identitate ?i o strategie discut?nd cu mai mul?i?speciali?ti?– somelieri, agen?ii de publicitate, directori de v?nz?ri ai altor crame, vinificatori, oameni de crea?ie, comunicare etc. Dar ?i ace?tia,?la r?ndul lor, reprezint? ?i cunosc doar o mic? parte din piesele de puzzle – ?i sunt ?n incapacitate de a prezenta o strategie integrat??“cap-coad?”. Sunt foarte pu?ini?cei care pot prezenta toate piesele de puzzle. Dintre ace?tia, sunt ?i mai pu?ini?cei care le pot ?mbina cu succes! Este posibil? reu?ita??i ?n scenariul?“o armat? de manageri”, fiecare specializat pe ceva – dar aceast? variant? este foarte costisitoare, iar crama trebuie s? aloce un buget incredibil pentru sustinerea ei timp de 3-5 ani, p?n? se ajunge ?n punctul zero de profit / cost (iar intervalul de 3-5 ani este un scenariu foarte optimist!). De aceea, multe crame apeleaz??la manageri din alte industrii – pentru un cost mai rezonabil – ceea ce este ?i mai nociv ca efect, deoarece managerii ?n cauz??nu “livreaz?” NIMIC mult timp (minim 1-2 ani) – fiindc? nu cunosc specificul industriei. Acel cost mai redus cu salariile devine astfel total ineficient, iar “rezultatele” con?in vicii ascunse care devin evidente abia mai t?rziu ?i necesit? “repara?ii” ?i mai costisitoare.Exemple REALE de e?ecuri ?i cum au fost ele ?ndreptate– D? te rog exemple REALE “de bine” ?i “de r?u”, chiar dac? nu dai nume – gre?eli ?i succese datorate unei ?n?elegeri a pie?ei care este eronat? ?i a unei ?n?elegeri care e corect?.a) Cram? ?n top 10 la nivel na?ional, din Dealu Mare, cu aproximativ 200 de hectare,?privatizat? la finalul anilor ‘99 ?i care p?n? ?n?2010 a v?ndut preponderent (aprox 95% din total v?nz?ri) vin de rulaj, vin de mas? de 10-12 lei la raft de cele mai multe ori achizitionat din UE . Foarte grav – deoarece dac? joci totul pe o singur??carte ?i la un moment dat ceva se ?nt?mpl? cu pia?a?sau cu legisla?ia??i nu mai po?i?face uz de “cartea preponderent?”, crama intr? ?ntr-un?impas major, f?r??ie?ire. Mai mult, dac? crama se asociaz??din punct de vedere al imaginii cu un produs de prim-pre? sau medium-low, ?i va fi foarte greu s? ias?, ca?imagine, din aceasta capcan?. Ei, bine, din 2010, ?n doi ani, printr-o strategie de dezvoltare pe vertical? a sortimentului (game / medium, medium plus ?i premium) crama a crescut ?n cifr? de afaceri cu peste 25% ?i a redus efectul distructiv al vinului de prim-pre? (vin de mas?) la 65% din total v?nz?ri (comparativ cu peste 95% p?n? ?n 2010), dep??ind?pragul critic de profitabilitate ?nregistrat?anterior.b) Cram? boutique, din Moldova, care, dup? trei ani de la “digerarea” unor fonduri europene, nu a reu?it s? livreze nimic semnificativ, intr?nd ?n insolven??. Dup? aplicarea unei strategii de dezvoltare a sortimentului at?t pe vertical? (medium, medium plus, premium), c?t ?i pe orizontal? (atac?nd mai multe canale de pia??, nu doar HoReCa), am reu?it ?n c??iva ani s? salv?m crama, sc?p?nd de insolven?? ?i faliment iar crama in present beneficiaza de o notorietate consistenta?c) Cram? cu peste 1.200 de hectare,?din partea de sud a ??rii. A v?ndut din 1999 (anul privatiz?rii) p?n? la final de 2009 aproape exclusiv vrac, av?nd v?nz?ri de vin ?mbuteliat sub 60.000 ron / lun? f?r? TVA. Printr-un proces accelerat de conturare a strategiei de sortiment ?i a unei politici comerciale adaptate pe canale de pia?? ?i segmente de consum, dup? mai pu?in de un an crama vindea aproximativ de 1,2 milioane ron / lun? f?r? tva.d) Cram? boutique din Dr?g??ani care a intrat pe pia???pe fondul contextului ?i oportunit??ilor?prin intermediul vinurilor frizzante cu fermenta?ie secundar? ?n sticl? – vinuri care se muleaz? eficient pe tendin?ele de consum actuale ?i pe povestea cramei (ac?ionarul, fiind italian, avea credibilitate ?n realizarea acestui tip de vinuri). Aceste vinuri frizzante implementate ?n pia?? au tras ulterior ?n sus ?i vinurile lini?tite, cu care crama se chinuia de mai bine de cinci ani s? intre ?n pia??, ?n tot acest interval f?c?nd numeroase ?ncerc?ri nereu?ite de rebranding.e) Cram? din Oltenia care are un poten?ial imens ?i care a mers ?n semideriv???ntre 1999 ?i 2019, pe fondul ?ncadr?rii eronate a gamelor, vinificare neadaptat??pe specificul segmentelor de consum ?i al canalelor de pia?? ?i ?n condi?iile unui design afectat de amprenta timpului. La 4 luni din momentul ?n care a repozi?ionat corect gamele /segmentele de consum, a adaptat vinificarea ?in?nd cont de specificul de consum al canalelor ?i segmentelor ?i a efectuat un facelift specializat, a ?nregistrat o cre?tere de v?nz?ri de 40%.?(Continuarea, aici!)“Un consultant ??i leag? satisfac?ia financiar? de rezultatele clientului. F?r? modestie, cunosc numai unul!” – Marius Dinu, specialist independent ?n v?nzarea de vinuri (partea a II-a), martie 29, 2021Cezar Ioan Marius Dinu este, practic, singurul consultant de v?nz?ri de vinuri pe care l-am cunoscut ?i care insist? c? argumentul calit??ii – determinat de auditori specializa?i independen?i ?i comunicat clar ?i profesionist la raft – este cel mai important ?n “economia comer?ului cu vin”. ?n acest sens, el a ?nceput de c??iva ani, cu sprijinul Vinul.ro, s? conving? retailerii despre beneficiile pe care evaluarea raftului ?i afi?area punctajelor valorice le aduce clientului final ?i actului de v?nzare. Evident, o astfel de abordare presupune c? ?i furnizorii de vin trebuie s? se plieze cu onestitate la aceast? nevoie a consumatorilor. Dac? ?n prima parte a interviului cu el Marius a vorbit despre importan?a cunoa?terii realit??ilor pie?ei de c?tre managerii cramelor, despre necesitatea unei judec??i obiective a propriului portofoliu – ?i despre obligativitatea construirii unei strategii care s? nu fie influen?at? de dorin?ele subiective ale produc?torilor, ?n acest episod am abordat cele mai ?nt?lnite erori ?i cauzele lor, ca ?i modurile ?n care un consultant bun aduce plusvaloare pe tot lan?ul produc?ie-consum. ?n cariera lui de peste dou? decenii Marius Dinu a gestionat v?nzarea c?torva zeci de milioane de sticle, at?t ?n calitate de v?nz?tor c?t ?i de consultant. ?ntreb?rile, titlurile ?i subtitlurile apar?in redac?iei. (Prima parte a interviului poate fi citit? aici!)Cele mai ?nt?lnite gre?eli ale cramelor– Marius, enumer? te rog cele mai ?nt?lnite gre?eli de strategie ?n domeniu ?i explic?-le! Aa! C?t de important e s? gre?e?ti?* Managerii din alte industrii – am men?ionat asta ?i ?nainte! Este o abordare EXTREM DE NOCIV? la care apeleaz? multe crame: ?n primii 1-2 ani, un manager din alt? industrie nu o s? livreze nimic – e timpul minim necesar ca s? ating? un nivel de profesionalism c?t de c?t… impus de pia??.* Incapacitatea de digerare corect? a politicii comerciale specifice unui canal de pia??: sunt crame care nu ?n?eleg termeni de politic? comercial? “on invoice, off invoice, sume fixe, buget de trade” etc).* Incapacitatea contur?rii a unei strategii de pre?uri de?list? care s? ofere sustenabilitate politicii comerciale.* Digerarea defectuoas??(incapacitatea de ?n?elegere) a conceptului de “pre? 3 net” (aspect des??nt?lnit chiar ?i la crame mari din top 5 v?nz?ri care mult timp –? peste 5-6 ani – nu au ?n?eles ?i nu au acceptat acest format comercial). Este EXTREM DE NOCIV pentru o cram?. Not?: ?i ?n acest moment sunt crame din Top 10 care nu ?n?eleg conceptul pre?ului 3 net!* Vinificare neadaptat? pe segmente de consum & canale de pia???– am ?nt?lnit de foarte multe ori vinificari?f?r??corespondent ?n cadrul segmentului de consum sau al canalului de pia?? c?ruia i se adreseaz?. Este EXTREM DE NOCIV, deoarece vinurile respective nu sunt asimilate (?n?elese) corect de c?tre consumatorul ?n cauz?, nu sunt acceptate de acesta ?i genereaz? ne?ncredere viitoare fa?? de crama sau brandul respectiv.* Design neadaptat canalelor de pia?? ?i segmentelor de consum. Este o zon? extrem de sensibil?,?pe care foarte pu?ini o st?p?nesc. ?n general, etichetele cele mai adaptate sunt livrate de freelanceri??i ?n foarte pu?ine?cazuri de agen?ii?(care au costuri incredibil de mari ?n raport cu ceea ce livreaz?). Mai sunt ?i cazuri (cunoscute de c?tre mul?i membri ai industriei deja) de freelanceri creativi care ??i?v?nd imaginea proprie ?i uit? c? trebuie s? construiasc??imagine ?i identitate cramei. NOCIV.* Inconsecven?a sau lipsa continuit??ii?calit??ii vinurilor ?n cadrul acelora?i sortimente /game. Este GRAV. – In acest sens am demarat de cativa ani impreuna cu Vinul.ro proiectul ,,Vinuri cu Puncte ,, care printre altele acopera si nevoie de identificare( certicificare) a calitatii in vederea continuitatii si pozitionarii corecte a vinurilor in game, pe canale de piata si segmente de consum .?* Lipsa fluxurilor ?n cadrul compartimentelor. NOCIV.* Lipsa procedurilor ?n cadrul companiei. NOCIV.* Lipsa unui soft specializat. FOARTE?NOCIV.* Lipsa stocurilor de marf?, datorat? organiz?rii deficitare a compartimentului aprovizionare? – FOARTE NOCIV. Stocurile, indiferent de natura lor, trebuie s? fie calibrate pe nevoi sau consum ?i trebuie s? fie constituite ca “stoc optim” ?i “stoc de avarie”.* Personal par?ial?instruit.* Implementarea par?ial??sau chiar inexistenta unor chei de control. Este EXTREM DE NOCIV.* Lipsa implementarii rapoartelor standard cu frecven???regulat?. EXTREM DE NOCIV. ( este un subiect foarte important in cadrul activitatii comerciale a unei crame si din pacate atat de superficial abordat ……….dar este mult de vorbit …..)Ce st? la baza gre?elilor?– De ce fac managerii cramelor erori: nu se pricep, se mint singuri, le lipsesc termenii de compara?ie, nu ascult? sfaturile potrivite? C?t de grave sunt erorile de judecat???n general, gre?elile?sunt f?cute de manageri din alte industrii sau de manageri “dependen?i de p?rerile?lor”, care refuz? s? ?n?eleag? evolu?ia pietei ?i a consumatorului, sau de manageri neasuma?i, care a?teapt??mereu dispozi?ia?superiorului ?n fuga lor de r?spundere.Mai sunt ?i manageri care creeaz? sisteme dependente de ei, astfel ?nc?t s? nu poat? fi da?i afar?; sau manageri care ??i?justific? existen?a prin activit??i de execu?ie… E mult de povestit pe acest subiect!Defini?ia managerului “adev?rat” este una singur?, ?i se poate traduce ?n felul urm?tor: managerul trebuie s? contureze strategia, s? delege ?i s? responsabilizeze, si s? se asigure c? a creat un sistem care s? mearga eficient independent de prezen?a?lui. Restul e poveste…Ce face un consultant de succes?– Ce rol are un consultant independent bun ?n v?nzarea de vinuri – ce are el ?n comun ?i prin ce se deosebe?te de un manager de v?nzari angajat full time la o cram?? Dar fa?? de un consultant slab?Diferen?a a fost deja demostrat? de timp. Au fost deja destul de mul?i?consultan?i care au abordat variant? u?oar? – ?i anume au “v?ndut scump” un manual de relansare a activit??ii cramelor, dar f?r??s? ??i asume ?i partea de implementare. ?n acest scenariu, rezultatele int?rzie s? apar?, deoarece consultantul nu este str?ns legat de rezultat, iar crama de cele mai multe ori nu reu?e?te s? digere corect singur? strategia “din manual”.Mai sunt ?i consultan?i (eu ?tiu doar unul, f?r? fals? modestie) care ??i?asum??partea de strategie f?r? costuri, ??i?asum??partea de implementare f?r??costuri (c?nd spun “f?r??costuri”, asta ?nseamn? de fapt ni?te costuri modice, care echivaleaz??cu 50% din costul unui singur manager din cadrul companiei) – cu men?iunea c??satisfac?ia?financiar? a acestui tip de consultant este revendicat? la final, atunci c?nd produsul este pe pia??, se vinde, respectiv se ?ncaseaz?.?n acest format sunt demolate toate reticen?ele cramei, aceasta oferind?suport 100% strategiei consultantului iar rezultatul este rapid ?i eficient! Am vorbit mai ?nainte (?n prima parte a interviului – nn) despre riscurile apel?rii la manageri din alte industrii ?i despre costurile enorme ale sus?inerii unei “armate de manageri”, nu mai repet aici.– Retail sau HoReCa? Care e votul t?u? De ce depinde o astfel de alegere, cum ar trebui s? judece lucrurile un antreprenor sau manager din domeniul vinului?Chiar ?i p?n? ?n pandemie, HoReCa reprezenta un canal important pentru imagine si mai putin pentru v?nzarea sustenabilit?. ?n acest context, canalele sunt clare: International Key Account – 75%, Retail – 20% ?i Horeca – 5%.Gigantul Nestlé, anun? pentru Rom?nia: Preg?tim lansarea de noi produse ?i ambalaje Retail Gigantul Nestlé, anun? pentru Rom?nia: Preg?tim lansarea de noi produse ?i ambalaje Leszek Wacirz, country manager Nestlé Rom?nia Emil Popescu scris ast?zi, Grupul elve?ian Nestlé, unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a bunurilor de larg consum din lume, a avut anul trecut un plus de 3,5% al v?nz?rilor pe pia?a rom?neasc?. ?n 2021, v?nz?rile Nestlé vor fi sus?inute de dezvoltarea a trei dintre principalele categorii de produse comercializate: cafea, gust?ri ?i hran? pentru animalele de companie. La acest moment, Nestlé este prezent local doar prin importuri, dup? ce a ?nchis, la ?nceputul anului 2019, cum a anun?at atunci Profit,ro, singura sa fabric? din Rom?nia, aflat? la Timi?oara, cu o produc?ie anual? de peste 10.000 tone de dulciuri (napolitane Joe) ?i cafea. Profit.ro a anun?at atunci ?n excusivitate c? motivele invocate pentru oprirea produc?iei au fost apari?ia unor noi modele de consum ?i lipsa for?ei de munc?. Napolitanele Joe sunt fabricate acum ?n Ucraina ?i Polonia. Restric?iile impuse de COVID au dus anul trecut la o sc?dere semnificativ? a v?nz?rilor de cafea pe sectoarele HoReCa ?i ?n afara casei. Consumatorii testeaz? acum noi sortimente, amestecuri ?i gusturi, ?ncerc?nd s? reproduc? acas? experien?a anterioar?, tr?it? de obicei ?n cafenele ?i restaurante, spun reprezentan?ii Nestlé, ?n portofoliul c?ruia se afl? marca Nescafé. “Pentru 2021, ne a?tept?m ca segmentul de cafea s? ?nregistreze o cre?tere constant?, cu o singur? cifr?”, a declarat pentru Profit.ro Leszek Wacirz, country manager Nestlé Rom?nia. O evolu?ie ascendent? este a?teptat? ?i pe segmentul gust?rilor. Wacirz spune c? Nestle simplific? lista ingredientelor folosite ?i reduce cantit??ile de sare ?i zaharuri din re?ete. Recent a fost anun?at la nivel global c? Nestle ?nlocuie?te zah?rul din ciocolat? cu pulpa fructului arborelui de cacao. Totodat?, divizia de alimente pentru animale de companie va continua s? se dezvolte, ?n condi?iile ?n care perioada de lock-down a dus la o cre?tere a num?rului de animale cump?rate sau adoptate. Potrivit lui Wacirz, Nestlé va aduce pe pia?? ?n 2021 – la 25 de ani de la intrarea ?n Rom?nia - noi produse ?i noi ambalaje. La nivel global, Nestlé a avut anul trecut o cre?tere organic? a v?nz?rilor de 3,6%, iar ?n Rom?nia de 3,5%, sus?inut? de diversitatea portofoliului. “Aceasta a permis compensarea evolu?iei negative a categoriilor din sectorul out-of-home, dar ?i a investi?iilor f?cute ?n 2020 ?n sus?inerea comunit??ii locale - dona?ii ?n bani, echipamente ?i produse alimentare, m?suri de sprijinire a partenerilor din HORECA”, afirm? country managerul Nestlé Rom?nia. La ?nceputul pandemiei, consumatorii au ?ncercat s?-?i fac? stocuri de produse alimentare de baz?, c?ut?nd produse ?n formate mari sau cu pachete multiple, pe baza listelor de cump?r?turi predefinite, dar ?n lunile de var? oamenii au devenit mai relaxa?i ?i au revenit la comportamentul obi?nuit de cump?r?turi, spune Wacirz, remarc?nd totodat? trecerea de la comer?ul tradi?ional offline la cel digital, care genereaz? printre altele o deschidere mai mare fa?? de achizi?ia de noi produse. Afla mai multe despre COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICARom?nii au cheltuit ?n pandemie cu 10% mai mult pe m?ncare, b?uturi ?i produse de ?ngrijire, banii r?ma?i din bugetul de vacan?? sau ie?iri, Cristina Ro?ca, 29.03.2021, Pia?a bunurilor de larg consum - alimente, bunuri de ?ngrijire personal? sau a locuin?ei - este estimat? la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF.Banii r?ma?i din bugetul de vacan?? ?i ie?iri ?n ora? au mers ?n comer?, astfel c? v?nz?rile de bunuri FMCG au crescut anul trecut ?n Rom?nia cu aproape 10%, mai rapid ca pie?ele din regiune (7,7%) sau din Europa (7,6%), arat? o analiz? a companiei de cercetare de pia?? Nielsen. Avansul ia ?n calcul at?t cre?terea pre?urilor, c?t ?i cea a volumelor de v?nz?ri.?Restric?iile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa ?i limit?rile privind c?l?toriile au mutat consumul ?n cas?“, spun reprezentan?ii Nielsen.Cre?terea v?nz?rilor de bunuri de larg consum s-a resim?it pe toate canalele, deci at?t ?n comer?ul modern, c?t ?i ?n cel tradi?ional. ?Cea mai mare rat? de cre?tere apar?ine celor circa 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl ?i Penny), care ?ns? reprezint? sub 15% din valoarea retailului de b?c?nie.“Cele circa 60.000 de magazine din comer?ul tradi?ional din Rom?nia acoper? ?n continuare peste o treime din v?nz?ri ? cea mai mare cost?, urmat? de hipermarketuri -, dar sunt dep??ite ca rat? de cre?tere prin dezvoltarea accelerat? a re?elelor de comer? modern, spun anali?tii Nielsen.?Pia?a de bunuri de larg consum - alimente, bunuri de ?ngrijire personal? sau a locuin?ei - este estimat? la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ZF.Carmangeria Gourmet, un concept premium Kaufland Rom?nia , De Food Biz La mart. 29, 2021 Kaufland Rom?nia a inaugurat Carmangeria Gourmet, un concept premium de raion de produse din carne, deschis? momentan exclusiv ?n loca?ia din Barbu V?c?rescu. Clien?ii vor beneficia de o ?ntreag? experien?? premium, ce include un sortiment extins de produse, servire asistat? special? la raion, realizat? de o echip? de mae?tri m?celari, precum ?i de noi servicii disponibile ce vin s? sprijine clien?ii s? preg?teasc? acas? mese deosebite.Creat? ca o vitrin? special?, cu carne proasp?t?, de calitate premium,?Carmangeria Gourmet?pune la dispozi?ia clien?ilor facilit??i cum ar fi consultan?? direct de la speciali?ti mae?tri m?celari ?n preg?tirea c?rnii, sortimente premium din carne, prin rota?ie, cu specialit??i noi, unele dintre ele preg?tite chiar ?n Carmangerie, precum frig?rui la gr?tar, coaste la gr?tar, berbecu? la gr?tar, purcel la cuptor, miel la cuptor sau fripturi de vit?. De asemenea, sunt oferite servicii noi: tocare, fr?gezire ?i feliere carne.Kaufland Barbu V?c?rescu ofer? clien?ilor ?i un catalog de prezentare a Carmangeriei Gourmet, ce con?ine inclusiv recomand?ri de re?ete de la Chef Samuel, disponibil ?n magazin, dar ?i?online, acces?nd mai multe informa?ii folosind link-ul?kaufland.ro/carmangerie.Kaufland este una dintre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine ?n 8 ??ri, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 141 de magazine ?n Rom?nia.?Kaufland Rom?nia este liderul pie?ei de retail alimentar,?cu o cifr? de afaceri de aproape 11,8 miliarde lei, ?n 2019, mai mare cu 9% fa?? de anul anterior ?i un profit net de 847,66 milioane lei. ?n ultimii ani, ?n Rom?nia, a fost ?nregistrat?un?profit mediu de circa 6% din cifra de afaceri, comparativ cu? cca 3,2% la nivel interna?ional, potrivit oficialilor companiei.Resortul Green Village din Delta Dun?rii, de?inut de Drago? Anastasiu, se a?teapt? la o cre?tere a gradului de ocupare odat? cu prelungirea vacan?ei ?colare de prim?var?, Cristina Ro?ca ,29.03.2021, Oficialii Green Village spuneau anterior c? pentru 2021 estimeaz? un grad mediu de ocupare de 70%.Capacitatea de cazare este de 89 de camere, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu un living ?i o vil?. Green Village e un resort care se ?ntinde pe aproape 30.000 de metri p?tra?i.Oficialii resortului Green Village din Delta Dun?rii, de?inut de Drago? Anastasiu, spun c? prelungirea vacan?ei ?colare de prim?var? cu trei s?pt?m?ni va duce la o cre?tere a interesului pentru vacan?e ?i deci ?i la o cre?tere a gradului de ocupare al complexului turistic din Sf?ntu Gheorghe. Resortul de patru stele ??i redeschide por?ile pentru turi?ti ?n primul weekend din luna aprilie.?Prima s?pt?m?n? din aprilie coincidea cu vacan?a clasic? a elevilor; firesc, pentru acest interval am primit solicit?ri mai ales de la familii ?i grupuri cu copii. Ulterior, p?n? la Pa?te, urma s? g?zduim mai mult cupluri tinere. ?ns?, anun?ul Ministerului Educa?iei schimb? ?n doar dou? zile acest raport, pentru c? multe familii ne-au sunat deja ca s?-?i rezerve un sejur. Unii turi?ti aleg variantele de cazare cu 4-5 nop?i, dar avem ?i oaspe?i care prefer? pachetul Work from Hotel, ce presupune cel pu?in 14 nop?i de cazare“, a declarat Octavian Moldovan, director general al The Makers, compania care asigur? managementul Green Village.?n 5 luni, Auchan a colectat 13 tone de haine ?i ?nc?l??minte pentru reciclare ?i dona?ii , meatmilk , 29 martie 2021 Auchan Rom?nia continu? ac?iunile de sustenabilitate ?i de ?ncurajare a unui stil de via?? responsabil implement?nd un amplu program de colectare a obiectelor de ?mbr?c?minte ?i ?nc?l??minte ?n 8 dintre ora?ele ?n care este prezent. Astfel, retailerul?a amenajat ?n parc?rile hipermarketurilor Auchan din vestul ??rii containere speciale ?n care clien?ii sunt invita?i s? doneze articole pe care nu le mai poart?. Dup? o atent? sortare ?i igienizare, acestea sunt direc?ionate fie c?tre pre-reciclare, fie donate c?tre comunit??i din medii vulnerabile. Acest program de colectare a demarat ?n luna octombrie 2020 ?i se desf??oar?, ?n prezent, ?n 8 ora?e din zona de vest a ??rii, ?n care sunt prezente hipermarketuri Auchan, respectiv Timi?oara, Cluj, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, T?rgu Mure?, Bra?ov ?i Sibiu.Prin intermediul acestui program, clien?ii Auchan sunt invita?i s? doneze ?n containerele special amenajate haine ?i ?nc?l??minte pe care nu le mai folosesc. Partenerul companiei ?n acest proiect, Crucea Ro?ie, prime?te articolele vestimentare ?i ?nc?l??mintea, dup? ce acestea au fost sortate ?i igienizate, pentru donare. Textilele ?i ?nc?l??mintea care au un grad ridicat de degradare ?i care sunt considerate a fi un de?eu textil intr? ?ntr-un proces de pre-reciclare.?Doar 1% din textilele la nivel global se?recicleaz?.?Acest proiect are dou? obiective majore:?pre-reciclarea textilelor care nu pot fi reutilizate ca atare ?i reintroducerea acestora ?n economia circular? ca materie prim?, dar ?i solidaritatea prin sus?inerea comunit??ilor din mediile vulnerabile, prin intermediul partenerilor de la Crucea Ro?ie Rom?n?. Asemenea ?i altor proiecte de sustenabilitate pe care Auchan le deruleaz?, scopul nostru este acela de a diminua poluarea cu emisii?de gaze cu efect de ser? prin reducerea, refolosirea ?i reciclarea obiectelor vestimentare. P?n? ?n prezent, clien?ii au fost deschi?i c?tre ini?iativa noastr? ?i sper?m c? num?rul celor care se vor al?tura ?n demersul nostru pentru un viitor mai sustenabil va cre?te.”,?a declarat?Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail Rom?nia.?n primele cinci luni de la debutul programului, 13 tone de obiecte vestimentare ?i ?nc?l??minte au fost colectate ?n containerele special amenajate din parc?rile hipermarketurilor Auchan, prezente momentan ?n 8 ora?e.?Auchan ?i-a propus atingerea nivelului standard al Europei de Vest de colectare a 3-4 kg de textile/persoan?/an.Nestlé ?n parteneriat cu Funda?ia PRAIS doneaz? peste 800 de piese de mobilier c?tre institu?ii de ?nv???m?nt din jude?ul Prahova , Luni, 29 Martie 2021 , Nestlé ?n parteneriat cu Funda?ia PRAIS au ?ncheiat cu succes dona?ia de mobilier de birouri c?tre mai multe unit??i de ?nv???m?nt din jude?ul Prahova ?n baza unui proiect realizat ?n parteneriat cu Inspectoratul ?colar Jude?ean Prahova. Prin aceast? ac?iune au fost dotate cu piese de mobilier 20 de ?coli gimnaziale ?i licee, Palatul Copiilor, Casa Cadrelor Didactice ?i Inspectoratul ?colar Jude?ean Prahova. ,,Prin aceast? dona?ie, ne-am dorit s? contribuim la ?mbun?t??irea condi?iilor de formare a cadrelor didactice, de studiu ?i predare ?n institu?iile de ?nv???m?nt din jude?ul Prahova”, a declarat Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestlé Rom?nia.C?tre unit??ile ?colare din jude?ul Prahova au fost donate 300 de birouri, 180 dulapuri, 300 de scaune, 40 de mese de ?edin??. Reprezentan?ii Inspectoratului ?colar Jude?ean Prahova au decis ulterior repartizarea acestora ?n mediul ?colar.?,,Sprijinul acordat mediului educa?ional ?n aceast? perioad? complex? este o surs? de inspira?ie ?i un exemplu de urmat! Suntem onora?i c? facem parte din echipa inimoas? care a dus la bun sf?r?it aceast? dona?ie!”, a declarat Silvia Bucur, Pre?edinte Funda?ia PRAIS.Acest proiect de dona?ie se aliniaz? obiectivelor campaniei globale ini?iat? de Nestlé pentru sus?inerea comunit??ilor. La nivel global, ac?iunile de responsabilitate social? ale companiei sunt reunite ?n cadrul a trei ini?iative principale: Nestlé for a Waste Free World, Nestlé for Healthier Kids ?i Nestlé Needs YOUth.Intensificarea controalelor ANSVSA ?n perioada premerg?toare S?rb?torilor Pascale, meatmilk , 29 martie 2021 ?n perioada premerg?toare S?rb?torilor Pascale, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel na?ional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cet??enilor un comer? cu alimente sigure ?i a preveni apari?ia de toxiinfec?ii alimentare. La aceste ac?iuni de control particip?, al?turi de medicii veterinari ?i inspectori de specialitate din cadrul Direc?iilor Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) jude?ene/ Municipiului Bucure?ti ?i a circumscrip?iilor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor oficiale (CSVSAO).Pe baza unui Protocol, recent ?ncheiat ?ntre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor ?i Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor, cele dou? institu?ii vor desf??ura controale comune, fiecare urm?rind aspectele specifice, conform competen?elor, reduc?nd astfel frecven?a controalelor pentru operatorii din industria alimentar?, mai ales ?n contextul pandemiei de Covid-19.Controalele urm?resc verificarea respect?rii condi?iilor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor din toate pie?ele agro-alimentare, abatoarele ?i centrele de sacrificare cu activitate temporar?, unit??ile de tran?are a c?rnii, unit??i de procesare ?i depozitare a alimentelor de origine animal ?i nonanimal?, precum ?i ?n unit??ile de v?nzare cu am?nuntul (carmangerii, m?cel?rii,?unit??i de alimenta?ie public?, pizzerii, cantine, unit??i tip catering, cofet?rii, patiserii, laboratoare de cofet?rie/patiserie, pensiuni turistice, unit??i de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).Fiecare DSVSA jude?ean?/Municipiul Bucure?ti a stabilit un program de lucru pentru perioada?22 martie – 1 mai 2021?(premerg?toare S?rb?torilor Pascale Catolice ?i S?rb?torilor Pascale Ortodoxe), ?n baza c?ruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale ?i verific?ri asupra modului ?n care sunt respectate condi?iile sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor, ?n obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor.Astfel, ?n perioada?22.03.2020 – 01.05.2020?este asigurat? permanen?a activit??ii prin programul prelungit la nivelul DSVSA ?i CSVSAO teritoriale, inclusiv ?n zilele de s?mbat? ?i duminic?. La sediul acestora vor fi afi?ate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil ?i num?rul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli ?n domeniul siguran?ei alimentelor. Aceste informa?ii vor fi postate ?i pe site-ul fiec?rei DSVSA jude?ene.?n zonele de restric?ie, consecutive confirm?rii unui focar de pest? porcin? african? (PPA) la porcii domestici, mi?carea mieilor destina?i sacrific?rii se va facecu respectarea prevederilor europene, care precizeaz? c?: ?n zona de protec?ie:?”nici o alt? specie de animal domestic nu poate p?trunde ?n exploata?ie, nici nu poate ie?i din aceasta ?i c? ?n zona de supraveghere: ”nici o alt? specie de animal domestic nu poate p?trunde sau ie?i din exploata?ie f?r? autorizarea autorit??ii competente ?n urm?toarele ?apte zile de la stabilirea zonei”.Av?nd ?n vedere situa?ia epidemiologic? la nivel na?ional ?n direc?ia pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu stricte?e cerin?ele sanitare veterinare privind mi?carea porcinelor ?i a altor specii de animale.Ca urmare a confirm?rii scrapiei ?n anumite jude?e se monitorizeaz? circula?ia ovinelor ?i caprinelor destinate sacrific?rii, respectiv ?ntregul traseu de la ferme sau exploata?ii de origine?c?tre abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.?n toate pie?ele agroalimentare ?i ?n alte locuri special amenajate ?n care va fi valorificat? carnea ?i celelalte produse de origine animal?, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar ?i programul prelungit de activitate, inclusiv ?n zilele de s?mbat? ?i duminic?.Pentru eficientizarea acestor ac?iuni, medicii veterinari vor solicita ?n baza tematicilor de control commune ?i ori de c?te ori consider? necesar, sprijinul altor autorit??i competente jude?ene sau locale (Prim?rii, Consilii Jude?ene, Institu?ii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), ?n vederea organiz?rii unor ac?iuni comune de inspec?ie ?i control, ?n limita competen?elor stabilite prin legisla?ia ?n vigoare ?i ?n baza protocoalelor de colaborare ?ncheiate cu alte autorit??i.Ac?iunile de control vor avea ?n vedere verificarea modului ?n care sunt respectate urm?toarele cerin?e:Animalele destinate sacrific?rii– fermele/exploata?iile de unde vor fi livrate animalele pentru t?iere, precum ?i operatorii din domeniul alimentar care desf??oar? activit??i de t?iere, procesare, depozitare, transport/distribu?ie ?i comercializare a c?rnii de miel ?i a produselor derivate din aceasta de?in autorizare/?nregistrare sanitar? veterinar? eliberat? ?n conformitate cu prevederile legisla?iei sanitare veterinare ?n vigoare;– vor fi admise pentru sacrificare ?n vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunz?toare de s?n?tate certificate de s?n?tate (documente privind informa?iile de lan? alimentar) ?i care sunt identificate ?i ?nregistrate ?n Baza Na?ional? de Date conform legisla?iei ?n vigoare, ?nso?ite de documente sanitare veterinare de mi?care, crescute ?n ferme, localit??i ?i zone indemne de boli transmisibile;– respectarea regulilor de bun?stare a animalelor ?n timpul transportului, abatoriz?rii sau t?ierii, conform prevederilor legale ?n vigoare;Inspectorii DSVSA ?n colaborare cu reprezentan?ii Inspectoratelor de Poli?ie jude?ene, ?i, respectiv, al municipiului Bucure?ti, vor efectua controale ?n trafic asupra transporturilor de animale pentru:verificarea condi?iilor de igien?, a dezinfec?iei ?i a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;verificarea documentele ?nso?itoare ale animalelor (certificate veterinare care s? ateste s?n?tatea mieilor ?i documente care s? cuprind? informa?ii despre lan?ul alimentar).– sacrificarea mieilor se realizeaz? ?n unit??i de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.– sacrificarea mieilor poate fi realizat? ?i ?n spa?ii amenajate ?i autorizate temporar, organizate ?n condi?iile legii ?n care s? se asigure supravegherea sanitar? veterinar? ?i ?n care sunt respectate condi?iile prev?zute de legisla?ie, carnea rezultat? ?n urma sacrific?rii fiind destinat? direct consumatorului final, fiind interzis? comercializarea acesteia prin unit??ile de comercializare cu amanuntul.– spa?iile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie s? fie situate ?n zone ?n care nu au fost impuse restric?ii din motive de s?n?tate a animalelor;Func?ionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permis? numai ?n perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premerg?toare Pa?telui catolic), respectiv, ?n perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premerg?toare Pa?telui ortodox), ?ntre orele 07:00 – 17:00.DSVSA jude?ene ?i a municipiului Bucure?ti vor permite ?nfiin?area spa?iilor amenajate temporar numai ?n condi?ii ?n care:– ?n aceste spa?ii amenajate temporar sunt respectate condi?iile generale ?i specifice de igien?, s?n?tate ?i bun?stare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animal? nedestinate consumului uman ?i de eliminare a de?eurilor, stabilite de legisla?ia sanitar? veterinar?;– exist? un num?r suficient de medici veterinari oficiali instrui?i corespunz?tor cu privire la efectuarea examenului ante ?i post-mortem, care s? poat? dispune m?suri de restric?ie sanitar-veterinar? asupra c?rnii, ?n cazurile ?n care constat? ?nc?lc?ri ale prevederilor legisla?iei ?n vigoare la nivelul centrelor de t?iere autorizate temporar.Carnea de miel– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare ?nso?ite de certificat sanitar-veterinar;– carnea de miel rezultat? ?n urma sacrific?rilor ?n spa?iile amenajate temporar, se ob?ine numai la cererea direct? a consumatorilor ?i numai dup? efectuarea examenului ante ?i post mortem, neput?nd fi livrat? ?n vederea comercializ?rii c?tre alte unit??i din domeniul alimentar ?nregistrate/autorizate sanitar veterinar;– marcarea carcaselor de miei se realizeaz? cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea ?i certificarea sanitar? veterinar? a c?rnii proaspete ?i marcarea produselor de origine animal? destinate consumului uman;– marcarea c?rnii de miel, rezultat? ?n urma sacrific?rilor ?n spa?iile amenajate temporar, se realizeaz? cu o marc? de s?n?tate special? de form? rotund? cu diametrul de 3,5 cm, ?n interiorul c?reia este ?nscris indicativul jude?ului urmat de codul numeric acordat de DSVSA jude?ean?/a municipiului Bucure?ti;– depozitarea ?i comercializarea c?rnii de miel trebuie s? se realizeze ?n spa?ii adecvate, cu asigurarea temperaturii ?i st?rii de igien? corespunz?toare;– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel ?n stare refrigerat? sau congelat?.Ou?le ?i produse din ou? destinate consumului uman– produc?torii ?i comercian?ii care valorific? ou? pentru consum uman, fermele produc?toare ?i centrele de ambalare ou?, trebuie s? fie autorizate/?nregistrate sanitar veterinar conform legisla?iei sanitare veterinare ?n vigoare;– transportul ou?lor trebuie s? se efectueze numai ?n mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe ?ntreaga perioad? de depozitare ?i comercializare s? fie asigurate?temperatura ?i?igiena corespunz?toare;– ou?le trebuie s? fie marcate cu codul produc?torului ?i s? provin? din centre de ambalare ou? autorizate ?n conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ou?lor;– examenul ovoscopic este efectuat de c?tre personalul veterinar din cadrul circumscrip?iilor sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor oficiale teritoriale pentru ou?le valorificate de c?tre micii produc?torii particulari ?n pie?ele agroalimentare ?i/ sau t?rguri autorizate sanitar-veterinar;– este interzis? comercializarea ou?lelor cu coaja crapat? sau lovit?, acestea sunt retrase de la comercializare ?i sunt dirijate c?tre o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnic?;Laptele ?i produsele din lapte– micii produc?tori care comercializeaz? lapte ?i br?nzeturi ?n pie?ele agroalimentare ?i t?rguri, trebuie s? fie ?nregistra?i sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;– laptele crud care este destinat v?nz?rii directe sau prelucr?rii ?n br?nzeturi, trebuie s? provin? de la animale s?n?toase, crescute ?n ferme/exploata?ii autorizate/?nregistrate sanitar veterinar ?i care nu sufer? de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui ?i produselor lactate;– micii produc?tori care v?nd direct lapte crud ?i produse din lapte c?tre consumatorul final ?n pie?ele agroalimentare ?i t?rguri, trebuie s? de?in? carnete de san?tate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus men?ionat;– br?nzeturile destinate comercializ?rii de c?tre micii produc?tori, trebuie expuse la v?nzare, ?n spa?ii special amenajate din pie?e agroalimentare ?i t?rguri, ?n vitrine destinate acestui scop, ?n recipiente (t?vi) confec?ionate din materiale necorodabile, u?or de cur??at ?i igienizat (plastic, ceramic?, inox etc);– br?nzeturile s? fie protejate corespunz?tor ?mpotriva contamin?rii pe durata transportului ?i a expunerii la v?nzare c?tre consumatorul final (de exemplu: ?n recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);– ?n cazul ?n care, transportul ?i p?strarea br?nzeturilor ?n vederea v?nz?rii directe c?tre consumatorul final se realizeaz? ?n recipiente confec?ionate tradi?ional din lemn (putini), acestea trebuie s? fie curate ?i identificate corespunz?tor, pentru asigurarea trasabilit??ii produselor ?i prevenirea contamin?rii;– comercializarea br?nzeturilor ?n pie?ele agroalimentare ?i t?rguri, se va face numai ?n ambalaje de desfacere corespunz?toare de unic? folosin?? (pungi de plastic alimentare, h?rtie cerat? alimentar? etc.), sau alte tipuri de recipiente cur??ate ?i igienizate corespunz?tor;– trebuie s? fie asigurat? trasabilitatea laptelui ?i br?nzeturilor ob?inute de micii produc?tori, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care s? con?in? men?iuni referitoare la denumirea produsului, numele produc?torului, locul producerii, data ob?inerii, cum ar fi:– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;– utilizarea de pungi imprimate;– afi?area, ?n momentul expunerii la v?nzare ?i pe toat? perioada comercializ?rii, a unor informa?ii ?nscrise pe t?bli?e ?i/sau panouri aplicate deasupra sau ?n dreptul produsului prezentat etc.Pe?tele ?i produsele din pescuit?– spa?iile ?i locurile unde se comercializeaz? pe?tele ?i produsele din pescuit trebuie s? fie ?nregistrate sanitar-veterinar ?i s? ?ndeplineasc? condi?iile stabilite pentru desf??urarea acestor activit??i;– trebuie s? fie respectate condi?iile sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor stabilite de legisla?ia ?n vigoare cu privire la transportul, depozitarea ?i expunerea spre comercializare a pe?telui ?i produselor din pescuit;– ghea?a utilizat? pentru men?inerea temperaturii pe?telui ?i produselor din pescuit proaspete, trebuie s? fie ob?inut? numai din ap? potabil? ?i s? fie asigurat? pe ?ntreaga perioad? de expunere;– trebuie asigurat? trasabilitatea pe?telui ?i produselor din pescuit prin etichete ?i alte documente ?nso?itoare, inclusiv dac? acestea provin din acvacultur? (sistem de cre?tere controlat?) sau sunt capturate (pescuite) din mediul s?lbatic;– pe?tele ?i produsele din pescuit comercializate trebuie s? nu fie infestate cu parazi?i vizibili ?i s? fie corespunz?toare din punct de vedere al examenului organoleptic.Controalele oficiale tematice ?n spa?iile ?i locurile ?n care se comercializeaz? pe?tele ?i produsele din pescuit vor fi intensificate??n perioadele 23 – 26.03.2021 ?i 28.03.2021, precum ?i ?n perioada 23 – 25.04.2021 (cu ocazia s?rb?torilor religioase de Bunavestire, Florii catolice ?i Florii ortodoxe).Alte produse alimentare tradi?ionale:?cozonaci, pr?jituri, produse de panifica?ie, legume de sezon, etc. se pot comercializa ?n spa?ii amenajate ?i ?nregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA jude?ene respectiv a municipiului Bucure?ti.?n cazul ?n care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constat? c? nu sunt respectate condi?iile sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor, ?n func?ie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA jude?ene respectiv a municipiului Bucure?ti, vor suspenda activitatea unit??ii respective p?n? la remedierea tuturor deficien?elor, vor aplica sanc?iuni contraven?ionale, vor re?ine oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru s?n?tatea cet??enilor, dirij?ndu-se c?tre unit??i de neutralizare.Men?ion?m c? aceste controale se vor desf??ura ?n colaborare ?i cu reprezentan?i ai Poli?iei Rom?ne ?i ai Ministerului Finan?elor.Reamintim tuturor cet??enilor num?rul de Call- Center al ANSVSA – 0800.826.787, unde se pot face sesiz?ri, sau se pot ob?ine informa?ii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguran?ei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice re?ea de telefonie. Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar?Macromex, parteneriat cu Schneider Electric pentru cel mai nou centru de date 29 Mar 2021 | de Simona Popa Macromex a finalizat construirea celui de-al doilea depozit, Corso Distribution Center, fiind vorba despre cel mai modern centru de distribu?ie al companiei, iar solu?iile de tip Data Center care deservesc sistemele critice IT&C ?i infrastructura robotizat? au fost furnizate de Schneider Electric Rom?nia.Pentru Data Center-ul centrului de distribu?ie Corso Distribution Center din Chitila – proiect la cheie - Schneider Electric Rom?nia s-a ocupat de designul, furnizarea de echipamente ?i solu?ii tehnice, precum ?i de asigurarea serviciilor de instalare, realizate ?mpreun? cu partenerul autorizat, Innova Engineering SRL. Solu?ia a fost proiectat? pornind de la nevoile clientului de a avea un Centru de Date care s? poat? garanta o ?nalt? disponibilitate echipamentelor IT&C critice, acestea asigur?nd, printre altele, ?i controlul instala?iilor robotizate.De asemenea, solu?iile furnizate ?n cadrul noului Centru de Date Macromex au fost proiectate pentru asigurarea unei eficien?e energetice ridicate, a monitoriz?rii continue ?i a unor costuri reduse pe toat? durata de via?? de exploatare a acestora.?Succesul proiectului pe care l-am implementat pentru Macromex s-a datorat experien?ei precedente cu beneficiarul final, dar ?i colabor?rii foarte bune ?ntre p?r?ile implicate ?n proiectare ?i implementare: echipa Schneider Electric Rom?nia, integratorul de centre de date Innova Engineering – partener instruit ?i certificat pentru produsele instalate ?i responsabilii de proiect ai clientului. Cu to?ii am urm?rit s? realiz?m un proiect care s? aduc? economii ?i beneficii pe termen lung, av?nd ?n vedere c? exploatarea unui centru de date necesit? servicii foarte specializate, iar Schneider Electric prin partenerii autoriza?i poate r?spunde eficace acestei nevoi”, explic? Oana Muscalu, Data Center Systems Sales Manager Schneider Electric.?Serviciile de instalare ?i punere ?n func?iune a echipamentelor au fost realizate respect?nd toate condi?iile de siguran?? ?i protec?ie ?mpotriva virusului SARS-CoV2. La fel se va ?nt?mpla ?i ?n ceea ce prive?te serviciile de mentenan??. Nu ?n ultimul r?nd, solu?ia de monitorizare de la distan?? permite clientului s? supervizeze centrul de date f?r? s? fie nevoit s? se deplaseze la fa?a locului, ceea ce este, de asemenea, foarte important ?n aceast? perioad? ?i scurteaz? cu mult timpul de interven?ie”, adaug? ea.Cu o istorie de peste 25 ani, Macromex este liderul ?n industria de produse alimentare, pe segmentul de produse congelate ?i refrigerate, fiind o companie 100% rom?neasc? ce dispune de dou? centre de distribu?ie ?i alte 12 puncte de cross-docking.?Cora, la a doua ?nchidere de hypermarket pe pia?a local? , 29 Mar 2021 | de Alina Dragomir La 11 ani de la deschidere, retailerul cora Rom?nia va ?nchide hypermarketul pe care ?l opereaz? ?n Baia Mare. Magazinul va fi ?nchis ?ncep?nd cu data de 4 mai ?i dup? aceast? ?nchidere re?eaua de hypermarketuri cora va num?ra 10 loca?ii. Aceasta nu este prima ?nchidere a retailerului franco-belgian pe pia?a din Rom?nia, ?n 2015 fiind ?nchis hypermarketul din Arad. ”Este o decizie de business extrem de bine c?nt?rit?, bazat? pe cifre concrete, analizate cu toat? responsabilitatea ?i pe care am luat-o doar atunci c?nd nu am mai avut alt? op?iune. Am am?nat mult acest moment ?n primul ?i ?n primul r?nd pentru echipa de profesioni?ti pe care o avem local ?i care s-a implicat 100% ?i s-a str?duit zi de zi pentru a veni ?n ?nt?mpinarea clien?ilor no?tri. Ne retragem, cu regret, din Baia Mare, ?ns? r?m?nem ?n continuare prezen?i ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Bac?u, Drobeta, Ploie?ti ?i Constan?a”, au precizat reprezentan?ii retailerului.Pia?a din Baia Mare este destul de aglomerat?, fiind opera?ionale ?n acest moment nu mai pu?in de 32 de magazine de?inute de lan?urile interna?ionale de retail, dintre care 4 hypermarketuri, 7 magazine de tip discount, 2 unit??i cash& carry. ?n ceea ce prive?te echipa din magazinul Baia Mare, oficialii cora spun c? le vor acorda sprijinul necesar pentru a face mai u?or fa?? tranzi?iei spre un nou loc de munc?.”cora ??i men?ine ferm angajamentul fa?? de Rom?nia ?i continu? planurile de expansiune ?n direc?ia care consider?m c? va domina comer?ul ?n anii care urmeaz?, reprezentat? de e-commerce ?i de formatele online – offline”, au mai punctat oficialii cora Rom?nia.Recent, dup? opt ani de la ultima deschidere, cora a reluat expansiunea ?i a intrat pe segmentul de proximitate cu brandul cora Urban. Re?eaua de hypermarketuri cora, operat? la nivel local de compania Rom?nia Hypermarche SA, a raportat pentru anul financiar 2019 o cifr? de afaceri de 1,72 miliarde de lei, ?n sc?dere fa?? de anii preceden?i, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finan?e.DIVERSEUn fermier a g?sit 3 cadavre de porci cu pest?, f?r? crotalii, arunca?i la 1 km de o ferm? Smithfield. Daniel Befu 28 martie 2021 Un fermier din jude?ul Timi? a descoperit, f?r? s? vrea, un focar de pest? porcin? pus de un incon?tient sau de o m?n? criminal?, la o distan?? de aproximativ 1 km de o ferm? apar?in?nd celui mai mare investitor din agricultura Rom?niei, compania Smithfield. Ac?iuni de acest tip, at?t de u?or de pus ?n practic? de indivizi r?uvoitori sau incon?tien?i, risc? s? produc? perturb?ri majore la cei mai mari actori din zootehnie.Fermierul respectiv prefer? s? ??i p?streze anonimatul, dup? ce s-a confruntat cu un val de repro?uri din partea comunit??ii din care face parte, cum c? prin raportarea respectivului caz, ”le-a adus tuturor controale pe cap”, de?i a nu fi raportat situa?ia, expunea comunitatea unor consecin?e mult mai grave, exist?nd riscul, dac? virusul s-ar fi r?sp?ndit, s? duc? la ?nchiderea temporar? a celui mai important agent economic din zon?.?Eu am g?sit 3 porci arunca?i pe un teren viran de l?ng? ferma mea. Porcii au fost g?si?i l?ng? calea ferat? la ie?ire din ?ag spre Jebel, pe intrarea unui drum agricol pe care-l cur?? s?pt?m?nal de gunoi. Terenul este proprietatea CFR. ?n data de 1 martie, ?n jurul orelor 18, ne ?ntorceam de la c?mp ?mpreun? colegul meu ?i so?ia. C?nd am traversat calea ferat? pe un drum agricol care ajunge ?n DN59, am observat ?ntr-un loc unde se tot arunc? gunoaie pe care le cur???m aproape zilnic, 2 saci de rafie din care m?nca un c?ine. Am oprit ma?ina ?i am v?zut 3 purcei vietnamezi de circa 60 kg mor?i. Din unul m?nca c?inele vagabond. Am sunat la veterinarul din ?ag-Par?a ?i i-am relatat cazul, trimi??ndu-i pozele. Locul se afla la circa 300 m de ferma mea ?i la circa 1 km de Smithfield. Dup? circa 30 minute a venit doctorul veterinar ?i a f?cut poze, a luat purceii ?i a dezinfectat zona, stropind cu clor ?i dezinfectant special. Apoi s-a ?nnoptat. A doua zi diminea?? a venit o comisie de la DSV, ?nso?it? de poli?ie, reprezentan?i de la prim?rie ?i medicul veterinar, care au verificat zona ?i au ?ntocmit un proces verbal. Tot atunci am primit un telefon de la directorul adjunct al DSV Timi?, c?ruia i-am relatat detaliat ceea ce am v?zut ?i g?sit. ?n timpul ?n care era comisia acolo, au venit mai multe persoane cu ma?ini, care se plimbau ?n zon?, probabil s? arunce gunoi ?i care au fost legitima?i pentru c? erau pe un drum agricol f?r? un scop anume. ?n decurs de 2 s?pt?m?ni au fost verificate toate gospod?riile locuitorilor din Par?a, ?ag, P?dureni ?i oamenii aten?iona?i s? verifice porcii din gospod?rie. Nu s-au f?cut presiuni. Totul a decurs normal. Dup? cam o s?pt?m?n? am auzit de la un vecin, c? s-au g?sit porci mor?i ?i ?n apropiere de Peciu Nou, o localitate vecin? situat? la circa 15 km de noi, tot l?ng? o ferm? a Smithfield, ?ntr-un ?an?. Se urm?rea probabil contaminarea zonei. Dup? circa 10-15 zile de la descoperirea porcilor, s-a f?cut public ?n pres? ?i la radio descoperirea porcilor, ?n tot acest r?stimp f?c?ndu-se zeci de verific?ri la porcii din gospod?riile localnicilor. Eu mi-am f?cut datoria s? anun? autorit??ile, tocmai pentru c? m?ncau c?inii din ei. Mul?i din zon? au zis c? trebuia s? ?i ?ngrop ?i s? nu anun?, c? acum le-au f?cut control din cauza mea. Din ce am discutat informal cu cei de la DSV, ei b?nuiesc c? cineva a aruncat inten?ionat cadavrele, ca s? contamineze zona. Au c?utat toate gospod?riile ?i poli?ia a verificat c?teva ma?ini care erau prin zon? a doua zi. Chiar s-au mobilizat to?i, dar nimic momentan”, ??i aminte?te fermierul care a descoperit cadavrele infectate cu pest? porcin?.Porcii arunca?i aveau capetele t?iate ca s? nu poat? fi identifica?i dup? crotaliiAutorit??ile nu pot ?n?elege mecanismul de g?ndire al autorilor capabili s? comit? astfel de infrac?iuniDirectorul executiv al DSV Timi?, Flavius Nicoar? a detaliat pentru Agrointeligen?a cum a decurs ancheta de la Par?a, dar ?i cum, la c?teva zile distan??, a ap?rut un alt focar, ?ntr-o manier? identic? ca modus operandi.”Acum 3 s?pt?m?ni, aproximativ, am fost notifica?i de c?tre medicul veterinar din localitatea ?ag despre existen?a a 3 cadavre de suine din rasa vietnamez?, aruncate undeva dup? rambleul unei c?i ferate, ?n zona de frontier? a celor 3 localit??i: Par?a, ?ag, P?dureni. Am luat toate cele 3 cadavre de suine. Dou? erau de purcei sugari ?i unul era o scroaf? ?n jur de 40 kg, dar f?r? cap. Adic? s-a ac?ionat ca s? nu putem s? identific?m animalul. S-au recoltat probe. Din nefericire au ie?it pozitive la pest? porcin? la laboratorul nostru. Am trimis la Bucure?ti ?i am avut confirmarea ?i de la IDSA c? este pest? porcin? african?. Am aplicat nota de serviciu din decembrie 2020 prin care am verificat absolut toate exploata?iile de porci, ?n special cele de vietnamezi, pe o raz? de 10 km ?i am continuat ?i ulterior, prin medicii veterinari concesionari, s? verific?m celelalte exploata?ii. N-am mai g?sit nici o suspiciune de pest? porcin? ?i am fost nevoi?i, conform legii, s? declar?m focar de pest? porcin? pe coordonatele GPS, acolo unde am g?sit cadavrele. Joi, la o zi dup? declararea focarului de pest? porcin? la Par?a, am fost notifica?i de c?tre poli?ie c? s-au g?sit 15 cadavre de porci, tot vietnamezi, undeva ?n zona Bethausen, pe l?ng? localitatea Cliciova. Colegii mei s-au deplasat la fa?a locului, au investigat situa?ia, au g?sit cadavrele. Din fericire la unul dintre porci nu apucaser? s? taie urechea ?i am g?sit un crotaliu. Adic? am identificat exploata?ia. ?n 3 ore am ajuns la exploata?ia de origine, am pus sub supraveghere exploata?ia, fiind ?n permanent? leg?tur? cu poli?ia. Am recoltat probe de s?nge ?i de acolo ?i ieri au venit rezultatele de la noi de la laborator. Sunt pozitive ?i respectivele cadavre. Luni diminea?? probele pleac? la Bucure?ti pentru confirmare. GP-ul (n.r. gospod?ria familial?) unde am g?sit crotaliul este ?n localitatea Hezeri?, undeva ?ntre 10 ?i 15 km de locul unde fuseser? aruncate cadavrele de porci. La data controlului 15 sau 16 capete de porci mai erau ?n GP-ul respectiv, iar la noi ?n baza de date figurau cu 55 de capete. Ancheta epidemiologic? este ?n curs. Vineri, din cercet?rile preliminare n-am ob?inut foarte multe date, dar de luni ?ncolo continu?m ancheta. Din punct de vedere sanitar veterinar au fost deja sanc?iona?i ?n prim? instan??, din punct de vedere pecuniar, pe baza legii ?i bine?n?eles c? dup? ce vom lichida focarul de acolo, ?n condi?iile actuale minim 6 luni nu are voie s?-?i populeze cu animale. Din punct de vedere sanitar-veterinar, mar?i sau miercuri vom lichida ?i porcii care sunt acolo. Crede?i-m?, c? nu ?n?eleg logica celor care au f?cut asta. Puteau expune ?ntregul areal pe care s-au deplasat cu cadavrele, ?nainte de a se dispensa de ele. Nu ?tim traseul pe care s-au deplasat, nu ?tim ?n ce condi?ii au fost duse cadavrele, dar mai multe detalii nu v? pot da acum, pentru c? este ?n derulare o anchet? ?i din partea altor institu?ii ale statului. Persoanele care au f?cut lucrul ?sta, oricum nu mai sunt contravenien?i, ci sunt infractori. Din nefericire ?ns?, de?i poli?ia ancheteaz? ?i cazul de la Par?a, p?n? la data de azi nu avem informa?ii care s? ne dea indicii, minore m?car, despre un prezumtiv cet??ean care ar fi aruncat porcii acolo”, explic? ?eful DSV Timi?.Flavius Nicoar? d? asigur?ri c? ?n ciuda riscului la care au fost expuse, fermele Smithfield sunt ?n afara oric?rui pericol! ”?tiin?ific un cadavru e periculos ?n primul r?nd din cauza vectorilor naturali, adic? a p?s?rilor r?pitoare. Din fericire acolo, la Par?a, am luat cadavrele la maxim 2 ore dup? ce au fost aruncate, spre deosebire de cazul celor 15 cadavre de porci de la Bethausen, unde, din ce am v?zut noi, apreciem noi c? erau arunca?i de minim 7 zile. La Par?a am fost foarte repede anun?a?i ?i a contat enorm, fiindc? exist? ?n permanen?? riscul de vehiculare a virusului de c?tre vectorii naturali, ?n principal p?s?rile r?pitoare ?i orice r?pitor, nu doar p?s?ri. La Par?a, chiar dac?, din nefericire, sunt 3 ferme comerciale prinse ?n zona de protec?ie ?i supraveghere: Peciu, P?dureni ?i Par?a, Smithfield, ca orice societate comercial?, are un program de supraveghere prin care se face supraveghere pasiv? ?i activ? ?n fiecare zi. ?in?nd cont c? au trecut 24-25 de zile de c?nd au fost descoperite cadavrele la Par?a, supravegherea pasiv? ?i activ? a continuat ?n toate fermele comerciale ?i nu avem nici o suspiciune de pest? ?n fermele comerciale din jude?ul Timi?.Date fiind similitudinile dintre cele dou? cazuri, de la Par?a ?i Bethausen, ?eful DSV Timi? a decis s? mearg? cu ancheta mai departe, ?ncerc?nd s? afle dac? sursa focarului de la Bethausen e aceea?i cu cea de la Par?a. ”Este destul de dificil, dar nu imposibil. O s? cerem la IDSA Bucure?ti, deoarece nu avem capacitatea la nivelul laboratorului Timi?, s? identifice de fapt genotipul virusului. Asta e calea cea mai u?oar?, s? vedem dac? e aceea?i surs?”, exploreaz? ?i aceast? pist? Flavius Nicoar?. UNIUNEA EUROPEANA Comisia European? anun?? norme noi pentru ?nt?rirea ?ncrederii ?n studiile ?tiin?ifice privind produsele alimentare 28 Martie 2021 ? Comisia European? a anun?at c? din 27 martie 2021 a devenit aplicabil Regulamentul privind transparen?a ?i durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor ?n cadrul lan?ului alimentar.Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, propunerea de regulament a Comisiei a fost adoptat? ?n 2019, ?n urma unei ini?iative cet??ene?ti europene.Intrarea ?n vigoare a regulamentului nu marcheaz? doar un important pas ?nainte ?n modernizarea politicii UE ?n domeniul siguran?ei alimentare, ci este, de asemenea, un exemplu elocvent al impactului politic direct al unei ini?iative cet??ene?ti europene, informeaz? Executivul comunitar.Noile norme vor ?mbun?t??i transparen?a evalu?rii riscurilor la nivelul UE ?n ceea ce prive?te produsele alimentare ?i vor acoperi o gam? larg? de produse de mare interes pentru cet??eni. Regulamentul va consolida fiabilitatea, obiectivitatea ?i independen?a studiilor prezentate Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) ?i va conferi un rol mai important statelor membre ?n guvernan?a EFSA.?nc? de la ?nceputul procesului UE de evaluare a riscurilor, toate studiile ?i datele ?tiin?ifice prezentate vor fi f?cute publice ?n mod proactiv. Va fi folosit un format u?or accesibil ?ntr-o sec?iune dedicat? a site-ului EFSA (cu excep?ia cazului ?n care acest lucru nu este posibil din motive de confiden?ialitate justificate ?n mod corespunz?tor). ?n plus, pentru a identifica dac? sunt disponibile alte date sau studii ?tiin?ifice relevante, EFSA va consulta publicul ?i to?i ceilal?i parteneri implica?i ?nainte de a-?i preg?ti contribu?ia ?tiin?ific?, informeaz? Executivul comunitar.O serie de m?suri vor asigura calitatea, robuste?ea ?i independen?a studiilor prezentate de industrie. Atunci c?nd sunt comandate studii pentru a sprijini o viitoare cerere sau notificare de autorizare la nivelul UE, operatorii economici ?i laboratoarele ?n cauz? trebuie s? notifice aceste studii EFSA ?n faza premerg?toare depunerii. Aceast? m?sur? este menit? s? garanteze faptul c? ?ntreprinderile care solicit? autoriza?ii prezint? toate informa?iile relevante ?i nu ascund studiile nefavorabile.?n urm?torii patru ani, Comisia va efectua, de asemenea, misiuni de informare la sediile laboratoarelor pentru a evalua dac? acestea aplic? standardele relevante pentru testele ?i studiile prezentate EFSA ?n contextul unui proces de depunere a cererilor. Aceste misiuni vor permite Comisiei s? identifice ?i, dac? este necesar, s? corecteze orice neconformitate sau deficien??.?n ultimele luni, EFSA ?i-a ajutat partenerii s? ?n?eleag? mai bine ?i s? se preg?teasc? pentru noile dispozi?ii. Agen?ia a creat o serie de materiale de sprijin, cum ar fi tutoriale animate, ?ntreb?ri frecvente ?i a organizat o serie de sesiuni de formare.Statele membre vor juca un rol mai important ?n ?mbun?t??irea guvernan?ei EFSA ?i a cooper?rii ?tiin?ifice ?i ?n asigurarea sustenabilit??ii sale opera?ionale pe termen lung. Reprezentan?ii tuturor statelor membre, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai societ??ii civile ?i ai grupurilor de interese din cadrul lan?ului alimentar vor fi implica?i ?n guvernan?a EFSA. Ace?tia vor fi reprezenta?i ?n consiliul s?u de administra?ie ?ncep?nd cu 1 iulie 2022. ?n plus, legisla?ia prevede o implicare mai activ? a statelor membre ?n promovarea capacit??ii ?tiin?ifice a EFSA, prin implicarea celor mai buni exper?i independen?i ?n activitatea EFSA.?Cre?terea transparen?ei activit??ii ?tiin?ifice a UE ?n domeniul alimentar va consolida ?ncrederea consumatorilor. Aceste noi norme ?n materie de transparen?? r?spund ?n mod direct solicit?rilor cet??enilor no?tri. Le punem ?n aplicare ?ntr-un moment ?n care Comisia ?i-a asumat un angajament ferm, prin intermediul strategiei ?De la ferm? la consumator”, de a asigura o mai mare sustenabilitate, astfel ?nc?t modul ?n care producem ?i consum?m alimentele s? fie s?n?tos nu numai pentru noi, ci ?i pentru planeta noastr?”, a afirmat comisarul Stella Kyriakides, responsabil cu s?n?tatea ?i siguran?a alimentar?.La r?ndul s?u, Bernhard Url, directorul executiv al EFSA, sus?ine c? este un moment crucial pentru sistemul UE privind siguran?a alimentar?. ?EFSA este recunosc?toare legiuitorilor pentru c? ne-a oferit aceast? ocazie interesant? de a informa cet??enii ?i p?r?ile interesate cu privire la activitatea noastr? ?i de a beneficia de un control mai strict al proceselor ?i practicilor noastre de lucru. ?n ultimii ani, am alocat resurse semnificative pentru a ne asigura c? tranzi?ia c?tre noul sistem este c?t mai lin? ?i mai incluziv? posibil pentru toate p?r?ile interesate”, a transmis directorul executiv al isia European? a publicat mar?i rezultatele celei de-a doua p?r?i a unei compara?ii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceea?i marc?, studiul fiind realizat de Centrul Comun de Cercetare. Scopul studiului prezentat mar?i a fost s? afle dac? diferen?ele din compozi?ia produselor alimentare pot fi percepute de sim?urile umane, conform unui comunicat remis de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC).Raportul a constatat c? diferen?ele ?n produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele demonstreaz? c? diferen?ele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde exist? diferen?e mari ?n compozi?ia produsului. De exemplu, diferen?ele semnificative ?n con?inutul de zah?r din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influen??nd dulcea?a general? a produsului. ?n schimb, atunci c?nd diferen?ele compozi?ionale erau mici, exper?ii nu le-au putut percepe, spre exemplu, varia?ii mai mici ale con?inutului de gr?sime din chipsurile de cartofi. ?n general, diferen?ele senzoriale au fost g?site la 10 din cele 20 de produse testate, se precizeaz? ?n comunicatul ANPC.?n cadrul studiului s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest e?antion nu este, ?ns?, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe pia?a UE, noteaz? ANPC.Studiul a constatat c? 23% din produse aveau partea din fa?? a ambalajului ?i compozi?ia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al p?r?ii din fa?? a ambalajului, faptul c? ?n diferite ??ri ale UE compozi?ia lor era diferit?; 9% din produsele prezentate ca fiind acelea?i ?n ?ntreaga UE aveau ?n realitate o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era identic?, dar compozi?ia produselor era diferit?; alte 22% din produse erau prezentate ?n mod similar, dar aveau o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era similar?, ?ns? compozi?ia produselor era diferit?.Utilizarea aceluia?i ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compozi?ie diferit? nu urm?re?te un model geografic consecvent. De asemenea, diferen?a de compozi?ie a produselor testate nu constituie neap?rat o diferen?? ?n ceea ce prive?te calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorit??ile na?ionale competente vor fi de acum ?nainte ?n m?sur? s? efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile ?n?el?toare interzise ?n temeiul legisla?iei UE privind protec?ia consumatorilor, se men?ioneaz? ?n comunicatul ANPC.?n conformitate cu legisla?ia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat ?ntr-un alt stat membru, ?n pofida faptului c? acesta are o compozi?ie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce ?n eroare consumatorii ?n mod abuziv ?i ilegal dac? acest lucru nu poate fi justificat prin ra?iuni legitime ?i obiective, se precizeaz? ?n comunicatul ANPC.CE precizeaz? c? sunt a?teptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare ?n anii 2021 ?i 2022, relateaz? Agerpres. Planurile UE pentru incurajarea agriculturii ecologice. Pachete suplimentare de sprijin pentru fermierii care fac conversia, martie 28, 2021 Comisia Europeana a prezentat recent Planul de actiune pentru dezvoltarea productiei ecologice, care are scopul de a dezvolta acest sector astfel incat, pana in anul 2030, 25% din terenurile agricole din UE sa fie utilizate exclusiv pentru agricultura ecologica. Productia ecologica aduce o serie de beneficii importante: campurile cultivate in mod ecologic prezinta cu circa 30% mai multa biodiversitate, animalele crescute in mod ecologic se bucura de un grad mai mare de bunastare si primesc mai putine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari si sunt mai rezilienti, iar consumatorii stiu exact ce obtin, datorita logoul-ui UE pentru produse ecologice. Planul de actiune este in conformitate cu Pactul verde european, cu strategia “De la ferma la consumator” si cu Strategia privind biodiversitatea.Planul de actiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja in crestere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25%. El propune 23 de masuri structurate in jurul a 3 axe – stimularea consumului, sporirea productiei si imbunatatirea in continuare a sustenabilitatii sectorului – pentru a asigura o crestere echilibrata a isia incurajeaza statele membre sa elaboreze planuri nationale de actiune privind agricultura ecologica, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel national. Intre statele membre exista diferente semnificative in ceea ce priveste ponderea terenurilor agricole utilizate in prezent pentru agricultura ecologica, care variaza de la 0,5% la peste 25%. Planurile nationale de actiune privind agricultura ecologica vor completa planurile strategice PAC nationale, instituind masuri care nu se limiteaza la agricultura si la ceea ce se ofera in cadrul PAC (Politica Agricola Comuna).In prezent, circa 8,5% din suprafata agricola a UE este cultivata in mod ecologic in prezent, iar tendintele arata ca, in contextul ratei actuale de crestere, UE va atinge un procent de 15-18% pana in 2030.Acest plan de actiune ofera setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar si a se ajunge la 25%. In timp ce planul de actiune se axeaza in mare masura pe “efectul de atractie” al cererii, politica agricola comuna a UE va ramane un instrument esential pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologica.In prezent, un procent de circa 1,8% (7,5 miliarde de euro) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi sustinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, in functie de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologica.GERMANIAAGRITECHNICA reprogramat? pentru martie 2022, Gheorghe GHI?E, 29 martie 2021 Datorit? pandemiei Covid-19, Societatea Agricol? German? (DLG) a anun?at reprogramarea t?rgul Agritechnica care ar fi trebuit s? se desf??oare ?n noiembrie 2021. At?t DLG, c?t ?i VDMA (Asocia?ia constructorilor de ma?ini agricole) ?mpreun? cu comitetul consultativ al expozan?ilor Agritechnica au ajuns la concluzia c? ?n prezent exist? o incertitudine privind evolu?ia viitoare a condi?iilor de securitate sanitar? pentru planificarea expozi?iei ?n noiembrie anul actual. Noile date pentru Agritechnica sunt 27 februarie - 5 martie 2022.DLG, ?n calitate de organizator, precum ?i membrii VDMA, apreciaz? c? am?narea cu patru luni a t?rgului va oferi companiilor participante certitudinea ?i timpul necesar pentru planificarea evenimentului. ?Fiind un t?rg comercial mondial, Agritechnica este punctul de ?nt?lnire pentru ?ntreaga industrie a utilajelor agricole, precum ?i o platform? de afaceri interna?ional? de v?rf. Cerin?ele esen?iale pentru ca expozan?ii, vizitatorii ?i partenerii de afaceri s? se poat? aduna din nou la Agritechnica sunt strategiile de vaccinare ?i testare care au fost puse ?n practic? ?n Germania, Europa ?i ?n ?ntreaga lume. Prioritatea noastr? principal? este s? oferim expozan?ilor ?i vizitatorilor certitudine ?n planificare, cee ce nu este cazul ?n prezent. ?n consecin??, decizia de a am?na Agritechnica a fost luat? de DLG ?n str?ns? cooperare cu consiliul consultativ al expozan?ilor Agritechnica ?i VDMA ca partener industrial. Suntem convin?i c? p?n? la sf?r?itul verii, care este termenul limit? pentru expozan?i s? se ?nregistreze la Agritechnica 2022, vom putea oferi expozan?ilor ?i vizitatorilor claritatea necesar? pentru certitudine ?n planificarea lor", a declarat dr. Reinhard Grandke, director executiv DLG. Reprogramarea Agritechnica pentru prim?vara anului viitor a fost bine primit? de c?tre reprezentan?ii industriei constructoare de ma?ini agricole. Din noiembrie 2021, platforma digital? a DLG va oferi informa?ii profesionale ?i tehnice din programul Agritechnica, precum ?i noi oportunit??i de conectare ?ntre expozan?i ?i vizitatori.FRANTAMun?i de b?legar ?n fl?c?ri ?n fa?a prefecturii ?ntr-un protest VIOLENT al fermierilor , Ionu? F?nt?n? , 28 martie 2021Mii de fermieri francezi au protestat ?n fa?a prefecturii din ora?ul Clermont-Ferrand, bloc?nd Pia?a Jaude cu tractoarele ?i d?nd foc la mun?i de b?legar, informeaz? publica?ia francez? La Montagne. Sute de fermieri din mai multe regiuni din centrul Fran?ei, precum Auvergne, Limousin ?i Burgundia, au venit cu tractoarele ca s? protesteze ?mpotriva unor schimb?ri legislative care le pun ?n pericol veniturile, considerate precare ?n contextul societ??ii franceze.?Fermierii francezi reclam? faptul c? ?n jur de 1.500 de ferme se ?nchid ?n fiecare an, iar sinuciderile sunt cu 20% mai frecvente ?n r?ndul fermierilor dec?t ?n r?ndul popula?iei generale. Agricultorii spun c? sunt extrem de vulnerabili ?n negocierile cu marile lan?uri de supermarketuri, dar ?i ?n concuren?a cu produsele str?ine, probleme bine-cunoscute ?i de fermierii rom?ni.Protestul nu a fost unul lipsit de incidente. Fermierii au fost ?nt?mpina?i de jandarmi cu gaze lacrimogene, iar lucrurile au luat o turnur? violent?.Tractoarele au devastat centrul ora?ului, au distrus mobilierul stradal ?i au adunat mun?i de b?legar amestecat cu gunoaie, c?rora le-au dat foc, iar fumul negru a f?cut ca totul s? arate precum o zon? de r?zboi.?n urma protestului, fermierii francezi au ob?inut o ?nt?lnire cu ministrul agriculturii, c?ruia i-au cerut s? renun?e la o tax? pe fertilizante chimice ?i s? negocieze mai dur cu Uniunea European?.SUA / CANADASe preg?tesc ?i ei: SUA ?i Canada au semnat un protocol anti-PPA, meatmilk , 29 martie 2021 PigProgress informeaz? c? Statele Unite ?i Canada au semnat un protocol prin care se sper? c? va diminua la maxim impactul economic ?i de s?n?tate animal?, ?n cazul ?n care Pesta Porcin? African? va fi semnalat? pe continentul nord-american.Pesta Porcin? African?, a?teptat??n Canada ?i Statele UniteVestea a fost comunicat? de directorul veterinar canadian (CVO), dr. Jaspinder Komal, care a lucrat ?n colaborare cu omologul s?u din SUA, dr. Burke Healey. ?ntr-o declara?ie de pres?, el a spus: ?Suntem ?nc?nta?i s? anun??m c? Agen?ia canadian? de inspec?ie a alimentelor (CFIA) ?i Serviciul de inspec?ie pentru s?n?tatea animalelor ?i plantelor (APHIS) din Departamentul Agriculturii din Statele Unite (USDA) au atins un alt moment important ?n prevenirea ?i preg?tirea legat? de Pesta Porcin? African? (ASF). Ambele ??ri au semnat un protocol pentru a ghida comer?ul bilateral dac? se detecteaz? ASF la porcii s?lbatici, f?r? cazuri la porcii domestici. Acest prim protocol de acest gen va utiliza o abordare bazat? pe ?tiin?? pentru a minimiza impactul comer?ului, protej?nd ?n acela?i timp popula?iile de porcine din ambele ??ri.3 faze pentru a reduce restric?iileConform protocolului, toate schimburile comerciale cu porcine vii, germeni de plasm? porcin? ?i produse porcine netratate s-ar opri ini?ial, dac? ASF se g?se?te la porcii s?lbatici, ?n timp ce comer?ul cu produse tratate pentru a face virusul ASF ineficient ar putea continua. Protocolul descrie 3 faze care ar reduce treptat restric?iile comerciale pentru aceste produse.Declara?ia de pres? a men?ionat c? Canada ?i Statele Unite vor continua s?-?i modifice certificatele de export pentru a permite comer?ul cu porcine vii, material seminal porcin, alimente pentru animale de companie ?i subproduse de origine animal? ?i carne din zone libere de boal? aprobate ?n cazul apari?iei unui focar de ASF ?n porci domestici.Protocolul pentru porcii s?lbatici ar sprijini aranjamentul de zonare pentru a proteja industriile de porc canadiene ?i americane. ?n Canada, se spune ?n declara?ie, industria porcului contribuie la mai mult de 100.000 de locuri de munc? ?i genereaz? aproape 24 de miliarde de dolari atunci c?nd sunt incluse fermele, intr?rile, prelucrarea ?i exporturile de carne de porc.OLANDACota?ii terenuri: Olanda este ?ara cu cel mai scump teren agricol din Europa, cu pre?uri de 70.000 euro/ha. ?n Rom?nia, p?m?ntul este de p?n? la 13 ori mai ieftin, Viorela Pitulice , Actualizat: 2021.03.29??? Olanda este ?ara cu cel mai scump teren agricol din Europa, cu un pret mediu de circa 70.000 euro/ha, ?n 2019, ?n timp ce la polul opus se afl? Croa?ia – 3.395 euro/ha, potrivit Eurostat. Rom?nia face ?i ea parte din r?ndul ??rilor cu cele mai mici pre?uri – 5.339 euro/ha, nivel aproape similar cu cel ?nregistrat la vecinii bulgari ?i cu aproximativ 600 de euro/ha mai mare fa?? de Ungaria. Europa de Est este zona unde terenurile se v?nd cel mai ieftin, iar ?n acest top mai intr? Estonia – 3.361 euro/ha ?i Letonia – 3.922 euro/ha. Vorbim de pre?uri de p?n? la zece ori mai mici, raportat la Italia – 34 156 euro/ha sau Irlanda – 28.068 euro/ha. Pre?ul ?n Rom?nia este ?n cre?tere, ?ns?, ?n ultimii ani fiind consemnat? o majorare de p?n? la trei ori fa?? de anul 2016.La nivel de regiuni, ?n topul pre?urilor se afl? Insulele Canare – 134.000 euro/ha ?i Noord Holland din Olanda, cu 82.710 euro/ha, spre deosebire de regiunea ?vre Norrland din Suedia, unde terenul agricol se vinde cu 1.624 euro/ha.Cre?tere spectaculoas? ?n Rom?niaPre?ul terenurilor agricole a cunoscut o cre?tere important? ?n Rom?nia, ?ncep?nd cu 2017, c?nd hectarul se vindea cu 2.085 euro, dup? care a atins 4.914 euro pe hectar, ?n 2018, pentru ca ?n 2019 s? ajung? la o valoare de 5.339 euro/ha. Practic, vorbim de un avans de 2,7 ori, raportat la 2016 (1.998 euro/ha), anul de c?nd ?ncepe s? se remarce o tendin?a accentuat? de cre?tere. ?P?m?ntul este o resurs? strategic? nu numai na?ional?, ci ?i global?. Discu?ia este c? ?n urm?torii 2-3 ani este posibil? o criz? alimentar? ?i exist? un r?zboi mare pe resurse. Noi nu avem o protec?ie a terenurilor, a?a cum se ?nt?mpl? la unguri, care n-au v?ndut nicio palm? de p?m?nt. Cert este c? p?m?ntul rom?nesc nu aduce profit ?i culmea, dac? p?n? ?n 1990 agricultura a reu?it s? pl?teasc? ?i datoriile externe ale Rom?niei ?i d?rile de r?zboi, azi c?nd discut?m nici m?car nu putem s? ne asigur?m traiul cotidian, dovad? c? dou? miliarde de euro din deficitul agroalimentar al Rom?niei se datoreaz? importului de produse agroalimentare”, a declarat pentru Gandul Nicu Vasile, pre?edintele LAPAR.Cele mai scumpe terenuri din Rom?nia se afl? ?n zona de Centru – 6.895 euro/ha, urmeaz? apoi Macroregiunea Trei – 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia (5.883 euro/ha), Sud – Vest Oltenia (5.770 euro/ha) ?i regiunea Unu (5.681 euro/ha), potrivit datelor Eurostat.?n Rom?nia, ?ar? cu aproape 10 milioane hectare de teren arabil, str?inii de?in undeva la 40% din terenurile agricole, potrivit informa?iilor din pia??. Dac? ne lu?m dup? sursele oficiale, suprafe?ele ele sunt cu mult mai mici, undeva la 422.000 ha, ?n 2018, conform datelor comunicate de Ministerul Agriculturii. Cei mai mul?i str?ini proprietari de terenuri provin din Italia, Germania, Fran?a, Austria, Olanda ?i Spania.Ofert? redus? ?n Olanda Pre?ul ridicat din Olanda, de altfel ?n cre?tere continu? ?n ultimii ani, se explic? prin oferta redus? de pe pia??, ceea ce pune o mare presiune pe pre?uri. ?n trei ani, de exemplu, a fost consemnat un avans de 7.000 euro/ha, de la 63.000 euro/ha, ?n 2016, p?n? la cca 70.000 euro, ?n 2019. Nu putem face, ?ns?, abstrac?ie ?i de faptul c? Olanda se num?r? printre ??rile unde valoare ad?ugat? ce se poate ob?ine pe fiecare metru p?trat de p?m?nt este foarte mare, iar de tradi?ia olandezilor ?n legumicultur? sau ?n cultura florilor a auzit toat? lumea.Pe de alt? parte, normele stricte privind respectarea mediului ?i imposibilitatea cresc?torilor de vaci de a-?i extinde fermele i-a determinat pe mul?i agricultori s?-?i reloce activitatea ?n Estul Europei, inclusiv ?n Rom?nia, sau chiar s? porneasc? de la zero o afacere aici.La noi ?n ?ar?, olandezii de?in cele mai mari ferme de vaci, care administreaz? mii de hectare de teren agricol. Un juc?tor important pe pia?a funciar? local? este ?i RaboBank, care a acumulat de-a lungul timpului suprafe?e importante de teren agricol.SPANIASCANDAL: Clubul de fotbal Real Madrid a st?rnit furia fermierilor spanioli. Decizia luat? de club care ar putea s?-i ?ndep?rteze definitiv pe fani, Viorela Pitulice , Actualizat: 2021.03.25??? Clubul de fotbal Real Madrid a st?rnit o adev?rat? furie ?n r?ndul fermierilor spanioli, dup? ce a anun?at c? a ?ncheiat un parteneriat cu firma britanic? Meatless Farm, specializat? ?n produc?ia de alimente vegetale, exprim?ndu-?i astfel sus?inerea pentru reducerea consumului de carne ?i ?ncurajarea unor obiceiuri alimentare s?n?toase. Implicarea clubului ?n acest nedorit scandal ar putea s? impulsioneze acest proces, dar la fel de bine ar ar putea ?i s?-i coste scump pe fermierii din Peninsula Iberic? sau chiar din ?ntreaga lume. Pe de alt? parte, nu ar fi de mirare nici ca Real Madrid s? piard? o bun? parte dintre suporteri, cei pu?in pe aceia care nu doresc o via?? ”bio”.P?n? una-alta, anun?ul privind parteneriatul cu Meatless Farm a st?rnit numeroase polemici ?n r?ndul cresc?torilor de animale iberici, care se simt “tr?da?i” de clubul pe care l-au idolatrizat at??ia ani. Dup? cum se ?tie, spaniolii sunt mari amatori de fotbal, iar ?n jur de 60% dintre fermieri sunt microbi?ti. 33% sunt fani Real Madrid, spre deosebire de doar 24%, ?n cazul Barcelonei.Real Madrid are notorietate ?n ?ntreaga lume, av?nd 650 de milioane de fani la nivel global. Clubul din Madrid se afl? ?n fruntea clasamentului ?i pe re?elele sociale, cu 251,5 milioane de followers, devans?nd Bar?a, un alt club celebru din Spania, potrivit Deloitte.?Cele dou? organiza?ii se vor angaja s? sensibilizeze societatea cu privire la importan?a reducerii consumului de carne pentru a minimiza impactul alimentelor asupra mediului”, se arat? ?n comunicatul publicat de Real Madrid pe site.Nutri?ioni?tii de la Real Madrid, ?mpreun? cu speciali?tii de la Meatless Farm, vor s? arate cum pot s? func?ioneze ?ntr-o diet? echilibrat? alimentele pe baz? de plante, ceea ce vom afla chiar de la fotbali?tii clubului care vor ?mp?rt??i din experien?ele lor.?Ferma f?r? carne include at?t sustenabilitatea, c?t ?i nutri?ia, dou? elemente fundamentale pentru Real Madrid ?i strategia sa de afaceri. Ca echip? global? avem un rol important de jucat pentru a implica societatea ?n realizarea de schimb?ri reale care ajut? la crearea unei lumi mai durabile ?i la ?mbun?t??irea s?n?t??ii ?i performan?ei personale”, a declarat Emilio Butrague?o, directorul de rela?ii institu?ionale al Real Madrid.Pentru Morten Toft Bech, fondatorul Meatless Farm, clubul din Madrid este partenerul perfect pentru a face cunoscut? aceast? campanie de reducere a consumului de carne, demers care devine tot mai important ?n condi?iile schimb?rilor climatice actuale.Real Madrid este partenerul perfect pentru a atinge acest obiectiv, deoarece se num?r? printre cluburile de frunte ?n ceea ce prive?te angajamentul fa?? de sustenabilitate. Are valorile, ambi?ia, experien?a, acoperirea ?i influen?a pentru a ajuta la crearea unei mi?c?ri globale care s? genereze schimbarea –? Morten Toft Bech.?Meatless Farm este o companie britanic?, ?nfiin?at? de c?tre Morten Toft Bech ?n 2016, care a dezvoltat alternative pe baz? de plante la carne. Gama de produse include carne tocat?, hamburgeri, c?rna?i ?i mezeluri – toate 100% vegetale, f?r? gluten, fiind fabricate cu ingrediente care nu con?in pania are o fabric? ?n Marea Britanie, iar recent a inaugurat o unitate de produc?ie la Calgary, ?n Canada. Spre sf?r?itul anului ?n curs, ar urma s? intre ?n func?iune o fabric? nou? ?n Olanda.Carne 100% sintetic? Tendin?ele pe pia?? sunt ?ntr-o continu? schimbare, iar oferta devine tot mai diversificat? ?i mai inedit?. Mai nou, carnea sintetic? pare s? preocupe tot mai mult. “??rile bogate ar trebui s? treac? la carne 100% sintetic?, pentru ca emisiile de gaze cu efect de ser? s? scad?”, sus?ine miliardarul Bill Gates, care este convins c? oamenii se vor ?obi?nui” ?n timp cu diferen?a de gust.O idee de care tot mai mult? lume vorbe?te ?n ultima vreme, mai ales c? s-a trecut deja de la teorie la practic?. ?n 2013, ap?rea primul burger din carne artificial? ?n Olanda, dup? care nout??ile au devenit tot mai dese. Exist? chiar ?i restaurante unde ast?zi carnea sintetic? se g?se?te la loc de cinste ?n meniu. Sunt excep?ii deocamdat?, dar este foarte posibil s? fac? parte din normal c?t de cur?nd.SANATATE si GASTRONOMIEFARMACIA VERDE – Plantele care ne scap? de r?ceal?, 29 martie 2021 , Ionu? F?nt?n? Mai ales cei care practic? medicina naturist? ?tiu – caprifoiul este una dintre cele mai bune plante care pot fi folosite pentru tratarea diferitelor afec?iuni. Mai este cunoscut? ?n tradi?ia populara ca ?i ?M?na Maicii Domnului”. Al?turi de forsi?ia, caprifoiul face pereche bun? ?n medicina naturist?, iar cei care le folosesc pot sc?pa de r?ceal?. ?n materialul video de mai jos, Petre Biolan v? dezv?luie cum ?i de ce este bine sa consum?m aceste plante. DOSAREcologi?tii cer stoparea imediat? a t?ierilor de p?duri virgine din Parcul Na?ional Retezat, de pe valea R?ului Alb ? 29 Martie 2021 ? Alex Costache C?lin Dejeu, biolog ?i activist de mediu, a lansat o campanie pe platforma declic.ro ?n care solicit? autorit??ilor s? opreasc? de urgen?? exploatarea p?durii virgine din Parcul Na?ional Retezat, de pe valea R?ului Alb, sit Natura 2000.Dejeu spune c? pe aplica?ia Inspectorul P?durii apar avize de transport av?nd locul de exploatare ?n inima naturii s?lbatice, ?n parcul na?ional Retezat. Avizele sunt pentru firma SC Explo Nel SRL.Potrivit datelor de la Registrul Comer?ului, firma SC Explo Nel SRL ?i apar?ine lui Nelu?u Arsenie Vulc din Ha?eg, jude?ul Hunedoara. Acesta este judecat la Judec?toria Ha?eg pentru loviri ?i alte violen?e.Ecologi?tii cer ministrului mediului, Tánczos Barna, s? abroge ordinele de ministru prin care au fost aprobate exploat?ri silvice ?n parcul na?ional Retezat ?i s? retrag? certificatul de atestare al firmei Explo Nel din Ha?eg.Semnatarii campaniei solicit? G?rzii Na?ionale de Mediu s? sisteze exploatarea din parcul na?ional, s? oblige autorit??ile silvice s? ?nchid? drumul de tractor care urc? pe valea R?ului Alb ?i s? refac? solul, microrelieful ?i covorul vegetal de pe suprafa?a distrus? de drum.Ecologi?tii cer Romsilva ?i demiterea directorului administra?iei Parcului Na?ional Retezat, Zoran Acimov.”Parcurile na?ionale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate ?i, peste tot ?n lume, regula general? este c? ?n parcurile na?ionale nu se efectueaz? exploat?ri forestiere.Foto: Captur? de ecran din SUMAL cu cele doua loca?ii de exploatare ?i limita parcului na?ional RetezatFoto: Aviz de transport lemn din SUMAL pentru firma Explo Nel din ?aua Gorova, Parcul Na?ional RetezatExploat?rile forestiere nu afecteaz? doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul ?i afecteaz? sedimentele din r?u, a?adar altereaz? cadrul fizico-geografic.OUG 57/2007 prevede c? ”managementul parcurilor na?ionale asigur? men?inerea cadrului fizico-geografic ?n stare natural?”. Prin urmare, exploatarile forestiere ?n parcurile na?ionale sunt ilegale.Conform literaturii ?tiin?ifice, R?ul Alb este ultimul r?u nealterat din Carpa?ii Rom?ne?ti ?i trebuie folosit ca etalon”, arat? ecologi?tii ?n campania declic.”?n batjocorirea ?i distrugerea patrimoniului nostru natural s-a dep??it orice limit?. Chiar acum padurea este m?cel?rit? ?n ad?ncul Parcului Na?ional Retezat, chiar pe cea mai s?lbatic? vale, vale pe care nu era niciun drum, nicio cl?dire, nici m?car un traseu turistic. Este vorba de valea R?ului Alb, element de notorietate mondial? al patrimoniului nostru natural.Alpinistul Aurel S?l??an mi-a povestit c? p?durile sc?paser? neatinse pe valea R?ului Alb datorit? bunicului s?u, care a fost p?durar acolo. Silvicii de acum din zon? nu au mam? ?i nu au tat?, nu mai v?d p?durea, v?d doar metri cubi de lemn ?i bani.Prin proiectul PIN-MATRA au fost identificate pe valea R?ului Alb 8 poligoane de p?dure virgin?. Chiar acum curg camioanele de lemne din parcul na?ional, cu puncte de exploatare ?n dou? dintre aceste poligoane, acum evident distruse.Conceptul de parc na?ional este unul universal, nu este ceva ce s? se defineasc? prin legisla?ia na?ional?. ?n orice ?ar? din lume se ?n?elege c? ?ntr-un parc na?ional este de neconceput s? existe exploat?ri forestiere, ?n afar? de Rom?nia.Este unul dintre motivele esen?iale pentru care avem acum infringement pe p?duri, dar nim?nui nu pare s? ?i pese”, a declarat pentru G4media.ro biologul ?i ecologistul C?lin Dejeu. Not?: Alex Costache este jurnalist ?i la ?tirile TVR.?Inventarul p?durilor din Retezat. Cine le de?ine ?i ce suprafe?e ocup? p?durile virgine ?i cvasivirgine 29 martie 2021, Daniel Gu?? Foto: Traian Manu. A cincea parte din fondul forestier al Parcului Na?ional Retezat o reprezint? p?durile virgine ?i cvasivirgine, arat? un raport al Romsilva. Parcul Na?ional Retezat cuprinde peste 20.500 de hectare de fond forestier, iar a cincea parte din suprafa?a acestuia sunt p?duri virgine ?i cvasivirgine, arat? un comunicat al administra?iei Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva. Dosarele X din Retezat. Parcul Na?ional Retezat avea, la ?nfiin?area sa ?n anul 1935, o suprafa?? de circa 10.000 de hectare. ?n prezent, suprafa?a sa este de 38.316 hectare, din care 21.731 hectare se afl? ?n zone de protec?ie, unde interven?ia uman? nu este permis?. Toate aceste zone de protec?ie sunt prev?zute ?n actualul plan de management ?i vor fi men?inute ?n viitorul plan de management al Parcului Na?ional Retezat, arat? Romsilva ?i administra?ia Parcului Na?ional Retezat. ??n Parcul Na?ional Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt p?duri private ?i doar 6.989 hectare sunt p?duri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva. Din aceste p?duri, 11.153 hectare se afl? ?n zone de protec?ie, deci ?n aceste p?duri nu sunt efectuate lucr?ri silvice, iar ?n restul p?durilor, 9.347 hectare, aflate ?n zona ”tampon”, se pot efectua anumite lucr?ri, prev?zute de legisla?ia de mediu. ?n toate p?durile Parcului Na?ional Retezat, ?n ultimii ani, ?n urma lucr?rilor legale ?i autorizate au fost recolta?i circa 4.000 metri cubi lemn/an, adic? ?n jur de 0,2 metri cubi/hectar de p?dure”, se arat? ?n comunicat. Retezat. Foto: Lucian Ignat Potrivit reprezentan?ilor Romsilva, ?n Parcul Na?ional Retezat au fost identificate 3.726,04 hectare p?duri virgine ?i cvasivirgine, iar acestea au fost incluse ?n Catalogul Na?ional al P?durilor Virgine ?i Cvasivirgine, fiind strict protejate. De asemenea, exper?ii independen?i au identificat 80,34 hectare de p?duri virgine sau cvasivirgine ?n Valea R?ul Alb ?i R?u – ?es, restul p?durilor, verificate ?n teren, ne?ndeplinind criteriile de includere ?n Catalogul Na?ional al P?durilor Virgine ?i Cvasivirgine. Cum p?durile din aceste zone au fost parcurse cu lucr?ri silvice ?n trecut, nu a existat nicio baz? ?tiin?ific? pentru includerea lor ?n zone de protec?ie. Preciz?rile reprezentan?ilor Romsilva au fost transmise ?n contextul ?n care, sus?in ace?tia, ?n ultimii ani au fost publicat emai multe articole cu privire la t?ierile de p?dure din Parcul Na?ional Retezat, respectiv ??n urma unor informa?ii false ?i alarmiste ap?rute ?n spa?iul public privitoare la ”masacrarea planificat?” a Parcului Na?ional Retezat ?i la ”dezastrul” provocat de Regia Na?ional? a P?durilor – Romsilva”. ?nfiin?at ?n 1935, Parcul Na?ional Retezat ?i ariile naturale incluse sau suprapuse se afl? ?n partea de vest a Carpa?ilor Meridionali, cuprinz?nd mare parte din Masivul Retezat - Godeanu, dar ?i o por?iune din Mun?ii ?arcu. De?i cea mai mare parte a Parcului Na?ional Retezat ?i a siturilor Natura 2000 Retezat ?i Mun?ii Retezat se afl? ?n jude?ul Hunedoara, suprafa?a acestora se ?ntinde ?i ?n jude?ele Gorj ?i Cara?-Severin. Parcul Na?ional Retezat se afl? ?n cea mai mare parte ?n jude?ul Hunedoara - 94%, fiind delimitat de Depresiunea Ha?egului, Mun?ii Tuli?a, Valea Streiului, Depresiunea Petro?ani, Valea Jiului de Vest ?i Valea R?ului Mare. O mic? parte din suprafa?a parcului se afl? pe teritoriile administrative ale jude?elor Cara? - Severin - 4% ?i Gorj – 2%. * * *O sut? de ani de la marea Reform? Agrar? a Rom?niei. Urm?rile pozitive ale acestei legi favorabile ??r?nimii 29 martie 2021, Borcea Stefan ??ranii ?i-au primit p?m?nturile ?napoi prin Legea de la 1921 Reforma Agrar? a dat o mare lovitur? latifundiarilor vremii, ??ranii devenind st?p?ni pe terenurile lor, f?r? s? mai fie nevoi?i s? fac? fa?? poverilor impuse de mo?ieri. Se va ?mplini ?n vara acestui an un secol de c?nd clasa politic? rom?neasc? a ?nceputului de secol XX a decis c? era timpul s? ?ntreprind? ceva absolut necesar pentru rom?ni ?i viitorul lor, adic? o mare lege agrar? f?r? de care Regatul Rom?niei risca s? se scufunde ?n haos ?i distrugere. Printre cei care au semnat acest mare act normativ s-a num?rat ?i marele scriitor vr?ncean Duiliu Zamfirescu, ?n calitate de pre?edinte al Adun?rii Deputa?ilor. De fapt a fost vorba despre o suit? de legi de reform? agrar? care au abordat aceast? problem? pe provincii istorice. Aceast? mare nevoie a unei legi agrare s-a conturat din ce ?n ce mai clar dup? r?scoal? ??ranilor de la 1907, ?n?bu?it? ?n s?nge de c?tre unul din eroii Primului R?zboi Mondial, Alexandru Averescu, care se g?se?te ?i el printre semnatarii legii agrare din 1921. Cum s-a desf??urat reforma ?n jude?ul Vrancea Vechiul jude? Putna (Vrancea de azi) avea foarte pu?in p?m?nt agricol ?i este ?tiut c? la respectiva reform? au intrat ?n calculul exproprierilor doar aceste suprafe?e de teren. Nu f?ceau obiectul exproprierilor livezile, viile ?i p?durile. Prin urmare, ?n ?ntreg jude?ul Putna (3000 de kilometri p?tra?i) au fost g?site ?n prima faz? doar pu?in peste 50.000 de hectare disponibile pentru a fi acordate ??ranilor ?i acest lucru a ?nsemnat c? pe l?ng? cei ?mpropriet?ri?i ?n apropierea domiciliului, cum erau localit??ile de c?mpie, cei de la deal ?i mai ales cei de la munte au primit p?m?nt la zeci de kilometri distan?? departe de casele lor. A?a cum s-a ?nt?mplat cu ?ndrept??i?ii de la Tulnici, Soveja sau C?mpuri, care ?i-au ocupat loturile pe c?mpiile din jurul ora?ului erou M?r??e?ti, mai bine zis pe mo?iile latifundiarului Ulisse Negropontes, cumnatului salvatorului na?iei rom?ne ?n Primul R?zboi, Generalul Eremia Grigorescu. "Acest Ulisse Negropontes era cel mai mare boier al jude?ului de odinioar?, Putna, cu mii de hectare de teren ?n proprietate ?i cu fabrici ?n administrare, dintre care una, Chimica M?r??e?ti, a rezistat p?n? ?n timpuri mai recente, dar s-a ?mpiedicat ?n noianul de legisla?ie ?i de interese din zilele noastre, sucomb?nd brusc ?i disp?r?nd aproape p?n? la ultima c?r?mid?, de parc? nici n-ar fi existat vreodat?. Au urmat ?n malaxorul exproprierilor ?i al?i mari mo?ieri ai jude?ului printre care S?b?reanu, Bibescu, Manole, Voinov, Lahovary, Leonida etc, dar cu toate mo?iile lor, setea de p?m?nt a putnenilor a fost departe de a fi ast?mp?rat?. La fel s-a ?nt?mplat ?i ?n fostul jude? R?mnicu S?rat, por?iunea ce apar?ine din 1968 jude?ului Vrancea, unde aproape 100.000 de hectare de teren agricol s-au preg?tit, ?n acele timpuri, s? schimbe peste noapte proprietarul", potrivit istoricului Florin D?rdal?. Au disp?rut mo?ii fabuloase, precum cele ale b?tr?nului Plagino din Dumbr?veni, dar ?i cele ale primului rom?n participant la Jocurile Olimpice, George Plagino, la fel au p??it ?i p?m?nturile familiilor R?mniceanu, Sihleanu, B?lescu ?i multe altele. Pe fostele lor latifundii s-au ?nst?p?nit ??ranii, care de altfel tot ei le munceau ?i ?nainte, doar c? ?n dijm? ?i ?n arend?. Istoricii au analizat ?i au tras concluzia c? ?mpropriet?rirea de la 1921 a dus la sc?derea produc?iei agricole, dar cu toate acestea via?a ??ranilor a prins o alt? nuan??. "Gospod?riile lor s-au ?mbog??it, u?or-u?or, de la an la an, copiii au ?nceput a frecventa ?colile s?te?ti, apoi pe cele de la ora?e, alc?tuind noua intelectualitate, iar p?m?ntul, treptat, adun?ndu-se ?n posesia celor mai iscusi?i dintre ??rani, a devenit ?i acesta, prin a?ezarea compact? ?i lucr?rile tot mai organizate, la fel de productiv, poate chiar mai productiv dec?t era ?nainte de reform?. Statul nu i-a l?sat de izbeli?te pe ??rani, ?i poate, mai mult ca ?n prezent, i-a ajutat c?t a putut. A dat legile conversiunii, i-a sf?tuit prin publica?ii cum s?-?i lucreze c?t mai bine terenul primit, i-a ?mpiedicat s?-l v?nd? prea cur?nd, i-a oprit ca s? acumuleze loturi mai mari de 25 de hectare, ?n special din cele provenite ?n urma legii agrare, tocmai pentru c? unii ??rani s? nu fie s?r?ci?i cu totul ?i multe alte m?suri care au determinat ca ?n preajma izbucnirii celui De-al Doilea R?zboi Mondial Rom?nia s? se poat? l?uda cu o produc?ie de cereale situat? pe un loc acceptabil, chiar ?i la nivel planetar", mai spune Florin D?rdal?. Comuni?tii au stricat, noii capitali?ti nu au reparat Dup? venirea la putere a comuni?tilor, situa?ia funciar? a ??rii a intrat ?ntr-o alt? er?. A urmat o nou? reform? agrar?, ceva mai mic?, cea din 1945, dar ?n?el?toare cu totul, apoi peste c??iva ani vechiul mod de lucru al terenurilor, pe parcele individuale, a luat sf?r?it ?i s-au constituit dup? modelul colhozurilor prietenului de la r?s?rit, vestitele CAP-uri ?i IAS-uri, unit??i care s-au f?cut cu de-a sila, adic? cu biciul ?i cu pu?c?ria. Fiind ceva for?at ?i abuziv, dup? 1990 acest sistem colectivist s-a pr?bu?it, iar p?m?ntul a revenit la titularii de drept, iar dac? la ace?tia nu a mai fost posibil, a ajuns la mo?tenitorii lor. Dar pentru c? dup? 30 de ani de la Revolu?ia din 1989 procesul restituirii nu s-a ?ncheiat, se pare c? ceva nu a mers bine ?nc? de la ?nceput sau mai bine zis, numeroasele legi speciale date, pe l?ng? faptul c? au ocolit dreptul comun, mai lent, dar mai sigur, au favorizat, din p?cate, ?i multe erori ?n acest domeniu foarte sensibil al repara?iilor marii nedrept??i din vremea regimului comunist. * * *Colect?m ?i sincroniz?m datele din c?mp ?ntr-un singur loc!Roxana Dobre - 29 martie 2021 Colaborarea dintre Isagri ?i Vantage care a pornit ?n prim?vara anului trecut ?ncepe s? prind? contur prin contopirea a dou? elemente principale din agricultur?: management ?i monitorizare. Cele dou? companii de renume sunt cunoscute pentru dedicarea pe care o au pentru agricultura de precizie ?i digital? iar acum ??i unesc dou? produse principale: Geofolia, programul de management agricol de la Isagri ?i FarmTrack, sistemul de monitorizare flot? ?i combustibil de la Vantage.Ce este FarmTrack? FarmTrack este un sistem de monitorizare a vehiculelor ?i control al implementurilor ?i operatorilor, proiectat special pentru nevoile din agricultur?. Reprezint? o combina?ie de dispozitive GPS, diver?i senzori ?i interfa?? software care, ?n m?inile unui fermier, devine un instrument de control ?i monitorizare a capitalului mobil al fermei, cum ar fi tractoare, combine, pulverizatoare autopropulsate, dar ?i implement-uri ?i operatori..FarmTrack genereaz? rapoarte ?i analize legate de pozi?ia prin GPS a ma?inilor ?i utilajelor care se vizualizeaz? pe hart?, pe o interfa?? web. Pe l?ng? loca?ie, se pot ob?ine informa?ii despre combustibil (nivel, consum, temperatur?), tura?ia ?i ?nc?rcarea motorului, lucr?rile efectuate ?i rapoarte de lucru pentru fiecare mecanizator sau utilaj.Ce este Geofolia?Geofolia este un program de management agricol ce permite accesarea datelor necesare dintr-o ferm? de pe computer, smartphone sau tablet?. Cu Geofolia costurile sunt ?ntotdeauna sub control iar activit??ile din ferm? sunt monitorizate ?ndeaproape. Creat? cu cele mai noi tehnologii, Geofolia dispune de caracteristici agronomice u?or de utilizat, o baz? de date cu inputuri actualizat? periodic ?i rapoarte specifice pentru a satisface toate nevoile unei ferme.Geofolia ?mbin? u?urin?a ?n utilizare cu tehnologia de ultim? genera?ie, cresc?nd astfel productivitatea din ferm?. Aplica?ia este adaptabil? pentru orice tip de ferm?, ofer? libertate ?i confort, put?nd fi utilizat? at?t de la birou c?t ?i din c?mp.?ncep?nd de acum fermierul poate avea toate datele din c?mp ?ntr-un singur loc?mpreun? cu FarmTrack ?i Geofolia fermierul beneficiaz? de introducerea automat? a datelor din c?mp c??tig?nd mult timp. Datele se colecteaz? de la fiecare utilaj ?n parte ?i se actualizeaz? ?n timp real av?nd o analiz? clar? ?i sigur? a activit??ii fiec?rui utilaj.Dac? p?n? acum nu exista o siguran?? a datelor introduse manual, de acum ?ncolo administratorul fermei este autonom ?i poate vedea cu exactitate ce se ?nt?mpl? ?n c?mp, pe fiecare utilaj ?i cu fiecare angajat. La final de lun?, cu un simplu click, se pot scoate pontaje cu utilajele, oamenii, cu num?rul de hectare ?i ore lucrate. Astfel, se pot face analize pertinente la nivel de utilaj (care este mai productiv, care consum? mai mult) sau la nivel de angajat (care sunt angaja?ii mai performan?i) ?i se pot lua cele mai bune decizii.Consumul de motorin? poate fi m?surat ?i analizat foarte u?or, datele fiind foarte exacte ?i f?r? erori. ?n final, fermierul va beneficia de o solu?ie integrat? cu toate datele necesare din ferma sa, actualizate automat, care s? ?i ofere control, c??tig de timp, autonomie ?i costuri diminuate.”Am ales s? facem leg?tura dintre FarmTrack ?i Geofolia pentru ca fermierul s? beneficieze de o singur? solu?ie ce ?i va oferi date exacte din c?mp. Vantage este lider de pia?? ?n agricultura de precizie iar produsul lor FarmTrack este o solu?ie profesional?. Ne bucur?m c? suntem parteneri”, spune Alexandru Coclisan, Country Manager Isagri Rom?nia.“Sincronizarea datelor ?ntre FarmTrack ?i Geofolia va asigura accesul rapid al fermierilor la ?ntreaga informa?ie din c?mp. Consider?m c? ?mpreun? cu Isagri putem rezolva problemele importante ale fermelor din Rom?nia. Noi prefer?m s? colabor?m cu cei mai buni, iar Isagri au o experien?? dovedit? ?n oferirea solu?iilor informatice de management agricol a?a c? suntem siguri ca unirea for?elor ?ntre ambele companii va aduce ?i mai multe beneficii fermierilor”, a completat ?i Mariana Vucheva, Head of Sales & Marketing, Vantage Balkans.Vantage a adus treptat conceptul de agricultur? de precizie ?n fermele rom?nilor fiind singura companie de pe pia?? care ofer? o gam? complet? de servicii ?i produse destinate practic?rii agriculturii de precizie axate spre automatizarea proceselor ?n ferm? dar ?i optimizarea fluxului de lucru ?i al costurilor. Date de contact: 0759029932/marketing@vantage-Isagri este liderul european pe pia?a de software ?n agricultur? ce num?r? ast?zi 2.200 de angaja?i ?i 140.000 de clien?i ?n 11 filiale. ?n Rom?nia, Isagri ofer? solu?ii informatice de gestiune pentru fermele din produc?ia vegetal?: Geofolia, Arenda?, eLMID Mobil ?i Meteus. Date de contact: 0738.853.911/marketingromania@ * * *Cultura rapi?ei – provocarea anului 2021: recomand?ri ?i tratamente de la Innvigo Agro pentru produc?ii excelente! agrointeligenta.ro - 29 martie 2021 ?n cursul lunii februarie-martie echipa de speciali?ti Innvigo Agro a fost prezent? pe teren, ?n fermele agricole pentru monitorizarea culturilor de rapi?? ?n momentul ie?irii din iarn? ?i au f?cut recomand?ri privind cele mai eficiente moduri de protec?ie a culturii pentru combaterea buruienilor, a bolilor ?i nu ?n ultimul r?nd a d?un?torilor ?i regularizarea cre?terilor. A?a cum ?tim cu to?ii ?n acest sezon nou ?nceput, schimb?rile climatice au pus fermierii la ?ncercare, din cauza iernii atipice, dar ?i a prim?verii, ce afecteaz? dezvoltarea normal? a culturilor agricole.?n func?ie de momentul sem?natului rapi?ei ?nt?lnim 2 situa?ii: respectiv ?n cazul sem?natului timpuriu din sf?r?itul lunii august –?nceput de septembrie 2020 culturile care au avut condi?ii optime de r?s?rire s-au dezvoltat excesiv, form?nd un aparat foliar bogat 8-10 frunze, cu pe?iol alungit ?i talie de 25-35 de cm, care dac? nu au fost tratate cu produse pentru regularizarea cre?terii sau fungicide din clasa triazolilor cu efect mixt fungicide+regulator nu au rezistat peste iarn? ?i au pierdut ?ntregul aparat foliar. Dezvoltarea plantelor pe 15.12.2020 Evolu?ia rapi?ei pe 15.03.2021O alt? compara?ie a fost surprins? de speciali?tii Innvigo Agro, ?n intervalul 15.12.2020 (foto st?nga) ?i 15.03.2021 (foto dreapta): Precipita?iile c?zute ?n decad? ianuarie -martie sub form? de ploi sau ninsori, asociate cu temperaturi sc?zute au determinat ca perioada de iarovizare s? ??i lase amprenta prin dezvoltarea ?nt?rziat? a plantelor din culturile de toamna, at?t la rapi?? c?t ?i la cereale.A fost monitorizat? ?i prezen?a d?un?torilor ?n perioada februarie-martie c?nd din cauza lipsei z?pezii s-au ?nregistrat temperaturilor pozitive ?i s-a urm?rit zborul insectelor – g?rg?ri?? tulpinilor de rapi?? (Ceutorhynchus spp) pentru identificarea pragului minim de d?unare ?i stabilirea momentului optim de tratament cu insecticide. Pentru cultura de rapi?? Innvigo Agro este un furnizor dedicat de solu?ii performante de protec?ie a culturilor av?nd un portofoliu complet de produse de protec?ie a plantelor care se pliaz? pe nevoile ?i cerin?ele fermierilor la adaptarea strategiilor de combatere a buruienilor, bolilor, insectelor ?i regularizarea cre?terii i? contextual actual al schimb?rilor climatice.Recomand?rile Innvigo Agro pentru combaterea buruienilorPentru combaterea buruienilor, sunt 2 momente importante de control prin aplicare de erbicide ?n toamn? at?t preemergent cu EFECTOR 360 CS (clomazona) ?n doz? de 0,33 l/ha ?n amestec cu METAX 500 SC (metazaclor) ?n doz? de 1,5-2 l/ha sau BARISTO 500 SC ?n doz? 2-2,4 l/ha. Sau postemergent pentru buruienile dicotiledonate ?i graminee cu produsele erbicidelele BUSTER 100 EC (Qquasilofop) ?n doz? de 0,7-1 l/ha sau RENTO 150 EC ?n doz? de 0,8-2 l/ha.La ie?irea din iarn?, c?nd nu s-au f?cut erbicid?rile din toamn? sau pentru corec?ii ?n prim?var? ?n combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ?i perene se recomand? aplicarea erbicidelor RADILCO/ZORRO 300 SL(picloram) ?n doz? de 78 ml/ha aplicat singur sau ?n amestec cu MAJOR 300 SL ( clopiralid) ?n doz? de 0,3 -0,4 l/ha.Mai jos compara?ia suprins? de speciali?tii Innvigo Agro pe data de 15.03.2021 la rapi?? tratat? cu erbicide la pachet tehnologic versus martor neerbicidat: Pentru combaterea d?un?torilor din cultura de rapi??, Innvigo Agro recomand? insecticidele:De asemenea pe fondul precipita?iilor excesive din aceast? iarn?, temperaturile din cursul lunilor martie ?i aprilie vor favoriza alungirea tulpinii, care poate fi regularizat? prin aplicarea INVISTER 300SL (mepiquat clorura) ?n doz? de 0,6-0,7 l/ha.Recomand?ri pentru combaterea bolilor la rapi??Pentru combaterea bolilor care afecteaz? cultura de rapi?? (alternaria, scleroinia, phoma, leptosfera, f?inare, putregaiul alb ?i gri) solu?iile propuse de Innvigo Agro sunt: ANTERO 500 EC (procloraz) ?n doz? de 0,9 l/ha; DAFNE 250 EC (difenoconazol) ?n doz? de 0,6 l/ha; KIER 450 EC (tebuconazol+difenoconazol+azoxostrobin) ?n doz? de 0,9 l/ha; METKON 100SL (metconazol) ?n doz? de 0,4-0,6 l/ha; MAKLER 500 SC (azoxistrobina) ?n doz? de 1 l/ha; ZIZAN 500 SC ?n doz? de (tebuconazol) 0,5 l/ha.Innvigo Agro, prin ?ntreaga echipa de v?nz?ri, speciali?ti agronomi ?n domeniul protec?iei plantelor, v? asigur? cu portofoliul de produse, solu?ii complete la pre?uri corecte pentru stabilirea unei tehnologii de protec?ie sigure a culturiilor agricole, adaptat? la provoc?rile schimb?rilor climatice, ?mpotriva combaterii buruienilor, a atacului d?un?torilor sau a bolilor, precum ?i regularizarea cre?terii plantelor ?i nutri?ie foliar?.Roiban George, Director Marketing ?i Dezvoltare, Innvigo Agro * * *Cum ”stinge” Bayer Focul bacterian , Adrian Radu - 29 martie 2021 Focul bacterian este cel mai periculos agent patogen din livezile din ?ara noastr?. A ajuns ?n Rom?nia in anii ’90 din Statele Unite ale Americii, aceast? boal? av?nd primul atac ?ntr-o ferm? din jude?ul Br?ila. De atunci, a dus la defrisarea si distrugerea multor livezi de semin?oase ?n Rom?nia. Bayer a dezvoltat o serie de produse care sunt folosite ?n prevenirea Focului bacterian.Tehnologia de protec?ie contra Focului bacterian a fost prezentat? ?n cadrul Bayer Expert Forum Horticultur? 2021, eveniment online prin intermediul c?ruia fermierii au aflat tot ce este necesar pentru a avea o livad? curat?. Aliette este primul produs care se aplic? ?mpotriva Focului bacterian. “Este primul vaccin, primul vaccin preventiv, dac? fac o analogie, pentru a evita o pandemie ?n pomicultur?. Focul bacterian ne poate elimina livada ?ntr-un an de zile. Este at?t de simplu. Produsul Aliette mai are ?i un alt beneficiu. Stimuleaz? sistemul imunitar al plantei”, a explicat Sorin Petrache, Director Portofoliu Horticultur? Bayer.Aliette se remarc? prin capacitatea rapid? de penetrare ?n plante, prin frunze, ?i ac?ioneaz? prin inhibarea germina?iei sporilor ?i prin blocarea dezvolt?rii miceliului ?n plant?. Doza recomandat? la meri ?i peri este de 3.75 kg / ha, tratamentul f?c?ndu-se ?n intervalul buton roz – scuturarea petalelor. Cantitatea de solu?ie trebuie s? r?m?n? ?n intervalul 1.000-1.500 de litri.C?nd presiunea de infec?ii este foarte mare, Aliette are nevoie de ajutor, iar acest ajutor se nume?te Serenade ASO, produs omologat ?i pentru agricultura ecologic?. Cum ac?ioneaz? Serenade? Construie?te o zon? de protec?ie pe frunze ?i previne fixarea ?i penetrarea patogenilor. Mai mult, acest fungicid declan?eaz? si el r?spunsul de rezisten?? sistemic? al plantei. La meri ?i peri, doza recomandat? de speciali?tii Bayer este de 4-8 litri / ha, functie de presiune si de partener (Aliette sau Luna Care).Batalionul de asalt ?mpotriva Focului bacterian este completat de cel mai nou produs Bayer, membru al familiei Luna, Luna Care. “Se aplic? doar dup? perioada de ?nflorit ?i con?ine fluopiram si fosetil de aluminiu. Luna Care este rapelul pe care noi ?l recomand?m a fi aplicat dup? perioada de ?nflorit, o solutie mai puternic? si mai versatil?. Focul bacterian nu apare doar ?n perioada de ?nflorit. Atunci se r?sp?nde?te cel mai u?or ?i p?trunde cel mai u?or ?n plant?, ?ns? pericolul de a se manifesta ?i de a infecta plantele exist? tot timpul, mai ales dup? fenomenele extreme, dup? precipita?ii abundente, dup? vijelii, grindin? sau ploi cu v?nt, atunci c?nd recomanadam a se ad?uga ?i Serenade ASO”, a completat Sorin Petrache.Luna Care se aplic? ?n doz? de 3 kg / ha. Toate detaliile despre acest fungicid, dar ?i despre toat? gama de produse de protec?ie a plantelor Bayer pot fi g?site pe site-ul cropscience.bayer.ro. * * *Lucr?ri de sezon la murul din planta?iile ecologice – Recomand?ri, Elena Picu , 28 martie 2021”Imediat ce temperaturile au urcat peste 5 grade, ?n planta?iile ecologice de mur se d? startul lucr?rilor de prim?var?”, spune Victor Dorabantu, cel care de vreo c??iva ani ?ncoace se ocup? de aceast? cultur?.”M-am ?ndreptat spre acest arbust pentru c? este mai u?or de lucrat ?n planta?ie, cre?te p?n? la o ?n?l?ime care permite s? lucrezi f?r? scar?, mai ales c? eu sunt pensionar ?i nu pot s? urc la ?n?l?ime pentru a executa lucr?ri de cur??are sau de cules, a?a cum se ?nt?mpl? la m?r, de exemplu. Apoi ?i alte lucr?ri de ?ntre?inere sau chiar ?i recoltarea fructelor se face rapid ?i f?r? pericole”, mai spune fermierul nostru.A ?nceput cu? t?ierile de cur??are ?i cele de rodire, ?ndep?rt?nd drajonii care au rodit anul trecut. ?n func?ie de puterea tufei se pot l?sa 3 sau 4 tulpini tinere care vor produce flori ?i fructe ?n 2021. Pentru c? a optat pentru conducerea murului folosind spalieri amplasa?i din 10 in 10 metri ?i trei r?nduri de s?rme, lucrarea imediat urm?toare a fost cea de legare, recomandat? fiind cea ?n ”V”, care asigur? p?trunderea uniform? a soarelui printre plante. Un alt avantaj este acela c? se pot aplica ?n mod corect stropirile.”Am cump?rat un atomizor pe care ?l ata?ez la tractor ?i trec u?or printre muri, mai ales c? distan?a de 2,5-3 m ?ntre r?nduri permite acest lucru”, spune Victor Dorabantu. Pentru c? planta?ia este una ecologic?, atestata prin certificare, nu sunt folosite substan?e chimice, prin urmare solu?ia utilizat? este pe baz? de zeam? bordeleza, cea care nu afecteaz? insectele ?i nici mediul. De asemenea trebuie ?inut cont c? un interval de c?teva ore dup? stropit s? nu plou?, pentru a permite solu?iei s? ??i ?ndeplineasc? rolul s?u.???De foarte mare importan?? este ?i calitatea solului, de aceea fertilizarea este esen?ial?. ?n prima jum?tate a lunii martie a aplicat fiec?rei tufe o cantitate suficient? de dolomita, acceptat? ?n cultura eco a murului.”Era bine dac? a? fi putut folosi b?legarul de grajd, dar ?in?nd cont c? nu am certitudinea c? animalele respective sunt crescute ?n sistem ecologic, nu pot s? ?l pun, a?a c? dolomita? este cea mai indicat?”, afirm? fermierul.De?i are instala?ie de irigat prin picurare ?i sursa proprie de ap?, deocamdat? nu apeleaz? la aceasta deoarece cantitatea de umiditate din sol este suficient?.Odat? cu trecerea timpului vor urma lucr?rile de frezare a solului ?i tratamente foliare dar ?i pentru prevenirea ?mboln?virilor.?ntreaga cantitate de fructe va fi livrat? ?n baza contractelor deja ?ncheiate, ca ?i ?n anii anteriori de altfel, tocmai de aceea din c??tigul ob?inut a reu?it s? mai cumpere o suprafa?? de teren ?n apropiere. ?ncurajat de succesul realizat p?n? acum s-a hot?r?t s? se extind?, iar din toamn? va ?nfiin?a pe un lot de 3000 m o cultur? nou?, de data aceasta de zmeur?. De men?ionat c? ?ntreaga investi?ie s-a realizat din fonduri proprii ?i orice b?nu? c??tigat a fost reinvestit.A?a st?nd lucrurile, avem suficiente argumente s? ne ?ndrept?m c?tre cultura murului, mai ales c? fructele sale certificate eco, sunt foarte gustoase, s?n?toase, aromate ?i bogate ?n vitamine.Zece avantaje ale biostimulatorului pentru fermierii rom?ni care vor o cultur? profitabil? ?n 2021, Diana Vasilescu , 28 martie 2021 Tehnologia reprezint? cheia succesului ?n agricultur?. Fermierii rom?ni aud din ce ?n ce mai des aceast? afirma?ie ?i tot mai mul?i dintre ei o iau ?n serios pentru c? ?i-au dat seama c? un plus de produc?ie, ob?inut cu cheltuieli rezonabile, care s? ?i pun? la ad?post de fluctua?ia pre?urilor ?i de condi?iile meteo, este solu?ia unei ferme profitabile ?n 2021.Iar acest obiectiv poate fi atins utiliz?nd echipamente performante, hibrizi ?i inputuri de calitate, astfel ?nc?t fermierul rom?n s? poat? concura cu produc?iile ?nregistrate la nivel european. Biostimulatorii reprezint? o categorie de produse extrem de larg ?ntrebuin?at? ?n ??rile europene ?i care se extinde spre utilizare ?i ?n Rom?nia.Campania ”Tehnologiile profitului” ?i-a propus s? aduc? ?n aten?ia fermierilor acele produse care ?i ajut? cu adev?rat s? ob?in? produc?ii bogate cantitativ ?i calitativ, f?r? a cre?te nesustenabil cheltuielile. Cu alte cuvinte,?Profit! ?i cum fermierul este un om pragmatic, care vrea sa afle direct ?i concret informa?ii relevante pentru activitatea lui, aducem ?n prim plan zece avantaje competitive ale biostimulatorului?Terra-Sorb Complex, produsul care asigur? fermierilor rom?ni plusul de produc?ie care s? le permit? s? dea lovitura ?n 2021. Mai exact, la 1 leu investit, produsul a dovedit c? poate aduce 3-4 lei?PROFIT!Iat? care sunt aceste avantaje:Terra-Sorb Complex are cel mai mare con?inut de aminoacizi liberi integraliTerra-Sorb Complex?este cel mai folosit biostimulator pe baz? de aminoacizi liberi ob?inu?i prin hidroliz? enzimatic?, singura metod? care permite p?strarea integralit??ii acestora ?i implicit, a eficacit??ii lor. Concentra?ia ridicat? de 20% aminoacizi liberi are rolul de a activa o serie de procese enzimatice ?i fiziologice de la nivelul plantei. De asemenea, trebuie subliniat faptul c??Terra-Sorb Complex?con?ine to?i cei 9 aminoacizii esen?iali necesari unei bune dezvolt?ri a plantelor.Terra-Sorb Complex con?ine ?n plus macro ?i microelementeTerra-Sorb Complex?con?ine, pe langa aminoacizi liberi, ?i azot, bor, magneziu ?i alte microelemente, cu rolul de a asigura o reluare rapid? a vegeta?iei la desprim?v?rare ?i de a stimula la maximum formarea elementelor de productivitate ?i rezisten?a culturilor la factorii de stres.De asemenea, produsul are o capacitate foarte bun? de a debloca activitatea plantelor afectate de boli virotice ?i de a corecta eventualele efecte fitotoxice, care pot ap?rea uneori, dup? aplicarea erbicidelor sau altor pesticide.?Terra-Sorb Complex?con?ine 5,5% Azot, 0,8% Magneziu, 1,5% Bor, 1% Fier, dar ?i mangan, zinc ?i molibden, elemente nutri?ionale necesare plantei ?n procesul de cre?tere vegetativ?.Terra-Sorb Complex aduce un plus real de produc?ieBiostimulatorul ajut? plantele de cultur? s? treac? mai u?or peste stresul cauzat de temperaturile negative din timpul iernii ?i permite, prin con?inutul ridicat de aminoacizi liberi, scurtarea timpului ?i energiei pe care planta le consum? pentru a?reporni ?n vegeta?ie?prim?vara. Aceast? economie de energie ?i de timp ?nseamn? mai mult timp pentru ca planta s? acumuleze substan?e valoroase ?n bob ?i implicit o produc?ie mai mare ?i mai de calitate.Din calculele estimative realizate ?n loturi din toat? ?ara a rezultat c? produc?iile cresc cu 10-15%, suficient pentru a acoperi investi?ia pe care o face?i ?i pentru a ob?ine un plus de profit. Plastic spus, cu?Terra-Sorb Complex, la un leu investit pute?i ob?ine 3-4 lei profit curat, dup? ce s-au sc?zut cheltuielile.Terra-Sorb Complex ajut? plantele s? dep??easc? mai u?or stresul cauzat de temperaturile sc?zutePunctul de excelen?? al acestui biostimulator este rezisten?a la stres, ajut?nd culturile de toamn? s? treac? mai u?or peste stresul cauzat de temperaturile sc?zute din timpul iernii, iar recuperarea vegetativ? este mult mai rapid?, scurt?nd astfel perioad? ?n care planta porne?te ?n mod normal ?n vegeta?ie. De asemenea, produsul ajut? ?i la o mai bun? polenizare ?i fructificare, ajut? la o mai bun? hr?nire a plantei prin con?inutul de elemente nutritive.Terra-Sorb Complex protejeaz? plantele de secet?,??nghe?, ar?i??, salinitate sau asfixierea ?n urma b?ltirilorSpeciali?tii de la Aectra recomand? aplicarea?Terra-Sorb Complex?atunci c?nd culturile au nevoie de o stimulare nutri?ional? ?i fiziologic?: la alungirea tulpinii, ?naintea ?nfloririi ?i ?n faza de cre?tere a fructelor. De asemenea, este recomandat a se aplica?Terra-Sorb Complex?atunci c?nd o cultur? sufer? ca urmare a unor situa?ii de stres cum sunt seceta, temperaturile sc?zute, ?nghe?ul, ar?i?a, salinitatea, asfixierea ?n urma b?ltirilor, etc., ?i ca tratament de recuperare dup? perioade critice ca transplantarea, grindina, v?nturi puternice, etc.Terra-Sorb Complex se poate folosi at?t ?n cultura mare, c?t ?i ?n pomicultur? sau legumicultur?Terra-Sorb Complex?poate fi aplicat prin tratamente foliare la mai multe culturi ca: legume, pomi fructiferi, struguri de mas?, cartof, sfecla de zah?r, rapi??, cereale, porumb, floarea soarelui, orez, tutun, etc. Se recomand? aplicarea biostimulatorului ?n dou? p?n? la patru tratamente ?n doz? de 1-2 litri/ha.Terra-Sorb Complex poate fi utilizat ?n amestec cu alte produseTerra-Sorb Complex?poate fi utilizat ?n amestec cu produse produse de protec?ia plantelor, regulatori de cre?tere ?i fertilizan?i foliari. Acest lucru permite fermierilor s? nu efectueze intr?ri suplimentare ?n c?mp. De asemenea,?Terra-Sorb Complex?poten?eaz? ac?iunea fertilizan?ilor foliari, lucr?nd ?n sinergie cu ace?tia.Terra-Sorb?Complex are efect repelent asupra insectelorMateria prim? din care se ob?ine?Terra-Sorb Complex?este reprezentat? de proteine de origine animal?, tocmai de aceea produsul are un miros nepl?cut. Acest miros specific are un efect secundar, acela de respingere a insectelor. Chiar dac? nu ?nlocuie?te aplicarea insecticidului, biostimulatorul ajut? la o mai bun? ac?iune ?n lupta contra insectelor prezente ?n cultur?.Terra-Sorb Complex se aplic? pe toat? suprafa?? celei mai mari exploata?ii agricole din EuropaUn argument competitiv important al produsului este acela c??Terra-Sorb Complex?este folosit, pentru al ?aselea an consecutiv, ?n cea mai mare exploata?ie agricol? din Europa, cea din Insula Mare a Br?ilei. Biostimulatorul se aplic? pe toat? suprafa?a, pe 57.000 de hectare, la toate culturile, iar eficien?a demonstrat? a produsului a determinat ca acesta s? nu fie schimbat ?n cei cinci ani.Gama Terra-Sorb are o vechime de 30 de aniPrimul produs din gam?, ?Terra-Sorb Foliar, a marcat recent 30 de ani de prezen?? ?n slujba fermierilor ?i a fost testat ?n peste 40 de ??ri. Acest lucru demonstreaz? faptul c? trecerea timpului nu doar c? nu a afectat calitatea produsului, dar a dus la testarea ?i utilizarea lui pe scar? larg?. Vechimea pe pia?? a acestui biostimulator este un argument ?n plus al eficien?ei ?i eficacit??ii sale. * * *Vinul de azi: Primordial Sauvignon Blanc 2020 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Domeniul Bogdan are ca obiectiv producerea unor vinuri de excep?ie, dar ?i organice, total naturale. ?nfiin?at? ?n 2011, compania situat? ?n Dobrogea a devenit din ce ?n ce mai cunoscut? datorit? vinurilor realizate. Recomandarea noastr? de ast?zi, Primordial Sauvignon Blanc 2020 (Organic), este un vin limpede, cu tente verzui. Olfactiv, reg?sim mai ?nt?i tente de ardei verde ?i lime asociate apoi cu note florale ?i u?or vanilate. Pe palat, vinul este fructat, principale fiind aromele de citrice ?i pere bine coapte. Degusta?i acest vin la 8-10 grade Celsius, al?turi de sushi de ton cu avocado, somon la gr?tar sau br?nzeturi de capr?. * * *C?ma?a cu alti?? ar putea ajunge ?n patrimoniul universal UNESCO, Romania libera 29.03.2021 Dosarul multina?ional ?Arta c?m??ii cu alti?? - element de identitate cultural? ?n Rom?nia ?i Republica Moldova" a fost depus la UNESCO, pentru ?nscrierea ?n Lista reprezentativ? a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanit??ii, anun?? Ministerul Culturii. Dosarul de nominalizare va fi evaluat ?n cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.Dosarul cuprinde viabilitatea elementului ?n prezent ?i prezint? r?sp?ndirea, pe teritoriul Rom?niei, a practicilor ?i tehnicilor legate de coaserea ?i purtarea c?m??ilor cu alti??. Reperele istoriografice ?i etnografice completeaz? imaginea elementului din perspectiv? temporal?, demonstr?nd importan?a sa at?t ?n via?a comunit??ilor rurale, c?t ?i a elitelor.Sunt prezentate etimologia cuv?ntului alti??, diversitatea regional? a elementului, cu men?ionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalit??ilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a trat?rii lor plastice ?i a cromaticii.Un loc aparte a fost alocat prezent?rii elementelor socio-culturale asociate c?m??ii cu alti??, func?iei sale comunica?ionale, st?rii actuale a elementului, precum ?i cadrului general de protejare, conservare ?i salvgardare a acestuia, cu m?surile generale ?i punctuale.Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele ?i cromatica s-a f?cut spa?ial ?i temporal.?Cercet?rile zonelor etnografice de manifestare a c?m??ii cu alti?? au atestat r?sp?ndirea acesteia, ?n prezent, ?n Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia ?i sudul Transilvaniei ?i au oferit detalii semnificative cu privire la existen?a vie a elementului. Documentul semnaleaz? continuitatea artei c?m??ii cu alti?? pe teritoriul Rom?niei ?i ?n Moldova de peste Prut, semnificativ? pentru definirea sa ca marc? identitar? menit? s? asigure coeziune ?i apartenen??", precizeaz? ministerul.Totodat?, ?n dosar sunt men?ionate m?suri ?i strategii de conservare, protejare ?i salvgardare a elementului, precum ?i riscuri ?n leg?tur? cu elementul ?i practican?ii.Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor na?ionale de exper?i din Rom?nia ?i Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonat? de c?tre Ministerul Culturii din Rom?nia.Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din Rom?nia au f?cut parte exper?i, profesori ai Facult??ii de Litere a Universit??ii Bucure?ti, cercet?tori ai Institutului de Etnografie ?i Folclor "Constantin Br?iloiu" al Academiei Rom?ne, dar ?i cercet?tori ?i muzeografi ai Muzeului Na?ional ai ??ranului Rom?n, Muzeului Na?ional al Satului "Dimitrie Gusti", Muzeului Olteniei, Complexul Na?ional Muzeal ASTRA - Sibiu ?i Muzeul de Etnografie Bra?ov. * * *Cum arat? ”ghe?arii” de la Buz?u! Imagini inedite din Mun?ii Buz?ului, 29 martie 2021, Marilena Dinu Iarna se d? greu dus?, iar imaginile spectaculoase din Mun?ii Buz?ului o dovedesc. ?n ciuda frumuse?ii peisajelor ”zugr?vite” de ninsoarea c?zut? ?n ultimele zile, iarna t?rzie am?n? plant?rile programate de silvicultori pentru aceast? prim?var?.Cum materialul s?ditor era preg?tit, silvicultorii au fost nevoi?i s? g?seasc? solu?ii pentru a p?stra puie?ii ?n cele mai bune condi?ii. A?a au construit mai mul?i ”ghe?ari” unde puie?ii pot fi ?inu?i p?n? c?nd vremea va permite plantarea lor.Silvicultorii de Ocolul Silvic Gura Teghii au ar?tat cum se construiesc ?ghe?arii” din Mun?ii Buz?ului ?i cum sunt p?stra?i puie?ii.”?n zonele montane, unde z?pada se men?ine mai mult timp, silvicultorii Romsilva construiesc ni?te locuri speciale, ”ghe??rii”, ?n care sunt p?stra?i puie?ii forestieri p?n? vor fi planta?i, c?nd condi?iile o vor permite. Dac? ar fi p?stra?i ?n condi?ii normale, puie?ii forestieri ar intra ?n vegeta?ie, iar ?ansele de reu?it? a lucr?rii de ?mp?durire ar fi minime. A?adar, puie?ii sunt ?inu?i la rece c?teva s?pt?m?ni, pentru a preveni intrarea acestora ?n vegeta?ie”, au explicat, pe Facebookre, prezentan?ii Ocolul Silvic Gura Teghii. Credit foto: inginer Roman Ana-MariaSilvicultorii de la Gura Teghii au explicat c? este vorba despre ?frigdere naturale” la care se munce?te serios astfel ?nc?t puie?ii s? reziste c?t va fi nevoie p?n? la plantare.”Aceste ”frigidere” naturale constau dintr-un strat gros de z?pad? b?t?torit?, de circa 80 centimetri, peste care se a?terne un strat de circa 20 centimetri de rumegu? ?i sunt amplasate ?n locuri umbroase”, au explicat silvicultorii.Ocolul Silvic Gura Teghii este unul din cele 7 ocoale ale Direc?iei Silvice Buz?u ?i direc?ia administreaz? 84.880 hectare p?duri, din care 66.727 hectare p?duri de stat.Regia Na?ional? a P?durilor – Romsilva va planta circa 20 milioane de puie?i forestieri ?n campania de ?mp?duriri de prim?var?, ?n cursul c?reia vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regener?ri naturale ?i 3.115 hectare prin regener?ri artificiale, adic? lucr?ri de ?mp?duriri. * * *Povestea oamenilor care au renun?at la via?a ?n aglomeratul ?i poluatul Bucure?ti pentru a se muta ?n mun?i. ?n ce au transformat ace?tia un sat cu doar doi locuitori, aflat ?n unul dintre cei mai s?lbatici mun?i din lan?ul carpatic HYPERLINK "" \o "Alina-Elena Vasiliu"Alina-Elena Vasiliu , 26 februarie 2021 Gura Milii este un fost c?tun de oameni de la munte, obi?nui?i cu traiul dur, ?n armonie cu natura, ?n jude?ul Buz?u. Este ?fost”, pentru c? acum nu mai locuie?te nimeni acolo permanent. Cu o excep?ie. De fapt, dou?. Familiile Dinc? ?i Flesariu, care au pus ?n comun bani ?i eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oaz? de lini?te departe, departe de lumea dezl?n?uit?.La Ferma de sub Penteleu, denumit? astfel pentru c? ?i-a g?sit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adev?rat? pl?cere pentru turi?ti la orele serii. Restul timpului ?i-l ocup? cu ateliere de ol?rit, t?mpl?rie, fier?rie, arte populare, plimb?ri pe munte cu c?ru?a, mers cu caprele la p?scut... ?i lista continu?.C?nd nu fac drume?ii sau mountain bike pe c?r?rile Muntelui Penteleu, se pierd ?n visare ?n spaul tradi?ional, adic? un ciub?r cu ap? cald?. C?nd nu se ?nduplec? soarele pe plaja amenajat? pe malul r?ului B?sca Mare, ??i ?nc?lzesc m?inile la un foc de tab?r?. Nicio secund? nu trece f?r? rost la ferm?. Istoria locului a ?nceput s? se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul ?ncepea ?n vara anului 2009, c?nd Valerica ?i Alexandru Dinc? erau ?n c?utarea unui loc lini?tit ?n care s? se retrag? din c?nd ?n c?nd departe de stresul zilnic al Capitalei ?i al afacerilor lor de pe atunci. ?i l-au g?sit.Un col? uitat de lume, ?n Mun?ii Buz?ului, nu departe de ora?ul Buz?u, de unde se trage Alexandru. A?a au ajuns ?n fostul c?tun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanen?i la acea vreme, cuib?rit de-a lungul r?ului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dac? nu cel mai ?nalt, dar cu siguran?? unul dintre cei mai s?lbatici mun?i din lan?ul carpatic, spun Valerica ?i Alexandru Dinc?.?Dup? venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea ?i am ?nfiin?at o mic? ferm? de capre ?i o gr?din? de legume, din dorin?a de a-i asigura fiului nostru cea mai bun? hran? s?n?toas? ?i natural? la care puteam visa. Nu ?tiam, la acea vreme, c? ceea ce a ?nceput ca un hobby ?i ca o ?ncercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reu?i, ?ncet-?ncet, s? ne acapareze via?a cu totul”, poveste?te familia Dinc?. C?nd a venit pe lume ?i cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci ?i proprietatea, iar mica ferm? de capre a tot crescut. ?nainte s?-?i dea seama, aveau peste o sut? de capre, porci, g?ini, ra?e, vaci ?i au ?nceput s? ?mpart? produsele fermei cu prietenii. Urm?torul pas a fost dezvoltarea unor spa?ii de cazare. ?Urm?nd stilul tradi?ional ??r?nesc, integr?ndu-se ?n peisaj, lu?nd tot ce este mai bun de la natur?, dar d?ndu-i ?napoi cel pu?in la fel, am construit, treptat, 15 unit??i de cazare. Acestea au venit ?mpreun? cu un restaurant tradi?ional, unde oaspe?ii ??i pot alinta sim?urile cu m?ncare specific rom?neasc?, g?tit? cu ingrediente naturale ?i mult, foarte mult suflet.”Pentru ca experien?a tradi?ional? s? fie complet?, Valerica ?i Alexandru Dinc? au colectat ?i recondi?ionat echipamente ?i unelte vechi ?i au ?nfiin?at ateliere me?te?ug?re?ti.Pentru ca experien?a tradi?ional? s? fie complet?, Valerica ?i Alexandru au colectat ?i recondi?ionat echipamente ?i unelte vechi ?i au ?nfiin?at ateliere me?te?ug?re?ti. Tot ca s? diversifice experien?ele de la ferm?, au amenajat un spa ?n stil rustic - ciub?rul cu ap? cald? ?i s?rat? -, dar ?i o saun? uscat?, de unde panorama asupra fermei nu las? de dorit. ?La un moment dat, Ferma ajunsese ?ntr-un punct ?n care complexitatea ei devenise cov?r?itoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul ?n care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina ?i Dan – s-au al?turat Fermei ca parteneri.Ne cunoscusem ?i devenisem prieteni ?n 2009, la Gura Milii, c?nd am cump?rat prima parcel? de teren.” ?nainte de acel moment-cheie, ambele familii ??i tr?iser? vie?ile ?i carierele ?n paralel ?n Bucure?ti, f?r? s? ?tie una de alta. Valerica ?i Alexandru Dinc? aveau o firm? de colectare ?i reciclare de?euri industriale, Cristina Flesariu era partener? la o firm? rom?neasc? de executive search, iar so?ul ei, Dan, f?cea carier? ?n domeniul imobiliar. ??n Gura Milii, am avut pl?cerea ?i onoarea de a-i cunoa?te ?i de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionic? ?i Tanti Vica, oameni simpli, de n?dejde, dintr-o bucat?, cum se spune.Au fost vremuri c?nd Gura Milii a avut o via?? economic? mai tumultoas?. A existat ?i o moc?ni?? care trecea pe aici, ?n drumul s?u de la Nehoiu la Comand?u, ?n special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastr? este fosta linie de moc?ni??. La Comand?u mai exist? ?nc? planul ?nclinat pe care ?ntorcea trenul la cap?t de linie, o construc?ie inginereasc? clasificat? ca monument.”Copil?ria de la ?ar? a Valeric?i ?i a lui Alexandru Dinc? a fost cea care i-a c?l?uzit ?n amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult dec?t ferm?, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima cas? de vacan??, cea care i-a adus, de altfel, ?n Gura Milii, iar Casa Maramure?ean?, Casa T?mplarului, Casa Olarului sunt alte unit??i de cazare individuale tematice. ?n total, sunt 16 unit??i de cazare ?i o a 17-a ?n curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape ?n aproape, ?n func?ie de resurse ?i de idei, iar investi?iile nu s-a oprit niciodat?, nici m?car acum. De pild?, c?nd au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu g?siser? nici curent electric, a?a c? singuri a trebuit s? se ocupe de toat? infrastructura necesar?.Valerica ?i Alexandru Dinc?, fondatori Ferma de sub Penteleu: ?La un moment dat, Ferma ajunsese ?ntr-un punct ?n care complexitatea ei devenise cov?r?itoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul ?n care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina ?i Dan – s-au al?turat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem ?i devenisem prieteni ?n 2009, la Gura Milii, c?nd am cump?rat prima parcel? de teren.”?Tarifele variaz? de la 45 de euro pe noapte pentru C?b?nu?? – cea mai mic? unitate de cazare, o c?su?? cochet? pentru dou? persoane, p?n? la 150 de euro pe noapte pentru Casa T?mplarului – cea mai mare ?i mai luxoas? unitate de cazare, o cas? individual? cu living ?i dormitor la parter ?i cu un dormitor matrimonial cu ?emineu ?i teras? la mansard?, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastr? cas? de vacan??, cu patru dormitoare foarte spa?ioase.” La aceste tarife se adaug? cel de pensiune complet?, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu s? se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.Printre turi?ti, se reg?sesc ?i oameni din Israel, Marea Britanie, Fran?a, Ucraina sau ??rile nordice. Anul 2020 a fost ?ns? cu certitudine al rom?nilor, pentru c? restric?iile interna?ionale au ajutat foarte mult turismul intern. ?Dac? cele trei luni de lockdown au conturat o perspectiv? ?n cel mai bun caz gri pentru industria noastr?, am reu?it s? ne mobiliz?m ?i s? cre?m cadrul ?i procedurile necesare pentru a oferi oaspe?ilor siguran?a sanitar?, imediat ce am redeschis, ?n luna iunie. Putem spune c?, ?n zece luni de activitate, am reu?it s? recuper?m mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel ?nc?t am ?nchis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, ?i cu trei unit??i de cazare ?n plus.” Valerica ?i Alexandru Dinc?, ?mpreun? cu partenerii lor de business, ??i doresc acum s? consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acela?i amplasament. Dar nu vor s? ajung? la mai mult de 20-25 de unit??i de cazare. De ce? Pentru c? esen?ele tari se ?in totu?i ?n sticlu?e mici.Casa Mare este prima cas? de vacan??, cea care i-a adus, de altfel, ?n Gura Milii, iar Casa Maramure?ean?, Casa T?mplarului, Casa Olarului sunt alte unit??i de cazare individuale tematice. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download