Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 23 aprilie 2020, a doua parte?INDUSTRIE ALIMENTARAProduc?torul de vinuri Gramma din Ia?i: V?nz?rile sunt peste cele de anul trecut. Ce nu mai vindem ?n HoReCa vindem ?n online ?i ?n retail M?d?lina Panaete 22.04.2020, Marian Olteanu, director general ?i fondator al produc?torului de vinuri Gramma din jude?ul Ia?iMarian Olteanu, director general ?i fondator al produc?torului de vinuri Gramma din jude?ul Ia?i, spune c?, de?i aceast? perioad? este una dificil? pentru produc?torii de vinuri premium care se bazau pe v?nz?rile ?n HoReCa, produc?torul pe care ?l conduce a reu?it s?-?i majoreze v?nz?rile.?Noi suntem ca v?nz?ri peste anul trecut. Ce nu mai vindem ?n HoReCa vindem ?n online ?i ?n retail. Marii retaileri care aveau un portofoliu construit din vinuri mai ieftine au ?nceput s? le ofere consumatorilor ?i vinuri mai scumpe. Iar cu Penny Market avem un proiect de co-branding care func?ioneaz?“, a spus Marian Olteanu, care conduce un produc?tor cu afaceri de 300.000 de euro anul trecut.El explic? faptul c? HoReCa reprezenta 80% din v?nz?rile online, iar 20% mergeau ?n retail. Gramma Wines a lansat recent un pachet de patru vinuri numit ?Pachet Autoizolare“, ceea ce a determinat o cre?tere a v?nz?rilor ?n online.Emmanuel Faber-Danone: ”Covid-19 ne va afecta modul de afaceri pentru o lung? perioad? de timp” ?meatmilk ?23 aprilie 2020 La nivel global, firma francez? Danone ?i-a retras ghidul financiar pentru 2020 din cauza perturb?rii cauzate de pandemia coronavirusului, dar a ?nregistrat ?i v?nz?ri mai mari ?n primul trimestru, ?n timp ce consumatorii au cump?rat mai multe produse lactate, informeaz? DairyReporter.Cre?teri peste a?tept?riV?nz?rile au crescut cu 3,7% mai mult dec?t era de a?teptat, la o valoare de 6,242 miliarde de euro, ?n trimestru, ?n timp ce a notat un ”beneficiu de ?nc?rcare a c?marilor ?n Europa ?i America de Nord, ?n luna martie”.?eful Finan?elor-Danone, Cecile Cabanis, a declarat c? acum, consumatorii opteaz? pentru ”formate mai mari”, pentru produsele calsice, ?n timp ce m?rci precum iaurtul Actimel, cu preten?ii de sprijin pentru sistemul imunitar, sunt ?n cerere puternic? ?n Europa.Performan?ele puternice pe categoriile de produse lactate, bazate pe plante ?i formule de nutri?ie, au fost compensate de o sc?dere de 6,8% a v?nz?rilor diviziei de ap?, unde cererea a fost afectat? de ?nchiderea restaurantelor ?i cafenelelor. Aproximativ 40% din v?nz?rile diviziei sunt ?n mod normal consumate departe de cas?, afirm? Danone.Efectele pandemieiExplic?nd decizia de a-?i retrage ?ndrum?rile financiare pentru anul ?n curs, pre?edintele Danone ?i directorul executiv Emmanuel Faber a afirmat ?ntr-o declara?ie. ”Primul trimestru al anului 2020 va fi amintit de mult ca fiind perioada unei pandemii f?r? precedent, care poate schimba modul ?n care tr?im ?i facem afaceri pentru mult timp ?nainte.Condi?iile cererii ?i ofertei ?n T2 vor fi afectate profund de o blocare global?. Dincolo de tendin?ele ini?iale de ?nc?rcare a c?marilor, observate ?n luna martie, nu suntem ?n m?sur? s? prezicem cum blocarea v?nz?rilor poate afecta oferta ?i cererea, cu diferen?e semnificative ?n func?ie de obiceiurile ?i stilul de via?? alimentar ?i veniturile oamenilor, toate ?ntr-un context de blocare decis? de guverne.Ca urmare, nu putem face estim?ri de vreme ce nu cunoa?tem strategiile ?i rata de succes a guvernelor fiec?rei ??ri ?n care activeaz? Danone. Sunt ?ns? convins c? pandemia de va schimba profund modul de via?? al fiec?ruia dintre noi, precum ?i modul de a face afaceri”.?Lacrimi de bucurie in zi de sarbatoare! Fapte bune cu ajutorul AGRO TVIn?apr. 23, 2020 Ie?eanul Iulian Gorgan din satul?P?u?e?ti,?comuna Dume?ti, jude?ul Ia?i, a beneficiat de ajutor prin intermediul AGRO TV. B?rbatul a trimis un mesaj redac?iei prin care solicita sprijin pentru animalele p?rin?ilor s?i. lucreaz? la Suceava dar din cauza pandemiei de coronavirus se afl? ?n ?omaj tehnic acas?, la p?rin?ii s?i din jude?ul Ia?i. Ace?tia au r?mas f?r? furaje pentru animalele din b?t?tur? ?i astfel f?narul este gol, iar Iulian a ?ncercat s? g?seasc? o solu?ie pentru vaca ?i calul p?rin?ilor.Cei doi au 79 respectiv 85 de ani iar din cauza restric?iilor de circula?ie, tat?l lui Iulian nu poate s? mearg? ?n alte localit??i ca s? aduc? de m?ncare pentru animalele care sunt singura alinare a b?tr?nilor ie?eni.Mesajul fiului nu a r?mas f?r? r?spuns, iar echipa AGRO TV a luat leg?tura cu inginerul Vasile Lungu, care a trimis o dub? cu nutre? pentru v?cu?a ?i c?lu?ul familiei din P?u?e?ti.Ast?zi ?ntr-o zi de s?rb?toare, mama ?i tat?l lui Iulian Gorgan au pl?ns de bucurie la vederea furajelor pentru animale ?i le mul?umesc tuturor celor care i-au ajutat. Vanatoarea de mistreti va fi permisa! Cand se va relua activitatea? In?apr. 23, 2020 V?n?toarea de mistre?i va putea fi reluat? ?n cur?nd! Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a declarat ?n cadrul unei conferin?e de pres? c? ?n urm?toarea Ordonan?? Militar? va fi inclus? aceast? permisiune. Aceast? m?sur? este necesar? pentru combaterea ?i r?sp?ndirea pestei porcine africane, dar ?i pentru a ?nl?tura pagubele ?n produc?iile agricole vegetale. Decizia a fost luat? de Adrian Oros ?n colaborare cu ministrul Mediului Costel Alexe, ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela ?i premierul Ludovic Orban.?Zilele acestea am discutat cu colegii mei, cu domnul Alexe ?i cu domnul Vela, cu premierul Ludovic Orban, ca ?n urm?toarea Ordonan?? Militar? este necesar s? revenim asupra deciziei de a opri v?n?toarea la mistre?i. Aceasta ar fi necesar s? re?nceap? din dou? motive: ?n primul r?nd pentru controlul popula?iei de mistre?i, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea ?i r?sp?ndirea pestei porcine africane, dar ?ncep s? produc? pagube ?n produc?iile agricole vegetale, care oricum sunt afectate grav ?i de secet?. Din aceste dou? motive, ?n urm?toarea Ordonan?? Militar?, cu siguran??, o s? redeschidem v?n?toarea la mistre?i”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.V?n?toarea de mistre?i a fost oprit? pe o perioad? nedeterminat? ?n baza prevederilor Ordonan?ei Militare nr. 3 din data de 24 martie 2020. Ultima informare ANSVSA, din 3 aprilie, ar?ta c? Pesta Porcin? African? (PPA) evolua ?n 203 localit??i din 27 de jude?e, cu un num?r de 443 de focare. ?n?11 jude?e?au fost diagnosticate?doar cazuri la mistre?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICABrandul rom?nesc de cafenele 5 to go, dezvoltat de Radu Savopol ?i Lucian B?dil?, a semnat ?n ultima lun? 9 contracte de franciz? noi, ?n Bucure?ti, Cluj ?i C?l?ra?i ?Roxana Rosu 23.04.2020, Brandul rom?nesc de cafenele 5 to go, dezvoltat de Radu Savopol ?i Lucian B?dil?, a semnat ?n ultima lun? contracte pentru 9 francize noi, ?n Bucure?ti, Cluj ?i C?l?ra?i, ?i a continuat amenajarea unor noi loca?ii, zece dintre acestea fiind preg?tite pentru deschidere.?Cu toate c? trecem printr-o situa?ie dificil? la nivel interna?ional, noi, grupul 5 to go, am ?ncercat ?n aceast? perioad? s? ne continu?m activitatea, ?n limita permis? de legisla?ie ?i de regulile de siguran??, s? r?m?nem optimi?ti, dar ?i conecta?i cu comunitatea 5 to go, at?t franciza?i c?t ?i consumatori ?i prieteni ai m?rcii. Vrem s? revenim cu for?e proaspete dup? aceast? criz? ?i s? optimiz?m activitatea pentru a reu?i s? ne ?ndeplinim targetul pentru anul ?n curs. Astfel, din 15 martie ?i p?n? la ora actual? am reu?it s? semn?m 9 francize, dintre care 4 sub conceptul de Pro Unit, am finalizat 10 amenaj?ri de noi loca?ii ?i mai avem alte 15 ?n curs, am ?nchiriat 3 spa?ii ?i am relocat altele 3 din nereguli legate de chirie. ?n plus, am decis c? e momentul s? continu?m dezvoltarea business-ului 5 to go ?i c?tre alte direc?ii. Astfel, am listat dou? dintre produsele noastre, siropul pentru acas? ?i c?nile din por?elan, pe platforma celui mai mare retailer online local”, ?a declarat Radu Savopol, co-fondator 5 to go. Compainia a anun?at anterior c? toate unit??ile 5 to go vor fi redeschise pe 5 mai, ?ns? vor func?iona ?n regim de ?to go” ?i ?drive through”.Cum va schimba pandemia imaginea marilor centre comerciale: ?Ne a?tept?m la o cre?tere a num?rului de spa?ii eliberate. Sunt foarte multe afaceri mici ?i medii care au ?n vedere ?nchiderea“Autor:?Bogdan Alecu 22.04.2020, 19:20?864Venera Munjev, Senior Associate Retail Agency, ?n cadrul companiei de consultan?? imobiliar? Colliers International Rom?nia: Exist?, de exemplu, ?n Centrul Vechi din Bucure?ti, patroni de mai multe loca?ii, ?ntre 2 ?i 4, ?ns? toate ?n segmentul HORECA. Ace?tia au ?n vedere ?nceperea activit??ii treptat, cu c?te o loca?ie pe r?nd, prin urmare, o parte dintre loca?ii ar putea fi renegociate sau chiar reziliate.Stocul de retail modern din Rom?nia este de aproape 4 mil. mp, din care supermarketurile ?i hipermarketurile - principala categorie de magazine r?mase deschise, reprezint? circa 20-25%.Sc?derea puternic? a traficului stradal, faptul c? foarte mul?i corporati?ti lucreaz? de acas? dar ?i faptul c? peste un milion de oameni sunt ?n ?omaj tehnic sau au fost concedia?i pun presiune pe retailul stradal.?n condi?iile ?n care o parte din proprietari au cerut ?n continuare chirie magazinelor sau restaurantelor care au ?nchiriat, acestea fie au ?nchis, fie urmeaz? s? ?nchid? ?n perioada imediat urm?toare.Cum trece de criz? industria HORECA? On?Apr 23, 2020Motto: “C?nd valul coboar?, se vede cine ?noat? dezbr?cat!” – Warren Buffet Nu o s? ?ncep acest articol prin a v? spune ceea ce este deja de domeniul eviden?ei, ?i anume faptul c? una dintre industriile cele mai afectate de criza ?n care ne afl?m este industria HORECA. La fel, nu am s? v? spun nici faptul c? marea majoritate a restaurantelor, cafenelelor ?i hotelurilor s-au ?nchis de mai bine de o lun?, pentru c? ?i asta ?ti?i. Nici c? din cei circa 300.000 de lucr?tori ?n HORECA circa 20% au fost concedia?i, aproximativ 70% sunt ?n ?omaj tehnic ?i 10% au reu?it s? r?m?n? angaja?i prin c?utarea de solu?ii alternative de c?tre antreprenori adaptate situa?iei actuale, fie c? vorbim de hoteluri puse la dispozi?ie pentru carantinarea sau izolarea persoanelor sau de implementarea, respectiv dezvoltarea serviciului de livr?ri.Nu o s? v? spun nici faptul c? pentru antreprenori in general si cei din HORECA in special aceast? criz? reprezint? mai mult dec?t o leb?d? neagr?, ci mai degrab? cel mai negru co?mar, imposibil de imaginat ?n urm? cu c?teva luni. Cum naiba ai fi putut fi preg?tit pentru a?a ceva? Dar de aici ?ncepe ceea ce am sa va spun: ?n momentul c?nd toate lucrurile mergeau minunat ?i toate sumele cre?teau cu dou? cifre procentuale, avea?i totul sub control? Avea?i temele f?cute? Avea?i vreo strategie pe termen lung sau m?car un plan pentru anul urm?tor? Plan bazat pe cifre, nu pe idei? Mereu am spus c? oamenii pot vorbi prostii, pot min?i, dar cifrele niciodat?. Mul?i antreprenori din HORECA tr?iau de la o lun? la alta, sau cum le pl?cea lor s? spun? “din rulaje”. Neexist?nd o strategie ?i un management bazat pe cifre ?i nu pe instincte sau pe “las c? ?tiu io”, mul?i acum s-au trezit, cum spunea Warren Buffet ?n motto c?, de fapt, ?notau dezbr?ca?i.Prezentul articol, f?r? a se dori un ?ndrumar pentru ie?irea din criz?, ??i propune s? caute o serie de m?suri ce pot fi luate pentru a se ?ncerca supravie?uirea postvirus. Pentru a putea face acest lucru haide?i s? vedem ce ne ?nva?? istoria. Singura criza c?t de c?t comparabil? cu ceea ce se ?nt?mpl? ast?zi este criza din 2008. Mai jos sunt agregate datele industriei HORECA din care rezult? c? pentru a ??i reveni la cifrele anterioare crizei au fost necesari ?ntre 5 ani ?i 7 ani. A?adar, pentru a trece peste aceast? criz?, consider c? este timpul s? ne facem ni?te calcule m?car pentru urm?torii 5 ani, iar pe urm?torul an m?car s? avem o previziune c?t se poate de detaliat?.Evolu?ia Cifrei de afaceri din sectoare ?n perioada 2008 – 2018 (2008 = baza 100%)Tot din ciclul: s? vedem ce ne spune trecutul pentru a putea prezice viitorul, mai jos avem o pondere a principalelor cheltuieli ?i a profitului ?n cadrul cifrei de afaceri, calculate pe baza unui e?antion pentru industria HORECA.Pondere in Cifra de afaceriA?adar, pentru a putea stabili strategia pe perioada crizei ?i postcriza, ar trebui s? analiz?m impactul crizei asupra cifrei de afaceri ?i toate cheltuielile prezentate anterior ?i s? le previzion?m pentru cel pu?in un an.Cu privire la cifra de afaceri, dup? cum se ?tie ?n industrie, lunile martie, aprilie ?i mai sunt printre cele mai bune luni, sigur, aceasta depinz?nd ?i de specificul loca?iilor, terase, etc. Totu?i, presupun?nd c? veniturile sunt realizate liniar ?n cursul anului, acest shut-down se traduce printr-o sc?dere de 25% a cifrei de afaceri aferente anului 2020. Ulterior ?ns?, va veni? ?n cel mai probabil caz ?i efectul post criz?, care va mai ad?uga din iner?ie o sc?dere cu cel pu?in ?nc? 25% din cifra de afaceri aferent? primelor trei luni ulterioare deschiderii. Cumul?nd pierderile, acestea s-ar calcula astfel:Pierdere 2020 = 2*0%(ian si febr au func?ionat) + 3*100%(mart-mai ?nchis) + 3*50% (iun-aug la 50% din capacitate) + 4*25%(sept-dec la 75% din capacitate)/12 luni = 45%.A?adar cifra de afaceri aferent? anului 2020 va sc?dea, ?n medie, cu 45-50%. Antreprenorii vor trebui s? identifice o modalitate ca ?i cheltuielile efectuate pentru realizarea cifrei de afaceri s? scad? cu 45-50%.Dar despre ce modalit??i de sc?dere a cheltuielilor putem identifica ?n perioada r?mas? p?n? la sf?r?it de an, ?n partea a doua a acestui articol…Material realizat ?n exclusivitate pentru Horeca Insight de c?tre?Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil ?i reprezentantul CECCAR ?n VAT Expert Group.Instagram lanseaz? noi stickere prin care utilizatorii pot sprijini restaurantele locale?ADELINA SAHLEAN?| 23.04.2020 Afacerile mici joac? un rol extrem de important ?n fiecare comunitate, iar ?n aceast? perioad? multe dintre ele se confrunt? cu dificult??i mari din cauza efectelor pandemiei de COVID 19.Pentru a sus?ine micile afaceri locale ?i a-i ajuta pe utilizatori s? descopere cu u?urin?? alternativele la care pot apela pentru a comanda m?ncare online, Instagram permite de ast?zi restaurantelor din Rom?nia s? foloseasc? o serie de stickere prin care cei care ?i urm?resc ?i pot sprijini, potrivit StartupCafe.Restaurantele pot folosi stickerele disponibile, care semnalizeaz? faptul c? ofer? op?iunea de livrare a m?nc?rii, at?t ?n con?inutul pe care ?l distribuie pe Stories, dar ?i ?n post?rile de pe profilurile lor. Atunci c?nd utilizatorii v?d un astfel de sticker, este suficient s? apese pe acesta pentru a face comanda prin intermediul site-ului partenerului. ?n plus, prin distribuirea stickerelor postate de restaurante, utilizatorii le pot ajuta s? duc? vestea mai departe ?i s? fac? fa?? mai u?or noilor provoc?ri.?n aceast? perioad? dificil?, business-urile, ?n special cele de dimensiuni mici, folosesc Instagram pentru a p?stra leg?tura cu consumatorii lor ?i a ?mp?rt??i cu ace?tia idei legate de cum ?i pot sprijini. De la lec?ii de g?tit transmise live pe Instagram, la distribuirea story-urilor care ilustreaz? eforturile diferitelor comunit??i pentru a ajuta, exemplele care arat? cum business-urile pot folosi resursele platformei pentru a aduce oamenii ?mpreun? sunt nenum?rate.Pentru cele mai multe business-uri mici, ?n acest moment fiecare v?nzare conteaz?. Din acest motiv, Facebook va continua s? depun? toate eforturile pentru a crea noi op?iuni care s?-i ajute pe utilizatori s? sus?in? business-urile pe care le iubesc ?ntr-un mod c?t mai simplu, anun?a reprenentan?ii Facebook ?i Instagram.DIVERSESTRIGATUL DISPERAT al muncitorilor romani din Germania a fost auzit! AVOCATUL POPORULUI cere explicatii In?apr. 23, 2020 Dup? dezv?luirile ?ocante ale rom?nilor pleca?i la munc? sezonier? ?n Germania despre condi?iile degradante de cazare ?i de munc?, Avocatul Poporului a cerut explica?ii autorit??ilor germane. Renate Weber, a ?naintat o scrisoare c?tre Ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum ?i pre?edintelui Comisiei pentru peti?ii din Parlamentul german, Marian Wendt, prin care solicit? mai multe informa?ii despre siguran?a muncitorilor rom?ni care desf??oar? diferite activit??i sezoniere.?Tr?im vremuri excep?ionale ?n care trebuie s? d?m dovad? de solidaritate ?i sprijin ?i, ca atare, v? solicit ajutorul ?n vederea ob?inerii unor informa?ii referitoare la muncitorii din Rom?nia care vin ?n Germania pentru a lucra ?n agricultur? (cules de sparanghel). Avocatul Poporului, ?n calitate de garant constitu?ional al drepturilor ?i libert??ilor fundamentale, este preocupat, ?ntre altele, ?i de situa?ia muncitorilor rom?ni sezonieri care se afl? ?n Germania ?n aceast? perioad?. (…)P?n? la data de 17 aprilie, 1.500 de muncitori sezonieri din Rom?nia au ajuns ?n Germania cu zboruri charter. P?n? la ?nceputul lunii mai sunt planificate ?nc? 15 zboruri charter cu muncitori sezonieri c?tre Germania ?i Marea Britanie, din Bucure?ti, Ia?i ?i Cluj Napoca. Persoanele care au plecat ca muncitori sezonieri nu au fost testate, ne?tiindu-se nimic despre posibilitatea de a fi infectate cu noul coronavirus. Mai mult, unii dintre ei au ?nceput s? povesteasc? despre condi?ii de cazare care nu asigur? igiena minim?, cu at?t mai pu?in distan?area social?, pe care ?i Germania o implementeaz? pe teritoriul s?u”, se arat? ?n scrisorile trimise de c?tre Renat Weber, Avocatul Poporului.Renate Weber a solicitat urm?roarele informa?ii privind muncitorii sezonieri din Rom?nia, care se afl? ?n Germania pentru a lucra ?n agricultur?:dac? angajatorilor germani li s-a permis transportarea muncitorilor sezonieri din Rom?nia cu respectarea unor standarde minime de igien? privind combaterea r?sp?ndirii epidemieidac? angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri dup? ce au f?cut dovada respect?rii, ?n locurile de cazare ?i cele de munc?, a standardelor de igien? fire?ti ?n aceast? perioad?dac? la intrarea ?n Germania, muncitorilor sezonieri li se face un control de s?n?tatece s-a ?nt?mplat ?i ce se va ?nt?mpla cu muncitorii sezonieri depista?i cu coronavirus? Exist? posibilitatea instituirii izol?rii sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosi?i, care trebuie s? lucreze separat de ceilal?i angaja?i timp de 14 zile ?i nu au voie s? p?r?seasc? sediul companiei?se respect? condi?iile de cazare ?i lucrul ?n echip?, care trebuie s? se fac? ?n grupuri c?t mai mici, recomandat ?ntre 5-10 persoane, maximul fiind de 20 de persoane?se respect? distan?a de cel pu?in 1,5 m. ?n momentul ?n care se fac ?edin?e de lucru?care sunt autorit??ile care verific? respectarea condi?iilor de mai sus, precum ?i m?surile luate de acestea p?n? ?n prezent?ce se ?nt?mpl? cu muncitorii sezonieri care se ?mboln?vesc ?i au nevoie de asisten?? medical?? Cine le pune la dispozi?ie medicamente? ?n ce condi?ii au acces la asisten?? medical? specializat? ?n spital?Poli?ia Fitosanitar? ?n ac?iune! Ce verific? ?n ferme?Dumitru Nedelcu ?23 aprilie 2020 Mai pu?in vizibil? ?i, deci, mai pu?in cunoscut?, Poli?ia Fitosanitar? ac?ioneaz? ?n fiecare jude?, unde controleaz? at?t furnizorii de produse fitosanitare, c?t ?i utilizatorii acestora, adic? pe fermieri.O dovede?te cu prisosin?? ?i raportul ?naintat de Oficiul Jude?ean Buz?u Prefecturii jude?ului, anul trecut.Precizez mai ?nt?i c? Poli?ia Fitosanitar? a fost ?nfiin?at? ?n anul 2015, ?n baza Ordinului de ministru nr. 1898, ?i este alc?tuit? din personalul specializat al Autorit??ii Na?ionale Fitosanitare (ANF), ?mputernicit s? efectueze controale, s? constate contraven?ii ?i s? aplice sanc?iuni conform legisla?iei ?n vigoare. Cine sunt poli?i?tii fitosanitari?Totodat?, personalul ?mputernicit din cadrul Laboratorului na?ional fitosanitar ?i Direc?iei fitosanitare, cu excep?ia oficiilor fitosanitare jude?ene, exercit? atribu?ii de Poli?ie Fitosanitar? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei, iar personalul din cadrul oficiilor fitosanitare jude?ene exercit? atribu?ii de Poli?ie Fitosanitar? numai ?n jude?ele, respectiv punctele de trecere a frontierei de stat, dup? caz, pe raza c?rora ??i desf??oar? activitatea. Obiectivul Poli?iei Fitosanitare ?l reprezint? controlul persoanelor fizice sau juridice care desf??oar? activit??i cu produse de protec?ie a plantelor, prevenirea ?i interzicerea comercializ?rii ?i utiliz?rii pe teritoriul Rom?niei a produselor de protec?ie a plantelor (PPP) care se afl? ?n afara parametrilor de omologare ?i a acelora care prezint? risc pentru s?n?tatea public?, siguran?a alimentelor ?i mediul ?nconjur?tor.Controale efectuate? Ce anume au controlat fitosanitarii buzoieni ?n cazul comercian?ilor de produse pentru protec?ia plantelor?Printre altele, au verificat dac? spa?iul este adecvat pentru comercializarea ?i depozitarea produselor de protec?ia plantelor, conform legisla?iei ?n vigoare (racordarea la sursa de ap?, grup sanitar, canalizare sau fos? septic?, surs? de curent electric, pardoseal? din ciment sau gresie, sisteme pentru asigurarea condi?iilor optime de climatizare, sisteme de prevenire ?i stingere a incediilor ?i sisteme antiefrac?ie).Au mai verificat dac? personalul este atestat prin certificat de atestare profesional? pentru activit??i de comercializare a produselor de protec?ie a plantelor ?i, desigur, dac? aceste produse sunt ?n ambalaje originale, sigilate, cu etichet? care cuprinde num?rul certificatului de omologare, denumirea comercial?, substan?a activ?, cultura pentru care este omologat, doza/ ton?/ha, instruc?iuni de utilizare, num?rul lotului, data de fabrica?ie ?i termenul de valabilitate, informa?ii pe care ?i fermierii, la r?ndul lor, trebuie s? le verifice.? Controlul la utilizatori ?i prestatori de servicii cu produse de protec?ie a plantelor a constat, printre altele, ?n: verificarea autoriza?iei de utilizare a produselor din grupele T+ ?i T ?i a autoriza?iei pentru prest?ri de servicii cu produse de uz fitosanitar, verificarea documentelor ?i a registrelor de eviden?? a tratamentelor, verificarea personalului atestat prin certificat de atestare profesional? pentru activit??i de utilizare a produselor de protec?ie a plantelor foarte toxice T+ ?i toxice T, respectiv a personalului atestat profesional pentru prest?ri de servicii cu produse de protec?ie a plantelor, verificarea m?surilor de igien? pentru operatori (folosirea echipamentelor de protec?ie), verificarea condi?iilor tehnice ale echipamentelor de aplicare a produselor de protec?ie a plantelor (duze, manometre, rezervoare etc), verificarea sta?iilor de tratament la s?m?n??, ?n vederea respect?rii normelor tehnice ?i de protec?ie a muncii ?i PSI.?n urma controalelor efectuate de c?tre inspectorii din cadrul Oficiului Fitosanitar Buz?u la agen?ii economici de pe raza jude?ului care comercializeaz?, utilizeaz? ?i presteaz? servicii cu produse de protec?ia plantelor, s-au aplicat 8 avertismente scrise pentru neconformit??ile g?site privind: nerespectarea condi?iilor de comercializare a pesticidelor pe categorii (fungicide, insecticide, erbicide), lipsa registrului de eviden?? a tratamentelor ?i neafi?area certificatului de comercializare la sediul unit??ii fitofarmaceutice.?ase obliga?ii ale utilizatorilor - fermieri?n anul 2019 a fost inspectat un num?r de 157 produc?tori agricoli cu privire la utilizarea produselor de protec?ia plantelor ?i a modului de implementare a Cerin?elor ?i standardelor obligatorii care trebuie respectate de c?tre fermieri (m?sura SMR 10 - Introducerea pe pia?? a produselor de protec?ie a plantelor). Fermierii care prin activitatea lor depoziteaz?, manipuleaz? ?i utilizeaz? produse de protec?ie a plantelor (PPP) au urm?toarele obliga?ii:1. S? utilizeze numai produse de protec?ia plantelor omologate de Comisia Na?ional? de Omologare a Produselor de Protec?ie a Plantelor, care se reg?sesc ?n baza informatic? de date PESTEXPERT.2. S? utilizeze produsele de protec?ie a plantelor doar ?n scopul pentru care acestea au fost omologate ?i numai ?n conformitate cu instruc?iunile de utilizare.3. S? se asigure c? produsele de protec?ie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) ?i toxice (T) vor fi utilizate numai de c?tre persoanele juridice care de?in autoriza?ie pentru utilizarea acestor produse, emis? de Oficiul Fitosanitar Jude?ean din raza teritorial? ?n care ??i desf??oar? activitatea,4. S? nu aplice tratamente cu produse de protec?ie a plantelor ?n zonele de protec?ie a resurselor de ap?, ?n zonele de protec?ie sanitar? ?i ecologic?, precum ?i ?n alte zone protejate stabilite ?n condi?iile legii.5. S? respecte condi?iile de depozitare, manipulare ?i utilizare a produselor de protec?ie a plantelor ?n exploata?iile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare ?i depozitare a produselor de protec?ie a plantelor.6. S? p?streze o perioad? de cel pu?in 3 ani documentele de eviden?? contabil? a produselor de protec?ie a plantelor depozitate ?i utilizate ?n exploata?ie, precum ?i Registrul de eviden?? a tratamentelor cu produse de protec?ie a plantelor.CE SCRIE?I ?N REGISTRUL DE EVIDEN?? A TRATAMENTELOR??n registrul ?n care ?ine?i eviden?a produselor de protec?ie a plantelor se va specifica:- denumirea produsului de protec?ie a plantelor;- momentul aplic?rii;- doza utilizat?;- zona ?i cultura pentru care s-a folosit produsul de protec?ie a plantelor.La cerere, utilizatorii profesioni?ti pun la dispozi?ia inspectorilor fitosanitari informa?iile relevante din eviden?ele respective. Nerespectarea de c?tre utilizatorii profesioni?ti a prevederilor art. 67 alin.(1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009, privind men?inerea eviden?ei pe o perioad? de cel pu?in 3 ani a produselor de protec?ie a plantelor pe care le utilizeaz?, constituie contraven?ie ?i se sanc?ioneaz? cu amend? de la 8000 lei la 10000 lei, conform Hot?r?rii 1230 din 12 decembrie 2012, Art. 3 alin. (1), litera i.UNDE POT FI DUSE AMBALAJELE GOALE?Conform legii, ambalajele goale sunt restituite comerciantului de unde a fost achizi?ionat produsul. Este func?ional SISTEMUL de COLECTARE a AMBALAJELOR de PESTICIDE (SCAPA), o solu?ie a Asocia?iei Industriei de Protec?ie a Plantelor din Rom?nia - AIPROM ?i a companiilor membre asocia?iei. Aceast? solu?ie a ap?rut din necesitatea de a gestiona de?eurile provenite de la ambalajele produselor de protec?ie a plantelor sub sloganul "SCAPA de ambalaje!" ?n prezent, SCAPA are centre de colectare la nivel na?ional, organizate la sediile depozitelor celor mai importan?i distribuitori de PPP, unde preluarea abalajelor se face gratuit. ?n jude?ul Buz?u aceste centre se gasec la: S.C. Agrinvest la Mih?ilesti, S.C. Agrisan la Verne?ti ?i S.C. Agro-Est Muntenia la Cioranca. Aici, de dou? ori pe an, se organizeaz? campanii de colectare. De asemenea, se colecteaz? direct de la sediul oric?rei ferme care are mai mult de 30 metri cubi de ambalaje. Articol publicat ?n revista Ferma nr. 5/254 (edi?ia 15-31 martie 2020)GLOBALO renumit? activist? de mediu ne deschide ochii: ”Pandemia a fost anticipat?, dar am tratat cu dispre? lumea natural?” O renumit? activist? de mediu ne deschide ochii: ”Pandemia a fost anticipat?, dar am tratat cu dispre? lumea natural?” Activista britanic? pentru mediu Jane Goodall, 86 de ani, a spus c? actuala criz? global? de s?n?tate nu o surprinde, enumer?nd printre factorii declan?atori ai pandemiei de coronavirus comer?ul cu animale s?lbatice ?i fenomenul distrugerii habitatelor. De Viorel Tudorache, Joi, 23 aprilie 2020, 15:06 Renumita expert? ?n primatologie a precizat c? avertismentele referitoare la izbucnirea unei pandemii au fost ignorate, iar omenirea ”a tratat cu dispre? lumea natural?”, potrivit Agerpres. De?i originea noului coronavirus nu este cunoscut? cu siguran??, potrivit celei mai acceptate teorii, sursa acestuia a fost o pia?? de animale din Wuhan, China. Cu prilejul unei interven?ii ?n cadrul emisiunii The Tonight Show, prezentat? de Jimmy Fallon, pentru a marca Ziua P?m?ntului ?i pentru a discuta activitatea institutului din cadrul c?ruia face parte, Jane Goodall a spus: ”Un mesaj foarte important este c? pandemia a fost anticipat?, iar oamenii nu au ?inut cont de lec?iile pe care ar fi trebuit s? ni le ?nsu?im dup? epidemiile ?i pandemiile anterioare. Iar asta pentru c? am tratat cu dispre? lumea natural?, am tratat cu dispre? animalele care locuiesc acolo, le-am luat o parte mare din habitat”. Jane Goodall, considerat? cel mai mare expert din lume ?n cimpanzei, a criticat distrugerea habitatelor din s?lb?ticie, v?n?toarea, consumul ?i traficarea animalelor. ?Sunt comercializate ?n aceste pie?e de animale s?lbatice drept hran? sau animale de companie ?i, ?ntruc?t animalele sunt stresate, e s?nge ?i totul e vrai?te, fiind mediul perfect ca un virus s? treac? de la animal la om”. RECOMAND?RI IMAGINI DE JUNT? MILITAR?. Opera?iune de pedepsire a poli?iei rom?ne la adresa unor b?rba?i din Bolintin. Romi culca?i pe jos, cu m?inile la spate ?i b?tu?i ? Goodall a avertizat totodat? asupra unor epidemii viitoare, dac? nu ne ?nsu?im aceste lec?ii. ?Au fost voci care au anticipat aceste lucruri. Nu e vorba doar despre animalele s?lbatice, ci ?i despre modul ?n care trat?m animalele domestice ?n cresc?toriile intensive. Aceste lucruri au dus la epidemii ?n trecut ?i vor da na?tere altora ?n viitor”, a spus Goodall. ?Omenirii ?i va merge bine doar c?nd va celebra Ziua P?m?ntului ?n fiecare zi. Pentru c? suntem parte din lumea natural? ?i depindem de ea”, a subliniat cercet?toarea britanic?. Cite?te ?i: UNIUNEA EUROPEANA ?Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 23-04-2020 09:51 AM CESTIn the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.On 2 April, the Conference of Presidents updated the?EP's calendar of activities?to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:- 28 April (9.00-9.30 and 17.00-18.30) (27 April was cancelled)- 4 May (16.00-18.00)EP Calendar 2020 - updateCalendars of meetingsResearch studies for AGRI CommitteeNewsAll Committees Top PageCovid-19's economic impact: €100 billion to keep people in jobs Yesterday??The EU will provide additional financial support to member states to protect jobs and workers affected by the coronavirus pandemic.Many businesses are experiencing economic difficulties as a result of the Covid-19 crisis and have had to temporarily suspend or substantially reduce their activities and the working hours of their staff. To support employers and to protect workers and the self-employed from losing their jobs or incomes, the European Commission is proposing?a new temporary instrument?called Sure (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency), to complement national efforts to protect employment.The proposal is part of a set of EU measures to help member states tackle the coronavirus pandemic.Find out what other?measures the EU has taken?to combat the pandemic.Protecting jobs during the crisisDuring the crisis, the EU would provide financial assistance under the Sure programme in the form of loans granted on favourable terms to EU countries that request support. Assistance would finance national short-time work schemes, unemployment benefits and similar job protection measures. Up to €100 billion will be available to all 27 member states.Short-time work schemesAllow companies and businesses facing economic difficulties to temporarily reduce the hours worked by their employees, who then receive compensation for income loss from the member stateShort-time work schemes would allow families to maintain their incomes and continue paying their bills, while firms would be able to protect production capacity and employees, ensuring market stability. In the longer term, short-time work schemes can prevent more severe consequences on the economy and help businesses recover faster after the crisis.Welcoming the creation of Sure and calling on EU countries to implement it quickly,? Slovak ECR member?Lucia ?uri? Nicholsonová, chair of Parliament's employment committee, said: "It is an important expression of EU solidarity and a helpful instrument to mitigate the socio-economic effects of the Covid-19 crisis. By supporting short-time work schemes and similar measures, Sure will help companies experiencing economic difficulties to keep people in jobs."EU solution to support employmentWhile Sure is a temporary instrument designed specifically to tackle the consequences of the coronavirus pandemic, the European Commission is also working on a new proposal for a European Unemployment Reinsurance Scheme to support employment and protect workers who lose their jobs due to economic shocks.The European Parliament has said that such?a basic unemployment benefit scheme?would contribute directly to stabilising household income, thus strengthening?the social dimension of Europe. In a?resolution?adopted on 17 April, MEPs reiterated their call for a permanent European Unemployment Reinsurance Scheme to ensure that workers in Europe are protected from income loss. A future European Unemployment Benefit Reinsurance Scheme aims to reduce pressure on EU countries' public finances by providing support to national measures to preserve jobs and skills and to facilitate the transition back into work. The Commission is expected to present its proposal later this isia Agri: Ve?ti bune pentru fermieri! Marian MU?AT ?23 aprilie 2020 Eforturile Comisiei AGRI din Parlamentul European au generat m?suri excep?ionale de sprijin pentru sectorul agroalimentar!, sus?ine europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina lui de socializare.Astfel, Comisia European? a anun?at o serie de instrumente importante menite s? atenueze impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectoarelor agricole cele mai afectate. Pachetul include m?suri pentru ajutoarele de depozitare privat? (PSA) ?n cazul produselor lactate ?i c?rnii, dar ?i flexibilitatea sporit? ?n cazul programelor de sprijin din domeniul fructelor ?i legumelor, a vinului. “?n urma reuniunii pe care am avut-o ?n data de 15 aprilie cu Comisarul European pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski, ?n cadrul Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?, Comisia European? a reac?ionat la solicit?rile noastre ?i a lansat aceste noi m?suri de sprijin pentru fermieri. ?n cadrul acestei ?edin?e, i-am atras aten?ia comisarului european Wojciechowski asupra faptului c? sectorul laptelui ?i al produselor lactate este profund afectat de reducerea semificativ? a consumului. ?n acela?i timp, se observ? o sc?dere a pre?urilor laptelui ?i, dac? acest lucru continu?, fermierii din acest sector nu vor putea supravie?ui. Astfel, am solicitat Comisiei Europene s? acorde sprijin financiar pentru depozitarea privat? pentru unt, lapte praf ?i toate tipurile de br?nz?”,?precizeaz? Daniel Buda.Potrivit acestuia, eforturile depuse nu au r?mas f?r? ecou, iar ast?zi avem un nou pachet de sprijin pentru fermieri. Iat? care sunt principalele m?suri:? Ajutor pentru depozitare privat?: Comisia propune s? acorde ajutor de depozitare privat? pentru produsele lactate (lapte degresat, unt, br?nz?) ?i produse din carne (carne de vit?, oaie ?i capr?). Aceast? schem? va permite retragerea temporar? a produselor de pe pia?? pentru minimum 2 p?n? la 3 luni ?i o perioad? maxim? de 5 p?n? la 6 luni. Aceast? m?sur? va conduce la o sc?dere a ofertei disponibile pe pia?? ?i la reechilibrarea pie?ei pe termen lung.? Flexibilitate pentru programele de sprijin al pie?ei: Comisia va introduce flexibilitate ?n implementarea programelor de sprijin al pie?ei pentru vin, fructe ?i legume, ulei de m?sline, apicultur? ?i schema ?colar? a UE (lapte, fructe ?i legume). Acest lucru va permite reorientarea priorit??ilor de finan?are c?tre m?suri de gestionare a crizelor pentru toate sectoarele.? Derogare excep?ional? de la normele UE privind concuren?a: aplicabil? pentru lapte, flori ?i cartofi, Comisia va autoriza derogarea de la anumite reguli de concuren?? ?n temeiul articolului 222 din Regulamentul privind organizarea pie?elor comune, care permite operatorilor s? adopte m?suri de autoorganizare a pie?ei. Concret, acestor sectoare li se va permite s? ia m?suri colective pentru stabilizarea pie?ei. De exemplu, sectorul laptelui va avea voie s? planifice colectiv produc?ia de lapte, iar sectorul de flori ?i cartofi va avea voie s? retrag? produsele de pe pia??.De asemenea, va fi permis? stocarea de c?tre operatori priva?i. Astfel de acorduri ?i decizii vor fi valabile doar pentru o perioad? de maximum ?ase luni. Comisia ??i propune ca aceste m?suri s? fie adoptate p?n? la sf?r?itul lunii aprilie.Au pus banii pe mas?. Rom?nia tocmai a dat lovitura! Este vorba de o sum? uria?? Iulian Luca 23 aprilie 2020Pre?edintele Klaus Iohannis a sus?inut o declara?ie de pres? joi ?n care a declarat c? Uniunea European? a pus la dispozi?ie Rom?niei o sum? de 1,5 miliarde de euro, din bugetul multi-anual. Iohannis a punctat faptul c? ace?ti bani sunt deja disponibili ?i vor fi folosi?i de c?tre Guvernul Orban.?Voi sustine ferm politicile clasice, politica de coeziune si agricultura nu isi pierd relevanta in contextul acesta complicat. Acestea trebuie sa ramana politici esentiale in bugetul UE pentru reducerea decalajului dintre regiuni.Doresc sa subliniez ca prin masurile luate la nivel European a fost deja mobilizata o suma de peste 1,5 miliarde de euro din actualul buget multi-anual al UE:750 de milioane de euro sunt fonduri pentru IMM-urile afectate de criza;350 de milioane pentru achizitia de echipamente medicale;300 de milioane pentru somajul tehnic;120 de milioane stimulente de risc pentru medici;30 de milioane de euro pentru sustinerea asistentilor sociali.Aceste fonduri sunt disponibile acum si vor fi folosite de guvernul Orban.Solidaritate si unitate sunt indispensabile si trebuie sa prevaleze in detrimentul altor abordari care creaza brese si falii. Noi, in marea familie europeana, trebuie sa trecem peste orice bariere artificiale in aceste momente extrem de dificile”, a declarat pre?edintele Klaus Iohannis.C.E. : M?suri excep?ionale pentru sprijinirea sectoarelor europene de lapte ?i carne ?meatmilk ?23 aprilie 2020 Ca urmare a numeroaselor solicit?ri expres, venite din partea sectorului european agroalimentar, Comisia European? a publicat ieri m?surile excep?ionale care vor fi luate pentru salvarea sectorului. ?n anu?ul oficial se afirm?:”Comisia ?ntreprinde ac?iuni rapide ?i propune m?suri suplimentare excep?ionale pentru a sprijini ?n continuare pie?ele agricole ?i alimentare cele mai afectate. Sectorul agroalimentar din UE manifest? rezisten?? ?n aceste perioade f?r? precedent, ?n urma izbucnirii coronavirusului. Totu?i, unele pie?e au fost puternic afectate de consecin?ele acestei crize de s?n?tate public?.Pachetul de ast?zi (ieri, n.r.), include m?suri pentru ajutoarele de depozitare privat? (PSA) ?n sectoarele lactatelor ?i c?rnii,?autorizarea m?surilor de autoorganizare a pie?ei de c?tre operatorii din sectoarele cu impact puternic ?i flexibilitatea fructelor ?i legumelor, a vinului ?i a altor programe de sprijinire a pie?isarul pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a declarat:??Consecin?ele crizei coronavirusului sunt din ce ?n ce mai resim?ite ?n sectorul agroalimentar ?i de aceea am decis s? lu?m m?suri rapide, pe l?ng? m?surile luate deja de la izbucnirea crizei. M?surile propuse sunt, ?n stadiul actual al evolu?iilor pie?ei, destinate s? transmit? un semnal care vizeaz? stabilizarea pie?elor ?i sunt considerate cele mai potrivite pentru asigurarea stabilit??ii la pre?urile viitoare ?i la produc?ie ?i, astfel, aprovizionarea cu produse alimentare ?i securitatea alimentar?.Ast?zi anun??m un pachet nou ?i excep?ional de m?suri pentru a sprijini sectoarele agroalimentare cele mai afectate, abord?nd tulbur?rile deja observate, precum ?i riscurile viitoare. Sunt ?ncrez?tor c? aceste m?suri vor scuti pie?ele ?i vor da rapid rezultate concrete. ”M?surile excep?ionale anun?ate ca r?spuns suplimentar la criza Coronavirus includ:Ajutor pentru depozitare privat?:?Comisia propune s? acorde ajutor de depozitare privat? pentru produsele lactate (lapte degresat, unt, br?nz?) ?i produse din carne (carne de vit?, oaie ?i capr?). Aceast? schem? va permite retragerea temporar? a produselor de pe pia?? pentru minimum 2 p?n? la 3 luni ?i o perioad? maxim? de 5 p?n? la 6 luni. Aceast? m?sur? va conduce la o sc?dere a ofertei disponibile pe pia?? ?i la reechilibrarea pie?ei pe termen lung.Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pie?ei:?Comisia va introduce flexibilitate ?n implementarea programelor de sprijinire a pie?ei pentru vin, fructe ?i legume, ulei de m?sline, apicultur? ?i schema ?colar? a UE (lapte, fructe ?i legume). Acest lucru va permite reorientarea priorit??ilor de finan?are c?tre m?suri de gestionare a crizelor pentru toate sectoarele.Derogare excep?ional? de la normele de concuren?? ale UE:?aplicabil? sectoarelor de?lapte, flori ?i cartofi, Comisia va autoriza derogarea de la anumite reguli de concuren?? ?n conformitate cu articolul 222 din Regulamentul privind organizarea pie?elor comune, care permite operatorilor s? adopte m?suri de autoorganizare a pie?ei. Concret, acestor sectoare li se va permite s? ia m?suri colective pentru stabilizarea pie?ei. De exemplu,?sectorul laptelui va avea voie s? planifice colectiv produc?ia de lapte, iar sectorul de flori ?i cartofi va avea voie s? retrag? produsele de pe pia??. De asemenea, va fi permis? stocarea de c?tre operatori priva?i. Astfel de acorduri ?i decizii ar fi valabile doar pentru o perioad? de maximum ?ase luni.?Mi?c?rile pre?urilor de consum vor fi monitorizate ?ndeaproape pentru a evita efectele adverse.Adoptate acum! Comisia ??i propune ca aceste m?suri s? fie adoptate p?n? la sf?r?itul lunii aprilie. ?n prealabil, statele membre vor trebui s? fie consultate ?i s? voteze aceste m?suri. Prin urmare, acestea sunt supuse unor schimb?ri. Detaliile complete ale acestor propuneri vor fi dezv?luite ?n momentul adopt?rii finale.Pachetul anun?at urmeaz? un pachet cuprinz?tor de alte m?suri adoptate la ?nceput de Comisie pentru a sprijini sectorul agroalimentar ?n actuala criz?, cum ar fi sume sporite pentru ajutoare de stat, pl??i avansate mai mari ?i termene extinse pentru a depune cereri de plat?.Flexibilitatea sporit? ?n ceea ce prive?te normele politicii agricole comune vizeaz? reducerea sarcinilor administrative pentru fermieri ?i administra?iile na?ionale.Ministerul Muncii a deschis linie telefonic? pentru rom?nii care vor s? munceasc? ?n str?in?tate 23.04.2020 Ministerul Muncii ?i Protec?iei Sociale (MMPS) a publicat pe site-ul s?u un ghid cu informa?ii destinate lucr?torilor rom?ni care inten?ioneaz? s? plece la munc? ?n str?in?tate ?i a alocat dou? numere de telefon pentru cei care doresc s? afle informa?ii din domeniu, potrivit unui comunicat al institu?iei, informeaz??Agerpres.Ghidul, publicat pe site-ul ministerului, cuprinde informa?ii despre legalitatea contractelor de munc?, lista agen?iilor de plasare autorizate ?i cea a agen?ilor de munc? temporar? ?i include datele de contact ale ambasadelor ?i consulatelor, precum ?i Ghidul lucr?torului rom?n, elaborat ?n colaborare cu Ambasadele Rom?niei ?i Corpul ata?a?ilor pe probleme de munc? ?i sociale."?n m?sura ?n care este posibil, MMPS recomand? plecarea prin agen?ii de plasare sau prin agent de munc? temporar?", transmite Ministerul Muncii ?n document.Documentul este disponibil la adresa mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/munca/mobilitatea-fortei-de-munca/5895.De asemenea, numerele de telefon cu tarif normal 021/302.70.52 ?i 021/302.70.53 sunt disponibile lucr?torilor rom?ni interesa?i s? afle informa?ii despre munca ?n str?in?tate. Numerele telefonice pot fi apelate de luni p?n? vineri, ?n intervalul orar 8:00 - 18:00. .................................................R MOLDOVAExportul de vinuri, afectat de criza COVID-19. Analiza oficial? a speciali?tilor de la Chi?in?u SuperVinuri.ro 9 aprilie 2020Exportul de vinuri va avea de suferit din cauza crizei cauzate de noul coronavirus. Este o situa?ie pe care organiza?iile din industria vitivinicol? o analizeaz? ?i deja ?i se fac primele estim?ri cu privire la impactul, respectiv sc?derea v?nz?rilor pe pie?ele externe.?n cazul exportului de vinuri moldovene?ti, impactul COVID-19 s-ar putea s? fie reprezentat printr-o sc?dere de 30% sau chiar 50% comparativ cu anul 2019. Potrivit agen?iei INFOTAG, de aceast? opinie este Oficiul Na?ional al Viei ?i Vinului (ONVV), care men?ioneaz? c? exporturile produselor vitivinicole au sc?zut ?n luna martie cu 9% dup? volum ?i cu 11% ?n ce prive?te valoarea, fa?? de aceea?i perioad? a anului 2019.Potrivit directorului ONVV, Gheorghe Arpentin, pandemia afecteaz? negativ ?ntreaga comunitate vitivinicol?, implicat? ?n prezent ?n lucr?rile agricole de prim?var? din podgorii, opera?iuni care nu pot fi am?nate ?i de succesul c?rora depinde urm?toarea road?.?Din acest motiv, ?n anul curent, una dintre principalele misiuni ale sectorului vitivinicol, care angajeaz? un sfert din popula?ia ??rii, este p?strarea locurilor de munc?. Acest fapt va genera o reac?ie pozitiv? ?n lan? ?i va asigura ulterior reabilitarea economic? a industriei ?i recuperarea dinamicii exporturilor de vinuri moldovene?ti. De aceea, ?n aceste clipe este nevoie s? ne unific?m eforturile ?i s? colabor?m pentru a continua s? promov?m Republica Moldova ca un produc?tor de vinuri de calitate ?i ca o important? destina?ie oenoturistic?”, consider? el.Arpentin a amintit c?, de-a lungul timpului, sectorul vitivinicol a trecut prin mai multe crize majore, cu efecte economice devastatoare, ?ns? a reu?it s? se reinventeze ?i s? ias? cu succes, inclusiv datorit? unei genera?ii de vinificatori care a dat dovad? de mult curaj ?i solidaritate.?ONVV va monitoriza ?n continuare situa?ia din sector ?i de pe principalele pie?e de export al Vinului Moldovei. Totodat?, exper?ii ONVV vor identifica barierele cu care se confrunt? ?ntreaga comunitate vitivinicol? ?i va sensibiliza autorit??ile statului pentru a interveni cu solu?ii potrivite ?i m?suri de sprijin. Mai mult, ?n perioada post-COVID-19, ONVV va depune eforturile necesare pentru fortificarea ?i intensificare activit??ilor de promovare a Vinului Moldovei pe pie?ele de export cu valoare ad?ugat?, inclusiv pe pie?ele ?int?”, a spus el.?n 2019, Moldova a exportat 156,6 milioane de litri de produse vinicole, fiind un nivel record pentru ultimii cinci ani. Vinurile au reprezentat 94% din exporturi, 3% au fost divinurile ?i distilatele de vin, 2% vinuri tari ?i 1% vinuri spumante. ?n total, Moldova a exportat produse vinicole ?n 67 de ??ri ?n valoare de 3 mlrd. lei ($174 mil.), ceea ce este cu 9,2% (260 mil. lei) mai mult dec?t ?n anul precedent.AUSTRIAAustria a aprobat coridorul feroviar pentru muncitorii romani In?apr. 23, 2020Aeroportul din Cluj, Sursa imagine: heute.atAustria a aprobat coridorul feroviar ?i scoate trenuri speciale pentru muncitorii rom?ni. Trenurile ar trebui s? aduc? urgent personal de asisten?? medical? din Rom?nia ?i muncitori ?n agricultur?, pentru culegerea legumelor.?Virusul corona ne demonstreaz? c? Uniunea European? trebuie s? lucreze str?ns pentru a face fa?? unei crize de genul acesta. […] M? bucur c?, ?n ciuda ?nchiderii frontierei, am reu?it s? g?sim o solu?ie comun? pentru lucr?torii rom?ni ?i s? deschidem coridorul feroviar”, a declarat ministrul austriac al Afacerilor Europene Karoline Edtstadler, citat de?heute.at.Deocamdat?, este planificat un singur tren pe s?pt?m?n?, dar, dac? este necesar, se pot ad?uga p?n? la trei conexiuni. Conexiunea ar trebui s? ?nceap? s?mb?t?, 2 mai. Dac? exist? o cerere corespunz?toare, trenurile de noapte de acest tip ?sunt de asemenea concepute ca un model pe termen lung pentru traficul de naveti?ti din ??rile vecine”, a declarat secretarul de stat Magnus Brunner.Potrivit Cancelariei din Austria, aproximativ 33.000 de persoane din Austria au nevoie de ?ngrijiri de 24 de ore. Multe dintre ?ngrijitoare provin din Rom?nia ?i, din cauza restric?iilor actuale de c?l?torie din Europa, nu pot fi ?nlocuite de alte persoane. Din acest motiv, Ministrul austriac al Afacerilor Europene Karoline Edtstadler ?i Ministrul Federal al Transporturilor, Inova?iei ?i Tehnologiei din Austria Leonore Gewessler ??i propun s? ?nfiin?eze un serviciu de transfer din Austria spre Rom?nia ?i ?napoi pentru acest grup important de oameni, ?n colaborare cu Camera de Comer?.FRANTAFrancezii au probleme cu graul din cauza secetei Agrostandard | 23 April, 2020 Fermierii din nordul Frantei se confrunta cu vremuri ?catastrofale”, fiind asteptate foarte putine precipitatii in urmatoarele doua saptamani, ceea ce va conduce la ?randamente scazute” ale culturilor, a declarat Luc Morin, analist Visio-Crop. Culturile de grau din Franta sufera de seceta dupa intrarea in perioada de primavara, avand niveluri foarte mici de biomasa. Analiza prin satelit arata ca plantele sunt mai putin sanatoase, comparativ cu anul trecut, afirma Morin.Conditiile de cultura s-au deteriorat in saptamana de pana la 13 aprilie, doar 61% din suprafetele semanate aflandu-se in conditii bune sau foarte bune, in scadere cu 1 punct procentual fata de saptamana precedenta, cea mai proasta stare pentru aceasta data din ultimii noua ani.FranceAgriMer a anuntat vineri ca mai mult de jumatate din terenurile agricole din Franta, cel mai mare producator de grau si orz din Uniunea Europeana, sunt afectate de seceta, arata Meteo-France.Si alti producatori de cereale din Europa se confrunta cu seceta, de exemplu, rezervele de apa din Romania se situeaza la niveluri de risc in intreaga tara, potrivit Morin. In Ucraina, rezervele de apa sunt cele mai mici din ultimii sase ani, mai sustine Morin, potrivit?FoodBiz.Francezii nu se pricep deloc s? culeag? sparanghel: virusul pune ?n pericol modelul aflat la baza agriculturii europene Catalina Apostoiu 23.04.2020, COVID-19 amenin?? principiile de baz? ale UE, ridic?nd semne de ?ntrebare cu privire la viabilitatea unui sistem economic cl?dit pe baza migra?iei f?r? grani?e ?i a unei pie?e unice care leag? oferta de for?? de munc? cu cererea.Nic?ieri nu este acest lucru mai evident dec?t ?n reordonarea industriei agricole, scrie The Wall Street Journal.Odat? cu ?nchiderea multor grani?e din cauza pandemiei, Europa deVest ??i reg?nde?te dependen?a de for?? de munc? din alte p?r?i.Redeschiderea unui McDonald’s ?n Fran?a provoac? un blocaj de trafic de c??iva kilometri 22 aprilie 2020 Redeschiderea unui McDonald’s ?n apropiere de Paris a provocat un blocaj de trafic ?n plin? izolare.Redeschiderea McDonald’s ?n ora?ul Moissy a provocat un blocaj imens ?n regiunea parizian?. Unii oameni au stat la coad? timp de trei ore pentru a putea ajunge la terminalul Drive pentru a comanda.Trei ore de blocaj ?n trafic ?n plin? izolare. Luni, 20 aprilie, mul?i dintre ei ?i-au luat ma?ina pentru a merge la Moissy-Cramayel ?n apropiere de Paris, pentru redeschiderea Drive-ului McDonald’s, situat ?ntr-o zon? industrial? ?ntre Paris ?i Marne-la-Vallée.Vestea redeschiderii s-a r?sp?ndit ca focul. ?i p?n? la ora 21:30, zeci de ma?ini se aliniau la coad?, dup? cum putem vedea pe videoclipurile postate pe re?elele de socializare. Acest McDonald’s nu a fost singurul care s-a redeschis luni. Pe 2 aprilie, lan?ul de fast-food a anun?at redeschiderea a aproximativ treizeci dintre restaurantele sale de drive ?i de livrare la domiciliu ?n Fran?a.?n Paris ?i ?n suburbiile sale, aproximativ zece s-au deschis, inclusiv cel din apropierea Disneyland, care pare s? fie singurul care a atras at?t de mul?i oameni. ?Am ?ncercat s?-l contactam la telefon pe managerul loca?iei pentru a afla cum este gestionat? aceast? mul?ime, dar linia pare saturat? de apeluri.”, au spus cei de la?BFMTV.M?suri de s?n?tate pentru personalPentru aceste redeschideri, McDonald’s a ??mbun?t??it ?n mod semnificativ m?surile sanitare pentru personalul (?i) ?i clien?ii s?i, pe zonele de Drive ?i livrare la domiciliu”, au declarat oficialii brandului.Angaja?ii trebuie s? poarte masc? ?i au fost aplicate marcaje pentru a respecta distan?area social?. Alte m?suri impuse sunt cre?terea frecven?ei de cur??are a m?inilor ?i a ustensilelor sau chiar interzicerea pl??ii ?n numerar.Dac? ?n Fran?a, cazul lui Moissy pare unic, alte fenomene de acest tip au avut loc ?i pentru redeschiderea McDonald’s ?n Belgia ?i ?n Foetz, ?n Luxemburg, ceea ce a provocat de asemenea blocaje uria?e, dup? cum arat? multe videoclipuri postate pe re?elele de socializare.GERMANIASitua?ie controversat? ?n inima Europei. ?n plin? pandemie, se redeschid magazinele:?Elena Marinescu 23 aprilie 2020Guvernul condus de Angela Merkel ?ncearc? s? atenueze efectele ?nchiderii par?iale a economiei printr-un set de m?suri ?n care se reg?se?te ?i un pachet de sprijinire a economiei ?n valoare de la 750 miliarde de euro, ?n timp ce sper? ?ntr-o revenire a consumului care s? ajute la ie?irea din recesiune. Totu?i, cancelarul german avertizeaz? c? ?ara este ?nc? la ?nceputul pandemiei.Germania este ?nc? la ?nceputul pandemiei de coronavirus, a afirmat joi cancelarul Angela Merkel, preciz?nd c? oamenii vor fi nevoi?i s? tr?iasc? cu ea mult timp. ?Nu tr?im ultima faz? a pandemiei. Suntem ?nc? la ?nceput”, a spus ea ?n camera inferioar? a parlamentului, Bundestag. ?Am c??tigat timp”, a afirmat Merkel, ad?ug?nd c? situa?ia actual? a fost folosit? pentru a ?nt?ri sistemul de s?n?tate din Germania.Consumatorii germani par mai degrab? c? prefer? s?-?i numere banii dec?t s? revin? ?n num?r mare ?n magazinele care-?i reiau treptat activitatea dup? ?nchiderea lor ?n cadrul m?surilor ?mpotriva epidemiei de?COVID-19, a remarcat miercuri asocia?ia retailerilor din Germania, potrivit agen?iei Reuters, citat? de?Agerpres.?n Germania au fost redeschise magazinele care au o suprafa?? de cel mult 800 de metri p?tra?i, precum ?i libr?riile ?i centrele de comercializare a autoturismelor ?i bicicletelor, cu condi?ia respect?rii regulilor de igien? ?i de distan?are fizic?. Centre comerciale mai mari din landul Renania de Nord-Westfalia au primit de asemenea permisiunea s? se redeschid? de miercuri, la fel ca ?i 11 magazine ale produc?torului suedez de mobil? Ikea.La r?ndul s?u, asocia?ia HDE a retailerilor germani observ? un comportament foarte cump?tat ?n r?ndul consumatorilor, dat? fiind temerea privind veniturile ?i locurile de munc? ?n contextul efectelor economice provocate de m?surile ?mpotriva epidemiei. ”Consumatorii au intrat ?n ‘modul criz?’, tenta?ia consumului este deprimat?”, remarc? purt?torul de cuv?nt al acestei asocia?ii.DANEMARCAChr. Hansen anun?? o ?uria?? descoperire ?tiin?ific? ?n domeniul lactatelor” ?meatmilk ?23 aprilie 2020Potrivit DairyReporter, pentru prima dat? a fost dezv?luit principalul mecanism al bacteriilor cu acid lactic cu efect bioprotector ?mpotriva drojdiilor ?i mucegaiurilor din produsele pania care anun?? descoperirea este Chr. Hansen, ai c?rei oficiali declar? c? oamenii de ?tiin?? ai companiei sunt primii care au dezv?luit mecanismul care poate explica partea principal? a efectului inhibitor ?mpotriva drojdiilor ?i a organismelor de deteriorare a mucegaiului. Descoperirile privind modul de ac?iune sunt documentate ?ntr-un nou articol ?tiin?ific prezentat ?n revista Applied and Environmental Microbiology.Odat? cu utilizarea ?n cre?tere a bacteriilor cu acid lactic natural, cum ar fi culturile alimentare FreshSenen, de la Hansen, a existat un interes din ce ?n ce mai mare ?n a ?n?elege mecanismele de baz? utilizate de anumite bacterii cu acid lactic, pentru a ?nt?rzia cre?terea organismelor de deteriorare.Culturile alimentare FreshQ sunt tulpini de bacterii cu acid lactic din care au fost selectate special pentru capacitatea lor de a ajuta la protejarea produselor lactate ?mpotriva deterior?rii cauzate de drojdii ?i mucegaiuri.Acestea ofer? o solu?ie natural? bazat? pe principiile tradi?ionale ale fermenta?iei, iar Chr. Hansen afirm? c? pot ajuta produse lactate precum iaurtul, sm?nt?na ?i br?nzeturile, s? r?m?n? proaspete mai mult timp.Studiul a purtat titlul ”Excluderea competitiv?- Un mecanism mecanic bioprotector major al Lactobacililor ?mpotriva ac?iunii fungice a produselor lactate fermentate”; Autori: Solvej Siedler, Martin Holm Rau, Susanne Bidstrup, Justin M. Vento, Stina Dissing Aunsbjerg, Elleke F. Bosma, Laura M. McNair, Chase L. Beisel, Ana Rute Neves, de la Facultatea de Biologie aplicat? ?i Mediu din Copenhaga. Dosar: 10.1128 / AEM.02312-19.ITALIAItalia cheam? rom?nii din nou la lucru. Cum vor putea merge lucr?torii sezonieri la munc? ?n agricultur? InCont.ro, 23 aprilie 2020 Italia are ?n vedere o reglementare a statutului migran?ilor ilegali, ?n cadrul eforturilor de a atrage m?n? de lucru ?n agricultur?, a anun?at miercuri ministrul de Interne Luciana Lamorgese.?n acela?i timp, ministrul italian al Agriculturii, Teresa Bellanova, discut? crearea de coridoare speciale pentru sezonieri din Rom?nia."Evalu?m problema ?mpreun? cu mini?trii Agriculturii ?i Muncii",?a spus Lamorgese, r?spunz?nd unei ?ntreb?ri adresat? ?n Senat, scrie?Agerpres."Exist? necesitatea de a g?si o solu?ie specific? problemelor ap?rute ?n industriile agriculturii ?i pescuitului ?i de a combate lipsa de m?n? de lucru ?n aceste sectoare", a ad?ugat ministrul de Interne.Potrivit sindicatului agricol Coldiretti, anul acesta sectorul agricol va fi privat de?"minimum 200.000 de lucr?tori sezonieri"?din cauza ?nchiderii frontierelor.Ministrul Agriculturii, Teresa Bellanova, a declarat separat, ?n repetate r?nduri, c? intrarea ?n legalitate a lucr?torilor str?ini f?r? documente reprezint? o modalitate de a-i feri pe ace?tia de riscurile exploat?rii.Bellanova se afl? de asemenea ?n discu?ii cu Rom?nia, de unde vine majoritatea lucr?torilor rurali sezonieri, ?n vederea cre?rii de coridoare speciale care s? permit? accesul lor ?n Italia, ?n pofida restric?iilor, men?ioneaz? dpa.Coldiretti a propus ?n schimb simplificarea regulilor privind munca ocazional?, a?a ?nc?t ?omerii, pensionarii ?i studen?ii s? poat? lucra ?n agricultur?.Nu se ?tie c??i vor profita de aceast? oportunitate. S?pt?m?na trecut?, Coldiretti a spus c? a primit?"aproape 400 de CV-uri"?la c?teva ore dup? lansarea unui portal pentru candida?i.La Bruxelles, un purt?tor de cuv?nt al Comisiei Europene a afirmat c? nu poate comenta ?n mod specific planurile italiene, dar a ad?ugat c? nu par s? fie ?n contradic?ie cu regulile UE."Un stat membru nu poate fi ?mpiedicat - din punct de vedere legal, cel pu?in - s? acorde permise de ?edere persoanelor c?rora dore?te s? le reglementeze situa?ia",?a explicat Adalbert Jahnz.MAREA BRITANIEPresa britanic?: Aducerea de muncitori din Rom?nia ?i Bulgaria este periculoas? pentru toat? lumea Nu toat? presa britanic? salut? necondi?ionat venirea muncitorilor sezonieri din Rom?nia pentru a salva recoltele de fructe ?i legume de pe c?mpurile din Regat. De Petre Dobrescu, Joi, 23 aprilie 2020, 12:54Un expert ?n migra?ie atrage aten?ia asupra pericolelor pe care le presupune aducerea de muncitori sezonieri din Europa de Est. Zborurile charter cu muncitori sezonieri ?n timpul interdic?iilor de c?l?torie ?i blocajelor na?ionale sunt o subliniere periculoas? a modului ?n care for?a de munc? exploatat? nu ?ine cont de responsabilitatea politic? ?i de s?n?tate public?, atrage aten?ia o expert? ?n migra?ie interna?ional?, Denny Pencheva, care pred? la Universitatea din Bristol, ?ntr-un text ap?rut ?n publica?lia The Conversation. ?n urma pandemiei COVID-19, marile companii agricole ?i organiza?ii de caritate au efectuat zboruri pentru a aduce de urgen?? zeci de mii de lucr?tori agricoli bulgari ?i rom?ni. Zborurile s-au ?ndreptat c?tre locuri precum Karlsruhe ?i Düsseldorf ?n Germania, ?mpreun? cu Essex ?i Midlands din Marea Britanie. 80.000 de posturi ?nc? libere ?n Marea Britanie Acest lucru se ?nt?mpl? dup? ce fermierii din ambele ??ri au avertizat c? exist? un risc real ca mii de tone de recolte s? ajung? s? putrezeasc? – afect?nd ?n continuare lan?urile de aprovizionare cu alimente – ?n cazul ?n care locurile de munc? vacante pentru lucr?torii agricoli vor r?m?ne neocupate, se arat? ?n articolul ap?rut ?n publica?ia britanic?, citat de Rador ?i preluat de G4Media. ?n Marea Britanie, trebuie s? fie ocupate p?n? la 90.000 de posturi temporare ?n c?teva s?pt?m?ni. A fost lansat? o campanie na?ional? care atrage studen?ii ?i pe cei care ?i-au pierdut locurile de munc? ?n baruri, cafenele ?i magazine, pentru a ajuta la recolt?. Numai c? doar 10.000 dintre aceste locuri au fost ocupate ?n condi?iile ?n care salariile mici ?i a condi?iilor cerute. RECOMAND?RI IMAGINI DE JUNT? MILITAR?. Opera?iune de pedepsire a poli?iei rom?ne la adresa unor b?rba?i din Bolintin. Romi culca?i pe jos, cu m?inile la spate ?i b?tu?i ? ?ncep?nd cu anul trecut, aproape 98% dintre culeg?torii de fructe din Marea Britanie erau str?ini. Cei mai mul?i provind din Bulgaria ?i Rom?nia. Publica?ia britanic? atrage aten?ia asupra dependen?ei economice ?n care se afl? muncitorii-sezonieri de aceste joburi ?n agricultura britanic? ?i german?. Pentru majoritatea acestor persoane, munca sezonier? ?n str?in?tate este singura surs? de venit ?i nu exist? nicio plas? de siguran??. Fie r?m?n acas? ?n ?omaj, fie ??i risc? s?n?tatea (?i familiile) prin ?mbarcarea ?n zboruri c?tre Marea Britanie sau Germania. De?i Rom?nia ?i Bulgaria au oprit zborurile spre Marea Britanie, guvernele nu au insistat ca angajatorii din vestul Europei s? ofere asigur?ri de s?n?tate complete pentru lucr?torii agricoli. De asemenea, lucr?torilor nu li se va pl?ti perioada obligatorie de carantin? de 14 zile la sosire. Denny Pencheva, Universitatea din Bristol, ?n The Conversation: Stimulentul financiar poate fi excelent. Dar la fel sunt ?i riscurile pentru s?n?tatea public?. Un lucr?tor sezonier rom?n ?n v?rst? de 57 de ani a murit deja din cauza COVID-19, la Baden-Württemberg, Germania – iar ?ntrebarea care se pune e c?t de mul?i vor urma. Nu migran?ii ar trebui s? rezolve problemele de aprovizionare ?n cea mai mare parte, publicul britanic este de mult timp deconectat de realitatea muncii manuale cu salarii mici ?i s-a obi?nuit cu produse proaspete ?i ieftine, asigurate de o armat? de muncitori imigran?i. ?i ?n ciuda anxiet??ilor legate de Brexit cu privire la migran?ii UE care fur? locurile de munc? britanice, pandemia de COVID-19 a reamintit publicului c? o astfel de munc? este esen?ial? ?i nu va fi automatizat? ?n cur?nd. ?n cele din urm?, ?ns?, nu lucr?toriilor migran?i ar trebui s? le revin? asigurarea lan?urilor de aprovizionare ?n timpul unei pandemii – mai ales atunci c?nd sunt dovezi care indic? faptul c? mobilitatea interna?ional? contribuie la r?sp?ndirea virusului, se arat? pe finalul articolului. SUA19 miliarde de dolari pentru fermierii americani! Liviu GORDEA23 aprilie 2020 Departamentul de Stat pentru Agricultur? al Statelor Unite (USDA) a anun?at un program ambi?ios de asisten?? pentru fermieri, ?n valoare de 19 miliarde de dolari, ca m?sur? de combatere a efectelor pandemiei de coronavirus.Din totalul sumei, 16 miliarde de dolari vor fi aloca?i ca pl??i directe pentru fermierii care ??i desf??oar? activitatea at?t ?n sectorul vegetal c?t ?i cel zootehnic, iar 3 miliarde de dolari pentru achizi?ia de produse agricole, inclusiv carne ?i produse lactate, cu scopul de a sprijini produc?torii ?i a oferi hran? celor ?n nevoie.USDA va lucra cu distribuitori locali de produse alimentare ?i regionale pentru a livra alimente b?ncilor de produse alimentare, precum ?i organiza?iilor religioase ?i comunit??ilor locale care se ocup? de ?ngrijirea celor afla?i ?n nevoie.?Sprijinul direct ar trebui s? acopere pierderile efective ale agricultorilor ?n anul de marketing 2020, lu?nd ?n considerare pr?bu?irea pre?urilor ?i distorsiunile ap?rute ?n lan?ul de aprovizionare ca urmare a crizei Covid-19.?n ceea ce prive?te pl??ile directe c?tre fermieri, produc?torii vor primi compensa?ii ?n cuantum de 85% din pierderile cauzate de fluctua?iile de pre? ?n perioada 1 ianuarie - 15 aprilie 2020, respectiv 30% din pierderile care vor ap?rea de la 1 mai.?Limita de plat? este de 125.000 dolari pe cultur?, dar nu mai mult de 250.000 de dolari pe fermier sau societate agricol?.Pe l?ng? aceste programe vizate, USDA va utiliza alte surse de finan?are disponibile pentru a achizi?iona ?i distribui alimente celor care au probleme cu aprovizionarea. SANATATE si GASTRONOMIEAlimenta?ia ?n vremea coronavirusului: Ce s? m?n?nci pentru a avea un moral ridicat Cristina Popescu ?n aceast? perioad? dificil?, izolarea la domiciliu poate cre?te riscul de depresie, dar putem preveni acest lucru av?nd o alimenta?ie corect?. Anumite alimente sunt renumite pentru capacitatea lor de a ne reda buna-dispozi?ie, chiar dac? dovezile ?tiin?ifice nu sunt concludente la acest capitol.Cert este ?ns? c? lipsa substan?elor nutritive poate avea un impact ?i asupra st?rii noastre de bine.De aceea, este indicat s? consum?m alimente c?t mai bogate ?n proteine, antioxidan?i, vitamine ?i minerale, substan?e care ne feresc de diverse probleme de s?n?tate, dar ne ridic? ?i moralul.Desigur, dac? st?rile depresive persist?, nu te baza pe alimente c? vor face minuni, ci solicit? ajutor medical de specialitate. Iat? mai jos c?teva alimente care au poten?ialul de a ne ridica moralul ?n aceast? perioad? de restric?ii!Un mic dejun echilibratCea mai important? mas? a zilei este micul dejun, a?a c? trebuie s? te asiguri c? m?n?nci alimente s??ioase ?i pline de substan?e nutritive, care ??i men?in buna-dispozi?ie pe parcursul zilei. Printre acestea se num?r? iaurtul, ou?le, cerealele integrale, fructele ?i legumele, potrivit?csid.ro.Un mic dejun bine alc?tuit ajut? la ridicarea moralului, ?mbun?t??e?te memoria ?i puterea de concentrare ?i cre?te nivelul de energie.Mai mult pe?te!Consumul a 2-3 por?ii de pe?te pe s?pt?m?n? este indicat nu doar pentru men?inerea s?n?t??ii inimii, ci ?i pentru ridicarea moralului. Acizii gra?i Omega 3 din pe?te, ?n special somon, ajut? la men?inerea s?n?t??ii creierului, arat? un studiu recent.De asemenea, studiul a relevat c? gravidele care au niveluri sc?zute de Omega 3 ?n timpul sarcinii au tendin?a s? cad? victime ale depresiei postpartum.?ns? nu doar pe?tele gras este o surs? bogat? ?n acizi Omega 3. Ace?tia se g?sesc din abunden?? ?i ?n semin?e de in, ulei de rapi??, conopid?, fasole ro?ie, broccoli sau iarb? gras?.Seleniul, un mineral benefic pentru creier – sardine, muschiul de porc, fasoleaNivelul optim de seleniu ?n organism ajut? la buna func?ionare a creierului ?i previne st?rile depresive.Printre alimentele bogate ?n seleniu recomandate pentru ridicarea moralului se num?r?: nucile braziliene, scoicile, tonul, sardinele, mu?chiul de porc, crabul, pastele, carnea de pui, de miel, semin?ele de floarea-soarelui, p?inea integral?, orezul brun, ov?zul, ou?le, branza tofu, fasolea pinto, iaurtul ?i br?nza cu con?inut redus de gr?sime.Nutrien?i care cresc produc?ia de serotonin?, hormonul fericirii – mozzarella, ciuperci, sfecla ro?ieSerotonina este un neurotransmi??tor care transmite ?mesajele de bine” c?tre creier, a?a c? este important s? consumi alimente care s? sporeasc? produc?ia acestui hormon.Printre compu?ii care pot influen?a nivelul de serotonin? la nivelul creierului se num?r?:Triptofanul – un aminoacid care se g?se?te ?n carne de curcan, de vit?, miel sau porc, semin?e de dovleac, soia, mozzarella, parmezan, br?nz? cheddar etc.Carbohidra?ii complec?i – se g?sesc ?n fructe de p?dure, p?ine, paste ?i cereale integrale, orez brun, fasole alb?, ro?ie sau pestri??, maz?re, linte, varz?, conopid?, spanac, urzici, salat? verde, ardei, ro?ii, morcov, dovleac, sfecl?, vinete, fulgi de ov?z, sparanghel, broccoli, ?elin?, ciuperci etc.Acidul folic (vitamina B9) – acesta este esen?ial pentru buna func?ionare a creierului ?i joac? un rol important ?n s?n?tatea mintal? ?i emo?ional?. Printre alimentele bogate ?n acid folic amintim: soia, lintea, fasolea, broccoli, sparanghelul, sucul de portocale, sfecla ro?ie, papaya, varza de Bruxelles, br?nza tofu. DOSARProvoc?ri ?n cultura PORUMBULUI. Regula nr. 1: R?D?CINA! agrointeligenta.ro - 23 aprilie 2020 05:11Porumbul este cea mai important? cultura de prim?var? din Rom?nia ca ?i suprafa??, iar la nivel EU ca ?i produc?ie ?i export (locul 1 ?n 2019). Cheia succesului acestei culturi este asigurarea unui start reu?it care se caracterizeaz? prin dezvoltarea unui sistem radicular bine dezvoltat care s? sus?in? ulterior toate fenofazele fiziologice care determin? randamentul culturii.Stadiul fenologic de 4-6 frunze (BBCH 10-12) este probabil unul din cele mai importante ?n stabilirea produc?iei. Din punct de vedere fiziologic ?nt?lnim mai multe transform?ri care au loc la nivelul plantei:? ?n V4 are loc trecerea aprovizion?rii cu apa si elemente minerale de pe r?d?cinile embrionare pe r?d?cinile nodale;? ?ncepe dezvoltarea accentuat? a r?d?cinii, frunzelor ?i tulpinii;? Ini?ierea inflorescen?ei, stabilirea num?rului de r?nduri ?n ?tiulete (componenta de randament);? Ini?ierea cre?terii r?d?cinilor nodale superioare cu rol in sus?inerea si aprovizionarea ulterioara cu apa a plantei.Aceast? fenofaz?:? este una din cele mai solicitante pentru cultura datorita interven?iei prin lucr?rile agrotehnice: erbicidare, fertilizare, pra?ile mecanice.? este o etap? extrem de delicat?, din cauza faptului c? planta este sensibil? la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic.? va genera parcurgerea urm?toarelor etape la parametri maximi.Cum putem cre?te capacitatea porumbului de a dezvolta sistemul radicular?1.Asigurarea disponibilit??ii si solubilit??ii tuturor nutrientilor necesari implica?i in dezvoltarea radiculara, ?ndeosebi a fosforului, calciului, zincului si manganului dar si a azotului2.Protec?ia plantelor de porumb ?mpotriva stresului chimic.3.Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe – anti stres. Temperaturi sc?zute, diferen?ele mari de temperatura intre ziua si noapte, lipsa temporara a apei, reglarea procesului de evapo-transpiratie.4.Diminuarea cre?terii ?ncetinite, datorata dezvolt?rii sistemului radicular ?nc? deficitar5.Cre?terii capacita?ii fotosintetice a plantelor pt a valorifica mai bine energia luminoasa indiferent de configura?ia frunzelor pe planta si a asigura aportul de energie necesar unei cresteri sustinute6.Stimularea cre?terii ?i dezvolt?rii r?d?cinilor nodale (rol in absorb?ia apei si elementelor nutritive).7.Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular si vegetativ.SOLU?IA- Fertiactyl STARTERDe ce Fertiactyl STARTER la cultura de porumb?Este un biostimulator radicular cu aplicare timpurie in cultura care con?ine 3 principii active care lucreaz? in sinergie :1. Asigura plantei protec?ia anti-stres prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie2. Creste solubilitatea si disponibilitatea nutrientilor din sol3. Creste capacitatea plantei de a genera ?esuturi si organe noi prin aportul de precursori hormonali4. Are ac?iune directa asupra cre?terii sistemului radicular si a arhitecturii r?d?cinii (creste num?rul de ramifica?ii)5. Asigura plantei intensificare a fotosintezei, rezult?nd mai multa energie pentru planta pentru a sus?ine ritmul de cre?tere extrem de alert de care are nevoie in perioada urm?toare6. Are ac?iune sistemica si de durata in planta* * *O prietenie condimentat? cu businessieri, 13:39?Autor:?Andra StroeAmbi?ia ?i r?bdarea ?n fa?a provoc?rilor al?turi de o prietenie trainic? au fost ingredientele necesare pentru povestea de succes a brandurilor Calif ?i Condimental, ?nfiin?ate de antreprenorii Radu T?nase ?i Bogdan Jantea. Compania continu? s? ??i serveasc? ?i pe timp de pandemie clien?ii, prin platforma foodpanda.Radu T?nase ?i Bogdan Jantea se cunosc de la gr?dini?? ?i au trecut deja ani buni de c?nd au devenit ?i cei mai buni prieteni. Radu T?nase este de profesie jurist, iar Bogdan Jantea s-a preg?tit s? devin? urbanist. Cu timpul ?ns? ?i-au dat seama c? ar face echip? bun? conduc?nd un business doar al lor, dar p?n? aici au avut de trecut prin c?teva schimb?ri profesionale. ?Nici eu ?i nici Bogdan nu am schimbat prea multe companii. Pe scurt, eu am plecat de la un simplu sales operator, ?n timpul facult??ii, ulterior am lucrat ca sales representative, sales coordinator ?i mai apoi brand manager ?ntr-una din cele mai importante companii de comercializare a ceasurilor ?i bijuteriilor de lux. A?a am realizat c?, de fapt, sunt mult mai atras de lumea v?nz?rilor dec?t de holurile judec?toriilor. C?t despre Bogdan, el a avut un parcurs pe aceea?i linie a studiilor terminate – facultatea de urbanism Ion Mincu – ?i a activat ca manager de proiect ?n cadrul unei companii de dezvoltare imobiliar?, ulterior deschiz?ndu-?i propria firm? de arhitectur?”, poveste?te Radu T?nase. Povestea Calif a ?nceput undeva spre finalul anului 2010, ?n Centrul Istoric al Bucure?tiului, unde antreprenorii au reu?it ?s? prind?” un spa?iu mic, de 45 de metri p?tra?i, dar foarte bine pozi?ionat. ?Pe c?t a fost de simplu ?nceputul, pe at?t de complicat. La pu?in timp dup? deschidere, ?ntreg Centrul Istoric a intrat ?n proces amplu de renovare ?i practic ne-am trezit peste noapte cu toat? strada transformat? ?ntr-un ?an? de doi metri ad?ncime, ?i cred c? deja aici vorbim ?i de prima born? din parcursul nostru. Cumva speran?ele noastre se n?ruiau sub puzderia de excavatoare, muncitori, betoane ?i tot felul de alte minun??ii ale constructorilor care promiteau un centru istoric mirobolant”, ??i aminte?te antreprenorul. ?Sc?parea” lor, adaug? el, a venit din comercializarea unor produse unice pe care le aduseser? din stadiul de ?junk food”, a?a cum erau percepute atunci ?n pia?a, la cel de ?must try&have”. ?A?adar, cu tot ?antierul ?n fa??, clien?ii continuau s? vin? la noi, s? consume produsele noastre pe te miri ce col?isoare, guri de canal pe post de scaun ?i alte locuri incomode ?i teoretic improprii consumului, dar cred c? gustul ?i servirea primau ?i to?i uitau de restul.”Al doilea moment-cheie ?n parcursul afacerii a venit ?n vara lui 2012, c?nd cei doi au pierdut peste 100.000 euro ?ntr-un proiect de pe litoral, unde incercaser? s? promoveze brandul. Acest e?ec nu i-a descurajat ?ns?, ci i-a ambi?ionat ?i mai mult. Astfel, au hot?r?t s? deschid? ?i cea de-a doua unitate, ?n Pia?a Iancului, deschidere care a venit la r?ndul s?u cu o nou? serie de provoc?ri. ?V?nz?rile nu erau pe m?sura a?tept?rilor noastre de?i pozi?ia era excelent?. Ca atare, am ?nceput c?teva campanii agresive de marketing cu ajutorul c?rora am reu?it dup? o lupt? de 8 luni s? facem din aceast? unitate v?rful de lance al lan?ului pe care ?l creionasem ?nc? din 2010.” Investi?iile ?n cele dou? unit??i s-au ridicat la aproape 200.000 euro.Portofoliul companiei este ast?zi alc?tuit din trei unit??i Calif, trei unit??i Condimental, dou? unit??i dual brand Calif/Condimental, o unitate cloud kitchen (care func?ioneaz? doar ?n sistemul de livr?ri. Dintre acestea, ?n prezent, func?ioneaz? ?n sistem de livr?ri la domiciliu dou? unit??i Calif, o unitate Condimental ?i unitatea cloud kitchen, urm?nd ca dup? relaxarea m?surilor de distan?are social? s? re?nceap? activitatea ?n Centrul Vechi cu o unitate Calif. ?n 2019 businessul a ?nregistrat venituri de circa 34 de milioane de lei. ?Evident anul 2020 este unul al surprizelor ?i a?tept s? ie?im de sub starea de urgen?? pentru a lucra la rectificarea bugetului”, spune T?nase.Specificul companiei este unul oriental, ?dar adaptat nou?, rom?nilor sau europenilor ?n cea mai mare m?sur?”. Despre brandul Condimental antreprenorul spune c? este singurul din Rom?nia ?n domeniul QSR (Quick Service Restaurant) care func?ioneaz? sub deviza ?nu pr?jim nimic”. ?Practic este singurl brand fast food unde nu pr?jim niciun ingredient, tehnologia fiind aici factorul principal iar gustul ?i produsele fiind unele create special pentru noi, to?i aceia ce c?ut?m s? m?nc?m c?t mai curat dar ?n acela?i sistem fast food.”Pentru unit??ile Calif, preparatul-fanion r?m?ne ?n continuare?deja celebrul” Dil kebab. Falafelul cu sos de vinete ?i rodii ?i Zed kebabul sunt alte preparate din meniu aflate la mare c?utare. ?n ceea ce prive?te Condimental, cea mai reprezentativ? gam? produs este Kebun, ?unicul kebab pus de data aceasta ?ntr-o cutie elegant?, special creat? pentru a putea fi ?inut? ?n m?n? cu u?urin?? de c?tre o doamn? sau domni?oar? ?n primul r?nd”, acesteia urm?ndu-i Dil kebabul light, salat? tabouleh, falafelul light ?i altele.La mijlocul lunii martie, echipa businessului num?ra ?n jur de 160 de angaja?i, dar dup? decretarea st?rii de urgen?? ?i obligativitatea de a ?nchide unele unit??i, compania a ajuns s? lucreze cu un efectiv de circa 55 de angaja?i. Businessul s-a adaptat rapid la noul context de pia?? ?i a pus ?n func?iune livrarea de produse precum: pui ?ntreg la grill, pulpe de pui la grill, piept de pui la grill, miel la cuptor slow cooked, aripioare ?i cioc?nele de pui. Preparatele pot fi comandate at?t g?tite c?t ?i marinate, asezonate cu condimente ?i garnituri ?i gata de a fi g?tite acas? de c?tre clien?i, d?ndu-le astfel posibilitatea de a-?i crea singuri o experien?? culinar?.Num?rul comenzilor a crescut organic ?n aceast? perioad?. De altfel, v?nz?rile ?n online mergeau bine ?i ?nainte de criz?. ?Valoarea medie a co?ului este undeva la 40 de lei, produsele fiind acelea?i c? ?nainte, dar, spre surprinderea noastr?, ?i categoria nou? s-a bucurat de un succes la care sincer nu m? a?tept?m a?a de repede”, noteaz? T?nase. Profilul-?int? al clien?ilor a r?mas acela?i c? acum 6-7 ani: corporati?ti ?i freelanceri, ?n procent egal clien?i ?i cliente, cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 45 de ani ?i venituri medii spre mari. Schimb?rile aduse de aceast? criz? sunt multiple, mai observ? antreprenorul, dar ritmul celor activi este acela?i, ?ba chiar a? spune c? odat? cu produsele noi avem noi provoc?ri ?i suntem cumva mai activi ?i mai creativi, lucru pe care ?l ve?i vedea ?n continuare ?n parcursul nostru post-criz?”. El spune c? ar sumariza ?nvatamintele trase ?n aceast? perioada astfel: ?s? nu ne credem niciodat? cei mai buni, s? ne con?tientiz?m lacunele ?i s? avem un plan de salvare.” * * *Vinul de azi: Crama Avincis - Cr?mpo?ie Selec?ionat? 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, De?i este un soi local din Dr?g??ani, acest vin este unul aparte ?i surprinz?tor de interesant. Domeniul Avincis este de?inut de familia Valeriu ?i Cristiana Stoica, doi oameni ce nu p?reau a fi destina?i s? devin? podgoreni. El – eminent profesor de drept, fost ministru al Justi?iei – ?i ea – activ? ?n domeniul arbitrajului comercial interna?ional, fac, ?ns?, o echip? perfect? c?nd vine vorba de realizarea unor vinuri de excep?ie. Vinul de ast?zi are un buchet proasp?t, ?n care par? ?i m?rul verde ??i arat? vigoarea. Ofer? un gust persistent, cu influen?? de citrice, combinat cu o u?oar? mineralitate. Recomandat r?cit la 7 grade C.?Alegerea portaltoilor cu ?nmul?ire vegetativ? pentru speciile pomicole23 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Pomicultura Rom?niei, cu o suprafa?? total? de peste 158.000 ha, este dominat?, la ora actual?, de speciile prun ?i m?r. Interesul pentru utilizarea portaltoilor a crescut pe m?sura dezvolt?rii pomiculturii ca o activitate comercial?, dezvoltare ce impune producerea unui num?r mare de pomi ?n pepiniere specializate, din soiurile cerute pe pia?a de consum.?n Rom?nia, ?n trecut, s-au folosit portaltoi generativi de vigoare mare, ?n special pentru livezile clasice. ?n ultimul timp, datorit? intensiviz?rii planta?iilor pomicole se caut? din ce ?n ce mai mult portaltoii cu ?nmul?ire vegetativ?, deficitari pe plan european ?i mondial, ?ndeosebi pentru speciile s?mburoase ?i nucifere. Rom?nia se num?r? ?n prezent printre ??rile europene, cu bune realiz?ri ?n domeniul amelior?rii portaltoilor vegetativi, ce sunt solicita?i pentru testare ?n multe pepiniere din lume.Totu?i, datorit? faptului c? ?nmul?irea portaltoilor vegetativi pentru speciile s?mburoase se face de regul? prin buta?i sau prin culturi de ?esuturi, ei se multiplic? ?n prezent ?n cantit??i mici (?ndeosebi la ICDP M?r?cineni), pepinierele private nefiind ?nc? dotate cu facilit??i tehnologice necesare. Actualmente ponderea portaltoilor afla?i la ?nmul?ire este dat? tot de portaltoii generativi, iar un aspect negativ ?l constituie faptul c? multe pepiniere private ?nmul?esc amestecuri de biotipuri, ceea ce duce implicit la ob?inerea unui material biologic din categoria CAC, neeligibil pentru proiecte. Dintre portaltoii generativi pentru prun care s-au impus ?n produc?ia comercial? sunt Mirobolan dwarf, Mirobolan C5 ?i BN4Kr. Ei pot fi ?nmul?i?i ?i vegetativ, dac? sunt disponibile facilit??ile tehnologice adecvate. Portaltoii vegetativi rom?ne?ti foarte solicita?i pentru a fi testa?i ?n alte ??ri sunt din seria IP-C pentru cire? ?i vi?in (IP-C2, IP-C3, IP-C5, IP-C7), portaltoii Adaptabil ?i Miroper pentru piersic ?i portaltoiul Apricor pentru cais. Pentru p?r, deocamdat?, prezint? interes portaltoiul de gutui BN 70. Portaltoii Adaptabil, Miroper ?i Apricor vor fi breveta?i la nivel european.Sortimentul de portaltoi este reprezentat de variet??i bine adaptate condi?iilor locale de mediu agroecologic, capabile s? satisfac? exigen?ele actuale ale cultivatorilor. P?trunderea variet??ilor ?n cultura comercial? depinde de cerere ?i de m?sura ?n care sectorul pepinieristic privat este capabil s? produc? material s?ditor din categorii biologice superioare.* * *Oficiul Fitosanitar Bra?ov a emis un buletin de avertizare pentru efectuarea tratamentului fitosanitar pentru combaterea omizii defoliatoare 23 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Buletinul de avertizare se? recomand? pentru efectuarea? tratamentului? fitosanitar? pentru? combaterea? daun?torului:? omizi defoliatoare?? Euproctis chrysorrhoea ) la pomii de pe drumurile na?ionale, jude?ene ?i ?n gospod?riile popula?iei.Tratamentul este curativ, efectu?ndu-se pe pomii ?i arborii ?n care sunt prezente cuiburile de omizi.Aceste omizi pot provoca alergii datorate ac?iunii mecanice a firelor de p?r care sunt prev?zute cu mici c?rlige ce irit? pielea ?i a unei proteine (thaumatopeina) eliberatoare de histamine. Firele de p?r se pot deta?a de omid? ?i pot fi transportate de v?nt, ajung?nd indirect pe pielea uman?.Pentru combatere se recomand? executarea tratamentului: ?nainte de ?nflorit .Folosi?i unul din insecticidele:CALYPSO 480 SC? 0,02 %FASTAC 10 EC?????? 0,02%FORAY 76 B ?? 2,0- 2,5 WhaKARATE ZEON?????? 0,015%Tratamentul se poate repeta dup? scuturarea petalelor.?nainte de efectuarea tratamentului chimic se va efectua ?omizitul” (t?ierea ?i arderea cuiburilor de iernare a larvelor).Se vor utiliza doar produse de protec?ia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de c?tre ,,COMISIA INTERMINISTERIAL? DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROM?NIEI.* * *Provoc?ri ?n cultura porumbului – Regula nr. 1: R?D?CINA23 aprilie 2020?Cotidianul Agricol?Actualitate,?Companii,?Cultura MarePorumbul este cea mai importanta cultura de prim?var? din Romania ca si suprafa?? iar la nivel EU ca si produc?ie si export (locul 1 in 2019). Cheia succesului acestei culturi este asigurarea unui?start reu?it?care se caracterizeaz? prin dezvoltarea unui sistem radicular bine dezvoltat care sa sus?in? ulterior toate fenofazele fiziologice care determina randamentul culturii.Stadiul fenologic de 4-6 frunze?(BBCH 10-12) este probabil unul din cele mai importante in stabilirea produc?iei. Din punct de vedere fiziologic ?nt?lnim mai multe transform?ri care au loc la nivelul plantei:?n V4 are loc trecerea aprovizion?rii cu apa si elemente minerale de pe?r?d?cinile embrionare?pe?r?d?cinile nodale.?ncepe dezvoltarea accentuata a r?d?cinii, frunzelor si tulpinii.Ini?ierea inflorescen?ei, stabilirea?num?rului de r?nduri in ?tiulete?(componenta de randament).Ini?ierea cre?terii r?d?cinilor nodale superioare cu rol in sus?inerea si aprovizionarea ulterioara cu apa a plantei. Aceast? fenofaz?:este una din cele?mai solicitante?pentru cultura datorita interven?iei prin lucr?rile agrotehnice: erbicidare, fertilizare, pra?ile mecanice.este o etapa extrem de delicata, datorita faptului ca planta este sensibila la diferite?forme de stres:?biologic, hidric, termic, chimic.va genera parcurgerea urm?toarelor etape la parametri maximi.Cum putem creste capacitatea porumbului de a dezvolta sistemul radicular?Asigurarea disponibilit??ii si solubilit??ii tuturor nutrientilor necesari implica?i in dezvoltarea radiculara, ?ndeosebi a?fosforului, calciului,?zincului?si manganului dar si a azotului.Protec?ia plantelor de porumb ?mpotriva stresului chimic.Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe – anti stres. Temperaturi sc?zute, diferen?ele mari de temperatura intre ziua si noapte, lipsa temporara a apei, reglarea procesului de evapo-transpiratie.Diminuarea cre?terii ?ncetinite,?datorata dezvolt?rii sistemului radicular ?nc? deficitarCre?terii capacita?ii fotosintetice?a plantelor pentru a valorifica mai bine energialuminoasa indiferent de configura?ia frunzelor pe planta si a asigura aportul de energie necesar unei cresteri sustinuteStimularea cre?terii si dezvolt?rii r?d?cinilor nodale?(rol in absorb?ia apei si elementelor nutritive).Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular si vegetativ.SOLU?IA – Fertiactyl STARTER?De ce Fertiactyl STARTER la cultura de porumb?Este un?biostimulator radicular?cu aplicare timpurie in cultura care?con?ine 3 principii active?care lucreaz? in sinergie :Asigura plantei?protec?ia anti-stres?prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie.Creste solubilitatea si?disponibilitatea nutrientilor?din sol.Creste capacitatea plantei de?a genera ?esuturi si organe noi?prin aportul de precursori hormonali.Are ac?iune directa asupra?cre?terii sistemului radicular?si a?arhitecturii r?d?cinii?(creste num?rul de ramifica?ii).Asigura plantei?intensificare a fotosintezei,?rezult?nd mai multa energie pentru planta pentru a sus?ine ritmul de cre?tere extrem de alert de care are nevoie in perioada urm?toare.Are ac?iune sistemica?si de durata in planta.Articol furnizat de Timac Agro Rom?nia* * *DIPEL DF este un insecticid biologic, ideal pentru o cultur? ecologic?23 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Larvele de lepidoptere creeaz? mari probleme at?t culturilor de porumb, c?t ?i celor de floarea soarelui, soia, etc. Pentru cei care vor s? ?nfiin?eze o cultur? ecologic? sau conven?ional?, ?ns? nu ?tiu cum ar putea combate d?un?tori precum sfredelitorul porumbului din cultura de porumb, omida p?roas? a dudului care poate ataca floarea soarelui sau fluturele scaie?ilor care atac? soia, dar ?i alte culturi, noi Alcedo de?ine asolu?ia!Este vorba de un insecticid biologic, ce are ca substan?? activ? Bacillus thuringiensis ssp. Kurstaki (Bt), tulpina (abts-351):?DIPEL DF,?a doua denumire comercial? pentru?BACTOSPEINE DF.Eficacitatea insecticidului?DIPEL DF??n combaterea larvelor tinere din ordinul Lepidoptera este asem?n?toare cu cea a insecticidelor conven?ionale, administrate conform recomand?rilor speciali?tilor. ?n plus, fiind un insecticid ce con?ine microorganisme naturale,?DIPEL DF?nu las? reziduuri ?i nu are perioad? de pauz? dup? recoltare.* * *300 de pui de nisetru au fost elibera?i ?n Dun?re, la IsacceaPosted by:?Oana Racheleanu?in?Biodiversitate,?EcoLIFESTYLE?23 April 2020Aproximativ 300 de exemplare din specia nisetru au fost eliberate miercuri ?n Dun?re, la Isaccea. Puii, care au ?n medie 30 de cm ?i 200 g, au fost marca?i individual cu m?rci microcip PIT (Passive Integrate Transponder) pentru a fi urm?ri?i ?n caz de capturare. Nisetrul se afl? pe lista speciilor aflate ?n pericol critic de dispari?ie. Ac?iunea de repopulare, organizat? de Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare ?Delta Dun?rii” ?n cadrul proiectului MEASURES (Gestionarea ?i refacerea coridoarelor ecologice acvatice pentru speciile de pe?ti migratori din bazinul Dun?rii), este a doua de acest fel din proiect, dup? ce?anul trecut?alte 1.000 de exemplare?au fost eliberate ?n Dun?re.Scopul ac?iunii este?salvarea ?i consolidarea acestei specii de sturion din Dun?re?extrem de periclitat?, prin metode de conservare de ultim? genera?ie.Exemplarele de nisetru eliberate ?n Dun?re au fost marcate, astfel ?nc?t s? poat? fi identificate la o viitoare recapturare ?n vederea studiilor de specialitate.?Puii elibera?i miercuri la Isaccea aveau ?n medie 30 de cm ?i 200 g ?i au fost popula?i dup? ce ?n prealabil?au fost marca?i individual cu m?rci microcip?PIT (Passive Integrate Transponder). ?in?nd cont c? pescuitul comercial este interzis ?n aceast? perioad?, consider?m c? puii au ?anse mari s? ajung? ?n siguran?? ?n mare pentru a cre?te ?i a se ?ntoarce ?n Dun?re pentru a se reproduce.” – Marian TUDOR, Director General al? Institutului Na?ional de Cercetare – Dezvoltare ?Delta Dun?rii” Tulcea.Cei 300 de pui de nisetru elibera?i miercuri la Isaccea provin dintr-o ferm? piscicol? din jude?ul Tulcea ?i?au v?rsta de aproximativ 1 an. Practic, puietul a fost crescut ?n bazine piscicole din ce ?n ce mai mari, ?n conformitate cu etapele de dezvoltare ale acestuia. ?n ultima faz?, pe?tii tr?iesc c?teva luni ?n iazuri de cre?tere, umplute cu ap? de r?u specific? locului unde vor fi elibera?i. Acest lucru este esen?ial ?n cazul speciilor migratoare, deoarece acestea trebuie s? se obi?nuiasc? cu apa ?n care se vor ?ntoarce pentru reproducere.Despre nisetru ?i ac?iunea de repopulareNisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) este recunoscut ca ?Sturionul de Dun?re” pentru c? odinioar? era cea mai ?nt?lnit? specie de sturion din fluviu.?Declinul speciei a fost cauzat ?n principal de construc?ia de baraje?(Por?ile de Fier I ?i II) care au blocat accesul sturionilor spre zonele de reproducere din zona Dun?rii Inferioare. Aceast? specie de sturion poate atinge 2,35 m lungime ?i poate c?nt?ri peste 100 kg.?Momentan, nisetrul se afl? pe lista ro?ie a speciilor critic periclitate a IUCN.Ast?zi, nisetrul se afl? pe lista speciilor aflate ?n pericol critic de dispari?ie. Luna aceasta, a fost publicat ?n Monitorul Oficial un Ordin care se refer? la speciile marine din Marea Neagr? aflate ?n pericol ?i la?m?suri privind protejarea ?i conservarea acestora. Lista include nisetrul, al?turi de p?strug?, ?ip ?i morun. Lista urmeaz? a fi transmis? Secretariatului Permanent al M?rii Negre (parte din Conven?ia M?rii negre), cu scopul de a fi inclus? ?n?Cartea Ro?ie a M?rii Negre, care este actualizat? la fiecare 5 ani pe baza dovezilor ?tiin?ifice.?Tocmai de aceea, este esen?ial ca exemplarele eliberate ?n Dun?re s? fie urm?rite, ?n caz de capturare, cu ajutorul m?rcii implantate. Datele de recapturare sunt foarte importante deoarece ofer? informa?ii despre succesul efortului de repopulare, starea popula?iei s?lbatice, starea mediului natural ?i, nu ?n ultimul r?nd, ?n cazul speciilor migratoare, despre existen?a ?i func?ionalitatea coridoarelor ecologice.” – Cristina Munteanu, Manager proiect, WWF Rom?nia.Managementul transfrontalier ?i ac?iunile de reconstruc?ie a coridoarelor de migra?ie, ca ?i popularea cu specii indigene, devin astfel esen?iale ?n procesul de refacere a unei popula?ii autonome.Ac?iunea de la Isaccea a fost organizat? ?n cadrul proiectului?MEASURES, proiect co-finan?at de Uniunea European? (FEDR, IAP), care adun? laolalt??10 ??ri aflate de-a lungul Dun?rii?(Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croa?ia, Serbia, Rom?nia ?i Bulgaria). Partenerii din proiect ?i-au unit for?ele pentru conservarea speciilor de pe?ti migratori ?n pericol de dispari?ie din bazinul Dun?rii. De-a lungul celor 3 ani de proiect, MEASURES va cartografia ?i va identifica habitate cheie pentru pe?tii migratori, prin dezvoltarea ?i testarea unei metodologii specifice, va dezvolta o strategie armonizat? pentru restaurarea coridoarelor ecologice ?i va sus?ine includerea acesteia ?n viitoarele planuri de management.Proiectul va crea, de asemenea, o baz? de date online – the ‘MEASURES Information System’ – care va facilita accesul exper?ilor, factorilor de decizie ?i publicului larg la informa?iile relevante disponibile. * * *Exportul extracomunitar de bu?tean a fost interzis prin lege:?Lidia Neagu?in??23 April 2020Camera Deputa?ilor a adoptat, joi, un proiect de lege prin care se interzice, ?ncep?nd cu data de 1 ianuarie 2021, pe o perioad? de 10 ani, exportul de bu?tean ?n spa?iul extracomunitar. Exportul ?n interiorul Uniunii Europene nu se consider? a fi export.?nc?lcarea acestei interdic?ii se pedepse?te cu ?nchisoarea, de la un an la 3 ani, ?i amend? de 100.000 de lei. Camera Deputa?ilor este for decizional.“Mi-a? dori s? spun c? adoptarea acestei legi reprezint? o victorie pentru salvarea p?durilor din Rom?nia ?i stoparea t?ierilor ilegale. Nu pot, ?ns?, s? afirm a?a ceva. Pentru c? m?sura vizeaz? c?teva mii de metri cubi. Asta ?n condi?iile ?n care, anual, din p?durile Rom?niei dispar anual 20 de milioane (repet, MILIOANE) de metri cubi de mas? lemnoas?. Asta pe l?ng? aproximativ 18 milioane de metri cubi de lemn t?iat cu acte (c?t de legal au fost eliberate actele respective e o alt? discu?ie)”, spune senatorul USR Mihai Go?iu pe pagina sa de Facebook.De asemenea, se instituie Registrul na?ional de eviden?? informatizat? a propriet??ilor forestiere ?i Catalogul na?ional al masei lemnoase.“Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate public? a statului este finan?at? de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate public? a statului. ?n vederea asigur?rii transparen?ei recolt?rii masei lemnoase din fondul forestier na?ional se instituie Catalogul na?ional al masei lemnoase la nivelul autorit??ii publice centrale care r?spunde de silvicultur? prin utilizarea bazelor de date informatice existente la nivelul acesteia”, se arat? ?n proiect.Autoritatea public? central? care r?spunde de silvicultur? va publica Catalogul na?ional al masei lemnoase de site-ul propriu, al c?rui model se aprob? prin ordin al conduc?torului autorit??ii publice centrale care r?spunde de silvicultur?.Structurile teritoriale de specialitate ale autorit??ii publice centrale care r?spunde de silvicultur? vor verifica prin sondaj actele de punere ?n valoare ?n baza unor criterii de risc.ONG-ul de mediu Agent Green spune c? problemele sistemice nu au fost rezolvate, ?n condi?iile ?n care lemnul poate fi exportat sub form? de cherestea.“Ast?zi, o minuscul? victorie pentru p?duri. Proiectul de lege ini?iat de Liviu Dragnea ?n anul 2019 pentru interzicerea exportului de bu?teni ?n afara UE pentru 10 ani a fost votat ?n Parlament. Adic? nu mai pleac? bu?teni cu vaporul, ci doar containere cu cherestea. Bu?tenii mai pot pleca ?ns? c?tre UE cu trenul ?i cu camioane. Este un pas ?nainte dar care nu rezolv? nici pe departe probleme sistemice din Rom?nia. Exist? o cerere f?r? precedent de lemn ?n Rom?nia din cauza marilor fabrici austriece ?i turce?ti deschise dup? anul 2000 care transform? cantit??i uria?e de bu?teni ?n cherestea, un produs neprelucrat intensiv. Milioane de metri cubi de lemn pleaca ?n continuare anual din portul Constan?a ?n peste 70 de ??ri din lume cu vaporul sub form? de cherestea”.?* * *Un startup clujean care dezvolt? o platform? de s?n?tate pentru copiii cu probleme de greutate, a fost selectat ?n acceleratorul Google for StartupsLidia Neagu?in?Business,?Eat Smart?23 April 2020Wello, platforma de s?n?tate pentru copii ?i p?rin?i, bazat? pe un program de inteligen?? artificial? (AI), a fost selectat ?n acceleratorul Google for Startups, ?n cadrul Business Model Mastering, program destinat companiilor aflate ?n faza de cre?tere. Wello a fost ales, al?turi de alte 5 startup-uri europene.Astfel, p?n? pe 4 iunie, Wello va face parte dintr-un program intensiv de accelerare de business, bazat pe o serie de workshop-uri interactive, ?n timpul c?rora va avea acces la know-how, instrumente ?i ?ndrum?ri aplicate, pe care s? le foloseasc? pentru a cre?te eficien?a actualului model de business. Structura programului le ofer? companiilor selectate posibilitatea de a discuta cu exper?i de top ?i al?i participan?i despre provoc?rile curente de afaceri ?i solu?ii la situa?ii concrete.?Obiectivul nostru este?dezvoltarea Wello pentru etapa urm?toare ?i s? ne punem la punct modelele de business, at?t B2C, c?t ?i B2B, astfel ?nc?t s? putem ajuta c?t mai mul?i copii supraponderali ?i familiile acestora s? se familiarizeze cu un comportament de via?? s?n?toas?, bazat pe o alimenta?ie corespunz?toare v?rstei, mi?care ?i consiliere pentru stabilirea unui echilibru emo?ional”, spune Sveatoslav Vizitiu, cofondator Wello. ?Totodat?, selectarea ?n acest program de accelerare de business ne d? acces direct la cele mai bune produse, conexiuni ?i practici Google, pentru a dezvolta mai bine ?i mai rapid platforma Wello ?n direc?ia stabilit?”.Dezvoltarea platformei Wello a ?nceput ?n august 2017, dup? ce fondatorii au primit o finan?are nerambursabil? ?n valoare de peste 650.000 de euro, proiectul fiind desemnat c??tig?tor ?n cadrul Programului Opera?ional Competitivitate 2014-2020, cofinan?at din Fondul European de Dezvoltare Regional?.Varianta beta a aplica?iei a fost lansat? ?n noiembrie anul trecut, fiind desc?rcat? deja de peste 10.000 de ori, urm?nd ca versiunea final? s? fie lansat? pe 1 iunie 2020, ?n condi?iile ?n care,??n prezent, 1 din 3 copii cu v?rste ?ntre 5 ani ?i 19 ani este supraponderal sau obez, potrivit WOF (Federa?ia Mondial? a Obezit??ii).Aplica?ia Wello se adreseaz? copiilor cu v?rste ?ntre 8 ?i 14 ani ?i familiilor acestora. Platforma ofer? o?surs? complet? de informa?ii despre alimenta?ia copiilor ?i crearea unui stil de via?? s?n?tos, care va ajuta p?rin?ii s? alc?tuiasc? pentru copiii lor planuri de nutri?ie ?ntr-o manier? distractiv?, motivant? ?i inteligent?;De asemenea, ofer? programe de nutri?ie personalizate ?i sfaturi de s?n?tate de la exper?i ?n nutri?ie, antrenori de fitness ?i medici generali?ti, pe baza informa?iilor colectate ?i analizate de AI despre utilizatori (timpul de somn, activitatea fizic?, starea vremii etc.);?n plus, recomand?, ?n func?ie de loca?ia utilizatorului, locuri unde se m?n?nc? s?n?tos, sau unde pot g?si furnizori de alimente s?n?toase, ?n func?ie de planurile de nutri?ie personalizate.Wello a organizat anul trecut, ?n luna august, prima tab?r? gratuit? din Rom?nia pentru copiii cu probleme de greutate, ajut?ndu-i s? sl?beasc? ?ntr-un mod s?n?tos. ?n prima edi?ie Wello Camp, cei 60 de copii participan?i au sl?bit cumulat 169 de kilograme.Wello inten?ioneaz? ca anul acesta s? organizeze alte dou? edi?ii Wello Camp, pentru a ajuta mai mul?i copii s? se familiarizeze cu un comportament de via?? s?n?toas?, prin no?iuni de nutri?ie, mi?care ?i consiliere, pe care s? le men?in?, odat? reveni?i acas?.* * *Utilizarea eficienta a ingrasamintelor pentru cultivarea plantelor Aprilie 23, 2020Compatibilitatea cu cerintele de mediu si eficientizarea costurilor de productia pentru ob?inerea culturilor este provocarea agriculturii de astazi.Nutri?ia plantelor ?i elementele nutritive necesare au un rol important in ob?inerea acesteia. Fertilizarea adaptat?- aplicarea produsului corect pentru fiecare cultur?, pentru fiecare parcel?, la momentul potrivit ?i la doza potrivit? este esen?ial?.?ngr???mintele?de ?nalt? calitate tip complexe si cele pe baz? de azot sulf, sunt solu?ia pentru aceasta. Elemente nutritive 100% sub form? accesibil? plantelor, dozarea exact? ?i un excelent tipar de ?mpr??tiere – acestea sunt beneficiile ?ngr???mintelor de calitate de la Linz ?i Ottmarsheim.Gama larg? de ?ngr???minte COMPLEXE, cu rapoarte diferite intre fosfor ?i potasiu, v? ofer? avantajul c?, fiecare granul? de ?ngr???m?nt con?ine toate elementele nutritive in acela?i raport. De asemenea, gama noastr? larg? de??ngr???minte?v? permite fertilizarea culturilor pe ?ntreaga rota?ie ?ntr-un mod economic ?i sustenabil contracar?nd epuizarea elementelor nutritive din sol. O ABORDARE MODERAT? ?I CU SCOP:FERTILIZAREA ROTA?IEI CULTURILOR LU?ND ?N CONSIDERARE DIMINUAREA ELEMENTELOR NUTRITIVEFertilizarea cu costuri optime av?nd ca scop ob?inerea de produc?ii mari ,se bazeaz? pe eficien?a ridicat? a substan?elor nutritive ?i distribu?ia elementelor nutritive in rota?ia culturilor – in special pe cea a fosforului ?i a potasiului.Fertilizarea rota?iei culturilor lu?nd in considerare diminuarea elementelor duce in cele din urm? la o aprovizionare echilibrat? a diferitelor parcele din ferm?. Una pan? la dou? formule complete de ?ngr???minte acoper? nevoile de P ?i K pentru ?ntreaga ferm?; cre?nd avantaje semnificative in achizi?ionarea, transportul, depozitarea ?i ?mpr??tierea cantit??i necesare de??ngr???m?PLEX 15/15/15 +7SO?+Zn este adesea formula ideal?, in special pentru fermele vegetale care nu au zootehnie. Cu un aport corespunz?tor de ?ngr???minte la prima aplicare, toate culturile pot fi fertilizate eficient din punct de vedere al costurilor cu a?tept?ri mari de produc?ie.Aflati mai multe informatii de pe site-ul nostru,?Borealis L.A.TSubstan?ele pe baz? de EPOXICONAZOL vor fi RETRASE de pe pia??! Liviu GORDEA?23 aprilie 2020 - Sezonul acesta ar putea fi ultimul ?n care fermierii din Uniunea European? ?i Marea Britanie vor putea utiliza pentru aplicarea tratamentelor ?n c?mp produse chimice care au ?n componen?a lor substan?a activ? epoxiconazol.Autoriza?ia pentru folosirea acestei substan?e ?n agricultur? va expira la data de 30 aprilie 2020 ?i se pare c? aceasta nu va mai fi prelungit?, ?mpreun? cu alte 34 de substan?e active aflate ?ntr-un proces de evaluare. De?i ini?ial se spunea c? va exista o derogare de un an, trei state membre dominante au luat pozi?ia neobi?nuit? de a declara c? vor vota ?mpotriva propunerii de a prelungi datele de expirare pentru epoxiconazol, dar ?i pentru celelalte substan?e active incluse pe list?.?ntruc?t evaluarea epoxiconazolului nici m?car nu fusese ?ncheiat?, se pare c? aceast? decizie este una mai degrab? politic? dec?t argumentat? pe baza unor dovezi ?tiin?ifice. ?n urma acestui fapt, compania BASF care solicita reaprobarea epoxiconazolului a retras-o ?n totalitate din procesul de revizuire a UE.Epoxiconazolul este o substan?? care intr? ?n componen?a mai multor fungicide utilizate pe scar? larg? ?n agricultur?, mai ales la culturile de cereale. Dac? situa?ia nu se va schimba cumva ?n perioada imediat urm?toare, autoriza?ia de comercializare a produselor pe baz? de epoxiconazol va fi valabil? doar p?n? la data de 31 octombrie 2020, ?n timp ce depozitarea ?i epuizarea efectiv? a stocurilor va expira un an mai t?rziu.La mul?i ani tuturor colegilor, partenerilor ?i colaboratorilor no?tri, de s?rb?toarea Sf?ntului Gheorghe !23 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? ?n acest an ?ncercat ?i dificil, fie ca Sf?ntul Mare Mucenic Gheorghe? s? ne ajute s? fim cu to?ii biruitori!S? ne bucur?m ?mpreun? de s?n?tate, ?n?eleg?nd care este chintesen?a vie?ii ?i ce ?nseamn? s? tr?im cu adev?rat ?n siguran??, al?turi de to?i cei dragi ?i apropia?i!Un g?nd sincer de respect ?i de iubire pentru pentru to?i cei care poart? numele Sf?ntului Gheorghe!* * *S?rb?torim Ziua Interna?ional? a c?r?ii, 23 aprilie, cu o carte ?n dar CARTURESTI?on 16.04.2015 at 16:06De 19 ani ?ncoace, la ini?iativa UNESCO, cartea ?i lectur? sunt s?rb?torite ?n lume, cu ocazia Zilei Interna?ionale a C?r?ii ?i a Drepturilor de Autor, ?n dat? de 23 aprilie. Data de 23 aprilie este una simbolic? pentru literatur? lumii: ?n aceast? zi, ?n 1616 se stingeau din via?? Cervantes si Shakespeare. De fapt, s?rb?toarea de acum a pornit ?n Catalonia, unde comemorarea mor?ii lui Cervantes a fost cuplat? de librari cu ziua tradi?ional? de ?an? Jordi (Sf?ntul Gheorghe), cunoscut? ?i c? Ziua Trandafirului, ?n timpul c?reia se fac mici daruri. A?a s-a ajuns c? pe aceast? dat?, ?n Spania, pentru fiecare carte cump?rat?, cititorul s? primeasc? un trandafir.C?nd ai rafturile pline de s?rb?torite, o zi e prea pu?in. Nici nu ?tim cum s? le eviden?iem pe fiecare, s? le scoatem ?n fa??, s? le facem mai ar?toase. E ziua lor ?i fiecare carte ?n parte ??i a?teapt? oaspe?ii, c?t se poate de preg?tite! Probabil c? ?ntr-un astfel de context ar fi fost ideal s? avem c?te un librar pentru fiecare titlu!?i pentru c? nu poate exist? o s?rb?toare a c?r?ii f?r? s? fie celebra?i ?i cititorii ei, ?n dat? de 23 aprilie va oferim la orice achizi?ie care con?ine cel pu?in o carte, un volum la alegere dintr-o selec?ie de titluri captivante din diferite domenii. De ce s?rb?torim Ziua C?r?ii pe 23 aprilie? ?n fiecare an, pe 23 aprilie, ?ntreaga lume s?rb?tore?te cititul – c?r?ile, autorii, ilustra?iile, editurile. C?r?ile au un loc special ?n via?a fiec?ruia ?i, de aceea, UNESCO a hot?r?t ?n 1995, ?n cadrul Conferin?ei generale de la Paris, c? trebuie s? le serb?m ?n mod oficial. Cu toate c? ideea ?nfiin??rii unei astfel de zile aniversare exist? de mai mult timp, din 1995 s?rb?torim ?Ziua interna?ional? a c?r?ii ?i a drepturilor de autor”. ?Ziua interna?ional? a c?r?ii ?i a drepturilor de autor” este un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, ?n special pentru a promova cititul, publicarea de c?r?i, dar ?i drepturile de autor. Ideea ?nfiin??rii unei astfel de anivers?ri a ap?rut din 1923, c?nd mai mul?i spanioli iubitori de carte au dorit s? ?l omagieze pe Miguel de Cervantes. ?n 1995, la Conferin?a general? de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie s? r?m?n? data anivers?rii interna?ionale, deoarece conform calendarului gregorian, ?n aceast? zi s?rb?torim na?terea ?i moartea lui William Shakespeare (acesta s-a n?scut pe 23 aprilie 1564 ?i a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar ?i ziua ?n care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost ?nmorm?ntat pe 23). Tot pe 23 aprilie au trecut la cele vesnice ?i scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevilly.?n Rom?nia, din 2005, pe 23 aprilie nu se s?rb?tore?te numai ziua c?r?ii, ci ?i ziua bibliotecarului* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download