AURELIA MARINESCU - latimp site romania gratuit



-476250-504825CODULBUNELORMANIEREAST?ZIAurelia Anastasia Marinescu s-a n?scut la 21 februarie 1934 la Bucure?ti. Licen?iat? a Facult??ii de Limba ?i Literatura Rom?n?, Universitatea Bucure?ti, a fost vreme de peste 25 de ani profesoar? de rom?n? la liceul ?Dimitrie Cantemir” din Capital?. Aici a editat prima revist? – tip?rit? – a liceului ?i a ?nfiin?at cunoscutul cenaclu ?G. C?linescu”, pe care l-a condus cu pricepere ?i pasiune 20 de ani.?n 1996 a publicat Codul bunelor maniere ast?zi. Prima edi?ie a fost urmat? de alte trei (1999,2002,2015 – prezenta edi?ie aniversar?), succesiv rev?zute ?i aduse la zi. ?n urma extraordinarului succes de public al c?r?ii, a fost invitat? s? vorbeasc? la radio ?i la televiziune, s? dea interviuri, s? scrie ?n reviste de mare tiraj pe tema comportamentului civilizat, s? ?in? cursuri de bune maniere la Facultatea de Comunicare ?i Rela?ii Publice a Universit??ii Bucure?ti.AURELIA MARINESCUCODUL BUNELOR MANIERE AST?ZIEDI?IA A PATRA, ANIVERSARANot? asupra edi?iei a patra, aniversar?La aproape 20 de ani de la apari?ie (1996), v?ndut p?n? acum ?n 300000 de exemplare, Codul bunelor maniere ast?zi a devenit, s-ar putea spune, o carte clasic?. Faptul c? titlul con?ine precizarea ?ast?zi” m-a obligat ?ns?, la aceast? nou? edi?ie, s? actualizez textul. Altfel spus, edi?ia aniversar? a Codului a fost minu?ios rev?zut? ?i adus? la zi.?n anii care au trecut de la precedenta edi?ie, internetul ?i telefonia mobil?, ca s? numesc doar principalele progrese tehnologice, ne-au schimbat fundamental via?a. Cu ajutorul prietenilor mei mai tineri, am ?inut seama de aceste ?nnoiri: am modificat unele capitole, elimin?nd ceea ce devenise demodat ?i introduc?nd pasaje sau chiar subcapitole noi. Am intervenit mult, de exemplu, ?n capitolul 7, ?Telefonul – flagel sau binefacere?” (unde, printre altele, am ?nlocuit textul despre pager cu unul despre camera foto a telefonului mobil) ?i ?n capitolul 8, despre coresponden??, al c?rui titlu, ?Bunele maniere negru pe alb”, a devenit – ceea ce spune tot – ?Bunele maniere pe h?rtie ?i pe ecran”; acela?i capitol con?ine acum un text privind ?Re?elele sociale”, ?n particular Facebook.Dar via?a noastr?, ?i ?n special via?a tinerilor, s-a schimbat lui numai ca deprinderi ?n urma utiliz?rii zilnice a noilor mijloace de comunicare. ?i mentalit??ile sunt ast?zi altele: se privilegiaz? naturale?ea, spontaneitatea, relaxarea. ?n plus, anumite comportamente noi (pe atunci) care mi se p?reau inacceptabile ?n urm? cu 20 de ani (folosirea anumitor englezisme, de pild?) au devenit moned? curent?. F?r? s? abdic de la principiile de baz? ale bunei-cuviin?e, pe care le consider eterne, am ?inut cont de uzan?? ?i am ??ndulcit” unele norme de comportament. Tot uzan?a m-a determinat s? adaug ?n capitolul 12, ?De la prima ?nt?lnire p?n? la nunta de diamant”, altminteri un capitol destul de ?conservator”, un scurt text despre ?uniunea liber?”. ?ns? m-am bucurat s? constat c?, except?nd asemenea detalii, b?tr?nul meu Cod ??i p?streaz? valabilitatea ?n ciuda schimb?rilor de mentalitate din ultimii 20 de ani.Mul?umesc Editurii Humanitas pentru aceast? frumoas? edi?ie aniversar?, cu o copert? ?i ilustra?ii noi, realizate de talentata M?d?lina R?ileanu. De asemenea, le sunt profund recunosc?toare cititorilor mei vechi ?i noi, datorit? c?rora Codul bunelor maniere ast?zi ??i continu? drumul ?i menirea.Bucure?ti, martie 2015Cuv?nt ?nainte la edi?ia a treiaC?nd am scris ?Prefa?a” ?i ?Argumentul” la prima edi?ie, credeam c? e suficient ce am spus acolo ?i c? am convins pe toat? lumea de bun?-credin?? c? avem nevoie de o carte de savoir vivre (arta de a tr?i frumos). Dar cititorii sau chiar necunoscu?ii ?nt?lni?i pe strad? mi-au repetat cu obstina?ie c? aceast? carte trebuie citit? atent, de mai multe ori, c? ar trebui chiar ?nv??at?, iar necesitatea ei ar trebui mereu argumentat? ?i probat?. Tr?im ?ntr-o epoc? ?n care nonconformismul este la mod? ?i totu?i, ?n mod paradoxal, astfel de c?r?i sunt extrem de cerute. ?n dinamica vie?ii apar situa?ii ?i domenii noi ?n care nu ?tii exact cum s? te por?i, ri?ti s? te faci de r?s, nu te sim?i liber, ci complexat. Reamintesc exemplul devenit deja banal al doamnei care, la o recep?ie, surprins? c? nu are tac?muri la felul de m?ncare adus, s-a g?ndit s? ?nceap? cu ceea ce credea ea c? este ?compotul”. Evident c? numai norocul a salvat-o s? nu bea apa din bolul pentru sp?lat m?inile dup? ce se m?nca felul respectiv!Printre mul?ii mei prieteni de toate v?rstele se num?r? ?i un t?n?r avocat din Germania, deosebit de inteligent ?i cu rezultate str?lucite ?n domeniul profesional. A?a cum e normal la v?rsta lui, ??i c?uta un serviciu deosebit. Avea un CV excelent, experien?? ?n domeniu, ?tia c?teva limbi str?ine la perfec?ie ?i trecuse un test de aptitudini (prob? practic?) cu brio. P?n? aici nimic neobi?nuit, tineri supradota?i sunt ?n toat? lumea; ceea ce m-a uimit a fost faptul c? ?n aceast? perioad? a citit Codul bunelor maniere de mai multe ori ?i mi-a scris c?teva scrisori lungi, f?c?nd observa?ii pe marginea textului c?r?ii sau pun?nd ?ntreb?ri. C?nd l-am ?ntrebat de ce o face mi-a explicat c? mai are de sus?inut dou? probe ?i c? de rezultatul lor depinde r?spunsul final la solicitarea f?cut? pentru acel serviciu. Urma s? fie invitat la un restaurant de lux (o dat? singur, o dat? cu so?ia) ?i s? i se ?monitorizeze” comportamentul! ?i nu numai comportamentul, ci ?i conversa?ia ?i rela?ia cu chelnerul, pe scurt toate gesturile m?runte, delicate ?i subtile care delimiteaz? grani?a dintre un grobian ?i un gentleman. T?n?rul fiind t?n?r, deci lipsit de experien??, avea mari emo?ii. Cum s? se ?mbrace? Cum s? nu par? snob, cum ?i c?t s? z?mbeasc?? L-am ajutat at?t c?t am putut ?i sunt sigur? c? a trecut proba cu succes.S? v? povestesc ?i o alt? ?nt?mplare, de cu totul alt? natur?, ?ns? care m-a pus pe g?nduri mult mai serios. Un grup de tineri de la un post de televiziune au venit la mine acas? pentru a filma un interviu. La sf?r?itul film?rii, unul dintre ei, care era ?i operator ?i regizor, mi-a spus c? ceea ce spusesem sunt p?rerile mele, dar c? se poate ?i altfel (?!).?n acel moment am avut o revela?ie: mi-am dat seama c? foarte mul?i rom?ni lipsi?i de o bine meritat? educa?ie – copii crescu?i cu cheia de g?t – cred c? pot naviga prin via?? improviz?nd. Nu o s? ?ncetez s? sus?in c? legile din codul bunelor maniere sunt legi la fel de stricte ca cele din codul civil, codul penal, codul rutier etc. Necunoa?terea legilor nu te absolv? de pedeaps?. ?i totu?i la noi se improvizeaz?, se inventeaz? pretexte, de fapt, pentru a eluda legi stricte. Se traverseaz? pe ro?u; ca s? scurteze drumul, ?oferul intr? pe str?du?a cu sens unic; se d? ?i se ia mit? sau se fur?. Doi tineri care au luat din casa unui prieten o sum? mare de bani sus?in, c?nd sunt prin?i, c?… au glumit! Degringolada unei societ??i se poate datora inexisten?ei legilor ?ntr-un anumit domeniu, dar mai ales, cred eu, nerespect?rii celor existente.Revenind la t?n?rul operator de televiziune: am ?ncercat s?-i demonstrez c? ?ervetul din st?nga farfuriei se pune pe genunchi – altfel nu se poate; c? trebuie s? vii la ora la care ai fost invitat – mai ales c?nd e?ti invitat la mas? – altfel nu se poate; c? pe?tele nu se taie cu cu?itul, ca friptura – altfel nu se poate; c? fiind ?n vizit? nu-?i torni ap? peste un vin minunat – altfel nu se poate; c? la serviciu te duci curat ?i frumos ?mbr?cat – altfel nu se poate! Dar de fapt gre?esc c?nd sunt at?t de categoric? – se poate, se poate oricum! E o mare diferen?? ?ns? ?ntre amenda pe care o pl?te?te ?oferul imprudent ?i miile de gesturi din care r?zbate antipatia celor din jur pentru a te pedepsi c? e?ti prost-crescut. Nu ?i se mai vorbe?te, e?ti evitat, nu mai prime?ti vizite – nici m?car la telefon –, nu mai e?ti invitat nic?ieri – chiar ?i cei care te tolerau s-au plictisit de glumele proaste pe care le faci c?nd bei prea mult –, serviciul trebuie s? ?i-l schimbi – ?i unde mai g?se?ti unul care s?-?i plac? la fel de mult?Desigur c? nu-?i pretinde nimeni s? ?tii toate subtilit??ile bunelor maniere ?i se ?nt?mpl? s? comi?i mici gafe, iar ele ?i se iart?. Am aflat de cur?nd dintr-o carte c? a pune pe mas? ?ervetul pe care l-ai avut pe genunchi prea frumos ?mp?turit, a?a cum l-ai g?sit, ?nseamn? c?… nu ?i-a pl?cut m?ncarea! Dac? ?i gazda ?tie acest am?nunt din cod (o conven?ie stabilit? de-a lungul timpului), are toate motivele s? se supere. Am comis ?i eu cu certitudine nenum?rate gafe mai mari sau mai mici, ?ns? cum dintr-o carte de acest fel ?nva?? cel mai mult autorul, cred c? acum am ajuns s? m? port… bini?or! Iar via?a mi-a devenit infinit mai u?oar?.Primele dou? edi?ii ale Codului s-au v?ndut ?n 160000 de exemplare. Un asemenea succes m-a obligat, ca autor, s? ofer publicului o edi?ie ?nnoit?.Bucure?ti, 2002Prefa??Cum am scris aceast? carteIdeea scrierii acestei c?r?i mi-a fost sugerat?, ca pe vremuri lui Lewis Carroll, autorul celebrei pove?ti Alice ?n ?ara minunilor, de c?tre o foarte t?n?r? domni?oar?, care m-a rugat s?-i ?mprumut un Cod al manierelor elegante sau s?-i spun de unde ?l poate cump?ra, deoarece urma s? ?ias? ?n lume” ?i avea o sumedenie de nedumeriri. Pentru c? nu mai aveam ?n bibliotec?, cine ?tie de ce, exemplarul din Usages du monde al Baroanei de Stafe, scris ?n 1899, am ?nceput s? caut o carte mai recent? publicat? la noi pe aceast? tem?. Dup? mult? trud? am descoperit ni?te modeste ?i timide c?rticele ap?rute ?n ultimele decenii. Asta era tot. Nu m-am putut ?mpiedica s? nu meditez asupra cauzei inexisten?ei ?n cultura noastr?, ?n cei patruzeci ?i cinci de ani de comunism, a unei c?r?i de referin?? privind bunele maniere. ?n Germania, de exemplu, apar ?i se v?nd anual cu mare succes cam dou? titluri noi pe aceast? tem?, ?i asta de foarte mul?i ani.C?r?ile de care aminteam erau scrise cu bun-sim?, ?ns? r?m?neau extrem de incomplete. Am ?n?eles c? se ocoliser? cu mult? grij? subiecte ?tabu”, de exemplu, botezul, nunta, ceremonialul la ?nmorm?nt?ri. De ce erau aceste subiecte interzise este u?or de presupus… Am recitit ?n schimb Codul eticii ?i echit??ii socialiste ?i jur?m?ntul de pe coperta carnetului UTC. Era vorba acolo despre datoria de a-?i da via?a ?i s?ngele pentru cauza Partidului. ?n gr?dini?e, ?coli generale ?i licee, copiii erau ?nv??a?i s? recite ode dedicate Partidului ?i conduc?torilor ?iubi?i”, iar la orele de dirigen?ie profesorul era constr?ns s? comenteze cuv?nt?rile secretarului general sau s? fac? ?nv???m?nt politic.S? nu ne facem iluzii, nicio ?ar? din lume nu seam?n? cu un pension de domni?oare. Nu to?i oamenii de pe glob sunt binecrescu?i, indiferent de regimul politic existent ?ntr-o ?ar?. St?nd de vorb? cu o prieten? din Germania care a vizitat de mai multe ori Rom?nia ?i m?rturisindu-i dorin?a de a scrie un cod al manierelor elegante, aceasta mi-a spus c?, dup? p?rerea ei, n-ar fi nevoie de o astfel de carte, c?ci nic?ieri n-a ?nt?lnit oameni at?t de bl?nzi, de ospitalieri ?i de bine-crescu?i ca la noi.S? fie bunele maniere doar o problem? de bun-sim?? Sau numai de cultur? ?i instruire? Sau numai de mediu? Se poate deduce din experien?a fiec?ruia dintre noi c? o comportare civilizat? depinde de toate elementele enumerate mai sus. Secretul unui comportament agreabil ?n societate se poate ob?ine din decantarea bunelor obiceiuri filtrate ?i adaptate de la o genera?ie la alta. Bunicii, p?rin?ii, ?coala ?i nu ?n ultimul r?nd Biserica sunt de ne?nlocuit ?ntr-o existen?? normal? a oamenilor ?n societate. Un adev?r cunoscut, dar neasimilat suficient, spune c? ?drumul libert??ii trece prin cultur?”. Exist? o cultur? de tip rural – obiceiuri, datini, ritualuri ce conduc la un comportament civilizat – ?i o cultur? livresc?, din care omul ?colit poate ?nv??a multe, dar nu ?n mod obligatoriu ?i bunele maniere.Probleme de educa?ie ?i comportare civilizat? exist? ?n ?ntreaga lume ?i nu vor fi niciodat? pe deplin solu?ionate. Este firesc s? fie a?a, deoarece rezolvarea lor depinde ?i de importan?a problemei respective, ?i de schimb?rile care se produc de la o epoc? la alta. Dar situa?ia de la noi din ?ar? este totu?i deosebit? de cea din alte p?r?i. Dup? patruzeci ?i cinci de ani de imixtiune brutal? ?n existen?a social? ?i chiar ?n cea familial? a unei for?e oarbe, nemiloase, care ?n numele fericirii umane a c?utat s? ne ucid? fericirea ?i a ?ncercat s? creeze ?oameni noi”, asemenea unor marionete st?ngace ?i supuse, este greu s? revenim la normal.Cum s? sur?zi c?nd ?i-e fric?? Cum s? te bucuri la c?s?toria copiilor c?nd te temi c? vei fi v?zut la biseric?? Cum s?-i spui cu drag unei doamne ?doamn?”, c?nd exist? un decret care te oblig? sub semnul unei amenin??ri continue s? spui ?tovar???”??n multe ??ri, situa?ia economic? ?i permite mamei, dac? dore?te, s? nu lucreze, ca s? se ocupe personal de educa?ia copiilor. Trebuie s? recunoa?tem c? la noi aceast? posibilitate a fost practic ?nl?turat?, deoarece nu se putea tr?i dintr-un salariu. Au ap?rut genera?iile pe care le-am numit ?copii crescu?i cu cheia de g?t”. De pe strad? nu prea aveau nici de la cine, nici ce s? ?nve?e. Cum r?ul, din nefericire, contamineaz? cu u?urin??, puteau cel mult ?nv??a de la copiii mai mari – ?i nu ?ntotdeauna lucruri bune. Timpul a trecut, ?i acum feti?ele ?i b?ie?ii ?cu cheia de g?t” au ajuns p?rin?i ?i cresc, educ? alte genera?ii de copii cu cheia de g?t… S? nu fim ?ns? pesimi?ti, r?m?n?nd la o viziune sumbr? asupra viitorului societ??ii rom?ne?ti. Atunci cartea aceasta nici nu ar mai avea sens.?tim din propria noastr? experien?? c? nimic nu poate ?nlocui sfatul unui om ?n?elept, cump?tat ?i lini?tit atunci c?nd dorim s? devenim oameni adev?ra?i – ?i c? to?i sim?im nevoia de modele, ?n societatea rom?neasc? de dup? al Doilea R?zboi Mondial, cel mai dramatic eveniment a fost tocmai distrugerea acelora ce ar fi trebuit s? devin? modele morale. Intelectualii, oamenii de cultur?, tinerii entuzia?ti ?i b?tr?nii respecta?i au umplut temni?ele comuniste tocmai pentru c? un cod al onoarei nu le permitea s? treac?, ?n chip cameleonic, de la o doctrin? politic? la alta; harnicii ?i ?n?elep?ii satului au nimerit cam tot acolo din acelea?i motive. ?i ne-a mai r?mas modelul activistului de partid. A fost ?ntr-adev?r un ?model”, pe care eram sili?i s?-l imit?m f?c?nd eforturi s?-i g?sim calit??i. Rezultatul s-a v?zut ?i urm?rile se resimt. S-a deteriorat orice norm? moral? ?i aproape toate no?iunile normale au fost golite de sens.?n Pia?a Roman? din Bucure?ti se mai afla ?nc?, la c??iva ani dup? Revolu?ia din 1989, inscrip?ia ?Vom muri ?i vom fi liberi!”. De nenum?rate ori ?n ace?ti ani am ?ncercat s? descifrez sensul mai profund al acestui credo tragic. S? se fi referit cei care l-au scris numai la dictatur?? S? fi fost incluse ?n el doar frustr?rile ?i iluziile copiilor f?r? copil?rie, ale copiilor crescu?i ?cu cheia de g?t”? S? nu ne fi g?ndit niciunul dintre noi c? cea mai dificil? libertate este aceea cu care nu ?tii ce s? faci? Despre democra?ie nici nu mai ?ndr?znesc s? amintesc. Termenul e folosit cu at?ta incon?tien??, ?nc?t exist? pericolul s? se ?ncet??eneasc? la noi ?n accep?ia contrar?: teroarea arbitrarului ?i a lipsei de bun?-cuviin??. ?Fac ce vreau pentru c? e democra?ie”, rostesc ?i potentatul, ?i omul de r?nd – ?i desigur ei gre?esc, nu asta e democra?ia…Cartea de fa?? ar vrea s? ne ?mpace pe noi cu noi ?n?ine ?i pe noi ?ntre noi. Cum nimic nu se poate impune prin for??, ea nu constituie dec?t un punct de plecare pentru medita?ie ?i dialog.Bucure?ti, martie 1996Edi?ia a doua. La a doua edi?ie, rev?zut? ?i ad?ugit?, m? simt datoare s? aduc c?teva complet?ri vechii prefe?e.Codul bunelor maniere ast?zi a fost scris cu g?ndul bun de a suplini un gol pe pia?a rom?neasc? de carte, miz?ndu-se pe interesul celor ce ar fi resim?it nevoia unei asemenea lecturi. Speran?ele mele ?i ale Editurii au fost nu numai confirmate, dar ?i dep??ite. Prima edi?ie a avut cincisprezece tiraje succesive, v?nz?ndu-se peste 100000 de exemplare. S-au primit nenum?rate scrisori de la cititori, iar ?n pres? au ap?rut multe cronici favorabile, unele chiar elogioase. Pe scurt, Codul s-a dovedit un veritabil succes editorial.Ca autoare, am fost impresionat? mai ales de reac?iile oamenilor cu care m-am ?nt?lnit ?n Bucure?ti ?i ?n ?ar? (la Br?ila, Or??tie, Sibiu, Cluj, Alba-Iulia, Ia?i) cu prilejul prezent?rii c?r?ii.Aceste ?nt?lniri au fost pentru mine un adev?rat miracol, c?ci am descoperit o fa?? a lumii de a c?rei existen?? nu ?tiusem. Am discutat cu cititori de toate v?rstele, care credeau cu t?rie ?n rostul bunelor maniere pentru s?n?tatea noastr? moral? ?i care doreau ca aceast? carte s? devin? manual ?colar. O cump?rau ?i pentru ei, nu numai ca s-o d?ruiasc? altora, erau tri?ti c? nu ?tiuser? destul despre ce se cuvine s? faci ?i ce nu, ?mi spuneau c? normele Codului ar trebui ?nv??ate pe de rost, nu doar citite…Tot de domeniul miracolului – ?i dovedind (?mi face mare pl?cere s? spun acest lucru) c? exist? la noi oameni minuna?i ?i de bun?-credin?? – a fost sponsorizarea oferit? spontan ?i dezinteresat de c?tre Mihai Lungu, patronul firmei Gourmet. Gra?ie acestei sponsoriz?ri, toate liceele din ?ar? au primit ?n dar c?te un exemplar al Codului. Prin bun?voin?a aceluia?i sponsor, am avut posibilitatea s? vorbesc despre bunele maniere ?ntr-o serie de emisiuni duminicale ale postului de radio Rom?nia Actualit??i. O alt? serie de emisiuni s?pt?m?nale pe aceea?i tem? mi-au fost propuse de un post TV particular. De asemenea, am vorbit ?pe viu” elevilor, r?spunz?nd invita?iilor primite de la numeroase ?coli ?i licee. ?n sf?r?it, mi s-a oferit o catedr? de ?Bune maniere” la Facultatea de Comunicare ?i Rela?ii Publice a Universit??ii din Bucure?ti. Toate acestea dovedesc c? tematica volumului de fa?? intereseaz? cu adev?rat publicul larg, ceea ce ?nseamn? c? oamenii acestor locuri simt o acut? nevoie s? tr?iasc? civilizat.Bucure?ti, ianuarie 1999Pentru Clara Mariadin partea buniciiDac? nu putem fi buni,s? ?ncerc?m s? fim m?car politicos i.N. STEINHARDT,Jurnalul fericirii?ntr-o societate de Domni, o Doamn?este ?ntotdeauna ?n majoritate.Cuvinte ?n?elepte auzite de ladr. LAUREN?IU TEODORESCUArgument ?n favoarea bunelor maniereAm trecut de anul 2000, ba chiar ?i de 21 decembrie 2012 (v? aminti?i de profe?ia maya?) f?r? s? fi venit sf?r?itul lumii… Continu?m s? tr?im ?ntr-o lume nebun?, av?nd senza?ia c? ?nnebunim ?i noi pe zi ce trece. Asist?m ?ngrozi?i la imaginile cumplite din a?a-numitele zone conflictuale, zone ce se ivesc ?n cele mai nea?teptate locuri de pe glob ?i se ?nmul?esc ?ngrijor?tor. ?n discoteci, tinerii danseaz? pe mese… Al?ii, care se autointituleaz? ?Hell’s Angels”, pornesc noaptea pe motociclete av?nd la bord casetofoane cu muzic? heavy metal, ra?i ?n cap sau cu plete, ?mbr?ca?i ?n bluzoane de piele cu ?inte, pe care sunt prinse ecusoane cu capete de mort, ?n blugi ?i cizme, oferindu-ne pentru o clip? o imagine de co?mar.Pe de alt? parte, internetul ?i re?elele sociale ?n special, accesibile p?n? ?i de pe telefonul mobil, ne dau posibilitatea comunic?rii nelimitate, transform?ndu-ne ?ns?, ?n mod paradoxal, ?n ni?te auti?ti.Desigur, e vorba de o imagine trunchiat? ?i de o viziune catastrofic? a societ??ii ?n care tr?im, dar nu putem s? nu ?inem seama ?i de aceast? realitate.?n astfel de condi?ii, mai merit? s? ne preocup?m de bunele maniere? N-ar fi mai bine s? ne ?ntreb?m dac? ele nu au devenit cumva inutile? R?spunsul e unul singur: buna cre?tere nu este ?i nu va deveni niciodat? inutil?, pentru c? ea ?l face pe om s? se respecte ?n primul r?nd pe sine.Am ?ncetat oare s? avem idealuri, s? g?ndim, s? ne cultiv?m, s? ne temem, s? ne rug?m? Avem oare dreptul s? consider?m tradi?iile ca fiind perimate sau dep??ite? F?r? ?ndoial? c? nu. C?ci nimic nu e nou sub soare… Iat? un vechi adev?r ce nu poate fi negat. Momente ?ncordate ?n istoria omenirii au mai fost. Ele au trecut… dar bunele maniere au r?mas.?n toate timpurile, oamenii au avut tendin?a de a se opune legilor impuse de polite?e deoarece la prima vedere ele par restrictive ?i de prisos. Sunt parc? inventate s? ?ngr?deasc? libertatea individului. Dar, dup? o scurt? experien?? de via??, fiecare om este nevoit s? accepte c? bunele maniere nu sunt deloc inutile; dimpotriv?, ele contribuie la formarea noastr? ca ?oameni”, la bucuria de a tr?i printre semeni civiliza?i.Bunele maniere n-au fost ad?ugate ?n mod arbitrar unor structuri sociale. Ele au r?d?cini ?ntr-un sentiment uman profund, care tinde spre o armonie ?ntre comportare ?i etic?, ?ntre frumuse?ea caracterului uman ?i moralitatea sa. Dar omul va ?nv??a s? aib? un comportament natural ?i agreabil, adic? o purtare civilizat?, numai respect?nd ni?te reguli care s-au impus ?i s-au codificat de-a lungul timpului.Pornind de la adev?rul c? fiecare dintre noi este unic ?i de ne?nlocuit, putem afirma c? orice om are dreptul de a fi respectat. Dar de acela?i respect trebuie s? se bucure ?i cei din jur. Nu spun vorbe goale, am ?ncercat s? formulez astfel ?nsu?i principiul pe care se bazeaz? aceast? carte. ?Codul bunelor maniere” este alc?tuit dintr-o mul?ime de legi, de fapt de conven?ii, av?nd toate un numitor comun: a nu-l deranja pe semenul t?u, ci a-l face s? se simt? bine ?n preajma ta. Tot asta urm?re?te ?i statul c?nd emite legi ?i decrete prin care se sanc?ioneaz? diferite delicte civile. Oricine a gre?it este pasibil de o pedeaps? mai mult sau mai pu?in sever?, ?n func?ie de gravitatea gre?elii. Fie c? a furat, fie c? a c?lcat pe iarb?, fie c? a traversat strada ?n locuri nepermise, orice om normal tr?ie?te cu frica de poli?istul ce poate r?s?ri l?ng? el ?n orice clip?.La fel stau lucrurile cu legile ?i regulile din cadrul ?Codului bunelor maniere”, dar abaterile de la aceste norme nu sunt sanc?ionate de c?tre autorit??i. ?i totu?i codul acesta este adesea respectat cu mai mult? stricte?e dec?t legile statului. Explica?ia e foarte simpl?. Dac? pentru delictele legiferate exist? un singur poli?ist la zece mii de oameni, s? zicem, pentru abaterile de la o comportare civilizat? ?poli?istul” se afl? ?n fiecare om ?nzestrat cu o minim? doz? de bun-sim?. Nu exist? legi care s? te pedepseasc? pentru c? r?zi zgomotos, pentru c? vorbe?ti continuu ?i foarte tare, pentru c? ?i-ai ?nv??at copilul s? te strige de jos, din strad? (c?nd locuie?ti la etajul zece), sau pentru c? stai nepermis de mult ?ntr-o vizit?. Vine totu?i un moment ?n care te ?ntrebi de ce nu mai e?ti invitat ?n casa familiei X, unde te-ai sim?it at?t de bine. Vine o zi ?n care observi c? vecinii te salut? cu r?ceal?, evit?nd s?-?i vorbeasc?, ?i chiar propriii t?i copii par jena?i de modul ?n care te ?mbraci sau m?n?nci ?i ?n special de faptul c? vorbe?ti tot timpul… Niciodat? nu eprea t?rziu s? ?nve?i ceva bun de la al?ii, ?ns? cu c?t vom ?nv??a mai devreme ce se cuvine ?i ce nu, ce se cade ?i ce nu, ce se face ?i ce nu, cu at?t via?a noastr? va fi mai ferit? de surprize dezagreabile. Tr?im ?ntr-o epoc? ?n care nonconformismul este la mod?, dar s? nu s?rim peste o etap? obligatorie – aceea a cunoa?terii normelor conformismului. Picasso nu ar fi ajuns s? creeze celebrul tablou ?Guernica” dac? n-ar fi ?tiut mai ?nt?i s? picteze ?n stil clasic.Buna cre?tere se dob?nde?te ?n mai multe feluri. Educa?ia ocup? de departe cel mai important loc. Vom vorbi despre rolul ?i necesitatea ei ?ntr-un capitol separat. Dar buna cre?tere se dob?nde?te ?i din mass-media, ?i chiar din aversiunea noastr? fa?? de oamenii cu o comportare dezagreabil?. ?nv???m, cum s-ar zice, din ?exemple negative”. C?nd auzim pe cineva spun?nd bazaconii ?i-l vedem cum se face de r?s, ro?im de multe ori ?n locul lui ?i ne ferim ca de foc s?-i urm?m exemplul. Iat?-ne iar ?n fa?a no?iunii at?t de complicate de libertate. Fac ce vreau la mine acas?, sunt un om liber, spune c?te un t?n?r care ??i pierde nop?ile d?nd petreceri ce dureaz? p?n? diminea?a. Acest t?n?r este ?ntr-adev?r un om ?liber – prost-crescut”. Dar nici cei care, la cel mai mic zgomot ?n apartamentul vecin, bat ?n ?evi sau ?n pere?i nu sunt ni?te oameni bine-crescu?i, pentru c? intervin ?i alte no?iuni ce caracterizeaz? o fiin?? civilizat?: sim?ul m?surii, toleran?a, ?ng?duin?a. Toate acestea se ?nva?? cu r?bdare. Ajungem s? ?n?elegem c? o tain? a vie?ii – mult r?vnit? de ?nsu?i Goethe – este echilibrul, pe care ni-l dorim cu to?ii ?i pe care ?l avem at?t de pu?ini. Concluzia? Un om de bun?-credin?? va ?nv??a bunele maniere cu mult? con?tiinciozitate, ca pe o limb? str?in?, f?r? s? se jeneze c? nu a ?tiut p?n? ?n acea clip? o anumit? regul? de comportament. (De exemplu: a-?i ?ncruci?a tac?murile ?n farfurie ?nseamn? c? mai dore?ti din felul respectiv!).6521453032125Cel mai ineficient mod de a educa pe cineva este s?-i ?ii discursuri moralizatoare, interminabile ?i plicticoase. De multe ori oamenii trebuie s? treac? singuri prin experien?e-limit?. C?t de educativ ar fi, de pild?, dac? t?n?rului care ascult? muzic? rap pus? la maximum, f?r? s?-i pese de vecini, i s-ar pune s? asculte de c?tre ace?tia, la fel de tare, la acelea?i ore, o simfonie de Bruckner sau ceva asem?n?tor! La ?nceput va fi nedumerit, apoi revoltat, dar p?n? la urm? va ?n?elege ce este de ?n?eles… Sau c?nd asist?m la un spectacol dezagreabil, oferit de un cump?r?tor nemul?umit care ?ip? la v?nz?toare, s? ne g?ndim c? ?i noi am fost de cur?nd ?ntr-o astfel de situa?ie, dovedindu-ne la fel de penibili.?nc? din ?coal? se remarc? ?glume?ii”, bufonii clasei, indivizii cu tupeu, ?mecherii, obraznicii. Este adev?rat c? pentru scurt? vreme devin ?eroi”, lideri, modele u?or de imitat. Dar un t?n?r cu bun-sim? va ?n?elege repede c? acest mod de comportament nu este ideal pentru a-?i atrage respectul celor din jur. ?Ca s? fii om ?ntreg, at?tea sunt necesare” – spune Geo Bogza ?ntr-o carte, iar una dintre condi?ii este buna cre?tere.Bunele maniere mai ?nseamn? s? rezi?ti unei tenta?ii care te poate transforma din om cinstit ?ntr-un ho?. Pu?ini ?tiu c? a g?si un portofel pe strad? ?i a nu-l preda la Poli?ie se cheam? furt. Cei mai mul?i ?l consider? noroc… Hazardul nu trebuie s? favorizeze infrac?iunea ?i abaterea de la regulile de bun? comportare.Dac? e?ti cu adev?rat convins c? trebuie s? fii politicos oric?nd ?i ?n orice ocazie, ?n?elegi adev?rul fundamental cuprins ?n celebra inscrip?ie gravat? pe fa?ada cl?dirii de la New College din Oxford: Manners make man – comportamentul ?l face pe om. Bunele maniere sunt apanajul omului care ??i cunoa?te exact locul ?n lumea ?n care tr?ie?te.CAPITOLUL 1Introducere ?n bunele maniereCum au ap?rut bunele maniere sau despre obiceiuriPu?in? istorieOdat? cu ?nceputul existen?ei sale sociale, umanitatea a sim?it nevoia unor reguli pe care s? le respecte to?i membrii dintr-o colectivitate, astfel ca traiul ?n comun s? devin? suportabil. ?n mod paradoxal, aceste reguli codificate ?i ?nv??ate nu limiteaz? libertatea individului, ci, dimpotriv?, o l?rgesc. ?tiind precis cum trebuie s? se poarte ?n toate ocaziile vie?ii, omul manierat cap?t? siguran?? de sine, scap? de complexe, este acceptat ?i respectat de cei din jur; ?ntr-un cuv?nt, devine mai liber.Bunele maniere au fost inventate la cur?ile regale ?i adoptate de c?tre aristocra?ie, singura clas? apt? pe atunci s? decid? dac? un anumit obicei era necesar ?i s?-l impun?. De aceea, ?n secolele al XV-lea ?i al XVI-lea, bunele maniere reprezentau un stil de via?? particular. O dat? cu apari?ia burgheziei, ele ?ncep s? se generalizeze, devenind ?n zilele noastre norme unanim acceptate, ?ns?, pe m?sur? ce societatea evolueaz?, unele dintre ele se dovedesc anacronice, dup? cum altele variaz? de la ?ar? la ?ar?.Se ?tie, de altfel, c?, pentru a intra ?n codul bunelor maniere, un obicei trebuie s? fie supus mai ?nt?i probei timpului, tocmai pentru c? lucrurile se mai modific?. P?n? ?i etimologia cuv?ntului etichet?, cu sensul cunoscut de toat? lumea, este semnificativ? din acest punct de vedere. Oric?t de surprinz?tor ar p?rea, ?eticheta” (ceea ce se cuvine) are la origine o interdic?ie! ?n parcul de la Versailles, gr?dinarul-?ef al lui Ludovic al XIV-lea a a?ezat inscrip?ii prin care cerea s? nu-i fie c?lcate ?n picioare peluzele proasp?t ?ns?m?n?ate. Cum aceste inscrip?ii erau adesea ignorate de c?tre nobilimea neatent? ?i aflat?, ?n parantez? fie spus, ?n conflict cu regele, bietul om a ob?inut din partea Majest??ii Sale un decret care prevedea respectarea ?etichetelor”. Astfel, cuv?ntul a intrat ?n limbajul curent pentru a desemna o comportare conform? unor norme.Numeroase obiceiuri nu mai au de mult nicio leg?tur? cu faptele care le-au generat. Cine se mai g?nde?te ast?zi, sco??ndu-?i p?l?ria, c? reitereaz? gestul de ridicare a coifului prin care cavalerii, la sf?r?itul unui turnir, ??i descopereau chipul spre a fi recunoscu?i de public???ri ?i obiceiuri?n Fran?a salata e servit?, ?n mod tradi?ional, dup? felul principal ?i se m?n?nc? cu furculi?a ?i cu?itul. ?n Italia se bea cappuccino doar la micul dejun. La eschimo?i ?n cafea se pune sare!?n Germania nu se mai s?rut? m?na femeilor, dar s-a extins deprinderea de a fi punctual, obicei devenit aproape o obsesie. Acest mic ?am?nunt” comentat de c?tre un sociolog ar explica, ?n parte, uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii… Tot ?n aceast? ?ar?, cu excep?ia meselor oficiale ?i a cazului c?nd exist? personal de serviciu, invita?ii contribuie spontan la str?nsul mesei, la sp?latul vaselor – cu simplitate ?i eficien??, f?r? ca st?p?na s? se simt? jignita.Mahatma Gandhi a fost ?ntrebat odat? ce p?rere are despre civiliza?ia occidental?.- Cred c? ar fi o idee foarte bun?… a r?spuns indianul.?n Cehia, unde cur??enia din apartamente este impresionant?, gazda are preg?tit? pentru musafiri o adev?rat? colec?ie de papuci comozi ?i ieftini, ?i nimeni nu se simte ?ocat c? trebuie s? se descal?e.?n Canada, ca ?i ?n alte p?r?i ale lumii, exist? obiceiul de a oferi flori ?n num?r par. La noi, un buchet trebuie s? aib? un num?r de flori f?r? so? (se spune c? ?gazda completeaz? buchetul”) ?i acest obicei autohton poate duce uneori la situa?ii comice. Astfel, persoana care prime?te florile, u?or jenat?, ?i atrage aten?ia musafirului venit din Rom?nia care i-a oferit cinci trandafiri c? a pierdut, probabil, o floare pe drum…?n America se obi?nuie?te ca, la mas?, s? se ?in? furculi?a cu m?na dreapt?, ?n timp ce m?na st?ng? st? ascuns? vederii, ?n poal?. V?z?ndu-i pe europeni cum m?n?nc?, mul?i americani ??i ?nchipuie c? sunt cu to?ii st?ngaci!?n Elve?ia, seara, pe malul unui r?u, ?ntr-un loc pustiu, am v?zut o feti?? care era nelini?tit? de faptul c? nu g?sea o cutie de gunoi ?n care s? arunce ambalajul unei ciocolate – pentru c? nu avea obiceiul s? arunce ceva pe jos.Obiceiuri bune, obiceiuri proasteOamenii au obiceiuri bune ?i rele. Cum obi?nuin?a este a doua noastr? natur?, acestea sunt foarte importante at?t pentru noi, c?t ?i pentru cei din jur. Dar… bunele obiceiuri respectate cu stricte?e ar face dintr-un om un sf?nt ?i dintr-o societate real? o lume utopic?. Imagina?i-v? o fiin?? uman? care n-ar gre?i niciodat? cu nimic. Dup? p?rerea mea ar fi un monstru, un robot. Ideal ar fi ca oamenii s? ?tie s?-?i p?streze c?t mai multe deprinderi bune ?i s? le corecteze pe c?t posibil pe cele proaste. Dac? avem prostul obicei de a bea zece cafele pe zi ?i de a fuma cinci ?ig?ri diminea?a, pe stomacul gol, asta ne prive?te personal. Vom vorbi aici doar de obiceiurile proaste care ?i deranjeaz? pe cei din jur. Nu trebuie s? afli dintr-o carte c? nu este politicos s? faci vizite neanun?ate, e de ajuns s? te g?nde?ti c? nici ?ie nu ?i-ar face pl?cere, ?ntr-un moment c?nd ai foarte multe treburi, s? fii surprins de musafiri, oric?t de dragi ?i-ar fi ei ?n alte ?mprejur?ri. ?i totu?i, acest prost obicei de-a intra la cineva cunoscut doar pentru c? treci prin fa?a casei exist?. Pe timpuri, a face cuiva o vizit? neanun?at? nu era deloc un gest nepoliticos, ci dimpotriv?… dar ?n alte vremuri oamenii aveau foarte mult timp liber; ast?zi, din p?cate, nu-l mai au.Foarte multe obiceiuri proaste ap?rute la noi se datoreaz? s?r?ciei. M? duc ?n vizit? cu m?na goal?, gazda nu m? trateaz? cu nimic; ?mi fac loc cu coatele ca s? ob?in ceva mai bun ?i mai ieftin ?ntr-un magazin; m? ?mbulzesc s? m? urc ?ntr-un autobuz supraaglomerat pe care l-am a?teptat o or?. ?ntr-o ?ar? normal?, ?n general, nu sunt pus ?n situa?ia de a m? purta r?u. Autobuzele vin la ora afi?at? aproape goale ?n sta?ie, exist? multe magazine ieftine, iar a duce un mic dar c?nd mergi ?ntr-o vizit? nu este o problem?. Dar dac? duc flori de plastic cuiva (ca s? ?in? mai mult) voi fi catalogat drept prost-crescut (la noi). Nu la fel ?n Japonia, unde florile artificiale ?mpodobesc cele mai distinse case.Obiceiurile se schimb? la un om, ?i chiar la un popor, ca ?i hainele. Se p?streaz? cele frumoase ?i se ?nlocuiesc cele ur?te. Problema este ?ns? mult mai complicat? dec?t ?n cazul hainelor, c?ci e foarte greu s? dezobi?nuie?ti pe cineva de un obicei prost. Cum s? convingi un intelectual de excep?ie c? el este un ?model” ?i c? nu are voie s? apar? ?n public mestec?nd gum?, de pild??Cum s? convingi un om care are prostul obicei s? promit? ?i s? nu se ?in? de cuv?nt (care nu respect? nici m?car ora pe care ?i-o fixeaz? pentru o ?nt?lnire) c? acest ?obicei” ar trebui schimbat? Mintea ?ugubea?? a rom?nului a inventat chiar un proverb original: ?A promite e nobil, dar a te ?ine de cuv?nt e o prostie!” ?nt?lnim la tot pasul astfel de situa?ii. Am promis – ?i ce dac??Revolta pe care am sim?it-o ?n tinere?e citind cuvintele rostite de Raymond Poincare (celebrul avocat, fratele matematicianului) la un proces ?n care a pledat la ?nceputul secolului: Nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère, mi s-a mai estompat. Cred c? avea dreptate. C?nd vom lua lucrurile ?n serios, ?i nu à la légère?Oare nu ar fi mai bine s? nu promitem dac? nu avem certitudinea c? ne putem ?ine de cuv?nt? De ce nu exist? la noi un proverb care s? traduc? exact ?n?eleptele cuvinte nem?e?ti ein Mann, ein Wort? ?ndr?znesc s? afirm c? expresia ?Cuv?ntul e cuv?nt!” nu a disp?rut cu des?v?r?ire din vocabularul unui om manierat! Ar fi bine s? ne-o reamintim c?nd promitem ceva cuiva, nu numai c?nd a?tept?m zadarnic r?spunsul promis de altcineva.Ce se ?n?elege prin bune maniere?Codul onoareiFormele de manifestare a polite?ii pot s? difere de la o ?ar? la alta, dar ?i de la o epoc? la alta, ?n func?ie de mediul social ?i de ?mprejur?ri. Esen?ial este ?ns? codul onoarei, care a f?cut, la origine, din v?n?torul erei paleolitice un om de societate, iar din femeia lui, ceea ce se cheam? ast?zi o ?doamn?”.Omul de onoare ??i respect? cu sfin?enie cuv?ntul dat, are principii morale ferme, noble?e sufleteasc?, stim? fa?? de sine ?i fa?? de ceilal?i, este bl?nd, r?bd?tor, conciliant. Un astfel de om, ?n adev?ratul sens al cuv?ntului, este agreat de toat? lumea. Nu ?nt?mpl?tor un om manierat era acela pe care francezii ?l numeau l’honnete homme, un om cinstit. ?n zilele noastre, ?l denumim ?n mod curent ?un gentleman”, ?un boier” sau, pur ?i simplu, ?un domn”.Primul om politicos din lume trebuie s? fi fost primitivul din grot? care ?i-a ?n?bu?it strig?tul anun??nd g?sirea hranei c?nd a observat c? ?n apropierea lui dormea o femeie cu un copil ?n bra?e. Nu putem ?ti cu certitudine, oric?t? imagina?ie am avea, dac?… ?i-a cerut cumva ?i scuze!Ce este un gentleman?Exist? mai multe accep?ii ale cuv?ntului, dar toate u?or ironice. Un gentleman este acel domn care apuc? zah?rul cu cle?ti?orul, chiar dac? este singur la mas?. Este cel care, intr?nd ?ntr-o baie unde se afl? o femeie goal?, se retrage spun?nd: Pardon, domnule!… Un gentleman mai este, ?n fine, domnul care se b?rbiere?te ?i se ?mbrac? special pentru cin?, chiar dac? tr?ie?te singur ?n jungl?.Desigur, toate aceste defini?ii atrag respectul, dar ele te fac totodat? s? sur?zi. ?i de aici p?n? la a-l considera pe gentlemanul nostru ridicol nu este dec?t un pas. S? nu ne gr?bim totu?i s-o facem. Un om care se respect? ?i ?i respect? pe ceilal?i nu poate fi ridicol.Adev?ratul gentleman are c?teva tabuuri pe care nu le ?ncalc? niciodat?. El nu vorbe?te despre bani ?n societate, nu se laud? c? ?i are cu nemiluita, dar nici nu se pl?nge c?-i lipsesc. Nu se ?mprumut? dec?t ?n cazuri extreme ?i niciodat? de la o femeie. Nu comenteaz? ?n fa?a unor ter?e persoane gesturile ?i vorbele so?iei sau ale copiilor s?i ?i nici nu-i ceart? pe ultimii ?n fa?a str?inilor.Trei gentlemeni ??i beau ceaiul pe terasa unui hotel, ?ntr-o t?cere des?v?r?it?. Pe aleea din fa?a cl?dirii trece o ma?in?. Dup? un sfert de or?, unul dintre ei remarc?:A fost un Rolls-Royce.Dup? alt sfert de or?, al doilea spune grav:Eu cred totu?i c? a fost un Buick. Peste ?nc? un sfert de or?, al treilea se ridic? de la mas?:Merg s?-mi beau ceaiul ?n camer? - nu mai suport acest scandal!Nu dezv?luie nim?nui secretele sau dificult??ile lui familiale. ??i domin? pasiunile, emo?iile, sentimentele pentru c? r?m?ne st?p?n pe el ?nsu?i oricare ar fi ?mprejur?rile, chiar ?i atunci c?nd este ?ntr-o situa?ie disperat?. Se str?duie?te s? aplice ?n?eleptul ?i banalul precept englezesc dup? care nu se acord? unui lucru mai mult? importan?? dec?t are.?n concluzie, ar trebui spus, pentru a se re?ine mai u?or, c? ?ntr-o societate de oameni bine-crescu?i sunt trei subiecte de conversa?ie tabu: banii, bolile, copiii. Lista poate fi mai lung?: nepl?cerile sau realiz?rile din cadrul meseriei, m?ncarea, am?nuntele despre boala unui prieten etc. Vom reveni asupra acestor lucruri.Un gentleman este politicos cu toat? lumea, indiferent dac? cel din preajm? ?i este superior ori inferior ?n ierarhia profesional? sau social?. Cu alte cuvinte, se str?duie?te s? nu supere pe nimeni ?i s?-i fac? pe cei din jur s? se simt? bine. Or, fiecare ?tie c? un om cu o purtare agreabil? este primit ?n cas? cu mai mult? bucurie dec?t un necioplit; c? o persoan? z?mbitoare e acceptat? mai u?or ?n societate dec?t una posomor?t?; c? un om ?ngrijit inspir? mai mult? ?ncredere dec?t unul cu o ?inut? ostentativ boem?.Bunele maniere ?i rangul socialPrintre noii ?mbog??i?i este foarte r?sp?ndit? p?rerea c? bunurile lor ?nlocuiesc polite?ea ?i cultura, c? po?i foarte bine s? tr?ie?ti ?i f?r? acestea din urm?. Dar c?nd averea sau rangurile dispar, un astfel de om r?m?ne un ?nimeni”. S-ar cuveni s? d?m crezare unor vorbe ?n?elepte: un om bine-crescut r?m?ne un om bine-crescut, indiferent dac? situa?ia sa material? este ?nfloritoare sau catastrofal? ?i oricare ar fi mediul ?n care este silit s? tr?iasc?. Indulgen?a fa?? de micile sl?biciuni omene?ti, respectul pentru modul de via?? al fiec?ruia, convingerea c? totul este relativ sunt adev?ruri valabile peste tot, at?t ?n mediul milionarilor, c?t ?i ?n r?ndul oamenilor obi?nui?i. Vom descoperi astfel pretutindeni, indiferent de mediul social, oameni plini de bun-sim? ?i de tact, constat?nd cu uimire c? averea ?i rangul social n-au prea mare importan?? c?nd e vorba de o comportare civilizat?. ?i c?te nu ar mai fi de spus despre snobi ?i parveni?i! Sunt sigur? c? citind aceste r?nduri toat? lumea are ?n minte c?te o astfel de cuno?tin??. Doamna care poart? inele de aur la toate degetele, dar ?ip? iritat? ?n cas?, ?n tramvai sau ?n pia??, care iese ?n c?ma?? de noapte s? duc? gunoiul sau merge ?n halat ?i papuci la mici cump?r?turi – este oare o ?doamn?”?Un domn din ?nalta societate: ??n lumea noastr?, ?tii, buna cre?tere ?nseamn? totul.“Un om din clasa de mijloc: ??i noi pre?uim buna cre?tere, dar mai avem ?i alte ocupa?ii.“Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUDe cur?nd am r?mas ?n pan? pe ?osea. Am f?cut semn pentru a cere ajutor ma?inilor care treceau. Nu a ?ncetinit nicio limuzin?. S-a oprit ?n schimb un om simplu, care venea de la ?ar? cu o nec?jit? de Dacie veche, ?i nu numai c? ne-a ajutat, dar ne-a ?i umplut bra?ele cu struguri, mere ?i nuci. M-am ?ntrebat, unde oare ?nv??ase omul acela s? se poarte ca un adev?rat domn?Bunele maniere ?i toleran?aS? nu ?n?elegem c? ?bunele maniere” sunt un pat al lui Procust, inventat de pis?logii ap?ru?i pe lume ca s? ne fac? via?a amar?. Bl?nde?ea, toleran?a, bun?tatea sunt indispensabile unui om bine-crescut. Cel care ?l corecteaz? cu brutalitate pe interlocutorul s?u pentru c? a ?ncurcat sensul cuvintelor ?biografie”, ?bibliografie”, ?autobiografie” nu este un om bine-crescut. Dac? o face, s? o fac? delicat. S-ar putea ca ?i el s? gre?easc? alt? dat?. Niciun om normal nu suport? s? devin? ridicol – ignoran?a nu este o scuz?. Dar a avea preten?ia c? ?tii tot, c? nu-?i pas? de etichete ?i conven?ii, pe care le ?tii dar nu le respec?i, este un semn de suficien??. ?nt?lnim uneori o astfel de atitudine chiar la oameni cultiva?i ?i ?bine-crescu?i”. Ei bine, nu sunt! Iar argumentul c? alte calit??i le compenseaz? defectele nu este de ajuns.CAPITOLUL 2Cum arat? un om manieratO chestiune de atitudineS? fim exigen?i cu noi ?n?inePo?i s? placi persoanelor pe care le ?nt?lne?ti, po?i s? ai succes dup? succes, po?i s? uluie?ti lumea cu inteligen?a ta, dar aceste calit??i ?sociale” nu-?i permit totu?i s? fii ?ng?duitor cu propriile tale defecte.Acel ?Cunoa?te-te pe tine ?nsu?i”, celebrul epigraf aflat pe templul lui Apollo din Delphi, r?m?ne ?i ?n vremurile noastre un sfat demn de urmat, chiar dac? e un examen dintre cele mai severe, la care trebuie s? te supui permanent. Multe conflicte ar putea fi evitate dac? ?n momentul declan??rii lor ne-am ?ntreba pe noi ?n?ine cine a gre?it de fapt.S? recunoa?tem c? suntem mult mai indulgen?i fa?? de noi dec?t fa?? de al?ii. Este aproape firesc s? vedem paiul din ochiul altuia ?n locul b?rnei din ochiul nostru… Dar dac? am fi mai lucizi, dac? ne-am analiza mai obiectiv, via?a ar fi mai u?oar? pentru to?i.C?te feluri de bune maniere exist??S? stabilim de la bun ?nceput c? nu exist? dou? feluri de bune maniere: unele pentru societate ?i altele pentru acas?. Este suficient s? ne impunem s? fim politico?i fa?? de familie la fel cum suntem fa?? de str?ini, pentru ca via?a ?n intimitate s? devin? agreabil?. Asta nu ?nseamn? c? trebuie s? tr?im rigid, ca ni?te manechine ?n?epenite, ci doar c? trebuie s? nu dep??im limitele bunei-cuviin?e. E de ajuns s? nu confund?m relaxarea cu dezordinea ?i nici singur?tatea cu un mod de via?? desc?tu?at de orice reguli.Dar cine nu-i cunoa?te pe acei ?st?p?ni atotputernici” cu c?ma?a descheiat?, cu bretelele at?rn?nd sau cureaua desf?cut?, cu p?rul v?lvoi, care pretind so?iei s? le aduc? imediat papucii, tol?nindu-se pe o canapea, cu ziarul ?n m?n?, pentru a se delecta cu ?tirile sportive? Poate surveni ?o catastrof? culinar?” (s-a r?sturnat o crati?? cu m?ncare ?n fa?a frigiderului), poate suna telefonul, poate s? pl?ng? cel mic, nimic nu-l clinte?te – ?Eu sunt st?p?nul casei ?i nimeni din familie nu trebuie s? m? deranjeze; to?i trebuie s?-mi fac? via?a pl?cut?!”. Nu va fi vorba, ?n mod sigur, de o familie fericit?… Dac? ??i tratezi astfel familia, convingerea ta c? e?ti manierat este o vorb? goal?, c?ci nu la?i polite?ea la u?? precum umbrela ?i pardesiul!Scopul oric?rui om este s? aib? o via?? frumoas?; chiar ?i cel mai nonconformist dintre noi va ajunge p?n? la urm? la aceast? concluzie. Sigur c? lucrul acesta nu depinde numai de el, dar depinde ?n primul r?nd de el. E suficient s?-?i imaginezi, atunci c?nd e?ti singur ?i crezi c? po?i s?-?i permi?i orice, c? te afli, de fapt, ?n prezen?a unei fiin?e pe care o stimezi ?i fa?? de care nu ?i-ai putea ?ng?dui nicio necuviin??. De ce nu ai fi chiar tu acea persoan?? S? zicem c? ai r?mas c?teva zile ?n cas? f?r? familie. E?ti tentat s? la?i paturile ?n dezordine, dulapurile deschise, scrumierele pline ?i s? m?n?nci direct din crati??. Ar fi bine s? te g?nde?ti c? ??i pot veni ?n vizit? ni?te prieteni care au o p?rere foarte bun? despre tine. Vor fi ?n mod sigur dezam?gi?i de ceea ce v?d, iar scuzele se vor dovedi inutile. G?ndind astfel, vei ajunge cu timpul s? te por?i bine ?n mod reflex, chiar ?i atunci c?nd e?ti singur.Corpul, ?nso?itorul nostru fidelMai mult s?pun, mai pu?in parfumObiceiurile noastre pot s? se schimbe, manierele noastre pot deveni mai rafinate, personalitatea noastr? poate s? se dezvolte, dar corpul nostru e un ?personaj” care r?m?ne mereu acela?i. El e o component? constant? a fiin?ei umane, c?reia trebuie s?-i d?m mult? aten?ie, pun?nd ?n valoare ceea ce ne-a d?ruit natura. Nimic nu este mai pl?cut dec?t sentimentul c? aspectul nostru atrage ?i re?ine privirea celorlal?i. ?ntrebat? care este secretul frumuse?ii ei, o mare actri?? a r?spuns scurt: ?Mult? ap?, mult s?pun ?i nimic altceva.”Cremele, lo?iunile, deodorantele, coloniile au devenit indispensabile toaletei zilnice, dar ele nu pot ?nlocui ?n niciun caz baia ?i du?ul. Lipsa de timp nu este o scuz? pentru din?ii caria?i, pentru m?inile ?i picioarele ne?ngrijite sau pentru p?rul l?sat ?n dezordine. Toate acestea nu sunt legate de o situa?ie financiar? privilegiat? – oricine invoc? acest lucru este de rea-credin??. Cel care e de p?rere c? omul trebuie s? fie ?natural” ?i c? aspectul exterior nu conteaz? dovede?te cel mult c? bunul-sim? ?i este la fel de str?in ca periile de p?r, de din?i ?i de unghii. Pentru fiecare dintre noi, a c?l?tori ?n tramvai l?ng? o persoan? r?u mirositoare, l?ng? un be?iv sau l?ng? un fum?tor ?nvederat este insuportabil. Lipsa de respect fa?? de ceilal?i atinge ?ns? apogeul atunci c?nd neglijen?a vestimentar? ?i murd?ria se ascund sub parfumuri tari. Apa de toalet? nu le este permis? dec?t acelora care mai ?nt?i s-au sp?lat cu grij?!Doi copii ??i b?l?ceau picioarele ?n mare.Aoleu, ce picioare murdare ai! zice Jim.Da, dar anul trecut n-am venit la mare, zice Tom.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUVia?a profesional? ne oblig? de cele mai multe ori s? tr?im laolalt? cu al?ii ?n birouri, ?ntr-o strict? ?intimitate”. ?nainte de a m?nca ceap? sau usturoi, ca ?i ?n momentul ?n care ocolim baia, ar trebui s? ne imagin?m c? vom g?si pe biroul nostru un ?dar” anonim compus din bomboane mentolate, o periu?? ?i o past? de din?i sau un s?pun al?turi de un deodorant. Nici cel mai cinic dintre semenii no?tri nu ar primi cu pl?cere acest ?cadou”. Dar poate m? ?n?el…C?nd ajungem acas?Ne petrecem o bun? parte din via?? la serviciu, al?turi de ni?te oameni str?ini care n-au nicio vin? c? noi nu ?tim un lucru simplu: nu intri ?n buc?t?rie – s? pr?je?ti ceap? sau pe?te – cu hainele care, a doua zi, vor transporta mirosul nepl?cut la birou.Ar fi minunat dac? to?i ne-am obi?nui copiii de mici cu dou? feluri de ?mbr?c?minte – una de cas?, alta de ora?. Schimbatul hainelor ar trebui s? fie un gest reflex. C?nd cineva ajunge acas?, primul lucru pe care-l are de f?cut este s? nu fac? nimic ?nainte de a se schimba, pentru c? apoi… uit?.Apropia?ii lui Garabet Ibr?ileanu ?tiau c? acesta avea fobia microbilor. Dezinfecta clan?ele cu spirt, ??i flamba tac?murile, ?inea geamurile ?nchise ermetic… C?teodat? m? ?ntreb dac? nu suf?r de aceea?i manie. C?nd ajung acas?, dup? lungi drumuri prin c?ldur?, ?i a? vrea s? beau un pahar cu ap?, ?mi aduc brusc aminte c? nu m-am sp?lat pe m?ini. Prin fa?a ochilor ?ncep s? mi se perinde toate obiectele pe care le-am atins. ?mi imaginez c? ele au fost atinse de oameni cu boli grave, de la r?ie p?n? la… lepr?, ?i, ?n loc s-o iau spre buc?t?rie, m? duc repede la baie.SomnulVia?a ordonat? ?i odihna activ? fac parte dintre ?ngrijirile normale pe care le datorezi s?n?t??ii. Mijlocul cel mai simplu ?i mai eficient de a te reface este somnul. Tot el este izvorul bunei dispozi?ii ?i al unei ?nf??i??ri agreabile. Iat? de ce, pe bun? dreptate, somnul dinaintea unei petreceri la care e?ti invitat seara se nume?te ?somn de frumuse?e”.Dac? faci parte dintre oamenii care trebuie toat? via?a s? sar? din pat ?n zori ori dintre cei care adorm abia ?n primele ore ale dimine?ii, atunci ai da orice ?n schimbul unui somn bun. Dar, ?n mod ciudat, un detaliu revine constant ?n biografiile marilor personalit??i – generali sau conduc?tori de popoare, mari oameni de ?tiin?? sau poe?i: ei se mul?umeau doar cu un somn de patru sau cinci ore pe noapte!Nu m? voi lansa ?ntr-o interminabil? discu?ie asupra duratei optime a somnului, deoarece durata aceasta depinde ?i de temperamentul fiec?ruia. Dup? statistici, omul pierde dormind cam o treime din via??, ?ns? nu to?i oamenii au nevoie de ?apte-opt ore de somn pe noapte.Discu?ia r?m?ne totu?i deschis?: tinerii au mai mult? nevoie de somn ?i se trezesc mai t?rziu, b?tr?nii se scoal?, ?n schimb, mai devreme… Important este s? ne doz?m orele de somn astfel ca organismul nostru s? nu sufere. Cea mai bun? solu?ie e s? respect?m un anumit program: s? ne culc?m ?i s? ne scul?m la ore fixe, s? ne ?ng?duim eventual un somn scurt dup? masa de pr?nz ?i s? evit?m cafelele ?i medicamentele care ?nlocuiesc sau instaleaz? somnul.Exerci?iul fizicLa p?strarea s?n?t??ii contribuie ?n egal? m?sur? alimenta?ia, gimnastica zilnic?, masajele, plimb?rile ?i excursiile, alternarea lucrului cu perioade de odihn?. ?n privin?a alimenta?iei, lucr?rile de specialitate pun accentul nu numai pe calitate, ci ?i pe cantitate. Dac? totu?i m?nc?m prea mult, prea des ?i prea gras, e cazul s? nu ne priv?m corpul de exerci?ii fizice, mai ales c?, ?n zilele noastre, automobilul ne condamn? la sedentarism. Uit?m mereu c? excursiile ?i mersul pe jos sunt la fel de eficiente ca orice sport. Solu?ia este la ?ndem?na oricui: putem merge pe jos ?ntre cas? ?i birou ?i, c?nd avem timp, putem face excursii la sf?r?it de s?pt?m?n?. P?n? nu e prea t?rziu, trebuie s? recurgem la diet? sau chiar la ?ngrijiri medicale, completate de gimnastic? ?i masaje. Ele vor da, f?r? ?ndoial?, rezultatele scontate, contribuind la diminuarea ?esutului adipos ?i la ob?inerea unui bun tonus muscular.S? nu ni se par? extravagante un abonament la o sal? de gimnastic?, o ?edin?? de saun? o dat? pe s?pt?m?n?, dou? ore pe s?pt?m?n? la un bazin de ?not etc. Condi?ia esen?ial? ca aceste tratamente s? dea rezultate este s? le facem din timp ?i constant. S? nu uit?m c? fiecare kilogram ad?ugat cere altul. Dup? ce am ?agonisit” astfel multe kilograme ?n plus, este aproape imposibil s? le mai d?m jos. Curele de sl?bire drastice sunt la fel de nocive ca ?i kilogramele nedorite.SiluetaC?nd e?ti t?n?r? sl?be?ti foarte u?or. Dac? ai ajuns la greutatea optim? (10 kg sub num?rul de centimetri ai ?n?l?imii, adic? 50 kg dac? ai un metru ?i 60 cm), te po?i opri, av?nd grij? s? nu mai pui… niciun gram ?n plus. ?M? ?ngra? pentru c? m?n?nc prost” – iat? o formul? teribil de adev?rat?, dar care st?rne?te la prima vedere nedumeriri. Nu este chiar a?a de complicat. Cei care m?n?nc? ?prost” m?n?nc? mult – fac exces de p?ine, paste f?inoase, cartofi, carne gras?, dulciuri. Cei care m?n?nc? ?bine” m?n?nc? pu?in, de cinci ori pe zi – ceai, lapte sau cafea diminea?a, un sandvici la ora 10, o sup?, un fel de m?ncare ?i un desert (fruct) la pr?nz, ceai, cafea, o pr?jitur? la ora cinci dup?-amiaz? ?i o salat? cu piept de pui, de exemplu, seara. Re?ine?i, nu se m?n?nc? nimic ?ntre orele pe care vi le fixa?i! Nu se ?ine cur? de nem?ncare, ci ?cur? de m?ncare”. Dar o zi pe s?pt?m?n? de post negru ori m?car de legume sau de lactate face minuni.Sl?bitul ?i p?inea.De?i toat? lumea ?tie c? te ?ngra?i dac? m?n?nci – aproape orice – prea mult, n-am auzit nicio persoan? obez? m?rturisind c? face excese alimentare. De fiecare dat? ??i va spune: ?M? ?ntreb de ce m? ?ngra?, fiindc? m?n?nc foarte pu?in, adic? normal, ?i mai ales nu m?n?nc deloc p?ine.” Biata p?ine – care con?ine f?in?, ap? ?i drojdie! P?inea m?ncat? cu m?sur? este chiar recomandat? de c?tre medici.Am auzit odat? la televizor o doamn? foarte gras? spun?nd cu m?ndrie: ??tiu s? fac pizza f?r? p?ine!” ?i urma re?eta. Pizza f?r? p?ine con?inea 400 g ca?caval, 400 g sm?nt?n?, 400 g sl?ninu?? afumat?, 400 g carne de pui ?i 4 ou?. Am fost ?ngrozit?, dar m-am mai lini?tit c?nd mi-am adus aminte c?… n-are p?ine!?ngrijirile cosmeticeDac? silueta noastr? necesit? o grij? special?, tot at?t de important? este ?ngrijirea fe?ei. Exist? ast?zi o ?nfloritoare industrie a produselor cosmetice, menit? s? ne fac? tenul frumos. Ne vom corecta micile defecte printr-un machiaj discret, evit?nd culorile stridente ?i proasta lor ?mbinare. Este necesar ca machiajul s? ?in? seama de ?mprejur?rile ?n care ne g?sim ?i de anturaj. Nenum?rate reviste abund? ?n recomand?ri privind folosirea cu m?sur? a produselor cosmetice. S? nu ezit?m s? ?inem seama de ele, s? nu ne baz?m pe intui?ia noastr?. Ar fi bine s? apel?m la serviciile calificate ale unei cosmeticiene, pl?tind o consulta?ie sau mai multe numai pentru a ob?ine ni?te sfaturi exacte. Ea ne va spune ce creme, ce pudre ?i ce rujuri ni se potrivesc.O doamn? cu o fa?? extrem de ridat? intervine ?ntr-o discu?ie pe tema ?ngrijirii tenului, spun?nd cu m?ndrie: ?Eu niciodat? n-am dat cu ceva pe fa??.“ ?Se cunoa?te, doamn?, se cunoa?te!“ - exclam? spontan alt? doamn? din grup.Frumuse?ea natural? trebuie ajutat?, nu brutalizat?. O brunet? cu ochi verzi, de exemplu, este ?n mod evident avantajat? de o nuan?? ro?cat? dat? p?rului, dar dezavantajat? de un p?r transformat ?n spicul gr?ului. Dac? ave?i cumva complexe, aminti?i-v? c? nu exist? femei ur?te, exist? doar femei neglijente!Nu mai suntem foarte tinere…A intrat ?n legend? povestea unei hetaire care, la primele semne de ?mb?tr?nire, ?i-a luat oglinda ?i a mers la templu ca s-o ofere divinei Afrodita cu aceast? rug?minte: ?Ia-mi oglinda, bun? zei??, ce am fost nu mai pot s? v?d ?i cum sunt nu mai vreau s? v?d!” Exist? o senin?tate disperat? ?n cuvintele acestei femei care, dup? ce a gustat din toate bucuriile vie?ii, a ?n?eles c?nd trebuie s? p?r?seasc? scena primei tinere?i ?i ?n ce moment ?ncepe o nou? via??, cea a maturit??ii, a ?n?elepciunii, a echilibrului.Trebuie s? ne fi folosit r?u tinere?ea pentru a tremura ?n fa?a anilor care ne a?teapt?, c?ci a doua jum?tate a vie?ii aduce cu ea multe bucurii profunde, multe satisfac?ii ?i mult? lini?te.Vanitatea de a ne crampona de ceea ce a fost (de nop?ile c?nd dansam neobosite, de zilele ?n care eram admirate oriunde ap?ream) este total inutil?. ?i nimic nu e mai trist pentru o femeie de o anumit? v?rst? dec?t acest regret al trecutului – sau refuzul de a ?n?elege prezentul, ?n?elegere care depinde numai de o preg?tire sufleteasc? prealabil?.Aceast? dram? – c?ci e o dram? s? nu ?tii s? ?mb?tr?ne?ti frumos – este de multe ori provocat? ?i de lipsa de tact a celor din jur.Nu este permis ca, ?nt?lnind o doamn? pe care n-ai mai v?zut-o mul?i ani, s? deschizi o discu?ie pe tema frumuse?ii ei trecute. Cei care ??i imagineaz? c? ?i fac pl?cere spun?ndu-i ce bine ar?ta, ce siluet? minunat? avea ?i cu ce gust des?v?r?it se ?mbr?ca gre?esc profund.Uneori, persoana care face gafa ??i d? seama ?i ?ncearc? s-o dreag?: ?Nici acum nu ar??i prost…”S? ?mb?tr?nim frumosUn filosof – Constantin Noica – spunea odat? c? ?i este cumplit de mil? de femeile frumoase.Tinere?ea ?i frumuse?ea deschid toate u?ile ?i ?nlocuiesc ?n via?a familial? ?i social?, de cele mai multe ori, alte calit??i, mai ascunse, pe care ar trebui s? le aib? orice om. ?i vine o zi – la femei ?n jurul v?rstei de 50 de ani – c?nd auzi f?r? s? vrei c? e?ti catalogat? drept bab?, c?nd v?nz?torul de la care cump?rai ?n mod obi?nuit nu mai este at?t de amabil ca alt?dat?, c?nd so?ul te compar? involuntar cu alt? femeie, ?i compara?ia nu este ?n avantajul t?u… Dac? nu treci cu umor peste aceste momente, se va declan?a sigur o criz?, o c?dere psihic?. ?ncepi s? nu te mai duci la dentist, nu te mai preocup? c? te ?ngra?i, nu te mai ?mbraci cu grij? deoarece ??i spui c? toate astea sunt inutile. ??i preg?te?ti astfel o b?tr?ne?e ur?t?.Trebuie s? lupt?m s? ?mb?tr?nim frumos ?i s? ne preg?tim din vreme, pentru c? ?i b?tr?ne?ea este a noastr?, a?a cum au fost tinere?ea ?i frumuse?ea. Desigur, e mai bine s? fim tineri, frumo?i ?i s?n?to?i, dec?t b?tr?ni, ur??i ?i bolnavi! Acum e ?ns? momentul s? ?n?elegem c? frumuse?ea nu dispare – dac? e vorba de cea spiritual?. O privire bl?nd?, un sur?s cald, o conversa?ie inteligent? fac posibil? o concuren?? loial? ?ntre o persoan? t?n?r? ?i una ?n v?rst?. Este ?n ordinea firii ?i depinde doar de noi s? izbutim. Totul e s? nu disper?m. Acum avem alte satisfac?ii ?i alte preocup?ri; s? nu ne lament?m ?ncontinuu, s? nu arbor?m o figur? plictisit? ?i obosit?. Nimeni nu ne poate ajuta s? travers?m aceast? perioad? dificil? ?n afar? de noi ?n?ine.E?ti t?n?r? dac? te sim?i t?n?r?, desigur. Dar s? nu-i constr?ngem pe al?ii s? ghiceasc? ?n ce m?sur? ne sim?im tinere, ci s? ne adapt?m ?inuta vestimentar? ?i comportamentul la v?rsta noastr? real?.Dac? n-ar exista amintirea tinere?ii, n-am sim?i b?tr?ne?ea. V?rsta ne ?mpiedic? s? facem ceea ce f?ceam alt?dat?, dar o persoan? matur? poate fi la fel de agreabil? ca una t?n?r?. ?i dac? totu?i ne sim?im demoralizate, s? recitim ?nc?nt?toarele scene descrise de Proust ?n romanul ?n c?utarea timpului pierdut ?i s? retr?im momentele ?nser?rii de pe plaja de la Balbec, ?mpreun? cu minunata bunic? a autorului, ce polariza, prin spirit ?i inteligen??, grupul de tineri… ?n defavoarea ?fetelor ?n floare”.V?rsta ?i complimenteleOricine prime?te cu pl?cere un compliment, dar nu este deloc necesar s? ?ntreb?m mereu: C??i ani ?mi da?i? S-ar putea ca interlocutorul nostru s? gre?easc? ?i s? ne dea cu vreo cinci ?n plus! Se obi?nuie?te din ce ?n ce mai mult ca dou? persoane care nu s-au v?zut vreme ?ndelungat? s?-?i spun? reciproc, automat: ?Ce bine ar??i!” (Am auzit chiar o glum? pe aceast? tem? – exist? v?rsta ?nt?i, v?rsta a doua ?i ?ce bine ar??i”.) E o formul? mai nou?, care nu constituie un atentat la bunele maniere. Cu o singur? condi?ie – s? fie sincer?. Dar s? sur?zi ironic sau s? comentezi cu altcineva contrariul celor afirmate este de neiertat.?inuta pe strad? ?i ?n cas?Cum mergemC?nd mergem pe strad?, s? ne amintim c? nu o putem face la ?nt?mplare ?i c? exist? ?i ?n acest domeniu ni?te reguli de care trebuie s? ?inem seama. S? nu ne facem un obicei din a alerga mereu (eventual cu telefonul mobil la ureche) pentru c? suntem ?n ?nt?rziere sau s? mergem g?rbovi?i ?i ?ncrunta?i pentru c? avem necazuri. ?i vom stresa pe cei din jur ?i le vom deveni nesuferi?i. Noi ?n?ine vom constata c? ne-am schimbat firea, ?i nu ?n bine. Nu este greu s? ne control?m. Ne scul?m mai devreme cu o jum?tate de or? ?i ne facem un program care poate fi respectat, iar grijile le l?s?m acas? ?n vestibul, m?car pentru a nu fi comp?timi?i. Merit?!Cine n-a admirat mersul gra?ios, suplu al manechinelor sau al actri?elor? Nimic nenatural, nimic for?at. Dar, ?n general, nu ne prea g?ndim la eforturile ?i exerci?iile f?cute de fiin?ele pe care le admir?m ca s? par? c? nu merg, ci plutesc. ?n toate ?colile de profil, cursan?ii – b?ie?i sau fete – sunt ?nv??a?i mai ?nt?i s? poarte pe cap o carte sau un obiect greu. Imposibil s? stai coco?at ?in?nd ?n echilibru o asemenea povar?! Oamenii din vechime aveau o ?inut? frumoas? dob?ndit? prin purtarea pe cap a unor vase grele. S? ?ncerc?m ?i noi, acas?, m?car cinci minute ?n fiecare zi, s? facem c??iva pa?i cu o greutate de acest gen pus? pe cre?tet. Mersul va deveni mai sigur, coloana vertebral? mai dreapt?. Exers?nd, reu?ita e sigur?.S? ne supraveghem deci ?n permanen?? ?inuta c?nd mergem – s? nu ne aplec?m umerii ?nainte, s? nu mi?c?m exagerat bra?ele ?i coatele, s? facem pa?i normali, nici prea mari, nici prea mici, s? ne retragem stomacul ?n interior ?i s? ?inem ?ira spin?rii dreapt?. Toate aceste gesturi le putem face pe strad? de c?te ori ne aducem aminte. S? ne aducem aminte c?t mai des!Cu v?rsta, ?inuta omului se modific?, dar ea se poate corecta studiindu-ne cu grij? ?ntr-o oglind? care s? ne reflecte din cap p?n? ?n picioare. Trebuie s? avem, indiferent de anii care ne ?mpov?reaz?, un aer sigur, dezinvolt; c?nd mergem, genunchii s? fie apropia?i, trunchiul drept ?i fa?a destins?.Gesturi legate de ?inut?Dac? ne oprim s? st?m de vorb? cu cineva pe strad?, nu ne vom sprijini de zid – putem s? ne ?inem ?i pe propriile picioare. De asemenea, nu este elegant s? ?inem m?inile ?n buzunare.?n cas? nu ne vom l?sa pe sp?tarul scaunului ?i nici nu ne vom juca nervos cu diferite obiecte. Anumi?i oameni au chiar obiceiul insuportabil de a bate tactul unei muzici auzite numai de ei cu un creion, o brichet?, un cu?it – unii bat chiar cu pixul ?n microfon nefiind con?tien?i c?-i enerveaz? pe cei din jur. Chiar dac? ne-am antrenat ?ntr-o discu?ie aprins?, nu-l vom lua pe interlocutorul nostru de un nasture, nici nu-l vom aproba b?t?ndu-i energic pe um?r sau ?nghiontindu-l cu cotul ?n coaste.C?nd suntem ?n societate, vom evita s? st?m cu spatele la cei din jurul nostru. Dac? o facem sili?i de o ?mprejurare oarecare – suntem solicita?i s? r?spundem la o ?ntrebare, de pild? – ne cerem mai ?nt?i scuze.Cum ne a?ez?m?i c?nd ne a?ez?m trebuie s-o facem cu grij?. Dac? o actri?? se str?duie?te s? studieze acest gest ?nseamn? c? nu e a?a u?or cum s-ar crede. S? te a?ezi pe un scaun, pe o canapea sau pe un fotoliu ?nseamn?, aproape, s? dai un examen, deoarece po?i s-o faci cu un gest plin de gra?ie, dup? cum po?i s? te tr?nte?ti dizgra?ios sau s? te tol?ne?ti de parc? nu mai vrei s? pleci niciodat?! S? nu credem nici c? suntem obligate s? folosim cu zg?rcenie suprafa?a fotoliului doar pentru c? a?a era distins pe vremuri.De altminteri, lista gre?elilor pe care po?i s? le comi?i a?ez?ndu-te este destul de lung?. S? amintim c?teva: genunchii ?inu?i cu m?inile, b?taia nervoas? a degetelor pe suprafa?a mesei din apropiere, genunchii dep?rta?i – pozi?ie dezagreabil? mai ales la doamne. ?n schimb, o doamn? poate s?-?i ?ncruci?eze partea de jos a picioarelor, av?nd grij? s?-?i acopere, discret, genunchii cu fusta.?n momentul ?n care te ridici ca s?-?i iei r?mas-bun, faci ?n a?a fel ?nc?t s? nu stai cu spatele la ceilal?i ?i s? nu ?mpingi cu for?? scaunul. E bine s?-?i dovede?ti sim?ul de ordine pun?ndu-l la loc, dar f?r? s? cazi ?n extrema cealalt?, c?ut?nd cu prea mult? grij? locul unde era la ?nceputul vizitei.Ce facem cu m?inileAm spus mai sus ce nu trebuie s? facem: s? nu gesticul?m, s? nu ?nfund?m m?inile ?n buzunare, s? nu batem nervos cu degetele pe suprafa?a mesei etc. Pe de alt? parte, renun??nd la orice mi?care a m?inilor, conversa?ia noastr? ar deveni total inexpresiv?. Reaminti?i-v? anecdota cu eroul italian…Un soldat italian este decorat pentru c? nu tr?dase du?manului str?in secretele pe care le de?inea.Spune-ne totu?i, cum ai reu?it s? nu dezv?lui nimic? e ?ntrebat la sf?r?itul ceremoniei.Aveam m?inile legate la spate... m?rturise?te candid soldatul.Oamenii simt nevoia s? gesticuleze c?nd vorbesc. Pu?ini de?in ?ns? arta gestului armonios ?i expresiv. De aceea, poate, ?n apari?iile lor publice – c?nd se afl? ?ntr-un prezidiu sau la TV – domnii mai ales ??i ascund m?inile, ?in?ndu-le ?n buzunare. Nu se cuvine. Ca s? ne st?p?nim gesticula?ia, e preferabil s? avem ?n m?ini o carte sau un pix. Ne ?ancor?m” de aceste obiecte ?i problema e rezolvat?!Pe vremuri, lucrurile erau mai simple. C?nd intrau ?ntr-un salon, domnii ??i ?ocupau” m?inile purt?nd jobenul ?ntr-una ?i un baston elegant ?n cealalt?. La r?ndul lor, doamnele st?teau de vorb? vara ?in?ndu-?i umbrelu?a de soare cu ambele m?ini; iama, le salva man?onul.De asemenea, este agasant? mania unora de a-?i trosni degetele sau de a-?i ?ncerca elasticitatea falangelor, arcuindu-?i podul palmei la nesf?r?it. S? nu uit?m: degetele ?n nas sunt poate amuzante la copiii de doi ani, dar dup? aceast? v?rst? gestul e nepermis. Nu facem acest gest nici c?nd suntem singuri!Copiii nu prea au discern?m?nt ?i sunt tenta?i s? arate cu degetul orice ?i pe oricine – o doamn? excentric ?mbr?cat?, o femeie gravid?, un domn foarte gras, un be?iv cl?tin?ndu-se pe strad? etc. De aici a ap?rut, pesemne, o interdic?ie ?pe via??”: s? nu ar??i nimic cu degetul! Dar cu ce s? ar??i un lucru, cu cotul, cu be?i?orul?… Se poate ar?ta cu degetul (cu ar?t?torul) orice (o direc?ie, o cl?dire, un munte) ?n afara unei persoane, iar ?n cazuri extreme – c?nd este vorba, de pild?, de ho?ul care tocmai te-a buzun?rit – chiar o persoan?.C?nt?re?ele ??i ?ncruci?eaz? m?inile pe piept, ceea ce se pare c? le ajut? s? c?nte mai bine. Pentru restul oamenilor, gestul e ridicol. Nici s?-?i pui m?inile ?n ?old, ca o precupea??, nu este un semn de bun?-cre?tere, chiar dac? e?ti foarte sup?rat?. Napoleon a fost imortalizat ?n tablouri ?in?nd o m?n? sub nasturii tunicii, iar pe cealalt? la spate. Ast?zi o asemenea pozi?ie provoac? celor din jur z?mbete ironice.C?nd tu?e?ti, str?nu?i sau c??ti, pui m?na la gur?. Fiecare ?tie acest lucru, dar din nefericire nu toat? lumea procedeaz? a?a.R?sulS? r?zi nu este numai firesc, ci, cum spunea Rabelais, e ?i un semn de s?n?tate. Dar c?nd r?zi nu pui m?na la gur? – nici dac? ai izbucnit ?ntr-un r?s nest?p?nit. Nu mai vorbesc de impresia proast? pe care o faci c?nd r?zi ?n hohote, zgomotos, lovindu-te peste coapse sau ?mpung?ndu-?i vecinul ?n coaste. Ca orice manifestare comportamental?, r?sul ??i g?se?te expresia ideal? ?n modera?ie. Orice om este mai simpatic c?nd sur?de. E un secret pe care-l de?in prea pu?ini semeni de-ai no?tri, dar care face minuni, cu condi?ia de a nu-l etala permanent pentru c? atunci se transform? ?n rictus sau, mai grav, ?n r?njet.CAPITOLUL 3SalutulCe ?nseamn? salutul?n via?a tribal?, oamenii strigau sau f?ceau semne pentru a-i feri pe ceilal?i de un pericol ori pentru a-?i anun?a semenii c? au g?sit hran?. Dar, ca multe lucruri care la origine au fost vitale, salutul a devenit un simbol. El nu se face la ?nt?mplare, ci cu un anume ceremonial care pune multe probleme. S? ?tii s? salu?i este, ?ntr-adev?r, dovada c? ?tii s? respec?i uzan?ele. Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care ?nt?mpini pe cineva.De?i formulele de salut sunt vechi de c?nd lumea, salutul ?n sine are ?n mimic?, ?n pozi?ia corpului sau ?n ?inut? o infinitate de nuan?e care-i modific? sau ?i completeaz? sensul. Un simplu salut poate demonstra cuiva, de pild?, dac? ?tii s?-i adaugi un mic gest, ?n ce m?sur? ?l stimezi.Orice salut este o form? de polite?e, dar nu implic? acela?i grad de cordialitate. ?tim c?t de greu este s?-i faci pe copii s? salute pe cineva. Pentru adult, salutul nu ?nseamn? o manifestare de dragoste, ci un gest de polite?e, o conven?ie. Dar pentru copil, mai ales c?nd este foarte mic, singurul criteriu este acela al simpatiei sau antipatiei. Mai t?rziu, sub influen?a educa?iei, el se va convinge singur c?t de necesar este salutul ?n rela?iile cu oamenii.Niciun om nu este at?t de ne?nsemnat ?nc?t s? nu merite un salut din partea noastr?. Cei care a?teapt? cu privirea fix?, cu buzele str?nse ?i cu o grimas? pe fa?? s? fie saluta?i – ca eventual s? r?spund? – sunt ?i prost-crescu?i, ?i de rea-credin??. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima buc?t?reas? cu aceea?i curtoazie ca pe str?lucitoarea domni?oar? de La Valliere. Numai snobii pot crede c? e sub demnitatea lor s? salute primii.Reguli de baz?La ?ar?, ?n ora?ele mici sau la periferia marilor ora?e, exist? ?nc? bunul ?i str?vechiul obicei de a saluta to?i oamenii pe care-i ?nt?lne?ti, fie cunoscu?i, fie necunoscu?i. ?n aceste locuri, sentimentul de apartenen?? la aceea?i comunitate este ?nc? viu ?i s? nu salu?i ?nseamn? s?-?i atragi multe antipatii.Anonimatul marelui ora?, unde e?ti pierdut ?n mul?ime, nu mai permite, evident, acest salut generalizat. Aici func?ioneaz? alt cod, ale c?rui uzan?e reglementeaz? ?i modul de a saluta. Iat? c?teva din regulile sale de baz?: b?rbatul salut? primul o femeie, chiar dac? aceasta este mai t?n?r? dec?t el; t?n?rul sau t?n?ra ?i salut? pe cei mult mai ?n v?rst?; nou-venitul, pe cei care sunt deja aduna?i; inferiorul, pe superior (dac? inferiorul e femeie, primul va saluta tot b?rbatul; directorului general nu-i va sc?dea popularitatea, ci, dimpotriv?, dac? va saluta el primul femeia de serviciu!). Este obligatoriu s? r?spunzi la orice salut; a refuza s? r?spunzi ?nseamn? a-l jigni grav pe cel care ?i s-a adresat. Dac? totu?i nu r?spunzi ?nseamn? c? e?ti sup?rat r?u pe persoana respectiv?.Salutul ?n situa?ii concreteCum salut? domniiVom ?ncepe prin a vorbi despre cum trebuie s? salute un domn. C?nd ?nt?lne?te o doamn?, b?rbatul salut? primul. ?n general, salutul ?nseamn? s?-?i sco?i p?l?ria cu aproximativ doi metri ?naintea ?nt?lnirii, s? o ?nclini u?or, privind f?r? insisten?? ?n ochii persoanei salutate, iar apoi s?-?i pui p?l?ria la loc pe cap.Nu-mi explic de ce acest obicei, de a te descoperi ?n semn de respect fa?? de cineva, a disp?rut la noi aproape cu des?v?r?ire. Dup? ce p?l?ria a fost ?nlocuit? cu basca, apoi cu c?ciula, acestea se ?in pe cap ?n orice ?mprejurare! Observ?m c? se ?ine c?ciula pe cap ?n s?lile de expozi?ie, la cinematografe sau ?n restaurante. O fac uneori ?i cei care mai poart? p?l?rii. Frigul nu este o scuz?! Este strict interzis s? stai cu p?l?ria pe cap ?n toate aceste locuri. Glumesc, nimic nu e strict interzis ?n comportamentul cuiva, dar riscul de a fi catalogat drept prost-crescut este inevitabil. Ceau?escu se adresa ?ntotdeauna poporului cu c?ciula bine ?ndesat? pe urechi. Nu am observat ca Juan Carlos – regele Spaniei (care a abdicat de cur?nd ?n favoarea fiului s?u, Felipe) – s? vorbeasc? unei mul?imi cu capul acoperit.Revenind la salut: domnul care ?nt?lne?te o persoan? feminin? cunoscut? ?nceteaz? s? mai fumeze ?igara sau pipa ?i nu st? cu m?inile ?n buzunare. Ridicarea p?l?riei se face ?ntotdeauna cu m?na opus? p?r?ii ?n care se g?se?te persoana salutat?. Dac? p?strezi totu?i p?l?ria pe cap, salu?i doar verbal, f?r? s?-i atingi borul cu degetele.Ce se ?nt?mpl? dac? nu por?i p?l?rie? Regula este foarte simpl?. Te mul?ume?ti cu o ?nclinare a capului, care poate fi un pic mai ad?nc? dec?t dac? ai saluta cu p?l?ria. Vedem cu stupoare la TV tineri cu ?epcu?e pe cap st?nd comod pe fotolii sau la mese ?i convers?nd dezinvolt, uneori cu persoane mult mai ?n v?rst?. Este o mod? (cozorocul ?epcu?ei e la spate!), o s? treac?, dar ace?ti tineri nu vor ?nv??a niciodat? c? nu stai cu capul acoperit ?ntr-o ?nc?pere.Cum salut? doamneleDar dumneavoastr?, doamn?, cum ve?i saluta? Simplu – ve?i r?spunde la salutul care v? este adresat printr-un sur?s ?i d?nd u?or din cap, ceea ce va dovedi persoanei ?nt?lnite c? a?i recunoscut-o.?n ??rile anglo-saxone, femeia salut? prima pentru a-l autoriza astfel pe domnul ?nt?lnit s-o salute la r?ndul lui. ?n Europa continental?, regula este cea pe care am enun?at-o: domnul salut?, doamna r?spunde. Doamna mai t?n?r? o salut? pe cea mai ?n v?rst? care ?i r?spunde… tot z?mbind. Dou? persoane de acela?i sex ?i de aceea?i v?rst? se salut? simultan.Cum evit?m un salutAi dreptul s? refuzi s? r?spunzi la un salut? Am spus deja c? a refuza ?nseamn? a-l face pe cel?lalt s? ?n?eleag? c? te-a ofensat grav, pe tine sau pe unul din membrii familiei tale. ?n afara acestor cazuri, nu exist? salut pe care po?i s?-l refuzi f?r? s? ?ncalci ?n mod deliberat ?i grosolan regulile elementare ale bunei-cuviin?e. Aceste cazuri cer mult tact ?i o mare prezen?? de spirit pentru a g?si o solu?ie onorabil?. ?ncerc?m s? evit?m ?nt?lnirea c?nd suntem ?nc? la mare distan??. Dac? ?nt?lnirea este inevitabil?, putem totu?i saluta scurt. Acest salut ar putea fi pentru cel?lalt o mic? lec?ie dac? este vinovat; iar dac? noi suntem vinova?i, salutul nostru poate duce la o ?mp?care.Se ?nt?mpl? adesea ca unele persoane – al c?ror cerc de rela?ii este foarte ?ntins sau, pur ?i simplu, a c?ror memorie e slab? – s? aib? impresia c? ne cunosc ?i s? ne salute din gre?eal?. Vom r?spunde chiar dac? suntem siguri c? nu-l cunoa?tem pe cel care ne-a salutat. Uit?m repede salutul unui necunoscut, dar nu uit?m niciodat? c? nu am fost saluta?i de c?tre cuno?tin?e.Nu exist? reguli f?r? excep?ii. Astfel, vom evita s? salut?m o persoan?, mai ales o doamn?, dac? o ?nt?lnim ?ntr-o companie compromi??toare… Pur ?i simplu ne prefacem c? n-am v?zut-o.Salutul ?n uniform??n armat?, salutul are alte reguli, deoarece aici superiorul este ?ntotdeauna cel cu grad mai mare. C?t? vreme am?ndoi sunt ?n uniform?, o doamn? cu grad de c?pitan (inferiorul) ?l salut? pe un domn cu grad de colonel (superiorul). C?nd nu sunt ?n uniform?, deci ?n via?a civil?, domnul colonel o salut? pe doamna c?pitan.Pentru personalul feroviar sau po?tal, pentru vame?i, exist? reguli specifice. Toate aceste categorii se pot saluta f?r? s? se cunoasc?, ?n virtutea faptului c? poart? aceea?i uniform?.C?nd salut?m primii?Cel care intr? ?ntr-un local salut?, cel care se afl? acolo r?spunde la salut. Aceast? regul? este valabil? ?n restaurante, compartimente de tren, s?li de a?teptare, lifturi, magazine.Un om bine-crescut ??i scoate p?l?ria ?i se opre?te un moment c?nd trece un convoi mortuar. De asemenea, te ridici ?i te descoperi c?nd se intoneaz? imnul na?ional sau c?nd se ?nal?? drapelul unui stat. Pe toat? durata ceremoniei trebuie s? stai nemi?cat pentru a ar?ta c? respec?i sentimentele celorlal?i.Alt lucru important: salut?m tot grupul din care face parte o cuno?tin??. Se ?n?elege c? persoanele care o ?nso?esc v? vor r?spunde la salut, dar nu se vor interesa de numele dumneavoastr?.Salutul verbalSe pune ?ntrebarea dac? trebuie s? ad?ug?m la gesturile descrise mai sus ?i o formul? de salut. De la caz la caz. Oricum, formula este dictat? mai ?nt?i de obiceiul p?m?ntului ?i apoi de ?mprejur?rile concrete. De pild?, exist? persoane pe care le cunoa?tem numai din vedere ?i c?rora, timp de decenii, le adres?m un salut prin ?nclinarea capului, f?r? s? pronun??m niciun cuv?nt. Dac? ?nt?lnim rude, prieteni sau cuno?tin?e apropiate, vom schimba un ?Bun? ziua!” chiar dac? nu ne oprim pentru a face conversa?ie. ?n schimb, dac? ?nt?lnim persoane mai pu?in apropiate, la formula obi?nuit? (?Bun? ziua!” sau ?Bun? seara!”) ad?ug?m obligatoriu ?doamn?” sau ?domnule”. Nu este ?ns? necesar s? spunem ?i numele persoanei. Astfel, nu vom spune ?n niciun caz: ?Bun? ziua, domnule Popescu!” Interlocutorul dum neavoastr? ??i ?tie foarte bine numele ?i nu ?ine, desigur, s?-l ?tie toat? strada. Situa?ia se schimb? dac? este vorba despre directorul unei mari societ??i sau despre un ofi?er. Ace?tia se pot adresa subalternilor pronun??ndu-le numele, ?i asta va echivala cu un compliment.Dac? cei ?nt?lni?i sunt un domn ?i o doamn?, este bine s? spunem mai ?nt?i ?Bun? ziua, doamn?!” ?i apoi ?Bun? ziua, domnule!”, chiar dac? pe doamna respectiv? nu o cunoa?tem. A spune ?’Nea?a” ?n loc de ?Bun? diminea?a” este un act de impolite?e. De asemenea, vom evita formulele de tipul ?Hello! Sau ?Ciao! Sau ?Adio!”, permise doar adolescen?ilor. Dar ?n Ardeal vom spune cu pl?cere ?Servus!” tuturor persoanelor apropiate.C?nd ne desp?r?im de cineva, formulele de salut sunt: ?La revedere!”, ?Bun? seara!”, ?Noapte bun?!”, ?i nu ?Pa, pa” sau ?Te pupic!”.C?nd ?nt?lnim pe cineva pe care nu l-am v?zut de mult, ne manifest?m (moderat) bucuria; la desp?r?ire, politicos este s? spunem: ?Mi-a f?cut pl?cere c? ne-am ?nt?lnit, sper s? mai vorbim.” Facem eventual schimb de telefoane, d?nd num?rul nostru corect (?i nu cu o cifr? schimbat?, cum am citit ?ntr-o carte c?… se face). Suntem singurii ?n m?sur? s? decidem dac? rela?ia trebuie re?nnodat?. E doar vina noastr? c? nu am apreciat corect invita?ia (f?cut? din polite?e) de a da un telefon, a?a c? ulterior ni se r?spunde rece sau evaziv. S? nu confund?m cuno?tin?ele cu prietenii ?i s? nu devenim insisten?i sau, ?i mai r?u, pis?logi.Str?ngerea m?iniiNe str?ngem m?inile mai ales c?nd ne oprim s? st?m pu?in de vorb?.Este o form? de salut care dateaz? din Antichitate ?i care e ?nc?rcat? de un simbolism profund. S? salu?i pe cineva str?ng?ndu-i m?na este un semn de mare stim?.Cine ?ntinde primul m?na??n acest caz, ordinea se inverseaz?: cel care ?ntinde m?na primul este doamna, persoana mai ?n v?rst? sau superiorul. Tot persoanei de rang superior ?i revine ini?iativa acestei formule de salut. Se ?nt?mpl? ca din grab? sau din necunoa?terea acestei reguli t?n?rul s? fie primul care ?ntinde m?na, ceea ce e o impolite?e.S? refuzi o m?n? ?ntins? este o ofens? grav? pe care n-ai dreptul s-o aduci cuiva dec?t ?n ultim? instan??. Nici celui mai ocupat dintre oamenii de stat nu-i este permis s? refuze s? str?ng? m?na celui mai pis?log dintre solicitan?i. S? refuzi o m?n? ?ntins? este fie o sanc?iune de o gravitate excep?ional?, fie o neglijen?? de neiertat.Pentru a str?nge m?na cuiva sau ??i sco?i p?l?ria (dar nu este obligatoriu), sau te ?nclini pu?in ?i-?i prive?ti interlocutorul ?n ochi.Un b?rbat se va ridica neap?rat ?n picioare. Doamnele nu trebuie s? se ridice dec?t pentru a da m?na unei persoane sensibil mai ?n v?rst? sau uneia pe care vor s-o onoreze ?n mod special.Cum se str?nge o m?n??Am auzit prea multe comentarii despre cei ce nu ?tiu s? dea m?na pentru ca acest lucru s? mi se par? minor.Se spune, pe drept cuv?nt, c? modul ?n care str?ngi m?na cuiva ??i dezv?luie firea. S? evit?m s? avem o m?n? moale (a?a ceva se cheam? ?pe?te mort”) sau una care o zdrobe?te pe a celuilalt. Ne vom feri, de asemenea, s? apuc?m doar v?rfurile degetelor. Cum exist? destule persoane supersti?ioase, vom evita str?ngerea m?inii pe deasupra alteia, ?n cruce (?n plus, un asemenea gest e lipsit de orice elegan??). Vom str?nge m?inile pe r?nd, urm?nd ordinea fireasc? a priorit??ilor:1) doamnele ?ntre ele,2) doamnele ?i domnii,3) domnii ?ntre ei. Un pastor a primit ?n vizit? patru tineri cu constitu?ie atletic? pentru a discuta v?nzarea unei cl?diri. Afacerea s-a ?ncheiat f?r? probleme, spre bucuria tinerilor domni care ?i-au manifestat-o str?ng?nd c?lduros, r?nd pe r?nd, m?na pastorului. Timp de o lun?, bietul om nu ?i-a putut folosi dec?t m?na st?ng?, cea dreapt? fiind… ?n tratament medical! (Nu e glum?, cum credea?i, e o poveste absolut autentic?!).M?na pe care o str?ngem este ?n mod tradi?ional dreapta. Uzan?a dateaz? din timpurile c?nd ?n m?na dreapt? ?ineai o arm?, iar dac? ?ntindeai m?na goal? ?nsemna c? doreai pace. Membrii unor asocia?ii, de exemplu cerceta?i! (scouts), ??i str?ng m?na st?ng?, deoarece cu m?na dreapt? fac un alt semn de salut cu rolul de semn de recunoa?tere.Str?ngerea m?inii poate ?nsemna ?i altceva dec?t salutul. Se str?nge m?na ?i pentru a marca ?ncheierea unei afaceri, pentru a sublinia con dolean?ele, felicit?rile, o rug?minte, o mul?umire sau o scuz?. Este un semn de camaraderie, de prietenie sau chiar de dragoste.Cum proced?m c?nd purt?m m?nu?i?Pe strad?, b?rbatul ??i scoate m?nu?a din m?na dreapt? pentru a str?nge m?na unei femei, chiar dac? aceasta poart? m?nu?i.Femeile ??i scot m?nu?ile c?nd ajung la locul unei ?nt?lniri dinainte stabilite; dac? ?nt?lnirea este ?nt?mpl?toare, le pot p?stra (mai ales c?nd se scot greu), dar gestul nu este elegant.Exist? o excep?ie care e dictat? de bunul-sim?. Este vorba de m?nu?ile lungi purtate la toaletele de sear?. Pentru c? sunt asortate la rochie, se pot p?stra. Dar nu se ?in pe m?n? ?n restaurant, ?n s?lile de concert, la teatru sau expozi?ii. ?ntr-o biseric? protestant?, m?nu?ile se pot ?ine pe m?n?, dar ?ntr-o biseric? ortodox? sau ?ntr-una catolic? (unde se face semnul crucii la intrare, dup? ce ?i-ai ?nmuiat degetele ?n apa sfin?it?) este firesc s? le sco?i.Alte gesturi legate de salutS?rutatul m?iniiCe trebuie s? ?tim despre s?rutatul m?inii? Este vorba, a?a cum se spune, despre un obicei vechi ?i demodat sau, dimpotriv?, despre un act de suprem? polite?e, apanaj al b?rba?ilor bine-crescu?i? ?nclin spre a doua variant?. ?n general, femeilor li se s?rut? m?na ?n cas?, mai rar ?n aer liber sau pe strad?. M-a amuzat copios o scen? v?zut? pe malul m?rii, o ?nt?lnire ?ntre o doamn? ?i un b?ie?el crescut exagerat de ?bine” de c?tre bunici: doamnei i s-a s?rutat m?na, ambii fiind ?n costume de baie ?i, ?n plus, b?ie?elul av?nd pe cap o imens? p?l?rie de paie legat? sub b?rbie!Cum se s?rut? m?na? Doamna ?ntinde m?na spre domnul care o salut?; domnul se apleac? u?or pentru a o atinge cu buzele sau a se preface c? o atinge. Surprinse de gest, unele doamne ??i trag m?na cu repeziciune. Nu se face, e ur?t.Am citit ?ntr-o carte despre polite?e scris? ?n anii ’40 c? la vremea aceea unele doamne spuneau sfios, dup? ce li se s?ruta m?na: Merci! Din fericire, obiceiul nu s-a p?strat. ?n schimb, acum se spune frecvent ?Mul?umesc” c?nd ?i se face un compliment. ?Ce bluz? frumoas? ai!” – ?Mul?umesc”. ?n edi?iile precedente ale acestei c?r?i, scriam: ?Pare un r?spuns politicos, ?i totu?i… eu personal nu cred c? este a?a.” Se poate r?spunde simplu: ?Da, e o bluz? r?coroas? ?i comod?, se g?se?te ?n ora?” sau ??i eu ?in la ea, am primit-o de ziua mea.” Probabil c? ?Mul?umesc” e prescurtarea lui ?Mul?umesc de compliment”, formul? care nu a fost ?ns? acceptat? de oamenii maniera?i, r?m?n?nd doar ?n limbajul mahalalelor. Sau, mai cur?nd, e copiat din filmele americane…?ntre timp, formula s-a generalizat ?ntr-at?t, ?nc?t sunt nevoit? s? dau c??tig de cauz? uzan?ei. Acest ?Mul?umesc”, fie el ?i de provenien?? anglo-saxon?, ca at?tea altele ?n ultimul sfert de veac, poate fi folosit ca r?spuns politicos standard c?nd ni se face un compliment.S?rutul pe strad?Este larg r?sp?ndit obiceiul ca dou? persoane care se ?nt?lnesc s? se s?rute pe ambii obraji. La gar? sau la aeroport acest gest nu ?ocheaz? pe nimeni. ?n alte locuri publice – de pild?, pe strad? – e bine s? se renun?e la el sau m?car s? fie f?cut cu mult? discre?ie.Exist? printre cititorii ?i cititoarele noastre un num?r mare de ?ndr?gosti?i. Ei se ?ntreab?, desigur, dac? pot s? se s?rute sau s? se ?mbr??i?eze pe strad?. Suntem obliga?i, nu f?r? regret, s?-i dezam?gim. Din punctul de vedere al codului bunelor maniere, s?rutul ?i ?mbr??i?area nu sunt admise ?n public, chiar dac? ?n ultimii ani am observat multe cupluri practic?nd ?n v?zul lumii, parc? ostentativ, p?tima?e s?ruturi hollywoodiene. Un film celebru se intitula ?ndr?gosti?ii sunt singuri pe lume. Din p?cate, nu este adev?rat. Cu toate c? se ?nt?mpl? ca ei s? se simt? singuri, lumea este prezent? ?n jurul lor, curioas?, ironic? ?i b?rfitoare. Am spus ?din p?cate”, pentru c? o lume format? doar din ?ndr?gosti?i ar fi foarte frumoas?!S?rutarea(din ?Adev?ratul cod al manierelor elegante”, 1942)S?rutarea, ca ?i salutarea, face parte din cadrul moravurilor unui popor.Primele ?ntreb?ri ce suntem condu?i a ni le pune ?n privin?a s?rutului sunt: ce este? De unde vine? Ce scop are?S?rutarea este expresiunea unui sim??m?nt interior.Ea se manifest? printr-o ap?sare a gurei asupra unui obiect oarecare, ?nso?it? de un sunet puternic sau mai slab, sau printr-o simpl? atingere a buzelor imprimate pe un obiect.De obicei se ?n?elege prin cuv?ntul s?rutare atingerea reciproc? a buzelor, exprim?nd iubirea ?i afec?iunea amoroas?…S?rutarea se poate executa ?n diverse moduri: cu sunet, f?r? sunet, pe cale umed? ?i pe cale uscat?.De aci rezult? diversele numiri ce se pot da s?ruturilor. Astfel e guri?a, un s?rut dat ?n prip? ?i ?n glum?; se uziteaz? mai mult la joc ?i e lipsit de orice seriozitate. Apoi vine acel s?rut mare ?i plastic, ?nso?it de un zgomot ?uier?tor ?i de un suspin profund, care las? pe obraz o urm? ro?ie ?i ud?. Acest mod de s?rutare se uziteaz? mai mult pe la ?ar?.?n fine, e s?rutul propriu-zis, care… are at?tea moduri de ?ntrebuin?are c?te sunt ?i ocaziunile care ?l necesiteaz?. ?n privin?a originii s?rutului, avem pu?in? cuno?tin??, ba aproape deloc.Totu?i putem asigura c? Adam ?i Eva s-au s?rutat, ?ns? nu putem stabili cu preciziune dac? primul lor s?rut a fost ?nainte de gustarea fructului din pomul oprit sau dup?.Ceea ce l-a ?ndemnat pe Adam s? imprime Evei cel dint?i s?rut fu ?nt?mplarea urm?toare: ?ntr-o zi… observ? cum doi porumbei a?eza?i pe o ramur? dinaintea lui se tot m?ng?iau giugiulindu-?i ciocurile cu iubire. El, ca unul ce dorea s? cerceteze fenomenele naturii, f?cu imediat experien?e cu scumpa sa Eva ?i pesemne c? i-au pl?cut aceste experien?e c?ci pe urm? le-a repetat mereu… Rogerios d? urm?toarea prescrip?iune pentru s?rut?ri: se pune o m?n? sub b?rbia fetei ?i cealalt? la cap, pu?in mai sus de ceaf?, execut?ndu-se ?n acela?i timp o elegant? s?rutare.Dar cine se mai g?nde?te la aceast? regul? c?nd se afl? ?n momentul de a da primul s?rut?S?rutarea(din ?Adev?ratul cod al manierelor elegante”, 1942)S?rutarea, ca ?i salutarea, face parte din cadrul moravurilor unui popor.Primele ?ntreb?ri ce suntem condu?i a ni le pune ?n privin?a s?rutului sunt: ce este? De unde vine? Ce scop are?S?rutarea este expresiunea unui sim??m?nt interior.Ea se manifest? printr-o ap?sare a gurei asupra unui obiect oarecare, ?nso?it? de un sunet puternic sau mai slab, sau printr-o simpl? atingere a buzelor imprimate pe un obiect.De obicei se ?n?elege prin cuv?ntul s?rutare atingerea reciproc? a buzelor, exprim?nd iubirea ?i afec?iunea amoroas?…S?rutarea se poate executa ?n diverse moduri: cu sunet, f?r? sunet, pe cale umed? ?i pe cale uscat?.De aci rezult? diversele numiri ce se pot da s?ruturilor. Astfel e guri?a, un s?rut dat ?n prip? ?i ?n glum?; se uziteaz? mai mult la joc ?i e lipsit de orice seriozitate. Apoi vine acel s?rut mare ?i plastic, ?nso?it de un zgomot ?uier?tor ?i de un suspin profund, care las? pe obraz o urm? ro?ie ?i ud?. Acest mod de s?rutare se uziteaz? mai mult pe la ?ar?.?n fine, e s?rutul propriu-zis, care… are at?tea moduri de ?ntrebuin?are c?te sunt ?i ocaziunile care ?l necesiteaz?. ?n privin?a originii s?rutului, avem pu?in? cuno?tin??, ba aproape deloc.Totu?i putem asigura c? Adam ?i Eva s-au s?rutat, ?ns? nu putem stabili cu preciziune dac? primul lor s?rut a fost ?nainte de gustarea fructului din pomul oprit sau dup?.Ceea ce l-a ?ndemnat pe Adam s? imprime Evei cel dint?i s?rut fu ?nt?mplarea urm?toare: ?ntr-o zi… observ? cum doi porumbei a?eza?i pe o ramur? dinaintea lui se tot m?ng?iau giugiulindu-?i ciocurile cu iubire. El, ca unul ce dorea s? cerceteze fenomenele naturii, f?cu imediat experien?e cu scumpa sa Eva ?i pesemne c? i-au pl?cut aceste experien?e c?ci pe urm? le-a repetat mereu… Rogerios d? urm?toarea prescrip?iune pentru s?rut?ri: se pune o m?n? sub b?rbia fetei ?i cealalt? la cap, pu?in mai sus de ceaf?, execut?ndu-se ?n acela?i timp o elegant? s?rutare.Dar cine se mai g?nde?te la aceast? regul? c?nd se afl? ?n momentul de a da primul s?rut?N?stru?nicul manual din care am dat acest fragment, care sper s? v? fi amuzat la fel de mult ca pe mine, dovede?te ?nc? o dat? c?t de u?or po?i deveni ridicol av?nd totu?i cele mai bune inten?ii…CAPITOLUL 4PrezentareaReguli elementareToat? lumea dore?te s?-?i fac? noi rela?ii, s?-?i l?rgeasc? cercul de cuno?tin?e. Nimeni nu poate totu?i s-o fac? f?r? a fi prezentat, chiar dac? este o persoan? care se bucur? de notorietate public?. Dac? vre?i s? nu face?i gafe pe care societatea le sanc?ioneaz? imediat, ?ncepe?i prin a v? ?nsu?i c?teva reguli elementare.Cine ?i cui se prezint?Se prezint? b?rbatul femeii; cel mai t?n?r celui mai ?n v?rst?; inferiorul – superiorului; subordonatul – ?efului; ?ntr-un cuv?nt, rangul inferior celui superior. Prin urmare, este incorect s?-l prezin?i pe domnul director unui func?ionar sau s? prezin?i o doamn? unui domn, cu excep?ia c?torva cazuri pe care le voi men?iona mai departe.Am observat c? o prezentare corect? creeaz? dificult??i de tipul cine, cui, cum? Ca s? fie clar de la ?nceput, trebuie spus c? persoana care face prezentarea are de rostit dou? nume: ?nt?i pe al superiorului (doamn?, domn ?n v?rst?, personalitate), apoi pe al inferiorului (t?n?r, subaltern, t?n?r?). ?Doamn? Marinescu (o persoan? ?n v?rst?), vi-l prezint pe domnul R?dulescu, ?eful sec?iei…” Prioritate a avut doamna, chiar dac? este o modest? pensionar?, ?n vreme ce domnul este o persoan? important?. Dar dac? domnul ar fi fost o mare personalitate sau ar fi ocupat o ?nalt? func?ie public? (ministrul culturii, de exemplu), ?nt?i roste?ti numele lui ori doar func?ia, iar apoi numele doamnei Marinescu. Important este s? stabilim cine are prioritate; aceasta va fi persoana c?reia i se roste?te mai ?nt?i numele.Cum decurge prezentareaDomnul X, un t?n?r ziarist, este invitat undeva ?n acela?i timp cu domnul Y, director de editur? ?i scriitor de renume. Dup? cin?, domnul X ?l roag? pe prietenul s?u, domnul Z, s?-l prezinte cu prima ocazie domnului Y. S?-l prezinte, deoarece domnul X este ?i mai t?n?r ?i mai pu?in important dec?t celebrul scriitor. Momentul a?teptat se ive?te. ?ntov?r??it de prietenul s?u, domnul Z se ?ndreapt? c?tre domnul Y, care tocmai a r?mas singur, ?i-i spune: ?Domnule director, ?mi permite?i s? vi-l prezint pe prietenul meu, domnul X? Domnul X, domnul Y. Formula de prezentare este ?nso?it? de o mi?care abia schi?at? a corpului c?tre persoana nominalizat? (domnul X). Cele dou? persoane astfel prezentate se ?nclin? una spre cealalt?, domnul X cu o nuan?? de respect maimarcat? dec?t domnul Y. Acesta, aproape ?n acela?i timp, ?i ?ntinde m?na domnului X. Cele dou? persoane au fost prezentate.Analiz?nd aceast? prezentare, putem s? formul?m c?teva reguli de baz?:Domnul X, t?n?rul ziarist, trebuie prezentat celebrei personalit??i care este domnul Y ?i nu invers, deci dup? regula inferiorul superiorului.?n absen?a st?p?nului casei, un prieten intim poate fi cel care face prezent?rile.O ?nclinare reciproc? ?nso?e?te prezentarea, dup? care urmeaz? str?ngerea de m?n?; numai apoi poate ?ncepe o conversa?ie. Cei doi domni se cunosc acum ?i prezentarea le-a dat dreptul s? aib? rela?ii mondene, ceea ce, dup? regulile stricte ale polite?ii, nu era posibil ?nainte.Tact ?i tactic? ?n prezent?rile corecteS? ?ncepem prin a reaminti priorit??ile salutului: tinerii ?i b?rba?ii (?inferiorii”) ?i salut? pe cei mai ?n v?rst? ?i pe femei (?superiorii”), care r?spund la salut. Este u?or de observat str?nsa leg?tur? dintre aceast? regul? ?i cea a prezent?rii. ?n salut, ca ?i ?n prezentare, adic? atunci c?nd se na?te rela?ia social? ?i de fiecare dat? c?nd o consolidezi, ini?iativa porne?te de jos: superiorul este cel salutat, a?a cum tot lui ?i este prezentat subalternul. De exemplu: ?ntr-o ?nc?pere se afl? pentru scurt timp un domn ?i o doamn? care nu se cunosc. Gazda intr? ?i ?l prezint? pe domn doamnei, iar doamna ?ntinde m?na dac? dore?te, dac? nu, ??i spune doar numele.Mimi, Fifi, Bebe…Nici chiar fetele foarte tinere nu-?i vor spune numai numele mic – Mimi, Fifi, Bebe, Coca, Anu?a, Crengu?a –, ci vor rosti ambele nume, s? zicem Laura Ionescu. Aceea?i recomandare o facem ?i tinerilor domni: ei nu vor spune Bogdan, Dan, Gabi, Puiu, ci numele ?ntreg, de exemplu ?erban Iord?nescu. B?iatul i se va adresa fetei cu ?domni?oar? Ionescu”. Fata, dac? dore?te, poate s?-i zic? t?n?rului: ?Nu e mai simplu s?-mi spui Laura?” Aceste reguli se aplic? ?n general la tineri; celor mai ?n v?rst? ne vom adresa ?n continuare cu numele de familie – ?doamn? Ionescu”, ?i nu ?doamn? Aurelia”.?i totu?i… ?n ultima vreme, nu numai ?n America, ci ?i ?n Europa, numele mic a c?p?tat un statut special. Adolescen?ii, mai ales, se prezint? de obicei omi??nd numele de familie: ?Sunt Bogdan” – ?Eu sunt Laura”, dup? care se adreseaz? unul altuia folosind, bine?n?eles, prenumele. ?n Fran?a, ?ara care a inventat eticheta, copiii de gr?dini?? ??i strig? educatoarele pe numele mic.Nu mi se pare o tragedie. ?n lumea de ast?zi se cultiv? o familiaritate care nu ?nseamn? neap?rat lips? de respect – nu e familiaritatea exagerat? despre care vorbesc mai jos –, ci naturale?e, spontaneitate, apropiere ?ntre oameni, ?nl?turarea barierelor sociale. ?i at?ta vreme c?t despre asta e vorba, sunt de acord cu acest comportament mai relaxat.Prezent?m pe toat? lumea??n cercurile restr?nse, vor fi prezenta?i to?i cei care sunt de fa??. ?n schimb, la recep?ii sau la baluri nu este necesar ?i nici nu este posibil ca to?i invita?ii s? se cunoasc? ?ntre ei. Ace?tia ?ns? trebuie s?-i cunoasc? pe st?p?nul casei, pe so?ia lui, pe invitatul de onoare ?i pe vecinii lor de mas?. Sarcina prezent?rii ?i revine gazdei sau unei persoane desemnate. ?n lipsa acesteia, invita?ii se vor prezenta unii altora, a?a cum vom afla mai departe.Dac? sunte?i gazd? ?i prezentarea cuiva vi se pare inoportun?, trebuie s? evita?i aceast? situa?ie f?r? a jigni persoanele respective.Dup? prezentareMi s-a ?nt?mplat deseori s? stau de vorb? la Editura Humanitas cu un t?n?r redactor pe care nu mi-l prezentase nimeni. De?i trecuser? ani buni de c?nd ?l ?nt?lnisem, de c?te ori vorbeam cu el aveam o u?oar? senza?ie de jen? – de fapt, eu nu-l cuno?team pe acest om!Prezentarea marcheaz? stabilirea unei leg?turi ?ntre dou? persoane care, dintr-odat?, ?nceteaz? s? mai fie str?ine una pentru cealalt?. Se cunosc, iar acest verb trebuie luat ?n sensul lui strict. Eticheta ??i permite ca din acel moment s?-i vorbe?ti, s?-i faci eventual o invita?ie ?i s?-i adresezi un salut la plecare. Este ?ns? nepermis s? profi?i de noua rela?ie ?n scopuri personale sau s? devii familiar imediat. Dac? neglij?m aceste reguli, vom vedea cu triste?e ?ntrerup?ndu-se o rela?ie care ar fi putut s? devin? util? sau s? se transforme ?ntr-o prietenie.Familiaritate exagerat?S? profit?m de ?mprejurare pentru a clarifica problema familiarit??ii exagerate, spun?nd pur ?i simplu c? ea este opusul polite?ii. Po?i avea mult? vreme cu cineva o leg?tur? de ordin spiritual, o anume afinitate, opinii comune, rela?ii de serviciu, dar nimic nu-?i permite s? devii excesiv de familiar cu persoana respectiv?. N-o vom ?ntreba, de pild?, cum o duce cu banii sau ?n ce rela?ii se afl? cu so?ia sau cu so?ul, subiecte care se discut? numai ?n familie. De asemenea, ne vom feri s?-i facem confiden?e, mai ales dac? nu ne sunt cerute.Situa?ii speciale: t?n?ra, dl director, persoana singur?, cel care intr?O foarte t?n?r? domni?oar? este prezentat? unui domn ?n v?rst? ?i nu invers, cu toate c? regula spune: b?rbatul este prezentat femeii. Dar ?n acest caz a trecut pe primul plan v?rsta.Dac? prezent?m o personalitate politic? sau public?, putem, ?n general, s?-i anun??m titlul ?i s? nu-i men?ion?m numele. Se va spune, de exemplu: ?domnul director al Funda?iei…” ?i ?Domnule director, vi-l prezint pe domnul doctor X”. Dac? e vorba despre o ceremonie ?n care se impune un protocol, va fi pronun?at doar numele persoanei pe care o prezent?m.Persoanele singure sunt prezentate cuplurilor ?i nu invers. Dac? trebuie s? prezent?m o persoan? singur? unui grup prea numeros, renun??m la prezentarea membrilor acestuia.?n prezen?a unui bolnav, toate priorit??ile se ?terg ?i toate persoanele, oricare ar fi situa?ia ?i v?rsta lor, ?i sunt prezentate.?ntr-o societate se va pronun?a mai ?nt?i numele persoanei care intr? ?i apoi numele persoanelor prezente ?n ?nc?pere.?i ?n alte situa?ii nou-venitul, cel care intr? ?n cas? ori ?ntr-o camer?, este prezentat primul. De exemplu, dac? o adolescent? prime?te vizita unei fete de aceea?i v?rst? ?i mama este acas?, formula corect? de prezentare ar fi ceva de genul: ?Mam?, ea este Ioana, colega despre care ?i-am vorbit!” Construi?i-v? singuri posibile situa?ii plec?nd de la acest model ?i aplica?i cele ??nv??ate”. S? zicem c? Ioana este deja ?n cas? ?i sose?te mama (care nu o cunoa?te) – cum proced?m? Spunem ?Ioana, ?i-o prezint pe mama” – dup? regula: este prezentat cel care sose?te, sau ?Mam?, ?i-o prezint pe Ioana” – dup? regula: cel t?n?r este prezentat persoanei ?n v?rst?? (R?spuns corect: ?Mam?, ?i-o prezint pe Ioana.”)?Nu v-am re?inut numele”Se ?nt?mpl? adesea ca prezent?rile s? fie f?cute ?n grab?, de c?tre persoane neatente. ?n continuare trebuie s? ne descurc?m singuri. Dac? ?i excludem pe blaza?i ?i pe mizantropi, fiecare om este fericit s? cunoasc? persoane interesante. C?nd ne este prezentat cineva, nu ?tim despre el dec?t numele, dac? acesta este pronun?at clar. Va trebui s? ne supunem ?n continuare unui joc de societate, nu neap?rat amuzant, const?nd ?n a ne chinui s? afl?m cine sunt noii parteneri de discu?ie. Este o situa?ie care mai t?rziu poate deveni o amintire pl?cut?, dar care ?n acel moment este dificil?.C?nd v? este prezentat cineva, se mai poate ?nt?mpla s? nu-i ?n?elege?i sau s? nu-i re?ine?i numele (Iv?nescu, de pild?, se ?ine minte mai u?or dec?t Iv?nceanu). ?n acest caz, cere?i pur ?i simplu s? vi se repete: ?V? rog s? m? scuza?i, nu am re?inut numele dumneavoastr?.” Este mai bine a?a dec?t s? i-l st?lci?i, situa?ie penibil? at?t pentru interlocutor, c?t ?i pentru dumneavoastr?. Dac? prefera?i o cale mai discret?, a?tepta?i ca persoana care a f?cut prezent?rile s? r?m?n? singur? ?i ruga?i-o s? v? mai spun? o dat? numele cu pricina.Formulele ?Sunt ?nc?ntat s? v? cunosc”, ??mi pare bine”, ??mi face pl?cere” sunt absolut necesare. Uneori, dup? ce se face o prezentare, se instaleaz? o t?cere ad?nc? ?i st?njenitoare. Este rolul celui care a f?cut prezentarea (de obicei gazda) s? ?nceap? o conversa?ie la care va lua ?i el parte, m?car o vreme.Nu este u?or s? ?ncepi o conversa?ie…Momentul nepl?cut de t?cere poate fi ?ns? dep??it dac? descoperi rela?ii sau interese comune. De regul?, persoana care face prezentarea trebuie s-o completeze prin c?teva cuvinte amabile despre cei doi oameni care se ?nt?lnesc pentru prima oar?. Este greu s? caracterizezi pe cineva rapid, dar e de datoria celui care prezint? s-o fac?, astfel ca persoanele ?n cauz? s? scape de st?njeneal?. Fie c? este vorba despre amintirea unor rela?ii comune, a acelora?i interese profesionale sau a unei c?l?torii f?cute recent de unul din ei, se va g?si ?n aceast? precizare embrionul unei conversa?ii pl?cute. ?n niciun caz nu vom vorbi despre situa?ia lor financiar?! Nu se face s? spunem: ?Domnul X este un om cu bani…” sau ?Domnul Y e, din p?cate, ?omer”. De asemenea, este de prost gust s? d?m am?nunte despre via?a particular? a celor prezenta?i sau s? discut?m, la nesf?r?it, despre meseria acestora.C?nd facem prezent?rile, trebuie s? avem o atitudine natural?. Nu vom afi?a o polite?e exagerat?, dar nici nu vom arbora un aer superior. Vom fi pur ?i simplu amabili ?i respectuo?i.Capcane ?i dificult??iDoctor la spital, ministru la TVCu ocazia unei prezent?ri, cei ce nu cunosc foarte bine regulile corecte sunt p?ndi?i ?ntotdeauna de c?teva capcane. Vr?nd s? fie deosebit de politico?i, ei ?n?ir? toate titlurile persoanei prezentate. Gre?eal?! Numele acesteia va fi ?nso?it doar de acel titlu care o reprezint? cel mai bine, ?n func?ie de conjunctur?. De pild?, dac? domnul X este ?n acela?i timp doctor, profesor universitar ?i ministru, la spital sau ?n ?nt?lnirile particulare va fi prezentat ca medic sau ca profesor, iar ?n public va fi prezentat cu func?ia cea mai important?, cea de ministru. Dar s? nu uit?m, c?nd este cazul, ?i de faptul c? multe persoane prefer? s? fie prezentate doar cu numele lor, f?r? titlurile pe care le de?in.Un mic secret: cu c?t persoana e mai bine cunoscut? public, cu at?t e mai pu?in necesar s? i se enumere titlurile. ?Mircea C?rt?rescu” ?nseamn? mai mult dec?t ?profesorul universitar Mircea C?rt?rescu”.Prezentarea rudelor?i prezentarea rudelor creeaz? uneori dificult??i. Se ?nt?mpl? s? ?nt?lni?i pe cineva care vrea s? v-o prezinte pe so?ia sa ?i spune: ??mi permite?i s? v-o prezint pe doamna Popescu?” Sau so?ia acestuia spune, la r?ndul ei: ??mi permite?i s? vi-l prezint pe domnul Popescu?” Este ridicol. Nu exist? dec?t o formul? corect?: ?So?ia mea” sau ?So?ul meu”, cu varianta ?So?ia mea, Ana”, de exemplu, pentru ?nt?lnirile mai neprotocolare. Tot de prost gust este s? vorbe?ti despre so?ul t?u sau so?ia ta spun?ndu-i numele de familie: ?Azi face pia?a Popescu”, zice so?ia; ?Popeasca n-o s? fie de acord”, spune so?ul. Putem crede c? s-a plecat de la o glum?, dar, ?n mediile mai pu?in cultivate, aceste formule sunt luate ?n serios. Re?ine?i – nu i se spune so?ului sau so?iei pe numele de familie. Nu vom spune nici ?Doamna mea” sau ?Domnul meu”, cum face omul din popor c?nd vrea s? fie politicos cu tot dinadinsul.Aceea?i remarc? este valabil? ?i pentru ceilal?i membri ai familiei. Vom spune: ?Fratele meu, Daniel” sau ?Sora mea, Dana”. Dac? ?ns? aceasta e c?s?torit?, corect este ?Sora mea, Dana X”, dup? cum vom zice ?Cumnatul meu, Bogdan X” sau ?Cumnata mea, doamna Maria X”. Copiii sunt prezenta?i la fel. Despre ai no?tri vom spune ?Fiul meu, Daniel” sau ?Fiica mea, Maria”. Dac? sunt ai altcuiva, ?Paul, b?iatul familiei Y”. Vom prezenta un cuplu spun?nd: ?Domnul ?i doamna Z”, ?n niciun caz: ?Ei sunt Pope?tii”…Cuscrul ?i n??ica. ?n general, vom evita formulele care apar ?n limbajul oamenilor simpli ?i tind s? contamineze pe toat? lumea. Auzim frecvent: cuscrul, cuscra, n??icul, n??ica. ?n mediul rural poate suna bine, ?n mediul urban, nu. A?adar, se va spune: ?Doamna Fuca, mama so?ului Ioanei, fiica mea” sau ?Doamna dr. Graur, na?a copiilor mei”. Chiar dac? formularea e mai complicat?, este preferabil? celor de mai sus.Un exerci?iu pentru dumneavoastr?Prezentarea, ca ?i salutul urmat de str?ngerea m?inii pot crea ?ncurc?turi dac? o persoan? dintr-un grup sau tot grupul nu cunoa?te exact regulile impuse ?n aceste situa?ii. Ca s? clarific?m lucrurile, ne vom opri asupra unui caz luat la ?nt?mplare. O t?n?r? acompaniat? de so?ul ei e invitat? la aniversarea socrului, ?n locuin?a acestuia (sau la un restaurant, nu asta e important). De fa?? se mai afl? o pereche ?n v?rst?, o doamn? tot ?n v?rst? ?i un cuplu t?n?r. Ordinea saluturilor sau a prezent?rilor (dac? t?n?ra nu cunoa?te aproape pe nimeni) este urm?toarea: primul pe care-l salut? (iar acesta ?i d? m?na) este socrul, persoana s?rb?torit?. Urmeaz? cele dou? doamne ?n v?rst? (ele ?ntind m?na ?n timp ce gazda roste?te numele nurorii sale, apoi pe ale doamnelor), iar dup? ele domnul ?n v?rst? – t?n?ra ?ntinde m?na. La sf?r?it, t?n?ra care a intrat ?n cas? o salut? pe t?n?ra prezent? – m?inile se ?ntind simultan –, iar t?n?rului care a r?mas ultimul i se spune numele ?i i se ?ntinde m?na. ?n timpul prezent?rii – sau al salutului urmat de str?ngerea m?inii – fetei i s-a ?ntins m?na de patru ori: de c?tre socru, de cele dou? doamne ?n v?rst? ?i de t?n?ra de v?rsta ei. T?n?ra doamn? a ?ntins m?na prima de trei ori: domnului ?n v?rst?, fetei tinere (simultan cu ea) ?i b?iatului.Pentru a v? amuza, ?ncerca?i s? deduce?i de c?te ori are voie s? aib? ini?iativa ?ntinderii m?inii so?ul tinerei doamne.Persoane de v?rste apropiateSe mai pot ivi ?ncurc?turi ?n situa?ia ?n care prezent?m persoane de aceea?i v?rst? sau de acela?i rang. Se va spune atunci: ?Pot s? vi-l prezint pe domnul Popa, domnule Iv?nceanu?” sau invers. Dac? unul din ei se va sim?i ofensat este, desigur, un snob. O formul? analog? se aplic? doamnelor de v?rste apropiate. Uzan?a cere ?ns? s? prezent?m domni?oara doamnei.Prezentarea c?nd oaspe?ii stau pe scaunePrima regul?: un b?rbat se ridic? ?ntotdeauna c?nd ?i este prezentat? o persoan?. Singura excep?ie o constituie infirmii sau bolnavii.A doua regul?: o femeie r?m?ne pe scaun. Aceast? regul? poate avea ?ns? derog?ri. Dac? este vorba despre o t?n?r?, ea trebuie s? se ridice c?nd e prezentat? unei doamne sau unui domn mult mai ?n v?rst? dec?t ea.Regula este mai general?: c?nd se fac prezent?rile sau ?n cadrul unor discu?ii, tinerii nu vor sta jos ?n prezen?a persoanelor mai ?n v?rst? aflate ?n picioare. Dac? e vorba despre un b?tr?n, este politicos, dar nu obligatoriu, s? se ridice ?i femeile. Dac? este vorba despre o doamn? ?n v?rst?, se va ridica ?n picioare toat? asisten?a. ?i aici intervine tactul. Este mai prudent s? te ridici ?n picioare dec?t s? ui?i s-o faci atunci c?nd situa?ia o cere.De c?te ori un b?rbat este ?n prezen?a unei doamne, el se va ridica (aproape reflex) ?n picioare. Bine?n?eles, nu este cazul s? procedeze astfel ?i ?n cadrul rela?iilor de serviciu. Dar dac? ?n biroul unui director nu exist? dec?t propriul lui fotoliu ?i un singur scaun, ?i au venit ?n vizit? dou? doamne, una din ele poate sta jos, alta ?n picioare, iar directorul va sta ?i el ?n picioare, pe toat? durata vizitei. Polite?ea cereAflat pe patul de moarte, Immanuel Kant accept? s? primeasc? vizita unui bun prieten. Familia, adunat? ?n jurul bolnavului, ?i atrage aten?ia vizitatorului c? trebuie s? se a?eze imediat pe un scaun deoarece, dac? st? ?n picioare, risc? s?-l vad? pe filozof... ridic?ndu-se!?ns? ca doamna poftit? s? stea jos ?n ?jil?ul directorial” s? nu accepte invita?ia. Aceast? situa?ie este valabil? ?n cazul ?n care nu s-a mai putut g?si alt scaun. Este de la sine ?n?eles c? vizita nu se va prelungi…C?nd putem sta totu?i jos??n general, nu ai voie s? stai jos ?n prezen?a unei persoane str?ine. ?i totu?i, exist? situa?ii ?n care nu se aplic? aceast? regul?:?n biroul unde ai de lucru (urgen?e) a intrat o doamn? care trebuie s? a?tepte pe cineva pentru c?teva minute ?i refuz? s? ia loc. Dup? ce a?i f?cut cuno?tin??, ??i vei cere scuze ?i ??i vei vedea de treab?, rea?ez?ndu-te la masa de lucru.La o mas? de prezidiu vorbe?te, st?nd ?n picioare, o doamn?. Bine?n?eles, domnii o ascult? st?nd jos.O doamn? are musafiri ?i ?ndatoririle de gazd? o oblig? s? fac? drumuri dese la buc?t?rie. De c?te ori revine ?n camera cu oaspe?i, aduc?nd cafea, pr?jituri etc., observ? un t?n?r aflat ?n picioare. ?l roag? s? stea jos, ?i ofer? un scaun mai bun, dar scena se repet?. ?n sf?r?it, gazda ?n?elege: t?n?rul ??i ?nchipuie c? a?a e politicos! De fapt, el gre?e?te – are voie s? stea jos.AutoprezentareaMult? vreme, unica modalitate corect? de a face prezent?rile ?n societate a fost aceea ?n care intervenea o ter?? persoan?. Ast?zi, a te prezenta singur – ?n via?a social?, particular? sau profesional? – nu mai e o ?ndr?zneal? sau o impertinen??. Autoprezentarea se face de obicei c?nd num?rul de musafiri e prea mare sau, pur ?i simplu, c?nd gazda a uitat s? ne prezinte. De asemenea, un delegat la un congres trebuie s? se prezinte el ?nsu?i vecinilor de mas? sau de reuniune. Preocup?rile comune sunt un motiv ?n plus pentru a se recurge la o astfel de prezentare.?n acest context, bunele maniere cer ca ?ntr-o societate un domn mai ?n v?rst? s? se autoprezinte unuia mai t?n?r. Ca s? se evite o situa?ie penibil? – o t?cere prelungit? – se poate autoprezenta ?i un t?n?r unui domn mai ?n v?rst? sau unei doamne, cu condi?ia s? nu ?ntind? primul m?na.?n via?a profesional?, ca ?i ?n cea public?, autoprezentarea se impune ?ntr-o mul?ime de situa?ii. C?nd intri ?ntr-un birou unde nu e?ti cunoscut sau ?ntr-o ?ntreprindere, ca reprezentant al unei firme, trebuie s? te prezin?i directorului, ca ?i celui cu care ai de discutat. Dac? o anticamer? (secretariat) v? desparte de persoana pe care urmeaz? s-o ?nt?lni?i, ?i pute?i transmite o carte de vizit? dup? ce v-a?i prezentat secretarei.Alt lucru important: chiar dac? persoana care se autoprezint? nu este prea agreabil?, nu ave?i dreptul s?-i ?ntoarce?i imediat spatele ?i nici s? v? da?i un nume fals. Lumea e mic? ?i o ?nt?lnire ulterioar? este oric?nd posibil?!De?i nu trebuie s? v? autointitula?i ?doamn?”, exist? situa?ii ?n care, prezent?ndu-v? – la telefon, de pild? –, acest lucru devine necesar. A?a c? pute?i spune: ?V? telefoneaz? doamna X, din partea doamnei Z.” ?n alte p?r?i ale lumii regulile difer?. ?n Fran?a, de exemplu, femeile se prezint? la telefon autointitul?ndu-se ?doamn?” (Madame X au telephone).Cum ne autoprezent?m? Aproape ca ?n cazul prezent?rii f?cute de un ter?. Un b?rbat va spune: ?Permite?i-mi s? m? prezint, Mihai Grigorovici.” Dac? este deosebit de curtenitor, va ad?uga o fraz? de genul: ?M? scuza?i c? m? prezint singur, dar, cum gazda este foarte ocupat?, ?mi permit s-o fac”, adapt?nd formularea la ?mprejur?ri. Ast?zi sunt acceptabile ?i formul?rile mai relaxate (vorbeam mai devreme despre familiaritatea care nu ?nseamn? impolite?e), lipsite de acel ?permite?i-mi” (??ng?dui?i-mi”, ?da?i-mi voie”) care poate p?rea exagerat ?n situa?ii nu foarte protocolare: ?Sunt Mihai Grigorovici, coleg de birou cu gazda.”Dac? intr?m ?ntr-un birou, vom spune: ?Sunt inginerul Horia Nicolaescu, a? vrea s? vorbesc cu domnul X.” ?n rest, regulile cunoscute r?m?n valabile: cel mai t?n?r se prezint? celui mai ?n v?rst?, inferiorul – superiorului, domnul – doamnei. ?n via?a public?, pot exista excep?ii: un vizitator mai ?n v?rst? se prezint? directorului mai t?n?r, deoarece se aplic? regula ?inferiorul se adreseaz? superiorului”.Ne spunem titlurile?C?nd te prezin?i singur, trebuie s? fii foarte atent la enun?area titlurilor ?i s? te hot?r??ti la unul dintre ele: un grad universitar, un grad militar, o profesie – ?i at?t. Va c??tiga enorm ?n ochii tuturor cel care se prezint? simplu ?Mihai Popescu” sau ?Laura Ionescu” ?i despre care afl?m ulterior c? este profesor ori medic ?i a sus?inut un doctorat str?lucit la Roma, fiind ?i membru corespondent al Academiei Rom?ne! Deducem c? cel mai elegant mod de prezentare r?m?ne acela ?n care ??i spui doar numele. Dar, aten?ie: ?nt?i prenumele – Maria Popescu, ?i nu Popescu Maria, ca la ?coal?.CAPITOLUL 5Formule de adresareCui ne adres?mEste permis s? te adresezi unor necunoscu?i??Categoric, nu!” – r?spunde fermec?toarea t?n?r? de dou?zeci de ani, g?ndindu-se cu spaim? la multele tentative ale b?rba?ilor care-i a?in drumul de la birou p?n? acas?. ?Bine?n?eles c? da!– Va spune, cu un aer natural, pensionarul dispus oric?nd s? le r?spund? cu amabilitate celor care nu ?tiu adresa unui muzeu sau care nu se descurc? ?ntr-un cartier.Conversa?ia ?ntre necunoscu?i nu mai reprezint? de mult un act de impolite?e, dimpotriv?. Exist? ?ns? mai multe feluri de a intra ?n contact cu oamenii. A interpela pe cineva poate fi un semn de obr?znicie, dar ?i un simplu mijloc de a ie?i din ?ncurc?tur?. Uneori acest demers se rezum? la o simpl? informa?ie, alteori devine o lung? ?i pasionant? discu?ie. Nu ne surprinde faptul c? la cozi, prin parcuri, ?n sta?iile de autobuz oameni necunoscu?i intr? ?n vorb?, ?mp?rt??indu-?i p?rerile asupra unui anumit subiect. Ce s? mai vorbim despre conversa?iile de pe actualele re?ele sociale! Nu e nimic r?u ?n toate astea, cu condi?ia ca discu?ia s? nu degenereze ?n disput?.?n c?l?torie?ntr-un ora? str?in este absolut normal s? ?ntreb?m pe cineva care e drumul spre gar? sau spre o catedral? celebr?. Este suficient s? salut?m ?i apoi, politicos, s? spunem pe scurt ce dorim. Orice om este m?ndru de ora?ul ?n care locuie?te ?i ne va r?spunde cu pl?cere. Odat? informa?ia ob?inut?, vom mul?umi ?nainte de a pleca ?n direc?ia indicat?. Se poate ?nt?mpla ?ns? ca informa?ia s? fie vag? ?i nesigur?. Pentru a nu avea ?ndoieli, e de preferat s? ?ntreb?m un ?ofer de taxi, un v?nz?tor de la un chio?c sau un agent de circula?ie. Nu trebuie s? ne jen?m s? punem asemenea ?ntreb?ri; interlocutorul va pierde doar c?teva minute. Nu vom interpela persoane foarte ?n v?rst? sau gr?bite. Un b?rbat trebuie s? fie prudent c?nd se adreseaz? unei femei ?i, ?n general, este mult mai sigur s? ne adres?m cuiva de acela?i sex cu noi.Prin meseria lor, agen?ii de circula?ie, poli?i?tii, controlorii din trenuri ?i tramvaie, hamalii, ?oferii de taxi, personalul hotelier sunt datori s? dea informa?ii. Asta nu ne ?ndrept??e?te s? nu spunem ?bun? ziua”, ?v? rog ?i ?mul?umesc.Pis?logiiEste permis s? ne adres?m vecinilor de plaj?, de mas?, c?l?torilor din tramvai, din tren, din avion sau celor care locuiesc la acela?i hotel cu noi? De ce nu? ?n principiu, nimic nu ne opre?te s? schimb?m c?teva cuvinte despre vreme sau despre un eveniment sportiv important. Din nefericire, exist? destul de mul?i oameni care nu se limiteaz? la o conversa?ie neutr?, ci ??i oblig? ?victima” s?-i asculte dep?n?ndu-?i toat? via?a – bolile copiilor, primele iubiri, nenorocirile familiei, certurile cu so?ia, rela?ia cu ?eful ?i, bine?n?eles, opiniile politice. Salvarea vine totu?i c?nd pis?logul coboar? din tren, c?ci p?n? ?i lucrurile cele mai rele au un sf?r?it…Chiar dac? persoana cu care am intrat ?n vorb? ne place ?n mod deosebit, nu se cuvine s?-i cerem num?rul de telefon sau adresa; ?n aceast? privin??, cel abordat trebuie s? aib? ini?iativa.Cum ne adres?mTitlurile?n fa?a lui Dumnezeu ?i a legii, oamenii sunt egali… dar vanitatea uman? nu are margini. Una dintre expresiile ei este etalarea cu ostenta?ie a titlurilor.?Cet??ene”. ?n timpul Revolu?iei Franceze, asist?m la abolirea titlurilor nobiliare mo?tenite din tat? ?n fiu ?i la ?nlocuirea lor cu simpla denumire de ?cet??ean”. Desfiin?area privilegiilor nobiliare perpetueaz? ideea de egalitate. ?ntre cet??eanul portar ?i cet??eanul inginer Morois, director general al firmei X, nu exist? teoretic nicio diferen??. A?a s? fie oare??Tovar??e”. O nou? revolu?ie – socialist? de data aceasta – impune la ?nceputul secolului XX termenul nivelator de ?tovar??”. El simbolizeaz? schimb?rile radicale care s-au produs ?n numeroase ??ri din Europa ?i Asia. Cu toate acestea, inegalitatea dintre oameni a continuat s? existe ?i s? marcheze via?a mai multor genera?ii. Nu-i o noutate pentru nimeni faptul c?, ?n absolut toate statele lag?rului socialist, func?ia era totul, a?a c? ?ntre ?tovar??” sau ?tov?r??ic?” ?i ?tovar??ul prim-secretar” diferen?a era ca de la cer la p?m?nt.?Tovar??ul inginer”. Singura modalitate de a te rupe de aceast? realitate oribil? r?m?nea ?nv???tura. La cap?tul unor lungi ani de studiu, puteai fi numit ?tovar??e inginer”, ?tovar??e doctor”, ?tovar??e profesor”. Drama consta ?ns? ?n faptul c? mul?i f?cuser? o facultate ?mpotriva voin?ei sau voca?iei lor, neav?nd alt? posibilitate de a dob?ndi o identitate. Titlurile astfel ob?inute s-au dovedit adeseori formale.Bunul-sim? ?i aprecierea corect? a efortului depus ?n ?coal? ne oblig? s? lu?m ?n considera?ie competen?a individului, ?i nu titlul cu care se prezint?. Ast?zi, a avea o diplom? f?r? a fi ?n stare s? faci dovada cuno?tin?elor tale ?ntr-un anumit domeniu nu ??i asigur? un loc ?n societate sau o slujb?.Ideal este s? existe o concordan?? deplin? ?ntre titlu ?i ceea ce ?tii s? faci, altfel e?ti un impostor!?Bossul”. Revenind la via?a noastr? de zi cu zi, constat?m c? dup? 1989 au ap?rut titluri noi – manager, boss, patron – a c?ror utilizare ne pune deseori ?n ?ncurc?tur?. Nu sun? bine nici ?patroane”, nici ?domnule patron” ?i nici ?boss” sau ??efule”. Preferabil e s? folosim numele de familie c?nd ne adres?m acestuia. Sau, dac? nu-l ?tim, s?-i spunem pur ?i simplu ?domnule”. Este nepermis s?-i spui superiorului t?u ierarhic ?efule! Uneori ?i se permite sau chiar e?ti rugat de ?eful t?u s?-i spui pe numele mic. Rela?iile de serviciu devin astfel mai calde ?i, ?ntre oameni binecrescu?i, respectul reciproc nu are de suferit.Numele sau func?ia?S? nu uit?m numele interlocutorului nostru, deoarece putem face gafe. Dac? ?i atribuim alt nume dec?t cel adev?rat, neglijen?a noastr? nu are nicio scuz?. S? ie?im din aceast? situa?ie adres?ndu-ne cu un simplu ?domnule drag?…” sau ?stimat? doamn?…”, ?n niciun caz cu ?domni??”, ?dudui??”, ?p?pu?ic?”, ?dulcea?o”.O alt? situa?ie este aceea ?n care nu cunoa?tem numele persoanei, dar ?tim ce profesie are. ?n acest caz vom spune: ?Bun? ziua, domnule profesor”, ?Voi urma sfaturile dumneavoastr?, domnule doctor” sau ?Domnule inginer, proiectul pe care ni l-a?i adus este foarte interesant”.Dac? juc?m rolul ?inferiorului”, titlul este absolut obligatoriu. Pacientul va spune ?domnule doctor”, ?i nu ?domnule Vasilescu”, elevul sau p?rintele vor spune ?domnule director”, ?i nu ?domnule Ionescu”, chiar dac? locuiesc ?n acela?i bloc ?i se cunosc de mult.?Da, mam?”. Un semn de polite?e este s? ad?ug?m ceva dup? un r?spuns monosilabic – ?da”, ?nu” sau ?mul?umesc”. S? spunem: ?nu, domnule”, ?da, doamn?”, ?da, mam?” sau ?mul?umesc, Ana”. De asemenea, nu este recomandabil s? vorbim la persoana a treia. De exemplu: ?Domnul mai dore?te ceva?” este o formul? rezervat? personalului de serviciu, nu gazdei. ?n familie nu trebuie s? acord?m celor apropia?i titlurile pe care le au. Este hilar ca st?p?na casei s?-i spun? femeii de serviciu: ?Ai grij? s? aranjezi camera generalului”, c?nd generalul este chiar so?ul ei.?Popeasco”. La cealalt? extrem? se plaseaz? cei care uit? s? fie politico?i cu subalternii. Auzim adesea: ?Vasilescule, d?-mi dosarul ?la.” Se spune: ?Domnule Vasilescu, d?-mi, te rog…”Nu vom folosi vocativul numelui propriu, mai ales pentru femei. A spune Popeasco, Ioneasco sau chiar Tatiano, Mario este ur?t. Vom spune doamn? (domni?oar?) Popescu sau – dac? diferen?a de rang ori v?rst? nu e prea mare – pur ?i simplu: ?Tatiana, te rog bate-mi la ma?in? pagina asta!” Nu uita?i c? orice om are dreptul s? fie numit ?domn” sau ?doamn?” ?i c? folosirea acestui apelativ este ?n primul r?nd un semn al educa?iei dumneavoastr?.Cum ne adres?m unei adun?riFormulele variaz?. La o conferin??, v? ve?i adresa cu un solemn ?doamnelor ?i domnilor”, nu ?doamnelor, domni?oarelor ?i domnilor” cum auzim adesea. La rostirea unui toast, ve?i ?ncepe prin a v? adresa celor mai importante persoane: ?stimate domnule ministru, stima?i oaspe?i”. De asemenea, ?n adun?rile oficiale v? ve?i adresa ?n primul r?nd personalit??ilor, ?ncep?nd cu cele mai marcante. Exist? o ierarhie care trebuie respectat? ?i, la nevoie, acest protocol poate fi studiat.Tot mai multe persoane apar la televizor. Intimidate de reflectoare, de camerele de luat vederi, ele ?uit?” c? vorbesc pentru milioane de oameni. Putem oare s? accept?m cu simpatie alocu?iunile unor persoane infatuate care nu ?tiu s? ne z?mbeasc? ?i nici s? ne spun? unelementar ?bun? seara” sau ?bun? ziua, stima?i telespectatori”? Ca s? nu mai vorbim de grija pe care acestea ar trebui s-o aib? fa?? de ceea ce vor s? ne comunice ?i, ?n general, de tonul pe care-l adopt?. Oric?t ar fi de sup?rat un deputat, el trebuie s? se str?duiasc? s?-?i controleze nervii ?i s? se adreseze colegilor s?i cu voce calm?, f?r? strig?te ?i invective. Nu trebuie uitat c? simpatia oamenilor se ?ndreapt? spontan spre cel umilit ?i jignit de c?tre un vorbitor prost-crescut – ?i nu spre acesta. Arta oratoriei ar trebui ?nv??at?, iar amatorismul va fi ?ntotdeauna aspru sanc?ionat de c?tre auditoriu.?i ?nc? un am?nunt. Nu vei fi niciodat? ascultat cu aten?ie ?i respect dac? apari ?n public ?ntr-o ?inut? neglijent?. Cei care te privesc pot crede c? ai petrecut noaptea ?ntr-o bodeg? ?i nu ai mai avut timp s? treci pe acas?, s? faci un du?, s? te b?rbiere?ti ?i s? te schimbi, s?-?i pui o c?ma?? curat? ?i o cravat?.Doi lei au fugit din Gr?dina zoologic?. Dup? dou? s?pt?m?ni se ?nt?lnesc, unul slab, jig?rit, cel?lalt gras ?i frumos. Cel slab, hot?r?t s? se ?ntoarc? la Zoo, ?l ?ntreab? pe cel gras cum de arat? a?a de bine.– Simplu, m-am ascuns ?n toaleta domnilor de la Parlament ?i m?n?nc ?n fiecare zi unul. ?i culmea e c? nimeni nu le observ? lipsa!Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUDe asemenea, nu este de bun gust, cum cred anumi?i demnitari, s? te ?mbraci excentric (?n culori ?ip?toare, ?n sacouri de catifea ori stofe lucitoare diminea?a) sau, ?i mai r?u, s? apari ?mbr?cat ca un gineric?, ?n alb din cap p?n? ?n picioare. Dac? ar b?nui ce impresie produc, nu ?i-ar mai pune astfel de haine niciodat?, c? doar nu sunt soli?ti de muzic? u?oar?…Cum ne adres?m doamnelor??n acest domeniu au ap?rut schimb?ri numeroase fa?? de codul vechi al bunelor maniere, dat fiind c? femeia are ast?zi alt rol ?n societate. Ea ?mparte cu b?rbatul datoria de a asigura existen?a familiei, datorie de care se achit? cu inteligen??, spirit ?ntreprinz?tor ?i mult farmec. ?n acela?i timp, femeia a devenit o persoan? public? – exist? femei savant, femei politician etc.Nu se mai face nicio deosebire ?ntre femeile c?s?torite ?i celibatare. ?n via?a social? ?i de afaceri, se ?nt?lnesc femei de toate v?rstele. ?Fetele b?tr?ne” de alt?dat? au devenit personaje de roman. Ast?zi ele sunt redactori, asistente sociale, medici sau femei de afaceri ?i duc o via?? plin?, ?n care nu mai r?m?ne loc pentru plictiseal?, tricotat, brodat etc. Femeia zilelor noastre ??i prime?te prietenii ?ntr-un interior aranjat dup? propriul ei gust ?i ??i conduce ma?ina cu dezinvoltur?.Unei asemenea femei nu-i po?i refuza titlul de ?doamn?”. E de la sine ?n?eles c?, dac? interlocutoarea dumneavoastr? este medic, ?i ve?i spune ?doamn? doctor” – titlu pe care ?i l-a cucerit prin studii ?ndelungate. Corect este deci s? te adresezi cu: doamn? ministru, director, redactor, doctor, inginer, ?i nu cu doamn? redactoare, doctor?, inginer?. (?n mediul ?colar se folose?te totu?i ?doamn? profesoar?”.) Pe de alt? parte, trebuie spus c? ?n Occident femeile ?i-au c??tigat ?n ultima vreme dreptul la un titlu de gen feminin (doamn? inginer?, directoare etc.).Ast?zi, situa?ia ?n care unei femei casnice, c?s?torit? cu un ministru sau cu un colonel, i se spune ?doamn? ministru sau ?doamn? colonel” a devenit hilar?. Am auzit chiar spun?ndu-i-se unei lini?tite gospodine ?doamn? senator” – senatorul fiind so?ul ei! Dac? doamna este ea ?ns??i senator e altceva.C?nd ?i cui putem spune ?tu”?A spune ?tu” ?n loc de ?dumneavoastr?” poate fi trecerea de la o simpl? cuno?tin?? la o cald? prietenie – sau o iubire. Dintotdeauna codul bunelor maniere a pus o grani?? ?ntre ?tu” ?i ?dumneavoastr?”. C?nd o putem transgresa?Prima regul?: hot?r?rea de a tutui pe cineva se ia doar c?nd e?ti sigur c? este bine-venit?.A doua regul?: ini?iativa de a spune ?tu” trebuie s? apar?in? persoanei mai ?n v?rst?, superiorului ierarhic sau doamnei.La v?rste apropiate, la cei din medii sociale asem?n?toare, cu acela?i grad de cultur?, este chiar ridicol s? spunem mereu ?dumneavoastr?”. Dar cred c? nu vom putea niciodat? s? spunem cu non?alan?? ?tu” b?tr?nului medic care ne-a operat sau profesorului mult mai ?n v?rst? care ne-a fost diriginte, chiar dac? am terminat o facultate ?i am devenit colegi de cancelarie.Dar ce ne facem cu cei care ne interpeleaz?, ?n magazine ?n special, cu nepermisul ?tu”? Auzim adesea, cu mare nepl?cere, spun?ndu-ni-se: ?C?te salate vrei? ?Asta-i marfa, n-o fac eu, o iei sau nu?”; ?Cobor??” ?i pentru astfel de persoane exist? o solu?ie elegant?. ?ncerca?i s? prelungi?i pu?in discu?ia ?i, cu un aer foarte natural, adresa?i-v? persoanei ?n cauz? cu ?dumneavoastr?”. La sf?r?itul micului ?scheci” – ap?s?nd mereu pe cuv?ntul ?dumneavoastr?” – ve?i ob?ine ?n mod sigur efectul dorit. Dac? nu vi se va r?spunde chiar cu ?dumneavoastr?”, ve?i fi m?car tratat cu un ?dumneata”…Dar ce ne facem cu televiziunea? Un foarte t?n?r moderator de la o emisiune ce se vrea a fi de cultur? i se adreseaz? cunoscutului profesor universitar cu nepermisul tu: ?Te mai g?nde?ti sau renun?i?” Sun? de parc? cei doi tocmai au venit ?mpreun? de pe tarla, ca s?-l parafrazez pe ?tefan Augustin Doina?. Chiar ?i doamna de pe ecran care ?mi spune ?Bine ai venit ?n buc?t?ria mea, ia o ceap? ?i tai-o m?runt” ?mi creeaz? o stare nepl?cut?; m? irit? ?i nu m? mai uit la emisiune, de?i ?mi place. Cred c? pluralul de curtoazie nu ar deranja pe nimeni: ?Lua?i o ceap? ?i t?ia?i-o m?runt…”D?nsul ?i elE o gre?eal? s? credem c? d?nsul, d?nsa, d?n?ii, d?nsele sunt pronume de polite?e, iar el, ea, ei, ele sunt forme ireveren?ioase. Strict gramatical, pronume de polite?e sunt dumneavoastr? ?i dumneata; d?nsul este un regionalism folosit ?n Moldova ?n loc de el, indiferent c? e vorba de fiin?e sau lucruri (chiar ?i unei linguri i se spune d?nsa). Pe de alt? parte, ideea c? d?nsul e o form? politicoas? a devenit at?t de general? ?n ultima vreme (p?n? ?i ?n scris!), ?nc?t ezi?i s?-l folose?ti pe el, ca nu cumva interlocutorul s? te considere un b?d?ran. ?i totu?i, corect este: ?Am vorbit cu domnul director. El mi-a spus s? revin”, ?i nu ?D?nsul mi-a spus s? revin”; ?Regina Angliei va face o vizit? ?n Rom?nia. Ea va fi ?nso?it? de…”, ?i nu ?D?nsa va fi ?nso?it? de…”De doi-trei ani, nu cred c? sunt mai mul?i, auzim tot timpul la televizor un pronume – riguros vorbind, o locu?iune pronominal? – cu adev?rat de polite?e, folosit? de obicei la persoana a treia: domnia sa, domniile lor. Gramatica Mioarei Avram spune c? asemenea forme se folosesc ?numai ?n stilul solemn”, dar iat? c? ele au devenit omniprezente ?n gura ziari?tilor: ?Domnia sa a primit o condamnare de cinci ani”, afl?m despre parlamentarul X – persoan? care, indiferent ce fapte de corup?ie are la activ, merit?, se pare, toat? stima noastr?. Nu ne r?m?ne dec?t s? sper?m c? moda ?domniei sale” folosite la tot pasul ?i pentru oricine va disp?rea c?ndva, ?mpreun? cu oamenii politici corup?i…?Mam?”, ?tat?”, ?domnule Gabriel”Azi nu li se mai spune p?rin?ilor ?dumneata”, ci mam? ?i tat? sau chiar pe numele mic. ?n multe familii, copiii li se adreseaz? simplu: Sanda, Andrei. Dac? atmosfera este destins? ?i calm?, dac? rela?iile se bazeaz? pe respect ?i afec?iune profund?, totul este OK. Nu este cazul s? ne formaliz?m ?i s? consider?m familia respectiv? prost-crescut?.Soacrelor ?i socrilor le putem spune ?i lor mam? ?i tat? sau, dac? sunt de acord, pe numele mic – Rodica, Florin. ?n unele cazuri nu se dep??e?te bariera lui ?dumneavoastr?”, a?a c? ne adres?m cu doamn? Ionescu sau cu doamn? Silvia, domnule Andrei. Trebuie men?ionat c? normele de polite?e interzic de fapt formulele de tipul doamn?/domnule prenume, despre care se spune c? sunt rezervate personalului de serviciu; vom spune, prin urmare, doamn? Popa – nu doamn? Ioana, domnule Raicu – nu domnule Gabriel. Dar dac? o asemenea adresare este complet nepotrivit? la televizor – unde moderatorii ??i interpeleaz? adesea invita?ii cu c?te un ?domnu Ticul” sau ?doamna Zoe!”, chiar dac? ace?tia sunt persoane publice –, ?n familie ea este admis?.Oricum, dac? socrilor dumneavoastr? nu le convine niciuna dintre formule, ruga?i-i s? v? spun? cum s? v? adresa?i pentru ca toat? lumea s? fie mul?umit?! Totu?i, c?nd ginerele nostru ne spune ?m?mi?icule” sau ?t?ti?icule” – ori este ?nzestrat cu mult umor, ori are ?n vedere… bijuteriile familiei!CAPITOLUL 6Arta conversa?iei ?i comportamentul ?n societateReguli pentru reu?ita conversa?ieiPericolul care amenin?? orice adunare, ?n jurul mesei familiale ca ?i la cea mai select? recep?ie, e plictiseala. Remediul cel mai sigur ?mpotriva ei este conversa?ia.Care este secretul conversa?iei? Exist? o re?et? perfect pus? la punct ce asigur? reu?ita ?n toate situa?iile? Nu, din p?cate! Nu po?i p?trunde dintr-odat? ?n acest domeniu care d? ocazia unora s?-?i desf??oare pe deplin puterea de seduc?ie, iar altora s? comit? gaf? dup? gaf?. ?ntre ariditatea plictiselii ?i pericolul ridicolului, trebuie s? urm?m un drum ale c?rui principale etape sunt tactul, discre?ia, aten?ia, ?nsufle?irea, umorul, cultura, polite?ea ?i sinceritatea.Apar aici, ca ?n aproape toate manifest?rile vie?ii ?n comun, cel pu?in dou? atitudini gre?ite. Exist? unele persoane foarte sigure pe ele, care polarizeaz? conversa?ia, ?mb?t?ndu-se cu propriile lor cuvinte, vorbind f?r? ?ncetare ?i interzic?ndu-le celorlal?i orice participare la discu?ie. La cealalt? extrem? se situeaz? t?cu?ii, timizii, cei c?rora le e o fric? teribil? s? nu gre?easc? sau s?-?i spun? vreo p?rere; adep?ii ve?nicului ?Ave?i dreptate” sau ai mai noului ?Corect!”.Ajungem astfel la situa?ia pe care o enun?a un umorist: ??n orice conversa?ie, sunt dou? feluri de indivizi: pis?logii ?i victimele.”Arta conversa?iei nu se ?nva?? ca formulele matematice. Ea este dob?ndit? mai degrab? ca o limb? str?in?, respect?nd anumite reguli ?i exers?nd-o la nesf?r?it. Voi da ?n continuare c?teva dintre aceste reguli, dar numai dumneavoastr? sunte?i ?n m?sur? s? hot?r??i dac? ele v? ajut? s? v? comporta?i agreabil ?ntr-o societate.Invit?m numai medici?Nicio conversa?ie general? ?ntre zece sau dou?sprezece persoane nu se poate prelungi mult? vreme. De aceea, o gazd? trebuie s?-?i grupeze musafirii dup? anumite criterii. La acest lucru trebuie s? ne g?ndim ?nc? din momentul ?n care facem invita?iile.Ve?i constata c? cele mai reu?ite reuniuni sunt acelea ?n care invita?ii au aceea?i profesie sau acela?i hobby. Dac? sunt medici vor aborda, f?r? ?ndoial?, subiecte de interes comun, adic? medicale. De asemenea, dac? invit?m numai profesori ?i, mai mult, ace?tia sunt colegi la aceea?i ?coal?, discu?ia se va ?nv?rti ?n jurul meseriei ce le acapareaz? toate g?ndurile. S? ne imagin?m c? din gre?eal? – c?ci este o gre?eal? – am invitat ?i un cuplu de ingineri sau doi oameni de afaceri. ?n mod cert, ace?tia se vor sim?i izola?i ?i se vor plictisi de moarte. Dup? o or? sau dou?, vor inventa un motiv ca s? plece. Cu siguran?? c? nu-i intereseaz? nici cancanurile din cancelarie ?i nici profilaxia cancerului, de exemplu, care au fost discutate cu aprindere toat? seara.Musafiri de diverse profesiiDar via?a social? ne pune ?n situa?ia s? avem ?i rela?ii cu oameni din diferite domenii de activitate, cu diverse preocup?ri. De aceea, de multe ori, suntem gazde ale unor petreceri ?n care asisten?a este eterogen?. Obliga?ia noastr? este s?-i antren?m pe cei prezen?i ?n discu?ii pl?cute, accesibile tuturor. S? nu vi se par? o exagerare, dar rolul nostru, c?nd suntem gazde, nu este departe de acela al unui regizor. Subiectele profesionale nu trebuie s? acapareze conversa?ia, pentru c? scopul ei este altul – acela de a afla lucruri noi, de interes general. De aceea vom avea grij? s? nu grup?m la mas? persoane care au aceea?i meserie. Conversa?ia poate foarte bine s? ?nceap? cu relatarea unui fapt divers ?i s? ajung? la considera?ii generale asupra eternelor probleme ale vie?ii.Subiecte tabu ?i gafeExist? subiecte care pot fi discutate doar ?ntre prieteni. Un asemenea subiect, ?i nu cel mai pu?in important, sunt banii. Dac? e permis s? vorbe?ti la o petrecere despre pre?ul unei c?l?torii, cel pu?in at?ta vreme c?t nu e cel pe care l-ai pl?tit, este o gaf? s? discu?i despre pre?ul unui cadou. Asemenea gafe ne fac s?-i recunoa?tem de la o po?t? pe parveni?i. Dar culmea prostului gust este s? te pl?ngi de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la serviciu. ?n plus, e ?i inutil – nimeni nu-?i va rezolva problemele. Vei fi doar comp?timit ?i te vei pune ?ntr-o situa?ie umilitoare.Tot gaf? e ca la o petrecere s? ceri consulta?ii cuiva cu o anumit? meserie. Niciun bancher nu-?i va indica cel mai bun plasament pentru banii t?i numai pentru c? este invitat ?n aceea?i cas? cu tine. Nimic nu-l va constr?nge s?-?i dea informa?iile pe care banca sa le cump?r? cu bani grei.Cei mai r?i dintre to?i sunt bolnavii eterni, pentru care o consulta?ie este oric?nd bine venit?, uit?nd c? niciun medic nu va putea pune un diagnostic ?n asemenea condi?ii. ?n plus, nimeni nu va fi fericit s? dea consulta?ii ?n timpul liber. Dac? are umor, ar putea reac?iona ca medicul vienez devenit celebru prin r?spunsul dat cu ocazia unei serate la care i s-a cerut o consulta?ie: ?Cu pl?cere, doamn?, binevoi?i s? v? dezbr?ca?i!”Aproape orice medic, avocat sau profesor poate s? v? relateze una sau dou? ?nt?mpl?ri care ilustreaz? mania multor oameni de a ?ncerca s? profite, ?n societate, de cuno?tin?ele profesionale ale cuiva aflat ?n timpul s?u liber.Banii, grijile familiale sau profesionale, consulta?iile de orice fel sunt deci teme de ocolit. Alte subiecte tabu sunt politica ?i religia, am?ndou? fiind legate de opinii prea ferm conturate ?n mintea omului pentru a fi schimbate la o reuniune oarecare f?r? riscul de a ajunge la ceart?. ?i una, ?i cealalt? ?in de preg?tirea ?i intelectul omului, variind uneori enorm de la o persoan? la alta. Totu?i, ?n cazul unor discu?ii aprinse, s? urm?m exemplul celor care nu-?i pierd cump?tul. ?n acela?i timp, rolul gazdei sau, ?n absen?a ei, al altui invitat este s? schimbe subiectul.S? re?inem, ?n concluzie, c? reu?ita unei petreceri depinde de talentul gazdei de a-?i alege musafirii. S? nu ne ambi?ion?m s?-i chem?m deodat? pe to?i cunoscu?ii no?tri, apar?in?nd unor medii total diferite, numai ca s? sc?p?m de ni?te obliga?ii. S? fim aten?i ?i la v?rsta invita?ilor. C?nd facem invita?iile, e bine s? preciz?m fiec?rui musafir ?n parte cine mai vine.A ?ti s? ascul?iTrebuie s? fii ?ntotdeauna atent la ceea ce ?i se spune, astfel ?nc?t s? nu-?i pui interlocutorul ?n inferioritate, chiar dac? e?ti mai instruit sau mai informat dec?t el. Asta nu ?nseamn? c? trebuie s?-i dai mereu dreptate celuilalt. Oric?t de paradoxal ar p?rea, ?n acest ?joc” po?i c?p?ta reputa?ia unui cozeur str?lucit. De ce? Pentru c? a ?ti s? ascul?i este o art?, dup? cum a te ab?ine s? dai mereu sfaturi e o dovad? de ?n?elepciune.Dialogul surzilorEste bine s? respec?i opinia celuilalt, chiar dac? difer? de a ta, deoarece s-ar putea s? fie ?ntemeiat?. Asta nu ?nseamn? s? renun?i automat la propria-?i opinie ?i nici s-o consideri minor?. Subiectul poate r?m?ne deschis, iar dialogul-unica modalitate de a-l elucida, cu condi?ia s? nu devin? un dialog al surzilor. Nimic nu te ?mpiedic? s?-?i sus?ii ideea ?n cadrul discu?iei. Dar f?-o f?r? a-?i jigni interlocutorul. S? evit?m interven?iile categorice de genul ?Aiurea!”, ?Nici vorb?! ’, ?V? ?n?ela?i! Sau ?Ce prostie!”. Ele sunt o dovad? a lipsei de educa?ie ?i pot bloca iremediabil conversa?ia. Da?i-i ?i celuilalt posibilitatea s? intervin?. Este mai potrivit s? spune?i: ?Ierta?i-m?, dar cred c? asupra p?rerii dumneavoastr? se mai poate discuta.” ?n orice caz, s? nu ne ?ntrerupem interlocutorul. Cel care o face nu este mai pu?in vinovat dec?t cel care vorbe?te tot timpul.Cine ne sunt interlocutorii?S? fim aten?i ?i cu cine st?m de vorb?. S? nu discut?m cu oricine, f?r? discern?m?nt, anumite subiecte, deoarece risc?m ca menajera, o femeie foarte cumsecade de altfel, s? umple t?rgul cu necazurile noastre!Dac? se ?nt?mpl? s? ne afl?m ?ntr-o societate alc?tuit? din persoane cu un nivel de preg?tire mai ?nalt dec?t al nostru, prudent este s? nu deschidem gura; cel pu?in nu risc?m s? ne facem de r?s! Am asistat c?ndva la urm?toarea ?nt?mplare amuzant?: ?ntr-un grup de intelectuali ce se pl?ngeau de lipsa de spa?iu din apartamentele de bloc, nimerise o t?n?r? mai pu?in ?colit?, care s-a sim?it ?n drept s? intervin?: ?Da, ave?i dreptate, ?i la noi e ?nghesuial? ?n buc?t?rie, unul intr?, altul iese – e pur ?i simplu, cum s? v? spun… un trafic de influen??!” T?n?ra, cople?it? de discu?ia elevat? ce avusese loc p?n? atunci, a g?sit prilejul s? plaseze un ?radical”, cum spune omul simplu.Aten?ie cum vorbi?i!Dac? folosi?i expresiile, cuvintele, pronun?iile sau construc?iile grupate ?n coloana din st?nga - pe care le-am auzit de la persoane cu preten?ii, nu de la oameni simpli! - v? ve?i face sigur de r?s.A?A NUA?A DA?mi cauzeaz??mi face r?ur?m?ne?i ?n telefonr?m?ne?i la telefonperiplu prin ora?Plimbare prin ora?(periplu = c?l?torie pe mare)a-?i aduce aportulA contribuiserviciServiciuora doisprezeceOra dou?sprezece?n scris nu fii r?u!Nu fi r?u!bleumarenBleumarinMi-ar placeMi-ar pl?ceaa concluziona, a aten?ionaA trage concluzia/a conchide, a atrage aten?iamijloace mass-mediaMass-mediaintreprindere (cu i)?ntreprindere (cu ?)?dec?t” f?r? nega?ie: ?Am dec?t 10 lei”?Nu am dec?t…” sau ?Am doar.?ca ?i” sau ?ca virgul? ?i” pentru evitarea unei cacofonii: ?Ca ?i comandant de nav?, am multe r?spunderi”; sau pur ?i simplu ?ca ?i” ?n loc de ?ca”, de?i nu e vorba de nicio cacofonie: ?Ca ?i librar, sunt obligat s? citesc c?r?ile pe care le v?nd.”Folosi?i ?n loc de ?ca”, dup? context: drept, precum, ?n calitate de: ??n calitate de comandant de nav?…; ?Ca librar, sunt obligat…”ButelieButeliePrevederiPrevederiCaracterCaracterLipieLipieEditorEditorAlibiAlibiAdulterAdulterCapsul?Capsul?RepercursiuniRepercusiuniOprobiuOprobriuEscrocEscrocFrustareFrustrarePropietarProprietarScluptur?Sculptur?Pluraluri (pl.)Plurale (pl.)?n ceea ce privesc?n ceea ce prive?teCe-s cu astea?Ce-i cu astea?ExpressoEspresso?n mod espres?n mod expresM-a consultat mediculM-a v?zut medicul/amConsultat un medic?mi va pare bine?mi va p?rea bineCartea va apareCartea va ap?reaSunt determinat s? v?dSunt hot?r?t s? v?d filmulFilmulAudien?? numeroas?Auditoriu/public numerosHemoragie de s?ngeHemoragieFizionomia fe?eiFizionomiaUrmeaz? dup? aceeaUrmeaz?Avansa?i mai ?n fa??Avansa?iSchimbare fortuit?Schimbare for?at?Vizavi de problem?Referitor la problem?ComplimenteleMicile complimente ?ntre?in conversa?ia, a?a cum micile cadouri ?ntre?in prieteniile. Nu este o ipocrizie s?-i faci un compliment st?p?nei casei asupra gustului bun al m?nc?rii, chiar dac? nu a g?tit-o ea. Dar s?-i spui unei femei de ?aizeci de ani c? ai luat-o drept fiica ei nu este un compliment, ci o impolite?e. Tot at?t de nepotrivit ar fi s?-i spui gazdei: ?Minunat acest por?elan. Cred c? v-a costat destul de mult!”A cer?i complimente. A face complimente exagerate este o lips? de tact, dar a cere s? ?i se fac? este o dovad? de prostie. ?nt?lnim deseori persoane avide de complimente, c?rora expresia englezeasc? to fish for compliments (a cer?i complimente) li se potrive?te foarte bine. Cum s? reac?ion?m? Pur ?i simplu vom evita cu abilitate s? le acord?m, ferindu-ne astfel s? fim caraghio?i la r?ndul nostru. Cel avid de complimente va deschide discu?ia pe o tem? care-l avantajeaz?. Neintr?nd noi ?n ?joc”, discu?ia va deveni monolog ?i prietenul nostru va sf?r?i prin a se l?uda singur.Exist? ?n fiecare dintre noi tendin?a de a ne autocaracteriza. Adesea auzim persoane care se simt datoare s? spun?: ?Eu sunt un om foarte corect”; ?Eu sunt foarte cinstit ?i discret”; ?Eu sunt foarte punctual”; ?Eu sunt foarte bun ?n meseria mea.” Dorind s? ne ofere imaginea total? a ?personalit??ii” lor, o completeaz? cu ceea ce ei vor numi ?cusururi”: ?Dar am ?i defecte: sunt prea bun, prea naiv” etc. Unii se laud? singuri, neg?nd c? o fac: ?Nu c? m? laud, dar m? ?mbrac foarte bine…” Insuportabile fiin?e!S?-i l?s?m pe ceilal?i s? ne aprecieze – dup? fapte, ?i nu dup? ?sugestiile” noastre. Aceast? categorie de oameni ce ?in s? se prezinte singuri nu ob?in ?ncrederea celor din jur; dimpotriv?, ei trezesc suspiciunea.Sinceritatea ?i minciunile conven?ionaleVoi ?ncheia acest capitol de ?Reguli pentru reu?ita conversa?iei” atac?nd un subiect mai general ?i mai delicat: indiferent ?n ce ?mprejur?ri ?i cu cine vorbim – ?ntre patru ochi cu un prieten, la serviciu cu colegii, acas? cu copiii, la o conferin?? de pres? cu ziari?tii, c?nd suntem ?ntr-o societate – trebuie s? fim ?ntotdeauna sinceri?Nu pune nimeni la ?ndoial? faptul c? a spune adev?rul – a spune ceea ce g?nde?ti – este o ?nalt? calitate moral?. Minciuna e detestabil?, mai ales c?nd cel care o practic? urm?re?te s? ob?in? avantaje personale.?i totu?i, s? ne imagin?m c? de c?te ori ?nt?lnim pe cineva suntem ?sinceri” ?i spunem adev?rul, cel pe care-l avem ?n minte (observa?ia se poate extinde p?n? la ?nt?lnirea dintre doi ?efi de stat, de pild?). Sunt sigur? c? a doua zi planeta numit? P?m?nt ar s?ri ?n aer. Multe g?nduri, multe judec??i negre, gri, bleumarin ne trec prin minte, dar un om civilizat se autocenzureaz? ?nainte de a rosti un cuv?nt ?sincer”. A?a apar micile neadev?ruri (minciuni) conven?ionale.C?nd primesc un buchet de flori iarna, nu pot s? nu g?ndesc un adev?r: au costat o avere, ?i eu a? fi preferat un kilogram de nectarine sau de struguri (pe care ?i ador). Dar spun cu tonul cel mai ?sincer” ?i cu cel mai fermec?tor z?mbet de care sunt ?n stare c? florile sunt minunate, c? sunt exact ce-mi doream. ?n timpul vizitei celui care mi le-a adus, le mai admir de c?teva ori cu voce tare. Totu?i din vasul ?n care le-am pus (este obligatoriu s? le punem ?n ap? de ?ndat? ce le-am primit), ??i scoate capul un ibiskus pe care-l antipatizez, fiindc? mi-e fric? s? nu m? ciupeasc?! Sau se r?sfa?? ni?te crizanteme albastre ?i verzi pe care le detest, c?ci ?mi plac florile naturale, nu cele care au fost constr?nse s? ?nghit? cerneal? albastr? sau de alt? culoare. Dup? plecarea musafirului m? uit cu triste?e la flori ?i la mine ?ns?mi, zic?ndu-mi c? sunt o mare mincinoas?. Dar data viitoare voi proceda exact la fel.Tuturor oamenilor din lume le place s? b?rfeasc? – adic? s? comenteze comportamentul cuiva care nu este de fa??. Tenta?ia este irezistibil?, de?i v? asigur c? nu e frumos s?-i da?i curs. Nu sunt ?ntr-at?t de naiv?, ?nc?t s? cred c? sfaturile mele vor opri pe cineva s?-?i vorbeasc? de r?u semenii. Dar nu m? pot ab?ine s? v? sf?tuiesc s? ave?i grij? cui v? comunica?i ultimele descoperiri privind, de exemplu, via?a intim? a ?efului. S? fim aten?i, prin urmare, ce vorbim, dar mai ales cu cine vorbim – ?i vom evita multe, multe necazuri. C?nd eram foarte t?n?r?, am ?ntrebat cu toat? sinceritatea un prieten de c?nd ?i de ce s-a desp?r?it de so?ie, pe care o v?zusem ?ntr-o postur? foarte tandr? cu un alt b?rbat, ?n fa?a unui cinematograf. Am primit un r?spuns evaziv ?i peste o lun? m-am trezit cu o cita?ie de la tribunal pentru a fi martor ?n procesul de divor? al prietenilor mei. Aceast? ?nt?mplare m-a vindecat definitiv s? mai fiu interesat? de via?a personal? a celor din jur ?i mai ales s-o comentez.C?nd copilul dumneavoastr? v? face cadou o cravat? care vi se pare oribil?, v? sf?tuiesc s-o aprecia?i, s-o l?uda?i, s?-i mul?umi?i copilului, ?i ve?i vedea cum ochii lui ?ncep s? str?luceasc? de bucurie; dac? a?i fi sincer, observa?ia dumneavoastr? s-ar putea s?-l complexeze ?i s?-l marcheze negativ pentru toat? via?a.Alt exemplu: copilul dumneavoastr? de ?apte ani face mari eforturi s? deseneze drept ?n caietul de teme ni?te be?i?oare, dar ?i ies cam str?mbe. Vine s? vi le arate foarte m?ndru: adev?rul este c? nu v? plac ?i, dac? a?i fi sincer, i-a?i spune cu iritare: Ce ur?te sunt! Cu cine semeni a?a de ne?ndem?natic ?i i-a?i rupe paginile din caiet. ?ns? un p?rinte inteligent spune un ?neadev?r”: ?Sunt foarte frumoase, dar hai s?-?i fac eu un model ?i s? mai ?ncerc?m.”Iat? c? am ajuns la o veche concluzie: ?n via?? spui ?i faci totul conduc?ndu-te dup? un principiu – s? se simt? bine cei din jur. Am?ni c?t po?i observa?iile nepl?cute ?i, c?nd ?n sf?r?it te hot?r??ti s? spui ce g?nde?ti, o faci cu tact, r?bdare ?i delicate?e. Pe scurt, adev?rurile cele mai adev?rate nu se spun brutal.Am citit ?ntr-o carte de John Maxwell o istorioar? simpatic?. Billy iube?te pisicile, fratele s?u John le detest?. Totu?i, din dragoste pentru Billy, John ?i g?zduie?te pisica ?n s?pt?m?na ?n care acesta lipse?te din ora?. C?nd Billy se ?ntoarce, John ?i spune sec c? pisica a murit. Dup? ce ?i trece triste?ea, pe Billy ?l apuc? furia ?i ?i spune fratelui s?u: ?Nu ai s? fii niciodat? un om civilizat, nu a?a se comunic? o veste trist?. Trebuia s? m? preg?te?ti, s?-mi spui de pild? la ?nceput c? pisica se joac? pe acoperi?, apoi, a doua zi, c? a c?zut ?i are o fractur? ?i se simte foarte r?u, iar ?n final c? nu a putut fi salvat?. Era altceva! Dar, ?n sf?r?it, s? trecem peste asta. Cum se mai simte b?tr?na noastr? m?tu?? Matilda?” ?Se joac? pe acoperi?”, r?spunde John cu o voce moale…Dac? nu vre?i s? vorbi?i cu cineva ?i ?i spune?i copilului dumneavoastr? s? r?spund? la u?? sau la telefon ?i s?-i comunice persoanei indezirabile c? nu sunte?i acas?, degeaba ?i ve?i explica celui mic c? este o minciun? protocolar?. C?nd va omite s? v? anun?e c? sunte?i chemat la ?coal? (?tie el de ce) ?i-l ve?i certa, va spune sau va g?ndi c? a fost… o minciun? protocolar?. Dar s?-i spui cuiva care lupt? cu kilogramele ?n plus ?vai ce te-ai ?ngr??at!” sau unei persoane bolnave ?ce tare ai sl?bit!” nu este o dovad? de sinceritate, ci de proast? cre?tere. Nu oricine ?tie s? fac? o cafea bun?; c?nd e?ti ?ntrebat dac? zeama aceea lung? ?i dulce ??i place, vei spune cu convingere da!Am observat c? persoanele care au ?ntotdeauna o vorb? bun? pentru cel?lalt ?i spun lucruri pl?cute au foarte mul?i prieteni, primesc invita?ii la diferite reuniuni, ?ntr-un cuv?nt sunt persoane agreate de societate. Totu?i ?i ?n acest comportament trebuie s? existe ni?te limite: nu lingu?im, nu suntem ipocri?i, nu exager?m. Nu-i spunem persoanei care a mai pus c?teva kilograme peste cele pe care oricum le avea ?n plus: ?Vai, ce-ai sl?bit! Ce bine ar??i!” Iar cel care prime?te complimentul va trebui s? ?tie ce s? r?spund?: nu va face imediat ?i el un compliment, ar fi caraghios, dar nici nu se va m?rgini s? spun? f?st?cit ?mul?umesc”. Va ?ncerca s? spun? ce simte, ce crede, sau m?car s? dea o informa?ie: ?Da, ?i mie ?mi place (obiectul pentru care mi s-a f?cut complimentul)” sau ?L-am primit cadou” sau (c?nd mi se spune c? ar?t bine) ?M? mir, pentru c? sunt foarte obosit?, ?ns? probabil c? munca ?mi prie?te!”Cred c? de aceea se scriu ?i se citesc c?r?ile de bune maniere: ca s? nu gre?im c?nd proced?m ?ntr-un anumit fel crez?nd c? a?a e politicos; s-ar putea s? afl?m c? politicos e tocmai contrariul a ceea ce facem!?n fine, trebuie s? amintesc un mare p?cat al oamenilor, acela de a avea o adev?rat? voluptate s? transmit? lucruri nepl?cute. Sunt sinceri, spun adev?rul, dar sunt… foarte antipatici. Ve?tile rele circul? repede, a?a c? feri?i-v? de rolul de mesager. Va afla singur c? este pe lista de disponibiliza?i, so?ia lui va afla singur? c? e ?n?elat? (?i dac? nu va afla cu at?t mai bine), iar mass-media are grij? de s?n?tatea noastr? ?nl?tur?ndu-ne stresul cu anun?uri lini?titoare (cresc pre?urile la alimente, la gigacalorie, la combustibili etc.) Altfel stau lucrurile c?nd v? este cerut sfatul: X m-a rugat s?-i ?mprumut ni?te bani, ce s? fac? Dac? este adev?rat c? X e un r?u platnic, sunte?i dator s? fi?i sincer ?i s?-l avertiza?i pe virtualul p?c?lit.Cum nu trebuie s? convers?mMul?i oameni foarte capabili ?n meseria lor se simt pierdu?i odat? ie?i?i din cadrul profesional ?i sufer? ?n societate de un real complex de inferioritate. Pentru ace?tia, un singur sfat: s? fie aten?i la ceea ce se petrece ?n jurul lor, s? imite (sau s? evite) ceea ce le place (sau nu). Arta conversa?iei, cum am mai spus, nu se ?nva?? dintr-odat?.Generaliz?ri, replici laconiceS? ne ferim s? tragem concluzii de o banalitate ?nfior?toare, precum: ?A?a-i rom?nu” sau ?Ah, b?rba?ii, to?i sunt la fel”. Devenim ?n mod automat ridicoli. Generaliz?rile – de tipul: ?femeile”, ?b?rba?ii”, ?patronii”, ?boga?ii”, ?s?racii” – utilizate excesiv denot? o mare s?r?cie spiritual?.Este evident c? o conversa?ie nu poate fi sus?inut? prin expresii laconice: ?da”, ?nu”. La fel, o fraz? prost ?n?eleas? nu te autorizeaz? s? lansezi un ?ce?”, ?cum?” ?n loc de ?poftim?”. ?n asemenea situa?ii, po?i da mai mult? amploare ?ntreb?rii spun?nd: ?Cum se numea ora?ul despre care vorbea?i?”B?rfaEste permis s? vorbim despre cuno?tin?ele comune care nu sunt prezente? Sigur c? da, depinde ?ns? cum o facem. Nu avem voie s? spunem nici mai mult, nici mai pu?in dec?t dac? ar fi de fa??. Ar fi de dorit s? le lu?m chiar ap?rarea ?mpotriva denigratorilor. Interven?ia noastr? ne va pune la ad?post de orice calomnie, de orice b?rf?.A-i forfeca pe cei absen?i este semnul lipsei de caracter, chiar dac? te ascunzi ?n spatele unui nevinovat ?Hai s? b?rfim un pic!”. ?n plus, este un joc foarte periculos, c?ci informa?ia ajunge mai devreme sau mai t?rziu la cei ?n cauz?. ?i este dovada unei totale lipse de inteligen??, pentru c?, evident, nu vrei s? ai neap?rat du?mani. Dac? cei absen?i ??i sunt prieteni, a-i ap?ra devine o datorie de onoare. Ab?ine?i-v? ?ns? de a le transmite penibila discu?ie, aliment?nd b?rfa. Prietenii o vor afla de la altcineva, iar dac? nu, cu at?t mai bine! Face?i-v? un principiu din a nu ?nvenina via?a celor din jur transmi??ndu-le lucruri nepl?cute. Nu este o dovad? de ?sinceritate”, ci de r?utate.Persoana care ??i spune ?verde-n fa??” cele mai mari m?g?rii are ?ntotdeauna o formul?: ???i spun ceva… dar s? nu te superi! E?ti caraghioas? cu p?l?ria asta.” Sau: ?Ai scris un articol foarte prost!” Sau: ?Am auzit c? ?eful vrea s? te dea afar?…” ?S? nu te superi” ??i poate cere b?rfitorul ?i ?nainte de a-?i spune lucruri nepl?cute despre o persoan? apropiat? ?ie. Ba m? sup?r, ar trebui s? replic?m, m? sup?r ?i nu vreau s? ascult!S? limitezi conversa?ia la a vorbi numai despre al?ii este nu numai o impolite?e, ci ?i dovada lipsei de imagina?ie. S? faci mereu afirma?ii ironice sau glume, at?t la adresa celor prezen?i, c?t ?i a celor absen?i, nu demonstreaz? c? e?ti spiritual, ci prost-crescut! Dac? v-a?i sim?it bine ?ntr-o societate, dar la proxima ocazie nu mai sunte?i invitat, g?ndi?i-v? unde a?i gre?it, c?ci a?i gre?it ?n mod sigur.Se poate ?nt?mpla ca unul dintre amatorii de calomnii sau glume proaste s? v? aleag? drept ascult?tor. ?n acest caz, exist? o solu?ie pe c?t de elegant?, pe at?t de eficient? ?i care nu necesit? dec?t pu?in curaj. Chema?i ?victima” – dac? se afl? ?n cel?lalt col? al salonului – s? participe ?i ea la discu?ie! Ar fi o lec?ie ideal? pentru b?rfitori. Dac? persoana nu este prezent?, proceda?i cum spuneam mai devreme: nu intra?i ?n joc.Problemele personaleChiar dac? sunte?i rugat, nu v? amesteca?i ?n certurile dintre p?rin?i ?i copii, dintre so?i, dintre ?ndr?gosti?i sau dintre prieteni. Ei se vor ?mp?ca ?n mod sigur, iar dumneavoastr? ve?i deveni ?apul isp??itor! Fiecare ?n parte are dreptate ?i astea sunt problemele lor. Oare nu ave?i ?i dumneavoastr? destule?Cum decurge o conversa?ie reu?it?Despre ce vorbim ?n societate??n Europa continental? nu vei trece drept un om cultivat dac? te vei limita la discu?ia despre vreme. ?n schimb, englezilor le-a intrat ?n s?nge acest subiect, pe care-l abordeaz? ori de c?te ori se ?nt?lnesc. Conversa?ia despre vreme are, s? recunoa?tem, anumite avantaje. Este extrem de u?or de ?ntre?inut, e accesibil? oricui ?i nu risc? s? ofenseze pe nimeni. O mul?ime de alte subiecte pot ?ns? capta interesul a doi sau mai mul?i invita?i, uneori al ?ntregii asisten?e: arta, literatura, sportul (cu predilec?ie fotbalul), situa?ia intern? sau interna?ional? ?i repercusiunile ei asupra destinelor individuale, ultima carte ap?rut? sau ultimul model de ma?in?, c?l?toriile ori proiectele de vacan??.Vom avea grij? s? nu-l plictisim pe interlocutorul nostru cu o tem? de care este str?in. Dac? nu a citit cartea despre care am ?nceput s? vorbim, nu vom insista la infinit povestindu-i subiectul. Ne vom rezuma la a face c?teva observa?ii pertinente, recomand?ndu-i-o cu c?ldur? (dac? este cazul).Este penibil s? te lansezi ?n comentarea ultimului film v?zut ?n ora? dac? n-ai re?inut dec?t ac?iunea. Vei capta aten?ia interlocutorilor cu formule de genul: ?El o iube?te, dar ea ?l p?r?se?te” sau ?Frumos film! M-a impresionat p?n? la lacrimi!”. Este important s? re?ii numele actorilor ?i al regizorului. Vei face o bun? impresie ?i vei comunica celor din jur ceva util.AnecdotaDe obicei, ?n orice conversa?ie se ajunge ?i la anecdote. S? fim aten?i, pentru c? exist? riscul de a spune aceea?i anecdot? acelora?i persoane. O anecdot? amuzant? poate s? relaxeze conversa?ia, cu condi?ia s? ?tii c?nd ?i cum s-o plasezi. Mai mult: pentru a fi savurat? de cei prezen?i, anecdota trebuie s? fie relatat? cu mult haz ?i… f?r? a uita poanta.Unii au un talent deosebit de a spune c?nd trebuie o glum?, dar asta nu ?nseamn? c? bancurile trebuie s? se ?in? lan?, antren?ndu-i pe to?i ?ntr-o adev?rat? competi?ie. Rumoarea fiind general?, nu mai poate fi vorba de conversa?ie. Este momentul ?n care societatea se ?mparte ?n grupuri. Unii domni sunt dispu?i s? asculte anecdote picante, de nepovestit ?n fa?a doamnelor, dar un om bine-crescut se va ab?ine s? le spun?. Oric?te scuze ?i-ar cere, oric?t de mult haz ar avea, persoana care spune bancuri decoltate se compromite. Unora chiar ?le st? bine”, sunt ?irezistibili”, se spune. Cu riscul de a p?rea demodat?, nu sunt de acord cu vorbele ?tari” ?n societate. Ele sunt acceptabile cel mult ?n cerc restr?ns, ?ntre oameni foarte apropia?i. E preferabil ca doamnele s? se eclipseze ?n asemenea situa?ii ?i s? nu pronun?e, sub niciun motiv, ele ?nsele, cuvintele de nepronun?at.Cum se ?ntre?ine ?i cum se ?ncheie o conversa?iePentru buna reu?it? a petrecerii, conversa?ia trebuie s? r?m?n? antrenant?, iar o gazd? trebuie s? ?tie cum s-o men?in? astfel; sau cum s? schimbe, cu tact, subiectul. Am fost odat? la o petrecere unde cineva a lansat, ca tem? de conversa?ie, boala ?i moartea lui Jackie Kennedy. Toat? lumea intrase, parc?, ?n trans?, fiecare ??i amintea de c?te un caz tragic, atmosfera devenise lugubr?. Slav? Domnului c?, peste vreo jum?tate de or?, st?p?na casei a g?sit gluma potrivit? prin care norii negri s-au risipit. Tot gazda poate s? intervin? ?n dialogul dintre doi interlocutori, dac? este nevoie, ?i uneori s? concilieze punctele de vedere divergente.Pentru toate recep?iile, Brillat-Savarin a formulat o regul? demn? de re?inut: ?S? invi?i pe cineva ?nseamn? s?-i asiguri o stare pl?cut? tot timpul c?t va r?m?ne sub acoperi?ul t?u.”Se spune c? trebuie s? p?r?se?ti o petrecere ?n momentul ?n care a atins culmea str?lucirii. Este cel mai bun mod de a p?stra despre ea o amintire pl?cut?. Constatarea e valabil? ?i ?n cazul conversa?iei. Nu exist? subiect pe care s?-l po?i epuiza, ?i tocmai ?n asta const? farmecul lui. Problema ?ncheierii unei conversa?ii – ceea ce echivaleaz? cu terminarea petrecerii – este foarte important?, dar aceasta depinde de musafiri, nu de gazd?. Din dorin?a de a participa ?n sf?r?it ?i ea la discu?ii, ultima poate comite mai multe gre?eli.Gre?elile gazdei, gre?elile musafirilorDup? ce a oferit toate felurile de m?ncare ?i toate b?uturile, gazda ar vrea s? se bucure ?i ea de invita?i, st?nd lini?tit? de vorb? cu ei. Dar nu o poate face dac? e dezordine!– Drept care trece la” o cur??enie general?”, str?nge tot, spal? repede toate vasele, adun? firimiturile de pe fa?a de mas? etc., cu o ostenta?ie de care nici m?car nu e con?tient?. ?n mod firesc, musafirii simt ?n aceste gesturi un semnal de plecare. Acum tot gazda comite a doua gre?eal?: ?ncearc? cu orice pre? s?-i re?in?. Se simte jignit? c? vor s? plece, implor?, ascunde po?ete, fulare, ?ncuie u?a… Chiar dac? dorin?a de a pleca a invita?ilor nu era ferm?, acum va deveni. Explica?ia e simpl? – omul se revolt? instinctiv fa?? de orice constr?ngere.Atunci cum trebuie procedat? Dac? suntem gazde, ne vom mi?ca c?t mai pu?in, dar eficient. Putem str?nge tot ce este ?n plus, putem schimba scrumierele, dar nu c?nd vrem noi, ci c?nd se ive?te un moment prielnic. Nu o vom face ?n mijlocul unei conversa?ii pasionante, de pild?. S? nu ne dorim ?n acel moment ca totul s? fie ?pahar”. O cas? deranjat? ?n timpul unei petreceri arat? foarte bine. Mai avem la ?ndem?n? ?i cealalt? solu?ie – s? l?s?m musafirii s? participe la debarasarea mesei pentru desert ?i cafea. Dac? gazda d? tonul cu naturale?e (adic? nu protesteaz?), nimeni nu se va sim?i jignit ?i vom constata c? a fi gazd? nu mai este o corvoad?, ci o pl?cere.Dac? e vorba de o reuniune preten?ioas?, cu invita?i importan?i, e bine s? apel?m la un ajutor din afar?. Putem, de pild?, s? chem?m femeia care face cur??enie ca s? spele vasele ?i s? ne ajute la buc?t?rie. Nu este exagerat s? angaj?m unul sau doi chelneri califica?i, care vor face ca ?ndatoririle gazdei s? fie foarte u?oare. ?n ambele cazuri, musafirii vor da acestor persoane mici sume de bani (dar nu prea mici!).Celelalte gre?eli care pot strica o reuniune reu?it? sunt comise de c?tre invita?i. A-?i anun?a plecarea cu voce tare, ?in?nd mor?i? s?-?i iei r?mas-bun de la toat? lumea c?nd vezi c? ceilal?i musafiri se simt foarte bine, este o impolite?e. Te vei retrage discret, vei pleca neobservat, dar vei transmite prin amfitrion toate cele bune persoanelor care au r?mas. La fel de nepl?cut este s? insi?ti s? se prelungeasc? petrecerea, chiar dac? sim?i c? ceilal?i ar dori s? fie acas?, ?n pat, s? se odihneasc? ?n sf?r?it. S-ar putea s? ai succes, lumea s? mai r?m?n?, dar amintirea acelei nop?i pierdute va provoca regrete tuturor, inclusiv gazdei.Cum ne purt?m c?nd ie?im ?n lumeNu putem vorbi despre conversa?ie, despre arta de a g?si subiecte interesante ?i de a le sus?ine cu verv?, f?r? a ne referi la rela?ia str?ns? dintre acestea ?i felul ?n care ne prezent?m ?n societate.Ne desc?l??m la u?? c?nd intr?m ?ntr-o cas??Am insistat asupra faptului c? nicio norm? de polite?e nu e b?tut? ?n cuie. ?ns? ?n ce prive?te desc?l?atul la u??, regula este strict?: la noi acas? – da, ?n vizit? – nu.Este normal ca la noi acas? s-o facem, schimb?ndu-ne cizmele pline de noroi cu papucii moi ?i comozi pe care i-am l?sat la plecare ?n antreu.Dac? suntem ?nc?l?a?i cu sandale sau pantofi ?n care ne sim?im la fel de comod ca ?n papuci, putem desigur s?-i p?str?m ?i ?n cas?, cu condi?ia s? nu ne prefacem c? ne-am ?ters pe picioare la intrare, ci chiar s-o facem c?t se poate de con?tiincios (la fel proced?m ?i ?nainte de a intra ?ntr-o cas? str?in?, ?tocim” pre?ul de la u??).Ne-am scos cizmele pline de noroi, am uitat de ele… A doua zi ne gr?bim s? plec?m la serviciu, a?a c? le ?nc?l??m cum sunt ?i, astfel echipa?i, ne aducem aminte de tot felul de m?run?i?uri pe care nu le-am pus ?n geant? – ochelarii, agenda, un pix, o batist?. C?nd ne ?ntoarcem seara acas?, ne vom mira c? mocheta e p?tat? ?i peste tot sunt buc??i de noroi uscat. ?i ?n loc s? ne cur???m doar cizmele, ca apoi s? trecemla programul nostru de sear?, suntem obliga?i s? cur???m toat? casa, irosindu-ne pu?inul timp liber pe care-l avem. Morala: cur??a?i-v? ?nc?l??mintea imediat ce intra?i ?n cas?, pentru c? ?lene?ul mai mult alearg?”!Dac? ?i explic?m copilului nostru c?t de util este s?-?i cure?e ?nc?l??rile la venire, nu la plecare, ?i dac? gestul acesta ?i intr? ?n obi?nuin??, el va avea numai de c??tigat, iar noi nu vom mai face crize de nervi v?z?ndu-l cum ?op?ie prin cas? cu adida?ii murdari!C?nd suntem ?n vizit?, ?codul” este categoric: nu, nu ne desc?l??m. E greu de suportat spectacolul pe care-l ofer? o persoan? frumos ?mbr?cat?, dar… descul??. ?mi povestea o prieten? c? a fost invitat? la un botez unde to?i musafirii aveau haine elegante – rochii de m?tase ?i bijuterii scumpe, costume cu vest? ?i papion –, ?ns? erau ?n ciorapi!Gazda e obligat? totu?i s? aib? preg?ti?i ?n antreu ni?te papuci, pe care s?-i ofere dac? musafirul insist? – fie pentru c? nu-?i poate cur??a suficient de bine ghetele, fie pentru c? ??i imagineaz? c? politicos este s? te descal?i la u??.N-am s? vorbesc despre moschei sau casele japoneze – unde desc?l?atul este obligatoriu – pentru c? oricine se va descurca la fa?a locului. Trebuie s? amintesc ?ns? despre obiceiul rom?nesc de a-?i l?sa pantofii la u??. Gestul acesta vine de la ?ar?, unde uli?ele sunt pline de glod. A-?i scoate ?gumarii” ?nainte de a p??i ?n od?ile ?mpodobite cu scoar?e ?i velin?e curate este, ?n aceste condi?ii, un lucru firesc. Deprinderea s-a p?strat la cei proasp?t veni?i de la ?ar? la ora? (transmi??ndu-se adesea genera?iilor urm?toare), de?i str?zile asfaltate de aici nu o mai justific?. Pe bun? dreptate, or??enii care-?i las? pantofii la u?? sunt cataloga?i drept ?neamuri proaste”. ?i totu?i… ?n ora?ele noastre de azi, cu asfaltul deteriorat, ?n h?rtoapele c?ruia se adun? noroiul, rug?mintea noastr?, adresat? gazdei, de a ne da o pereche de papuci nu mai pare at?t de ciudat?.Gesturile ?i ?inuta ?n societateC?nd suntem ?n societate nu ?inem m?inile ?n buzunare, dar nici pe ?olduri ?i nici la spate. Nu ne ag???m de un scaun sau de marginea unei mese ?i cu at?t mai pu?in de interlocutorul nostru. C?nd ne a?ez?m pe un fotoliu sau pe un scaun, st?m drept, aleg?ndu-ne o pozi?ie comod?, f?r? s? ne desfacem picioarele sau s? le balans?m; putem sta picior peste picior, dar f?r? s? ne ?l?f?im” ?n fotoliu ori pe canapea. Ne vom feri s? ne mi?c?m permanent m?inile ?i s? ne juc?m cu degetele. Nu ne vom apropia prea mult de interlocutor ?i nu-l vom atinge ?n cursul conversa?iei, chiar dac? ea devine palpitant?. C?nd vorbim nu ducem la gur? nici creionul, nici chibritul ?i nici scobitoarea. V? place c?nd cineva vorbe?te ?in?nd ?igara ?n gur?? Eu m? ?ntreb cum reu?e?te!La mas?. Dac? suntem la mas?, ne str?duim s? ocup?m un spa?iu rezonabil, astfel ?nc?t s? aib? loc ?i ceilal?i comeseni. Vom vorbi c?t mai pu?in, cu glas potolit, f?r? a ?ncerca s? atragem aten?ia tuturor asupra noastr?. Vom evita subiectele nepl?cute, chiar dac? boala sau moartea unei fiin?e apropiate ne obsedeaz? ?n acel moment.Str?nutul. Oare de ce punem m?na la gur? c?nd c?sc?m ?i primim ur?ri (?S?n?tate!”, ?Noroc!”) din partea celor din jur c?nd str?nut?m? Omul primitiv credea c? prin c?scat ori str?nut sufletul ne poate p?r?si trupul, iar gestul de a duce m?na la gur?, respectiv ur?rile ?ncurajatoare aveau menirea de a ?mpiedica acest lucru.C?nd ne vine s? str?nut?m, ne acoperim repede gura ?i nasul cu m?na (sau, dac? reu?im, cu batista), ?ncerc?m s? ne ?n?bu?im str?nutul sau m?car s? facem c?t mai pu?in zgomot, schi??m un vag gest de dezolare ?i cu asta incidentul ar trebui s? fie ?nchis at?t pentru noi, c?t ?i pentru cei din jur. ?n edi?iile precedente ale acestei c?r?i scriam c? a-i ura ?Noroc!”, ?S?n?tate!”, ?Faci chef!” celui care a str?nutat nu e at?t de politicos pe c?t credem, dar cititorii mei m-au convins c? e greu s? nu ?ii cont de un obicei str?vechi. ?n orice caz, dac? str?nutul este urmat de tuse, ochi l?crim?nd, nas care curge, nu continu?m cu ur?rile, ci chiar ne prefacem c? nu observ?m jena omului din fa?a noastr? – ?n mod evident bolnav.Sacoul domnilor. La o recep?ie, vara, un b?rbat nu-?i scoate haina f?r? s? fie invitat s-o fac?, iar dac? poart? bretele n-o face niciodat?. A ?nso?i acest gest de ?ntrebarea: ??mi permite?i?” e o dovad? de proast? cre?tere, pentru c? faptul este ?mplinit. Ce gazd? ar fi aceea care ar r?spunde prompt: ?Nu!”?Regula de a nu ap?rea ?n public doar ?n c?ma?? ?i bretele mai este ?nc? ?n vigoare! Nu vorbesc aici de moda bretelelor late, purtate f?r? sacou, cu cravat? sau papion asortate; este doar o mod? – poate o s? treac?.?ntre dezinvoltur? ?i obr?znicie?ntr-o societate, gesturile sunt, de multe ori, mai importante dec?t cuvintele. ?n principiu, legile ospitalit??ii oblig? gazda s? ?ndeplineasc? musafirilor aproape orice dorin?? pentru ca ace?tia s? se simt? c?t mai bine. Este ?ns? de datoria invita?ilor s? nu abuzeze de aceast? libertate. Oric?t de bine-crescut? ar fi persoana care ne prime?te, are ?i ea o limit? a r?bd?rii. S? nu o punem ?n situa?ia delicat? de a deveni la r?ndul ei nepoliticoas?, silind-o s? ne interzic? anumite gesturi. Ne putem sim?i ?ntr-o cas? str?in? ?ca la noi acas?”, dar s? nu uit?m c? nu suntem chiar acas?! De pild?, nu vom veni ?n vizit? cu c?inele, mai ales dac? afar? plou? ?i e noroi.Oamenii sunt prin natura lor egoi?ti ?i este normal s? doreasc? s? se simt? c?t mai bine, ?n orice ?mprejurare. Dar a te purta cu prea mult? ?naturale?e”, f?r? a ?ine cont de cei din jurul t?u, nu se cuvine. S? nu confund?m dezinvoltura cu obr?znicia!?n tot ceea ce facem ?n societate, important este s? avem sim?ul m?surii. Nimeni nu te va obliga s? stai cu haina pe tine c?nd ?n cas? sunt 30 de grade, nimeni nu-?i va interzice s? dai un scurt telefon sau s?-?i aprinzi o ?igar?. Dar este o mare diferen?? ?ntre cel care a ob?inut aprobarea gazdei f?c?nd aluzii discrete – de tipul: ?E foarte cald ?n cas?”, ?Nu mi-am anun?at familia c? ?nt?rzii” sau ?Se poate fuma?” – ?i cel care ??i scoate degajat haina de cum intr? ?n cas?, ??i scoate ?i mobilul ?i nu-l mai las? din m?n? ori ??i aprinde ?igar? de la ?igar? ?ntr-o camer? unde sunt copii sau persoane bolnave. S?-i amintim aici ?i pe infernalii musafiri care uit? s? plece deoarece se simt foarte bine, chiar dac? e trecut de miezul nop?ii. Poate c? gazda nu va spune nimic, dar nu este greu s? ne imagin?m ce g?nde?te!Aceste sugestii sunt valabile pentru toate ocaziile ?n care ?ie?im ?n lume”, fie c? e vorba de o petrecere, fie c? e vorba de o vizit? neprotocolar? la ni?te prieteni apropia?i sau chiar la membri de familie care locuiesc separat de unicarea cu ceilal?iA nu-?i privi interlocutorul ?n timp ce vorbe?ti cu el trece drept lips? de respect. E foarte nepl?cut s? vorbe?ti cu cineva c?ruia ?i fug ochii ?n toate p?r?ile.Oric?t de serioas? ar fi o discu?ie, trebuie s?-i acord?m interlocutorului un sur?s amical. Dar s? ne ab?inem de la a r?de ?ndelung c?nd poveste?te cineva o istorioar?, ?i cu at?t mai mult c?nd o facem noi ?n?ine. De asemenea, nu vom r?de c?nd cineva face o mic? gaf?, m?car pentru c? nici noi nu suntem scuti?i de asemenea ?ncurc?turi.C?nd vrei s? comunici cu o persoan? care este mai departe de tine, e bine s?-?i st?p?ne?ti ner?bdarea p?n? c?nd g?se?ti o ocazie favorabil? s? te apropii de ea. De asemenea, ?n societate nu c?n?i, nu fluieri, nu fredonezi melodii, chiar dac? e?ti ?nzestrat cu o voce fermec?toare.Musafirul r?mas singurSe poate ?nt?mpla ca din anumite motive – de pild? ceilal?i invita?i nu au sosit ?nc? – un musafir s? nu aib? cu cine sta de vorb?. ?n aceast? situa?ie, o gazd? atent? (dar care mai are pu?in? treab? ?n buc?t?rie) va avea grij? s?-i g?seasc? celui care s-ar putea plictisi o ocupa?ie agreabil?. ?i va oferi ceva de b?ut, ?i va da o revist? sau ?i va propune s? asculte muzic?. La r?ndul lui, invitatul va a?tepta lini?tit, f?r? s? se simt? ?ndrept??it s?-?i ?omoare timpul” f?c?nd o inspec?ie prin toat? casa ?i, ?nc? mai grav, ating?nd diferite obiecte ce-i st?rnesc curiozitatea.C?r?ile. Ne putem uita ?n bibliotec? dup? ce am cerut voie, dar nu ne vom lua un bra? de c?r?i pentru acas?. Vom cere, dac? dorim, una singur?, av?nd grij? s? preciz?m c?nd o aducem ?napoi ?i chiar s-o aducem la momentul promis! Gazda ar trebui s? noteze ?ntr-un caiet preg?tit ?n acest scop cine, c?nd ?i ce carte a luat. Nu v? baza?i pe memorie! Proceda?i la fel cu CD-urile. Dac? cineva se simte jignit este de rea-credin??.Cum ne exprim?mEste firesc s? amintim, referitor la conversa?ie, c?teva reguli privind limbajul pe care-l folosim.Conversa?ia este o excelent? ?coal? de retoric?. Unde am putea s? ne familiariz?m mai bine cu ?arta vorbirii” dec?t ?ntr-un cerc de persoane cultivate? S? ascul?i cu aten?ie ce se spune, s? te str?duie?ti s? folose?ti un limbaj ales, analiz?ndu-te cu sim? critic, este cel mai bun mijloc de a-?i ?mbog??i vocabularul ?i a-?i l?rgi posibilit??ile de exprimare. Zi de zi ?nt?lnim persoane care nu sunt capabile s? finalizeze o idee. Neg?sind cuvintele potrivite, ele las? frazele neterminate; adesea, povestirile lor sunt de ne?n?eles. Exemplul clasic prin care psihologii demonstreaz? dificultatea de a te exprima f?r? a recurge la semne este cel al sc?rii ?n spiral? pe care trebuie s-o define?ti ?n pu?ine cuvinte. Din o sut? de persoane c?rora le-am pune ?ntrebarea, abia zece ar reu?i s? r?spund? f?r? s? schi?eze ?n aer un tirbu?on ascendent!Exista pe vremuri un joc de societate pe c?t de distractiv, pe at?t de instructiv. El consta ?n alegerea de c?tre gazd? sau invita?i a unor grupe de cuvinte, de pild? cinci substantive comune, cinci no?iuni abstracte ?i cinci cuvinte rare, c?rora participan?ii trebuiau s? le dea defini?ii corecte. Plec?nd de la ?covor”, ?sifon”, ?salat?”, ?floare”, ?melc”, trec?nd prin ?ncercarea de a defini metempsihoz?, parapsihologia, iubirea, hobby-ul, charism? ?i ajung?nd la ?broccoli”, ?andiv?”, ?babuin”, ?ha?i?”, ?truf?”, jocul poate deveni pasionant. Rar vor putea fi evitate defini?iile de genul: iubirea este c?nd… Din p?cate, acest autentic exerci?iu intelectual a fost ?nlocuit cu altul care-i invit? pe cei prezen?i s? se exprime prin semne, s? mimeze un cuv?nt. ?Mima”, cum e numit jocul, se practic? adesea ?n taberele pentru copii ?i la petreceri, dar r?m?ne doar un mijloc de distrac?ie, lipsit de elementul instructiv – ?mbog??irea vocabularului.Ticurile verbaleAm observat c? din cauza unui vocabular s?rac, semn al lipsei de cultur?, majoritatea oamenilor las? balt? o discu?ie abia ?nceput? sau se refugiaz? ?n expresii de o mare banalitate, cum ar fi: ?E foarte adev?rat”, ?A?a e via?a”, ?A?a e lumea”. Pe de alt? parte, trebuie s? ne ferim s? folosim ?n permanen?? expresii ca: ?Pe cuv?nt de onoare!” ?Pe cuv?ntul meu!”, ?Fantastic!”, ?Formidabil!”, ?Nemaiauzit!”, crez?nd c? ele dau greutate spuselor noastre. Larg r?sp?ndite sunt ?i aceste adev?rate ticuri verbale: ?Nu ?tiu cum s?-?i spun”, ?Ce s?-?i povestesc”, ?Asta-i treaba”, ?Adic?… n-am ?n?eles”; s? recunoa?tem c? ele au devenit reprezentative pentru o larg? categorie de oameni care, dac? ar renun?a la ele, ar constata c? n-ar mai avea nimic de spus. Dar cel mai obositor este felul ?n care unii ??i termin? (sau ??i ?ncep) toate frazele cu: ?Asta este”, ?Nu-i a?a?”, ??ti?i?”, ?Ce s?-i faci?”, ?M? rog”, ??n sf?r?it”, ?Auzi?”, ??n?elegi?”, mai ales la telefon. ?n general, aceste formule fie sunt agresive, fie cer o aprobare, dar cel mai des nu au niciun sens, sunt vorbe goale. Ele r?nesc pur ?i simplu auzul, ca zgomotul acului pe o veche plac? de patefon. S? recunoa?tem c? ne plictise?te de moarte o discu?ie cu fraze de tipul: ?Duminica trecut? am mers la ginerele meu, nu-i a?a? Ne-a dus cu ma?ina, m? rog… ?i ce s-a ?nt?mplat, ?tii? Timpul s-a stricat, ce s?-i faci! Cu ma?ina noastr?, o Dacie, ?n?elegi? C?nd ai o duminic? liber?, nu ?tiu cum s?-?i spun…” ?.a.m.d.La frontiera dintre nepolite?e ?i s?r?cie mental? se plaseaz? r?spunsurile stereotipe, ?i ele ticuri verbale, de genul: ?Da, natural!”, ?Este absolut clar!”, ?Exact”, ?Corect”, ?Nicio leg?tur?!”, ?Total exclus”. Cu un brutal ?Nu m? intereseaz?” ??i taie vorba, c?nd spui ?i tu ceva, pis?logul care te-a silit s? ascul?i o lung? relatare despre starea s?n?t??ii unei persoane pe care o cuno?ti vag. ?n ambele cazuri e?ti ?ndrept??it s? te sim?i ofensat. Este de dorit s? ne cizel?m purtarea ?i vocabularul, f?c?nd efortul de a ne debarasa de acest balast lingvistic care ne poate plasa ?n categoria oamenilor prost-crescu?i.Ticuri verbale la TV. Iat? ?i c?teva ?g?selni?e” ale prezentatorilor no?tri TV, at?t de des folosite ?nc?t s-au transformat ?n ticuri verbale ale profesiei: ?V? dorim o sear? mai bun?!”, ?V? dorim o noapte ca-n filme”, ba chiar ?o noapte tinereasc?” (?!) Aceia?i prezentatori repet? excesiv numele (mic!) al colegilor, str?duindu-se s? dea impresia de colocvialitate. A?a a ap?rut ?institu?ia” Andreei, despre care scria at?t de savuros Alex. ?tef?nescu. Nu rezist s? nu-i reproduc articolul publicat mai demult, dar, schimb?nd ce-i de schimbat, valabil ?i azi.Andreea ?i politica mondial?Aproape nu exist? televiziune care s? nu aib? c?te o Andreea – unele au chiar dou?. Iar dac? se ?nt?mpl? ca una s? se afle ?n studio, iar alta ?n str?in?tate, pentru o transmisie direct?, ?ntre ele se leag? un dialog ciripitor, la persoana a doua singular:–?Andreea, m? auzi? Ce mai face Helmut Kohl?–?Helmut Kohl, Andreea, sus?ine Rom?nia.–?E?ti sigur?, Andreea, c? o sus?ine?–?Da, Andreea, n-am nicio ?ndoial?.Telespectatorul se simte inoportun asist?nd la aceast? discu?ie intim?. Schimb? canalul, dar aude ceva asem?n?tor:–?Spune-mi, Andreea, cum a reac?ionat Jacques Chirac… etc.Fiecare Andreea ?ine politica mondial? – vorba poetului – ?n degetul ei mic. A?a se ?i explic? delicatul echilibru al situa?iei interna?ionale.ALEX. ?TEF?NESCUAud adesea la radio ?i la TV ?ora doisprezece”! Dac? prezentatorii sau crainicii, care ar trebui s? vorbeasc? foarte corect, s? fie un model, vor spune ?i ?ora doi”, le propun s? continue a?a: ?… vor avea loc doi manifest?ri la care vor asista doi personalit??i…”.Vorbitul ?n limbi str?ineS? nu vorbim c?nd suntem ?n societate ?ntr-o limb? pe care nu o ?n?elege toat? lumea. E o lips? de polite?e s? vorbe?ti cu un prieten ?n francez?, de exemplu, c?nd to?i ?tiu c? prietenul vorbe?te rom?ne?te foarte bine. ?n plus, putem avea surprize, c?ci e posibil ca cineva din asisten?? s? fi ?nv??at limba respectiv? pe genunchii bunicii ?i s? ?n?eleag? perfect observa?ia nepl?cut? pe care ai f?cut-o la adresa lui. Trebuie s? renun??m la acest obicei prost, ca ?i la semnele conspirative – vorbitul la ureche, clipitul semnificativ din ochi –, la gesturile cu m?na pe care le credem discrete, ?ntr-un cuv?nt, la tot ce ?i exclude din conversa?ie pe ceilal?i.Sensul cuvintelorUn loc special ?l ocup? ?n acest capitol despre exprimare folosirea incorect? a limbii fie din ignoran??, fie din neglijen??. Pentru un om mai pu?in instruit sau pentru un autodidact, dac? sunt con?tien?i de handicapul lor, solu?ia de a nu se face de r?s e foarte simpl? – ocolesc cuvintele de a c?ror semnifica?ie ?i pronun?ie nu sunt siguri. Ideal ar fi s? se l?mureasc? pe loc, ?ntreb?nd, sau s? consulte mai t?rziu, c?nd ajung acas?, un dic?ionar. Nu este deloc degradant s? ?ntrebi: ?Ce se ?n?elege prin fezabil?” ?Ce este o lipotimie?” sau s? recuno?ti: ?Nu-mi este limpede termenul de lobby”, ?Eu nu ?tiu ce este un truism”.Mai penibil? e situa?ia ?n care vorbe?te incorect o persoan? cu preten?ii. Pe moment, poate p?rea amuzant, dar, dac? ne g?ndim c? suntem un popor care a fost condus at?tea decenii de oameni incompeten?i ?i incul?i, nu putem s? nu ne ?ntrist?m.Cuvintele folosite anapoda fac mai cur?nd obiectul studiilor de specialitate. M? voi opri numai la c?teva exemple, peste care am dat absolut ?nt?mpl?tor, exemple stupefiante, aproape incredibile. Un ?nalt demnitar este intervievat pe tema cuplului Ceau?escu, pe care ?l cuno?tea ?ndeaproape. ?Vorbeau ?ntr-un limbaj marginalizat”, spune el. ?Cum adic??”, ?ncearc? s? se l?mureasc?, pierit, reporterul. ?Adic? un limbaj de la marginea ora?ului.”?n timpul prezent?rii telejurnalului, un crainic str?nut?. Este omene?te! Dar el nu trece peste incident, spun?nd simplu: ?V? rog s? m? scuza?i!”, ci se simte dator s? precizeze: ?M? scuza?i, este doar o simpl? indispozi?ie local?!” Crainica de la telejurnal spune ?ntr-o zi cu dezinvoltur?: cultul mozaic (?n loc de mozaic)! De cur?nd, am auzit la radio ?a face meandre” ?n loc de ?a-?i face mendrele”…Eu cred c? ?i ?n acest domeniu e vorba de bun?-cre?tere, de educa?ie. Nu trebuie s? folosim dec?t acele cuvinte pe care le-am ?nv??at fie la ?coal?, fie din dic?ionare (chiar dic?ionare online, de ce nu?), fie din lecturi serioase. Nu v? baza?i pe ce a?i prins dup? ureche.Foarte multe cuvinte seam?n? ?ntre ele, deosebindu-se doar printr-o singur? liter? sau, a?a cum am v?zut mai sus, doar prin accent. De cele mai multe ori, ele desemneaz? (nu ?deseneaz?”!) no?iuni f?r? nicio leg?tur? ?ntre ele. Vorbitorul mai pu?in instruit este tentat s? utilizeze termenul care ?i sugereaz? ceva cunoscut. Pristanda spune ?renumera?ie mic?” pentru c? se g?nde?te la num?ratul banilor. Dar ?i ast?zi, nu numai pe vremea lui Caragiale, oamenii vorbesc incorect, ?i ?nc? oameni cu preten?ii.Se folose?te gre?it babet? pentru bavet?, teste pentru taste, neutralizare pentru naturalizare, pragmatism pentru prognatism, abulie pentru bulimie etc. Nu putem atribui un sens fantezist unui cuv?nt numai pentru c? nu-i cunoa?tem sensul adev?rat. Chiar dac? ave?i imagina?ie bogat?, so?ia morganatic? nu e totuna – cum credea?i – cu Fata Morgana…Neologisme recentePe vremuri, manierele elegante – cum s? te por?i ?n societate, cum s? vorbe?ti, cum s? m?n?nci, cum s? dansezi etc.– Erau apanajul aristocra?ilor. Asta se ?nt?mpla demult, acum vreo 180 de ani. Cu timpul ?ns?, ?codul bunelor maniere” s-a transformat din ?obiect” de lux ?n ?obiect” de strict? necesitate pentru 99 din popula?ia globului. Pentru s?n?tatea moral?, pentru armonia social?, pentru lini?tea noastr?, cu to?ii ne dorim s? intr?m… ?n r?ndul lumii. Bunele maniere nu sunt ?tiute neap?rat de c?tre cei ?coli?i – dac? mi-a? permite s? fiu r?ut?cioas?, a? spune c? dimpotriv?! Exist? persoane ?nc?nt?toare, bine-crescute, at?t printre medici, ingineri sau profesori, c?t ?i printre v?nz?tori, zugravi, portari, femei de serviciu etc. Dar prima categorie are mai u?or acces la nenum?ratele cuvinte ?i expresii str?ine care au intrat masiv, dup? 1989, ?n limba noastr? cea de toate zilele, f?r? ca cineva s? le fi tradus ?n prealabil.Este vorba de fapt despre neologisme, cuvinte din alte limbi care intr? uneori firesc ?n limba unei ??ri, ?mbog??ind-o ?i ?mprosp?t?nd-o, iar alteori abuziv, c?ci pentru ele exist? ?i echivalente autohtone. De pild?, ar fi cam caraghios s?-i schimbi numele patrupedului pe care l-ai botezat Dog, strig?ndu-i C?ine! Sau s? nume?ti mouse-ul calculatorului ?oricel (de?i sun? foarte dr?gu?, iar francezii au f?cut-o de la bun ?nceput – ?i spun souris).?n edi?iile precedente ale acestei c?r?i continuam: ?Dar tot caraghios este s? spui ?m? duc s? fac shopping? (?n loc de cump?r?turi) sau ?sunt fatigat? (?n loc de obosit).” Acum ?mi dau seama c? multe cuvinte engleze?ti (printre care chiar shopping) practic au intrat ?n limba rom?n?, unele c?p?t?nd nuan?e ce le deosebesc ?ntru c?tva de echivalentele autohtone.Oricum, dat fiind c? grija mea este s?-mi ap?r cititorul de a se face de r?s f?r? voia lui, ?mi permit s? dau ?n continuare sensul ?n care sunt folosite ast?zi ?n limba rom?n? curent? anumite cuvinte ?i expresii str?ine, astfel ?nc?t cei ce n-au avut posibilitatea s? ?nve?e englez? ?i francez? s? le rosteasc? f?r? teama de a gre?i.?tia?i sensul acestor cuvinte?bestseller (engl., bestsel?r):carte sau alt produs care se vinde foarte binebusiness (engl., biznis):afacere, tranzac?ie; firm?; comer?boss (engl., bos):?ef, patron, directorbroker (engl., brouc?r):persoan? care vinde/cump?r? bunuri sau active pentru al?ii; agent de schimbcash (engl., che?):bani ghea??, numerarcool (engl., jargon, cul):super, meseria?, mi?to, marf?copyright (engl., copirait):drept de autor; drept de reproducere a operei unui autordesign (engl., dizain):aspect, linie a unui obiect (?Ce design frumos are acest fotoliu!”)fashion (engl., fe??n):Mod?fastfood (engl., fast fud):restaurant cu m?ncare preparat? la minut, relativ ieftin?gay (engl., ghei):homosexualhaute-couture (franc, ot cutür):crea?ii vestimentare unicat, de lux, executate de mari case de mod?high-life (engl., hai laif):?nalta societate, lumea bun?hobby (engl., hobi):ocupa?ie favorit? a cuiva ?n timpul liberhot-dog (engl.):crenvur?t cald cu mu?tar sau ketchup, pus ?ntr-o p?ini??job (engl., giob):slujb?, serviciujogging (engl·. gioghing):alergare u?oar?, practicat? pentru men?inerea unei bune condi?ii fiziceleasing (engl., lizing):form? special? de ?nchiriere a unor bunuri pe o perioad? limitat?, la sf?r?itul c?reia cel care a ?nchiriat poate opta pentru achizi?ia acelui bun ?n schimbul unei pl??ilifestyle (engl., laif stail):mod tipic de via?? care reflect? atitudinile, preferin?ele unui individ sau ale unui gruplive (engl., laiv):?n directlobby - ?a face lobby” (engl., lobi):a desf??ura activit??i de influen?are a unui grup (de ex., a parlamentarilor)look (engl., luk):aspectul exterior, fizic ?i vestimentar, al unei persoaneplayboy (engl., plei boi):b?rbat sau b?iat de bani gata, care duce o via?? de pl?ceri, lipsit? de responsabilit??isale (engl., seil):ofert? de m?rfuri la pre? redusshow-business / show-biz (engl., ?ou biznis/?ou biz):termen generic pentru produc?ia de teatru, film, televiziune, radio, muzic? u?oar?, spectacole de divertismenttabloid:ziar cu pagini av?nd jum?tate din dimensiunea obi?nuit? ?i care con?in ?tiri de senza?ie ?i multe fotografiitop (engl.):clasament, ierarhie (?topul celor mai populare melodii”); pozi?ia de v?rf ?ntr-un clasament (?aceast? melodie a ajuns ?n top”)summit (engl., samit):reuniune politic? la nivel ?naltGrija fa?? de ceilal?iLipsa de tact?n orice ocazie ?i ?n orice conversa?ie, trebuie s?-?i cuno?ti locul. Dac? invitatul de onoare atrage aten?ia asupra lui, acest lucru este normal. Dar dac? un invitat insignifiant acapareaz? inten?ionat ?ntreaga conversa?ie, atrage toate privirile spre el, ?ntr-un cuv?nt se dore?te punctul de atrac?ie, el d? dovad? de o evident? lips? de tact. S?-?i spui ?n gura mare necazurile familiale ori intime ?n fa?a unei adun?ri ?nt?mpl?toare sau s? fii agresiv fa?? de ceilal?i invita?i constituie gafe de neiertat. S? critici, s? vrei s? corectezi pe loc micile manii ale celorlal?i sunt manifest?ri de om m?rginit. Po?i foarte bine s? te ab?ii de la a face unui filatelist remarci dispre?uitoare la adresa micilor p?tr??ele de h?rtie colorat?, s? renun?i la a ?ine unui fum?tor o conferin?? asupra pericolelor tutunului, iar unui supersti?ios un discurs despre succesele tale ob?inute ?ntr-o vineri, pe data de isioanele. Mul?i se simt ?ndrept??i?i s?-?i roage cuno?tin?ele care pleac? ?n str?in?tate s? le fac? ?mici” comisioane: s? duc? un pache?el unui coleg de ?coal? care a p?r?sit de mult Rom?nia ori s? le aduc? un medicament, ni?te nasturi sau o pies? de ma?in?, preciz?nd c? acolo cost? ?nimica toat?”. Nu v? ?nc?rca?i nici m?car prietenii buni cu asemenea sarcini – ?n lumea globalizat? ?n care tr?im exist? cu siguran?? o alt? solu?ie pentru problema dumneavoastr?. Observa?ia este valabil? ?i pentru persoanele care re?in din conversa?ie numai ce le intereseaz? ?i nu scap? prilejul de a cere s? li se fac? mici servicii – s? i se pun? copilului o pil? la profesorul de matematic?, s? fie recomanda?i unei persoane importante ?.a.m.d.Re?ine?i c?teva reguli!?n ?ncheierea acestui spinos capitol, s? reamintim c?teva reguli ferme care trebuie respectate pentru a purta o conversa?ie civilizat?:S? nu agres?m sau s? nu ne enerv?m interlocutorul prin prea puternica noastr? personalitate, baz?ndu-ne pe excelenta p?rere pe care o avem despre noi. S? nu spunem, de exemplu: Eu ?ntotdeauna, eu niciodat?… eu, eu, eu. S? nu ridic?m tonul, s? nu ?ip?m.S? nu transform?m o conversa?ie ?ntr-un dialog al surzilor. ?Necomunicarea” este, se pare, un blestem al timpului ?n care tr?im. Eugène Ionesco a ilustrat-o ?n C?nt?rea?a cheal? plec?nd de la un manual de ?nv??are a limbii engleze, dar cred c? putea s? plece de la orice banal dialog cotidian. Aparent, ne ascult?m interlocutorul, ?n realitate ne g?ndim la ale noastre. Este unul dintre motivele ?nsingur?rii ?i triste?ii omului ?modern”. S? ?nv???m s?-i ?i auzim pe ceilal?i c?nd ?i ?ascult?m”.S? nu ne ?ntrerupem brutal interlocutorul, ci s? a?tept?m cu r?bdare ?i tact un moment prielnic pentru a ne spune ?i noi p?rerea.S? nu ne amestec?m ?ntr-o discu?ie str?in?, mai ales c?nd ?nt?lnim, pe strad?, o cuno?tin?? care st? de vorb? cu cineva.S? nu vorbim tot timpul despre minun??iile de copii pe care-i avem ?i nici despre persoane pe care cei de fa?? nu le cunosc.CAPITOLUL 7Telefonul – flagel, sau binefacere?Cum folosim telefonulAu trecut 140 de ani de c?nd americanul Alexander Graham Bell a inventat telefonul (1876) c?ruia azi i se spune ?fix” pentru a-l deosebi de telefonul ?mobil”, dezvoltat de John F. Mitchell ?i Martin Cooper de la compania Motorola (SUA) ?n 1973 ?i av?nd un model disponibil comercial peste zece ani, ?n 1983. Ast?zi, existen?a noastr? este de neconceput f?r? telefon. Tipul acesta de comunicare ocup? un loc primordial ?n afaceri, ?n rela?iile noastre familiale, amicale, sociale. Recurgem de zeci de ori pe zi la telefon, f?r? s? ne g?ndim cum ne-ar ar?ta via?a ?n lipsa acestei minunate inven?ii.Nu trebuie ?ns? ca tehnica modern? ?i confortul oferit de ea s? ne fac? s? uit?m statutul nostru de oameni bine-crescu?i. Bunele maniere sunt necesare ?i c?nd vorbim la telefon, oric?t de nesemnificativ? este conversa?ia.ABC-ul convorbirii civilizate la telefonul fixCinci apeluri. C?nd sun? telefonul, trebuie s? r?spundem cel mai t?rziu dup? al cincilea apel. Dac? ceva ne ?mpiedic? s-o facem (suntem sub du? sau intr?m ?n cas? chiar atunci, ?nc?rca?i cu saco?e de cump?r?turi), ne cerem scuze celui care telefoneaz? c? i-am r?spuns at?t de t?rziu. Numai c?… n-ar trebui s? fie cazul – vezi ?n continuare.De asemenea, c?nd chem?m pe cineva nu vom l?sa aparatul s? sune mai mult de cinci ori dec?t ?n cazuri speciale (urgen?e).De la ?alo” la ?ncheierea convorbirii. Modul ?n care ?ncepe o convorbire telefonic? difer? de la ?ar? la ?ar? ?i se ?nscrie ?ntr-un adev?rat ?cod”. De pild?, ?n Germania, c?nd r?spunde la telefon, cel c?utat ??i spune automat numele ?i a?teapt?: cel care a sunat ??i declin? ?i el numele. La noi, s-a stabilit regula ca persoana care sun? s? se prezinte, dup? ce, obligatoriu, a spus ?Bun? ziua”, ?Bun? seara” sau ?Bun? diminea?a, m? scuza?i c? v? deranjez, sunt Maria Ionescu, pot s? vorbesc cu…”. Dac? este vorba de o conversa?ie pe teme de serviciu, nu ne vom spune numai numele, ci ?i profesia: ?Sunt inginerul Dan Ionescu ?i a? dori s? vorbesc cu…”. S? evit?m deci situa?ia extrem de nepl?cut? c?nd, nedeclin?ndu-ne identitatea de la ?nceput, suntem chestiona?i: ?Dar cine ?ntreab?? S? v?d dac? e aici!” Chiar dac? persoana pe care o c?ut?m lipse?te, nu vom sc?pa de sentimentul penibil c? ea ne evit?.Formula de ?nceput ?alo” trebuie deci s? fie urmat?, dup? salut, de numele persoanei care telefoneaz?, chiar dac?, ?n cazul aparatelor modeme, numele (dac? au fost ?nregistrate ?n prealabil) se afi?eaz?. S? preciz?m c? este o lips? de delicate?e ca un b?rbat care cere la telefon o femeie, sau o femeie care cere la telefon un b?rbat s? nu se prezinte so?ului ei, respectiv so?iei lui.Nu exist? dec?t pu?ine excep?ii de la obliga?ia de a saluta la telefon: c?nd sun?m la pompieri, la poli?ie sau la salvare, fiind vorba de un caz de for?? major?. Un om civilizat spune ?ns? bun? ziua ?i c?nd telefoneaz? la informa?ii, deranjamente, companii de taxiuri ?.a.m.d.?n via?a de zi cu zi, exist? totu?i situa?ii ?n care nu este nevoie s? ne recomand?m: ?n convorbirile cu membrii familiei sau cu prietenii apropia?i, care ne recunosc dup? voce. Dar este prudent ca de fiecare dat?, ?nainte de a ?ncepe convorbirea, s? ne asigur?m c? vorbim cu cine trebuie.Regula este ca persoana care a sunat s? pun? cap?t discu?iei, except?nd cazul ?n care interlocutorul are motive serioase s-o fac?. Pentru ca persoana cu care vorbim, fiind ocupat? c?nd am sunat, s? nu se gr?beasc? s? ?nchid?, este prudent s-o ?ntreb?m de la ?nceput: ?Ce faci/ce face?i?” (nu ?ce mai faci”!) sau ?Putem vorbi, ai/ave?i timp?”.Dac? ave?i un aparat telefonic de mod? veche, trebuie s? ?ti?i c? exist? o anumit? uzan?? ?n a pune receptorul ?n furc?; ambii convorbitori ?l pun cu grij?, f?r? a-l tr?nti.S? avem grij? s? ?inem receptorul corect, pentru c? altfel nu ne vom auzi bine. Dac? o convorbire telefonic? se ?ntrerupe, va suna din nou cel care a chemat, nu cel?lalt. C?nd cei doi se caut? reciproc, telefonul va suna ocupat la nesf?r?it pentru fiecare.Este de dorit ca o convorbire telefonic? s? fie c?t mai scurt?. S? nu uit?m c? telefonul a fost inventat pentru transmiterea rapid?, la distan??, a unor mesaje importante. A discuta la nesf?r?it despre cele mai banale subiecte a devenit o adev?rat? ?boal?” a zilelor noastre. Dac? avem mai multe de spus, s? alegem calea epistolar? (e-mailul ?n ziua de azi) sau s? ne fix?m o ?nt?lnire.?Pis?logul”. Ce facem c?nd nu ne r?spunde la telefon persoana pe care o c?ut?m, ci altcineva? Bunul-sim? ne oblig? s?-i adres?m c?teva cuvinte interlocutorului nostru, mai ales dac?-i cunoa?tem. Pe scurt, ?l salut?m, spunem cine suntem ?i ce vrem, ne cerem scuze c?-l deranj?m, apoi ?i mul?umim pentru informa?iile pe care ni le-a dat.Pled?m aici pentru bunele maniere. A?a c? ?n situa?ia invers?, c?nd r?spundem ?i telefonul nu e pentru noi, nu vom spune celui c?utat: ?Iar e?ti chemat la telefon” sau ?Pis?logul ?la de Popa te sun? din nou”. S? ne obi?nuim s? fim politico?i chiar dac? nu suntem auzi?i de ?pis?log”.De asemenea, dac? persoana c?utat? la telefon nu e acas?, politicos este s? spunem: ?V? rog s? v? l?sa?i num?rul de telefon, c?nd va veni o s? v? sune.” Nu spune?i sec: ?Reveni?i!”De fa?? cu musafirii. Cum proced?m c?nd avem pe cineva ?n vizit? ?i sun? telefonul fix? Dac? e vorba de scurte comunic?ri, ?i spunem musafirului: ?Scuz?-m?/scuza?i-m? un pic” ?i le primim lini?ti?i, d?nd rela?iile cerute foarte pe scurt, dar f?r? s? fim nepolitico?i. Este inadmisibil s? purt?m ?ns? o lung? conversa?ie telefonic? de fa?? cu persoane str?ine. Vom spune celui care a chemat care este situa?ia ?i vom am?na convorbirea. ?n niciun caz nu-i vom spune: ?Te sun eu peste zece minute” dac? cel venit ?n vizit? nu ?i-a manifestat dorin?a de a pleca imediat. Este o gaf?. Oric?t de mult ne intereseaz? persoana de la telefon, prioritate are cea venit? ?n vizit?.Se ?nt?mpl? ca f?r? voia noastr? s? asist?m la o convorbire telefonic? – pe fix sau mobil – strict confiden?ial?. Dac? persoana care a purtat-o nu deschide o conversa?ie pe aceast? tem?, nu o vom face nici noi. Nu vom ?ntreba: ?Cine a fost?”, ?Ce dorea?”, ?Ce anume te-a sup?rat?” Ne prefacem c? nu am auzit nimic. Nu este o dovad? de ipocrizie, ci de tact ?i polite?e. Un om bine-crescut nu vede ce nu trebuie s? vad? ?i nu aude ce nu a fost spus pentru urechile sale; prin urmare, nu comenteaz? ceea ce nu a v?zut ?i nu a auzit! La r?ndul ei, gazda nu va relata pe larg conversa?ia avut?. S-ar putea ca cei de fa?? s? nu fie deloc interesa?i. Ea va spune ceva de genul: ?Nu era nimic important” sau ?Probleme, se rezolv?…”. ??i va cere scuze (pentru c? a vorbit la telefon ?n prezen?a altora) ?i cu asta discu?ia se ?ncheie.Dac? musafirul nostru ne cere voie s? dea un telefon, ie?im discret din ?nc?pere.Repro?uri la telefon. S? avem grij? ?i cum r?spundem la telefon. C?nd suntem ocupa?i, curge apa ?n cad?, se pr?je?te ceva pe foc, nu ne repezim la primul semnal, ci oprim tot ce ar putea provoca mici ?catastrofe” ?i r?spundem calm, potolit, f?r? a-i repro?a prietenului c? din cauza lui era c?t pe-aci s? inund?m vecinii. Iar c?nd unele activit??i nu pot fi ?ntrerupte, este de preferat s? nu r?spundem (valabil ?i pentru telefonul mobil!). Nimic nu ne ?ndrept??e?te s?-l repezim pe cel care ne caut? pentru c? ne-a deranjat, t?indu-i vorba cu un: ?Spune repede, m? sp?lam pe cap.” La r?ndul nostru, c?nd telefon?m nu vom ?ncepe o convorbire cu repro?uri: ?Unde umbla?i? V? caut de trei zile… (pe telefonul fix, desigur).C?nd telefon?m?Ceea ce urmeaz? este valabil, cum ve?i vedea, ?i pentru telefonul mobil. Nu exist? o regul? general?, dar trebuie s? avem grij? s? nu sun?m nici prea devreme, diminea?a, nici prea t?rziu, seara, ?n principiu, este bine s? cunoa?tem programul de via?? al prietenilor no?tri ?i s?-l respect?m, nederanj?ndu-i. Cine ?ine s? aib? lini?te, s? studieze sau s? se odihneasc? ??i ia m?suri de precau?ie: ?ntrerupe o vreme soneria telefonului fix (neuit?nd-o a?a!), ??i ?nchide mobilul. Robotul, iar ?n cazul telefonului mobil SMS-urile ori e-mail-urile, ne scot din impas dac? avem de primit mesaje importante sau dac?, pur ?i simplu, vrem s? ?tim cine ne-a c?utat.Telefonul este cel mai potrivit mijloc de a-?i anun?a vizita ?ntr-o cas?. Evita?i s? face?i ?surprize”, chiar dac? e vorba de rude. Dac? nu au telefon (dar cine nu are ?n ziua de azi m?car un mobil?!), g?si?i o alt? modalitate de a v? anun?a. ?n orice caz, nu merge?i nic?ieri f?r? s? preveni?i gazdele ?n prealabil.C?nd nu folosim telefonul? Exist? ?mprejur?ri ?n care nu se recomand? s? telefon?m. De pild?, nu se adreseaz? prin telefon o invita?ie la o mas? festiv? – recep?ie, logodn?, nunt?, botez. De regul? recurgem la invita?ii scrise. De asemenea, politicos este s? nu se transmit? condolean?e prin telefon: le exprim?m personal (la priveghi, la ?nmorm?ntare) sau, c?nd nu putem participa, ?n scris, de preferin?? printr-o telegram?.?n via?? suntem pu?i adeseori ?n postura de solicitan?i. Vom telefona numai pentru a stabili o ?nt?lnire sau o audien??. ?ansele noastre cresc dac? ne expunem problema personal.Alte reguli c?nd folosim telefonulProfesia, nu func?ia. Spuneam c? ?n rela?iile de serviciu nu trebuie s? uit?m s? ne declin?m profesia: ?Sunt inginerul Popescu ?i a? dori s? vorbesc cu domnul…” Asta nu ?nseamn? s? ne etal?m cu ostenta?ie func?ia. Am ?nt?lnit o somitate din lumea medical?, care se recomanda simplu: ?Sunt doctorul X…”, men?ion?nd doar meseria, nu ?i titlurile pe care le de?inea. Vom fi ?oca?i, f?r? doar ?i poate, s? auzim la telefon ?Sunt directorul general al firmei…”. Altceva este c?nd secretara face leg?tura. Este normal ca ea s? ne spun?: ?Ave?i leg?tura cu domnul director general Popa.”?A?i gre?it num?rul”. Dac? din ?nt?mplare am gre?it un num?r de telefon, trebuie s? ne cerem scuze. Cu toate acestea, deseori ni se r?spunde injurios, ceea ce ne face s? ne sim?im groaznic. Este o purtare incompatibil? cu statutul de om civilizat. A?a c?, la r?ndul nostru, ne vom ab?ine s?-l apostrof?m nepoliticos pe cel care a gre?it.C?nd nu vorbim de-acas?. Convorbirea de la telefonul fix al unei alte persoane difer? de cea de acas? – ?n primul r?nd ca durat?, dar ?i ca subiect.De telefonul altcuiva nu trebuie s? ne folosim dec?t pentru a face o comunicare scurt?. Faptul c? i-am cerut gazdei permisiunea de a da un telefon nu ne ?ndrept??e?te s? ne rezolv?m toate problemele pe aceast? cale ?i nici s? uit?m unde ne afl?m. Subiectul convorbirii trebuie s? fie precis, pragmatic ?i… urgent.Nu r?spunde?i la telefon ?ntr-o cas? str?in? dec?t dac? v? roag? gazda.Dac? r?m?ne?i singur ?ntr-un birou sau ?ntr-o locuin??, nu ve?i folosi telefonul aflat acolo dec?t ?n caz de extrem? urgen?? ?i ?i ve?i comunica acest lucru proprietarului de cum intr? pe u??. Tenta?ia de a face o ?mic? economie” d?nd un telefon ?n str?in?tate trebuie ?nl?turat? din principiu, ?i nu de frica de a fi descoperit. Singurele criterii dup? care ne judec? cei din jur sunt principiile noastre aplicate ?n via??, nu vorbele!Facilit??i moderneRobotul telefonului fix?n englez? e numit answering machine, ?n francez? repondeur, ?n german? Telefombeantworter, ?n italian? segreteria telefonica ?.a.m.d. Robotul telefonic, cum i se spune de obicei la noi, este un dispozitiv miraculos care ?nregistreaz? mesajele celor care ne sun?. Le putem asculta c?nd ne ?ntoarcem acas? sau chiar c?nd, nefiind pleca?i, nu dorim s? r?spundem la telefon. Iar dac? suntem conecta?i la serviciul de mesagerie vocal? al companiei de telefoane, ne putem asculta mesajele chiar dac? nu suntem acas?, de la orice telefon!Ce-i drept, ?n ziua de azi: ?c?su?a vocal?” a telefonului mobil (ca ?i posibilitatea de a trimite SMS-uri ori, ?n cazul smartphone-urilor, e-mail-uri) au pus ?n umbr? robotul telefonului fix. Dar nu l-au desfiin?at ?nc?, a?a c? nu stric? s? ?tim cum func?ioneaz?.Dup? un num?r de apeluri, cel care sun? aude un mesaj ?de ?nt?mpinare” ?nregistrat de posesorul robotului, care-l invit? s?-?i lase propriul mesaj. Dac? posesorul este o institu?ie, con?inutul ?nregistr?rii de ?nt?mpinare nu pune probleme: ?Vertical Service (numele institu?iei). V? rug?m l?sa?i mesajul dumneavoastr?. V? mul?umim.” Dac? posesorul este o persoan? particular?, e mai prudent s? nu ne d?m numele ?i s? nu spunem c? lipsim de acas?. Mesajul nostru poate fi formulat astfel: ?A?i sunat la… (num?rul de telefon). V? rog l?sa?i mesajul dumneavoastr? dup? semnal. Mul?umesc.”Este esen?ial ca mesajul ?nregistrat de posesor s? fie nu numai politicos, dar ?i foarte scurt (muzica poate lipsi!) pentru c? cel care-l ascult? pl?te?te impulsurile ?i e posibil s? telefoneze din America. Vocea ?mesagerului” trebuie s? fie clar? ?i agreabil?. La ?nregistrarea mesajului dumneavoastr? pe robot, ?ncerca?i mai multe variante ?i alege?i-o pe cea optim?.Cel invitat s?-?i lase mesajul – ?i recomand?rile acestea sunt valabile, desigur, ?i pentru c?su?a vocal? a telefonului mobil – va vorbi ca de obicei: ?Alo, bun? ziua, la telefon inginerul Ionescu… V? rog s? m? suna?i la num?rul… (da?i num?rul ?i pe mobil, este mai comod a?a pentru cel c?utat) deoarece am g?sit o solu?ie pentru dumneavoastr?. La revedere.” Sau: ?Alo, sunt Vera, n-am nimic important s? v? spun, voiam doar s? ?tiu dac? sunte?i bine. V? s?rut ?i poate m? suna?i voi.”Iat? c?teva gre?eli care pot fi evitate de un om politicos ?i… prudent:Nu ?nchide?i c?nd v? r?spunde robotul f?r? s? scoate?i o vorb?! E ca ?i cum a?i tr?nti cuiva receptorul ?n nas. La urma urmei, tot ve?i pl?ti convorbirea; pentru aceia?i bani, pute?i l?sa un mic mesaj, fie ?i de circumstan??.Spune?i c?teva vorbe ?i dac? a?i gre?it num?rul.Nu l?sa?i mesaje prea personale (de pild?, declara?ii de dragoste) pentru c? (?n cazul telefonului fix, cel pu?in) oricine din cas? le poate asculta, nu numai destinatarul.Ca ?i ?n cazul comunic?rii scrise, feri?i-v? de cuvinte prea ?colorate”, chiar dac? dumneavoastr? vi se par inofensive. Vorbele ?nregistrate cap?t? alt? greutate dec?t cele spuse cuiva fa?? ?n fa??. ?mi povestea o doamn?, foarte indignat?, c? a g?sit pe robot urm?torul mesaj: ?Z?p?cito, ?i-ai uitat cheile la mine pe birou! Vino s? le iei, Irina.” Doamna s-a dus s?-?i ia cheile, dar n-a mai vorbit cu Irina, care probabil se ?ntreab? ?i ast?zi de ce at?ta sup?rare!Telefonul mobilClasicul aparat telefonic ?fix”, pe care toat? lumea ?l avea ?n cas?, a fost dublat sau chiar ?nlocuit ?n cursul ultimilor 15 ani de telefonul ?mobil”. Primul tip de asemenea telefoane, cu raz? mic? de acoperire, se numea chiar ?f?r? fir” (?n englez? cordless). Noul tip – telefonul celular – combin? lipsa firului cu posibilitatea de a vorbi practic la orice distan??. A?a-numitele ?telefoane inteligente” (smartphones) dezvoltate ?n ultimii ani au tot felul de noi func?ii pe l?ng? cele ale mobilelor ?obi?nuite”: posibilitatea de a intra pe internet (?i, prin urmare, pe re?elele sociale) ?i de a-?i pl?ti facturile (evident, dac? ai un cont bancar) sunt doar dou? dintre ele.Ori de c?te ori suntem martorii unei inven?ii tehnice, ne ?ntreb?m cum de am putut tr?i f?r? ea… Nu e rolul acestei c?r?i s? enumere minunatele avantaje ale telefonului mobil. M? voi m?rgini s? spun c? principala sa caracteristic? este c? e un obiect personal, purtat de posesor asupra sa: de aici rezult? situa?ii ?i reguli noi fa?? de telefonul fix – ?i pe acestea le vom discuta mai jos. Dar, dac? parcurge?i din nou regulile pentru telefonul fix din paginile anterioare, ve?i vedea c? o parte se aplic? ?i mobilului, cum am ?i precizat de cele mai multe ori.C?nd sun?m la un num?r de telefon mobil, este obligatoriu s? ne interes?m mai ?nt?i dac? interlocutorul nostru poate vorbi (e posibil ca el s? se afle ?ntr-o conferin??, ?ntr-o discu?ie de afaceri, la o consulta?ie etc.). ?n general, oamenii nu rezist? s? nu r?spund? la telefon chiar dac? sunt prin?i ?ntr-o treab?. Politicos este ca ?n ultimul caz s? v? ?nchide?i mobilul, cel care sun? auzind un mesaj de tipul: ?Abonatul… nu poate fi contactat.” Telefonul mobil v? mai d? posibilitatea s? ?respinge?i” un apel, dar, dac? persoana care v-a sunat nu face parte dintre apropia?ii dumneavoastr?, nu v? sf?tuiesc s? proceda?i astfel – este un gest aproape jignitor! Dac? totu?i r?spunde?i, de fa?? fiind persoane str?ine (asistenta medical? care se preg?te?te s? v? ia s?nge, de pild?), cere?i-le acestora scuze ?i vorbi?i c?t mai pu?in – eventual suna?i-l pe cel care v-a c?utat mai t?rziu, c?nd r?m?ne?i singur.Ideea c? ar fi necivilizat s? vorbe?ti pe strad? sau ?n alte locuri publice nu este ?ntemeiat?. ?n fond, telefonul mobil a fost inventat tocmai ca s? po?i fi sunat oriunde ?i s? suni de oriunde. Problema este cum (c?t de tare) vorbim ?i ce anume vorbim: chiar vrem ca toat? lumea din tramvai ori din pia?? s? ?tie ce note proaste a luat odrasla noastr?, cu ce diagnostic s-a ?ntors mama de la medic sau care sunt nemul?umirile noastre conjugale? Nu mai spun de certuri ori, dimpotriv?, de declara?ii de dragoste… C?nd vorbi?i la mobil ?ntr-un loc public, p?stra?i un ton cobor?t ?i limita?i-v? la subiecte nepersonale, neutre. Nu comunica?i niciodat? num?rul dumneavoastr? de telefon (sau pe al unui prieten) ?n urechile ?ntregului autobuz! De fapt, adev?rata problem? este, din nou, durata convorbirii: at?ta vreme c?t ne limit?m la comunic?ri scurte, totul e ?n ordine.Am v?zut de mult o excelent? comedie de Yves Robert, ?n care regizorul, la fel ca Jacques Tati ?n Mon Oncle, ?i ironizeaz? pe snobii ?i parveni?ii care, sedu?i de minunile tehnicii, se poart? cu cei din jur ca ni?te b?d?rani. Una dintre cele mai savuroase scene ale filmului e urm?toarea: la o cin? de gal?, gazda ordon? oaspe?ilor s? ridice lingurile c?t mai sus, preg?tindu-se s? atace o delicioas? sup? de ciuperci; dar chiar atunci sun? telefonul mobil, iar gazda poart? o nesf?r?it? convorbire ?n vreme ce to?i musafirii stau ?ncremeni?i cu lingurile ridicate!?ine?i minte aceste reguli:Nu ?ncepe?i o convorbire la telefonul mobil p?n? c?nd nu v? asigura?i c? este oportun? ?i pentru cel chemat (e liber s? vorbeasc?), ?i pentru dumneavoastr? (subiectul de discu?ie e ?ndeajuns de important).Stabili?i cu discern?m?nt priorit??ile – cine este mai important, grupul ?n care sunte?i sau cel care v? sun??C?nd merge?i ?ntr-o vizit?, la restaurant, la o ?nt?lnire de orice fel, nu scoate?i din po?et? sau din buzunar telefonul mobil pentru a-l pune pe mas?, la ?ndem?n?; este ca ?i cum a?i spune celorlal?i c? mobilul e tot ce v? intereseaz? pe lume. Ba unii ??i mai ?i verific? din c?nd ?n c?nd mesajele! De ce n-a?i r?mas acas?, al?turi de mobilul dumneavoastr? iubit?Nu vorbi?i mult – dac? se poate, nu vorbi?i deloc – ?n prezen?a unor persoane str?ine. Regula este valabil? ?i la serviciu, dac? ave?i un invitat; prioritate are acesta.Dac? sunte?i ?n vizit?, ?nchide?i-v? mobilul; ?n cazuri speciale, anun?a?i gazda, cer?ndu-v? scuze c? ve?i primi (sau ve?i avea de dat) un telefon urgent; ?n ambele cazuri, ?ndep?rta?i-v? de cercul de invita?i ?i vorbi?i c?t mai scurt.Nu folosi?i excesiv telefonul mobil ?n spa?ii publice, iar ?n cele ?n care deranja?i (biseric?, s?li de teatru, de concert, de cinema) nu-l folosi?i deloc – ?nchide?i-l.?n toate cazurile ?n care e nepoliticos s? se aud? soneria telefonului, dac? ?inem neap?rat s? primim apelurile, putem, ?n loc s? ?nchidem mobilul, s?-l trecem pe vibra?ii sau, ?i mai bine, pe silen?ios. Iar dac? suntem extrem de curio?i, putem verifica foarte discret tot ce ni s-a transmis (de pild?, ?ntr-o vizit?, c?nd mergem la toalet?, ?n niciun caz sco??nd din po?et? telefonul ?n v?zul tuturor). ?i, pentru c? a venit vorba, bunele maniere cer ca la SMS-urile, apelurile, eventual e-mail-urile primite s? r?spundem ?n cel mai scurt timp posibil – oricum, ?n aceea?i zi. E ?i mai practic, altfel s-ar putea s? uit?m!Aten?ie la alegerea ringtone-urilor (soneriilor): este de preferat s? nu alegem sunete resping?toare (groh?ituri, l?tr?turi, r?g?ieli etc. - glumesc, evident!); ?ine?i cont c? melodia care dumneavoastr? vi se pare dumnezeiasc? poate zg?ria urechile celor din jur.Tinerilor care ascult? muzic? de pe mobil ?i sunt tot timpul cu c??tile pe urechi, le atrag aten?ia c? pe strad? e periculos (poate da o ma?in? peste voi din cauz? c? n-o auzi?i!); pe de alt? parte, e nepoliticos s? cerem informa?ii (de pild?: ?Cobor??i la prima?”) cuiva absorbit de muzica ascultat? la c??ti – e ca ?i cum l-am ?ntrerupe din citit.Nu uita?i c? telefonul mobil e, cum spuneam, un obiect personal! Prin urmare, dac? nu e vorba de un caz de for?? major? sau dac? nu ne ?ndeamn? ?nsu?i proprietarul, nu folosim mobilul altcuiva; ?i nici nu-i cercet?m agenda, apelurile primite etc., gest la fel de grav ca deschiderea coresponden?ei cuiva.Folosirea telefonului mobilPermis? (?n condi?iile discutate mai sus)pe strad?la birou?n parcpe plaj?, pe muntela pia??la aeroport?n tren (pe coridor)?n alte mijloace de transport?n ma?ina personal? (c?nd sta?iona?i)?n magazinpentru anumite categorii de ocupa?ii, oriunde ?n afara locurilor strict interzise (un medic de spital, de exemplu, poate fi sunat ?n scopuri profesionale chiar dac? se afl? l?ng? un pacient)Nerecomandat?la o mas? de restaurantla barla reuniuni de afacerila recep?ii?n audien???n vizit??n prezen?a unui invitatInterzis??n ocazii festive sau solemne?n timpul ?nt?lnirilor cu clien?iila conferin?ela cursurila teatru / concert / cinema / expozi?ii / muzeeStrict interzis?la volanla spital, c?nd vizit?m o persoan? grav bolnav??n avion (la decolare/aterizare)la ?nmorm?nt?ri?n biseric?la interviurile pentru angajare (aparatul nu numai c? nu se folose?te, dar nici nu se las? la vedere)Camera foto a telefonului mobil?n edi?iile precedente ale acestei c?r?i introdusesem printre ?facilit??ile moderne” asociate telefonului pagerul, dar ?ntre timp acesta practic nu se mai folose?te, a?a c?, ?n schimb, o s? spun c?teva cuvinte despre fotografiatul (sau chiar filmatul) cu telefonul mobil, facilitate de care ast?zi uzeaz? – ?i abuzeaz? – mai toat? lumea.Cu excep?ia familiei ?i a prietenilor apropia?i, ale c?ror preferin?e ?i idiosincrazii se presupune c? le cunoa?te?i, nu fotografia?i pe nimeni – ?i cu at?t mai mult nu face?i publice pozele distribuindu-le pe internet – f?r? a-i cere ?n prealabil permisiunea. A proteja sensibilit??ile ?i intimitatea celor din jur este o regul? fundamental? de bun?-cuviin??. Chiar dac? ave?i permisiunea implicit? sau explicit? s? face?i publice fotografiile, nu le distribui?i ?i pe acelea ?n care m?tu?ii ?i iese dizgra?ios ?n eviden?? gu?a, iar expresia duioas? a unchiului arat? c? a golit prea multe pahare. Nu e vorba numai de ?dreptul la (o bun?) imagine” al m?tu?ii – e ?i o chestiune de delicate?e ?i bun-gust.CAPITOLUL 8Coresponden?aBunele maniere pe h?rtie sau pe ecranPe vremuri, a scrie o epistol? era o adev?rat? art?, iar scrisoarea – o pl?cere nu numai pentru autor, ci ?i pentru primitor. Ast?zi, poate doar scriitorii, ?arti?tii” (?n sens larg) ?i ?ndr?gosti?ii mai scriu cu pasiune scrisori. ?n iure?ul unei existen?e trepidante, majoritatea oamenilor prefer? telefonul, e-mail-ul sau, mai nou, re?elele sociale pentru transmiterea unor informa?ii. S-a constatat c?, ?n ultimii ani, scrisorile clasice, trimise prin po?ta obi?nuit?, au disp?rut aproape complet.De aceea, m-am g?ndit serios dac? s? mai p?strez ?n edi?ia de fa?? subcapitolele despre coresponden?a clasic?, pe h?rtie. P?n? la urm? am decis s? r?m?n?: sper c? vor servi acelor cititori conservatori hot?r??i s? refuze formele moderne de coresponden?? (a?a cum unii melomani au refuzat CD-urile, continu?nd s? asculte discuri de vinii); sau cititorilor ?boemi”, care trec de la o form? de comunicare la alta ?n func?ie de circumstan?e. Dar, mai ales, m-am g?ndit c? multe din regulile coresponden?ei clasice se pot transfera ?n coresponden?a modern?, a?a cum o parte din regulile telefonului fix sunt valabile ?i pentru cel mobil. Recunosc c? eu una am r?mas adepta scrisului pe h?rtie, astfel c? r?ndurile urm?toare sunt ?i o pledoarie pentru o uzan?? care, din nefericire, se stinge.De ce ezit?m s? scriem pe h?rtie?Nu at?t teama c? mesajul nostru va fi primit cu ?nt?rziere ne face s? nu mai scriem scrisori clasice. Ceea ce ne ?mpiedic? este, cred eu, lipsa exerci?iului, uneori ?i a talentului, ?i nu ?n ultimul r?nd… lenea! ?ntr-adev?r, o scrisoare ?adev?rat?” trebuie s? exprime o g?ndire clar?, coerent?, s? fie redactat? ?ntr-un stil ?ngrijit. Chiar ?i scrisul (grafia) trebuie s? fie ?ngrijit, ca s? nu dea dureri de cap celui care-l cite?te. Toate acestea presupun s? ne rezerv?m un timp special pentru coresponden??, ?ncep?nd cu alegerea h?rtiei ?i a plicului ?i termin?nd cu expedierea scrisorii prin po?t?.Vom vedea c? trebuie s? ?tim c?teva lucruri importante despre scrisoare ?n general pentru a putea vorbi de normele care guverneaz? ?i acest mod de a ne ?prezenta” ?n fa?a cuiva, indiferent c? este o persoan? apropiat? sau una oficial?.Exist?, desigur, ?i scrisori pe care suntem obliga?i s? le scriem, ceea ce reprezint? un supliciu. Dar tocmai aceast? dificultate pe care trebuie s-o ?nvingem d? o mai mare valoare scrisului ?i face scrisorile ?adev?rate” mai pre?ioase dec?t un schimb de replici telefonice, de SMS-uri ori de e-mail-uri.R?spundem prompt sau… delocChiar ?i cei care se pl?ng c? n-au timp sunt datori s? r?spund? la scrisorile primite. S? ?nt?rzii prea mult cu un r?spuns echivaleaz? cu o desconsiderare a corespondentului. Din aceast? neglijen?? pot s? rezulte animozit??i, deteriorarea rela?iilor sociale sau comerciale – ?i de aici grave ?ncurc?turi personale, financiare etc.Exist? ?ns? ?i situa?ii ?n care putem s? nu r?spundem. Este cazul ?ndr?gostitului f?r? speran?? care o bombardeaz? literalmente cu scrisori pe o t?n?r? ce nu-i ?mp?rt??e?te sentimentele; sau cel al grafomanilor, cuno?tin?e ?nt?mpl?toare, ce ne trimit misive interminabile, total neinteresante ?i lipsite de sens.Respectul fa?? de destinatarScrisorile exist? ?n via?a noastr? ?i sunt necesare ?n orice situa?ie. Exist? scrisori de afaceri, dar ?i scrisori de prietenie, de dragoste, unele pline de ur? sau de disperare. Indiferent de tip, ?n toate se va p?stra stima fa?? de destinatar: nu numai prin formulele de polite?e, ci mai ales prin exprimarea clar? a g?ndului, ?n termeni adecva?i tipului de scrisoare. Pentru a atinge acest scop nu putem indica reguli fixe, pentru c? de fapt fiecare scrisoare depinde de cultura, caracterul ?i educa?ia celui care o scrie.Exist? totu?i dou? condi?ii: acordul dintre con?inutul scrisorii ?i stil, precum ?i un minim efort pentru a te exprima pe ?n?elesul destinatarului.Scrisori compromi??toare. C?nd scriem, s? ne imagin?m c? r?ndurile noastre ar putea fi publicate ?i citite de c?tre necunoscu?i. Oric?t de intim? ar fi o scrisoare, ea nu trebuie s? fie compromi??toare pentru nimeni. Chiar dac? avem un conflict cu cineva ?i alegem aceast? cale pentru a-l rezolva, sim?ind nevoia de a-i spune c?teva cuvinte care ?s?-l usture ca un brusture”, ne vom ab?ine de la exprim?ri necuviincioase. S? nu uit?m c? se compromite ?ntotdeauna cel care folose?te cuvintele ur?te, nu cel care le cite?te!Aten?ie ?i la scrisorile compromi??toare ?n con?inut, nu numai ?n form?. Nu dezv?lui?i niciodat? ?n scris lucruri cu care a?i putea fi (dumneavoastr? sau altcineva) ?antajat! Chiar dac? personal nu vi s-a ?nt?mplat ?nc? nimic r?u, g?ndi?i-v? la cazuri descrise ?n literatur? – O scrisoare pierdut? e cel mai bun exemplu – sau ?n filme. Scripta manent, ce e scris r?m?ne, ?i de aceea exist? scrisori pl?tite cu bani grei sau care duc chiar la crime…Scripta manent chiar ?i ?n cazul mesajelor electronice, ?tim ast?zi, mesaje care, ?n plus, se pot disemina cu u?urin?? devenind publice cu iu?eala fulgerului!Secretul coresponden?eiCuriozitatea ?ine de natura omului – nimeni nu e complet scutit de ea dar asta nu ne d? dreptul s? devenim indiscre?i ?i, ?n niciun caz, s? atent?m la secretul coresponden?ei.C?nd pui o scrisoare ?nchis? la po?t? ?nseamn? c? te protejezi ?n mod legal ?mpotriva deschiderii ei. Ai dreptul s? urm?re?ti ?n justi?ie pe cel care ??i deschide scrisorile. Acela?i lucru e valabil ?n cazul coresponden?ei electronice, protejat? de regul? printr-o parol?, astfel c? violarea ei presupune de obicei ?i ?spargerea” parolei. Este unul din cazurile c?nd legea coincide total cu regulile bunei-cuviin?e.Se ?n?elege de la sine c? citirea coresponden?ei adresate altei persoane constituie un grosolan abuz de ?ncredere ?i o imixtiune intolerabil? ?n via?a acesteia, chiar dac? este vorba de so?i, p?rin?i, copii. Gestul acesta poate avea uneori urm?ri grave ?i imprevizibile ?n rela?iile dintre oameni, de pild? ?n cele dintre p?rin?i ?i copii. Este cu totul altceva s? ceri voie s? cite?ti o scrisoare ?i s? ?i se permit? s-o faci!Scrisoarea – aspect ?i mod de redactareAprecierea unei scrisori ?ncepe cu impresia pe care ?i-o produce h?rtia folosit?, dispunerea textului ?n pagin?, grafia ?i acurate?ea. Abia dup? acest examen ?ncepe lectura. O scrisoare al c?rei aspect este ?ngrijit c??tig? automat bun?voin?a destinatarului, care va fi mai receptiv la con?inut – gata s? primeasc? o veste, s? accepte o cerere sau pur ?i simplu s? se g?ndeasc? cu pl?cere la expeditor.H?rtiaH?rtia este un element foarte important, ?i aspectul unei scrisori depinde ?n mare m?sur? de ea. De?i suntem ?n era ambalajelor policrome ?i a fotografiei ?n culori, nicio h?rtie nu este mai potrivit? dec?t cea de un alb imaculat. H?rtia de scrisori nu e niciodat? liniat?, suprafa?a ei este perfect neted? ?i marginea t?iat? drept. ?n mod obi?nuit, se scrie numai pe o parte a colii. Dac? avem o h?rtie de bun? calitate, putem scrie pe ambele fe?e, chiar dac? prezentarea va avea pu?in de suferit.GrafiaSe recomand? ca o scrisoare s? fie scris? de m?n? – este o dovad? ?n plus a considera?iei fa?? de destinatar. Se ?n?elege de la sine c? ar fi bine s? fie scris? cu cerneal?, deci cu stiloul. Dup? cum vede?i, pled?m pentru frumos ?i bun?-cuviin??: s? nu existe nimic extravagant sau ?nt?mpl?tor ?n modul ?n care ?n?elegem s? ne transmitem g?ndurile la distan??. Vom folosi cerneal? albastr? sau neagr?. ?n niciun caz ro?ie, verde sau mov!Dar s? nu fim prea formali?ti. De o bun? bucat? de vreme, pixul cu past? a detronat stiloul. O scrisoare scris? cu un pix de bun? calitate, care nu curge, l?s?nd pete, nu va fi primit? mai prost dec?t una scris? cu stiloul. Trebuie s? recunoa?tem ?ns? c? scrisul nostru e mai frumos ?i, totodat?, mai personal dac? folosim stiloul.Creionul, la r?ndul lui, are o destina?ie precis? – desenul. Rareori mai lu?m noti?e cu creionul, de?i unii ?nc? ?l folosesc cu mare pl?cere. ?n coresponden?? ?ns? este interzis.Ma?ina de scris (calculatorul). O scrisoare b?tut? la ma?in? (sau pe calculator, iar apoi imprimat?) va fi lipsit? de acea not? personal? despre care vorbeam. Ea a fost dintotdeauna rezervat?, aproape ?n exclusivitate, rela?iilor oficiale. Autorit??ilor sau partenerilor de afaceri ne vom adresa aproape obligatoriu printr-o astfel de scrisoare. Cum ?ns? scrisul la calculator este mai rapid dec?t cel de m?n?, lucru ce trebuie speculat ast?zi, c?nd timpul e mai pre?ios ca oric?nd, nu este nepoliticos s? trimi?i nici scrisori personale redactate astfel. Formula de introducere (?Stimate domnule Petrescu”) ?i semn?tura de m?n? r?m?n totu?i obligatorii.Sunt situa?ii ?n care nu vom folosi niciodat? calculatorul. Felicit?rile de orice fel, mul?umirile, scuzele, condolean?ele se scriu de m?n? ?i, cu at?t mai mult, scrisorile de dragoste. V? imagina?i ce impresie ar face asupra iubitei o scrisoare b?tut? la ma?in?… de?i exist? excep?ii ?i de la aceast? regul?: cazul ?n care scriem, din nefericire, ilizibil.Punerea ?n pagin? ?i formulele obligatoriiPunerea ?n pagin? a textului are rolul ei ?n aspectul unei scrisori. Nu scriem cum ni se n?zare, f?r? dat?, f?r? titlu, f?r? alineate, oric?t de gr?bi?i am fi.Vom ?ncepe prin a pune localitatea ?i data (ziua, luna, anul) ?n dreapta sus. La mijlocul paginii, central, la c??iva centimetri de marginea de sus, vom scrie formula de introducere: ?Dragii mei”, ?Draga mea” sau ?Stimat? doamn? X”. Observa?i c? exist? diverse nuan?e ?n folosirea cuv?ntului ?drag/drag?”: este o deosebire ?ntre ?Drag? prieten?” ?i ?Prietena mea drag?”, ?ntre ?Drag? tat?” ?i ?Tat? drag”…Formulele de alint, de genul ?Draga mea turturic? adorabil?” sau ?Pisoia?ul meu scump cu sm?nt?nic? pe botic” pot fi scrise ?ntr-un anume moment al vie?ii ?i ?ntr-o anumit? stare de spirit. Dar s-ar putea ca peste ani de zile cuvintele s? vi se par? chiar dumneavoastr? ridicole. O scrisoare intim? nu trebuie s? dep??easc? anumite limite de decen??, din nenum?rate motive.Formula de introducere ?ncepe cu liter? mare ?i se termin? cu virgul?; apoi ?ncepe, tot cu majuscul?, textul scrisorii. Distan?a de retragere a alineatelor este de doi-trei centimetri; ele ?ncep, bine?n?eles, cu liter? mare. Alineatele sunt necesare c?nd trecem de la un subiect la altul sau c?nd formul?m o nou? idee. S? nu ni se par? un am?nunt – e vorba de un element important!Putem cel mult s? ?nlocuim alineatele cu un spa?iu (un ?r?nd liber”) ?ntre fraze, procedeu des folosit ?n scrisorile oficiale pentru c? scoate mai bine ?n eviden?? ideile textului. Tot o caracteristic? a scrisorilor oficiale – acceptabil? ?i ?n cazul celor particulare – este alinierea la st?nga a localit??ii ?i datei, a formulei de introducere ?i, la sf?r?it, a formulei de ?ncheiere ?i a semn?turii.Ordinea paginilor este cea fireasc?: 1,2,3… Este bine ca acestea s? fie numerotate clar, pentru ca cititorul s? urm?reasc? textul cu u?urin??.C?t prive?te textul propriu-zis, nu trebuie s? abuza?i de semne de exclamare sau de ?ntrebare, de ghilimele ?i puncte de suspensie, dup? cum nu este cazul s? sublinia?i cuvinte sau fraze ?ntregi – ceea ce ar fi o dovad? c? nu ave?i ?ncredere ?n discern?m?ntul celui c?ruia i-a?i adresat scrisoarea.De asemenea, se cuvine s? fi?i aten?i la simetria r?ndurilor: alege?i o h?rtie alb?, neliniat?, dar dac? nu pute?i scrie drept pune?i de la bun ?nceput dedesubtul ei un ?ablon sau rescrie?i scrisoarea.Dup? ce a?i terminat, nu reveni?i cu prea multe P.S.-uri (?post-scriptum”). Dou? sunt suficiente: P.S. ?i P.P.S., dar nu sunt obligatorii!Semn?tura. Se pune ?n dreapta jos, dup? o formul? politicoas?, amical? sau afectuoas? – ?n func?ie de rela?ia pe care o ave?i cu cel c?ruia ?i scrie?i – de ?ncheiere. Exist? formule consacrate, ?n special ?n scrisorile oficiale: ?Al dumneavoastr?, cu deosebit respect, ing. Dan Popa” sau ?V? rog s? primi?i ?nc? o dat? mul?umirile mele, ing. Dan Popa”. Formulele amicale sunt nenum?rate, de la ?Cu mult? simpatie…” p?n? la ?Cu tot dragul…” ?i variantele ei. Dac? scrisoarea e b?tut? la ma?in? (pe calculator), este obligatoriu – cum am mai spus – s-o semna?i de m?n? cu numele ?ntreg, ?n semn de considera?ie fa?? de destinatar. Tot de m?n? se scrie ?i formula de introducere. Formula de ?ncheiere se scrie ?ns? la fel ca restul scrisorii, adic? la ma?in?.Re?ine?i c? textul trebuie ?ncadrat frumos ?n pagin?, l?s?ndu-se o margine de circa trei centimetri pe care e bine s? nu ad?uga?i nimic.Plicul?i acum s? punem scrisoarea ?n plic. H?rtia se pliaz? o dat?, cel mult de dou? ori, ?n func?ie de m?rimea plicului. Pentru plicurile lungi se fac dou? pliuri paralele care ?mpart coala de h?rtie ?ministerial?” ?n trei p?r?i egale. Plicul trebuie s? fie de aceea?i culoare cu h?rtia pe care am scris.Adresa. Este obligatoriu ca adresa destinatarului s? fie complet?: prenume ?i nume, strad?, num?r, bloc, scar?, etaj, apartament, cod po?tal (neap?rat!), localitate, jude? (sector). Pentru scrisorile pe care le expedia?i ?n str?in?tate, respecta?i uzan?ele fiec?rei ??ri. Numele expeditorului nu trebuie s? lipseasc? (din diverse motive, s-ar putea s? vi se returneze scrisoarea). Locul lui este fie pe fa?a plicului, ?n st?nga sus, fie pe spatele acestuia, ?n triunghiul care ?nchide plicul.Numele destinatarului trebuie s? fie precedat de apelativul (de obicei prescurtat) D-nei, D-rei sau D-lui, la care se adaug?, dac? e cazul, titlul (D-nei Dr., D-lui Acad., D-lui Ministru). C?nd trimitem o scrisoare unui ?nalt demnitar, scriem pe plic ?n loc de D-lui sau D-nei o formul? de adresare corespunz?toare rangului destinatarului: de exemplu, Excelen?ei Sale (E. S.) dac? e vorba de un ambasador, ?nalt Preasfin?iei Sale (?.P.S.) ?n cazul unuiarhiepiscop sau mitropolit. Dac? nu ?tim formula corect? de adresare, este perfect acceptabil s? d?m un telefon la secretariatul ?naltului demnitar pentru a o afla.Dac? persoana c?reia ?i scriem locuie?te la prieteni sau rude, dup? numele s?u vom folosi formula C/O (?nsemn?nd care of, ?prin amabilitatea”) urmat? de numele familiei la care st?. De exemplu, dac? ?i trimitem o scrisoare Aureliei Miclescu pe adresa familiei Bercea, scriem pe plic: D-nei Aurelia Miclescu, C/O fam. Bercea. O alt? posibilitate – mai simpl? ?i eficient? – este s? scriem: Fam. Bercea (pentru D-na Aurelia Miclescu).Adresa nu se scrie oricum ?i oriunde. Mi-a povestit o t?n?r?, de cur?nd angajat? la un secretariat ca s? scrie adrese pe plicuri, cum toat? munca ei din prima zi de lucru a fost aruncat? la co?. Secretara fusese nemul?umit? de felul ?n care pozi?ionase adresele ?i, ca s? nu mai gre?easc?, i-a scris un plic drept model. Modelul, reprodus la p. 137, v? poate servi ?i dumneavoastr?.Timbrele ?i expedierea. Timbrele trebuie s? aib? valoarea cerut? de po?t?, ?n func?ie de locul destina?iei. Ele se lipesc ?n dreapta sus, unul l?ng? altul, pe orizontal?. Pentru str?in?tate, alege?i timbre dintr-o anumit? emisiune ?n locul valorilor curente, ?n mod sigur le ve?i face o bucurie prietenilor colec?ionari!Ultimul pas ?n trimiterea unei scrisori este introducerea ei ?n cutia po?tal?. Dac? nu ave?i timp s-o face?i ?i apela?i la un prieten sau o rud?, regula cere ca, ?n semn de ?ncredere, s? i-o da?i deschis?. Aceea?i regul? presupune ca persoana respectiv? s-o lipeasc? ?n fa?a dumneavoastr?. Dac? trimitem scrisoarea prin personalul unui hotel sau prin oameni de serviciu, le-o ?nm?n?m ?nchis?.Variante scurte: cartea de vizit?, cartea po?tal?, vederea, telegrama?ntotdeauna este de preferat s? scrie?i o scrisoare c?nd dori?i s? comunica?i ceva. Totu?i se admite s? recurge?i ?i la o carte de vizit? dac? textul e foarte scurt – de exemplu, c?nd r?spunde?i unei invita?ii sau unei felicit?ri, c?nd transmite?i salut?ri sau c?nd recomanda?i pe cineva cuiva.Cartea po?tal? simpl? este din ce ?n ce mai rar folosit? ?n coresponden?? pentru c? poate fi citit? de oricine. Vederea ?ns?, datorit? frumuse?ii imaginii, este f?cut? s? bucure privirea tuturor (de?i, dac? prefer?m, putem pune vederea ?ntr-un plic). Spa?iul rezervat scrisului ne oblig? s? ne rezum?m la c?teva idei. Cel mai bine ar fi ca acestea s? se refere la imaginea propriu-zis?, evit?ndu-se platitudinile de genul: ?Un strop de mare ?i o raz? de soare v? trimite, de pe minunatul litoral rom?nesc, Adina”. Lipsa de inspira?ie se traduce prin tot felul de texte stereotipe: ?C?lduroase salut?ri din sta?iunea Vatra Dornei – familia Popescu” sau ?Toate cele bune de pe minunatele plaiuri rom?ne?ti…” (iar pe verso e o imagine cu un buchet de flori sau, mai r?u, cu doi iepura?i). Oricum, s? nu scriem oblic (pe diagonala spa?iului destinat mesajului). E inestetic, chiar dac? unii cred contrariul.S? vorbim pu?in ?i despre alegerea vederilor, care nu trebuie s? fie un act gratuit, ci un act de cultur?. Ne vom opri la acele imagini semnificative at?t pentru locurile pe care le vizit?m, c?t ?i pentru noi, g?ndindu-ne ?i c?, uneori, le trimitem unor colec?ionari. Chiar dac? Turnul Eiffel e imaginea emblematic? a Parisului, s? nu uit?m c? ea a devenit ultrabanal?. De pild?, dac? vizit?m un muzeu, s? alegem reproduceri ale tablourilor care ne-au pl?cut cel mai mult, iar pe verso s? le coment?m – cu simplitate, nu ca un critic de art?. Bine?n?eles c? asta presupune pu?in? documentare, dar merit? s? facem acest efort.Model de redactare a unei vederiTelegrama este indicat? ?n toate cazurile ?n care transmitem un mesaj deosebit de urgent. O telegram? nu trebuie s? cuprind? cuvinte inutile, dar nici s? fie criptic? dintr-o economie exagerat?, deoarece s-ar putea ca destinatarul s? nu ?n?eleag? mesajul. Reciti?i schi?a Telegrame de Caragiale, dar ?i ciorna telegramei dumneavoastr? – s-ar putea s?-l fi concurat pe celebrul autor!Cum nu trebuie s? fie o scrisoareNu se trimit niciodat? scrisori anonime. Cu toate c? unele voci sus?in c? sunt utile, trebuie s? renun??m la acest obicei care denot? o total? lips? de caracter.Nu ?ncepem toate alineatele cu ?eu”.Vom am?na c?t se poate de mult s? trimitem o scrisoare de amenin?are sau injurioas?, ?n ideea c?, p?n? la urm?, vom renun?a sau m?car vom adopta un ton pe care nu-l vom regreta mai t?rziu.S? nu dramatiz?m incidentele minore, s? nu exager?m cu comentariile pesimiste asupra evolu?iei unei boli sau asupra necazurilor noastre financiare. Faptele m?runte nu sunt de interes dec?t pentru rudele apropiate. Pe de alt? parte, s? ne g?ndim c? ?drama” frigiderului stricat se va fi rezolvat c?nd vom primi r?spunsul, iar de r?ceal? nici nu ne vom mai aduce aminte!?n general, s? nu ne lament?m ?n permanen??, dar nici s? nu ne l?ud?m excesiv. Orice exagerare, indiferent de subiect, este nepotrivit?.S? nu uit?m c? e posibil ca scrisoarea noastr? s? cad? ?n m?inile altcuiva; a?adar, nu vom da am?nunte care s-ar putea ?ntoarce ?mpotriva noastr? sau de care ne-ar fi jen? peste un timp.Variantele moderne de coresponden??FaxulFaxul sau telefaxul (?nc? folosit, de?i mult mai pu?in ca alt?dat?) seam?n? – ca rezultat, nu ca principiu tehnic – cu telegraful.Form?nd un num?r de telefon ?i introduc?nd ?n aparat o coal? obi?nuit? de h?rtie pe care este imprimat ceva (un text, chiar scris de m?n? dac? are contrast bun, fotografii etc.), putem trimite mesaje la orice distan?? cuiva care posed? un aparat similar. Acesta le recep?ioneaz?, imprimate pe h?rtie termosensibil?, aproape instantaneu.Fiind vorba tot de o coresponden??, se respect? regulile generale enun?ate mai devreme. Se redacteaz? ?nt?i o ciorn?, care apoi se transcrie pe curat, indiferent c? este vorba de o h?rtie oficial? sau de o scrisoare particular?. Nu vor lipsi formulele obi?nuite de ?nceput ?i ?ncheiere, iar cuvintele ireveren?ioase vor fi excluse cu des?v?r?ire. Nu uita?i c? o scrisoare trimis? prin fax este o scrisoare ?deschis?”!C?nd transmite?i h?rtii oficiale sau documente, e important s? ad?uga?i, pe l?ng? semn?tura tip?rit? ?i ?tampila institu?iei, o semn?tur? olograf?.Internet ?i netiquetteInternetul este un sistem global de re?ele de computer interconectate, care stocheaz? ?i transmite o cantitate uria?? de informa?ii ?i servicii, unul dintre aceste servicii fiind World Wide Web (de unde cunoscuta prescurtare www, care intr? ?n compunerea majorit??ii adreselor internet). Ast?zi oricine poate accesa internetul nu numai cu un computer, de acas? ori de la birou, ci ?i cu o tablet? sau un smartphone (telefon mobil ?inteligent”) din orice loc geografic ?n care exist? un hotspot, adic? o conexiune wireless (?f?r? fir”). ?n 2014 num?rul mondial de utilizatori ai internetului a dep??it trei miliarde (din care peste 12 milioane sunt ?n Rom?nia). Este vorba, a?adar, de o adev?rat? comunitate virtual? care folose?te sistemul at?t ca modalitate eficient? de documentare, c?t ?i ca mijloc de comunicare.C?nd intri ?ntr-o nou? cultur?, indiferent dac? este vorba de una real? sau virtual?, cum este internetul, e?ti susceptibil de a comite unele gafe sociale. Po?i ofensa oamenii f?r? s? vrei, te po?i sim?i la r?ndul t?u ofensat f?r? motiv, po?i ?n?elege gre?it ceea ce vor s? comunice ceilal?i, po?i crea confuzii. De aceea, exist? anumite reguli de comportament de care orice utilizator de internet ar trebui s? ?in? seama pentru a evita posibilele situa?ii nepl?cute. S? vorbim prin urmare despre netiquette – bunele maniere pe internet.Coresponden?a electronic? (e-mail). Schimbul de mesaje (scrisori mai lungi sau mai scurte) a fost unul dintre primele servicii puse la dispozi?ia utilizatorilor internetului, po?ta electronic? (e-mail) devenind ast?zi un mijloc foarte rapid ?i comod de comunicare ?i pe deasupra mai ieftin dec?t sistemul po?tal clasic.Regulile de comportament din cazul coresponden?ei clasice r?m?n valabile ?i pentru e-mail. ?n plus, trebuie ?inut seama c? aceast? po?t? modern? p?streaz? anonimatul ?n mai mare m?sur? dec?t po?ta clasic?. Oricine av?nd acces la un computer poate transmite mesaje sub un nume sau/?i o adres? astfel alese ?nc?t s?-i ascund? adev?rata identitate. De aceea, prima regul? de polite?e pe internet este urm?toarea: trimite?i ?ntotdeauna mesajele dumneavoastr? sub nume propriu. ?i ?nc? ceva: alege?i-v?, ?n m?sura posibilului, o adres? de mail sobr? ?i relevant?, mai ales dac? o folosi?i (?i) ?n scop profesional. ?n loc de ?pufule?. Drag…”, b?nuiesc c? pute?i g?si ?ntotdeauna o combina?ie ?liber?” de prenume-nume (ceva de genul: horiaaiv?noaiei… cu prenumele ?naintea numelui).Mesajele noastre trebuie s? fie concise ?i la obiect, g?ndite ca o conversa?ie telefonic?, de?i nu vorbim, ci scriem un text la tastatura computerului. De asemenea, este util ?i pentru noi, ?i pentru destinatar s? preciz?m subiectul mesajului. E important s? ?inem minte c? exist? persoane care primesc sute de mesaje zilnic ?i care n-ar dori s? fie puse ?n situa?ia nepl?cut? de a-?i pierde toat? ziua ?n fa?a monitorului citind pagini ?ntregi… Prin urmare nu transmite?i mesaje inutile, g?ndi?i-v? c? re?eaua este oricum destul de ?nc?rcat?, iar dac? ave?i multe de povestit… reveni?i la coresponden?a clasic?!Nu folosi?i o topic? a propozi?iei foarte ?nc?rcat? ?i nu exagera?i cu punctua?ia. Orice aspect important este reflectat de con?inutul textului, nu de semnele de punctua?ie.Mul?i utilizatori de po?t? electronic? obi?nuiesc s? recurg? la abrevieri ?n textul mesajului. Folosirea acestora este permis?, ?ns? ?ncerca?i s? nu face?i abuz, deoarece un text cu multe abrevieri poate deveni foarte greu de citit.Abrevieri utilizate frecventAISB = cum spuneam ?nainte (?as I said before”)AML = cu toat? dragostea (?all my love”)BCNU = ne mai vedem (?be seeing you”)BBT = revin m?ine (?be back tomorrow”)BTW = apropo (?by the way”)BRB = m? ?ntorc imediat (?be right back”)FWIW = dac? conteaz?… (?for what it’s worth”)FYI = pentru a v? informa (?for your information”)G2G = trebuie s? plec (?got to go”)HBTU = la mul?i ani (?happy birthday to you”)IMHO = dup? umila mea p?rere (??n my humble opinion”)LOL = m? face s? r?d (?lot of laugh”)MLAS = nu spun nim?nui (?my lips are sealed”)NI = nu m? intereseaz? (?not interested”)OMG = o Doamne (?oh my God”)PIR = p?rinte ?n camer? (?parent ?n room”)RBTL = cite?te printre r?nduri (?read between the lines”)RSVP = r?spunde?i v? rog (?repondez s’il vous pla?t”)SIN = ?nceteaz? acum (?stop it now”)TTYL = vorbim mai t?rziu (?talk to you later”)?ntr-o conversa?ie fa?? ?n fa?? folosim nu numai cuvinte, ci ?i un limbaj nonverbal cu ajutorul c?ruia transmitem/sesiz?m subtilit??i sau deosebiri de nuan??. Utilizatorii comunic?rii electronice recurg la a?a-numi?ii emoticoni (de la emotion icons) – un cod de semne ob?inute cu ajutorul tastaturii computerului, care se introduc ?n text ?n scopul de a sugera interlocutorului sentimentele celui care expediaz? mesajul. Dac? semnele indic? un z?mbet (smile), ele sunt numite uneori smileys. De regul?, se plaseaz? la sf?r?itul propozi?iilor ?i se refer? la declara?ia anterioar?.Emoticoni ob?inu?i din tastatur?::) sau: :-) = bucurie:( sau :-( = triste?e:-( = regret:-o = uimire;-) nu lua?i totul ?n serios!?n locul semnelor construite cu ajutorul tastaturii se pot folosi imagini mai elaborate (?fe?e”, de regul? galbene, av?nd cele mai diverse expresii ?i numite tot emoticoni), pe care le putem desc?rca de pe internet.Dac? dori?i s? r?spunde?i cuiva pe e-mail, este recomandabil s? nu ?ncepe?i un mesaj nou, ci s? utiliza?i op?iunea ?Reply”. Aceast? op?iune presupune ?ns? includerea complet?, ?n mod automat, ?n corpul mesajului dumneavoastr? a mesajului original. Un semn plasat ?n fa?a textului sau pur ?i simplu antetul acestuia indic? destinatarului faptul c? este vorba de citarea mesajului electronic ini?ial. Nu p?stra?i ?ns? din mesajul ini?ial dec?t acele fragmente de text care ar putea fi relevante pentru destinatar ?n raport cu r?spunsul dumneavoastr?.S? nu face?i gre?eala de a presupune c? mesajele dumneavoastr? de e-mail sunt absolut private: cel pu?in o persoan? (administratorul sistemului) are posibilitatea, m?car teoretic, de a accesa toate mesajele electronice transmise ?n sistem. De aceea, e preferabil s? nu folosi?i la serviciu coresponden?a electronic? pentru probleme personale!E bine s? instala?i un antivirus bun ?i adus la zi pe calculatorul dumneavoastr?; evita?i astfel s? transmite?i altora viru?i informatici ?i sunte?i ap?rat de viru?ii din mesajele primite de la al?ii, mai pu?in pruden?i dec?t dumneavoastr?.Dac? dori?i s? programa?i o ?nt?lnire peste c?teva ore, de exemplu, ?i trimite?i un mesaj electronic participan?ilor, este foarte posibil ca nu to?i s? aib? posibilitatea de a citi mesajul ?n timp util. E-mailul nu este f?cut pentru urgen?e (de aceea exist? telefonul).Nu trimite?i niciodat? un mesaj scris cu majuscule. Este ca ?i cum a?i striga ?n urechea destinatarului. Recurge?i la majuscule numai atunci c?nd dori?i s? atrage?i aten?ia asupra unui anumit lucru.E de la sine ?n?eles c? nu trebuie s? folosi?i acest mijloc modern de comunicare pentru a adresa cuiva insulte sau jigniri.Nu participa?i la transmiterea de scrisori ?n lan? ?i, ?n general, dac? primi?i un mesaj cu rug?mintea de a-l transmite mai departe nu face?i asta f?r? s?-l fi citit ?nainte ca s? decide?i dac? se cuvine sau nu s? da?i curs rug?min?ii.Re?elele sociale (Facebook, Linkedin, Twitter, Hi5 ?.a.) sunt un fenomen relativ nou – site-ul ini?ial The Facebook a fost lansat de Mark Zuckerberg ?n 2004 – ?i reprezint? re?ele de utilizatori ai internetului care contribuie, ?n mod informai, la colectarea informa?iei din diferite surse ?i r?sp?ndirea ei. Cea mai mare asemenea re?ea informa?ional? este Facebook, care a atins ?n 2014 un miliard de utilizatori, din care ?apte milioane sunt ?n Rom?nia. Anali?tii spun c? rezultatul alegerilor preziden?iale din 16 noiembrie 2014 a fost influen?at ?n mod hot?r?tor de activitatea rom?nilor de pe Facebook, iar politicienii no?tri par s?-?i fi f?cut de atunci din aceast? re?ea mijlocul predilect de comunicare.Simplu spus, utilizatorul Facebookului (sau, ?n principiu, al oric?rei re?ele sociale) comunic? pe diverse teme cu cercul s?u de prieteni (friends) ale?i de el ?nsu?i ori accepta?i din r?ndul celorlal?i utilizatori. El are posibilitatea de a-?i ?posta” opinia proprie, articole, fotografii, filme, muzic? etc. (din produc?ia personal? ori preluate de pe alte site-uri internet), de a r?spunde post?rilor prietenilor, de a-?i exprima aprobarea fa?? de acestea folosind a?a-numitul like sau/?i distribuindu-le mai departe (share). Pot exista ?i institu?ii (edituri, teatre, ziare, magazine online etc.) utilizatoare ale Facebookului, nu numai persoane private.Evident, bunele maniere cer ca mesajele, fotografiile etc. Difuzate pe Facebook s? nu fie obscene, injurioase ori ?n alt fel agresive ?i, ?n general, s? nu vehiculeze idei rasiste, homofobe, extremiste politic ?.a.m.d. Exist? un fel de comitet de ?cenzori” al Facebookului care blocheaz? utilizatorii cu asemenea idei, dar, ?nainte s? se ?nt?mple asta, oricine are posibilitatea s?-l elimine din grupul de ?prieteni” (unfriend) pe cel cu ale c?rui opinii nu este de acord sau care, pur ?i simplu, ?l plictise?te cu post?rile lui prea frecvente ?i neinteresante. V? recomand totu?i s? nu folosi?i aceast? op?iune, cu siguran?? jignitoare pentru ?prietenul” care s-a dovedit nepotrivit; recurge?i, ?n schimb, la a nu-i mai urm?ri post?rile (op?iunea unfollow), lucru pe care ?prietenul” nedorit nu-l va ?ti.Aten?ie, de asemenea, ?i la activitatea dumneavoastr? pe Facebook. Nu posta?i orice – inclusiv, la tot pasul, nenum?rate fotografii cu odraslele proprii sau animalele de companie, ?n toate ipostazele posibile. Nu v? afi?a?i lenjeria pe Facebook – este nu numai de prost-gust, ci ?i periculos! ?ncerca?i s? v? construi?i o imagine de persoan? interesant?, demn? de a fi urm?rit? (followed) de ceilal?i utilizatori. Exist? adev?ra?i lideri de opinie pe Facebook – f?r? ca ei s? fie neap?rat jurnali?ti sau celebrit??i de ce nu v-a?i num?ra printre ei? Depinde de cultura, inteligen?a, judecata ?i mai ales personalitatea dumneavoastr?.?i ave?i grij?, lucru valabil pentru toate variantele electronice de coresponden?? amintite, s? scrie?i corect! Lipsa diacriticelor este admis?, dar ortografia ?i gramatica defectuoase v? stric? imaginea definitiv!Mi-au spus tinerii mei prieteni mai ?tiutori c? re?elele sociale pe internet – sau m?car anumite ?cercuri” cu lume bun? din asemenea re?ele – sunt locuri ?n care se apreciaz? nu numai scrierea corect?, ci ?i, ?n genere, bunele maniere, iar b?d?ranii sunt ?sanc?iona?i” imediat. Sunt uimit? ?i foarte ?nc?ntat?!C??iva termeni de specialitatealgoritm:succesiune finit? ?i ordonat? de opera?ii, executat? de un om sau un automat asupra unor date de intrare ?n scopul ob?inerii unui rezultatbrowser [brauz?r]:program specializat ?n rularea paginilor de internet (de ex.: Internet Explorer, Netscape, Opera)dat?:reprezentare (codificare) a informa?ieidirector, folder:colec?ie de fi?ieredownload [daunl?ud]:proces prin care o informa?ie este ?desc?rcat?” sau copiat? de pe browserfi?ier:colec?ie omogen? de datekacker [hec?r]:persoan? care acceseaz? f?r? a avea dreptul sisteme informatice cu caracter secretinforma?ie:caracteristic? semnificativ? cu caracter de noutate sau ansamblu de semnifica?ii asociat unei entit??i, situa?ii, unui obiect, contextlimbaj de programare:limbaj artificial (ansamblu de simboluri, ?mpreun? cu regulile de compunere ?i semnifica?iile asociate) care intermediaz? comunicarea dintre om ?i computermodem:dispozitiv necesar pentru accesul la internet, care se conecteaz? la o linie telefonic?program:codificarea unui algoritm ?ntr-un limbaj de programareserver:calculatorul care g?zduie?te un grup de informa?ii ?i ofer? accesul la elesistem de calcul:ansamblul de componente fizice (hardware) ?i logice (software) destinate stoc?rii, prelucr?rii ?i transmiterii de datesistem de operare:ansamblu de programe av?nd rolul de a gestiona resursele fizice ?i logice ale unui computer ?i de a realiza comunicarea dintre om ?i calculator (de ex.: Windows, MS-DOS, Linux, Unix)site / website / pagin? de internet [sait]:form? specific? de publicare a informa?iei prin intermediul internetului, constituit? dintr-un document sau un grupaj de documente electronice care pot fi accesate la o adres? de internet unic? (de ex., humanitas.ro)soft (prescurtare de la software):set de instruc?iuni scrise ?n limbaje de programare, care sunt executate de computere; generic, toate aplica?iile ?i programele rulate pe computere.www [dublu v…; veveve]:acronimul pentru World Wide Web, cu care debuteaz? majoritatea adreselor de internet (de ex., .ro).CAPITOLUL 9Bunele maniere la mas?Invita?ii la mas?Se spune c? piatra de ?ncercare a educa?iei unui om este comportamentul s?u la mas?.Din vremea fastuoaselor banchete romane sau din perioada Rena?terii – dac? ar fi s? ne referim numai la acele epoci care ne ?nfierb?nt? ?i acum imagina?ia – a r?mas p?n? ?n ziua de azi obiceiul de a da mese ?n onoarea invita?ilor no?tri. ?n general s-a renun?at la opulen?? ?i lux ostentativ. Azi nu se mai bea din pocale de aur purt?nd semn?tura lui Benvenuto Cellini… ?n schimb, a m?nca din farfurii de por?elan de bun? calitate ?i a bea din pahare de cristal nu e un lucru neobi?nuit.Tr?im ?ntr-un ritm trepidant ?i de aceea tindem spre simplitate ?i comoditate, renun??nd la tot ce ne-ar ?nc?rca ?n mod inutil existen?a. Preg?tirile culinare, aranjarea unei mese elegante ?i sp?latul vaselor consum? un timp pre?ios. Dar, indiferent c? opt?m pentru un serviciu de mas? din por?elan de Sèvres sau pentru unul din sticl? ?ncasabil?, respectarea anumitor reguli este obligatorie, ?ncep?nd cu preg?tirea casei pentru primirea invita?ilor ?i termin?nd cu felul ?n care m?nc?m fructele.PunctualitateaEste important ca persoana care invit? la mas? s? indice ora invita?iei, iar cei invita?i s-o respecte. Dac? a?i ajuns cumva mai devreme… v? plimba?i ?n jurul casei! Dac? la o ?nt?lnire ?n ora? eticheta cere s? veni?i cu cinci minute ?nainte de ora fixat? (mai ales domnii!), ?ntr-o cas? se intr? cu cinci-zece minute mai t?rziu, pentru a l?sa gazdei un moment de respiro. O ?nt?rziere mai mare de 30 de minute este ?ns? inadmisibil?. Dup? o perioad? de a?teptare, gazda va hot?r? momentul ?nceperii mesei, iar cel care a ?nt?rziat ??i va cere scuze ?i va m?nca felul la care s-a ajuns, chiar dac? acesta e tortul. O gazd? amabil? ?i va oferi totu?i musafirului ?nt?rziat ?i un alt fel de m?ncare, f?r? s? reia ?ns? tot meniul. G?ndi?i-v? ce chin ar fi pentru gospodin? s? repete masa, la diverse intervale, pentru cinci invita?i ?nt?rzia?i!Dac? ave?i o grip?, ve?i renun?a s? da?i curs invita?iei pentru a nu-i molipsi pe cei din jur. Anun?a?i, v? scuza?i ?i rezista?i eroic tenta?iei – a?a este civilizat!Preg?tirea casei pentru musafiriOricine prime?te musafiri sau merge ?n vizit? ?tie c? tot apartamentul, nu numai masa, trebuie s? arate bine. Nici nu a? deschide aceast? discu?ie dac? nu a? fi observat c?teva ?am?nunte” care m-au determinat s? nu mai accept cu pl?cere invita?iile ?n anumite case.Buc?t?ria, baia, antreul. Primele dou? necesit? o aten?ie special?, mai ales c?nd avem oaspe?i. Nimeni nu va m?nca f?r? noduri dac?, din ?nt?mplare, a v?zut c? ?laboratorul” gospodinei nu str?luce?te de cur??enie. La fel trebuie s? str?luceasc? vasul toaletei, chiuveta, cada, pe scurt, ?ntreaga camer? de baie, iar prosoapele trebuie s? fie imaculate ?i ?n num?r suficient; verifica?i de asemenea c? exist? destul? igienic?.Dar prima impresie ne-o facem din holul de intrare. C?nd acesta e plin de ?nc?l??minte ?i haine, are un aspect deplorabil. Confec?ionarea unor dul?pioare speciale pentru pantofi sau m?car a unor rafturi cu o draperie nu cost? prea mult ?i rezolv? problema.Mirosul. S?rm?lu?ele pot fi minunate, ca ?i ciupercile umplute pentru care am pr?jit ceap?. Nu este obligatoriu s? ?parfum?m” tot blocul cu aceste… miresme tari. Se g?te?te cu o zi ?nainte, cu geamul de la buc?t?rie deschis, iar ?n ziua primirii musafirilor aerisim bine toat? casa. ?n hol putem avea un vas cu lev?n?ic? prin care ne trecem degetele, r?sfir?nd-o u?or; parfumul degajat e pl?cut ?i persistent. Pe aragaz, pe un foc foarte mic, vom pune o tabl? (eventual cea pentru copt vinete), iar pe ea c?teva crengu?e de brad. ?ncerca?i!Cum aranj?m masaChiar dac? suntem ??ntre noi”, masa familial?, masa de toate zilele, trebuie s? fie apetisant? ?i ?ngrijit?, pentru c? un vechi dicton spune c? ?Omul inteligent se hr?ne?te cu ochii”. E de preferat o farfurie de faian?? – intact? – uneia de por?elan care s-a ciobit, chiar dac? ultima a fost c?ndva foarte frumoas?.Fa?a de mas?. Putem folosi o fa?? de mas? din ?n, curat? ?i apretat?, ?n locul uneia dintr-o ?es?tur? scump?, dar plin? de pete.Pentru mesele festive, fa?a de mas? ?i ?ervetele (de p?nz?!) vor fi ?i ele festive, de un alb imaculat, dar pentru reuniuni intime se pot folosi ?i fe?e de mas? colorate cu ?erve?ele de h?rtie asortate, ?n niciun caz nu ne vom servi de cele din material plastic, chiar dac? imit? perfect cea mai sofisticat? ?es?tur?. E bine s? a?ez?m sub fa?a de mas? un molton sub?ire care protejeaz? furnirul mesei.Farfurii ?i tac?muri. Trebuie s? asigur?m un anumit spa?iu pentru fiecare invitat, chiar ?i pentru cei foarte bine educa?i, care ?tiu s?-?i ?in? coatele pe l?ng? corp. Ca musafirii s? se simt? confortabil, acest spa?iu trebuie s? fie de cel pu?in 50 de centimetri.Masa familial? ?i cea festiv? se a?az? la fel, ceea ce le deosebe?te este doar num?rul farfuriilor, al tac?murilor ?i al paharelor, stabilit ?n func?ie de felurile de m?ncare. Fiecare -192405-182880-180975-182880farfurie va fi dublat? la mesele festive de alta, utilizat? doar pentru a pune pe ea farfuria din care m?nc?m. La mesele de fiecare zi ne putem lipsi de aceast? farfurie de serviciu.O mas? festiv? se prezint?, de obicei, astfel: farfuria pentru primul fel este a?ezat? deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea sau al?turi, sub furculi??, se pune ?ervetul frumos ?mp?turit. Chiflele sau feliile de p?ine se pun ?n dou?-trei co?ule?e speciale, repartizate simetric. Locul furculi?elor este la st?nga farfuriei. Aliniate de la st?nga spre dreapta ?n ordinea utiliz?rii lor, acestea se a?az? cu din?ii ?n sus. La dreapta se pun cu?itele, cu partea t?ioas? spre farfurie, tot ?n ordinea utiliz?rii – cel mai ?ndep?rtat fiind pentru primul fel de m?ncare, adic? pentru pe?te, iar ?n fa?a farfuriei st? lingura de sup? cu partea ad?ncit? ?n sus ?i uneori linguri?a de desert. Nu vom a?eza al?turi mai mult de trei cu?ite ?i trei furculi?e. Restul tac?murilor – linguri?ele de tort, furculi?ele ?i cu?itele mici pentru baclava sau pentru fructe – nu se pun pe mas?, ci pe o m?su?? de serviciu sau pe un bufet, pentru a fi la ?ndem?n?.Aceste reguli nu sunt b?tute ?n cuie. Num?rul tac?murilor ?i a?ezarea lor difer? ?n func?ie de meniu.Tac?murile se pot pune ?i pe suportul destinat lor, care va fi a?ezat la dreapta farfuriilor. Pe suport vom a?eza, ?n dreapta, cu?itul, cu partea t?ioas? spre farfurie, ?i ?n st?nga lui furculi?a cu din?ii ?n jos. Lingura ?i linguri?ele pentru desert vor fi a?ezate ?n fa?a farfuriei. Dac? utiliz?m suportul de tac?muri, vom pune ?ervetul ori ?erve?elul la st?nga, direct pe fa?a de mas?.La mesele festive exist? obiceiul s? se schimbe tac?murile dup? fiecare fel de m?ncare. La o mas? mai pu?in preten?ioas?, nu vom schimba tac?murile dec?t dac? avem pe?te. ?n general, vom folosi patru farfurii: farfuria pentru antreuri, farfuria de sup?, farfuria ?ntins? ?i farfuria de desert. Bolurile (castrona?ele) pentru supa limpede (consomme) nu se pun de la ?nceput pe mas?, ci se aduc o dat? cu supiera sau, gata umplute, pe o tav?.Pahare ?i sticle de b?uturi. Tot ?n fa?a farfuriilor, spre dreapta, este ?i locul paharelor. Trei tipuri de pahare sunt obligatorii – de ?uic?, de vin (paharul de vin ro?u e ceva mai mic dec?t cel de vin alb) ?i de ap?. Re?ine?i c? ele trebuie s? fac? parte din acela?i serviciu. Nu improviza?i – e o not? proast? – ?i v? recomand s? nu da?i mese festive dac? nu ave?i cele necesare. Examina?i ?n desenele care urmeaz? tipurile de pahare ?i de carafe adecvate fiec?rei b?uturi.Dup? folosire, paharele de ?uic? se iau de pe mas?. Nu v? b?ga?i degetele ?n ele, ci lua?i-le de jos, pun?ndu-le pe o tav?, ceea ce v? va scuti de drumuri inutile. C?nd spa?iul ne permite, este elegant s? nu punem pe mas? p?h?relele sau paharele pentru aperitive. Acestea se beau ?ntr-o alt? ?nc?pere dec?t sufrageria, iar invita?ii nu stau la mas?, ci pe scaune, canapele, fotolii sau chiar ?n picioare. Apoi paharele se str?ng ?i nu se mai pun pe mas?. Cel care nu ?i-a terminat aperitivul ??i poate lua totu?i paharul ?n sufragerie.Sticlele de vin ?i de ap? vor fi dispuse simetric pe mas?, la ?ndem?na b?rba?ilor care ?i-au asumat sarcina de a servi b?uturile.Pentru a nu p?ta fa?a de mas?, ele se pun pe o t?vi?? sau pe suporturi speciale. Apele minerale se servesc ?n sticlele lor originale; la fel vinurile-173355-171450str?ine. Dac? spa?iul nu ne permite s? punem sticlele de vin pe mas? (nici nu e prea estetic), b?utura va fi turnat? ?n pahare de c?tre so?ul gazdei sau alt b?rbat. La o mas? la care particip? numai doamne, acest oficiu este f?cut de gazd?. Nu se toarn? ?n pahare dec?t dup? ce acestea s-au golit. Se poate ad?uga pu?in? ap? mineral? ?n whisky dac? este prea tare pentru noi, dar din sticl?, nu din paharul cu ap?.Decorarea mesei. Depinde de m?rimea ei, de rangul musafirilor ?i de ?mprejur?ri. Aproape indispensabile, florile ?i lum?n?rile vor ?nc?nta privirea. Florile trebuie puse ?n vaze joase ca s? nu-i ?mpiedice pe meseni s? se vad? unii pe al?ii.Pe mas? sau nu? Nu vom pune pe mas? dec?t ceea ce se ?ntrebuin?eaz? imediat. Excep?ie fac solni?ele ?i recipientele pentru piper, care trebuie s? fie suficiente (unul pentru trei-patru persoane). Vom avea grij? ca acestea s? nu fie ?nfundate sau umede. O gospodin? atent? pune ?n recipientul respectiv c?teva gr?un?e de orez care absorb umezeala. Dac? nu folosim solni?e cu capac perforat, ele trebuie s? fie ?nso?ite de linguri?e pentru ca nimeni s? nu fie silit s? se foloseasc? de propriul cu?it, ceea ce nu e permis.Scobitorile nu-?i au locul pe mas? pentru c? nu se folosesc ?n public.S? re?inem c? untdelemnul, o?etul, mu?tarul, sm?nt?n? etc. Se vor aduce doar dac? cineva le cere. Gazda le va avea preg?tite ?i le va oferi. Pentru sosuri se folose?te o sosier?. O dat? ?ntrebuin?at?, sosiera va fi luat? de pe mas?.Sosuri, salate, fripturi. Aten?ie: sosul nu se pune pe friptur?, dar nici pe piure sau pe alte garnituri (macaroane, sote de legume etc.) deoarece e inestetic. Se pune ?n farfurie ?i se moaie ?n el buc??elele de carne t?iate pe r?nd. Nu se amestec? tot ce avem ?n farfurie, cu toate c? este gustos; ?pasta” ob?inut? este imposibil de privit. Vom explica acest lucru adolescen?ilor care au r?mas, poate, cu acest obicei de c?nd erau mici ?i li se pasa m?ncarea.Salata se serve?te ?n castronele separate, pentru fiecare invitat ?n parte. ?n unele ??ri, salata se m?n?nc? separat, ca ultim fel.C?nd friptura este t?iat? la mas?, gazda trebuie s? aib? la ?ndem?n? tac?muri speciale. E de preferat ?ns? ca aceast? opera?ie s? fie f?cut? ?n buc?t?rie, iar carnea s? fie adus? t?iat? felii, pe un platou.Argint?ria. Este obligatorie? ?n cazul unor mese festive, da. Pentru mesele obi?nuite, exist? tac?muri de o?el inoxidabil care sunt frumoase ?i u?or de ?ntre?inut. E adev?rat c? argint?ria confer? mesei elegan??, dar s? nu uit?m c? ea trebuie s? str?luceasc? de cur??enie. Ca tot ce este pre?ios, argint?ria cere o ?ngrijire special?; dac? nu avem timp pentru a?a ceva, e preferabil s? n-o punem pe mas?. Se g?se?te la farmacii, la un pre? destul de mic, praf de carbonat de calciu. Face minuni ?n cazul argint?riei, ca ?i amoniacul dizolvat ?n ap?.Pentru ca exigen?ele meselor festive s? nu ne sperie, este necesar un exerci?iu ?ndelungat. S?-l facem ?n cadrul meselor de duminic?, imagin?ndu-ne c? avem ca invitat cel pu?in un ministru, chiar dac? suntem doar ?n familie. Va fi o pl?cere! Cu acest prilej, vom pune o fa?? de mas? mai frumoas? ca de obicei, tac?murile ?i vesela pe care nu le folosim zilnic ?i vom preg?ti o m?ncare special?. Este obligatoriu ca to?i membrii familiei s? respecte cu sfin?enie aceast? mas?, fiind punctuali, ajut?nd sau, dac? diminea?a se plimb? ori merg la biseric?, aduc?nd o floare, cump?r?nd ceva bun pentru desert (fructe, pr?jituri). Insist: masa de duminic? e sf?nt?!P?rintele O’Connor ?l ?ntreab? pe elevul Sean:- La voi ?n cas? se spune rug?ciunea ?nainte de mas??- Nu e nevoie, p?rinte, zice Sean. Mama g?te?te bine.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUCum ne purt?m la mas?Conflictul ?ntre genera?ii a existat dintotdeauna ?i va continua s? existe, este ?n firea lucrurilor. Ce putem face este doar s?-l atenu?m, ca s? nu se produc? drame sau rupturi definitive. Aud c?teodat? – ?i m? cutremur: ?Nu mi-am v?zut p?rin?ii (sau fratele, sau sora) de 30 de ani!” Cum se poate a?a ceva? Ce lucru at?t de grav s-a ?nt?mplat ?nc?t niciuna dintre p?r?i s? nu cedeze? Ce a declan?at r?ceala sau ura nestins? ?ntre ?p?r?i” – ceva serios sau un m?run?i??M? g?ndeam la toate aceste lucruri ?n timp ce st?team la mas? cu doi muncitori zugravi, so? ?i so?ie, oameni extrem de cumsecade, bl?nzi, con?tiincio?i, cinsti?i, harnici, ?ntr-un cuv?nt oameni de treab?. Era ?ntr-o miercuri ?i mi-au povestit c? sunt foarte emo?iona?i pentru c? duminic? li se ?nsoar? feciorul (inginer) cu o doctori?? ai c?rei p?rin?i, tot medici, au organizat masa de nunt? la cel mai scump ?i elegant restaurant din Bucure?ti. ?i ascultam, ?i priveam ?i eram ?ncremenit? de uimire: ace?ti oameni p?reau s? joace o scenet? moralizatoare menit? s? ilustreze clar cum nu trebuie s? m?n?nci!M?ncau ?ngrozitor de ur?t: muiau p?inea ?n sup?, apoi o pescuiau cu degetele, sorbeau zgomotos, vorbeau cu gura plin?, s-au ?ters la gur? cu col?ul fe?ei de mas?, ?i-au r?sturnat salata peste piure ?i au pasat-o m?run?el dup? ce au t?iat ?n buc??ele ?i friptura. Nu mai v?zusem a?a ceva – ?i am fost ?i ?n familii de muncitori, ?i la ?ar? –, a?a c?, pentru o clip?, am crezut c?-?i bat joc de mine. Nici vorb?, erau foarte naturali! Sunt probabil o la??, c?ci n-am fost capabil? s?-mi iau inima ?n din?i ?i s? le explic cum se m?n?nc? civilizat. Nu am f?cut-o, ci doar am sperat c?, la masa de la Athénée Palace Hilton (s? zicem), mireasa ?i p?rin?ii ei ??i vor dep??i stupoarea ?i vor re?ine partea bun? a lucrurilor: oameni cinsti?i, harnici etc. Dar tare mi-e team? c? nu s-a ?nt?mplat a?a, iar ?conflictul” (?ce p?rin?i neciopli?i”) va avea un deznod?m?nt nefericit.Bunele maniere – inclusiv cum s? m?n?nci corect – se ?nva?? indiferent de mediu, v?rst?, nivel de cultur?. Dac? aveam curajul s? fiu sincer? cu zugravii mei, cred c? ?ntr-o or? rezolvam problema, pentru c? era o problem?. Nu am f?cut-o ?i regret. Iat? ce ar fi trebuit s? le spun…?inutaRegulile generale ale unei ?inute corecte, pe care le-am definit ?ntr-un capitol precedent, sunt valabile ?i la mas?. St?m drept, dar nu ?n?epeni?i. Nu punem picioarele nici sub scaun, dar nici prea departe ?n fa??, pentru a nu-i incomoda pe vecini. Nu ne ag???m de scaun. Pozi?ia m?inilor e foarte important?. ?n niciun caz bra?ele ?i mai ales coatele nu trebuie s? stea pe mas?. Nu ?inem cu m?inile farfuria din care m?nc?m. Pozi?ia corect?, de repaus, este cea cu bra?ele lipite de corp ?i cu ?ncheieturile m?inilor sprijinite de marginea mesei. Aceast? ?inut? se schimb? c?nd m?nc?m, p?str?ndu-ne ?ns? coatele c?t mai aproape de trunchi.Ne vom verifica ?nf??i?area ?nainte de a intra ?n sufragerie, sp?l?ndu-ne pe m?ini ?n prealabil. Eventualele retu?uri necesare dup? mas? se vor face numai la baie – de exemplu, pentru doamne, ?mprosp?tarea rujului sau aranjarea p?rului.Cum m?nc?mNu trebuie s? m?nc?m gr?bit sau nervos. Este nu numai o regul? de polite?e, ci ?i o prescrip?ie medical?. ?i mai grave sunt discu?iile nepl?cute purtate ?n timpul mesei. S? le evit?m ?i s? ne impunem s? fim calmi, c?ci via?a noastr? e oricum agitat?. S? ?tim s? ne bucur?m, pur ?i simplu, de o mas? ?mpreun? cu familia!Nu bem ?i nu vorbim cu gura plin?. Este o regul? foarte cunoscut? ?i n-a? reveni asupra ei dac? n-ar fi ?nc?lcat? zilnic. Oamenii care ?ncearc? s? m?n?nce ?i s? povesteasc? ?n acela?i timp fac o impresie nepl?cut?. S? fim aten?i ca gura s? ne r?m?n? ?nchis? ?n timpul mestecatului. Este de prost gust s? ?inem degetul mic u?or ridicat c?nd m?nc?m sau c?nd bem.Dac? avem animale de companie (c?ini sau pisici), acestea n-au ce c?uta ?n sufragerie, oric?t de mult le-am iubi, fie c? avem prieteni la mas? sau suntem ?n familie. Prezen?a lor nu este numai o lips? de respect fa?? de musafiri, ci ?i o surs? de incidente nedorite.O nou? por?ieRepeta?i ?i ?nv??a?i formulele: ?Da, v? rog”, ?Nu, mul?umesc” pentru acceptarea sau refuzul unei noi por?ii. S? ne g?ndim bine c?nd le rostim. Sunt gazde care ne iau ?n serios. Dac? ne imagin?m c? este de bun gust s? refuz?m a doua felie de tort cu toate c? am mai m?nca o por?ie, risc?m s? r?m?nem f?r? ea, deoarece a doua oar? nu ni se mai ofer? dac? am spus ?Nu, mul?umesc”.Pe de alt? parte, un obicei prost, specific rom?nilor, de care ace?tia nu se pot dezb?ra, este de a-?i obliga musafirii s? m?n?nce mai mult dec?t pot. Masa se transform? ?ntr-un adev?rat calvar c?nd inimoasa gospodin? repet? insistent (de?i i s-a spus ferm ?Nu, mul?umesc”): ?Dar mai lua?i o s?rm?lu??, sunt delicioase!” Se poate cere sau lua dintr-un fel care ne-a pl?cut ?n mod deosebit ori se poate refuza ceva ce ne face r?u sau nu ne place. Politicos este s? accept?m s? gust?m din felul respectiv, pentru a nu jigni gazda.Tot de polite?e ?ine ?i tactul gazdei de a oferi m?ncare suficient? – nici prea mult?, nici prea pu?in? ?i f?r? a-?i l?uda excesiv preparatele culinare. Musafirii o pot face ?ns?, spre ?nc?ntarea gospodinei, dar nu strig?nd peste mas? ?i nici cer?nd pe loc re?eta. Cu at?t mai mult nu este cazul s? se comenteze modul ?n care au fost procurate anumite rarit??i.M?nc?m tot ce avem ?n farfurie?O ?lege” (scris? ?i nescris?) spune c? e?ti obligat, din respect pentru gazd?, s? m?n?nci tot din farfurie, dup? ce ?i s-a pus sau ?i-ai luat singur o cantitate rezonabil?. ?i totu?i, unii oameni respect?, ?n aceea?i situa?ie, alt? ?lege”, dup? care trebuie s? la?i ?n farfurie c?te pu?in din toate felurile de m?ncare, ca s? nu pari nem?ncat. Este u?or s?-?i dai seama c? ultima regul? – gre?it? – a fost impus? de c?tre oamenii s?raci, dar demni, care nu voiau s? fie comp?timi?i c? nu au ce m?nca la ei acas?.Refuzul unui fel de m?ncare nu e politicosUn alt principiu, asupra c?ruia mama insista cu severitate, era c?, invitat la un pr?nz, nu trebuie s? refuzi nicio m?ncare ce ?i se ofer?, chiar dac? nu-?i place, c?ci, ad?uga ea, nimic nu-i mai jignitor pentru st?p?na casei dec?t s? nu m?n?nci din bun?t??ile ce-?i pune dinainte.- Dar dac? nu sunt bune, mam??- Faci exact ca ?i c?nd ar fi bune.- Dar dac? te fac s?-?i fie r?u?- Atunci las? s?-?i fie r?u, draga mea, dar a?teapt? p?n? ajungi acas?! Ar fi o mare ofens? s?-?i fie r?u chiar acolo!Din MARIA, REGINA ROM?NIEI,Povestea vie?ii meleGrija pentru gazd?Masa trebuie s? decurg? firesc, f?r? ostenta?ie. Am putea spune c? aceasta e o norm? ideal?, greu, dar nu imposibil de atins dac? ?i invita?ii ??i aduc contribu?ia c?nd simt c? doamna care prime?te este ?n impas din cauza tinere?ii sau a lipsei de experien??. Cu discre?ie, cu tact, ei pot trece peste momentele penibile ivite din te miri ce. Nu vor cere un antinevralgic ?i un pahar cu ap? ?n momentul ?n care gazda este foarte preocupat? s? nu i se r?ceasc? gust?rile calde. Nu vor pretinde ketchup, piper, sm?nt?n? sau alte ingrediente dac? nu le sunt oferite, pentru c? s-ar putea ca ele s? lipseasc? ?i amfitrioana s? se simt? jenat?.Se m?n?nc? a?a cum a g?tit gospodina! A-?i turna tot felul de condimente pentru a schimba gustul m?nc?rii e o impolite?e. Obliga?ia gazdei este s? guste ?n prealabil din toate bucatele ?i s? le potriveasc? de sare, piper etc., iar datoria musafirului este s? le accepte ca atare. E foarte nepl?cut s? d?m la mas? sfaturi culinare ?n func?ie de preferin?ele noastre. Fie c? e o mas? festiv?, fie c? este una obi?nuit?, efortul gospodinei trebuie r?spl?tit cu c?te o remarc? de genul: ?Delicioas? sup?!”, ?Ce frumos arat? salata!”, ?Ce bine miroase friptura!”?Educa?ie” la mas?. Ne vom ab?ine de la orice discu?ii sau remarci dezagreabile. Copilului cu care am venit ?i vom face observa?ie acas?, ca ?i so?ului care a dep??it num?rul acceptabil de pahare. Ne vom impune s? nu st?m cu ochii a?inti?i asupra membrilor de familie cu care am fost invita?i, arunc?ndu-le priviri ucig?toare c?nd gre?esc cu ceva. Educa?ia nu se face ?ntr-un asemenea moment, c?ci atmosfera ar deveni insuportabil?.Masa e servit?!Ore de mas?Dup? cum spuneam ?n capitolul referitor la s?n?tate, ora fix? de mas? e foarte important?. Via?a profesional? poate s? modifice ?ns? o ordine pe care o credeam stabilit? o dat? pentru totdeauna. La noi ?n ?ar?, programul de lucru obi?nuit ne de termin? s? lu?m pr?nzul la ora cinci sau chiar ?ase dup?-amiaz?. Nu-i vom sili pe cei r?ma?i acas? s? ne a?tepte, pentru c? i-am chinui inutil, iar ei ne vor repro?a dac? ?nt?rziem. Putem m?nca normal – la ora unu – s?mb?ta ?i duminica. Dac? avem invita?i, ?i chem?m pentru masa de pr?nz ?n aceste zile sau de s?rb?tori tot ?n jurul orei unu. ?n zilele obi?nuite, masa de sear? pentru musafiri va fi servit? pe la ora opt.Feluri de m?ncare ?i b?uturile asortateD?m mai jos c?teva reguli pentru o mas? cu musafiri. Ocazia, rangul invita?ilor sau situa?ia noastr? financiar? permit totu?i unele simplific?ri. Nu suntem obliga?i s? desf??ur?m un lux peste posibilit??ile noastre. Pled?m ?n aceast? carte pentru modera?ie ?i simplitate, ceea ce nu exclude rafinamentul ?i bunul-gust.Chiar ?i ?n familiile cele mai modeste, o anumit? rezerv? trebuie prev?zut? pentru a face fa?? surprizelor de ultim? or?. De asemenea, se va prevedea un fel de m?ncare de regim, pentru a-l ?nlocui pe cel principal dac? un musafir nu-l suport? din motive medicale. Persoanele condamnate de medic la o diet? sever? ar trebui, de fapt, s? nu accepte invita?ii dec?t de la prietenii foarte apropia?i, care le cunosc regimul.B?uturile aperitive: se servesc ?ntotdeauna ?nainte de mas? ?i, a?a cum spuneam mai devreme, de preferin?? nu ?n sufragerie. Rolul lor este s? deschid? apetitul. E bine ca sortimentul s? fie c?t mai variat: votc?, gin, rom alb, whisky, vermut, campari (dar nu vi?inat? ?i nici coniac!). ?uica este, ?n principiu, tot un aperitiv, dar obiceiul p?m?ntului cere ca ea s? fie b?ut? la mas? (?nso?it? de br?nz? telemea, ceap? verde ?i m?sline), astfel c? o ve?i reg?si la antreuri. Dup? stilul occidental, ?nainte de mas? se pot bea ?i cocteiluri (gin cu ap? tonic?, suc de ro?ii sau de fructe cu votc?, vermut Martini sec cu gin etc.) pe care, de regul?, fiecare ?i le prepar? dup? gust. Exist? persoane care nu beau deloc alcool, a?a c? at?t pentru aperitiv, c?t ?i pentru mas? trebuie prev?zut? o rezerv? de ap? mineral? ?i sucuri de fructe.Antreurile: se compun ?n mod obi?nuit din feluri reci picante, sardele, br?nz? telemea (niciodat? ca?caval – locul lui e la sf?r?itul mesei), mezeluri ?i diverse salate. Se pot servi ?i antreuri calde: fic??ei de pui, diferite pl?cinte, pizza, sufleuri, pateuri. Antreurile reci pot fi combinate cu cele calde, ?ns? aten?ie – dac? ?nc?rc?m masa cu antreuri greu de digerat (salat? de vinete, ciuperci cu maionez? etc.) ?i ?n continuare avem mai multe feluri de m?ncare, plus tort, plus baclava, plus ?nghe?at?, risc?m fie ca musafirii no?tri s? fac? o indigestie serioas?, fie s? lu?m m?nc?rurile de pe mas? neatinse. Ne g?ndim ?nainte de a face meniul c?t am putea s? m?nc?m noi ?n?ine ?ntr-o vizit? f?r? s? ne ?mboln?vim! Tac?mul: un serviciu pentru antreuri sau servicii obi?nuite de mas?, de dimensiune mijlocie. B?uturi: ?uic?, vinuri albe demiseci – Pinot gris, Feteasc? alb?, Feteasc? regal? – ?i rosé.Consommé-ul (supa limpede): se serve?te ?n ce?ti speciale, folosindu-se o lingur? de sup? mai degrab? mic? (dar nu linguri??). Dac? n-am oferit antreuri, putem ?nlocui supa cu o ciorb? care va fi servit? ?n farfurie, folosindu-se o lingur? obi?nuit?. Se aduce castronul cu sup? (supiera) ?i se ia de pe mas? dup? golire. La supe ?i ciorbe nu e nevoie de b?uturi.Pe?tele: se consum? cu un tac?m special. Se recomand? vinuri albe seci (Aligoté, Riesling), spumoase ?i spumante. Cu c?t pe?tele este mai gras, cu at?t vinul trebuie s? fie mai acid (cum sunt cele din podgoriile Ardealului ?i ale Moldovei).Felul principal, felul de rezisten??: de regul?, acesta e o friptur? sau un preparat din carne. Indiferent ce friptur? servim, de porc, de miel, de pas?re, de v?nat sau una care trebuie s? fie ?n s?nge – antricot ori mu?chi de vac? –, se impune un vin ro?u: Merlot, Cabernet Sauvignon, B?beasc?, Feteasc? neagr?. La carnea alb? se recomand? vinuri ro?ii u?oare, iar la carnea ro?ie vinuri mai tari ?i mai puternice; la v?nat, vinuri ro?ii seci, vechi, de foarte bun? calitate. Vom evita s? aducem pe mas? curcanul, purcelul sau mu?chiul ?ntreg, chiar dac? este foarte decorativ. Obiceiul este nepractic. Friptura se por?ioneaz? ?n buc?t?rie ?i se aranjeaz? pe un platou pe care ?l vom orna cu mult? grij?. De pild?, vom pune carnea pe foi de salat? proasp?t?, iar deasupra vom aranja frunze de p?trunjel. Garniturile vor fi puse ?n castroane separate, iar pentru salate este bine s? avem castrona?e mici, rotunde sau p?trate, c?te unul pentru fiecare musafir. Dac? nu avem, vom servi salata ?n castroane mari – salatiere –, aduse la mas? ?mpreun? cu un tac?m special de serviciu sau un cle?te special pentru salat?.Desertul: pentru pr?jituri se folosesc tac?muri speciale – linguri?e, cu?ite ?i furculi?e mici. Acum se recomand? vinurile dulci ?i semidulci, parfumate (Gras? de Cotnari, vinuri de Murfatlar, Pietroasele, T?rnave, Alba Iulia). Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolat?!Fructele proaspete: sunt prezentate ?i ele ?nso?ite de un tac?m special pentru fiecare comesean (cu?it ?i furculi??). Argint?ria coexist? ?n acest domeniu cu materialele noi, inoxidabile. Nu se servesc vinuri.Br?nzeturile: se aduc la sf?r?itul mesei pe un platou frumos din lemn. Se folosesc cu?ite mici pentru ?ntinsul untului ?i t?iatul br?nzei. Servi?i Camembert, Rocquefort, ca?cavaluri fine, ?n niciun caz telemea! Toate br?nzeturile se potrivesc cu vinurile ro?ii seci.Cafeaua ?i digestivele (b?uturi care ajut? la digestie): se servesc de preferin??, ca ?i aperitivele, ?n alt? ?nc?pere dec?t sufrageria.Cafeaua se prepar? ?n mai multe feluri. Dac? avem ?i aparat pentru cafea filtru, ?i aparat pentru espresso, ?i… ibric, ?ntreb?m care sunt preferin?ele musafirilor. Este bine s-o prepar?m, dac? e filtru sau espresso, complet ne?ndulcit?, aduc?nd zah?rul separat. Fiecare invitat ?l va pune cu linguri?a de serviciu, f?r? s-o ?nmoaie ?n cafea, ?i va amesteca folosind linguri?a proprie. Sunt persoane care nu pot bea cafeaua f?r? un strop de lapte sau fri?c? – s? avem ?n vedere ?i aceast? situa?ie c?nd facem preg?tirile. Dac? oferim cafea turceasc?, o preg?tim cu pu?in zah?r ?i aducem pe o tav? ce?cu?ele, umplute ?n buc?t?rie. Cafeaua trebuie servit? ?n ce?ti potrivite, nici prea mari, dar nici prea mici. Dac? gazda ?ntreab?, nu este o gre?eal? s? mai ceri o cea?c?. Dac? nu ?ntreab?: ?Mai dore?te cineva?”, nu vom mai cere alt? cea?c? de cafea, pentru a nu o pune ?ntr-o situa?ie delicat? – s-ar putea s? nu mai aib?.La cafea, pentru doamne se vor servi lichioruri, iar pentru domni diverse tipuri de coniac, ?n pahare speciale.Asortarea vinurilor – reguli de baz? nu se serve?te un vin dulceag ?ntre dou? vinuri (albe sau ro?ii) seci; de exemplu, nu se serve?te Porto dac? s-a servit un vin alb la antreuri; vinurile albe seci se dau ?naintea celor ro?ii; vinurile albe foarte dulci se servesc, ?n schimb, dup? cele ro?ii; ordinea este totdeauna cresc?toare: mai ?nt?i vinurile slabe, apoi cele tari; mai ?nt?i vinul nou, apoi cel vechi; vinurile tip ?ampanie sau spumante pot fi servite dup? sau ?naintea celor nespumante, dar nu ?ntre ele.B?uturileE greu de conceput o mas? rafinat? f?r? b?uturi pe m?sur?, alese de un cunosc?tor.Am tr?it ?ntr-o epoc? ?n care minunatele vinuri rom?ne?ti erau trimise la export, a?a c? aflam doar din ziare c? au fost medaliate la diverse concursuri interna?ionale. Oamenii obi?nui?i cump?rau din magazine ?vin de surcele” de 11 lei sau, dac? aveau rude la ?ar?, se r?sf??au cu un vin u?or acidulat – dar, e drept, parfumat – numit ?c?p?unic?” sau ?vin de buturug?”.?n ??rile civilizate exist? ?n magazine rafturi ?ntregi cu sute de sortimente de vin, av?nd toate imprimat pe etichet? ?buletinul de identitate” – anul de fabrica?ie, soiul, propor?ia de alcool, ?ara de provenien??, ba chiar ?i felurile de m?ncare pentru care e recomandat –, astfel ?nc?t ar fi chiar bizar s? ceri, cum se f?cea alt?dat? la noi, ?da?i-mi un litru de vin!”. V?nz?torul ??i va cere anumite detalii despre care voi ?ncerca s? vorbesc ?n continuare, f?r? s? am preten?ia c? epuizez subiectul.Vinurile bune se ob?in de c?tre viticultori, ?i nu de c?tre amatori (sau falsificatori!). Vi?a de vie are nevoie de o ?ngrijire special? ?i costisitoare, iar transformarea strugurilor ?n b?utur? este o ?tiin??, dac? nu chiar o art?. De aceea un vin de bun? calitate nu e niciodat? foarte ieftin. Vinurile pot fi seci, demiseci ?i de desert (dulci). Primele sunt vinuri de mas? ?i con?in o cantitate mic? de zah?r; o dat? deschise, fermenteaz? rapid – se acresc. Cele dulci se ob?in prin ?ntreruperea fermenta?iei ?nainte ca zah?rul din struguri s? se transforme ?n alcool; rezist? mai mult dup? ce sticla a fost deschis?.Vinul roze se ob?ine dintr-un amestec de struguri albi ?i ro?ii, este sec sau demisec ?i poate ?nlocui at?t vinul ro?u, c?t ?i pe cel alb (la friptur?, respectiv la pe?te). ?ampania se ob?ine din vinuri de foarte bun? calitate printr-o metod? destul de complicat? – refermentarea. Metoda a fost pus? la punct ?ntr-o regiune a Fran?ei, Champagne, ?i numai vinurile produse aici au voie, din punct de vedere juridic, s? se numeasc? ??ampanie”. Toate celelalte, ob?inute prin metode asem?n?toare, trebuie denumite vinuri spumante, men?ion?ndu-se eventual pe etichet? c? s-a folosit procedeul din Champagne. Un vin spumant sec se poate bea oric?nd ?i chiar la orice fel de m?ncare (cu excep?ia supelor ?i ciorbelor). Procentajul s?u de alcool este de 8-11; ca ?i vinul obi?nuit, vinul spumant poate fi sec, demisec sau dulce. Coniacul se prepar? tot din vin prin distilarea acestuia, folosind un procedeu care dureaz? destul de mult, p?n? c?nd se ajunge la un procentaj de 35-40 alcool. Denumirea ?i procedeul provin tot din Fran?a (Cognac), astfel c? b?uturile similare produse ?n afara anumitor regiuni franceze nu trebuie numite coniac, ci brandy. V?rsta coniacului se men?ioneaz? pe sticl? fie cu stelu?e (?n cazul celui de clas? mijlocie), fie prin abrevieri (?n cazul celui de ?nalt? clas?): trei stele arat? o vechime de 4-5 ani; cinci stele ?nseamn? 8-9 ani; S.O. (Superior Old) ?nseamn? 25 de ani; X.O. (Extra Old) – 40 de ani. Exist? ?i firme care produc un coniac de bun? calitate av?nd pe etichet? men?iunea V.O.P. (Very Old Product) sau V.S.O.P. (Very Superior Old Pale). Vermutul se ob?ine ?i el din vin, la care se adaug? anumite plante. Produc?torii din afara Italiei – ?ara de origine a vermutului – import? de aici plantele din re?eta de preparare a b?uturii c?nd acestea nu se cultiv? ?n ?ara lor.Vermutul poate fi sec, dulce-am?rui ?i dulce, ro?u sau alb. Se ofer? la ?nceputul mesei, pentru c? deschide pofta de m?ncare; cel sec (amar) poate fi b?ut ca digestiv, la sf?r?itul mesei. Cele mai cunoscute vermuturi sunt Cinzano, Martini, Campari ?i ele se beau ca atare, reci, ori cu cuburi de ghea?? sau cu ap? mineral?. Toate vinurile cu plante sunt folosite frecvent la prepararea cocteilurilor.Am vorbit p?n? acum despre b?uturile bune, f?r? chimicale, ob?inute din struguri prin fermentare. Exist? ?ns? ?i b?uturi ob?inute din fructe sau cereale printr-un procedeu numit distilare.?uica, palinca, vinarsul, rachiul. Cea mai cunoscut? este ?uica de prune, produs specific Rom?niei (a?a cum calvadosul, ?uica de mere, se produce ?n special ?n Fran?a ?i ?n Spania). ?uica are un con?inut variabil de alcool, de la 180 la 60°, ?n func?ie de gradul de distilare, ?i se bea ?n cantit??i mici la ?nceputul mesei ca s? deschid? apetitul. Dac? este de bun? calitate, are un miros pl?cut de fructe ?i nu e acr?. Se bea rece, f?r? cuburi de ghea??, ap? sau ap? mineral?. Whisky. Se prepar? tot prin distilare din porumb sau, mai rar, din secar?. Exist? dou? tipuri de whisky: cel popular (vechi de c??iva ani) ?i cel nobil, mai vechi – cu etichet? neagr?. ?n cazul soiului Ballantines, varianta popular? are etichet? g?lbuie, iar pe eticheta neagr? a variantei nobile e scris Very Old Scotch Whisky. ?n schimb, cunoscutul Johnnie Walker are o variant? popular? cu etichet? ro?ie, numindu-se chiar Red Label, ?i una nobil? numit? Black Labei. Cel mai bun whisky este considerat cel sco?ian (scotch whisky sau scotch). De altfel, ?n Sco?ia a ?i fost ob?inut pentru prima oar? whisky-ul, depozit?ndu-se din gre?eal? alcoolul distilat din boabe de porumb ?n ni?te vase arse, ceea ce i-a dat b?uturii culoarea aurie ?i gustul specific de fum pe care le cunoa?tem. La noi se spunea mai demult c? whisky-ul are gust de… plo?ni??: nu ?tiu cine a gustat vreodat? plo?ni?e, dar v? m?rturisesc c? am sim?it ?i eu gustul lor c?nd am b?ut whisky prima oar?!Un ??ran din Maramure? ar fi ?ocat s?-i torni ap? ?n horinc? sau palinc?, dup? cum un francez ar socoti c? e barbar s? torni ap? ?n vin, a?a c? ve?i ?n?elege ce mi-a spus odat? un b?tr?n sco?ian: ?Niciodat? whisky cu ap? (doar al?turi ?i doar ap? plat?) ?i niciodat? ap? f?r?… whisky!” ?ns? cum whisky-ul e o b?utur? foarte tare (50°), el se bea adesea cu adaos de cuburi de ghea?? (whisky on the rocks) sau cu sifon (whisky and soda), f?r? ca acest obicei s? ?nsemne o ?nc?lcare a bunelor maniere.Singura gre?eal? este s? bei prea mult! Ginul este tot o b?utur? tare (39–450), ob?inut? din cereale ?i parfumat? natural cu boabe de ienup?r. Se poate bea diluat (ca lonq-drink) cu ap? tonic?, ad?ug?ndu-i-se o felie de l?m?ie ?i 1-2 cuburi de ghea??. Apa tonic? este gazoas? ?i con?ine chinin? – ceea ce ?i d? gustul caracteristic acidulat-am?rui –, astfel c? ?n combina?ie cu ginul se ob?ine o b?utur? parfumat? ?i r?coroas? pe care o consumau frecvent alt?dat? britanicii, ?n clima cald? din colonii. Cocteilurile. Cuv?ntul cocteil provine din englez? (cock coco?, tail coad?) ?i desemneaz? un amestec de b?uturi ?n culori vii, prezentat spectaculos (paharele sunt ornate cu felii de fructe exotice, cum ar fi kiwi, cu umbrelu?e etc.). Cocteilurile pot fi cu alcool sau f?r? alcool, iar propor?iile ideale de combinare a b?uturilor sunt indicate ?n c?r?i de re?ete, asem?n?toare c?r?ilor de bucate.La cocteilurile cu alcool trebuie s? existe ?ntotdeauna o b?utur? ?de baz?” – votc?, vin, whisky, coniac, lichior, vermut, gin, ?ampanie – ?i una secundar?, cu rolul de a-i schimba celei dint?i gustul ?i culoarea (sucuri naturale de l?m?ie, portocal?, grepfrut; lapte etc.).Cocteilurile f?r? alcool sunt b?uturi r?coritoare din diferite sucuri de fructe, la care se adaug? lapte, ou?, fri?c?, esen?? de ceai, cafea ?.a.m.d.Toate cocteilurile se ofer? reci, dup? ce au fost amestecate energic ?n shaker, mixer sau chiar ?n pahar.Cele mai cunoscute cocteiluriMartini: 1/4 vermut Martini sec, 3/4 gin sau votc?; se serve?te cu o felie de l?m?ie ?i eventual cu o m?slin? verde (f?r? ulei!);Manhattan: 3/4 whisky, 1/4 vermut dulce;Bloody Mary: 1/3 votc?, 2/3 suc de ro?ii, condimente;Fifty-fifty: 1/2 vermut, 1/2 gin sau votc?.Temperatura b?uturilor, tipuri de pahareAlegerea b?uturii potrivite fiec?rui fel e o adev?rat? art?. Este domeniul st?p?nului casei, care, dac? nu se pricepe, trebuie s? se lase condus de un specialist – un prieten sau un negustor de ?ncredere. De asemenea, vom alege paharele potrivite pentru fiecare tip de b?utur?: pahar rotunjit sau cu picior pentru vinurile albe, pahar (mai mic) cu picior pentru vinurile ro?ii; cupe pentru ?ampanie ?i alte vinuri spumoase etc. (vezi desenele de la p. 157). Aperitivele se servesc la temperatura pivni?ei (10-12°C). Vinurile ro?ii vor fi servite la temperatura pivni?ei dac? sunt u?oare ?i la temperatura camerei dac? sunt mai tari. Ultimele trebuie ?nc?lzite treptat, nu brutal: nu le a?ez?m l?ng? o surs? de c?ldur?, deoarece risc?m s? se altereze, ci le aducem ?n camer? cu cel pu?in o jum?tate de zi mai devreme. La vinurile t?m?ioase se deschide dopul ?n perioada ?nc?lzirii la temperatura camerei, oxidarea ad?ug?nd un parfum pl?cut buchetului natural. Dac? n-avem timp s? le aducem la temperatura camerei treptat, r?m?ne solu?ia decant?rii: vinul se vars? ?ntr-o caraf? ?nc?lzit? ?n prealabil, cu suficient? precau?ie ca reziduurile de pe fundul sticlei s? nu-l tulbure. Vinurile dulci, ?ampania dulce sunt servite foarte reci (8-1o°C). Berea nu va fi oferit? la o reuniune festiv?. Ea ?nso?e?te totu?i foarte bine anumite specialit??i regionale. Se serve?te foarte rece, ?n pahare mari f?r? picior sau ?n halbe. ?n mod excep?ional, anumite tipuri de bere sunt servite ?n pahare speciale cu picior scurt. Sub paharele de bere se pun mici suporturi de carton. Apa plat? sau mineral? se serve?te foarte rece, ?n pahare obi?nuite; totu?i e bine s? p?str?m o sticl? sau dou? ner?cite, pentru cei care o prefer? a?a. ?uica de fructe cu s?mbure este servit? rece. Rachiul din vin, coniacul ?i diferitele brandy-uri sunt servite la temperatura ?nc?perii, la fel ?uica de cereale de tip whisky. ?n acest ultim caz, nu vor lipsi de pe mas? cuburile de ghea??, puse ?ntr-un vas special sau improvizat dintr-o compotier? elegant? de sticl?. Evita?i pe c?t posibil plasticul de orice fel – e ur?t. Whisky-ul se serve?te ?ntr-un pahar special numit tumbler – scurt, cu fundul gros. S? nu imit?m tehnica de prost gust a barmanilor, ?nmuind gura paharului ?n zah?r c?nd oferim un cocteil. De asemenea, de?i e agreabil, nu este de bun-gust s? ?nc?lzim ?n palme paharul special de coniac, numit ?Napoleon”, sub motivul c? astfel se degaj? parfumul b?uturii. Lichiorurile ?i vinurile foarte dulci, Malaga, Cabernet, Madeira, Porto, muscaturile se servesc la temperatura camerei ?ntr-un pahar special, mai mic ?i mai scurt. Toate b?uturile se aduc ?n sticlele lor originale, ?n afara vinului decantat, iar aceast? opera?ie – turnatul din sticl? ?n caraf? – nu se face la mas?. Dac? tragem vinul obi?nuit din butoi, ?l servim tot ?n carafe. ?n anii deosebit de buni pentru vinuri, sticlele se aduc ?ntr-un co?. ?ampania se ?ine ?ntr-o g?leat? cu ghea?? (numit? frapier?). Dopul se scoate la mas? cu grij?, l?s?nd s? ias? pu?in gazul pentru a nu face din aceast? opera?ie o scen? de comedie ?i a nu fi sili?i s? zugr?vim dup? petrecere…Turnatul b?uturilorGazda toarn? vin musafirilor ?in?nd sticla (nu de g?t!) cu m?na dreapt?, cu bra?ul ?ntins ?i cu eticheta la vedere. Nu se ridic? paharele de pe mas? ?i nu se umplu p?n? sus, ci pe trei sferturi. Nu se toarn? ?n pahar dac? nu a fost golit, repet acest lucru. Dac? vinul obi?nuit se toarn? de la o distan?? de aproximativ 15 centimetri, vinurile ro?ii ?i cele vechi, pre?ioase, se toarn? ?nceti?or, aproape de pahar. Am v?zut la un restaurant de lux ?erve?ele albe de h?rtie pliate ?n triunghi ?i ?nnodate pe g?tul sticlelor de vin ro?u; c?nd s-a turnat vin ?n pahare, n-a curs nicio pic?tur? pe fa?a de mas?.Singurele pahare care se ridic? atunci c?nd se toarn? sunt cupele de ?ampanie. Tot cu ele toast?m la ?nceputul sau la sf?r?itul mesei, dar putem toasta ?i cu primul pahar de vin. Paharele de vin se ridic? ?n dreptul b?rbiei, dar,dup? ce se spun ur?rile de cuviin??, nu se ciocnesc. Cupele de ?ampanie, da! Dup? toast, se bea obligatoriu din pahar sau din cup?.Dac? ?n paharele de whisky se toarn? foarte pu?in, urm?nd ca invitatul s?-?i adauge, dac? dore?te, cuburi de ghea?? sau sifon, exist? obiceiul ca p?h?relele de ?uic? s? fie umplute p?n? la un milimetru de margine, ba chiar mai mult, ceea ce curge fiind o ofrand? adus? mor?ilor.Paharele de bere le ?inem u?or ?nclinate c?nd turn?m – tot secretul este ca lichidul s? curg? pe peretele paharului pentru c? astfel nu se va forma o spum? exagerat?.Cu excep?ia apei, cu care ne servim singuri, dup? voie, b?uturile (t?rii ?i vinuri) sunt servite de b?rba?i – st?p?nul casei, un oaspete amabil sau un chelner. Doamnele trebuie s? se ab?in? de la a-?i turna singure ?i, mai ales, de la tentativa de a ajunge la o sticl? a?ezat? departe de ele.O ultim? observa?ie: nu se amestec? vinul cu apa! Ambele sunt b?uturi pre?ioase. Ele sunt puse ?n valoare c?nd le bem separat. La noi exist? obiceiul de a se bea ?pri?. V? recomand s-o face?i numai ?n familie.Ordinea paharelor. St?p?na casei trebuie s? ?tie ordinea ?n care vor fi servite vinurile, pentru a putea s? asorteze la ele paharele a?ezate dinainte pe mas?. Pentru a?ezarea paharelor se respect? acelea?i reguli ca pentru tac?muri: ?n ordinea utiliz?rii lor, de la dreapta la st?nga, paharul de ap? fiind ?n extremitatea st?ng? sau, dac? prefer?m, ?n dreapta, dar, ?n orice caz, ?n afara r?ndului. Cupele de ?ampanie, de obicei utilizate la sf?r?itul mesei, vor fi aduse separat pe o tav?.M?nuirea tac?murilorFelul ?n care st?m la mas? ?i m?nuim tac?murile ?ine tot de educa?ie. Dac? scaunul e prea departe de mas?, risc?m s? ne p?t?m, oric?t de aten?i am fi. Trebuie s? ne a?ez?m ?n a?a fel ?nc?t doar capul s? fie aplecat pu?in deasupra marginii mesei, nu ?i umerii. ?n m?sura posibilului, partea de sus a corpului nu trebuie s? se mi?te c?nd ducem ceva la gur?; aplec?m numai capul. Aten?ie la coate! Cum am mai spus, trebuie s? stea apropiate de corp. Totu?i s? nu exager?m ?n?epenind ?ntr-o pozi?ie incomod?.Lingura ?i cu?itul se ?in ?n m?na dreapt?. Nu exist? nicio excep?ie de la aceast? regul?. Nu vorbim aici de st?ngaci: ei sunt relativ pu?ini ?i, ?n general, ?tiu s? foloseasc? ?i dreapta. Furculi?a este ?inut? ?n m?na st?ng? c?nd utiliz?m cu?itul ?n acela?i timp cu ea. C?nd termin?m de t?iat cu cu?itul buc??ica pe care voiam s-o m?nc?m, trecem furculi?a ?n dreapta; dac? suntem ?ndem?natici, putem m?nca ?i cu st?nga.La sf?r?itul unui fel de m?ncare, ?n farfuria care trebuie luat? punem paralel cu?itul ?i furculi?a, cu din?ii ?n jos. ?n timp ce m?nc?m, ?inem tac?mul deasupra farfuriei, f?r? s?-l ridic?m prea mult ?n aer ?i f?r? s? gesticul?m cu el.Lingura se ?ine ca un creion, ?ntre degetul mare ?i cel ar?t?tor; o dirij?m cu ajutorul degetului mijlociu ?i al ?ncheieturii m?inii.Cu?itul se ?ine ?ntre degetul mare ?i cel mijlociu, ar?t?torul sprijinindu-se pe spatele m?nerului. ?n niciun caz nu se apas? cu ar?t?torul pe spatele lamei.C?nd folosim furculi?a, o ?ntoarcem cu din?ii ?n jos pentru a o ?nfige ?n bucata din farfurie. Br?nza se duce la gur? cu furculi?a (dar f?r? ca din?ii acesteia s? fie ?nfip?i ?n ea!), nu cu cu?itul. Dac? un invitat m?n?nc? astfel, ?oferi?i-i o baionet?”, spunea cu umor P?storel.Dac? un tac?m ne scap? pe jos, ?l ridic?m ?i cerem altul. Nu-l ?tergem sau nu sufl?m ?n el, spun?nd: ?Nu-i nimic”. C?nd bem, p?str?m tac?mul ?n farfurie: furculi?a la st?nga, cu din?ii ?n jos, ?i cu?itul la dreapta, cu lama sprijinit? de marginea farfuriei. Dac? farfuria este goal? ?i punem tac?murile ?ncruci?ate, este semn c? dorim s? fim servi?i ?nc? o dat? din felul respectiv.La mas? trebuie evitate orice zgomote: plesc?itul, sorbitul, ciocnitul tac?murilor de vesel?, oftaturile etc.Folosirea ?ervetului. La ?nceputul mesei punem ?ervetul pe genunchi, f?r? a-l desp?turi complet. Ne servim de el cu discre?ie, tampon?ndu-ne buzele. Pe vremuri, ?ervetul se ?nnoda ?n jurul g?tului ori se fixa ?n decolteu sau ?n gulerul c?m??ii. Ast?zi astfel de gesturi nu se mai fac. Risc?m ca ?n mintea unui chelner mai glume? s? se nasc? ?ntrebarea: dori?i s? v? rad ?i s? v? tund, domnule? La sf?r?itul mesei, ?ervetul se a?az? l?ng? farfurie, f?r? a-l ?mp?turi.?n niciun caz nu vom pune pe genunchi ?erve?ele de h?rtie. Uneori, invita?ii (mai ales femeile) folosesc la mas? ?erve?elele de h?rtie proprii care au ?nlocuit batistele. Dup? folosire, acestea nu se pun pe mas?, ci ?napoi ?n po?et?.?n fa?a bucatelorC?nd mesenii sunt numero?i, nu se ureaz? ?Poft? bun?!” (?i nici ?S-ave?i poft?!”, dizgra?iosul ?ndemn ap?rut ?n ultima vreme). Un ecou multiplicat cu dou?zeci ar produce un vacarm penibil. ?ncepem s? m?nc?m ?i s? bem numai dup? ce st?p?na casei, respectiv st?p?nul casei au dat tonul. Ei o pot face spun?nd ?Cred c? putem ?ncepe” sau ?V? rog s? v? servi?i”.M?ncarea este servit? de gazd?, de un personal calificat sau, pur ?i simplu, platoul cu m?ncare trece din m?n? ?n m?n? ca fiecare s? se serveasc? singur. Gazda se serve?te ultima.S? nu ne umplem farfuria p?n? la refuz. De asemenea, c?nd m?nc?m, s? nu ne t?iem buc??i prea mari, dar nici prea mici, ca s? nu cad? din furculi??. S? nu ne gr?bim s? t?iem toat? bucata de carne de la ?nceput, ca s? ?sc?p?m de grij?” – facem impresie proast?; o t?iem treptat, pe m?sur? ce m?nc?m.Farfuria trebuie s? r?m?n? c?t mai curat? dup? ce am terminat de m?ncat, oricare ar fi felul de m?ncare servit. Asta nu ?nseamn? c? avem voie s? sorbim din ciorb?, duc?nd farfuria la gur?, ?i nici c? putem folosi p?inea pentru a ?terge sosul. ?i totu?i… Cineva sosit de cur?nd din Fran?a mi-a povestit c? acolo cea mai mare bucurie pe care o po?i face gazdei este s? ?tergi cu p?ine tot sosul din farfurie. E o dovad? c? ce a g?tit ?i s-a p?rut delicios.C?nd ni se ofer? un platou, trebuie s? lu?m bucata cea mai apropiat? de noi. P?inea t?iat? felii este adus? la mas? ?n co?ule?e speciale. Dac? mai dorim p?ine ?i co?ule?ul este prea departe, ?l rug?m pe cel din dreptul lui s? ne dea p?ine. Persoana respectiv? ne va oferi tot co?ule?ul. Aten?ie deci: felia de p?ine sau chifla nu se ofer? cu m?na! Obiceiul, considerat elegant alt?dat?, de a lua p?inea cu furculi?a nu mai este la mod?. A-?i ?nfige furculi?a ?ntr-o chifl? este chiar caraghios. P?inea o m?nc?m rup?nd, r?nd pe r?nd, c?te o buc??ic? folosind ambele m?ini. S? ne ferim de prostul obicei de a face cocoloa?e pentru a ne calma nervii.Scobitorile – revin asupra acestui subiect – nu se pun pe mas?. Dac? ai absolut? nevoie, le ceri discret gazdei ?i le folose?ti la baie.Micile accidente care pot surveni ?n timpul mesei – un pahar spart, o lingur? sc?pat? pe jos, o pat? pe haina vecinului – trebuie rezolvate cu tact, f?r? mult? tevatur?, tot de c?tre gazd?. Se cuvine ca persoana care a spart, de exemplu, un vas de valoare s? ?ncerce ulterior, ?n m?sura posibilului, s?-l ?nlocuiasc?.La sf?r?itul mesei. Dup? ce s-a asigurat c? to?i invita?ii au terminat de m?ncat, gazda este prima care se ridic?, semn c? masa a luat sf?r?it. Chiar dac? mai avem o ?nghi?itur? ?n farfurie sau o gur? de vin ?n pahar, vom face ?i noi acela?i lucru – ne ridic?m de la mas?. Dac? am terminat de m?ncat ?naintea celorlal?i, nu avem voie s? ne scul?m ?i s? plec?m de la mas?.?n salon, unde se bea cafeaua, trebuie s? a?tept?m invita?ia gazdei pentru a fuma.CafeauaAm spus mai devreme c? atunci c?nd ni se ofer? o cafea ne?ndulcit? ne punem zah?r cu linguri?a de serviciu ?i amestec?m cu linguri?a noastr?. Dar apoi cum bem cafeaua? ?n loc s? v? dau explica?ii, am s? v? spun o istorioar? adev?rat?.Am colaborat o vreme cu un post de televiziune care ?mi punea la dispozi?ie 30 de minute s?pt?m?nal pentru a dezvolta un subiect de bune maniere. Era minunat. Echipa moderator-operator venea la mine acas? ?i ?nregistra c?te trei-patru emisiuni care se difuzau timp de o lun? la o anumit? or?. ?ntr-o zi, c?nd aveam ca subiect Cafeaua, fiind foarte ur?t afar?, l-am invitat ?n cas? ?i pe ?ofer, care a stat cuminte ?i a ascultat. Dup? ce au terminat, au plecat cu to?ii, la Academia Rom?n?, unde aveau alt? filmare. Acolo s-a oferit cafea. Cel proasp?t instruit – ?oferul – a b?ut ?i el cafea. St?nd ?n picioare, ?inea cu m?na st?ng? farfurioara, iar ce?cu?a din carebea o ?inea cu m?na dreapt?, f?r? a ridica gra?ios degetul mic!Vizibil surprins ?i pl?cut impresionat, un domn ?n v?rst? s-a apropiat de realizatoarea emisiunii ?i a ?ntrebat-o discret: ?Stimat? domni?oar?, spune?i-mi v? rog cine este t?n?rul acela distins care ?tie cum se bea corect cafeaua din cea?c??!”?i poate e bine s? ?ti?i c? acel ?ofer – care n-a mai lipsit de la nicio filmare la mine acas? – este acum el ?nsu?i realizator de emisiuni TV, iar ascensiunea lui profesional? cred c? are mare leg?tur? cu ce v-am povestit.Situa?ii specialeDup? at?tea sfaturi de care trebuie s? ?inem seama ca s? fim considera?i bine-crescu?i, s? abord?m subiectul ?situa?iilor speciale” ce par a face excep?ie de la regul?. ?n realitate, ele sunt tot ni?te reguli, pe care trebuie s? le cunoa?tem.Dac?-i oferi cuiva un cu?it, o furculi?? sau o lingur?, le ?ii de m?ner, dar astfel ?nc?t persoana care le ia s? le poat? apuca tot de acolo.Personalul de serviciu aduce tac?murile cerute pe un platou sau un ?ervet, dar gazda le aduce ?n m?n?.Dac? vi se cere sarea sau piperul, le ve?i da peste mas? sau prin fa?a vecinului, nu prin spatele lui. Ve?i evita s? cere?i solni?a unui comesean aflat la o distan?? prea mare, de cealalt? parte a mesei. O cere?i vecinului, iar apoi se d? din m?n? ?n m?n?, cum am mai spus.De obicei, c?nd d?m mese acas?, nu exist? personal de serviciu. ?n acest caz, platoul cu m?ncare trece din m?n? ?n m?n?, de la gazd? spre dreapta. Doamnele se servesc primele, apoi domnii, iar gazda, ultima – c?nd platoul a revenit la ea. C?t timp se servesc doamnele, domnii nu fac dec?t oficiul de intermediari. Doamnele nu vor complica acest ceremonial insist?nd s? se serveasc? vecinul ?naintea lor. ?ntre timp, st?p?nul casei toarn? vinul, tot spre dreapta. Sticla nu se d? din m?n? ?n m?n?. Supa se serve?te tot spre dreapta. La fel se procedeaz? ?i c?nd str?ngem masa.Ducesa: Ascult?, Tenny, c?nd serve?ti oaspe?ii la dineu s? ai grij? s?-i serve?ti pe partea st?ng? ?i s? iei farfuria goal? din dreapta.Tenny: De ce? Sunte?i supersti?ioas??Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCU ?n momentul ?n care un platou ajunge la noi, ne servim cu lingura ?inut? ?n m?na dreapt? ?i ne ajut?m cu furculi?a din st?nga. Numai chelnerii servesc ?in?nd ambele tac?muri ?ntr-o singur? m?n?. Nu ne servim din platou cu tac?murile noastre, ci cu cele de serviciu, puse obligatoriu de gazd? acolo. Dac?, din cine ?tie ce motiv, ele nu ?nso?esc platoul, le cerem.Cum se m?n?nc? diverse feluriP?inea ?i tartinele se m?n?nc? ?n mod diferit. Felia de p?ine se rupe cu m?na, ?n timp ce tartinele mari se taie cu cu?itul ?i se bag? ?n gur? cu furculi?a, exact ca buc??ile de friptur?. Tartinele mici se iau cu m?na. Pentru a ?ntinde untul pe felia de p?ine se utilizeaz? un cu?it special, nu cel obi?nuit. Nu se ia untul direct din untier? pentru a unge p?inea, ci se pune o buc??ic? pe farfuria proprie. Apoi se unge p?inea rupt? ?n prealabil, ?in?nd-o deasupra farfuriei.Dulcea?a ?i mierea nu se m?n?nc? direct din borcan. Fiecare ??i ia pe farfurie c?t dore?te, Servindu-se de linguri?a adus? la mas? special ?n acest scop.Mezelurile de toate felurile, t?iate ?n prealabil ?n felii, se cur??? de coaj? cu furculi?a ?i cu?itul, ?n propria noastr? farfurie.Ou?le moi ?n coaj? se m?n?nc? dintr-un p?h?rel-suport, cel mai adesea fixat pe o farfurioar?. Se sparge coaja din v?rf, se ?n dep?rteaz? partea de sus a oului cu linguri?a ?i se pun cojile pe suport, sub ou, sau pe farfurioar?.Cartofii nu se taie cu cu?itul ?i nu se zdrobesc cu furculi?a ?n farfurie. Excep?ie fac cartofii cop?i ?n coaj?, care se ?n?eap? cu furculi?a ?i se cur??? cu cu?itul.Supele se servesc ?n ce?ti sau boluri ?i se m?n?nc? cu o lingur? de sup? (model mic). Dac? suntem ?ntre prieteni, putem bea prima jum?tate a ce?tii, care este limpede. Pentru restul supei folosim lingura. Ciorbele se m?n?nc? numai cu lingura. Nu se r?ce?te o sup? prea cald? sufl?nd ?n ea. A?tept?m p?n? ajunge la o temperatur? acceptabil?. ?n niciun caz nu aplec?m farfuria pentru a lua ultima ?nghi?itur?. Nu se ?nmoaie p?inea ?n sup? (?i nici ?n sos!).Sparanghelul se poate m?nca ?n patru feluri:Se apuc? partea mai groas? cu un ?ervet ?i se m?n?nc? din partea opus? (v?rful, care este fraged). Cozile se las? ?n farfurie.Se prinde de la mijloc cu furculi?a ?inut? ?n m?na dreapt? ?i se m?n?nc? mai ?nt?i partea sub?ire. Pentru c? e foarte fraged, ne ajut?m cu o a doua furculi??, ?inut? ?n m?na st?ng?.Se apuc? de partea groas? cu m?na (pe mas? se afl? neap?rat ?n acest caz un bol cu ap?) ?i se sus?ine cu furculi?a ?inut? ?n m?na st?ng?.Se utilizeaz? o singur? furculi??, ?inut? ?n m?na dreapt?, dac? sparanghelul e foarte mic.Observa?i c? la sparanghel nu se folose?te niciodat? cu?itul.Salata verde ?i andivele se aduc la mas? gata t?iate ?i preparate. Dac? buc??ile sunt foarte mari, nu se duc ca atare la gur?, ci se taie cu cu?itul. Nu este o gre?eal? s? le asezon?m cu o?et, l?m?ie, sare, piper, untdelemn dac? ni se par fade. Dar s? nu exager?m! Salata verde ?i andivele se m?n?nc? c?t mai aproape de starea lor natural?.Mur?turile. C?nd se ofer? ?n castroane, castraveciorii ?i gogo?arii mura?i se iau cu furculi?a proprie ?i se taie ?n farfurie pe m?sur? ce se m?n?nc?, la fel ca friptura. Gogonelele se pot lua cu lingura, pentru a nu face un ?du?” comesenilor cu sucul ce ar ???ni c?nd le ?n?ep?m cu furculi?a. ?n farfurie, mur?turile se taie cu aten?ie (din acela?i motiv), cu cu?itul ?inut ?n m?na dreapt? ?i furculi?a ?n st?nga. Nu se mu?c? din ele!Conopida ?i broccoli se taie cu furculi?a; nu se folose?te deloc cu?itul.Chiftelele, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculi?a.Pe?tele nu se m?n?nc? la fel ca friptura – nu se folose?te un cu?it obi?nuit. Tac?mul de pe?te are un cu?it de o form? special? ?i o furculi?? mai mic?. Cu?itul se folose?te doar la dezosare ?i ca ajutor la m?ncat. O dat? opera?ia de dezosare terminat? (desfacerea pe?telui ?i ?ndep?rtarea ?irei spin?rii – vezi desenul), cu?itul nu se mai folose?te la t?iat. Oasele de pe?te din gur? se pun pe furculi??; ?n cazuri de ?for?? major?”, le putem scoate cu dou? degete. Pentru pe?tele din conserv? ne folosim de furculi??, ?inut? ?n dreapta, ajut?ndu-ne cu o bucat? de p?ine ?inut? ?n st?nga. M?ncatul pe?telui cere o ?ndem?nare special?. ?nainte de a ie?i ?n lume, ?ntreba?i ?i apoi exersa?i acas?…De cur?nd, am fost invitat? la o mas? festiv?. ?n fa?a mea st?tea o doamn? t?n?r?, foarte dr?gu??, al c?rei comportament mi se p?reaf?r? gre?eal?. Totul a mers bine p?n? a sosit pe?tele… Doamna l-a atacat f?r? ezitare, t?indu-l voinice?te cu cu?itul. M-am pref?cut, bine?n?eles, c? nu observ, dar m-a amuzat expresia stupefiat? a vecinului meu de mas?, venit din Fran?a special pentru S?rb?tori. Pur ?i simplu ?ncremenise – nu mai v?zuse niciodat? a?a ceva. Fire?te, nu a f?cut niciun comentariu, dar nu e greu de ghicit ce g?ndea. Probabil cam ce g?ndiser? comesenii francezi ai unui general rom?n care, la o recep?ie, ?i-a turnat cu dezinvoltur? ap? mineral? peste un minunat vin vechi.Prima carte despre polite?e din lume a fost scris? de Adolf-Freiherr Knigge acum aproape dou? secole. Se poveste?te c? autorul a murit ?n ?mprejur?ri tragice. C?l?torind cu vaporul, a c?zut ?n apele oceanului. Spre el se ?ndrepta un rechin. Cu mult? prezen?? de spirit, Knigge ??i scoase cu?itul de la br?u, preg?tindu-se s? ucid? monstrul. ?n acel moment ?ns?, rechinul spuse: Vai, domnule Knigge, t?ia?i pe?tele cu cu?itul?! Ru?inat, celebrul autor renun??... ?i prefer? s? moar? dec?t s? fac? a?a ceva.Stridiile. Dac? nu ?tim cum se m?n?nc?, mai bine le refuz?m! Dar exist? ni?te reguli care se pot ?nv??a. Se deschide scoica, dac? este ?nchis?, cu lama unui cu?it (de pe?te sau obi?nuit). Se scot intestinele ?i branhiile (acestea au o culoare mai ?nchis?) cu ajutorul furculi?ei. Se scoate apoi stridia din scoic?, desprinz?nd-o din articula?ie. Se pune ?n farfurie ?i se m?n?nc? cu l?m?ie, sare, piper.Crustaceele se servesc de obicei f?r? carapace. Dac? masa e mai pu?in festiv?, creve?ii se cur??? cu m?na: li se rupe capul, ceea ce face s? ias? ?i intestinele, apoi se scoate carnea din carapace. La raci, crabi, languste ?i homari, se rup cu m?na articula?iile ?i apoi, cu un cle?te special, se sparge crusta calcaroas? ?i se scoate carnea din co?ul pieptului, din picioare ?i din coad?. Carnea acestor crustacee se m?n?nc? de regul? cu p?ine pr?jit? ?i unt. Este necesar ca pe mas? s? existe un bol cu ap? pentru cl?titul degetelor.Icrele de Manciuria ?i icrele negre se aduc de obicei pres?rate pe rondele mici de p?ine pr?jit? unse cu unt, a?ezate pe un platou. Dac? se ofer? ?n castrona?e, ne vom pune ?n farfurie cu linguri?a de serviciu o cantitate rezonabil? ?i ne vom face tartine mici.Icrele obi?nuite le putem unge pe o felie mai mare de p?ine, pe care o vom t?ia ?in?nd cu?itul ?n m?na dreapt? ?i furculi?a ?n m?na st?ng?, exact ca ?n cazul oric?rei tartine. Putem m?nca icrele ?i lu?ndu-ne ?n farfurie o por?ie, din care, cu ajutorul cu?itului, ne ungem buc??i mici de p?ine, rupte cu m?na din felie. La fel se m?n?nc? ?i antreurile reci de consisten?? asem?n?toare (salata de vinete, pe?tele cu maionez? etc.). S?mburii m?slinelor care ?nso?esc uneori aceste antreuri se ?transport?” din gur? ?n farfurie cu furculi?a; ?n familie se poate folosi m?na.Carnea de pas?re nu se m?n?nc? cu m?na. Pot face excep?ie copanele de pui. Cum am mai spus, carnea se aduce la mas? gata tran?at?.Spaghetele. Din castronul adus la mas?, v? servi?i cu o por?ie rezonabil?, apoi le m?nca?i r?sucindu-le cu furculi?a ?inut? ?n m?na dreapt? ?i ajut?ndu-v? cu lingura ?inut? ?n m?na st?ng?. Aceasta era regula privind m?ncatul spaghetelor din mai toate vechile c?r?i de bune maniere ?i pe aceasta am dat-o ?i eu ?n edi?iile precedente. Totu?i, se pare c? ?n ziua de ast?zi nimeni nu mai folose?te lingura. ?i atunci, cum m?nc?m spaghetele? Tot secretul este s? r?sucim pe furculi?? (f?r? ajutorul lingurii) o cantitate foarte mic?. Oricum, spaghetele trebuie s? r?m?n? ?nf??urate – nu s? v? at?rne dizgra?ios din gur? ca ni?te must??i uria?e!Orezul se m?n?nc? ?i el cu furculi?a, ajut?ndu-ne cu cu?itul. Nu apela?i la lingur?, ci la… r?bdare dac? nu este bine legat.Cafeaua, ceaiul, cacaua cu lapte se beau din cea?c?, f?r? s? l?s?m linguri?a ?n?untru. Ea se pune pe farfurioar? (dac? aceasta r?m?ne pe mas?) sau pe ?erve?el (dac? farfurioara se ridic?). Degetul mic nu se ?ine ridicat c?nd ducem cea?ca la gur?. C?nd bem cafea turceasc? sau filtru – cred c? o spun a treia oar?! –, ridic?m farfurioara cu m?na st?ng? ?n timp ce ducem cea?ca la buze cu dreapta. S? nu ne bem niciodat? cafeaua dintr-o cea?c? f?r? farfurioar? (nici m?car la serviciu). Spre deosebire de cafea, ceaiul ?i cacaua se beau l?s?nd farfurioara pe mas?.Dulciurile se iau cu m?na dac? sunt uscate (cornule?e, biscui?i etc.), cu linguri?a sau cu furculi?a de desert dac? au crem? ori fri?c?; cl?titele se m?n?nc? t?ind buc??ele mici pe r?nd, ca la friptur?.Fructele. Perele ?i merele le t?iem cu cu?itul de fructe ?n patru p?r?i, pe care le cur???m de coaj? una c?te una. T?iem apoi fiecare sfert ?n buc??i pe care le m?nc?m cu furculi?a. Sferturile l?sate cu coaj? pot fi m?ncate cu m?na. Dac? e vorba de o par? zemoas?, e necesar s? ne cl?tim apoi degetele. Dac? e vorba de un m?r – ?i sunte?i ?ntre prieteni –, a?i putea s? mu?ca?i din el, nu risca?i s? curg? zeama, dar mai bine n-o face?i. ?i m?rul se taie ?n patru ?i se cur???.Fragii ?i c?p?unele se m?n?nc? fie cu m?na, dac? au codi??, fie cu linguri?a, dac? nu au, mai ales c?nd sunt servite cu fri?c?.Strugurii, vi?inele ?i cire?ele se m?n?nc? ?ntotdeauna cu m?na. Ciorchinele de strugure se ia din fructier? ?n farfurie ?i se m?n?nc? tot, bob cu bob (cu pieli?? ?i, preferabil, cu s?mburi). Unii au prostul obicei s? ciuguleasc? direct din vasul de pe mas? c?te un bob care le face cu ochiul. Urmarea este jalnic?. Cine s? mai m?n?nce un ciorchine astfel ?jumulit”? S?mburii de la vi?ine, cire?e sau struguri se pun ?n palma f?cut? c?u? ?i apoi ?n farfurie.Piersicile se ?in cu m?na st?ng? pentru a le t?ia ?n dou?. Separ?m s?mburele de fruct ?i-l cur???m de coaj?. Se m?n?nc? fructul cu cu?itul ?i furculi?a.Prunele ?i caisele le desfacem ?n dou? cu m?na, scoatem s?mburele, dup? care m?nc?m fiecare jum?tate, tot cu m?na.Se pot pune pe mas? mici recipiente pentru s?mburi, a?a cum facem ?i pentru cojile de alune. ?i pentru c? a venit vorba de alune: c?nd sunt f?r? coaj?, se pun ?n farfurioare mici (exist? chiar servicii speciale) ?n fa?a fiec?rui invitat. C?nd sunt pr?jite ?n coaj?, se aduc la mas? ?ntr-un vas – ?i exist? prostul obicei la unii oaspe?i s? le cure?e direct ?n acel vas. O persoan? care procedeaz? astfel nu poate avea preten?ia c? este manierat?.Portocalele, mandarinele, clementinele: le t?iem coaja ?n form? de stea, scoatem fructul ?i-l separ?m ?n felii pe care le m?nc?m cu m?na. Nu este indicat s? ne servim de tac?mul de fructe dec?t la mese foarte elegante ?i doar pentru citricele care se servesc t?iate ?n rondele.Bananele se iau cu m?na, se decojesc ?n farfurie ?i se m?n?nc? tot cu m?na sau, dac? sunt prea moi, cu cu?itul ?i furculi?a.Pepenii ?i ananasul se servesc ?n felii ?i se m?n?nc? doar cu furculi?a, ?n afara cazului excep?ional ?n care ananasul este foarte dur ?i justific? folosirea cu?itului. ?n Grecia, pepenele verde e cur??at de coaj? ?i se serve?te t?iat ?n cuburi, ?ntr-un castron mare; i se scot s?mburii cu ajutorul tac?mului ?i este m?ncat cu furculi?a.Grepfrutul (nu-i spune?i gref sau grefai) este servit t?iat ?n dou? ?i se m?n?nc? folosind linguri?a. Pentru ca sucul s? nu ???neasc?, ?n prealabil se separ? cu cu?itul pulpa de coaj?.Kiwi: se taie ?n dou?, se ?ine o jum?tate ?n m?na st?ng? ?i se m?n?nc? miezul cu linguri?a.Avocado (este un fruct ?n form? de par?, av?nd coaja verde sau cafenie, miezul verde ?i un s?mbure mare): se m?n?nc? numai c?nd e foarte moale; se cur??? de coaj? ?i se poate m?nca uns pe p?ine, are un gust asem?n?tor salatei de vinete. Pentru c? miezul de avocado e moale ?i untos, dintr-un fruct de m?rime mijlocie se poate prepara o salat?: se zdrobe?te cu furculi?a, se adaug? un sfert dintr-o ceap? mijlocie sau unu-dou? fire de ceap? verde t?iate m?runt, o ro?ie mic? ?i/sau o jum?tate de ardei gras ro?u, de asemenea t?iate m?runt, zeama de la o l?m?ie mic?, sare, piper. Re?eta spune ?i de c?teva pic?turi de tabasco. Pus? pe p?ine pr?jit?, aceast? salat? e un deliciu.A?i observat cu siguran??, citind r?ndurile de mai sus, c? la mas? majoritatea fructelor se m?n?nc? folosind cu?itul, furculi?a sau linguri?a. Mu?c?m cu poft? din ele numai c?nd suntem ?n livad?!S-ar putea ca mul?i cititori s? se revolte ?n acest moment, spun?nd c?, m?ncate astfel, fructele nu mai au niciun gust! Recunosc c? nu am argumente puternice pentru cei care perturb? lini?tea unei mese trosnind zgomotos c?nd mu?c? dintr-un ionatan, nici pentru cei c?rora le curge pe b?rbie zeama unei piersici. Este vorba de oameni care se g?ndesc numai la ei ?i c?rora nu le pas? de cei din jur. Cum libertatea este un bun dob?ndit la fel de greu ca bunele maniere, ?n fond fiecare poate m?nca fructele cum dore?te…Oricum, dac? toat? lumea de la mas? m?n?nc? fructele simplu, f?r? tac?m, f?r? a le cur??a de coaj?, nu vom proceda altfel pentru a da ?o lec?ie” comesenilor ?i a ne demonstra… distinc?ia.Un ultim am?nunt: gazda aduce fructele bine sp?late. A le ?terge con?tiincios cu propriul nostru ?erve?el nu se cuvine.Tipuri de mese festiveRecep?ia ?i dineul de gal?Este vorba de ?ntruniri oficiale sau particulare, organizate ?n cinstea unui distins oaspete cu un prilej oarecare: inaugurarea unui muzeu, premiera unui spectacol, o aniversare ?.a.m.d. Recep?iile pot fi oferite de ambasade, cu prilejul s?rb?toririi Zilei na?ionale; de ministere, cu ocazia numirii unui nou ministru etc. Invita?iile se fac obligatoriu ?n scris, specific?ndu-se ora, care se va respecta cu stricte?e. ?ntre recep?ie ?i dineu exist? anumite diferen?e. Dineul poate fi oficial sau particular, dar oricum se desf??oar? numai seara. De regul?, el ?ncepe la ora opt sau, dac? urmeaz? unui spectacol, la ora zece ?i jum?tate. ?inuta trebuie s? fie de sear?. Recep?ia poate fi organizat? ?i la alte ore.Cum sunt primi?i invita?ii la aceste petreceri? Dac? musafirul este singur, un portar, st?p?nul casei sau unul dintre apropia?ii lui ?i va lua paltonul, rug?ndu-l apoi s? ?ntre ?n salon. Acest gest nu va fi f?cut niciodat? de st?p?na casei.Dac? sose?te un cuplu, el se poart? ca la restaurant. B?rbatul, ?i nu personalul casei, o ajut? pe doamn?. Amfitrionul ?i so?ia sa ?i salut? pe nou-sosi?i ?i ?i prezint? invita?ilor sau, dac? e prea mult? lume, doar unui grup restr?ns.Urmeaz? o scurt? perioad? de conversa?ie – cuno?tin?ele discut? ?ntre ele, cei c?rora li s-a f?cut acum cuno?tin?? intr? ?n contact unii cu al?ii – ?n timp ce se bea un aperitiv ?i se servesc sticks-uri, alune, fistic, m?sline etc.?n aceast? ambian?? pl?cut?, iat?-l venind, ?mpreun? cu so?ia sa, pe invitatul de onoare. St?p?na casei ?l prezint?, atmosfera este tot mai destins?. C?teva minute mai t?rziu, se anun?? c? masa e servit?. La semnalul st?p?nei casei, fiecare invitat ofer? bra?ul partenerei din acea sear?.Amfitrionul cu invitata de onoare la bra? trece primul pragul sufrageriei ?i este urmat, ?ntr-o ordine oarecare, de cuplurile de invita?i, ?n timp ce musafirul de onoare, d?nd bra?ul st?p?nei casei, ?ncheie cortegiul. Dac? exist? b?rba?i singuri, ei vor intra ultimii. O clip? mai t?rziu, musafirii sunt ?n picioare, ?n spatele scaunelor. (Exist? anumite reguli de a?ezare ?n jurul mesei, despre care vom vorbi ?n subcapitolul urm?tor.) Gazda ?i invit? s? ia loc ?i fiecare cavaler ??i ajut? ?nt?i partenera s? se a?eze.Chelnerul ofer? platoul prin partea dreapt? a comesenilor, urm?nd ca ace?tia s? se serveasc? singuri. Ei pot fi ?ns? servi?i ?i de c?tre chelner.C?nd to?i invita?ii au terminat de m?ncat, st?p?na casei – nu altcineva! – d? semnalul sf?r?itului mesei. Fiecare conviv se ?nclin? u?or spre vecina sa ?i cuplurile p?r?sesc sufrageria ?n ordinea ?n care au intrat. Dac? nu s-a intrat ?ntr-o anumit? ordine, doamnele p?r?sesc sala primele, ?i b?rba?ii le urmeaz? ?n salon pu?in mai t?rziu, pentru a le da timp s?-?i ajusteze ?inuta.?n salon sau ?n fumoar, fiecare este liber s?-?i aleag? partenerii de conversa?ie dup? plac. Este ocazia pe care o va utiliza un invitat bine-crescut ca s? felicite gazda pentru mas? – c?ci, cu excep?ia meselor intime, nu vorbim despre ceea ce m?nc?m at?ta timp c?t suntem la mas?. Urmeaz? alte delicii: lichioruri, cafea, coniac, ?ig?ri. Cafeaua este servit? de c?tre st?p?na casei atunci c?nd nu are o fiic? sau o prieten? care s? fac? acest oficiu. La recep?iile oficiale, cafeaua va fi servit? de chelner. ?ig?rile sunt oferite de amfitrion, de fiul lui sau de un prieten, ?n niciun caz de c?tre personalul de serviciu.Fum?torul bine-crescut. Pentru c? a venit vorba despre ?ig?ri, voi face o digresiune, d?ndu-v? regulile de comportament ale ?fum?torului bine-crescut”:C?nd este invitat undeva, renun?? la ?ig?rile lui obi?nuite (Carpa?i f?r? filtru) ?i ??i cump?r? un pachet de ?ig?ri fine.Nu-?i aprinde ?igara dec?t dac? gazda a dat tonul, dac? nu, cere voie; dac? i se r?spunde delicat (fiind de fa?? copii sau oameni bolnavi) ?vom deschide geamul” – se ab?ine s? fumeze.?n elegantul compartiment de tren de clasa I, Bismarck are drept vecin? de c?l?torie o doamn? ?n v?rst?. Sco??ndu-?i o ?igar? de foi, o ?ntreab? politicos ?nainte de-a o aprinde:- Stimat? doamn?, v? face cumva r?u fumul de ?igar??- Nu ?tiu, domnule, pentru c? p?n? acum nimeni n-a fumat de fa?? cu mine ?ntr-un compartiment de tren!Dup? SYLVIE WEIL,Trésors de la politesse fran?aiseDomnii pot oferi foc doamnelor ridic?ndu-se ?n picioare; doamnele, ?n schimb, ofer? cutia de chibrituri sau bricheta.Scrumul se pune numai ?n scrumiere – dac? nu sunt pe mas?, le ve?i cere gazdei; nu folosi?i drept scrumier? orice obiect care v? cade sub m?n? ?i nici nu v? confec?iona?i scrumiere din h?rtie sau ?erve?ele!Dac? sunte?i fum?tor ?i v-a?i uitat pachetul acas?, g?si?i alt? solu?ie dec?t ?tapatul” celorlal?i. Pute?i ie?i din cas? discret ca s? v? cump?ra?i ?ig?ri, f?r? a anun?a toat? adunarea c? o ve?i face.Dac? v? este oferit? o ?igar? ?i o accepta?i, sunte?i obligat s-o aprinde?i pe loc; nu o ve?i pune nici pe mas?, nici ?n serviet? ?i nici… dup? ureche!C?nd face?i o vizit?, chiar neprotocolar?, ?ntr-o cas? unde ?tia?i c? se fumeaz?, polite?ea v? oblig? s? ?ntreba?i totu?i gazda dac? v? d? voie s? aprinde?i o ?igar?; s-ar putea ca ea s? se fi l?sat de cur?nd de fumat ?i s? v? roage s? nu-i pune?i voin?a la ?ncercare!Nu se fumeaz? pe strad? ?i, cu at?t mai mult, nu se intr? ?n magazine cu ?igara aprins?.?n unele ??ri, ?n Germania de pild?, unde oamenii sunt foarte grijulii cu s?n?tatea lor, nu se fumeaz? ?n cas?; la fel se ?nt?mpl? de la o vreme ?i la noi ?n anumite familii – se folose?te de regul? balconul sau buc?t?ria. Ve?i ?ntreba unde se poate fuma ?i vi se va indica un anumit loc – nu ?ncerca?i s?-l descoperi?i singur, fum?nd, de exemplu… ?n baie!S? revenim la recep?ie ?i dineu. Ca s? ne bem cafeaua, fie ne a?ez?m, fie r?m?nem ?n picioare. Lichiorurile, care trebuie s? fie la temperatura camerei, se beau din pahare av?nd un disc de protec?ie sub picior, a?ezate pe o m?su??. Momentul cafelei ?i lichiorurilor este consacrat conversa?iei.Dac? un artist cunoscut, aflat printre invita?i, se ofer? s? c?nte, ?l vom asculta cu pl?cere. Dar nu se cuvine s?-l rug?m s-o fac?. Este un lucru pe care un amfitrion nu trebuie s? ?i-l permit?: nici cea mai bun? mas? din lume nu poate pl?ti recitalul unui mare artist! Dar mai exist? ?i alte motive – de pild?, acustica proast? a ?nc?perii, faptul c? se fumeaz?…Plecarea la o or? adecvat? este obligatorie ?n cazul recep?iilor. Invitatul mul?ume?te amfitrionului cu c?teva cuvinte potrivite. A doua zi, va da neap?rat un telefon sau, ?i mai bine, va scrie c?teva r?nduri de mul?umire.Oglinda meseiCum ne a?ez?m la mas?? Locul fiec?ruia trebuie ?g?ndit” dinainte de gazd?, care ??i va construi – pe h?rtie, ?n cazul unui num?r mare de invita?i – o schem? de distribuire numit? ?oglinda mesei”. Aceasta va ?ine seama de c?teva norme.Orice mas? festiv?, ?i cu at?t mai mult una oficial?, trebuie prezidat? de gazdele reuniunii – de obicei so? ?i so?ie – care stau fa?? ?n fa??, niciodat? al?turi (excep?ie face masa de nunt?, la care t?n?rul cuplu nu este desp?r?it). ?n raport cu aceste locuri principale se stabile?te ierarhia invita?ilor: cu c?t musafirul este mai important, cu at?t locul s?u se afl? mai aproape de gazde.Gazdele se a?az? fie la capetele, fie ?n p?r?ile de mijloc ale mesei, ?n func?ie de dimensiunea acesteia. Amfitrioana este ?ntotdeauna ?ncadrat? de domnul cu rangul cel mai ?nalt (la dreapta ei) ?i de cel cu rangul imediat urm?tor (la st?nga ei); aceast? ordine este inversat? ?ns? ?n Germania ?i ?n unele ??ri nordice, unde domnul cel mai important ?n ierarhie (oaspetele de onoare), care a ?i condus-o pe gazd? la mas?, se a?az? la st?nga ei. La r?ndul s?u, amfitrionul o conduce la mas? pe doamna cu rangul cel mai ?nalt, de obicei so?ia oaspetelui de onoare, ?i o ajut? s? se a?eze ?n dreapta (sau ?n st?nga) lui. Dac? gazdele stau la mijlocul mesei, locurile inferioare se afl? la capete (aici fiind plasa?i, de pild?, cei mai tineri oaspe?i); situa?ia se inverseaz? c?nd gazdele ocup? capetele mesei.Niciodat? so?ii nu vor fi a?eza?i unul l?ng? altul ?i, pe c?t posibil, nici vizavi. Dac? se poate, se va proceda la fel ?i cu fra?ii sau alte tipuri de rude. B?rba?ii ?i femeile trebuie s? alterneze; iat? de ce, la mesele cu mult? lume, num?rul invita?ilor b?rba?i trebuie s?-l dep??easc? pe al femeilor cu doi (astfel, fiecare doamn? va fi cu siguran?? ?ncadrat? de doi domni). ?n sf?r?it, ladistribu?ia ?n jurul mesei trebuie s? se ?in? seama de afinit??ile musafirilor: nu vom a?eza al?turi persoane care se ur?sc ?i nu vom ?nconjura un str?in de oameni care nu ?tiu dec?t rom?ne?te.Alte reuniuniCocteilul este o recep?ie cu un num?r mai redus de persoane, care ?ncepe oric?nd dup? ora cinci dup?-amiaz? ?i se termin? la opt seara. Invita?ii sosesc ?i pleac? atunci c?nd doresc, c?ci se discut? de obicei ?n picioare. C?teodat? se danseaz?. Se servesc fursecuri sau alte pr?jituri ?i, bine?n?eles, cocteiluri oric?t de variate. Se ofer? uneori a?a-numita assiette anglaise – farfurie cu specialit??i de came rece – ?i tartine asortate. Nu este obligatoriu s? faci cuno?tin?? cu ceilal?i musafiri, ci doar s?-i salu?i pe cei care te-au invitat, adic? pe st?p?nii casei.?inuta feminin? trebuie s? fie elegant? – rochie de cocteil, eventual cu p?l?rie; ?inuta masculin? este cea de ora?.Five o’clock tea are loc, a?a cum ?i spune numele, la ora cinci dup?-amiaz?. Se ofer? ceai cu pr?jituri, tort sau fursecuri, iar ca b?uturi coniac ?i rom, care se pot turna ?i ?n ceai. Este mai mult o reuniune pentru doamne.Cina sau masa de sear? se desf??oar? f?r? o ceremonie deosebit?, dar exist?, cum am v?zut, ?i cine simandicoase (le-am numit dineuri). Se servesc dou?, trei feluri, urmate de ceai sau cafea. Ponderea mesei de sear? depinde de ponderea celei de pr?nz: dac? masa de pr?nz e copioas?, cea de sear? este mai frugal? ?i invers. Olandezii, dar ?i al?i europeni, fac din cin? masa principal? pentru c? la celelalte dou? m?n?nc? sandviciuri. ?inuta este ?n general cea de ora?.Invita?ia ?la o cea?c? de cafea” presupune mai mult dec?t cafeaua: se ofer? lichioruri, alune, dulciuri, saleuri, pateuri sau tartine diverse. Uneori se poate servi un vin dulce sau ?ampanie. ?inuta – de ora?.Petrecerile pentru copii sunt, de obicei, legate de o aniversare. Ele necesit? o gustare consistent? ?i un tort, produse de patiserie, fructe, fri?c?, puddinguri, sucuri. Se vor organiza jocuri distractive. Dac? e vorba de copii mai mici, este important ca una dintre doamne s? fie mereu prezent? ?i s? se ocupe de ei. Vom avea de asemenea grij? s? venim la ora fixat? de gazd? pentru a ne lua copiii acas?. ?inuta acestora: haine de duminic?, dar nu ?n culori prea delicate deoarece… se vor murd?ri negre?it.Masa de pr?nz. Invita?iile pe care le primim ?i le facem cel mai des sunt cele pentru masa de pr?nz. Pr?nzul este o mas? cald? cu trei feluri de m?ncare obi?nuite, f?r? nimic deosebit. Cum dispunem de pu?in timp, la pr?nz punctualitatea este obligatorie; micile ?nt?rzieri permise la alte mese devin acum inadmisibile. Nu ezita?i s? ?ntreba?i, dup? ce a?i acceptat invita?ia: ?Deci cum r?m?ne, la unu ?i jum?tate sau la dou??”Pentru zilele festive, felurile de m?ncare servite la masa de pr?nz pot fi mai variate ?i mai abundente. ?inuta este de ora? pentru zilele obi?nuite ?i elegant? – dar nu de sear? – pentru duminici, s?rb?tori, anivers?ri.CAPITOLUL 10Cum ne ?mbr?c?mOmul bine ?mbr?cat – reguli de baz??Haina face pe om” sau ?Nu haina face pe om”? Ambele dictoane sunt discutabile. Dar, independent de adev?rul lor, hainele trebuie astfel g?ndite ?nc?t s? pun? ?n valoare personalitatea omului. Po?i s? copiezi f?r? gre?eal? modelele din revistele de mod? f?r? a deveni o persoan? elegant?. Adev?rata elegan?? se ob?ine din acordul perfect ?ntre hain?, ?mprejurare ?i personalitatea celui care o poart?. Exist? un al ?aselea sim? care le spune unor femei cum s? poarte o rochie de doi bani ca pe un model creat de o mare cas? de mod?. Un aforism demn de re?inut ?n acest domeniu sun? astfel: ?Mai degrab? pu?in mai simplu dec?t un pic prea ?nc?rcat.” ?ngro??nd lucrurile, mai bine vii cu un taior bine croit la un cocteil, dec?t cu o rochie de sear? la o banal? invita?ie la o cafea.?n mai mare m?sur? dec?t pentru femei, pentru b?rba?i putem formula aceast? prim? regul?: ?Nu c?uta s? epatezi.” Dar ?i femeile trebuie s? dea dovad? de modera?ie. Nu te ?mbraci din cauza cuiva, ?i ?nc? mai pu?in pentru a face ?n ciud? cuiva. Te ?mbraci pentru tine! S? fii elegant nu ?nseamn? s? te intereseze pre?ul ?i num?rul toaletelor, ci calitatea, croiala lor, posibilitatea de a le armoniza cu alte haine din garderob? ?i de a le alege astfel ?nc?t s? nu se demodeze. Domnilor care vor cu adev?rat s? ?tie ce ?nseamn? s? fii bine ?mbr?cat le recomand cu c?ldur? o carte ap?rut? de mult (poate c? se mai g?se?te prin anticariate): Ghidul elegan?ei masculine (Humanitas, 2001). Din p?cate, pentru doamne nu prea sunt disponibile asemenea c?r?i, c?ci ?mbr?c?mintea feminin? variaz? ?n mult mai mare m?sur? ?n func?ie de mod?. ?i totu?i, exist? ?i pentru ele o serie de reguli, a?a cum vom vedea ?n continuare.O femeie cu gust nu poart? culori prea ?ip?toare ?i ?ine cont de anumite legi estetice elementare. Dac? ai tenul palid, galbenul ?i verdele te vor face livid?, dac? ai ochi alba?tri, nu por?i verde. Dac? nu e?ti prea zvelt?, trebuie s? evi?i cre?urile, cutele ?i s? te fere?ti de dungile orizontale, dup? cum, dac? e?ti foarte ?nalt?, trebuie s? te fere?ti de dungile verticale. C?nd am dep??it o anumit? v?rst? ?i un anumit num?r de kilograme, trebuie s? ne g?ndim bine dac? e cazul s? mai purt?m pantaloni str?m?i sau ?ort, fie ?i ?n vacan??. Fiecare perioad? a vie?ii are farmecul ei. La tinere?e ne putem permite ?ndr?zneli interzise la maturitate.Neglijen?? ?i ?ngrijireUn om neglijent ?mbr?cat poate fi un om de aur, dar foarte rar ai timpul ?i dorin?a s?-i ghice?ti fondul ascuns ?n spatele aparen?elor. Dac? ne vom g?ndi la via?a noastr? profesional? ?i social? sau pur ?i simplu la drumurile noastre pe strad?, ne vom da seama c? simpatia pentru un om depinde de o prim? impresie favorabil?. Acest adev?r, dac? nu altceva, ne va convinge s? acord?m aten?ia cuvenit? vestimenta?iei.Pentru ?inuta vestimentar?, ca ?i pentru corp, prima regul? este cur??enia. Haina cea mai veche trebuie ?i poate s? fie ?ngrijit?. O pereche de pantofi pingelit? de trei ori, dar lustruit? este de preferat unei perechi noi ne?ngrijite sau care se afl? ?ntr-un total dezacord cu haina. La fel pentru costumul b?rb?tesc. Nu e la ?ndem?na oricui s? aib? ?n ?ifonier zece costume. Dar oricine poate avea un costum curat ?i periat cu grij?.CravataElegan?a depinde mult de detalii ?i accesorii. Un guler de c?ma?? curat ?i bine c?lcat, o cravat? asortat? ridic? valoarea unui costum, fie ?i modest. Sunt mul?i b?rba?i care fac alergie numai la g?ndul unei cravate. Au perfect? dreptate. Totu?i exist? ocazii ?n care ea este indispensabil?. S? avem pentru orice eventualitate ?n ?ifonier m?car o cravat? frumoas?, nou?, modern?, asortat? la costum. A purta o e?arf? de m?tase colorat? la o c?ma?? ?i un costum clasic nu este o solu?ie, chiar dac? po?i vedea o asemenea ?inut? ?n Occident. La o anumit? v?rst? mai ales… nu se face.S? amintim tot aici c?, ?n anumite ?mprejur?ri, ?inuta este precizat? ?n invita?ie. Dac? nu avem costumul cerut ?i nici nu-l putem ?nchiria, e mai bine s? renun??m la invita?ia respectiv?. C?nd mijloacele financiare ne sunt limitate, e de preferat s? cump?r?m mai pu?ine haine, dar de bun? calitate.Po?eta ?i pantofiiEste important ca femeile, mai ales, s?-?i g?seasc? ?i s?-?i p?streze un stil care s? le avantajeze. Femeile care se ?mbrac? bine ?i pe care le admir?m v? pot m?rturisi c? au ?nv??at cu greu acest lucru. Prima regul? este legat? de pantofi ?i po?et?. Aceste dou? piese de baz? vor trebui s? fie neap?rat de foarte bun? calitate. A?i observat probabil c? o po?et?, cu c?t este mai simpl?, dar mai bine lucrat? (examina?i-i accesoriile!), cu at?t cost? mai mult. O po?et? moale, din piele foarte bun? ?ine cam zece ani ?i – ciudat – nici nu se demodeaz?! Face?i cu inima u?oar? aceast? investi?ie. Rochiile, bluzele, fustele, tricourile pot fi mai ieftine dac? sunt reu?ite. Pantofii, po?etele, cordoanele, m?nu?ile – niciodat?. ?nv??a?i unde trebuie s? face?i economii ?n materie de ?mbr?c?minte! Pute?i s? purta?i cea mai scump? ?i mai elegant? toalet?, dar dac? ave?i o po?et? ur?t? ?i demodat? din plastic ve?i fi considerat? prost ?mbr?cat?.Extravagan?e vestimentare ?n interbelic… C?t despre pijamaua de m?tase verde cu flori liliachii care se nume?te M’embête pas, b?rbatul decide: ?Ia-o, dac? ?ii ?i-?i place. Numai s? ?tii de mai-nainte c? n-ai s-o ?mbraci dec?t c?nd om fi singuri ?n odaie ?i cu u?ile ?ncuiate. Ce-ar zice biata mama dac? te-ar vedea umbl?nd prin cas? ?n pantaloni?” (1927)Text citat de IOANA P?RVULESCU?n Rom?nia literar? nr. 3, 1997Stil ?i calitateTreptat, la garderoba de baz? se pot ad?uga c?teva elemente noi pentru a fi ?n pas cu moda. S? facem un efort de voin?? ?i s? nu ced?m tenta?iei de a cump?ra ?i purta ni?te lucruri pe care le-am admirat la o prieten? sau ?ntr-o revist? de mod?. Dac? nu coincid cu stilul sau genul nostru, rar ne va sta bine cu ele.S? ?ncerc?m s? ne facem o rezerv? de bani ca s? ne cump?r?m haine numai c?nd g?sim ceva ce vom purta cu pl?cere. Nu cump?ra?i lucruri de ?mbr?c?minte numai pentru c? sunt ieftine. E o risip?, nu o economie!Cel pu?in de dou? ori pe an, s? ne triem sever garderoba, elimin?nd lucrurile pe care nu le-am purtat deloc, care nu ne stau bine sau care s-au ?nvechit. Le putem face cadou unor oameni apropia?i. Un dulap ticsit cu haine inutile nu ne va ajuta s? fim elegante. E mai bine s? avem trei bluze impecabile, dec?t ?ase de o calitate ?ndoielnic?. Renun?a?i la obiceiul de a v? schimba zilnic din cap p?n? ?n picioare, ?mbr?c?nd, f?r? discern?m?nt, haine care nu v? avantajeaz?, numai de dragul de a v? schimba. Ideea este s? purta?i ceea ce v? st? bine, chiar dac? reveni?i des la aceea?i ?inut?. Feri?i-v? s? v? afi?a?i cu lucruri mereu noi, cump?rate la ?nt?mplare, crez?nd c? astfel sunte?i elegante.Alegerea accesoriilorArta de a ne ?mbr?ca presupune ?i arta de a alege accesoriile. Un taior gri neutru va p?rea foarte elegant dac? va fi completat cu ?nc?l??minte, po?et? ?i m?nu?i de culoare neagr?. Dimpotriv?, accesoriile prost alese pot strica efectul celei mai elegante haine. S? nu crede?i cumva c? deveni?i o femeie ?ic dac? v? str?dui?i s? v? cump?ra?i po?etu?e de diverse culori – asortate la tot at??ia pantofiori – ieftine ?i ur?te. Este suficient s? ave?i o po?et? neagr?, ?nc?p?toare, de bun? calitate, din piele. V? va scoate din ?ncurc?tur? ?i iarna, ?i vara…Ciorapii negri, gri sau maro ?nchis se poart? doar la pantofi de aceea?i culoare. Pentru pantofii de alte culori folosi?i ciorapi de culoarea pielii (nu ?a piciorului”, cum a ajuns s? se spun?!).Bijuteriile?n acela?i timp, vom avea grij? s? alegem cu aten?ie podoabele potrivite. Oric?t de tentante ar fi, bijuteriile autentice nu se poart? dec?t ?n situa?ii deosebite. A-?i pune la g?t un ?irag lung de perle diminea?a, la ora 7, nu este o dovad? de bun-gust – dimpotriv?! Chiar dac? avem multe bijuterii veritabile, nu trebuie s? le etal?m pe toate ?n aceea?i sear?. O vom alege numai pe cea care se potrive?te cu toaleta noastr?.Ducesa: A?i observat c? rubinele se cur??? bine cu vin ro?u ?i smaraldele cu coniac?Contesa: N-am cum s? ?tiu, draga mea, c?nd ale mele se murd?resc pur ?i simplu le arunc…Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUAten?ie! Nu se poart? aur ?i argint ?n acela?i timp. ?n cursul zilei este de preferat s? recurgem la imita?ii simple, cu un design frumos, evit?nd sticla colorat?, strasurile, ?ntr-un cuv?nt, tot ce este strident, ?nc?rcat. Nu se poart?, de pild?, cercei lungi ?n timpul zilei.Femeile ca femeile… Dar b?rba?ii? Un b?rbat elegant n-ar trebui s? poarte nimic altceva ?n afar? de verighet? ?i de ceas – eventual un ac de cravat?, seara.Totu?i o pereche de butoni originali poate contribui la elegan?a unui domn. Mi-a povestit un prieten avocat c? a v?zut la Londra, ?n vitrina unui magazin de lux, o superb? pereche de butoni de por?elan monta?i ?n aur; pe unul scria guilty (vinovat), pe cel?lalt not guilty (nevinovat)…Preferin?a unora pentru br???ri ?i lan?uri groase, din aur sau argint, cu sau f?r? amulete, pentru cercei chiar, reprezint?… o mod?. S? sper?m c? moda de a purta un cercel ?n nas va trece ?i c? nu ne vom ?ntoarce la via?a tribal?!Ce purt?m ?n diferite ocazii??inuta de fiecare ziPentru femei: ?inut? sport sau elegant? – fust? ori pantalon, cu un pulover sau o bluz?, costum taior; pantofi cu tocuri nu prea ?nalte, m?nu?i asortate, coafur? simpl?, bijuterii discrete, palton cu croial? clasic? av?nd, eventual, guler de blan?, geant? de piele, mijlocie sau mare. Trebuie s? domneasc? simplitatea – f?r? pantofi de lac, f?r? mantouri de blan?, f?r? tocuri ?nalte la pantaloni.Pentru b?rba?i: costum, pantaloni cu pulover ori sacou ?n culori discrete, ?nc?l??minte neagr? sau maro (niciodat? galben? sau maro la un costum bleumarin ?nchis!); palton cu croial? sport; trencicot sau jachet? trei sferturi; m?nu?i din piele asortate, uneori p?l?rie.C?teva reguli de baz?: un costum uni cere fie o c?ma?? uni ?i o cravat? cu model discret, fie o c?ma?? cu dungi, care cere la r?ndul ei o cravat? uni. Nu se pune o cravat? sport (?n carouri) la un costum de ora? sau la o hain? ?ncheiat? la dou? r?nduri. Seara se poart? costum gri ?nchis, albastru ?nchis sau negru. C?ma?a alb? se potrive?te cu toate costumele. Pentru ?inuta de ora? se poate recurge ?i la un sacou de l?n? cu o croial? modern?, la care se asorteaz? un pantalon.Blugii au ?nvins prejudec??ile celor mai ?nver?una?i adversari ai lor. Aproape toat? lumea, indiferent de sex, are o pereche de blugi. Se cuvine totu?i ca aceast? pies? ?pre?ioas?” din garderoba noastr? s? fie din c?nd ?n c?nd cur??at?. Iar c?nd ajungem la o anumit? v?rst?, la o anumit? situa?ie social?, ar trebui – cu regret – s-o d?ruim fiului sau fiicei noastre…?n ?inuta de ora? au intrat ?n ultima vreme (alt? mod?…), pentru sezonul rece, hanoracul ?i scurtele de tip pufoaic?, bocancii ?i cizmele ?mbl?nite, uneori chiar pe dinafar? Alt?dat? o asemenea ?inut? era potrivit? doar la munte! S? a?tept?m, e posibil s? treac? ?i asta. Oricum, nu v? ?mbr?ca?i cu pufoaica atunci c?nd merge?i la o recep?ie.Un b?rbat trebuie s? aib? ?ntotdeauna la el batist? (?erve?ele), brichet? – chiar dac? nu fumeaz? –, un mic briceag.Sport, c?l?torii, plimb?riComoditatea nu trebuie s? treac? ?naintea obiceiurilor locului. De pild?, risca?i s? nu pute?i intra ?ntr-o biseric? catolic? dac? purta?i ?ort sau un tricou foarte decoltat – ?inut? considerat? indecent?. Iar ?n anumite m?n?stiri ortodoxe femeilor care poart? pantaloni li se ofer? un soi de fust? care s?-i acopere!Pentru femei: fust? larg? sau pantaloni, ciorapi nu prea fini, ?nc?l??minte solid?, cu toc jos.Pentru b?rba?i: sacou cu pantalon sau c?ma?? cu m?nec? scurt? ?i blugi, ?nc?l??minte solid?. Cunoscutul trening se poart? doar c?nd face?i sport.Ocazii specialeInvita?ii ?i vizite. Pentru femei: taior elegant sau rochie cu jachet?, eventual m?nu?i din piele la culoare sau contrastante, ?nc?l??minte elegant?, ciorapi foarte fini, po?et? din piele.Pentru b?rba?i: costum de culoare ?nchis?, c?ma?? alb? sau cu dungi (numai ziua), cravat? cu desen discret, ?osete ?i ?nc?l??minte de culoare ?nchis?.Cocteil. Pentru femei: taior negru sau ?nflorat (de catifea, de l?n?, de m?tase) sau rochie de cocteil, de preferin?? cu p?l?rie.Pentru b?rba?i: ?inut? de ora? de culoare ?nchis?.Teatru, concerte. Pentru femei: ?inut? de ora? sau de dup?-amiaz?. O rochie sau un taior foarte elegant sunt recomandabile numai pentru reprezenta?iile de gal? ori premiere. Ce ?n?elegem prin foarte elegant? La un taior se poate asorta o p?l?rie. La o rochie decoltat? – m?nu?i lungi, po?et? de sear?. La o ?inut? normal?, rochie de m?tase natural?, de pild? – un ?al frumos cu ciucuri etc. O floare aplicat? cu gust sau o bijuterie deosebit? ne pot face foarte elegante chiar dac? purt?m o rochie simpl? de jerseu negru.Pentru b?rba?i: ?inut? de ora? de culoare ?nchis?, pentru premiere frac (costum alc?tuit dintr-o hain? de ceremonie, neagr?, scurt? ?n fa?? p?n? ?n talie, ne?ncheiat? la piept ?i terminat? la spate cu dou? cozi lungi ?i ?nguste, ?i dintr-un pantalon din aceea?i stof?, f?r? man?ete) sau smoching (hain? de gal? cu o croial? special?, av?nd revere de m?tase neagr?); niciodat? ?inut? sport.Baluri, recep?ii. Pentru femei: rochie de sear?, de cocteil sau rochie lung? de bal (f?r? p?l?rie), m?nu?i lungi, bl?nuri, bijuterii discrete, ?nc?l??minte de bal argintie sau aurie.Pentru b?rba?i: costum elegant, ?nchis la culoare, purtat cu c?ma?? alb?, cravat? gri-argintie, ciorapi ?i pantofi negri. Este recomandat ?i smochingul, la care se potrive?te o c?ma?? alb?, cu guler ?i man?ete apretate, vest? neagr?, pantaloni f?r? man?ete, ciorapi negri de m?tase ?i pantofi negri de lac sau din piele foarte fin?.La balurile ?n aer liber, din timpul zilei, smochingul trebuie s? fie alb. La cele foarte preten?ioase, smochingul se poart? cu vest? alb? cu nasturi de sidef, c?ma?? alb? cu plastron, guler ?i man?ete apretate, papion, pantaloni cu paspoal de m?tase, f?r? man?ete, ?osete negre ?i pantofi negri de lac.Botez. Pentru femei: ?inut? elegant? de ora?.Pentru b?rba?i: ?inut? de ora? sau, ?n mediile ultraelegante, un costum de ceremonie compus din hain? neagr?, f?r? revere, la unul sau dou? r?nduri de nasturi, ?i pantaloni ?n dungi negre sau gri, f?r? man?ete, la care se asorteaz? o c?ma?? cu guler ?i man?ete apretate, cravat? gri-argintie ori papion, ?osete negre ?i pantofi negri. La botez nu se poart? smoching.Nunt?. Pentru mireas?: rochia de nunt? alb?, tradi?ionala coroni?? cu flori de l?m?i?? sau de portocal (o femeie care se rec?s?tore?te ?nlocuie?te coroni?a de flori cu o diadem?), pantofi albi, ciorapi albi, m?nu?i din piele alb?, fin?, bijuterii foarte simple (nu perle, despre care se zice c? aduc lacrimi). ?n func?ie de ?mprejur?ri, este potrivit ?i un taior ?n culori pastelate, cu o croial? simpl?, sau o rochie elegant?, dar nu de sear?.Pentru mire ?i ceilal?i b?rba?i: diminea?a, un costum foarte elegant care comport? o jachet? neagr? cu col?uri rotunjite, pantaloni ?n dungi, negru cu gri, vest? neagr? sau gri-argintie, c?ma?? cu guler ?i man?ete tari, papion gri. Dup?-amiaz? – frac cu vest? alb?. Dac? ceremonia este mai intim?, se recomand? un costum ?nchis. Nici la nunt? nu se poart? smoching.Vizite de condolean?e. ?mbr?c?minte ?nchis? la culoare at?t pentru femei, c?t ?i pentru b?rba?i. Dac? vizita are un caracter oficial, b?rba?ii vor purta costume de ceremonie.?nmorm?nt?ri. ?mbr?c?minte elegant? de culoare ?nchis?, f?r? ?nsemne de doliu pentru cei care nu sunt rude cu persoana decedat?. ?inuta oficial? la b?rba?i este costumul de ceremonie, av?nd ?ns? vesta ?i papionul negre. Dup? ?mprejur?ri, b?rba?ii pot purta ?i frac, la care se cere o vest? neagr?. Rudele ?i cei foarte apropia?i persoanei decedate se ?mbrac? obligatoriu ?n negru. Nu trebuie s? lipseasc? din ?inuta lor panglica de doliu.CAPITOLUL 11Comportamentul civilizat ?n via?a de zi cu ziAnonimatul ?i polite?eaDup? aceast? c?l?torie prin aparentul labirint al regulilor unei comport?ri civilizate, s-ar p?rea c? am ajuns ?mpreun? la cap?tul drumului. ?i totu?i c?l?toria nu s-a sf?r?it. Via?a de zi cu zi v? supune unui examen permanent. V? pute?i numi un om civilizat doar dac? regulile despre care am vorbit au devenit pentru dumneavoastr? o a doua natur?. S? ?tii cum ?i c?nd s? salu?i, s? te ?mbraci corect ?n orice ?mprejurare, s? po?i sus?ine o conversa?ie ?n cercul pe care-l frecventezi, s? ?tii s? te descurci la cea mai sofisticat? reuniune sau ?n cel mai elegant restaurant – sunt tot at?tea probe de examen.Dup? cum am v?zut, nici ?n familie ?i nici ?n cercul apropia?ilor no?tri gre?elile nu ne sunt tolerate. Mai devreme sau mai t?rziu, ele vor fi sanc?ionate f?r? mil?, iar num?rul prietenilor no?tri se va restr?nge. Mai simplu spus, societatea respinge prost-crescu?ii.Ce e de f?cut? Dac? la ?nceput respectarea regulilor de bune maniere ne pare o corvoad?, cu timpul vom sc?pa de acest sentiment s?c?itor. Senza?ia de constr?ngere va fi ?nlocuit? de o senza?ie de naturale?e a gesturilor pe care le facem. Cum am mai spus, nu exist? dou? feluri de polite?e – unul care s? ne reglementeze comportamentul la serviciu sau ?ntr-o societate, cel?lalt rezervat str?zii, magazinelor, autobuzelor. Mul?i dintre cei care trec drept bine-crescu?i ?n anumite medii nu sunt a?a de fapt pentru c? nu se controleaz? ?n permanen?? ?i polite?ea nu le-a devenit o a doua natur?.Domnul care ?tie s? salute reveren?ios ?i s? m?n?nce elegant d? din coate, f?c?ndu-?i loc cu brutalitate, c?nd coboar? din autobuz. Altul, care nu uit? niciodat? s?-?i ?tearg? picioarele la intrare, odat? aflat la volan va str?bate nep?s?tor b?l?ile, stropind pietonii din cap p?n? ?n picioare. Doamna care nu pune bucata de zah?r ?n cafea dec?t cu cle?ti?orul nu se sfie?te s? pip?ie c?teva p?ini p?n? alege una ce i se pare mai proasp?t?. Alt? doamn?, o pedant?, o maniac? a cur??eniei la ea acas?, nu ezit? s? arunce pe strad? o coaj? de banan? sau s?-?i goleasc? buzunarele de ?erve?elele folosite.Unii ?i-au f?cut un obicei din a lua din restaurante ori hoteluri un ghiveci cu flori, o scrumier? sau un tac?m, consider?ndu-le ?suveniruri”. Chelnerul poate ?nchide ochii la ?furti?ag”, pentru c? bac?i?ul care i s-a dat acoper? paguba. Dar… nu se face!M? ?ntreb cum pot s? se comporte astfel ni?te oameni respectabili, ?tiutori ai normelor de comportament civilizat. Explica?ia este una singur? – nu sunt cu adev?rat oameni maniera?i. Nimic pe lume nu este bine f?cut dac? se face de fric?. Acas?, teama de ridicol, de observa?iile mali?ioase ale celor din jur ne determin? s? ne control?m gesturile ?i vorbele. Dar, odat? ie?i?i pe strad?, adesea anonimatul ne d? ?n sf?r?it ?libertatea” de a face orice vrem. Singurul martor care ne-ar putea sanc?iona este propria noastr? con?tiin??.Dac? ne-am imagina c? o camer? ascuns? de luat vederi ne surprinde c?nd suntem tenta?i s? gre?im, poate c? ne-am controla. G?ndul c? devenim f?r? voie ?vedete” la TV ar trebui s? ne obsedeze.Cum ne purt?m pe strad?C?nd ie?im din cas?, este obligatoriu s? avem un aspect ?ngrijit. S? fim cura?i, piept?na?i ?i ?mbr?ca?i decent. Nu este permis? nicio excep?ie de la aceast? regul?, chiar dac? ne ducem doar p?n? la col? s? lu?m p?ine.S? nu d?m din m?ini f?r? rost, s? nu alerg?m ?mbr?ncind trec?torii, s? nu-i lovim cu pachetele sau cu umbrela ?inute neglijent.?n general, s? nu-i deranj?m pe ceilal?i. Dac? din ?nt?mplare am atins pe cineva, vom spune politicos: ?Pardon!” sau ?V? rog s? m? scuza?i!”. R?spunsul firesc este ?Nu face nimic!” ?i nu… ?Fii atent, boule!”, cum auzim deseori.S? nu privim fix, curio?i, o persoan? care ne treze?te interesul – o fat? frumoas?, o femeie ?ns?rcinat? sau, mai grav, un infirm.S? ne ab?inem s? facem remarci cu glas tare, chiar dac? ?mbr?c?mintea cuiva este mai excentric?.S? nu tragem cu urechea ?i, cu at?t mai mult, s? nu intervenim ?n discu?ia dintre dou? persoane, chiar dac? subiectul ne intereseaz?.S? nu ?ngro??m r?ndurile acelor gur?-casc? ce ??i irosesc timpul asist?nd la ?nt?mpl?rile str?zii – certuri, b?t?i, film?ri etc. ?n schimb, ?n cazul unor accidente, s? nu ne ferim s? d?m o m?n? de ajutor, cu condi?ia s? ne pricepem (unii bolnavi de inim? nu trebuie mi?ca?i din loc, iar ?ajutorul nostru” le poate fi fatal!).S? nu fim indiscre?i ?i s? privim pe ferestre ?n casele oamenilor. Este o dovad? cras? de proast? cre?tere. Pe de alt? parte, nici locatarul n-ar trebui s? se expun? privirilor noastre ?ntr-o ?inut? indecent?, uit?nd s? trag? perdelele. Dac? la o fereastr? vedem o persoan? cunoscut?, nu ne angaj?m ?ntr-o conversa?ie cu ea, ci ne mul?umim s-o salut?m cu un gest amical. Cu at?t mai mult nu ne vom striga prietenii sau membrii familiei din strad?.Gre?eli de nepermisExist? anumite gesturi pe care, ca oameni civiliza?i, n-ar trebui s? le facem ?n public pentru nimic ?n lume. Cu toate c? ele par de neconceput, le facem surprinz?tor de des.Arunc?m h?rtii sau resturi de m?ncare pe strad?. S? c?ut?m un co? de gunoi sau s? le p?str?m p?n? ajungem acas? ?i s? nu ne mai pl?ngem c?, din cauza… primarilor, ora?ul e murdar.Ne ridic?m ciorapii ?n v?zul lumii.Ne piept?n?m, ne dregem fardul, ne ?tergem pantofii, ne cur???m unghiile ?n public! Toate acestea se fac ?nainte de a pleca de acas?.Fum?m pe strad?, de?i un b?rbat civilizat nu face asta, iar o femeie ?n niciun caz. Ce-i drept, interdic?ia de a fuma la serviciu ?i ?n cl?diri publice face ca, ?n Occident mai ales, unde regulile se respect? cu stricte?e, mult? lume s? fumeze pe strad?; ?i nu cred c? e vorba, de data asta, de proast? cre?tere, ci de faptul c? strada a devenit, pur ?i simplu, singurul loc unde fumatul e permis…M?nc?m pe strad?, recurg?nd deseori, din lips? de timp, la serviciile numeroaselor chio?curi cu feluri gata preparate. S? nu pornim pe strad? cu m?ncarea ?n m?n? ?i mestec?nd, chiar dac? suntem foarte gr?bi?i! Putem g?si un loc mai ferit ?n care s? m?nc?m discret ce-am cump?rat, dar cel mai bine ar fi s? ajungem cu pachetul acas? ori ?napoi la serviciu.Aceste observa?ii nu sunt valabile numai pentru strad?, ci pentru orice spa?iu public: t?rguri ?i expozi?ii, holuri de cinematograf, aeroporturi, g?ri, sta?ii de tramvai sau de metrou etc.C?nd mergem ?nso?i?i pe strad?C?nd mergem pe strad? al?turi de cineva ?i trotuarul se ?ngusteaz? la un moment dat, c?nd apare un pasaj sau c?nd fluxul mare de pietoni ne oblig? s? ne desp?r?im de ?nso?itor, polite?ea ne cere s? respect?m urm?toarea regul?: femeia trece ?naintea b?rbatului, v?rstnicul ?naintea t?n?rului, superiorul ?naintea subalternului. Exist? ?i unele excep?ii, c?nd proced?m invers: la o traversare periculoas?, b?rbatul ??i protejeaz? ?nso?itoarea ?i trece ?n fa?a ei, ?ntinz?ndu-i m?na.Este politicos ca un b?rbat s? ofere ajutor unei femei necunoscute? Dac? este ?ntr-adev?r nevoie, da. De pild?, pe o strad? plin? de ?an?urile unor lucr?ri publice sau ?n cazul unei ploi toren?iale, b?rbatul nu va trece nep?s?tor pe l?ng? o doamn? aflat? ?n impas.O va sprijini s? nu cad? c?nd ea ?ncearc? s? treac? peste o b?ltoac? sau ?i va oferi protec?ia umbrelei sale, conduc?nd-o p?n? la un loc ad?postit. O dat? rezolvat? situa?ia delicat?, ??i va lua r?mas-bun, iar doamna ?i va mul?umi.Dac? doamna pe care a ajutat-o nu este o b?tr?nic?, ci o t?n?r? fermec?toare, nu va profita de prilej pentru a se ?ine scai de ea (de t?n?r?, nu de b?tr?nic?) ?i a-i cere o ?nt?lnire!Dar fire?te c?, merg?nd pe strad?, nu suntem totdeauna ?n impas. S? presupunem c? ne plimb?m, pur ?i simplu. De regul?, locul doamnei este ?n partea dreapt? a b?rbatului. Dac? merg pe trotuar, din dorin?a de a o proteja, b?rbatul se a?az? ?ntotdeauna spre bordur?. Astfel, doamna va fi ?la ad?post” ?i, ?n plus, va putea privi nestingherit? vitrinele magazinelor, aflate mai aproape de ea.Dac? suntem ?n grup, s? avem grij? s? nu ocup?m tot trotuarul ca ?i cum ne-ar apar?ine ?n exclusivitate. Nu pot merge al?turi mai mult de trei persoane, iar c?teodat? nici at?tea. Se ?n?elege c? nu vom vorbi cu to?ii ?n cor, nici nu vom r?de ?n hohote. Dac? din grupul de trei persoane face parte un copil, el va fi ?ncadrat de cei doi adul?i, dac? este vorba despre doi copii, ace?tia vor sta ?n st?nga ?i ?n dreapta adultului. Lucrurile trebuie s? se petreac? astfel pentru c? e bine s? nu ne l?s?m copiii din m?n? pe strad?.Alt? situa?ie: c?nd o femeie este ?ncadrat? de doi b?rba?i, cel mai ?n v?rst? va sta ?n dreapta ei. ?n schimb, c?nd un b?rbat este ?ncadrat de dou? femei, locul din dreapta lui este ocupat de cea mai ?n v?rst?.Dac? este vorba despre trei femei sau trei b?rba?i, persoana mai important? sau mai ?n v?rst? va ocupa locul din mijloc.?n cazul unei circula?ii aglomerate, grupul nu poate r?m?ne compact. Persoana din st?nga, indiferent de sex, le va l?sa pe celelalte dou? s? mearg? ?nainte. Nu se va proceda ?ns? a?a dac? un domn ?nso?e?te dou? doamne. El le va acorda ?nt?ietate ?i le va urma ?ndeaproape.Pe munte sau la urcarea unei sc?ri ?nguste, b?rbatul trece primul, arunc?nd mereu o privire ?n spate spre ?nso?itoarea sa.Conversa?iile pe strad?Strada nu prea este un loc potrivit pentru o conversa?ie. Cu toate acestea, ni se ?nt?mpl? tuturor s? ne ?nt?lnim cu o cuno?tin?? ?i s? schimb?m c?teva cuvinte. Dac? interesele noastre o cer, discu?ia se poate prelungi. S? nu r?m?nem ?ns? ?n mijlocul drumului, ci s? ne retragem l?ng? o cl?dire sau, atunci c?nd strada este foarte aglomerat?, l?ng? o cabin? telefonic?, o ma?in? parcat? la bordura trotuarului etc.S? presupunem c? ne-am ?nt?lnit cu o prieten? care merge ?n direc?ia opus?. Dac? aceasta se gr?be?te ?i discu?ia este necesar?, vom face c??iva pa?i ?mpreun?.Cum proced?m dac? prietena noastr? este ?nso?it? de cineva? Ini?iativa trebuie s? apar?in? celei pe care o cunoa?tem; tot ea urmeaz? s? fac? ?i prezent?rile. Nu ne vom ?ntinde la vorb?. Suntem ?n strad?, nu acas? ?i, ?n plus, prezen?a noastr? nea?teptat? i-ar putea st?njeni pe cei doi. La fel stau lucrurile dac? ne ?nt?lnim cu doi b?rba?i, unul fiind, s? zicem, o cuno?tin?? apropiat?. Salut?m ?i, dac? cei doi doar r?spund, f?r? s? se opreasc?, este semn c? o discu?ie ar fi inoportun?.Dac? suntem gr?bi?i ?i nu vrem s? st?m de vorb? cu nimeni, salut?m eventualele cuno?tin?e ?nt?lnite ?i ne continu?m drumul. Nu vom ?ncerca s? le evit?m ?ntorc?nd capul sau, mai r?u, pref?c?ndu-ne c? nu le vedem.Alt? situa?ie: sta?i de vorb? cu cineva ?i un prieten (o prieten?) care trece pe l?ng? dumneavoastr? dore?te s? v? comunice ceva important. Bunele maniere ne oblig? pe to?i trei la o anumit? conduit?: dumneavoastr? ve?i face prezent?rile, prietenul (prietena) v? va spune doar c?teva cuvinte ?i ??i va continua drumul, iar cealalt? persoan? nu va interveni ?n discu?ie. ?n niciun caz nu va profita de ocazie pentru a-i solicita ceva nou-venitului, presupun?nd c? acesta are o profesie care o intereseaz?. ?n mod spontan, persoana de cur?nd prezentat? (dar gafa poate fi comis? ?i de c?tre cel care s-a oprit un moment) se simte ?ndrept??it? s? nu scape ocazia: ?Sunte?i profesor? Ce bine, am ?i eu un copil…”; ?Lucra?i la Humanitas? V? rog s?-mi da?i un num?r de telefon, vreau ?i eu s? public acolo o carte”; ?Sunte?i stomatolog? Ce noroc am! Unde v? g?sesc?”; ?Chiar lucra?i la Vam?? ?i eu care nu ?tiam cum s?-mi aduc ma?ina din str?in?tate! Cum spunea?i c? v? numi?i?” Astfel de persoane ??ndr?zne?e” sunt foarte prost catalogate ?n societate, iar dac? vor fi tolerate ?n continuare asta se datoreaz? doar delicate?ei celorlal?i.Transportul ?n comun ?i polite?ea?i ?n mijloacele de transport ?n comun, unde avem de-a face cu persoane total necunoscute, comportamentul nostru trebuie s? se supun? anumitor reguli de polite?e.?n sta?ie, ?n general, ar trebui s? se stea la r?nd. Se practic? acest lucru ?n numeroase ??ri ?i este foarte eficient.La urcare, ve?i acorda prioritate doamnelor, persoanelor mai ?n v?rst?, femeilor cu copii ?n bra?e, infirmilor. Dac? este aglomera?ie, v? ve?i preg?ti din timp s? cobor??i, spun?ndu-le celor din fa??: ??mi permite?i?” sau ?Cobor??i la prima sta?ie?”, pe un ton civilizat ?i f?r? a v? face loc cu coatele. ?n niciun caz nu ve?i pune m?na pe cineva. Dac?, din gre?eal?, a?i lovit o persoan?, trebuie s?-i cere?i scuze.Urcarea ?i cobor?reaLa noi ?n ?ar?, ?n mod conven?ional, s-a stabilit ca urcarea c?l?torilor s? se fac? prin spate ?i pe jum?tatea din st?nga a u?ii de la mijloc. Cobor?rea se face pe cealalt? jum?tate ?i prin fa??. Nu ne urc?m prin fa?? ?i nu cobor?m prin spate! ?mi face pl?cere s? cred c? urc?m ?i cobor?m pe unde se nimere?te nu din rea-voin??, ci pentru c? ?n autobuzele noastre lipsesc ni?te afi?e clare, care s? ne ?nve?e cum s? proced?m. M-a impresionat un anun? lipit pe u?a din fa?? a unui autobuz, scris pe h?rtie dictando cu multe gre?eli de ortografie, ?n care ?oferul ruga c?l?torii s? nu se mai urce prin fa??, explic?ndu-le c?te necazuri ?i ?nt?rzieri are din acest motiv. La sf?r?it, bietul om scria: ?Eu at?t am avut s? v? spun, de-acum tac!”Excep?ie de la regula dat? mai sus fac femeile ?ns?rcinate, cele cu copii, b?tr?nii sau infirmii, care pot urca ?i prin fa??, dar au obliga?ia s?-i a?tepte pe c?l?torii care doresc s? coboare.Re?ine?i c? ?n alte ??ri europene urcarea se face numai pe u?a din fa?? – pentru a prezenta ?oferului legitima?ia de c?l?torie sau a achita pre?ul biletului –, iar cobor?rea pe u?a de la mijloc ?i prin spate.Locul pe scaunDac? toate scaunele sunt ocupate, este obligatoriu s? ced?m locul b?tr?nilor, femeilor ?ns?rcinate sau persoanelor cu copii ?n bra?e, infirmilor sau bolnavilor. Din gentile?e, putem oferi locul ?i altor persoane, ?n general doamnelor. Dar acest gest de amabilitate nu trebuie ?n?eles gre?it. Deseori vedem mame sau bunici grijulii r?m?n?nd ?n picioare l?ng? ?prin?i?orul” de zece ani care se l?f?ie ?n voie pe locul pe care l-am oferit lor, nu b?iatului. Oare aceste doamne nu-?i dau seama c? ?educ?” ?n mod sigur un viitor t?n?r prost-crescut?Dac? o doamn? este ?nso?it? de un b?rbat, acesta ?i va oferi locul de l?ng? geam. Dac? nu exist? dec?t un loc liber, domnul va r?m?ne l?ng? ea ?n picioare ?i n-o va p?r?si, repezindu-se la un scaun c?nd se ive?te ocazia.Tramvaie, autobuze ?i c?r?i. Am citit ?ntr-o carte de comportare civilizat? c? este interzis s? cite?ti ?n tramvai, metrou, troleibuz, autobuz. Nu sunt de acord. Dac? stai pe scaun ?i nu deranjezi pe nimeni, dac? drumul dureaz? o jum?tate de or?, este chiar bine s?-?i petreci acest timp cu folos.O doamn? mai ?n v?rst? mi-a povestit amuzat? c? ?ntr-o sear?, venind obosit? de la serviciu cu tramvaiul, st?tea ?n picioare ?n dreptul unui t?n?r care, a?ezat, citea absorbit o carte. Doamna, de plictiseal?, s-a uitat la cartea care-l captivase at?t de tare pe t?n?rul domn ?nc?t nu ?a observat-o” ca s?-i cedeze locul pe scaunele rezervate din fa??. T?n?rul citea Codul bunelor maniere ast?zi!Despre ?tirea care urmeaz? se spune c? a primit prestigiosul premiu american Pulitzer:??n metrou, un t?n?r i-a oferit locul s?u unei persoane ?n etate. De emo?ie, doamna a le?inat. C?nd s-a trezit din le?in, doamna i-a mul?umit t?n?rului. De emo?ie, t?n?rul a le?inat.“?ntr-o dup?-amiaz? veneam cu autobuzul de la televiziune ?i aveam la mine ?n po?et? o carte – Codul. O pereche de tineri care sigur nu ?tiau cine sunt mi-au oferit locurile lor, z?mbind cu amabilitate. M-a impresionat ?n special faptul c? au vrut s? stea ?n continuare ?mpreun?, domni?oara nu a r?mas pe scaunul liber. Le-am mul?umit, mi-am permis s?-i ?ntreb cu ce se ocup? – erau studen?i la agronomie, dar nu erau din Bucure?ti, nu auziser? de carte – ?i brusc mi-a venit ideea s? le ofer Codul bunelor maniere ast?zi cu autograf. Discu?ia s-a desf??urat firesc, sunt oameni cu care comunici foarte u?or, ?i discret, astfel ?nc?t n-a fost auzit? de cei din jur. Ne-am desp?r?it av?nd fiecare un motiv ?n plus de bucurie. Din nou bunele maniere au jucat un rol important ?n aceast? ?nt?mplare.Rela?iile cu ceilal?i c?l?tori ?n mijloacele de transport ?n comun ne purt?m c?t mai atent cu ceilal?i c?l?tori. Asta nu ?nseamn? c? avem voie s?-i fix?m cu o privire dezaprobatoare sau prea admirativ?, ci c? avem datoria de a nu-i brusca,a nu-i c?lca pe picioare ?i a nu-i incomoda cu pachetele noastre. Avem grij? ca geanta purtat? de noi pe um?r s? nu-i loveasc? ?n cap pe cei care stau jos. Dac? am gre?it, este obligatoriu s? ne cerem scuze. Tot obligatoriu e ca cel?lalt s? r?spund?: ?Nu-i nimic, se ?nt?mpl?” sau ?Nu face nimic, nicio sup?rare”. Nu vom r?spunde la scuze pe un ton iritat, de parc? gestul involuntar ne-ar trimite direct la Urgen??: ?De ce nu sunte?i mai atent?!”Dac? st?m de vorb? cu o persoan? cunoscut?, urm?m acelea?i reguli ca atunci c?nd o ?nt?lnim pe strad?. ?n plus, nu vom discuta peste capetele oamenilor, ridic?nd glasul pentru a fi auzi?i. Evident, ne ab?inem de la orice comentariu nepl?cut la adresa celorlal?i c?l?tori ?i nu ne amestec?m ?n discu?ii str?ine. C?nd e absolut necesar – asist?m la un furt, de pild? – intervenim prompt ?i eficient ?n favoarea p?guba?ului. Nu vom ridica tonul ?i nu vom recurge la un limbaj necivilizat.Vom folosi ?ntotdeauna pronumele personal de polite?e ?dumneavoastr?” ?n loc de ?mata”, ?tu” sau chiar ?dumneata”, fie ?i dac? ne adres?m unui om mai modest ?mbr?cat.Din p?cate, o c?l?torie cu mijloacele de transport ?n comun este la noi un calvar ?i din cauza lipsei de maniere a c?l?torilor, ?nsu?irea regulilor de bun? purtare pe care le-am amintit ar elimina ve?nicele discu?ii la care asist?m zilnic f?r? voia noastr?.A? ?ncheia spun?ndu-v? cu triste?e c? lipsa bunelor maniere ?n autobuz sau tramvai are o lung? ?tradi?ie” la rom?ni. Am citit ?ntr-o carte despre polite?e scris? acum 60 de ani de doctorul Colona? exact acelea?i observa?ii pe care le fac ast?zi: oamenii dau n?val? la urcarea ?n tramvai dup? ce l-au a?teptat o jum?tate de or?, tinerii se uit? pe geam cu mare aten?ie, de parc? ar admira peisajul Elve?iei, f?c?ndu-se c? nu observ? b?tr?nica de l?ng? ei care abia se ?ine pe picioare, c?l?torii vorbesc tare ?i sunt mereu pu?i pe ceart?… Celor de ast?zi care se poart? a?a le-a? aminti vorbele lui N. Steinhardt din Jurnalul fericirii: ?Cel mai mare p?cat al omului ?n fa?a lui Dumnezeu este s?m?n?a de har?ag ?i cel mai mare dar este bl?nde?ea.”Cum ne comport?m ?n ma?inile miciTaxiuri ?i ma?ini oficialeNici atunci c?nd circul?m cu alte tipuri de mijloace de transport nu ne purt?m la ?nt?mplare. ?ntr-un taxi, de pild?, un client nu se a?az? l?ng? ?ofer dec?t dac? dore?te s? vad? ora?ul. O adev?rat? doamn? nu st? pentru nimic ?n lume ?n fa??! B?rbatul care ?nso?e?te o doamn? nu se va a?eza nici el l?ng? ?ofer, ci ?n spatele acestuia, cu doamna al?turi, ?n dreapta. La cap?tul c?l?toriei, doamna r?m?ne a?ezat?, domnul coboar?, ?nconjoar? ma?ina prin fa??, deschide portiera, o ajut? pe doamn? s? coboare, apoi pl?te?te ?oferul.Dac? sunt trei persoane, dou? doamne ?i un domn, domnul st? l?ng? ?ofer – nu se ?nghesuie to?i trei ?n spate, crez?nd c? a?a se face. Dac? e vorba de trei doamne, l?ng? ?ofer se a?az? cea mai t?n?r?.Acelea?i reguli se respect? ?i ?n ma?inile oficiale, conduse de c?tre ?oferi profesioni?ti. Directorul general se va a?eza pe bancheta din spate, ?n diagonal? cu ?oferul, chiar dac? sunt doar ei doi ?n ma?in?.Ma?ini particulare?n ma?inile particulare, c?nd avem invita?i regulile sunt acelea?i ca ?n cas?: invitatul de onoare, doamna ?n v?rst?, domnul ?n v?rst?, superiorul se a?az? ?n dreapta persoanei aflate la volan. Cu centura bine fixat?, acesta este un loc bun, sigur ?i comod. Dac? ?n ma?in? sunt numai dou? persoane, ar fi nepoliticos s? st?m ?n spate, a?a c? ne vom a?eza l?ng? cel care conduce.Toate aceste lucruri se discut? ?nainte de urcare. Se cuvine s? facem oferta pentru ocuparea locului din fa?? doamnei pe care am invitat-o, chiar dac? so?ia celui care ?ofeaz? sufer? (?n t?cere…). Tot politicos este ca doamna invitat? s? refuze – ?i toat? lumea e mul?umit?.- Ai luat num?rul ma?inii care te-a stropit?- Nu, dar a? recunoa?te oric?nd r?sul ?oferului.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUC?nd ?n ma?in? sunt dou? cupluri de aceea?i v?rst?, este firesc ca so?ia celui care conduce s? stea ?n fa??. Dac? se discut? ?n prealabil, nu e nicio gre?eal? ca ?n fa?? s? se afle dou? doamne, din care una conduce, ?i ?n spate doi domni. Dar este o gaf? ca, atunci c?nd este vorba de dou? cupluri tinere ?i o doamn? ?n v?rst?, ?b?ie?ii” s? se a?eze cu naturale?e ?n fa?? ?i s? le ?nghesuie pe cele trei doamne ?n spate, mai ales dac? ma?ina are numai dou? u?i. Va fi ?ntrebat? fiecare doamn? ?n parte (ultima fiind so?ia) dac? nu prefer? locul privilegiat. La drumurile lungi se caut? o solu?ie c?t mai comod? pentru to?i. ?n acest caz, eticheta e mai pu?in rigid?.?n concluzie, locul de onoare este ?n diagonal? cu ?oferul ?n taxiuri sau ma?ini oficiale ?i al?turi de ?ofer ?n ma?inile particulare.Proprietarul ma?inii deschide portierele, a?teapt? ca invita?ii s?i s? urce, se asigur? c? u?ile sunt bine ?nchise ?i apoi se a?az? la volan (ultimul). La sf?r?itul c?l?toriei este primul care se d? jos din ma?in? ca s?-i ajute pe musafiri s? coboare.La ?ntoarcere, cel de la volan are obliga?ia de a le conduce pe doamne p?n? la u?a casei lor. Dac? la volan se afl? o femeie, de deschiderea/?nchiderea portierelor ?i de bagaje se ocup? unul dintre b?rba?ii din ma?in?. Este de-a dreptul comic ca, dintr-un exces de zel, domnul s? duc? po?eta doamnei care a ?ofat! Dar o va ajuta s? coboare, oferindu-i m?na. Dac? ?n ma?in? sunt dou? doamne de v?rste apropiate, de bagaje se ocup? mai mult cea care n-a ?ofat.Banii de benzin?. C?nd invit?m pe cineva la o plimbare cu ma?ina, e ur?t s?-i pretindem bani de benzin?. Dac? ne oprim la un restaurant, nu vom avea preten?ia s? ni se pl?teasc? consuma?ia.Cheltuielile vor fi ?mp?r?ite ?n mod egal – a?a este corect. Altfel stau lucrurile dac? prietenii no?tri hot?r?sc – ?i noi suntem de acord – s? ne ofere o mas? c?nd se ajunge la destina?ie. Drumul ne prive?te pe noi, masa pe ei.Alcoolul la volan. ?inuta de gal? ne oblig? s? mergem la recep?ii, la teatru sau la oper? cu ma?ina. Dac? suntem cu ma?ina noastr?, trebuie s? ne hot?r?m cine conduce la ?ntoarcere, pentru ca acesta s? nu bea niciun strop de alcool. C?nd nu se ?sacrific?” nimeni, l?s?m ma?ina acolo. O ma?in? distrus?, spitalizarea sau… o ?nmorm?ntare cost? cu siguran?? mai mult dec?t un taxi!Conduita ?i accidenteleDac? ?n alte situa?ii respectarea unor norme (a unui cod) este o problem? de op?iune, c?nd suntem la volanul unei ma?ini devine o necesitate vital?. Undeva ?n Middle West, la o trecere peste calea ferat?, se afl? un anun? elocvent: ?Trenul are nevoie de 15 secunde pentru a traversa acest pasaj, fie c? ma?ina dumneavoastr? se g?se?te sau nu pe el!” Un viraj periculos este semnalizat astfel: ?Urm?torul spital este la 200 de mile…” B?tr?na noastr? Europ? nu apeleaz? ?nc? la umor ?n acest domeniu, ci recurge tot la semnele de circula?ie conven?ionale.S? nu ?n?elegem cumva c? ?n America nu exist? semne de interdic?ie sau poli?ie. Pericolul pe care-l reprezint? at?t ?oferii, c?t ?i pietonii neaten?i este acela?i. Voiam s? spun doar c? metodele educative americane ?n domeniul circula?iei rutiere ?ncearc?, recurg?nd la umor, s? fie mai eficiente.Aproape zilnic ni se prezint? accidente tragice la TV. Toate au aceea?i cauz? – nerespectarea unor norme de conduit? civilizat?. Ne-am a?tepta ca, dup? o astfel de emisiune, b?tr?nelul cutremurat c? un semen de-ai s?u a murit ?n mod absurd, trec?nd pe ro?u, s? respecte cu sfin?enie indica?ia semaforului. Dar nu se ?nt?mpl? astfel! Vedem cum nenum?ra?i oameni serio?i ??i ?ncearc? ?norocul”, ca la ruleta ruseasc?, sfid?nd interdic?ii pe care le cunosc de fapt foarte bine. Nu exist? adul?i ?ntregi la minte care s? nu ?tie c? nu au voie s? traverseze strada oricum ?i oriunde, c? nu este bine s?-?i la?i copilul s? se joace ?n mijlocul drumului sau c? atunci c?nd ?ofezi e?ti obligat s? te opre?ti ?i s? acorzi prioritate pietonilor chiar din momentul ?n care ace?tia au pus piciorul pe ?zebr?”. Pentru un cet??ean venit dintr-o ?ar? civilizat?, dezordinea ce caracterizeaz? circula?ia rutier? de la noi este de neconceput. Am v?zut ?n Germania oameni a?tept?nd r?bd?tori la stop, de?i trecuse miezul nop?ii ?i str?zile erau pustii…De-a lungul timpului, s-au realizat mii de anchete privind motivele care-i determin? pe oameni s? ?ncalce regulile de circula?ie. R?spunsurile sunt mereu acelea?i: lipsa de aten?ie, oboseala ?i graba. A? ad?uga: lipsa de polite?e. Sun? poate ciudat, dar acesta e adev?rul. Cel care traverseaz? Calea Victoriei pe unde are chef este un om prost-portamentul civilizat ?n traficul rutier nu are ?nc? o lung? tradi?ie, asemenea legilor bunei purt?ri ?n societate. Nerespectarea normelor de polite?e se pl?te?te, cum am v?zut, cu excluderea noastr? din mediile pe care le frecventam alt?dat? cu pl?cere. Nerespectarea normelor de polite?e pe ?osea se pl?te?te ?ns? cu via?a!Din exemplele date rezult? c? aici, mai mult dec?t ?n oricare alt domeniu, rigorile legii coincid cu rigorile polite?ii. Iar dac? legea nu se poate referi la infinitatea de situa?ii ce apar c?nd suntem la volan, pun?ndu-ne via?a ?n pericol, normele de polite?e o fac!Un ?ofer experimentat v? va spune c? din vina- Cooper e a?a de demodat!- ?n ce sens?- Totdeauna se opre?te c?nd love?te alt? ma?in?.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUlui nu poate avea loc vreun accident, dar de fiecare dat? c?nd pleac? la drum o face cu team?. Ea ?i este provocat? de ?fantezia” ?i de lipsa de responsabilitate cu care conduc ceilal?i.Domnul care-i face semn unei doamne gr?bite s? treac? pe ro?u pentru a prinde tramvaiul nu este bine-crescut dac? nu s-a asigurat, privind ?n oglinda retrovizoare, c? nu-i ?ncurc? pe ?oferii din spate. ?n acest caz, dar ?i ?n multe altele, respectarea regulilor de circula?ie trece ?naintea legilor polite?ii.Solidaritatea care exist? – sau care ar trebui s? existe – ?ntre conduc?torii auto pe ?osea este tot o form? de polite?e. Ea, ?i nu legea, ?i oblig? s? opreasc? pentru a-i ajuta pe cei r?ma?i ?n pan? ?i tot ea ?i determin? s? fac? un gest amical necunoscutului care le-a permis o dep??ire. Pe de alt? parte, a-i avertiza pe cei ce vin din partea opus? c? vor ?nt?lni un punct de control sau un radar este o solidaritate prost ?n?eleas?. Persoanele care, ?p?c?lindu-i” pe poli?i?ti, conduc apoi cu vitez? foarte mare pot deveni victimele unor accidente grave.Cu toate c? subiectul este inepuizabil, ne oprim aici. Nu ?nainte de a v? recomanda s? l?sa?i o carte de vizit? cu scuzele de rigoare pe parbrizul ma?inii pe care a?i lovit-o u?or ?n parcare. Dumneavoastr? ve?i da dovad? c? sunte?i cu adev?rat o persoan? bine-crescut?, iar eu c? sunt o naiv? incorijibil?.?n magazine?n sf?r?it putem s? ne cump?r?m tot ce dorim din ni?te spa?ii comerciale civilizate, multe dintre ele rivaliz?nd cu cele din Occident.Cum trebuie s? se poarte cump?r?torul??n magazinele cu autoservire nu vom intra cu articole cump?rate din alt? parte sau vom anun?a la intrare c? avem un asemenea articol ?n po?et?. Numai norocul m-a salvat odat? s? ajung la… poli?ie pentru c? uitasem ?n fundul po?etei o cutie de bomboane! A fost descoperit? de c?tre un bodyguard dur, violent ?i prost-crescut, care nici m?car nu ?i-a cerut scuze atunci c?nd a aflat c? respectivul sortiment nu exista la ei.?n str?in?tate nu sunte?i controla?i nici la intrare, nici la ie?ire. Obliga?ia dumneavoastr? (pentru a evita situa?iile penibile) este s? ?ntreba?i cuno?tin?ele la care locui?i sau s? v? uita?i cu aten?ie la ?b??tina?i” ca s? afla?i cum se procedeaz?. ?n Germania (?i poate ?i ?n alte p?r?i), ve?i observa c? este obligatoriu s? lua?i un c?rucior, introduc?nd ?n acest scop o moned? ?n m?nerul acestuia, iar bagajele le ve?i ag??a de un c?rlig aflat sub m?ner, nu le ve?i pune ?n c?rucior. Chiar dac? saco?a dumneavoastr? e transparent? ?i ?n ea se v?d cinci ciocolate identice cu celelalte cinci pe care le ave?i ?n c?rucior, nimeni nu v? va pune la ?ndoial? cinstea. Totu?i este prudent s? p?stra?i bonurile de la celelalte magazine, pentru c? uneori se fac sondaje ?i magazinul este supravegheat de camere video. Am v?zut la Leipzig cum o pereche de b?tr?nei bine ?mbr?ca?i nu puteau justifica o sticl? de coniac g?sit? ?n po?eta doamnei – groaznic! ?i n-o s? uit niciodat? disperarea unui t?n?r care a fost chiar b?tut, tot pentru o sticl? de b?utur?, ?ntr-un mic magazin din Geneva.De asemenea, ?n magazinele alimentare cu autoservire nu vom deschide capacele borcanelor ?i nu vom gusta produsele c?nd suntem singuri ?i nesupraveghea?i, dar putem cere v?nz?torului o buc??ic? infim? de telemea din galantar, ca s? vedem dac? nu e prea s?rat?. Cu riscul de a p?rea un client sucit, mirosi?i carnea ?i uita?i-v? la termenul de expirare al fiec?rui produs ambalat, chiar dac? sunte?i foarte gr?bit.Dac? nu ave?i de g?nd s? cump?ra?i, nu cere?i ?n niciun magazin angaja?ilor informa?ii complete, iar ?ntr-unul de ?nc?l??minte, s? zicem, nu abuza?i de amabilitatea v?nz?toarei prob?nd zece perechi de pantofi. Dar dac? vre?i cu adev?rat s? cump?ra?i ni?te pantofi moi ?i comozi, proba?i zece perechi f?r? s? v? jena?i. P?stra?i bonul ?i ?ntreba?i dac? vi se dau banii ?napoi sau dac? pute?i s?-i schimba?i ?n eventualitatea c? v? r?zg?ndi?i. La marile magazine, cel pu?in, putem restitui orice obiect, f?r? explica?ii, ?ntr-un interval de 30 de zile, dac? avem, bine?n?eles, bonul.?n multe ??ri, dup? Anul Nou sunt cozi la magazine pentru a restitui obiectele primite de la un Mo? Cr?ciun mai pu?in inspirat. Exist? p?n? ?i persoane inventive care ??i cump?r? toaletele ?n care apar de s?rb?tori ?i le restituie dup?. Eu personal nu a? face a?a ceva!Cum se poart? v?nz?torii?C?nd am publicat prima edi?ie a acestei c?r?i, ?n 1995, foarte mult? lume mi-a sugerat s? scriu un capitol despre v?nz?torii nepolitico?i. Dar legile economiei de pia??, concuren?a, cererea ?i oferta, un serviciu nu chiar a?a de greu, dar pe care patronul grijuliu cu v?nz?rile ?l poate oferi altcuiva, au aranjat ?n mare lucrurile. Au cam disp?rut v?nz?toarele cert?re?e ?i obraznice din perioada comunist?, obi?nuite s? fie curtate ?i menajate pentru ?a-?i da” de sub tejghea un pachet de unt pe care tu ?l cump?rai cu bani adev?ra?i.La ?coal?, ?n urm? cu vreo 15 ani. Profesorul ?ntreab? copiii cu ce se ocup? p?rin?ii lor. Ionel: ?Tata este m?celar.“ ?Bravo!“ Gigel: ?Mama este v?nz?toare la Alimentara.“ ?A?a? asta-i foarte bine.“ S?ndel: ?Tata este securist." ?Aha, foarte bine!“ Nicu?or: ?Tata este inginer ?i mama profesoar?.“ Ha, ha, ha, se aude ?n clas?. Profesorul: ?Nu r?de?i, copii, nu-i frumos, mai sunt ?i oameni nec?ji?i pe lumea asta.“Surpriza pe care o avem to?i cei care intr?m zilnic ?n magazine este c? v?nz?torii sunt mai maniera?i dec?t clien?ii. Lozinca la mod? pe vremuri ?Clientul nostru – st?p?nul nostru”, fals? ?i mincinoas?, cu care se ?ncerca s? se mai dreag? busuiocul ?i care mi-a fost ?ntotdeauna antipatic?, este total desuet?. ?n jurul nostru nu sunt st?p?ni ?i slugi, ci doar oameni care muncesc pentru o p?ine. Nu are deloc importan?? faptul c? unii muncesc pentru cozonac. Dac? ?tim s? ne adres?m cu ?dumneavoastr?”, dac? ?tim s? z?mbim, dac? cerem pe un ton agreabil o rela?ie despre un produs, ni se va r?spunde la fel. ?ncerca?i! Dac? ave?i ceva pl?cut de spus, nu v? sfii?i. Am remarcat odat? halatul impecabil al unei v?nz?toare: s-a ?mbujorat de pl?cere, mi-a recomandat detergentul pe care-l folosea, dar sunt sigur? c? nimeni nu-i mai adresase acest compliment. Nu detergentul ?inteligent” f?cuse minuni, ci buna-cuviin?? a acelei doamne – care sp?lase, apretase, c?lcase impecabil – ?i cineva pe lumea asta observase, bucur?nd-o.?n magazinele de lux. Pentru c? v?nz?toarele nu prea au clien?i, aici ?nt?lne?ti o amabilitate agresiv?. Te sim?i at?t de prost, ?nc?t nu ?tii cum s? pleci mai repede. Ar fi suficient s? spune?i c? doar v? uita?i ?i dac? ave?i nel?muriri o s? cere?i un sfat. Nu v?nz?torii sunt de vin? c? eu m? uit la exponate de parc? a? fi la Muzeul Antipa – nu am voie s? m? ating de nimic. P?n? la urm? e vina patronului c? magazinul de lux st? gol ?n permanen?? ?i nu se face v?nzare. Nu m? impresioneaz? ?i nu m? conving afi?ele mari cu 30, 40 reduceri de pre?uri – ?mi dau doar senza?ia c? patronul d? faliment. Ceea ce se cheam? comer? stradal ar aduce, cred, beneficii nesperate. A?ezate chiar ?n fa?a magazinelor de parfumuri, bijuterii sau haine scumpe, ni?te m?su?e cu nimicuri ieftine ar aduce magazinului mai mult venit dec?t rujul pe care patru v?nz?toare se str?duiesc s?-l v?nd? cu o sum? exorbitant?! Am v?zut astfel de comer? ?n toate capitalele lumii, dar tare mi-e fric? s? nu depind? bun?starea unor oameni cu ini?iativ? de aprob?ri de la Prim?rie. Totu?i, chiar ?i ?n interiorul magazinului s-ar putea a?eza ni?te co?uri cu obiecte la pre?uri reduse, ?n care cineva ca mine ar cotrob?i cu mare pl?cere.La cas?. Mai ales ?n magazinele aglomerate, preg?ti?i-v? banii sau cardul ?nainte de a ajunge la cas?. ?n spate a?teapt? mult? lume ?i e normal s? se supere (dar nu ?i s? comenteze) c? dumneavoastr? nu ?ti?i unde v-a?i pus portofelul.Casiera nu va pune bancnota pe care i-a?i dat-o ?n sertar p?n? nu v? d? restul, bonul ?i marfa. Repet, nu trebuie pus? ?n cas? de la ?nceput bancnota primit?; dac? s-ar proceda astfel, s-ar evita at?t de desele discu?ii: ?V-am dat 100!” – ?Nu-i adev?rat, mi-a?i dat 50!” La fel ar trebui s? procedeze ?i v?nz?torii din pie?e – s? ?in? bancnota ?n m?n? p?n? dau restul.La restaurantDe cum intr?m ?ntr-un local, toate privirile se ?ndreapt? spre noi. O ?tim cu to?ii din proprie experien??. Parc? mai mult ca oric?nd, suntem analiza?i cu un ochi critic din cap p?n? ?n picioare. Adesea ne sim?im st?njeni?i ?i avem trac de parc? am da un examen. S? ?ncerc?m s?-l trecem ?mpreun?, reflect?nd asupra normelor valabile ?n astfel de situa?ii.Alegerea localuluiPrimul lucru pe care trebuie s?-l afla?i este c? exist? reguli chiar ?i pentru alegerea unui restaurant.Dac? e vorba despre un local unde ?ti?i c? se m?n?nc? bine, drept care e mereu arhiplin, trebuie s? re?ine?i din timp o mas?, mai ales c?nd ave?i invita?i. Nu este o dovad? de meschin?rie s? v? interesa?i de pre?uri, ci o necesitate.Toate informa?iile se pot ob?ine foarte simplu prin telefon sau de pe site-ul restaurantului. La fel se procedeaz? apoi pentru rezervare. Compar?nd informa?iile privind mai multe restaurante, ve?i putea lua cea mai bun? decizie, c?ci fiecare dintre noi dore?te s? le ofere prietenilor sau oamenilor de afaceri cu care lucreaz? o sear? c?t mai pl?cut?.Op?iunea noastr? ar trebui s? fie dictat? doar de preferin?e bine motivate. Dar, din snobism, unii intr? numai ?n restaurante de lux. Pe l?ng? faptul c? ?i cost? o gr?mad? de bani, se pot pune ?n situa?ii penibile – de pild?, s? r?m?n? datori! Exist? restaurante de toate categoriile, pentru toate buzunarele. Chiar unele modeste v? pot oferi m?nc?ruri bune ?i o ambian?? pl?cut?. Pute?i s? v? l?muri?i ?ntreb?ndu-v? cuno?tin?ele care ies mai des s? m?n?nce ?n ora?. Toate aceste recomand?ri sunt valabile, cum spuneam, mai ales pentru cei care au invita?i.?inuta?inuta trebuie s? fie corespunz?toare unei ie?iri ?n lume. Anumite restaurante cu tradi?ie pretind un anumit gen de ?inut?.Oricum, vom ?ine cont de ocazia cu care am fost invita?i ?i de modul ?n care se vor ?mbr?ca ceilal?i comeseni. Doamnele se pot sf?tui ?n prealabil. Vor evita astfel ca, din pur? coinciden??, s? arate ca dou? gemene ?mbr?cate cu bluze identice. De asemenea, o ?inut? excentric? poate fi nepotrivit? cu ambian?a localului. O doamn? cu umerii goi, pierdut? ?n ni?te uria?e saloane de marmur? insuficient ?nc?lzite, ??i poate provoca cel mult mil?, nu admira?ie. Cea mai potrivit? ?inut? pentru restaurant r?m?ne ?mbr?c?mintea elegant? de ora?. Nu te duci ?n trening la Athenee Palace nici dac? ai buzunarele doldora de bani!Un chelner stilat al unui mare restaurant parizian, unde costumul negru, de sear?, era obligatoriu, spunea cu m?ndrie spre sf?r?itul vie?ii, ca un titlu de glorie, c? nu a permis niciodat? unei persoane ?mbr?cate ?n gri s? ?ntre ?n sal?!Nici situa?ia contrar? nu este admis?. A ne ?mbr?ca ultraelegant ca s? m?nc?m ?ntr-un local foarte ieftin ?nseamn? a pune ?n inferioritate ni?te oameni mode?ti ?i cumsecade. E foarte probabil ?ns? ca ace?tia s? nici nu ne observe dac? ne purt?m firesc, f?r? ostenta?ie. S? nu facem not? discordant? ?terg?nd scaunele cu batista, tac?murile cu ?erve?elul, cer?nd cu voce ridicat? s? ni se schimbe fa?a de mas? etc. Purt?ndu-neastfel, de?i ?mbr?ca?i elegant vom dovedi c? noi suntem cei prost-crescu?i – nu persoanele ?n salopet? ?i cu ?apc? pe cap, ?ntre care ne afl?m ?nt?mpl?tor. Fiec?ruia dintre noi i se ?nt?mpl? s? p?trund? ?ntr-un mediu cu care nu este obi?nuit. S? ne comport?m cu respect fa?? de obiceiurile locului. Este bine s? trecem neobserva?i ?i s? nu ne ocup?m de vecini, a?a cum nici ei nu se vor ocupa de noi.IntrareaC?nd intr?m ?ntr-un restaurant, s? nu tr?ntim u?a ?n nasul celui din spatele nostru, ba chiar s-o ?inem, ca s? poat? intra ?i el. E normal ca acesta s? ne mul?umeasc?.B?rbatul care ?nso?e?te o femeie are obliga?ia s?-i deschid? prima u??, cea din strad?, l?s?nd-o s? p??easc? ?naintea lui. ??i conduce invitata la garderob?, unde o ajut? s?-?i scoat? haina.Doamna poate r?m?ne cu p?l?ria pe cap. Nu se intr? ?n sala de mese cu paltonul, cu capul acoperit (domnii) sau cu umbrela ?n m?n?, chiar dac? nu vrei dec?t s? te asiguri c? sunt locuri libere. Cu at?t mai mult nu-?i vei pune hainele pe scaunul de al?turi.Primul care intr? ?n sal? (deci pe a doua u??) este b?rbatul – pentru a-?i proteja invitata de privirile curioase ale celor din jur ?i pentru a-i cere chelnerului s?-i conduc? la masa rezervat? ori s? le indice o mas? liber?. Uneori, ?n lipsa acesteia, e?ti obligat s? te a?ezi la o mas? par?ial ocupat?. ?n prealabil trebuie s? ceri permisiunea celor prezen?i ?i s? a?tep?i r?spunsul lor. Chiar dac? nu sunt deosebit de ?nc?nta?i, ace?tia nu au voie s? se retrag? ostentativ la cel?lalt cap?t al mesei; vor z?mbi ?i vor continua s? m?n?nce, f?r? s? recomande alt? solu?ie ?intru?ilor. Indiferent de situa?ie, doamna este rugat? s?-?i aleag? locul pe care-l dore?te. B?rbatul ?ine scaunul invitatei sale ?i apoi ocup? locul de vizavi, dac? este liber; dac? nu, se a?az? al?turi.La mas?Lista de bucate este consultat? de fiecare ?n parte. Dup? ce s-au hot?r?t ce vor s? m?n?nce ?i s? bea, domnul este cel care d? comanda. O adev?rat? doamn? evit? s? discute cu chelnerul, acum sau mai t?rziu.- Chelner, ai picioare de broasc??- Nu, sir, a?a umblu eu.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUC?nd avem invita?i, juc?m rolul amfitrionului, f?c?ndu-le recomand?rile de rigoare. Vom opta pentru cele mai bune vinuri si cele mai alese m?nc?ruri. Bine?n?eles, vom achita ?i nota de plat?.Dac? la mas? iau parte mai multe perechi ?i nu exist? un amfitrion, comanda va fi f?cut? de unul dintre b?rba?i, dup? ce a aflat care sunt preferin?ele tuturor. Asupra pl??ii, decizia se ia dinainte. Se poate recurge la o not? comun? sau la note separate. Eventualele ne?n?elegeri se regleaz? ulterior ?ntre b?rba?i.C?nd ?ncepem s? m?nc?m, ne a?ez?m confortabil, apropiindu-ne de mas?, apoi ne punem ?ervetul pe genunchi. ?l folosim doar pentru a ne ?terge, la nevoie, buzele ?i nu-l ?mp?turim frumos la sf?r?it.Serviciul la mas? intr? ?n atribu?iile chelnerului, care le d? ?ntotdeauna ?nt?ietate doamnelor. Dac? b?rbatul toarn? vin ?n pahare c?nd chelnerul lipse?te, el nu va pune sticla pe mas?, ci ?n frapier?. Vinurile sunt degustate la ?nceput de c?tre domn, care se decide asupra celui care i se pare mai potrivit. Nu uita?i, pe?tele merge cu vin alb, friptura cu vin ro?u!Reclama?iile. Recunoa?tem oamenii bine-crescu?i dup? c?t de rar fac reclama?ii ?i dup? tonul calm pe care-l au c?nd totu?i le fac. Nu sunt admise discu?iile ?n contradictoriu cu chelnerii, chiar dac? avem dreptate. Nu ne d?m ?n spectacol! Orice nemul?umire se adreseaz? ?efului de sal? sau patronului restaurantului. F?r? nervi, f?r? ?ipete, f?r? amenin??ri.Nota de plat? ?i plecareaMasa ia sf?r?it numai la dorin?a doamnei care v? ?nso?e?te. Chema?i discret chelnerul pentru a achita nota de plat?. Verifica?i-o dintr-o privire, c?ci ave?i dreptul s? corecta?i gre?elile flagrante.Dac? se ive?te o problem?, rezolva?i-o simplu, cer?nd l?muriri chelnerului. Apela?i la patron numai dac? este absolut? nevoie.Nu discuta?i nota de plat? cu invita?ii dumneavoastr?, manifest?ndu-v? satisfac?ia c? masa a costat pu?in sau decep?ia c? a costat prea mult. Nu comenta?i faptul c? a?i fost ?nc?rcat cu dou? salate pe care nu le-a?i comandat ?i de care nici nu v-a?i atins. Este vina dumneavoastr? c? nu i-a?i atras aten?ia la timp chelnerului c? detesta?i salata!La plecare b?rbatul ??i ajut? partenera s? se ridice, tr?g?nd u?or scaunul. Ca ?i la intrare, el merge cu un pas ?nainte, f?r? a l?sa ?ns? impresia c? nu sunt ?mpreun?. La garderob? prima care se ?mbrac? este doamna, ajutat? de domn. Garderobiera nu intervine ?i nici doamna nu-l ajut? pe domn s?-?i pun? paltonul sau fularul. Ar fi ridicol.Doamne singure la restaurantO doamn? nu intr? singur? ?ntr-un local unde se servesc cu predilec?ie b?uturi alcoolice (bar, bodeg?).?n schimb, ?i este permis s? ?ntre ?ntr-un restaurant de lux. Odat? a?ezat? la mas?, va vorbi numai cu chelnerul, numai acestuia ?i va cere s?-i cumpere un pachet de ?ig?ri sau s?-i ?mprumute o brichet?. Nu va arunca priviri insistente ?i curioase prin sal?, nu se va piept?na ?i nu-?i va retu?a machiajul la mas?. Toate aceste gesturi pot fi f?cute f?r? vreo inten?ie ascuns?, dar ele risc? s? fie gre?it interpretate ?i e posibil ca ?imprudenta” – dac? e vorba de o imprudent? – s? ?ntre ?n ni?te ?ncurc?turi penibile. Este infinit mai u?or s? previi un conflict dec?t s?-l rezolvi, odat? declan?at. Oricum, sunt destui prost-crescu?i ?n jurul nostru care nu cunosc o elementar? norm? de polite?e – interdic?ia de a te adresa unei femei singure; de ce s? le mai d?m ?i noi ap? la moar? prin gesturi ce par provocatoare?O doamn? sau dou? doamne singure ?ntr-un restaurant nu-?i vor comanda niciun fel de b?uturi tari, vor bea cel mult un pahar de vin. Dac? imaginea unui b?rbat beat e doar nepl?cut?, cea a unei femei ame?ite este insuportabil?.Situa?ii speciale la restaurantSe ?nt?mpl? uneori s? fim ?uita?i” dup? ce am f?cut o comand?. ?ntr-un local aglomerat, acest lucru este explicabil. Nu vom bate cu o moned? sau cu inelul ?n pahar. S? re?inem, c?nd vorbim cu chelnerul, figura lui, s? ne scul?m de la mas? ?i s?-i reamintim c? a?tept?m de mult. Vom fi fermi, dar nu vom face comentarii agresive ?i inutile.C?nd ne cade ceva de pe mas?, o m?slin?, o chifl? etc., ?i sunt la ?ndem?n?, s? nu consider?m lipsit de distinc?ie gestul de a le ridica ?i a le pune undeva pe mas?, deoparte. C?nd acest lucru se ?nt?mpl? cu tac?mul, cerem chelnerului altul.Rezista?i la insisten?ele chelnerului care v? ofer? un fel rar ?i costisitor. Pe de alt? parte, a ?ntreba despre ceva de pe list?: ?E proasp?t?” ?E bun?” este absolut inutil, ce v-a?i a?tepta s? vi se r?spund?? Ave?i ?ncredere ?n patron. Numai el r?spunde ?n fa?a legii – dac? asta v? consoleaz? – atunci c?nd ajunge?i pe patul de spital, cu o toxiinfec?ie!C?nd v? place foarte mult un fel de m?ncare, transmite?i felicit?ri buc?tarului. Adesea, acesta va veni ?n persoan? s? primeasc? mul?umirile.Dac? nu v? place nimic, nici serviciul, nici m?ncarea, nu face?i o scen? personalului din restaurant. Pl?ti?i ?i pleca?i, nu ?nainte de a v? spune p?rerea patronului, preciz?nd c? ve?i ocoli ?n viitor localul s?u. Nu mai este nevoie s? atragem aten?ia asupra tonului: el va fi deosebit de politicos – este suficient.Ceea ce am pl?tit, dar nu s-a m?ncat sau nu s-a b?ut nu se ia acas?. De?i se obi?nuie?te, mai bine nu-i cere?i chelnerului s? v? fac? un pachet pentru c?ine sau pisic?. Este o economie inutil?, iar pisicu?a de-acas?, la care ?inem at?t, nu ?tie, ?n mod sigur, c? am fost la restaurant, deci nu se va sup?ra c? nu i-am adus ?i ei ceva!Un b?rbat atent va ajunge la restaurantul ?n care ?i-a fixat ?nt?lnire cu o doamn? cu un sfert de or? ?nainte. ??i va alege un loc de unde s? poat? observa intrarea, pentru a-i ie?i ?n ?nt?mpinare. Doamna ar trebui s? respecte cu stricte?e ora fixat? ?i s? nu cocheteze cu celebrul ?sfert academic”.C?nd ne afl?m ?ntr-un restaurant ?i vedem o cuno?tin??, ne vom a?eza la masa acesteia numai dac? suntem invita?i. S-ar putea ca persoana respectiv? s? a?tepte pe cineva ?i, din delicate?e, s? n-o m?rturiseasc? din primul moment. O dat? a?eza?i, ne va fi mult mai greu s? ne ridic?m ?i s? ne c?ut?m alt loc c?nd sim?im c? am devenit inoportuni. Oamenii vin la restaurant nu numai pentru a m?nca, ci ?i pentru a sta de vorb? sau a flirta. Nu putem sili pe nimeni s? ne accepte prezen?a, din polite?e, o sear? ?ntreag?. Aceast? situa?ie se poate ivi chiar ?ntre prieteni foarte buni, pe care nu ne vom sup?ra c? nu ne-au invitat la masa lor. Au avut probabil motive serioase s? procedeze a?a.?Servi?i” sau ?servi?i-v?”?Reproducem un text dintr-un cotidian, inserat ?n rubrica ?Telefonul de la miezul nop?ii”:?Ce au mai f?cut tricolorii dup? meciul cu americanii? Miercuri au vizitat platourile de filmare de la Universal Studios, dup? care au servit masa la restaurantul Minion, patronul fiind un rom?n, mare amator de fotbal. A fost un moment de destindere pentru juc?tori, ?nconjura?i de o mul?ime de rom?ni stabili?i ?n America.”Din r?ndurile de mai sus ?n?elegem c? tricolorii no?tri, ca s? mai scape de stres ?i de oboseala jocului, ?i-au schimbat ocupa?ia ?i au preluat ?ndatoririle chelnerilor ?n localul unui patron rom?n, care le-a oferit acest… divertisment: au servit masa (cui?). Autorul articolului a vrut s? spun? cu totul altceva: au m?ncat, au luat masa la restaurantul Minion ?i au fost servi?i cu mult? amabilitate…Corect este, c?nd apel?m la acest verb bucluca?, s?-l folosim astfel: serve?te-te (te rog) sau servi?i-v? (v? rog). Eu servesc masa (eu – gazd? sau eu – chelner), iar musafirii sunt servi?i, se servesc, dar nu servesc! Cum v? sun?: ?Hai s? mergem s? servim masa la Intercontinental!”??n concluzie: nu servi?i, ci servi?i-v?! Nu servesc, ci iau masa sau, pur ?i simplu, m?n?nc. Nu e ceva de ru?ine s? spui m?n?nc!Bac?i?ul – o problem? delicat?Am stabilit de la ?nceput c? un om bine-crescut este ?n primul r?nd un om cinstit, c?ruia nu-i place s? r?m?n? niciodat? dator. El este obligat, prin statutul s?u, s? dea mici sume de bani celor ce au salarii modeste sau chiar nu sunt pl?ti?i deloc, ?n schimbul unor servicii m?runte.La noi, cuv?ntul bac?i?, de origine turceasc?, a intrat ?n uz cu sensul lui peiorativ – sum? de bani dat? cuiva pentru a ob?ine un avantaj nemeritat. La fel ?i cuv?ntul ciubuc. La origine ?ns?, acesteVorbe nu aveau ?n?eles peiorativ. ?n Ciocoii vechi ?i noi, N. Filimon, descriind via?a de la cur?ile boga?ilor boieri fanario?i, vorbe?te despre ?ndeletnicirea lui Dinu P?turic?: atunci c?nd boierul avea oaspe?i, acesta aducea dulce?uri ?i cur??a ?ciubucele”, capetele narghilelelor ce se terminau ?ntr-un mu?tiuc. La plecare musafirii l?sau o sum? mic? de bani (ciubuc) slugii, care se numea, din cauza ?ndeletnicirii sale, ciubucciu.?n niciun caz nu se vor da bani pentru a ob?ine ni?te avantaje. Atunci ar fi vorba de mit?, iar de aici la corup?ie nu e dec?t un pas, dup? cum am ?nv??at prea bine ?n ultimii ani. Un om educat va ?ti cui trebuie ?i cui nu trebuie s? dea ?bac?i?uri”. Tot el va ?ti c? nu are voie s? primeasc? nimic ?n plus pentru serviciile sale atunci c?nd ele ?i sunt pl?tite cu un salariu. Cu toate astea, arhaicul pe?che? ?i consecin?a sa, hat?rul (bun?voin?a… stimulat?), continu? s? fie, din p?cate, foarte actuale.Fiecare ?ar? are obiceiurile ei, pe care e bine s? le cunoa?tem c?nd facem o c?l?torie.?n Europa se aud proteste tot mai numeroase ?mpotriva bac?i?ului. Se recomand? solu?ia ?serviciilor incluse”. La hoteluri, la restaurante, ?n turism, se precizeaz? de cele mai multe ori c? ?n nota de plat? s-a trecut tot ce datoreaz? clientul. Se ?n?elege c? e vorba de un acord ?ntre patron ?i salaria?ii s?i. Singura noastr? obliga?ie, ?n toate ??rile ?n care ?tim c? exist? acest obicei, este de a ?ntreba dac? serviciul este inclus sau nu. Dar ?i ?n aceste cazuri se recomand? s? l?s?m chelnerului, de exemplu, m?run?i?ul r?mas dup? achitarea consuma?iei.De altfel, personalul din domeniile amintite prefer? s? primeasc? ace?ti bani direct de la client. Sunt bani cinsti?i, ob?inu?i prin efectuarea unor munci nu ?ntotdeauna u?oare, ?i nu constituie o poman? din partea noastr?. A nu-i da ?nseamn? a-l lipsi pe cel care te serve?te de salariul cuvenit dac? serviciile nu sunt incluse.Este important s? ?tim c?t trebuie s? d?m. Aceste sume nu vor fi nici prea mici, nici prea mari. A da bac?i?uri exorbitante nu constituie o dovad? de generozitate, cum am putea crede, ci de proast? cre?tere. Este un gest care d? na?tere la comentarii ironice, chiar din partea celor ce primesc banii, ?i ne face s?-l recunoa?tem pe parvenit de la distan??. Am auzit de cur?nd, la coafor, cuvinte nu tocmai m?gulitoare despre fetele tinere ?i frumoase c?rora le d? m?na s? arunce cu bani…Pe de alt? parte, a nu da bac?i? deloc atunci c?nd e strict necesar, consol?ndu-te c? cel care ?i-a f?cut serviciul are mai mul?i bani ca tine sau c? n-o s?-l mai vezi niciodat?, te calific? drept prost-crescut.Cui d?m? C?t d?m?Au dreptul la 5-20 din valoarea notei de plat?: chelnerii, ?oferii de taxi, coafezele, frizerii.Aprecierea sumei se face ?i ?n func?ie de categoria restaurantului. La cele modeste va fi de minimum 5, iar la cele de lux ?n jur de 10. Celui care-l ajut? pe chelner ?i vom da separat un sfert din c?t l?s?m primului. De pild?, dac? nota de plat? la un restaurant de lux este de 500, l?s?m chelnerului 50 ?i ajutorului s?u 15.Sunt l?sate la aprecierea clientului sumele date: garderobierelor, plasatoarelor, b?ie?ilor care fac diverse comisioane, ?oferilor de autocar, ghizilor din turism, precum ?i personalului de serviciu dintr-o cas? ?n care suntem invita?i.Chiar dac? serviciul este inclus ?n nota de plat?, e bine s? l?s?m ceva portarilor, ?n special celor de noapte, hamalilor, cameristelor, liftierilor, mecanicilor auto sau chiar recep?ionerilor de hotel. Dac? ?ns? ni se d? de ?n?eles c? nu vom ob?ine o camer? bun? dec?t ?n schimbul unui bac?i?, avem dreptul s? apel?m la directorul hotelului. Nu vom da ?ns? nimic ?n plus patronului (directorului) unui hotel sau restaurant! Demnitatea unui om este ceva extrem de pre?ios. S? nu jignim pe nimeni printr-un gest neg?ndit.?n regimul comunist, bac?i?ul era interzis prin lege, pentru c? legile comuniste aveau ?n vedere un singur mod de retribu?ie – salariul primit de la stat. Dar, a?a cum ?tie aproape toat? lumea, aceast? lege nu se respecta ?i exista o lege nescris? privind regulile ?i categoriile celor ?ndrept??i?i s? primeasc? anumite sume din partea clien?ilor.?n toate ??rile din lume, este strict interzis s? oferi bani func?ionarilor publici, aceste sume fiind considerate mit?. At?t cel care d?, c?t ?i cel care ia intr? sub inciden?a legii.Pe de alt? parte, a-?i ar?ta recuno?tin?a fa?? de medicul care ?i-a salvat via?a, oferindu-i din toat? inima un dar ?i un buchet de flori, este un gest de polite?e elementar?. ?l vei face chiar dac? medicul are cabinet particular ?i pre?ul pe care l-ai pl?tit pentru tratament a fost substan?ial.?n Germania, de pild?, bolnavii care s-au ?ns?n?to?it obi?nuiesc s? aduc? flori sau dulciuri surorilor ori infirmierelor care i-au ?ngrijit cu devotament. Dar dac? salariatelor respective le-ar trece prin minte s? ia acas? darurile primite, ar r?m?ne ?n mod sigur f?r? serviciu. Despre bani nici nu poate fi vorba, pentru c? fiecare cet??ean dintr-o ?ar? civilizat? este asigurat pentru cazurile de ?mboln?vire. Gestul de gratitudine amintit e doar un semn de bun?-cre?tere.Cum lumea ?n care tr?im nu este ?nc? o lume normal?, mai r?m?ne de discutat situa?ia delicat? ?n care suntem sili?i s? d?m sume de bani sau ?aten?ii” pentru servicii ce ni se cuvin de drept. Un exemplu ultracunoscut este plicul cu bani dat medicilor din re?eaua de stat – medici foarte prost pl?ti?i, dar pasibili de pedeaps? pentru asemenea ?plat? t?cut?”. Aceast? anomalie mo?tenit?, de fapt, din comunism nu va putea fi eradicat? numai prin legi, deoarece este legat? de s?n?tatea moral? a societ??ii. Tot buna cre?tere ?i principiile s?n?toase de via?? ale fiec?ruia dintre noi vor rezolva, p?n? la urm?, lucrurile.C?nd ne ?ajut?m” copilul s? ia premiu la ?coal? – f?r? ca el s?-l merite –, de ce nu ne-am g?ndi pu?in la gravele consecin?e de ordin moral pe care gestul nostru le va avea ?n viitor, ?n primul r?nd asupra copilului ?i apoi asupra colegilor s?i? Aceast? dovad? de iubire prost ?n?eleas? ?l va ?nv??a de mic c? orice pe lumea asta se poate cump?ra. Ce deziluzie va avea acest copil, nevinovat ?n fond, c?nd va ?n?elege c? nu chiar totul este de v?nzare!Marea majoritate a educatorilor ??i fac meseria din voca?ie ?i refuz? cu indignare astfel de ?stimulente”. Dar… r?m?n ceilal?i. Faptul c? profesorii sunt prost pl?ti?i nu este o scuz?.Iat? un alt exemplu – pentru c?, din nefericire, se pot da nenum?rate. Un domn care se pretinde bine-crescut ?uit?” s? dea un mic bac?i? portarului de la restaurant, cu toate c? acesta i-a deschis u?a ?i i-a chemat un taxi. Dar acela?i domn pl?te?te portarul de la spital pentru a putea intra aici la orice or? dore?te sau chiar atunci c?nd spitalul e ?n carantin? ?i accesul persoanelor din afar? este strict interzis. Cu portarul care prime?te – ba uneori ?i pretinde – bani pentru a comite o ilegalitate se poate rezolva simplu: va trebui s?-?i caute alt loc de munc?. Dar ce facem cu domnul care, ?n mod evident, este un prost-crescut? E oare incurabil? Viitorul societ??ii ?n care tr?im va decide.Mai r?m?ne problema acelora care ??i imagineaz? c? trebuie s? dai bac?i? oric?nd ?i se face un serviciu – ?i oricui. Ei risc? s? jigneasc? oameni cinsti?i, care nici nu concep s?-l primeasc?.S? re?inem, ?n ?ncheiere, c? a da bac?i? cuiva este un lucru delicat, ca tot ce are leg?tur? cu banii. S? dai sau s? pretinzi mereu ceva este de fapt un prost obicei al fiec?ruia, chiar dac? arunc?m vina pe al?ii (balcanici, fanario?i, turci etc.). Ar trebui s? elimin?m c?t mai repede acest prost obicei din via?a noastr?.Teatrul, cinematograful, concertele, expozi?iile?inutaUn spectacol de teatru este ?ntotdeauna o s?rb?toare, mai ales dac? e vorba despre o gal?, o premier? sau un spectacol cu invita?i. Dac? cinematograful a devenit banal, teatrul ?i-a p?strat prestigiul de eveniment pe care nu-l vezi de dou? ori ?n acela?i fel. S? contribuim ?i noi la caracterul s?u festiv ?i s? ne d?m osteneala s? ne ?mbr?c?m elegant, chiar dac? se ?nt?mpl? s? ne ducem la spectacol ?ntr-o zi de lucru. Actorii ne vor fi recunosc?tori – ?i oricine e familiarizat cu lumea lor ?tie c? atmosfera de s?rb?toare ?i inspir?, ?i face s? se simt? mai ?n largul lor, ?i stimuleaz? s? joace mai bine.Un b?rbat va merge la teatru seara ?n costum de culoare ?nchis?, iar la matinee ?n ?inut? de ora? (v? reamintesc c? ?inuta de ora? nu e totuna cu ?inuta sport!). Doamnele ??i vor alege ?i ele toaleta ?n func?ie de ora spectacolului. Dac? este vorba despre o premier? sau o gal?, se cere ?inut? de sear?, mai ales c?nd stai ?n primele r?nduri sau ?n loj?.?n s?lile de concert, doamna poate veni ?ntr-o rochie de dup?-amiaz? sau ?n orice alt? ?inut? ?ngrijit?. Domnul – ?n hain? ?nchis? cu pantalon asortat sau ?n costum ?nchis.Punctualitatea. Ne vom ?mbr?ca ?ngrijit, dar f?r? s? pierdem at?ta timp ?nc?t s? ?nt?rziem. Am auzit un comentariu inspirat din partea unui domn, scos din s?rite de so?ia care nu mai termina cu machiajul: ?Draga mea, cred c? tu faci o confuzie, mergi s? asi?ti la spectacol, nu s? joci ?n el!” ?n aceste cazuri, punctualitatea este ?ntr-adev?r polite?ea regilor. Dac? totu?i am ?nt?rziat, este nepoliticos s? ne croim drum printre spectatori dup? ce a ?nceput spectacolul. A?tept?m sf?r?itul actului sau al unei p?r?i simfonice ?i numai dup? aceea ne c?ut?m locul.Garderoba ?i ocuparea locurilorLa teatru, ?n s?lile de concert sau de conferin?e, b?rbatul va merge ?nainte pentru a o proteja pe partenera sa de privirile curioase. B?rbatul ??i las? la garderob? p?l?ria, m?nu?ile ?i paltonul, dup? ce a ajutat-o pe doamn? s?-?i scoat? haina. Dac? este admis ca o femeie s? stea cu p?l?ria pe cap la restaurant, nu La fel se ?nt?mpl? la teatru, unde cei din spate ar putea fi deranja?i, ?n loj? po?i s?-?i iei cu tine paltonul ori pardesiul (dac? exist? cuiere), iar doamnele pot r?m?ne cu p?l?ria pe cap.Dac? partenera sa ??i verific? ?inuta ?n fa?a oglinzii din vestiar, b?rbatul r?m?ne discret al?turi sau pu?in ?n urm?. Poate profita de acest timp pentru a r?sfoi programul pe care l-a cump?rat. Este nepl?cut s?-l ?mprumu?i pe alvecinului, dar ?i mai nepl?cut este s?-l cite?ti pe deasupra um?rului s?u.C?nd ai locuri la galerie, scara pune din nou problema priorit??ilor. B?rbatul preced? sau urmeaz? femeia? S? spunem de la bun ?nceput c? l??imea sc?rilor din teatre permite, ?n general, s? rezolv?m lucrurile merg?nd al?turi. ?ns? o veche regul? de curtoazie spune c? b?rbatul preced? femeia cu jum?tate de pas la urcare ?i o urmeaz? cu o jum?tate de pas la cobor?re.Pe r?ndul de scaune, b?rbatul trece primul. Ar trebui s? fie de la sine ?n?eles c? a r?m?ne a?ezat pe scaun ?n acest caz este nepoliticos. Cel ce se ?ndreapt? spre locul s?u trece cu fa?a la cei ridica?i – sau m?car cu capul ?ntors c?tre ei – pentru a-?i cere scuze c? a deranjat ?i a mul?umi pentru curtoazie. B?rbatul las? doamnei locul cel mai bun, de unde se vede mai bine scena, chiar dac? acest loc este la st?nga lui.Spectacolul ?i pauzaEste de neconceput s? m?n?nci sau s? comentezi ?n timpul spectacolului. Regula este valabil? ?i la cinematograf. La concert, nu vei urm?ri ritmul muzicii d?nd din cap, din m?n? sau din picioare ?i ?n niciun caz nu vei fredona melodia ?n timp ce o interpreteaz? orchestra.Multe teatre sunt astfel construite ?nc?t din loj? se vede sala la fel de bine ca scena. Dar este o lips? total? de bun?-cuviin?? s? explorezi cu binoclul decolteul doamnelor sau figurile spectatorilor. Binoclul nu trebuie s? fie ?ndreptat dec?t spre scen? sau spre orchestr?!Dac? doamna nu vrea s? mearg? ?n pauz? la bufet sau ?n foaier, b?rbatul care o ?nso?e?te ar trebui s? se ab?in? de la fumat, astfel ca partenera sa s? nu r?m?n? singur?.?n pauz? ?i numai atunci se poate bea un suc ?i m?nca ni?te dulciuri, bomboane, alune etc.– ?n niciun caz o mas? complet?.?ntr-o sal? de spectacol ne salut?m cuno?tin?ele cu o simpl? ?nclinare a capului ?i nu angaj?m o conversa?ie pe deasupra cre?tetelor spectatorilor. Dac? ?inem s? le vorbim, vom profita de antract.La premiera uneia dintre cele mai proaspete piese ale dramaturgiei rom?ne?ti - O noapte furtunoas? de I.L. Caragiale -, cu c?teva clipe ?nainte de ridicarea cortinei, s-a f?cut urm?torul anun? la difuzor, curat postmodernist: ?V? rug?m ca ?n timpul spectacolului s? ?nchide?i telefoanele celulare; dac? n-a?i f?cut-o ?nc?, vi se ofer? oportunitatea.“Din Dilema nr. 301, 1998?n sf?r?it, trebuie spus c? telefoanele mobile se ?nchid obligatoriu ?n timpul spectacolului. De altfel, publicul e avertizat prin difuzor s-o fac?…Aplauze ?i floriEste total lipsit de delicate?e s? p?r?sim sala ?nainte de sf?r?itul spectacolului ori s? ne preg?tim de plecare ?n timpul ultimei scene sau fraze melodice, pentru a c??tiga c?teva clipe de avans la garderob?. Aceea?i regul? e valabil? ?i pentru aplauzele destinate arti?tilor. O persoan? bine-crescut? ??i va face o datorie din a r?spl?ti str?daniile actorilor prin aplauze ?i nu le va ?ntrerupe doar pentru a se ?ntoarce acas? cu c?teva minute mai devreme. Cealalt? extrem?, de a face un solo de aplauze dup? ce ale celorlal?i au ?ncetat, este de asemenea de prost gust.C?nd trebuie s? aplaud?m? La teatru, la sf?r?itul fiec?rui act sau dup? o demonstra?ie de mare virtuozitate actoriceasc?, ?ntr-o sal? de concert, la intrarea dirijorului ?i a solistului. ?n schimb, vei face o gaf? dac? vei aplauda la sf?r?itul unei mi?c?ri. Simfonia, de pild?, are de obicei patru p?r?i: se aplaud? numai dup? a patra. Dac? avem de a face cu un ciclu de lieduri, aplaud?m la sf?r?itul ultimului dintre ele.Nu se aplaud? niciodat? ?ntr-o biseric?! M? refer, bine?n?eles, la bisericile catolice sau protestante, unde se pot organiza, ?n anumite ocazii, concerte.Numai marilor arti?ti li se ofer? sau li se arunc? pe scen? flori. Se pot trimite flori ?i tinerelor actri?e care debuteaz? ?ntr-un rol mai serios (nu c?nd sunt simple figurante). Nu ne manifest?m dezaprobarea fa?? de un spectacol prin fluier?turi, mai ales ?n timpul desf??ur?rii lui. Despre concertele rock ar trebui scris un capitol special…?ntr-o expozi?ieB?rba?ii ??i scot p?l?ria la intrare ?i, dac? nu este garderob?, o ?in ?n m?n?. Ne ab?inem s? r?dem ?n hohote, s? m?nc?m, s? fum?m ?i mai ales s? coment?m dezaprobator cu voce tare ceea ce vedem. Aceste critici sunt ?i mai deplasate dac? provin de la un om incapabil s?deosebeasc? o reproducere proast? de un Rembrandt veritabil! Ca ?n orice situa?ie c?nd e?ti ?n societate, se poate am?na pentru mai t?rziu ce ai de spus – din considera?ie pentru ceilal?i vizitatori, dar ?i pentru pictor, adesea prezent. Un om bine-crescut poate s? a?tepte p?n? ajunge ?n strad? pentru a-?i enun?a propria teorie despre art?, presupun?nd c? ?ine neap?rat s-o enun?e… Un pictor din secolul trecut spunea c? tablourile dintr-o expozi?ie sunt obiectele care aud cele mai multe m?g?rii din lume!La pensiune sau la hotelNe comport?m ?n func?ie de categoria hotelului?Nu exist? reguli de bun? purtare ?specializate” pentru fiecare categorie de hotel. Bunele maniere sunt acelea?i, indiferent c? este vorba de un hotel de lux sau de o mic? pensiune de familie.Teama pe care o resim?im ?n fa?a marilor hoteluri – cu portari galona?i, cu candelabre str?lucitoare – nu e ?ntemeiat?. ?n spatele figurii impasibile a portarului de hotel se afl? un om capabil, ca ?i tine, s? aprecieze polite?ea. Totu?i exist? o deosebire ?ntre hotelurile mari ?i cele mici – deosebirea dintre un ora? ?i o comunitate restr?ns?.?ntr-o pensiune, se salut? atunci c?nd intri ?n sufragerie. Dac? e vorba de un cerc mic, te prezin?i singur (?n cazul ?n care n-a f?cut-o proprietarul). ?ntr-un restaurant de hotel mare, nu salu?i dec?t persoanele de la masa ta. Dac? este o mas? mare, cu mul?i oameni, vei saluta doar vecinii de mas? ?i le vei face un semn amical din cap, la plecare. Dac? ne ?nt?lnim de mai multe ori ?n felul acesta, calea prezent?rilor e deschis?; nu trebuie dec?t s? avem grij? s?-i respect?m regulile, deja cunoscute.?ntr-un hotel, vom l?sa liftierul s? ne duc? bagajele ?n camer?, vom telefona pentru a cere cameristei s? ne aduc? micul dejun sau pentru a ruga un salariat s? ne duc? o scrisoare la po?t?. Toate acestea, cu o condi?ie: s? acord?m persoanei respective considera?ia necesar?. S-o rug?m politicos, s?-i mul?umim ?i s?-i d?m un bac?i? imediat ce ne-a f?cut serviciul respectiv.Nemul?umi?ii?ntr-o pensiune sau ?ntr-un hotel, ne vom purta la fel ca acas? sau ?ntr-o vizit? la prieteni, adic? a?a cum se cuvine. Nu este recomandabil s? afi??m preten?ii exagerate. Am ?nt?lnit ?n hoteluri oameni care, de?i la ei acas? tr?iau foarte modest, erau ve?nic nemul?umi?i ?i f?ceau ?n permanen?? observa?ii personalului de serviciu. ?n schimb, tot acolo am v?zut persoane cu o situa?ie material? excep?ional?, care acceptau micile nepl?ceri inerente cu un z?mbet amuzat, f?r? s? fac? deloc caz de ele.Este normal s? cerem s? ni se arate camera ?nainte de a ne instala ?n ea, indiferent c? am rezervat-o din vreme sau am ob?inut-o pe loc. ?i este la fel de normal, dac? nu ne convine, s? cerem alta. Aproape sigur, recep?ionerul ne va refuza dac? nu-i oferim un bac?i?. Suntem ?ndrept??i?i ?n acest caz s? apel?m la directorul sau la patronul hotelului.VandaliiDe re?inut ca regul? general?: s? nu deranj?m ?i s? nu ne purt?m conform principiului ?dup? mine potopul”. Draperiile de catifea nu au fost puse ?n camer? ca s? ne ?tergem cu ele pantofii, becurile de la veioze trebuie s? foloseasc? ?i urm?torilor vizitatori, iar mocheta va ar?ta mult mai bine dac? nu este ars? cu re?oul (adus de acas? pentru a ne face cafea). Nu r?scolim totul, nu arunc?m ?ig?ri pe jos, ne facem patul dup? ce ne scul?m ?i aplic?m toate celelalte reguli care ?in de respectarea bunului altuia. Vom avea grij?, ?nainte de toate, s? nu ne deranj?m vecinii ?n niciun fel. Un b?rbat se descoper? ?i salut? ?n ascensor o doamn? chiar dac? n-o cunoa?te, iar doamnele se pot saluta ?ntre ele cu un sur?s, f?r? a fi obligate s? fac? ?i conversa?ie.Nu facem petreceri ?i chefuri ?n camerele de hotel! Pere?ii sunt sub?iri ?i e posibil ca al?turi o familie cu copii mici s? se chinuiasc? s? doarm?. V? este permis, pe de alt? parte, s? anun?a?i la recep?ie dac? sunte?i deranjat de ni?te vecini mai zgomoto?i. Personalul hotelului este dator s? intervin? ?i s?-i lini?teasc? pe cheflii. Nu v? ve?i duce personal s? face?i lini?te, pentru a nu v? expune la situa?ii nepl?cute.Am auzit mai demult la TV c? ni?te tineri care au devastat un hotel au fost drastic pedepsi?i de poli?ie pentru c?, citez, ?s-au ab?tut de la codul bunelor maniere”! S? fi fost o gre?eal? de formulare sau poli?ia s-a hot?r?t s?… m? ajute?Gunoiul nostru cel de toate zileleVoi ?ncepe cu o poveste. Feciorul ?mp?ratului a dat sfoar? ?n ?ar? c? vrea s? se ?nsoare cu fata ce-i va aduce ca zestre… tot gunoiul pe care va izbuti s?-l str?ng?. ?i au venit la palat ?iruri de fete ?nso?ite de c?ru?e, saci, roabe ?i c?te altele, pline ochi cu gunoi. A auzit dorin?a prin?ului ?i fata cea harnic?. S-a ?mbr?cat ?n prip? ?i a dat s?-?i str?ng? ?zestrea”. Dar, oric?t s-a str?duit, n-a reu?it s? adune dec?t o m?nu?? de gunoi, cu care a plecat foarte ru?inat? la Curte. C?nd a v?zut-o, feciorul de ?mp?rat s-a luminat la fa??. Urmarea? A fost o nunt? ca-n pove?ti. ?i se prea poate ca prin?ul ?i prin?esa s? mai tr?iasc? ?i ast?zi pe undeva, prin Suedia…?Ora?ul gr?dinilor”La ?ar?, recuno?ti omul gospodar dup? felul ?n care ??i ?recicleaz?” gunoiul, astfel c? ograda ?i casa str?lucesc de cur??enie. L?turile le d? la purcel, cu alte resturi ?ngra?? gr?dina (compost), din h?rtii face focul, din c?rpe ?i ciorapi vechi ?mplete?te covora?e, cu le?ia de la rufe spal? podelele, din untura ars? sau r?nced? face s?pun.Nu am preten?ia s? scriu aici un ghid al gospodarului – nici nu m-a? pricepe. M-a pus ?ns? pe g?nduri situa?ia omului de la ?ar? transplantat, de obicei f?r? voia lui, la ora?, ?la bloc”. Este complet derutat ?i se poart? anapoda. Neav?nd animale, r?stoarn? resturile de m?ncare, a?a unsuroase sau ude cum sunt, ?n ghene ori ?n containerele de gunoi de la poart?. Uneori, confund? spa?iul din spatele blocului cu fundul cur?ii de la ?ar?, c?reia ?i duce dorul. ?i a?a apare un delu?or de gunoaie care se transform?, cu timpul, ?ntr-un munte. Dac? pe vremuri Bucure?tiul se chema ?Ora?ul gr?dinilor”, acum se poate numi, pe drept cuv?nt, ?Ora?ul gunoaielor”.Exemplul GermanieiProblema gunoiului este la fel de important? ca aceea a alimenta?iei ?i s?n?t??ii pentru c?, nesolu?ionat?, duce la boli, infec?ii, epidemii. ?n comunism s-au alocat foarte pu?ini bani pentru via?a civic? ?i, implicit, pentru rezolvarea problemei gunoiului, recurg?ndu-se mai cur?nd la ?munca patriotic?”. Rezultatele se cunosc. Am fost de multe ori ?n Germania. Imediat dup? reunificare, ?n 1991, diferen?a dintre Vest ?i Estul fost comunist era ?ocant?: unul str?lucea de cur??enie, cel?lalt de… mizerie. Dup? numai c??iva ani, ?n capitala reunificat?, cel pu?in, diferen?a nu mai era sesizabil?, dar aceast? performan?? a costat multe milioane de m?rci.La Berlin, la fiecare col? de strad? exist? trei clopote mari de metal, pe care scrie Gleis (sticl?), unul alb, altul verde, altul maro, pentru aruncatul sticlelor sortate dup? culoare. Al?turi sunt dou? containere pe care scrie Plastik ?i Papier – pentru ambalaje de plastic ?i de h?rtie. Dac? vrei s? arunci un pachet gol de ?ig?ri, celofanul ?l depui ?n Plastik ?i cartonul ?n Papier. To?i cet??enii ora?ului au primit gratuit g?letu?e pentru resturile menajere, ?i ?n cur?i au ap?rut recipiente colectoare, cu al c?ror con?inut urmeaz? s? se ?ngra?e p?m?ntul. De la bun ?nceput, omul sorteaz? gunoiul. Are ?n buc?t?rie sau ?n garaj o pung? pentru sticle, alta pentru ambalaje de plastic, ?nc? una pentru h?rtii. Totul se recicleaz? ?i Germania prosper?!Ce depinde de noiExist? ?i la noi ?n comer? suluri de c?te cincizeci sau dou?zeci ?i cinci de saci din plastic, pentru resturile menajere. Merit? s?-i cump?ra?i ca s? arunca?i gunoiul civilizat. Sigur, pute?i folosi ?i saco?ele de plastic primite gratuit de la unele magazine. (Nu uita?i s? lega?i bine la gur?, c?nd s-au umplut, sacul sau saco?a!) Am v?zut ?n multe case cum persoane respectabile ?tezaurizeaz?” aceste saco?e, ne?ndur?ndu-se s? arunce gunoiul ?n ele. Mi-e imposibil s? le ?n?eleg…Mai r?m?ne problema containerelor de gunoi cu care ar trebui ?nzestrat ora?ul, problem? care nu depinde de noi. Am observat totu?i c? ?n zonele unde exist? suficiente co?uri de gunoi e incredibil de curat ?i c? ?n anumite puncte ale Bucure?tiului au fost instalate recipiente, diferit colorate, pentru colectarea gunoiului de diverse categorii: ?Plastic”, ?Sticl?”, ?H?rtie” – ca ?n Germania ?i alte ??ri europene! S? sper?m c? ?nlocuirea dezgust?toarelor ?tomberoane” de tabl? cu unele din plastic ?i cu sacii de plastic ai societ??ilor de salubritate va duce la ?ndep?rtarea mai rapid? a gunoiului din ora?.Oricum, eu personal m-am hot?r?t s? arunc gunoiul civilizat. ?i cred c? mult? lume procedeaz? astfel. ?mi amintesc de un prieten care mi-a povestit cum, dup? ce ?i-a s?rb?torit mutarea la etajul ?apte al unui bloc, a aruncat pe geam, noaptea, dup? ce i-au plecat musafirii, un pachet de ?ig?ri plin cu mucuri – ca s? nu doarm? cu miros de tutun ?n cas?. A doua zi l-a g?sit pe covora?ul din fa?a u?ii!S? lu?m din via?? partea amuzant? a lucrurilor… Peste ani ?i ani, c?nd existen?a noastr? va deveni normal?, ne vom aduce aminte cu nostalgie de lozinca gunoierilor din timpul unei greve pentru m?rirea salariilor: ?Murim, lupt?m, gunoiul nu-l lu?m!”Se poveste?te c? gr?dina familiei Rothschild, la Ferrières, era ?ngrijit? de... 150 de gr?dinari. Odat?, v?z?nd frunze uscate ?n gr?dina unui prieten, baroana de Rothschild ?ntreb? dac? le aduceau din Europa Central?!CAPITOLUL 12De la prima ?nt?lnire p?n? la nunta de diamantFormarea cuplului ?i a c?minuluiAdolescen?ii ?i p?rin?ii lorDac? prima parte a acestei c?r?i a fost scris? relativ u?or, fiind vorba despre norme de conduit? stabilite de-a lungul timpului ?i unanim acceptate, paginile urm?toare mi s-au p?rut extrem de dificile, pentru c? se refer? la via?a ?i personalitatea adolescen?ilor ?i tinerilor, fiin?e fragile ?i vulnerabile pe care po?i din neaten?ie s? le r?ne?ti foarte u?or. Exist? o ?ntreag? colec?ie de butade pe aceast? tem? at?t de delicat?: ?Sfaturile sunt cerute pentru a nu fi urmate”, ?V?rstnicii ?i sf?tuiesc pe tineri pentru c? nu mai pot gre?i ei ?n?i?i” ?.a.m.d.Tentant ar fi s? renun? la acest capitol ?i s? trec direct la redactarea invita?iilor de nunt? sau botez, adic? pe un teren sigur. Dar nu o voi face, tocmai pentru c? ?n epoca noastr? s-au modificat enorm concep?iile despre via?? ?i despre rela?iile dintre sexe, iar libert??ile de manifestare ale tinerilor sunt aproape totale. Un adolescent de ?aisprezece ani poate cunoa?te mai multe fete dec?t bunicul lui ?ntr-o via??! Totu?i c?teva norme generale pot fi ?nc? formulate f?r? team? de ridicol.Reguli pentru… p?rin?i. S? ?ncepem cu regulile pe care ar trebui s? le respecte cei mari. Tinerii au nevoie s? fie ajuta?i s?-?i g?seasc? un mod de comportament firesc, s?-?i dob?ndeasc? un echilibru pe care nu-l pot avea de la sine din cauza lipsei de experien??.Prima atitudine gre?it?, dar des ?nt?lnit?, a adultului – p?rinte, rud?, prieten – este de a nu se amesteca ?n niciun fel ?n via?a adolescentului, pentru a-i l?sa c?t mai mult? independen??. Este o atitudine foarte comod?, permi??nd, atunci c?nd via?a t?n?rului e?ueaz? ?n mod lamentabil, un r?spuns prompt din partea omului matur: ?Am avut ?ncredere ?n tine, te-am l?sat s? faci ce vrei, ai avut libertate total?!” C?t? cruzime incon?tient? exist? ?n aceast? replic?! Este cruzimea celui care ?i-a v?zut, cu egoism, doar de treburile lui – sau uneori s-a l?sat intimidat de plato?a de teribilism cu care t?n?rul ?i-a ap?rat spaimele, nelini?tile, fr?m?nt?rile ?i disper?rile inerente v?rstei.A doua atitudine, la fel de gre?it?, este cea a p?rintelui ?clo?c?”. P?rin?ii de acest fel au uitat sau nu accept? c? odrasla lor nu mai are ?ase ani, ci ?aisprezece, ?i o trateaz? autoritar, nel?s?nd-o s? ia nicio decizie.Ca ?n toate situa?iile din via??, trebuie s? avem tact, r?bdare, ?n?elegere. S? st?m de vorb? cu copiii no?tri de c?te ori suntem ruga?i, s? nu le d?m sfaturi dec?t dac? ne sunt cerute ?i s? nu facem crize de nervi dac? nu sunt urmate cu sfin?enie. Mai ales prieteniile, flirturile, primele iubiri reprezint? pentru t?n?r domenii tabu, interzise adul?ilor. S? nu intr?m cu bocancii ?n sufletele copiilor!Dac? aceast? regul?, de a respecta ?i de a menaja personalitatea adolescentului, nu s-a ?demodat”, nici purtarea civilizat? a tinerilor nu a devenit ?anacronic?”.Cum se face cuno?tin???Rela?iile dintre adolescen?ii de sex opus ?i-au pierdut statutul rigid pe care-l aveau la ?nceputul secolului. Actuala genera?ie beneficiaz? de ?coli ?i tabere mixte, de discoteci, de via?? sportiv?, de comunicarea virtual? f?r? limite – pe scurt, de posibilitatea de a face rapid cuno?tin?e ?i a le desface la fel de repede.?n urma unui test pe care l-am f?cut la un mare liceu, o ?ntrebare revenea frecvent: cum trebuie procedat dac? vrei s? cuno?ti pe cineva care ??i place ?i nu este nimeni prin preajm? care s? fac? prezent?rile? ?n acest domeniu, pentru cei de v?rste apropiate, ?codul manierelor elegante” este foarte… tolerant. ?n ?coli, tabere, s?li de sport, discoteci, ?n cluburi, la reuniuni dansante, pe re?ele sociale etc. – at?t b?iatul, c?t ?i fata pot avea ini?iativa: pot s? se prezinte singuri, s? schimbe c?teva vorbe sau mesaje electronice, s? lege rapid o prietenie. Exist? totu?i o interdic?ie – de a nu insista ?i a nu plictisi persoana pe care ai cunoscut-o dac? sim?i sau intuie?ti c? simpatia nu-?i este ?mp?rt??it?. Demnitatea de om te va determina s? renun?i ?i… s? suferi ?n t?cere. La aceast? v?rst? r?nile se vindec? u?or. Vei ?nt?lni ?n mod sigur o alt? fiin?? care va fi mai receptiv? la sentimentele tale. U?or de spus, greu de f?cut! – vei spune. Merit? totu?i ?ncercat…Cu totul altfel stau lucrurile c?nd vrei s? faci cuno?tin?? ?n locuri publice – str?zi, g?ri, autobuze, metrouri, trenuri etc. ?n aceste cazuri, se recomand? maximum de pruden??. Dac? accepta?i riscurile, o face?i pe propria dumneavoastr? r?spundere. Nu v? l?sa?i convinse de povestea m?tu?ii care ?i-a cunoscut viitorul so? ?n tramvai ?i acum tr?iesc ferici?i. Au avut noroc, s-ar putea s? nu-l ave?i ?i dumneavoastr?!La fel de prudente trebuie s? fie fetele care, dup? ce au cunoscut ?n spa?iul virtual (pe Facebook sau pe un site de matrimoniale, de exemplu) un b?iat, sunt invitate s?-l cunoasc? ?i ?n realitate. Nu intru ?n am?nunte, dar se cunosc din pres? cazuri ?n care astfel de ?nt?lniri romantice s-au transformat ?n tragedii. M?surile de precau?ie sunt indispensabile.Este modern s? vorbim ur?t? Noul cod al bunelor maniere a f?cut s? dispar? un mare num?r din interdic?iile de pe vremuri, care ast?zi ni se par absurde. Niciun p?rinte nu ar fi acceptat alt?dat? ca fiica lui s? plece, de exemplu, la munte sau la mare ?ntr-o tab?r? mixt?, chiar dac? directorul taberei i-ar fi inspirat o ?ncredere total?. Ar fi fost de neconceput! Dar nu e deloc demodat ca ?i ast?zi tinerii s? vorbeasc? politicos ?ntre ei ?i cu cei din jur, f?r? brutalit??i de limbaj. Nimeni nu m? va convinge c? un t?n?r – ?i cu at?t mai mult o t?n?r? – care ?njur? ca la u?a cortului sunt oameni ai zilelor noastre, adic? moderni! Vor fi ?n mod cert taxa?i drept ceea ce sunt – ni?te indivizi grosolani, f?r? educa?ie! Dac? vorbesc ur?t din teribilism, din ?spirit de ga?c?”, cu timpul vor renun?a. Mai grav este dac? a?a se vorbe?te ?n familie. ?n acest caz, tinerii ar trebui s?-i ?educe” de fapt pe cei mari ?i va fi mai greu.Curtea ?i flirtul?Curtea” care se f?cea alt?dat? ?ndelung, fiind o adev?rat? obliga?ie a t?n?rului, d?dea vie?ii un anume farmec ?i romantism. Chiar dac? azi ?n ?coli se fac ore de sexologie, chiar dac? tinerii sunt instrui?i asupra mijloacelor moderne de contracep?ie ?i sunt ?nv??a?i s? se apere de SIDA ?i de celelalte boli transmisibile sexual, delicate?ea ?i parfumul unic al primelor manifest?ri de dragoste n-ar trebui s? dispar? din via?a lor. Argumentul este simplu: sunt unice ?i irepetabile. Minunatul film suedez N-a dansat dec?t o var? ar trebui reprogramat periodic, pentru a fi v?zut de c?t mai multe genera?ii.Simpatia sau atrac?ia este chiar dragoste? Nu, bine?n?eles! Flirtul nu e condamnabil din punctul de vedere al bunelor maniere. El este specific unei anumite v?rste. A z?mbi, a face mici daruri, a invita o fat? la cinema sau la un concert rock, a-i da o floare sunt gesturi ce nu au ?n sine nimic r?u. A r?spunde acestor invita?ii este firesc. De multe ori aceast? rela?ie se transform? ?ntr-o prietenie durabil? sau o mare iubire.Cum se face curte unei fete. ?A face curte”: termenul pare demodat, dar ciud??enia este c? altul nu avem.Dac? accept?m ideile din cartea de mare succes a lui John Gray, al c?rei titlu a devenit o sentin?? – B?rba?ii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus –, lucrurile se simplific? surprinz?tor de mult. ?i totu?i exist? ?i femei care fac curte unui b?rbat, iar acesta e ?cucerit”. Nostim, nu?Inventivitatea oamenilor este nelimitat? ?n toate domeniile. De ce acest delicat aspect al vie?ii ar face excep?ie? Citeam undeva despre cereri originale de c?s?torie: un mesaj scris pe cer de fumul unui avion special, de pild?. Cu toate astea, c?teva reguli elementare de polite?e r?m?n ?nscrise ?n memoria noastr? indiferent de epoc?, de conjunctura politic?, de catastrofe sau alte evenimente:P?rin?ii nu trebuie s? se amestece ?n alegerea copilului lor ?i nu trebuie s? dea sfaturi dec?t dac? le sunt cerute.Nici cea mai fierbinte dorin?? de a avea ?n preajm? persoana iubit? nu justific? insisten?a exagerat? (telefoane, mesaje electronice, bile?ele, cadouri, flori, cereri de ?nt?lnire). Un pic de r?bdare, de am?nare ?naintea fiec?rui gest de acest fel va fi mai t?rziu r?spl?tit (ce-ar fi s? ne planific?m dou? telefoane pe zi, ?i nu dou?sprezece?)Dat fiind c? oamenii vorbesc prea mult (observa?ie valabil? ?n general, nu numai la acest capitol), atunci c?nd sufletul ??i fr?m?nt? patimi mari ?i doruri multe (ca s? parafrazez Poetul) comunicarea nonverbal? este ideal?. O privire, un gest, dar ?i o floare de magnolia discret adus?, un dar c?t de mic ?i de ieftin vor face minuni. O fat? t?n?r? ?mi povestea c?, locuind la parterul unui bloc mic, ?tia c? va g?si pe placa de marmur? a caloriferului din hol un mic semn. Iubitul ei, cu care se v?zuse sau nu ?n ziua respectiv?, ?i l?sa ?ntotdeauna acolo, seara, un mic obiect. Diminea?a g?sea o crengu?? de brad, un buche?el de ghiocei sau chiar un bilet (folosit) de autobuz. Str?ngea aceste mici ?comori” f?r? s?-i mul?umeasc? ori s?-i vorbeasc? despre ele prietenului. Dar ziua ei ?ncepea minunat.M? impresioneaz? nepl?cut scenele la care asist uneori pe strad? – adev?rate mici piese de teatru ?n care cei doi tineri se ceart? violent, din ochi le ???nesc sc?ntei de ur?, iar cuvintele lor nu pot fi reproduse. Sfatul meu: nu v? certa?i niciodat?, iar dac? altfel nu se poate (eu ?tiu c? se poate) asigura?i-v? c? nu v? vede ?i nu v? aude nimeni.Dragostea, se spune, este oarb?, nu alege. Eu nu cred asta. Un t?n?r sau o t?n?r? ar trebui s? se g?ndeasc? pu?in, ?nainte de a-?i alege partenerul de via??, la diferen?ele prea mari de preocup?ri, medii sociale, niveluri de cultur?.Prin natura lor (ideea e tot a lui John Gray), fetele-venusiene sunt mai predispuse la confesiuni. ?in jurnal, scriu scrisori, ??i m?rturisesc fr?m?nt?rile prietenului, prietenelor sau chiar p?rin?ilor. Sunt mai idealiste, mai romantice, mai vis?toare. Tinerii sunt mai pu?in dispu?i s?-?i deschid? sufletul, dar au mereu idei, vor s? ac?ioneze (doar vin de pe Marte!).Un prim sfat ?i pentru unii, ?i pentru ceilal?i: fi?i c?t mai discre?i ?i feri?i-v? ca de foc s? ?ncredin?a?i cuiva (chiar ?i jurnalului) am?nunte intime – ?i ?n niciun caz pe cele nepl?cute. Astfel de lucruri le rezolva?i singuri ori numai cu prietenul sau prietena. Cea mai ?nfl?c?rat? iubire nu va rezista la observa?ia mali?ioas? a unui ?binevoitor”: ?Mi-a spus prietena ta c? nu prea te speli” sau ?Cum te sim?i cu viitorii socri – fo?ti securi?ti notorii?”. Chiar dac? cele afirmate de ?binevoitor” sunt adev?rate, nu le-a inventat, soliditatea cuplului va fi serios zdruncinat?.Al doilea sfat este mai u?or de urmat ?i foarte eficient: nu r?m?ne?i prea mult timp singuri. Este re?eta garantat? pentru ca iubirea s? dureze mai mult. Chiar dac? impulsul firesc v? ?ndeamn? s? nu accepta?i pe nimeni ?n preajm?, alterna?i voit, c?t mai des, izolarea cu via?a de grup. Alege?i un sport preferat de am?ndoi, merge?i la teatru, la oper?, la concerte simfonice sau de muzic? modern?, face?i excursii ?n grup etc. Evita?i astfel du?manul de moarte al tuturor iubirilor – plictiseala, monotonia. M? cuprinde triste?ea c?nd v?d pe o banc? ?n parc, mai ales dac? e ?i frig, doi tineri ?in?ndu-se de m?n? ?i privind ?n gol. Exist? s?li de expozi?ie, unele gratuite, muzee (o zi pe s?pt?m?n? e gratis la orice mare muzeu de art?), nu mai vorbesc despre mall-uri, locul de plimbare la mod? ?n ziua de azi, care v? dau prilejul s? ave?i preocup?ri comune ?i multe subiecte de discu?ie. Poate a?a se explic? de ce unele cupluri r?m?n vreme ?ndelungat? ?mpreun?, iar altele nu.Sunt prieten? cu o pereche c?s?torit? de peste 40 de ani, ?i cunosc de c?nd erau logodi?i. Eram foarte amuzat? c?nd t?n?rul meu prieten (sportiv de performan??) ?mi spunea r?z?nd c? se va c?s?tori ?n cur?nd, cu toate c? ?eu o duc la meciuri de volei, ea (critic literar) m? duce la oper?”. Anii au trecut ?i, dac? a? vrea s? ?nchei cu o platitudine, a? spune c? acum este invers… Nu e a?a, dar am vrut s? v? conving cu aceast? istorioar? adev?rat? c? felul ?n care v? petrece?i timpul liber ?mpreun? poate face ca o iubire s? dureze mai mult dec?t un foc de paie.B?rba?ii insisten?i. A flirta, a cocheta, a face ?ochi dulci” se potrive?te – cum am spus – tinerilor. ?ns? dup? o anumit? v?rst?, c?nd t?n?rul a devenit matur, are o familie, chiar ?i copii, ?obiceiul” de a cocheta ?n permanen?? devine sup?r?tor. ?Domnul” ce dep??e?te limita bunelor maniere – care recomand? doar un sur?s, o str?ngere de m?n? sau un compliment – este insuportabil. El ??i va re?ine m?na mai mult dec?t este necesar, va insista s?-i dai num?rul de telefon, adresa de e-mail, va dori s? ob?in? o ?nt?lnire etc. Un astfel de b?rbat este ori prost-crescut, ori obsedat!Adev?ratele doamne. Dar nici ?cochetele”, femeile ce se cred fatale ?i irezistibile, nu sunt agreate ?ntr-o societate de oameni bine-crescu?i. Astfel de persoane vor fi tratate de cei din jur cu indiferen?? ?i r?ceal?.?n zilele noastre, sunt admirate fetele cu siluet?, s?n?toase, sportive. Au succes ?n special cele independente material, deci cu o profesie; dar ?i cele care sunt bune camarade ?n ?coli, la serviciu ?i ?n vacan?e. Asta nu ?nseamn? c? fetele au voie s?-?i uite feminitatea, atunci ar avea foarte pu?ine ?anse de a fi apreciate de b?ie?i. Dar nu uita?i: feminitatea presupune delicate?e, ?i nu agresiune sau provocare.O doamn? nu este o persoan? care poart? verighet?, ci aceea care se poart? ca atare. Cuv?ntul ?doamn?” ?n acest context are o semnifica?ie similar? cu cea de ?domn”, atribuit? nu numai b?rbatului matur, ci ?i t?n?rului bine-crescut. O fat? de ?aisprezece ani se poate purta ca o ?doamn?” f?r? s? renun?e la candoarea ?i nevinov??ia inerente v?rstei, dup? cum o femeie ?n toat? firea poate fi catalogat? drept prost-crescut? dac? nu a ?nv??at s? se poarte civilizat, la timpul potrivit. Doamn? te na?ti, dar ?i… devii!?Duduie”. Vorbind cu mai multe tinere, am aflat c? le deranjeaz? apelativul ?duduie”, pe care v?rstnicii ?l folosesc frecvent. Termenul este, ?ntr-adev?r, demodat, dar ?n sine nu are nimic jignitor. E de provenien?? greceasc? ?i, mai demult, era formula de adresare pentru tinere – c?s?torite sau nu. Recunosc ?ns? c? ?dudui??” sun? nepl?cut. Ne vom adresa adolescentelor pe care nu le cunoa?tem cu ?domni?oar?”. Dac? e vorba de o adolescent? din anturajul nostru, o ?ntreb?m: ?Pot s?-?i spun M?d?lina?”. ?n niciun caz nu-i vom spune ?fato” (?fat?”) sau ?feti?o”.Ap?ra?i-v? de grosol?nie! Adolescenta ar trebui s?-?i ia c?teva m?suri de precau?ie pentru a fi respectat? ?i ocrotit? ?n societate, a?a cum merit? gra?ia ?i fragilitatea specifice v?rstei. ?n edi?iile precedente ale acestei c?r?i d?deam urm?torul exemplu: ea n-ar trebui s?-?i ofere fotografia – mai ales cu dedica?ie – unui b?iat pe care nu-l cunoa?te foarte bine, pentru c? acesta ar putea s-o arate prietenilor, l?ud?ndu-se ?i f?c?nd comentarii nepotrivite.Exemplul nu mai este adecvat ast?zi, c?nd pozele r?m?n de obicei ?n format electronic ?i b?iatul poate avea f?r? probleme acces – pe Facebook, de pild? – la ?ntreaga galerie de fotografii a fetei. I-a? sf?tui acum pe adolescen?ii de ambele sexe s? nu-?i pun? pe conturile re?elelor sociale fotografii provocatoare sau, ?i mai r?u, compromi??toare. Nu e doar periculos – este ?i de prost gust!Dar cum ne ap?r?m ?mpotriva t?n?rului care abia ne-a cunoscut ?i ne invit? la el acas?, preciz?nd ?i ?n ce scop?– M-a ?ntrebat o t?n?r? domni?oar?. ?n orice caz, nu r?spunz?nd grosol?niei cu o grosol?nie, ci refuz?nd rece ?i… politicos. Str?nge?i din din?i ?i reaminti?i-v? ce scriam la ?nceputul acestei c?r?i: momente ?ncordate ?n istoria lumii au mai fost; ele au trecut… dar bunele maniere au r?mas.Cine pl?te?te? O problem? delicat?, ivit? din similaritatea situa?iei financiare a b?iatului ?i a fetei, este cea a cheltuielilor comune: biletul de cinema, nota la cofet?rie sau restaurant, costul excursiilor etc. Prestigiul masculin presupune ca b?rbatul s? suporte f?r? comentarii toate aceste cheltuieli, mai ales c?nd are un venit personal. Dar aici trebuie s? facem ni?te preciz?ri. T?n?rul va fi onorat ?i va uita imediat cheltuiala f?cut?, iar t?n?ra nu va abuza, afi??nd preten?ii exagerate ?i costisitoare, chiar dac? este invitat? de o persoan? cu posibilit??i materiale ie?ite din comun. Zg?rcenia la b?rba?i, ca ?i l?comia la femei, produce o impresie mai mult dec?t dezagreabil?. Dar este admis, c?nd te vezi foarte des sau chiar zilnic, la v?rsta c?nd n-ai ?nc? un venit personal, s? discu?i deschis problema cheltuielilor. Dac? te opre?ti la solu?ia pl??ii separate, felul de a proceda trebuie s? fie stabilit cu foarte mult? grij?. Chiar dac? e?ti cel mai s?rac dintre studen?i, nu e pl?cut s? vezi cum prietena ta pl?te?te nota sub ochii chelnerului. Se discut? ?n prealabil, iar dac? ai nevoie de un ?mprumut ?l faci ?nainte de intrarea ?n restaurant. Chiar dac? se ?mpart cheltuielile – cel care achit? nota este b?iatul.Se va evita ?n orice caz scena penibil? a celor dou? m?ini care agit? simultan c?te o bancnot? ?i se lupt? s? pl?teasc?.Ne-am referit p?n? acum la cazul a doi tineri afla?i ?ntr-o rela?ie romantic?. Dac? ?ns? o doamn? (t?n?r? sau nu) invit? un b?rbat la restaurant pentru o ?nt?lnire de afaceri, ea este cea care pl?te?te.Uniunea liber?Se ?nt?mpl? foarte frecvent ast?zi, ?n toat? lumea, ca dup? o perioad? de tatonare leg?tura dintre cei doi tineri (sau mai pu?in tineri, uneori!) s? se stabilizeze ?ntr-o adev?rat? rela?ie de cuplu ?i perechea s? se mute ?mpreun? ?i s? tr?iasc? marital, de?i nu este c?s?torit?. Asemenea situa?ii nu mai sunt supuse, ca alt?dat?, oprobriului public nici atunci c?nd cuplul e homosexual – ?i, at?t timp c?t regulile comportamentului civilizat sunt respectate, nu v?d de ce n-am avea fa?? de aceast? ?uniune liber?”, cum i se spune (termenul mai vechi de concubinaj p?streaz? o nuan?? peiorativ?), exact aceea?i considera?ie ca fa?? de o uniune legalizat? la prim?rie. Mai mult, exist? situa?ii ?n care uniunea r?m?ne liber? ?i atunci c?nd apar copiii. Poate c? singura problem? serioas? este aceea a drepturilor de mo?tenire. ?n Occident (?n Fran?a, de exemplu), exist? o form? de legalizare a rela?iei care rezolv? problema – dar nu ?tiu dac? noi avem ceva similar.Cu toate astea, mai ales partea venusian? a cuplului t?nje?te adesea poate nu at?t dup? institu?ia logodnei ?i a c?s?toriei, c?t dup? ceremoniile care, ?n mod tradi?ional, le ?nso?esc. Oricare ar fi motivul, ?nc? se petrec suficient de multe logodne ?i c?s?torii ca s? le aloc?m ?i ?n aceast? edi?ie spa?iul cuvenit. Iar dac? dup? o perioad? de uniune liber? (foarte util? de altfel ca test, ca prob? pentru via?a ?n comun) urmeaz? o c?s?torie, am putea spune c? aceast? perioad? e ca o logodn? prelungit?… Dup? cum uniunea liber? durabil? nu e dec?t o c?s?torie f?r? acte.Logodna?n zilele noastre, a?adar, logodna este mult mai pu?in important? ?i nu creeaz? acelea?i obliga?ii ca alt?dat?. La ?nceputul secolului, doi ?ndr?gosti?i a c?ror logodn? nu avusese ?nc? loc nu puteau s? se vad? dec?t ?n prezen?a p?rin?ilor sau a unei ter?e persoane. Rareori puteau s? ias? ?n lume numai ei ?i era exclus, de pild?, s?-?i petreac? vacan?a ?mpreun?.Tinerii de ast?zi locuiesc singuri ?n ora?e – ?n camere ?nchiriate sau la c?mine. Desp?r?i?i de p?rin?i, ei au, ?n consecin??, infinit mai pu?ine restric?ii de comportament. Nu se mai pune problema, de exemplu, s? cear? permisiunea s? ias? ?n ora? cu cineva. Se ?nt?mpl? ca t?n?rul s? cunoasc? de mult? vreme o fat? ?i s? treac? drept logodit ?n ochii colegilor, ?n timp ce binecuv?ntarea p?rin?ilor e ?nc? ?n stadiul de proiect.O c?s?torie se poate face ?i f?r? logodn?, dar deocamdat? lucrul acesta nu a devenit… o regul?! Dimpotriv?, ?n unele familii logodna este un eveniment ?ndelung chibzuit ?i pe care nu se cade s?-l tratezi cu superficialitate. Alt?dat?, logodna nu se rupea dec?t rar, dintr-un motiv ?ntr-adev?r foarte serios. Se ajungea astfel ca, dup? un schimb de cadouri rituale ?i dup? scurgerea unui anumit interval, s? se oficieze c?s?toria ?n ciuda eventualelor ne?n?elegeri ivite ?ntre logodnici, ne?n?elegeri ce se amplificau apoi de-a lungul ?ntregii vie?i. ?n majoritatea cazurilor, ?n urma ruperii logodnei fata r?m?nea dezonorat? pe via??. Ast?zi se poate desface o logodn? f?r? mari probleme. Este infinit mai bine dec?t s? faci o c?s?torie nereu?it?. Desigur, ruperea logodnei are consecin?e de ordin sentimental, financiar, familial sau, ?n comunit??ile restr?nse, mai ales, social, dar importan?a real? a acestor nepl?ceri este mult mai mic? dec?t traiul ?n comun a dou? fiin?e sortite s? nu se poat? suferi o via?? ?ntreag?.Un logodnic dezam?git, o logodnic? ?n?elat? nu trebuie s? ur??easc? amintirea unor zile totu?i frumoase (lucru valabil, desigur, ?i pentru partenerii nelogodi?i ai oric?rei rela?ii de cuplu). Un om bine-crescut nu comenteaz? cu nimeni motivele care l-au determinat s? se despart? de prietena sau prietenul s?u.C?s?toriaDin fericire, nu toate primele iubiri sf?r?esc prost ?i multe se termin? cu nun?i. ?i iat? c?, ?ntr-o bun? zi, cei doi parteneri sau logodnici devin so?i ?cu acte ?n regul?” f?r? ca ei s? fie mai pu?in ?ndr?gosti?i, dar av?nd, poate, ceva mai mult? maturitate ?i mai mult? responsabilitate fa?? de via??. Nu-i vom mai vedea plimb?ndu-se str?ns ?nl?n?ui?i pe strad? sau prin parcuri, ci doar ?in?ndu-se de m?n? – pentru c? au ?n?eles c? farmecul ?i tandre?ea sentimentelor nu trebuie afi?ate ?n public. Nu se vor mai ?mbr??i?a la fiecare col? de strad? ?i nu se vor mai s?ruta ?n metrou sau ?n autobuz! Au renun?at s? foloseasc? ?n alt? parte dec?t la ei acas? poreclele nostime de care se amuza ?ntregul anturaj. Nu se mai las? a?tepta?i c?te o jum?tate de or? pe strad?; au ?ncetat s? mai cread? micile b?rfe ?optite de colegi pe seama partenerului, vorbe care-i f?ceau s? se certe la infinit. Sunt ?mpreun? ?i nu se mai ocup? dec?t de ei ?n?i?i, ?ncerc?nd s? r?m?n?, ?n ciuda gelo?ilor ?i a curio?ilor, un cuplu unit. Tinerii afl?, mai bine zis ?nva??, c? dragostea nu se hr?ne?te cu aer, ci se creeaz? ?i se recreeaz? continuu, prin micile gesturi tandre de fiecare zi. ?i el, ?i ea trebuie recuceri?i mereu – iat? un adev?r care st? la baza c?s?toriilor sau uniunilor libere reu?ite pe care le admir?m. Cuplul nostru ?n?elege repede c? sur?sul ?i buna dispozi?ie sunt indispensabile pentru a duce o via?? ?n comun. To?i avem momente de indispozi?ie sau de sup?rare, dar secretul este s? ?tii s?-l faci pe cel?lalt s? le uite. Dac? ai reu?it – o va face ?i el alt? dat?, ?n situa?ii similare. S? te ar??i acas? mereu indispus, s? adop?i o ?inut? mai mult dec?t neglijent?, s? la?i s? treac? s?rb?torile ?i anivers?rile f?r? s? le transformi ?n adev?rate evenimente sunt ?n aparen?? lucruri m?runte, dar ele vor duce ?n mod cert la dispari?ia minunatei, mistuitoarei iubiri de odinioar?.Traiul ?n comun trebuie s? creeze o intimitate f?r? ascunzi?uri ?i f?r? minciuni. Ceea ce nu ?nseamn? c? sinceritatea justific? gesturile brutale sau nervoase ?i nici cuvintele grosolane.B?rbatul n-ar trebui s? afle niciodat? micile secrete cosmetice ale partenerei sale, iar aceasta n-ar face r?u dac? ?i-ar a?tepta partenerul ca pe un posibil admirator, ce ar surprinde-o la buc?t?rie, cu un ?or? cochet, asortat la unul din tricourile (curate ?i dr?gu?e!) pe care le poart? numai ?n cas?.O b?tr?ne?e fericit? ?n comun nu este un dar al zeilor, ci rezultatul unor ani ?ndelungi de respect, de bun?voin??, de dragoste ?i mai ales de toleran?? din partea am?ndurora. S? accept?m un adev?r care e ?nsu?i secretul unei existen?e senine. Nu po?i avea totul ?n via??: ?i avantajele de care te-ai bucurat la p?rin?i, ?i m?ndria unui c?min al t?u. C?te c?snicii ?i rela?ii de cuplu nu se destram? din cauza fatalei formule: ?Eu plec la mama”!Avem un copil!Iat? o problem? cu adev?rat serioas?Venirea pe lume a unui copil este un prilej de mare bucurie ?ntr-o familie. Dar s? ai copii ?nseamn? ?n acela?i timp s?-?i asumi o mare r?spundere ?n ce prive?te delicata misiune de a-i cre?te ?i educa.Copilul poart? ?n germene toate poten?ialit??ile vie?ii sale de adult, pe cele bune ?i pe cele rele.Primii ani de existen?? vor fi decisivi pentru ?ntreaga sa via??.La o maternitate, patru copila?i de cur?nd n?scu?i st?teau la o parol?. Trei erau feti?e - ?i nu l-au crezut pe al patrulea c?nd le-a spus c? el e b?ie?el.- Bine, am s? v? dovedesc!D?nd la o parte p?turica de pe el, a zis:- Poftim... cior?pei alba?tri!Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUCa s? educi un copil trebuie s? fii tu ?nsu?i educat – ?i c?nd spun educat nu m? refer la faptul de a ?ti s? salu?i ?i s? m?n?nci corect sau de a avea studii superioare, ci la acea ?tiin?? (art?) de a cre?te un copil. Exist? copii prost-crescu?i proveni?i din mediile cele mai rafinate ?i copii cu un comportament minunat, educa?i ?n familii dintre cele mai modeste.Nu putem aprofunda aici aceast? problem? vital?, tratat? ?n nenum?rate lucr?ri de specialitate; ne vom opri numai asupra c?torva reguli – u?or de re?inut, dar foarte greu de aplicat consecvent.P?rin?ii – un modelC?nd trebuie ?nceput? educa?ia copilului?–?Cu dou?zeci ?i cinci de ani ?naintea na?terii lui, r?spunde un psiholog, rostind un adev?r esen?ial. C?nd trebuie ?nv??at un copil s? asculte muzic? simfonic?? Este ?ntrebat? mama unui adolescent cu o comportare deosebit de pl?cut?.–?Din ziua ?n care se na?te! ?nainte de culcare, ?i puneam un CD cu muzic? clasic?, mai t?rziu nu putea adormi f?r? ea, iar acum ascult? c?nd dore?te (?i dore?te adeseori). De ce cite?te copilul, de ce iube?te florile ?i animalele, de ce nu minte ?. A. M. D.? Pentru c? ?i noi facem la fel, este de obicei r?spunsul p?rin?ilor.Dar exist?, din p?cate, ?i numeroase exemple de copii care nu-?i imit? deloc p?rin?ii. Noi citim – lui nu-i plac c?r?ile; noi muncim, ?i d?m tot ce-i trebuie – ?i el are note proaste; noi nu bem, nu fum?m – ?i el e toat? ziua prin baruri. S? fie clar, copilul, mai ales c?nd e mic, nu este vinovat! Au intervenit gre?eli de educa?ie. Vinova?i sunt numai p?rin?ii, care nu au ?tiut la vreme s?-i ?nve?e pe copii ?s?-i imite”. Din mil? ?i din dragoste prost ?n?eleas?, i-au scutit de orice efort ?i i-au l?sat s? fac? tot ce au vrut. C?nd ne este ?mil?” de copil, s? ne g?ndim la consecin?e. ?l vom trimite la ?coal? chiar dac? afar? plou? cu g?leata, nu-l vom scuti de orele de educa?ie fizic? ?i nu ne vom certa mereu cu profesorii pentru c?-i dau note proaste. Notele se iau, nu se dau!Dar tot o gre?eal? este excesiva ?i interminabila moral? f?cut? copiilor, mai ales c?nd nu are o leg?tur? conving?toare cu comportamentul p?rin?ilor. Copiii sunt dispu?i s?-?i imite p?rin?ii ?n ceea ce fac, nu ?n ceea ce spun! Cum s? ?nve?i un copil s? se poarte corect la mas? c?nd tu ?nsu?i mesteci zgomotos, cum s?-l ?nve?i s? fie punctual c?nd tu e?ti ve?nic ?n ?nt?rziere?De la v?rste fragede, cei mici ??i fac idoli din p?rin?i. Feri?i-v? s?-i dezam?gi?i! G?ndi?i-v? numai la ce crunt? deziluzie ?i ve?i supune c?nd, devenind mai mari, vor realiza c? doar ei nu au voie s? mint?, doar ei trebuie s? se spele seara pe din?i, doar ei sunt obliga?i s? vorbeasc? frumos. Dac? p?rintele nu face el ?nsu?i tot ceea ce-i pretinde copilului, nu poate fi vorba de educa?ie.Deprinderile muncii intelectuale ?i fizice se cultiv? la copil ?nc? de la v?rste fragede. Celui mic ?i este lene s? citeasc?, prefer? ecranul computerului sau al televizorului ?i atunci adultul va recurge la un mic ?iretlic: ?i va citi el ?i va l?sa inten?ionat povestea neterminat? ?n momentul cel mai interesant. Este de altfel absolut esen?ial ast?zi, c?nd exist? at?tea ?ecrane” infinit mai tentante, s? i se insufle copilului, de c?nd e foarte mic, bucuria lecturii – ?i primul lucru pe care-l poate face p?rintele, ?nainte ca cel mic mic s? poat? citi, este s? r?sfoiasc? ?mpreun? cu el c?r?i ?i s?-i citeasc?. Dup? cum ?i va da ?n grij? mici treburi ?n cas? (de pild?, s? spele farfuriile), pe care copilul le va face la ?nceput din amuzament, iar apoi din obi?nuin??.Pedepsele. Pedagogia modern? este ?n general ?mpotriva pedepselor, ?n special ?mpotriva celor corporale, ?i cu acest lucru sunt absolut de acord. Totu?i, dac? ne hot?r?m s? pedepsim copilul dup? ce am reflectat calm, nu prad? nervilor ?i furiei oarbe atunci s-o facem. Un principiu de educa?ie spune: ?S? nu amenin?i niciodat? un copil c?-l arunci pe geam, deoarece, dac? ai spus-o, trebuie s?-l arunci!”Certurile ?n cas?. S-au f?cut teste care au demonstrat c?, ?ntr-o cas? unde domne?te o atmosfer? ?nc?rcat? de certuri ?i ur?, florilor de interior nu le merge bine. De ce ar reac?iona un copil altfel? Nu trebuie s? citim c?r?i savante ca s? ?n?elegem c? numai o atmosfer? calm? este favorabil? dezvolt?rii normale a unui om. Bunicile, m?tu?ile sunt de nepre?uit ?ntr-o cas? cu un copil, a?a c? de ce nu le-am trece cu vederea micile sl?biciuni datorate v?rstei, ?n loc s? ne enerv?m permanent, provoc?nd scandaluri interminabile?For?a exemplului. Dac? din anumite motive ?i ceri unui copil s? spun? o minciun?, de exemplu s? r?spund? la telefon c? nu e?ti acas?, el va descoperi imediat ?n asta un mijloc comod de a ie?i din orice ?ncurc?tur?. ?i cum vor proceda p?rin?ii pentru a-l convinge c? exist? minciuni conven?ionale permise ?i altele grave, nepermise? Adev?rul este pentru copii absolut. Ce devine absolutul dac? exist? dou? feluri de adev?r? (Vezi p. 86.)Mai sunt multe domenii ?n care exemplul p?rin?ilor este deosebit de important. Prin natura sa, copilul nu este politicos. E un mic egoist c?ruia experien?a deocamdat? restr?ns? nu i-a demonstrat necesitatea bunei cre?teri ?n societate. Copilul consider? c? bunele maniere formeaz? un sistem inventat de cei mari pentru a-i face lui via?a amar?. C?nd i se cere pentru a suta oar? s? salute, s? ?ntind? m?na, s? tac?, ?n vreme ce adul?ii nu fac a?a ?ntotdeauna, toate aceste reguli devin pentru el, pe drept cuv?nt, vorbe goale.?ntr-o zi, ie?ind dintr-o cofet?rie, am ?inut o clip? u?a pentru un copil care tocmai intra, ?nso?it de bunica lui. B?ie?elul s-a oprit, s-a uitat la mine, a z?mbit ?i a spus: s?rut m?na, mul?umesc! Dac? a? fi v?zut un OZN nu a? fi fost mai mirat?, cu toate c? reac?ia copilului fusese normal?. Eu ?ns?, din p?cate, n-am mai ?nt?lnit-o.Cuvinte st?lcite. ?nc? de c?nd copilul ?ncepe s? vorbeasc?, el trebuie ajutat s? se exprime normal. S?-l corect?m ?n permanen?? ?i s? nu accept?m cuvintele st?lcite sub pretextul c? sunt dr?gu?e. Obiceiul de a numi totul ?n jur prin diminutive sau onomatopee, astfel c? m?ncarea e papa, laptele e l?ptic, br?nza e br?nzic?, p?inea e p?inic?, c?inele este ham-ham, pisica – miau, vaca – muu etc., va obliga copilul ajuns la v?rsta ?colar? s? mai ?nve?e o limb?, pentru c? altfel va deveni ridicol ?ntre colegii lui, crescu?i de p?rin?i cu mai mult? minte…Ordine absurde. Nu numai ?n domeniul vocabularului este important? respectarea personalit??ii ?n devenire a copilului. Ordinele date f?r? sens, f?r? alt scop dec?t acela de a stabili autoritatea p?rin?ilor, sunt imediat percepute ca atare de c?tre copil ?i ?executate” ?n consecin??! S?-l opre?ti s? se joace numai pentru c? a?a ai tu chef este o ofens? adus? sufletului delicat al copilului, iar s? repe?i deseori aceast? interdic?ie ?i provoac? o revolt? justificat?, care-l va ?nr?i de mic.?Te rog frumos”. Unui copil trebuie s? i se mul?umeasc? dup? ce a fost rugat s? fac? un serviciu oarecare. Dac? p?rin?ii neglijeaz? aceast? datorie, copilul nu va ?nt?rzia s? conchid? c? polite?ea se ?mparte ?n mod ciudat ?n aceast? lume ?i nu se va ?ndr?gosti niciodat? cu adev?rat de magicele cuvinte: Te rog frumos! Mul?umesc foarte mult! ?i c?t de greu ?i va fi f?r? ele ?n via??!Comunicarea. Pentru a p?trunde ?n mintea ?i ?n inima unui copil, cea mai bun? cale este s? ne imagin?m c? suntem de v?rsta lui. Acest efort ne va permite s? ?n?elegem problemele care-l fr?m?nt?, s? avem r?bdare ?n fa?a nevoii lui de a pune ne?ncetat ?ntreb?ri ?i s? motiv?m c?t mai logic sfaturile pe care i le d?m. Chiar ?i noi, maturii, avem nevoie mereu de cineva cu care s? st?m de vorb?, care s? ne sf?tuiasc?, el de ce n-ar avea?A sta de vorb? nu ?nseamn? ?ns? a ne b?rfi familia, colegii, prietenii ?n fa?a copilului. Un om bine-crescut n-o va face de fapt niciodat?. Dac? se ?nt?mpl? s? deschidem mereu discu?ia pe aceast? tem?, ?n cur?nd o va face ?i copilul. ?i atunci s? nu ne mire faptul c? nu ne mai intr? nimeni ?n cas?, chiar dac? locuim ?n centru; ?n realitate ne purt?m ca la mahala!?n?elepciune ?i tact. Ca toate treburile ?ntr-adev?r serioase, educa?ia este un lucru foarte dificil, dar plin de satisfac?ii c?nd reu?e?ti. Dac? nici noi n-am fost tipul copilului model, sau chiar dac? am fost, n-avem dreptul s? lu?m ?n tragic micile pozne ?i tr?sn?i inerente copil?riei. Trebuie, dimpotriv?, s? ne spunem cu ?n?elepciune c? ele caracterizeaz? aceast? v?rst?. Bine?n?eles c? vom lua m?suri dac? obr?zniciile merg prea departe, dar, chiar ?i ?n acest caz, vom miza pe puterea de ?n?elegere a pu?tiului, metod? infinit mai eficient? dec?t cea dictatorial?. O explica?ie ?n c?teva cuvinte este ?n aceast? situa?ie mai potrivit? dec?t o criz? de nervi. S? nu insist?m totu?i dac? nu l-am convins din prima ?ncercare, ci s? revenim alt? dat?, cu mai multe argumente. Sau, ?n loc s? ?ip?m permanent ?nu pune m?na!”, mult mai practic ar fi s?-i ?ndep?rt?m din cale obiectele pe care nu are voie s? le ating? – cum ar fi o crati?? cu ap? clocotit? sau o statuet? valoroas?.P?rin?ii care se preocup? de viitorul copiilor lor nu le permit niciodat? s? treac? u?or peste problemele ce ?in de onoare, cinste, curaj etc. ?nc? de la v?rsta ?colar? se disting foarte bine cei care dau din coate f?r? scrupule, cei care se ?mping cu tot dinadinsul ?n fa??, cei care practic? dela?iunea, cei care lingu?esc – defecte grave, ce se vor amplifica ?n timpul vie?ii. S? le observ?m la vreme ?i s? le corect?m cu tact.Banii ?i caracterulO problem? important? ?n via?a oamenilor sunt banii: nu numai pentru cei mari, dar ?i pentru copii.Cum s?-i convingi c? ?n via?? sunt lucruri mai pre?ioase dec?t valorile materiale, lucruri care nu pot fi ob?inute cu bani? Da?i copilului exemplul casei incendiate – situa?ie c?nd dispare tot ce ai str?ns o via??, iar omul se salveaz? numai cu ce are ?n minte ?i astfel o poate lua de la cap?t – sau orice alt exemplu v? convine.Dar copilul tr?ie?te ?n societate, tenta?iile sunt mari, unii colegi au haine ?i juc?rii frumoase, computere performante ?i telefoane de ultim? genera?ie, ??i petrec vacan?ele ?n str?in?tate, vin la ?coal? cu ma?ina etc. Cum s?-l faci s? ?n?eleag? aceast? nedreptate: c? al?ii au tot ce-?i doresc, iar el nu?! Cum s?-l convingi c? pe lumea asta banii nu sunt totul?A tr?i frumos nu este sinonim cu a avea bani. ?i ?n acest domeniu, ca ?i ?n altele, exist? din partea acelor p?rin?i care nu ?tiu ei ?n?i?i s? tr?iasc? frumos cel pu?in dou? comportamente gre?ite, nocive am?ndou? dezvolt?rii copilului atunci c?nd cei mari dep??esc o anumit? limit?. ?nainte de a le enun?a, s? preciz?m c? dac? adul?ii nu ?tiu s?-?i chibzuiasc? bine veniturile ?i oric?t ar avea nu le este suficient, atunci nici tinerii nu vor ?ti ce s? fac? mai t?rziu cu banii c??tiga?i. Dac? ai o camer?, vrei un apartament, dac? l-ai dob?ndit, vrei ?i o c?su?? de vacan?? ?.a.m.d. Este foarte bine s?-?i dore?ti mereu ceva, nu aici e problema; important este s? po?i ob?ine ceea ce ??i dore?ti cu mijloace cinstite. ?i mai ales s? ?tii s? stabile?ti ordinea priorit??ilor atunci c?nd vrei ceva cu tot dinadinsul.Nu avem bani… Prima atitudine gre?it? la care m? refeream este a p?rin?ilor care nu ofer? copiilor nici m?car strictul necesar, lament?ndu-se permanent c? nu au de unde. Copilul va ?n?elege, va fi de bun?-credin??, va renun?a la orice preten?ie. Dar dac? tot l-am implicat ?n probleme care nu-l privesc, va protesta la un moment dat ?mpotriva vitrinei cu bibelouri, pentru care se fac at?tea sacrificii ?i pe care el o detest?, sau va observa c? se cheltuie?te prea mult pe b?utur? ori pentru coafor, iar el nu are bani nici de o carte.… Avem prea mul?i. Cel?lalt comportament, la fel de des ?nt?lnit, este al p?rin?ilor martiri: noi nu am avut (sau am avut, nu conteaz? motiva?ia), a?a c? s? aib? (?i) el, s? nu-i lipseasc? nimic, noi doar pentru el muncim. Dac? ?n primul caz riscurile deform?rii caracterului sunt relativ mici, pentru c? de obicei cel frustrat se ambi?ioneaz? s? aib? c?t mai cur?nd propriile sale venituri, ?n cel de-ai doilea caz urm?rile sunt foarte grave. Pentru c? pu?tiului i se cuvine totul, cei mari trudesc din greu pentru a ob?ine banii cu care s?-i satisfac? toate mofturile. Ei nu mai au timp s?-l ?i educe ?i nici nu mai au putere s? stea de vorb? omene?te cu el. R?mas singur, copilul ??i va stoarce creierii ce s? le mai cear? ?i ce s?-?i mai doreasc?. Este infinit mai pl?cut s? pretind? dec?t s? ?restituie”, adic? m?car s? ?nve?e bine la ?coal?. Astfel de situa?ii au ?ntotdeauna un final dramatic. P?rin?ii care s-au sacrificat se vor sim?i nedrept??i?i, deoarece nimeni nu le va r?spl?ti eforturile; spre marea lor surprindere, copiii ajun?i adul?i le vor face repro?uri: ?Eu eram copil, v-a?i luat dup? mintea mea s?-mi cump?ra?i smartphone c?nd eu abia dac? ?tiam cifrele?!” sau ?Cu banii da?i pe trenule?ele scumpe pe care mi le-a?i luat c?nd eram mic putea?i s?-mi pl?ti?i un profesor de francez? sau alt? limb? str?in? ?i realizam ceva ?n via??” etc. Etc. P?rin?ii se vor ap?ra la r?ndul lor, spun?nd c? ei au ?ncercat s?-l ?nve?e c?t mai multe lucruri: ?i pian, ?i vioar?, ?i tenis, ?i limbi str?ine, ?i matematic?, dar ?nu s-a prins nimic de el”. Banii nu sunt importan?i dec?t atunci c?nd nu-i ai! Deci s? chibzuim bine ce facem cu ei, ca s? nu ne am?rasc? via?a, ci s-o fac? agreabil?.Realitatea este c? de copil se ?prinde” ?ntotdeauna ceva cu condi?ia ca p?rin?ii s? se g?ndeasc? la viitorul lui ?i, mai ales, s? fie consecven?i ?i perseveren?i c?nd ?i pretind un efort intelectual. Smartphone-ul nu trebuie cump?rat doar pentru c? este scump ?i copilul ?i-l dore?te pentru joac?. S?-l ?nv???m s? ??nve?e” s? g?ndeasc?, s?-?i fac? lec?iile ?i abia apoi s? se joace. Nu trebuie s? ne l?s?m intimida?i de aceste aparate sofisticate ?i s? credem c? fiul nostru e un geniu pentru c? ?tie s? le manevreze, ?n vreme ce la ?coal? are numai note proaste. Ele trebuie s?-i dezvolte g?ndirea, nu pur ?i simplu s?-l distreze.Toate lucrurile se fac cu r?bdare ?i la timpul lor. R?bdare trebuie s? avem ?i c?nd ?i angaj?m un profesor de limbi str?ine, de pian sau de orice altceva. Dac? renun??m la ace?ti profesori deoarece copilul se revolt? c? e ?ntrerupt de la joac?, nu putem avea preten?ia c? l-am educat, iar repro?urile lui, c?nd se face mare, sunt justificate.C?nd vom ?n?elege c? nu este vina copilului c? a ajuns un neispr?vit, ci numai a adul?ilor care l-au crescut? S? nu uit?m c? cei mai severi judec?tori ai gre?elilor noastre sunt propriii no?tri copii. M? refer, bine?n?eles, la copiii ?nzestra?i cu o judecat? s?n?toas?…?n familie ?i ?n vizit?S? revenim la via?a ?n familie. Trebuie s?-i ?nv???m pe copii cum s? se ?mbrace, cum s? m?n?nce, cum s? salute ?i s?-i convingem c? acestea sunt tot at?t de importante pentru ei ca ?i pentru ceilal?i. P?rin?ii trebuie s? aib? grij? ca lingura s? fie dus? la gur? cu v?rful ?nainte, ca tac?murile s? fie ?inute corect, ca ?nghi?iturile s? fie mici, gura ?nchis? ?n timp ce mestec?, buzele ?terse dup? ce bea, coatele nesprijinite pe mas? etc. S? nu-i l?s?m pe copii s? se joace cu m?ncarea ?i s? nu le permitem s?-i ?ntrerup? pe adul?i c?nd ace?tia spun ceva. Dar nici adul?ii nu le vor t?ia mereu vorba cu un: ?Las?-m? cu prostiile tale!”Vre?i s? ave?i un copil care va reu?i sigur ?n via??? Obi?nui?i-l s? se uite z?mbind ?n ochii interlocutorului. V? garantez c? efectul este miraculos!S-a renun?at de mult la obiceiul de a li se da s? m?n?nce copiilor mici ?n camera lor, dar asta nu le d? dreptul s? tulbure mesele familiale. Este important s? ne lu?m m?suri ?n plus c?nd mergem cu ei la restaurant sau ?ntr-un loc public, ceea ce, la drept vorbind, nu e chiar indicat, c?ci riscurile sunt considerabile. De altfel, nici pentru ei nu este chiar o pl?cere. Nu po?i cere unui copil, chiar bine educat, s? cunoasc? toate subtilit??ile comportamentului la mas? ?i exist? mereu pericolul s? gre?easc?, iar noi s? ne enerv?m. La fel stau lucrurile ?n situa?ia invita?iei la cineva acas?. Dac? nu e vorba de o invita?ie la prieteni foarte buni sau dac? pu?tii nu au crescut destul ca s? fie interesa?i de conversa?ia adul?ilor, vom evita s?-i lu?m cu noi. Petrecerile pentru copii sunt altceva. La astfel de vizite ?i vom conduce ?i, dac? st?p?na casei propune acest lucru (doar atunci!), ?i vom l?sa singuri. La ora fixat? de gazd? vom veni s?-i lu?m, f?r? a ?nt?rzia.Mai mul?i copii. Un pedagog cunoscut spunea c? dec?t s? ai un singur copil mai bine s? nu ai niciunul… ?n familiile cu doi sau mai mul?i copii se creeaz? de obicei un climat mult mai favorabil educa?iei prin ceea ce numim camaraderie, atenuare a egoismului ?i dorin?a de a fi de folos celorlal?i. Dar dac? p?rin?ii cu mai mul?i copii au bucurii mai mari, ei au ?i obliga?ii mai mari. ?n primul r?nd au datoria de a fi la fel de drep?i fa?? de to?i, de a nu avea un copil preferat; apoi, de a avea grij? ca niciunul dintre copii s? nu aib? asupra celorlal?i o influen?? proast?.S?-?i petreci copil?ria printre fra?i ?i surori ?nseamn? s? treci printr-o ?coal? ?nalt? de camaraderie ?i fairplay. Re?ine?i un principiu ?sf?nt” de educa?ie: ?ntr-o cas? cu trei membri de familie – tat?l, mama ?i un copil – o ciocolat? se ?mparte ?n trei; ?ntr-o cas? cu zece membri, se ?mparte… ?n zece. Trebuie deci s?-i obi?nuim pe copii, ?nc? din primii ani, nu numai s?-?i revendice drepturile, ci ?i s? aib? grij? de ceilal?i.Cum ne botez?m copiii??n multe familii, bucuria de a avea un copil ?ntunec? min?ile… Din dorin?a de a-?i exterioriza aceast? bucurie, p?rin?ii se hot?r?sc s?-i g?seasc? un prenume c?t mai original. S? nu uit?m ?ns? c?, potrivit legii, numele poate fi schimbat doar la v?rsta de optsprezece ani. S? ne g?ndim bine c?nd botez?m copilul, nel?s?ndu-ne influen?a?i de filmele v?zute sau de ultimul roman citit. Cum v? sun? Gaviota sau Esmeralda Asaftei? Cred c? nu v? plac nici Traian-Decebal, nici Domni?a-Rom?nia. ?i totu?i sunt nume strict autentice!Diminutivele nu au ce c?uta ?n certificatele de na?tere dec?t dac? ele au devenit nume de sine st?t?toare (ca Petru?a, M?riuca). Chiar dac? noi nu ne putem imagina acest lucru c?nd copilul e mic, el cre?te ?i… devine doamna ministru Suz?nica Popescul Este infinit mai u?or s? te plimbi prin via?? c?nd te nume?ti Elena sau Maria.Dac? nu v-am convins, r?sfoi?i ?ntr-o zi cartea de telefon – v? ve?i amuza copios. Noi ne distr?m, dar cei pe care-i cheam? Agamemnon, Sarmisegetuza, Poiesis, Lefteri?a, Candida, Semiramida, Afrodita, Celmic sau Lep?du?a au privit oare lucrurile cu aceea?i senin?tate?Cu speran?a c? v? vor ajuta c?ndva, v? propun c?teva nume care mie personal mi se par frumoase: Anastasia, Br?ndu?a, Catinca, Clara, Claudia, Cristiana, Flavia, Ilina, Ilinca, Ligia, M?lina, M?riuca, Ozana, Sabina, Sandra, Voichi?a; Alexander, Andrei, Claudiu, Cristian, Drago?, Horia, Luca, Marius, Matei, Remus, Toma, Tudor, Vlad.Traiul ?n comun ?i conflictul dintre genera?iiIdeal ar fi ca tinerii care ??i ?ntemeiaz? o familie s? locuiasc? separat. Sau, mai plastic exprimat, tinerii trebuie ?s?-?i ia zborul” c?nd devin independen?i material fa?? de p?rin?i. Acolo unde din motive obiective, s? zicem criza de locuin?e, tr?iesc ?mpreun? p?rin?i ?i copii, bunici ?i nepo?i, soacre, nurori ?i gineri, ?ntr-un cuv?nt, persoane apar?in?nd unor genera?ii diferite, conflictele sunt inevitabile, ba uneori devin foarte grave. E important totu?i ca ?r?zboiul” inerent dintre genera?ii s? fie suportabil.Via?a ne arat? c? tinerii se caracterizeaz? prin energie ?i ini?iativ?, iar b?tr?nii, datorit? experien?ei, prin pruden?? ?i ne?ncredere ?n fa?a oric?rei schimb?ri. ?ncerca?i s? arunca?i scrinul demodat al bunicii pentru c? ocup? prea mult loc… Nici nu vreau s? m? g?ndesc ce ar ie?i de aici! Aproape toate conflictele se nasc din certitudinea fiec?ruia c? el are dreptate. Totu?i, cu umor ?i cu indulgen?? de ambele p?r?i, ?n?elegerea care nu trebuie s? lipseasc? dintr-o cas? va fi posibil?.At?ta vreme c?t copiii sunt mici, deciziile p?rin?ilor au caracter de lege. C?nd copiii se fac mai mari ?i tr?iesc sub acela?i acoperi? cu adul?ii, nu mai avem de-a face cu o rela?ie de subordonare. Consecin?ele acestei st?ri de lucruri se v?d ?nc? din clipa ?n care un cuplu t?n?r se mut? laolalt? cu p?rin?ii unuia dintre so?i. Respectul, polite?ea, dragostea exist?, dar exist? ?i micile frecu?uri ale vie?ii cotidiene. Cei ?n v?rst? trebuie s? se conving? de un lucru: perpetua reamintire ?i invocare a vremurilor de alt?dat? nu va rezolva problemele vremurilor actuale. Mai bine ?i-ar aduce aminte c? ?i tinere?ea lor a fost lipsit? de griji, pe care le l?sau ?n seama p?rin?ilor; ?i atunci poate c? ar renun?a la proasta dispozi?ie ?i permanentele repro?uri, ?n favoarea unei atitudini mai agreabile.Chiar dac? cei v?rstnici au avut o via?? mai grea, acesta nu e un motiv ca tinerii ?s? isp??easc?”. ?Voi ave?i de toate, noi am pornit de la lingur?…” ?Ei ?i ce – r?spunde t?n?rul certat c? ?i-a luat, din salariu, o camer? de filmat ?n rate –, acum avem linguri destule!”Cheltuielile curente ale caseiO familie numeroas? va ?ncerca s? elimine, pe c?t posibil, motivele de certuri nesf?r?ite. Nu se va l?sa ?n voia sor?ii problema cheltuielilor curente. Cei tineri au, mai totdeauna, bani mai pu?ini ?i nevoi mai mari. Ei vor ?i m?ncare bun?, ?i haine frumoase, ?i vacan?e pl?cute; vor s? mearg? ?n vizite ?i s?-?i primeasc? prietenii; vor s? se duc? la spectacole ?i s?-?i cumpere aparatur? electronic? performant?. ?i c?te nu mai vor… Plata telefonului, a luminii, a chiriei sau a repara?iilor din cas? ?i plictise?te ?i-i irit?.Un adev?r acceptat de toat? lumea este acela c? noi, rom?nii, nu ?tim s? ne cre?tem copiii, c? nu-i preg?tim pentru via??. Istoriile din via?a unor occidentali foarte boga?i, care ??i las? fiii ?i fiicele s? c??tige un ban cinstit (o dat? cu independen?a fa?? de p?rin?i) v?nz?nd ziare sau distribuind lapte, nu sunt inven?iile unor ziari?ti dornici de senza?ional.Dac? suntem din cale-afar? de ?ng?duitori cu preten?iile adolescentului, d?ndu-i bani pentru cosmetice scumpe, cluburi costisitoare, haine elegante etc., s? nu ne mir?m c?, atunci c?nd va avea serviciu, va fi tare nemul?umit de salariu. Va observa cu uimire c? banii de buzunar au devenit mult mai pu?ini de c?nd munce?te… ?i va fi nefericit. Vina o poart? ?ns? tot p?rin?ii.Revenind la traiul ?n comun, vom constata c? e normal s? stabilim ?nc? de la ?nceput obliga?iile materiale ce revin fiec?rei familii ?n parte. Un caiet de socoteli ?inut zilnic de persoana care face menajul (mama, nora, bunica, m?tu?a etc.) este indispensabil. De asemenea, v? sf?tuiesc s? ave?i plicuri pe care s? scrie?i: lumin?, telefon, chirie, ?ntre?inere – unde s? pune?i chitan?ele ?i banii necesari pentru luna ?n curs. Fire?te, ?n ziua de azi ?caietul cu socoteli” poate fi un document electronic, iar ?plicurile” pentru plata utilit??ilor, f?cut? direct din contul bancar ?n care primim salariul sau pensia, pot fi foldere ?n calculator, unde salv?m dovezile, de asemenea electronice, ale tranzac?iilor. Dar acestea sunt doar variante moderne de aplicare a aceluia?i principiu.O polite?e elementar? cere ca tinerii s?-?i pl?teasc? ?n mod corect partea ce le revine ?i s? ?ntrebe cu c?t trebuie s? contribuie c?nd intervine o cheltuial? suplimentar?. P?rin?ii pot, la r?ndul lor, s?-i mai… ierte, s?-i mai ajute, dar aceste gesturi nu sunt obligatorii ?i v?rstnicii vor renun?a la ele dac? nu li se mul?ume?te frumos de fiecare dat?.Mary Poppins sau st?p?na caseiO cas? este condus? de obicei de c?tre o singur? persoan?, pe care o numim gospodina sau st?p?na casei. Chiar dac? aceasta e foarte muncitoare, organizat?, econoam?, bl?nd?, ?nzestrat? cu umor, s? n-o transform?m ?ntr-o sclav? sau, mai frumos spus, s? ne g?ndim c? nu poate face minuni ca Samantha ori Mary Poppins. Polite?ea nu este o hain? pe care o ?mbraci doar la zile festive, c?nd ie?i ?n lume! Vom avea grij? ca, ?n afar? de noi, ?i copiii no?tri, pe care-i l?s?m pe capul acestei persoane ce munce?te incredibil de mult, s? aprecieze efortul pe care-l face, s-o ajute ?i s-o respecte. S? nu-i repro??m gospodinei casei c? oul nu este fiert cum ne place; c? p?inea este prea pr?jit?; c? a g?tit spanac, de?i ?l detest?m; c? m?ncarea e nes?rat?; c? bluza nu e bine c?lcat? etc. Etc. ?n general, s? ne ab?inem de la orice fel de observa?ii ?i dac? nu ne place ceva s? facem singuri acel lucru. S? nu uit?m c? observa?ia este o form? de pedeaps?. S? ?ntreb?m zilnic cu ce putem fi de folos, dar s? ?i facem ceea ce ni s-a cerut. S? g?ndim ceva mai modern ?i s? ne ?ntreb?m ce i se poate ?nt?mpla b?iatului sau b?rbatului din cas? dac? ??i spal? ?n fiecare sear? ?osetele sau ?terge c?teodat? aragazul ori faian?a din baie. Chiar dac? e un om foarte ocupat, st? toat? ziua cu ochii ?n computer, preg?tindu-?i teza de doctorat, s-ar putea s?… nu moar? f?c?nd aceste treburi m?runte, dar care u?ureaz? via?a mamei sau a so?iei lui.Pe de alt? parte, nici st?p?na casei nu are dreptul s?-?i terorizeze membrii familiei lament?ndu-se permanent, trimi??ndu-i dup? cele mai fanteziste cump?r?turi c?nd i se n?zare, chinuindu-i, c?nd sunt obosi?i ?i preocupa?i de problemele lor, cu s?c?itoarea ?ntrebare: ce m?nc?m m?ine? Se poate discuta cel mult meniul unei mese festive sau al mesei de duminic?.O recomandare util? pentru gospodine: nu v? propune?i niciodat? mai mult dec?t pute?i face ?ntr-o zi. De exemplu, ?n ziua ?n care face?i pia?a nu g?ti?i dec?t lucruri u?oare. Nu v? face?i din munca fizic? un drog. Ideile de genul ?treaba nu se termin? niciodat?” sau ?munca nu omoar? pe nimeni” nu sunt numai prejudec??i, ci ?i neadev?ruri.Am fost ?n case unde ?ntotdeauna era curat, pl?cut, se auzea o muzic? discret?, iar st?p?na casei era odihnit? ?i bine dispus?, deoarece o ajutau to?i membrii familiei. Treburile ?ntr-o gospod?rie se fac cu regularitate ?i la timpul potrivit. Important este ritmul de munc?, iar acesta, cu vremea, se ?nva??.Dar am v?zut ?i gospodine zdrobite de griji, f?c?nd totul ?n locul celor pe care-i iubesc (p?rin?i, so?i, copii, nepo?i) ?i… ?p?r?sindu-i” din acest motiv prea devreme.S? ne facem ?n fiecare zi o list? de treburi ?i cump?r?turi, t?ind cu satisfac?ie tot ce am realizat ?n ziua respectiv?. Iar ce ne dep??e?te – s? accept?m c? trebuie s? cad? ?n sarcina celor din jur. Explica?i-le calm acest lucru, c?nd sta?i de vorb? ?n tihn?. Dac? treburile se aglomereaz? din cauza lipsei noastre de organizare, se va ajunge sigur la ?ipete ?i repro?uri.C?nd te str?duie?ti s? tr?ie?ti ?n pace ?i c?nd folosirea b?ii, a buc?t?riei ?i a dependin?elor nu devine obiect de disput?, principalele motive de sup?rare se estompeaz?. C?nd apare un conflict oarecare, trebuie s? ne g?ndim cum s?-l aplan?m, cum s? nu-l amplific?m. De fapt acesta e tot secretul.Odat? eliminate conflictele, nimic n-o mai ?mpiedic? pe fiica cea mare, care este student?, s? se ofere din c?nd ?n c?nd s?-i citeasc? ziarul m?tu?ii care nu vede prea bine, dar nici pe aceasta s? aib? uneori grij? de copii.Exist? o mul?ime de mijloace pentru a transforma o cas? ?n care locuiesc mai multe genera?ii ?ntr-un loc agreabil. Iat? c?teva dintre ele: s? se delimiteze strict treburile ce revin fiec?ruia ?i s? se lase la u?? nervii acumula?i la serviciu sau ?n drumurile prin ora?. Un z?mbet, o vorb? bun? sau o floare schimb? ca prin minune atmosfera ?ntr-o cas?. Dar, aten?ie: aceste gesturi trebuie f?cute zilnic, nu numai de Pa?te sau de Cr?ciun!Despre conflicte?nainte de a trece la capitolul urm?tor, ?ng?dui?i-mi s? revin asupra conflictelor, o problem? spinoas? at?t ?n via?a de familie, c?t ?i ?n cea profesional?.Ce este un conflict? G?sesc ?n DEX explica?ia: ceart?, ur?, ciocnire de interese, dezacord. O persoan? manierat?, bine-crescut? este cel mai adesea ea ?n conflict cu lumea: este sensibil? ?i vulnerabil?, permanent r?zvr?tit? interior ?i ?ncerc?nd s? se st?p?neasc? ?n fa?a unor gesturi ?i comportamente reprobabile ?i deplorabile. Dar tot ea este cea care ?tie s? nu dea amploare conflictului, f?r? s? cedeze totu?i cu umilin?? de fiecare dat? ?n fa?a ?adversarului” agresiv. ?ntre dou? persoane civilizate nu va izbucni niciodat? un conflict violent, indiferent de miz?: se pot desp?r?i, se pot evita, se pot vedea mai rar, dar conflictul nu va lua amploare. Asemenea unui incendiu, acesta poate fi prevenit sau m?car stins de la primele buc??ele de jar c?zute pe covor – ori poate cuprinde ?ntreaga cl?dire. Printre multele verbe pe care le-am ?nv??at de cur?nd, exist? unul care ?mi place ?n mod deosebit: ?a dezamorsa”, ?mi place pentru c? este tehnic ?i plastic. Bomba nu va exploda! Tot secretul st? ?n ?tiin?a genistului de a t?ia firul potrivit – pe cel ro?u sau pe cel albastru. Dac? n-ar ?ti ce fir s? taie, ar provoca o explozie care pulverizeaz? totul ?n jur. Nu altele sunt consecin?ele unui conflict ?nedezamorsat” cu tact, r?bdare, inteligen??.E greu s? ?tii cum s? te por?i ca s? nu dai amploare unui conflict. De exemplu, prietena mea Ioana B., redactor la o editur?, are de-a face cu mul?i autori, traduc?tori, desenatori – oameni cu personalitate ?i cu idei ferme iar ea nu este de acord cu ei ?ntotdeauna. C?nd simte c? situa?ia devine ?incendiar?” ?i niciuna dintre p?r?i nu poate ceda, las? discu?ia neterminat?: spune ??n fine”, ??n sf?r?it” sau ?m? rog” – ?i trece la alt subiect. Revine la cel ?dureros” c?nd are mai multe argumente sau c?nd se convinge c? interlocutorul are dreptate. Altfel nu se poate.Nu se discut? de pe pozi?ii de for??. Nu se ridic? tonul, nu se rostesc cuvinte grele. Nu se pleac? brusc din camer?, nu se tr?nte?te u?a, nu se ?ntoarce spatele. La sf?r?itul unei discu?ii ?n care cei implica?i nu au fost de acord, chiar dac? se las? t?cerea, fiecare este convins c? are perfect? dreptate ?i adversarul s?u este… greu de cap. Discu?ia a luat ?ns? alt? direc?ie, spre subiecte mai inofensive, ?i se termin? amiabil. Trec c?teva ore (?n special ?n familie) sau c?teva nop?i ?i zile (?n rela?iile oficiale ?i de serviciu) ?i cei care erau convin?i de dreptatea lor, retr?ind scena, ?ncep s? cedeze. Este omene?te s? se ?i ?ndoiasc? ?n fa?a argumentelor celuilalt. Acum e momentul ca discu?ia s? re?nceap?: cu umor, cu mai pu?in? ?ncr?ncenare – ?i situa?ia se rezolv?. Dac? ?n timpul discu?iei cineva are ideea str?lucit? de a z?mbi, deznod?m?ntul va fi un happy end garantat!Totu?i, dac? cineva v? spune vorbe jignitoare, ave?i o singur? solu?ie: ?l ignora?i. Orice ar spune, nu v? ?njosi?i cobor?ndu-v? la nivelul lui.Cum ne purt?m cu personalul de serviciuNevoia unui ajutor la gospod?riePe vremuri exista posibilitatea angaj?rii unui personal de serviciu permanent. Cei care-l compuneau locuiau ?n aceea?i cas? cu st?p?nii ?i primeau cu timpul statutul de membri ai familiei. O superb? ilustrare a acestei situa?ii poate fi v?zut? ?n serialul TV britanic Downton Abbey. Condi?iile actuale fac practic imposibil acest lucru, cel pu?in ?n familiile obi?nuite, a?a c? ne mul?umim cu persoane angajate temporar – bona care vede de copil c?nd suntem la serviciu, omul care ne bate covoarele, femeia care vine la cur??enie c?teva ore, o dat? pe s?pt?m?n? sau la dou? s?pt?m?ni. A g?si o asemenea persoan?, de care s? fii mul?umit ?i care s? fie totodat? de ?ncredere, e foarte greu. Dar este ?i mai greu s-o p?strezi. E cazul s? d?m c?teva recomand?ri, mai ales pentru tinerele c?s?torite care, neav?nd experien??, risc? s? fie cople?ite de grijile noii lor gospod?rii.Azi, a avea un ajutor nu este un lux, ci o necesitate. Niciodat? o intelectual? nu va rezolva toate treburile casei la fel de bine ca o persoan? calificat?; sau, dac? ??i asum? toate grijile, o face pe riscul ei. ?n tinere?e, ne imagin?m c? putem face tot: serviciu, cump?r?turi, m?ncare, sp?lat rufe, cur??enie… ?i, ?n plus, s? ne ?ngrijim so?ul ?i s? ne educ?m copiii. Mentalitatea din societatea noastr? p?streaz? un respect aproape sacru pentru timpul liber al b?rbatului, timp ?n care acesta ?se odihne?te”. Oare se ?ntreab? ?ns? cineva c?te c?snicii se destram? din acest motiv? Femeia ?mb?tr?ne?te sau se acre?te ?nainte de vreme, iar b?rbatul, s?tul de repro?uri, ?ncepe s? vin? tot mai rar pe acas?, p?n? nu mai vine deloc!Un ajutor ?ntr-un menaj ?n care so?ii lucreaz? va fi ?ntotdeauna bine venit, iar mamele, m?tu?ile, bunicile se ofer? adesea s?-l dea. Dar au ?i ele problemele lor; nu putem apela la infinit la cei care ne iubesc.Femeia la cur??enieO femeie pentru cur??enie se angajeaz? numai cu o recomandare din partea unei cuno?tin?e ?n care avem ?ncredere. Prima dat? c?nd va veni s? lucreze nu ne va fi prea util? pentru c? va trebui s? se familiarizeze cu casa.Este total gre?it s?-i oferim un pre? mai mare dec?t cel obi?nuit, pretinz?ndu-i s? termine ?ntr-o zi tot ce avem de f?cut.- Kate, ?i spune doamna servantei nou angajate, noi lu?m micul dejun la ora opt fix ?n fiecare diminea??.- Prea bine, doamn?, aprob? servanta din cap, iar dac? eu nu m-am trezit - ?ncepe?i f?r? mine...Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUNu va putea ?i nici nu va mai veni alt? dat?. De aceea, ?n seara dinaintea zilei de cur??enie, vom avea grij? s? facem ordine ?n cas?. Da! Este p?cat ca pe banii no?tri, care de obicei nu sunt mul?i, s? l?s?m pe cineva str?in s? caute prin dulapuri ?i prin camerele copiilor rufele care urmeaz? a fi sp?late – sau s? cl?teasc? ce?ti ?i scrumiere. Abia acum, dup? ce am f?cut ordine, vom ?ti precis ce are de f?cut ?i ce poate face a doua zi, chiar dac? uneori va sta mai mult, iar alteori mai pu?in. Putem chiar s?-i ?ntocmim o list? de treburi, pe care o va executa cu mai mare eficien?? dec?t dac?-i d?m o indica?ie vag?: ?S? faci curat…”Pentru a avea o cas? impecabil?, metoda este mereu aceea?i: aspirat, ?ters parchetul ?i praful peste tot, apoi cur??at sau sp?lat temeinic ceva – ori baia, ori buc?t?ria, ori rufele, ori geamurile, dar nu toate ?n aceea?i zi.S? ?ncerc?m s? fix?m o or? c?nd ?ncepem cur??enia ?i, odat? venit? femeia, s? nu uit?m s? fim politico?i. O cafea, o pr?jitur?, o gustare la ora zece, un pr?nz u?or nu ne ruineaz?, iar persoana care vine s? ne ajute, tratat? cu prietenie, va reveni cu pl?cere ori de c?te ori o vom chema.Este mai bine s? ?ncuiem lucrurile de valoare sau banii, pentru c? altfel vom fi obseda?i c? am fost fura?i, chiar dac?, ?n realitate, am r?t?cit noi ?n?ine br??ara la care ?ineam at?t de mult. S? nu exager?m ?ns? ferec?nd tot, p?n? ?i m?ncarea. Este un gest care ne dezonoreaz?.Lucrurile stau pu?in altfel c?nd persoana angajat? vine zilnic ?i, fiind o obi?nuit? a casei, o l?s?m singur?. Nu vom mai str?nge paturile, nu vom mai sp?la ce?tile ?i paharele, dar ne vom exprima clar dorin?ele pentru ziua respectiv?. Dac? nu proced?m astfel, risc?m ca venind acas? cu un invitat s? g?sim totul ?ntors pe dos, ?n plin? cur??enie general?!?i un ultim sfat: nu face?i observa?ii pe un ton r?stit la sf?r?itul unei zile de munc?, chiar dac? sunt justificate. Le ve?i face cu proxima ocazie ?i vor fi mai bine primite. Nu uita?i nici s? v? ar?ta?i mul?umirea c?nd treburile au fost bine f?cute – pentru persoana respectiv? este o r?splat? la fel de mare ca banii pe care i-i da?i.Mai presus de orice, purta?i-v? cu omenie ?i prietenie cu personalul de serviciu. ?mi povestea cineva care merge des la Paris c? rudele ei, stabilite acolo, cheam? o femeie – rom?nc? din Maramure? – ca s? ajute la treab?, ?n fiecare weekend c?nd au musafiri la pr?nz. De fiecare dat?, dup? ce lumea s-a a?ezat la mas?, e invitat? ?i Maria s? m?n?nce cu ei, dar de fiecare dat? ea spune c? nu poate, are ?nc? treab? de f?cut, ?i se face nev?zut? ?n buc?t?rie. La desert, Maria e invitat? din nou. De data asta vine, se a?az? ?ntr-un col?i?or ?i m?n?nc? felia de tort cu gesturi perfecte, ca o prin?es?, neuit?nd s? z?mbeasc? amabil comesenilor, dar f?r? s? participe la conversa?ie dac? nu e ?ntrebat? ceva. Spune apoi ?mul?umesc fain”, str?nge farfuriile folosite ?i dispare cu ele ?n buc?t?rie.V? las pe dumneavoastr? s? trage?i concluziile.CAPITOLUL 13Comportamentul ?n via?a profesional?, ?n fa?a autorit??ilor ?i ?n biseric?S? g?sim o slujb?, dar s? o ?i p?str?m!Formele generale de conduit? ?n via?a profesional? ?i oficial? sunt acelea?i ca ?n via?a social? sau ?n cea particular?. Nu exist? dec?t un singur mod de a te purta frumos. Se poate ?ns? ca ?n anumite profesiuni s? existe o serie de reguli speciale, care s? completeze normele generale.S? re?inem mai ?nt?i c? arta de a tr?i despre care vorbeam ?ntr-un capitol precedent, aplicat? la via?a profesional?, nu e numai cel mai bun mijloc de a facilita rela?iile umane, ci ?i cel mai bun mod de a evolua, de a ajunge cineva ?n ierarhia profesional?, ba chiar social?. Dac? oricum o parte important? din via?a noastr? ne-o petrecem la serviciu, s-o facem onorabil, frumos ?i cu pl?cere.Scrisoarea de inten?ie ?i CV-ulC?nd dorim s? ob?inem un serviciu, un job, redact?m o scrisoare ?i un CV care s? ne caracterizeze c?t mai bine. Ambele se scriu azi la computer ?i se trimit pe e-mail; eventual se imprim? ?i se trimit prin po?t? ori se depun la secretariatul institu?iei c?reia ne adres?m.Pentru scrisoare folosim un format A4 pe care ne scriem, ?n dreapta, numele ?i coordonatele (inclusiv un num?r de mobil). Pe acela?i r?nd cu numele, dar ?n st?nga, se va indica destinatarul cu coordonatele lui. Pu?in mai jos, aliniat? la dreapta, punem data. Fiecare paragraf trebuie s? con?in? o idee nou?; ultimul este, obligatoriu, o formul? de polite?e. Semn?tura, ?i ea obligatorie, se plaseaz? ?n dreapta paginii. Stilul anglo-saxon e mai simplu: totul (destinatar, dat?, formul? de ?nceput, formul? de ?ncheiere, semn?tur?) se aliniaz? la st?nga. Dac? folosim e-mailul, putem (e chiar preferabil) s? scriem scrisoarea ?n spa?iul mesajului, ata??ndu-i CV-ul.Ne semn?m ?i de m?n? dup? ce imprim?m scrisoarea, dac? o imprim?m; dac? nu, putem folosi ?semn?tura electronic?”. S? avem mare grij? s? nu facem gre?eli de ortografie, astfel ?nc?t s? producem asupra destinatarului o prim? impresie favorabil?.?Curriculum vitae” trebuie s? indice pe scurt ?colile absolvite, func?iile avute, cuno?tin?ele speciale ?i aptitudinile personale. A?ezarea textului ?n pagin? va pune clar ?n eviden?? aceste categorii de informa?ii (vezi, ?n continuare, modelele).?n scrisoarea care ?nso?e?te CV-ul e bine s? men?ion?m c? accept?m condi?iile de angajare; ?n cazul unei cereri exprese, este obligatoriu s? indic?m persoanele care pot da referin?e despre noi. De asemenea, ne ar?t?m interesul pentru activitatea institu?iei ?i insist?m, cu argumente credibile, asupra compatibilit??ii noastre cu postul oferit.Nu se al?tur? certificate, recomand?ri ?i diplome. De regul? le enumer?m, iar la un eventual interviu le aducem ?n fotocopie. Corect este ca ele s? ne fie ?napoiate imediat dac? nu se are ?n vedere angajarea noastr?.Ave?i mai jos trei exemple de scrisori necesare ob?inerii unui serviciu. Fiecare scrisoare este ?nso?it? de un CV. Pentru c? acesta con?ine oricum adresa expeditorului, ea nu a mai fost trecut? ?n frontispiciul scrisorii. Etapele experien?ei profesionale pot fi trecute ?n ordine cronologic?, invers cronologic? (din prezent c?tre trecut) sau limit?ndu-se la cea mai relevant?; mul?i angajatori prefer? varianta din urm?.D-lui Directoral Institutului de Cercetare ?i Proiectare Xstr. Negustori nr. 17 023953 Bucure?ti, sector 2Bucure?ti, 25 septembrie 2014 Domnule Director, ?n urma anun?ului Dumneavoastr? ap?rut pe site-ul anun?urijob.ro ?n 24 septembrie 2014, v? trimit al?turat un curriculum vitae. Dup? cum ve?i vedea, experien?a mea corespunde cerin?elor postului. Pe de alt? parte, activitatea institutului Dumneavoastr? mi se pare interesant? prin posibilit??ile de viitor pe care le deschide. V-a? r?m?ne obligat dac? a?i binevoi s?-mi acorda?i ?n cur?nd un interviu, pentru a discuta despre eventuala mea angajare. ?n a?teptare, v? rog s? primi?i, Domnule Director, expresia sentimentelor mele de respect.Mihai P?truCurriculum vitae Mihai P?truN?scut la 30 ianuarie 1980Adres?: str. Izvor nr. 98, 050562 Bucure?ti, sector 5Telefon: 07xxxxxxxxE-mail: mih.patru@yahoo.co.ukStare civil?: celibatar; stagiul militar satisf?cut Studii: absolvent al Institutului Politehnic Bucure?ti, Facultatea de Electronic?, promo?ia 2004, cu media 9,98Experien?? profesional?: 5 ani (2009-2014) proiectare ?i coordonare execu?ie ca inginer principal la Centrala Nuclear? Cernavod?Lucr?ri publicate: colaborator la studii pe teme de specialitate ?n reviste din str?in?tate (urmeaz? lista celor mai importante)Limbi str?ine: engleza – foarte bine; franceza – satisf?c?tor?n prezent ?nscris la doctorat (din 2013)Pasiuni: pescuit, ?ahD-lui Director al S.C. Pro Construct S.A.Str. Gh. Laz?r nr. 150500090 Bra?ov jud. Bra?ovS?cele, 21 aprilie 2014 Stimate Domnule Director, Ca urmare a ofertei Dumneavoastr? de serviciu ap?rut? ?n ziarul Rom?nia liber? din 18 aprilie a.e., v? trimit al?turat un curriculum vitae. V? rog s?-mi fixa?i o dat? la care a? putea s? m? prezint pentru a v? expune motivele care m? determin? s? solicit acest post. V? mul?umesc anticipat ?i a?tept r?spunsul Dumneavoastr?.Ion VasilescuCurriculum vitaeIon VasilescuN?scut la 28 iunie 1982Adres?: Str. Principal? nr. 48,505600 S?cele, jud. Bra?ovTelefon: 07xxxxxxxxStare civil?: c?s?torit; trei copii minori ?n ?ntre?inereStagiu militar: satisf?cutStudii: Liceul Industrial de Construc?ii Bra?ov; curs de calificare cu durata de doi ani, specialitatea zid?rieExperien?? profesional? (conform c?r?ii de munc?): 2002-2004 - muncitor la ?antierul de Construc?ii S?cele; 2004-2011 - ?ef de echip? la ?ntreprinderea de Gospod?rie Comunal? ?i Locativ? (IGCL) Bra?ov; din 2012, maistru zidar la S.R.L. CodleaPrecizez c? am lucrat ?n tot acest timp ?i ca zugrav, faian?ar ?i vopsitor.Limbi str?ine: germana – binePasiuni: cioplesc frumos ?n lemn; am primit de cur?nd ?i un premiu.D-lui Director al ISOS Impex S.R.L.?os. Panduri nr.50050659 Bucure?ti, sector 6Bucure?ti, 8 ianuarie 2015 Stimate Domnule Director, R?spund la anun?ul publicat pe site-ul firmei Dumneavoastr? ?n 5 ianuarie 2015, prin care se ofer? mai multe posturi de secretar?. Dup? 18 ani de activitate ca secretar?, consider c? am suficient? experien?? pentru unul din aceste posturi. Am fost apreciat? ?n institu?iile care m-au angajat pentru spiritul de ini?iativ? ?i sim?ul de r?spundere. Sunt o persoan? c?reia ?i place munca de organizare. C?nd eram secretar? la un liceu din Bucure?ti, am urmat ?n paralel ?i am absolvit cursuri de operator PE ?i de marketing. ?n prezent sunt angajat? la o mic? firm? a familiei mele. Dorind s?-mi valorific cuno?tin?ele nou ob?inute, precum ?i experien?a anterioar?, a? fi interesat? s? lucrez ?ntr-o firm? de anvergura celei pe care o conduce?i, ca secretar?-?ef? la oricare dintre compartimentele: import-export, financiar, marketing. Anexez curriculum vitae solicitat ?n anun?, urm?nd ca actele s? le prezint la data desf??ur?rii concursului. Deoarece aceast? dat? nu a fost precizat? ?n anun?, v? rog s? binevoi?i a-mi comunica ?n timp util c?nd va avea loc concursul ?i care sunt condi?iile lui de desf??urare.Cu mul?umiri,Maria PopescuCurriculum vitaeMaria PopescuAdres?: Str. Cameliei nr. 41, 010852 Bucure?ti, sector 3Telefon: 07xxxxxxxxStarea civil?: c?s?torit?, doi copii.Studii:Liceul de filologie-istorie ?Iulia Ha?deu”, promo?ia 1996.Curs de marketing cu durata de un an, absolvit ?n 2010.Curs de operare PE cu durata de ?ase luni, absolvit ?n 2011.Activitate profesional?:1996-2000: secretar? adjunct? la Liceul industrial ?Pipera”2000-2012: secretar?-?ef? la acela?i liceu 2013-2014: secretar? la firma Audami S.A.Experien??:- bun? cunoa?tere a utiliz?rii calculatorului (Microsoft Office – Word, Excel)- u?urin?? ?n exprimare (oral ?i scris)Limbi str?ine: – engleza: bine, franceza: satisf?c?torHobby-uri: muzica clasic?, florileLa interviuDac? primim invita?ia de a ne prezenta la interviu, ne preg?tim cu grij? pentru a face o c?t mai bun? impresie.?inuta ?i punctualitatea. B?rba?ii vor fi corect tun?i ?i ra?i, decent ?mbr?ca?i. Femeile vor ?ncerca s? arate c?t mai bine, nedep??ind ?ns? grani?a sobriet??ii. Ne vom preg?ti actele ca s? le g?sim u?or – ?ntr-un dosar pus la ?ndem?n? ?n serviet? sau ?n po?et?.Dac? ni se fixeaz? o anumit? or? de ?nt?lnire, o respect?m cu sfin?enie. E preferabil s? venim cu c?teva minute mai devreme (dar nu cu o jum?tate de or?!) dec?t cu un minut mai t?rziu.Atitudinea. Dac? directorul sau ?eful ?ntreprinderii intr? ?n ?nc?perea ?n care-l a?tept?m, ne vom ridica ?n picioare. ?n biroul ?efului nu ne a?ez?m dec?t dup? ce am fost invita?i. Nu vorbim primii, ci a?tept?m s? ni se pun? ?ntreb?ri, la care vom r?spunde c?t mai concis. Ne vom feri s? t?iem vorba interlocutorului ?i, ?n general, s? intervenim inutil. Nu ne vom l?uda nici cu calit??ile noastre (dac? e cazul, le prezent?m cu modestie), nici cu rela?iile pe care le avem. Nu ne vom argumenta ?n niciun caz dorin?a de a ob?ine serviciul respectiv cu motive de genul: am o familie grea, nu am bani etc. Asemenea ?argumente” nu-l vor convinge pe cel care ne ascult? ?i, ?n plus, fac impresie proast?.Dac? interlocutorul nostru se ridic?, trebuie s? facem la fel chiar dac? ni se pare c? n-am spus ?nc? esen?ialul. Nu insist?m s? mai ob?inem o ?ntrevedere ?i ?n niciun caz nu ne prezent?m a doua oar? dac? nu am fost clar invita?i. A?tept?m un r?spuns pe e-mail sau un telefon.Dac? angajarea a avut loc ?n cursul acestei ?ntrevederi, mul?umim pentru ?ncrederea acordat? ?i promitem s? ?ndeplinim viitoarele sarcini cu maximum de con?tiinciozitate. Apoi p?r?sim ?nc?perea f?r? grab? excesiv?, dar ?i f?r? s? ?nt?rziem ?n mod inutil.Salariul. Aceast? problem? merit? c?teva recomand?ri speciale. Am v?zut ?i am auzit solicitan?i care nu a?teptau s? li se spun? ce ar avea de f?cut, ci ?ntrebau direct: ?C?t oferi?i?” Eu personal n-a? angaja un om care ?nt?rzie la un interviu cu or? fix?, dar nici pe unul interesat ?n primul r?nd de bani.Obliga?ia celui care angajeaz? este s? precizeze nivelul de salarizare. Dac? ofertantul nu spune nimic, solicitantul trebuie s? aib? r?bdare ?i s? a?tepte o alt? ocazie, pentru c? dac? se gr?be?te s? pun? el ?ntrebarea va face impresie proast?. Pe de alt? parte, presupun?nd c? ai fost acceptat ?i oferta ?nt?rzie, este legitim s? te interesezi de salariu, c?ci exist?, din p?cate, destui patroni vero?i care te-ar putea folosi ?n perioada de prob? f?r? s? te pl?teasc?.?n mod normal ?ns?, la interviu solicitantul trebuie s? urmeze regula ?cine vorbe?te primul pierde”. Dac? vi se ofer? o sum? prea mic?, nu ezita?i s-o spune?i – ?ns? politicos ?i z?mbind. ?n fond… se negociaz?.Ca s? nu existe invidie ?i comentarii, ?n orice institu?ie care se respect? salariile r?m?n confiden?iale.Angajat la recomandarea cuiva. Nu se ?nt?mpl? prea des s? ne g?sim un serviciu la mica publicitate a ziarelor sau pe internet. Joburile bune se dau adesea fie fo?tilor colaboratori merituo?i, fie persoanelor recomandate de cineva de ?ncredere.C?nd am citit acest lucru am fost ?ocat?, pentru c? ?n timpul comunismului aveam o puternic? aversiune fa?? de un asemenea mod de a ob?ine o slujb?. ?ns? mi-am dat seama c? atunci se ?nt?mpla altceva: erau ajuta?i, prin pile ?i rela?ii, ni?te impostori, ni?te oameni f?r? competen?e pentru slujba respectiv?, singurul lor merit fiind rudenia cu un tovar?? la fel de incompetent, care-i sus?inea. Nu pretind c? azi nu se angajeaz?, mai ales la stat, rudele incompetente ale c?te unui parlamentar, dar cazurile de acest fel sunt totu?i izolate.Acum, cel care v? recomand? pentru o slujb? trebuie s? v? ?tie foarte bine calit??ile ?i s? garanteze pentru dumneavoastr?. Ave?i ocazia ca ?n perioada de prob? de dinaintea angaj?rii propriu-zise s? demonstra?i ceea ce ?ti?i ?i s? nu-l face?i de r?s pe omul care v-a sprijinit.Dup? angajare?Bobocul”. ?n prima zi de lucru, este de datoria ?efului firmei (sau a unui reprezentant al s?u) s?-l prezinte pe noul angajat colegilor lui de munc?. Ace?tia se vor str?dui, g?ndindu-se la propriul lor debut ?n activitatea respectiv?, s? u?ureze nou-venitului integrarea ?n echipa existent?.?Bobocul” trebuie s?-?i impun? ca ?n primele zile s? nu aib? prea multe ini?iative, ?tiut fiind c?, la ?nceput, se va vorbi despre el ?n toat? institu?ia. ??i va aranja locul de munc? astfel ?nc?t s? fie pl?cut ?i ordonat ?i va ?ncerca s? se fac? util. Odat? integrat, c?nd ajunge s?-?i cunoasc? ?eful ?i colegii, cu bucuriile ?i necazurile lor, va judeca singur ceea ce este permis sau interzis – de exemplu, pauza de cafea sau posibilitatea de a aduce ceva de m?ncare de acas?. S? preciz?m c? locul de munc? nu este deloc indicat pentru a da telefoane particulare, chiar dac? ceilal?i se comport? cu total? discre?ie.B?rfa. ?n rela?iile noastre cu colegii, ne vom p?zi ca de foc s? particip?m la intrigi ?i ?comploturi”. Vom avea noi cuno?tin?e, simpatice sau antipatice, dar nu trebuie s? confund?m rela?iile de serviciu cu cele de prietenie. Nu face?i ?i nu cere?i s? vi se fac? mereu confiden?e legate de via?a particular?. S-ar putea ca foarte cur?nd s? v? par? r?u. O ?inut? sobr?, f?r? a fi rigid?, este cea mai potrivit?.Colegialitate ?i promovare. Trebuie s? fim buni colegi cu toate persoanele cu care lucr?m. Un b?rbat se va str?dui, ?n limita posibilului, s?-?i ajute colegele, c?ci, ?n ciuda emancip?rii, femeile care lucreaz? sunt ?nainte de toate femei ?i trebuie s? fie tratate ca atare.Camaraderia nu te ?mpiedic? ?n niciun fel s? ai idei ?i s? le propui superiorilor. Este un mijloc cinstit ?i normal de a avansa – f?r? b?rfe ?i intrigi. A te remarca muncind cinstit nu are nimic comun cu legea junglei ?i dela?iunea, metode prin care unii consider? c? reu?esc ?n via??. Profesionalismul, buna cre?tere ?i modestia nu te vor arunca ?n anonimat, dimpotriv?.Am citit mai demult, ?ntr-o carte american? tradus? la noi, o ?nt?mplare semnificativ?. Un prosper om de afaceri este ?ntrebat cum a reu?it ?n via??. Am ?nceput, spune el, ca un modest func?ionar. ?i ?ntr-o dup?-amiaz?, c?nd birourile erau goale, am r?mas s? termin ni?te lucr?ri urgente. ?nt?mpl?tor m-a v?zut directorul. A doua zi am fost avansat – ?i nu m-am oprit aici, bine?n?eles f?r? s? mai r?m?n la serviciu dup? program!C?nd ai fost avansatCine se comport? corect ?i se dovede?te demn de ?ncredere va putea s? urce treptele ierarhiei profesionale. Dar, c?nd devii la r?ndul t?u ?ef, sunt ?anse s? vezi lucrurile cu al?i ochi.Cel nou avansat va aprecia polite?ea patronului, felul lui de a se scuza c?nd a gre?it – ?i va ?ncerca s? se poarte ?n acela?i mod. ?n niciun caz nu-?i va da aere de ??ef” fa?? de fo?tii s?i colegi, ci se va purta la fel de amabil ca ?nainte.Un bun profesionist ?tie c? trebuie s? dea exemplu printr-o comportare impecabil?. Dac? a acceptat onorurile func?iei, a acceptat ?n acela?i timp ?i obliga?iile ei. Nu trebuie s? a?tept?m de la el laude exagerate pentru ceea ce facem corect, dar suntem ?ndrept??i?i s?-i pretindem s? nu ne fac? repro?uri nesf?r?ite pentru o gre?eal? ?nt?mpl?toare.Ce ?nseamn? un ?ef corect? ?tiind c? bunele maniere fac parte din obliga?iile sale, un asemenea ?ef ?i va asculta pe to?i solicitan?ii cu aceea?i aten?ie. Nu-i va face s? a?tepte inutil pe oamenii care doresc s?-i vorbeasc?, dup? procedeul folosit de unii avoca?i sau medici care, pentru a crea iluzia unei clientele extrem de numeroase, ?i las? pe cei de la u?? s? a?tepte la infinit. Tocmai persoanele cele mai ocupate g?sesc mai mult timp pentru a-i primi pe solicitan?i. Ele ?tiu c?, dac? la?i pe cineva s? te a?tepte, e?ti considerat prost-crescut indiferent de func?ia pe care o ai.Adesea, ora ?nchiderii sun? mai t?rziu pentru ?ef dec?t pentru subordona?i, dar el trebuie s?-?i aminteasc? atunci c? o zi de lucru este de ajuns ?i c? nicio problem? nu se va rezolva lu?nd-o cu tine acas?! Un om bine organizat va ?ti s? termine ce are de f?cut la serviciu, nu acas?. La urma urmei, familia e mai important? dec?t slujba. Ultima se poate schimba, familia nu! Ar fi p?cat, la drept vorbind, s? se ?nt?mple invers.?n fa?a autorit??ilor ?i a tribunaluluiPolite?ea ?i birocra?iaAutorit??ile ?i tribunalul au ?n comun faptul c? ne intr? ?n via?a particular? f?r? s? fie dorite din cale-afar?… Constatarea aceasta nu ?ndulce?te ?ns? vizitele pe care trebuie s? le facem ?n aceste locuri. Caricaturile sau bancurile ?i-ar ?njum?t??i num?rul dac? n-ar mai avea ca tem? sacrosancta birocra?ia. Adev?rul este c? un ghi?eu separ? dou? lumi care nu vorbesc aceea?i limb?. Poate c? s-ar ameliora aceast? stare de lucruri dac?, at?t de-o parte, c?t ?i de cealalt?, ar exista un minimum de cordialitate, de ?n?elegere ?i de umor.Am fost c?ndva la un notar (de stat) despre care ?tiam c? este repezit ?i antipatic. Cu toate c? problemele pe care le aveam erau foarte complicate, pentru c? i-am vorbit clar ?i civilizat m-a invitat s? stau jos, ba chiar mi-a oferit o cea?c? de cafea!Cum ne purt?m ca martor sau parte ?n proceseDac? sunte?i convocat ?n fa?a unui tribunal, este absolut necesar s? v? duce?i; dac? nu o face?i, motivul trebuie s? fie foarte temeinic. Martorul trebuie s? soseasc? punctual, av?nd asupra lui convocarea.Va a?tepta ?n anticamer? s? fie chemat ?i, bine?n?eles, ??i va scoate p?l?ria c?nd intr? ?n sala de ?edin??, dup? ce ?n prealabil ?i-a stins ?igara. E aproape inutil s? spunem c? trebuie s? v? face?i depozi?ia respect?nd cu stricte?e adev?rul, c?ci inexactitatea cea mai mic? poate s? v? coste foarte mult ?i s? fie, pe deasupra, cauza unor grave nedrept??i.La un proces de divor?, judec?torul roste?te ?n final:- Tribunalul acord? d-nei Smith o pensie lunar? de 200 de lire.- O, sunte?i foarte generos, domnule judec?tor, exclam? dl Smith. ?i c?nd afacerile or s?-mi mearg? mai bine, am s? contribui ?i eu cu c?te ceva.Umor englezesc cules ?i tradus deDAN DU?ESCUFie c? suntem martori sau parte ?n proces, r?spundem pre?edintelui sau, dac? e cazul, avocatului, dar niciodat? altor persoane. Ne adres?m cu ?domnule (doamn?) judec?tor” ori ?domnule pre?edinte” celui care prezideaz? un tribunal ?i cu ?maestre” unui avocat. ?n schimb, altor persoane putem s? ne adres?m cu ?domnule”, ?doamn?” dac? nu le cunoa?tem exact titlul.Procese de divor?. Un ultim sfat pentru persoanele care, din p?cate, divor?eaz?. P?stra?i-v? demnitatea, nu v? l?sa?i orbi?i de furie sau ur? ?i rezolva?i-v? problemele personale acas?. Aminti?i-v? c? a?a-numitul ?complet de judecat?” e format din oameni ca ?i dumneavoastr?, care se vor ?ntrista sau vor z?mbi ironic ascult?nd penibilele certuri pe care le continua?i ?n sala de ?edin??. Mai plastic spus: ?divor?a?i” acas?, r?m?n?nd prieten cu cel de care trebuie s? v? desp?r?i?i, iar la tribunal prezenta?i-v? numai pentru a ob?ine actele necesare. Nu neglija?i luna de recurs ?n care ave?i dreptul s? reveni?i asupra hot?r?rii luate… Polite?ea este, ?n primul r?nd, apanajul oamenilor superiori din punct de vedere moral. Nu ve?i regreta niciodat? c? a?i fost ?un domn” sau ?o doamn?”. ?n fond, via?a este prea scurt? ca s? ne cert?m pentru ni?te furculi?e ruginite…Cum ne purt?m ?ntr-o biseric?Ritualul de ?nchinareC?nd intr?m ?ntr-o biseric?, ne purt?m cu evlavie ?i decen??. Ne facem semnul crucii ?i spunem o rug?ciune, de pild?: ?Intra-voi ?n casa Ta, ?ndruma-m?-voi ?n biserica Ta cea sf?nt?, ?ntru frica Ta, Doamne, pov??uie?te-m? pentru vr?jma?ii mei, ?ndrepteaz? ?naintea Ta calea mea.”Mergem spre altar ?i ne ?nchin?m mai ?nt?i icoanei expuse pe iconostas (tetrapodul din dreapta), unde de obicei se afl? icoana ?nvierii ?i cea a patronului bisericii. ?nchin?ndu-ne, rostim o rug?ciune legat? de persoana M?ntuitorului sau a sf?ntului patron al bisericii. Trecem apoi la icoana din st?nga (axionita), a Maicii Domnului, ?i spunem rug?ciunea: ?Cuvine-se cu adev?rat s? te fericim pe tine, N?sc?toare de Dumnezeu…”Mergem pe solee (pragul din fa?a catapetesmei), ?nchin?ndu-ne la icoanele de la catapeteasm? ?i rostind ?n fa?a fiec?reia rug?ciuni specifice. Dac? nu avem c?r?i de rug?ciuni, ne putem ruga cu cuvintele noastre. Apoi ne retragem.Dac? atunci c?nd intr?m ?n biseric? se desf??oar? deja o slujb?, nu ne mai putem permite s? ?ndeplinim tot ritualul acesta, ci ne ?nchin?m discret, aleg?ndu-ne un loc de unde s? particip?m la slujb?; vom ?ndeplini ritualul ?nchin?rii dup? terminarea slujbei.?n timpul slujbelor, ne ?nchin?m de obicei c?nd se rostesc numele persoanelor Sfintei Treimi (Tat?l, Fiul ?i Sf?ntul Duh). Lum?n?rile se aprind la intrare: se pune o lum?nare pentru vii ?i una pentru mor?i.?n biseric?, de regul?, b?rba?ii stau ?n dreapta, femeile, ?n st?nga. ?n bisericile din Maramure? femeile stau ?n spate. Deoarece ast?zi vin la slujb? mai multe femei dec?t b?rba?i, ele pot sta ?n orice loc doresc.?n cursul slujbelor, ?ngenunchem. La liturghie facem acest lucru de mai multe ori: ?n momentul citirii Sfintei Evanghelii, c?nd se roste?te Crezul ?i c?nd se iese cu cinstitele Daruri, preotul spun?nd cuvintele: ?Lua?i, m?nca?i…”, iar corul c?nt?nd: ?Pre Tine te l?ud?m, pre Tine te binecuv?nt?m…”La sf?r?itul liturghiei, cei preg?ti?i se ?mp?rt??esc, ceilal?i primesc anafur?. To?i participan?ii sunt mirui?i cu untdelemn din candela de la icoana M?ntuitorului.Parastasele nu se fac duminica, ci numai s?mb?ta. Este admis? orice s?mb?t? din an.Nu se fac nun?i ?n posturile de Cr?ciun ?i de Pa?ti (40 de zile ?naintea s?rb?torilor).Cum ne adres?m reprezentan?ilor BisericiiPreo?ilor ?i diaconilor c?s?tori?i li se spune: ?Preacucernice p?rinte”, ?Cucernice p?rinte” sau ?P?rinte”.C?lug?rilor din m?n?stiri sau catedralele episcopale li se spune: ?Preacuvioase p?rinte”, ?Cuvioase p?rinte” sau ?P?rinte”.Episcopilor ne adres?m cu apelativul ?Preasfinte p?rinte”.Arhiepiscopilor ?i mitropoli?ilor li se spune: ??nalt Preasfin?ite P?rinte”. (Avem arhiepiscopi la Gala?i, Constan?a, Suceava, Cluj, T?rgovi?te ?i mitropoli?i la Ia?i, Sibiu, Craiova, Timi?oara.)Patriarhului Rom?niei ne adres?m cu apelativul: ?Preafericite P?rinte Patriarh”.Polite?ea la superlativAm fost fericit? ?i nespus de emo?ionat? c? am putut include ?n a treia edi?ie a Codului o serie de Reguli de etichet? ?n prezen?a Familiei Regale a Rom?niei, ob?inute prin bun?voin?a Secretariatului Majest??ii Sale Regelui Mihai I ?i redactate special pentru cititorii acestei c?r?i. P?strez, desigur, Regulile de etichet? ?i ?n edi?ia de fa??. Mi se par extrem de necesare pentru noi to?i: chiar dac? nu vom avea onoarea s? ne afl?m c?ndva ?n prezen?a unui membru al Familiei Regale a Rom?niei ?i prin urmare s? le aplic?m, ele ilustreaz? cu pregnan??, prin for?a exemplului maximal, tot ce am ?nv??at p?n? acum referitor la formulele de adresare, salut, conversa?ie, a?ezarea la mas? ?a. ?n.D.Iat? Regulile de etichet? a?a cum ne-au fost transmise de Secretariatul Majest??ii Sale Regelui.Unele reguli de etichet? ?n prezen?aFamiliei Regale a Rom?nieiProtocolul Casei Majest??ii Sale Regelui Mihai I informeaz? ?n leg?tur? cu eticheta ?n mod obi?nuit respectat? ?n prezen?a sau ?n coresponden?a cu membrii Familiei Regale a Rom?niei.Scrisorile adresate Majest??ii Sale Regelui au pe plic men?iunea: ?Majest??ii Sale Regelui Mihai I al Rom?niei”. ?n interiorul scrisorii se poate relua, ?n col?ul din dreapta sus, aceea?i men?iune. ?n textul scrisorii formula de ?nceput este ?Sire”.Pentru Majestatea Sa Regina, men?iunea de pe plic este ?Majest??ii Sale Reginei Ana a Rom?niei”, iar la ?nceputul scrisorii se folose?te ?Majestate” sau ?Majestatea Voastr?”.?n ambele cazuri (scrisori pentru Rege sau Regin?), pe parcursul scrisorii trebuie evitat? formula ?dumneavoastr?” ?i folosite formele ?Majest??ii Voastre”, ?al Majest??ii Voastre”, ?pentru Majestatea Voastr?” etc.Scrisorile adresate Alte?ei Sale Regale Principesa Margareta au pe plic men?iunea: ?Alte?ei Sale Regale Principesa Margareta a Rom?niei” sau ?A.S.R. Principesa Margareta a Rom?niei”. La ?nceputul scrisorii formula de adresare este: ?Alte?? Regal?” sau ?Alte?a Voastr? Regal?”. Acela?i lucru pentru Principesele Elena, Irina ?i Maria. Pentru Alte?a Sa Principele Radu, plicul trebuie s? poarte men?iunea ?Alte?ei Sale Principele Radu de Hohenzollern-Veringen” sau ?A.S. Principele de Hohenzollern-Veringen”, iar formula de ?nceput a scrisorii este ?Alte??” sau ?Alte?a Voastr?”.De asemenea, pentru Principese ?i Principe trebuie evitat? formula ?dumneavoastr?” ?i folosite formele: ?Alte?ei Voastre Regale” sau ?Alte?ei Voastre” (dup? caz) etc.La plural, ?n scris, se poate folosi ?n loc de ?Majest??ile Lor” formula ?MMLL”, iar ?n loc de ?Alte?ele Lor Regale”, formula ?AALLRR” (de exemplu: MMLL Regele Mihai ?i Regina Ana).Atunci c?nd membrii Familiei Regale se afl? prezen?i ?n persoan?, formulele directe de adresare sunt urm?toarele:Pentru Rege: ?Sire” sau ?Majestatea Voastr?”Pentru Regin?: ?Majestatea Voastr?”Pentru Principesa Margareta: ?Alte?a Voastr? Regal?”Pentru Principele Radu: ?Alte?a Voastr?”Pentru Principesele Elena, Irina sau Maria: ?Alte?a Voastr? Regal?”Dac? Majest??ile Lor se afl? ?mpreun? cu Alte?ele Lor Regale, se poate folosi la ?nceputul unui discurs sau luare de cuv?nt formula general?: ?Majest??ile Voastre, Alte?ele Voastre Regale.”Dac? sunt prezen?i numai Principesa Margareta ?i Principele Radu, adresarea se face mai ?nt?i Principesei ?i apoi Principelui: ?Alte?a Voastr? Regal?, Alte?a Voastr?” sau ?Alte?? Regal?, Alte??”.La venirea ?i la plecarea membrilor Familiei Regale este obi?nuit ca b?rba?ii s? salute cu un gest scurt de ?nclinare a capului (f?r? ?nclinarea corpului), iar femeile s? fac? reveren??. Acest lucru este valabil ?n fa?a Regelui, Reginei, Principeselor ?i Principelui. Regula este respectat? de fiecare membru al Familiei Regale fa?? de rudele aflate ?ntr-o pozi?ie superioar? de titlu sau v?rst? (inclusiv dac? e vorba de so?ie, frate, sor?, mam? sau tat?).Nu este indicat s? se ?ntind? m?na din proprie ini?iativ?, ?n chip de salut, ci numai dac? unul dintre membrii Familiei Regale o ofer?.?n cazul unei conversa?ii obi?nuite, particulare, este de dorit ca Regele s? ?nceap? discu?ia, ?i nu invita?ii. Dac? Regele nu este prezent, urm?torul membru al Familiei Regale (?n ordinea de la sf?r?itul acestui text) o va face. De asemenea, este de dorit ca invita?ii s? nu ?ntrerup? membrii Familiei Regale atunci c?nd ace?tia sus?in o conversa?ie.?n cazul ?n care unul sau mai mul?i membri ai Familiei Regale particip? la un eveniment public ce implic? un amplasament pe scaune sau la mas? (dineu, pr?nz), este necesar? consultarea Secretariatului M. S. Regelui ?n prealabil.?n cazul unui dineu, to?i cei prezen?i a?teapt? ca M. S. Regele s? se a?eze primul, iar la plecare toat? lumea se va ridica atunci c?nd Regele s-a ridicat. Nu este indicat ca cineva s? se ridice ?n timpul mesei. ?n prezen?a Regelui la mas?, nimeni (nici membrii Familiei Regale) nu poate ?ncepe un nou fel de m?ncare ?naintea Regelui. Dac? Regele nu e prezent, regulile de mai sus se aplic? urm?torului ?n ordinea membrilor Familiei Regale (men?ionat? la sf?r?itul textului).?n prezen?a membrilor Familiei Regale, ?n nicio ?mprejurare (public?, oficial? sau particular?), nu este de dorit s? se foloseasc? telefonul mobil.Este nepotrivit s? se cear? unuia dintre membrii Familiei Regale s? transmit? un mesaj verbal sau scris ori s? transporte un comision, un cadou, flori etc., nici m?car atunci c?nd obiectul transmis are ca destinatar pe Majestatea Sa Regele. Acest lucru se poate face prin Secretariat, prin Protocolul Casei, telefonic sau prin po?t?.?inuta potrivit? pentru vizitele formale la Familia Regal? este men?ionat? pe invita?ia emis? de Protocolul Casei Regale. Dac? ?nt?lnirea este privat?, de lucru sau are statut de audien??, atunci este de preferat ca b?rba?ii s? poarte costum gri ?n cursul zilei ?i albastru ?nchis ?n cursul serii. Pentru femei este recomandabil? o ?inut? potrivit? cu momentul zilei ?i cu locul vizitei. Militarii sunt ruga?i s? foloseasc? ?inuta militar? adecvat? momentului zilei ?i anotimpului.Ordinea intr?rii ?i ie?irii dintr-o sal? a membrilor Familiei Regale a Rom?niei, ordinea a?ez?rii ?n ?mprejur?ri publice, ordinea a?ez?rii la mas?, ca ?i ordinea liniei de primire a invita?ilor (atunci c?nd Familia Regal? e gazd?) este urm?toarea:Majestatea Sa RegeleMajestatea Sa ReginaA.S.R. Principesa MargaretaA.S. Principele RaduA.S.R. Principesa ElenaA.S.R. Principesa IrinaA.S.R. Principesa MariaSo?ii ?i copiii Principeselor se a?az? astfel: so?ul dup? so?ie ?i copiii (?n ordinea v?rstei) dup? tat?.CAPITOLUL 14C?l?toriile ?i distrac?iilePe drumDe ce ne place s? c?l?torim?A c?l?tori e mai important dec?t a ajunge la destina?ia c?l?toriei, spunea cineva. Aceast? afirma?ie pare fondat? pe experien?a unui globe-trotter care ?tie c?, dac? ?uneori ?elul dezam?ge?te, c?l?toria niciodat?”. Dar dac? vei fi mereu nemul?umit fiindc? ?n alt? ?ar? nu e ?ca la noi”, ar fi mai bine s? r?m?i acas?.Un adev?rat c?l?tor va re?ine mai ales ce este frumos din ceea ce vede ?i ??i va nota, ?n m?sura posibilului, lucrurile care l-au impresionat. O c?l?torie se face cu bun? dispozi?ie ?i cu pl?cere, sentimente pe care le vom retr?i c?nd vom r?sfoi jurnalul de c?l?torie ?i ne vom uita la vederile pe care le-am cump?rat, la fotografiile sau la filmele pe care le-am f?cut.Frumuse?ea ?i interesul unei c?l?torii nu depind de num?rul de kilometri parcur?i. Sunt mai c??tiga?i oamenii care au f?cut o excursie de zece zile ?n Maramure? dec?t cei care se laud? c?, ?ntr-o singur? s?pt?m?n?, au stat dou? zile la Zürich, una la Floren?a, o noapte la Vene?ia, o or? ?i jum?tate la Milano, o diminea?? la Roma ?i patru ore la Viena!S? fim foarte aten?i la ce ne uit?m ?i mai ales cum ne uit?m. Lucian Blaga spunea: ?Pe omul simplu ?l recuno?ti din aceea c? se mir? de toate, dar simplitatea i-o recuno?ti ?i din aceea c? de unele lucruri nu se mir? ?ndeajuns.”Preg?tirea bagajelorO c?l?torie cere un anumit timp de preg?tire, pentru alegerea mijloacelor de c?l?torie ?i a itinerarelor, chibzuirea hainelor ?i bagajelor, cump?rarea de valut?, achizi?ionarea biletelor de transport etc. Ca s? evit?m chinul ultimei zile, destinate facerii valizelor, cel mai bine e s? stabilim din vreme o list? cu hainele ?i obiectele pe care trebuie s? le lu?m cu noi. Apoi, s? cercet?m cu calm aceast? list? ?i s? elimin?m cu mintea clar? tot ce e inutil. E mai bine s? repartiz?m greutatea ?n saco?e de voiaj sau ?n valize mai mici dec?t ?ntr-unul sau doi mon?tri, pe care nu i-ar putea duce dec?t un halterofil ?i care vor fi ni?te piedici teribile pentru fiecare etap?. De altfel, exact din acest motiv companiile aeriene nu accept? ?n cal? bagajele ce dep??esc o anumit? greutate (sau cer bani ?n plus pentru ele).Pentru o doamn?, de pild?, o valiz? de dimensiuni medii pe roti?e, o saco?? cu strictul necesar pentru drum (nu mai grea de cinci kilograme!) ?i po?eta sunt mai mult dec?t suficiente. Trebuie s? fim practici – importante sunt doar obiectele indispensabile: pa?aportul, biletul, banii… Imagina?i-v?, oric?t de improbabil ar fi, c? ?n apropierea dumneavoastr? se va afla un ho?. A?a c? nu ?ine?i banii laolalt? cu actele, dar nici nu-i pune?i ?la ad?post” ?n po?et?, ?n borset? sau – mai ales – ?n valiz?. Confec?iona?i-v? dintr-un material dr?gu? (catifea reiat?, de exemplu) un portofel cu ?nur lung ?i purta?i-l permanent asupra dumneavoastr?. Dac? reu?i?i s? improviza?i un obiect comod, nu v? ve?i trezi f?r? bani nici c?nd cobor??i din tren, nici mai t?rziu, c?nd v? ve?i afla la o sut? de kilometri de hotelul la care a?i tras. Este de asemenea prudent s? nu lu?m cu noi ?n c?l?torie bijuterii scumpe.?n trenUn c?l?tor prudent va ajunge la gar? cu o jum?tate de or? ?nainte de plecarea trenului, pentru a-?i putea lua de pe peron reviste de citit pe drum ?i eventual ceva r?coritor de b?ut.?n tren ??i va c?uta, dac? are de ales, un vagon mai pu?in aglomerat; va ajuta persoanele ?n v?rst? care urc? ?i, ajuns ?n compartiment, va ?ntreba dac? mai e vreun loc disponibil. Trebuie s? indic?m politicos ?i clar locurile libere, f?r? s? cre?m o atmosfer? ostil?. Dac? avem locuri rezervate ?i nu le g?sim libere, vom apela (z?mbind) la controlor ?i nu vom ?ncepe s? ne cert?m cu ceilal?i c?l?tori.Valizele, gen?ile, umbrelele ?i hainele vor fi plasate ?n locurile speciale pentru bagaje, pe c?t posibil f?r? s?-i incomod?m pe ceilal?i c?l?tori. Vom ajuta, f?r? exagerare, doamnele care vor s?-?i a?eze bagajele. L?s?m persoanelor pe care vrem s? le onor?m locurile ?n direc?ia mersului ?i de l?ng? fereastr?. O persoan? bine-crescut? o va face chiar dac? are locul privilegiat cump?rat ?n prealabil.D?m hamalului, peste tax?, un bac?i? rezonabil. Dac? persoanele din compartiment ne cer s? ?nchidem fereastra, o vom face f?r? s? protest?m. ?n caz de ne?n?elegeri ne adres?m controlorului, evit?nd discu?iile lungi ?i inutile.Nu fum?m dec?t moderat ?n vagoanele pentru fum?tori, oricum nu ?ig?ri tari care fac aerul de nerespirat ?i dau migrene celorlal?i c?l?tori. Se ?n?elege c? ne vom ab?ine complet ?n vagoanele pentru nefum?tori.M?ncarea. Multor persoane c?l?toria le treze?te o poft? de m?ncare formidabil?. Le sf?tuim s? p?streze totu?i anumite limite, pentru a-i scuti pe vecini de spectacolul unei l?comii exagerate. Vom evita s? lu?m de m?ncare pe drum lucruri ur?t mirositoare sau inestetice ca, de pild?, ou? r?scoapte, friptur? cu sos, chiftelu?e cu usturoi. ?n general, o persoan? bine-crescut? nu m?n?nc? deloc ?ntr-un compartiment de tren.Conversa?ia. O conversa?ie ?ntr-o c?l?torie, am mai spus-o, poate fi foarte pl?cut?, dar poate s? provoace ?i surprize dezagreabile. Ne vom ab?ine s? facem confiden?e, s? pronun??m nume. Orice ?ntrebare pus? unor necunoscu?i poate s? devin? o indiscre?ie ?i o lips? de tact. Nu-l ve?i ?ntreba pe domnul fermec?tor din fa?a dumneavoastr?: ?V?d c? nu purta?i verighet?, sunte?i nec?s?torit?” Dac? ?ine?i mor?i? s? afla?i, ?ntreba?i-l: ?Ave?i copii?” La prima ?ntrebare s-ar putea s? nu ob?ine?i un r?spuns sincer, la a doua v? garantez c? da. Nimeni nu spune minciuni c?nd e vorba de copii – ?i atunci ve?i afla c?… ?nu ?nc?” sau ?am doi fl?c?i pe cinste” (ce-i drept, domnul ar putea fi divor?at sau desp?r?it de partenera sa). Odat? clarificat subiectul care v? intereseaz?… discu?ia poate continua.Copiii. Chiar dac? o conversa?ie este pasionant?, dac? un roman este captivant, dac? peisajul este minunat, nu trebuie s? ne neglij?m copiii, ?n cazul c? ne ?nso?esc. ?ntr-o c?l?torie ei trebuie s? fie supraveghea?i permanent, deoarece exist? pericolul unor accidente. Dar nici nu le vom face observa?ii interminabile, ci le vom g?si o preocupare. S? nu uit?m s? lu?m pentru ei de acas? o carte, un joc etc. Computerele pentru copii sau chiar propria noastr? tablet?, dac? e bine garnisit? cu jocuri electronice, sunt excelente ?n asemenea cazuri.Vagonul restaurant. Dac? o c?l?torie e lung?, vagonul restaurant v? ofer? un moment de relaxare agreabil ?i constituie o solu?ie mai elegant? dec?t despachetarea nenum?ratelor sandviciuri sau folosirea prea frecvent? a termosului. Regulile de urmat ?n vagonul restaurant sunt cele valabile la orice alt? mas? luat? ?n ora?, cu o restric?ie: aici nu trebuie s? pierdem prea mult timp st?nd de vorb?. Num?rul restr?ns de locuri disponibile ne impune s?-l eliber?m pe al nostru imediat ce am terminat masa. Ne vom hot?r? repede asupra meniului, f?r? s? protest?m c? lista e limitat?. S? evit?m reclama?iile ?i tot ce poate ?nt?rzia serviciul chelnerului.Vagonul de dormit. ?n vagonul de dormit este valabil? o etichet? special? care ?ine ?i de logic?, ?i de tact. Patul de deasupra este mai incomod, din acest motiv ?l vom oferi pe cel de jos unei persoane mai ?n v?rst?, chiar dac?, potrivit biletului, ne apar?ine. Ocupantul patului de sus ??i face primul toaleta seara, dar ultimul diminea?a. Ajunge astfel la locul lui ?naintea vecinului ?i ?l p?r?se?te dup? el – pentru a evita, sub ochii acestuia, o escaladare ?i o cobor?re dizgra?ioase. ?n timp ce unul ??i face toaleta, cel?lalt va sta pe culoar.Un c?l?tor bine-crescut nu va chema ?nso?itorul pentru a-i aprinde sau a-i stinge lumina, nici pentru a-i deschide sau ?nchide fereastra. Se descurc? singur. ?nso?itorului ne adres?m cu apelativul ?domnule”, f?r? alt titlu. C?nd cobor?m, ?i l?s?m o mic? sum? de bani.Ne prezent?m vecinului ?n vagonul de dormit? Numai c?nd descoperim c? exist? interes de ambele p?r?i. ?n toate celelalte cazuri, este suficient un simplu salut cordial. Vom proceda la fel ?i ?n cazul c?l?torilor ?nt?lni?i ?n vagonul restaurant sau ?n compartiment.La cobor?rea din tren arunc?m sticlele goale ?i eventualele resturi de m?ncare ?n co?ul de gunoi, nu pe geam. Nu le l?s?m pe mas? sau pe banc?. Dac? nu este loc ?n co?, le lu?m cu noi ?i le arunc?m mai t?rziu. L?s?m compartimentul ?lun?”.Pe vaporPe vapor se respect? acelea?i reguli. Dac? facem o c?l?torie la bordul unui transatlantic, se ?n?elege c? drumul e destul de lung ?i, ?n acest caz, e admis s? te prezin?i comesenilor ?i vecinilor de cabin?, ca ?i tuturor c?l?torilor cu care ai de-a face. C?nd suferim de r?u de mare, e bine s? evit?m s?lile comune ?i s? ne retragem pe punte sau ?n cabin?. ?n fa?a acestei calamit??i r?m?nem neputincio?i, mai ales dac? medicamentele nu ne ajut?. E dezagreabil s? ne pl?ngem prea mult, mai ales ?n fa?a persoanelor care, neresim?ind r?ul de mare, nu ne ?n?eleg.?n avionC?l?torii dintr-un avion trebuie s? se supun? strict recomand?rilor ce se fac ?n timpul zborului. Ne punem centura la decolare ?i aterizare, mestec?m bomboana oferit? de stewardes? ?i… nu ne g?ndim la ultima catastrof? aerian? v?zut? la televizor, nici la 11 septembrie 2001! Respect?m comenzile afi?ate, iar dac? nu ?tim ce avem de f?cut ne uit?m discret la vecini sau apel?m, tot discret, la stewardes?.Dac? avem r?u de avion, vom ?ntrebuin?a pungile speciale de h?rtie din buzunarul scaunului, care ni se iau dup? ce au fost folosite. Nu ne umplem prea tare paharul deoarece, dac? se produc trepida?ii, lichidul poate ajunge pe haina noastr?!Flirtul cu stewardesele este de domeniul literaturii ieftine. Stewardesele fac o munc? grea, au o mare r?spundere, iar a le deranja inutil este de prost gust. Sunt tinere, frumoase ?i amabile pentru a v? ridica moralul c?nd sunte?i departe de p?m?nt, ?i nu pentru a v? transforma ?n Don Juani de ocazie!La destina?ie ?i ?napoi acas?Odat? ajun?i la cap?tul c?l?toriei, prima regul? const? ?n a respecta cu stricte?e obiceiurile, oamenii ?i institu?iile ??rii care ne prime?te.O purtare decent??n unele ??ri, de exemplu, o femeie nu va fi l?sat? s? ?ntre ?ntr-un l?ca? de cult cu umerii descoperi?i, ?n pantaloni ?i cu at?t mai pu?in ?n ?ort. Un b?rbat va fi ?i el privit dezaprobator dac? apare ?ntr-o ?inut? neglijent?.Pentru un indigen, oricare ar fi el, un str?in este reprezentantul tipic al ??rii sale. Mai ales c?nd te por?i dezagreabil! ?i e?ti dezagreabil c?nd nu ?ii cont de obiceiurile locului, c?nd consideri ?ara respectiv? ca o sucursal? a patriei tale, c?nd vorbe?ti prea tare sau c?n?i pe strad?, c?nd arborezi o ?inut? excentric? sau critici tot ce ?nt?lne?ti ?n cale. Concluzia e logic?: acest rom?n, acest francez se poart? prost, deci to?i rom?nii sau to?i francezii sunt prost-crescu?i! ?nainte de a protesta, s? ne g?ndim c?, pentru noi, orice american este un domn care poart? ochelari cu rame de aur, fumeaz? ?ig?ri de foi groase, bea lapte acru cu friptur? ?i are dolari cu nemiluita. Sau: un italian este un palavragiu neserios care se plimb? cu gondola ?i c?nt? O sole mio, un francez este un snob zg?rcit care ??i d? importan??, un austriac este un personaj ?mbr?cat ?n costum tirolez care fredoneaz? iodlere ?.a.m.d.Rom?nii ?n str?in?tateNu-mi face deloc pl?cere s? m? g?ndesc la imaginea rom?nului ?n str?in?tate. Ceea ce ?tiu sigur este c? localnicii – unii chiar de origine rom?n? – ne evit?. S? fie de vin? numai infractorii din ?ar? ajun?i pe acolo? M? tem c? nu. Ne purt?m ?n general prost, ba chiar ?ocant, c?nd c?l?torim. Po?i s?-i recuno?ti pe rom?ni de la distan??: vorbesc tare, se strig? unii pe al?ii (de spaim? s? nu se piard??!) ?i au multe, foarte multe bagaje inestetice ?i inutile; principala lor preocupare pare a fi umblatul prin magazine, nu frumuse?ea turistic?, muzeele ?i monumentele unei ??ri.S? fie limpede c? nu generalizez: unii rom?ni se poart? chiar foarte bine c?nd merg ?n str?in?tate. ?i e posibil ca num?rul acestor rom?ni s? fi crescut ?n ultima vreme… exist? semne ?ncurajatoare.C?nd sunte?i invitat de prietenii (sau chiar de rudele) din str?in?tate, nu abuza?i de ospitalitate ?i sta?i numai perioada pe care a?i stabilit-o cu gazdele, de?i v? sim?i?i bine ?i a?i mai sta o s?pt?m?n?.Nu folosi?i telefonul gazdelor sau, ?n orice caz, folosi?i-l foarte pu?in ?i numai dup? ce a?i cerut permisiunea.Obsesia multora este s?-?i cumpere din str?in?tate ma?ini. Aduce?i vorba despre asta ?i, dac? pe prietenii dumneavoastr? nu-i fascineaz? subiectul, nu insista?i.Chiar dac? a?i adus c?nd a?i sosit ni?te cadouri costisitoare (de care de fapt nici nu era nevoie), c?nd veni?i din ora?, unde v-a?i plimbat, aduce?i gazdelor un mic dar – ni?te fructe, o sticl? de vin sau ce vi se pare c? le-ar face pl?cere. Nu e vorba de bani, ci de polite?e. ?n 1990 am stat o s?pt?m?n? la ni?te prieteni ?n Austria. Aveam atunci, ca to?i rom?nii, extrem de pu?ini bani, cam 10 m?rci. Plimb?ndu-m? prin ora?, am cump?rat cu numai o jum?tate de marc? doi pui de cactus pentru cei doi copii ai prietenilor mei. Acum cactu?ii sunt enormi ?i ?nfloresc!S? c?l?tore?ti nu ?nseamn? s? faci cump?r?turi, s? te fotografiezi ?n fa?a monumentelor ora?ului ?i s? aduci cu tine re?ete culinare – sau nu ?nseamn? numai asta. ?nseamn?, ?nainte de toate, efortul de a te instrui, de a ?n?elege modul de g?ndire ?i mentalitatea persoanelor pe care le ?nt?lne?ti, precum ?i ale na?iei reprezentate de ele. Dar c?t este de dificil s?-?i la?i acas? toate obiceiurile, mai ales c? e?ti sclavul lor dou?zeci ?i patru de ore pe zi! C?t de greu este s? te adaptezi la alt mod de via??! Totu?i numai cu acest pre? vom vedea ceea ce este de v?zut ?ntr-o ?ar? str?in?.Nu ?tiu ?i nu am citit nic?ieri cum trebuie s? se poarte un englez invitat ?n Fran?a sau un suedez invitat ?n Ungaria. ?tiu doar c? legile ospitalit??ii sunt universal valabile ?i c? musafirul trebuie privit ca un oaspete de onoare, indiferent de v?rst? ?i de statutul social. Exist? ?ns? ?i obiceiul locului, a?a c? nu ne putem permite s?-i judec?m pe oameni dup? normele de care ?inem cont la noi ?n ?ar?. ?mi povestea o prieten? invitat? la un picnic ?n Norvegia c? gazdele au pus la dispozi?ie gr?tarul, c?rbunii, mesele, vesela, iar invita?ii au venit cu carnea pentru fripturi ?i salatele. Prietena mea era indignat?; mie mi se pare destul de practic!Impresii din c?l?torieOrice ?ar? are frumuse?ea ei. S? re?inem lucrurile cu adev?rat importante, de pild? obiceiurile bune, f?r? a ne extazia peste m?sur? (?niciodat? la noi nu va fi a?a”); dar nici s? nu povestim, o dat? reveni?i acas?, numai aspectele nepl?cute pe care le-am ?nt?lnit. Feri?i-v? mai ales de generaliz?ri. Un om educat poveste?te despre o ?ar? str?in? exact la fel cum poveste?te despre o vizit? ?n vecini: cu discre?ie ?i tact, adic? f?r? comentarii interminabile ?i nelalocul lor. Am v?zut ?ntr-o emisiune TV un grup de tineri din industria hotelier? care fuseser? trimi?i la specializare ?n Elve?ia ?i acum ??i relatau impresiile. Au povestit pe un ton destul de iritat c? ?ntr-adev?r acolo e curat ?i serviciile sunt irepro?abile, dar… lipse?te minunata ospitalitate rom?neasc?! M-am ?ntrebat la ce hotel sau restaurant de la noi au ?nt?lnit tinerii (care se pare c? s-au dus degeaba ?n Elve?ia) celebra ospitalitate?Cum ne petrecem timpul liberAm citit undeva c? po?i aprecia nivelul de civiliza?ie al unui om dup? modul ?n care ??i petrece timpul liber.Unii se ad?ncesc ?ntr-o carte interesant? sau se duc la teatru, oper?, concerte, expozi?ii. Al?ii merg aproape ?n fiecare sear? la restaurant sau la cazinou. ?n fine, al?ii (majoritatea celor din jurul nostru) se mul?umesc s? navigheze pe internet ?i s? se uite la televizor. Domnii, mai ales, fac sport (tenis, pescuit) sau merg la meciuri. Iarna se face ski, iar ?n celelalte anotimpuri se merge, pur ?i simplu, la munte la sf?r?it de s?pt?m?n?. Dac? ai o cas? afar? din ora?, faci gr?din?rie ?i te bucuri de aerul nepoluat.Totu?i cei mai mul?i dintre noi, doamnele mai ales, nu au aproape niciodat? timp liber: trebuie s? spele, s? calce, s? deretice, s? mearg? la pia??, s? preg?teasc? m?ncarea, s? fac? temele cu copiii… Numeroasele reprezentante ale acestei categorii se uit? cu invidie la ceilal?i, la cei care ?se distreaz?”, ?i nu-?i dau seama c? ar putea avea ?i ele timp liber dac? ar fi mai organizate. Tot secretul este s? ajungi s?-?i spui, ?ntr-o bun? zi: ?Gata, via?a e prea scurt? ca s? mi-o petrec numai ?n buc?t?rie! De m?ine o s?-mi iau via?a ?n serios – o s? ?ncerc s?-i descop?r p?r?ile ne?tiute, de pild? ?jocul”…Jocul, sportul ?i fairplay-ulEste bine ?tiut c? omul ??i dezv?luie adev?rata fire c?nd joac? sau se joac?.Br?ncu?i spunea, pe drept cuv?nt, c? ?atunci c?nd nu mai suntem copii ?nseamn? c? am murit de mult”. Fie c? recunoa?tem sau nu, bucuria de a r?m?ne copil exist? ?n fiecare dintre noi. O caracteristic? a celui mic este dorin?a de a fi ?liber”, de a se juca tot timpul. Se joac? singur, dar a?a se plictise?te repede, pentru c? intervine o alt? tr?s?tur? uman?, nevoia de a se confrunta cu cei din jur, spiritul de competitivitate, altfel spus necesitatea de a demonstra c? el este cel mai bun. Orice joc ?ntre mai mul?i are ?ns? ni?te reguli precise care trebuie respectate. Din nevoia de a c??tiga, unii le ?ncalc? uneori cu naivitate. ?n lumea copiilor, totul este mai drept, mai adev?rat, mai cinstit, dar ?i mai crud. Cel care a gre?it este sanc?ionat prompt cu excluderea din joc. Va suferi, dar va ?n?elege totodat? c? fairplay-ul este indispensabil ?n societate. Nu altfel stau lucrurile ?n via?a adul?ilor atunci c?nd intr? ?n ?joc”.Un principiu de fairplay. Un mare sportiv, campion ?n cursele automobilistice, a fost ?ntrebat ?n ce const? secretul succeselor sale. ?Am ac?ionat mereu ca ?i cum ceilal?i au toate drepturile, ?i eu niciunul”, a spus el. Iat? un minunat principiu de urmat, nu numai c?nd juc?m, dar ?n toate ?mprejur?rile vie?ii. Pentru ca acest principiu s? nu fie considerat drept un semn de sl?biciune, ar trebui s? nu avem de-a face cu mediul ?rechinilor”, dar nici cu cel al ?fazanilor”. S? ad?ug?m c? ?i pentru cei care au ?n vedere func?ia recreativ? a jocului exist? anumite principii de tact ?i de bun-sim?. Dac? cineva nu le respect?, nu va mai fi invitat niciodat? ?ntr-un grup care se reune?te pentru a se distra.A ?ti s? pierzi. C?nd joac? (de pild?, un joc de c?r?i – whist, canast?, bridge…), fiecare d? ce are mai bun ?n el pentru a ajunge la victorie ?i este perfect normal s? existe o mare tensiune, indiferent c? e vorba de un joc simplu sau de unul complicat. Dar exist? ?ntotdeauna o unic? persoan? sau echip? c??tig?toare – adev?r la mintea coco?ului, a c?rui ignorare ?i face pe cei care pierd s? se manifeste dezagreabil. S? pleci de la masa de joc bine dispus, s? c??tigi sau s? pierzi f?r? manifest?ri ostentative pare normal ?i ar trebui s? fie o regul? pentru toat? lumea. Totu?i vedem nenum?ra?i juc?tori care atunci c?nd pierd ?ip? sau ?njur?, dup? cum vedem c??tig?tori trat?ndu-i pe ?nvin?i cu o ironie zdrobitoare. M?rturisesc c? nu-mi plac nici unii, nici ceilal?i. Jocul este un test de discre?ie ?i de st?p?nire de sine. Impasibilitatea nu e ?n toate jocurile la fel de necesar? ca la poker, unde a devenit proverbial?, dar calmul, ?i c?nd c??tigi, ?i c?nd pierzi, reprezint? un semn de bun?-cre?tere. Cu excep?ia ?ahului, aproape toate jocurile sunt supuse, mai mult sau mai pu?in, hazardului, acesta fiind simbolizat de zaruri, de c?r?i sau de bila care se rostogole?te. La unele jocuri, norocul este singurul criteriu. S? ?nv???m, prin urmare, s? ne st?p?nim nervii c?nd el ne ocole?te.Datorii la joc. Miza jocului se stabile?te ?n func?ie de ?mprejur?ri ?i de parteneri. Majoritatea jocurilor de hazard ??i pierd orice interes dac? nu au un c??tig, fie ?i simbolic. ?n schimb, la jocurile care ne solicit? inteligen?a ?i perspicacitatea, miza poate s? lipseasc?. ?n orice caz, dac? exist?, ea trebuie s? corespund? condi?iilor materiale ale partenerului. Un juc?tor bogat sau c?ruia ?i place gustul riscului nu trebuie s? propun? mize la care cel?lalt juc?tor nu poate face fa??.Dac? am pierdut, ocoli?i cu ?nc?p???nare de noroc, nu exist? dec?t o solu?ie: s? pl?tim. Datoriile de joc sunt datorii de onoare. E inutil s?-l depl?ngi pe cel care a pierdut, deoarece s-a expus singur. E preferabil, ?ntr-adev?r, s? te g?nde?ti bine ?nainte de a juca o sum? mare, ca s? nu regre?i mai t?rziu. Nu m? refer aici la jocurile de noroc devenite vicii, deoarece ele ies prin defini?ie din zona bunelor maniere.Nu este corect ?i nici elegant s? ?ntrerupi jocul ?n momentul ?n care c??tigi. ?nseamn? s?-i iei partenerului orice ?ans? de a se revan?a. Dac? nu-?i po?i permite s? pierzi, nu trebuie s? te apropii de masa de joc.Invita?ii la o partid??n marea lor majoritate, jocurile de societate sunt, ?n prezent, jocuri de c?r?i. Exist? o ?ntreag? gam?, care merge de la ??aizeci ?i ?ase” la bridge, de la rummy la poker ?i ecarte etc.C?r?i de joc noi. Dar, oricare ar fi jocul ?i oricare ar fi regulile lui, exist? anumite recomand?ri dictate de buna-cuviin??. Nu se utilizeaz? dec?t c?r?i de joc noi sau bine ?ntre?inute. Ele trebuie s? fie puse ?n ordine. C?r?ile p?tate, rupte, cu col?urile ?ntoarse sunt nu numai inestetice, dar poart? ?i semne dup? care pot fi recunoscute de c?tre posesori, de unde rezult? un avantaj neloial al acestora fa?? de cei care nu le portamentul ?n timpul jocului. Nu se cuvine s? tr?ntim c?r?ile, s? lovim masa cu pumnul, s? facem glume proaste sau s? ne ridic?m pentru a da mai mult? for?? arunc?rii victorioase a unui careu de a?i.Nu vom face niciun fel de semne pentru a da informa?ii partenerului.Nu este necesar, desigur, s? p?str?m o t?cere religioas? ?n timpul jocului de c?r?i, dar nici nu trebuie s? l?s?m conversa?ia s? ajung? pe primul plan ?i jocul pe al doilea. Dac? se na?te o discu?ie, ea trebuie s? fie scurt? ?i purtat? pe un ton neutru. ?n cazurile neclare, gazda accept? c? invitatul are dreptate!Un spectator la joc nu este neap?rat purt?tor de noroc – jolly joker. El poate s? urm?reasc? o partid?, s? aprecieze sau nu jocul fiec?ruia, dar se va ab?ine de la orice comentarii ?i de la orice sfat. Dac? nu are aceast? ?for??”, trebuie exclus imediat.A juca ?n public presupune un control permanent asupra reac?iilor noastre nervoase. Nu vom l?sa s? ni se vad? pe fa?? o bucurie sau o team? exagerat? – semne ale lipsei de st?p?nire de sine. Dac? avem ghinion ?i ne-am pierdut p?n? ?i ultimul ban, trebuie s? ne p?str?m m?car calmul, deoarece este singurul capital care ne-a mai r?mas.Chiar dac? suntem juc?tori pasiona?i, ne vom feri s? propunem ?n orice ?mprejurare ?o partid?” (?unul mic”).Gazda ?i musafirii. C?nd juc?m la cineva acas?, gazda va asigura b?uturile r?coritoare, cafeaua, biscui?ii ?i ?ig?rile. Totul va fi a?ezat pe m?su?e, al?turi de masa de joc. Aceste gust?ri nu trebuie s? devin? scopul principal al ?nt?lnirii. Un bun juc?tor nici m?car nu le apreciaz?, pentru c? a venit s? joace, nu s? m?n?nce, ?i jocul ?l acapareaz? aproape complet. Din acela?i motiv, nu ai voie s? impui pauze ?n timpul jocului pentru a schimba un disc, a discuta despre vreme sau despre politic?. Jocul nu se ?ntrerupe sub niciun motiv, deoarece ri?ti s?-i deranjezi pe cei pasiona?i.C?nd primim cu regularitate prieteni pentru a juca, trebuie s? ne str?duim s? adun?m parteneri de for?e egale. Dac? se joac? pe bani, vom invita persoane c?rora le place s? ri?te ?i care dispun de mijloace financiare sensibil egale.C?nd ?i se propune s? participi la un joc, ??i vei rezerva toat? seara ?n acest scop, vei sta c?t stau ?i ceilal?i invita?i, contribuind ?i la cheltuielile pe care le face gazda. Dac? fumul de ?igar? ??i face r?u, vei refuza invita?ia. Este nepoliticos – ?i de altminteri inutil – s? interzici celorlal?i s? fumeze ?n timpul jocului.La dans?n acest capitol m? voi referi ?n special la tineri, oameni plini de energie ?i chef de via??, care vor – pentru c? e dreptul lor – s? se distreze. Am v?zut ?ns? de mult la televizor c? exista la Cluj un club pentru cei de v?rsta a treia: membrii clubului numiser? o sear? ?Seara tinere?ii” ?i se distrau de minune dans?nd. Sfaturile din acest capitol le-ar putea fi ?i lor utile.?ntr-o sear? am intrat cu fric?, dar ?mpins? de curiozitate, ?ntr-o discotec?. Le recomand tuturor cititorilor acestei c?r?i s? fac? aceast? experien??: este unic? ?i te face s? apreciezi tihna la care te re?ntorci din ceea ce mie mi s-a p?rut… un infern. M-am aflat ?ntr-o ?nc?pere nu prea spa?ioas?, cu lumin? pu?in?, cu o org? de lumini obositoare ?i stresant?. Nu prea vedeam fe?ele celor care se mi?cau – pentru c? nu pot s? spun ?dansau”. Fum dens de ?igar?, muzic? asurzitoare, melodie – nici vorb?. Consuma?ia nu era obligatorie, ?ns? pre?urile erau senza?ionale ?i din acest motiv, pentru a se ?distra” mai bine, cam to?i cei prezen?i aveau prin buzunare secrete c?te un recipient cu t?rie. Dar am ?i o veste bun?: ?ntr-un astfel de loc nu trebuie s? ?tii s? ?dansezi” ?n sensul obi?nuit al acestui cuv?nt; este suficient s? te ?ii pe picioare ?i s? te legeni ori s? te mi?ti cum dore?ti, f?r? s? ?ii cont de ceea ce face partenerul (dac? ?l ai, dac? nu, te mi?ti singur). Detest formula ?pe vremea mea”, pe care o vor spune ?ns? ?i tinerii din ziua de azi c?nd vor fi mai m?ri?ori (cam la 60 de ani), dar ?tiu c? ?pe vremea mea” o m?tu?? m-a ?nv??at pa?ii de tangou, vals, foxtrot; apoi, pentru c? erau la mod?, prietenii m-au ?nv??at conga, twist, rock, cha-cha.Mi-a f?cut pl?cere s? asist la un curs de dans clasic ?i modern, predat de un t?n?r la o ?coal? de bune maniere. Acela?i t?n?r profesor le-a explicat cursan?ilor (care aveau v?rste cuprinse ?ntre 15 ?i 50 de ani) regulile pe care trebuie s? le respec?i c?nd te afli ?ntr-o sal? de dans ?i nu cuno?ti aproape pe nimeni:Dac? dore?ti s? dansezi cu o fat? pe care n-o cuno?ti ?i ea este ?nso?it?, te apropii ?i, cu un z?mbet amabil, ceri permisiunea persoanei care o ?nso?e?te; abia apoi te ?nclini ?i invi?i domni?oara. Dup? aceea, dac? este aglomera?ie, mergi cu un pas ?naintea ei, dar ?ntorci mereu capul (f?r? a o lua ?ns? de m?n? ?i a o trage dup? tine!). Pe ringul de dans te mai ui?i o dat?, tot z?mbind, ?n ochii fetei, ?i apoi pa?ii de tangou (?tiu?i) v? vor conduce pe am?ndoi ?n ritmul muzicii. Distan?a dintre parteneri va fi fireasc?; e cazul s? spun asta, deoarece dac? t?n?rul e un timid va avea tendin?a s?-?i ?in? partenera la mare distan??, iar dac? e un t?n?r care n-a luat lec?ii de bun?-cuviin?? va c?uta s-o str?ng? at?t de tare, ?nc?t biata fat? va sim?i c? se sufoc?!Normal este ca ?nainte de ?nceperea dansului t?n?rul s?-?i decline identitatea – spun?nd nu ?Eugen”, ci ?Eugen Petrescu”. Dac? a acceptat invita?ia, politicos este ca ?i domni?oara s? foloseasc? o formul? oarecare: ??mi pare bine, eu sunt… sau ?M? bucur, eu m? numesc…” – dar rostindu-?i numele ?ntreg, ?Lia Vasilescu”, ?i nu doar ?Lia”. Prezent?rile nu mai necesit? acum str?ngerea de m?n?; eventual, t?n?rul s?rut? m?na fetei.?n timpul dansului nu se vorbe?te ?i nu… se m?ng?ie insistent partenera, care ?n acest caz poate s?-?i p?r?seasc? partenerul f?r? nicio explica?ie – va ?n?elege singur de ce.C?nd acordurile muzicii au ?ncetat, t?n?rul ??i poate ?ntreba partenera dac? ?i acord? ?i dansul urm?tor sau o poate conduce la locul de unde a luat-o. ?n niciun caz n-o va l?sa singur? pe ringul de dans. ?i va mul?umi, va mul?umi ?nso?itorului ?i nu se va al?tura neinvitat perechii sau grupului. Tot ce-i este permis e s? ?ntrebe dac? o mai poate invita la alt dans ?i, dac? prime?te un r?spuns evaziv, ?sunt cam obosit?”, de pild?, va ?n?elege c? nu e cazul s? insiste.La dans, ca ?i ?n via?? se ivesc situa?ii neprev?zute. De exemplu, cel care o ?nso?e?te pe t?n?r? este foarte gelos ?i spune hot?r?t ?nu”, cu toate c? domni?oara a z?mbit v?z?ndu-l pe t?n?rul care vrea s-o invite la dans ?i chiar a f?cut un pas c?tre el ori s-a sculat de pe scaun. Un t?n?r politicos nu va considera ?n niciun caz refuzul un motiv de scandal: va ?n?elege imediat, va z?mbi, va spune ?v? rog s? m? ierta?i” ?i se va retrage f?r? ostenta?ie.C?nd invit?m pe cineva la dans ne stingem ?igara, ne ?ncheiem la hain? (a?a ar trebui s? ne ?mbr?c?m ?ntr-o asemenea ocazie) ?i abia apoi ne apropiem de perechea sau grupul de unde dorim s? ?fur?m” pentru c?teva minute o fat? ?nc?nt?toare.De obicei se danseaz? la nun?i, botezuri, reuniuni de familie mai festive etc. ?Balul” este deschis de persoanele cele mai importante – la o nunt?, de pild?, de c?tre miri, dar face o impresie foarte bun? situa?ia ?n care mirele ??i invit? mama pentru primul dans, iar mireasa danseaz? cu tat?l ei sau cu socrul. Chiar dac? to?i ochii sunt a?inti?i asupra unei blonde vaporoase (care pe vremuri, c?nd existau carne?ele de bal, l-ar fi avut umplut de invita?ii), un t?n?r bine-crescut va dansa de suficiente ori ?i cu prietena ei, cea care ?nc? nu a ob?inut suficiente rezultate la… cura de sl?bire! ?i s-ar putea s? aib? o surpriz? foarte pl?cut?.CAPITOLUL 15CadourileArta de a d?rui ?i de a primiA oferi un cadou nu este un gest obligatoriu, e mai cur?nd consecin?a unei decizii. Cadoul nu poate fi nici cerut, nici comandat, nici sugerat, de?i exist? c?teva excep?ii la care o s? ne referim mai jos.A ?ti s? oferi mici daruri cu discre?ie ?i tact este un semn de noble?e sufleteasc?. Exist? oameni genero?i, care o fac oric?nd cu pl?cere, dar exist? ?i oameni meschini ?i zg?rci?i.Modul ?n care d?m ?i primim cadourile se ?nva??. Nu ?nt?mpl?tor ?n Japonia – ?ara polite?ii – se fac cursuri speciale pe aceast? tem?.Am impresia c? oricine va primi cu pl?cere c?teva sfaturi.C?nd ?i cui facem cadouri?Nu este greu de observat c? o persoan? care intr? ?ntr-o cas? cu o floare ?n m?n? este privit? cu mai mult? simpatie dec?t musafirul ce se scuz? de fiecare dat? c? la flor?rie era ?nchis! Micile cadouri ?ntre?in prieteniile ?i produc oricui o mare pl?cere – cu condi?ia s? fie oferite din suflet ?i dezinteresat.A face un cadou profesorului la care copilul t?u este amenin?at de corijen??, sau medicului pentru un certificat de concediu ne?ndrept??it nu este semn de polite?e, dimpotriv?.De asemenea, nu vom da cadouri unei cuno?tin?e venite din str?in?tate, cu o situa?ie material? mai bun? dec?t a noastr?, deoarece o vom obliga s?-?i bat? capul ce anume s? ne trimit? sau ce s? ne aduc? cu proxima ocazie. Cu at?t mai nepl?cut va fi pentru cel care a primit un dar oarecare s? citeasc? lista de… comisioane pe care i-am preg?tit-o!?ntre prieteni, ?n familie, ?ntre ?ndr?gosti?i se pot face cadouri oric?nd. Nu trebuie s? a?tept?m o zi festiv? pentru a-i d?rui prietenei noastre o pereche de m?nu?i de buc?t?rie de care are mare nevoie sau bunicii o pereche de papuci comozi pe care i-am g?sit din ?nt?mplare la un mic magazin. Am auzit ?ntr-o cas? o formul? amuzant?: acesta e un cadou ?de ne-ziua ta”!?Ce mi-ai adus?” ?n schimb, vom fi mai pu?in genero?i cu odraslele noastre, pe care nu le vom obi?nui s? a?tepte ?n fiecare zi un cadou. Preten?iile lor nu se vor termina niciodat? ?i vom cre?te ni?te egoi?ti ?i ni?te r?sf??a?i. Mai mult, risc?m s? ne pun? ?n situa?ii delicate, ?ntreb?nd cu obr?znicie musafirii: ?Ce mi-ai adus?”Profitorii. Dac? am rugat pe cineva s? ne cumpere un obiect, oric?t de mic i-ar fi pre?ul, ne interes?m c?t a costat ?i ?l achit?m imediat. Dar dac? persoana care ne-a f?cut serviciul ??i exprim? dorin?a de a ni-l face cadou, nu prelungim discu?ia la nesf?r?it. Mul?umim, accept?m ?i… ?inem minte! S? nu abuz?m totu?i de prietenii no?tri, rug?ndu-l ?n permanen?? s? ne fac? mici cump?r?turi, mai cu seam? dac? nu le putem face, la r?ndul nostru, mici servicii. S? cumperi ceva, mai ales lucruri care se g?sesc greu, necesit? timp. Astfel pierzi – sau ?i ?d?ruie?ti” celuilalt – c?teva ore. Nu po?i s? faci asemenea ?cadouri” la nesf?r?it, pentru c? timpul unui om poate fi, pentru el, deosebit de pre?ios. Treptat, aceste persoane profitoare ??i vor pierde simpatia celor din jur.C?nd achi?i ce ?i s-a cump?rat, ai grij? s? dispui de bani potrivi?i, pentru c? e nepoliticos s?-l pui (tot pe cel care ?i-a f?cut serviciul) s? g?seasc? o solu?ie ca s?-?i poat? da restul.Ce ?i cum d?ruim? Cum primim?Nu vom face daruri costisitoare la tot pasul, chiar dac? avem o situa?ie material? ie?it? din comun. Nu este o dovad? de bun-gust.Se poate oferi orice obiect util, de la un deschiz?tor de conserve p?n? la o tigaie de teflon, uneori chiar ?i lucruri de m?ncare. Dar ?i aici se impune un minimum de tact. Nu-i vom aduce unei prietene mai s?race, de ziua ei, un kilogram de carne! ?ns? ni?te cutii frumoase de br?nz? fran?uzeasc?, sardele sau pateu fin de ficat pot fi foarte bine primite.Un cadou trebuie g?ndit, cump?rat, ambalat, oferit. Trebuie s? fie frumos, util ?i s? provoace o adev?rat? bucurie celui care-l prime?te. Tocmai aceste eforturi dau valoare unui cadou, ?i nu pre?ul lui. Acesta va fi ?nl?turat cu grij?. Excep?ie fac c?r?ile, de pe care pre?ul, dac? e tip?rit, nu se ?terge. Cartea nu se atinge! Totu?i ?n ultima vreme pre?ul apare pe un autocolant; aici ?l putem ?terge dac? nu reu?im s? dezlipim frumos autocolantul. Vom pune ?ntre filele c?r?ii o h?rtie elegant? sau o carte de vizit?, pe care ne vom exprima g?ndurile bune. Dedica?ii ?i autografe pot fi date numai de c?tre autori, traduc?tori, ilustratori, editori, ?nainte de a pune o carte ?n bibliotec?, fie c? am primit-o sau ne-am cump?rat-o singuri, ne semn?m discret pentru a nu uita c? este a noastr?. Cei foarte grijulii ??i confec?ioneaz? ?tampile speciale.C?nd cump?r?m. Dup? ce am aflat sau am ghicit dorin?ele celor c?rora vrem s? le d?ruim un obiect oarecare, ?l cump?r?m din vreme ?i-l punem bine. Vom evita astfel aglomera?ia din magazine ?n preajma s?rb?torilor ?i ne vom cru?a nervii, deoarece, ca un f?cut, tocmai lucrul cel mai banal pe care voiam s?-l cump?r?m… nu se mai g?se?te! Nu se cump?r? din vreme dulciurile, alimentele alterabile ?i florile.Cum primim. Cel care prime?te un dar ?l va deschide ?n fa?a musafirului ?i nu-i va strica bucuria protest?nd c? e prea scump, c? nu trebuia sau, mai r?u… c? are oroare de bibelouri. Va mul?umi, se va bucura ?i va reveni cu comentarii agreabile de c?teva ori ?n aceea?i sear?. Dac? un cadou nu ne place, ne vom ascunde nemul?umirea. ?n niciun caz nu vom spune: ?Ce s? fac cu ?ampania asta? Mai am ?nc? zece sticle!” C?nd copilul nostru s-a str?duit s? ne aduc? un ruj ce nu ni se potrive?te sau un vas de flori care nu ne place, nu-i vom face atunci, pe loc, niciun fel de observa?ie. Vom deschide o discu?ie pe aceast? tem? cu alt? ocazie ?i-l vom ?nv??a cum se cump?r? un cadou.Cel care a f?cut un dar nu va insista prea mult, ?ncerc?nd s? afle dac? ne place sau nu.Kitschuri. Este firesc s? cump?r?m suveniruri atunci c?nd c?l?torim. Tot firesc este s? le oferim familiei ?i cuno?tin?elor noastre c?nd ne ?napoiem. Aten?ie ?ns?, de cele mai multe ori aceste obiecte sunt kitschuri! Ce facem cu gondola adus? pentru noi de la Vene?ia? Cu turnul Eiffel adus de la Paris? Cu ursul de ipsos de la Vatra Dornei? Cu scoicile ?ncrustate pe un papuc cump?rat la Eforie?! Nu ne poate obliga nimeni s? ne ur??im casa ?i via?a, uit?ndu-ne toat? ziua la ele. Le vom pune la un loc ?ntr-un dulap sau ?ntr-o debara ?i, la prima cur??enie general?, ne vom lua inima ?n din?i ?i le vom arunca!Cadouri nepotrivite. Nu vom face cadou obiecte din cas? care nou? nu ne plac. Dac? au o oarecare valoare, le putem d?rui celor apropia?i, ?n cazul ?n care ace?tia ?i le doresc – ?ns? f?r? comentarii de genul: ?M? mir c?-?i place, mie mi se pare oribil!” sau ?Ia-l tu, c? eu tot ?l arunc!”.Nu d?ruim, dac? nu ne pricepem, timbre unui filatelist, accesorii de pescuit unui pescar, culori unui pictor. Ei cunosc ?n mod cert mici magazine specializate unde g?sesc lucruri pe m?sura preten?iilor lor, preten?ii pe care noi nu avem cum s? le ghicim.Dac? dorim s? ne ar?t?m recuno?tin?a fa?? de cineva care ne-a f?cut un bine: medic, avocat, profesor etc., vom alege cadoul cu mare grij?. Este bine s? ne rezum?m la albume de art?, seturi de CD-uri cu muzic? clasic?, cutii de bomboane, dulciuri f?cute ?n cas? sau b?uturi fine. Dac? ne g?ndim la un alt obiect, trebuie s? ne asigur?m c? nu este nepotrivit. Nu vom oferi lucruri voluminoase pe care n-ai pe unde s? le pui ?n cas? ?i ?n niciun caz animale sau p?s?ri, dac? nu am ?ntrebat ?n prealabil.Nu vom oferi c?r?i pe care nu le-am citit sau despre care nu am primit asigur?ri de la o persoan? competent? c? merit? s? fie citite.Oamenilor cu care nu suntem ?n rela?ii apropiate nu le vom oferi obiecte de ?mbr?c?minte sau de toalet?. Ne limit?m la o e?arf?, la un fular sau la un parfum de foarte bun? calitate. Nu cump?r?m farduri, colonii, spray-uri la ?nt?mplare, numai pentru a cump?ra ceva. Orice om are preferin?ele sale ?i, dac? nu i le cunoa?tem, renun??m s? i le ghicim. Nu-i ducem de ziua ei unei doamne o sticl? de plastic cu palinc? de Bihor!Cadoul ideal. ?n general, ar trebui s? d?ruim obiecte care ne plac ?i pe care nu ne ?ndur?m s? le cump?r?m pentru noi. Cu pu?in? perspicacitate, putem g?si bijuterii de argint (br???ri, l?n?i?oare, medalioane, bro?e) de bun gust ?i relativ ieftine; pentru apropia?i, vom lua acele cadouri care ne-au fost ?sugerate” involuntar. Bunicii i s-au stricat ramele de ochelari, mama se pl?nge c? i s-a terminat nesul, fratele nostru ia mereu cu ?mprumut un stilou, iar prietena noastr? ??i dore?te de mult un suport mai ?nc?p?tor pentru vase.Banii. Din p?cate, se r?sp?nde?te obiceiul de a d?rui bani ?n chip de cadou. Dar exist? o mare diferen?? ?ntre banii pe care un p?rinte ?i d? la o aniversare copilului s?u, pentru ca acesta s?-?i cumpere o pereche de blugi pe m?sur?, ?i banii pe care-i aduce ?n ?dar” mamei lui t?n?rul inginer, proasp?t c?s?torit. Nu se face! Banii, dac? t?n?rul consider? c? trebuie da?i, vor fi oferi?i cu alt? ocazie, iar la aniversare va aduce un cadou pe care l-a ales cu drag, dup? ce s-a g?ndit ?ndelung (?mpreun? cu so?ia lui) la nevoile ?i preferin?ele mamei.Momentul. Un cadou valoreaz? c?t dou? dac? este oferit la timp, adic? exact ?n ziua ?n care are loc evenimentul (excep?ie fac nun?ile, asupra c?rora vom reveni).Ambalajul. Este foarte important s? oferim cadouri frumos ?mpachetate. E bine s? avem ?ntotdeauna ?n cas? panglici ?i h?rtii viu colorate, pe care le vom cump?ra oric?nd se ive?te ocazia, f?r? s? ni se par? o cump?r?tur? inutil?.Refuzul ?i restituirea. Avem dreptul s? refuz?m un cadou? Nu! Chiar dac? nu ne place, un cadou este un cadou ?i a-l refuza ?nseamn? s?-l jigne?ti pe cel care ?i l-a oferit. Aceast? regul? are totu?i o excep?ie. Sunt cazuri c?nd un cadou poate fi interpretat drept mijloc de presiune sau de convingere, ?i dac? ?l prime?ti ?nseamn? c? accep?i s? faci serviciul respectiv. ?n acest caz trebuie s?-l refuzi sau, dac? ?i-a fost trimis, s?-l ?napoiezi. Este desigur dezagreabil pentru cel care l-a oferit, dar trebuie s? ?n?eleag? situa?ia ?i s? se supere numai pe el ?nsu?i ?i pe lipsa lui de tact. Func?ionarii, cum am mai spus, nu se cade s? primeasc? cadouri valoroase, mai ales c?nd au o func?ie important?. Cinstea ?i con?tiin?a profesional? nu le las? alt? alegere.S? ?napoiezi ulterior cadourile care ?i-au fost f?cute nu este admis dec?t ?n anumite cazuri. C?nd cineva te calomniaz? sau te jigne?te, po?i s? i le restitui f?r? niciun cuv?nt, dar nu este obligatoriu.Dup? un vechi obicei, ?ndr?gosti?ii care s-au desp?r?it nu ??i restituie unul altuia cadourile. Aceast? regul? nu este absolut?. Dac? unul dintre ei a adus grave prejudicii onoarei celuilalt sau dac? darurile sunt foarte pre?ioase, ele se ?napoiaz?. Buna cuviin??, pe care legea o sprijin? ?n acest caz, cere s? se restituie obiectele de mare valoare. Toate aceste situa?ii nu sunt ?ns? f?r? excep?ii. Un cadou primit este, de regul?, numai al aceluia care l-a primit. Pentru a evita situa?iile nepl?cute – cu care se ajunge uneori ?i la tribunal – este de preferat s? ne g?ndim bine ce oferim ?i mai ales cui.Mi s-a pl?ns o t?n?r? c? logodnicul ei i-a cerut ?napoi ceasul (nu prea valoros) pe care i-l d?ruise. I-am ?n?eles perfect sup?rarea ?i m-am g?ndit ce noroc a avut c? nu s-a c?s?torit cu personajul respectiv!FlorileTrebuie spus de la bun ?nceput c? orice cadou se ofer? unei doamne ?nso?it de o floare. Chiar ?i pachetele sunt mai frumoase dac? le orn?m cu o crengu?? de brad, cu o r?muric? de v?sc, cu ni?te imortele sau, de ce nu, cu pu?in asparagus.Reguli ?i sfaturiNu se ofer? ?i nu se ?in ?n cas? flori artificiale, oric?t de bine le-ar imita pe cele naturale. Este de prost gust.Cu pu?in efort ?i imagina?ie, mai ales ?n anotimpurile calde, se pot oferi flori de c?mp sau flori rare, pentru a nu cump?ra mereu acelea?i cinci garoafe ?mbobocite, banale ?i rigide.Trebuie evitate florile prea mari sau prea preten?ioase (cale, gladiole, ibiskus, nuferi) pentru c? s-ar putea s? nu fie pe gustul gazdelor ?i se transport? greu. Eventual, asemenea flori se trimit printr-un comisionar. Toate florile sunt frumoase, dar, ?n general, un om delicat prefer? florile delicate, ca anemonele, l?cr?mioarele, violetele, ghioceii, macii, freziile, lalelele, br?ndu?ele, margaretele, jerbera, tuf?nelele ?i multe altele. Fiecare sezon are florile sale. S? nu le ocolim de dragul originalit??ii, cu g?ndul c? orhideele sunt mai distinse. Nu sunt!Florile se ofer? de obicei f?r? ambalajul ?n care le-am cump?rat, chiar dac? este ?foarte frumos”. Vom scoate h?rtia ?i o vom face s? dispar?, eventual ?n buzunar sau ?n po?et?, ?nc? ?nainte de a intra ?n cas?. Ambalajul poater?m?ne doar c?nd a fost special g?ndit ca s? pun? ?n eviden?? un anumit aranjament floral, ?nm?n?m florile cu cozile ?n jos.La noi ?n ?ar? exist? obiceiul de a oferi flori ?n num?r impar. Se spune c? totul ?n aceast? lume are pereche, iar cea care le prime?te completeaz? buchetul. ?n schimb, la ceremonii funebre se aduc flori ?n num?r par. Chiar ?i jerbele respect? aceast? regul?.Nu se dau flori b?rba?ilor dec?t dac? se afl? la spital.Imediat ce am primit flori, le a?ez?m ?ntr-un vas cu ap?. C?nd a?tept?m musafiri, vom avea la ?ndem?n?, gata preg?tite, vase de diferite m?rimi.C?nd oferim flori cu o anumit? ocazie, rostim ?n acela?i timp ?i o formul? de felicitare. Dac? le ducem c?nd mergem ?ntr-o vizit?, nu spunem nimic. ?n schimb, gazda va mul?umi, le va admira ?i ?n niciun caz nu va spune: ?Vai, nu trebuia s? v? deranja?i” sau ?De ce a?i dat at??ia bani c?nd sunt at?t de scumpe?”C?nd un cuplu merge ?n vizit?, domnul e cel care ofer? florile gazdei.Florile nu se refuz? ?n nicio situa?ie. Nu imita?i gestul de prost gust al actri?elor din dramoletele v?zute la TV, care arunc? la co? cu dispre? superbul buchet primit de la un admirator indezirabil. Florile n-au nicio vin?, iar gestul e mitoc?nesc. O pute?i face c?nd sunt vechi ?i ofilite, evident ?revalorificate” din casa oaspetelui, dar dup? plecarea acestuia.Nu cump?ra?i flori la ?nt?mplareAm citit ?ntr-o carte de memorii o povestioar? foarte dr?gu??, care vine ?n sprijinul pledoariei mele pentru florile deosebite. Trei chirurgi rom?ni sunt trimi?i la Paris la un congres. Acolo, o personalitate de excep?ie din lumea medical? ?i simpatizeaz? ?i ?i invit? la mas?, ?n locuin?a sa. Prietenii celui care poveste?te aveau rude la Paris ?i nu duceau lips? de bani, a?a ?nc?t cump?r? c?te un buchet enorm de flori ?i se prezint? la adresa respectiv?. Gazda le mul?ume?te politicos cu un z?mbet, pune florile ?n ap? ?i le ofer? o b?utur? ?n a?teptarea celui de-ai treilea musafir, care ?nt?rzia. De ce ?nt?rzia? Povestitorul m?rturise?te c?, av?nd pu?ini bani, se dusese la o flor?rie modest? pe l?ng? care trecuse ?ntr-o zi. Acolo g?se?te ni?te flori cum nu mai v?zuse nic?ieri (eu mi-am imaginat c? era vorba de anemone), e surprins de pre?, dar le ia, prea erau minunate, lu?ndu-?i totodat? r?mas-bun de la parfumul pe care dorea s?-l cumpere so?iei.?n sf?r?it, sun? la u?a gazdei, se scuz? pentru mica ?nt?rziere ?i ?i ofer? delicatul buchet. Reac?ia gazdei este surprinz?toare: se lumineaz? la fa?? ?i-l ?ntreab? cum de a g?sit acele flori pe care le vinde doar o flor?rie special?, unic? ?n tot Parisul! ?i ?n continuare aproape c? nu-?i mai poate lua ochii de la ele.Dl dr. Pascu – autorul c?r?ii ?n care am g?sit aceast? ?nt?mplare – a avut noroc, iar parfumul acela chiar c? a meritat sacrificiul!La spital: nu se duc flori prea mari sau cu miros puternic (asupra acestui subiect vom reveni). Este bine s? ne g?ndim de acas? ?n ce vor fi puse. Nu e greu s? aducem chiar noi un vas potrivit, de pild? o ulcic? sm?l?uit?. Poate elimin?m astfel eternele sticle de lapte ?i borcane de gem care ??mpodobesc” at?t de dizgra?ios saloanele, chiar dac? ?n ele se afl? flori foarte frumoase!Ghivecele. Exist? o aversiune – nemotivat? – ?mpotriva ghivecelor cu flori. Dac? este vorba de un pomi?or pitic ornamental, de o frumoas? azalee sau de un cactus nostim, nimic nu ne opre?te s? le oferim unor prieteni. S-ar putea ca ace?tia s? se bucure de darul primit ani ?n ?ir, g?ndindu-se cu drag la noi. Ne interes?m ?ns? dac? au ?ansa s? fie bine primite. Cunosc persoane care ador? cactu?ii, dar ?i persoane care-i detest?.Comisionarul. Mul?i dintre noi nu cunosc un obicei pe c?t de comod, pe at?t de elegant: s? trimitem flori prin comisionar. Unele flor?rii dispun de acest serviciu. Relativ de cur?nd au ap?rut flor?rii online care, desigur, livreaz? ?prin mesager” comanda dumneavoastr? la adresa pe care o indica?i. Dac? florile – pe care le alegem dup? poza de pe ecranul computerului – sunt proaspete, mi se pare o solu?ie foarte bun?. Vom trimite odat? cu florile o carte de vizit? cu c?teva r?nduri adresate destinatarului, iar ?n cazul comenzii online, ?un mesaj personalizat” (care, din p?cate, nu va fi scris de m?n? pe cartea de vizit?, dar nu putem avea ?n via?? chiar tot!). Nu vom trimite bucheteanonime dec?t dac? ?inem cu tot dinadinsul s? producem ?ncurc?turi nepl?cute ?ntr-o familie. Cel care prime?te florile va da un mic bac?i? comisionarului (mesagerului) ?i va semna de primire. Apoi va mul?umi f?r? nicio ?nt?rziere, telefonic, celui care i le-a trimis.Ce util este un astfel de serviciu c?nd vrei s? fii un om bine-crescut ?i s? trimi?i ni?te flori – de exemplu, a doua zi dup? o vizit? – unor persoane ?n casa c?rora te-ai sim?it bine! Ce surpriz? pl?cut? va avea fiica noastr? c?nd va primi de la colegii de clas? un buchet cu optsprezece trandafiri albi ?n ziua ?n care ??i s?rb?tore?te majoratul! (De data asta se face excep?ie de la regula care interzice, ?n Rom?nia, s? oferi flori ?n num?r par.) S? nu ne sperie sumele pe care trebuie s? le pl?tim. Sunt infime ?n compara?ie cu bucuria pe care o producem celor pe care-i iubim ?i-i respect?m!Limbajul florilor. S? spunem c?teva cuvinte ?i despre limbajul florilor. Poate sunt supersti?ii, dar exist? persoane care ?in seama de ele, astfel c?, ?nainte de a cump?ra ?i a d?rui flori, e bine s? ne g?ndim pu?in, ca s? nu comitem gafe. Despre cale se zice c? aduc ghinion (eu nu cred – ?i mi le cump?r singur?). Florile ro?ii ?nseamn? iubire ?i pasiune, cele galbene gelozie, cele albe puritate. Dar nu toate florile sau culorile au o semnifica?ie. ?n orice caz, nu vom duce unei m?tu?i ?n v?rst?, de la care a?tept?m o mo?tenire, un buchet de nu-m?-uita ?i nici mamei so?ului o specie de cactus ce cre?te spectaculos ?i poart? numele popular de ?limba soacrei”!Ocazii ?n care d?m cadouriSf. Nicolae (6 decembrie)Este una din s?rb?torile cele mai a?teptate de c?tre copii. ?i vom ?nv??a s?-?i pun? la u?? ghetu?ele lustruite de cu sear? (?n ajun). Dup? ce s-au culcat, le vom umple cu daruri, const?nd ?n general din dulciuri, pe care le vor g?si a doua zi de diminea??. Le vom spune ?i povestea cu nuielu?ele pe care s-ar putea s? le primeasc? de la Mo? Nicolae dac? nu sunt cumin?i…Cr?ciunul (25 decembrie)Este s?rb?toarea Na?terii lui Iisus Cristos. C?nd copiii sunt mici, vom face bradul f?r? ca ei s? ne vad?, c?nd devin mai mari, vom apela la ajutorul lor. Bradul trebuie s? fie ?mpodobit pe 24 decembrie, ?n Ajunul Cr?ciunului, spune tradi?ia, dar ?tiu c? azi mult? lume ?l ?mpodobe?te ?i pe 15 sau mai devreme…Vom acorda o importan?? special? serii de 24, invit?nd musafiri ?i a?tept?nd colind?tori. Vom pune sub brad daruri pentru membrii familiei, dar ?i pentru invita?i. Ele vor fi frumos ambalate, vor avea etichete ?i vor fi oferite ?n cadrul unui ceremonial aparte. Momentul va fi c?t mai mult prelungit ?i va constitui o veritabil? s?rb?toare. Va veni Mo? Cr?ciun ?i tot acum vor fi chema?i colind?torii, pentru care vom preg?ti din vreme daruri. Deoarece Ajunul Cr?ciunului este ?nc? zi de post, se ofer? de obicei covrigi, turt? dulce, nuci, mere, portocale.Masa bogat? de Cr?ciun ?n jurul c?reia se adun? ?ntreaga familie are loc a doua zi, pe 25 decembrie, la pr?nz.Anul NouSe dau bani copiilor care ne-au sorcovit. La masa festiv? de Revelion, din 31 decembrie, se va pune ?n dreptul fiec?rui invitat, ?n st?nga, sub ?ervet, c?te un mic cadou, de exemplu: un set de batiste, un portofel, o bijuterie, cosmetice, un stilou, o agend?, un calendar, ?n func?ie de posibilit??ile materiale ale familiei respective. Important este ca fiecare s? ?nt?mpine noul an primind un mic dar, de care s? se bucure din toat? inima.Felicit?ri de s?rb?tori. Cr?ciunul, Anul Nou, Pastele ?i, ?n mai mic? m?sur?, onomasticele sunt s?rb?tori cu ocazia c?rora felicit?m mult? lume – rude, prieteni, ?efi ?i subalterni, cuno?tin?e diverse. Expediem prin po?ta clasic? felicit?ri – un gest din ce ?n ce mai rar ?nt?lnit, dar cu at?t mai pre?ios ?i m?gulitor pentru cel c?ruia ?i este adresat –, d?m telefon, trimitem SMS-uri sau e-mail-uri, post?m mesaje pe re?elele sociale. Mijloacele moderne de comunicare ne dau posibilitatea s? l?rgim cu u?urin??, aproape f?r? limit?, cercul destinatarilor.Mai mult, putem trimite acela?i text unor destinatari diferi?i ?i, din p?cate, adesea o ?i facem. Iat? de ce primim de s?rb?tori mesaje de genul: ?Lumina sf?nt? din noaptea de Cr?ciun s? v? vegheze casa ?i s? v? umple sufletul de bucurie ?i lini?te. S? v? dea Dumnezeu…”; sau (varianta laic?): ?Dragi prieteni, s? ne bucur?m de Cr?ciun cu tot preaplinul inimii noastre ?i ?n 2014 s? ne deschidem ?i mai mult c?tre Con?tien??!” Sau pe Facebook, ?n ziua de 7 ianuarie: ?Tuturor Ioanelor ?i Ionilor, un c?lduros la mul?i ani!”Acestea sunt mesajele de felicitare colective, trimise ?la gr?mad?”, ca SMS sau e-mail, unei liste ?ntregi de destinatari. Nu se cuvine! Mai bine trimite?i un mesaj simplu (?An nou fericit, Dane!”), dar personalizat, dec?t ceva lung ?i sofisticat – vorba vine!– Adresat tuturor ?i nim?nui. Important nu este ceea ce spune?i, ci faptul c? v-a?i g?ndit la acel om ?ntr-un moment s?rb?toresc.Oamenilor apropia?i se cuvine s? le d?m un telefon ca s?-i felicit?m de s?rb?tori, e un gest mai cald – nu s? le scriem un SMS ori un altfel de mesaj; fire?te, cu excep?ia celor afla?i ?n str?in?tate, dac? nu ne putem permite costul convorbirii.M?r?i?orul (1 martie)Este o zi a?teptat? de toat? lumea cu ner?bdare. Sc?p?m, cel pu?in teoretic, de hainele groase de iarn? ?i, chiar dac? afar? este lapovi??, ?tim c? a venit prim?vara.De M?r?i?or se ofer? mici obiecte confec?ionate de noi sau cump?rate, ?nso?ite de tradi?ionalul ?nur ?mpletit, alb cu ro?u. Florile ar trebui s? le ?nso?easc? ?ntotdeauna. Vom alege m?r?i?oare care au totu?i o semnifica?ie: co?ar, barz?, chei?? etc. Le vom ocoli cu grij? pe cele de prost gust care, din p?cate, au invadat comer?ul (este vorba mai ales de cele confec?ionate din bl?nuri ?i pene, dar nu numai). Din nou trebuie s? amintim c? nu pre?ul ne va determina s? facem o alegere bun?. A le lua la ?nt?mplare, doar pentru c? sunt cele mai ieftine sau cele mai scumpe, nu este o dovad? de bun-gust. C?nd scriam aceast? carte, am primit de la o t?n?r? prieten?, ?n locul unui m?r?i?or obi?nuit, legat? cu ?nurul alb-ro?u, o peni?? de pe vremuri, g?sit? ?ntr-un sertar al bunicului ei. Mi-a f?cut mare pl?cere!C?nd oferim m?r?i?oarele, s? nu omitem s? ne scriem numele pe cartonul pe care sunt prinse; ori s? le punem ?n plic ?nso?ite de o carte de vizit?. Peste ani, c?nd vor umbla ?n sertarul cu amintiri, cei care le-au primit ??i vor aduce aminte cu pl?cere de persoane pe care aproape le uitaser?.?i femeile pot s?-?i dea cadou una alteia m?r?i?oare, dar ?n niciun caz nu vor pune pe mas? mai multe, zic?nd: ?Alege-l pe cel care-?i place!” Nu e frumos…B?rba?ilor nu li se ofer? m?r?i?oare dec?t ?n anumite zone ale ??rii.FloriileS? nu uit?m s?-i felicit?m de Florii pe to?i cunoscu?ii care poart? nume de flori. E frumos s-o facem trimi??nd un buchet de flori. ?mi povestea o doctori??, deci o persoan? cu multe rela?ii, pe care o cheam? Florina, c? ?n ziua respectiv? are musafiri de care pur ?i simplu nu se poate ocupa, c?ci trebuie s? r?spund? la telefonul care sun? f?r? ?ncetare!Dac? suntem invita?i la mas? chiar ?n aceast? zi f?r? s? ni se spun? de ce, vom ghici singuri c? pe prietena noastr? Maria o cheam? ?i Violeta, Viorica sau Br?ndu?a ?i ??i serbeaz? onomastica. A?a c? ?i vom aduce, pe l?ng? flori, un cadou.Pa?telePentru c? slujba de ?nviere are loc s?mb?t? la ora 24, se merge la biseric? noaptea. Este bine s? lu?m ?i copiii cu noi dac? nu sunt prea mici. Astfel vor ?nv??a, poate, c? ?n aceast? noapte se s?rb?tore?te ?nvierea M?ntuitorului Iisus Cristos, dup? r?stignirea pe cruce. N-a? fi scris asta dac? nu m-ar fi surprins r?spunsul dat de ni?te tineri unui reporter TV, care-i ?ntreba de ce se afl? la biseric?: ?Nu ?tim exact ce se s?rb?tore?te, dar este foarte distractiv!” Voi ad?uga c? urarea tradi?ional? de Pa?te este ?Cristos a ?nviat!”, la care se r?spunde ?Adev?rat a ?nviat!”; se mai poate spune ?S?rb?tori fericite!”, ca la Cr?ciun, dar nu ?Pa?te fericit!” ?i nici ?La mul?i ani!”.De Pa?te, pe l?ng? bomboane, figurine ?i ou? de ciocolat?, vom d?rui copiilor h?inu?e noi. ?n general, copiii nu se bucur? prea mult c?nd primesc haine. Dar ?n aceast? zi obiectele de ?mbr?cat au o anumit? semnifica?ie. Ele vor fi purtate la slujba de ?nviere ?i ?n prima zi de Pa?te, care cade ?ntotdeauna duminica. Nu ?in minte nimic mai bine din copil?rie dec?t pantofiorii negri de lac pe care-i primeam numai ?n aceast? zi a anului.Un alt obicei care face o mare bucurie copiilor este de a li se ascunde darurile ?i chiar ou?le colorate aduse de ?iepura?”. Dac? ave?i o cas? cu gr?din? ?i le ascunde?i prin iarb?, e minunat, ?ns? copiii se vor distra de minune c?ut?ndu-le ?i prin cas?, pe sub mobile, iar ziua va fi pentru ei o adev?rat? s?rb?toare.Aniversarea (ziua de na?tere)Aproape mai important dec?t s? facem un cadou este s? ne aducem aminte de zilele de na?tere ale cunoscu?ilor no?tri, pentru a transmite felicit?rile chiar ?n ziua respectiv?. ?n acest scop ar trebui s? avem un calendar special, pe care de altfel ?l putem confec?iona singuri. Lu?m dou?sprezece foi de carton, le liniem, eventual desen?m sau lipim o ilustra?ie adecvat? fiec?rei luni, scriem cifrele zilelor (f?r? a indica ?i ziua s?pt?m?nii, care se schimb? de la un an la altul) ?i not?m ?n dreptul cifrei potrivite numele cuno?tin?ei sau prietenului care ??i s?rb?tore?te aniversarea. Vom at?rna acest calendar pe perete, ?ntr-un loc ferit; este mult mai util dec?t o agend? bine pus? la punct, dar pe care uit?m s-o consult?m! ?mi ve?i spune c? azi nu mai e nevoie de a?a ceva, pentru c? afl?m oricum de pe Facebook zilele de na?tere ale ?prietenilor”. A?a o fi… dar eu cred totu?i c? ideea calendarului nu e chiar at?t de proast?.Dac? nu ne ?nt?lnim cu persoana respectiv?, ?i vom da un telefon de felicitare: tot dar se nume?te. C?nd e vorba de o personalitate, nu-i vom telefona, ci ?i vom scrie (pe h?rtie!). ?n situa?ii mai pu?in ceremonioase, ?i putem trimite un SMS ori un e-mail.Onomastica (ziua numelui)Se s?rb?tore?te dup? calendarul ortodox. Numele ?i datele de s?rb?torire corespunz?toare sfin?ilor celor mai cunoscu?i, av?nd zile marcate cu ro?u ?n calendarul ortodox, sunt: Vasile (1 ianuarie), Ion (7 ianuarie), Gheorghe (23 aprilie), Constantin ?i Elena (21 mai), Petru ?i Pavel (29 iunie), Ilie (20 iulie), Maria (15 august ?i 8 septembrie), Dumitru (26 octombrie), Mihail ?i Gavril (8 noiembrie), Andrei (30 noiembrie), Nicolae (6 decembrie), ?tefan (27 decembrie). ?ns? putem face o bucurie felicit?ndu-i ?i pe cei ale c?ror nume sunt, de exemplu, Alexandru (30 august), Ecaterina (25 noiembrie), Anastasia (22 decembrie), Eugenia (24 decembrie) etc.Na?terea ?i botezulSe vor face cadouri at?t copilului, c?t ?i mamei, chiar dac? nu suntem invita?i la botez. De ast? dat?, darurile vor fi alese obligatoriu din categoria obiectelor utile. Colegii de serviciu, de pild?, se pot consulta cu familia respectiv?. Ar fi p?cat ca ?noroco?ii p?rin?i” s? se trezeasc? cu dou? c?rucioare la un singur copil!Obliga?iile materiale cele mai serioase revin na?ilor. Ace?tia vor aduce, pe l?ng? tradi?ionalul trusou, ?i un cadou de mare valoare, care-i va r?m?ne copilului amintire, dac?-i posibil, toat? via?a: o bijuterie de aur, un pahar de botez de argint etc., dup? posibilit??ile fiec?ruia. Na?ii nu vor uita (cum se mai ?nt?mpl? ?n ultima vreme) s?-i fac? un cadou, ales cu grij?, ?i mamei. Darul cel mai important pentru ea va fi ?ns? de la tat?l copilului. Obiectele oferite mamei pot fi dintre cele mai diverse: un vas de flori, un tablou ?i chiar c?r?i sau CD-uri. De fapt se poate oferi orice, valoarea darului cresc?nd cu timpul deoarece acesta ?i va aminti permanent mamei de fericitul eveniment.C?s?toriaChiar dac? particip?m la masa festiv?, este de preferat s? trimitem cadoul ?nainte. ?n ziua respectiv? e at?ta agita?ie, ?nc?t risc?m ca el s? treac? neobservat sau s? i se piard? cartea de vizit?. Tinerii c?s?tori?i au nevoie de lucruri foarte diverse, deci va fi u?or s? alegem un cadou folositor. ?n aceast? situa?ie, cadoul nu va fi neap?rat o surpriz?. Este preferabil s? discut?m cu mirii sau cu p?rin?ii acestora despre ceea ce ??i doresc, dec?t s? oferim al cincilea serviciu de cafea…?n multe ??ri din Europa, exist? obiceiul ?listei de mariaj. Aceasta e alc?tuit? de c?tre tineri c?nd ??i anun?? data c?s?toriei. Lista se face la un mare magazin ales de ei ?i se las? acolo. Ea cuprinde o gam? foarte larg? de obiecte ?i de pre?uri (pentru toate buzunarele!). Numeroase magazine specializate ?n ?liste de mariaj” func?ioneaz? ast?zi online: cadourile, pl?tite cu c?rd, sosesc prin curier la adresa indicat? de cump?r?tori, ?nso?ite de c?te un mesaj pentru miri. Ace?tia vor mul?umi c?t mai repede fiec?rei persoane care le-a f?cut un cadou ?i eventual o vor invita la ei ?ntr-o sear?, av?nd grij? ca darul primit s? fie la vedere sau m?car s? se vorbeasc? despre el. ?Lista de mariaj” se retrage ?n general de la magazin la dou? s?pt?m?ni dup? nunt?.?n lipsa unor magazine specializate ?n acest domeniu, putem alc?tui noi ?n?ine o asemenea list?, spun?nd din timp rudelor ?i prietenilor unde o pot consulta. Se va proceda la fel ca ?n Occident: cel care a ales un obiect de pe list? ?l va bifa, pentru a nu fi repetat. Din aceea?i list? se pot inspira ?i colegii de serviciu, adun?nd bani ?i cump?r?nd un cadou mai scump. Pe cartea de vizit? care-l va ?nso?i se vor semna to?i cei care au contribuit la cump?rarea cadoului. Fiecare ?n parte va primi mul?umirile t?n?rului cuplu.La noi s-a statornicit obiceiul de a oferi mirilor un cadou ?n bani – ?i probabil c? din acest motiv ?listele de mariaj”, cu toate c? sunt pomenite ?n revistele pentru femei ori pe internet, nu par s? aib? succes. Vom vorbi despre cadoul ?n bani ?ntr-un capitol separat (p. 344).Chiar dac? am trimis dinainte cadoul, ?n ziua ceremoniei vom aduce ?n mod obligatoriu flori.Cadoul pe care mirele ?l va face (neap?rat!) miresei ?n ziua c?s?toriei nu va fi nici cerut, nici comandat, ci va constitui o surpriz?.Anivers?rile c?s?toriei?ntr-o cas? ?n care tinerii c?s?tori?i se ?n?eleg bine, este recomandabil s? se aniverseze data c?s?toriei. Invita?iile vor fi f?cute rudelor sau prietenilor, specific?ndu-se scopul petrecerii. Cadourile vor fi ?i de aceast? dat? mai practice dec?t ?n alte ocazii.Iat?, ca o curiozitate demn? de re?inut, denumirile care se dau ?n unele ??ri anivers?rilor c?s?toriei:Nunta de piele (la 3 ani)Nunta de lemn (la 5 ani)Nunta de cositor (la 10 ani)Nunta de m?tase (la 12 ani)Nunta de por?elan (la 15 ani)Nunta de cristal (la 20 de ani)Nunta de argint (la 25 de ani)Nunta de perle (la 30 de ani)Nunta de rubin (la 40 de ani)Nunta de aur (la 50 de ani)Nunta de diamant (la 60 de ani).Este un prilej de bucurie ?i de amuzament s? oferim la aniversarea a cinci ani de la c?s?torie numai obiecte frumoase din lemn!Obliga?ia celor care invit? este doar de a anun?a c??i ani au trecut de la evenimentul care i-a unit.ViziteleUn om politicos nu va intra ?n casele cu copii f?r? o surpriz? c?t de mic? pentru ace?tia: fructe, ciocolat?, bomboane, juc?rii. C?nd suntem invita?i la mas? sau la o petrecere, chiar dac? nu se s?rb?tore?te ceva anume, vom sosi cu flori sau cu o b?utur? fin?. Nu vom aduce fursecuri sau pr?jituri din comer? ?ntr-o cas? ?n care gospodina este renumit? pentru talentul cu care le prepar? ea ?ns??i.Obiectul ?mprumutat nu este dat!Trebuie spus de la bun ?nceput c? obiectele ?mprumutate se cuvine s? revin? la proprietari c?t mai cur?nd posibil. Ar fi cazul ca asta s? se ?n?eleag? de la sine, dar din p?cate nu se ?nt?mpl? mereu a?a.C?r?ileObiectele care se restituie cel mai greu, dup? cum se ?tie, sunt c?r?ile. To?i am avut destule surprize nepl?cute ?n acest domeniu.Dar ?nainte de a ne pl?nge c? ne-au disp?rut o sumedenie de c?r?i, trebuie s? ne uit?m ?n propria bibliotec? ?i s? vedem c?te sunt ?mprumutate ?i c?te ale noastre. ?tim c? este nepoliticos s? atingem orice obiect dintr-o cas? str?in?, chiar dac? e vorba de o statuet? sau de un vas frumos care ne place la nebunie, dar ce nu ?tim este c? nu putem arunca o privire ?n biblioteca altcuiva f?r? s? cerem voie! Dac? dorim o carte (nu mai multe) ?i ni se permite s-o lu?m, s? nu consider?m jignitor gestul gazdei de a nota ?ntr-un carnet numele nostru, titlulc?r?ii ?i data. O vom aduce (sau o vom trimite ?napoi) ?n maximum dou? s?pt?m?ni. Dup? ce am citit-o, nu o vom pune ?n bibliotec?, ci ?n hol, de pild?, ca s-o avem mereu sub ochi ?i s-o restituim c?t mai repede. Observa?ia este valabil? ?i pentru CD-uri, DVD-uri ?i, de fapt, pentru orice obiect care nu este al nostru.Persoana care a ?mprumutat o carte o va ?mbr?ca ?n h?rtie ?i n-o va pune niciodat? deschis? sau ?ntoars? pe mas? (va folosi un semn de carte); se va feri s-o p?teze, s-o adnoteze sau s-o rup?. Dac? totu?i a deteriorat o carte, nu se mul?ume?te s? se scuze, ci se ofer? s-o ?nlocuiasc?. Proprietarul va accepta sau va refuza oferta, dup? ce s-a g?ndit dac? are cu adev?rat nevoie de carte sau nu.S? p?strezi c?r?ile ?mprumutate mai mult de dou? s?pt?m?ni ?nseamn? s? fii lipsit de educa?ie; s? nu le ?napoiezi deloc ?nseamn? s? confirmi o vorb? celebr?: ?A lua cu ?mprumut o carte este totuna cu a o fura, a o da cu ?mprumut este totuna cu a o l?sa furat?.” Se vehiculeaz? chiar ideea c? e vorba de un ?furt nobil” – deci admis! Nu este adev?rat. Un om corect va restitui ?ntotdeauna la timp c?r?ile ?mprumutate. ?i niciodat? nu va ?mprumuta altora c?r?ile care nu-i apar?in.BaniiC?t despre bani, se cuvine s? spunem c? nu iei cu ?mprumut dec?t ?n mod excep?ional ?i ?ntotdeauna de la cineva din mediul social pe care-l frecventezi. Regula spune c? o femeie nu trebuie niciodat? s? se ?mprumute de la un b?rbat, ?i niciun gentleman de la o doamn?. Desigur, nu e dezonorant s? ceri unei rude sau unui intim o mic? sum? devenit? necesar? pe nea?teptate. Vei fixa o dat? pentru a da banii ?napoi ?i o vei respecta cu stricte?e. Astfel vei avea un nume bun ?i vei g?si oric?nd pe cineva s? te ?mprumute f?r? s? te sim?i umilit. Chiar dac? n-ai semnat nicio chitan??, un ?mprumut devine o datorie de onoare. De asemenea, s? fim aten?i cui ?mprumut?m, c?ci r?u-platnicii sunt ?n general cunoscu?i.Dac? sunte?i proasp?t angajat, a?tepta?i momentul c?nd vi se vor cere pentru prima oar? ni?te bani. Ve?i afla astfel c? solicitantul este ?tiut ca r?u-platnic ?i, dac? a?i avut naivitatea s?-i da?i bani, n-o s?-i mai vede?i ?napoi.Chitan?a. Dac? este vorba de o sum? mai mare, nu e deloc necivilizat s? ?ntocmi?i o chitan??. Dar, aten?ie, se cuvine s-o propun? ?i s-o scrie cel care ia ?mprumutul, nu cel care-l ofer?; va preciza data c?nd urmeaz? s? restituie suma ?i o va respecta cu sfin?enie. ?n schimb, este neelegant s? vi se propun? o dob?nd? la ?mprumutul pe care-l face?i. Iar dac? vi se propune cumva o dob?nd? de sut? la sut?, oferta fiind ?nso?it? ?i de alte pove?ti, s? fi?i sigur c? nu ve?i mai primi banii ?napoi! V? r?m?ne consolarea c? acea chitan?? este valabil? la tribunal. Ideal ar fi s? nu ne ?mprumut?m (este umilitor) ?i s? nu d?m ?mprumut (este riscant), dar, cum a?a ceva nu se poate, s? re?inem c?, ?n cazul unei sume mai mari ?i pe termen lung, vom ?napoia banii ?nso?i?i de un dar simbolic – ni?te flori ?i o cutie de bomboane (sau orice altceva, r?m?ne la alegerea dumneavoastr?).Chiar o sum? mic? nerestituit? la timp sau pur ?i simplu uitat? poate strica o prietenie. Este de datoria celui care ia ?mprumutul s? ?in? minte suma exact? ?i data c?nd trebuie s-o restituie. Nu ?nt?mpl?tor francezul are o vorb?: Les bons comptes font les bons amis.Obiecte care nu se ?mprumut??nv??a?i copiii de mici s? nu dea ?i s? nu ia cu ?mprumut obiecte de ?mbr?c?minte. Reprezint? motivul multor ne?n?elegeri, iar obiceiul este, pe deasupra, neigienic. Bunica mea (un om bl?nd, bun, ?n?eleg?tor) nu ?mprumuta de la nimeni ?i nu d?dea nimic din ce ?i apar?inea. Dac? totu?i reu?eam s? ?mprumut ceva de la ea, nu mai ?mbr?ca acel obiect. Din principiu!Tot din principiu, nu cere?i ?mprumut bijuterii sau obiecte tehnice. Ca un f?cut, chiar dumneavoastr?, care nu strica?i niciodat? nimic, ve?i r?m?ne cu telul mixerului ?n spum?, iar perlele str?ine vi se vor de?ira numai ca s? v? fac? ?n necaz ?i s? v? ?nve?e minte!Ai, dai, n-ai… Exist? ?n mod cert o fatalitate care planeaz? asupra destinului obiectelor de ?mprumut. Sunt ani de zile de c?nd nu vi s-a stricat nimic ?n cas?. Cum este posibil ca tocmai oala cu presiune a vecinei s? nu mai fie etan??, fierul de c?lcat ?mprumutat s? se defecteze, iar r??ni?a de cafea ?luat? pentru trei minute” s? tac? pe vecie? Este posibil!Mult? vreme am avut ?n hol dou? p?l?rii de pai, foarte frumoase, aduse din str?in?tate. Am ?mprumutat una din ele unei fete tinere care pleca la mare; ?i st?tea minunat, parc? era Julie Andrews ?n Sunetul muzicii. Peste dou? s?pt?m?ni, ?n hohote de pl?ns, t?n?ra mi-a povestit c? a p??it ca dl Goe, a scos capul pe geam ?i… gata! Nu mi-a fost de ajuns ?i am ?mprumutat-o pe cealalt? (era din India) prietenei ei care pleca… tot la mare. Nu mi-a venit s? cred c?nd am aflat c? ?i acest obiect frumos ?i-a dat ob?tescul sf?r?it. A fost sp?lat? ?i s-a topit! A? putea s? scriu o carte cu ?nt?mpl?ri similare, care ar ajunge la fel de celebr? ca Trei ?ntr-o barc? de Jerome K. Jerome.A?i fost ?ntr-o vizit?; la plecare, pentru c? plou? toren?ial, gazda v? ofer? o umbrel? (singura din cas?) ?i o hain?. Alege?i varianta taxiului c?ci, ?n mod cert, nu ve?i avea timp s? reveni?i a doua zi pentru a le restitui.CAPITOL l6Bucurii ?i necazuri ?n familieNa?tereaVia?a ??i urmeaz? cursul, ?nso?it? de bucurii ?i dureri: na?terea ?i botezul, logodna ?i c?s?toria, boala ?i moartea. Fiecare dintre aceste evenimente importante pentru existen?a personal? are ecouri ?n via?a social?, deci ?i ?n codul bunelor maniere.Pentru c? anun?urile de na?tere prin mica publicitate din pres? nu mai sunt la mod?, ??i anun?i rudele, prietenii ?i cuno?tin?ele fie telefonic, fie ?n scris (se folose?te tot mai mult ?i ?n acest caz mesajul electronic). Pentru botez se vor trimite invita?ii sugestive – pe h?rtie sau electronice –, ?n care pute?i s? da?i fr?u liber fanteziei combinate cu posibilit??ile miraculoase ale computerului, cum ar fi o fotografie a leag?nului copilului, col?ul cu juc?rii sau orice v? trece prin minte, dedesubt fiind scrise c?teva cuvinte ce vor preciza data ?i locul ceremoniei.Na?iiCu riscul de a m? repeta, vom insista asupra alegerii na?ilor. Ei pot coincide cu cei de la c?s?torie ai p?rin?ilor – sau nu. Pe cine trebuie s? desemn?m ca na? ?i na??? ?n niciun caz pe bunici, c?ci n??ia nu se limiteaz? la botez, ci, potrivit Bisericii, constituie o rudenie. ?n eventualitatea dispari?iei p?rin?ilor de s?nge, na?ii ?i vor ?nlocui. Chiar dac? p?rin?ii copilului tr?iesc, na?ii sunt ?p?rin?ii lui spirituali” toat? via?a. Din acest motiv se vor evita persoanele prea ?n v?rst?. Cei la care se apeleaz? spre a-?i asuma aceast? sarcin? vor fi c?uta?i printre rude ?i prieteni, ocolindu-se, ?n m?sura posibilului, persoanele nec?s?torite.N??ia este o onoare at?t pentru na?i, c?t ?i pentru copil. De aceea e nepotrivit s? alegi pe cineva ca na? doar pentru c? are o situa?ie material? sau social? mai bun? dec?t a familiei copilului. Cu alte cuvinte, n??ia nu trebuie s? devin? o afacere.?n mod obi?nuit, na?ii ?i finii se tutuiesc.BotezulDup? ceremonia botezului cre?tin, desf??urat? la biseric? sau acas?, are loc de obicei o mic? petrecere, ?n cursul c?reia se ofer? cadouri de botez. ?n mod tradi?ional na?ul d?ruie?te un cec (azi se poate ?nlocui cu un c?rd), o moned? de aur sau prima pies? dintr-un serviciu de mas? care va fi completat ?n fiecare an. Ceilal?i participan?i vor aduce flori sau cadouri destinate at?t copilului, c?t ?i mamei. C?nd petrecerea are loc la restaurant, florile ?i cadourile se trimit acas?. Dac? se ofer? tradi?ionalele bomboane de ciocolat? – la biseric? –, ele sunt aduse de obicei de c?tre na?i.Preotul face parte dintre invita?i ?i este musafirul de onoare c?nd ?mprejur?rile ?i permit s? vin?. Petrecerea de botez este intim?, nu cere o ?inut? special? ?i nu se prelunge?te prea mult. Obiceiul cere preotului, na?ului ?i membrilor familiei s? rosteasc? un toast ?n s?n?tatea mamei ?i a copilului.C?s?toriaCererea ?n c?s?torieTradi?ional, p?rin?ii t?n?rului sunt cei care fac o vizit? ?n acest scop p?rin?ilor fetei. Cererea se adreseaz? ?ntotdeauna tat?lui; se poate adresa mamei doar ?n lipsa acestuia. R?spunsul se poate da imediat – caz ?n care este chemat? ?i domni?oara, pentru a fi felicitat? de to?i cei de fa?? – sau poate fi am?nat, dar nu prea mult.La aceast? vizit?, p?rin?ii t?n?rului se ?mbrac? foarte frumos ?i aleg un buchet de flori aparte. Tinerii ar trebui s? nu fie de fa??, pentru c? se discut? probleme legate de situa?ia material?: unde vor locui, ce zestre se ofer? fetei, ce posibilit??i materiale are t?n?rul ?i cum se va desf??ura ceremonia. Dar ?n zilele noastre interdic?ia aceasta nu mai este respectat?, astfel c? tinerii pot fi de fa?? ?i participa la discu?ie.B?iatul, care se consider? abia acum acceptat, are voie ?oficial” s? vin? zilnic ?n casa viitorilor socri ?i poate fi oprit la mas? ca un viitor membru al familiei. Tot din acest moment, el poate trimite zi de zi fetei… c?te un buchet de flori albe, p?n? ?n momentul c?s?toriei! – regul? pe care o reproduc dup? un manual de polite?e scris la ?nceputul secolului.?n aceste vremuri neromantice, o cerere ?n c?s?torie poate suna a?a:El: Vrei s? te m?ri?i cu mine?Ea: Vai, m-ai luat a?a pe nea?teptate!El: Da sau nu - ?i zi mai repede, am parcat neregulamentar.Umor englezesc, cules ?i tradus deDAN DU?ESCUEvident c? toate uzan?ele evocate mai sus sunt ?n ziua de ast?zi vetuste. Pute?i foarte bine s? renun?a?i la ele, dar de ceva e totu?i bine s? ?ine?i seama, ?i acum m? adresez direct tinerilor: anun?a?i-v? ?oficial”, dac? nu chiar solemn, p?rin?ii c? a?i decis s? v? c?s?tori?i ?i nu-i lipsi?i de bucuria particip?rii la toate etapele acestui eveniment fericit.LogodnaSe anun?? logodna, care va fi s?rb?torit? ?ntr-un cadru intim, invit?nd numai rudele apropiate. Petrecerea are loc la p?rin?ii logodnicului.- Ce-?i mai fac copiii? este ?ntrebat? o doamn?.- S-au c?s?torit am?ndoi, le-am dat aceea?i ?zestre“, dar n-au nimerit la fel de bine. Fata are un so? minunat: munce?te la serviciu, iar acas? spal?, calc?, g?te?te, ce s? spun, face tot - fata mea e o norocoas?! ?n schimb, b?iatul, s?racul, a nimerit prost, e o victim? — munce?te la serviciu, iar acas? spal?, calc?, g?te?te... So?ia lui e o lene??!T?n?rul va oferi fetei inelul de logodn?, pe care aceasta ?l va p?stra pe degetul inelar de la m?na st?ng? p?n? ?n ziua cununiei, c?nd ?l va muta pe dreapta, astfel ca pe st?nga s? primeasc? verigheta ?n timpul slujbei religioase.Alegerea na?ilor se face de c?tre logodnici dup? ce s-au g?ndit ?ndelung, ei oprindu-se asupra perechii pe care o iubesc ?i o respect? cel mai mult. Aceia?i na?i le vor boteza eventual copiii. Dac? na?ii nu au posibilit??i materiale, cheltuielile pe care ar trebui s? le fac? vor fi preluate de c?tre p?rin?i sau chiar de c?tre tineri, pentru c? dimensiunea moral? a na?ilor este mult mai pre?ioas? dec?t cea material?.Trusoul sau zestreaTrusoul ?i este dat logodnicei de c?tre p?rin?ii ei ?i const? din lenjerie de pat, pl?pumi, perne, diverse obiecte de gospod?rie, eventual mobil?.Pe vremuri, p?rin?ii fetei erau bucuro?i c? o m?rit? ?i ?i d?deau zestre pentru c?, ?n schimb, b?rbatul era cel dator s?-?i ?ntre?in? familia. ?n zilele noastre, lucrurile s-au schimbat radical. B?iatul aduce ?i el zestre. P?rin?ilor care se pl?ng c? au cheltuit ca s?-l ??nzestreze” ca pe o fat? ar trebui s? li se reaminteasc? faptul c? ?i fata are o meserie ?i c??tig? destul. ?n plus, are toate obliga?iile gospod?re?ti pe care le avea ?i pe vremuri.Nunta civil? ?i nunta religioas?La prim?rie. Uzan?a cere ca la prim?rie s? se duc? numai tinerii ?i p?rin?ii lor. Nu se fac invita?ii speciale, iar rudele ?i prietenii pot veni doar dac? doresc.?inuta este elegant?, sobr?, de ora?, deoarece c?s?toria civil? are loc diminea?a. Mireasa ?i celelalte doamne nu vor purta rochii str?lucitoare de lamé sau strasuri. Mirele ?i domnii vor purta costume elegante, dar ?n niciun caz frac sau smoching. Este o ceremonie simpl?, iar importan?a care i se acordase mai demult ?n ??rile comuniste se explic? prin faptul c? nunta la biseric? nu era bine v?zut? de autorit??i. Fastul ?i toaletele elegante vor fi rezervate pentru cununia religioas? ?i masa festiv?, care se organizeaz? fie acas?, fie la restaurant.Cheltuielile. Vor fi suportate, dup? o ?n?elegere prealabil?, de p?rin?ii fetei, de cei ai b?iatului sau de na?i. Uneori ele pot fi ?mp?r?ite, ?n func?ie de posibilit??ile materiale. Nu exist? o regul? fix? ?n acest domeniu; important este s? nu se nasc? ulterior discu?ii nepl?cute, generatoare de conflicte nedorite ce vor umbri acest moment at?t de important al vie?ii. Ca s? evit?m asemenea situa?ii, este necesar doar s? ne organiz?m foarte bine, s? ne respect?m promisiunile ?i s? accept?m hot?r?rile luate, ?n cazul acesta, de o singur? persoan? priceput?, ?n care vom avea toat? ?ncrederea.Cadoul ?n bani. La noi se obi?nuie?te, cum spuneam mai devreme, s? se ofere tinerilor drept cadou diverse sume ?n bani ghea?? sau, mai nou, pe un card. Mi se pare o solu?ie practic? at?t pentru miri, c?t ?i pentru invita?i ?i, dac? lucrurile se petrec discret, n-am motive s? fiu ?mpotriv?. Cum ?ntr-o c?snicie aproape toate discu?iile nepl?cute pleac? de la bani, cuplul va hot?r? ?n prealabil ce anume se va face cu ei.Situa?iile sunt multiple ?i imprevizibile, depinz?nd de educa?ia ?i posibilit??ile materiale ale fiec?rei familii. Se poate expedia, pe adresa tinerilor c?s?tori?i, un mandat po?tal. Se poate da mirelui, ?ntr-un moment prielnic, un plic con?in?nd banii (cardul) ?i cartea de vizit? a invitatului. Se va alege o formul? elegant? ?i nu se va ajunge ?n niciun caz la ?licitarea” ?n gura mare a sumelor date. Acesta e un obicei foarte ur?t, la fel ca garoafele ?i miresele-p?pu?i lipite cu scotch pe capota ma?inii… Tot de prost gust mi se pare ?furatul miresei” ?i m?rturisesc c? formula stereotip? ?cas? de piatr?” ?mi este profund antipatic?. Oare nu e suficient ?S? fi?i ferici?i!”, ?S? ave?i parte de lini?te ?i ?n?elegere!” – spuse din suflet?Nunta religioas?. Dac? la prim?rie c?s?toria se oficiaz? ?ntr-un cadru relativ modest, cununia religioas? va beneficia de o preg?tire special?. Ar trebui ca doar tinerii s? hot?rasc? modul ?n care se unesc ?n fa?a Domnului. S-ar putea ca ei s? doreasc? o mic? ceremonie la un schit pe un v?rf de munte, av?nd ca invita?i doar p?s?rile cerului. S? nu-i ?mpiedic?m, deoarece aceast? zi este a lor, ?i nu a ambi?iilor p?rin?ilor, care doresc, poate, s?-?i vad? copiii s?rb?torindu-?i nunta la cea mai mare biseric? din ora?.Cum preg?tim nunta. Dac? to?i hot?r?sc ca evenimentul s? fie oficiat la biseric?, ceremonia se va preg?ti cu grij? ?i din vreme:Cu ?ase-opt luni ?nainte se alege biserica, se discut? cu preotul ?i se fixeaz? dataSe alege restaurantul, se fac rezerv?ri, se fixeaz? meniulSe discut? cheltuielile cu to?i cei implica?i ?i se stabile?te un buget fermSe schi?eaz? lista invita?ilorCu dou?-patru luni ?nainte se aleg ?i se comand? invita?iile, de obicei de c?tre p?rin?ii fetei; c?uta?i o solu?ie simpl? ?i elegant? pentru aspectul invita?iilor (v. P. 343), apel?nd la o cuno?tin?? care v? poate ajuta – un arhitect sau un designer: ve?i evita astfel cele dou? turturele pe o crengu??, care, trebuie s? recunoa?tem, sunt de mare prost gust.Se alege locul unde tinerii c?s?tori?i vor petrece luna (s?pt?m?na) de miere, se fac rezerv?rile; obliga?ia cump?r?rii biletelor revine mireluiSe decide cine se ocup? de muzic? (se angajeaz? un disk-jockey), se angajeaz? un fotograf ?i se face comanda la flor?rieSe preg?tesc toaletele ce vor fi purtate la biseric? de p?rin?i, na?i ?i chiar de c?tre domni?oarele de onoare, astfel ca ?ntreg ansamblul s? fie armonizat coloristic; reamintim c?, ?n afara miresei, nimeni nu va fi ?mbr?cat ?n albCu o lun?-dou? ?nainte se expediaz? invita?iile scrise, care trebuie s? ajung? la destina?ie cu cel pu?in patru s?pt?m?ni ?nainte de nunt?; este obligatoriu ca persoana care prime?te o invita?ie s? r?spund?, s? mul?umeasc? ?i s? precizeze dac? poate veni sau nu se cump?r? ?i se graveaz? verighetele; ele vor fi p?strate de c?tre mire p?n? ?n ziua nun?ii.Desf??urarea ceremoniei. C?s?toria religioas? poate avea loc ?n aceea?i zi cu cea civil?, dar un asemenea aranjament este foarte obositor. Pe vremuri ceremonia la biseric? se oficia dup? orele 17. Ast?zi ea are loc ?i la pr?nz. Se poate merge imediat la restaurant sau invita?ii pot pleca acas?, spre a se re?nt?lni seara; ?n acest caz, doamnele prefer? s?-?i schimbe toaletele.Se pleac? de la p?rin?ii fetei, unde na?ii au adus buchetul de flori albe ?i lum?n?rile ?mpodobite. At?t rudele, c?t ?i prietenii vor avea grij? s? ajung? la timp, pentru c? cei doi tineri trebuie s? soseasc? ultimii. ?n biseric? se intr? ?ntr-o anumit? ordine, a?a c? ave?i grij? s?-l ?ntreba?i pe preot ?n ce const? ritualul. Facem aceast? recomandare deoarece nu exist? reguli fixe, ele depind de obiceiul locului. Exist? o singur? obliga?ie ferm?: aceea de a sta nemi?cat at?ta timp c?t dureaz? slujba. Mireasa, mai ales, nu se cuvine s? z?mbeasc?, s? se agite, s? priveasc? spre nunta?i; ea trebuie s? asculte slujba t?cut?, ?in?nd capul plecat.Dup? oficierea slujbei, mirii r?m?n pe loc pentru a primi felicit?rile: ?nt?i ale p?rin?ilor; apoi ale rudelor apropiate ?i ?n sf?r?it ale prietenilor, ba c?teodat? ?i ale unor necunoscu?i afla?i ?nt?mpl?tor acolo. Cei care ies primii din biseric? sunt mirii.Desf??urarea petrecerii. La mas? mirii ocup? locul de onoare, ?n dreapta mirelui stau na?a, tat?l b?iatului ?i mama fetei. ?n st?nga miresei stau na?ul, mama b?iatului ?i tat?l fetei. Este posibil? ?i o alt? ordine: mirele, na?a, tat?l ?i mama b?iatului – ?n dreapta, iar ?n st?nga mireasa, na?ul, mama ?i tat?l fetei. Numai aceste persoane vor sta la masa amplasat? cu fa?a spre invita?i. La pu?in? vreme dup? ?nceperea petrecerii, se toasteaz? ?n s?n?tatea mirilor. P?rin?ii acestora r?spund ?i mul?umesc.?Deschiderea balului” este f?cut? de tinerii c?s?tori?i. Dup? aceea mirele le va invita la dans, ?n ordine, pe mama fetei, pe na?? ?i pemama lui, iar mireasa va dansa cu socrul, cu na?ul ?i cu tat?l ei. Se ?n?elege c? ceilal?i invita?i se pot al?tura ?i ei celor numi?i.Acesta este un model clasic, tradi?ional, dar exist? nenum?rate variante.?nv??a?i de la al?ii! Ca s? fi?i siguri de reu?it?, v? recomand s? accepta?i cu c?teva luni ?nainte, dac? este posibil, invita?ia la o alt? nunt?. Ve?i fi aten?i ?i ve?i re?ine tot ce v-a pl?cut ?i ce nu. Este normal s? nu ave?i experien?? ?n acest domeniu – ?i a ?nv??a de la al?ii este extrem de eficient. Aceast? ?obliga?ie” poate reveni p?rin?ilor sau logodnicilor; ei ??i vor spune p?rerea, pentru a se ajunge la un punct de vedere comun.Boala ?i moarteaCum ne purt?m cu bolnavii?ngrijirea bolnavilor cere mult devotament. Prima datorie care revine persoanelor de l?ng? ei este s? le ridice moralul ?i s? le alunge g?ndurile negre. C?nd facem o vizit? unui bolnav, dac? starea sa nu este prea grav?, ?i vom aduce flori, bomboane, ciocolat? (presupun?nd c? are voie s? m?n?nce a?a ceva), fructe, compoturi fine ?i poate o carte – cu condi?ia ca aceasta s? fie interesant? ?i u?or de citit. La c?p?t?iul unui bolnav ne ab?inem de la orice discu?ie ?n leg?tur? cu gravitatea bolii sau nepriceperea doctorilor. Vom fi prevenitori, calmi ?i sur?z?tori. Dac? nu ni se spune diagnosticul, nu ?ncerc?m s?-l afl?m singuri ?ntreb?nd medicul sau, mai r?u, telefon?ndu-i acas?.Cea mai eficient? dovad? de simpatie este s? ne oferim din toat? inima serviciile pentru a rezolva pe c?t posibil problemele profesionale sau personale ale celui imobilizat ?n pat.Este foarte important s? ne st?p?nim ner?bdarea c?nd bolnavul ne vorbe?te ?ndelung despre boala ?i suferin?ele lui; trebuie s? ?n?elegem c? ?n aceste momente doar asta ?l preocup?.Vizitele la femeile care au n?scut trebuie s? fie de asemenea foarte scurte. Ele sunt rezervate so?ului, p?rin?ilor ?i prietenilor foarte apropia?i. Se pot aduce flori, c?r?i, reviste, b?uturi r?coritoare, fructe ?i, dac? rela?iile sunt mai str?nse, un obiect de ?mbr?c?minte destinat nou-n?scutului.Vizite la spital. Pe l?ng? cele spuse privind comportamentul fa?? de bolnavi – afla?i acas? sau interna?i –, iat? c?teva reguli valabile pentru vizitele la spital:Nu aducem flori cu parfum puternic deoarece, ?ntr-un salon aglomerat unde oricum plute?te mirosul de spirt, camfor, iod etc., aerul va deveni irespirabil. Este bine s? ne g?ndim, cum am mai spus, ?i ?n ce vase vor fi puse.?n salon intr?m pe r?nd, nu ?n grupuri mari, ?n intervalul permis vizitelor, ?i st?m pu?in; nu venim ?nso?i?i de copii mici dec?t dac? bolnavul a cerut ?n mod expres s?-i vad?. S? nu uit?m c? ?n afara bolnavului ?nostru” exist? acolo ?i al?ii, care au nevoie de lini?te.Ne punem obligatoriu un halat alb peste hainele de strad? ?i nu ne a?ez?m pe pat. Dac? nu exist? niciun scaun, st?m ?n picioare.?i ?ntreb?m dinainte pe apropia?ii bolnavului dac? putem s?-l vizit?m ?i ce anume s?-i aducem – ?i le respect?m ferm recomand?rile. Am v?zut vizitatori care aduceau enorm de mult? m?ncare la spital, f?r? s? se g?ndeasc? nici la eventualele contraindica?ii medicale, nici la imposibilitatea de a fi depozitat? ?i p?strat?.P?r?sim imediat ?nc?perea dac? bolnavul este consultat sau i se face un tratament.Reguli de comportament ?n cazul decesuluiC?nd cineva moare, familia trebuie s? transmit? aceast? veste tuturor celor care l-au cunoscut pe defunct. ?n zilele care preced? ?nmorm?ntarea, prietenii cu adev?rat bine-crescu?i vor g?si ocazia s?-?i manifeste compasiunea f?c?nd, cu discre?ie, nenum?rate servicii menite s? scuteasc? familia ?ndurerat? de eforturi ?i nepl?ceri.Ferparul. Rudele ?i prietenii apropia?i ai defunctului vor fi anun?a?i personal prin telefon sau printr-o telegram?; pentru cei mai pu?in apropia?i se pot folosi mesajele electronice. E bine s? existe ?i un ferpar publicat ?n pres?. Cum acesta cade sub ochii multor oameni, trebuie s? evit?m textele de prost gust. Oric?t de mare ar fi simpatia pe care ne-a inspirat-o defunctul, ne va fi greu s? nu sur?dem dac? familia a crezut de cuviin?? s? adauge ?De ce a?a de devreme?” c?nd acesta avea nou?zeci ?i doi de ani! Nicio durere, oric?t de ad?nc?, nu ne autorizeaz? s? ne l?s?m domina?i de sentimentele care conduc la asemenea gafe.Anun?ul de deces va men?iona doar numele celor apropia?i. Ordinea obi?nuit? este urm?toarea: so?ul, copiii, p?rin?ii, fra?ii, surorile. Trebuie de asemenea precizate data ?i locul ?nmorm?nt?rii sau inciner?rii. Dac? aceast? indica?ie lipse?te ?nseamn? c? ?nmorm?ntarea a avut deja loc.Condolean?ele. ?n intervalul care separ? decesul de ?nmorm?ntare, rudele ?i prietenii apropia?i pot face vizite familiei. Conversa?ia va fi ?ntotdeauna foarte scurt? ?i se va limita la condolean?e ?i la oferta de a ajuta. Nu vom vorbi nici despre suferin?ele, nici despre sf?r?itul defunctului. O str?ngere de m?n? este adesea mai expresiv? dec?t multe vorbe inutile. Asemenea vizite nu se fac ?n haine de doliu, ci ?ntr-o ?inut? sobr? ?i neutr?.C?nd am primit un anun? de deces sau c?nd am aflat vestea din pres?, trimitem c?teva cuvinte de condolean?e pe o carte de vizit?, ?ntr-o telegram? sau ?ntr-un mesaj electronic. Nu se telefoneaz? ?i nici nu se trimit scrisori de condolean?e scrise la ma?in?! Patru cincimi din oamenii care se cred bine educa?i ignor? ?nc? faptul c? nu se trimit condolean?e pe o h?rtie cu chenar negru; aceasta e rezervat? doar familiei ?ndoliate.Florile ?i coroanele se trimit ?naintea ceremoniei de ?nmorm?ntare sau se duc personal la cimitir. La capel? sau la cimitir se prezint? de asemenea condolean?e. Formulele cele mai potrivite sunt: ?Condolean?ele mele” sau ?Suntem al?turi de voi” – cam at?t e suficient. ?n majoritatea cazurilor nu se vorbe?te deloc ?i e mai bine a?a, c?ci t?cerea este atitudinea care convine cel mai bine aceluia care a pierdut o fiin?? apropiat?. Pentru persoanele care au fost al?turi de familie, un text de mul?umire, trimis ca SMS ori ca e-mail este de ajuns.Doliul; parastasul. Ast?zi nu se mai atribuie doliului vestimentar aceea?i importan?? ca alt?dat?, dar se cuvine ca ?ntreaga atitudine a familiei defunctului s? reflecte un doliu real, at?t sufletesc, c?t ?i de ?inut?. Dac? nu purt?m doliu total, vom evita hainele colorate imediat dup? funeralii. So?ul, copiii ?i p?rin?ii vor r?m?ne ?n negru dou?-trei luni. Femeile trebuie, potrivit tradi?iei, s? poarte ciorapi negri. Paltonul, dac? nu este negru, va avea m?car o culoare ?nchis?. Hainele b?rb?te?ti vor fi ?i ele de culoare ?nchis?, cu cravat? neagr? ?i o panglic? de doliu la rever.Alte dou?-trei luni se ?ine un semidoliu: femeile poart? haine normale, dar f?r? exces de culoare, iar b?rba?ii pe cele obi?nuite, dar cu panglic? de doliu la sacou ?i palton. ?n provincie, la ?ar? mai ales, intervalele sunt mult mai lungi. Doliul total ?ine ?ase-dou?sprezece luni, semidoliul – trei p?n? la ?ase luni.?n perioada de doliu nu se fac nun?i sau botezuri, nu se dau petreceri ?i nu se iese seara ?n ora? dac? nu e strict necesar.Nu se transform? masa de parastas – praznicul – ?ntr-o petrecere! Ast?zi exist? firme de catering la care putem comanda coliva ?i celelalte bucate tradi?ionale, dar sfatul meu este s? ave?i grij? ca lucrurile s? nu degenereze ?i atmosfera s? r?m?n? sobr?. La praznic se bea doar vin – ?n cantit??i c?t mai moderate.Testamentul?nc? din timpul vie?ii ar trebui s? ne g?ndim c?, din p?cate sau din fericire, nu suntem ve?nici.Testamentul este un act juridic unilateral, personal, revocabil c?t timp testatorul este ?n via??, prin care acesta dispune de avutul s?u pentru timpul c?nd nu va mai fi ?n via??. El se redacteaz? din vreme, c?nd suntem lini?ti?i ?i senini, cu g?ndul c? efortul pe care-l facem ?i va scuti pe cei dragi nou? de multe nepl?ceri ?i ?ncurc?turi pe care, altminteri, le-ar avea din cauza neglijen?ei noastre.?nc? o dat?, observ?m c? ?i codul juridic vine ?n sprijinul codului bunelor maniere. Legea prevede exact cine sunt mo?tenitorii legali. Dar exist? ?i excep?ii. Un om bine educat este, cum am mai spus, un om cinstit, un om drept ?i recunosc?tor celor care l-au ajutat. Este firesc s? facem un testament ?n favoarea nepo?ilor ce ne-au ?ngrijit zi de zi cu devotament, ?n ultimii zece ani, de pild?, astfel ca lucrurile noastre s? nu revin? unei rude pe care nu am v?zut-o de ani ?i ani. Chiar dac? nu se simte amenin?at de vreo posibil? ?ncurc?tur? juridic?, un om civilizat va avea totu?i grij? s? redacteze un testament prin care s? lase diferite obiecte prietenilor sau rudelor la care ?ine ?n mod special. Testamentul poate fi ?i olograf, iar hot?r?rea se cuvine comunicat? din timp beneficiarilor. Datoria urma?ilor legali este de a respecta dorin?ele celui care l-a scris.Un vas, un tablou, un covor, o pies? de mobilier, o bijuterie, o carte vor deveni proprietatea celor nominaliza?i, iar ei ??i vor aminti cu duio?ie de omul pe care l-au iubit ?i respectat. Dac? ne schimb?m testamentul, cinstit este s?-i anun??m pe cei direct interesa?i pentru a evita ?ncurc?turile ?i situa?iile penibile.Ajung?nd la sf?r?itul c?r?ii, m?rturisesc c? m-am str?duit pe c?t mi-a stat ?n puteri s? m? opresc asupra ?artei de a tr?i frumos” ?n aproape toate ?mprejur?rile vie?ii.Deoarece de multe ori (de prea multe ori) ne am?r?m din toate nimicurile, este momentul s? medit?m m?car o clip? asupra acestei ?treceri” at?t de scurte spre lumea de dincolo.Orice om ar trebui s? lase ?n urma lui ceva deosebit pentru a nu fi uitat. Dac? nu-i st? ?n puteri acest lucru, ar trebui s? lase m?car amintirea frumoas? a celui care a fost un ?Domn” sau a celei care a fost ?o adev?rat? Doamn?”!BibliografieArma?, Nicolae, ABC-ul comport?rii civilizate, Ed. Ceres, Bucure?ti, 1990.Baldrige, Letitia, Codul manierelor ?n afaceri, Copy-Printa SRL, Bucure?ti, 1993.Bernage, Berthe, Le savoir-vivre et les usages du monde, Gautier-Languereau, Paris, 1928.Colorias, Constantin, Cartea bunei cuviin?i, Ed. Cartea Rom?neasc?, Bucure?ti, 1943.Dr?gul?nescu, Magdalena, Cum s? ob?inem un loc de munc?/Job ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate, Ed. Comir, Bucure?ti, 1994.Faur, Sanda, Polite?ea la toate orele zilei, Ed. Ceres, Bucure?ti, 1979.Flosh, Anita, Le vrai savoir-vivre, Verriers, Paris, 1962.Fortin, Jacques et Marcelle, Le savoir-vivre d’aujourd’hui, Montréal, 1964.Fr?ncu, N.; Dragomir, V., Reguli de protocol ?i comportare ?n societate, Ed. ?tiin?ific?, Bucure?ti, 1973.Graudenz, Kariheinz, Die gute Umgangsform, Wilhelm Heyne Verlag, München, 1991.Knigge, Adolf Freiherr, Umgang mit Menschen, Berlin, 1921.Lamennais, Cartea poporului sau drepturi ?i datorii, Ed. Minerva, Bucure?ti, 1909.Messenger, Betty, The Complete Guide to Etiquette, Evans Brothers, London, 1966.Munteanu, Délia, Polite?e ?i bun? cuviin??, Ed. Ramida, Bucure?ti, 1992.Pietkiewiez, Eduard, Eticheta managerului, Ed. All, Bucure?ti, 1999.Sabath, Ann Marie, Codul bunelor maniere ?n afaceri, Ed. Vremea, Bucure?ti, 2000.Serres, Jean, Le protocole et les usages, Paris, 1961.Stafe (baronne), Usages du monde, Paris, 1899.Weil, Sylvie, Trésors de la politesse fran?aise, Berlin, 1983.*** Arta de a vorbi ?n societate ?i ?n diferite ocazii, principii oratorice, Ed. Alcalay, Bucure?ti, 1943.***Le savoir-vivre. Guide pratigue de bons usages d’aujourd’hui, Larousse, Paris, 1992.*** La politesse fran?aise, principes de la bonne éducation, Maison Alfred Mame et fils, Tours, 1929.*** Le livre d’or du savoir-vivre. Dictionnaire illustré de la politesse, Ed. Stauffacher – Zürich, Frankfurt, Paris, 1972.-447675-421005 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download