Strategia de dezvoltare a comunei nanov 2021-2027



1828800STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI NANOV 2021-2027MAI 2021CuprinsCon?inut TOC \o "1-3" \h \z \u Cuprins PAGEREF _Toc73353249 \h 2I.Cuv?nt ?nainte PAGEREF _Toc73353250 \h 4II.Metodologia de lucru PAGEREF _Toc73353251 \h 5III.Contextul de dezvoltare pentru 2021-2027 – european, regional, jude?ean, local PAGEREF _Toc73353252 \h 6IV.Situa?ia actual? a sistemului socio-economic ?i a capitalului natural al jude?ului Teleorman PAGEREF _Toc73353253 \h 12V.Situa?ia actual? a sistemului socio-economic ?i a capitalului natural al comunei Nanov PAGEREF _Toc73353254 \h 151.Localizare, accesibilitate ?i structur? administrativ? PAGEREF _Toc73353255 \h 152.Vecinii comunei Nanov PAGEREF _Toc73353256 \h 163.C?i de acces PAGEREF _Toc73353257 \h 164.Structura administrativ? PAGEREF _Toc73353258 \h 175.Descrierea cadrului natural PAGEREF _Toc73353259 \h 18a.Re?eaua hidrografic? PAGEREF _Toc73353260 \h 18b.Clima PAGEREF _Toc73353261 \h 19c.Solul PAGEREF _Toc73353262 \h 20d.Vegeta?ia ?i fauna PAGEREF _Toc73353263 \h 20e.Elemente de patrimoniu PAGEREF _Toc73353264 \h 21VI.Analiza situa?iei curente PAGEREF _Toc73353265 \h 221.Caracteristici demografice PAGEREF _Toc73353266 \h 222.Fondul de locuin?e PAGEREF _Toc73353267 \h 25a.Fondul locativ - Infrastructura edilitar? PAGEREF _Toc73353268 \h 25b.Fondul de locuin?e (forme de proprietate) PAGEREF _Toc73353269 \h 263.Managementul comunei PAGEREF _Toc73353270 \h 27a.Planul urbanistic zonal PAGEREF _Toc73353271 \h 27b.Managementul integrat al de?eurilor PAGEREF _Toc73353272 \h 27c.Biodiversitate ?i protejarea mediului PAGEREF _Toc73353273 \h 28d.Conservarea resurselor naturale PAGEREF _Toc73353274 \h 28e.Cur??enia public? ?i protejarea s?n?t??ii popula?iei PAGEREF _Toc73353275 \h 284.Agricultura PAGEREF _Toc73353276 \h 295.Profilul economic PAGEREF _Toc73353277 \h 326.Turism PAGEREF _Toc73353278 \h 337.Infrastructur? educa?ional? ?i social? PAGEREF _Toc73353279 \h 338.Cultur? PAGEREF _Toc73353280 \h 359.S?n?tate PAGEREF _Toc73353281 \h 38VII.Analiza SWOT PAGEREF _Toc73353282 \h 381.Agricultur? ?i dezvoltare rural? PAGEREF _Toc73353283 \h 402.Infrastructur? ?i mediu PAGEREF _Toc73353284 \h 433.Economie PAGEREF _Toc73353285 \h 464.Turism PAGEREF _Toc73353286 \h 485.Educa?ie, Cultur? ?i Culte PAGEREF _Toc73353287 \h 506.S?n?tate ?i Asisten?? social? PAGEREF _Toc73353288 \h 527.Administra?ie public? PAGEREF _Toc73353289 \h 54VIII.Politica de dezvoltare 2021 – 2027 PAGEREF _Toc73353290 \h 55Obiectiv General 1 – Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient ?i diversificat care s? asigure securitatea alimentar? PAGEREF _Toc73353291 \h 55Obiectiv specific 1 – Sprijinirea veniturilor agricole viabile ?i a rezilien?ei pentru sporirea securit??ii alimentare PAGEREF _Toc73353292 \h 55Obiectiv specific 2 – Consolidarea orient?rii c?tre pia?? ?i cre?terea competitivit??ii PAGEREF _Toc73353293 \h 57Obiectiv specific 3 – ?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric PAGEREF _Toc73353294 \h 57Obiectivul General 2 – Consolidarea ac?iunilor de protejare a mediului ?i a celor ?mpotriva schimb?rilor climatice ?i contribu?ia la obiectivele UE ?n materie de mediu ?i clim? PAGEREF _Toc73353295 \h 58Obiectiv specific 4 – Contribu?ia la atenuarea ?i adaptarea la schimb?rile climatice, precum ?i la energia durabil? PAGEREF _Toc73353296 \h 58Obiectiv specific 5 – Promovarea dezvolt?rii durabile ?i a gestion?rii eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul si aerul PAGEREF _Toc73353297 \h 59Obiectiv specific 6 – Contribu?ia la protejarea biodiversit??ii, ?mbun?t??irea serviciilor ecosistemice si conservarea habitatelor ?i a peisajelor PAGEREF _Toc73353298 \h 60Obiectivul General 3 – Consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale PAGEREF _Toc73353299 \h 61Obiectiv specific 7 – Atragerea ?i sus?inerea tinerilor agricultori ?i facilitarea dezvolt?rii afacerilor in zonele rurale PAGEREF _Toc73353300 \h 61Obiectiv specific 8 – Promovarea ocup?rii for?ei de munca, a cre?terii, a incluziunii sociale si a dezvolt?rii locale ?n zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei ?i a silviculturii durabile PAGEREF _Toc73353301 \h 62Obiectiv specific 9 – ?mbun?t??irea r?spunsului agriculturii UE la cerin?ele societ??ii privind alimenta?ia si s?n?tatea, inclusiv alimente sigure si nutritive, produse ?ntr-un mod sustenabil, precum ?i de?euri ?i bun?starea animalelor PAGEREF _Toc73353302 \h 62Obiectiv transversal - Promovarea inov?rii si digitaliz?rii ?n agricultur? PAGEREF _Toc73353303 \h 63IX.Portofoliu de proiecte pentru perioada 2021 – 2027 PAGEREF _Toc73353304 \h 65Cuv?nt ?nainte Stima?i cet??eni, O prioritate pentru conducerea Prim?riei Nanov din jude?ul Teleorman este dezvoltarea durabil? a comunit??ii locale. Pentru a asigura aceast? dezvoltare un instrument participativ este Strategia Local? de Dezvoltare, care este un proiect pe termen lung ?i care vine s? satisfac? nevoile comunit??ii locale. Totodat?, Strategia de Dezvoltare Local? 2021-2027 este elementul principal de identificare a oportunit??ilor pentru comun?.Pentru urm?torii ani a fost stabilit? o list? de priorit??i care privesc dezvoltarea comunit??ii locale: finalizarea tuturor proiectelor aflate ?n desf??urare, ?nfiin?area re?elei de gaze naturale ?n comuna Nanov, extinderea re?elei de canalizare, atragerea de fonduri europene ?i guvernamentale pentru dezvoltarea comunei, reabilitarea tuturor drumurilor de exploatare agricol?, precum ?i a canalelor de scurgere a apelor pluviale, sprijinirea ?i consilierea cet??enilor pentru accesarea de fonduri europene ?i guvernamentale. Ca Primar al Comunei Nanov v? multumesc c? m-a?i sprijinit ?i am ?ncrederea total? c? de acum ?nainte vom forma o echip? bun? ?i ?mpreun? vom s?rb?tori finalizarea oric?rui proiect eviden?iat ?n Strategia de Dezvoltare Local?.Doresc s? mul?umesc angaja?ilor prim?riei ?i consilierilor locali, precum ?i tuturor cet??enilor care, prin participarea lor, au f?cut posibil? realizarea proiectelor ?i ?mi exprim ?ncrederea c? ideile cuprinse ?n Strategia de Dezvoltare Local? vor contribui la dezvoltarea comunei Nanov ?ntr-un cadru democrat, cu valen?e europene, care va asigura ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii ?i prosperitatea cet??enilor s?i.209554445000Primarul Comunei Nanov, Adrian GheneMetodologia de lucru Planificarea strategic? este un proces continuu, utilizat de comunit??ile locale, pentru a avea certitudinea c? politicile ?i programele existente corespund necesit??ilor de dezvoltare economic? a comunit??ii. Ca importan??, planificarea strategic? ofer? un cadru care une?te o serie de proiecte mai mici, pentru a realiza obiective economice de dimensiune mai mare. Ca urmare, planificarea strategic? ajut? comunit??ile s? direc?ioneze dezvoltarea economic? spre realizarea unor obiective flexibile, fixate pe termen lung. Important este faptul ca aceast? abordare s? se sprijine pe ini?iative realizabile pe termen scurt, stabilite ?n func?ie de obiective realiste, pe care le poate ?ndeplini comunitatea. Una din problemele planific?rii strategice, des ?nt?lnite, este dorin?a multor comunit??i locale de a realiza mai mult dec?t pot, ?n condi?iile resurselor disponibile. Totodat?, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvolt?ri economice mai largi sau care nu au valoare direct? pentru aceste comunit??i. Procesul planific?rii strategice vine ?n ajutorul comunit??ilor pentru gestionarea mai bun? a acestor probleme.Strategia de dezvoltare a comunei Nanov este a?adar un document programatic care prezint? ?ntr-o form? sistematizat? obiectivele specifice ?i proiectele de dezvoltare ale comunei, ?n concordan?? cu documentele strategice actuale existente la nivel european ?i na?ional. Documentul urm?re?te focalizarea ?i implicarea tuturor for?elor poten?iale (popula?ie, actori sociali locali ?i regionali, guvern, etc.) pentru relansarea ?i dezvoltarea sustenabil? a comunei Nanov ?n perioada 2021-2027.Pentru a atinge obiectivele propuse trebuie a?adar definit? o strategie ?i dezvoltat un mecanism care sa r?spund? cu succes unor ?ntreb?ri cum ar fi: tipurile de investi?ii necesare ?i asigurarea coeren?ei cu priorit??ile politice generale precum ?i cu priorit??ile publice ?i private.Contextul dezvolt?rii economice locale este dat de provoc?rile globaliz?rii. Pentru aceasta este nevoie de o transformarea modului de g?ndire ?i abordarea problemelor at?t de la local la global si promovarea progresul tehnologic.Echipa de proiect a ini?iat evaluarea mediului economico-social ?i a poten?ialului local pentru a crea ?i implementa politici ?i programe, bazate pe oportunit??i locale ?i adresate necesit??ilor locale. S-a pornit de la premisa c? for?a determinat? a dezvolt?rii locale este cre?terea economic? bazat? pe principiile dezvolt?rii durabile, ?n linie cu tendin?ele actuale fixate de Pactul verde european ?i de Strategia na?ional? de dezvoltare durabil? a Rom?niei 2030. Colectarea datelor necesare a fost un proces dificil, av?nd ?n vedere disponibilitatea ?i accesul la date statistice, relevante acestui scop. ?n cazurile ?n care datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse institu?ii ?i organiza?ii de profil au fost insuficiente, s-au utilizat date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri, din cuno?tin?ele de specialitate documentate ale unor exper?i din diferite domenii. F?r? a face exces de date cantitative, aten?ia a fost concentrat? pe analiza ?i prelucrarea calitativ? a acestor date. S-a procedat la prelucrarea ?i prezentarea datelor ?i a informa?iilor, structur?nd rezultatele analizei ?ntr-o argumenta?ie clar?, concis? ?i u?or de ?n?eles pentru un public larg. Condi?iile de mai sus s-au avut ?n vedere la conturarea final? a evalu?rii direc?iei ?i tendin?elor de dezvoltare ale comunei Nanov.Contextul de dezvoltare pentru 2021-2027 – european, regional, jude?ean, localNecesitatea unei abord?ri strategice ?i integrate a inov?rii trebuie situat? ?n contextul priorit??ilor vizate de Uniunea European? la orizontul 2030, respectiv asumarea la nivelul Uniunii ?ndeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabil?, dar ?i a priorit??ilor fixate de noul cadru financiar multianual ?n perioada de programare 2021-2027 ?n vederea ?ndeplinirii ?intelor de dezvoltare durabil? fixate de Pactul verde european. ?n anul 2016, Uniunea European? s-a angajat s? fie lider ?n punerea ?n aplicare a prevederilor stipulate ?n ?Agenda 2030”, document politic adoptat de Organiza?ia Na?iunilor Unite ?n vederea eradic?rii s?r?ciei ?i ob?inerii de rezultate ?n direc?ia dezvolt?rii durabile la nivel mondial p?n? ?n 2030. Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabil? (ODD),reunite informal ?i sub denumirea de Obiective Globale:left4064000- F?r? s?r?cie – Eradicarea s?r?ciei ?n toate formele sale ?i ?n orice context.left94615- Foamete ?zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securit??ii alimentare, ?mbun?t??irea nutri?iei ?i promovarea unei agriculturi durabile.left-1270- S?n?tate ?i bun?stare – Asigurarea unei vie?i s?n?toase ?i promovarea bun?st?rii tuturor la orice v?rst?.01016000- Educa?ie de calitate – Garantarea unei educa?ii de calitate ?i promovarea oportunit??ilor de ?nv??are de-a lungul vie?ii pentru to?i.left1270- Egalitate de gen – Realizarea egalit??ii de gen ?i ?mputernicirea tuturor femeilor ?i a fetelor.3175051800- Ap? curat? ?i sanita?ie – Asigurarea disponibilit??ii ?i managementului durabil al apei ?i sanita?ie pentru to?i.08445500- Energie curat? ?i la pre?uri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preturi accesibile, ?ntr-un mod sigur, durabil ?i modern.010223500- Munc? decent? ?i cre?tere economic? – Promovarea unei cre?teri economice sus?inute, deschise tuturor ?i durabile, a ocup?rii depline ?i productive a for?ei de munc? ?i a unei munci decente pentru to?i.left127000- Industrie, inova?ie ?i infrastructur? – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ?rii durabile ?i ?ncurajarea inova?iei.left-952500- Inegalit??i reduse – Reducerea inegalit??ilor ?n interiorul ??rilor ?i de la o tara la alta.left14605000- Ora?e ?i comunit??i durabile – Dezvoltarea ora?elor ?i a a?ez?rilor umane pentru ca ele s? fie deschise tuturor, sigure, rezilien?e ?i durabile.left-127000- Consum ?i produc?ie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum ?i produc?ie durabile.left254000- Ac?iune climatic? – Luarea unor m?suri urgente de combatere a schimb?rilor climatice ?i a impactului lor.left6921500- Via?a acvatic? – Conservarea ?i utilizarea durabil? a oceanelor, m?rilor ?i a resurselor marine pentru o dezvoltare durabil?.left5588000- Via?a terestr? – Protejarea, restaurarea ?i promovarea utiliz?rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil? a p?durilor, combaterea de?ertific?rii, stoparea ?i repararea degrad?rii solului ?i stoparea pierderilor de biodiversitate.left9017000- Pace, justi?ie ?i institu?ii eficiente – Promovarea unor societ??i pa?nice ?i incluzive pentru o dezvoltare durabil?, a accesului la justi?ie pentru to?i ?i crearea unor institu?ii eficiente, responsabile ?i incluzive la toate nivelurile.left11620500- Parteneriate pentru realizarea obiectivelor – Consolidarea mijloacelor de implementare ?i revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabil? ?ntre cele 17 obiective de dezvoltare durabil? prev?zute ?n document, inovarea este subiect vizat ?n special prin Obiectivul 9: “Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ?rii inclusive ?i durabile ?i ?ncurajarea inov?rii”. Acest obiectiv se integreaz? ?n cadrul politic european ?i ?n priorit??ile actuale ale Uniunii Europene, noul cadru financiar multianual pentru perioada post 2020 orient?nd o parte semnificativ? din contribu?iile bugetului UE c?tre realizarea acestuia, respectiv dezvoltarea unei infrastructuri durabile, rezistente, promovarea unei industrii circulare al c?rei profit este decuplat de la utilizarea resurselor ?i ?ncurajarea inov?rii ca principal instrument de realizare a acestor schimb?ri.Astfel, programul Horizon Europe (Orizont Europa), continuat ?i ?n cadrul financiar multianual 2021-2027, constituie program-cadru pentru cercetare ?i inovare (C&I) al Uniunii Europene pentru urm?toarea perioad?. Structura propus? a programului Orizont Europa presupune trei piloni:? excelen?? ?tiin?ific?? provoc?ri globale ?i competitivitate industrial? european?? o Europ? inovatoareO sec?iune transversal? suplimentar? ar urma s? introduc? m?suri de sprijin care s? le permit? statelor membre s?-?i valorifice ?ntregul poten?ialul na?ional de cercetare ?i inovare. Acest lucru ar trebui s? consolideze Spa?iul european de cercetare. La nivel european, Statelor Membre au fost ?ncurajate ?nc? de la ?nceputul cadrului financiar multianual precedent s? adopte fie o Strategie Na?ional? de Specializare Inteligent?, fie Strategii regionale ?n domeniu. Rom?nia a optat pentru adoptarea unor astfel de documente programatice la nivel regional ?n domeniul specializ?rii inteligente, iar foaia de parcurs relevant? pentru comuna Nanov va fi Strategia pentru specializare inteligent? a regiunii Sud Muntenia 2021-2027, un document ce va continu? m?surile ?i politicile prev?zute de acela?i document pentru perioada 2014-2020. La momentul redact?rii acestei Strategii, documentul nu a fost ?nc? publicat.Specializarea inteligent?, totodat?, este v?zut? ca un instrument prin care se poate r?spunde principalelor provoc?ri la nivel European, a?a cum acestea apar ?n cadrul Pilonului II al Programului Horizon Europe – Provoc?ri globale ?i Competitivitatea Industrial? European?:S?n?tateCultur?, creativitate ?i societate favorabil? incluziuniiSecuritate civil? pentru societateDezvoltarea digital?, industria ?i spa?iulClim?, energie ?i mobilitateAlimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultur? ?i mediuSus?inerea inov?rii este a?adar unul din obiectivele centrale ale politicii de coeziune promovat? de Uniunea European? prin Comisia European? ?i sus?inut? financiar din linia bugetar? ?Coeziune ?i valori” a cadrului financiar multianual 2021-2027. Fondurile europene dedicate sus?inerii politicii de coeziune, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regional? (FEDR), Fondul de coeziune (FC) ?i Fondul Social European (FSE+), abordeaz? politica de coeziune prin prisma a 5 obiective de politic?:O Europ? mai inteligent?, prin promovarea unei transform?ri economice inovatoare ?i inteligente;O Europ? mai ecologic?, cu emisii sc?zute de carbon ?i rezilient? pentru to?i prin promovarea tranzi?iei c?tre o energie nepoluant? ?i echitabil?, a investi?iilor verzi ?i albastre, a economiei circulare, a adapt?rii la schimb?rile climatice ?i a prevenirii ?i gestion?rii riscurilor;O Europ? mai conectat? prin dezvoltarea mobilit??ii ?i a conectivit??ii TIC regionale;O Europ? mai social? – implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;O Europ? mai aproape de cet??eni prin promovarea dezvolt?rii durabile ?i integrate a zonelor urbane, rurale ?i de coast? ?i a ini?iativelor locale.Aceste cinci obiective strategice fixate pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 reprezint? de asemenea instrumente pentru ?ndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european. Acesta stabile?te foaia de parcurs a Europei pentru ?ndeplinirea ambi?iei de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic la orizontul 2050. Pentru ?ndeplinirea acestui obiectiv, noi ?inte climatice au fost asumate la nivelul Uniunii la orizontul 2030, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? (GES) cu 55% p?n? ?n 2030, ?inte la care vor contribui toate Statele Membre prin ?intele asumate la nivel na?ional prin Planurile Na?ionale Integrate ?n domeniul Energiei ?i Schimb?rilor Climatice (PNIESC) 2021-2030. Prin PNIESC, Rom?nia ?i-a asumat o reducere e emisiilor GES cu 44% p?n? ?n 2030 fa?? de nivelul anului 2005 ?n sectoarele acoperite de Directiva 2018/410 cunoscut? ?i sub denumirea EU-ETS din 14 martie 2018, ?i o reducere a emisiilor GES cu 2% p?n? ?n 2030 fa?? de nivelul anului 2005 ?n sectoarele neacoperite de Directiva precitat?.Proiectul de decarbonare va fi influen?at ?i de ?ndeplinirea urm?toarelor obiective strategice aferente economiei circulare:Cre?terea ratei de reutilizare ?i de reciclare a de?eurilor municipale la minimum 70% p?n? ?n 2030 (minim 50% p?n? la sf?r?itul anului 2025);Reducerea cantit??ii de de?euri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea de de?euri biodegradabile municipale generat? ?n anul 1995, p?n? la sf?r?itul anului 2020;Depozitarea p?n? la finalul anului 2025 numai a de?eurilor supuse ?n prealabil unor opera?ii de tratare;Cre?terea ratei de reciclare a de?eurilor din ambalaje la 80% p?n? ?n 2030, av?nd ca obiective intermediare o rat? de 60% p?n? ?n 2020 ?i de 70% p?n? ?n 2025;Interzicerea depozit?rii materialelor reciclabile precum mase plastice, metale, sticl?, h?rtie ?i carton, precum ?i a de?eurilor biodegradabile p?n? ?n 2025, eliminare complet? a depozit?rii de?eurilor p?n? ?n 2030;Dezvoltarea pie?elor de materii prime secundare de ?nalt? calitate, inclusiv prin evaluarea valorii ad?ugate aduse de criteriile de stabilire a ?ncet?rii statutului de de?eu aplicabile anumitor materiale;Cre?terea gradului de valorificare energetic? la minim 15% p?n? la finalul anului 2025;Cre?terea gradului de colectare separat? a de?eurilor reciclabile pe trei frac?ii (h?rtie ?i carton, plastic ?i metal ?i sticl?) astfel ?nc?t s? se ating? o rat? minim? de capturare de 52% ?n fiecare jude?.Proiectele de investi?ii ale comunei Nanov vor trebui a?adar s? ia ?n considerare aceste obiective asumate de Rom?nia la nivel na?ional pentru a ?ndeplini obiectivele de decarbonare.Cadrul financiar multianual 2021-2027 prevede o serie de ?condi?ii favorizante” care ?nlocuiesc vechile condi?ionalit??i aferente perioadei 2014-2020, acestea fiind mai stricte ?i consolidate ?n contextul fondului european vizat, finan?area din fonduri europene fiind restric?ionat? ?n cazul ne?ndeplinirii acestora, conform prevederilor Regulamentului 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 din 17 decembrie 2020. Statutul Rom?niei de Stat Membru al Uniunii Europene determin? a?adar coordonarea politicilor na?ionale cu cele europene, fapt care exercit? un impact asupra resurselor si condi?iilor din ?ara noastr?, p?n? la nivel local. Sub influen?a acestui complex proces, administra?ia local? trebuie s? se alinieze standardelor programatice europene astfel ?nc?t s? asigure o dezvoltare economic? ?n linie cu tendin?ele europene ?i deci un standard european de calitate a vie?ii ?n comunitate.Necesitatea elabor?rii prezentei strategii apare ?n contextul apartenen?ei Rom?niei la Uniunea European? ?i pentru accesarea fondurilor comunitare ?n vederea finan??rii proiectelor de dezvoltare local?. Experien?a a demonstrat c? proiectele de dezvoltare durabil? ?i programele opera?ionale func?ioneaz? corect atunci c?nd fac parte dintr-un cadru definit, asumat, coordonat ?i aplicat ?n interesul comunit??ii pe care o reprezint?.Situa?ia actual? a sistemului socio-economic ?i a capitalului natural al jude?ului Teleorman14478010795000Jude?ul Teleorman este situat ?n partea de sud a ??rii, ?n zona central? a C?mpiei Rom?ne, la intersec?ia dintre paralela 44°N ?i meridianul 25°E, teritoriul s?u fiind ?ncadrat de jude?ele Arge? ?i D?mbovi?a la nord, Giurgiu la est ?i Olt la vest. Extremitatea sudic? a jude?ului este delimitat? de fluviul Dun?rea, care constituie grani?a Rom?niei cu Bulgaria. Vecin?tatea fluviului Dun?rea reprezint? unul dintre atuurile jude?ului, constituind un poten?ial vector de dezvoltare, prin oportunit??ile de cooperare transfrontalier? cu Bulgaria.?ntre limitele descrise mai sus, suprafa?a jude?ului Teleorman este de 5.790 km2, ?ncadr?ndu-se ?ntre jude?ele de m?rime mijlocie ale ??rii ?i situ?ndu-se pe locul 19 la nivel na?ional. ?n cadrul regiunii Sud-Muntenia, jude?ul Teleorman ocup? locul doi ca suprafa??, dup? jude?ul Arge?.0-60388500Re?eaua hidrografic? este format? din fluviul Dun?rea ?i afluen?ii principali din acest sector (conform h?r?ii al?turate): Oltul, C?lm??uiul ?i Vedea. Jude?ul este traversat de asemenea de r?ul Teleorman ?i de p?r?urile Burdea, C?inelui, Tinoasa, Nanov ?i T?rnava. Resursele de ap? (except?nd Dun?rea ?i Oltul) sunt moderate sub aspect cantitativ. R?ul Vedea, al?turi de afluentul s?u, Teleorman, dreneaz? circa 80% din teritoriul jude?ului.Cu excep?ia r?ului Teleorman, toate r?urile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate ?n salbe de iazuri, ?n scopul re?inerii pentru perioada de var? a unor rezerve necesare iriga?iilor ?i unit??ilor agrozootehnice.Numeroase astfel de iazuri se g?sesc ?i pe celelalte r?uri (C?lm??ui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul jude?ului exist?nd circa 170 iazuri, peste 50% din acestea fiind folosite pentru piscicultur? ?i iriga?ii, altele av?nd rol de prevenire a inunda?iilor. Cu toate acestea, jude?ul Teleorman nu dispune de un sistem de iriga?ii reabilitat, ceea ce ?mpiedic? dezvoltarea agriculturii la un nivel avansat.Relieful jude?ului este definit de dou? trepte principale, c?mpie ?i lunc?, respectiv C?mpia Munteniei de Vest, Lunca Dun?rii, ?i Lunca Oltului, ?ntregul teritoriu prezent?nd o u?oar? ?nclinare c?tre sud-est. Altitudinile cele mai mari sunt de 170 de metri, prezente ?n partea de Nord. Lunca Dun?rii este treapta cea mai joas? din relieful teritoriului, altitudinea acesteia fiind de 24 de metri la Turnu M?gurele ?i 20 de metri la confluen?a cu Vedea.Clima este temperat-continental?, specific? pentru c?mpia sudic?, av?nd un poten?ial caloric ridicat, cu amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantit??i reduse de precipita?ii, cu regim adeseori toren?ial, (?n perioada de var?) ?nso?ite de perioade frecvente de secet?. Pozi?ia central? a c?mpiei face ca zona s? aib? un climat de tranzi?ie ?ntre partea estic? - clima mai moderat? - ?i partea vestic?, av?nd climat continental.Specificul reliefului ?i gradul sc?zut de diversitate imprim? jude?ului un nivel limitat ?n ceea ce prive?te resursele naturale. Resursele subsolului sunt constituite ?n principal din z?c?minte de ?i?ei ?i gaze naturale ?n zona nord-estic?, ?n perimetrul Videle – Olteni – Poieni – Sili?tea Nou?. Structurile de z?c?minte cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul localit??ilor Videle, Bleje?ti, Sili?tea, Mo?teni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani. Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (?n zonele Alexandria, Gorgani – Zimnicea, Ciuperceni), nisipuri ?i pietri?uri (z?c?minte importante la Turnu M?gurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia-?ig?ne?ti, Scrioa?tea ?i zone de perspectiv? la Orbeasca, pe r?ul Vedea ?i afluen?i ?n raza comunelor Cevenia, Mavrodin, ?i Nanov). Exist? de asemenea ?i un z?c?m?nt de lignit, care nu a fost ?ns? explorat am?nun?it.Un avantaj al reliefului este poten?ialul solurilor, care prezint? un grad ridicat de fertilitate natural?, favorabil dezvolt?rii de culturi agricole. Cele mai ?nt?lnite soluri sunt cernoziomurile, solurile brun-ro?cate ?i solurile brune de p?dure, care se succed de la sud spre nord ?n ordinea de mai sus. Aceste soluri creeaz? condi?ii favorabile pentru culturile de cereale, precum ?i pentru legume ?i plante tehnice (culturile de rapi?? fiind prezente ?n special ?n jude?).Fondul funciar, care reprezint? totalitatea terenurilor din jude?ul Teleorman, avea o suprafa?? total? de 578.978 hectare ?n 2014, iar suprafa?a agricol? m?sura 497.919 hectare ?n anul 2014 (cele mai recente date publicate de Institutul Na?ional de Statistic?).Amprenta antropic? accentuat? la nivelul jude?ului a dus la desp?duriri masive ?i la modificarea progresiv? a peisajului geografic natural. Aspectul ini?ial al vegeta?iei nu s-a p?strat dec?t insular, iar evolu?ia acesteia a fost c?tre pronun?area caracterelor de step?.Cu toate c? specificul cadrului natural al jude?ului Teleorman este mai pu?in expresiv, limit?nd posibilit??ile de dezvoltare a turismului, exist? c?teva zone cu poten?ial pentru organizarea unor zone de agrement: Lunca Dun?rii, cu lacul Suhaia ?i complexul lacustru din zona de confluen?? a r?ului Vedea cu Dun?rea, p?durile de z?voi din Lunca Oltului, Vedei ?i Teleormanului, precum ?i p?durile de stejar din apropierea municipiului Ro?iorii de Vede (mai pu?in afectate de procesul de desp?durire de la nivelul ?ntregului jude?).-2540080264000Din punct de vedere al seismicit??ii, jude?ul face parte din zona seismic? de gradul 7, teritoriile ora?elor Zimnicea ?i Turnu M?gurele fiind cotate ca zone seismice de gradul 7 x/2, impun?nd m?suri specifice pentru aprobarea realiz?rii construc?iilor. Din punct de vedere administrativ, jude?ul Teleorman este constituit din trei municipii (Alexandria, Turnu M?gurele ?i Ro?iorii de Vede), dou? ora?e (Zimnicea ?i Videle) ?i 231 de sate, ce reprezint? 97,9% din totalul localit??ilor. Din cele 231 de sate, unul apar?ine unui ora?. Este vorba de satul Co?oaia ce apar?ine de ora?ul Videle. Situa?ia actual? a sistemului socio-economic ?i a capitalului natural al comunei NanovLocalizare, accesibilitate ?i structur? administrativ?Nanov este satul de re?edin?? al comunei cu acela?i nume din jude?ul Teleorman, Muntenia, Rom?nia. Se afl? ?n partea central? a jude?ului, ?n C?mpia G?vanu-Burdea, pe malul drept al Vedei.0-3175 Din punct de vedere geografic teritoriul administrativ al comunei Nanov se afl? amplasat ?n lunca r?ului Vedea, la zona de contact a dou? unit??i geomorfologice: C?mpia G?vanu - Burdea la nord ?i est, respectiv C?mpia Boianului cunoscut? ?i sub numele de C?mpia C?lm??uiului.Conform Biroului Jude?ean Teleorman al Arhivelor Nationale, Prima atestare documentar? a localit??ii Nanov, este consemnat? la 1 august 1570 ?n hrisovul lui Alexandru Mircea Voievod, domnul ??rii Rom?ne?ti. ?n 1741, jude?ul Teleorman avea 10 pl??i, localitatea Nanov fiind ?n componen?a Pl??ii Marginea de Jos. Districtul Teleorman a fost ?mp?r?it ?n 3 pl??i ?n 1864, localitatea Nanov fiind divizat? ?n Nanovul de Sus ?i Nanovul de Jos, p?n? ?n 1865, c?nd num?rul pl??ilor a crescut la 4 prin dezlipirea Marginii de C?lm??ui, comuna Nanov cu Nanovul de Sus ?i Nanovul de Jos apar?in?nd de pla?a Marginea. ?n urma reformei administrative din 24 iunie 1925, comuna Nanov intr? ?n componen?a Pl??ii Alexandria, p?n? ?n 1950 c?nd Nanov devine re?edin?? cu satele componente Ad?me?ti ?i Nanov. Din 1968, Nanov este comun? suburban? a ora?ului Alexandria cu satul Nanov, satul Ad?me?ti disp?r?nd, alipindu-se la satul Nanov.Vecinii comunei Nanov0-3175Comuna Nanov se ?nvecineaz? la nord cu comuna Mavrodin, iar pe partea de nord vest are grani?a comun? cu localitatea Buzescu.?n partea de sud, comuna Nanov se ?nvecineaz? cu comunele Poroschia ?i Furcule?ti, partea de vest fiind limitat? de municipiul re?edin?? de jude? Alexandria.C?i de accesDin punct de vedere al accesibilit??ii, putem observa c? localitatea Nanov este una dintre cele mai bine pozi?ionate comune din jude?ul una Nanov este traversat? de DN6, care leag? capitala Rom?niei de municipiul Timi?oara (un nod de la sud la vest), dar ?i de grani?a cu Ungaria, termin?ndu-se la Cenad.Re?eaua de drumuri a comunei este format? din 87 de str?zi, av?nd o lungime total? de aproximativ 25 km. Majoritatea lor sunt nemodernizate (din p?m?nt 100 %). Starea lor tehnic? este considerat? nesatisf?c?toare.Apropierea de municipiul re?edin?? de jude? Alexandria, dar ?i de al doilea cel mai mare ora? din Teleorman, respectiv Ro?iorii de Vede (29 km), permite locuitorilor comunei Nanov un acces facil la toate serviciile pe care ?n mod normal le pot accesa doar locuitorii marilor ora?e (s?n?tate, educatei superioar?).De la nord-est la sud-vest, teritoriul administrativ este traversat de Drumul Na?ional DN52 Alexandria – Turnu M?una Nanov este str?b?tut? ?i de linia de cale ferat? 111 Ro?iorii de Vede–Alexandria, o linie ferat? simpl?, neelectrificat?, interoperabil?, necentralizat? ce face parte din infrastructura feroviar? public?.Accesul la serviciile oferite de companiile aeriene este relativ facil pentru locuitorii comunei, distan?a de 100 de km pana la cel mai apropiat aeroport-Aeroportul Henri Coand?-Otopeni, put?ndu-se fi parcurs? pe drumul expres spre Bucure?ti ?i centura Bucure?ti.Structura administrativ?Autorit??ile administra?iei publice prin care se realizeaz? autonomia local? ?n Comuna Nanov sunt:Consiliul Local al comunei Nanov, ca autoritate legislativ? local?;Primarul Comunei Nanov, ca autoritate executiv?.Primarul asigur? respectarea drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale cet??enilor, a prevederilor Constitu?iei, precum ?i punerea ?n aplicare a legilor, a decretelor Pre?edintelui Rom?niei, a hot?r?rilor ?i ordonan?elor Guvernului, a hot?r?rilor consiliului local; dispune m?surile necesare ?i acord? sprijin pentru aplicarea ordinelor ?i instruc?iunilor cu caracter normativ ale mini?trilor, ale celorlal?i conduc?tori ai autorit??ilor administra?iei publice centrale, ale prefectului, precum ?i a hot?r?rilor consiliului jude?ean, ?n condi?iile legii.Primarul, viceprimarul, secretarul comunei ?i aparatul de specialitate al primarului, denumit? prim?ria, constituie o structura func?ional? cu activitate permanent?, care duce la ?ndeplinire hot?r?rile consiliului local ?i dispozi?iile primarului, solu?ion?nd problemele curente ale colectivit??ii locale.?n urma alegerilor locale din anul 2020, structura Consiliului Local al comunei Nanov a fost modificat?, la momentul elabor?rii acestui document strategic, distribu?ia celor 13 consilieri locali fiind structurat? astfel:Alegerile pentru func?ia de primar al comunei Nanov, alegeri ce au avut loc tot ?n anul 2020, au adus ?i ele modific?ri la nivelul administra?iei locale. Astfel, ?n urma num?r?rii voturilor ?i valid?rii rezultatelor de c?tre BEJ (Biroul Electoral Jude?ean), Adrian Ghene, candidatul Partidului Na?ional Liberal, unul dintre cei mai tineri ?i bine preg?ti?i candida?i, a ob?inut 1660 de voturi, cu mult peste num?rul de voturi ob?inut de principalul s?u contracandidat, primarul ?n func?ie la acea ora – Florea Grosu.Rezultatele finale ale alegerilor, conform BEJ, sunt urm?toarele:Descrierea cadrului naturalDin punct de vedere geografic teritoriul administrativ al comunei Nanov se afl? amplasat ?n lunca r?ului Vedea, la zona de contact a dou? unit??i geomorfologice: C?mpia G?vanu – Burdea la nord ?i est, respectiv C?mpia Boianului, la sud ?i vest. Din perspectiv? geomorfologic?, zona comunei Nanov este caracterizat? prin cote absolute situate ?ntre de 49 ?i 54 de metri ?i ?n?l?imi fa?? de r?ul Vedea, ce variaz? ?ntre 3 ?i 5 metri. Terasa este relativ plan? neprezent?nd diferen?e de nivel importante. Re?eaua hidrografic?Comuna Nanov este str?b?tut? de r?ul Vedea, r?u din partea de sud a Rom?niei, care izvor??te din Platoul Cotmeana ?i se vars? ?n Dun?re, av?nd o lungime de 244 km. Principalii s?i afluen?i sunt r?urile Cotmeana ?i Teleorman.04300Albia major? a R?ului Vedea ?i a afluen?ilor s?i mai importan?i constituie un important coridor ecologic ?n C?mpia Rom?n?, care conecteaz? platourile din Platforma Cotmeana cu Lunca Dun?rii. Acest habitat are un rol ecologic foarte important in cadrul Luncii R?ului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii apei prin umbrire, filtrarea ?i reten?ia unor poluan?i ?i a suspensiilor, men?inerea biodiversit??ii).?n zona comunei Nanov, valea r?ului Vedea este larg?, cu deschideri cuprinse ?ntre 1,5 ?i 2,5 km, pu?in ad?ncit? ?i meandrat?. At?t terasa de vest, c?t ?i cea de est au ?n?l?imi de 10-30 m ?i pante pu?in abrupte, ?n partea de est contur?ndu-se ?i o teras? secundar? cu ?n?l?imea maxim? de 4 m.P?r?ul Nanov, cu o lungime de aproximativ 15 km, izvor??te de la vest de fostul sat Ad?me?ti ?i este alimentat de dou? izvoare principale aflate pe valea Grecilor, respectiv pe valea Calului. O serie de alte izvoare se g?sesc la baza terasei vestice, mai ales ?n zona cursului superior al p?r?ului. ?n prezent, pe acest curs de ap? sunt amenajate mai multe bazine piscicole, configura?ia ini?ial? a terenului fiind semnificativ modificat?. At?t terasa estic?, c?t ?i cea vestic? au ?n?l?imi ce nu dep??esc 15 m ?i pante pu?in abrupte. Terasa vestic? este br?zdat? pe teritoriul comunei Nanov, de dou? v?i: valea lui Mamet ?i valea lui Fr?ncu.P?r?ul Vi?tireasa, cu o lungime de aproximativ 3 km, ocup? un bra? p?r?sit al Vedei ?i este alimentat de izvoarele aflate la baza terasei joase, estice. De-a lungul cursului acestuia au fost amenajate trei hele?teie, v?rsarea ?n r?ul Vedea f?c?ndu-se printr-un canal, de asemenea amenajat.ClimaClima comunei Nanov este temperat continental? caracterizat? prin veri caniculare, ierni geroase ?i aspre. Precipita?iile atmosferice cunosc o intensitate maxim? ?n cursul lunii iulie, iar cele minime ?n luna octombrie. Temperaturile medii anuale ?n jude? se situeaz? in intervalul de 10-20°C. ?n timpul iernii predomin? v?nturile geroase dinspre stepa rusa (Criv??) ?n est, iar din partea de sud-vest bate austrul care de?i are intensitate mai mic? dec?t criv??ul, preveste?te seceta.Temperaturile ?nregistrate ?n zon?:Temperatura medie anual?: +11.3°CTemperatura minim? absolut?: -34.8°CTemperatura maxim? absolut?: +42.4°CPrecipita?iile medii anuale au valoarea cuprins? ?ntre 500 ?i 600 litri pe metru p?trat.Solul?nveli?ul de soluri al regiunii se remarc? prin varietate. Dominante ca ?ntindere, cernoziomurile, solurile brune de p?dure ?i solurile aluviale ocup? principalele forme de relief.left76263500Cernoziomurile levigate acoper? suprafe?e ?ntinse mai ales ?n jum?tatea sudic? a jude?ului, oferind condi?ii excelente pentru culturile agricole.Zona este constituit? din depozite cuaternare, fine la suprafa??, urmate de un orizont de pietri?uri sub care se dezvolt? un pachet de argile. ?n partea de nord a comunei apare ?i orizontul stratelor de Fr?te?ti (nisipuri ?i pietri?uri cu ap?).Din punct de vedere structural-tectonic, zona face parte din marea unitate a ?platformei Moessica”, av?nd o stabilitate foarte bun?, f?r? a fi generatoare de mi?c?ri tectonice sau alte modific?ri structurale.Vegeta?ia ?i faunaVegeta?ia comunei Nanov se ?ncadreaz? ?n zona p?durilor de stejari, reprezentata prin cer ?i g?rni?? la care se adaug? ?i alte foioase precum teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si m?rul p?dure?. Vegeta?ia arborescent? este formata preponderent din m?ce?, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn c?inesc; vegeta?ia ierboas? este reprezentat? de cimbri?or, firu?e, m?rgelu?a (mierea ursului), laptele cucului, specii de p?i?uri. Cele mai frecvent ?nt?lnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, pop?nd?ii, h?rciogii, ?oarecii de c?mp ?i mistre?ii. Dintre p?s?ri amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza, fazanul, mierla, pi?igoiul, cioara, st?ncu?a, co?ofana, pup?za, cioc?nitoarea ?i altele.Dintre reptile sunt prezente: ?op?rle, gu?teri, ?erpi, iar ca batracieni: broasca de p?dure ?i broasca r?ioasa. Printre speciile de pe?ti care populeaz? apele jude?ului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, ?tiuca, somnul si ro?ioara.Elemente de patrimoniuComuna Nanov apare ?nregistrata ?n Lista monumentelor istorice a Institutului Na?ional al Patrimoniului cu:A?ezarea de tip tell de la Nanov, punct ?M?gura de la podul Nanovului” pe partea dreapt? a ?oselei Alexandria – Turnu M?gurele, ?n apropierea podului de la Izvorul Rece, care dateaz? din Eneolitic, Cultura Gumelni?a;?coala veche situata pe Str. Principal? ?n centrul localit??ii (dateaz? de la ?nceputul secolului al XX-lea); Dispensarul sat NANOV (dateaz? de la ?nceputul sec. XX).Situl arheologic al A?ez?rii de tip tell de la Nanov face parte dintr-un nucleu de locuire din epoca eneolitic?, situat ?n partea central? a jude?ului, respectiv ?n bazinele mijlocii ale r?urilor Vedea ?i Teleormanul, aici fiind repertoriate peste 20 a?ez?ri atribuite culturii Gumelni?a, unele dintre ele deja clasate ?n Lista monumentelor, iar altele aflate ?ntr-o stare precar? de conservare.A?ezarea a fost par?iala afectat? cu ocazia mont?rii unor conducte pentru iriga?ii ?n anul 1984, fiind atunci sec?ionat? de un ?an?, pe toat? lungimea ei, de la est la vest, dar ?i de funda?iile pentru motopompe sau pentru diferite construc?ii temporare. A?ezarea se g?se?te ?ntr-o zon? ce a c?p?tat, ?n anii din urm?, un ?av?nt” imobiliar, pe raza de protec?ie a monumentului ap?r?nd o serie de construc?ii cu caracter permanent.left33528000Conacul Ion Dumitriu din Nanov, situat ?n centrul comunei, pe ?oseaua principal?, transformat ?n ?coal? general? dup? na?ionalizare, are drept model locuin?ele urbane de la ?nceputul secolului al XX-lea, c?nd a fost construit. Cl?direa dispune de un singur nivel, parterul, ?i are un plan regulat, aproape p?trat. Plastica arhitectural? este definit? ?n primul r?nd de frontonul amplu care surmonteaz? intrarea principal?, acoperit? de o frumoas? marchiz? din fier forjat. Un detaliu semnificativ este raportul echilibrat ?ntre plinuri ?i goluri, adic? ?ntre pere?i ?i deschiderile ferestrelor.Construc?ia ?n care se afl? sediul Dispensarului medical (care g?zduie?te ast?zi ?i Po?ta din Nanov), amplasat? pe ?oseaua principal?, ?n centrul satului, a fost ridicat? la ?nceputul sec. al XX-lea, ?ns? ?n prezent nu se cunosc fo?tii proprietari. Era o locuin?? foarte modest?, cu un singur nivel, care ocup? un plan aproximativ p?trat, cu patru camere ce se degaj? pe un hol dreptunghiular. Fa?ada principal?, cu frontul orientat spre strad?, este dominat? de intrare principal? de pe axul cl?dirii, protejat? de un mic pridvor supra-?n?l?at cu un fronton semicircular ?n partea superioar?. ?n timp, datorit? interven?iilor, casa ?i-a pierdut aproape ?n totalitate atributele decorative pentru care a fost trecut? ?n Lista Monumentelor Istorice.Analiza situa?iei curenteCaracteristici demograficeConform rezultatelor recens?m?ntului din 2011, popula?ia stabil? total? a comunei era de 3.586 locuitori, ceea ce reprezint? 0,02% din ?ntreaga popula?ie a Rom?niei si 0,94% din popula?ia jude?ului Teleorman.Pentru o mai buna ?n?elegere a ?es?turii sociale ?i a problemelor cu care se confrunt? comuna Nanov, trebuie relevate c?teva aspecte precum: evolu?ia popula?iei, structura popula?iei dup? diverse criterii, problemele legate de resursele ?i pia?a for?ei de munca.Evolu?ia popula?iei:Conform datelor statistice oficiale oferite de INSS (Institutul Na?ional de Statistic?), se poate observa c? num?rul locuitorilor comunei Nanov se situeaz? ?ntr-un u?or trend descendent, ?ns? ?nregistreaz? o sc?dere mai pu?in accentuata fata de trendul jude?ean si na?ional rural.Structura pe sexe a popula?iei comunei Nanov este diferit? fa?? de cea la nivel na?ional ?i jude?ean, ponderea popula?iei feminine fiind mai mic? dec?t ponderea popula?iei masculine. ?ns?, se poate spune c? ?n prezent popula?ia comunei apare ceva mai echilibrat? pe sexe.Anul20162017201820192020Masculin18061816182218091802Feminin17741767175817411756 Analiza popula?iei ?n func?ie de v?rst? arat? o u?oar? ?mb?tr?nire a popula?iei comunei Nanov, care astfel se situeaz? ?n trendul na?ional ?i jude?ean. Se remarc? o superioritate numeric? a grupei de v?rst? ?ntre 40 ?i 54 ani fa?? de grupa 0-19 ani, ceea ce ?nseamn? c? de?i popula?ia cu v?rst? de munc? predomin? ?n comuna Nanov, schimbul de genera?ii nu va fi unul facil.La nivel etnic, ultimul recens?m?nt na?ional efectuat la nivelul anului 2011, prezint? popula?ia comunei Nanov ca fiind majoritara de etnie rom?n? (peste 92% din popula?ie). Majoritatea locuitorilor comunei Nanov sunt de confesiune ortodox?, ?ns?, conform datelor oficiale din 2011 oferite de INSS, ?nt?lnim ?ntr-un num?r mic ?i locuitori ce apar?in confesiunii baptiste sau adventiste de ziua a ?aptea.Popula?ia jude?ului Teleorman se afl? ?n sc?dere, astfel c? de la o densitate a popula?iei ?n 2002 de 75,6 locuitori/km?, aceasta a ajuns la 70,4 locuitori/km? ?n 2008.Densitatea popula?iei localit??ii Nanov este de cca 55 locuitori/km?, o cifr? mai mic? dec?t cea la nivel na?ional ?i jude?ean.Fondul de locuin?eFondul locativ - Infrastructura edilitar??n prezent locuitorii comunei Nanov beneficiaz? de un sistem centralizat de alimentare cu ap?. Sursa de ap? este constituit? de acviferul de ad?ncime sub presiune cantonat ?n stratele de soluri tip Fr??e?ti.Re?eaua de canalizare a comunei Nanov este par?ial func?ional? ?i traverseaz? acum un proces de extindere.To?i locuitorii comunei Nanov sunt racorda?i la re?eaua de energie electric?. Alimentarea comunei se face cu o re?ea de distribu?ie de medie tensiune (LEA 20 kV), care vine din re?eaua de 110 kV. Re?eaua de joasa tensiune, tip aerian, destinat? consumatorilor casnici ?i iluminatului public, este racordat? la posturi de tip aerian.Re?eaua de telecomunica?ii a comunei cuprinde servicii de telefonie mobil? ?i fix?, radio, televiziune prin cablu ?i internet.?n re?elele de po?t? ?i telecomunica?ii s-a remarcat un proces alert de modernizare datorit? expansiunii tehnicii avansate a telefoniei cu fir ?i a cre?terii gradului de acoperire a ansamblului de re?ele de telefonie mobil?. Modernizarea acestui sector s-a realizat prin ac?iunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea re?elelor digitale ?i prin dezvoltarea ?n ritm rapid a telefoniei mobile ?i a comunica?iilor prin po?ta electronic?.?n ceea ce prive?te pia?a operatorilor de telecomunica?ii, aceasta este ?n prezent destul de matur? ?i este reprezentat? de marii furnizori na?ionali, ca de exemplu Telekom Rom?nia , Vodafone, Orange, RCS& RDS ?.a.Alimentarea cu c?ldur? a locuin?elor ?i obiectivelor sociale din comuna Nanov se realizeaz? prin intermediul sobelor sau microcentralelor termice cu combustibil solid, cu prec?dere lemn, dar ?i c?rbune. Se mai ?nt?lnesc izolat ?i cazuri ?n care ?nc?lzirea se realizeaz? cu ajutorul aparatelor de ?nc?lzit pe baz? de energie electric?.?n comuna Nanov nu exist? re?ea de gaze naturale, ?nc?lzirea construc?iilor existente si prepararea apei calde se face local pe baz? de combustibil solid (lemne, c?rbuni), lichid (motorina, petrol), gaze petroliere lichefiate si energie electric?.Fondul de locuin?e (forme de proprietate)Fondul de locuin?e al comunei Nanov este alc?tuit ?n totalitate din propriet??i private. Conform ultimelor statistici existente oferite de INSS, num?rul locuin?elor din comuna Nanov este ?n u?oar? cre?tere, fapt ce se poate datora ?n primul r?nd apropierii comunei fata de Municipiul Alexandria.Prin proiectele viitoare, actuala administra?ie ??i propune s? creasc? num?rul popula?iei ?i num?rul de locuin?e, prin ?mbun?t??irea condi?iilor de locuit ?i ?ncurajarea unor noi proiecte ?n domeniul imobiliar. Managementul comuneiPlanul urbanistic zonalComuna Nanov dispune de Plan Urbanistic General (PUG) din anul 2018. Planul este un instrument opera?ional al politicii de dezvoltare adoptat de administra?ia local?. Planul cuprinde analiza, reglement?rile ?i regulamentele locale de urbanism pentru ?ntreg teritoriul administrativ al Comunei (cuprinz?nd at?t zonele situate intravilan, c?t ?i zonele situate extravilan). ?n acela?i timp, Planul stabile?te norme generale pe baza c?rora se elaboreaz? planurile mai detaliate, respectiv Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ?i Planul Urbanistic de Detaliu (PUD).Managementul integrat al de?eurilorComuna Nanov face parte din Asocia?ia de Dezvoltare Intercomunitara “Managementul de?eurilor Teleorman”.Activitatea de gospod?rire a de?eurilor pe teritoriul comunei Nanov este asigurat? de SC Polaris M Holding SRL (operator care ac?ioneaz? de altfel la nivelul ?ntregului jude?), care se ocup? de colectarea, transportul ?i depozitarea gunoiului stradal ?i a de?eurilor provenite de pe domeniul public ?i privat al comunei ?i de colectarea, transportul ?i depozitarea de?eurilor menajere provenite de la popula?ie, precum ?i de ?ntre?inerea ?i exploatarea depozitului de de?euri.?n localitate sunt amenajate de asemenea platforme pentru colectarea selectiv? a gunoiului de grajd ?i vegetal.Biodiversitate ?i protejarea mediului?n comuna Nanov nu exist? factori industriali care contribuie la poluarea mediului ?nconjur?tor al comunei.Poluarea se realizeaz? din deversarea de?eurilor ?n locuri neamenajate, care deterioreaz? terenul din locurile unde este depozitat.Modernizarea platformelor de gunoi, dotarea cu utilaje pentru serviciul de gospod?rire comunal? ?i salubritate ?i organizarea sistemului de colectare selectiv?, a spa?iului de depozitare temporara ?i transportul de?eurilor fac parte din viziunea administra?iei ?n urm?torii ani pentru dezvoltarea durabil? a comunei.Din activit??ile de cre?tere a animalelor rezult? cantit??i semnificative de reziduuri lichide care, administrate ?i evacuate necorespunz?tor, pot conduce la poluarea solului ?i a p?nzei freatice.Poluarea apei freatice ?i a solurilor datorit? gestion?rii ?i amplas?rii necorespunz?toare a de?eurilor zootehnice este un fenomen des ?nt?lnit ?n mediul rural, fiind principalul factor cauzator al polu?rii cu nitra?i din surse agricole.Acesta este unul dintre riscurile c?ruia va r?spunde coerent ?i cu celeritate actuala administra?ie ?n urm?toarea perioad?.Conservarea resurselor naturaleComuna Nanov dispune de pu?ine resurse naturale. Conservarea ?i valorificarea eficient? ?i ecologic? a resurselor prezint? importan?a major? prioritar?.Resursele de materii prime regenerabile sunt diversificate, dar la r?ndul lor limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursa de ap?, solul, fauna, flora ?i p?durile.Cur??enia public? ?i protejarea s?n?t??ii popula?ieiCur??enia publica este asigurata de c?tre Prim?rie. ?ntre?inerea spa?iilor publice sa face de c?tre persoanele ce beneficiaz? de ajutor prin Legea 416/2001 privind venitul minim garantat din 20 iulie 2001, sub ?ndrumarea primarului comunei ?i a delega?ilor acestuia, dar se face ?i individual de c?tre locuitorii comunei ?n spa?iile private ?i limitrofe ale acestora.AgriculturaPracticarea agriculturii ?n orice comunitate local? presupune ?ntrunirea urm?toarelor condi?ii: Un fond funciar amenajat ?n bune condi?ii, cu reglementari clare din punctul de vedere al propriet??ii; Condi?ii pedoclimatice favorabile – sol ?i clim? adaptate culturilor agricole si zootehnice;Existen?a unor resurse materiale ?i umane – utilaje si finan?are, resurse umane una Nanov dispune de un total de 6.532 de hectare de teren, conform ultimelor date centralizate de INSS ?n 2014, ?mp?r?it astfel: 5.651 hectare de teren agricol ?i 881 hectare de teren neagricol.Suprafa?a agricol? a comunei Nanov este ?mp?r?it? ?n trei categorii, dup? cum urmeaz?:Pe de alta parte, suprafe?ele neagricole ce apar?in U.A.T. Nanov sunt ?i ele ?mp?r?ite in mai multe categorii astfel: Culturile agricole pretabile zonei comunei Nanov sunt: porumb, gr?u, orz, ov?z, legume, plante de nutre?, vie ?i pomi fructiferi.Majoritatea produc?iei agricole fiind ob?inut? ?n cadrul societ??ilor cu profil agricol care au arendat terenuri proprietate particular?, dar ?i ?n gospod?riile individuale. Cea mai mare parte a produc?iei agricole este destinat? consumului propriu ?i cre?terii animalelor ?i pas?rilor din gospodarii.Din suprafa?a total? cultivata pe terenurile ce apar?in comunei Nanov, cel mai mare procent este folosit pentru cultivarea gr?ului ?i a secarei (peste 1.800 de hectare) ?i porumb boabe (977 de hectare).Efectivele de animale ?nregistrate la sf?r?itul anului 2003,ultimul care apare ?n statisticile INSS, arat? o cre?tere a num?rului de bovine ?i porcine la nivelul comunei Nanov.Anul200120022003Num?r bovine504461652Num?r porcine388289651Principalii agen?i economici care desf??oar? activit??i agro-zootehnice pe teritoriul comunei Nanov sunt SC Agrinatura SA, SC Alsagri SA, SC Intercereal SA, PFA Rosu Florin.Profilul economic?n mediul rural se pot desf??ura o serie de activit??i neagricole (prelucrarea unor materii prime agricole, comer?, transporturi etc.), care au un impact pozitiv asupra comunit??ilor rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementare si la cre?terea gradului de ocupare a for?ei de munc?. Activitatea industrial? din cadrul comunei Nanov este reprezentat? de c?teva unit??i de produc?ie, cu activitate ?n mor?rit/panifica?ie, prelucrarea laptelui, construc?ii ?i exploatare agregate minerale.Conform site-urilor de specialitate(), la nivelul comunei Nanov sunt prezen?i un num?r de 494 operatori economici, ceea ce ?nseamn? 1,46 % din num?rul total al agen?ilor economici din Teleorman (44.298).Cifra de afaceri ?nsumata a companiilor al c?ror sediu este ?nregistrat ?n comuna Nanov este de 195,5 milioane lei (echivalentul a 44,4 milioane euro), ceea ce ?nseamn? 2,75% din cifra de afaceri a jude?ului Teleorman.Num?rul de angaja?i ai societ??ilor comerciale din Nanov este de 590, ceea ce ?nseamn? pu?in peste 2% din totalul angaja?ilor din jude?ul ul principalelor societ??i comerciale din comuna Nanov, ?n func?ie de cifra de afaceri ?nregistrat?, este urm?torul:CompanieCifr? de afaceri (LEI)Cifr? de afaceri (EUR)AUTOCORA GRUP SRL46,6 milioane lei10,6 milioane euroOPTIMUS FREIGHT S.R.L. 23,9 milioane lei5,4 milioane euroCSID IMPEX SRL 23,3 milioane lei5,3 milioane euroCOMALAT S.R.L.13,2 milioane lei3 milioane euroTEAM STAR SUD 2019 S.R.L.9,1 milioane lei2,1 milioane euroUn top al angajatorilor realizat ?n func?ie de num?rul de angaja?i, la nivelul persoanelor juridice ?nregistrate ?n comuna Nanov, arata astfel:CompanieNum?r de angaja?iCSID IMPEX SRL 136 de angaja?iCOMALAT S.R.L.75 de angaja?iAUTOCORA GRUP S.R.L.43 de angaja?iTEAM STAR SUD 2019 S.R.L.26 de angaja?iACG RAYAN MOTORS s.R.L.22 de angaja?i?n topul celor mai profitabile companii din Nanov, reg?sim conform site-ului , urm?toarele societ??i comerciale:CompanieMarj? de profit(LEI)Marj? de profit (EUR)OPTIMUS FREIGHT S.R.L. 3,1 milioane lei705.842Autocora Grup S.r.l.2,2 milioane lei490.447 euroIMPLANT CONSULT S.R.L. 1,5 milioane lei333.768 euroGold New Project AG s.r.l.792.087 lei180.020 euroSpring serv com S.R.L.623.969 lei141.811 euroTurismComuna Nanov nu figureaz? ?n eviden?ele INSS cu spa?ii de cazare sau ?nnopt?ri ale turi?tilor ?n cursul anului 2020.Poten?ialul turistic al comunei Nanov nefiind exploatat ?n ?ntregime, iar localizarea comunei ?n imediata apropiere a municipiului Alexandria, unde ??i desf??oar? activitatea mai multe unit??i de cazare, face ca pe acest segment al comunei s? fie sub-dezvoltat.Poten?ialul turistic al comunei ar putea fi dezvoltat prin accesarea unor scheme de finan?are de tip grant viz?nd mai ales poten?ialul agroturistic al comunei. Infrastructur? educa?ional? ?i social??n comuna Nanov, func?ioneaz? o singur? unitate de ?nv???m?nt ?coala Gimnaziala nr .1 Nanov, cuprinz?nd ciclul de educa?ie primar ?i gimnazial. ?nfiin?at? ?n anul 1912, ?coala a fost ini?ial localizat? ?n satul Ad?me?ti. Dup? na?ionalizare, ?n 1961 aceasta a func?ionat, p?n? la 15 iunie 2009, ?n casa boierului Ionel Dimitriu, cl?dire clasat? pe Lista monumentelor istorice a Institutului Na?ional al Patrimoniului. Cl?direa a fost extins? ?n anul 1969 prin construirea a ?nc? trei s?li de clas?. ?coala avea 4 s?li de clas?, 3 cabinete – de informatic?, de biologie, de fizic?-chimie, o bibliotec? (8.100 volume), un spa?iu destinat arhivei, cancelarie ?i cabinetul directorului. Curtea ?colii avea o suprafa?? de aproximativ 4900 mp ?i cuprindea o livad?, o planta?ie de salc?mi ?i un teren de joac? ?i de practicare a activit??ilor sportive pentru elevi.La 15 iunie 2009 loca?ia ?colii a fost schimbat?, astfel c? ?coala nr.1 este a?ezat? ?n centrul comunei, l?ng? Prim?rie. ?coala are ?n componen?? 5 s?li de clas?, un laborator de informatic? ?i o sal? de sport amenajat? ?ntr-o sal? de clas?. De asemenea exist? o bibliotec?, o cancelarie ?i un cabinet de secretariat.?n ceea ce prive?te capacitatea de organizare a ?nv???m?ntului pre?colar, dou? gr?dini?e func?ioneaz? pe raza comunei Nanov. Anul201720182019Num?r elevi 119112102Popula?ia ?colar? la nivelul comunei Nanov este ?ns? ?ntr-o u?oar? descre?tere. Astfel, dac? ?n anul 2016, un num?r de 144 de elevi erau ?nscri?i ?n ciclul primar si gimnazial de educa?ie, ultima statistica a INSS, la finalul anului 2019, arat? un num?r total de 102 elevi.F?c?nd referire la num?rul de copii ?nscri?i ?n cadrul celor dou? gr?dini?e din comuna Nanov, se poate constata o u?oar? sc?dere, ?ns? cu un ritm mai ?ncetinit dec?t cel al copiilor ?nscri?i ?n ciclul primar ?i gimnazial de educa?ie, respectiv de la 47 de copii ?n 2016 la 45 ?n 2019. Personalul didactic aferent comunei Nanov este ?n num?r de 24 de persoane, r?m?n?nd constant ?n ultimii 5 ani mai sus ?i cuprinz?nd at?t profesorii de la ciclul gimnazial, cat si personalul didactic aferent ciclul primar ?i pre?colar de educa?ie. Cultur?Localitatea Nanov beneficiaz? de existen?a unui c?min cultural cu o suprafa?? construit? de 264 metri p?tra?i, ?n care func?ioneaz? ?i biblioteca ce g?zduie?te un num?r de 4.289 de volume. Cu toate c? num?rul de volume este unul satisf?c?tor, la nivelul anului 2016 figurau in statisticile INSS un num?r de doar 140 de abona?i la biblioteca comunala. Cl?direa se afl? ?ntr-o stare precar?, necesit?nd repara?ii capitale.Una dintre priorit??ile pe termen scurt ?i mediu ale administra?iei comunei Nanov este repararea bibliotecii, ?nlesnind astfel pentru locuitorii comunei accesul la cultur?.?n comuna Nanov, cultele care de?in spa?ii specifice sunt cel ortodox ?i adventist. Cultul ortodox este reprezentat de:M?n?stirea ?Na?terea Maicii Domnului”03048000 M?n?stirea a fost ?nfiin?at? ?n anul 1991 la ini?iativa preotului paroh al satului Ad?me?ti ?i cu binecuv?ntarea arhiereasc? a ?.P.S. Calinic Arhiepiscopul Arge?ului ?i Muscelului, pe atunci Episcopul Arge?ului ?i Teleormanului. La ?nceput, m?n?stirea a luat fiin?? ca m?n?stire cu ob?te de maici, av?nd-o ca stare?? pe Preacuvioasa Maic? Atanasia Apostol p?n? ?n anul 1996, atunci c?nd m?n?stirea ??i ?nceteaz? programul liturgic.?n momentul desfiin??rii ?n anul 1996, ?n incinta m?n?stirii erau turnate temeliile bisericii ?i ale chiliilor, precum ?i o clopotni?? ?n stadiu de construc?ie ?i o bisericu?? de lemn ?nchinat? Sf. Ierarh Calinic de la Cernica. Din 1996 ?i p?n? ?n anul 2002, ?n m?n?stire nu s-a mai ?inut nici un program liturgic. ?n anul 2002 la ini?iativa ?i cu binecuv?ntarea arhiereasc? a ?nt?iului Episcop a noii ?nfiin?ate eparhii a Alexandriei ?i Teleormanului, PS Galaction St?ng?, m?n?stirea ?i-a redeschis por?ile, dar cu ob?te de monahi, aduc?ndu-l aici pe Preacuviosul P?rinte Ieromonah Fanurie Beldiman din ob?tea m?n?stirii ?Sf?ntul Pantelimon” din Sili?tea Gume?ti ?i a?ez?ndu-l ca Stare?. Din anul 2002 ?i p?n? ?n prezent, m?n?stirea a ?nceput s? ?nfloreasc? ?n adev?ratul sens al cuv?ntului, aici s-a format o ob?te de c?lug?ri, s-a reu?it ridicarea bisericii - paraclis cu hramul Sf. Mc. Ioan Rusul, s-a ridicat un altar de var? cu hramul Na?terea Maicii Domnului. De men?ionat este c? biserica se afl? unit? cu corpul de chilii, ?mp?r?it ?n demisol, parter, etaj I ?i etaj II, folosindu-se ?n proiect stilul arhitectonic athonit.Biserica ?Sfin?ii ?mp?ra?i Constantin ?i Elena"Construit? ?n jur de 1885, Biserica are form? de nav? si este construit? din c?r?mid?. Pictura interioar? este ?n ulei. Ctitorii sunt Elena Petrescu si Mihail Ajderolu. Biserica a fost ridicat? dup? planurile arhitectului Arsenie Traian, iar pictura ?n ulei a fost realizat? de zugravul Panait. Biserica are ?i o clopotni??. ?n curtea bisericii se afl? cavourile ctitorilor Elena Petrescu si Mihail Ajderolu.?nt?lnim ?n cadrul comunei Nanov ?i o Cas? de Rug?ciune Adventist? construit? ?n 1997.-31750335724500?n Nanov, exist? trei cimitire, cu o suprafa?? total? de 3 hectare:Cimitir nr. 1 – suprafa?? 10.410 mpCimitir nr. 2 – suprafa?? 4.560 mpCimitir nr. 3 – suprafa?? 15.228 mpS?n?tateApropierea comunei Nanov de municipiul Alexandria ?i accesul la serviciile de s?n?tate oferite de un municipiu re?edin?? de jude? face ca Nanov sa nu fie o comuna ce reprezint? un interes deosebit pentru medicii de familie sau medicii speciali?ti.Cu toate acestea, la nivelul anului 2019, conform INSS, ?n comuna Nanov ??i desf??urau activitatea dou? cabinete medicale de medicin? de familie.Conform datelor Institutului Na?ional de Statistic?, personalul medical existent ?n comuna este alc?tuit din doi medici de familie si trei asisten?i medicali.Analiza SWOTFundamentarea dezvolt?rii pe termen mediu ?i lung a comunei nu poate fi conceput? ?n afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la poten?ialul ?i resursele existente ?i ?in?nd cont de oportunit??ile, dar ?i de amenin??rile care se prefigureaz?.Analiza diagnostic de tip SWOT (Strength, Weaknesses, Opportunities and Threats) a comunei Nanov este conceput? ca o suit? de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influen?eaz? dezvoltarea acestui teritoriu ?n vederea atingerii unor importante obiective strategice ale urm?torilor ?apte ani.Prezentat? distinct pe categorii de activit??i economice, acest tip de analiz? ilustreaz? st?rile interne distinctive de for?? sau sl?biciune ?n raport cu unele oportunit??i sau amenin??ri externe.Elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvat?, se transform? ?n oportunit??i, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin amenin??ri.?n urma analizelor generale ?i sectoriale pentru perioade semnificative ale evolu?iilor economico-sociale ale comunei Nanov, se pot sistematiza urm?toarele elemente ale analizei SWOT. Agricultur? ?i dezvoltare rural?PUNCTE TARI PUNCTE SLABEExisten?a p?durilor pe o suprafa?? de 302 hectare;Poten?ial agricol ridicat;Existen?a mediului propice unor culturi ecologice;Utilizare redus? a pesticidelor ?i ?ngr???mintelor;Tradi?ia comunei ?n domeniul agricol ?i zootehnic;Existen?a subven?iilor pentru agricultur? ?i cre?terea animalelor;Existen?a schemelor de finan?are de tip grant din surse de finan?are europene care pot fi absorbite ?n vederea impulsion?rii afacerilor ?n agricultur?;Clim? ?i tipuri de sol favorabile diversific?rii activit??ilor agricole;Productivitatea muncii sc?zut? ?n agricultura;Sc?derea efectivelor de animale;Lipsa sau eficien?a sc?zut? a programelor de formare ?n domeniul agricol ?i agro-alimentar;Lipsa de know-how ?n ceea ce prive?te noile tehnologii pentru a cre?te competitivitatea produselor ?i ?ncurajarea diversific?rii;Dezvoltarea agriculturii de subzisten?? a c?rei urm?ri este nivelului sc?zut al c??tigului din agricultur?;Lipsa unui sistem de colectare ?i valorificare a produselor agricole;Legumicultura foarte slab dezvoltat?;Uzura fizic? ?i moral? ridicat? a utilajelor agricole; Lipsa calific?rii ?i instruirii agricultorilor;Dotarea tehnic? insuficient? a sectoarelor din agricultur?;Absen?a unor centre de colectare, prelucrare ?i valorificare superioar? a produselor specifice pe raza comunei;?mb?tr?nirea popula?iei comunei ?i migrarea tinerilor c?tre str?in?tate sau alte locuri atractive;Resurse financiare insuficiente pentru finan?area ?i cofinan?area proiectelor finan?ate din surse de finan?are europene;Cuno?tin?e insuficiente legate de elaborarea ?i administrarea proiectelor finan?ate din fonduri europene;Absen?a diversific?rii activit??ilor economice in zona rural?;Lipsa activit??ilor ?i serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale;lipsa unui sistem de iriga?ii;folosirea unor semin?e neselec?ionate;Lipsa unei strategii sectoriale;Lipsa unui cadru legal pentru protejare a produc?iei agricole interne;OPORTUNITATIAMENINTARISprijin UE pentru ?nfiin?are/ dezvoltarea sistemelor de colectare si depozitare;Sprijin pentru ?nfiin?area unor servicii de formare ?i consultan?? care s? conduc? la ?mbun?t??irea competen?elor ?i abilit??ilor ?n sectorul agro-alimentar;Utilizarea agriculturii de precizie si a altor tehnologii noi;Dezvoltarea unui sistem de sprijinire a produc?torilor agricoli din localitate;?mp?durirea suprafe?elor defri?ate;Amenajarea unui spa?iu pentru ?nfiin?area unei pie?e agroalimentare;Acordarea subven?iilor pentru agricultori;Diversificarea culturilor;?ncurajarea tinerilor c?tre agricultur? ?i promovarea produselor la nivel regional;Existen?a cadrului legislativ pentru ?nfiin?area ?i dezvoltarea exploat?rilor agricole;Distan?a mic? fa?? de municipiul Alexandria reprezint? un avantaj pentru investitori;Construirea unui sistem de iriga?ii;Prelucrarea pe plan local a produselor agricole ?i de origine animal?;Poten?ial pentru dezvoltarea sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea de produse biologice sau organice conform cerin?elor Uniunii Europene;Cuno?tin?e insuficiente legate de elaborarea ?i administrarea proiectelor finan?ate din fonduri europene;Frecven?aridicat? a perioadelor secetoase, care afecteaz? agricultura;Degradarea solurilor care diminueaz? fertilitatea ?i rata de regenerare a acestora;Depopularea mediului rural;M?rirea num?rului de concuren?i pentru produsele agroalimentare de pe pia?a Uniunii Europene;Cadrul legislativ instabil;Cre?terea num?rului de fenomene climatice extreme;Cre?terea preturilor la energie si alte inputuri (pesticide, antibiotice);Produc?ia insuficient? raportat? la pia?a local? ?i european?;Resurse financiare insuficiente pentru finan?area ?i cofinan?area proiectelor finan?ate prin fonduri europene;Infrastructur? ?i mediuPUNCTE TARIPUNCTE SLABEExisten?a unui plan de management de gestionare a de?eurilor la nivel jude?ean;Demararea programului de colectare selectiv? a de?eurilor;Accesibilitate adecvat?;Traversarea comunei de drumuri jude?ene, na?ionale si europene;Apropierea de municipiul Alexandria si de municipiul Rosiorii de Vede, ultimul fiind nod important de cale ferata;Sistem de distribu?ie a energiei electrice bine dezvoltat? (grad de acoperire 100%);Existen?a re?elei de iluminat public;Existen?e re?elei de telefonie fix? ?i mobile, cablu Tv ?i internet;Existen?a unui serviciu de colectare a de?eurilor;Nu exist? factori poluatori importan?i;Utilizarea redus? a pesticidelor ?i ?ngr???mintelor;Utilizarea redus? a sistemelor de avertizare timpurie/ protec?ie ?mpotriva efectelor climatice adverse;Lipsa unor proiecte ecologice la nivelul comunit??ii locale;Lipsa promov?rii voluntariatului referitor la protec?ia mediului ?nconjur?tor;Lipsa unei re?ele de canalizare pe ?ntreaga suprafa?? a comunei Nanov;Comuna este traversat? de cale ferata, ?ns? nu dispune de halt? (gara);Baza sportiv? neconform?, aceasta fiind in curs de amenajare;Inexisten?a re?elei de distribu?ie gaze natural ?n satul comuna Nanov;Poluarea apelor de suprafa?? ?i subterane ca urmare a devers?rii necontrolate ?i a lipsei sistemului de canalizare ?n comuna Nanov;Re?eaua de drumuri locale necesit? lucr?ri de modernizare;Spa?ii verzi insuficiente;Lipsa parcurilor de agrement;Locuri de joac? insuficient echipate;Colectarea neselec?ionat? a de?eurilor, ?n vederea recicl?rii, refolosirii, recuper?rii sau valorific?rii lor;Educa?ia ecologic? este superficial?;Interesul sc?zut al agen?ilor economici pentru ac?iuni privind protec?ia mediului ?nconjur?tor;Cuno?tin?e insuficiente legate de elaborarea ?i administrarea proiectelor finan?ate din surse europene, lips? personal calificat;Resurse financiare insuficiente pentru finan?area ?i cofinan?area proiectelor finan?ate prin scheme de finan?are tip grant din surse europene;Lipsa informa?iilor legate de normele europene de mediu ?n r?ndul micilor ?ntreprinz?tori, dar ?i ?n r?ndul popula?iei;Atitudinea de indiferen?? fa?? de protec?ia mediului;Insuficienta preocupare a agen?ilor economici ?n recuperarea ?i refolosirea ambalajelor;OPORTUNITATIAMENINTARIDezvoltarea sistemului de consiliere si consultan?? in domeniul mediului si asigurarea serviciilor aferente de formare;Implicarea popula?iei ?n activit??ile de educa?ie privind dezvoltarea durabil? ?i principiile economiei circulare;Dezvoltarea de parteneriate ?n vederea protec?iei mediului;Construirea re?elei de canalizare menajer? ?n comuna NanovConstruirea re?elei de alimentare gaze in comuna Nanov;Modernizare drumuri locale ?n comuna Nanov;Modernizarea re?elei de iluminat public in comuna Nanov;Regularizarea cursurilorde ap? ?n comuna Nanov;Reabilitarea termic? a cl?dirilor din domeniul public al comunei;Cre?terea ponderii de produc?ie ?i utilizare a energiei din surse regenerabile de;Reamenajarea spa?iilor verzi de pe raza comunei;Fonduri disponibile din surse europene sau na?ionale pentru sus?inerea proiectelor de mediu;Dotarea de utilaje ?i echipamente pentru serviciul de gospod?rire comunal?;Cre?terea temperaturii din cauza schimb?rilor climatice, factor ce poate favoriza declan?area incendiilor naturale;Lipsa de colaborare a popula?iei pentru colectarea selectiv? a de?eurilor;Nerealizarea unor lucr?ri de repara?ii la drumurile locale va duce la ?ngreunarea traficului rutier;Adaptarea dificil? la restric?iile ecologice a structurilor tradi?ionale de gospod?rii;Depozitarea necontrolat? a de?eurilor din activit??i gospod?re?ti pot conduce la infiltra?ii ?n p?nza freatic?, deci impurificarea apei ?i a solului.EconomiePUNCTE TARIPUNCTE SLABECre?terea num?rului operatorilor economici la nivelul comunei;Accesibilitatea facil? a comunei din punct de vedere rutier;Traversarea comunei de rute de transport rutier: drumul expres, na?ional;Demararea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere ?i tehnico-edilitare;Existen?a materiilor prime pentru industria alimentar?;Existen?a poten?ialului pentru ob?inerea de produse ecologice;Existen?a terenurilor disponibile pentru dezvoltarea economic?;Agricultura reprezint? o resurs? important? pentru economia local? ?i zonal?;Existen?a programelor de finan?are pentru diversificarea economic? a zonelor rurale;Pozi?ia ?n teritoriu ?i accesibilitatea c?tre ora?e importante reprezint? elemente favorabile pentru investitori;Principala sursa de venit este plata subven?iilor pentru agricultura si cre?terea animalelor;Spiritul antreprenorial slab dezvoltat;Lipsa persoanelor calificate ?n anumite domenii;Slaba diversificare a ?ntreprinderilor ?n domeniul industrial ?i zootehnic;Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;Sectorul industrial inexistent;Lipsa de aliniere a popula?iei locale la tendin?ele pie?ei na?ionale ?i a pie?ei unice, ceea ce determin? decalaje ?ntre cerere si oferta pe pia?a economic?;Slaba informare, cu privire la normele europene;Insuficienta coordonare ?ntre cererea ?i oferta de servicii prestate;Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri ?n comun?, datorit? infrastructurii fizice ?i sociale neadecvate, raportat la poten?ialul comunei;Preferin?a antreprenoriatului local pentru activit??ile de comercializare a bunurilor;Cererea insuficient? de for?? de munc? ?n comun?;Capacitatea redus? a micro?ntreprinderilor existente de a r?spunde necesit??ii de a furniza locuri de munc? pentru popula?ia din comun?;.Slaba infrastructur? de asisten?? pentru afaceri;Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementarea no?iunilor de marketing;Slaba dezvoltarea a infrastructurii de a petrece in timpului liber;Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii ?i pentru activitatea de cercetare – dezvoltare;OPORTUNITATIAMENINTARIPrograme guvernamentale pentru ?ncurajarea ini?iativelor locale, ?n special ?n domeniul dezvolt?rii zootehniei, a infrastructurii aferente, tineri fermieri;Dezvoltarea unor platforme logistice;Posibilitatea acces?rii creditelor cu dob?nd? subven?ional? pentru crearea denoi locuri de munc?;Existen?a programelor guvernamentale de sus?inere a sectorului IMM;Disponibilitatea de a ?ncheia rela?ii de parteneriat a autorit??ilor locale, cu investitori locali sau str?ini;Constituirea producatorilor in grupuri autorizate pentru a depune proiecte si a ob?ine finan??ri - Parteneriate pe direc?ii prioritare de dezvoltare economica si atragere de capital privat prin investitori zonali sau str?ini.Lips? de cuno?tin?e ?n ceea ce prive?te cre?terea competitivit??ii ?ntreprinderilor;Oferte de creditare greu accesibile (garan?ii mari);Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri ?n comun?, datorit? infrastructurii fizice ?i sociale neadecvate, raportat la poten?ialul comunei;Lipsa total? a ?ntreprinderilor ?n domeniul dezvolt?rii cercet?rii ?i a transferului de tehnologie;Lipsa serviciilor de consiliere de specialitate pentru ?ntreprinderi;Reducerea ponderii popula?iei active;Cre?terea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pie?ei muncii, economiei locale ?i asisten?ei sociale ?n perspectiv?;Sc?derea bonit?rii terenurilor agricole in cazul in care nu sunt utilizate ra?ional si durabil.TurismPUNCTE TARIPUNCTE SLABECadrul natural deosebit;Zon? f?r? surse de poluare industriale;Existen?a ?M?n?stirii Na?terea Maicii Domnului”;Distanta foarte mica fa?? de Alexandria si de nenum?ratele obiective turistice din municipiu;Lipsa unei infrastructuri turistice (locuri de cazare ?i alimenta?ie public?);Lipsa unor zone amenajate pentru agreement (spa?ii pentru gr?tare, spa?ii amenajate pentru practicarea activit??ilor sportive, camping);Preg?tire profesional? de slab? calitate ?n domeniul serviciilor turistice;Inexisten?a unui plan de dezvoltare ?i promovarea turistic? pentru atragerea ?i cre?terea num?rului de turi?ti ?n zon?;Lipsa de preocupare a cet??enilor ?i autorit??ilor locale privind conservarea mediului;OPORTUNITATIAMENINTARIDezvoltarea zonelor de agrement;Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finan?are ale Uniunii Europene;Dezvoltarea spa?iilor de recreere;Sporirea poten?ialului turistic prin re?nvierea tradi?iilor ?i obiceiurilor;Revitalizarea unor me?te?uguri ?i ocupa?ii tradi?ionale;Valorificarea cadrului natural existent.Reabilitarea ?i introducerea ?n circuitul turistic a monumentelor istorice de pe raza comunei;?ncurajarea dezvolt?rii fermelor ?i gospod?riilor autorizate pentru practicarea agroturismului ?i promovarea produselor tradi?ionale ecologice;Angajarea ?i contractarea de speciali?ti ?n restaurarea monumentelor pentru conservarea ?i protec?ia patrimoniului local.Lipsa ini?iativelor ?n domeniul agroturistic;Migrarea turistic? c?tre alte regiuni;Lipsa locurilor destinate agrementului poate determina degradarea cadrului natural;Reac?ia extrem de redus? a mediului local la schimb?rile ?i provoc?rile zilelor noastre, conduc?nd la sc?derea competitivit??ii teritoriului comunei, ?n favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de c?tre turi?ti ?i investitorii ?n turism;Educa?ie, Cultur? ?i CultePUNCTE TARIPUNCTE SLABEAccesul la tehnologie/ informa?ie / e-learning prin introducerea infrastructurii informatice;Existen?a ?colii ?i a gr?dini?elor ?n comun?;Existen?a terenurilor de sport special amenajate;Structura ?colar? este bine echilibrat?;Cadre didactice calificate;Rezultate bune la ?nv???m?ntExisten?a bisericilor ?n toate satele comunei;Existen?a bibliotecii cu un fond de carte ?mbun?t??it periodic;Lipsa dot?rilor, a cadrelor didactice auxiliare care sa faciliteze ?nv??area prin ac?iune;Parteneriatul public-privat este slab dezvoltat;Insuficiente organiza?ii non-guvernamentale preocupate de ?nv???m?nt ?i cultur?;Necorelarea ofertei educa?ionale cu nevoile de pe pia?a muncii;Num?rul elevilor scade constant la nivelul ?ntregii comune prin plecarea multor copii la ora? sau peste hotare;Uzura fizic? ?i moral? a materialelor didactice;Slaba implicare ?n realizarea unor proiecte de finan?are la nivel institu?ional;Inexisten?a unui c?min cultural modern;OPORTUNITATIAMENINTARIDezvoltarea capacita?ilor de comunicare, rela?ionare si leadership;Dezvoltarea unor proiecte ?n parteneriat cu organiza?iile nonguvernamentale;Sprijinirea bisericilor pentru construirea unor capele;Reabilitarea monumentelor istorice;Reabilitarea c?minului cultural;Construirea unei biblioteci moderne;Sistemul de ?nv???m?nt ?i ansamblul competen?elor for?ei de munca nu sunt aliniate cerin?elor moderne si vitezelor de evolu?ie a societ??ii;Dezinteresul pentru educa?ie ?i sc?derea calitativ? a ?nv???m?ntului rom?nesc;Frecventele schimb?ri legislative privind sistemul rom?nesc de ?nv???m?nt;Sc?derea natalit??ii ?i ?mb?tr?nirea popula?iei;Lipsa de interes a cet??enilor fa?? de cultur?;Migra?ia popula?iei ?n afara grani?elor duce la o instabilitate a efectivelor claselor;Sc?derea gradului de instruc?ie ?colar? a popula?iei tinere;Tendin?a de reducere a exigen?ei ?n procesul de evaluare didactic?;Planul de ?nv???m?nt ?i programele ?colare centreaz? actul educativ pe aspectul informativ, teoretic ?n detrimentul aspectelor practice;Accentuarea efectelor negative ?n educa?ia elevilor datorit? unei comunic?ri tot mai dificile cu familia;Migrarea tinerilor.S?n?tate ?i Asisten?? social?PUNCTE TARIPUNCTE SLABEExisten?a unor cabinetelor medicale ale medicilor de familie dotate cu utilit??i ?i echipamente;Existenta medicilor de familie;Acordarea unor ajutoare financiare pentru familiile defavorizate, ajutoare de ?nmorm?ntare, ?n limita fondurilor disponibile;Colaborarea cu diversele institu?ii de pe raza comunei Nanov;Acordare aloca?iilor de stat, indemniza?ii cre?tere copil ?i diverse stimulente, conform legisla?iei ?n vigoare;Servicii comunitare nedezvoltate pentru persoanele v?rstnice/cu handicap, etc.;Lipsa unor programe de promovare a s?n?t??ii;Indicator medic/locuitor necorespunz?tor;Inexisten?a unui c?min de b?tr?ni la nivel local sau cel pu?in al unui centru de zi pentru b?tr?nii comunei;Lipsa unor dispensare moderne;Inexisten?a unei farmacii;Personal insuficient;Necesitatea consilierii copiilor ai c?ror p?rin?i sunt pleca?i ?n str?in?tate pe o perioad? mai ?ndelungat?;Societatea civil? insuficient implicat? ?n problemele de asisten?? social?;Nivelul de trai sc?zut;Buget redus, necesar domeniului de asisten?? social?;OPORTUNITATIAMENINTARIConstruirea ?i dotarea unui dispensar modern pentru locuitorii comunei Nanov;Campanii de consiliere privind copiii ai c?ror p?rin?i sunt pleca?i ?n str?in?tate;Campanii de con?tientizare a popula?iei privind domeniul asisten?ei sociale;?nfiin?area unui c?min de b?tr?ni / centru de zi;Politica social? sus?inut? din partea Uniunii Europene;Posibilitatea acces?rii de fonduri structurale destinate dezvolt?rii sectorului social prin Fondul Social European;Cadru legislativ care stimuleaz? implicarea sectorului privat ?n furnizarea de servicii sociale;Promovarea unui stil de via?? s?n?tos, a unei nutri?ii echilibrate, de combatere a consumului de tutun ?i alcool.?mb?tr?nirea popula?iei;Natalitatea sc?zut?;Depopularea comunei prin migra?ie;Reac?ie nefavorabil? la sistemul de norme sanitare impuse;Costurile ridicate pot conduce la renun?area la dot?ri;Pragul de rentabilitate depinde de num?rul de persoane active asistate;Politici despecializare zonal? a centrelor de asisten?? sanitar?.Administra?ie public?PUNCTE TARIPUNCTE SLABEExisten?a unui cadru legal coerent ?i stabil privind liberul acces la informa?ia de interes public ?i transparen?a actului administrativ;Implicarea efectiv? a conducerii ?n procesul de con?tientizare ?i aplicare a ac?iunilor legate de reform? ?n administra?ie;Existen?a procedurilor ce reglementeaz? fluxul de documente ?n institu?ie;Existen?a unui compartiment de informare a cet??eanului ?i rela?ii publice care func?ioneaz? ?n cadrul Consiliului Local al comunei Nanov ca interfa?? principal? ?ntre institu?ie ?i cet??eni;Transparen?a ?n recrutarea ?i ?n promovarea personalului;Participarea, ?n limita fondurilor disponibile, a tuturor categoriilor de personal la activit??i de formare continu?;Existen?a unui program de contabilitate ?i salarii;Resurse financiare insuficiente destinate moderniz?rii ?i dezvolt?rii activit??ii institu?iei;Resurse financiare limitate pentru sus?inerea programului de preg?tire;Dificult??i legate de aplicarea curent? a noilor acte normative datorit? multitudinii ?i complexit??ii acestora;Resurse financiare insuficiente pentru informatizarea administra?iei publice locale;Lipsa de interes a cet??enilor ?n a se implica activ ?n procesul de luare a deciziei la nivel local.OPORTUNITATIAMENINTARIPosibilit??i de accesare a unor fonduri externe destinate ?n mod special moderniz?rii administra?iei publice;Construirea unui sediu nou al Prim?riei Nanov ?i dotarea acestuia cu echipamente moderne;?mbun?t??irea eficacit??ii organiza?ionale;Cursuri de perfec?ionare pentru angaja?ii prim?riei;Teama de risc in cadrul func?ionarilor publici;Tendin?a mass-media de a raporta cu prec?dere – ?i de regul?, f?r? a verifica– aspectele negative ale anumitor activit??i din administra?ie, de cele mai multe ori informa?iile fiind gre?it interpretate, ne?n?elese sau neprezentate ?n contextul lor mai larg;Schimb?ri legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient;Politica de dezvoltare 2021 – 2027 Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia European? a propus ca Fondul european de dezvoltare regional? (FEDR) s? pun? un accent mai puternic pe activit??ile de dezvoltare urban? durabil? (DUD), statele membre trebuind s? aloce cel pu?in 6% din fondurile FEDR dezvolt?rii integrate ?n zonele urbane (dezvoltare urban? durabil?), fie printr-un program opera?ional dedicat sau printr-o ax? prioritar? dedicat? ?n cadrul unui program opera?ional, fie cu ajutorul unor instrumente precum investi?iile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea local? plasat? sub responsabilitatea comunit??ii (DLRC). De asemenea, Comisia European? dore?te s? ofere ?mai multe stimulente pentru o guvernan?? mai eficient? bazat? pe parteneriat, o guvernan?? pe mai multe niveluri ?i o abordare local? integrat? ?n programele sale”.Obiectivele specifice fixate de noua politic? de coeziune r?spunde astfel unei abord?ri integrate. Pentru alinierea obiectivelor strategice ale comunei la planurile de dezvoltare pe termen lung existente la nivel regional, na?ional ?i european, acestea au fost ?mprumutate din noua politic? de coeziune fixat? de cadrul financiar multianual care ?nglobeaz? at?t priorit??ile sectoriale, c?t ?i ambi?iile pe termen lung al Pactului verde european (?inte climatice, ambi?iile legate de digitalizare ?i de utilizarea energiei din surse regenerabile).?n plus, aceste obiective ?nglobeaz? de asemenea Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil? a Organiza?iei Na?iunilor Unite. Obiectiv General 1 – Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient ?i diversificat care s? asigure securitatea alimentar?Obiectiv specific 1 – Sprijinirea veniturilor agricole viabile ?i a rezilien?ei pentru sporirea securit??ii alimentare8115301333501333500Romania dispune de un poten?ial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, cu un nivel de dezvoltare sc?zut fa?? de media statelor membre ale Uniunii Europene.Cu o suprafa?? total? de 238,398 km? ?i o popula?ie de 19.476.713 locuitori ?nregistrat? la nivelul anului 2018, Rom?nia este pe locul 9 ?n UE, dup? suprafa?? (5,33%).Zonele rurale, reprezentative pentru Rom?nia, au resurse substan?iale de dezvoltare, spa?iul rural av?nd o suprafa?? de 207.522 km? (87,1%). ?n 2018, popula?ia rural? reprezenta 8,995,201 (46,18%).Suprafa?a agricol? utilizat? ?nregistreaz? o sc?dere ?n anul 2016 raportat la anul 2010. Fa?? de 2010, c?nd suprafa?a a fost 13.306 mil ha, ?n 2016 a sc?zut cu 6% la 12.502 mil ha. ?n structura pe categorii de folosin?? cea mai mare pondere o de?in terenurile arabile (63,47%), urmate de p??uni ?i f?ne?e (33,44 %) ?i culturi permanente (2,34%).?n Rom?nia, riscul climatic are unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre statele UE, expun?nd culturile agricole la un num?r ridicat de fenomene climatice extreme, cu pierderi importante de produc?ie care afecteaz? aproape toate regiunile ??rii ?n ultimii ani, ?n special ?n regiunile de Sud- Est, Sud-Muntenia, Bucure?ti-Ilfov ?i regiunile Sud-Vest Oltenia.?n contextul dezvolt?rii agricole ?n comuna Nanov, a?a cum reiese din analiza SWOT, activit??ile ce vin ?n sprijinirea veniturilor agricole viabile ?i a rezilien?ei pentru sporirea securit??ii alimentare capitalizeaz? at?t punctele tari, dar se ?i adreseaz? punctelor slabe. Astfel, urm?toarele puncte tari vor fi ?n?elese ?n cheia proiectelor pe termen scurt, mediu ?i lung:Poten?ial agricol ridicat – ?ncurajarea dezvolt?rii activit??ii noilor fermieri;Existen?a mediului propice unor culturi ecologice – ?ncurajarea dezvolt?rii unor culturi ecologie, ce respect? principiile agriculturii durabile;Utilizare redus? a pesticidelor ?i ?ngr???mintelor – alinierea noilor tendin?e europene de ?nlocuire a pesticidelor ?i ?ngr???mintelor cu alternative durabile;Existen?a subven?iilor pentru agricultur? ?i cre?terea animalelor – ?ncurajarea ?i asisten?a micilor fermieri ?n accesarea subven?iilor pentru agricultur? ?i cre?terea animalelor;Existen?a schemelor de finan?are de tip grant din surse de finan?are europene care pot fi absorbite ?n vederea impulsion?rii afacerilor ?n agricultur? – ?ncurajarea ?i asistarea fermierilor ?n accesarea diferitelor scheme de finan?are de tip grant pentru dezvoltarea afacerilor ?n domeniul agricol sau pentru diversificarea activit??ilor deja existente;Obiectiv specific 2 – Consolidarea orient?rii c?tre pia?? ?i cre?terea competitivit??ii0630100?n anul 2016, for?a de munc? existent? ?n exploata?iile din Romania (3.422.030) echivala cu 1,59 milioane de Unit??i Anuale de Munc? (UAM), reprezent?nd 17,43% din total mediei UE 28. ?n ceea ce prive?te distribu?ia for?ei de munc? pe sexe, similar cu UE, ?n Romania predomin? b?rba?ii (74,4%).Majoritatea fermierilor ??i lucreaz? individual terenul. For?a de munc? angajat? este doar 4,5% din UAM, nivel cu 12,2 procente mai pu?in dec?t ?n UE.Fa?? de anul 2010, ?n 2016, raportul dintre num?rul managerilor de ferme < 40 de ani ce revin la un manager de >55 de ani s-a diminuat comparativ cu cel al UE care a crescut (11,2:100 ?n Rom?nia, fa?? de 18,3:100 ?n UE ) ?i reflect? gradul de ?mb?tr?nire al for?ei de munc? din sector, care este mai accentuat dec?t cel de la nivelul UE. Acest fenomen se reflect? ?n Rom?nia ?i ?n ponderea tinerilor fermieri: 7,45 % ?n totalul managerilor de ferm?.?n Rom?nia, comparativ cu alte state ale UE, for?a de munc? din agricultur? este ?nc? supradimensionat?. ?n anul 2018 peste 19,1% din totalul persoanelor ocupate activau ?n agricultur? ?i doar 2,8% ?n industria alimentar?. Doar ?n cazul industriei alimentare, Rom?nia ?nregistreaz? valori apropiate cu cele ale UEIn celelalte sectoare exist? diferen?e, uneori semnificative.Proiectele men?ionate ?n cadrul Obiectului specific 1 vor avea drept efect ?i consolidarea orient?rii c?tre pia?? ?i cre?terea competitivit??ii, aceast? consolidare contribuind la reducerea inegalit??ilor ?ntre diferite regiuni ?i cu prec?dere reducerea inegalit??ilor ?ntre locuitorii comunei Nanov ?i locuitorii ora?elor mai mari din ?mprejurimi.Obiectiv specific 3 – ?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric-422035553800Ponderea valorii ad?ugate pentru produc?torii primari din lan?ul alimentar a sc?zut ?n ultimii ani ?n Rom?nia ?n favoarea distribu?iei de produse alimentare ?i a b?uturilor ?i serviciilor pentru consumatori. ?n 2016, 59% din valoarea ad?ugat? ?n lan?ul alimentar s-a ?ndreptat c?tre produc?torii primari din Rom?nia fa?? de 23% ?n UE. Ponderea valorii ad?ugate pentru produc?torii primari este mult mai mare ?n Rom?nia dec?t media UE pentru c? lan?ul alimentar se opre?te ?n cele mai multe cazuri la produc?ia primar? ?i nu se continu? cu celelalte verigi precum procesarea, serviciile alimentare etc., ceea ce se poate observa ?i din categoriile de produse importate ?i exportate de Rom?nia.?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric este influen?at? ?i de nivelul de preg?tire profesional? de baz? ?i de competen?e profesionale ?n r?ndul fermierilor, servicii de consiliere ?i consultan?? ?i apeten?a fermierilor de a se organiza ?n forme asociative cu rol economic, care prezint? un nivel sc?zut ?n cazul Rom?niei punct de vedere al valorii produc?iei.La nivelul comunei Nanov, amenajarea unui spa?iu pentru ?nfiin?area unei pie?e agroalimentare ar putea ?mbun?t??i prezen?a fermierilor pe lan?ul valoric, ?ncuraj?nd consumul local de produse. ?n plus, ?ncurajarea dezvolt?rii unor spa?ii de depozitare ?i procesare a produselor agricole la nivel local ar putea contribui la ?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric.Obiectivul General 2 – Consolidarea ac?iunilor de protejare a mediului ?i a celor ?mpotriva schimb?rilor climatice ?i contribu?ia la obiectivele UE ?n materie de mediu ?i clim?Obiectiv specific 4 – Contribu?ia la atenuarea ?i adaptarea la schimb?rile climatice, precum ?i la energia durabil?0772750076200106950616,0014,5414,0012,0010,008,006,004,002,832,001,290,00UE - BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK25Emisii din agricultur? - kilotone echivalent CO2 la 1.000 ha (2016)Consumul de energie ?n agricultur? ?i silvicultur?0016,0014,5414,0012,0010,008,006,004,002,832,001,290,00UE - BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK25Emisii din agricultur? - kilotone echivalent CO2 la 1.000 ha (2016)Consumul de energie ?n agricultur? ?i silvicultur?Consumul total de energie ?n agricultur? ?i silvicultur? s-a men?inut la un nivel relativ constant ?n perioada 2013 - 2016, respectiv la o valoare medie de 32,7 kg OE/ha, reprezent?nd cca. 24.5% din media UE – 28. Consumul de energie ?n industria alimentar? ?n anul 2016 a avut o valoare de cca. 570 kt eq. CO2, ?nregistr?nd o cre?tere de cca. 8% fa?? de anul 2013.Produc?ia de energie regenerabil? din agricultur? ?n Rom?nia a ?nregistrat o cre?tere de 66% ?n anul 2016, comparativ cu anul 2012, respectiv de la 98 kToe la 164 kToe (mii tone, echivalent petrol).?n ceea ce prive?te produc?ia de energie regenerabil? din silvicultur?, aceasta a ?nregistrat o sc?dere de cca. 6%, respectiv de la 3795 kt eq. ?n 2012, la 3579 kt eq. ?n anul 2016, ?n timp ce la nivelul UE, aceasta avut o cre?tere de 12%. Chiar dac? trendul este cresc?tor, produc?ia de ER din sectoarele agricol ?i forestier per hectar se situeaz? sub media UE 28. Aproximativ 62% din produc?ia de energie regenerabil? total? din Rom?nia provenea din agricultur? ?i silvicultur? ?n 2016, ?n timp ce la nivelul UE aceasta reprezenta 56%.?n comuna Nanov, dezvoltarea unor noi capacit??i de produc?ie de energie din surse regenerabile ?n agricultur? ar ?mbun?t??i sectorul pe dou? paliere. Pe de-o parte, ar contribui la promovarea principiile economiei circulare prin valorificarea gunoiului de grajd ?i a altor de?euri rezultate din agricultur? cu poten?ial de a fi folosite pentru biomas? (cu respectarea prevederilor privind sursele durabile de provenien?? ale biomasei), iar pe de alt? parte ar contribui la atingerea ?intelor de utilizare a energiei din surse regenerabile asumate de ?ara noastr? prin Planul Na?ional Integrat pentru Energie ?i Schimb?ri climatice 2021 - 2030. Obiectiv specific 5 – Promovarea dezvolt?rii durabile ?i a gestion?rii eficiente a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul si aerul571500723900006960600Romania dispune de soluri de bun? calitate amenin?ate de fenomene negative. Zona agricol? este expus? riscului de eroziune a solului dac? rata eroziunii solului este mai mare de 11 tone pe hectar pe an. Rata la nivelul statelor membre reprezint? valori medii na?ionale, prin urmare, aceasta ar putea masca rate mai ridicate de eroziune ?n multe zone, chiar dac? o ?ar? are o medie sc?zut?. A?a cum este acum, indicatorul poate da doar o indica?ie a eroziunii solului ?n anumite contexte. Ratele de eroziune estimate sunt legate de practicile agricole ?i, prin urmare, indicatorul reflect? ?i capteaz? efectele m?surilor de politic? de prevenire a eroziunii de c?tre agricultur?. ?n plus, indicatorul ofer? doar estim?ri ?i nu este direct m?surabil, deoarece se bazeaz? pe modelarea ?i estim?rile din diferite surse ?i parametri.Strategia ?i politica na?ional? ?n domeniul gospod?ririi apelor vizeaz? o politic? de gospod?rire durabil? a apelor conform Directivelor UE cu urm?toarele obiective specifice:?mbun?t??irea st?rii apelor de suprafa?? ?i a celor subterane prin implementarea planurilor de management ale bazinelor hidrografice ?n vigoare, conform Directivei Cadru Ap? a UE;implementarea Strategiei Na?ionale de Management al Riscului la Inunda?ii ?i realizarea m?surilor specifice, conform Directivei Inunda?ii;elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosin?ele de ap?, pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale;implementarea Planului de protec?ie ?i reabilitare a ??rmului rom?nesc al M?rii Negre, inclusiv implementarea prevederilor Master Planului ― Protec?ia ?i reabilitarea zonei costiere;?nt?rirea parteneriatului transfrontalier ?i interna?ional, pentru monitorizarea stadiului de implementare al ?n?elegerilor interna?ionale ?i promov?rii de proiecte comune.Alte aspecte care influen?eaz? managementul resurselor naturale sunt reprezentate de utilizarea practicilor agricole conven?ionale, intensive pe suprafe?e extinse, interven?iile frecvente cu lucr?ri silvo-tehnice pe suprafe?ele forestiere, cu impact asupra biodiversit??ii ?i solului, utilizarea redus? a soiurilor ?i raselor autohtone, adaptate la condi?iile pedoclimatice locale, suprafe?e agricole ?ntinse afectate de constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice, nivelul de disponibilitate ?i capacit??ile aferente serviciilor de consultan?? ?i de instruire inadecvate pentru a putea sprijini num?rul poten?ial de solicitan?i pentru m?surile de agro-mediu ?i clim? ?i insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricol? cu practica agricol?. Totodat?, practicile extensive promovate de agricultura ecologic? ?i schemele de agro-mediu, contribuie la conservarea resurselor de ap? ?i sol, precum ?i la reducerea polu?rii acestor resurse naturale.?n comuna Nanov, foi de parcurs pentru implementarea acestor Planuri la nivel local vor fi elaborate, cu scopul de a detalia normele ?n vigoare la nivel na?ional, contribuind la perfecta ?n?elegere a acestui cadru de c?tre produc?torii agricoli locali. Foile de parcurs vor avea calitatea de recomand?ri.Obiectiv specific 6 – Contribu?ia la protejarea biodiversit??ii, ?mbun?t??irea serviciilor ecosistemice si conservarea habitatelor ?i a peisajelor599440555380005524500Mediul natural din Romania este caracterizat de o stare ?n general bun? de conservare a resurselor naturale de sol ?i ap?, prin varietatea peisajelor tradi?ionale ?i printr-o remarcabil? diversitate biologic?. O parte din resurse sunt supuse unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu ?i a poten?ialului lor productiv, cantitativ ?i calitativ.Rom?nia este una dintre cele mai importante ??ri din UE ?n ceea ce prive?te diversitatea biologic?. ?n Rom?nia se reg?sesc cele mai multe regiuni bio-geografice la nivelul UE, respectiv 5 din cele 9 existente, cu urm?toarea dispunere: continental? (53% din suprafa?a ??rii), alpin? (23%), stepic? (17%), panonic? (6%) ?i pontic? (1%).Biodiversitatea, serviciile ecosistemice ?i conservarea habitatelor ?i peisajelor sunt influen?ate de utilizarea practicilor agricole conven?ionale, intensive pe suprafe?e extinse, precum ?i de abandonarea activit??ilor agricole ca urmare a ob?inerii de venituri mici de c?tre fermieri/lucr?tori ?n agricultur? comparativ cu celelalte sectoare. ?n acela?i timp, protec?ia biodiversit??ii, ?mbun?t??irea serviciilor ecosistemice ?i conservarea habitatelor ?i a peisajelor sunt influen?ate ?i de insuficienta corelare a nivelului de disponibilitate ?i a capacit??ilor aferente serviciilor de consultan?? ?i de instruire cu num?rul poten?ial de solicitan?i ai interven?iilor care vizeaz? aceste obiective specifice, dar ?i de insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricol? cu practica agricol?.Foile de parcurs privind respectarea Planurilor evocate anterior vor con?ine recomand?ri privind protejarea biodiversit??ii ?i conservarea habitatelor ?i a peisajelor.Obiectivul General 3 – Consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale Obiectiv specific 7 – Atragerea ?i sus?inerea tinerilor agricultori ?i facilitarea dezvolt?rii afacerilor in zonele ruraleTrendul descendent pentru popula?ia t?n?r? din mediul rural (0-41 de ani) ?i trendul cresc?tor pentru popula?ia de peste 42 de ani din mediul rural demonstreaz? fenomenul de ?mb?tr?nire a popula?iei rurale, dar ?i dezinteresul tinerilor de a se stabili ?n mediul rural.Un stimulent puternic ar putea fi sus?inerea antreprenoriatului ?n special ?n cazul tinerilor, facilitarea accesului la informa?ii de specialitate privind antreprenoriatul, precum ?i stabilirea unor m?suri care s? ?in? cont de specificitatea acestei categorii de popula?ie.Pentru perioada de programare 2021-2027, lu?nd ?n considerare ?i accentul pe care Comisia European? ?l pune pe dezvoltarea instrumentelor financiare la nivel central, dar ?i ?n cadrul programelor opera?ionale ale Statelor Membre, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale va continua s? identifice nevoile de finan?are din agricultur? ?i din spa?iul rural ?n contextul instrumentelor financiare existente ?i va coopera cu p?r?ile implicate la nivel na?ional ?n gestionarea fondurilor europene structurale ?i de investi?ii.La nivelul comunei Nanov, vor fi organizate sesiuni de informare privind posibilitatea acces?rii schemelor de finan?are de tip grant din surse de finan?are europene sau na?ionale, dar ?i posibilitatea acces?rii ?mprumuturilor cu garan?ii europene prin instrumentul InvestEU.Obiectiv specific 8 – Promovarea ocup?rii for?ei de munca, a cre?terii, a incluziunii sociale si a dezvolt?rii locale ?n zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei ?i a silviculturii durabile06960600Popula?ia rural? cunoa?te un declin demografic, fiind ?n continu? sc?dere ?i ?n curs de ?mb?tr?nire. ?ntre 2014-2018, a sc?zut cu 173.311 de persoane reprezent?nd un procent de 1,88% , ?i conform prognozelor demografice sc?derea va continua, cu un declin accentuat ?ntre 2025-2050.Dezvoltarea afacerilor la scar? mic? este surs? important? de locuri de munc?/ob?inere de venituri. Prin urmare, accesul IMM-urilor la finan?are reprezint? un element esen?ial pentru cre?terea competitivit??ii ?n sectorul agricol ?i pentru stimularea ini?iativei antreprenoriale ?n spa?iul rural.Dezvoltarea economic? specific? mediului urban atrage popula?ia activ? ?n ora?e, astfel ?nc?t migrarea popula?iei rurale tinere c?tre mediul urban, al?turi de ?mb?tr?nirea popula?iei rurale, conduce la un declin al for?ei de munc? disponibile din spa?iul rural. Totodat?, analiza asupra popula?iei active pe medii de reziden?? este influen?at? negativ mai ales ?n mediul rural lu?nd ?n calcul faptul c? o parte din popula?ia activ?, de?i are domiciliul ?n localit??i rurale, desf??oar? activit??i ?n alte state ale UE, sau ?n zonele urbane.Aceste tendin?e sunt remarcate ?i la nivelul comunei Nanov. Stimularea cre?terii economice a comunei prin dezvoltarea de noi oportunit??i economice ar putea ?ncetini sau chiar stopa trendul de migra?iune al popula?iei c?tre zone urbane.Obiectiv specific 9 – ?mbun?t??irea r?spunsului agriculturii UE la cerin?ele societ??ii privind alimenta?ia si s?n?tatea, inclusiv alimente sigure si nutritive, produse ?ntr-un mod sustenabil, precum ?i de?euri ?i bun?starea animalelor422037024100Suprafa?a cultivat? ?n ferme ecologice este ?nc? redus?. ?n 2017, ?n Rom?nia, doar 1,93% din suprafa?a agricola total? (exclus gr?dinile familiale) a fost cultivat? ?n sistem ecologic, comparativ cu 7,03% ?n Uniunea Europeana. Din cele 258,47 mii ha suprafe?e cultivate ecologic, 42,31% (109,4 mii ha) erau ?n conversie ?i 57,7% (149,1 mii ha) certificate.?n plus, preferin?ele consumatorilor se ?ndreapt? c?tre produse din carne de calitate provenind de la animalele de ferm? crescute ?n condi?ii superioare de bun?stare, ceea ce relev? ?i importan?a asigur?rii standardelor de bun?stare a animalelor la alte specii care sunt deficitare ?n asigurarea acestor standarde.Asigurarea condi?iilor superioare de bun?stare la animale conduce la o sc?dere a ?nc?rc?turii microbiene, corelat? cu sc?derea inciden?ei folosirii medicamentelor ?i a altor tipuri de medica?ii care, printre altele, conduce la evitarea dezvolt?rii rezisten?ei organismului la antibiotice. Astfel, produc?iile de la aceste animale sunt net superioare calitativ fa?? de produc?iile ob?inute ?n condi?iile standard de exploatare, av?nd o influen?? pozitiv? ?n s?n?tatea oamenilor.A?a cum releva ?i analiza SWOT, unul dintre punctele tari ale agriculturii comunei Nanov este utilizarea minim? a pesticidelor ?i antibioticelor ?n procesele de produc?ie agricol?. ?n comuna Nanov, va fi ?ncurajat? aceast? conduit? prin diferite campanii de informare privind noile tipuri de ?ngr???minte, pesticide ?i antibiotice durabile disponibile la nivel na?ional ?i european ?i ?ncurajarea transferului de cuno?tin?e ?i tehnologii ?n acest sector.Obiectiv transversal - Promovarea inov?rii si digitaliz?rii ?n agricultur?Popula?ia rural? din Romania, ?n 2015, are un nivel de instruire sc?zut, ponderea cea mai mare a popula?iei ?ntre 25 ?i 64 de ani urm?nd doar gimnaziul (35,7%). Privind studiile preuniversitare, 23,2%, respectiv 19,3% din popula?ie a urmat o ?coal? profesional?, respectiv liceu ?i 3,9% studii superioare. Cu privire la rata abandonului ?colar, acesta a ajuns la un v?rf de 19,3% ?n 2010 dup? care a urmat o u?oar? sc?dere la 17,3% ?n 2013 ?i a urcat apoi la 19,1% ?n 2015. ?n 2018, ?n schimb, abandonul ?colar (16,4%) a cobor?t cu aproape dou? procente fa?? de 2017 (18,1%), fiind mai mic procent al abandonului ?colar din ultimul deceniu, potrivit Eurostat.?n ultimul deceniu, num?rul liceelor cu profil agricol active care de?in ?n administrare terenuri cu destina?ie agricol? era de 138 de unit??i. Pentru a se adapta la sc?derea num?rului de absolven?i o parte din liceele cu profil agricol ?i-au schimbat denumirea ?n licee cu profil tehnologic p?str?ndu- ?i o sec?iune dedicat? profilului agricol. ?n anul ?colar 2017 – 2018, num?rul institu?iilor de ?nv???m?nt secundar superior care ?colarizeaz? pe filiera tehnologic?, profilul resurse naturale ?i protec?ia mediului, a fost de 323 de institu?ii, din care 99 ?n mediul rural (27,8%), iar un num?r de 24 din care 20 ?n mediul rural reprezentau ?colile profesionale care ?colarizeaz? ?n profilul agricol (83,3%). Sc?derea nr. de licee cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea num?rului de absolven?i (de la 2.302 ?n 2014 la 1.809 ?n 2016). Privind situa?ia din rural, la nivelul 2016 doar 0,89% din absolven?i finalizau un liceu agricol.O evolu?ie pozitiv? a reprezentat-o num?rul total de studenti ?nscri?i ?n ?nv???m?ntul superior de licen?? cu profil agricol. Fiind ?n 2013/2014 la un num?r de 12.023, o oportunitate pentru ?ntinerirea genera?iilor de fermieri cu preg?tire adecvat?. Atractivitatea sc?zut? a sectorului agricol ?i sc?derea num?rului absolven?ilor ?colilor cu profil agricol sunt factori ce au contribuit la sc?derea nivelului de instruire a managerilor exploata?iilor agricole.?n Romania, formarea profesional? pe parcursul ?ntregii vie?i se afl? ?n stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire. Gradul de participare la educa?ie sau instruire al popula?iei cu v?rsta ?ntre 25-64 ani a fost de 1.3%, (2015) ?n cazul popula?iei rurale acesta fiind ?i mai sc?zut, respectiv de 0,5% .C?t prive?te sistemul de consultan??, ?n 2019, num?rul total de angaja?i din re?eaua de consultan?? public? era de aproximativ 500 persoane organiza?i ?n 41 de structuri jude?ene integrate ?n cadrul Direc?iilor pentru Agricultur? Jude?ene ?i cca 250 centre locale de consultan?? agricole organizate pe sistem micro-zonal (asem?n?tor structurilor micro-zonale ale APIA), revenind 11 localit??i rurale la un centru de consultan?? local.Inovarea este un instrument menit s? determine, ?n principal, transformarea structural? ?i deschiderea spre pia?? a fermelor mici cu poten?ial de a deveni ?ntreprinderi agricole viabile, precum ?i de a cre?te capacitatea de a identifica noi oportunit??i de valorificare a produc?iei acestora.Sectorul agricol trebuie la r?ndul s?u s? intre ?n era digital?, ?ntr-un efort de a r?spunde nevoilor de nutri?ie ?n cre?tere la nivel mondial ?i pentru a r?spunde provoc?rilor climatice, toate acestea pe fondul cre?terii popula?iei ce a dus la cre?terea cererii pentru produsele agricoleAstfel, un grup de lucru la nivelul comunei va avea drept scop analiza posibilit??ilor ?i oportunit??ilor de transfer tehnologic la nivelul comunei Nanov ?n vederea inov?rii sectorului agricol local ?i digitaliz?rii acestuia.Portofoliu de proiecte pentru perioada 2021 – 2027Nume proiectObiectivele proiectuluiBeneficiarProgramareSursa de finan?areStadiul proiectuluiModernizare ?coala nr.1 NanovCre?terea eficien?ei energetice, crearea de condi?ii optime pentru procesul educa?ional?coala gimnazial? nr.1 Nanov – Prim?ria Nanov1 anAdministra?ia fondului de mediuFonduri de la bugetul localFondul din bugetul na?ionalDALI ?n curs de elaborareSal? de educa?ie fizic? ?colar? Construirea unei s?li de educa?ie fizic? ?colar? Prim?ria Nanov1-2 aniCompania Na?ional? de Investi?ii (CNI)A fost depus? cererea de includere pe lista de investi?ii a CNIConstruc?ie ?i dotare Dispensar umanConstruirea si dotarea cu echipamente medicale a unui dispensar uman ?n vederea asigur?rii unor servicii medicale de ?nalt? calitate locuitorilor comunei NanovPrim?ria Nanov1-2 aniCompania Na?ional? de Investi?ii (CNI)A fost depus? cererea de includere pe lista de investi?ii a CNIReabilitare Gr?dini?a nr. 1Construire, proiectare ?i dotare gr?dini?? cu program prelungitPrim?ria Nanov1-2 aniCompania Na?ional? de Investi?ii (CNI)A fost depus? cererea de includere pe lista de investi?ii CNIReabilitare Gr?dini?a nr. 2Reabilitarea, modernizarea ?i reutilarea cl?dirii ?i a cur?ii Gr?dini?ei nr. 2Prim?ria Nanov1-2 aniFonduri de la bugetul localIncipientExtindere re?ea de ap? ?i canalizareExtinderea si reabilitarea re?elei de apa ?i de canalizare a comunei Nanov pentru un pas mai important pentru ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii locuitorilor comunei ?i ?ncurajarea unor noi migra?ii c?tre comuna NanovPrim?ria Nanov2 aniCompania Na?ional? de Investi?ii (CNI)Investi?ia a fost inclus? ?n Lista sintez? a CNISistem monitorizare videoImplementare sistem de monitorizare video prin Tv Ci pe raza comunei Nanov cu scopul cre?terii siguran?ei cet??eanuluiPrim?ria Nanov1 anProgramul Opera?ional RegionalFonduri de la bugetul localScheme de finan?are de tip grant na?ionaleSe lucreaz? la proiectareasistemuluiDezvoltare re?ea de distribu?ie a gazului natural?nfiin?are sistem inteligent de distribu?ie gaze naturalePrim?ria Nanov3-5 aniPlanul Na?ional pentru Redresare ?i Rezilien??Programul Opera?ional Dezvoltare Durabil?Programul Opera?ional Infrastructur? Mare (beneficiar: Transgaz)Se lucreaz? la ob?inerea Certificatului de UrbanismConstruc?ie sediu Prim?ria NanovConstruirea unui sediu nou pentru Prim?ria Nanov ?n vederea optimiz?rii activit??ii administra?iei publice locale ?i pentru utilizarea eficient? a resurselorPrim?ria Nanov2 aniCompania Na?ional? de Investi?ii (CNI)Investi?ia a fost inclus? ?nLista sintez? a CNIConstruc?ie platform? de?euriConstruirea unei platforme pentru colectarea selectiv? a gunoiului de grajd ?i vegetal ?n vederea valorific?rii acestuiaPrim?ria Nanov2-3 aniProgramul Opera?ional Dezvoltare Durabil? 2021-2027Planul Na?ional pentru Redresare ?i Rezilien??Fonduri de la bugetul localFonduri de la bugetul de statIncipientConstruc?ie parc fotovoltaicConstruirea unui parc fotovoltaic ?n vederea cre?terii consumului de energie electric? din surse regenerabile la nivel local ?i asigurarea iluminatului public ?i energiei electrice necesare func?ion?rii cl?dirilor edilitarePrim?ria Nanov3-5 aniFondul pentru Modernizare Planul Na?ional pentru Redresare ?i Rezilien??Programul Opera?ional Dezvoltare Durabil?Programul Opera?ional RegionalFonduri propriiFonduri de la bugetul de statIncipientConstruc?ie pod peste r?ul VedeaConstruirea unui pod peste r?ul vedea in vederea facilit?rii deplas?rii locuitorilor comunei ?i crearea unei mai mari inter-conectivit??i la nivelul comuneiPrim?ria Nanov3-5 aniFonduri norvegieneProgramul Opera?ional RegionalPlanul Na?ional pentru Redresare ?i Rezilien??IncipientAsfaltare drumuri localeAsfaltarea tuturor drumurilor adiacente drumului european E70 precum ?i a celorlalte drumuri de interes localPrim?ria Nanov3-5 aniPlanul Na?ional pentru Redresare ?i Rezilien??Programul Opera?ional RegionalSe lucreaz? la proiectarea investi?ieiModernizare, reamenajare, extindere ?i dotare C?min culturalCrearea unui spa?iu cultural la nivel local cu func?ie de conectare a locuitorilor comunei la ini?iativele culturale desf??urate la nivel na?ional ?i europeanPrim?ria Nanov3-5 aniCompania Na?ional? de Investi?iiA fost depus? cererea de includere pe lista de investi?ii a CNI ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download