Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 9 martie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 09.03.20201 EUR4.81841 USD 4.2182INM A MODIFICAT PROGNOZA METEO PENTRU LUNA MARTIE. TEMPERATURA O IA RAZNA ?N TOAT? ROM?NIA ?HYPERLINK ""ALICE ZOTTA 07/03/2020 | Speciali?tii Administra?iei Na?ionale de Meteorologie (ANM) au modificat prognoza meteo pentru luna martie. ?i asta pentru c? prima lun? a prim?verii este decis? s? ??i p?streze titlul de cea mai schimb?toare lun?. Temperatura o ia razna ?n toate zonele din Rom?nia.Oficialii de la ANM au modificat prognoza meteo pentru luna martieConform informa?iilor oferite de meteorologi, trebuie s? ne preg?tim at?t pentru multe episoade ploioase, dar ?i pentru numeroase zile ?n care mercurul va urca foarte mult ?n termomentre.S?pt?m?na 09.03.2020 – 16.03.2020:?Valorile termice vor fi mai ridicate dec?t cele specifice pentru aceast? perioad? ?n toate regiunile, cu o abatere termic? pozitiv? mai accentuat? ?n regiunile estice ?i sud-estice.Regimul pluviometric va fi ?n general excedentar ?n jum?tatea nordic? a ??rii, dar mai ales ?n extremitatea nordic? a teritoriului, relateaz? speciali?tii pe?site-ul oficial al ANM. ?n rest cantit??ile de precipita?ii vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?.S?pt?m?na 16.03.2020 – 23.03.2020:?Temperatura aerului va avea valori u?or mai ridicate dec?t cele normale pentru acest interval ?n regiunile extracarpatice, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?.Cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general excedentare ?n regiunile estice ?i sudice, dar mai ales ?n zona Carpa?ilor Orientali ?i Meridionali, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.S?pt?m?na 23.03.2020 – 30.03.2020:?Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? s?pt?m?n?, pe ?ntreg teritoriul Rom?niei, conform sursei citat? mai sus. Regimul pluviometric estimat pentru aceast? s?pt?m?n? va fi u?or deficitar ?n regiunile intracarpatice ?i apropiat de cel normal pentru aceast? perioad? ?n rest.S?pt?m?na 30.03.2020 – 06.04.2020:?Mediile valorilor termice se vor situa ?n jurul celor specifice pentru acest interval, ?n toate regiunile. Cantit??ile de precipita?ii vor fi deficitare ?n regiunile intracarpatice ?i apropiate de cele normale ale perioadei ?n rest.APIA si SUBVENTIIAVANS APIA 2020: C?nd se vor pl?ti primii bani din subven?iile pe acest an! agrointeligenta.ro - 8 martie Fermierii primesc o veste bun? despre sumele pe care le ?ncaseaz? prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?! Guvernul inten?ioneaz? s? pl?teasc? ?i ?n acest an, ?n toamn?, un avans din pl??ile directe pe suprafa?? ?i pe animale. Conform unui grafic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, avansul APIA va fi achitat ?ncep?nd cu 16 octombrie 2020 ?i p?n? pe 30 noiembrie 2020. ?n acest exerci?iu financiar european, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a achitat ?n fiecare an avans din subven?iile pe anul ?n curs. Procentul ce va fi virat fermierilor din schemele pe suprafa?? ?i, cel mai probabil, din sprijinul cuplat pentru ovine ?i caprine, va fi stabilit la nivel european.V? reamintim c? la acest moment, APIA deruleaz? p?n? pe 15 mai campania de preluare a cererilor unice pentru subven?iile agricole pe acest an.APIA: CONTRACTUL DE AREND?! Agroinfo ?07 martie 2020 - AGROINFO.RO. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? informeaz? despre modul ?n care trebuie ?ncheiat legal un contract de arend?. Aten?ie! Subarendarea total? sau par?ial? este interzis?!Contractul de arendare trebuie ?ncheiat ?n form? scris?, sub sanc?iunea nulit??ii absolute.Sub sanc?iunea unei amenzi civile, arenda?ul trebuie s? depun? un exemplar al contractului la consiliul local ?n a c?rui raz? teritorial? se afl? bunurile agricole arendate, pentru a fi ?nregistrat ?ntr-un registru special ?inut de secretarul consiliului local. C?nd bunurile arendate sunt situate ?n raza teritorial? a mai multor consilii locale, c?te un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local ?n a c?rui raz? teritorial? sunt situate bunurile arendate.Dac? arenda?ul este persoan? fizic? ?i ob?ine venituri din arendarea unui bun agricol, veniturile respective fac parte din categoria veniturilor ob?inute din cedarea folosin?ei bunurilor.??n acest caz, arenda?ul trebuie s? se prezinte ?n termen de 15 zile de la ?ncheierea contractului la unitatea fiscal? de care apar?ine, pentru a ?nregistra contractul de arend?.?n contract este recomandabil s? fie trecut? perioada pentru care se ?ncheie contractul de arend? (?n acest caz contractul fiind ?ncheiat pe o perioad? determinat?). Cu toate acestea, se poate ?nt?mpla ?i ca ?n contract perioada s? nu fie una determinat? (?n acest caz contractul fiind ?ncheiat pe o perioad? nedeterminat?). ?n acest ultim caz, dac? durata nu este determinat?, arendarea se consider? a fi f?cut? pentru toat? perioada necesar? recolt?rii fructelor pe care bunul agricol urmeaz? s? le produc? ?n anul agricol ?n care se ?ncheie contractul.Este recomandabil s? fie inserat? obliga?ia arenda?ului de a asigura bunurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamit??i naturale. Re?inem c? (chiar ?n lips? de stipula?ie expres? ?n contract) subzist? aceast? obliga?ie a arenda?ului conform legii.Dac? contractele de arendare sunt ?ncheiate ?n form? autentic?, precum ?i dac? sunt ?nregistrate la consiliul local, acestea constituie, ?n condi?iile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele ?i ?n modalit??ile stabilite ?n contract?Arenda?ul poate schimba categoria de folosin?? a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat ?n scris de c?tre proprietar ?i cu respectarea dispozi?iilor legale ?n vigoare. Cu acordul scris al arendatorului, arenda?ul poate s? cesioneze contractul de arendare so?ului care particip? la exploatarea bunurilor arendate sau descenden?ilor s?i majori.Subarendarea total? sau par?ial? este interzis?, sub sanc?iunea nulit??ii rma?ii furnizate de APIA GorjPLAT? SUBVEN?II APIA 2020! NUM?RUL DE CROTALII APLICAT ANIMALELOR! Agroinfo :?09 martie 2020 - AGROINFO.RO Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? informeaz? care este num?rul de crotalii care trebuie aplicat animalelor pentru care solicita?i, anul acesta, ajutorul na?ional tranzitoriu ?i/sau sprijinul cuplat.Num?rul de crotalii care trebuie s? fie aplicat animalelor:a) Bovinele trebuie se fie identificate cu dou? crotalii auriculare simple, av?nd imprimat acela?i cod unic de identificare a animalului.b) Ovinele ?i caprinele?n?scute p?n? la 31 decembrie 2007?trebuie s? fie identificate cu o crotalie auricular? simpl?.c) Ovinele ?i caprinele?n?scute ?n perioada 1 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2010?trebuie se fie identificate cu dou? crotalii auriculare simple, av?nd imprimat acela?i cod unic de identificare a animalului.d) Ovinele ?i caprinele?n?scute ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2010?care au fost identificate ini?ial cu o crotalie auricular? simpl?, trebuie s? fie identificate ?i cu o crotalie auricular? electronic? ce con?ine acela?i cod unic de identificare a animalului.Cresc?torii de animale din Rom?nia beneficiaz? ?i ?n anul 2020 de cele dou? scheme de plat? din zootehnie: ajutorul na?ional tranzitoriu, acordat ?n sistem regresiv, o plat? pe cap de animal care scade cu cca 5% pe an ?i care este achitat? de la bugetul de stat, ?i sprijinul cuplat zootehnic, subven?ie european?, achitat? din fonduri europene.APIA elibereaz? adeverin?e pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri ? HYPERLINK "" Revista Fermierului Luni, 09 Martie 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? ?ncep?nd de azi, 9 martie 2020, elibereaz? adeverin?e pentru beneficiarii M?surii 14 - Bun?starea animalelor, care inten?ioneaz? s? acceseze credite ?n vederea finan??rii activit??ilor curente, de la institu?iile bancare ?i nebancare ce au ?ncheiat conven?ii cu APIA, pentru anul 2020. Astfel, potrivit conven?iilor, la solicitarea scris? a fermierului, APIA elibereaz? o adeverin?? prin care confirm? c? acesta a depus cerere de plat? aferent? anului de angajament 2020, pentru M?sura 14 – Pl??i ?n favoarea bun?st?rii animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) p?s?ri.De asemenea,?prin adeverin?? se confirm? valoarea de 75% din valoarea sumei solicitate ?n cererea de plat? aferent? anului de angajament 2020. Valoarea creditului va fi de p?n? la 90% din suma ?nscris? ?n adeverin?a cuvenit? beneficiarului pentru pl??ile privind bun?starea animalelor, Campania 2020. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) ?i Fondul Na?ional de Garantare a Creditului pentru ?ntreprinderi Mici ?i Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garanteaz? maximum 80% din valoarea fiec?rui credit acordat de b?nci fermierilor.APIA reaminte?te fermierilor c? potrivit Ordinului MADR nr.703/2013, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, ordin care stabile?te condi?iile ?n care se vor ?ncheia conven?iile dintre institu?iile financiar-bancare ?i nebancare ?i APIA, ?n vederea finan??rii de c?tre acestea a activit??ilor curente ale beneficiarilor pl??ilor derulate de agen?ie ?n baza adeverin?elor eliberate, dob?nda aferent? acord?rii creditelor va fi de RON-ROBOR6M + maxim 2%.?n ceea ce prive?te comisioanele practicate de institu?iile finan?atoare, APIA atrage aten?ia fermierilor care doresc s? acceseze credite pentru finan?area capitalului de lucru ?n vederea desf??ur?rii activit??ilor curente, s? analizeze cu aten?ie solu?iile de finan?are propuse de institu?iile financiar-bancare ?i nebancare ?n ceea ce prive?te costul acestora, astfel ?nc?t s? aleag? modalit??ile de finan?are care r?spund cel mai bine necesit??ilor proprii. Toate conven?iile ?ncheiate ?ntre APIA, institu?iile bancare ?i nebancare ?i FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul institu?iei, la adresa: .ro, ?n sec?iunea Conven?ii, Acorduri, Protocoale.SUBVEN?IA DE 164 DE EURO/ANIMAL PL?TIT? ?N 2020 CHIAR ?I PENTRU UN SINGUR ANIMAL ELIGIBIL! Agroinfo 09 martie 2020 - SUBVEN?II APIA 2020. Cresc?torii de animale din Rom?nia au posibilitatea ?i ?n 2020 s? ?ncaseze o subven?ie de peste 164 de euro pe cap de animal chiar dac? de?in ?n ferm? un singur animal eligibil pentru aceast? plat?. Este vorba despre bivoli?ele de lapte, iar subven?ia pe care o ?ncaseaz? cresc?torii de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) este sprijinul cuplat. AGROINFO v? pune la dispozi?ie informa?iile de care ave?i nevoie.Potrivit informa?iilor furnizate nou? de c?tre APIA, sprijinul cuplat zootehnic pentru bivoli?e de lapte (SCZ-FB) se acord? fermierilor activi care trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele condi?ii:a) solicit? SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoli?e de lapte, inclusiv, pe beneficiar, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA;b) de?in registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat, ?n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;c)?men?in bivoli?ele de lapte solicitate pentru SCZ p?n? la data de 15.11.2020, inclusiv (finalul perioadei de re?inere), ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat;Bivoli?ele pentru care se solicit? SCZ trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:- sunt identificate ?i ?nregistrate ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor, RNE,?la data depunerii cererii unice de plat?, dar nu mai t?rziu?de prima zi a perioadei de re?inere 16.05.2020, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014;- sunt ?nscrise/?nregistrate ?n Registrul genealogic al rasei sec?iunea principal? sau suplimentar? ;- bivoli?ele de lapte pentru care se solicit? SCZ-FB trebuie s? aib? cel pu?in o f?tare p?n? la data -limit? de depunere a cererilor f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru bivoli?a de lapte care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i trebuie s? aib? cel pu?in un produs ?nregistrat ?n RNE.Excep?ie fac bivoli?ele de lapte care provin din import (2019-2020) sau care au avut f?t?ri cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint? documente doveditoare.IMPORTANT! ?n cererea unic? se vor solicita maxim 100 capete bivoli?e.V? reamintim c? pentru anul 2019, cuantumul sprijinului cuplat bivoli?e de lapte este de?164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal.Cererea unic? de plat? pentru subven?iile aferente anului 2020 se depune la APIA, f?r? penalit??i, p?n? la data de 15 mai 2020, inclusiv.ADEVERIN?A OBLIGATORIE pentru SUBVEN?IA APIA MARE LA OVINE/CAPRINE! Agroinfo ?09 martie 2020 AGROINFO.RO Sprijinul cuplat zootehnic este, ?n acest moment, subven?ia cu cea mai mare valoare pe cap de animal. Cuantumul acestei subven?ii pentru anul de cerere 2019 este de 17,71 euro pe cap de ovin?/caprin?. Pentru ob?inerea acestei subven?ii, ?n anul 2020,?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) este obligatorie adeverin?a care demonstreaz? ?nscrierea animalelor ?n registrul genealogic al raselor respective.AGROINFO?v? pune la dispozi?ie cele dou? formulare ale adeverin?ei cu care demonstra?i la APIA, anul acesta, ?c? ave?i ovinele sau caprinele ?nscrise ?n registrele genealogice ale raselor. Sprijinul cuplat zootehnic pentru ovine ?i/sau caprine se acord? pentru berbecii/?apii ?nscri?i ?n registrele genealogice ale raselor respective ?i pentru femelele ovine/caprine ?nscrise ?n registrul genealogic sau ne?nscrise,??n?acest caz,?condi?ia este?s? se respecte propor?ia minim?un berbec/?ap cu certificat de origine?la 35 femele ovine/caprine ne?nscrise ?n registrul genealogic. Mai jos ave?i cele dou? formulare: Adeverin?? pentru solicitare sprijin cuplat zootehnic pentru berbecii/?apii ?i femelele ovine/caprine ?nscrise ?n registrele genealogice ?i femele ovine/caprine ne?nscrise:AVANS APIA 2020: C?nd se vor pl?ti primii bani din subven?iile pe acest an! agrointeligenta.ro - 8 martie 2020 Fermierii primesc o veste bun? despre sumele pe care le ?ncaseaz? prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?! Guvernul inten?ioneaz? s? pl?teasc? ?i ?n acest an, ?n toamn?, un avans din pl??ile directe pe suprafa?? ?i pe animale. Conform unui grafic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, avansul APIA va fi achitat ?ncep?nd cu 16 octombrie 2020 ?i p?n? pe 30 noiembrie 2020. ?n acest exerci?iu financiar european, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a achitat ?n fiecare an avans din subven?iile pe anul ?n curs. Procentul ce va fi virat fermierilor din schemele pe suprafa?? ?i, cel mai probabil, din sprijinul cuplat pentru ovine ?i caprine, va fi stabilit la nivel european.V? reamintim c? la acest moment, APIA deruleaz? p?n? pe 15 mai campania de preluare a cererilor unice pentru subven?iile agricole pe acest rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.PLAT? SUBVEN?II APIA 2020! NUM?RUL DE CROTALII APLICAT ANIMALELOR! Agroinfo?09 martie 2020 - AGROINFO.RO Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? informeaz? care este num?rul de crotalii care trebuie aplicat animalelor pentru care solicita?i, anul acesta, ajutorul na?ional tranzitoriu ?i/sau sprijinul cuplat.Num?rul de crotalii care trebuie s? fie aplicat animalelor:a) Bovinele trebuie se fie identificate cu dou? crotalii auriculare simple, av?nd imprimat acela?i cod unic de identificare a animalului.b) Ovinele ?i caprinele?n?scute p?n? la 31 decembrie 2007?trebuie s? fie identificate cu o crotalie auricular? simpl?.c) Ovinele ?i caprinele?n?scute ?n perioada 1 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2010?trebuie se fie identificate cu dou? crotalii auriculare simple, av?nd imprimat acela?i cod unic de identificare a animalului.d) Ovinele ?i caprinele?n?scute ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2010?care au fost identificate ini?ial cu o crotalie auricular? simpl?, trebuie s? fie identificate ?i cu o crotalie auricular? electronic? ce con?ine acela?i cod unic de identificare a animalului.Cresc?torii de animale din Rom?nia beneficiaz? ?i ?n anul 2020 de cele dou? scheme de plat? din zootehnie: ajutorul na?ional tranzitoriu, acordat ?n sistem regresiv, o plat? pe cap de animal care scade cu cca 5% pe an ?i care este achitat? de la bugetul de stat, ?i sprijinul cuplat zootehnic, subven?ie european?, achitat? din fonduri europene.?CONDI?II APIA 2020 SPRIJIN CUPLAT TAURINE DIN RASE DE CARNE ?I METI?II ACESTORA! Agroinfo :?09 martie 2020 AGROINFO.RO. Aten?ie! Cresc?torii de animale care solicit? anul acesta?sprijinul cuplat doar pentru num?rul minim, 10 capete, trebuie s? ?tie c? un singur animal, din cele 10 declarate ?n cererea unic?,?depistat la controlul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?cu neconformit??i,??i exclude de la plata sprijinului cuplat ?i-i?supune?la?sanc?iuni. Sprijinul este pl?tit doar pentru rasele de carne incluse pe lista APIA. AGROINFO v? pune la dispozi?ie toate informa?iile de care ave?i nevoie.Sprijinul cuplat pentru cre?terea taurinelor din rase de carne ?i meti?ii acestora (SCZ-TC) SCZ-TC se acord? fermierilor activi care ?ndeplinesc cumulativ urm?toarele condi?ii:a) solicit? SCZ pentru?un efectiv de minimum 10 ?i maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA, constituit, dup? caz, din:- vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte ?n anii anteriori; ?i/sau- vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte ?n anii anteriori; ?i/sau- tineret mascul ?i/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret ?n anii anteriori; ?i/sau- tineret mascul ?i/sau femel metis cu rase de carne, care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret ?n anii anteriori, ob?inut din tauri din rase de carne ?i vaci pentru care nu se solicit? schema sprijin cuplat-categoria vaci de lapte ?i; ?i/sau- tauri din rase de carne.b)?men?in animalele, solicitate SCZ-TC pentru categoria vaci din rase de carne ?i vaci metise cu rase de carne, p?n? la data de 15.11.2020 inclusiv (finalul perioadei de re?inere) ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat, ;c) animalele, solicitate pentru prijinul cuplat categoria tauri din rase de carne, tineret mascul ?i/sau femel din rase de carne/metis cu rase de carne, au fost de?inute cel pu?in o perioad? de 8 luni de la data intr?rii ?n exploata?ie ?i p?n? ?n momentul ie?irii/p?n? la data depunerii cererii unice de plat?, dup? caz, ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat;d) de?in Registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat, ?n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.?n func?ie de categorie, animalele pentru care se solicit? SCZ-TC, trebuie s? ?ndeplineasc? ?i urm?toarele condi?iile de eligibilitate , respectiv:1. vaci din rase de carne ?i/sau vaci metise cu rase de carne- s? aib? v?rsta de maxim 12 ani la data-limit? de depunere a cererilor unice de plat?, f?r? penaliz?ri, 15.05.2020;- s? fie identificate ?i ?nregistrate ?n RNE la data depunerii cererii unice de plat? (dac? cererea este depus? ?n perioada f?r? penaliz?ri), dar nu mai t?rziu de prima zi a perioadei de re?inere 16.05.2020 (dac? cererea este depus? ?n perioada cu penaliz?ri). F?r? a aduce atingere altor criterii de eligibilitate, un animal este eligibil pentru sprijin dac? s-au respectat cerin?ele de identificare ?i ?nregistrare prev?zute ?n Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?n perioada de re?inere;- s? fie ?nscrise/?nregistrate ?n Registrul Genealogic al Rasei sec?iunea principal? sau suplimentar?;- vacile din rase de carne ?i/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicit? SCZ-TC trebuie s? aib? cel pu?in o f?tare p?n? la data -limit? de depunere a cererilor f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru vaca din rase de carne / vaca metis? cu rase de carne care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i trebuie s? aib? cel pu?in un produs ?nregistrat ?n RNE. Excep?ie fac vacile care provin din import (2019-2020) sau care au avut f?t?ri cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint? documente doveditoare;- rasa animalelor solicitate la categoria vaci din rase de carne trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;- rasa cu care s-a efectuat metisarea, pentru animalele solicitate la categoria vaci metise cu rase de carne, trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;- s? nu fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, ?n anii anteriori;2. pentru tauri din rase de carne:- rasa animalelor solicitate la categoria tauri din rase de carne trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri (vezi tabelul de sus);- dac? animalele nu exist? ?n exploata?ia cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, acestea trebuie s? aib? v?rsta de maximum 6 ani la data ie?irii din exploata?ia cu cod ANSVSA. Momentul ie?irii trebuie s? fie cuprins ?n intervalul 16 mai 2019-15 mai 2020;- dac? animalele exist? ?n exploata?ia cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, acestea trebuie s? aib? v?rsta de maximum 6 ani la data depunerii cererii; - animalele trebuie s? fie identificate ?i ?nregistrate ?n RNE cel pu?in cu 8 luni ?nainte de data depunerii cererii unice de plat?/data ie?irii din exploata?ie, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a unor norme privind pl??ile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin ?n cadrul politicii agricole comune ?i de modificare a anexei X la regulamentul men?ionat.- s? fie ?nscri?i ?n Registrul Genealogic al Rasei, sec?iunea principal?.3. pentru categoria tineret mascul din rase de carne ?i/sau metis din rase de carne:- rasa animalelor solicitate la categoria tineret mascul din rase de carne trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 din OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri; (vezi tabelul de sus)- pentru animalele solicitate la categoria tineret mascul metis din rase de carne, rasa cu care s-a efectuat metisarea trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;animalele care nu exist? ?n exploata?ie la data depunerii cererii, trebuie s? aib? v?rsta cuprins? ?ntre 8 - 25 de luni la data ie?irii acestora din exploata?ia cu cod ANSVSA. Momentul ie?irii trebuie s? fie cuprins ?n intervalul 16 mai 2019- 15 mai 2020;- animalele existente ?n exploata?ie la data depunerii cererii, trebuie s? aib? v?rsta cuprins? ?ntre 8 - 25 de luni la data depunerii cererii;- animalele trebuie s? fie identificate ?i ?nregistrate ?n RNE cel pu?in cu 8 luni ?nainte de data depunerii cererii unice de plat?/data ie?irii din exploata?ie, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a unor norme privind pl??ile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin ?n cadrul politicii agricole comune ?i de modificare a anexei X la regulamentul men?ionat.- animalele beneficiaz? de SCZ-TC pentru categoria tineret o singur? dat? ?n categoria de tineret ;ATEN?IE!?Animalele pentru care se solicit? sprijin cuplat la categoria tineret mascul metis cu rase de carne, nu trebuie s? provin? din vaci pentru care se solicit? ?n campania curent? schema de sprijin cuplat-categoria vaci de lapte.4. Pentru categoria tineret femel din rase de carne ?i/sau metis din rase de carne:- rasa animalelor solicitate la categoria tineret femel din rase de carne trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;- pentru animalele solicitate la categoria tineret femel metis din rase de carne, rasa cu care s-a efectuat metisarea trebuie s? corespund? uneia din rasele men?ionate ?n Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;- animalele inexistente ?n exploata?ia cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, trebuie s? aib? v?rsta cuprins? ?ntre 8 - 32 de luni la data ie?irii acestora din exploata?ia cu cod ANSVSA. Momentul ie?irii trebuie s? fie cuprins ?n intervalul 16 mai 2019-15 mai 2020;- animalele existente ?n exploata?ia cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, trebuie s? aib? v?rsta cuprins? ?ntre 8 - 32 de luni la data depunerii cererii; - animalele trebuie s? fie identificate ?i ?nregistrate ?n RNE cel pu?in cu 8 luni ?nainte de data depunerii cererii unice de plat?/data ie?irii din exploata?ie, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a unor norme privind pl??ile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin ?n cadrul politicii agricole comune ?i de modificare a anexei X la regulamentul men?ionat;- animalele beneficiaz? de SCZ-TC pentru categoria tineret o singur? dat? ?n categoria de tineret;- nu au nicio f?tare ?nregistrat? ?n RNE p?n? la data depunerii cererii/data ie?irii, dup? caz;ATEN?IE!?animalele pentru care se solicit? sprijin cuplat la categoria tineret femel metis nu trebuie s? provin? din vaci pentru care se solicit? ?n campania curent? schema sprijin cuplat-categoria vaci de lapte.Animalele beneficiaz? de sprijinul cuplat ?n zootehnie astfel:a) o singur? dat? pentru categoria tineretul mascul ?i/sau femel din rase de carne; ?i/sau tineret mascul ?i/sau femel metis cu rase de carne;b) anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne ?i vaci metise;?n cererea unic? se pot solicita maxim 250 capete taurine de carne. Plata se efectueaz? pentru minim 10 capete taurine de carne determinate.ATEN?IONARE pentru fermierii care solicit? un numar de 10 capete de animale pe cerere: daca unul sau mai multe animale au neconformitati rezultate ?n urma controlului administrativ ?i/sau la fa?a locului, din 10 solicitate fermierul nu ?ncaseaza sprjin ?i sunt calculate sanc?iuni administrative, ?n func?ie de num?rul de animale cu neconformit??i.V? reamintim c? pentru anul 2019 cuantumul sprijinului cuplat taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora este de?237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal.AFIR si FINANTARIAFIR TAIE DIN ACTELE pentru BANI EUROPENI!Agroinfo ?09 martie 2020 OFICIAL. Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a t?iat c?teva acte fiscale de pe lista celor obligatorii pentru ob?inerea finan??rilor din bani europeni. AFIR a transmis un comunicat.Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a ?ncheiat recent cu Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF) un Protocol de colaborare pentru aderarea la serviciile sistemului informatic PatrimVen, prin care exper?ii AFIR pot accesa online informa?ii privind Cazierul Fiscal al beneficiarilor investi?iilor finan?ate prin intermediul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 - 2020 (PNDR 2020).Astfel, prin interogarea bazei de date a ANAF, exper?ii AFIR de la nivel central ?i regional pot interoga direct sistemul informatic PatrimVen ?i pot ob?ine o serie de documente fiscale, astfel ?nc?t beneficiarii proiectelor finan?ate prin PNDR 2020 nu trebuie s? mai prezinte urm?toarele documente: certificate care s? ateste lipsa datoriilor fiscale restante, situa?iile financiare (bilan? - formularul 10, cont de profit ?i pierderi - formularul 20, formularele 30 ?i 40), declara?ia de inactivitate sau declara?ii fiscale privind veniturile realizate, ?nregistrate la Administra?ia Financiar? (formularul 200, 221, 220).Preciz?m c? aceste documente sunt verificate de c?tre AFIR pentru toate subm?surile de investi?ii sau cele cu sprijin forfetar, la depunerea cererii de finan?are sau la momentul semn?rii contractului de finan?are, ?n vederea analiz?rii respect?rii condi?iilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului din fondurile europene pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?.Semnarea acestui acord ?ntre cele dou? institu?ii se ?nscrie ?n seria simplific?rilor procedurale ?i administrative aplicate de AFIR menite s? reduc? birocra?ia ?n procesul de accesare ?i de implementare a fondurilor europene ?i, mai ales, s? mute povara administrativ? dinspre beneficiari c?tre Agen?ie. Toate aceste demersuri de simplificare reprezint? o preocupare permanent? la nivelul AFIR, cu scopul de a veni constant ?n sprijinul solicitan?ilor ?i beneficiarilor fondurilor europene gestionate de c?tre AFIR.Ve?ti bune: Beneficiarii Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2020 nu trebuie s? mai prezinte cazier fiscal la depunerea cererilor de finan?are Mihai Gongoroi,?Mediafax 09.03.2020, Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a ?ncheiat cu Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF) un protocol de colaborare pentru aderarea la serviciile sistemului informatic PatrimVen, prin care exper?ii AFIR pot accesa online informa?ii privind cazierul fiscal.Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a ?ncheiat cu Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF) un protocol de colaborare pentru aderarea la serviciile sistemului informatic PatrimVen, prin care exper?ii AFIR pot accesa online informa?ii privind cazierul fiscal al beneficiarilor investi?iilor finan?ate prin intermediul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.?Astfel, prin interogarea bazei de date a ANAF, exper?ii AFIR de la nivel central ?i regional pot interoga direct sistemul informatic PatrimVen ?i pot ob?ine o serie de documente fiscale, astfel ?nc?t beneficiarii proiectelor finan?ate prin PNDR 2020 nu trebuie s? mai prezinte urm?toarele documente: certificate care s? ateste lipsa datoriilor fiscale restante, situa?iile financiare (bilan? – formularul 10, cont de profit ?i pierderi – formularul 20, formularele 30 ?i 40), declara?ia de inactivitate sau declara?ii fiscale privind veniturile realizate, ?nregistrate la Administra?ia Financiar? (formularul 200, 221, 220)", arat? AFIR ?n comunicat.Institu?ia precizeaz? c? aceste documente sunt verificate de c?tre AFIR pentru toate subm?surile de investi?ii sau cele cu sprijin forfetar, la depunerea cererii de finan?are sau la momentul semn?rii contractului de finan?are, ?n vederea analiz?rii respect?rii condi?iilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului din fondurile europene pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?.?Semnarea acestui acord ?ntre cele dou? institu?ii se ?nscrie ?n seria simplific?rilor procedurale ?i administrative aplicate de AFIR menite s? reduc? birocra?ia ?n procesul de accesare ?i de implementare a fondurilor europene ?i, mai ales, s? mute povara administrativ? dinspre beneficiari c?tre Agen?ie. Toate aceste demersuri de simplificare reprezint? o preocupare permanent? la nivelul AFIR, cu scopul de a veni constant ?n sprijinul solicitan?ilor ?i beneficiarilor fondurilor europene gestionate de c?tre AFIR", spune agen?ia.40% din PAC, sprijin pentru obiectivele climatice ?REDAC?IA FIR 6 MARTIE 2020 Eurodeputa?ii insist? pentru un buget UE solid pentru 2021-2027, care s? fac? fa?? provoc?rilor ?i s? r?spund? a?tept?rilor europenilor. Uniunea sprijin? fermieri, ora?e, regiuni, studen?i, cercet?tori, companii ?i ONG-uri din ?ntreaga Europ?, transmite Parlamentul European.Actualul buget UE pe termen lung se ?ncheie?la?31 decembrie 2020. Statele membre, reunite ?n cadrul Consiliului?European, nu au convenit ?nc? asupra unei?pozi?ii privind nivelul contribu?iei ?i, implicit, asupra programelor de cheltuieli, prin urmare negocierile ?ntre institu?iile europene?nu pot ?ncepe. Dup? summit-ul UE din 20-21 februarie?a.c., care a fost dedicat bugetului UE pe termen lung, pre?edintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus c? Parlamentul este dezam?git de e?ecul Consiliului European. ?Europa se confrunt? cu provoc?ri f?r? precedent, precum schimb?rile climatice, digitalizarea ?i noua ordine geopolitic?.?(…)?Reducerea ambi?iilor noastre nu poate avea dec?t un impact negativ asupra anilor de progres ?i inovare”, a spus pre?edintele Sassoli, citat??n comunicarea Parlamentului European. Decizia final? privind bugetul UE pe termen lung este luat? de Consiliu, pe baza rezultatului negocierilor, dar are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra ?n vigoare.PAC, mai orientat? c?tre ac?iunile climaticePolitica?Agricol??Comun? (PAC)?este parte a bugetului pentru?urm?torii??apte ani??i se va supune preocup?rilor legate de mediu. 40% din?PAC?ar trebui s? contribuie la ac?iunea climatic?,?conform propunerii Comisiei Europene. De asemenea, 30% din fondul pentru pescuit maritim ar trebui s? sprijine obiectivele climatice.Fermierii ?i ceilal?i actori din industria alimentar? a?teapt? strategia Comisiei Europene ?De la ferm? la furculi??”?(Farm to Fork), parte a Acordului Verde, care urm?re?te: accesul europenilor la alimente durabile; abordarea politicilor ?in?nd cont de schimb?rile climatice; protejarea mediului ?nconjur?tor; p?strarea biodiversit??ii; dezvoltarea fermelor organice. De asemenea, Comisia ?i-a fixat printre obiective o mai bun? informare a cet??enilor ?n privin?a alimentelor, stimularea consumului de alimente s?n?toase ?i reducerea risipei alimentare. O serie de propuneri de modific?ri ale legisla?iei UE din partea Comisiei sunt previzibile?pentru a face posibil? implementarea Acordul Verde ?n spa?iul isia European?, despre Planurile Na?ionale StrategicePlanurile?na?ionale?strategice pentru agricultur? ar trebui s? reflecte pe deplin ambi?ia Acordului Verde European ?i a Strategiei??De la ferm? la furculi??”,?subliniaz? Comisia European?. ?Asigura?i-v? c? tranzi?ia este corect? pentru toat? lumea?din?sectorul agricol ?i maritim european”, este ?ndemnul Comisiei Europene. ?Reduce?i semnificativ dependen?a, riscul ?i utilizarea pesticidelor?chimice, precum ?i ?ngr???mintele, antibioticele, prin dezvoltarea tehnicilor inovatoare ?n domeniul pescuitului ?i ?n agricultur?, ?n vederea protej?rii recoltelor de d?un?tori ?i boli”, mai noteaz? Comisia.?n mod tradi?ional, o mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost alocat agriculturii ?i sus?inerii regiunilor mai s?race, informeaz? Parlamentul European (PE). De?i acestea r?m?n esen?iale, Parlamentul vizeaz? ?i ac?iuni pentru dezvoltarea altor domenii, precum: schimb?rile climatice, migra?ia, securitatea ?i ap?rarea, locurile de munc?, m?suri de sprijin pentru genera?iile tinere, cercetarea, pentru care este nevoie de un buget mai consistent.Rezultatele unui sondaj efectuat printre cet??enii europeni arat? ce a?teapt? oamenii de la bugetul UE. Concluziile eurobarometrului arat? c? exist? diferen?e ?ntre ceea ce vor europenii de la UE ?i percep?ia lor fa?? de modul ?n care se raporteaz?, ?n prezent, UE la aceste priorit??i. Astfel,?48% dintre responden?i au declarat c? cea mai mare parte a bugetului UE ar trebui s? fie cheltuit? pentru ocuparea for?ei de munc? ?i afaceri sociale, iar 41% cred c? banii europeni?ar trebui s? fie cheltui?i pentru politica climatic? ?i de mediu.?Doar 16 % au spus c?, ?n prezent, cea mai mare parte a bugetului UE este cheltuit? pentru ocuparea for?ei de munc? ?i politica social???i numai?17% au declarat c? cea mai mare parte a bugetului este cheltuit? pentru politica climatic? ?i de mediu.?38% dintre responden?i cred c? educa?ia, formarea, cultura ?i media ar trebui s? fie proritare ?n politicile UE ?i doar 12% cred c? aceste domenii sunt prioritare ?n prezent. Totodat?, 27% cred c? cercetarea ?tiin?ific? ?i inovarea sunt esen?iale, ?n timp ce doar 13% consider? c? aceste domenii conteaz? ?n politicile UE ?n prezent.Pentru implementarea politicilor considerate dezirabile de c?tre politicienii europeni, eurodeputa?ii au propus un buget care s? reprezinte 1,3% din Venitul Na?ional Brut al?UE ?i au insistat asupra faptului c? bugetul nu ar trebui s? depind? fundamental de contribu?iile directe ale statelor membre, solicit?nd noi resurse, proprii, care ar putea veni din taxarea de?eurilor din plastic sau ar putea fi venituri din schema de comercializare a cotelor de emisii sau o nou? tax? pentru marile companii digitale. Deputa?ii au spus ?ntr-o rezolu?ie din octombrie 2019 c?, f?r? un acord privind reforma sistemului de resurse proprii al UE, Parlamentul nu ??i va da acordul pentru urm?torul buget pe termen lung.Contribu?ia Rom?niei la bugetul UE –?0,34 euro/persoan?/zi. Beneficiile – 2,33 euro/persoan?/ziDeocamdat?, statele membre sunt ?n impas ?n privin?a contribu?iei la bugetul UE. Sunt state care vor o contribu?ie mai mare pentru a sus?ine politicile UE ?i altele care vor s? participe la bugetul comun cu cote mai isia European? a calculat costurile statelor membre la formarea bugetului UE pe termen lung ?i beneficiile de pe urma pie?ei unice. Astfel, ?n medie, unui cet??ean european ?i revine o contribu?ie la bugetul UE de 0,80 euro/zi, dar beneficiile sunt evaluate de Comisie la 5,67 euro, ?n medie, pe persoan?, pe zi. ?n cazul Rom?niei, contribu?ia na?ional? la bugetul UE este de 0,34 euro/persoan?/zi, iar beneficiile sunt evaluate la 2,33 euro/persoan?/zi.Cota din bugetul Uniunii Europene alocat? cheltuielilor cu agricultura este ?n continu? diminuare de mai mul?i ani. La ?nceputul anilor 1980, PAC reprezenta 66% din bugetul Uniunii, iar ?n exerci?iul bugetar 2014-2020 cheltuielile aferente acestei politici au fost proiectate s? reprezinte 37,8%. ?n termeni reali,??ns?, au r?mas stabile ?ncep?nd cu anul 1992 (excep?ie au f?cut anii 1996 ?i 1997, din cauza crizei ?vacii nebune” ?i a ader?rii a trei noi state membre). Costul bugetar al PAC raportat la venitul na?ional brut (VNB) al Uniunii a sc?zut de la 0,54%, ?n 1990, la 0,34%, procentaj prev?zut pentru anul 2020.Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia European? a propus ini?ial o diminuare cu 5% a fondurilor pentru PAC (?i o mai mare flexibilitate ?n utilizarea fondurilor), din cauza reducerii contribu?iilor ca urmare a ie?irii Marii Britanii din UE (Rom?niei i-ar reveni o cre?tere moderat? a pl??ilor directe cu 0,5% – 0,6%, dar o reducere cu 15 – 16% a sprijinului pentru dezvoltare rural?), ?ns? o decizie final? se va lua dup? adoptarea unei pozi?ii comune a statelor membre privind nivelul aloc?rilor la bugetul Uniunii. Pachetul PAC este format din trei surse principale: pl??ile directe c?tre fermieri ?i cheltuielile legate de pia??, a?a-numitul pilon I, ?i sprijinul pentru dezvoltare rural?, cel de-al doilea pilon al PAC. C?t de mare va fi compromisul la nivelul Uniunii Europene, cine va ceda cel mai mult (statele care se opun unor contribu?ii mai mari sau cele care vor un buget mai consistent pentru a nu fi afectate politicile tradi?ionale, agricole ?i de coeziune) r?m?ne de v?zut, dar, indiferent de rezultat, un lucru este cert: aloc?rile fondurilor europene vor fi mai ?verzi”. ALTELEAdrian Oros, ministrul agriculturii, ?n emisiunea Agro Jurnal, la Digi24: ?Toate programele care sunt ?n curs de derulare, inclusiv cele din bugetul na?ional, vor fi continuate” REDAC?IA FIR 9 MARTIE 2020Ministrul agriculturii Adrian Oros a prezentat, duminic?, ?n?emisiunea Agro Jurnal de la Digi24,?situa?ia programelor de sus?inere a produc?torilor rom?ni. Programul ?Tomata” continu?, dar cu un control mai riguros, pentru evitarea fraudelor ?i respectarea corect? a procedurilor, inclusiv cu o monitorizare mai atent? a substan?elor chimice utilizate pentru tratamentul tomatelor.Programul ?L?na” se reia, de asemenea, ?mbun?t??it pe baza experien?ei de p?n? acum care a ar?tat c? beneficiarii principali ai ajutorului financiar na?ional au fost intermediarii ?i mai pu?in produc?torii.Ajutoarele na?ionale tranzitorii se men?in ?n aceast? perioad?. Autorit??ile rom?ne ?mpreun? cu omologii lor din alte??apte?state europene ?ncearc? s? conving? Bruxelles-ul de necesitatea continu?rii acestei forme de sprijin inclusiv ?n perioada 2021-2027.?n privin?a pestei porcine africane ?i a demersurilor pentru eradicarea bolii, Adrian Oros a declarat, ?n emisiunea Agro Jurnal: ?Va trebui ca to?i s? respect?m regulile de biosecuritate”, dar a reiterat faptul c? nu se pune problema interdic?iei cre?terii porcilor ?n gospod?riile popula?iei ?i a considerat ?aberant” Ordinul de limitare a num?rului de suine, la maximum cinci, care pot fi crescute ?ntr-o gospod?rie.Programul de modernizare a infrastructurii principale de iriga?ii a fost prelungit p?n? ?n anul 2023. Pentru anul acesta au fost alocate ?n buget 232 de milioane de lei ?i, ?n paralel, continu? procesul de repara?ii ?i ?ntre?inere a infrastructurii secundare, bugetat ?i finan?at cu bani europeni. Sumele alocate pentru anul ?n curs se cifreaz? la 43 de milioane de euro.Tinerii fermieri sunt cu un pas mai aproape de a concesiona p?n? la?50?de hectare de teren de la Administra?ia Domeniilor Statului. Un proiect de Hot?r?re de Guvern, ?n acest sens, va fi pus ?n dezbatere public?.?Toate programele care sunt ?n curs de derulare, inclusiv cele din bugetul na?ional, vor fi continuate (…) le vom duce p?n? la sf?r?itul anului 2020, dup? care vom face o evaluare ?i vom vedea care este impactul socio-economic, le vom perfec?iona ?i le vom continua”, a spus ministrul agriculturii.Programul ?Tomata”Programul ?Tomata” este bugetat ?i va continua ?i ?n acest an, ?mbun?t??it, a spus ministrul agriculturii duminic?, ?n emisiunea Agro Jurnal de la Digi24. Cultivatorii de tomate, beneficiarii acestui program, vor trebui s? aib? un Registru de eviden?? a substan?elor folosite pentru tratamentul legumelor. Documentul are ca scop monitorizarea acestor substan?e pentru ?nl?turarea suspiciunii c? sunt utilizate ?n exces sau neconforme cu standardele privind calitatea din punctul de vedere al s?n?t??ii alimentare.De asemenea, controlul poten?ialilor beneficiari este mai riguros din partea Direc?iilor Agricole Jude?ene, iar prim?riile au responsabilitatea verific?rii ?i autentific?rii culturilor de tomate ale poten?ialilor beneficiari ai programului. O copie a Registrului Agricol se va depune ?n dosarul de finan?are, iar cre?terea r?spunderii prim?riei de pe a c?rei raz? teritorial? se afl? terenul care face obiectul programului ?Tomata” ar putea s? conduc? la evitarea ?nsu?irii banilor publici ?n mod fraudulos. Astfel, cazuri precum cele din jude?ul Olt, recent descoperite, ?n care exist? suspiciunea unei fraude de aproape 200.000 de euro, bani publici ob?inu?i prin uz de fals ?n documente publice ar putea fi evitate.Programul ?L?na”Analiza Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale asupra derul?rii programului?privind sus?inerea cresc?torilor de ovine pentru comercializarea l?nii?a ar?tat c? acesta nu vine ?n sprijinul fermierilor, ci al intermediarilor. A?a se explic? ?i nivelul redus de accesare a programului ?n anul 2019, a spus ministrul agriculturii ?n emisiunea citat?.?n plus, datele de balan?? comercial? la produsul l?n? arat? c?, anul trecut, au fost exportate aproape 8.000 de tone de l?n? ?n valoare de 3,1 milioane tone, o sum? mult mai mic? dec?t subven?ia acordat? de stat. ?Practic, de data aceasta am exportat banii rom?ne?ti”, a precizat Adrian Oros, ad?ug?nd c? singurii care au c??tigat au fost intermediarii, nu cresc?torii de animale, iar statul rom?n a pierdut. ?n acest an s-a impus o limit? pentru care se poate primi ajutor de minimis, respectiv 4 kilograme de l?n? pe oaie. Anul trecut, unii fermieri au raportat produc?ii ?i de 36 de kilograme de l?n? pe cap de oaie, evident false, pentru c? o cantitate rezonabil? este de p?n? la 4 kilograme de l?n? pe oaie.Ajutoarele na?ionale tranzitoriiAjutoarele na?ionale tranzitorii (ANT) continu? ?n acest an, pentru sectoarele vegetal ?i zootehnic, dar autorit??ile rom?ne negociaz? continuarea acestei forme de sprijin ?i ?n perioada 2021-2027 ?i sper? ca, ?mpreun? cu oficiali ai altor state europene care au acelea?i specificit??i ?i probleme ale agriculturii ?i industriei alimentare s? ob?in? de la Comisia European? confirmarea continu?rii acestui program. ?Am avut o ?nt?lnire ?n Polonia, suntem opt ??ri care dorim, ?n mare, acela?i lucru legat de ANT dar ?i de sprijinul cuplat, ?i am reu?it s? atragem al?turi de noi ?i Austria, ?n a?a fel ?nc?t s? milit?m ?mpreun? pentru a negocia aceste dou? m?suri de sprijin”, a spus ministrul agriculturii ?n emisiunea Agro Jurnal. Alte ??ri, precum cele nordice, se opun continu?rii acestor programe, ?ntruc?t priorit??ile lor sunt diferite.Reabilitarea infrastructurii principale de iriga?iiProgramul de reabilitare a sistemului na?ional al infrastructurii principale de iriga?ii exist? din anul 2015 ?i ar fi trebuit s? fie finalizat p?n? ?n anul 2020. Pentru c? lucr?rile sunt departe de a se fi terminat, programul a fost prelungit p?n? ?n anul 2023. Lucr?rile la infrastructura principal? se execut? acolo unde se desf??oar? activit??i de repara?ii ?i modernizare a infrastructurii secundare, un proiect derulat cu fonduri europene pe care fermierii le pot accesa.Ministrul agriculturii a precizat c? sunt jude?e unde lucr?rile au fost executate ?i infrastructura poate s? asigure irigarea terenurilor, dar sunt ?i altele, precum jude?ul Constan?a, unde lucr?ri pl?tite au r?mas neexecutate, unde banii au fost risipi?i pe modernizarea de sedii ANIF ?fictive”.Oros a subliniat, ?ns?, c? programul de reabilitare a sistemului de iriga?ii va continua cu siguran?? ?pentru c?, anul acesta, spun to?i speciali?tii, to?i fermierii va fi un an secetos”. ?Trebuie s? continu?m aceast? activitate, astfel ?nc?t to?i fermierii care au nevoie de ap? s? poat? beneficia de ea”, a mai spus ministrul agriculturii.Anul trecut, 1,4 milioane hectare au fost estimate c? ar putea fi udate utiliz?nd sistemele de iriga?i. Au fost ?ncheiate contracte pentru pentru 837.000 hectare ?i s-au udat, efectiv, 747.000 hectare. Suprafa?a de teren agricol ?n Rom?nia este estimat? la 9,7 milioane hectare. Pentru acest an, au fost bugetate 232 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii principale de iriga?ii.Bursa de Pe?teBursa de Pe?te trebuie s? func?ioneze, a spus ministrul agriculturii. Ar fi trebuit s? avem 60 de pie?e volante,?dar?nu s-au realizat, ?i dou? centre de colectate care nici acestea nu s-au f?cut. Cota de pescuit a Rom?niei este de ?apte ori mai mic? dec?t cea a Bulgariei, ?ceea ce este chiar ru?inos”, a precizat Oros. ?Avem, 30.000 de hectare de teren sub luciul de ap? care, nefiind ?ntabulate, nu produc nici redeven?e pentru statul rom?n, de la cei care le folosesc, dar, ?n acela?i timp, nici agen?ii economici care de?in activele ?i au luciul de ap? nu pot s? aplice pe proiectele europene, pentru c? nu au un contract de concesionare, iar aceast? situa?ie dureaz? cam de zece ani”, a mai spus Oros.?n fiecare an, cota de pescuit repartizat? Rom?niei este din ce ?n ce mai mic?. Emisiunea?Agro Jurnal poate fi urm?rit? integral?aici.Strategii regionale de promovare a produselor agroalimentare romanesti 08 Martie 2020 In cadrul targului de produse agroalimentare romanesti din zona Clujului, conducerea MADR a organizat o masa rotunda cu tema ”Strategii regionale de promovare a produselor agroalimentare romanesti in vederea pastrarii identitatii si traditiei nationale, a practicilor mestesugaresti, culinare si agricole”, la care au participat reprezentanti ai Consiliilor judetene, ai mediului asociativ, federatii si patronate.Cu acest prilej, ministrul a evidentiat importanta promovarii in randul tinerilor a consumului de produse romanesti prin intermediul educatiei, atat in scoli cat si in familie. Astfel, cu ajutorul unei educatii timpurii, consumul de produse romanesti ar putea creste. Directorul Asociatiei Produs de Cluj, Ramona Moldovan si-a prezentat exemplul de bune practici in ceea ce priveste organizarea unor astfel de evenimente, tinand cont de experienta indelungata pe care Asociatia o are. In prezent sunt inregistrate in Registrul National al Produselor Traditionale 732 de produse traditionale, 156 de produse sunt atestate conform unor retete consacrate romanesti, iar 488 de produse au primit dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative produs montan. Romania are inregistrate la Comisia Europeana si recunoscute pe scheme de calitate europene 7 produse:Magiun de prune Topoloveni – IGP (Indicatie Geografica Protejata)Salam de Sibiu – IGP (Indicatie Geografica Protejata)Telemea de Ibanesti?–?DOP (Denumire de Origine Protejata)Novac afumat din Tara Barsei – IGP (Indicatie Geografica Protejata)Scrumbie de Dunare afumata – IGP (Indicatie Geografica Protejata)Carnati de Plescoi?–?IGP (Indicatie Geografica Protejata)Telemea de Sibiu?–?IGP (Indicatie Geografica Protejata)De asemenea, se afla in opozitie europeana din data de 16.01.2020 documentatia la produsul Cascaval de Saveni - IGP (Indicatie Geografica Protejata). Perioada de opozitie europeana este de trei luni. Daca nu se primeste nici o declaratie de opozitie, produsul se va inregistra si se va publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.In cadrul procedurii de inregistrare se afla in analiza la Comisia Europeana documentatiile pentru inca 3 produse:Salata cu icre de stiuca de Tulcea?–?IGP (Indicatie Geografica Protejata)Salata traditionala cu icre de crap?–?STG (Specialitate Traditionala Garantata)Placinta dobrogeana – IGP (Indicatie Geografica Protejata)Reamintim ca manifestarea gazduita de MADR a fost organizata in parteneriat cu Consiliul Judetean Cluj, prin intermediul brandului ”Produs de Cluj”, fiind prima dintr-o serie de astfel de actiuni ce urmaresc promovarea traditiilor locale din diferite regiuni ale Romaniei.”In noiembrie, cand am deschis ciclul acesta de evenimente pentru promovarea produselor traditionale romanesti am declarat ca, pe langa politicile elaborate de MADR pentru sustinerea produselor agroalimentare romanesti, a produselor traditionale, este necesar ca si autoritatile publice locale sau judetene sa faca eforturi in acest sens, pentru a-si promova brandurile, obiceiurile si mestesugurile locale, produsele si retetele traditionale din zona respectiva, ceea ce fac cei de la Cluj si multe alte Consilii Judetene sau asociatii regionale de produse traditionale. Ei au o istorie veche, de peste zece ani, sunt prezenti peste tot, la targuri nationale si internationale. De aceea i-am invitat impreuna cu colegii mei sa deschisa aceasta serie de actiuni de promovare a produselor traditionale romanesti din fiecare regiune, pentru ca in urmatoarele luni si alte regiuni, Consilii judetene si branduri regionale sa fie prezente in curtea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.”?a declarat Ministrul Nechita Adrian Oros.?MADR???Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: ”Volumul garan?iilor acordate de FGCR a ?nregistrat deja o cre?tere de peste 68% ?n primele dou? luni din 2020” agrointeligenta.ro - 6 martie 2020 Agricultura Rom?niei, aflat? ?n plin? dezvoltare, are nevoie de finan?are pentru a se putea ridica la standardele europene. La finele anului trecut am avut ocazia s? inform?m fermierii despre oportunit??ile oferite lor de c?tre Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Am aflat c?, ?n anul 2019, valoarea garan?iilor oferite de FGCR manifest? un trend ascendent, aceasta ?nsemn?nd c? ?n agricultur? au fost investite sume importante. ?n decembrie 2019, Alina Mihaela Toma, Director General FGCR, era ?ncrez?toare ?n poten?ialul pie?ei de agro business ?i implicit ?n posibilit??ile de men?inere a tendin?ei de cre?tere a volumului de garan?ii. A?adar, ne-am g?ndit s? purcedem la un nou dialog, unul ?n care s? ne edific?m asupra c?torva aspecte importante, zicem noi, pentru buna informare a dumneavoastr?. Doamn? Alina Mihaela Toma, la finalul anului trecut avea?i a?tept?ri optimiste privind evolu?ia garan?iilor FGCR. Dup? cele dou? luni scurse din acest an, v? men?ine?i afirma?iile?Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: S? ?n?eleg c? fermierii sunt interesa?i ?i vor s? se asigure c? ne-am f?cut temele… Sunt bucuroas? s? v? pot spune c? prognoza indicatorilor asuma?i s-a confirmat. Transparen?a institu?ional? a FGCR este de notorietate, iar activitatea echipei noastre este cuantificabl? matematic prin parametrii de performan?? care pot fi, de asemenea, verifica?i. Punctual, ?n primele dou? luni ale acestui an am avut o cre?tere a valorii garan?iilor acordate cu peste 68% raportat la accea?i perioad? a anului anterior, a valorii creditelor garantate cu peste 78%, iar num?rul garan?iilor nou acordate aproape s-a dublat.Aceast? cre?tere este cu at?t mai important? cu c?t s-a structurat pe factorul esen?ial pentru dezvoltarea agriculturii: investi?ia. Concret, la acest indicator, s-a ?nregistrat o cre?tere de peste 100% fa?? de perioada similar? a anului trecut. De altfel, nu este singurul parametru la care s-au ?nregistrat cre?teri. Nu vreau s? v? plictisesc. ?n total, volumul garan?iilor acordate de FGCR ?n anul 2020 a ?nregistrat o cre?tere de peste 68%, lu?nd ca etalon perioada cuprins? ?ntre 01.01 ?i 29.02. Aceast? cre?tere se datoreaz? at?t facilit??ilor create la nivelul FGCR (sc?derea important? a comisionului de garantare, ?mbun?t??irea fluxului de lucru, mic?orarea timpului de r?spuns), c?t ?i cre?terii interesului institu?iilor financiar bancare pentru creditarea agriculturii.Pentru c? tot veni vorba….La finalul anului trecut a?i informat fermierii rom?ni despre o nou? oportunitate oferit? de Fondul de Garantare a Creditului Rural, ”Garan?ia pentru credite mici”. Ast?zi, dac? eu a? dori s? beneficiez de o astfel de garan?ie, c?ror b?nci m? pot adresa?Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Echipa FGCR a lucrat contracronometru pentru a finaliza semnarea conven?iilor de lucru cu toate b?ncile partenere. M-au bucurat deschiderea ?i interesul manifestat de acestea. Este doar o chestiune de timp semnarea conven?iilor de lucru cu toate aceste b?nci. ?n acest moment, r?spunz?ndu-v? astfel ?i la ?ntrebare, fermierii au posibilitatea s? beneficieze de un credit de valoare mic? (500 mii lei), garantat de c?tre noi, adres?ndu-se urm?toarelor institu?ii finan?atoare: BRD Group Societe General, Patria Bank ?i First Bank parteneri care ?i-au demonstrat apetitul pentru finan?area fermierilor. Av?nd ?n vedere colaborarea fructuoas? pe care am avut-o cu aceste b?nci de prestigiu sunt convins? c? solicit?rile fermierilor vor fi solu?ionate ?n cel mai scurt timp. P?n? la sf?r?itul lunii vom semna ?i cu alte institu?ii finan?atoare, fiind in stadiul de negociere final? ?i semnare cu CEC Bank ?i Banca Transilvania.Care sunt principalele caracteristici si beneficii ale mecanismului de garantare a creditelor de valori reduse pentru fermieri?Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: Principalele caracteristici ale mecanismului de garantare a creditelor de valori reduse, comparativ cu celelalte produse de garantare, sunt urm?toarele:– Se acord? pentru credite non revolving noi cu valoarea maxim? de 500.000 lei,– Valoarea maxim? a garan?iei pe beneficiar este de 400.000 lei,o Destina?ia creditului o reprezint?:* finan?area activit??ii curente ?n domeniul agricol ?i/sau piscicol (cu excep?ia activit??ilor de comer?);* realizarea investi?iilor ?n domeniul agricol ?i/sau al acvaculturii f?r? finan?are din PNDR 2014-2020 ?i POPAM 2014-2020 (inclusiv ma?ini ?i utilaje agricole, etc. care nu sunt noi, cu excep?ia achizi?iei de teren cu destina?ie agricol?);* credit mixt (orice combina?ie ?ntre cele de mai sus)– Expunerea maxim? cumulat? pe beneficiar din garan?ii acordate pentru credite cu valoare redus? este de 400.000 lei.– Creditele vor fi garantate cu cel pu?in un contract de fideiusiune ?ncheiat cu ?mprumutatul persoan? fizic? sau cu una dintre persoanele fizice, av?nd calitatea de ac?ionar/asociat/administrator/reprezentant legal al beneficiarului, ?n func?ie de tipul entit??ii juridice ?mprumutate ?i un contract de garan?ie imobiliar?/mobiliar?/personal?.– Gradul de acoperire cu garan?ii colaterale a creditului garantat, la data aprob?rii creditului va fi mai mic de 100 % din creditul ?i dob?nda aferent? primului an de garantare.Cele mai importante beneficii pe care le aduce mecanismul de garantare a creditelor de valori reduse, sunt:– Timpul de aprobare a garan?iei este redus, ca urmare a simplific?rii procedurilor de lucru, analiza ?i aprobarea se efectueaz? ?i ?n aceea?i zi, ?n cazul ?n care documenta?ia transmis? de institu?ia finan?atoare este complet?.– Comisionul practicat este un comision unic, sc?zut, ?n compara?ie cu nivelul de comision care s-ar acorda pe baz? de evaluare a bonit??ii ?mprumuta?ilor– Gradul de acoperire cu garan?ii este mai mic de 100% si structura de garan?ii este adaptat? specificului si posibilit??ilor fermierilor, respectiv, pot fi acceptate doar garan?iile personale ale beneficiarilor ?mprumutului/ unei persoane ter?e, ?n lipsa identific?rii altor garan?ii imobiliare/mobiliare.Ce mesaj dori?i s? transmite?i fermierilor?Alina Mihaela Toma, Director General FGCR: S? le mul?umesc, ?n primul r?nd. Ei sunt cei care aduc plusvaloare, printr-o munc? sus?inut?, ambi?ie ?i pasiune. F?r? ei totul ar fi ?n zadar. Este chiar paradoxal cum, ?ntr-o lume ?n care mul?i obosesc mult prea repede, fermierul rom?n mai are ?nc? puterea de a func?iona ca un model demn de urmat. Sunt bucuroas? c? avem astfel de parteneri. ?i asigur c? vom r?spunde prompt solicit?rilor adresate ?i c? suntem foarte preocupa?i s? constituim, pentru ei, Bucure?tenii tr?iesc la fel de bine ca locuitorii din Var?ovia ?i mult mai bine ca cei din Budapesta. Dar abia aici se vede diferen?a uria?? dintre veniturile Capitalei ?i restul Rom?niei Miruna Diaconu 09.03.2020, Cel mai mare procent al PIB-ului per capita al regiunii-capital? raportat la PIB-ul mediu al ??rii ?l are capitala Ungariei, Budapesta, unde PIB per capita este de 32.500 euro, iar la nivelul ??rii veniturile PIB pe cap de locuitor sunt de 21.500 euro.Veniturile PIB per capita calculat ?n func?ie de puterea de cump?rare (PPS) ?n Bucure?ti reprezint? aproape 144% din PIB-ul mediu al ??rii, cu doar un punct procentual sub Var?ovia ?i aproape la egalitate cu Bratislava (Slovacia).Peste tot ?n lume metropolele atrag ca un magnet ?i capitalul ?i for?a de munc? calificat?, prin urmare veniturile lor sunt mult peste medie. ?n ?regiunile-capitale din estul Europei, veniturile sunt mai mari cu 50% fa?? de celelalte regiuni ale ??rilor.PIB-ul Bucure?tiului a crescut de patru ori ?n ultimii 15 ani, PIB pe cap de locuitor s-a triplat, ?ns? acum ?ncepe s? piard? din vitez? ?R?zvan Botea 13.01.2020, Economia municipiului Bucure?ti a crescut ?n termen nominali de patru ori fa?? de anul 2005, iar ?n aceea?i vreme PIB per capita s-a triplat. Astfel, de la un PIB de 62,7 mld. lei ?n 2005, ?n 2019 PIB-ul estimat a fost de 248 mld. lei, circa un sfert din economia rom?neasc?. Datele de la Prognoz? ?i Statistic? arat? c?, ?n afar? de perioada crizei, PIB-ul Bucure?tiului a crescut la un ritm uneori dublu fa?? de media na?ional?. ?Aceast? cre?tere economic? este o consecin?? a investi?iilor str?ine, a unei dinamici antreprenoriale f?r? precedent, dar ?i a concentr?rii unei p?r?i semnificative din companiile rom?ne?ti ?n zona Bucure?ti - Ilfov. Pe ansamblu, astfel de fenomene se ?nt?lnesc ?i ?n capitale ale unor ??ri cu economia mult mai dezvoltat? dec?t a Rom?niei, a?a cum este regiunea parizian? ?n Fran?a, de exemplu“, a comentat pentru ZF Florin Luca, analist economic.?n ultimii trei ani ?ns?, Bucure?tiul a crescut la un ritm mai lent dec?t media na?ional?. Explica?ia vine din faptul c? dezvoltarea economic? a Bucure?tiului a atins un nivel de maturitate ?i a intrat ?ntr-un proces de decelerare, explic? pentru ZF economistul Gheorghe Zaman ?i spune c? un impuls puternic pentru dezvoltarea economic? a Bucure?tiului poate veni din adoptarea noilor tehnologii.?Intervin ?ns? elemente de impulsionare a cre?terii, mai ales dac? se au ?n vedere genera?ii tehnologice noi pe care ar trebui s? le adopt?m cu cea mai mare celeritate cu putin??. Adic? dac? noi vom vrea s? cre?tem repede, avem nevoie s? adopt?m robotizarea, automatizarea, digitalizarea, inteligen?a artificial?, platforme colaborative sau internet of things. Aici Bucure?tiul poate s? irup?. Bucure?tiul concentreaz? 70-80% din poten?ialul de cercetare al Rom?niei, ?ns? este nevoie de cercetare aplicat?“, a explicat pentru ZF prof. dr. Gheorghe Zaman, membru al Academiei Rom?ne ?i directorul Institutului de Economie Na?ional?.?n perioada premerg?toare crizei economia bucure?tean? a crescut la ritmuri duble fa?? de media na?ional? ?n unii ani. Gheorghe Zaman mai spune c? la aceast? cre?tere, pe l?ng? al?i factori, ?i-au adus aportul ?i oscila?ia cursului de schimb ?i sectorul serviciilor.?Aceast? cre?tere nominal? semnificativ? a fost datorat? ?i unor factori care ?in de oscila?ia cursului de schimb ?i acest lucru ?i-a pus amprenta. ?n plus, ?i ?n celelalte ??ri membre ale UE au existat salturi economice serioase. La aceast? cre?tere ?i-a adus aportul sectorul ter?iar. Bucure?ti, fiind capital?, are o pondere foarte mare a serviciilor, fiind ?i o mare aglomerare, dar fiind ?i centrul politic ?i economic al Rom?niei a influen?at foarte mult zona de servicii.“Cu toate acestea, ?n 2009, c?nd s-au resim?it din plin efectele crizei, PIB-ul Bucure?tiului a intrat ?ntr-un declin mai puternic dec?t PIB-ul na?ional: -11,7%, fa?? de sc?derea economic? a Rom?niei de 7%. Gheorghe Zaman spune c? ?i revenirea Bucure?tiului la nivelul de PIB per capita dinainte de criz? a fost mai greoaie dec?t a altor ora?e mai mici.?Bucure?tiul, fiind un ora? at?t de mare, ?i-a revenit mai greu din criz? ?n sensul c? are o capacitate de refacere destul de ?nceat?, ?n timp ce ?n alte ??ri unele ora?e ?n al doilea an deja au ajuns la un nivel al PIB per capita la nivel antecriz?. Toate ora?ele mai mari au avut o vitez? de recuperare a declinului economic datorat crizei mai mic? dec?t ora?ele mici.“Grafic ZF : Evolu?ia salariului minim, a salariului mediu ?i a salariului mediu net din comer? ?n ultimii zece an .ULTIMA ORA! Reguli DSVSA de prevenire a coronavirus pentru unitatile de alimentatie publica In?mart. 9, 2020Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor a publicat ast?zi, o serie de obliga?ii ce trebuiesc respectate de totalitatea unit??ilor de alimenta?ie public?.DSVSA Ia?i spune c? numai operatorii autoriza?i/?nregistra?i sanitar veterinar pot desf??ura aceste activit??i de livrare prin comanda on line a produselor alimentare, iar pe documentul de ?nregistrare la punct VII.3 va fi ?nscris? aceasta men?iune ?n dreptul rubricii” valorificare prin comanda pe internet″.O alt? obliga?ie ar fi ca unitatea ?n care se ob?in alimentele trebuie s? aib? implementate proceduri proprii de autocontrol pe baza c?rora s? poat? garanta siguran?a alimentelor iar alimentele ob?inute, transportate, livrate ?i comercializate s? nu prezinte risc pentru s?n?tatea public?.Cei de la DSVSA mai spun c? produsele alimentare livrate pe baz? de comand? c?tre consumatorul final, trebuie s? fie etichetate cuprinz?nd informa?iile ce prezint? interes pentru consumatorul final, ?n conformitate cu prevederile Reg CE 1169/2011.Etichetarea, ?n schimb, va avea ?nscris (conf. Ord. 111, art 22, alin. 1) ?ntr-un mod lizibil, un dreptunghi care con?ine, ?PRODUS ?N UNITATE DE TIP……” unde se completeaz? tipul activit??ii (restaurant, cantin?, fast food, pizzerie) urmat de literele ?VA”,indicativul jude?ului ?S ?i num?rul de ?nregistrare sanitar? veterinar? al unit??ii.Produsele alimentare/m?nc?rurile gatite trebuie s? fie astfel preambalate ?nc?t pe ?ntreaga perioad? de transport ?i livrare ambalajele s? nu permit? contaminarea, v?rsarea , scurgerea, precum ?i deschiderea accidental? a acestora;?nainte de predarea produselor alimentare ?mpachetate c?tre reprezentantul serviciului de livrare, unitatea de alimenta?ie public? va verifica ?i consemna ?ntr-un Registru (pe h?rtie sau electronic) numele persoanei care a preluat ?i livrat comanda, ?i alte informa?ii necesare pentru stabilirea trasabilit??ii:nr comanda, or?, perioada aproximativ? a livr?rii; ?nregistr?rile vor fi p?strate cel pu?in 2 ani de zille.Se vor verifica clauzele contractuale ?nscrise ?n contractele/acordurile de colaborare dintre unit??ile de alimenta?ie public? ?i ?i societ??ile comerciale care gestioneaz? platformele de tip Uber- va fi men?ionat ?n clauzele contractuale c? unitatea de alimenta?ie public? este responsabil? de respectarea condi?iilor de igien? la preparare, g?tire, ambalare, etichetare ?i p?n? ce acestea sunt preluate pentru a fi livrate.– societatea comercial? care gestioneaz? platformele electronice on line de tip Uber, rspectiv persoan? care preia ?i livreaz? alimentele pe baz? de comand? ?nregistrat? pe platforma electronic? sunt responsabile de respectarea condi?iilor de igien? pe ?ntreaga perioad? de transport a alimentelor p?n? la livrarea c?tre consumatorul final.– pentru unit??ile de alimenta?ie public? ?nregistrate sanitar veterinar la data curent?, se va emite o nou? autoriza?ie, DSVSA Iasi- prin BAITGAIE, va retrage documentul de ?nregistrare emis anterior, va elibera un nou document cu p?strarea num?rului de ?nregistrare acordat ini?ial, ?n care va fi completat? rubrica ″valorificare prin comanda pe internet″, f?r? perceperea tarifului de ?nregistrare.”, explic? cei de la DSVSA Ia?i.?nv???m?ntul agricol, prioritate ZERO pentru Agricultur?!Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR ?09 martie 2020 - V? ?ntreba?i poate DE CE ?nv???m?ntul preuniversitar agricol trebuie s? fie sau de ce nu este prioritate zero pentru agricultur?? R?spunsul e dureros de complex: lipsa for?ei de munc? mediu ?i ?nalt calificat?, evolu?iile tehnologice din acest domeniu ?i, cel mai important, siguran?a alimentar? a poporului rom?n.?ntr-un stat care respect? formarea profesional? ?n agricultur?, ?nv???m?ntul agricol are urm?torul parcurs:1. ?n perioada claselor I-VIII sunt identifica?i elevii care au o ?nclinare spre agricultur? iar ace?tia sunt dirija?i spre formele de ?nv???m?nt agricol post-gimnazial;2. ?n clasele IX-XII de tip liceal se pun bazele cuno?tin?elor din agricultur?;3. la universitate, absolven?ii liceelor agricole aprofundeaz? ?i ??i dezvolt? competen?ele agricole.Din p?cate, ?n ?ara noastr?, etapa de ”racolare” a elevilor pasiona?i de agricultur? a disp?rut sau dac? se mai realizeaz? sunt doar c?teva ?ncerc?ri timide. Liceele agricole ?ncearc? s? ??i popularizeze oferta educa?ional? la nivelul clasei a opta, dar se observ? c? nu cu prea mult succes. Pentru coordonarea elevilor c?tre acest tip de ?nv???m?nt, copiii trebuie s? aib? contact direct cu agricultura de la v?rste fragede pentru a cunoa?te cu adev?rat ce presupune aceast? meserie ?i dac? au voca?ie pentru acest domeniu.Agricultura, voca?ie pentru elevii din gimnaziuAm spus?voca?ie??i nu ?nt?mpl?tor, pentru c?, indiferent de gradul de tehnologizare, indiferent de ramura agricol? ?n care absolven?ii vor activa mai t?rziu, agricultura este o meserie care necesit? mult timp petrecut ?n ferm?, indiferent de condi?iile meteo. Acest lucru ?nseamn? sacrificii ?i mult? dragoste de meserie. Dac? nu ai aceast? voca?ie, nu vei reu?i s? faci fa?? cerin?elor din produc?ie.Pentru a ?ndeplini acest deziderat consider?m c? este necesar? introducerea ?n programa ?colar? a orelor de educa?ie agricol? pentru ciclul de ?nv???m?nt gimnazial. Profesorii de la aceste discipline ar trebui s?-i ?ndrume spre liceele agricole pe acei elevi care au ?nclina?ii reale.Liceul agricol sau ”dac? nu ?nve?i, ajungi la coada vacii”!Dac? la momentul Revolu?iei de la 1989 existau ?n Rom?nia aproximativ 250 de licee cu profil agricol, la momentul actual exist? pu?in peste 50 de licee, dar aten?ie care au preponderent (deci nu ?n totalitate) profil agricol. La liceele agricole situa?ia este pu?in mai complicat?... Noi, coordonatorii proiectului?”Sus?inem ?nv???m?ntul preuniversitar agricol”,?prin experien?a acumulat? pe parcursul primului an de proiect, am desprins urm?toarele concluzii ?i recomand?ri pentru revitalizarea acestor licee ?i putem structura pa?ii care trebuie f?cu?i pentru liceele agricole:1.?Sus?inerea liceelor agricole de c?tre Ministerul Agriculturii?- demers care a debutat ?n anul 2019.2.?Adaptarea programei ?colare, a manualelor de specialitate,?a num?rului de elevi ?i a specializ?rilor ?n func?ie de necesit??ile pie?ei muncii.3.?Modificarea sistemului de finan?are?(de la "per cap de elev", cum este ?n prezent).4.?Schimbarea percep?iei?c? la liceul agricol e?ti la ”coada vacii sau a sapei”.Sus?inerea liceelor agricole de c?tre Ministerul Agriculturii trebuie s? se concretizeze nu numai pe plan financiar, ci ?i pe plan educa?ional ?i nu numai. Trebuie bine g?ndit? modalitatea de adaptare a liceelor agricole la cerin?ele Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? ?i posibilitatea finan??rii prin PNDR, dar ?i direc?ionarea liceelor spre tendin?ele de dezvoltare a agriculturii pe plan mediu ?i lung, cu o g?ndire unitar? la nivel na?ional.De asemenea, orientarea programei ?colare trebuie ?n a?a fel g?ndit? ?nc?t s? duc? la apari?ia ?i/sau dezvoltarea, ?n viitor, a acelor ferme mici ?i mijlocii competitive din punct de vedere economic.Dac? absolventul de liceu dore?te mai mult, atunci poate s? opteze pentru sistemul universitar, unde i se deschid noi persepective de formare profesional?: ferma intensiv?, cercetarea, cariera didactic?. ?n perioada interbelic?, ?nv???m?ntul preuniversitar agricol era orientat ?n a?a fel ?nc?t absolventul de liceu s? se ?ntoarc? ?n vatra satului ?i s? aduc? un plus de ?tiin?? ?i eficien?? economic? ?n cadrul gospod?riei ??r?ne?ti ?i a fermelor de familie. ?ncep s? dispar? specializ?rile de agricultur? din licee!La momentul actual, ?n liceele agricole se ?nva?? meserie din manuale de specialitate din anii '80 ?i mai vechi, ceea ce nu este deloc ?n regul?. ?n Olanda, spre exemplu, ?ar? ?n care am vizitat c?teva licee de profil, ?nv??area se face preponderent dup? sistemul E-learning, cu tablete ?i internet la dispozi?ia elevilor, care sunt ?ncuraja?i spre practic? ?i realizarea de proiecte, f?r? s? se pun? accent, ca la noi, pe memorarea teoriei din manuale.De asemenea, liceul agricol nu poate ?nsemna pe termen mediu ?i lung doar ?nv???m?nt dual ?i profesional. ?n cadrul liceelor agricole trebuie s? existe ?i s? coexiste cele trei forme: ?nv???m?nt profesional, profesional dual ?i liceal, adaptate din punct de vedere al solicit?rilor de num?r de elevi ?i de specializ?ri ?n func?ie de pia?a muncii, pentru o perioad? de 10-20 de ani.Num?rul de elevi ?i specializ?rile nu trebuie s? influen?eze modificarea structurii liceului prin pierderea personalit??ii juridice, a finan??rii sau prin desfiin?area de posturi ?i catedre. Acest lucru presupune at?t modificarea sistemului de finan?are c?t ?i modul de g?ndire privind organizarea ?i a num?rul de elevi din aceste clase.?F?r? aceste modific?ri vom asista la dispari?ia liceelor agricole ?i la dispari?ia specializ?rilor de agricultur? din cadrul acestor licee, lucru care, din p?cate, se ?nt?mpl? deja!Introducerea calit??ii ?i a competitivit??ii elevului de la liceele agricole este obligatorie!??n perioada interbelic? o clas? de liceu avea, ?n medie, 20 de elevi din care finalizau zece, f?r? ca profesorul s? fie stresat c? r?m?ne f?r? slujb?. Un alt exemplu: ?n anul 1948, la Liceul agricol "Mihail Kog?lniceanu" din Miroslava, jude?ul Ia?i, ?n tot liceul, la toate formele de ?nv???m?nt existau pu?in peste o sut? de elevi, ?n condi?iile ?n care curtea ?colii este tot ca ?i acum iar suprafa?a de teren utilizat? era peste 200 de hectare. ?n prezent, dac? nu ai minim 300 de elevi la acest liceu, dispari ca ?coal? agricol? de sine st?t?toare!Dup? 30 de ani de demonizare a sistemului de ?nv???m?nt agricol,?prin care toat? societatea, dar ?i autorit??ile au tratat absolven?ii ?i liceele agricole ca pe un "co? de gunoi" al educa?iei, este dificil ca ?ntr-un an s? r?storni mun?ii. Acesta este motivul pentru care?to?i absolven?ii de licee agricole, to?i cei care sunt pasiona?i de agricultur? ?i care practic? agricultura s? duc? o politic? sus?inut? de promovare a ?nv???m?ntului preuniversitar agricol, s? explice c? aceast? meserie nobil? ?ntr-adev?r ”pune p?inea pe mas?” ?i c? f?r? formarea profesional? adecvat? noi to?i suntem condamna?i la foamete sau risc?m s? ne ?mboln?vim din cauza produselor agroalimentare care nu respect? un minim de calitate.?Dac? f?r? o hain? tr?ie?ti, f?r? o ma?in? mergi pe jos, f?r? m?ncare nu putem supravie?ui. ?i nu spunem un lucru mare, ci doar un adev?r care nu trebuie ignorat: Agricultura este siguran?a alimentar? a unui popor ?i trebuie s? fie inclus? ca vulnerabilitate la siguran?a na?ional? a Rom?niei!?nv???m?ntul universitar agricol, tot ?n chinurile facerii?i la universitate avem aceea?i problem? ca ?i la liceele agricole, cu privire la finan?area pe cap de student, c?reia i se mai adaug? o realitate dramatic?: liceele nu mai asigur? dec?t pu?in peste 20% din studen?ii facult??ilor de profil. V? ve?i ?ntreba poate de ce este aceasta o dram?? Simplu! Profesorii de la universit??ile agronomice, ?n loc s? se ocupe cu formarea unor profesioni?i califica?i au ajuns s? predea la nivel de liceu, pentru c? ace?ti noi studen?i, care nu vin de la liceele de profil, nu au cuno?tin?e medii despre meserie ?i tot ce nu au fost ?nv??a?i ?n patru ani de liceu trebuie s? ?nve?e la facultate.Concludent? este declara?ia doamnei Mihaela Ivancia de la Facultatea de Zootehnie a USAMV Ia?i care a precizat, la un eveniment organizat de Funda?ia Revistei FERMA la liceul din Miroslava:?"Nu exist? o corelare ?ntre nomenclatorul meseriilor ?i meseriile existente pe pia?a muncii. Precizez c? pentru meseria de zootehnist nu mai este necesar un nivel minim liceal iar de aici apar dou? probleme, ?n dou? ramuri din zootehnie: ?n sectorul avicol ?i suin gradul de automatizare ?i informatizare este maxim, de aici ?i necesitatea de a avea personal ?nalt calificat cu cel pu?in studii liceale iar al doilea lucru grav e c? s-a distrus pepiniera de viitori studen?i la Facultatea de zootehnie. A?adar, ajungi s? lucrezi cu studen?i care nu au nici m?car cuno?tin?e minime de zootehnie iar tu ca profesor, ?n loc s? treci la un nivel superior de predare trebuie s? ?ncepi cu baza, adic? exact cu ceea ce se ?nv??a ?nainte la liceu. ?i atunci, te mai ?ntrebi care e nivelul de preg?tire al celor care termin? zootehnia?!".?????n fapt, discut?m de crearea sau realizarea lan?ului:??nv???m?nt gimnazial - liceal agricol -universitar agricol,?lan? care a existat ?n perioada interbelic? ?i p?n? ?n anii 1990, dar care a disp?rut ?i depinde doar de noi dac? ne dorim s? avem adev?ra?i speciali?ti ?n agricultur?!Sus?inem ?NV???M?NTUL preuniversitar AGRICOL este un proiect ini?iat de Revista FERMA prin Funda?ia Revistei Ferma. Coordonatori: NICOLETA DRAGOMIR, redactor-sef Revista FERMA si Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE, specialist avicultura.Cu siguran?? una dintre marile probleme ale agriculturii zilelor noastre este lipsa for?ei de munc? specializat?. Indiferent c? vorbim despre mecanizatori, tehnicieni ?n industria agro-alimentar?, operatori ?n zootehnie, cererea de angaja?i tineri ?i instrui?i a companiilor din agricultur? ?i a fermierilor este ?n continu? cre?tere.Este binecunoscut faptul c?, o component? esen?ial? a agriculturii moderne este educarea, formarea profesional? a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar ?i pentru a aduce ?n exploata?iile familiilor sau ?n gospod?rii solu?ii sau alternative generatoare de profit.Detalii?AICILeonard Constantin STAFIENicoleta DRAGOMIR……………………….LEGISLATIV...azi, nimic. ...………………….INTERNEAtentie, se inchid portile! Coronavirusul loveste dur afacerile din agricultura In?mart. 8, 2020AGRARIA – T?rgul Interna?ional pentru Agricultur?, Industrie Alimentar? ?i Zootehnie, ce se desf??oar? anual la Cluj a devenit evenimentul agricol num?rul 1 al Transilvaniei.Din pacate, un anunt de ultima ora din partea organizatorilor, DLG InterMarketing S.R.L., ne aduce la cunostinta ca, din cauza restrictiilor impuse de raspandirea coronavirusului in Romania si a masurilor decise de autoritati, portile AGRARIA nu se vor deschide la data stabilita 2-5 aprilie, targul fiind amanat pentru alta data.Soarta este incerta si in privinta AGRIPLANTA, precum si a altor targuri si evenimente organizate in alte locuri sau de catre alti organizatori. Aceasta adevarata lovitura pentru bussinesul din agricultura se adauga restrictiilor din ultimul an privind prezenta animalelor la aceste evenimente, cauzate de Pesta Porcina Africana.S-a lansat EAST AGRO, conceptul ce ofer? fermierilor de la inputuri ?i servicii p?n? la preluarea ?i procesarea produc?iilor! Daniel Befu - 8 martie 2020 East Agro, cel mai nou concept de agribusiness din Rom?nia! ?n jur de 150 de fermieri din ?ntregul Ardeal, dar ?i din Banat, au participat la evenimentul ”?nv???m Agricultur?” organizat de Agroleg Varo ?i Grupul East ?n 6 martie 2020 la Hotelul Double Tree by Hilton din Sighi?oara. Organizatori au fost Florin Varo, reprezentantul companiilor de inputuri Agroleg Varo, East Agro Input SRL ?i East Grain SRL ?i Tama? Ga?par, reprezentantul grupului de companii East, active ?n domeniul tradingului de cereale.Elementul cheie a fost lansarea ?n comun de c?tre cele dou? grupuri de business, a conceptului ”East Agro”. E vorba de o abordare integrativ?, care ofer? fermierilor o gam? complet? de servicii, de la furnizarea de inputuri, inclusiv motorina necesar? campaniilor agricole, p?n? la preluarea produc?iilor ?n toamn? ?i procesarea acestora ?n cadrul unei unit??i FNC cu o capacitate de produc?ie de 220.000 t/an, a c?rei produc?ie va fi contractat? ?n cea mai mare parte c?tre ferma avicol? ”Puiul de Cr?ie?ti”. De men?ionat c? baza East Agro va fi una dintre cele mai mari din Rom?nia ?i cea mai modern? din Europa, urm?nd ca silozul de preluare a produc?iilor, s? fie conectat printr-o linie automatizat? de alimentare, cu unitatea FNC. Conferin?a s-a bucurat ?i de participarea unora dintre cei mai importan?i actori din domeniul inputurilor: Corteva, BASF, KWS, Syngenta, Arysta, ICL, Fert-Trade, UPL OpenAG ?i Agra Asigur?ri. Reprezentan?ii fiec?rei companii au avut interven?ii de natur? tehnic?, ?n care au prezentat ultimele inova?ii lansate pe pia??, precum ?i o serie de oferte promo?ionale pentru acest sezon agricol. Tototad?, fermierii prezen?i au avut ?ansa s? participe la o sesiune de discu?ii libere cu reprezentan?ii companiilor, ?n care s? afle r?spunsuri la problemele concrete cu care se confrunt? ?n exploata?ii.Speakerul vedet? al conferin?ei a fost dr. Adi Teban, coordonatorul cercet?rii din cadrul Corteva Rom?nia: ”Suntem aici ca s? r?spundem problemelor care de multe ori c? vreeaz? insomnii ?i suntem m?ndri s? spunem c? v? oferim cele mai bune solu?ii din lume, fiindc? suntem cel mai mare furnizor de inputuri din lume”. Acesta a captat aten?ia audien?ei prin explica?iile referitoare la mecanismele intime de ac?iune la nivel subcelular a moleculelor nou dezvoltate de grupul Corteva. Totodat? Teban a explicat cum experien?a combinat? a companiilor Dow, Pioneer ?i Dupont ?nsumeaz? 400 de ani de experien?? pu?i ?n slujba cercet?rii, ?n contextul ?n care 220 milioane dolari cost? doar dezvoltarea unei singure molecule ?i testarea ei timp de 6-8 ani ?nainte de lansarea pe pia??.Tomel Petrache, directorul de marketing al KWS a f?cut o prezentare a pericolelor, imprevizibilit??ii ?i provoc?rilor pe care le aduc schimb?rile climatice. ?n acest context, KWS ?i-a prezentat roadele unui concept de cercetare ini?iat ?n urm? cu 15 ani ?i botezat ”ameliorat ?n Rom?nia”. E vorba de o serie de hibrizi adapta?i la specificul climei din Rom?nia: KWS Karpatis, KWS Kashmir, KWS Don Juan, KWS Inteligens ?i KWS Correcto. Hibrizii ameliora?i de KWS ?n ?ara noastr? acoper? toate grupele de maturitate FAO, ?n special pe grupa 300-400. Hibrizii ”ameliora?i ?n Rom?nia” sunt exporta?i ?i ?n alte areale asem?n?toare, pe toate meridianele.Rodica Pop de la Syngenta a prezentat, printre altele de fungicidul Amistar Prime, de fungicidul inovator Elatus Era, de ierbicidele Axial One, Calaris Pro ?i mai proasp?tul Elumis, de insecticidul Karate Zeon ?i de regulatorul de cre?tere Moddus Evo.Remus Fatol, technical & registration managel al UPL OpenAG, a prezentat beneficiile tratamentului pentru semin?e Signal 300 ES, efectele fungicidelor Airone SC, Pyrus 400 SC ?i Spirox D, insecticidul Dimlin 48 SC, modul de ac?iune al adjuvantului Elastiq Ultra ?i al biostimulatorului Aminoplant.Costin Constantin Bratu, de la Fert-Trade, s-a focusat ?n interven?ia sa pe ?ngr???mintele CAN 27 (N 27%, MgO 4,1%), DASAMAG (N24% S10% MgO6%). ENSIN (N26%, S13%) ?i DASA 26/13 (N26% S13%).Directorul de v?nz?ri al ICL Rom?nia, Alexandru Dumitru, a prezentat istoricul companiei ?i o serie de produse inovative. Din paleta ICL s-a insistat pe promovarea NovAcid Polysulphate H2Flo ?i Agroleaf Liquid, ?ngr???m?nt foliar premium, ce ?nglobeaz? tehnologia unic? F3 SurfActive. ADAMA d? voce femeilor din agribusiness! agrointeligenta.ro - 8 martie 2020 Procentul femeilor care ??i fac loc ?n agribusiness cre?te considerabil. ?ntr-o industrie dominat? p?n? de cur?nd de b?rba?i, abilit??ile caracteristice femeilor, care ?in de inteligen?a emo?ional? ?i organizare, devin tot mai necesare. Dinamica industriilor se schimb? cu o vitez? extrem de mare la toate nivelurile, de la management la economie. Este ?i cazul agriculturii, segment care num?r?, ?n prezent, tot mai multe femei ?n pozi?ii de conducere. S? fii femeie ?n agribusiness nu este un lucru u?or, ?ns? nici imposibil, o dovedesc pove?tile a cinci femei care ??i dezvolt? cariera ?n ADAMA: Alexandra Neagu, Gabriela Vila, Claudia Co?oveanu, Alina Damaschin ?i Maria Kopczyk. ADAMA dezvolt? o viziune axat? pe ideea de a reu?i ?mpreun?, pe care a pus-o ?n practic? de-a lungul timpului printr-o bun? colaborare cu fermierii, partenerii de business, dar ?i cu angaja?ii s?i. De asemenea, ADAMA se num?r? printre pu?inele companii care au identificat ?i explorat poten?ialul de leadership al femeilor ?n agribusiness ?i a f?cut o tradi?ie din sus?inerea acestora.Agribusiness la feminin Totu?i, ascensiunea spre o pozi?ie de leadership depinde foarte mult de compania angajatoare. ?Femeile tinere pot avea o carier? ?n orice industrie ?n care se ofer? egalitate de ?anse, iar rezultatele bune apar atunci c?nd exist? dedicare, o g?ndire progresist? ?i un mentorat bun. Toate acestea se regasesc in filosofia Adama”, este de p?rere Claudia Co?oveanu, Marketing Manager Adama Romania & Republica Moldova. ?Femeile au fost prezente dintotdeauna in agricultura, in unele regiuni ale globului reprezentand inca ponderea principala in forta de munca bruta. Astazi suntem insa martorii tranzitiei de la femeia implicata in agricultura la femeia manager”, consider? Gabriela Vila, Director Comercial la ADAMA Romania. Alina Damaschin, Logistic Manager Adama Romania si Republica Moldova, consider? c? ?la ADAMA, femeile sunt ?ncurajate s? munceasc? ?n echip?, ?i s? se adapteze oric?rei situa?ii. De asemenea sunt motivate s? ??i dep??easc? limitele, acest lucru explicand fidelitatea echipei ?i dezvoltarea ?n timp.”Factori de decizieCe face, concret, ADAMA pentru doamnele ?i domni?oarele din echip?? ?Promoveaz? libertatea de exprimare, echilibrul ?i rezultatele” – Alexandra Neagu, Registration Manager Adama Romania si Republica Moldova, rezum? rela?ia companiei cu angajatele ?i angaja?ii s?i la corectitudine: ?De?i agricultura este un domeniu masculin, cred c? percep?ia asupra femeilor din agribusiness se schimb? de la ?decision takers” la ?decision makers”. ?C?nd vine vorba de promov?ri sau de func?ii de management, echitatea ?i impar?ialitatea predomin? la ADAMA. Ai nevoie doar de curaj pentru a face pasul c?tre o carier? pl?cut? ?i inovatoare, plin? de provoc?ri ?i satisfac?ii”, spune Maria Kopczyk, HR Manager Adama Romania & Polonia.Timpul a dovedit c? femeile sunt capabile s? conduc? o afacere cu succes ?i c? pot de?ine orice rol ?n cadrul unui business, independent de industrie. De aceea, la ADAMA sunt ?ncurajate s? ??i urmeze ?elul indiferent de c?t de greu pare a fi. Pot aspira la pozi?ii ?nalte, fiindc? dispun de resursele ?i abilit??ile necesare pentru a ocupa cu succes ?i responsabilitate un loc important ?n conducerea companiei. E loc pentru ?i mai multe femei ?n conducerea ADAMA. O spun femeile care au f?cut posibil succesul companiei p?n? ?n prezent, cele care au proiectat eficient echilibrul profesional ?i au anihilat “r?zboiul sexelor” ?n rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Gr?ul ?i rapi?a de la SCDA Caracal ies perfect din iarn? cu solu?iile de la NATUREVO! agrointeligenta.ro - 6 martie 2020 Vizite ?n c?mp, analiz? la ”firul ierbii”, consult?ri ?i solu?ii de cea mai bun? calitate, la un pre? corect ?i, foarte important, aplicate la timp! A?a arat? colaborarea dintre Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? de la Caracal ?i compania NATUREVO, o colaborare care continu? ?i ?n acest an pentru ca gr?ul, rapi?a ?i celelalte culturi din c?mpurile din Olt s? fie perfecte! La fel ca ?i ?n cazul fermierilor care aplic? solu?iile companiei, NATUREVO ?ine permanent leg?tura cu speciali?tii de la SCDA Caracal, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de s?m?n?? de p?ioase din Rom?nia. Iar cum de succesul culturii de gr?u de s?m?n?? depinde o mare parte din recoltele fermierilor din sudul ??rii, nu este de mirare c? fiecare tratament ?n c?mp este atent g?ndit ?i calculat. SCDA Caracal este o sta?iune recunoscut? at?t pentru performan?e, dar ?i pentru faptul c? reu?e?te mereu s? men?in? un echilibru bun al cheltuielilor, asigur?nd profitabilitatea sta?iunii ?i un pre? mic la s?m?n?? pentru fermierii parteneri.”Culturile arat? excep?ional din punct de vedere fitosanitar, fapt ce ne d? perspectiva unei produc?ii superioare ?i de calitate, gradul de ?nfr??ire este foarte bun”, a declarat directorul Sta?iunii de la Caracal, Marius C?t??in Bran. Chiar dac? gr?ul ?i rapi?a arat? bine ?n prezent, cercet?torii din jude?ul Olt au mereu ?n vedere m?suri menite s? protejeze culturile, iar riscul cel mai mare la acest moment ?l reprezint? alternan?a de temperaturi: ziua este foarte cald la amiaz?, seara ?i noaptea se face frig. ”Apare fenomenul de dezechilibru ?ntre partea superioar? ?i cea inferioar? a plantei generat de ferestrele cu alternan?e de temperatur? ceea ce presupune ca la primul tratament s? se ia m?suri pentru refacerea rapid? aparatului radicular ?i a echibrului cu partea aeriana. Directorul companiei Naturevo, domnul John Enoiu ne-a vizitat ?i ne-a propus ca ?i solu?ii pentru dezvoltarea sistemul radicular, Rootip Basic iar pentru echilibrarea general? stimulatorul de metabolism Kerafol ?i utilizarea fertilizan?ilor cu eliberare controlat?, ?n special cu protec?ie N Guard”, a explicat directorul SCDA Caracal.Despre colaboarea cu SCDA Caracal, fondatorul NATUREVO, John Enoiu subliniaz? c? se poate vorbi despre un studiu de caz. De ce? Pentru c? pe c?mpurile sta?iunii g?se?ti genetic? rom?neasc? de cea mai bun? calitate, iar prin aplicarea tehnologiilor NATUREVO, profitabilitatea este asigurat? la cel mai ?nalt nivel. ”Avem o colaborare foarte bun? cu Sta?iunea de la Caracal care reprezint? unul dintre cei mai mari produc?tori de s?m?n?? rom?neasc?. Speciali?tii din cadrul institu?iei sunt extrem de bine preg?ti?i ?i de implica?i ?i ne bucur? faptul c? produsele noastre ??i aduc aportul la tehnologia aplicat? cu profesionalism. De subliniat c? solu?iile din portofoliul NATUREVO sunt folosite la SCDA Caracal at?t pentru loturile demonstrative, c?t ?i ?n ferm?”, a declarat John Enoiu. Cu un gr?u ?i o rapi?? intrate ?n vegeta?ie, la SCDA Caracal lucr?rile de prim?var? sunt ?n toi. Primul tratament ?i fertilizarea sunt cele de care depinde, ?n mare parte, recolta din var?. Iar pentru produc?ii s?n?toase ?i profitabile, NATUREVO este partenerul de care are nevoie fiecare ferm?!Rom?nia, invadat? de carne din Ucraina. UE a dat und? verde importurilor de carne de pas?re din ?ara vecin?! agrointeligenta.ro - 8 martie 2020 Una cald?, una rece! Dup? ce ANSVSA a anun?at stingerea focarelor de grip? aviar? din jude?ul Maramure?, fermierii rom?ni nu au avut timp s? se bucure. Motivul? ?ncep?nd cu 7 martie, Uniunea European? a dat liber importurilor de carne de pas?re ?i produse de carne de pas?re din Ucraina. De precizat c? ?ara vecin? nu este obligat? s? respecte normele de bun?stare a p?s?rilor a?a cum se ?nt?mpl? ?n Rom?nia, iar o serie de medicamente care nu se aplic? p?s?rilor din fermele noastre sunt la ordinea zilei ?n Ucraina.Asocia?ia Cresc?torilor ?i Exportatorilor de Bovine, Ovine ?i Porcine din Rom?nia a anun?at s?p?tm?na aceasta c? din 7 martie, importurile de carne de pas?re ?i produse din carne de pas?re din Ucraina au primit und? verde ?n Uniunea European?, deci ?i ?n Rom?nia.”Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei stabile?te cerin?ele de certificare sanitar-veterinar? pentru importul ?n Uniune ?i tranzitul prin Uniune, inclusiv depozitarea ?n timpul tranzitului a c?rnii de pas?re ?i a produselor ob?inute din carne de pas?re.Autorit??ile veterinare din Ucraina au confirmat c?, ?n urma focarului din ianuarie 2020, au suspendat imediat eliberarea de certificate pentru transporturile de produse destinate importului ?n Uniune sau tranzitului”, arat? un comunicat ACEBOP.?n Rom?nia spre exemplu, ultimele cantit??i de carne, in jur de 80 de tone, au intrat in 17 ianuarie, restric?iile incep?nd din data de 18 ianuarie. ”Pe 4 martie 2020, serviciile Comisiei au publicat ?n Jurnalul Oficial ?Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/352 al Comisiei din 3 martie 2020, de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 – privind ?nscrierea Ucrainei ?n lista ??rilor ter?e, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite m?rfuri din pas?re pot fi importate ?i tranzitate prin Uniune ?n leg?tur? cu gripa aviar? extrem de patogen?”. Prezentul regulament intr? ?n vigoare ?n 7 martie ?i se aplic? direct ?n toate statele membre”, explic? ACEBOP.Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei stabile?te cerin?ele de certificare sanitar-veterinar? pentru importul ?n Uniune ?i tranzitul prin Uniune, inclusiv depozitarea ?n timpul tranzitului a c?rnii de pas?re ?i a produselor ob?inute din carne de pas?re. AGRARIA 2020: Edi?ia 26 a expozi?iei SE REPROGRAMEAZ? pentru o dat? ulterioar? HYPERLINK "mailto:redactia@revista-ferma.ro" Agroinfo?08 martie 2020 Covid-19: Declara?ie a DLG InterMarketing privind reprogramarea expozi?iei AGRARIA 2020Conform deciziei Guvernului Rom?niei (8 martie 2020, orele 12:00), prin care se interzic manifest?rile publice cu un numar de participan?i mai mare de 1.000 de persoane, organizatorul DLG InterMarketing anun?? reprogramarea expozi?iei AGRARIA, edi?ia 2020, pentru o dat? ce va fi comunicat? ulterior.Decizia Guvernului Rom?niei este valabil? p?n? la data de 31 martie, cu posibilitate de prelungire.DLG InterMarketing men?ine permanent contactul cu autorit??ile de s?n?tate public? ale Guvernului Rom?niei ?n ceea ce prive?te evolu?ia coronavirusului Covid-19, organizatorul ?i partenerii s?i continu?nd s? monitorizeze ?i s? evalueze ?ndeaproape situa?ia.S?n?tatea ?i siguran?a tuturor angaja?ilor, partenerilor, furnizorilor ?i vizitatorilor sunt prioritare pentru DLG InterMarketing, sub acest aspect fiind luate m?surile adecvate pentru a proteja c?t mai bine s?n?tatea participan?ilor la AGRARIA 2020.Pentru informa?ii suplimentare, v? rug?m s? contacta?i: Raluca Mare?, Director Expozi?ii DLG InterMarketing, R.Mares@; +40-21 317 12 25?n 2019, Agraria a ?nregistrat un num?r de peste 27.000 de vizitatori ?i mai mult de 300 de firme expozante din peste 12 ??ri, acoperind o gam? tematic? variat?: agricultur? (ma?ini ?i utilaje agricole, produc?ia vegetal?, nutri?ia plantelor, protec?ia plantelor, agricultur? ?i mediu, energii regenerabile etc), zootehnie, industrie alimentar? ?i ambalaje, horticultur?, management ?i consultan??, electronic? ?i mecanic?, prest?ri servicii ?n agricultur?, institu?ii publice ?i rma?ii suplimentare despre AGRARIA 2020 sunt disponibile online:?agraria-dlg.ro, Facebook/ Agraria sau pe canalul de Youtube al DLG InterMarketing.Ultima or?! Singurul jude? unde nu ajunsese pesta are acum primul focar confimat la un mistre?!agrointeligenta.ro - 8 martie 2020 14:16 Oficial – toat? ?ara este ?nro?it? de pesta porcin? african? dup? ce ce ?i ?n ultimul jude? care nu a avut niciun focar a fost depistat virusul la un mistre? g?sit mort. Prezen?a virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmat?, joi, de Laboratorul Central de Diagnostic, ?n probele trimise de la un mistre? mort, g?sit ?n apele r?ului Dorna, pe raza ora?ului Vatra Dornei din jude?ul Suceava.Pre?edintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, dr. Petrea Dulgheru, a declarat pentru Monitorul de Suceava c? printre m?surile care se vor lua se num?r? organizarea de v?n?tori intensive de mistre?i, pentru reducerea num?rului acestora; inventarierea ?i monitorizarea porcilor domestici din exploata?ii, prin examinare clinic?, de c?tre medicii veterinari; porcii domestici se ?in obligatoriu ?nchi?i ?i se instituie restric?ii privind circula?ia animalelor. ?Pe raza localit??ii nu se ucide nici un porc domestic”, a precizat medicul veterinar Petrea Dulgheru.Celelalte m?suri referitoare la biosecuritate vor fi anun?ate de Centrul Local pentru Combaterea Bolilor, coordonat de Institu?ia Prefectului.P?n? acum, jude?ul Suceava a fost singurul din Rom?nia f?r? pest? porcin? african?.Informa?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Gata cu falsurile! Legea laptelui va fi modificata In?mart. 9, 2020 Un proiect de lege pentru modificarea Legii Laptelui a fost depus ?n Senat. Ini?iatorii acestuia, spun c? se impun noi reglement?ri dat fiind faptul c? ?n ultima perioad? pia?a rom?neasc? a fost invadat? de produse lactate, care nu con?in lapte, dar despre care produc?torii sus?in contrariul, scrie?bihon.roActul normativ propus oblig? operatorii economici care desf??oar? activit??i ?n domeniul produc?iei, proces?rii ?i comercializ?rii laptelui ?i a produselor lactate destinate v?nz?rii c?tre consumatorul final s? poat? desf??ura aceste activit??i numai ?n baza ?nregistr?rii ?n Registrul Laptelui.Propunerea legislativ? reglementeaz? informa?iile obligatorii care trebuie inscrip?ionate pe eticheta laptelui de consum ?i a produselor lactate ?n conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 25 octombrie 2011. Norma care reglementeaz? obliga?ia ca orice operator economic care comercializeaz? produse sub denumire de lapte ?i produse lactate pe teritoriul Rom?niei, o poate face numai ?n baza ?nregistrarii produsului ?n Registrul Laptelui ?i a inscrip?ion?rii acestui num?r pe etichet?, este necesar? pentru a se asigura o corect? monitorizare a pie?ei laptelui.De asemenea, se ?nfiin?eaz? Registrul Laptelui ?n care operatorii economici trebuie s? se ?nscrie pentru a putea desf??ura activit??i ?n domeniul procesarii laptelui crud, produc?iei laptelui de consum ?i produselor lactate destinate comercializ?rii.De asemenea, la raioanele de lactate, vor exista locuri speciale unde se va vinde doar lapte ?i produse lactate care nu con?in produse vegetale.??n acela?i sens, se reglementeaz? c? fabricarea produselor lactate cu adaos de gr?simi vegetale s? se proceseze ?n partid? separat? fa?? de lapte ?i produse lactate. Totodat? produsele lactate cu adaos de gr?simi vegetale trebuie s? se comercializeze ?ntr-un spa?iu bine delimitate, cu aten?ionare explicit? c?tre cump?r?tor con?inutului acestor produse”, se mai arat? ?n noua lege. Cine va ?nc?lca aceste prevederi va fi sanc?ionat cu 50.000 de lei.Pret dublu pentru mieii de Paste! Care este pretul pentru un kilogram? In?mart. 9, 2020 Bucurie pentru cresc?torii de ovine! Pre?ul pentru un kilogram este aproape dublu fa?? de anul trecut. Dac? anul trecut kilogramul de miel ?n viu se vindea cu 9 lei, anul acesta dep??e?te valoarea de 16 lei. Cei care vor s? beneficieze de reduceri fac deja rezerv?ri pentru animalele ce vor fi sacrificate de s?rbatorile pascale.?Mai bine de o lun? jum?tate ?i desparte pe rom?ni p?n? la Pa?te, ?ns? ?n marile ferme din ?ar?, produc?torii au ?nceput deja s? fac? listele cu clien?ii care doresc miei ?n aprilie. Mieii care acum nu au mai mult de dou? s?pt?m?ni de la f?tare vor c?nt?ri ?n perioada Pa?telui ?n jur de 30 kg ?i se vor vinde cu 16 lei/ kg de carne in viu. Ceea ce ?nseamn? c? pentru un miel de s?rb?tori se va pl?ti circa 500 lei. ?ns?, persoanele care rezerv? mai devreme, se poate alege cu o reducere de pre?. Carnea de miel se poate congela cel mult pe o perioad? de 8 luni.?n aprilie se preconizeaz? c? mielul va ajunge la?16 lei/ kg ?n viu,?respectiv?25 lei cel sacrificat. Pentru v?nzarea animalelor ?ns?, fermierii ??i pun bazele ?n intermediarii care vin din Constan?a ?i v?nd marfa ?n export.?Prin urmare, luna martie este cea mai favorabil? perioad? pentru rezervarea mieilor, pentru c? ciobanii au timp s? creasc? animalele ?i le pot sacrifica chiar ?i cu o zi ?naintea Pa?telui, ca s? fie proaspete pentru client.?Potrivit Institutului National de Statistic?, Rom?nia este al patrulea mare cresc?tor de oi din Uniunea European?.?BY?LANTULALIMENTAR??2020-03-09??2 MINS READ Firma DLG InterMarketing organizatoare a t?rgului AGRARIA de pe platforma de la Jucu, jude?ul Cluj, a decis am?narea evenimentului dup? ce autorit??ile rom?ne?ti au interzis ?nt?lnirile publice cu peste 1000 de participan?i. Expozi?ia urma s? aib? loc ?n perioada 2 – 5 aprilie ?i a fost reprogramat? pentru o dat? viitoare.”DLG InterMarketing men?ine permanent contactul cu autorit??ile de s?n?tate public? ale Guvernului Rom?niei ?n ceea ce prive?te evolu?ia coronavirusului Covid-19, organizatorul ?i partenerii s?i continu?nd s? monitorizeze ?i s? evalueze ?ndeaproape situa?ia.S?n?tatea ?i siguran?a tuturor angaja?ilor, partenerilor, furnizorilor ?i vizitatorilor sunt prioritare pentru DLG InterMarketing, sub acest aspect fiind luate m?surile adecvate pentru a proteja c?t mai bine s?n?tatea participan?ilor la AGRARIA 2020”, a precizat organizatorul Agraria pe pagina de facebook.Tot din cauza epidemiei de coronavirus, au fost anulate sau am?nate ?i alte t?rguri interna?ionale din ??ri afectate. Japan Management Association, organizatorul FOODEX JAPAN 2020, a luat oficial decizia de a anula evenimentul, programat ini?ial la Makuhari Messe, ?n perioada 10 – 13 martie 2020. Decizia a fost luat? dup? anun?ul f?cut de guvernul japonez ?n 26 februarie, solicit?ndu-se organizatorilor s? anuleze evenimente de mare amploare pentru a preveni r?sp?ndirea epidemiei.?n Grecia, organizatorii t?rgului Food Expo au decis s? am?ne evenimentul, programat ini?ial ?n martie, ?n perioada 16-18 mai, pentru a evita izbucnirea unor noi focare de coronavirus, anun?? .Alte dou? t?rguri, Alimentaria Barcelona (20-23 aprilie) ?i Interpack (Dusseldorf, 7-13 mai) sunt ?nc? ?n program, dar evolu?ia epidemiei de coronavirus ?n Spania ?i Germania poate duce la anularea sau ?nt?rzierea acestor evenimente.Viitorul sectoarelor ovin si caprin, dezbatut la Bruxelles! ”Romania are o oportunitate imensa” In?mart. 9, 2020 ”De?i Parlamentul European a fost ?nchis din motive “de coronavirus”, am g?sit solu?ii pentru a dezbate problemele acestui sector ?mpreun? cu domnul dr. ing. Ionic? Nechifor, pre?edinte al ACOC Moldoovis Boto?ani, domnul Nicolae Cioranu, pre?edinte al ACO P?storul -Cri?ana Arad, domnul Vasile Bratu, pre?edinte al ACOS M?rginimea Sibiului, domnul Nicolae Mitrea, pre?edinte al AJCOC M?rginimea Sibiului, domnul Bogdan T?m?ioasa, de la ANCCCaprirom, domnul Mihail Dumitru, Director General Adjunct al Departamentului de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din cadrul Comisiei Europene ?i domnul Achim Irimescu, coordonatorul sec?iei de Agricultur?, P?duri ?i Pescuit din cadrul Reprezentan?ei Permanente a Rom?niei la UE.A fost o discu?ie extrem de constructiv?, purtat? mai ales ?n jurul procesului de ameliorare. Rom?nia este ast?zi a treia ?ar? ca efective din UE. Pia?a c?rnii de ovine ?i caprine este una imens?. Dincolo de pie?ele din ??rile arabe, care trebuie mai departe men?inute ?i dezvoltate, iar aici domnul ministru Adrian Oros face o treab? excelent?, trebuie s? avem ?n vedere c? dup? Brexit exist? o imens? oportunitate de a exporta ?n UE. Desigur ?ns? c? aici vorbim de nevoia de a asigura carne de la rasele ameliorarate ?n aceast? direc?ie.Avantajele sunt multiple. ?n UE putem exporta carcase, deci nu am avea b?t?i de cap cu transportul animalelor vii, s-ar crea plus valoare prin utilizarea cerealelor ?n procesul de ?ngr??are, s-ar crea locuri de munc? bine pl?tite, plus u?urin?a ?n procesul de cre?tere, comparativ cu sectorul ovinelor pentru lapte care, desigur, trebuie ?i el sprijinit pentru cei care dispun de for?? de munc? ?n ferme.Procesul de ameliorare trebuie s? fie unul serios, indiferent c? vorbim de rasa ?urcan? cu variet??ile ei sau de alte rase. Pentru asta este nevoie ?ns? de un parteneriat ?i subliniez parteneriat puternic cu Asocia?iile de cre?terea a ovinelor, cu sta?iunile de cercetare din subordinea Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice. ?nv???m?ntul universitar agricol, Autoritatea Na?ional? de Zootehnie trebuie s? fie de asemenea, parte integrant? din acest proces.Doar “?n teren“ putem testa diferitele tipuri ?i variet??i ale raselor de animale, adaptabilitatea, sporul mediu zilnic, cantitatea de lapte ob?inut?, prolificitatea, rezisten?a la ?chiop, pre?ul de cost pe unitatea de produs, cu alte cuvinte, progresul genetic ?n popula?iile de ovine ?i caprine trebuie s? ??i g?seasc? r?spuns ?n urma acestui proces. Un proces care va fi de durat?, iar rezultatele nu pot ap?rea de azi pe m?ine dar, dincolo de rezervele ?i necunoscutele oric?rui ?nceput, el TREBUIE ca de ?ndat? s? fie pus pe mas? de actorii principali.Apreciez ?n mod deosebit determinarea mediului asociativ reprezentativ de a demara acest proces, de a pune la b?taie inclusiv resurse financiare consistente astfel ?nc?t acest sector s? fie consolidat. F?r? cercetare, f?r? ameliorare, nu avem cum s? facem fa?? la noile provoc?ri determinate de combaterea schimb?rilor climatice, de nevoile cresc?nde de hran? la nivel mondial dar ?i de faptul c? oile ?i caprele contribuie decisiv la p?strarea biodiversit??ii ?i echilibrului biologic prin utilizarea unui areal inaccesibil altor animale ceea ce determin? valorificarea superioar? a suprafe?elor agricole.Fermierii trebuie s? ?tie ?ns? c? implicarea lor ?n ceea ce ?nseamn? creionarea Planurilor Na?ionale Strategice, este vital?. Comisia European? a l?sat aceast? oportunitate statelor membre de a-?i pune nevoile ?i solu?iile ?n aceste PNS-uri astfel ?nc? noua Politic? Agricol? Comun? s? deschid? noi oportunit??i pentru sectorul agricol. O m?sura indispensabil? pentru o hran? de calitate ?i la pre?uri accesibile. ?n urma discu?iilor extrem de constructive, sunt convins c? acest sector va avea un viitor. ?nc? o dat?, mul?umesc reprezentan?ilor asocia?iilor ?i domnilor Mihail Dumitru ?i Achim Irimescu pentru excelenta colaborare”, a scris europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa de Facebook, la finalul discu?iilorAvertizare pentru fermierii care folosesc pesticide! Noi modificari de lege, propuse?in Parlamentul Euopean In?mart. 8, 2020?n cadrul Comisiei de S?n?tate a Parlamentului European, din 5 martie a.c., europarlamentarul rom?n Tudor Ciuhodaru a criticat fermierii care utilizeaz? pesticide ?n exces ?i a adus ?n discu?ie siguran?a alimentelor contaminate cu astfel de produse.”Vreau toleran?? zero pentru cei care ne otr?vesc cu pesticide”, a declarat Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de facebook, unde a anun?at c? a cerut Comisiei Europene implementarea unei noi strategii ”de la ferm? la consumator” prin cinci modific?ri legislative, av?nd drept obiectiv modificarea politicii agricole comune la nivel U.E:Implementarea unui standard unic de calitate pentru fructele ?i legumele comercializate la nivel european, dublat de mecanisme de verificare clare ?i sanc?iuni severe – prin Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar?. (EFSA-European Food Safety Authority)Interzicerea importurilor extracomunitare de alimente ce nu respect? aceste normeInterzicerea oric?ror derog?ri pentru utilizarea pesticidelor ce ne afecteaz? via?aM?suri economice de stimulare a agriculturii ecologiceAceea?i subven?ie pentru fermierii din Rom?niaStandardele de calitate trebuie s? se aplice uniform fie c? vorbim de produsele provenite din spa?iul comunitar, fie c? aceste produse provin din alte ??ri. Europarlamentarul a cerut asigurarea at?t a calit??ii alimentelor comercializate, c?t ?i protejarea fermierilor din Rom?nia care nu de?in resursele financiare necesare. Potrivit europarlamentarului Tudor Ciuhodaru,?subven?iile pentru?fermierii din Rom?nia sunt la jum?tate fa?? de multe ??ri din UE.”Dac? vorbim despre acela?i standard: cum ve?i face ca acela?i standard de calitate ?n siguran?a alimentar? s? fie valabil pentru toate ??rile ?i pentru toate produsele alimentare? … ?n al doilea r?nd, aceea?i subven?ie s? fie valabil? ?i pentru to?i agricultorii din Europa, mai ales pentru cei care practica agricultura de tip ecologic”, a declarat europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.Evalu?rile nivelurilor de reziduuri de pesticide sunt efectuate de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentar? – EFSA asupra produselor vegetale ob?inute ?n UE ?i, de asemenea, a importurilor. Comer?ul mondial de m?rfuri agricole a crescut ?n ultimele dou? decenii ?i, ?n urma unor abord?ri convenite la nivel interna?ional, sunt necesare niveluri maxime de reziduuri admise (LMR) ?i standarde de toleran?? la import (IT) pentru pesticide pentru a asigura func?ionarea eficient? a pie?elor ?i a comer?ului, ?n timp ce se asigur? un nivel ridicat de protec?ie a s?n?t??ii consumatorilor.Fermieri, citi?i cu aten?ie etichetele!Atunci c?nd vorbim de produse de protec?ia plantelor, doza este cea care face diferen?a ?i este obligatoriu ca dozele men?ionate pe eticheta produselor de protec?ia plantelor s? fie respectate cu stricte?e. Industria de protec?ia plantelor, prin intermediul AIPROM, organizeaz? astfel de ac?iuni de informare cu fermierii, ?n cadrul c?rora un subiect extrem de important este legat de con?tientizarea citirii etichetei la aplicarea unui tratament ?i respectarea dozajului ?i a momentului optim de aplicare.Eticheta acestor produse ?i informeaz? pe fermieri cu privire la cantitatea de substan?? activ? ce trebuie aplicat?, modul de prepare al solu?iei ?i momentul potrivit de aplicare. Aceste indica?ii sunt avizate de institu?ii abilitate ?n procesul pe care ?l parcurge un produs de la momentul de testare ?i p?n? la momentul ?n care este introdus ?n pia??, tocmai pentru a se asigura c? utilizarea acelui produs nu pune ?n pericol s?n?tatea consumatorilor.Produsele de protec?ia plantelor sunt autorizate ?i reglementate la nivel european. Procesul de autorizare ?n cazul unei noi substan?e dureaz? aproximativ 10 ani, timp ?n care aceasta este testat? at?t din punct de vedere al eficien?ei, c?t ?i din punct de vedere al toxicit??ii. Tehnologia a avansat iar noile produse au fost dezvoltate astfel ?nc?t doza pe hectar aplicat? s? fi din ce ?n ce mai mic?.Fermierii ieseni, disperati! Daunatorii le distrug culturile, solutiile lipsesc In?mart. 7, 2020 ?n ultimii ani, tot mai mul?i agricultori se confrunt? cu aceast? situa?ie. Produc?ia este afectat? semnificativ ?i de aceea fermierii s-au ?nt?lnit ieri pentru a discuta despre produsele care pot distruge ace?ti d?un?tori. ?Vin din zona de vest c?tre noi ?i, din nefericire, sunt din ce ?n ce mai prezen?i ?n zona noastr?. Pierderile pot fi de 20 la sut? din produc?ie”, sus?in speciali?tii ?n domeniu, potrivit?bzi.ro?nt?lnirea de ieri a avut ca tem? principal? combaterea d?un?torilor ?n cultura porumbului. Evenimentul a reunit fermieri, distribuitori, comercian?i, consultan?i ?i autorit??i locale care au ?mp?rt??it din experien?a ?i cuno?tin?ele lor.?A?tept?rile sunt s? nu avem nici la cultura porumbului, nici la cea de floarea-soarelui, anul acesta, d?un?torul ostrinia. Acest d?un?tor face ravagii ?n alte ??ri. Italia ?i Turcia se confrunt? cu probleme mari din cauza acestuia”, a spus Ionu? Nae, manager de produs porumb ?i floarea-soarelui, Syngenta.Reprezentan?ii asocia?iilor din jude? spun c?, ?n ultimii ani, ?i la noi au ap?rut d?un?torii care distrug culturile de porumb. Diabrotica ostrinia ?i viermele s?rm? sunt cei mai periculo?i d?un?tori care au ajuns ?i ?n zona Moldovei.Sunt ?i mul?i al?ii care, a?a cum am spus, vin ?n special din zona de vest c?tre noi. Cum de se poate ajunge ?n aceast? situa?ie c?nd ?n vestul continentului num?rul d?un?torilor este mai mic, sunt mai pu?ini? Din p?cate, un d?un?tor poate rezista ?i 3 sezoane ?i distruge aproximativ 20 la sut? din produc?ie”, sus?ine Emil Teofil B?lteanu, pre?edintele Asocia?iei Cultivatorilor de Cereale ?i Plante Tehnice din jude?ul Ia?i.?n cooperative, afacerile din oierit prind cheag Ioan P?deanu,?Sorin Octavian VOIA ?09 martie 2020 Ca ?n fiecare an, ?n primele dou? luni ale lui 2020, majoritatea asocia?iilor de cresc?tori de ovine sus?in adun?ri generale cu membrii lor, unde pe l?ng? problemele de zi cu zi, dezbat ?i strategii de dezvoltare pentru viitor.?Vizita efectuat? anul trecut, la ?nceputul lunii septembrie, ?n c?teva ferme de ovine din Fran?a mi-a ?nt?rit convingerea c? asocierea ?ntr-o cooperativ?, a?a cum este cooperativa francez? Sodial, poate conduce la o mai bun? negociere ?i valorificare a produselor la ovine ?i nu numai.Agricultorii din vestul Europei se asociaz? tot mai des ?n cooperative agricole sau ?n grupuri de produc?tori, tocmai datorit? multitudinii de avantaje oferite membrilor, dintre care cele mai importante sunt: garan?ia c? produsul va fi v?ndut, respectarea termenului de plat?, consultan?? tehnic? financiar? ?i juridic?, acoperirea cheltuielilor de marketing, un anumit procent din profit acordat fiec?rui produc?tor, ?n func?ie de calitatea produselor valorificate prin cooperativ?.?n Rom?nia, legea coopera?iei agricole nr. 566/2004 a avut multe neclarit??i ?i lacune, dar ?n anul 2019 a fost completat? ?i modificat? prin Legea nr. 21/2019, act normativ mai clar ?i mai explicit. Avantaje economice ?i fiscaleAdesea ?i auzi pe cresc?torii de oi ?ntreb?nd pe un ton ridicat ce foloase au dac? se asociaz?. Legea 556/2004 ?i Legea 21/2019 prev?d o serie de avantaje economice ?i fiscale pentru membrii cooperatori, precum:- scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioad? de 5 ani a cooperativelor agricole care proceseaz? produsele agricole ?i/sau produc, comercializeaz? material genetic ?i/sau au activitate de cre?tere ?i reproducere;- scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri ?n cazul persoanelor juridice care de?in micro?ntreprinderi ?i de la plata impozitului pe norma de venit ?n cazul persoanelor fizice;- scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe cl?dirile ?i pe terenurile utilizate pentru ob?inerea produc?iei agricole valorificate prin/c?tre cooperativa agricol?;- scutirea membrilor de la plata impozitului pe arend? ?n cazul terenurilor luate ?n arend? de c?tre cooperativele agricole.Cooperativele au acces la subven?ii, la fonduri publice ?i la fonduri europene prev?zute ?n programul de sus?inere ?i de dezvoltare a agriculturii din Rom?nia.Oportunit??i de pia??Asocierea ?n cooperative agricole ofer? membrilor ei posibilitatea de a beneficia de avantaje tehnologice ?i de oportunit??i privind valorificarea produselor agricole procesate. Astfel, cresc?torii de oi asocia?i pot realiza fabrici performante de nutre?uri combinate care s? produc? granule de calitate ?i la pre?uri mai mici, centre de preluare a mieilor, unit??i de procesare a c?rnii de ovine ?i a laptelui ?n produse de calitate superioar? ?i ?ntreprinderi de prelucrare a l?nii ?i/sau a pieilor cu tehnologii inovative de ultim? or?.Asocierea ?n cooperative agricole mai mari cre?te ?ansele de a negocia cele mai bune pre?uri la achizi?ia de cl?diri, utilaje ?i echipamente, animale performante, medicamente, materii prime, semin?e, ?ngr???minte etc. Totodat?, aceast? asociere creeaz? premisele pentru desfacerea produselor la pre?uri mai avantajoase pe o pia?? mai larg? ?i mai sigur?, prin oferte mai mari ?i de calitate, diversificarea gamei de produse ?i promovarea de m?rci noi.Membrii cooperativei, din profit, vor primi dividente propor?ional cu participarea acestora la capitalul social ?i/sau la realizarea cifrei anuale de afaceri.Adunarea general? a cooperativei poate aproba ca o parte din profitul net s? fie alocat pentru dezvoltare, atragerea fondurilor interne ?i externe ?i chiar pentru perfec?ionarea membrilor ?i a angaja?ilor.Pot fi date mai multe exemple de cooperative ?nfiin?ate ?i func?ionale. Un model este Cooperativa Agricol? ?Romovis”, cu sediul ?n R??inari, jude?ul Sibiu, condus? de pre?edintele Nicolae Mitrea ?i de patru vicepre?edin?i, care pe l?ng? alte activit??i ?n folosul membrilor cooperativei, a achizi?ionat anul trecut 2000 de tone de granule pentru ?ngr??area mieilor la un pre? mic, cu o perioad? foarte convenabil? pentru plat?.Pentru oamenii cinsti?i, sociabili ?i orienta?i ?n afaceri, cooperativele agricole sunt o ?ans? de a munci mai u?or ?i mai eficient. Atunci ce mai a?tepta?i?Ioan P?DEANUSorin VOIAUSAMVB Timi?oaraCOOPERATIVA AGRICOL? - ORGANIZARE ?I FUNC?IONARE?n cadrul adun?rilor generale, mul?i cresc?tori au exprimat c? doresc s? afle ce este o cooperativ? agricol? ?n zilele noastre ?i cum func?ioneaz?? C? de CAP duc dorul doar cei care iarna aplicau sistemul de p??unat ?n porneal?.O cooperativ? agricol? modern? este o asociere autonom? format? din minim cinci membri activi, persoane fizice sau juridice, cu capital variabil, care exercit? o activitate economic?, tehnic? ?i social? ?n interesul privat al membrilor s?i. ?n func?ie de gradul de complexitate, cooperativele agricole pot fi de gradul 1, 2 ?i 3 (constituite din cooperative agricole de gradul 2). Capitalul social este de minim 500 lei pentru cooperativele de gradul 1, 10.000 lei pentru cele de gradul 2 ?i 50.000 lei pentru cele de gradul 3, fiind compus din p?r?i sociale subscrise la aderare care nu pot fi mai mici de 10 lei. Odat? ?nscri?i ?ntr-o cooperativ? agricol?, membrii au, conform legii, obliga?iile urm?toare:- s? verse la termenele stabilite valoarea aportului subscris ?n cooperativa agricol?;- s? duc? la ?ndeplinire hot?r?rile adun?rii generale ?i ale celorlalte organe de conducere ale cooperativei agricole;- s? nu fie ?n acela?i timp membri cooperatori ?n cooperative agricole concurente;- s? ?n?tiin?eze ?n scris eventuale situa?ii de conflicte de interese;- s? respecte valorile ?i principiile mi?c?rii cooperatiste;- s? respecte prevederile actelor constitutive ale cooperativei agricole.Dup? ?nfiin?are, administrarea unei cooperative agricole este coordonat? de consiliul de administra?ie constituit din cel pu?in trei membri ale?i prin vot secret de adunarea general?, care alege ?i un pre?edinte al acestui consiliu dintre membrii cooperatori. Conducerea executiv? a cooperativei agricole se poate realiza prin angajarea unui director executiv, pe baza unui contract de munc?, care prevede criteriile de performan??. Directorul executiv angajat prin concurs conduce activit??ile zilnice ale cooperativei ?i se subordoneaz? consiliului de administra?ie.Articol publicat ?n revista Ferma nr. 2/251 (edi?ia 1-14 februarie 2020)Uni?i ?n cooperative, und? verde la negocieri!Nicoleta Dragomir :?08 martie 2020 Proiectul AGRICOOP, implementat de EGIS Rom?nia are ca obiectiv ?nfiin?area a 350 de cooperative agricole ?i minim 8 grupuri de produc?tori ?n toate regiunile de dezvoltare ale Rom?niei, p?n? ?n anul 2021.Proiectul?"Servicii de consiliere acordate produc?torilor agricoli ?n vederea ?nfiin??rii ?i dezvolt?rii formelor asociative ?n sectorul agricol - AGRICOOP"?este cofinan?at din FEADR prin PNDR 2014-2020.?EGIS Rom?nia?a organizat ?n 14 februarie la Bucure?ti conferin?a interna?ional? VISION COOP 2020 - Viitorul agriculturii rom?ne?ti este cooperarea!Un fapt dovedit la nivel european, prin istoria ?i tradi?ia pe care o au ?n domeniul cooper?rii agricole ??ri precum Fran?a, Olanda, Danemarca, Grecia, Spania, este c? formele asociative precum cooperativele agricole ?i grupurile de produc?tori sunt singurele forme de lucru ?n agricultur? prin care fermierii pot face fa?? concuren?ei de pe pia?a produselor agroalimentare.Greu cu cooperarea! Dar nu imposibil...La data de 31 mai 2019 ?n Rom?nia existau 1.340 de cooperative. Doar 233 dintre acestea aveau cifr? de afaceri la sf?r?itul anului 2017. Drago? Alexandru,?Manager Proiect AGRICOOP spune c??"?n Rom?nia doar 0,5% (14.793 fermieri) din num?rul total de fermieri sunt membri ?n cooperative agricole. Comparativ, media UE este de 35% iar ?n Fran?a 75% dintre fermieri sunt membri ai cooperativelor! Scopul proiectului Agricoop este consilierea individual? a 10 mii de fermieri ?i ?nfiin?area a 350 de cooperative agricole".?n contrast cu situa?ia de la noi, trei din patru fermieri francezi sunt membri activi ?n cel pu?in o cooperativ?, dintr-un total de 2.300 de cooperative agricole ?i agroindustriale. ?n 2017, 13 dintre cooperativele franceze au ?nregistrat o cifr? de afaceri de peste 1,5 miliarde de euro. Arnaud Degoulet, vicepre?edintele Federa?iei Cooperativelor din Fran?a - Coop de France este ?i reprezentantul cooperativei Agrial, care are nu mai pu?in de 13 mii de membri! "Cooperativa este o companie creat? de c?tre fermieri, pentru fermieri. Dup? principiul , aceste forme asociative asigur? ?n Fran?a o cifr? de afaceri de 85,4 miliarde Euro ?n industria alimentar?. Din cele 2.300 de cooperative franceze, 600 sunt implicate ?n agricultura organic?", spune Degoulet.Rom?ni care demonstreaz? c? SE POATE!Sec?iunea a doua a conferin?ei VISION COOP 2020 a adus ?n fa?a participan?ilor exemple de reu?ite ?n cooperare, adic? produc?tori rom?ni care s-au asociat ?i au deja rezultate notabile ?n ceea ce prive?te accesul pe pia??, negocierea pre?ului ?i derularea de proiecte cu beneficii pentru membrii cooperativelor.De exemplu,?Aurel Blaj, reprezentantul Grupului de produc?tori Bio Carpathia?ne-a prezentat ?n direct, prin skype, modelul de asociere a celor 52 de membri din zona montan? a jude?elor Bra?ov ?i Covasna. ?n ziua expozi?iei, grupul participa cu stand la expozi?ia BIOFACH din Nürnberg. Au plecat la drum ?n 2014, cu 5 fermieri si o produc?ie de lapte materie prim? bio de 30 tone/lun?. Ast?zi produc?ia este de 800 tone lunar. Efectivul total pe grup este de 1.800 capete vaci cu lapte. 90 la suta din laptele produs este livrat la pre?ul negociat de 2,55 lei/litru, care oscileaza ?n functie de calitate. Restul de 10 procente din laptele produs este procesat.Din BioCarpathia fac parte si produc?tori de legume, fructe, panifica?ie, carne ?i produse din carne.Un alt exemplu de DA, SE POATE ?l dau ?i produc?torii reuni?i ?n?cooperativele V?d?stri?a ?i Urzica. Ionu? Radu,?unul dintre membrii fondatori, spune c?, ?ncep?nd cu anul 2019, cele dou? cooperative livreaz? legume c?tre Mega Image.?i apicultorii au fost prezen?i la conferin?a de la Bucure?ti prin Cooperativa Agricol? "Apicultorii V?ii Arge?ului",??nfiin?at? ?n luna ianuarie a acestui an.Nu au lipsit nici produc?torii din cultura mare organiza?i de 10 ani ?n?cooperativa "Dobrogea Sud".?Unul dintre principalele obiective ale cooperativei este identificarea cererii de produs finit de pe pia?? ?i asigurarea proces?rii superioare a produselor ob?inute de membri, astfel ?nc?t organiza?ia s? adauge plusvaloare materiilor prime furnizate, prin ?nchiderea lan?ului de produc?ie.?n edi?iile viitoare v? voi prezenta c?teva exemple concrete de organizare ?i func?ionare a cooperativelor din Rom?nia.INDUSTRIE ALIMENTARAACA: mierea romaneasca de calitate ramane nevanduta. Martie 9, 2020Care este motivulAsociatia Crescatorilor de Albine din Romania (ACA) sustine ca o cantitate importanta de miere sta nevanduta in magaziile apicultorilor din judetul Hunedoara din cauza pretului prea mic la export. Din aceasta cauza, aproximativ 40% din productia anului trecut este inca la producatori, noteaza Agerpres. Cei mai afectati sunt apicultorii care obtin intre 500 – 1.000 de kilograme de miere pe an, in cazul acestora costul mic al mierii fiind grevat si de taxele pentru analizele de laborator, care, impartite la o cantitate mai mica ajung sa aiba o pondere mai mare in stabilirea pretului final.?Anul trecut am avut o recolta foarte buna de miere la salcam si de foarte buna calitate. Din pacate, desfacerea a lasat mult de dorit si a trebuit sa oprim achizitia din cauza pretului mic. Cauza principala se regaseste in Germania – pentru ca acolo exportam foarte mult – unde a intrat miere din tari situate in afara Comunitatii Europene: Ucraina, China, tarile din America de Sus. Acolo s-au realizat productii bune, iar mierea oferita in Germania este la preturi de nimic. Normal ca acolo se aplica legile economiei de piata, cerere si oferta, si lor le convine sa cumpere la preturi mai mici, din alta parte. Probabil, daca mai scad preturile la noi, se va reporni si desfacerea”, a declarat joi presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Hunedoara, Iosif Korb.Cum i-ar putea ajuta statul pe apicultorii afectatiIn opinia sa, statul ar trebui sa-si protejeze producatorii locali prin subventii pe kilogramul de miere, dar si prin aplicarea unor taxe vamale pentru mierea importata din afara Uniunii Europene.?Situatia este foarte grava, pentru ca sunt foarte multi apicultori care au cantitati mari de miere acasa. Sunt oameni care au depus eforturi, au realizat cheltuieli, si care acum nu au bani sa mearga mai departe cu familiile de albine. Cred ca ar trebui gasita o solutie pentru acesti oameni care nu au reusit sa vanda mierea. Este Planul National Apicol, dar iti trebuie foarte multe hartii si putini apicultori apeleaza, din pacate, la acesta. Sper sa ajungem la un dialog concret, cu cartile pe masa, cu Ministerul Agriculturii”, a adaugat presedintele ACA Hunedoara Grafic ZF: Topul celor mai v?ndute branduri de b?uturi spirtoase (2018)...citeste si partea a doua .... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download