Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 24 noiembrie 2020, a doua parteCoca-Cola HBC, lider ?n sustenabilitate, at?t pe pia?a din Rom?nia, c?t ?i la nivel European : Cosmin Zaharia in CSR 24 November 2020 Coca-Cola HBC Rom?nia a fost desemnat?, pentru al 5-lea an consecutiv, cea mai sustenabil? companie din Rom?nia de c?tre Romania CSR Index 2020, studiul care analizeaz? performan?a ?i nivelul de transparen?? privind sustenabilitatea corporativ? ?n r?ndul companiilor din Rom?nia. Aceast? recunoa?tere vine la doar c?teva zile dup? ce ?i Grupul Coca-Cola HBC a primit titlul de cea mai sustenabil? companie de b?uturi din Europa, ?n cadrul prestigiosului top Dow Jones Sustainability Index.Studiul Romania CSR Index 2020 este realizat de agen?ia independent? de consultan?? The Azores ?i analizeaz? performan?a ?i nivelul de transparen?? privind sustenabilitatea corporativ? ?n r?ndul companiilor din Rom?nia. ?n cadrul acestui studiu, Coca-Cola HBC Rom?nia a ?nregistrat un scor de 98 de puncte din 100.?n 2019, Coca-Cola HBC Rom?nia a investit peste 13,6 milioane de euro ?n fabricile de la Poiana Negrii ?i Timi?oara. A continuat investi?iile ?n ambalaje sustenabile, 13% din cantitatea total? de PET folosit ?n 2019 de companie ?n ambalarea produselor sale fiind PET reciclat sau provenit din surse regenerabile. Brandurile de ape minerale naturale Dorna ?i Poiana Negri sunt primele ape ambalate ?n PET 100% reciclat din Rom?nia. De asemenea, compania a sprijinit proiecte de promovare a colect?rii separate a de?eurilor reciclabile, cum este Harta Recicl?rii sau Big Belly, a sus?inut tinerii prin programul La TINEri Este Puterea ?i a contribuit la promovarea unor zone cu poten?ial turistic ?i cultural, cum este ?ara Dornelor.?n plus, indicele de sustenabilitate Dow Jones 2020 – unul dintre cei mai importan?i parametri de referin?? la nivel mondial ?n materie de sustenabilitate – a evaluat grupul Coca-Cola HBC drept cea mai sustenabil? companie de b?uturi din Europa. Este pentru a 7-a oar? ?n ultimii 8 ani c?nd compania este clasat? pe locul 1 ?n Europa, iar cu rezultatul de anul acesta se claseaz? pe locul 2 la nivel global – al 10-lea an consecutiv c?nd se claseaz? ?n primele trei. Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager la Coca-Cola HBC Rom?niaSustenabilitatea st? la baza tuturor opera?iunilor noastre. Am ales s? facem o obi?nuin?? din a ne implica ?n comunitate ?i o misiune din a ne dezvolta sustenabil. Depunem an de an eforturi pentru un impact c?t mai redus asupra mediului ?i avem ?n vedere interesele tuturor celor influen?a?i de activitatea noastr?, de la angaja?i la comunit??i. Ne bucur? c? eforturile noastre sunt recunoscute, pentru al 5-lea an consecutiv, de cel mai important studiu de CSR din Rom?nia ?i suntem m?ndri c? ac?iunile noastre au contribuit la performan?a Grupului Coca-Cola HBC de a fi, pentru a 7-a oar? ?n 8 ani, cea mai sustenabil? companie de b?uturi din Europa ?i a 2-a la nivel global. Toate aceste distinc?ii ne fac s? muncim ?n fiecare an mai mult ?i suntem hot?r??i s? nu ne oprim aici. Provoc?rile anului 2020 nu au reu?it dec?t s? ne fac? mai solidari ?i mai responsabili. Le mul?umim tuturor colegilor ?i partenerilor no?tri al?turi de care ne construim povestea de aproape 30 de ani” a declarat Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager la Coca-Cola HBC Rom?niaPrintre m?surile care au f?cut posibil? aceast? clasare se num?r? reducerea cu 25% a intensit??ii emisiilor de carbon de-a lungul lan?ului valoric (comparativ cu 2010), introducerea de ambalaje din PET 100% reciclat pentru branduri de ap? din 5 ??ri, printre care ?i Rom?nia, impactul economic pozitiv generat ?n comunitate ?i sprijinul acordat a peste 300.000 de tineri din cele 28 de ??ri ?n care opereaz? Coca-Cola HBC, prin programul Youth Empowered. Sprijinul oferit de la ?nceputul pandemiei comunit??ilor ?n care Grupul Coca-Cola HBC ??i desf??oar? activit??ile a venit rapid, don?nu-se peste 4 milioane de litri de b?uturi celor din linia I ?i peste 10 milioane de dolari americani , al?turi de Funda?ia Coca-ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAInvesti?i ?n Rom?nia! Lars Lund, managing partner, Urban Logistic: Vom angaja ?nc? 250 de livratori ?n 2021 ?i vom crea 4-5 hub-uri urbane de livrare. Pia?a de livr?ri din Rom?nia va r?m?ne pe steroizi ?n urm?torii ani 24.11.2020, Alex Ciutacu Compania are ast?zi 72 de livratori ?i opereaz? doar ?n Bucure?ti, urm?nd ca ?n urm?torii ani s? se extind? ?n Cluj ?i ?n alte ora?e din ?ar?.?Platforma de livr?ri rapide Urban Logistic vrea s? ajung? la peste 320 de angaja?i ?n pia?a local? p?n? la finele anului 2021 ?i va demara un plan pentru a crea hub-uri de livrare ?n Bucure?ti, a explicat Lars Lund, managing partner al Urban Logistic, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?P?n? la finalul anului 2021 trebuie s? angaj?m ?nc? 250 de livratori. A fost un an interesant, nu a fost un an bun pentru lume, a?a cum putem vedea, dar pentru segmentul de livr?ri a crescut foarte mult“, a declarat Lars Lund, danezul care a condus opera?iunile Kika ?n pia?a local?.?Platforma angajeaz? ast?zi 72 de livratori, iar num?rul acestora este ?n cre?tere de la o s?pt?m?n? la alta. Cu o pia?? a muncii dificil?, dar cu un segment al livr?rilor ?n cre?tere accelerat?, juc?torii din acest sector au fost nevoi?i s? treac? dincolo de modelul de plat? prin comision de livrare.??Este greu s? g?sim livratori, dar a devenit mai u?or acum. Am ?nceput cu comisioane, dar apoi am zis s? pl?tim un salariu minim de 2.400 lei net, plus bonuri, iar cine livreaz? mai mult poate c??tiga ?n plus. (…) Acest model a schimbat total situa?ia. Oamenii au nevoie de un venit stabil pentru c? au nevoie s? fac? un ?mprumut la banc?, spre exemplu. Acela?i model se pliaz? ?i pentru ?oferii care vor s? fac? mai mul?i bani, ?ntruc?t am avut livratori care au ajuns ?i la 4.000-4.500 lei net pe lun?“.? Platforma a fost fondat? de Lars Lund al?turi de un alt danez, Ulrik Rasmussen, partener ?n cadrul firmei interna?ionale de recrutare top management Pedersen & Partners. Urban Logistic mai are ?i doi ac?ionari minoritari care sunt angaja?i ai companiei.?Urban Logistic a ?ncheiat recent un parteneriat cu Mega Image pentru a prelua livr?rile rapide ?n Bucure?ti, iar compania este ?n negocieri ?i cu alte companii pentru a ?ncheia astfel de parteneriate.?Ac?ionarii au investit p?n? acum circa 250.000 de euro ?n Urban Logistic, iar pentru anul viitor preg?tesc investi?ii de circa 200.000 de euro pentru extinderea parcului de scootere ?i ma?ini.??Rata de cre?tere a pie?ei de livr?ri va r?m?ne pe steroizi ?n continuare. Convenien?a livr?rilor se va men?ine. (…) Pe termen lung vom avea un segment de fast delivery ?n Urban Logistic, adic? livr?ri de 15-30 de minute pentru multe articole. Vom avea hub-uri urbane din care vom opera“.?Cel mai important lucru pentru client r?m?ne ?n continuare livrarea c?t mai rapid?, chiar livrarea ?n aceea?i zi, a?a cum evolueaz? pia?a serviciilor de livrare ?i ?n ??ri cu un istoric mai lung al acestei pie?e, precum SUA.??C?nd vom avea 250 de livratori vom putea livra orice de la c?m??i, pantofi, ?n jum?tate de or?. Dar trebuie s? investeasc? ?i retailerii ?n acest efort. Nu sunt investi?ii mari, dar trebuie s? facem aceste parteneriate. (…) Mi-ar pl?cea s? v?d livr?ri ?n aceea?i zi ?n retail chiar de anul viitor“.?Urban Logistic are planuri de a intra ?i ?n alte ora?e cu re?eaua de livratori, atac?nd acela?i segment al livr?rilor rapide. Lars Lund a explicat c? platforma nu ??i propune momentan s? fac? livr?ri pe distan?e lungi, ?ntre ora?e, ci doar livr?ri rapide ?n interiorul unui ora?.??Pentru expansiune cred c? va mai dura 2-3 ani p?n? la urm?torul ora?, pentru c? vrem s? stabiliz?m modelul ?i pia?a actual?. Probabil vom continua cu ora?ul Cluj, este un ora? care ?mi place mult“.?Urban Logistic a ?nregistrat afaceri de circa 500.000 de euro ?n 2019, iar ?n 2020 vizeaz? o cifr? de afaceri de circa 750.000 de euro. Cu toate acestea, odat? cu planul de extindere, Lars Lund estimeaz? o cifr? de afaceri de circa 5 mil. euro la finalul anului 2021.?Lidl ofer? prime de Cr?ciun pentru angaja?i, ?n valoare total? de 11 milioane lei 24 Noiembrie 2020 12:31, Companii Ultima ora Lidl extinde beneficiile pentru angaja?ii s?i, printr-o investi?ie total? de 11 milioane lei, ?n prime de s?rb?tori pentru echipa Lidl.?n luna decembrie 2020, Lidl va dubla prima de Cr?ciun ?i va oferi 800 de lei pentru angaja?ii cu o vechime mai mare de 6 luni ?n companie ?i 400 de lei pentru cei care lucreaz? de mai pu?in de 6 luni.De asemenea, ?n luna septembrie, Lidl a introdus pentru angaja?i, o asigurare de via?? care acoper? at?t cazurile de accident, c?t ?i cele de ?mboln?vire ?i care este valabil? oriunde ?n lume, precum ?i servicii speciale care au acoperire ?i ?n cazul ?mboln?virii ca urmare a infectarii cu virusul SARS – CoV-2.Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central ?n Neckarsulm, este una dintre companiile de pe pia?a de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i ?n prezent opereaz? aproximativ 10.800 de magazine ?i peste 160 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial. ?n prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angaja?i, dintre care peste 7.500 ?n Rom?nia, unde retailer-ul german are deschise 270 de magazine ?i 5 centre logistice.Profi ?i-a redus cu 60 de tone cantitatea de de?euri de carton ?n ultimul an Lidia Neagu in Business 24 November 2020 Retailerul Profi a ?ncheiat un parteneriat cu compania Kangoopack, care ofer? solu?ii integrate de ambalare, ?i astfel ?i-a optimizat procesul de ambalare ?i a ob?inut o reducere a polu?rii prin diminuarea cantit??ilor de plastic si carton puse ?n pia??. ?n ultimele 12 luni, aceast? cooperare a permis reducerea cu 60 de tone a cantit??ii de de?euri de carton ?i cu 130 de tone a celei de folie stretch utilizat? la ?nfolierea pale?ilor expedia?i zilnic din depozitele regionale c?tre re?eaua de magazine Profi.“Ne extindem cu repeziciune re?eaua de magazine ?i sistemul logistic, iar aceast? cre?tere?implic? un grad considerabil de tehnologizare,” a declarat Bogdan Alecu, Directorul Supply Chain Profi Rom Food. ?Printre priorit??ile strategiei noastre se num?r? protejarea mediului ?i totodat? ?ncurajarea firmelor rom?ne?ti, iar adoptarea acestei solu?ii de ambalare inovatoare vine ?n sus?inerea ambelor direc?ii.“Lan?ul de distribu?ie a m?rfurilor s-a diversificat substan?ial ca urmare a cerin?elor tot mai mari ale clien?ilor finali. Dac? ?n trecut marfa era livrat??pe filiera Produc?tor – Rev?nz?tor en-gros?– Client final, odat? cu apari?ia ?i dezvoltarea companiilor din Retail, acest lan? a evoluat spre forma Produc?tor –?Companie Retail?– Operator Logistic care preg?te?te comenzile –Transportator – Re?ea Magazine Retail – Client final.?n tot acest lan? nou, fiecare adaug? valoare, dar, ?n acela?i timp, adaug? ?i un cost suplimentar ?n pre?ul final al produsului c?tre client. Pentru a fi competitivi??n pia??, pentru a putea oferi produsul la un pre? care s? nu fie prohibitiv pentru clientul final apare nevoia tot mai pregnant? de a eficientiza activitatea fiec?rei verigi din acest lan??de distribu?ie. ?n acest sens, optimizarea costurilor de produc?ie??i a celor de distribu?ie sunt ac?iunile obligatorii de luat. Iar costul cu ambalarea produselor (la produc?tor ?i la firmele de logistic? / transport ) reprezint??o pondere important?.Cu peste 1.300 de magazine ?n sute de localit??i din ?ntreaga ?ar? ?i mai bine de 21.000 de angaja?i, Profi este cea mai extins? re?ea de retail ?i se afla la v?rful ierarhiei celor mai mari angajatori priva?i din Rom?panie antreprenorial? cu capital 100% rom?nesc,?Kangoopack ?i-a propus ?nc??de la??nfiin?are s? ajute clien?ii din orice industrie s? ??i optimizeze costurile cu ambalarea produselor prin oferirea de solu?ii integrate ?i inovative, respectiv echipamente de ambalare, produsele? folosite de acele echipamente ?i know-how-ul procesului de ambalare.Cum s-a reinventat o fost? fabric? de plastic comunist?, transform?ndu-se ?n produc?tor de ambalaje din plante Raluca Nicolae23 Noiembrie 2020, Plasticul are efecte dezastruase pentru mediu, astfel c? multe ??ri ?i ora?e din lume interzic sau ?ncearc? s? limiteze, pe c?t posibil, folosirea materialelor din plastic. Aceasta este ?i misiunea companiei Promateris, care produce ambalaje compostabile din materiale reciclate pe baz? de plante, cum este amidonul de porumb. Compania Promateris a fost ?nfiin?at? ?n 1957, purt?nd numele de Fabrica de Mase Plastice Obor. ?n acea vreme a fost una dintre fabricile care avea peste 1.000 de angaja?i. A urmat oportunit??i regionale de produc?ie, iar ?ntre timp a ajuns una dintre cele mai importante companii din Rom?nia ?n industria chimic?.Tranzi?ia spre produsele compostabile a ?nceput ?n 2018 din dorin?a de a se ?ndrepta spre o pia?? plin? de noi oportunit??i ?i inova?ii.??n acela?i timp, mediul legislativ la nivelul UE era foarte dinamic ?i am ?n?eles c? este o oportunitate s? folosim experien?a pe care o aveam ?n industrie pentru a dezvolta produse noi, cu un impact de mediu mai sc?zut fa?? de solu?iile conven?ionale. Tranzi?ia a fost una treptat?, iar ?n momentul de fa?? peste 75% din produc?ia Promateris este reprezentat? de acest tip de produse”, spune Tudor Georgescu, directorul Promateris.Peste 10 milioane euro, investi?ia ?n ambalajele din plantePentru a crea ambalaje prietenoase mediului ?nconjur?tor, Promateris a investit peste 10 milioane euro ?n fabrica de la Buftea, ?n hale de produc?ie, echipamente, precum ?i ?n dezvoltarea a dou? laboratoare destinate test?rii calit??ii produselor.Majoritatea produselor fabricate au la baz? granule din amidon de porumb. ?n prim? faz?, granulele trec printr-un proces de extrudare, de prelucrare prin c?ldur?. Apoi urmeaz? procesul de conversie tehnologizat, prin care rolele de film sunt transformate prin t?iere ?n pungi. Reziduurile tehnologice din produc?ie sunt reciclate intern ?i ?ncorporate ?n urm?toarea tur? de produc?ie.?De cur?nd, prin instalarea unei linii de reciclare destinate produselor bio-based compostabile, ne-am atins ?inta de a avea 0% reziduuri tehnologice ?n procesul de produc?ie”, precizeaz? Tudor Georgescu.Promateris are o capacitate de produc?ie de 10.000 de tone pe an ?i inten?ioneaz? s? dubleze aceast? capacitate p?n? ?n 2023.Care sunt avantajele ambalajelor compostabileMaterialele bio-based au devenit din ce ?n ce mai populare pe m?sur? ce consumatorii solicit? alternative mai sustenabile la plasticul de unic? folosin??.Produsele pe care Promateris le pune pe pia?? au la baz? materiale regenerabile, cum ar fi amidonul de porumb, certificate s? se descompun? ?n procese de compost acas? sau industrial. A?adar, este o materie prim? mult mai pu?in poluant? dec?t ?n cazul plasticului, ob?inut din extrac?ia petrolului.?n procesul de produc?ie, ambalajele necesit? o temperatur? mai sc?zut? de topire dec?t plasticul, ceea ce ?nseamn? un consum energetic redus cu aproximativ 15%.Spre deosebire de ambalajele din plastic, care atunci c?nd intr? ?n contact cu resturile alimentare, se contamineaz? ?i nu mai poate fi reciclat nici plasticul, nici m?ncarea, ambalajele compostabile au fost g?ndite special pentru a rezolva aceast? problem?, ?i pot fi colectate ?mpreun? cu resturile alimentare ?i compostate. Orice de?eu, organic sau nu, care nu este gestionat corect ajunge s? polueze.Cum se recileaz? ambalajele compostabileProdusele Promateris au capacitatea de a descompune at?t la domiciliu, c?t ?i ?n sta?ii de compostare industriale. Pentru ambele tipuri de compost?ri e necesar s? se respecte anumite condi?ii: lumin?, umiditate, c?ldur?. Diferen?a dintre compostarea industrial? ?i cea la domiciliu const? ?n nevoia de constan?? a temperaturilor ?i expunerea la temperaturi mai ridicate pentru o perioada mai lung? de timp.Altfel, procesul de compostare este acela?i, dar ?n cadrul compost?rii la domiciliu, pot s? varieze mai mult condi?iile: umiditate, c?ldur?, oxigen.??n urma testelor efectuate de c?tre noi am observat c? pungile se descompun ?n mai pu?in de 60 de zile ?n compost la domiciliu, iar ?n sta?iile de compostare industrial?, depinde de tipul de utilaj folosit, dar procesul este de obicei mai scurt”, spune Tudor Georgescu.DIVERSEFunc?ionar? ANZ, condamnat? la ?nchisoare dup? ce a falsificat pa?apoarte pentru animale 24 noiembrie 2020Condamnare la ?nchisoare pentru o func?ionar? ANZ! Un scandal uria? s-a iscat ?n cadrul Oficiului pentru Ameliorare ?i Reproduc?ie ?n Zootehnie (OARZ) din Ia?i, dup? ce o angajat? a institu?iei a fost acuzat? de luare de mit? ?i fals intelectual ?n form? continuat?. ?n urma ?ncheierii procesului, Tribunalul din Ia?i a condamnat-o pe aceasta la 4 ani de ?nchisoare ?i i-a confiscat suma de 1.500 lei, primit? cu titlu de ?pag?, informeaz? publica?ia BZI.?n cadrul aceluia?i dosar, al?i doi indivizi au fost condamna?i la doi ani ?i ?ase luni de ?nchisoare pentru dare de mit?, respectiv doi ani de ?nchisoare pentru complicitate la dare de mit?. Mai mult, conform deciziei magistra?ilor, cei doi trebuie s? presteze munc? ?n folosul comunit??ii pe o perioad? de 60 de zile.?n urma procesului, judec?torii au mai decis s? anuleze par?ial 50 de pa?apoarte pentru animale.?Func?ionara a fost angajat? ?n cadrul ANZ din 2011, fiind acuzat? de anchetatori c? a primit anumite sume de bani pentru a interveni ?n mai multe situa?ii, ?n favoarea unui fermier din Ia?i. Aceast a fost prins? ?n februarie 2018 lu?nd mit? suma de 1.500 lei, ?n schimbul c?reia a predat o pung? cu pa?apoarte iegale pentru transportul ?i sacrificarea animalelor.Hergheliile distrug culturile la... trap Marian MU?AT 24 noiembrie 2020 ?ntr-o comun? g?l??ean?, nu doar seceta ?i s?lb?ticiunile (mistre?ii ?i ?acalii) provoac? pagube agricultorilor, ci ?i animalele de ferm? l?sate nesupravegheate ?n c?utare de hran?.C??iva fermieri din Umbr?re?ti ne-au sesizat c? ?n satul Salcia, ?n mijlocul unui trup de p?dure al comunei vr?ncene Suraia, se afl? o ferm? ce ad?poste?te circa 80 cabaline, 40 de bovine ?i peste 20 de suine. Potrivit localnicilor, proprietarul fermei, Stelic? Cristian, ?i-a f?cut obiceiul de a elibera animalele ?n fiecare an ?ncep?nd din octombrie ?i p?n? ?n prim?var?. Astfel, suinele sunt metisate cu porci mistre?i (pot fi contaminate cu pesta porcin?), iar cabalinele ?i bovinele aduc daune considerabile at?t fondului forestier, c?t ?i culturilor agricole din Umbr?re?ti, Barcea, Movileni. Aceste aspecte au fost sesizate de localnici, ?ns? organele statului s-au m?rginit la a aplica amenzi. Doar Garda de Mediu a emis un ordin de evacuare, nepus ?n aplicare, spun localnicii.?SISTEM DE IRIGA?II ?I TONE DE VARZ? DISTRUSE?Unii ?i-au luat inima-n din?i ?i au deschis procese ?mpotriva lui Stelic? Cristian. Unul dintre ace?tia este Zaharia Manole, care de 7-8 ani, ?n fiecare toamn? se chinuie s? goneasc? animalele de pe terenul lui. “Caii umbl? anapoda, nu to?i gr?mad?, c?te 25-30 de animale, ?i stric? peste tot. Acu doi ani a intrat herghelia aici, unde am 40 de ari de teren; mi-a stricat patru tone de varz? ?i mi-a f?cut praf instala?ia de udare. Pagub? de vreo 3.000 de lei. Nu mi-a dat banii de desp?gubire! Ba mai mult, la c?teva zile caii au intrat ?n lucern?. Am chemat comisia de evaluare care a constatat o pagub? total? de 20.000 lei. Imediat am depus pl?ngere la Poli?ie ?i la Parchet. De doi ani, nu mai ?tiu nimic de dosar!”, ne-a declarat agricultorul.Acesta sus?ine c? dup? recolt?rile de toamn?, animalele umbl? dup? hran? ?i nu de pu?ine ori dau iama prin gr?dinile cu legume t?rzii. ?ntr-un an, au intrat ?ntr-un solar al unui cultivator din satul Salcia.? ??i caii dau… ?n floare, nu-i a?a??Valentin Bobocea, din Umbr?re?ti, ne prezint? c?teva fotografii f?cute ?n lunile august ?i septembrie, cu un lan ?nflorit de floarea-soarelui, de aproape 5 ha, ?n care au intrat peste 50 de cai. “Am fost la Poli?ie ?i am reclamat. Mi s-a spus c? nu se poate face nimic, dec?t s? fie amendat ?i mi-a recomandat s? m? ?n?eleg cu proprietarul cailor”, a sus?inut agricultorul din Umbr?re?ti.Un alt fermier care an de an ??i vede lanurile distruse de trecerea animalelor aproape s?lb?ticite este Stelian Filipoiu. “Eu lucrez 165 ha, ?n fiecare an sem?n circa 60-70 ha culturi de toamn?. ?i eu am probleme cu herghelia lui Stelic? Cristian; zeci de hectare cultivate sunt c?lcate ?n picioare. Oamenii pun legume de toamn?, varz?, ro?ii ?i pepeni. Mul?i nu au parte de rodul muncii lor. ?i eu am f?cut reclama?ii la Poli?ie, la Prim?rie, degeaba!”, ne-a declarat cultivatorul.?ANSVSA confirm? c? animalele nu sunt ?nchise! ? Stelian Filipoiu a sesizat ANSVSA. Red?m din r?spunsul primit: “?n urma controlului s-a constatat c? domnul Cristian Stelic? de?ine un num?r de 65 bovine, din care 53 bovine sunt ?nregistrate ?n BND pe adresa fiului acestuia, Cristian Marius. (…) La data controlului, unele bovine erau ?n ad?post, iar altele erau ?n libertate pe izlaz ?i ?n p?dure. De asemenea, acesta mai de?ine ?i un num?r de 60 cai, din care 32 se aflau pe izlazul de l?ng? locuin?a sa, iar restul ?n p?dure.?ntruc?t la data controlului, porcinele de?inute de acesta (26 capete) erau neidentificate ?i nu se aflau ?n ad?post (sunt crescute ?n libertate), a fost sanc?ionat contraven?ional".??Nu le dau eu drumul c? vreau, animalele scap?!”?Contactat de redac?ia Ferma, Stelic? Cristian a respins o parte din acuza?ii, recunosc?nd, totu?i, c? ?animalele mai scap? ?i caii sunt greu de prins. De exemplu, un ?ofer a intrat cu ma?ina ?n gard ?i prin sp?rtur? am ?ase buc??i sc?pate. Trebuie s? ne unim vreo 10-20 de in?i s?-i putem prinde. Dac? apuc? s? intre ?n p?dure, e mai greu de adus. C?t scap?? O zi-dou?; at?ta, nu-i problem?, iarna-i baiul c? nu merge gardul electric”. Referitor la daune, acesta sus?ine c? pl?te?te stric?ciunile. ?Pe unii - unde au stricat animalele - i-am mai pl?tit; m-am dus, m-am uitat ?i ne-am ?n?eles. La cei care exagereaz? nu le dau nimic! Unii cer ?i pe m?-sa ?i pe ta-su, m? amenin?? c? m? dau ?n judecat?! (...) ?i eu poate sunt r?u, dar sunt din cale-afar? unii! Mi-au f?cut reclama?ii pe de-a r?ndul. Am luat amenzi ?n cinci zile la r?nd de c?te 500 lei; asta ?n luna februarie! Apoi, cu gardul electric, au vrut s? m? dea afar? din p?dure. E locul meu acolo, am proprietate ?i mai am 36 ha de ima? ?n concesiune de la Prim?ria Suraia”.? ?Probleme vechi?Stelic? Cristian sus?ine c? ?n urm? cu ceva ani, s-a ?ncercat un schimb de teren ?ntre prim?rii. C??iva ?ntreprinz?tori din Umbr?re?ti voiau s?-i ia ima?ul s? fac? balastier? ?i iaz de pe?te. S-a opus vehement. ?De c?nd sunt aici am cheltuit vreo 4 miliarde lei vechi de pe urma primarului din Suraia! Pe unde m? duceam, se punea de-a curmezi?ul. Am avut numai de tras! Pentru doi oameni care nu aveau forme de angajare am pl?tit amend? 25.000 lei; pe urm?, de la Mediu, am primit ?nc? vreo 30.000 lei pentru c? nu erau gata h?rtiile; ?i tot a?a”, ne-a declarat Stelic? Cristian. Acu doi ani caii mi-au stricat patru tone de varz? ?i mi-au f?cut praf instala?ia de udare, ZAHARIA MANOLE, fermier din Umbr?re?ti, jud. Gala?iP?GUBITUL DEVENIT... HO?!?Odat? am prins 8 cai pe p??unea mea. I-am luat, ?ncheind un proces-verbal cu martori, ?i i-am hr?nit o lun? de zile. ?ntre timp am sesizat Prim?ria, Poli?ia ?i am depus pl?ngere la Parchet. La dou? zile m? trezesc cu poli?ia la poart? reclamat ca fiind ho? de cai. Mai t?rziu, am primit o h?rtie semnat? de procuror prin care mi se spunea c? ferma avea om pl?tit s? p?zeasc? herghelia, acesta a plecat, iar animalele lui Stelian Cristian au sc?pat din ?arc”, ne-a declarat Valentin Bobocea.GLOBALH5N8 a ocolit deocamdat? Rom?nia dar Europa pare asediat? 24 noiembrie 2020Europa pare asediat? de gripa aviar? de tip H5N8, cu noi focare raportate s?pt?m?na trecut? ?n Germania, Fran?a ?i Danemarca. Deocamdat?, ?n Rom?nia nu s-au raportat cazuri de grip? aviar? ?n aceast? perioad?.?n ultimele dou? s?pt?m?ni, Germania, Olanda, Marea Britanie, Rusia ?i Kazahstan au raportat cazuri de H5N8. Germania a raportat detectarea de noi focare ?n mai multe ferme din districtul Rostock din estul statului Mecklenburg-Antepomerania s?pt?m?na trecut?. Patru regiuni din ?ase lupt? acum pentru a preveni r?sp?ndirea virusului ?i 70.000 de p?s?ri sunt pe cale s? fie sacrificate. Pe de alt? parte, la ?nceputul lunii noiembrie, Danemarca a detectat gripa aviar? de tip H5N8 la mai multe p?s?ri s?lbatice moarte, ?n diferite loca?ii, de la grani?a cu Germania p?n? la nordul peninsulei Jutland. Dup? aceea, s?pt?m?na trecut? ?ara a anun?at un focar la o ferm? de l?ng? Randers, care va duce la sacrificarea a 25.000 de pui, potrivit autorit??ilor daneze. Fran?a a fost ultima ?ar? care a anun?at prezen?a acestui virus ?n regiunea sa. Dup? un prim focar de grip? aviar? extrem de patogen detectat ?n Corsica, pe 16 noiembrie, Agen?ia Na?ional? pentru Securitatea S?n?t??ii (ANSES) a confirmat un nou focar ?ntr-un magazin de animale de companie din Yvelines, ?n zona metropolitan? Paris.Toate statele europene implicate au confirmat c? p?s?rile s?lbatice sunt factorul care a r?sp?ndit virusul ?n toat? Europa.?ntre timp, ?n Japonia a fost confirmat un nou focar de H5N8 ?n prefectura japonez? Kagawa. Autorit??ile au decis s? elimine 850.000 de p?s?ri ?n dou? ferme situate ?n ora?ul Mitoyo.Studiu: 1% dintre ferme exploateaz? 70% din terenurile agricole ale lumii 24.11.2020 Doar un procent din fermele de la nivel mondial exploateaz? 70% din c?mpurile agricole ?i livezi, potrivit unui raport citata de The Guardian, informeaz? Mediafax. Studiul publicat mar?i se bazeaz? pe 17 lucr?ri noi de cercetare.Autorii spun c? tendin?a a fost determinat? de instrumentele financiare pe termen scurt, care modeleaz? din ce ?n ce mai mult mediul global ?i s?n?tatea uman?.??n trecut, aceste instrumente preocupau doar pie?ele. Nu ne-au afectat individual. Dar acum ating toate aspectele vie?ii noastre, deoarece sunt legate de criza climatic? ?i pandemie”, a declarat Ward Anseeuw, specialist tehnic senior la Coali?ia Interna?ional? pentru Terenuri, care a condus cercetarea ?mpreun? cu un grup de parteneri, inclusiv Oxfam ?i World Inequality Lab.Studiul publicat mar?i se bazeaz? pe 17 lucr?ri noi de cercetare, precum ?i pe analiza datelor ?i literaturii existente.Se spune c? calculele anterioare ale inegalit??ii terenurilor s-au bazat exclusiv pe proprietate ?i dimensiunea fermelor individuale. Pe aceast? baz?, inegalitatea terenurilor sa redus p?n? ?n anii 1980, dup? care a devenit mai larg?.Aceast? tendin?? este mai pronun?at? ?n cadrul noii metodologii, care ia ?n considerare factori suplimentari, precum proprietatea multipl?, calitatea ?i valoarea terenurilor ?i num?rul de persoane f?r? p?m?nt.Diferen?ele mari sunt ?n China ?i Vietnam, iar cele mai mare este ?n America Latin?, unde cei mai s?raci 50% dintre oameni de?ineau doar 1% din teren.Asia ?i Africa au cele mai ridicate niveluri de exploata?ii mici, unde aportul uman tinde s? fie mai mare dec?t factorii chimici ?i mecanici.La nivel mondial, ?ntre 80% ?i 90% din ferme sunt de?inute de familie sau de mici exploata?ii. ?ns? acestea acoper? doar o parte mic? a terenului ?i a produc?iei omerciale.?n ultimele patru decenii, cea mai mare trecere de la mic la mare a fost ?n Statele Unite ?i Europa, unde proprietatea este ?n mai pu?ine m?ini ?i chiar ?i fermierii individuali lucreaz? sub contracte stricte pentru comercian?ii cu am?nuntul, conglomeratele comerciale ?i fondurile de investi?ii.Aranjamente financiare se extind acum ?n lumea ?n curs de dezvoltare, ceea ce accelereaz? sc?derea calit??ii solului, utilizarea excesiv? a resurselor de ap? ?i ritmul defri??rilor.?Concentrarea dreptului de proprietate ?i control are ca rezultat un impuls mai mare pentru monoculturi ?i o agricultur? mai intensiv?, deoarece fondurile de investi?ii tind s? func?ioneze pe cicluri de 10 ani pentru a genera randamente”, a spus el.Pentru a aborda acest lucru, raportul recomand? o mai bun? reglementare ?i supraveghere a sistemelor de proprietate funciar? opace, o schimbare a regimurilor fiscale pentru a sprijini micii fermieri ?i o mai bun? gestionare a mediului corelate cu un sprijin pentru drepturile funciare ale comunit??ilor.UNIUNEA EUROPEANAHighlights - The Green Deal and the CAP: study presentation (Nov. 30) - Committee on Agriculture and Rural Development 24-11-2020 11:47 At the request of the AGRI Committee, the study on "The Green Deal and the CAP: policy implications to adapt farming practices and to preserve the EU's natural resources" was commissioned by the Policy Department B and realized by the National Research Institute for Agriculture, Food and Environment of France (INRAE) in cooperation with Agro Paris Tech University. It provides a comprehensive review of the European Green Deal (EGD) initiatives related to agriculture and the food system. It also comprises a set of policy recommendations in order to reinforce the green transition as part of the CAP 2022-2027, in particular with reference to 'conditionality' and 'eco-schemes' as well as to overall governance. The Green Deal and the CAP: policy implications to adapt farming practices and to preserve the EU's natural resources Source : ? European Union, 2020 - EP Highlights - European Commission's recommendations on the national Strategic Plans (Dec. 1st) - Committee on Agriculture and Rural Development 24-11-2020 11:47 AM CET Commissioner Janusz Wojciechowski, responsible for agriculture, will present the Commission’s recommendations to the Member States on the national Strategic Plans under the current CAP while the next CAP is under negotiation by the co-legislators. Source : ? European Union, 2020 - EP Stocurile de carne de porc se acumuleaz? ?n Europa din cauza coronavirusului ?i pestei porcine Bloomberg Stocurile de carne de porc se acumuleaz? ?n Europa din cauza coronavirusului ?i pestei porcine Profit.ro Profit.ro scris ieri, Europa se confrunt? cu un excedent de carne de porc, ?n condi?iile ?n care pandemia de coronavirus ?i pesta porcin? african? au redus v?nz?rile, ceea ce face ca pre?urile s? scad?, sus?ine Bloomberg. Germania, cel mai mare produc?tor de carne de porc din UE, a fost exclus? de pe o serie de pie?e importante din Asia dup? ce ?n septembrie au ap?rut cazuri de pest? porcin? african? la porcii mistre?i. Acest lucru ?nseamn? c? exist? un surplus de carne de porc pe continent, dup? ce ultimele restric?ii impuse ?n contextul pandemiei de Covid-19 au f?cut ca restaurantele s? v?nd? mai pu?ine ?ni?ele ?i c?rna?i, scrie Agerpres. Pre?ul c?rnii de porc ?n Germania este cu peste 40% sub nivelul din luna martie, iar pre?urile la carcase sunt la cel mai redus nivel de dup? 2016. Chiar dac? mul?i al?i produc?tori europeni profit? de importurile record de carne de porc ale Chinei, abatoarele din unele ??ri se confrunt? ?i ele cu restric?ii la export. ?ncetinirile provocate de coronavirus au contribuit ?i ele la apari?ia a sute de mii de porci nev?ndu?i ?n fermele din Germania. Potrivit Asocia?iei cresc?torilor de porci din Germania, fermierii pierd aproximativ 60 de euro la fiecare animal, iar unele exploata?ii ar putea da faliment f?r? ajutorul de urgen?? al Guvernului. Max Green, analist la IHS Markit, spune c? de?i China "absoarbe cantit??i uria?e de carne de porc, nu este suficient pentru a sus?ine pre?urile". Uniunea European? este cel mai mare exportator de carne de porc. Restric?iile la export impuse Germaniei ?nseamn? c? fermierii din Danemarca v?nd mai pu?ini porci tineri peste grani??, unde ?n mod normal sunt crescu?i pentru a fi sacrifica?i. ?n aceste condi?ii, abatoarele din Danemarca sunt nevoite s? lucreze ?i ?n week-end, ?i s? angajeze personal suplimentar, pentru face fa?? afluxului de porci, spune Jais Valeur, director general la Danish Crown Group. Rupert Claxton, director la firma de consultan?? Gira, sus?ine c? ar putea dura cel pu?in ?ase luni pentru ca oferta ?i cererea s? se echilibreze. La r?ndul s?u, China a cerut importatorilor s? ??i dezinfecteze toate importurile de produse congelate, ceea ce va complica ?i mai mult schimburile comerciale. "Covidul r?m?ne o necunoscut?. Este foarte dificil s? realizezi un echilibru atunci c?nd lucrurile sunt ?ntr-o continu? schimbare", spune Rupert Claxton. Este posibil ca v?nz?rile s? ??i revin? dup? ridicarea restric?iilor ?i redeschiderea restaurantelor. Cererea pentru exporturi ?n Asia r?m?ne una puternic?, sus?ine Jais Valeur. De asemenea, Departamentul american al Agriculturii prognozeaz? c? ?n 2021 consumul de carne de porc ?n UE va cre?te cu 1,3%, dup? ce ?n acest an a atins cel mai sc?zut nivel din ultimele dou? decenii. Analistul Rabobank Justin Sherrard este ?i el de p?rere c? cererea de carne de porc ar putea s? aib? mai pu?in de suferit de pe urma restric?iilor din Europa, comparativ cu alte alimente precum carne de pui sau fructe de mare, care se bazeaz? mai mult pe restaurante ?i catering. Cu toate acestea, pre?urile ar putea s? r?m?n? sub presiune p?n? c?nd v?nz?torii vor g?si noi pie?e de export sau vor reu?i s? majoreze cererea ?n sectorul de retail................................................................Comisia European? a acordat 370 de milioane de euro pentru extinderea aliment?rii cu ap? ?i a canaliz?rii din ?ase jude?e din Rom?nia 24 noi, 2020 | AgerpresComisia European? a aprobat, mar?i, o investi?ie de aproape 370 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru a ?mbun?t??i ?i a extinde infrastructura de alimentare cu ap? ?i de canalizare ?n ?ase jude?e din Rom?nia: Constan?a, C?l?ra?i, D?mbovi?a, Ialomi?a ?i p?r?i din jude?ul Ilfov ?i Bra?ov, informeaz? un comunicat al Executivului comunitar, relateaz? Agerpres. "Acest proiect, care completeaz? investi?iile anterioare ale UE viz?nd modernizarea infrastructurilor de alimentare cu ap? ?i de evacuare a apelor reziduale din Rom?nia, va asigura accesul continuu la ap? potabil? sigur? ?i va reduce poluarea r?urilor ?i a apelor subterane, ?n conformitate cu obiectivele Comisiei din cadrul Pactului verde", a declarat comisarul pentru coeziune ?i reforme, Elisa Ferreira. Prin acest proiect se vor reduce poluan?ii din apa potabil? ?i riscurile aferente pentru s?n?tate, se va stimula biodiversitatea ?i dezvoltarea activit??ilor industriale, comerciale ?i recreative. Se preconizeaz? c? proiectul va crea 156 de locuri de munc? permanente ?i va deveni opera?ional ?ncep?nd din iulie 2023. By lantulalimentar 2020-11-24 Cele mai multe focare au fost depistate ?n popula?iile de p?s?ri s?lbatice, dar c?teva au fost confirmate ?i la p?s?ri domestice. Olanda a sacrificat deja peste 200.000 de p?s?ri de curte.?n ultima lun?, au fost raportate, ?n total, peste 300 de cazuri ?n Belgia, Danemarca, Fran?a, Germania, Irlanda, Olanda, Suedia ?i Regatul Unit.Un raport al EFSA evalueaz? probabilitatea ca virusul s? se r?sp?ndeasc? de la p?s?rile s?lbatice la p?s?rile de curte ?i avertizeaz? c? gripa aviar? se propag? rapid pe continent ?i poate ajunge ?i ?n ??rile europene neafectate anterior.EFSA avertizase recent c? gripa aviar? foarte patogen? poate ajunge foarte rapid ?n Europa, dup? depistarea ?n aceast? var? a unor focare la p?s?rile s?lbatice ?i domestice din vestul Rusiei ?i Kazahstanului. Regiunea se afl? pe ruta migra?iei de toamn? pentru p?s?rile s?lbatice de ap? care se ?ndreapt? spre Europa.Nu au fost detectate cazuri umane ?n noile focare p?n? acum, iar riscul transmiterii c?tre publicul larg r?m?ne foarte sc?zut. Cu toate acestea, evolu?ia virusurilor trebuie monitorizat? ?ndeaproape pentru a evalua riscul continuu de apari?ie a tulpinilor contagioase pentru om.Emiratele Arabe Unite au interzis ieri, 23 noiembrie, importurile de carne de pas?re din Germania, Olanda, din c?teva zone din Marea Britanie, dar ?i din Rusia, anun?? .UE: v?nz?rile de bere au sc?zut cu 20% p?n? acum ?n acest an din cauza pandemiei Catalina Apostoiu 24.11.2020, Pia?a european? a berii estimeaz? c? v?nz?rile au sc?zut cu 20% p?n? acum ?n acest an, un procent care ar putea cre?te la 25% p?n? la sf?r?itul anului, a anun?at secretarul general al Brewers of Europe, potrivit Euractiv. Produc?torii de bere ?i sectorul ospitalit??ii din UE au fost afectate puternic de seria de m?suri de carantin? impuse la nivelul Europei pentru ?ncetinirea pandemiei.POLONIAAu fost raportate primele cazuri de Covid-19 la nurcile de cresc?torie din Polonia Polonia a confirmat primele sale cazuri de coronavirus la nurci, conform unui anun? f?cut mar?i de o echip? de oameni de ?tiin?? de la Universitatea Medical? din Gdansk, relateaz? DPA ?i Reuters, citate de Agerpres. 24 noi, 2020 | Agerpres Agentul patogen a fost descoperit la o ferm? din regiunea Pomorskie din nordul Poloniei. Opt din cele 91 de animale de la ferm? verificate au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Rezultatele ob?inute sugereaz? c? este posibil ca virusul s? fi fost transmis de la om la nurci, au scris ?ntr-un comunicat oamenii de ?tiin?? de la Universitatea Medical? din Gdansk. Este prima dat? c?nd sunt depistate cazuri de coronavirus ?n r?ndul acestor animale ?n Polonia, mare produc?tor de blan? de nurc?. Infec?ii ?n r?ndul nurcilor au fost confirmate anterior ?n alte ??ri europene, printre care Suedia ?i Danemarca. De altfel, Polonia a ?nceput ?n aceast? lun? testele ?n r?ndul nurcilor de ferm? ?i verific?rile asupra lucr?torilor din aceste locuri dup? descoperirea formei modificate a virusului la nurcile din Danemarca, ?ar? care a fost nevoit? s? sacrifice toat? popula?ia de astfel de animale. Oamenii de ?tiin?? de la Universitatea Medical? din Gdansk au mai precizat c? vor mai testa nurci ?n regiune, iar rezultatele sunt a?teptate ?ntr-o s?pt?m?n? sau dou?. Polonia a anun?at mar?i peste 10.000 de noi cazuri de coronavirus ?i 540 de decese ?n ultimele 24 de ore. Bilan?ul total a ajuns la peste 909.000 cazuri ?i 14.300 de decese.FRANTAAlland & Robert vor ?cre?te masiv” produc?ia de gum? arabic?, urmare a cre?terii cererii By RO.aliment November 24, 2020 Compania francez??Alland & Robert, princiapala produc?toare de gum? arabic? (sau gum? de salc?m, cum mai este numit?), a anun?at c? inten?ioneaz? s? investeasc? 11 milioane de euro ?n sediul s?u din Normandia, pentru a-?i cre?te capacitatea cu aproximativ 9.000 de tone pe an – duc?nd produc?ia anual? total? la aproape 30.000 de tone.Un total de 8.000 m? de spa?ii de produc?ie vor fi ad?uga?i fabricii sale din Saint Aubin sur Gaillon pentru a ad?posti o a patra linie de produc?ie. Se a?teapt? ca extinderea s? demareze anul viitor, deschiderea fiind programat? pentru sf?r?itul anului 2022.Potrivit companiei, aceast? cre?tere de 45% a capacit??ii r?spunde cererii globale care a ?evoluat brusc” pentru ingredientul alimentar ar?tat.Cererea global? ?n cre?tereGuma arabic? (aditivul alimentar E414) este utilizat? de produc?torii de alimente ?i b?uturi ca agent de texturare natural, emulgator, stabilizator ?i fibr?. Alland & Robert, este o firm? de familie, care ob?ine exsudatul (materia prim?) din ??rile care alc?tuiesc ?centura de gum?” african?, inclusiv Ciad, Sudan, Nigeria, Mali, Senegal ?i Etiopia.E414 este produs prin t?ierea straturilor exterioare ale ramurii de salc?m ?ntr-un proces cunoscut sub numele de ?tapping”. Pentru a preveni pierderile ulterioare de umiditate ?n aceste clime aride, copacul eman? gum? pentru a forma un nodul pe copac. Guma este recoltat? de muncitori locali, ?nainte de a fi trimis? la fabrica Alland & Robert din nordul Fran?ei, pentru procesare.?Cererea global? de bunuri de larg consum este ?n cre?tere, iar guma arabic? este utilizat? pe scar? larg? ?n alimente ?i b?uturi cu o expansiune rapid? a cererii”, a declarat Violaine Fauvarque, director de marketing Alland & Robert, pentru FoodNavigator.?Acest efect este intensificat de pandemia COVID, c?nd o parte din popula?ia lumii trebuie s? r?m?n? acas? ?i nu poate?merge la?restaurante sau baruri. ?n plus, utilizarea gumei de salc?m este ?n continu? evolu?ie ?i noi aplica?ii sunt dezvoltate de c?tre echipa noastr? de cercetare & dezvoltare , aplica?ii care vor extinde domeniul de aplicare al gumei arabice“.B?uturi r?coritoare, produse de patiserie, produse vegane …Guma de salc?m este incolor? ?i inodor? ?i se ?tie c? prelunge?te durata de valabilitate a produselor.?n timp ce b?uturile r?coritoare r?m?n o categorie major? pentru aplica?iile cu gum? de salc?m, Fauvarque a eviden?iat aromele ?i produsele de cofet?rie ca alte dou? zone cheie de interes.?Acestea sunt categoriile tradi?ionale principale pentru guma acacia. Cu toate acestea, noi utiliz?ri, cum ar fi ?mbog??irea cu fibre ?n produse dietetice, ?n produse vegetariene, sau pentru reducerea cantit??ii de zah?r, sunt ?n cre?tere.“Domeniul produselor vegetale este un alt segment de cre?tere pentru afacere?Echipa noastr? de cercetare ?i dezvoltare se concentreaz? pe deserturi pe baz? de plante, cum ar fi alternativele pentru sm?nt?n? ?i iaurt. Guma arabic? este cu siguran?? parte a noilor reformul?ri, datorit? versatilit??ii sale ?i rolului pe care ?l poate juca ca agent de textur? ?i stabilizator ”, a continuat directorul de marketing al companiei.O alt? categorie ?n cre?tere o reprezint? alternativele la produsele din carne, despre care Fauvarque a spus c? a ?explodat” ?n ultimii cinci ani (?i nici nu prezint? ?niciun semn de ?ncetinire”).?Clien?ii no?tri care lucreaz? la aceste formul?ri vizeaz? acum consumatorii de carne, ?n locul vegetarienilor, pe care ?i vizau acum doar c??iva ani. Ei au f?cut progrese uimitoare ?n imitarea c?rnii, ?i nu s-au mai concentrat ?doar“ pe ?nlocuirea acestora cu proteine pe baz? de plante.?Acum, ?nlocuitorii produselor din carne arat?, miros ?i au gust precum carnea: au fost necesare cercet?ri foarte puternice asupra texturizatorilor pentru a realiza acest lucru. ?i guma arabic? joac? un rol important: aceasta este frecvent utilizat? ?n alternativele la carne, ca agent de reten?ie a apei ?i de coeziune, textura ?i ?mbog??ire cu fibre ?.Pandemia COVID a accelerat, de asemenea, tendin?a consumatorilor pentru produse s?n?toase ?i bun?stare, ?n special ?n Europa ?i America de Nord, fapt care influen?eaz? cererea clien?ilor pentru ingrediente ?cu etichet? curat?”.?Tot mai mul?i consumatori prioritizeaz? s?n?tatea mental? ?i fizic?, ?n 2020, ca o modalitate de a face fa?? anxiet??ii actuale ?i incertitudinilor care ne ?nconjoar?.“Cre?tere pe fondul unei pandemiiPre?edintele Frédéric Alland (str?-str?nepotul cofondatorului companiei Francisque Alland) a subliniat c? noua investi?ie va contribui la cele anterioare f?cute de firm? pentru ?mbun?t??irea fabricii sale din Normandia.?Aceast? nou? investi?ie vine ca o completare a altor investi?ii de peste 3 milioane de euro, planificate pentru 2020 ?i 2021 pentru a ?mbun?t??i facilit??ile noastre de produc?ie existente.“Alland a indicat, de asemenea, c? firma a reu?it s? dep??easc? primul val de COVID-19 cu succes ?i c? este pe cale s?-?i m?reasc? cifra de afaceri, comparativ cu 2019.?Suntem ferici?i c? criza COVID-19 nu a ?ncetinit realizarea proiectul nostru: pentru 2020, estim?m c? cifra de afaceri ar trebui s? creasc? cu aproximativ 8%. Ea era de 45 de milioane de euro ?n 2019.“SUACozile disper?rii ?n SUA: Este cea mai mare criz? alimentar? din istoria recent? a Americii. DE Andrei Vasilescu | Actualizat: 24.11.2020 O coloan? de kilometri ?ntregi de ma?ini a fost filmat? ?n apropierea B?ncii de Alimente din Boston. Americanii spun c? nu mai au cu ce s? ??i pl?teasc? facturile ?i vin s? primeasc? alimente gratuite din partea statului. "E greu de crezut c? ?n ?ara cu cele mai profitabile companii din lume, zeci de mii de oameni?stau la coad? s? primeasc? de m?ncare. La acest punct de dona?ii din Texas, au venit ?ntr-o singur? zi 25.000 de americani", relateaz? postul CBS News, coment?nd imaginile surprinse ?n Texas.?Banca de alimente din Boston doneaz? s?pt?m?nal peste o ton? de m?ncare. Pe m?sur? ce se apropie Ziua Recuno?tin?ei, cererea e din ce ?n ce mai mare. La o banc? de alimente din California,?num?rul solicit?rilor a crescut cu 125%.Americanii spun c? reu?esc s? ??i pl?teasc? facturile, dar nu le mai r?m?n bani ?i pentru m?ncare.Pachetele cu m?ncare includ?alimente de baz? precum cartofi, ceap?, ulei, f?in?, ?n total aproape 30 de kilograme de m?ncare, dar ?i c?te un curcan. Nu se ?tie ?ns? c?t timp vor mai fi resurse pentru a sus?ine at??ia americani nevoia?i, potrivit CBS News.Joel Berg, coordonator ONG: "Este cea mai mare criz? alimentar? din istoria recent? a Americii. Situa?ia este c?t se poate de grav?. Dac? guvernul federal nu intervine semnificativ ?i rapid,?vom avea de ?nfruntat o foamete cum n-a mai fost de la marea criz? economic?". disperata a firmelor de morarit din Marea Britanie, din cauza lipsei graului noiembrie 24, 2020 In conditiile in care recolta de grau obtinuta de Marea Britanie in acest an a fost cu mult sub asteptari, mai multe firme de morarit din Regat au inceput sa achizitioneze cantitati foarte mari de grau din Germania. Conform specialistilor, recoltele de grau ale Marii Britanii ar putea scadea cu 35% sau 10,5 milioane de tone, in conditiile suprafetelor insamantate tot mai mici dar si a ploilor inregistrate in ultima perioada.?Firmele de morarit din Marea Britanie au facut achizitii mari de grau german de calitate ridicata in ultimele saptamani. Cred ca o cantitate cuprinsa intre 200.000 si 300.000 de tone din noua recolta din Germania urmeaza a fi livrata in Marea Britani pana la finele acestui an”, a declarat un trader german.Suprafata cultivata cu grau din Marea Britanie, cel mai redus nivel de dupa 1970Ministerul britanic al Agriculturii a apreciat ca suprafata insamantata cu grau in Anglia s-a diminuat in acest sezon cu 24%, atingand cel mai redus nivel de dupa 1970, in principal din cauza vremii ploioase din toamna anului trecut.Expertii considera ca un alt factor care a dus la inmultirea achizitiilor este legat de incertitudinea care exista cu privire la ce se va intampla dupa ce Marea Britanie va iesi din Uniunea Europeana, in conditiile in care acordul de tranzitie expira la 31 decembrie 2020. Pana acum nu au fost conveniti termenii relatiilor comerciale dintre Marea Britanie si principalii sai parteneri comerciali, printre care se numara si Germania, dupa 31 decembrie.RUSIA Rusia va vaccina nurcile de cresc?torie ?mpotriva noului coronavirus Rusia ??i va vaccina preventiv popula?ia de nurci ?mpotriva COVID-19, dup? ce alte ??ri au identificat cazuri de transmitere a virusului la aceste animale, a declarat ?eful interimar al companiei na?ionale a bl?nurilor la un post tv al Ministerului Ap?r?rii, relateaz? mar?i Reuters, citat? de Agerpres. 24 noi, 2020 | Agerpres Ivan Nesterov, ?eful interimar al companiei Samurul rus, a f?cut aceste afirma?ii luni, la postul Zvezda TV. Contactat mar?i ?n leg?tur? cu afirma?iile f?cute, el i-a ?ndrumat pe jurnali?ti c?tre Ministerul Agriculturii, afirm?nd c? este mai bine ca aceast? institu?ie s? ofere informa?iile oficiale. ?n interviul de pe Zvezda TV, Ivan Nesterov poate fi auzit afirm?nd c? autorit??ile testeaz? ?n prezent vaccinul ?i c? pl?nuiesc s? vaccineze popula?ia de nurci atunci c?nd procesul este finalizat. El a spus c? virusul nu a fost depistat la nurcile din Rusia ?i m?sura este una preventiv?, ad?ug?nd c? Rusia nu are nicio confirmare ?tiin?ific? privind transmiterea virusului de la nurci la oameni.SANATATE si GASTRONOMIE Medic nutri?ionist: ce ?i c?t m?nc?m pentru a ne proteja imunitatea ?n pandemie! Lefter Angelica 24 noiembrie 2020 La ?nceput de iarn? ?i ?n plin? pandemie de COVID-19 alimenta?ia este punctul forte pentru a ne p?stra s?n?to?i. ?n general, se pune accent pe ?nt?rirea imunit??ii, pe mesele s?n?toase ?i regulate ?i pe distribuirea corect? a acestora, c?t timp foarte mare parte din popula?ie lucreaz? de acas?.Dac? unele persoane uit? s? m?n?nce petrec?nd ore ?n fa?a calculatorului, al?ii ?i-au f?cut stocuri ?i risc? s? m?n?nce mai mult dec?t este cazul. ?ntr-un interviu la televiziunea Digi24, doctorul Nicolae H?ncu, medic primar nutri?ionist recomand? c?teva alimente de baz?, dar consumate ?n general neprocesate ?i cu modera?ie.”Alimentele, dac? ne referim la cereale trebuie s? fie integrale, m? refer la cele nerafinate, m? refer la uleiuri, s? fie neprocesate, s? nu consum?m mezeluri c?nd vine vorba de carne ?i c?t se poate s? fie fermentate, mai ales br?nz?, mur?turile ?n saramur?. Alimentele trebuie s? fie sigure, decontaminarea trebuie s? fie o regul? absolut?. Recomand?m preparatele de zeolit, care s-au dovedit a fi foarte eficiente. Alimentele acestea trebuie s? fie proaspete, trebuie s? fie de sezon, trebuie s? fie, c?t se poate, de produc?ie local?”, a spus dr. Nicolae H?ncu.Totodat?, medicul primar nutri?ionist recomand? mesele regulate, f?r? excese, pentru c? orice plus de greutate poate crea o sl?bire a imunit??ii.”S? avem 3 mese pe zi, m?ncarea s? fie m?ncat? ?i nu b?ut?, asta apropo de faimoasele sucuri, fresh-uri. S? moderniz?m ?i s? adapt?m meniurile. Gastronomia trebuie s? fie modern? ?i toat? lumea ?tie la ce ne referim, dar poate fi adaptat tipul de m?ncare, la cea vegetal?, la v?rst?, la profesie ?i la activitatea fizic?. (…) Nu trebuie s? s?rim peste mese, fiecare mas? s?rit? o vom pl?ti din greu la urm?toarele ?i se produce un dezechilibru energetic ?n ziua respectiv? ?i poate chiar ?n ziua care urmeaz?. Cei care stau acas? ?i lucreaz? de acas? nu sar peste mese, ci din contr?, ??i adaug? ?n loc de trei gust?ri pe zi op?ionale, se transform? ?n 3-4 gust?ri aproape regulate consumate. Din acest motiv recomand?m din toat? inima s? se fac? ?n fiecare diminea?? o c?nt?rire ?n condi?ii identice pentru c? fiecare plus de greutate ?i mai ales dac? se repet? ?i ?n ziua a doua ?i a treia, ?nseamn? plus de gr?sime, plusul de gr?sime ?nseamn? o sc?dere a imunit??ii. Este un mesaj la care ?in foarte mult, iar ca s? prevenim acest lucru chiar ?n condi?ii dificile de toamn?, de iarn?, condi?ii ?n care ie?irea din cas? este oarecum limitat?, s? ne mi?c?m, s? fim modera?i ?n consumul de alcool, prohibi?ie total? pentru fumat.”, a mai ?ad?ugat specialistul nutri?ionist Nicolae H?ncu.DOSARAlege romul Dictador Best of si nu vei regreta!nov 23, 2020 Romul este una dintre cele mai vechi bauturi spirtoase distilate si are una dintre cele mai colorate istorii ale oricarei bauturi alcoolice. La mijlocul anilor 1700, romul se fabrica in Caraibe si America de Sud. Ulterior a devenit extrem de popular in Anglia fiind produs si acolo in cantitati extrem de mari.In prezent, romul este produs in intreaga lume, existand posibilitatea de a ajunge pe masa oricarui doritor. Utilizarea trestiei de zahar distinge romul de toate celelalte bauturi alcoolice. Multe dintre romurile antice din Caraibe au fost produse cu melasa si ?degajari” din productia de zahar. Cremele au fost obtinute din fierberea trestiei de zahar si au fost amestecate cu melasa si diverse resturi de sedimente in alambic.Amestecul de melasa si suc de trestie este apoi fermentat si distilat. Alambicele de ghiveci sunt folosite in multe dintre romurile traditionale, iar cea mai mare parte a romurilor sunt apoi imbatranite in butoaie de lemn. Tipul de lemn utilizat este adesea factorul determinant in culoarea romului produs in cele din urma, avand bineinteles si o importanta influenta asupra gustului.Este important de mentionat si faptul ca, clima joaca un rol semnificativ in procesul de imbatranire a bauturilor spirtoase distilate, iar romul nu face exceptie. Romurile produse in clima tropicala vor fi in general imbatranite pentru o perioada mai scurta de timp decat cele din clima mai rece. Acesta este motivul pentru care este posibil sa vedeti un rom intunecat din Caraibe, in varsta de doar trei pana la cinci ani, in timp ce un rom din America de Nord de culoare similara si aroma de stejar poate fi invechit timp de aproximativ 10 ani.Romul nu numai ca este una dintre cele mai vechi bauturi spirtoase, ci si una dintre cele mai apreciate si consumate la nivel mondial.Un brand de rom foarte apreciat atat la noi in tara, cat si la nivel international, este Dictador.Dictador este un rom imbatranit columbian cu o istorie care incepe inca din 1913. Romul Dictador are un gust cu adevarat aparte, perfectionat printr-o productie sarguincioasa si printr-o reteta bine pazita de familia Parra, a treia generatie de master blender din Dictador. Cu gust neted distinct si note de caramel, cacao, miere si cafea prajita, romul Dictador este ideal pentru a fi consumat atat simplu, cat si in diverse cocktail-uri. Don Julio Arango y Parra este numele creatorului acestui rom columbian, Dictador, dorind ca prin acesta bautura spirtoasa, sa scoata pe piata columbiana si nu numai, unul dintre cele mai bune romuri, astfel incat sa-si poata onora mostenirea lasata de stramosii sai.Nu cu mult timp in urma, mai exact in anul 2009, romul columbian Dictador 2 masters a devenit unul dintre cele mai apreciate romuri din lume, precum si unul dintre cele mai premiate.Exista mai multe tipuri de bauturi spirtoase, insa, romul se deosebeste prin faptul ca, spre deosebire de bauturi precum cognac-ul, whisky-ul si asa mai departe, nu are o reteta stricta definita. Practic, romul se produce in baza unor metode traditionale care sunt diferite de la o locatie la alta, in functie de traditia din diverse zone. In ceea ce priveste mentiunea facuta anterior despre romul Dictador 2 masters, acesta are un gust specific care nu poate fi confundat.Diverse sortimente ale romului Dictador este disponibil si la noi in tara, iar daca doriti o bautura spirtoasa de calitate si autentica, atunci trebuie sa incercati acest brand. La numai un simplu click distanta accesand magazinul online 24drinks.ro, puteti descoperii o gama foarte variata de tipuri de rom Dictador, precum Dictador best of, Dictador Cafe, Claro, Orange, Dictdar 2 Masters, Dictador 12 ani, Dictador XO Insolent sau Perpetual si lista poate continua.Fie ca va doriti sa consumat o astfel de bautura singuri in linistea si intimitatea propriului camin sau va doriti o bautura spirtoasa prin care sa impresionati in cadrul unui eveniment special, atunci gama de rom Dictador poate sa fie raspunsul perfect in functie de preferintele, nevoile sau posibilitatile pe care le aveti. Un lucru este cert – cu un astfel de rom, cu siguranta nu aveti cum sa dati gres niciodata.Daca sunteti in cautarea celor mai bune bauturi alcoolice, pe langa acest rom premium, accesand magazinul online 24drinks.ro, aveti posibilitatea ca printr-o singura si simpla comanda online, sa achizitionati tot ceea ce aveti nevoie. Acest magazin reprezinta solutia perfecta, in special daca va numarati printre aceia care doresc sa cumpere necesarul de bauturi alcoolice pentru un eveniment special, datorita faptului ca, gama de produse este una extrem de variata iar stocurile sunt foarte consistente.24drinks.ro este un magazin de bauturi online cu o experienta vasta in acest domeniu, comercializand atat bauturi alcoolice simple si comune, cat si bauturi alcoolice cu adevarat speciale, de peste un deceniu. Accesand site-ul acestora, veti putea primi toate informatiile de care aveti nevoie, atat in ceea ce priveste produsele, cat si serviciile. Cu 24drinks.ro, nu aveti cum sa dati gres, acesta fiind un important furnizor nu numai national, cat si international, avand in plus, incheiate parteneriate cu producatori din toata lumea, astfel incat dumneavoastra, sa puteti beneficia de o paleta foarte variata de bauturi din care sa puteti produsul preferat.Acestea fiind spuse, sunteti invitati sa accesati 24drinks.ro si sa studiati categoriile in care sunt impartite bauturile si indiferent de preferintele, nevoile sau posibilitatile pe care le aveti, aici veti putea gasi exact ceea ce cautati, la preturi mai mult decat avantajoase. Nimic nu este mai simplu, cand puteti achizitiona tot ceea ce doriti, simplu si rapid, din confortul propriei locuinte.Vinul de azi: Incantation 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Ast?zi v? oferim un vin produs ?n edi?ie limitat?, care se adreseaz? ?n special colec?ionarilor, dar nu numai! Podgoria Dealu Mare se ?ntinde pe zeci de kilometri din Prahova ?i Buz?u ?i produce an de an unele dintre cele mai bune vinuri din ?ar?, premiate la concursurile de profil din ?ntreag? lume. Incantation 2018 este un vin conceptual, produs din Feteasc? Neagr? (60%), Cabernet Sauvignon ?i Merlot, maturate 9 luni ?n baricuri noi din stejar rom?nesc. Are un poten?ial bun de ?nvechire, de peste 10 ani de la anul recoltei. * * *Cum alegi insecticidele potrivite pentru culturile tale noiembrie 24, 2020 Cu toate ca agricultura moderna este foarte eficienta, iar noile tehnologii le permit fermierilor sa obtina productii mari si de o calitate superioara, aceasta nu este lipsita de evenimente neprevazute. Atacul de boli, daunatori sau fenomenele meteo pot da peste cap toate eforturile fermierilor de pe parcursul unui an agricol si pot compromite intreaga cultura.?Cu toate acestea, printr-o buna administrare a exploatatiei agricole si prin intreprinderea la timp a tuturor lucrarilor specifice, multe dintre aceste riscuri pot fi reduse semnificativ. Pentru ca un numar foarte mare de culturi agricole sunt afectate anual de daunatori, care cauzeaza pierderi mari de productie, este necesar sa fie aplicate o serie de tratamente fitosanitare, pentru combaterea acestora.Totusi, pentru a obtine cele mai bune rezultate, este necesar sa fie alese tratamente eficiente, tinand cont de o serie de factori specifici. In cele ce urmeaza vom vorbi despre cum trebuie alese insecticidele, astfel incat sa te asiguri ca acestea vor da un randament cat mai bun.? In functie de tipul daunatorilor?Primul si cel mai important factor de care sa tii cont atunci cand alegi insecticidul pe care il vei folosi este ca acest insecticid sa fie omologat pentru combaterea speciei de daunatori la cultura pe care doresti sa o protejezi. Pentru a te asigura ca alegi tratamentul potrivit, este important sa te deplasezi periodic in cultura, inca de la pornirea in vegetatie a plantelor, si sa analizezi prezenta daunatorilor.?In cazul in care descoperi ca plantele au fost atacate, este necesar sa stabilesti? specia de daunator cu care te confrunti, pentru a putea alege un tratament fitosanitar potrivit pentru respectiva specie. De exemplu, pentru o cultura de rapita atacata de insecta daunatoare viespea rapitei, o solutie foarte buna prin care le vei putea combate eficient este Fastac? Active, un insecticid piretroid de sinteza care va combate cu succes atat adultii, cat si larvele insectelor daunatoare. Multumita actiunii rapide a acestui insecticid, primele efecte ale folosirii sale vor fi vizibile in cel mai scurt timp, iar cultura va reveni repede la normal.?In functie de modul de actiune al insecticidelor?Fiecare insecticid are un mod specific de actiune asupra daunatorilor. Aplicarea repetata a aceluiasi insecticid pentru combaterea unui anumit daunator nu este recomandata deoarece poate aparea fenomenul de rezistenta. Exista insecticide care au un mod de actiune de contact, alte sunt sistemice. De aceea este recomandata alternarea insecticidelor si a modului de actiune, pentru a se realiza o combatere eficienta.?Acest lucru este foarte important, mai ales, pentru combaterea daunatorilor care necesita mai multe tratamente pe sezonul de vegetatie.?Un exemplu de insecticid cu eficacitate ridicata in combaterea unor daunatori foarte? greu de combatut si care se recomanda a fi folosit in alternanta cu alte insecticide este Alverde.?Alverde? este un insecticid eficient pentru combaterea unor daunatori precum gandacul din Colorado, larvele de Helicoverpa armigera sau Tuta absoluta. Poate fi utilizat intr-un numar mare de culturi, precum cartofi, tomate, vinete, ardei si multe altele. Acesta are o actiune rapida in stoparea pagubelor, si este eficient chiar si in perioadele cu temperaturi ridicate.??????In functie de conditiile meteoAtunci cand alegi insecticidul potrivit pentru combaterea daunatorilor din cultura ta, este necesar sa te asiguri ca acesta va fi eficient in cazul unor fenomene meteo nefavorabile. De exemplu, daca ai sesizat prezenta daunatorilor in cultura, insa vremea din perioada? urmatoare este marcata de precipitatii intense, este necesar sa actionezi in consecinta.?Cu toate ca poti amana aplicarea insecticidului pana cand vremea devine favorabila, pagubele produse de catre daunatori in tot acest timp pot fi semnificative, asa ca este recomandat sa alegi un insecticid cu rezistenta la spalarea prin ploaie.?Totusi, este important sa nu aplici produsul daca ploaia este iminenta si sa asiguri o perioada de timp intre aplicarea produsului si aparitia precipitatiilor, timp necesar pentru uscarea si absorbtia acestuia. Pentru a afla toate aceste detalii este foarte important sa citesti eticheta produsului si de asemenea de a respecta toate instructiunile de folosire mentionate.Alegerea insecticidului potrivit este extrem de importanta atat pentru o productie cat mai mare a culturii tale agricole cat si pentru a scuti cheltuieli ulterioare suplimentare, generate de pagubele produse de daunatori. Ia in calcul toate aspectele prezentate mai sus si decide care este produsul ideal. * * *Conservele “Dar de gospodar” sunt preparate dupa retete traditionale, fara conservanti in Fabrica de Conserve AgroAlim Predesti Admin 24 noiembrie 2020 Cooperativa AgroAlim Predesti a fost infiintata la inceputul anului 2018 in cadrul proiectului “Empowering woman in Need” desfasurat de WorldVision cu spijinul Sodexo Romania.Acest proiect a demarat pentru a veni in sprijinul femeilor din mediu rural care se afla in situatii dificile: mame care-si cresc singure copii,care nu au avut niciodata un loc de munca, care sunt somere sau care muncesc cu ziua. ? ”In Predesti Dolj am gasit 5 femei care si-au dorit foarte mult sa ramana alaturi de familie si copii si care au ales sa nu plece din tara ,pentru un loc de munca mai bine platit.Si-au dat seama ca mult mai importanta este familia. Au ramas in localitatea noastra pentru ca li s-a oferit un loc de munca in micuta fabrica de conserve “ ne-a declarat, Marinela Serban -reprezentantul cooperativei.Amalia Luca -coordonatorul local al proiectului din cadrul Fundatiei WorldVision a declarat pentru ziarul nostru: ”Se produc conserve doar pentru comenzi, pentru reteaua de clienti formata. Noi aici producem dupa retete traditionale:bulion de rosii, Tocana de legume, legume pentru mancaruri,gem de prune fara zahar,dulceata de gogonele cu ghimbir, dulceata de ardei iute,zacusca,gogonele in otet, etc. Termenul de valabilitate nu este unul foarte mare ,pentru ca nu folosim conservanti si nu ne permitem sa ramanem cu marfa in camara “ declara Amalia “Dar de Gospodar” se vand cu succes, micile izbande dandu-le increderea ca lucrurile se schimba si ca evolueaza in directia buna.Daca aceste produse vor fi cumparate sustinem micile afaceri locale dar si ajutam si aceste femei care au ramas sa-si sustina familia singure, muncind in localitatile lor! * * *Rotatia culturilor: ce este si ce beneficii are pentru ferma ta Agroromania.ro 24 Nov. 2020 Rotatia culturilor, cunoscuta si sub denumirea de asolament, este o tehnica extrem de importanta pentru a obtine o recolta de calitate, dar si pentru a preveni aparitia bolilor si daunatorilor.Atunci cand pe acelasi teren se cultiva un singur tip de cultura ani la rand, consecintele pot duce la imbolnaviri grave ale plantelor si la reducerea substantelor nutritive din sol. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care rotatia culturilor nu este facuta corect, iar pe acelasi teren se planteaza un alt tip de cultura, care poate fi afectat de cultura premergatoare.Despre beneficiile pe care le ofera rotatia culturilor, dar si care sunt aspectele de care trebuie sa tii cont vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza.Beneficiile rotatiei culturilorAtunci cand asolamentul este realizat corect, acesta poate avea o serie de beneficii:?Echilibrarea substantelor nutritive din sol, prin combinarea culturilor cu cerinte diferite;Scaderea riscului de infectari produse de boli si insecte, care apare atunci cand acelasi tip de planta sau plante din aceeasi familie sunt cultivate succesiv, pe aceeasi sola;Ameliorarea structurii si asigurarea aerarii solului;Restabilirea fertilitatii solului;Posibilitatea de acumulare a unei cantitati mai mari de apa in sol;Sporirea rezistentei plantelor la conditiile nefavorabile de mediu, precum seceta, inghet sau vant puternic;Diminuarea costurilor cu materiale necesare pentru combaterea bolilor si daunatorilor sau pentru fertilizare.Bineinteles, pentru a te bucura de aceste beneficii, este important sa tii cont de particularitatile fiecarei culturi in parte, de schemele de asolament si de regulile pentru rotatia culturilor. Ca exemplu, varza, salata sau spanacul consuma o cantitate mare de azot din sol. Daca in anul urmator vor fi plantate din nou pe acelasi teren, vei avea o productivitate scazuta. In schimb, poti opta pentru plantarea de fasole sau mazare. Acestea acumuleaza azotul din atmosfera si il elibereaza in sol dupa recoltarea culturii respective. Cu alte cuvinte, vei reusi sa restabilesti nivelul de azot din sol si sa obtii o productivitate sporita pentru ambele categorii de culturi.?Sfaturi utile pentru realizarea rotatiei culturilorn primul rand, va trebui sa tii cont de particularitatile plantelor pe care le vei cultiva. Apoi, vei lua in calcul suprafata alocata fiecarei culturi si modul in care trebuie sa realizezi rotatia de-a lungul anilor urmatori. Nu in ultimul rand, trebuie sa tii cont si de perioada de vegetatie a fiecarei plante. De asemenea, culturile cu boli comune nu vor urma in rotatie - de exemplu, rapita nu va urma dupa floarea-soarelui.O regula de care poti sa tii cont este ca dupa ce ai cultivat plante mari, care consuma multa apa si substante nutritive din sol, sa cultivi apoi plante mici, care vor consuma mai putine resurse. In acest fel, apa si substantele nutritive din sol nu se vor consuma rapid.?O alta regula este sa cultivi plante care lasa in sol substante nutritive, dupa ce au fost cultivate inainte plante care consuma cantitati mari de azot si fosfor, precum porumbul, graul sau floarea-soarelui. Nu se vor cultiva in doi ani consecutivi nici cu sistem radicular care patrunde adanc in pamant, cum ar fi sfecla de zahar sau floarea-soarelui.?Referitor la speciile legumicole, este important sa nu cultivi aceeasi specie, pe acelasi teren, la un interval mai mic de trei ani. De altfel, din asolament nu trebuie sa lipseasca culturile leguminoase, si nici plantele perene, care au capacitatea de a restabili fertilitatea solului.?Asadar, rotatia culturilor este o lucrare esentiala pentru a avea productii sporite, dar si pentru a proteja sanatatea plantelor. Tine cont de particularitatile fiecarei culturi, de cerintele nutritive, dar si de schemele de cultivare disponibile.? * * *Gr?dinarii preg?tesc trufandalele de... iarn?! Marian MU?AT 24 noiembrie 2020 Legumicultura aproape s-a mutat ?n sere ?i solarii: unii cultivatori au plantat deja verde?urile pentru sezonul rece, al?ii preg?tesc spa?iile de produc?ie pentru anul viitor.Dup? ce au ?ncheiat ciclul de produc?ie, legumicultorii olteni au trecut la eliminarea resturilor vegetale ale culturilor de tomate, ardei ?i castrave?i. O lucrare important? de care depinde s?n?tatea viitoarelor culturi este dezinfec?ia solului cu substan?e omologate, gen Nemasol 510 sau Basamid Granule.?Revizii de toamn? la final de sezon??Ne preg?tim pentru o nou? recolt? de verde?uri de toamn?. Cei mai harnici cultivatori au plantat salata verde, ridichea de lun?, ceapa verde, spanacul, pentru a ie?i pe pia?? cu trufandalele de toamn?, ?nainte de instalarea iernii. Cei mai mul?i, ?ns?, preg?tesc terenul pentru noua recolt? ce va fi ?nfiin?at? ?ncep?nd cu a doua jum?tate a lunii decembrie ?i p?n? c?tre finalul lui februarie”, ne-a declarat Ion P?unel, pre?edintele Sindicatului Produc?torilor Agricoli (SPA) Olt. ?n spa?iile de produc?ie se fac reviziile curente: se repar? structura solariilor, se ?nlocuiesc foliile deteriorate.?Varza a blocat pia?a??n c?mp, pe parcursul lunii noiembrie, gr?dinarii au cules legumele v?rzoase - varz? de toamn?, conopid?, gulie, brocoli. ?Cu toate c? suprafe?ele cultivate cu varz? anul acesta sunt mai mici dec?t ?n al?i ani, se pare c? este un blocaj la varz?. ?n func?ie de zon?, pre?urile sunt mai mari sau mai mici; ?n arealele de cultur? consacrate, gen Lugule?u, kilogramul cost? ?ntre 40 ?i 60 de bani, la en gros, iar ?n Olt, 60-80 de bani/kg. ?n pia??, consumatorul g?se?te varza undeva ?ntre 1,2 ?i p?n? spre 2 lei/kg. Cea mai c?utat? este varza de Buz?u; e ceva mai scump? dec?t variet??ile locale ?i cea din Ardeal, cum este varza de Mo?na. De asemenea, conopida vine pe un trend ascendent, cost?nd en gros 0,80-1,4 lei kilogramul, en gros, iar acas? la produc?tor - 1,8-3 lei/kg”, a sus?inut liderul SPA.Culturi distruse din cauza bolilor ?i d?un?torilor?Ion P?unel a precizat c? legumicultorii olteni au avut destule probleme cu bolile ?i d?un?torii specifici, sublinind c? ?unii dintre cei mai agresivi d?un?tori anul acesta au fost Tuta absoluta la tomate ?i tripsul ?n culturile de ardeioase ?i v?n?t?. ??ns? o mare problem? am avut cu virusul mozaicat al tutunului, care se transmite prin ardei ?i tomate ?i pentru care nu prea exist? leac”, a precizat P?unel.?Recolte la jum?tatea unui sezon normal?Pentru legumicultorul din Ple?oiu, anul 2010 nu a fost unul dintre cei mai buni; au fost multe ?ncerc?ri ?i o pierdere de produc?ie de 40-50 la sut?. ?Eu am mizat pe cultura de tomate ?i pe varza extratimpurie, dar am avut pre?uri extrem de mici ?n perioada c?nd au venit importurile din Macedonia. La ora actual? am o cultur? de conopid? la care recoltez aproape o lun? de zile, pentru c? am plantat-o e?alonat”, a sus?inut cultivatorul.?Preg?tiri spentru noul ciclu de produc?ie ?Simon Idita, un cunoscut legumicultor din Ple?oiu, se str?duia din plin s? repare solariile pentru noul ciclu de produc?ie. ?Pentru c? nu am avut bani s? le repar la timp, acum le-a venit r?ndul. Normal era ca p?n? ?n aceast? perioad? (?nceput de noiembrie - n.r.) s? fi pus ridichile, salata ?i ceapa verde ?n ele. Am renun?at la produc?ie ?n cele patru solarii, pentru repara?ii. ?n primele zile din decembrie sem?n?m ro?iile timpurii cu s?m?n?? hibrid? bulg?reasc? (Paris ?i Prekos) ?i castrave?ii”, ne-a declarat cultivatorul.?Cu toc?toarea ?n hectarul de v?n?t??Pentru produc?torul agricol oltean anul a fost bun. ?Numai c? spre sf?r?itul sezonului nu am avut unde s? dau vinetele ?i am b?gat toc?toarea ?n ele. Am avut aproape dou? hectare de cultur? ?n c?mp. Am v?ndut ?i cu 80 de bani kilogramul ca s? scap de ele. De asemenea, a fost ?i un blocaj la varz?, urmat? de o c?dere de pre?, din cauz? c? nu s-a v?ndut, cum, de altfel, nu s-a mai v?ndut nici conopida. La en gros costa 1 leu ?i 1,5 lei la pia?a liber?”, a conchis Simon Idita.Din cauza atacurilor agen?ilor patogeni ?i de d?unare, ?n spa?iile protejate s-a mers p?n? la distrugerea ?n totalitate a culturilor legumicole - ION P?UNEL, pre?edintele SPA Olt?CALENDARUL GR?DINARULUI, "LA GR?DINA RITEI" Povestea “La gr?dina Ritei” a ?nceput ?n prim?vara anului 2013, odat? cu promovarea unui model inedit de gr?din? cu paturi supra?n?l?ate. C?teva dintre beneficiile acestui concept inedit sunt: ? datorit? aleilor ?nierbate sau protejate cu folie ?i scoar??, ?n gr?din? se poate intra chiar ?i dup? ploaie, f?r? a te murd?ri;? ?n primii doi ani lipsesc aproape cu des?v?r?ire buruienile, deoarece ?n paturi se pune un mix de turb?, gunoi de grajd;? prin introducerea ?n gr?din? a florilor, acest spa?iu poate fi un loc de relaxare ?i odihn?; ? ?n plus, florile ademenesc ?i polenizatorii naturali ai plantelor.Click AICI ?i urm?re?te materialele video cu sfaturi de sezon pentru ?ntre?inerea unei gr?dini de mici dimensiuni, postate ?n fiecare vineri pe pagina de Facebook ?i pe canalul Youtube "La gr?dina Ritei"! * * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download