Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 14 iulie 2020, a doua parte?COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICARom?nii sprijin? relansarea comer?ului local ?n perioada post-izolare Cosmin Zaharia in Eat Smart, EcoLIFESTYLE 13 July 2020 Comercian?ii de fructe, legume ?i br?nzeturi sunt printre cei care au ?nregistrat cele mai mari v?nz?ri dup? perioada de izolare ?i este probabil ca aceast? tendin?? s? se men?in? ?i ?n continuare, conform studiului derulat de Mastercard.63% dintre rom?nii care au ie?it la cump?r?turi ?n perioada post-izolare declar? c? ?ncearc? ?n mod activ s? achizi?ioneze produse de la comercian?ii locali pentru a-i ajuta s?-?i readuc? activitatea la normal, unul din trei (34%) oameni afirm?nd c? de la ?nceputul st?rii de urgen?? au descoperit noi magazine ?n comunitatea lor. Aproape doi din trei (62%) spun c? inten?ioneaz? s? cumpere ?n continuare de la magazinele locale, chiar ?i acum c?nd m?surile de distan?are social? au fost reduse.29% dintre ace?tia spun c? au sim?it lipsa restaurantului din zona ?n care locuiesc, iar al?i 44% au declarat c? ?n viitor vor m?nca ?i vor bea ?n localurile din apropierea casei pentru a le ajuta ??i reporneasc? afacerea. 19% dintre rom?ni au declarat c? au ales s? mearg? la un restaurant local pentru a plasa o comand? la pachet, odat? ce acesta ?i-a deschis u?ile pentru livrare.Totodat?, pe parcursul st?rii de urgen??, rom?nii s-au orientat c?tre mijloacele tradi?ionale de distribuire a laptelui la domiciliu, 20% dintre ace?tia declar?nd c? au apelat la un astfel de serviciu ?n timpul perioadei de izolare, iar 31% afirm?nd c? inten?ioneaz? s? ?l foloseasc? ?n continuare.Perioada pe care o travers?m a schimbat modul ?n care rom?nii ??i achizi?ioneaz? produsele ?i serviciile de care au nevoie, ace?tia orient?ndu-se ?i c?tre surse locale de ?ncredere, ?i, totodat?, a determinat o cre?tere semnificativ? a cump?r?turilor online ?i a celor contactless, oamenii fiind mult mai con?tien?i c? mijloacele digitale de plat? le ofer? siguran??, rapiditate ?i confort. De asemenea, magazinele ?i comunit??ile locale joac? un rol important ?n furnizarea de bunuri ?i servicii, ?n repornirea economiei, precum ?i ?n sprijinirea localnicilor ?i ?n stimularea spiritului comunit??ii”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard Rom?nia ?i Croa?ia. mobilPay Delivery - platforma de comenzi de la producatori locali de produse alimentare, restaurante si magazine 14 Iulie 2020 NETOPIA Payments, cel mai mare procesator de plati electronice din Romania, lanseaza oficial mobilPay Delivery, platforma de comenzi de la restaurante, magazine si producatori locali de produse alimentare. Noul serviciu este integrat in aplicatia mobila mobilPay Wallet, dezvoltata de NETOPIA Payments, singurul portofel digital din Romania cu care se pot face plati in toate mediile. In platforma au fost inrolate in perioada pilot peste 20 de restaurante din Bucuresti, printre care La Mama, Speed Pizza, Sushi House sau Burger Van. Pana la finalul acestui an, compania estimeaza listarea a peste 100 de restaurante partenere.?Pentru plasarea comenzilor, utilizatorii trebuie sa acceseze sectiunea Restaurante din aplicatia mobilPay Wallet, sa isi introduca adresa de livrare si apoi sa aleaga preparatele sau produsele preferate de la restaurantele partenere disponibile in zona. Acestia pot opta pentru una dintre cele doua variante disponibile pentru primirea comenzilor: livrare la adresa sau pickup - ridicare personala.?Compania anunta ca in scurt timp in platforma mobilPay Delivery va fi adaugata sectiunea Magazine, adresata comerciantilor din domenii precum legume&fructe, apicultura, inghetata, vinuri, cafea sau produse traditionale. Printre magazinele listate se vor regasi Butoiul cu inghetata sau Gust Autentic.?Prin programul mobilPay Delivery, utilizatorii mobilPay Wallet pot face comenzi simplu, direct din aplicatie, acestia avand deja metoda de plata salvata in contul de utilizator. Pe langa plata online cu cardul, utilizatorii au posibilitatea sa achite comenzile si cu carduri de masa. In acest sens, NETOPIA Payments a incheiat parteneriate cu toate companiile emitente de tichete de masa, ceea ce le permite posesorilor plasarea si achitarea comenzilor la restaurantele participante care accepta aceasta metoda de plata.?Dezvoltam constant noi servicii si functionalitati in aplicatia mobilPay Wallet, astfel incat utilizatorii nostri sa se bucure de o experienta 100% digitala chiar si in cele mai simple activitati cotidiene. Prin noul serviciu mobilPay Delivery, acestia pot comanda rapid preparatele preferate din meniurile restaurantelor partenere. In perioada pilot a proiectului, am descoperit necesitatea comerciantilor de a oferi clientilor varianta Pickup, de ridicare personala a produselor, asadar am activat imediat aceasta posibilitate alaturi de optiunea de livrare la adresa clientului”, a declarat Antonio Eram, CEO NETOPIA Payments.?Comerciantii care activeaza in zona de restaurante, fast-food-uri, cafenele, magazine alimentare sau cele specializate in produse si preparate alimentare (precum micii producatori locali din domeniul agricol) din toata tara, care au organizat propriul serviciu de livrare, se pot inregistra in platforma mobilPay Delivery completand formularul disponibil aici: . Astfel, acestia au posibilitatea de a beneficia de comunicarea si expunerea ofertei intr-o aplicatie cu peste 300.000 de utilizatori, si de acces la o platforma de comanda directa care integreaza automat solutiile de cos de cumparaturi online si plata online. NETOPIA Payments percepe comerciantilor un comision de 6% din fiecare tranzactie inregistrata, ce include si taxele de procesare a platilor.Festivalul Street Food Park, la Cluj: o lun? de desf?tare culinar? ?n aer liber! Lefter Angelica13 iulie 2020 Ve?ti bune pentru iubitorii de festivaluri ?n aer liber ?i street-food! Unul dintre cele mai a?teptate evenimente culinare cu tradi?ie din Cluj-Napoca, Street Food Park a revenit ?n acest an, din data de 3 iulie, sub forma unei terase uria?e.Din cauza pandemiei cu noul coronavirus, clujenii ?i turi?tii a?teptau ve?ti despre acest eveniment, av?nd ?n vedere c? nu este de dorit crearea unor manifest?ri care s? aduc? mult? lume laolalt?.Cu toate acestea, organizatorii au hot?r?t s? deschid? evenimentul, ?ns? cu men?inerea unor m?suri de protec?ie.La Street Food Park, participan?ii vor fi a?tepta?i de 12 buc?tari, preg?ti?i s? fac? pizza, burgeri sau paste, dar ?i alte preparate din buc?t?ria interna?ional?. Cei care apreciaz? mesele ?n aer liber se pot relaxa ?n hamac ?i pot asculta muzic? live. Ca m?suri de siguran??, ?n zona festivalului nu vor avea voie mai mult de 400 de persoane ?n acela?i timp.”Atmosfera este foarte fain?. Organziatorii au g?sit o solu?ie pentru a ne salva vara cu acest Street Food Park. Noi am propus trei preparate, venim deja cu celebrul gyros al nostru, am mai adus falafelul pentru cei care vor s? m?n?nce vegetarian ?i celebrii vir?li de Alba”, a declarat pentru mediafax.ro, chef R?zvan Chiril?.Pe c?nd locuitorii ora?ului Cluj-Napoca ?i turi?tii se pot bucura de m?ncare bun?, muzic? ?i o gur? de aer proasp?t, organizatorii au luat m?suri pentru ca distrac?ia s? nu se transforme ?ntr-o problem? major?.”Accesul ?n perimetru se face doar dup? termoscanare, am pus dezinfectant ?n toate zonele, mesele sunt distan?ate la doi metri. Avem de toate pentru toat? lumea”, a declarat la r?ndul s?u Bianca Szocz, PR Street Food Park.O nou? gelaterie ?n Bucure?ti – Zelato by Ana Consulea – ?i un desert cu ?nghe?at? unic pe pia?? – Panet!Adriana Popescu 14 iulie 2020 Ana Consulea, fondatoare a brandului Zexe Braserie, desemnat? trei ani consecutiv ?Cel mai bun Chef Cofetar din Rom?nia” la Gala Horeca Awards ?i ?Pastry Chef of the Year” de ghidul Gault & Millau, a lansat, recent, gelateria Zelato ?n Parcul Regele Mihai I (fost Her?strau), din Bucure?ti.Noul brand are ?n centru ?nghe?ata artizanal? ?i un concept unic care a presupus adaptarea tehnicilor de gelaterie franceze ?i italiene pentru a crea o ?nghe?at? potrivit? gustului rom?nesc. Investi?ia a fost de aproximativ 15.000 de euro.?Zelato s-a n?scut din dorin?a de a merge mai departe cu partea de gelaterie pe care o dezvoltam de ceva timp la Zexe Braserie. ?nghe?ata este un produs pe care ?l ?ndr?gesc ?nc? de la ?nceputul carierei ?i care m? inspir? enorm. Am considerat c? este momentul s? d?m ?nghe?atei noastre un spa?iu dedicat, un nume, o fa?? care s? corespund? 100% cu viziunea mea asupra acestui produs. P?str?m calitatea cu care ne-am obi?nuit oaspe?ii ?i ducem ?nghe?ata exact acolo unde ne bucur? cel mai mult – ?n parc, ?n aer liber, ?n mijlocul naturii ?i mai aproape de cei mai dragi clien?i – copiii.?ntotdeauna mi s-a p?rut c? brandurilor rom?ne?ti de ?nghe?at? le lipse?te o parte foarte important? – ludicul. Tocmai de aceea am ales ?i o imagine juc?u??, o voce zglobie ?i plin? de zv?c care s? ne reprezinte – P?s?roiul, expertul nostru ?n lucruri bune. Zelato r?spunde perfect nevoii de produse s?n?toase ?ntr-o zon? suprasaturat? de b?uturi carbogazoase, chipsuri ?i acadele.Pe l?ng? ?nghe?ata artizanal?, la Zelato, p?rin?ii ?i copiii g?sesc fresh-uri din fructe stoarse pe loc, limonad?, milkshake-uri din ?nghe?at? la alegere ?i alte deserturi create cu grij? fa?? de s?n?tate, perfecte pentru oamenii activi ?i copii.Construit ?ntr-un timp record (doar 6 s?pt?m?ni!), Zelato este un business care r?spunde provoc?rilor pe care le traverseaz? industria din care facem parte: produsele se consum? ?n regim to-go, pot fi livrate u?or, nu depindem de ?nchiderea/deschiderea spa?iilor de servire, iar consumatorul este ?ncurajat s? petreac? timp ?n aer liber”, a declarat Ana Consulea, cofetar ?i fondator Zelato.Panet, un desert unic pe pia??, pe baz? de ?nghe?at?Pe l?ng? ?nghe?at? artizanal?, Ana Consulea propune un produs unic pe pia?a din Rom?nia – Panet, un desert cald la exterior ?i rece la interior, tot cu ?nghe?at?. ?n dic?ionarul urban, ?Panet” ?nseamn? ?absurd” ?n englez?, dar ?i ?p?inic?” ?n catalan?. Se poate prepara cu orice sortiment de ?nghe?at? Zelato ?i este potrivit oric?rui anotimp, nu doar vara.Meniul Zelato este completat de alte deserturi u?or de transportat ?i de consumat ?n parc, printre care: brownie cu cafea, brownie cu arahide, pr?jituri cu fructe – acestea din urm? se pot combina cu ?nghe?ata. Pe meniul de b?uturi se reg?sesc fresh-uri, limonad?, sucuri naturale, milkshake, cafea ?i frappe.Un chio?c parizian ?n Her?str?uDurata construc?iei a fost de 6 s?pt?m?ni ?i a presupus reamenajarea ?i recondi?ionarea chio?cului de 4 metri p?tra?i deja existent la intrarea ?n parc (Pia?a Charles de Gaulle), astfel ?nc?t s? devin? un reper ?n spa?iul urban ?i un loc de ?nt?lnire. Designul Zelato a fost realizat de Laura Paraschiv, arhitect ?i designer de interior la CIRCA 1703 – 3071.??tiam de ceva timp c? ?nghe?ata creata de Ana Consulea este divin? ?i c? a?tept?rile sunt foarte mari pentru aceast? prim? prezen?? public? a brandului. Mi-a pl?cut foate mult provocarea de a produce o transformare major? a chio?cului oarecum ostenit de vreme ?i minuscul, cu un minim de gesturi de design, mijloace ?i timp.Obiectul de mobilier urban – un fel de produc?ie rom?neasca care citeaz? ?n diverse culori ?i materiale detalii de la mai multe tipuri de chio?curi pariziene – deja existent la intrarea ?n parc – a fost acoperit ?ntr-o singura culoare delicioas? ?i a devenit un unit compact ce st?rne?te curiozitate ?i simpatie aproape instantaneu”, a ad?ugat Laura Paraschiv, arhitectul ?i designerul din spatele Zelato.Brandingul Zelato a fost realizat de ilustratoarea Ioana P?rvan.Despre Ana ConsuleaAna Consulea a studiat cofet?ria ?n Fran?a, la ?coala de Cofetari din Montbeliard, unde a avut ?ansa s? ?nve?e de la nume mari din cofet?ria artizanal?: Eric Vergne, Pierre Herme ?i Miackel Azouz. Dup? un an de cursuri intense, ?n 2012, Ana s-a ?ntors ?n Rom?nia, hot?r?t? s? schimbe gusturi ?i mentalit??i ?i s? arate publicului din Rom?nia c? avem o cofet?rie robust? ?i plin? de personalitate.Cofetarul a atras aten?ia pasiona?ilor de dulciuri de calitate, prin linia de deserturi servit? ?n restaurantele familiei, Zexe. Ini?iativa de a-?i deschide o braserie proprie, ?n care toate pr?jiturile s? stea sub acela?i acoperi?, a venit ?n 2016, la patru ani de la finalizarea studiilor, o perioad? ce a presupus mult efort ?i cercetare la nivelul istoriei cofet?riei rom?ne?ti.Astfel, Ana Consulea a reu?it astfel s? reviziteze, ?ntr-un mod original ?i contemporan, re?ete istorice de pr?jituri rom?ne?ti – Tache Ionescu, Carmen Sylva, Joffre ?i Regina Maria. Pe l?ng? linia de deserturi istorice, Ana Consulea a revizitat ?n manier? original? o serie de deserturi fran?uze?ti (Le Petit-Antoine, Foret-Noire, Jardin d`Eden, Trois Chocolats, Medovik etc.), dar a creat ?i o gam? de pr?jituri nostalgice (pandi?pan cu vi?ine, chec marmorat – ?de mamaie”) ?i ?nghe?at? artizanal? cu arome unice pe pia?? (coliv?, mure, c?tin?, pufarine, must, p?ine pr?jit? ?i gem).Grafic ZF: Evolu?ia cifrei de afaceri a Auchan Rom?nia de la intrarea pe pia?? (2006-2019) Afacerile Auchan r?m?n sub 5,5 mld. lei ?n 2019 dup? un plus de doar 1%, cel mai lent ritm de cre?tere de la intrarea pe pia??. Francezii au cu 1.500 de salaria?i mai pu?in Cristina Ro?ca 14.07.2020, Grupul francez, activ ?n comer?ul local de circa 15 ani, are ?n Rom?nia peste 60 de magazine alimentare, dintre care 33 pe formatul de hipermarket, iar restul supermarketuri ?i unit??i de proximitate.Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari juc?tori din comer?ul local, ?i-a majorat cifra de afaceri anul trecut cu 1,3%, p?n? la pu?in sub 5,5 mld. lei. Avansul a fost sus?inut de proiectele interne ale companiei printre care se num?r? lansarea opera?iunilor online, extinderea pe formatul mic ?i adaptarea ofertei de produse, spuneau la ?nceputul anului oficialii companiei.Pentru francezi acesta este cel mai lent ritm de cre?tere de la intrarea pe pia??. Mai mult, vine ?ntr-un an ?n care consumul privat a crescut cu circa 7% potrivit datelor INS.Dup? nivelul businessului, Auchan este unul dintre cei mai mari juc?tori din comer?ul local, dup? Kaufland, Carrefour ?i Lidl, ?i foarte aproape de Metro Cash&Carry.Daniel Mischie, City Grill: Pariem pe livr?ri la domiciliu, ne adapt?m noilor condi?ii din pia??. ?n 2021 vrem ca acest segment s? aib? venituri de 10 milioane de euro Cristina Ro?ca 14.07.2020, Daniel Mischie, CEO al grupului de restaurante City Grill??Pentru City Grill acesta este un pariu nou ?n business, generat de pandemia de COVID-19.Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici juc?tori din industria restaurantelor din Rom?nia, are 60 de angaja?i destina?i livr?rilor la domiciliu, at?t buc?tari ?i livratori, c?t ?i oameni ?n call center. Totodat?, compania are un parc auto format din 25 de ma?ini.?City Grill se adapteaz? noilor condi?ii din pia??“, spune Daniel Mischie, CEO al grupului de restaurante City Grill.Livrarea la domiciliu a fost ?n aceast? perioad? marcat? de pandemia de COVID-19 unul dintre principalele motoare ale businessului de restaurante. Chiar ?i ast?zi localurile HoReCa func?ioneaz? doar cu terasele ?i acestea av?nd impuse reguli de distan?are social?. La interior restaurantele sunt ?nc? ?nchise.GLOBAL”Victim?” colateral?. Consumul mondial de cafea scade ?n acest an pentru prima dat? dup? 2011, ?ntr-o lume care lucreaz? de acas? InCont.ro, 13 iulie 2020 Consumul mondial de cafea ar urma s? scad? ?n acest an pentru prima dat? dup? 2011, prognozeaz? Departamentul american al Agriculturii (USDA), transmite Bloomberg. Principalul motiv este declinul v?nz?rilor cafenelelor ?i restaurantelor, care ?n mod normal sunt responsabile pentru 25% din cerere, ?i ar putea dura ceva timp p?n? c?nd lucrurile vor reveni la normal.?ntr-o lume care lucreaz? de acas?, mersul zilnic la cafea pentru doza zilnic? de cafeina a disp?rut iar acest fenomen afecteaz? fiecare mare regiune. Firma de cercetare Marex Spectron estimeaz? c? la nivel global peste 95% din pia?a cafelei "out-of-home" a fost ?nchis? la un anumit punct pe perioada pandemiei.Pentru Notes, un lan? de cafenele din Londra, restric?iile au ?nceput s? fie relaxate ?n City dar cea cea mai mare parte a celor 10 cafenele ale sale care deservesc angaja?ii din birouri r?m?n ?n continuare ?nchise."Va fi o relansare lent? pentru noi av?nd ?n vedere c? foarte multe birouri din Londra nu vor re?ncepe activit??ile dec?t dup? terminarea verii iar unele ar putea s? se deschid? abia anul viitor", a declarat Robert Robinson, cofondatorul lan?ului de cafenele, potrivit Agerpres.O relansare anemic? a cererii de cafea ar putea fi un fenomen devastator pentru cele aproximativ 125 de milioane de persoane din ?ntreaga lume care ??i asigur? mijloacele de trai de pe urma cafelei. Cultivatorii de cafea se confruntau deja cu probleme dup? ce mai mul?i ani de recolte consistente au declan?at o situa?ie de tip "bear market" pentru pia?a cafelei.Anali?tii de la Citigroup Inc. prognozeaz? c? ?n a doua jum?tate a acestui an cota?iile futures la boabele de cafea arabica ar putea sc?dea cu 10% p?n? la aproximativ 90 de cen?i livra, ?n apropiere de punctul de break-even. ?n paralel, Organiza?ia Interna?ional? a Cafelei a atras aten?ia asupra pericolului utiliz?rii copiilor ca m?n? de lucru ?n regiunile produc?toare de cafea, ca urmare a cre?terii s?r?ciei ?n r?ndul fermierilor.?n aceste condi?ii, Suplicy Cafes Especiais, unul dintre cele mai mari lan?uri de cafenele din Brazilia, a fost obligat s? am?ne pl??ile c?tre fermierii pentru livr?rile de cafea care au fost f?cute deja. De asemenea, reluarea comenzilor pentru noi livr?ri se va face doar treptat, a precizat directorul general Felipe Braga. Acest lan? opereaz? 25 de magazine iar marea majoritate dintre ele au fost ?nchise de restric?iile impuse de Covid-19 ?ncep?nd de la mijlocul lunii martie. C?teva ?i-au redeschis recent por?ile, ca urmare a relax?rii restric?iilor, dar au fost nevoite s? fie ?nchise din nou deoarece num?rul clien?ilor era insuficient pentru a men?ine func?ionarea.Exist? ?ns? ?i unele semnale optimiste c? cea mai dificil? perioad? a trecut. ?n Asia, pia?a cafelei cu cel mai puternic ritm de cre?tere, consumul la restaurante ?i cafenele este a?teptat s? ??i revin? ?n a doua jum?tate a anului pe m?sur? ce mai multe ??ri ies din izolare, sus?ine Tan Heng Hong, analist la firma de cercetare de pia?? Mintel. La r?ndul s?u, Departamentul american al Agriculturii (USDA) prognozeaz? o relansare a cererii globale pentru anul viitor.Impactul incalzirii globale asupra sectorului alimentar Agrostandard | 13 July, 2020 | Sursa: FoodBiz Incalzirea globala reprezinta fenomenul natural prin care suprafata, atmosfera cat si oceanele Terrei se incalzesc constant, ajungand ca in viitor sa reprezinte un pericol mortal pentru intreaga omenire. Cauzele incalzirii globale sunt determinate de actiunile umane in promovarea unor comoditati diverse ale modernizarii ce elibereaza dioxid de carbon in atmosfera prin arderea de combustibili fosili. Sectorul alimentar, daca nu este gestionat corespunzator, poate fi puternic afectat de schimbarile climatice ce pot deteriora atat recoltele, cat si modul de distributie al hranei la nivel global.Efectele incalzirii globale, precum: extremitatile vremii, cresterea temperaturilor, nivelul crescut de dioxid de carbon, cresterea nivelului apelor, contribuie la degradarea agricola. Potrivit Institutului Pamantului din cadrul Universitatii Columbia:?Se precizeaza ca seceta si deficitul de apa vor afecta productia de orez, care este un aliment de baza pentru mai mult de jumatate din oamenii de pe Terra. In Asia de sud si sud-est, 23 de milioane de hectare de suprafete de productie de orez neirigat sunt deja supuse deficientei de apa, iar seceta recurenta afecteaza aproape 80% din zonele cultivate cu orez neirigat din Africa.”Mai mult, Institutul Pamantului din cadrul Universitatii Columbia atrage atentia asupra efectelor temperaturii ridicate privind cresterea animalelor:?Valurile de caldura care se asteapta sa devina mai frecvente, fac ca animalele sa devina mai putin fertile si mai vulnerabile la boli. Vacile de lapte sunt in special sensibile la caldura, rezultand ca productia de lapte sa fie in scadere.”Totodata, din cauza incalzirii globale pot aparea daunatori in noi zone ale lumii, distrugand culturile care nu au avut timp sa-si evolueze sistemele de aparare impotriva acestora.?Temperaturile ridicate, cresterea nivelului apelor si cresterea frecventa de vreme nefavorabila vor duce la reducerea productivitatii agriculturii si a horticulturii in multe regiuni ale lumii” raporteaza Organizatia ONU pentru Alimentatie si Agricultura in 2019.In ceea ce priveste stoparea factorilor naturali ce prezinta un risc crescut asupra omenirii, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor ajuta la dezvoltarea unui dispozitiv ce prezice producerea si raspandirea aflatoxinei (micotoxine cancerigene produse de doua specii de Aspergillus, o ciuperca gasita in zonele cu clima calda si umeda) in porumb, grau si orez sub diferite scenarii ale schimbarii climatice. Cercetatorii promoveaza cercetarea pentru a ajuta la crearea unor abordari flexibile pentru evaluarea riscurilor pentru amestecurile de micotoxine. Mai mult, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor a derulat un proiect denumit – Schimbarile climatice ca motor al riscurilor emergente pentru siguranta alimentelor si furajelor, a plantelor, a sanatatii animalelor si a calitatii nutritionale – in perioada 2018-2020.Ambitiile proiectului in lupta impotriva schimbarilor climatice au fost urmatoarele: anticiparea pe termen lung ale multiplelor riscuri emergente folosind scenarii ale schimbarii climatice / scanarea orizontului pentru colectarea semnalelor provenite din mai multe surse de informatii / largirea retelei de cunostinte prin racolarea de experti ai agentiilor UE si ONU / crearea analizelor asupra deciziilor cu criterii multiple pentru a identifica riscul in alimente, securitatea furajelor, plante, sanatatea animalelor si calitatea nutritiva.Mancarea din supermarketuri provine din zone indepartate ale lumii, fiind transportata pe termen lung in conditii ce favorizeaza emisiile de gaze de sera, avand un efect foarte nociv asupra mediului inconjurator. Acest aspect a inspirat o firma din Africa de Sud sa creeze un sistem de racire ?verde”, in urma impactului puternic pe care transportul alimentelor il are asupra mediului: camioanele si containerele ce transporta alimente frigorifice de obicei opereaza cu ajutorul unui lichid de racire care actioneaza precum gazele cu efect de sera, fiind aproape de 4000 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. Sistemul de racire al firmei Sud Africane urmareste crearea unui dispozitiv care ar pastra mancarea proaspata si ar reduce din emisiile de carbon. Inovatia in materie de transport al alimentelor reprezinta una din modalitatile de prevenire a consecintelor schimbarilor climatice. (Radu Stinghe)UNIUNEA EUROPEANAComunicat de pres? 14 iulie 2020BruxellesAjutoare de stat: Comisia recomand? ca ?ntreprinderilor care au leg?turi cu paradisurile fiscale s? nu li se acorde sprijin financiarComisia European? a recomandat ast?zi ca statele membre s? nu acorde sprijin financiar ?ntreprinderilor care au leg?turi cu ??ri ce se afl? pe lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale. Restric?iile ar trebui s? li se aplice ?i ?ntreprinderilor care au fost condamnate pentru infrac?iuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraud? financiar?, corup?ie, neplata obliga?iilor fiscale ?i a celor ?n materie de securitate social?. Scopul recomand?rii de ast?zi este s? ofere orient?ri statelor membre cu privire la modul de stabilire a unor condi?ii pentru primirea de sprijin financiar prin care s? se previn? utilizarea abuziv? a fondurilor publice ?i s? se consolideze garan?iile ?mpotriva abuzurilor fiscale ?n ?ntreaga UE, ?n conformitate cu legisla?ia UE. Prin coordonarea restric?iilor privind acordarea de sprijin financiar, statele membre ar preveni, de asemenea, neconcordan?ele ?i denatur?rile din cadrul pie?ei unice.?Vicepre?edinta executiv? Margrethe Vestager, responsabil? cu politica ?n domeniul concuren?ei, a declarat: ?Ne afl?m ?ntr-o situa?ie f?r? precedent, ?n care se acord? volume excep?ionale de ajutoare de stat unor ?ntreprinderi ?n contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales ?n acest context, ca ?ntreprinderile care beneficiaz? de sprijin public s? recurg? la practici de evitare a obliga?iilor fiscale ce implic? paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuziv? a bugetelor na?ionale ?i a bugetului UE, ?n detrimentul contribuabililor ?i al sistemelor de securitate social?. ?mpreun? cu statele membre, dorim s? ne asigur?m c? acest lucru nu se ?nt?mpl?.” Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: ?Echitatea ?i solidaritatea stau la baza eforturilor de redresare ale UE. Aceast? criz? ne-a lovit pe to?i deopotriv? ?i de aceea to?i trebuie s? ne pl?tim ?n mod echitabil impozitele care ne revin, astfel ?nc?t s? putem contribui la efortul colectiv de redresare, nu s? ?l submin?m. Cei care ?ncalc? deliberat normele fiscale sau care desf??oar? activit??i infrac?ionale nu ar trebui s? beneficieze de pe urma sistemelor pe care ?ncearc? s? le eludeze. Trebuie s? ne protej?m finan?ele publice, astfel ?nc?t acestea s? poat? sprijini realmente contribuabilii cinsti?i din ?ntreaga UE.” Este la latitudinea statelor membre s? decid? dac? doresc s? acorde sprijin financiar ?i s? prevad? m?suri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum ?i cu propriile lor obiective de politic?. Pentru a combate pandemia de COVID-19 au fost necesare eforturi f?r? precedent, at?t la nivel na?ional, c?t ?i la nivelul UE, pentru a sprijini economiile statelor membre ?i a facilita redresarea acestora. Printre eforturile men?ionate se num?r? acordarea unui sprijin financiar substan?ial pentru a oferi lichidit??i ?i capital ?ntreprinderilor, pentru a salva locurile de munc?, pentru a proteja lan?urile de aprovizionare ?i pentru a facilita cercetarea ?i dezvoltarea. ?n acest context, mai multe state membre ?i-au exprimat disponibilitatea de a adopta norme menite s? restric?ioneze accesul la un astfel de sprijin al ?ntreprinderilor implicate ?n practici de evitare a obliga?iilor fiscale legate de paradisuri fiscale sau condamnate pentru infrac?iuni financiare; statele respective au solicitat orient?ri din partea Comisiei cu privire la cea mai bun? modalitate de a r?spunde acestei preocup?ri.Recomandarea de ast?zi ??i propune s? ofere statelor membre un model, conform cu legisla?ia UE, referitor la prevenirea utiliz?rii asisten?ei din fonduri publice pentru opera?iuni de fraud? fiscal?, evaziune fiscal?, evitare a obliga?iilor fiscale sau sp?lare a banilor ori pentru finan?area terorismului. ?n special, ?ntreprinderile care au leg?turi cu ??rile de pe lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale (de exemplu, ?n cazul ?n care o ?ntreprindere este rezident? fiscal ?ntr-o astfel de jurisdic?ie) nu ar trebui s? beneficieze de sprijin public. ?n cazul ?n care statele membre decid s? introduc? astfel de dispozi?ii ?n legisla?ia lor na?ional?, Comisia sugereaz? o serie de condi?ii care s? fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar. Lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale este cea mai bun? baz? pentru aplicarea unor astfel de restric?ii, deoarece le va permite tuturor statelor membre s? ac?ioneze ?n mod consecvent ?i va evita adoptarea unor m?suri individuale care ar putea ?nc?lca legisla?ia UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea ?n aplicare a restric?iilor va crea, de asemenea, mai mult? claritate ?i siguran?? pentru ?ntreprinderi.?n acela?i timp, Comisia este preg?tit? s? discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura c? acordarea de ajutoare de stat, ?n special sub form? de recapitaliz?ri, se va limita la ?ntreprinderile care ??i pl?tesc impozitele ?n mod echitabil.De asemenea, Comisia recomand? anumite excep?ii de la aceste restric?ii – care trebuie s? fie aplicate ?n condi?ii stricte – pentru a-i proteja pe contribuabilii cinsti?i. Chiar ?i ?n cazul ?n care are leg?turi cu ??rile de pe lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale, o ?ntreprindere ar trebui s? aib? ?n continuare acces la sprijin financiar ?n anumite circumstan?e. O astfel de situa?ie ar putea ap?rea, de exemplu, ?n cazul ?n care ?ntreprinderea poate dovedi c? ?i-a pl?tit impozitele corespunz?toare ?n statul membru respectiv pentru o anumit? perioad? de timp (de exemplu, ?n ultimii trei ani) sau dac? are o prezen?? economic? real? ?n ?ara de pe list?. Statelor membre li se recomand? s? introduc? sanc?iuni adecvate pentru a descuraja solicitan?ii s? furnizeze informa?ii false sau inexacte.De asemenea, statele membre ar trebui s? convin? asupra unor cerin?e rezonabile prin care ?ntreprinderile s? poat? demonstra c? nu au nicio leg?tur? cu vreuna din ??rile aflate pe lista UE a jurisdic?iilor necooperante ?n scopuri fiscale. Recomandarea sugereaz? unele principii pentru sprijinirea statelor membre ?n aceast? privin??.?n fine, statele membre ar trebui s? informeze Comisia cu privire la m?surile pe care le vor pune ?n aplicare pentru a se conforma recomand?rii de ast?zi, ?n concordan?? cu principiile bunei guvernan?e ale UE. Comisia va publica, ?n decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomand?ri.Pentru mai multe informa?ii EFSA: Consultare privind alimentele, hrana animal? ?i prezen?a particulelor mici ?i a nanoparticulelor meatmilk 14 iulie 2020 Comitetul ?tiin?ific al EFSA a lansat o consultare deschis? asupra proiectului s?u de orientare EFSA privind cerin?ele tehnice pentru aplica?iile reglementate pentru produsele alimentare ?i hran? pentru a stabili prezen?a particulelor mici, inclusiv nanoparticulele. Acest document stabile?te cerin?ele de informa?ii pentru aplica?iile din zonele reglementate pentru produse alimentare ?i furaje ?i stabile?te criterii pentru evaluarea prezen?ei unei frac?iuni de particule mici. Cerin?ele se aplic? particulelor care necesit? o evaluare specific? la nano-scar? ?n materialele conven?ionale care nu corespund defini?iei nanomaterialului proiectat, astfel cum este prev?zut ?n Regulamentul alimentar nou (UE) 2015/2283. Acest Ghid privind Particula-TR completeaz? Ghidul despre nano?tiin?? ?i nanotehnologie adoptat de Comitetul ?tiin?ific EFSA ?n 2018.P?r?ile interesate sunt invitate s? transmit? observa?ii scrise p?n? la 09/09/2020. V? rug?m s? utiliza?i ?ablonul electronic furnizat pentru a trimite comentarii ?i consulta?i numerele de linie ?i pagin?. Pentru a trimite date suplimentare pentru a sprijini comentariile sau fi?ierele dvs., exist? o func?ie de ?nc?rcare disponibil? ?n instrument (pentru o dimensiune maxim? a fi?ierului de 1Mb). ?n caz contrar, pute?i contacta ?i c?su?a po?tal? func?ional? a anumitor unit??i SCER.PublicConsult.EUS.007@efsa.europa.eu. EFSA roag? s? re?ine?i c? comentariile nu vor fi luate ?n considerare dac?:? sunt depuse dup? data de ?nchidere a consult?rii? sunt prezentate sub orice alt? form? dec?t cea prev?zut? ?n instruc?iuni ?i ?ablon? nu sunt legate de con?inutul documentului? con?ine pl?ngeri ?mpotriva institu?iilor, acuza?ii personale, declara?ii sau materiale irelevante sau jignitoare? sunt legate de aspecte de politic? sau de gestionare a riscurilor, care nu intr? ?n sfera de activitate a EFSA.EFSA va evalua toate comentariile transmise ?n conformitate cu criteriile de mai sus. Comentariile vor fi analizate ?n continuare de c?tre Comitetul EFSA relevant ?i vor fi luate ?n considerare dac? se consider? relevante.Contribu?ii autorizate de drepturi de autorPersoanele sau organiza?iile care particip? la o consultare public? a EFSA sunt responsabile s? se asigure c? de?in toate drepturile necesare pentru transmiterea lor ?i publicarea ?n consecin?? de c?tre EFSA. Observa?iile ar trebui, printre altele, s? fie eliminate drepturile de autor5 lu?nd ?n considerare politica ?i practicile EFSA de transparen?? pentru publicarea tuturor comunic?rilor. ?n cazul ?n care trimiterea reproduce con?inutul unei ter?e p?r?i sub forma de diagrame, grafice sau imagini, permisiunile anterioare necesare ale titularului (drepturilor) dreptului ar fi trebuit s? fie ob?inute de c?tre respondentul PC.Publicarea contribu?iilorContribu?iile vor fi publicate ?i pot fi reutilizate de EFSA ?ntr-un context diferit. Trebuie men?ionat c? contribu?iile depuse de persoane fizice cu titlu personal vor fi publicate ca atare, indic?nd numele autorului ?i prenumele autorului, cu excep?ia cazului ?n care respondentul ofer? o justificare substan?ial? a protec?iei. Contribu?iile prezentate ?n numele unei organiza?ii sunt, de asemenea, puse la dispozi?ia publicului ?i atribuite organiza?iei ?n cauz?.Comisia European?: Plat? urgent? a sprijinului pentru fermierii afecta?i de criza COVID-19! Roxana Dobre Roxana Dobre - 13 iulie 2020 Comisia European? vine ?n sprijinul statelor membre care vor s? ??i ajute fermierii afecta?i de criza COVID-19 ?i acord? o derogare de la reguli! Astfel, potrivit Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/1009 al Comisiei, din 10 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor de punere ?n aplicare (UE) nr. 808/2014 ?i (UE) nr. 809/2014 ?n ceea ce prive?te anumite m?suri de contracarare a crizei cauzate de epidemia de COVID-19, statele membre pot face mai multe modific?ri privind programele de dezvoltare rural? elaborate ca r?spuns la criza COVID-19 care includ ?i elemente care nu au leg?tur? cu criza, cu condi?ia ca respectivele propuneri s? fie transmise Comisiei p?n? la 30 iunie 2021.?n hot?r?rea ap?rut? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ?i care prevede c? este obligatorie ?n toate elementele sale ?i se aplic? direct ?n toate statele membre, se arat? urm?toarele:Aav?nd ?n vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan?area, gestionarea ?i monitorizarea politicii agricole comune ?i de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 ?i (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (2), ?n special articolul 62 alineatul (2), ?ntruc?t: Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei (3) prevede num?rul maxim de modific?ri ale programelor de dezvoltare rural? pe care statele membre le pot transmite Comisiei. Pentru a cre?te flexibilitatea statelor membre ?n a utiliza programele de dezvoltare rural? ca r?spuns la criza cauzat? de epidemia de COVID-19 (?criza COVID-19”), este necesar ca num?rul maxim de modific?ri men?ionat la articolul respectiv s? nu se aplice propunerilor de modificare a programelor de dezvoltare rural? elaborate ca r?spuns la criza COVID-19 care includ ?i elemente care nu au leg?tur? cu criza, cu condi?ia ca respectivele propuneri s? fie transmise Comisiei p?n? la 30 iunie 2021.Utilizarea sprijinului acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR) pentru opera?iuni de atenuare a impactului crizei COVID-19 ?i pentru ac?iuni de redresare ar putea periclita ?ndeplinirea obiectivelor ?i atingerea ?intelor programelor de dezvoltare rural?, astfel cum au fost planificate. Prin urmare, este necesar ca un astfel de sprijin s? fie monitorizat la nivelul Uniunii pentru a se putea explica ?i justifica utilizarea fondurilor din cadrul FEADR ?n aceste scopuri.Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 808/2014 prevede normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013. Regulamentul (UE) 2020/872 al Parlamentului European ?i al Consiliului (4) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 prin introducerea ?ntr-un nou articolul 39b a unei m?suri viz?nd acordarea unui sprijin temporar excep?ional fermierilor ?i IMM-urilor afectate ?n mod deosebit de criza COVID-19. Prin urmare, este necesar ca normele de punere ?n aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 s? fie modificate pentru a prevedea un cod al m?surii ?i un indicator de realizare adecvat pentru noua m?sur?. Este necesar ca Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei (5) de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 ?n ceea ce prive?te sistemul integrat de administrare ?i control, m?surile de dezvoltare rural? ?i ecocondi?ionalitatea s? fie ?i el modificat pentru a include noua m?sur? de acordare a unui sprijin temporar excep?ional fermierilor ?i IMM-urilor afectate ?n mod deosebit de criza COVID-19 ?n cadrul dispozi?iilor relevante din titlul IV care se aplic? altor m?suri de dezvoltare rural? dec?t cele aplicate ?n func?ie de suprafa?? ?i de animale. Prin urmare, este necesar ca Regulamentele de punere ?n aplicare (UE) nr. 808/2014 ?i (UE) nr. 809/2014 s? fie modificate ?n consecin??.Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 808/2014 se modific? dup? cum urmeaz?: Articolul 4 alineatul (2) paragraful al treilea litera (a) se ?nlocuie?te cu urm?torul text: ?n cazul ?n care trebuie luate m?suri de urgen?? ca urmare a unor dezastre naturale, a unor evenimente catastrofale sau a unor fenomene climatice nefavorabile recunoscute ?n mod oficial de autoritatea public? na?ional? competent? sau ca urmare a unei schimb?ri semnificative ?i subite a condi?iilor socioeconomice din statul membru sau din regiunea ?n cauz?, inclusiv schimb?ri demografice semnificative ?i subite generate de migra?ie sau de primirea unor refugia?i. ?n cazul ?n care o modificare a programului de dezvoltare rural? ca r?spuns la criza COVID-19 este combinat? cu modific?ri care nu au leg?tur? cu criza, prezentul paragraf se aplic? tuturor modific?rilor combinate, cu condi?ia ca propunerea de modificare a programului de dezvoltare rural? s? fie transmis? Comisiei p?n? la 30 iunie 2021;”.La articolul 14, alineatul (4) se ?nlocuie?te cu urm?torul text: ?(4) Pentru tipurile de opera?iuni ?n cazul c?rora se identific? o contribu?ie poten?ial? la ariile de interven?ie men?ionate la articolul 5 primul paragraf punctul 2 litera (a), la articolul 5 primul paragraf punctul 5 literele (a)-(d) ?i la articolul 5 primul paragraf punctul 6 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, pentru tipurile de opera?iuni ?n cazul c?rora se identific? o contribu?ie poten?ial? la integrarea resortisan?ilor ??rilor ter?e sau pentru tipurile de opera?iuni care sprijin? atenuarea impactului crizei COVID-19 ?i ac?iunile de redresare, ?nregistrarea electronic? a opera?iunilor men?ionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 trebuie s? includ? un stegule?/stegule?e pentru identificarea acelor cazuri ?n care opera?iunea are o component? care contribuie la una sau la mai multe dintre respectivele arii de interven?ie sau obiective.”Economia european? a intrat ?n faza de revenire condus? de pofta popula?iei de a cheltui dup? perioada lung? de restric?ii. Exportatorii au ?ns? probleme, iar liderii politici tot nu se ?n?eleg ?ntre ei Bogdan Cojocaru 14.07.2020, Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI: Dac? este g?sit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapid? - ?ns? vom vedea opusul dac? apar noi valuri mari de infectare.Pofta de a cheltui a consumatorilor ?i planurile masive de stimulare ale guvernelor au adus economia zonei euro, de care depind ??rile din estul UE, ?n primele stadii ale revenirii din recesiune.?ns? drumul de relansare se anun?? anevoios: exporturile sunt ?nc? ?n criz?, iar statele europene excedentare continu? s? ?mpiedice adoptarea planurilor cu valoare record de reconstruc?ie a economiei europene propuse de Comisia European?, Germania ?i Fran?a. Mai grav, ?n unele zone ale UE, pandemia de Covid-19 a reizbucnit.?n aceste condi?ii, ?n lipsa unui consens european solid, speran?ele se ?ndreapt? spre lumea medical?. ?i din nou spre Banca Central? European?. ?Dac? este g?sit un tratament eficient sau vaccin pentru Covid-19, revenirea ar putea fi mai rapid? - ?ns? vom vedea opusul dac? apar noi valuri mari de infectare“, scrie Poul M. Thomsen, directorul Departamentului European al FMI. Institu?ia financiar? interna?ional? se a?teapt? ca economia UE s? scad? cu 9,3% anul acesta ?i s? urce cu 5,7% ?n 2021. PIB-ul ar urma s?-?i revin? la nivelurile de dinaintea crizei abia ?n 2022.De?i BCE s-a angajat s? arunce ?n lupt? cu criza un arsenal de politic? monetar? f?r? precedent, economi?tii europeni se a?teapt? ca institu?ia paneuropean? cu sediul la Frankfurt s? fac? ?i mai mult, extinz?ndu-?i p?n? ?n decembrie programul de achizi?ii de active peste nivelul actual de 1.350 de miliarde de euro, scrie Bloomberg. Cei mai mul?i dintre anali?ti cred c? banca central? a zonei euro ??i va suplimenta arsenalul cu p?n? la 500 de miliarde de euro.?ntre timp, ?n Fran?a, economia-surpriz? a crizei, guvernul a anun?at c? va prezenta s?pt?m?na aceasta un program de sprijin ?masiv“ pentru angaj?rile ?n r?ndul tinerilor ?i p?n? la finalul lunii august un plan cuprinz?tor de stimulare care va include m?suri precum reduceri de taxe pentru companii.Deocamdat?, cel mai puternic semnal pozitiv pentru economia european? vine de la consumatori, care au revenit ?n magazine, dup? cum a remarcat Financial Times. S?pt?m?na trecut? ?a adus noi dovezi ale unei prime faze a revenirii economice din zona euro ?n form? de V“, a spus Jack Allen-Reynolds, analist la Capital Economics. ?Restric?iile au fost ridicate mai devreme, iar cheltuielile ?i-au revenit mai rapid dec?t s-a anticipat“, a ad?ugat el. V?nz?rile de retail au crescut cu 18% ?n luna mai, fa?? de luna anterioar?, ?n condi?iile redeschiderii magazinelor ?i dorin?ei consumatorilor de a cheltui o parte din banii str?n?i pe perioada carantinei. Revenirea v?nz?rilor a fost mai puternic? dec?t s-au a?teptat mul?i speciali?ti ?i au adus cheltuielile aproape de nivelul de anul trecut. ?Deocamdat?, cele mai frumoase cifre vin din sectorul consumatorilor“, explic? Angel Talavera, economist la Oxford Economics. Aceste genuri de cheltuieli reprezint? o parte mic? din cheltuielile totale ale unei gospod?rii, care includ divertismentul, educa?ia, s?n?tatea ?i ?ngrijirea locuin?ei, ?ns? economi?tii le consider? ?n general un indicator de ?ncredere al bun?st?rii financiare.?Revenirea rapid? ilustreaz? c? veniturile gospod?riilor au fost sus?inute suficient pentru a constitui combustibil pentru o revenire rapid? ?n condi?iile revenirii afacerilor“, a explicat Bert Colijn, economist la ING.Cu exporturile, ?ns?, povestea este total diferit?. Pre?edinta BCE Christine Lagarde a declarat recent pentru FT c? na?iunile dependente de exporturi (Germania fiind cea mai mare din grupul european) trebuie s?-?i ?reevalueze“ modelele de afaceri din cauza impactului de durat? pe care-l are pandemia asupra comer?ului mondial. Exporturile ??rilor europene au crescut ?n mai, fa?? de luna anterioar?, dar au r?mas sub nivelurile de dinainte de pandemie. ?n cazul Germaniei ?i Fran?ei, valoarea bunurilor exportate ?n mai a fost cu 35-40% sub cea din aceea?i lun? a anului trecut. Aceast? evolu?ie reflect? par?ial faptul c? principalii parteneri comerciali ai Europei, cum sunt Marea Britanie ?i SUA, erau ?nc? sub imperiul restric?iilor. Exporturile Germaniei ?n Marea Britanie s-au pr?bu?it cu aproape 50% ?n ritm anualizat, contrac?ie dubl? fa?? de cea ?nregistrat? ?n rela?iile cu state din zona euro. Exporturile c?tre China au sc?zut cu 12%.Politica face ?i ea mai comlicat? perspectiva de revenire. Guvernele ?cump?tate“ fiscal ale Europei fac presiuni pentru reducerea dimensiunilor pachetului de revenire economic? de 750 de miliarde de euro propus de Comisia European? ?i ale viitorului buget al UE, noteaz? FT, care citeaz? diploma?i europeni.? Liderii UE vor discuta din nou aceste proiecte la un summit programat pentru vineri. Charles Michel, care ?n calitate de pre?edinte al Consiliului European va prezida ?nt?lnirea, sper? s? ob?in? un acord ?n privin?a celor dou? proiecte str?ns legate ?ntre ele ?i esen?iale pentru reconstruc?ia economiei. O solu?ie de compromis propus? de acesta este diminuarea bugetului UE de la 1.100 de miliarde de euro la 1.070 miliarde de euro, dar p?strarea pachetului de revenire la 750 de miliarde de euro. ?ns? diploma?ii spun c? este pu?in probabil ca pachetul, format din mai multe instrumente, dintre care cel mai mare este un fond temporar de lichiditate de 560 de miliarde de euro din care economiile afectate de criz? ar primi granturi ?i credite, s? r?m?n? neafectat. Sanna Marin, premierul Finlandei, a declarat c? guvernul s?u vrea ?un nivel general mai mic“ al pachetului de recuperare ?i ?un echilibru mai bun al granturilor ?i creditelor“. Ea beneficiaz? de sprijinul? liderilor Danemarcei, Suediei, Austriei ?i Olandei ? a?a-zisele ?Frugal Four“.? Towards a revision of the Alternative Fuels Infrastructure Directive 14-07-2020 ?n comunicarea European Green Deal din decembrie 2019, care are drept scop redob?ndirea eforturilor UE de a aborda provoc?rile legate de schimb?rile climatice ?i de mediu, Comisia European? a propus revizuirea Directivei privind infrastructura de combustibili alternativi. Directiva a fost adoptat? ?n anul 2014 pentru a ?ncuraja dezvoltarea sta?iilor de alimentare cu combustibil alternativ ?i a punctelor de ?nc?rcare ?n ??rile UE ?i a impus statelor membre s? pun? la punct planuri de dezvoltare a infrastructurii de combustibili alternativi. Cu toate acestea, potrivit unei evalu?ri a Comisiei din 2017, planurile nu ofereau suficient? certitudine pentru dezvoltarea complet? a re?elei de infrastructur? de combustibili alternativi, iar dezvoltarea a fost inegal? ?n toat? UE. Produc?torii de automobile ?i produc?torii de combustibili alternativi, campaniile de energie curat? ?i Parlamentul European au solicitat revizuirea directivei, pentru a se asigura c? exist? o infrastructur? suficient? ?n conformitate cu eforturile de reducere a emisiilor ?n sectorul transporturilor ?i pentru a ajuta la ?ndeplinirea climei ?i a obiectivele de mediu prev?zute ?n Acordul de la Paris ?i Acordul Verde. La 27 mai 2020, ca r?spuns la pandemia coronavirusului, Comisia a propus Planul de Recuperare pentru Europa / Recovery Plan for Europe, care se concentreaz? ?i mai mult asupra dezvolt?rii infrastructurii de combustibil alternativ, a vehiculelor electrice, a tehnologiei cu hidrogen ?i a energiei regenerabile, repet?ndu-?i inten?ia de a revizui Directiva 2014 . Towards a revision of the Alternative Fuels Infrastructure Directive (2020)652011_EN.pdf UE nu a reu?it s? stopeze declinul albinelor ?i al fluturilor : Lidia Neagu in Biodiversitate 13 July 2020 M?surile luate ?n Uniunea European? pentru protejarea albinelor ?i a fluturilor ?i pentru a preveni declinului popula?iilor acestor insecte extrem de importante pentru mediu ?i pentru industria alimentar? au fost ?n mare parte ineficiente, au anun?at, potrivit Reuters, realizatorii unui audit asupra acestor m?suri. Curtea European? de Audit a examinat eficien?a cadrului de m?suri al Comisiei Europene conceput pentru a proteja diferite specii de insecte, printre care ?i viespile ?i coleopterele – a?a cum sunt ini?iativele cu privire la polenizatori 2018 ?i cu privire la biodiversitatea p?n? ?n 2020.Aceste politici nu au contribuit prea mult la protejarea polenizatorilor, conform auditului.Apicultorii din vestul Europei au raportat sc?deri ale num?rului de albine din stupuri ?n ultimii 15 ani, conform Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentelor.Parlamentarii europeni au avertizat la r?ndul lor c? aceast? tendin?? pune ?n pericol nu mai pu?in de 76% din produc?ia de alimente din Europa, care este dependent? de polenizare – unul dintre cele mai afectate elemente ?n ecosistemele europene, conform Comisiei.Conform auditorilor, regulile UE cu privire la folosirea pesticidelor reprezint? principala cauz? a sc?derii num?rului polenizatorilor naturali.Legisla?ia aplicat? ?n prezent este dep??it? din punct de vedere ?tiin?ific, conform auditorilor.Statele membre ale UE au continuat s? utilizeze pesticide ?n mod legal, ?n conformitate cu cadrul UE de m?suri considerate responsabile de sc?derea masiv? a popula?iilor de albine, au notat auditorii.?ntre 2013 ?i 2019 au fost acordate nu mai pu?in de 206 de autoriza?ii de urgen?? pentru folosirea a trei tipuri de insecticide pe baz? de neonicotinoide, chiar dac? aplicarea lor a fost restric?ionat? din 2013 iar autorit??ile de reglementare ale UE au interzis folosirea lor ?n spa?iile aflate ?n aer liber ?nc? din 2018 (aceste insecticide pot fi folosite doar ?n sere ?nchise).Pentru a proteja albinele, Comisia a anun?at c? dore?te s? reduc? folosirea pesticidelor chimice cu 50% ?i respectiv a fertilizatorilor cu 20% p?n? ?n 2030.Uniunea European? mizeaz? pe hydrogen HYPERLINK ""Cosmin Zaharia in Energie, Legislatie 14 July 2020 ?ntr-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a gener?rii de energie ?i a cl?dirilor ?n ?ntreaga Europ?.?Strategia UE privind hidrogenul?abordeaz? modul de transformare a poten?ialului acestuia ?n realitate, prin investi?ii, reglementare, crearea de pie?e ?i cercetare ?i inovare.Hidrogenul poate alimenta ?i sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare ?i poate asigura stocarea ?n vederea echilibr?rii fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, ?ns? acest lucru poate fi realizat numai prin ac?iuni coordonate ?ntre sectorul public ?i cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind ?n principal energia eolian? ?i solar?. Cu toate acestea, pe termen scurt ?i mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii sc?zute de carbon pentru a reduce rapid emisiile ?i pentru a sprijini dezvoltarea unei pie?e viabile.Astfel, ?n perioada 2020-2024, Comisa European? va sprijini instalarea ?n UE a unei capacit??i de cel pu?in 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum ?i produc?ia de p?n? la?1 milion de tone de hidrogen regenerabil.?n plus, ?n perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie s? devin? o parte intrinsec? a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel pu?in 40 GW?generat? de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil ?i producerea a p?n? la?10 milioane de tone de hidrogen regenerabil??n UE.?n perioada 2030 ?i 2050, tehnologiile pe baz? de hidrogen regenerabil ar trebui s? ajung? la maturitate ?i s? fie desf??urate la scar? larg???n toate sectoarele dificil de decarbonizat.SCOTIAFacultatea gratuit? pentru studen?ii UE din Sco?ia va fi eliminat?, dup? Brexit – The Telegraph???13 IULIE 2020??? ?colarizarea gratuit? ?n universit??i a studen?ilor din Uniunea European? va fi eliminat?, ?n Sco?ia, dup? Brexit. ?n consecin??, mai mul?i sco?ieni vor beneficia de un loc la facultate, master, doctorat ?n urma schimb?rilor, a anun?at ministrul ?nv???m?ntului superior din Holyrood, relateaz? The Telegraph, preluat? de Rador. Richard Lochhead, ministrul ?nv???m?ntului superior, a declarat c? guvernul va elimina ?nv???m?ntul gratuit pentru cet??enii UE ?ncep?nd cu cursurile de anul viitor, iar banii economisi?i vor fi folosi?i pentru a ?ncuraja mai mul?i studen?i sco?ieni s? se ?nscrie la universitate. Guvernul sco?ian nu va mai fi obligat s? asigure costurile pentru studen?ii din ??rile UE, dup? Brexit, lu?nd decizia s? ?i taxeze dup? acest eveniment.Taxele de ?colarizare ?n Sco?ia pentru studen?ii din str?in?tate variaz? ?ntre 9.000 lire sterline ?i mai mult de 31.000 lire pe an, scrie Rador. Imagine de?David Connelly?de la?Pixabay?OLANDAFrieslandCampina ?nchide o fabric? de lactate chiar ?n Olanda meatmilk 14 iulie 2020 Dovad? a st?rii Industriei lactatelor din Europa, dup? ce Lactalis a anun?at acum dou? s?pt?m?ni c? ?nchide dou? fabrici de lactate ?n Rom?nia, FrieslandCampina a anun?at ?i ea c? ?nchide una dintre fabricile sale chiar ?n Olanda. Ca urmare, dup? cum informeaz? DairyReporter, ?n total, 86 de locuri de munc? vor fi pierdute, odat? cu ?nchiderea care va avea loc la 1 octombrie 2020. Fabrica din estul Olandei, aproape de grani?a cu Germania, produce, printre altele, br?nz? maturat?.Compania a spus c? decizia de ?nchidere a site-ului Rijkevoort a fost luat? din cauza ?capacit??ii actuale de produc?ie a FrieslandCampina Dairy Essentials ?n leg?tur? cu noile perspective asupra evolu?iilor viitoare a volumului de lapte”. Totodat?, oficialii cooperativei au ad?ugat considerente legate de costuri, care au jucat un rol important.Hans Meeuwis, pre?edintele FrieslandCampina Dairy Essentials, a declarat: ”C?ut?m ?n permanen?? modalit??i de ?mbun?t??ire a pozi?iei noastre ?n ceea ce prive?te procesarea laptelui, crearea valorii ?i optimizarea costurilor. Desigur, facem acest lucru cu toate interesele luate ?n considerare ?i pe termen lung. Dup? o examinare atent?, acest lucru a dus la inten?ia de a ?nchide site-ul nostru din Rijkevoort ?i de a reloca produc?ia ?n alt? parte din re?eaua noastr?. Sunt con?tient c? aceast? decizie are un impact major asupra angaja?ilor ?i, desigur, ?i vom sus?ine c?t mai bine”. ?n urma ?nchiderii, nu se vor crea noi locuri de munc? ?n alte fabrici FrieslandCampina.Angaja?ii ?i sindicatele au fost informa?i, iar consiliului de administra?ie a fost solicitat pentru a coordona ?nchiderea. Planul social al FrieslandCampina se va aplica angaja?ilor cu contract de munc? pe o perioad? nedeterminat?. Compania a informat c? ?i va sprijini pe cei afecta?i, ?n g?sirea unui nou loc de munc? ?n sau ?n afara FrieslandCampina.GERMANIAGermanii cump?r? carne mai bun? ?i substituen?i vegani dup? scandalul de la abatorul Guetersloh???13 IULIE 2020??? ?ngrijor?rile cu privire la condi?iile deficitare de munc? din industria c?rnii, dup? descoperirea unor focare de coronavirus la abatoare, ar putea s? accelereze o tendin??, care exist? deja ?n r?ndul germanilor, respectiv de a opta pentru produsele din carne mai scumpe, dar de calitate mai bun?, sau pentru substituen?i vegetarieni sau vegani, transmite Reuters, preluat? de Agerpres.Germania, cel mai mare produc?tor de carne de porc din Europa, este ?ara unde exist? 1.500 de variet??i de c?rna?i. ?n ultimii ani, ?ns?, consumul de carne este ?n sc?dere deoarece oamenii cump?r? mai pu?in?, din motive ce ?in de s?n?tatea lor dar ?i ca urmare a ?ngrijor?rilor cu privire la bun?starea animalelor.Pandemia de coronavirus ar putea s? aduc? un argument suplimentar pe aceast? list?, dup? ce focarele de coronavirus de la abatoare au atras aten?ia opiniei publice asupra dependen?ei industriei c?rnii din Germania de muncitorii subcontractan?i din Europa de Est, care tr?iesc ?n spa?ii de cazare ?nghesuite.?Vedem c? exist? o tendin?? de deplasare dinspre carnea ieftin? spre calitatea mai bun? ?i produsele substituibile”, a declarat Robert Kecskes, analist la firma de cercetare de pia?? GfK. ?Nu este legat? numai despre bun?starea animalelor ci ?i despre bun?starea oamenilor iar asta va r?m?ne ?n memoria oamenilor. Din aceast? privin??, industria c?rnii va trece printr-o perioad? dificil? ?n viitor”, a spus Kecskes.Peste 670.000 de persoane din districtul Guetersloh, landul Renania de Nord-Westfalia, au fost for?ate s? intre ?n izolare ?n data de 23 iunie, dup? ce peste 1.500 de lucr?tori ai abatorului companiei Toennies din districtul Guetersloh au fost infecta?i cu noul coronavirus, mul?i dintre ei fiind rom?ni.?n replic?, ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner, a anun?at c? inten?ioneaz? s? introduc? ?i alte m?suri pentru a r?spunde la ceea ce a catalogat drept ?consecin?ele serioase” ale presiunilor pre?ului sc?zut al c?rnii asupra bun?st?rii animalelor, condi?iilor de lucru din abatoare ?i veniturilor fermierilor. Kloeckner s-a declarat con?tient? de faptul c? m?surile pe care le are ?n vedere ar putea determina unele firme s? ??i mute afacerile peste hotare, ceea ce ar ?nsemna c? autorit??ile germane nu vor mai putea controla respectarea standardelor.Datele furnizate de firma Euromonitor arat? c? v?nz?rile de carne procesat? au sc?zut constant ?n Germania ?n ultimii cinci ani ?n timp ce v?nz?rile de substituen?i pentru carne au crescut cu 12% ?n aceia?i perioad? p?n? la 234 milioane de dolari ?n 2019.Ruegenwalder Muehle, o companie care anterior era specializat? pe mezeluri, s-a transformat ?n cel mai mare produc?tor de substituen?i pentru carne din Germania, iar ?n acest an v?nz?rile sale de produse vegetariene ?i vegane au crescut cu 50%, dup? un salt de 44% ?n 2019.Num?rul vegetarienilor din Germania s-a dublat ?n ultimii cinci ani ajung?nd p?n? la aproximativ 7% din popula?ie, iar veganii reprezint? 2%, iar aproape o treime din gospod?rii ?ncearc? s? ??i diminueze consumul de carne, potrivit pania german? care de?ine abatorul T?nnies, unde s-au infectat sute de rom?ni cu COVID-19, a cerut sprijin guvernului pentru plata muncitorilor afla?i ?n carantin????13 IULIE 2020??? Compania german? de procesare a c?rnii T?nnies, care a fost ?n centrul unui focar de Covid-19 care a obligat autorit??ile s? reimpun? restric?ii locale, a solicitat sprijinul guvernului de la Berlin pentru a pl?ti muncitorii afla?i ?n carantin?, provoc?nd duminic? critici din partea politicienilor, transmite Reuters, citat? de?News.ro.Epidemia declan?at? la abatorul T?nnies din ora?ul Guetersloh, din vestul Germaniei, a infectat 1.500 de muncitori, ceea ce a f?cut ca 600.000 de oameni din regiune din fie nevoi?i s? stea ?n izolare timp de dou? s?pt?m?ni.Cazul a declan?at o dezbatere la nivel na?ional legat? de condi?iile ?n care muncitorii, mul?i dintre ei str?ini, lucreaz? ?n industria c?rnii din Germania.Vineri, compania privat? T?nnies, care are 16.500 de angaja?i ?i venituri anuale de circa 7 miliarde de euro, a solicitat sprijin financiar din partea guvernului pentru a pl?ti muncitorii care au fost plasa?i ?n carantin? f?r? s? fie bolnavi, a relatat publica?ia Frankfurter Allgemeine.”Nu am prea mult simpatie pentru asta. Dup? ce o ?ntreag? regiune a fost nevoit? s? fie izolat?, acest lucru nu va contribui la reducerea irit?rii publice”, a declarat ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner, publica?iei Bild am Sonntag.Legea german? referitoare la prevenirea bolilor infec?ioase permite firmelor s? primeasc? sprijin dac? muncitorii lor sunt plasa?i ?n carantin?.Opinia ministrului este ?mp?rt??it? ?i de Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii din landul Renania de Nord Westfalia, unde se afl? abatorul.Laumann a spus c? ?n timp ce T?nnies ar putea avea baza legal? s? fac? solicitarea de sprijin financiar, compania ar trebui s? fie precaut?.”Dac? a? fi ?n situ?ia dl. Toennies ?i a partenerilor s?i de afaceri, m-a? g?ndi foarte bine la ce a?tept?ri ar trebui s? mai aib? de la oamenii din Renania de Nord Westfalia”, a declarat acesta publica?iei.Toennies nu a r?spuns imediat unei solicit?ri de comentarii.SUACum ?ncearc? st?nga american? s? suprime libertatea de exprimare. Cazul companiei Goya Foods???13 IULIE 2020???ADRIAN NOVAC?? Cea mai mare companie hispanic? de produse alimentare din Statele Unite – ale c?rei articole sunt v?ndute ?n SUA ?i ?n multe ??ri din America Latin? – a devenit ?inta unor apeluri la boicot lansate de politicieni democra?i ?i celebrit??i liberale de la Hollywood, dup? ce directorul s?u general l-a l?udat pe pre?edintele Donald Trump.Democra?ii Julián Castro ?i Alexandria Ocasio-Cortez sau modelul Chrissy Teigen se num?r? printre cei care au cerut boicotarea produselor Goya Foods ?n contextul ?n care Robert Unanue, CEO-ul companiei cu sediul ?n Secaucus (New Jersey), a declarat recent la Casa Alb? c? ?conducerea lui Trump a fost o binecuv?ntare.”Multe voci sus?in c? actuala campanie ?mpotriva Goya Foods va afecta ?n principal minoritatea latin? ?i c? este un exemplu tipic de efort al st?ngii americane de suprimare a dreptului la liber? exprimare. Acesta mai ales ?n contextul ?n care, ?n urm? cu c?teva zile, peste o sut? de scriitori, profesori, publici?ti ?i istorici din SUA ?i ?ntreaga lume, majoritatea cu simpatii liberale, au publicat o scrisoare deschis? ?n care cer reprezentan?ilor st?ngii s? renun?e la dogmatism ?i intoleran?? fa?? de pozi?iile contrare.Scandalul a ?nceput joia trecut?, c?nd Robert Unanue a participat la un eveniment la Casa Alb?, unde pre?edintele Trump a semnat?Hispanic Prosperity Ini?iative?(Ini?iativa pentru prosperitate hispanic?), care a fost descris? ca un efort pentru ?mbun?t??irea accesului la oportunit??ile educa?ionale ?i economice pentru membrii comunit??ii latino.?n timpul declara?iilor f?cute dup? semnarea documentului, directorul executiv al Goya Foods l-a l?udat pe liderul de la Casa Alb?, spun?nd: ??n acela?i timp, cu to?ii suntem binecuv?nta?i s? avem un lider precum pre?edintele Trump, care este un creator”.Comentariile lui Unanue au fost criticate imediat de democra?i ?i de vedete de la Hollywood, care i-au repro?at c? declara?iile sale au neglijat complet comunitatea c?reia i se adreseaz? Goya Foods. Ace?tia au cerut boicotarea produselor firmei, care este cea mai mare companie de alimenta?ie cu conducere latino din Statele Unite. Alimentele Goya Foods sunt foarte populare pe continentul nord-american, precum ?i ?n ??rile din America Latin?, fiind apreciate at?t pentru calitatea lor, c?t ?i pentru pre?urile accesibile.Criticii au notat c?, ?n timpul campaniei sale electorale pentru alegerile din 2016, Trump i-a descris pe unii dintre imigran?ii mexicani ilegali drept ?criminali” ?i ?violatori.” Dup? ce a ajuns ?n fotoliul de pre?edinte al Americii, republicanul a promovat constant politici anti-imigra?ie, printre altele c?ut?nd s? pun? cap?t unei politici care protejeaz? de deportare sute de mii de tineri f?r? documente legale ?i, de asemenea, ?ncerc?nd s? construiasc? un zid la frontiera de sud cu Mexic.Celebrit??i precum Chrissy Teigen ?i democrata Alexandria Ocasio-Cortez, considerat? o reprezentant? a aripii radicale din Partidul Democrat, au declarat c? au decis s? boicoteze compania. Ocasio-Cortez, care reprezint? un district din Bronx (New York), a scris pe?Twitter?c? va ?nv??a s?-?i fac? propriul Adobo, un sos popular ?n buc?t?ria hispanic?, ?n loc s? ?l cumpere de la Goya Foods.De asemenea, fostul candidat la nominalizarea democrat? pentru Casa Alb?, Julián Castro, a afirmat pe?Twitter?c? americanii ar trebui ?s? se g?ndeasc? de dou? ori ?nainte de a-?i cump?ra produsele” de la Goya, av?nd ?n vedere c? CEO-ul companiei l-a l?udat pe ?un pre?edinte care, ?n mod tic?los ?i cu r?utate, atac? hispanicii pentru c??tig politic”.Dup? criticile reprezentan?ilor st?ngii americane, mul?i utilizatori au spus c? nu vor mai utiliza produsele Goya Foods, folosite ca ingrediente principle ?n buc?t?ria latino-american? autentic?. Unii internau?i au spus c? au crescut cu un sentiment de ata?ament cultural fa?? de brand, dar acum se simt abandona?i de comentariile CEO-ului companiei care ?i-ar fi ?tr?dat” comunitatea. Cei care s-au al?turat apelurilor la boicot au ?mp?rt??it branduri alternative ?i re?ete online, iar hashtag-urile?#Goyaway??i?#BoycottGoya?au ?nceput s? fie folosite pe re?elele de socializare media. Sus?in?torii boicotului au cerut ca oamenii s? cumpere alimente ?i condimente de la firmele concurente.Cum a r?spuns companiaRobert Unanue s-a ap?rat ?i a remarcat c? Goya Foods a colaborat ?i cu fosta prim? doamn? a Statelor Unite, Michelle Obama, ?n cadrul unor ini?iative anterioare ?n cadrul Hispanic Heritage Month.. ?Este vorba de suprimarea libert??ii de exprimare,” a spus el. ?Nu ?mi cer scuze c? am spus – ?i mai ales c?nd e?ti solicitat de pre?edintele Statelor Unite – vei spune:?Nu, ?mi pare r?u, sunt ocupat, nu mul?umesc?”?Nu am spus asta so?ilor Obama ?i nu i-am spus asta pre?edintelui Trump,” a declarat Unanue.Ulterior, ?ntr-un interviu acordat vineri canalului?FoxNews, Unanue a afirmat c? nu va ceda ?n fa?a criticilor: ?Am f?cut parte dintr-o comisie numit? Hispanic Prosperity Ini?iative ?i ne-au chemat s? fim acolo pentru a vedea cum am putea ajuta oportunit??ile pe t?r?mul economic ?i educa?ional, pentru prosperitate ?n r?ndul hispanicilor ?i ?n Statele Unite.” Unanue, ai c?rui str?mo?i spanioli au fondat Goya Foods, a spus c? Statele Unite sunt a doua cea mai mare ?ar? hispanic? din lume dup? Mexic.Unanue a numit campania ?mpotriva vizitei sale la Casa Alb? ?suprimarea libert??ii de exprimare,” adaug?nd: ?Deci, ai voie s? vorbe?ti de bine sau s? lauzi un pre?edinte, dar nu ai voie s? aju?i la prosperitatea economic? ?i educa?ional?? ?i faci un comentariu pozitiv ?i, dintr-o dat?, nu este acceptabil.”Omul de afaceri a respins boicotul ca fiind ?o reflec?ie a diviziunii” care exist? ?n prezent ?n America ?i a criticat protestatarii pentru ?d?r?marea statuilor lui Iisus Hristos” ?i r?sp?ndirea ?urii.”?Nu ?tiu cui s?-i atribuie acest citat, dar tr?im dup? filozofia c? exist? aceia care se nasc pentru a iubi ?i pentru a construi ?i al?ii pentru a ur? ?i a distruge. ?i, din p?cate, aceast? mare diviziune ne omoar? na?iunea,” a afirmat el. Unanue a declarat c? compania sa ?alege s? iubeasc? ?i s? construiasc?” ?i este concentrat? pe ?prosperitate, construire ?i d?ruire.”Goya Foods a fost fondat? ?n Manhattan (New York) ?n 1936 de un cuplu de imigran?i spanioli, Prudencio ?i Carolina Unanue. ?n 2008, compania a fost clasat? pe locul 377 pe lista Forbes a celor mai bogate firme americane ?i a fost evaluat? la 1.4 miliarde de dolari ?n 2014. Conform datelor de pe?pagin? electronic? a companiei, ?n perioada 2014 – 2016, Goya a deschis cinci noi centre de produc?ie ?i distribu?ie ?n Texas, California, Georgia ?i New Jersey pentru a r?spunde solicit?rilor consumatorilor de produse Goya. Firma are acum 26 de facilit??i ?n Statele Unite, Puerto Rico, Republica Dominican? ?i Spania ?i are peste 4.000 de angaja?i ?n ?ntreaga lume.Firma, a c?rei valoare actual? de pia?? este de trei miliarde de dolari, are sediul ?n New Jersey.Sus?in?torii companiei au indicat ?i faptul c?, la ?nceputul acestui an, Goya a donat peste 136.077 kg de alimente (aproximativ 270.000 de por?ii de m?ncare), b?ncilor de alimente ?i organiza?iilor similare pentru a ajuta la ameliorarea situa?iei create de pandemia de coronavirus. De altfel, ?n timpul evenimentului de la Casa Alb? de saptam?na trecut?, Unanue a anun?at c? va dona, de asemenea, un milion de conserve de n?ut Goya ?i un milion de livre de produse b?ncilor de alimente pentru a ajuta familiile afectate de pandemie.La r?ndul sau, pre?edintele Trump a reac?ionat vineri la scandalul creat, post?nd mesajul ??mi place @GoyaFoods” pe?re?elele de socializare, iar conservatorii americani s-au mobilizat ?n?ap?rarea companiei, mai ales ca, asa cum au remarcat expertii, actualele eforturi anti-Goya Foods sunt cele mai importante din istoria de 84 de ani a companiei.Importan?a votului latinoAnali?tii de peste Ocean au mai remarcat un aspect politic important ?n aceasta discutie. Ei au notat c? campania de boicotare a produselor Goya Foods ?i reac?iile pro ?i contra care i-au urmat nu fac dec?t s? sublinieze faptul c? comunitatea hispanic? din Statele Unite este departe de a fi monolitic? din punct de vedere politic.De?i o majoritate clar? a latino-americanilor tinde s?-i voteze pe democra?i, 28% din voturile acestora din 2016 au fost date candidatului republican Donald Trump, potrivit?Pew Research Center.?n special ?n Florida, mul?i americani de origine cubanez? ?i venezuelean? sunt atra?i de retorica agresiv? a pre?edintelui Trump ?mpotriva guvernelor de st?nga aflate la putere ?n Havana ?i Caracas, pe care le acuz? c? le-au for?at s? plece ?n exil.?n condi?iile ?n care anali?tii se a?teapt? ca alegerile din noiembrie din multe state s? fie decise de un num?r redus de voturi, chiar ?i dac? un num?r mic de aleg?tori hispanici se va al?tura taberei republicanilor, acest lucru s-ar putea dovedi un c?stig major pentru pre?edintele Trump ?n confruntarea cu rivalul s?u democrat, Joe Biden.?n acest context, merit? mentionat c? Robert Unanue este ?nregistrat ca republican, dar nu ?i-a declarat niciodat?, ?n mod public, sus?inerea pentru pre?edintele Trump. El a donat bani at?t pentru candida?ii republicani (Chris Christie, Mitt Romney), c?t ?i pentru cei democra?i (Robert Menendez).Cancel cultureFiul pre?edintelui american, Donald Trump Jr, a condamnat campania de boicot ini?iat? de st?nga american? ?mpotriva Goya Foods, scriind ?ntr-un mesaj tweet: ?gloata st?ngist? dore?te s? anuleze una dintre cele mai mari companii din America de?inute de hispanici, deoarece ace?tia recunosc c? pre?edintele a dovedit o conducere excelent?? (Acest lucru nu este foarte?woke),” a scris el, referindu-se la termenul care indic? o persoan? care e vigilent? la nedrept??ile din societate, ?n special la rasism, ?i care e folosit ?n prezent de dreapta american? ca termen peiorativ pentru a descrie activi?tii progresi?ti.Campania de boicotare declan?at? de liberalii americani ?mpotriva companiei Goya a venit ?n contextul ?n care, doar cu c?teva zile ?n urm?, intelectuali, scriitori, profesori ?i publici?ti de st?nga din toat? lumea au cerut st?ngii americane s? abandoneze dogmatismul ?i extremismul ideologic care risc? s? sufoce societatea.Printre semnatarii scrisorii publicate de?Harpers Magazine?se num?r? Anne Applebaum, Noam Chomsky, Drucilla Cornell (Fondatorul uBuntu Project), Francis Fukuyama, Malcolm Gladwell, Garry Kasparov, J.K. Rowling ?i Salman Rushdie.?Schimbul liber de informa?ii ?i idei, elementul vital al unei societ??i liberale, e tot mai restr?ns zilnic. Dac? ne-am a?teptat la acest lucru de la dreapta radical?, cenzura se r?sp?nde?te mult mai larg ?n cultura noastr?: o intoleran?? fa?? de opiniile opuse, tendin?a ru?inii publice, ostracizarea ?i tendin?a de a dizolva problemele politice complexe ?ntr-o certitudine moral? orbitoare. Sus?inem valoarea contra-discursului robust ?i chiar caustic din toate zonele. ?ns? acum este prea comun acum s? auzim apeluri la o r?scump?rare rapid? ?i sever? ca r?spuns la ?nc?lc?rile percepute ale vorbirii ?i g?ndirii. ?i mai tulbur?tor, liderii institu?ionali, ?n spiritul unui panicat damage control, aleg pedepse pripite ?i dispropor?ionate ?n locul reformelor necesare. Editorii sunt concedia?i pentru publicarea de articole controversate; c?r?ile sunt retrase pentru presupus? lips? de autenticitate; jurnali?tilor le este interzis s? scrie pe anumite teme; profesorii sunt cerceta?i pentru citarea unor lucr?ri de literatur?; un cercet?tor este concediat pentru c? a transmis un studiu academic revizuit; iar ?efii de organiza?ii sunt renun?a?i pentru ceea ce sunt uneori doar gre?eli st?ngace,” au?afirmat semnatarii scrisorii.Iar criticii au notat faptul c? actuala campanie anti-Goya este un exemplu clasic al a?a-numitei?cancel culture, fenomenul promovat de st?nga liberala si progresista din America prin care se ?anuleaz?” persoane, branduri, emisiuni, c?r?i sau filme din cauza a ceea ce unii consider? a fi remarci sau ideologii ofensatoare, rasiste sau controversate.Surse: CNN, FoxNews, BBC, , Pew Research Center, TwitterUKAnglia. Stare de urgen?? la o ferm? unde lucreaz? ?i sute de muncitori rom?ni HYPERLINK ""Loredana Iriciuc?/ 13 iul 2020, Cel pu?in 72 de persoane din cele 220 angajate la ferm? au fost depistate cu noul coronavirus ?i au fost izolate. De asemenea, ?n comitatul ?n care se afl? ferma sunt 750 de cazuri confirmate ?n ultimele zile.Muncitorilor testa?i negativ li s-a spus s? se izoleze ?n cadrul fermei ?i s? stea ?n grupuri mici pentru a reduce riscul r?sp?ndirii virusului. Potrivit presei britanice, majoritatea celor 220 de muncitori de la ferma agricol? din comitatul Herefordshire sunt din Rom?nia ?i Bulgaria.Ace?tia sunt caza?i ?n 30 de containere, ?n care, spun surse citate de presa de la Londra, nu se respectau regulile de distan?are fizic?. De aceea, apari?ia focarului a fost o chestiune de timp.?A fost un individ ?i apoi un grup de persoane care au avut simptome. Domnul ?i doamna Green (proprietarii fermei) au aranjat foarte rapid ca acele persoane s? fie testate ?i ne-au avertizat cu privire la situa?ie. Iar noi am efectuat teste proactive ?n mas? tuturor celor ce lucrau la ferm?. ?i asta datorit? faptului c? au cooperat. Este foarte important. Trebuie ca toate autorit??ile locale s? aib? un plan de control al epidemiei. Asta pentru a ?ncerca s? controlezi situa?ia, despre care sunt ?nc?ntat s? spun c? evolueaz? foarte bine. A?a c? rezultatul test?rii ?n mas? de joia trecut? este c? avem 72 de cazuri care au fost identificate pozitiv”, a declarat Karen Wright, director de s?n?tate public?, potrivit??tirile PRO TV.Un muncitor c??tiga 9 lire pe or?, apoi salariul cre?tea la 11 lire pe or?Presa local? spune c? la muncitorii pl?teau 50 de lire pe s?pt?m?n? pentru cazarea ?n containere. Un lucr?tor c??tiga 9 lire pe or? pentru primele 48 de ore de munc? pe s?pt?m?n? ?i apoi salariul cre?tea la 11 lire pe or?.?Potrivit datelor pe care le avem, unii indivizi au ie?it pentru scurte perioade de timp ?n afara fermei. ?i ?tim locul unde s-au deplasat. Dar nu, nu sunt ?ngrijorat? deloc cu privire la s?n?tatea comunit??ii. Desigur, Serviciul Public de S?n?tate colaboreaz? cu noi pentru a se asigura c? nu exist? nici o eroare, Nu sunt deloc ?ngrijorat?”, a ad?ugat Wright. La ferma respectiv? - o afacere de familie, se cultiv? fasole ?i broccoli.STRASBOURGConcursul mondial de vinuri albe, ?n 18-19 octombrie, la Strasbourg. Produc?torii rom?ni sunt a?tepta?i iulie 12, 2020Vinul.ro Palatul Muzicii ?i Congreselor din Strasbourg va g?zdui, ?n 18-19 octombrie, singurul Concurs Mondial dedicat vinurilor albe, care va acorda medalii pentru 12 categorii de astfel de produse:? Gewurztraminer,?Muscat,?Pinot Blanc,?Pinot Gris,?Riesling,?Sauvignon,?Sylvaner,?Viognier,?Asamblaje albe,?Alte categorii de vinuri albe. Concursul a fost fondat ?n 1998 ?i se deruleaz? sub patronajul Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului (OIV) ?i VINOFED. 70 de jura?i din peste 20 de ??ri vor forma comisiile de evaluare. Potrivit unei coresponden?a purtate cu reprezentan?ii concursului de c?tre Vinul.ro, produc?torii din Rom?nia sunt a?tepta?i s? completeze formularele de ?nscriere (click aici!) p?n? la data de 1 august ?i s? trimit? probele p?n? cel t?rziu la data de 14 august.RUSIA si UCRAINARusia si Ucraina asteapta productii bune la floarea soarelui Agrostandard | 13 July, 2020 In acest an, Rusia ar urma sa aiba o recolta de floarea soarelui de aproximativ 15,5 milioane de tone, in timp ce in Ucraina este asteptata o productie de circa 16 milioane de tone, potrivit estimarilor analistilor. Astfel, in sezonul 2020/21, Rusia si Ucraina, in conditii meteorologice bune, vor recolta in total 32 de milioane de tone de floarea soarelui, ceea ce ar putea fi un nou record, cu consecinte directe asupra preturilor, arata Agroinvestor. Institutul de Conjunctura a Pietei Agricole (IKAR) prognozeaza o recolta de floarea soarelui in Rusia de 15 milioane de tone, adica la nivelul celei de anul trecut. In iunie, SovEcon si-a modificat prognoza pentru cultura de floarea soarelui de la 13,9 milioane tone la 14,6 milioane tone, iar conform prognozei din iunie a FAS USDA, recolta de floarea soarelui ar urma sa fie de 15,5 milioane tone, potrivit Agrobiznes.md.Cu toate ca acestea sunt doar estimari intermediare, prognozele privind viitoarea recolta deja afecteaza pretul uleiului de floarea soarelui si semintelor. Contractele pentru furnizarea de ulei din recolta 2019 sunt in mare parte realizate, astfel si cererea se va reduce, ceea ce va avea ca efect o scadere a pretului la floarea soarelui, dupa cum sustin analistii agentiei germane OilWorld. Totodata, si politica de export a Rusiei va avea un impact semnificativ asupra pietei.In Ucraina, recolta de floarea soarelui este estimata la 16-16,2 milioane tone, potrivit estimarilor analistilor APK-Inform. In acelasi timp, portalul Latifundist arata ca pierderile la floarea soarelui in Ucraina pot varia de la 15% la 80%, din cauza ploilor si a temperaturilor ridicate inregistrate in multe regiuni ale tarii, arata Agrobiznes.md.In ceea ce ne priveste, vestile venite de la agricultori nu sunt deloc bune. Dupa ce productia de grau este estimata undeva la jumatate, fata de volumul din 2019, istoria este pe cale sa se repete si la culturile infiintate in primavara. SANATATE si GASTRONOMIERecolte contaminate. Oamenii de ?tiin?? sunt uimi?iOana Pavelescu?/ 13 iul 2020 / 21:01 Academiei Chinez? de ?tiin?e (ACS) au f?cut o descoperire tulbur?toare ?n recoltele de cereale ?i legume.Ace?tia au descoperit microparticule de plastic ?i ?n legumele pe care oamenii le consum?. Se ?tie de ceva vreme c? astfel de microparticule de plastic sunt prezente ?n frucrele de mare, ?n sare sau ?n ap?, lucru care este unul ?ngrijor?tor ?i poten?ial d?un?tor pentru s?n?tatea oamenilor.Studiul, care a fost condus de profesorul Luo Yongming ?i publicat ?n?Nature Sustainability, arat? c? majoritatea microparticulelor de plastic se acumuleaz? ?n mari cantit??i ?n sol iar solurile agricole sunt irigate cu preponderen?? cu ape uzate care con?in mari cantit??i de astfel de microparticule.?n ciuda prevalen?ei acestor microparticule ?n ?ntregul mediu, problema absorb?iei de c?tre plantele de cultur? nu a primit prea mult? aten?ie.Timp de zeci de ani, oamenii de ?tiin?? au crezut c? particulele de plastic sunt pur ?i simplu prea mari pentru a trece prin barierele fizice ale ?esutului plantelor. Dar acest nou studiu infirm? aceast? ipotez?.Studiul arat? c? microparticulele de plastic pot p?trunde ?n plante prin r?d?cini dup? care ajung la p?r?ile comestibile ale plantelor, lucru demonstrat ?i la salat? ?i la gr?u.MIcroparticulele identificate ?n plante sunt particule sferice de plastic cu dimensiuni de p?n? la 2 micrometri ?i cu un grad mic de flexibilitare mecanic?. Aceste caracteristici au permis microparticulelor de plastic s? ajung? ?n plante.Laptele crud ar con?ine germeni rezisten?i la antibiotic HYPERLINK ""Florina Pop?/ 13 iul 2020 / 11:45 Laptele crud ar con?ine germeni rezisten?i la antibiotice, sus?ine un studiu recent din SUA.Cercet?tori de la Universitatea din California, SUA, au realizat un studiu ?n urma c?ruia au descoperit c? laptele crud con?ine un num?r mai mare de?bacterii?dec?t soiurile pasteurizate. Ei au identificat, ?n urma analizei a peste 2.000 de probe de lapte (inclusiv lapte crud) din State, c? unele dintre aceste bacterii con?ineau gene rezistente la antimicrobiene. Concluzia: laptele crud ar duce la?r?sp?ndirea?rezisten?ei?la antibiotice, potrivit?medicalnewstoday. Studiul, aici: rom?neasc? Aur'a se extinde pe pie?ele din Macao ?i Hong Kong A.P. Comunicate de pres??/?14 iulie Apa rom?neasc? Aur'a va fi serivit? pe mesele cazinourilor din Macao ?i ?n hoteluri de cinci stele din Hong Kong. Mai mult, Aur`a va ajunge ?i pe pie?ele din Elve?ia, Israel, Austria ?i Tenerife. ?n unele hoteluri ?i restaurante din SUA, Fran?a ?i Marea Britanie apa deja exist?, anun?? compania Aur'a Mineral Water, printr-un comunicat de pres?.De?i pandemia a ?nt?rziat extinderea apei pe alte pie?e, lucrurile ?ncep s? revin? la normal, astfel c? din aceast? var? apa rom?neasc? va fi prezent? pe noi pie?e.Apa Aur'a, premiat? pentru al cincilea an consecutiv cu trei stele la Bruxelles, provine din Mun?ii Banatului, de la Ocna de Fier, ?i este un produs premium destinat, ?n principal, pie?ei HoReCa din Rom?nia ?i str?in?tate.Hora?iu Rada, pre?edintele Aur'a Mineral Water a declarat: "Pandemia de coronavirus a luat pe toat? lumea prin surprindere, a generat multe schimb?ri ?i a pus ?n a?teptare multe proiecte. Dar ?ncet-?ncet lucrurile reintr? ?n normal, reporne?te turismul, iar vara acestui an ne aduce deschiderea unor noi pie?e importante ?i cu mare poten?ial. Zilele acestea producem pentru Elve?ia, unde Aur'a va ajunge cur?nd. A?tept?m s? reintre totul ?n normal ?i ?n Macao ?i Hong Kong, unde apa Aur'a urmeaz? s? ajung? ?n celebrele hoteluri ?i cazinouri de cinci stele. Am f?cut primele livr?ri, ?ns? condi?iile impuse de pandemie au dus la am?narea lans?rii oficiale pe aceste pie?e".Odat? cu repornirea sezonului turistic, apa din Mun?ii Banatului va fi prezent? ?i ?n hotelurile ?i restaurantele din Tenerife, precum ?i ?n Italia, unde se preg?te?te lansarea oficial?, fiind deja semnat un contract cu un distribuitor exclusiv. De asemenea, Aur'a urmeaz? s? fie exportat? ?i ?n Israel, ca produs certificat Kosher.Aur'a s-a v?ndut bine ?n ultimele luni ?n SUA, Fran?a ?i Marea Britanie, cu toate restric?iile impuse de pandemia de Covid-19, conform comunicatului de pres?.Aur'a este singura ap? din Rom?nia premiat? la Bruxelles de Institutul Interna?ional pentru Gust ?i Calitate cu trei stele de aur, ?n 2016 ?i 2017, cu distinc?ia Superior Taste Award, ?i cu Crystal Taste Award ?n 2018, distinc?ie ce revine unui num?r limitat de produse din lume. Aur'a a beneficiat de recunoa?terea celor trei stele ?i ?n 2019 ?i 2020.De asemenea, Aur'a este singura ap? din Rom?nia desemnat?, din 2016, Trust Mark ?i partener strategic al Uniunii Camerelor de Comer? Bilaterale din Rom?nia. Din 2019, Aur'a face parte din elita apelor promovate la nivel global de Fine Water Society. La nivel na?ional ?i interna?ional, Aur'a plat? ?i Aur'a carbogazificat? sunt produse care se bucur? de certificare Kosher pania Aur'a Mineral Water este localizat? ?n comuna Ocna de Fier, jude?ul Cara?-Severin ?i are capital 100% rom?nesc, fiind de?inut? de oamenii de afaceri timi?oreni Hora?iu Rada ?i Eleodor Coptil. Investi?ia face parte dintr-un proiect de 5 milioane de euro.Aur'a este o ap? natural alcalin? cu pH de 8.25, care con?ine coloizi de aur ?i argint ?i este ?mbuteliat? exclusiv ?n ambalaj de sticl?, conchide comunicatul. * * *Un fost soldat polonez a fugit ?n p?dure cu puma sa pentru a nu duce animalul la gr?dina zoologic????12 IULIE 2020??? sursa foto: Facebook via News.roPoli?ia polonez? caut? de trei zile un fost soldat, veteran din Afganistan, care a fugit ?n p?dure cu puma sa, refuz?nd s? duc? animalul la gr?dina zoologic?, relateaz? presa interna?ional?, transmite?News.ro.?n c?ut?ri sunt implica?i sute de poli?i?ti.“Nu este o juc?rie. Este unul dintre cele mai periculoase animale din lume ?i ar fi un pericol real pentru vie?ile oamenilor”, a afirmat Ewa Zgrabczynska, directoarea gr?dinii zoologice din Poznan.?n Polonia este interzis ca oamenii s? creasc? astfel de animale, astfel c? instan?a a decis c? fostul soldat trebuie s? duc? puma la gr?dina zoologic?.Gazeta Wyborcza noteaz? c? b?rbatul a cump?rat puma ?n urm? cu ?ase ani, din Cehia, ?i c? de atunci a ?inut-o acas?.Primarul ora?ului Mysklowice, Dariusz Wojtowicz, ?l sus?ine pe fostul soldat, identificat ca fiind Kamil S, ?n dorin?a acestuia se a-?i p?stra puma numit? Nubia.“Iubirea pentru acest animal ?i o decizie crud? a tribunalului l-au for?at s? fug?. El se ascunde ?n p?dure. Poate cineva poate aborda cazul dintr-o perspectiv? mai uman?”, a notat primarul, s?mb?t?, pe Facebook. Pe re?elele de socializare au ap?rut peti?ii pentru ca lui Kamil s? i se permit? s? ??i p?streze puma.* * *Vinul de azi: McGuigan Reserve Chardonnay Profit.ro scris ieri, 09:05 McGuigan este un brand de familie, unde tradi?ia este p?strat? din genera?ie ?n genera?ie. Reserve Chardonnay 2019 este un vin premium elegant, premiat ?n repetate r?nduri ?n cadrul competi?iilor de profil. Strugurii care intr? ?n compozi?ia sortimentului sunt selec?iona?i din podgorii situate ?n sudul Australiei, inclusiv de pe Dealurile Adelaide. Aici clima favorizeaz? intensitatea ?i profunzimea aromelor soiului. Este un vin complex, echilibrat, cu note bogate de citrice, piersica alb? ?i caise. Pe palat se simt aromele de smochine ?i fructe de livad?, completate de accente lemnoase subtile ?i un postgust lung ?i aromat, cu note de grapefruit. Este u?or de b?ut, fiind o alegere potrivit? pentru serile calde de var?, petrecute ?n compania prietenilor.? * * *Diageo va lansa anul viitor whisky Johnnie Walker ?n ambalaje de h?rtie Profit.ro scris ieri, Johnnie Walker, cel mai v?ndut scotch whisky din lume, va fi disponibil ?ncep?nd din 2021 ?n ambalaje de h?rtie, a anun?at vineri grupul Diageo Plc, ?n condi?iile ?n care cel mai mare produc?tor de b?uturi spirtoase ??i ?nmul?e?te eforturile de a rezolva problema de?eurilor din plastic, transmite Reuters. Noul ambalaj, dezvoltat ?n parteneriat cu firma Pilot Lite, va fi produs din celuloz? care ?ndepline?te standardele din industria alimentar? ?i este complet reciclabil, a precizat Diageo, care pe l?ng? whisky-ul Johnnie Walker produce ?i berea Guinness ?i ginul Tanqueray Gin, scrie Agerpres Diageo ?i Pilot Lite au ?nfiin?at o companie mixt?, denumit? Pulpex Ltd, care va dezvolta ambalaje de h?rtie. Pulpex a pus la punct ambalaje de h?rtie ?i pentru alte companii non-competitoare precum produc?torul ceaiurilor Lipton sau produc?torul b?uturilor r?coritoare PepsiCo, care ar urma s? fie lansate ?i ele pe pia?? anul viitor. * * * Bulionul de rosii preparat la tuci, cu foc de lemne dupa reteta bunicii Alina Trana 14 iulie 2020 HYPERLINK "" Va mai aduceti aminte de momentul in care bunica sau mama ne anunta: ?S-au copt rosiile! Astazi le culegem, facem bulionul”. Asta se intampla bineinteles spre sfarsitul verii. Acum insa lucrurile s-au schimbat. Clima si conditiile meteo de multe ori nefavorabile ne determina sa facem conservele de toamna chiar in mijlocul verii. Astazi una din vecinele mele de la tara, gospodina desavarsita Coryna Elena Aranghel mi-a amintit de perioada copilariei si de gustul delicios al pastei de rosii preparate in tuci …atunci cand bunica mea ma punea sa gust pentru a-i spune daca-mi place sau daca este gata! Bulionul de casa se prepara usor si rezista bine in pivnita, fara conservant. Culoarea frumoasa se pastreaza pana iarna – bineinteles ca exista si un pont. Iarna poate fi baut direct din sticla sau poate fi folosit la gatit.?Conteaza mult si soiul de rosii , gradul de coacere si dulceata al rosiilor dar si stropul de sare pe care le punem in bulion” declara Coryna.Prepararea unui bulion de rosii este una dintre cele mai simple treburi din bucatarie. Mai multa bataie de cap este cu zdrobirea si strecurarea rosiilor decat cu fierberea. .Bineinteles ca rosiile se culeg in sezon, cand sunt coapte in gradinile micilor producatori, cand sunt pline de dulceata si de soare. Intotdeauna le mirosim sau le gustam.?Sunt retete de bulion care contin doar rosii… fara sare si telina. Sunt foarte bune si acelea insa eu m-am obisnuit cu reteta bunicei si a mamei mele. In plus, sarea e un bun conservant, chiar daca este in cantitati mici”.Frunza de telina se potriveste perfect cu sosul tomat. Un alt conservant bun este hreanul – care pastreaza si culoarea frumoasa a acestui bulion de rosii – nu devine maro ci ramane rosu. de fierbere al bulionului este orientativ – el depinde de cat de zemoase sunt rosiile, de forma si volumul oalei sau a tuciului in care fierbe, de cantitatea de rosii si de puterea flacarii. Bulionul se fierbe pana la consistenta dorita!A doua varianta este masina de tocat manuala cu dispozitiv pentru bulion. Se gaseste in magazinele de menaj si se descurca onorabil cu aceasta corvoada. Daca nu aveti asa ceva… se poate face bulion si cu mana.Bunica cum il facea?Mai intai trebuie oparite rosiile si apoi trebuie trecute prin sita deasa, prin apasare si frecare cu dosul unei linguri. Asta dureaza peste o ora la 6 kg de rosii.In urma acestui proces rezulta un suc proaspat de rosii, cu culoare rosu deschis si cu spuma la suprafata.Daca nu aveti masina speciala pentru bulion puteti procesa rosiile intregi in blender (cu tot cu coaja si seminte). Asa am facut la sucul de rosii fara sare sau condimente.O alta reteta este cea cu telina si hrean pentru bulion de rosii. ?Am asezat frunzele de telina, bucatica de hrean si am condimentat totul cu 3 lingurite rase de sare neiodata. Trebuie tinut cont de faptul ca bulionul scade la fiert iar sarea ramane tot aceeasi si exista riscul supra-sararii! In prima faza bulionul de rosii se umfla putin – se vede ca a atins gradatia de 6 L.”Asa cum am spus si mai sus, bulionul se fierbe pana se atinge consistenta dorita – mai groasa sau mai fluida. Un semn este disparitia spumei rosu deschis de la suprafata. Puteti sa va faceti de la inceput un marcaj pe coada lingurii de lemn tinuta perpendicular in mijlocul oalei ca sa observati cat a scazut bulionul. Am amestecat ocazional in el (cam la 15 minute). Nu prea exista riscul prinderii la bulion – daca nu este ?uitat” pe foc si scazut excesiv. * * *Vinurile din Segarcea – str?luciri de Diamant la Monaco Alina Trana3 iulie 2020 Vinurile Domeniului Coroanei Segarcea au c??tigat patru medalii de diamant la cea de-a XIV-a edi?ie a concursului anual Femmes et Vins du Monde, din Monaco, unul dintre vinurile c??tig?toare ob?in?nd chiar un loc pe podium, cu a treia not? din clasament. Cu un juriu format exclusiv din femei – experte ?n oenologie, critic? de vin, gastronomie sau viticultur? – Femmes et Vins du Monde s-a impus ca unul dintre cele mai importante concursuri de vin din Europa, ?n primul r?nd pentru stricte?ea ?i obiectivitatea juriz?rii, care urmeaz? structura punctajului stabilit de Organiza?ia Interna?ional? a Viei ?i Vinului, fiind ?n acela?i timp recunoscut de Uniunea Interna?ional? a Oenologilor.?n acest an, vinurile care au c??tigat admira?ia jura?ilor au fost:– Minima Moralia Onoare 2018 – cupaj de Chardonnay (baricat ?i nebaricat), Sauvignon Blanc, Feteasc? alb? ?i Pinot Gris – 95 de puncte ?i locul al III-lea din concurs, Nova de Diamant cu men?iunea ?Memorabil”;– Principesa Margareta 2018 – cupaj de Viognier (baricat ?i nebaricat, Chardonnay ?i Pinot Gris – 92 de puncte, Nova de Diamant cu men?iunea ?Memorabil”;– Minima Moralia Recuno?tin?? 2017 – Cabernet Sauvignon – 91 de puncte, Nova de Diamant cu men?iunea ?Memorabil”– Feteasc? Regal? Marama 2018 – 88 de puncte, Nova de Diamant cu men?iunea ?Admirabil”.?n afar? de Feteasca regal? Marama, care face parte dintr-o gam? lansat? ?n iunie 2019, toate vinurile premiate au mai c??tigat premii ?i punctaje similare, cu vinuri din al?i ani de recolt?, la edi?iile anterioare ale concursului Femmes et Vins du Monde. Rezultatele din acest an sunt o confirmare ?i o nou? garan?ie a nivelului de calitate a colec?iilor Domeniului Coroanei Segarcea. * * *Agricultura la Cetate. Cu Gigi Netoiu si Cristi Borcea! Agrostandard | 12 July, 2020 | Cristi Borcea, fostul sef al lui Dinamo, a preluat 4.000 de hectare de la Gigi Netoiu si are de gand sa devina un jucator important in industria cerealelor, potrivit GSP.ro. La Cetate, in judetul Dolj, se face agricultura pe bune si recoltele aduc bani frumosi, dpa cate se pare. “La Cetate am o afacere cu Netoiu. Avem de toate acolo, pamant, masini agricole. Cu Netoiu e pericol mare, mare cu el. E toata ziua acolo si are o pofta de munca. In marea majoritate a timpului el sta acolo si se ocupa de agricultura. E asociatul, prietenul si fratele meu! Ne merge bine. A scris Ziarul Financiar ca am facut 70 de milioane de euro cat timp eram in detentie. N-a inventat nimic Mitica Dragomir. Am facut banii astia!”, a declarat Borcea.Ce declara un apropiat al lui Cristi Borcea si Gigi Netoiu: “Este o ferma destul de mare. Borcea l-a imprumutat pe Netoiu cu o suma de bani, iar in contul banilor a preluat ferma. Acolo e o zona foarte buna pentru grau si rapita, dar si pentru porumb si floarea soarelui” * * *Vinul de azi: Crama Avincis - Cr?mpo?ie Selec?ionat? 2019 Profit.ro scris ast?zi, De?i este un soi local din Dr?g??ani, acest vin este unul aparte ?i surprinz?tor de interesant. Domeniul Avincis este de?inut de familia Valeriu ?i Cristiana Stoica, doi oameni ce nu p?reau a fi destina?i s? devin? podgoreni. El – eminent profesor de drept, fost ministru al Justi?iei – ?i ea – activ? ?n domeniul arbitrajului comercial interna?ional, fac, ?ns?, o echip? perfect? c?nd vine vorba de realizarea unor vinuri de excep?ie. Vinul de ast?zi are un buchet proasp?t, ?n care par? ?i m?rul verde ??i arat? vigoarea. Ofer? un gust persistent, cu influen?? de citrice, combinat cu o u?oar? mineralitate. Recomandat r?cit la 7 grade C. * * *Ioan R??inar, mare cresc?tor de Mangali?a: ?M-am ?ndr?gostit de rasa asta!” Luni, 13 Iulie 2020 , Scris de Delia Ciobanu Despre Ioan R??inar din P?ncota, jude?ul Arad, se spune c? este cel mai mare cresc?tor de Mangali?a din Rom?nia, ca efectiv ?i num?r de animale ?nscrise ?n Registrul genealogic, ?n sec?iunea principal?. S-a ?ndr?gostit de aceast? ras? dup? ce a aflat pe propria piele c?t de s?n?toas? este sl?nina de Mangali?a, a?a c? acum ridic? un abator, proiecteaz? o carmangerie ?i ??i dezvolt? ferma.Ioan R??inar a ?nceput cre?terea porcilor din rasele Mangali?a ?i Bazna ?n 2013 ?i a ajuns ?n 2020 la un efectiv de o sut? de scroafe Mangali?a cu origine ?i 15 Bazna, plus 300 de purcei la ?ngr??at.?i cre?te ?n semilibertate, pe l?ng? ad?posturi cu gard din plas?, plus gard electric, pentru a proteja animalele de alte animale, de mistre? ?i pesta porcin?. Are filtru pentru ma?ini, filtru pentru oameni, pentru a asigura biosecuritatea impus?.Mul?i spun c? nu e rentabil s? cre?ti aceste rase, dar Ioan R??inar sus?ine c? acest sistem ?n semilibertate este benefic: ?Cre?te mai greu dac?-l ?ii pe beton. Dar eu, cresc?ndu-l ?n semilibertate, am o medie de 10 kg pe lun?. La mine, un porc la un an, la 12 luni, are ?n jur de 100-110 kg. Cre?terea cea mai grea este p?n? la 6 luni, c?nd depune mai mult de 45 kg, dar dup? 100 ?ncepe s? mearg? bine, 150-160 kg p?n? la 200 kg”. Astfel, pentru sacrificare ?i v?nzare c?tre consumatori, porcul atinge 150 kg.Anul trecut, de Cr?ciun, din ferma lui Ioan R??inar au plecat ?n jur de o sut? de porci ?ngr??a?i c?tre persoanele care s-au ?nscris pentru cump?rare. ?Foarte important e c? cei care au cump?rat anul precedent s-au ?nscris ?i anul ?sta, fiindc? le-a pl?cut libertatea asta, semilibertatea de fapt, c?nd au venit la mine ?i au v?zut cum sunt crescu?i porcii. ?n plus, le dau porumb ?i lucern?. Am balo?i din ?ia de 250 kg, ?i ridic cu motostivuitorul ?i ?i arunc acolo, precum caprele stau. ?i la scroafele care sunt cu purcei le macin furajul din porumb, orz, purceii p?n? la dou? luni stau acolo ?i de la dou? luni ?i ?n?arc”, ne-a spus cresc?torul.Chiar dac? punctul critic este undeva la 45-50 kg ?i ar trebui umblat poate un pic la furajare, cresc?torul ar?dean merge pe acest sistem tradi?ional care permite ad?ugarea de kilograme de spor doar ?n limita ?n care genetica permite.Abatorul ?i carmangeria asigur? v?nzareaV?nzarea ?n viu ?l scap? de grija proces?rii, dar din punct de vedere financiar nu este cea mai bun? solu?ie. Prin urmare, s-a hot?r?t s? fac? un abator de capacitate mic?, de porcine, ovine ?i caprine. ?P?n? la 200 de porci pe lun?, deci 10 pe zi pentru t?iere. Am ?nceput s?-l fac din septembrie 2019, sunt la jum?tate acum ?i anul ?sta, ?n toamn? sau ?n var?, eu sper s?-l termin”, a precizat Ioan R??inar, fermier membru al Asocia?iei Cresc?torilor de Suine Autohtone Bazna ?i Mangali?a.Investi?ia este 100% din fonduri proprii, realizate din banii aduna?i de la v?nz?rile de animale. Pentru a-?i realiza visul, a v?ndut ?i un teren agricol ?i a f?cut ?i un credit la banc?.Dar acest demers face parte dintr-un proces mai amplu. La P?ncota exist? ?i un restaurant unde chiar se pot m?nca produse din carne de Mangali?a, dar produc?torii au nevoie de mai multe ?anse. ?Fiind membru vechi ?i mut?nd asocia?ia de la Turda, unde erau 15 membri, la Arad, m-am g?ndit ca ?n continuare s? creez membrilor no?tri ceva nou, s? poat? s?-?i v?nd? ?i ei porcii. Pentru dac? n-are unde s?-i v?nd?, omul ?ncepe s? renun?e. ?i atunci le-am spus c? trebuie s? fac abatorul ?sta. Abatorul l-am f?cut f?r? carmangerie, ca s?-l termin c?t de repede ?i s? iau de la oameni, ca s? descongestionez asocia?ia. Astfel, un produc?tor care are 10-20 de porci poate s?-i taie la mine, ?mi pl?te?te manopera ?i poate s?-?i fac? o carmangerie proprie ?i s? produc? tob?, c?rna?i, ce vrea el, c? intr?m ?n sistem cu autorizare, cu totul ?n regul?”, ?i-a detaliat planurile Ioan R??inar. Cresc?torul a continuat: ?Eu asta ?mi doresc: s? fie din 10 ?n 10 case carmangerie ?i s? mearg? omul la cel care are calitatea cea mai bun? ?i produsul cel mai bun. Eu vreau s? v? spun acum c? ?n toamn? o s? fac o alt? prezentare de v?nzare a Mangali?ei”. Prin aceast? prezentare, Ioan R??inar vrea s? arate c? totul de la porcul Mangali?a se va vinde. Cresc?torul ar?dean, de peste 40 de ani, de la v?rsta de 17 ani, lucreaz? numai ?n comer?.S?n?tatea st? ?n m?ncareTotu?i, pentru stabilitatea afacerii lui, Ioan R??inar are nevoie de o carmangerie, pe care o va face l?ng? abatorul din P?ncota, unde se afl? jum?tate din membrii Asocia?iei Cresc?torilor de Suine Autohtone Bazna ?i Mangali?a.E important ca animalele care ajung aici s? fie urm?rite, ?i nu ?de pe marginea ?an?ului”. ?N-ai registru de mont?, n-ai registru de f?tare, nu e?ti ?nscris ?n asocia?ie – nu se poate. Ca s? intr?m ?i noi ?n normalitate. Abatoare se vor mai deschide ?i ?n Timi?, ?n Cluj, Alba, mai avem ?n Maramure?, ?n Dolj, dar la mine o s? fie ceva deosebit fa?? de ce este acum”, afirm? cresc?torul.Despre carnea de Mangali?a, care are porecla ?M?slinul pe patru picioare”, sunt voci care sus?in c? nu are chiar toate elementele de calitate, care duc la o s?n?tate mai bun?. Acestora, Ioan R??inar vrea s? le arate documentele sale medicale care demonstreaz? contrariul: ?Prima dat? am f?cut analiza la sl?nin?, la Bucure?ti, la institut la ICA, ?i acizii gra?i nesatura?i au fost ?ntre 63-67%, deci cei buni. Am avut probleme cu inima, stenturi, ?i am avut colesterolul m?rit. M?n?nc ?n fiecare diminea??, de fapt fac o cur? cu sl?nin?, pe stomacul gol, cu ceap?, usturoi, ??r?ne?te. Deci pute?i s? veni?i s? vede?i analizele, care se men?in tot timpul la un nivel bun. Trigliceridele erau la 250, acum am 125. Deci pe pielea mea am experimentat, ?i de aia m-am ?ndr?gostit de rasa asta ?i m?n?nc lini?tit, f?r? nicio problem?”.Invita?ia noastr? este s? consuma?i produsele rom?ne?ti realizate din porc de ras? Mangali?a ?i s? ne anun?a?i dac? rezultatele sunt la fel de bune. De un lucru v? asigur?m noi: gustul este unic! * * *BNR: Economia Romaniei si-ar putea REVENI in trimestrul 3. Previziunile CE arata OPUSUL In iul. 14, 2020 Dup? declinul economic ?nregistrat ?n cel de-al doilea trimestru al anului 2020, cauzat de criza de coronavirus, economia ?i-a putea reveni ?n trimestrul 3 din acest an spun speciali?tii. Vestea bun? a fost anun?at? de viceguvernatorul BNR Leonardo Badea ?n cadrul videoconferin?ei ZF Bankers Summit ’20. Potrivit specialistului, datele statistice recente par a confirma ipoteza unei reveniri economice ?ncep?nd din trimestrul trei al anului 2020.Evolu?ia situa?iei economice este ?n str?ns? leg?tur? cu situa?ia medical?, ?ntruc?t virusul COVID-19 a zdruncinat din temelii statul rom?n, pun?nd la ?ncercare sistemele de s?n?tate ?i de protec?ie social?, societ??ile ?i economiile, inclusiv modul ?n care tr?im. Cu toate acestea, din punctul de vedere al economistului Leonardo Badea, este preconizat ca PIB-ul s? ?nregistreze o rat? trimestrial? pozitiv?. ?Trebuie v?zut c? avem ?n acest moment o natur? temporar? a ?ocului pandemic, iar contrac?ia activit??ii economice din anul curent se va reflecta preponderent ?n evolu?ia componentei ciclice cu un impact mai moderat asupra dinamicii PIB-ului poten?ial. Eu anticipez intrarea devia?iei PIB-ul ?n teritoriu negativ ?n T2/2020 cu ?nt?rziere de un trimestru fa?? de partenerii externi, pe seama contrac?iei at?t a cererii interne, c?t ?i a cererii externe. Se remarc? impulsul de atenuare a sc?derii activitatii economice imprimat de configura?ia contraciclic? a politicii monetare ?i fiscale”, a declarat viceguvernatorul BNR, citat de Ziarul Financiar.Epidemia cauzat? de coronavirus reprezint? un ?oc major pentru economia european? ?i mondial?. Statele membre ale UE au adoptat deja sau sunt pe cale s? adopte m?suri bugetare, politice ?i de asigurare a lichidit??ii, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de s?n?tate ?i pentru a oferi ajutor cet??enilor ?i sectoarelor afectate ?n mod deosebit. Informa?ii detaliate referitor la locurile de munc? ?i economia ?n timpul pandemiei de coronavirus pot fi consultate pe site-ul Comisiei Europene, click AICI.Previziunile economice ale Comisiei Europene Pe 7 iulie, Comisia European? ?i-a publicat previziunile economice din vara anului 2020. Ele iau ?n calcul informa?iile disponibile p?n? la data de 30 iunie, inclusiv, ?ns? nu ?i propunerea Comisiei privind un plan de redresare, axat? pe Next Generation EU.?n ciuda m?surilor de politic? rapide ?i cuprinz?toare luate at?t la nivelul UE, c?t ?i la nivel na?ional, pandemia de coronavirus va avea un impact mai semnificativ asupra activit??ilor economice ?n 2020, deoarece ridicarea m?surilor restrictive are loc ?ntr-un ritm mai lent dec?t cel prev?zut. Amploarea ?i durata pandemiei – ?i a m?surilor de limitare a r?sp?ndirii care ar putea fi necesare ?n viitor – r?m?n ?n mare parte necunoscute. ?n scenariul care st? la baza previziunilor, relaxarea m?surilor de limitare a r?sp?ndirii va continua ?i nu va exista un ?al doilea val” de infec?ii.Se preconizeaz? c? economia UE: va sc?dea cu 8,3 % ?n 2020 , va cre?te cu 5,8 % ?n 2021?n timp ce economia zonei euro: se va contracta cu 8,7 % ?n 2020, va cre?te cu 6,1 % ?n 2021?ocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric ?n condi?iile ?n care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizeaz? c? at?t sc?derea produc?iei ?n 2020, c?t ?i intensitatea relans?rii economice ?n 2021 vor varia foarte mult. Conform estim?rilor realizate de Comisia European?, diferen?ele ?n ceea ce prive?te amploarea impactului pandemiei ?i for?a redres?rii de la un stat membru la altul vor fi mai pronun?ate dec?t s-a estimat ?n previziunile din prim?var?. Nu poate fi exclus? o redresare mai rapid?, ?n special dac? situa?ia epidemiologic? permite o ridicare mai rapid? a m?surilor restrictive r?mase.Previziuni economia UE 2020 vs. 2021, Sursa: ec.europa.euPreviziuni economice ?n Rom?nia?n total, dup? ce a sc?zut brusc ?n prima jum?tate a anului 2020, se prevede c? activitatea economic? va dob?ndi trac?iune ?n a doua jum?tate, ?ntruc?t restric?iile sunt treptat ridicate ?i va cre?te ?n continuare ?n 2021. Cu toate acestea, PIB-ul real ?n Rom?nia va fi contractat cu 6% ?n 2020 ?i apoi revenirea cu 4% ?n 2021, potrivit previziunilor CE. Valorile pentru perspectivele de cre?tere sunt ?nclinate spre dezavantaj.Un al doilea val de infec?ii ?n Rom?nia ar putea ?nt?rzia recuperarea economic?. ?n plus, un factor important este modul ?n care autorit??ile abordeaz? ?ngrijor?rile privind traiectoria fiscal? care precede criza COVID-19. Sc?derea accentuat? a pre?urilor la energie, precum ?i cererea agregat? sc?zut?, urmeaz? s? reduc? presiunile infla?ioniste ?n 2020, compens?nd o cre?tere preconizat? a pre?urilor la produsele alimentare, ca urmare a ?ntreruperilor lan?ului de aprovizionare ?i ca urmare a unei secete.Cultura prunului: cerintele fata de factorii de mediu. Ghid pentru amenajarea terenului In iul. 13, 2020 Cerin?ele fa?? de factorii de mediuPrunul este mai exigent dec?t m?rul fa?? de c?ldur?, comport?ndu-se mai bine ?n zon? de c?mpie ?i a dealurilor mici. ?n zona dealurilor ?nalte, cu excep?ia soiului Grase rom?ne?ti, prunul d? recolte instabile ?i de slab? calitate.Temperaturile orare optime ale speciei se situeaz? ?ntre 18 ?i 33°C, iar cele absolute minime sunt de 8°C ?i maxime de 36°C (?n afara intervalului temperaturilor absolute cre?terea ?nceteaz?). Fa?? de ger, prunul are o rezisten?? mai bun? dec?t p?rul, dar inferioar? m?rului (p?n? la -35°), iar necesarul de ore de frig (?ntre 0 ?i 7°C) din sezonul de repaus, oscileaz? ?n func?ie de soi ?ntre 800 ?i 900, se arat? ?n ghidul tehnic ?i economic pentru pomicultur? al MADR.Mugurii florali rezist? p?n? la -31…-33°C. Florile prunului sunt sensibile la ploile reci, cea?? persistent? ?i brume; ?n faza de boboc rezist? p?n? la -3,3 .. -5,5°C, c?nd sunt deschise deger? ?ncep?nd de la -2,2°C, iar la -5,0°C distrugerea florilor se produce ?n mas? (90%). fructele de cur?nd formate sunt distruse la -0.5…-1.1°C.Cerin?ele prunului fa?? de ap? sunt destul de mari, fiind satisf?cute ?n zonele deluroase cu peste 600 mm precipita?ii anual, din care 300-350 mm ?n intervalul mai-iulie. Ploile reci ?n timpul ?nfloritului compromit destul de frecvent recoltele prunului. ?n silvostep? multe soiuri ( Agen, Anna Spath, Renclod Althan, Tuleu gras, Stanley, ?.a.) cu o mai bun? rezisten?? la secet?, reu?esc s? produc?, dar fructele sunt de calitate inferioar?. ?n stepa uscat? se impune irigarea planta?iilor.Fa?? de lumin? cerin?ele prunului de?i nu sunt at?t de mari, situ?ndu-se dup? nuc, cire?, cais, piersic ?i p?r, prunul cultivat pe versan?i mai pu?in ?nsori?i p duce fructe de slab? calitate (?n substan?? uscat?, ?ndeosebi zaharuri).SOLUL. Prunul se num?r? printre speciile pomicole cu cele mai mici cerin?e fa?? de sol, valorific?nd bine sau satisf?c?tor aproape toate tipurile de sol din ?ara noastr? (datorit? plasticit??ii celui mai folosit portaltoi – corcodu?ul – Prunus cerasifera). Totu?i, c?nd volumul edafic util este mai mic de 75-51%, favorabilitatea este slab?. Cele mai favorabile terenuri sunt cele cu o reac?ie slab acid? spre neutr? (pH de 5,8 – 7,4). Nu suport? solurile s?r?turoase ?i nici excesul de calciu (peste 9-10% CaCO3 activ). Carbonatul de calciu din sol devine un inhibitor asupra cre?terii la peste 12% la ad?ncimea solului de sub 50 cm, sau lapeste 15% la ad?ncimea de sub 70 cm.Amenajarea ?i preg?tirea terenuluievacuarea excesului de umiditate prin canale de coast? de colectare-evacuare, modelarea sau bilonarea terenului (unde este cazul) prin efectuarea de ar?turi la corman?, ?nainte sau dup? plantarea pomilor;nivelarea de suprafa?? sau de ad?ncime pentru crearea unei pante care s? asigure scurgerea apei de suprafa? ?i circulaia u?oar? a agregatelor;terasarea versanilor pentru reducerea pantei terenului cu scopul evit?rii eroziunii solului ?i efectu?rii mecanizate a lucr?rilor (f?r? mobilizarea unui volum excesiv de sol);desfundarea terenului la 60-80 cm pentru af?narea solului ?i ?ncorporarea ?ngr???mintelor sau scarificarea ?n dou? direc?ii;nivelarea terenului desfundat sau ar?tura ad?nc? pe terenurile scarificate.Pentru asigurarea desf??ur?rii procesului tehnico-productiv ?n condi?ii de eficien?? economic? se iau urm?toarele m?suri de organizare interioar?: parcelarea terenului; asigurarea c?ilor de circulaie ?i trafic tehnologic; construirea centrului gospod?resc (unde este cazul), amenajarea surselor de ap?, de energie ?i a c?ilor de acces; ?mprejmuirea.Sisteme de ?ntre?inere a soluluiIerburile de pe intervalele dintre r?nduri trebuie cosite (tocate) repetat, c?nd ating ?n?l?imea de 10-15 cm pentru a nu concura pomii ?n consumul de ap? ?i substan?e nutritive; iarba tocat? poate fi dirijat? ca mulci de-a lungul r?ndurilor. Atunci c?nd ierburile se degradeaz? (se r?resc, nu se dezvolt?) este necesar? re?ns?m?n?area dup? o af?nare superficial?. De-alungul r?ndurilor sub coroan? la sistemul clasic, solul se men?ine curat de buruieni prin lucr?ri mecanice, manuale sau erbicidare.Tehnica fertiliz?rii planta?iilorPrunul r?spunde favorabil la fertilizarea periodic? cu gunoi de grajd, mai ales ?n condi?iile r?sp?ndirii acestei specii ?n zone cu con?inut ridicat ?n argil? al solului. Normele de aplicare a gunoiului de grajd sunt similare celor aplicate la specia m?r. * * *Cum iti infiintezi o mica crescatorie de rate , iul. 14, 2020 Dac? locuie?ti la curte ?i te g?nde?ti la o metod? prin care s? valorifici spa?iul pe care ?l ai la dispozi?ie astfel ?nc?t s? ob?ii un venit suplimentar, atunci ar trebui s? iei ?n serios ?nfiin?area unei mini cresc?torii de p?s?ri. U?or de ?ntre?inut, rezistente ?i cu un poten?ial mare de valorificare, ra?ele sunt p?s?ri potrivite pentru ?nfiin?area unei mici afaceri profitabile. * * * Karakter, by Aurelia Vi?inescu – campionul rose al acestei veri !iulie 11, 2020Adelina Boboc Campionul vinurilor rose rom?ne?ti, preferatul jura?ilor la Concursul de Vinuri Rose este Karakter, de la Aurelia Vi?inescu. Concursul, ajuns la a opta edi?ie, s-a desf??urat pe 26 iunie,? la Casa Comana.?Dup? o preselec?ie la care au fost evaluate aproximativ 80 de vinuri, au fost alese 16 vinuri rose seci, care au fost degustate de jura?i ?n marea final?.?Cinci vinuri rose seci aromate au fost degustate ?n cadrul sec?iunii speciale. Printre jura?i s-au num?rat absolven?i WSET, membri ADAR (Asocia?ia Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia), comercian?i de vin (magazine specializate online, manageri de restaurante), comunicatori din domeniu (bloggeri, critici de vin, jurnali?ti), somelieri, reprezentan?i specializa?i pe vin din partea sponsorilor, dar ?i invita?i str?ini: Elizabeth Gabay Master of Wine din Marea Britanie/Fran?a,? Anne Wies van Oosten?din Olanda ?i Vasilis Ioannou din Grecia.? Dup? degustarea ?i notarea celor 16 vinuri rose, cele mai bune opt au trecut printr-o a doua rund? de degustare, urmat? de o rund? final? a celor trei vinuri care au primit cele mai mari punctaje.?Marele c??tig?tor a primit titlul de ”Cel mai bun vin rose al anului 2019” ?i va fi comercializat cu medalia autocolant? care atest? acest lucru, iar cele care s-au clasat pe locurile doi ?i trei au primit men?iune.?Cel mai bun vin rose sec aromat va fi ?nscris ?ntr-o competi?ie interna?ional? de profil. Clasamentul a ar?tat astfel: 1. ?Karakter,? Aurelia Vi?inescuDomeniile S?h?teni, Dealu Mare2. Ion Vl?doiDomeniul Vl?doi, MurfatlarFeteasc? Neagr??3. Alira AlientoCrama Alira, DobrogeaCupaj din Merlot, Feteasc? Neagr?, Cabernet Sauvignon?C??tig?torul la sec?iunea rose aromate: Diamond, Domeniile Avere?tiHu?i, Busuioac? de Avere?tiOrganizatori : R?zvan Stoenescu (vin2.ro) , Iulian Grigorescu (pistoanebaricate.ro)? ?i Lauren?iu Horodnic (oenolog.ro), cu sprijinul Asocia?iei Winelover Rom?nia.Sponsori:?Carrefour Romania,?Dagmar – distribuitor b?uturi,?Asocia?ia Premium Wines of Romania,?Carpathian Springs (Aqua Carpatica)Parteneri:?Vinul.ro, VINARIUM,?Vinmag, Asocia?ia Blessing Hearts,?Eximtur,?Premium Wines Distribution?,?Asocia?ia Winelover Romania,?VinOriunde.ro,?Flexo,?LaFood Romania, DulceBun, UPS, Hochland, Nissan, OpenDev. * * *Marcel Vulpoi, Gramofon Wine, despre medaliile de la VINARIUM: “Clien?ii no?tri chiar se pricep!” iulie 13, 2020Cezar Ioan Gramofon Wine, una dintre cele mai active crame din prima jum?tate a acestui an de pandemie, ?i-a conturat deja, prin vocea co-ac?ionarului Marcel Vulpoi, un tip mai “proasp?t” de comunicare fa?? de stilul obi?nuit ?n domeniu (cel pu?in noi, la Vinul.ro). Antreprenorul vorbe?te cu umor ?i relaxare despre limitele proprii ?n ceea ce prive?te vinul – dar are grij? s? se sprijine ?i pe calitatea produselor. Recent, crama a c??tigat dou? medalii de Aur ?i una de Argint la VINARIUM 2020 ?i s-a al?turat demersurilor Asocia?iei Profesionale din Dealu Mare, ?n eforturile comune de promovare ?i certificare a vinurilor zonei (detalii g?si?i aici). Ar mai trebui s? men?ionez ?i c?, dincolo de oenologie, Marcel Vulpoi are o activitate profesional? de succes (este cadru didactic universitar la ASE ?i, ?n paralel, a fondat ?i administreaz? una dintre cele mai importante companii de contabilitate ?i consultan?? financiar? cu capital rom?nesc – Vulpoi & Toader Management). Discu?iile cu Vulpoi sunt mereu senine ?i amuzante, a?a c? a fost o pl?cere s?-l chestionez din nou. Niciodat? nu am crezut ?i nici nu o s? cred c? vinurile noastre sunt “cele mai extraordinare”… nici nu vrem promovare care s? “zg?rie ochiul sau timpanul”– Spuneai, ?ntr-un interviu de acum vreo lun?, c? trebuie s? ne a?tept?m la ni?te ve?ti de la Gramofon Wine, dar ?ntre timp alte nout??i ne-au luat-o ?nainte – vinurile voastre au luat medalii la VINARIUM. A?a c? te rog s? ne dai c?teva detalii: ce vinuri, ce medalii ?i de ce – ce au avut ele deosebit, dup? p?rerea voastr??Glumind, a? zice c? premierea vinurilor noastre la Concursul Interna?ional Vinarium ne-a cam ?ncurcat strategia de comunicare ? Ca s? fim pu?in serio?i: auzisem tot felul de legende despre cum se c??tig? medaliile la tot felul de concursuri ?n industria vinului: despre pe cine trebuie s? cuno?ti ?i c?t trebuie s? dai “s? fie bine”… Dup? aceste prime medalii c??tigate, v? pot spune cu siguran?? c? sunt legende. Am trimis la concurs patru probe ?i am ob?inut dou? medalii de aur – pentru Chardonnay ?i Muscat Ottonel – ?i una de argint pentru Sauvignon Blanc. Ob?inerea acestor medalii demonstreaz? practic un singur lucru: clien?ii no?tri chiar se pricep! Niciodat? nu am crezut ?i nici nu o s? cred c? vinurile noastre sunt “cele mai extraordinare”. Nu am f?cut oversale sau o promovare agresiv? care “s? zg?rie ochiul sau timpanul” . ?i iat? c?, ?n ciuda unei strategii de comunicare pe care eu a? numi-o decent?, avem deja clien?i care au devenit superfideli. Clien?i care ne-au ales pentru vin, ?i nu pentru c? au auzit peste tot de noi!C?t despre ce au vinurile noastre deosebit, recunosc aici c? a trebuit s? ?l rog? pe Marcel Pascu (fondatorul ?i asociatul lui Vulpoi ?n Gramofon – nr) s? m? ajute. S? v? spun ce mi-a zis: “La fiecare soi de strugure avem cel pu?in?4 clone diferite, pe care le vinific?m?separat, a?a?c? putem s? ne juc?m?cu vinurile p?n??ob?inem?unul pe gustul nostru.?La Chardonnay de exemplu, una dintre clone, adus??din Fran?a, se nume?te?Chardonnay Musque – numele este dat de?parfumul musculos ?i grav, cu o arom? deosebit?, care poate varia de la fructe tropicale p?n??la l?m?ie ?i scor?i?oar?. Cu aceste calit??i, nu este de mirare c??at?t?Chardonnay Gramofon Wine 2018, c?t ?i?2019 au ob?inut medalia de aur, al?turi?de Muscat Ottonel 2019”.“Ce tare!” i-am r?spuns c?nd mi-a explicat. “Mie pur ?i simplu ?mi place”. A?a c? sfatul meu este: dac? v? place, be?i-l!“Dac? nu se vinde, ?l bem!”… dar la cum merg lucrurile, risc?m s? r?m?nem ?nseta?i– C?t conteaz? medaliile pentru v?nzarea ulterioar?? Ai apucat s? observi vreo corela?ie ?ntre medalii ?i viteza de v?nzare sau pre??Dup? cum ?i-am mai spus ?i ?ntr-o discu?ie precedent?, motto-ul nostru este: “Dac? nu se vinde, ?l bem!”. Problema mare este c? ?n ritmul actual o s? r?m?nem ?nseta?i. Deja vinurile roze sunt pe epuizate, iar celelalte vinuri sunt cu mult peste previziunile noastre cele mai optimiste ca volum de v?nz?ri. Medaliile ob?inute au avut doar rolul de a confirma ceea ce v-am spus ?i anterior: clien?ii no?tri ?tiu mai bine! Sincer vorbind, ne adres?m clien?ilor care nu au nevoie de ?apte medalii pe sticl? pentru a concluziona c? vinul este bun!Primul Cuvee din istoria cramei Graomofon e pe drum! ?i ?l flancheaz? alte dou? vinuri demidulci– Acum s? vorbim un pic ?i despre nout??ile de care vorbeai ?nainte de Vinarium! Sunt vinuri de medalie ?i ele? C?teva detalii “s-ar cere” aici, nu?!?Av?nd ?n vedere c? ai fost printre primii care au crezut ?n Gramofon, cred c? este corect s? fii primul care s? publice noile noastre proiecte. ?n aceast? lun? vom lansa primul Cuvee din istoria Cramei, un cupaj al vinurilor premiate, respectiv Chardonnay ?i Sauvignon Blanc. Cea mai mare surpriz? va veni ?ns? din lansarea, tot ?n cursul lunii iulie, a dou? vinuri demidulci, respectiv Muscat Ottonel ?i Feteasc? Neagr?, sub brandul nostru premium care va fi lansat cu aceasta ocazie, brand numit OPUS FABULA, cu o moral? de Sergiu Nedelea!Pentru Gramofon Wine, Asocia?ia Dealu Mare ar trebui s? poarte subtitlul “Unitate ?n diversitate”– Gramofon Wine a intrat, recent, ?n grupul de ini?iativ? respectabil al unor crame care doresc redefinirea statutului ?i prestigiului regiunii Dealu Mare. Ce a?tept?ri ave?i VOI de la aceast? ini?iativ??Cred c? motto-ul acestei ini?iative ar trebui s? fie unitate ?n diversitate. Noi suntem m?ndri s? fim ?n r?ndul unor crame de prestigiu ?i cu o istorie mare ?n spate ?i, a?a cum am spus mereu, nu este ?nt?mpl?tor faptul c? cele mai bune vinuri rom?ne?ti sunt produse ?n Dealu Mare. C?t despre a?tept?ri, este foarte important pentru to?i cei din Dealu Mare s? ?n?eleag? faptul c? “The greater good”, cum spun americanii, ar trebui s? primeze. Atunci sunt convins c? se pot realiza multe lucruri interesante, unele dintre ele put?nd fi ni?te minirevolu?ii pe plan local ?n industria vinului.?Vreau s? facem vinul pe care s?-l pot bea cu cineva ?i s?-l privesc ?n ochi– Tot apropo de ini?iativa pentru Dealu Mare. Una dintre ac?iunile pe care fondatorii ?i-au propus ?s? le promoveze este turismul la crame. Cum se prezint? Gramofon din acest punct de vedere: c?t sunte?i preg?ti?i acum ?i cum ve?i fi preg?ti?i p?n? ?n toamn? pentru a primi turi?ti? Ce fel de turi?ti v? intereseaz? s? ajung? la voi?Avem un proiect ?n?derulare, care cu siguran?? va satisface cele mai exigente?gusturi. Din punctul meu de vedere, c?nd am ?nceput acest demers de a investi ?n industria vinului, m-am concentrat s? avem vinul pe care s? ?l pot bea cu cineva ?i s? ?l privesc ?n ochi. Din nefericire, observ din ce ?n ce mai multe crame ?n Rom?nia la care vinul a devenit produs secundar, fiind atra?i de mirajul turismului. La noi, la Gramofon, consider?m c? cei care vin s? ne viziteze, merit? ?n primul r?nd s? bea un vin bun ?i s? se ?mprieteneasc? cu noi. Ori, un vin bun poate fi b?ut ?i afar?, pe un balot de paie la umbr? sau ?n jurul unui foc. Oenoturismul la Gramofon a fost ?i va r?m?ne ?ntotdeauna un produs secundar. Vrem s? fim aprecia?i pentru ce vin producem ?i nu pentru c? avem canapele baroque ?i buc?tar cu un sfert de stea Michelin.Ce ar trebui s? cear? industria vinului de la oficialit??i– Un reprezentant al acestei asocieri de crame s-a ?nt?lnit, recent, cu premierul Rom?niei: ai idee ce i-a comunicat acestuia ?n numele vostru? Sau, altfel spus: ce crezi tu c? trebuia / merita s? afle ?eful guvernului despre vin de la reprezentan?ii s?i? ?i de ce?Am idee, dar a? prefera s? v? ?mp?rt??easc? d?nsul ce i-a comunicat. C?t despre ceea ce ar trebui s? afle ?eful guvernului de la reprezentan?ii vinului, cred c? mai bine a? fi f?cut ni?te poze ?n Grecia acum o s?pt?m?n?, c?nd am f?cut o degustare de Gramofon cu ni?te c?rciumari. Cred c? dac? ar fi v?zut expresia fe?elor lor ?i feed-back-ul primit, ar fi putut s? fac? ni?te strategii rapide despre ceea ce poate deveni vinul rom?nesc la nivel interna?ional.?Dincolo de aceast? istorisire din experien?a personal?, cred c? pentru ?nt?lnirile la nivel guvernamental trebuie s? venim cu propuneri de finan?are?a investi?iilor?(ca de exemplu ??rile?cu tradi?ie, Fran?a, Italia, Spania etc, care au avut programe de finan?are?de 75-90% pe proiecte de enoturism, cazare, prezentare, degustare, promovare etc). De asemenea, propuneri de promovare a brandului de ?ar?, ?i a celor?de regiune – programe de promovare, ?nt?lniri cu firme specializate din ter?e ??ri, studii de pia??, degust?ri, etc sus?inute de stat prin ambasade ?i?misiunile economice.Gluma de final – ?cam “stafidit?”– Ne mai descre?im ?i noi frun?ile pu?in? Poate o fi adev?rat c? umorul e semnul min?ilor luminate, poate nu, dar “ne simtem bine” c?nd z?mbim.Care sunt cele mai deprimate produse dintr-un supermarket? Stafidele, deoarece ele sunt povestea tragica a unor struguri care ar fi putut deveni vin! ? * * *P?durile ?n miniatur?, o solu?ie pentru lupta fa?? de schimb?rile climatice : Oana Racheleanu in Biodiversitate, EcoLIFESTYLE, Schimb?ri Climatice 14 July 2020 P?durile Miyawaki ?nseamn? plantarea de diverse soiuri de arbori autohtoni, pe o suprafa?? mic? de p?m?nt, ?i care cresc cu o interven?ie minim? din partea omului. Astfel de p?duri ?n miniatur? au ?nceput s? apar? ?n ora?e ca solu?ie pentru lupta fa?? de schimb?rile climatice. Pentru c? spa?iul disponibil pentru plantarea p?durilor nu este ?ntotdeauna, peste tot ?n lume, at?t de generos c?t ar fi nevoie, o metod? inspirat? de un japonez a c?p?tat popularitate ?n ultima vreme. Metoda Miyawaki presupune plantarea deas?, pe un petic de p?m?nt, a unei mari variet??i de copaci autohtoni, care trebuie apoi l?sa?i s? creasc? cu o interven?ie minim?. Rezult?, potrivit sus?in?torilor metodei, ecosisteme complexe perfect adaptate condi?iilor locale care ?mbun?t??esc biodiversitatea, cresc rapid ?i absorb mai mult CO2.Metoda Miyawaki a fost inventat? de un botanist japonez, Akira Miyawaki. El a descoperit c? zonele protejate din jurul templelor ?i cimitirelor din Japonia con?in o varietate larg? de vegeta?ie nativ? care formeaz? ecosisteme. Acestea contrastau cu p?durile de conifere – copaci non-indigeni crescu?i pentru cherestea – care dominau peisajul. a luat na?tere metoda care ?i poart? numele ?i care prioritizeaz? dezvoltarea p?durilor folosind specii native. P?durile Miyawaki pot deveni ecosisteme mature ?n 20 de ani, comparativ cu 200 de ani, c?t ?i ia unei p?duri s? se regenereze singur?. Aceste ecosisteme func?ioneaz? ca oaze pentru biodiversitate, ad?postind de 20 de ori mai multe specii dec?t p?durile care nu sunt native. Printre speciile care tr?iesc ?n astfel de p?duri se num?r? polenizatori precum fluturi, albine ?i g?ndaci, dar ?i melci ?i amfibieni.Popularitatea p?durilor Miyawaki a crescut ?n ultima vreme, prin ini?iative din India, Amazon ?i Europa (proiecte precum Urban Forests ?n Belgia ?i Fran?a ?i Tiny Forest ?n Olanda).P?durile urbane au multe beneficii pentru comunit??ile unde sunt create: ?mbun?t??esc s?n?tatea psihic? a oamenilor, reduc efectele d?un?toare ale polu?rii aerului ?i ajut? la sc?derea temperaturilor ?n ora?e. ?ns? cei mai mul?i aleg s? creeze gr?dini ?n miniatur? pentru a combate efectele schimb?rilor climatice: re?mp?duririle fac parte din strategiile prin care se limiteaz? cre?terea temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius.Totu?i, noteaz? cei de la We Forum, nu toate p?durile sunt la fel de eficiente ?n a capta dioxidul de carbon. P?durile mature cu copaci nativi absorb de dou? ori mai mult dioxid de carbon dec?t planta?iile cu un singur tip de copaci. Pe m?sur? ce oamenii de ?tiin?? fac mai multe cercet?ri, devine din ce ?n ce mai clar c? plantarea tipurilor corecte de arbori conteaz? la fel de mult ca num?rul lor.A?adar, dac? ?n cartierul t?u exist? o bucat? de p?m?nt nefolosit? ?i care poate fi donat? comunit??ii din care faci parte, o p?dure Miyawaki ar putea fi o modalitate prin care s? aju?i pu?in mediul. ?ns? grupurile de conservare subliniaz? c? aceste p?duri ?n miniatur? nu trebuie privite ca o alternativ? la protejarea p?durilor autohtone existente.?Zonele ?mp?durite mici, neconectate, nu pot ?nlocui niciodat? suprafe?ele mari de p?dure, care sunt vitale pentru at?tea specii ?i care r?m?n sub amenin?area planta?iilor comerciale ?i a fermelor”, au mai transmis cei de la We Forum. * * *?n ferma lui Her?eg, iriga?iile au und? verde Liviu GORDEA 14 iulie 2020 - Bun strateg ?i foarte abil ?n ceea ce prive?te administrarea afacerilor sale, fermierul ar?dean Dan Her?eg ?i-a f?cut planul pentru finalul acestui sezon agricol, ?n care culturile de toamn? au fost serios afectate de secet?. ? ?Dac? alt?dat? la sf?r?it de iunie campania de recoltat se apropia de final, anul acesta va trebui s? a?tepte p?n? spre mijlocul lui iulie pentru a intra cu combinele ?n lanurile de gr?u ?i de rapi??. Totul este preg?tit la detaliu. Fiecare angajat ?tie ce are de f?cut, numai vremea s? fie bun? de seceri?. ?n iunie a plouat norma pentru c?teva luni bune, ?ns? deficitul de ap? din sol nu a fost acoperit ?ntru totul. Cea mai recent? achizi?ie a lui Dan Her?eg, combina New Holland CR9.90Dan Her?eg a ajuns s? lucreze 3.000 de hectare ?i pentru prima dat? rapi?a este cultura dominant? ?n ferma lui. A alocat 1.100 de hectare, un record absolut pentru el. Marea performan?? este c? nu a ?ntors nici o parcel?, dup? ce ?n 2019 a pierdut, tot din cauza secetei, peste 500 de hectare. Estimeaz? o produc?ie ?ntre 3 ?i 4 tone/ha. ?De?i este un an aproape la fel de greu ca cel precedent, avantajul nostru este c? avem mult? rapi??. Pierderea de la gr?u o acoperim cu rapi?a”, ?mi m?rturisea administratorul societ??ii Agro-Raluca din Semlac, jude?ul Arad.?Un singur tratament la gr?uSeceta a fost cea mai mare problem? pentru el anul acesta. Singurul lucru pozitiv este c? nu a f?cut dec?t un singur tratament la gr?u, din cele patru pe care le luase ?n calcul la ?nceput de sezon. ?Am aplicat un tratament cu trei substan?e active, la ?nceput de aprilie. Lipsa precipita?iilor a f?cut ca ?i presiunea de boli ?i insecte s? fie mai mic?. Era riscant, dar probabil c? ne-am fi descurcat ?i f?r? nici un tratament anul acesta. ?n martie, gr?ul era foarte bine dezvoltat. Ziceam c? vom ob?ine 9 tone. Acum, ?ns?, probabil vom avea parcele cu 2 p?n? la 5 tone iar pe suprafe?ele irigate estimez c? vom recolta undeva la 7 tone ?n medie la hectar”, sus?ine fermierul.De ani de zile cultiv? doar soiul Apache. E foarte mul?umit de el. A sem?nat ?n toamn? 1.056 de hectare. ?E un soi productiv care are ?i con?inut de protein?. Dac? aplici cum trebuie tehnologiile, po?i s? ai preten?ii de la el”, consider? Her?eg. Acum doi ani a ?nregistrat o medie de 8,5 tone la hectar, cu acela?i soi de gr?u, iar ?n 2017 a ob?inut 9,8 tone!?Nu vinde cereale p?n? la prim?var?!Poate stoca p?n? la 20.000 de tone, ?n func?ie de cultur?. Prefer? s? depoziteze dec?t s? v?nd? la pre?urile de acum. Ia ?n calcul ?i ceva achizi?ii. ??n zona de vest se vehiculeaz? un pre? la gr?u ?ntre 75 ?i 78 de bani kilogramul, ?ns? nu m? intereseaz? s? v?nd. Vreau s? depozitez tot ce se recolteaz? p?n? la prim?var?, c?nd pre?ul va fi mult mai bun - cel pu?in un leu, dac? nu chiar 1,2 lei/kg. Din cauza secetei va fi un deficit de gr?u pe pia??. Cererea e mare din partea traderilor ?i nimeni nu se gr?be?te s? semneze contracte”, constat? fermierul ar?dean. A semnat un contract futures pentru 1.600 de tone, pe care l-a ?njum?t??it cu acordul traderului din cauza produc?iei slabe din acest an. ?i a ?nlocuit gr?ul cu rapi??. ?n schimb, are mari a?tept?ri de la culturile sem?nate ?n prim?var?. ?Porumbul e speran?a noastr?. Dup? cum arat? acum, dac? nu va fi afectat de ar?i?? ?n perioada poleniz?rii, facem 11-12 tone. F?r? a lua ?n calcul alte ploi”, estimeaz? acesta. ?n prim?var? a sem?nat 586 hectare cu porumb ?i 154 hectare de floarea-soarelui. Pentru c? nu mai este at?t de rentabil?, dar ?i din cauza interdic?iei cu privire la utilizarea substan?elor pe baz? de neonicotinoide, se g?nde?te tot mai serios s? renun?e la floare.?Iriga?iile - solu?ia pentru securizarea investi?iilorAre c?teva planuri, ia ?n calcul inclusiv s? renun?e la o parte din terenuri. Spune c? ar putea vinde afacerea din Secusigiu, pe care probabil ar primi 2,5 milioane de euro, ?i cu banii ob?inu?i ?i-ar achita toate datoriile. Dar cel mai realist scenariu presupune extinderea suprafe?elor irigate. ?n prezent, irig? 350 de hectare. ?Dac? plafonarea va fi pus? ?n aplicare, cel mai probabil vom investi ?n iriga?ii, pentru a ne securiza investi?iile. La iarn? vreau s? cump?r 12 tamburi de irigat. Cu un tambur irig 3,5 hectare pe zi. ?n prezent am trei. Dac? mai cump?r 12 la iarn?, ca s? am 15 ?n total, voi acoperi pe timp de zi 52,5 hectare. ?n 24 de ore a? putea acoperi lejer o sut? de hectare. Iriga?iile ne-ar putea salva cultura ?ntr-un an secetos sau ne-ar asigura un plus de 4-5 tone la hectar ?ntr-un an normal”, ne-a explicat ar?deanul.?Ar mai fi vrut o combin?Din punct de vedere al dot?rilor cu ma?ini ?i echipamente agricole st? foarte bine. ??i f?cuse planul s? mai cumpere o combin? ?n var?, ?ns? din cauza secetei, a renun?at pentru moment la aceast? investi?ie. Are patru combine New Holland, de care spune c? e extrem de mul?umit, pentru c? sunt foarte performante. Cea mai recent? achizi?ie, un CR9.90, cump?rat acum doi ani.? Cu un plin, combina New Holland CR9.90 lucreaz? toat? ziua?E cea mai mare combin? din parcul nostru de utilaje. Are 544 de cai nominal, 591 putere maxim?. Bunc?rul este de dimensiune mai mare cu 20% fa?? de genera?ia anterioar?. Adic? are o capacitate de 14.500 litri. Rezervorul de motorin? e de 1.160 litri. Deci poate lucra o zi f?r? s? o alimentezi. Asta ?n agricultur? este foarte important, mai ales ?n campanie, c?nd nu lucrezi doar 8 ore. E dotat? cu rotor dublu-axial. O bar? nivelatoare care ?mpr??tie materialul pe ambele rotoare, ceea ce aduce beneficii privind viteza de ?naintare ?i, implicit, cre?terea randamentului. Consumul este undeva la 3 litri pentru tona de gr?u recoltat?. La rapi?? e ceva mai mare, ?n jur de 6,5 litri. E rezonabil oricum. Pe zi recolt?m cu ea ?ntre 250 ?i 300 de tone”, a remarcat Dan Her?eg.Pe aceast? combin? avea montat un heder de gr?u Varifeed de 9,5 metri cu adaptor pentru rapi??. Dar tot ea va fi folosit? ?i la recoltatul porumbului. ?Combinele New Holland sunt extrem de fiabile ?i foarte productive. Iar raportul calitate-pre? e rezonabil”, a ?inut s? specifice fermierul ar?dean.?Riscurile plafon?rii?Referitor la subiectul plafon?rii subven?iilor, acesta crede c? se face o mare nedreptate. ?Ceea ce ?ncearc? s? impun? cei de la Bruxelles este o concuren?? neloial? pentru noi. De altfel, to?i marii produc?tori de echipamente agricole sunt speria?i de perspectivele acestui scenariu. C?nd vor mai vinde un tractor de 600 de cai putere la o exploata?ie de o sut? de hectare? Dar vom merge mai departe, c? nu vom avea de ales. Nu cred c? marii fermieri vor renun?a la businessurile lor, probabil nu vor mai investi at?ta, ?ns? cel mai mult de pierdut va avea statul rom?n. Pentru c? noi asigur?m acel 5% din PIB, nu micile gospod?rii”, afirm? Dan Her?eg. ?Eu pierd 240.000 de euro cu plafonarea asta. Bani pe care i-a? fi b?gat ?n investi?ii. Se na?te o concuren?? neloial?, dar cel mai mult de pierdut va avea statul rom?n!” -?DAN HER?EG,?administratorul societ??ii Agro-Raluca din Semlac?Modelul americanPentru c? este un tip foarte calculat ?i ?i plac provoc?rile, ?i-ar fi dorit s? exploateze la maximum poten?ialul agricol. ?ns?, dup? p?rerea sa, asta ar putea s? o fac? numai dincolo de Atlantic. ?Nu am fost ?n America pentru c? am o problem? cu zborul cu avioanele, dar acolo orice este posibil. Mi-a? fi dorit s? performez ?n a?a-numitul Cordon al Porumbului, zona cea mai fertil? de pe continentul nord-american, acolo unde fermierii pot recolta ?i 39 de tone de porumb la hectar! ?n condi?iile astea cred ?i eu c? nu se mai discut? de subven?ii, de?i dac? ne g?ndim c? un galon de motorin?, respectiv 3,78 litri, cost? un dolar, exist? alte perspective. Dar cel mai mult ne deosebe?te de americani mentalitatea. Din cauza asta europenii sunt mai ?n urm? cu adoptarea noilor tehnologii”, a observat Her?eg, care de altfel este un mare iubitor de ?ar? ?i se simte foarte ata?at de p?m?ntul natal.? FETELE LUI DAN HER?EG VIN TARE DIN URM?Anticip?nd presiunea financiar? pe care va trebui s? o suporte ?n cazul plafon?rii subven?iilor, sau a concuren?ei, cum spune el, fermierul ?i-a divizat activele pe trei societ??i. Nu este singur ?n acest business. Fata cea mare, Daniela (foto), care a absolvit ca ?ef? de promo?ie Facultatea de Agronomie la Timi?oara, este acum fermier cu norm? ?ntreag?, administr?nd societatea Raluca D&A Holding SRL. Sora acesteia, Antonia, ?i calc? pe urme. Aflat? ?n focurile Bacalaureatului la momentul vizitei noastre, se preg?tea ?i ea de admitere la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? a Banatului. ?Sunt m?ndru de fetele mele ?i cel mai mult m? bucur? faptul c? am reu?it s? le insuflu dragostea pentru agricultur?”, mi s-a confesat tat?l.? * * *Ce ?i-au cump?rat oamenii de afaceri ?n pandemie? Cei mai mul?i au optat pentru multe c?r?i, echipamente electroIT, haine sau vouchere. Sunt ?i excep?ii. "Principala achizi?ie au fost patru ra?e" 13 iul 2020 Alina-Elena Vasiliu ?S?-?i v?nd un pont!“ este, probabil, una dintre expresiile - folosite ?n business, dar nu numai - specifice culturilor din toat? lumea. Cele mai bune surse de inspira?ie sunt, de cele mai multe ori, oamenii de l?ng? noi, a?a c? Dup? Afaceri Premium d? sfoar?-n ?ar? ?i pune reprezentan?ii din lumea businessului ?n fa?a unor provoc?ri mai pu?in stresante dec?t cele din via?a de zi cu zi a afacerilor. C? sunt c?r?i sau gadgeturi, c? sunt echipamente sportive sau, de ce nu, animale noi de companie, fiecare dintre noi a g?sit ceva de cump?rat care s? ne fac? izolarea mai u?oar?. Re?elele sociale au gemut de p?ini ?i de pr?jituri atent mig?lite ?n buc?t?rie, iar clipurile live cu tot soiul de exerci?ii fizice au str?ns milioane de vizualiz?ri. Pentru toate este ?ns? nevoie de instrumente. Care au fost coronaachizi?iile oamenilor din business??Iulia-Victoria Neagoe, antreprenoare, fondatoarea brandului de parfumuri Luviane:Am f?cut, ?n primul r?nd, multe achizi?ii pentru business pentru c? am profitat de pauza cu publicul ?i am amenajat de la zero o ?nc?pere. ?n plus, nu aveam aparatura necesar? pentru a muta o parte din activitate ?n online (?nt?lniri pe zoom ?i pe alte platforme) ?i am achizi?ionat echipamente necesare: microfon, lumini etc.?n zona personal?, am f?cut ?i eu achizi?ii ?n vreme de izolare pe care ?n mod normal nu le aveam ?n plan. Cele mai multe au fost pentru copil. ?n afara c?r?ilor ?i jocurilor cu care am exagerat ?n mod cert, am achizi?ionat ?i dou? lucruri importante care mi-au oferit pu?in? lini?te.C?nd am realizat c? vom petrece mult timp ?mpreun?, timp ?n care eu va trebui s? ?i lucrez, iar feti?a mea va trebui s? stea doar ?n cas?, m-am g?ndit c? ar fi bine s? ?i creez un spa?iu mai intim. A?a c? am achizi?ionat o c?su?? din carton pentru ca astfel s? putem avea spa?ii separate ?n aceea?i zon?. ?n plus, feti?a mea a fost foarte preocupat? s? ??i aranjeze acest spa?iu doar al ei ?i mi-a mai l?sat timp s? m? ocup de afacere.Tot ?n aceast? perioad? am achizi?ionat ?i o tablet? pentru copii ?n scop educativ. Am observat c? oric?t ?ncerc?m noi p?rin?ii s? ?inem copiii departe de tablete (sigur, depinde mult ?i cum sunt folosite aceste gadgeturi), genera?iile actuale ?nva?? mult mai bine cu ajutorul tehnologiei. Mi se p?rea c? activit??ile ei sunt mult limitate, mediul obi?nuit se schimbase ?i v?z?nd abordarea diferit? din sistemul de ?nv???m?nt am considerat c? e mai bine s? se obi?nuiasc? ?i ea pentru ca ?n toamn? s? ne fie u?or ?n cazul ?n care nu se revine la varianta de offline ?n ?nv???m?nt.Surpriza cea mai mare a fost legat? de dorin?ele mele, pentru c? imediat ce au ?nceput restric?iile, am sim?it nevoia s? achizi?ionez produse de make-up ?i ?n special rujuri. Exist? explica?ii desigur. Eu port masc? ?i m?nu?i ?n laborator, iar c?nd le port nu m? dau cu ruj ?i ?n principiu oja obi?nuit? se descompune mai repede. Asta mi-am asumat-o, ?ns? pe m?sur? ce ?n?elegeam c? m?surile de protec?ie din laborator se extind ?i ?n afara acestuia, m-a cuprins panica ?i cumva aceste achizi?ii au fost o reac?ie. ?i vopseaua de p?r a fost o prioritate ?i le sunt recunosc?toare celor de la salon pentru toate sfaturile.?Luiza Moraru, head of property management CEE ?n cadrul companiei de consultan?? imobiliar? CBRE: Evadarea mea ?n perioada de izolare a fost lumea c?r?ilor. Am cump?rat c?r?i at?t pentru mine, c?t ?i pentru copii ?i am ales din nou c?r?i de h?rtie, cred c? nimic nu poate ?nlocui mirosul specific ?i pl?cerea simpl? de a da pagina sau de a a?eza semnul de carte atunci c?nd faci o pauz? de la lectur?. Printre c?r?ile cump?rate ?n perioada de izolare se num?r? trilogia ?Atlas Shrugged“ (sau ?Revolta lui Atlas“) de Ayn Rand, o carte foarte puternic? ?i actual?, precum ?i c?teva dintre volumele lui Chimamanda Ngozi Adichie, citisem deja dou? dintre c?r?ile sale ?i mi-au pl?cut mult. Ca not? amuzant?, am descoperit c? toate c?r?ile cump?rate ?n aceast? perioad? au fost scrise de femei, de?i nu mi-am propus asta. Prefer c?r?ile de beletristic? ?n general, care te invit? la introspec?ie, care descriu rela?iile dintre oameni ?i ilustreaz? puterea deciziilor. O alt? cale de evadare, pentru c? nu doar mintea are nevoie de antrenament, a fost ?i este ?n continuare alergatul ?n aer liber. Pentru asta ?ns? nu mi-am cump?rat nimic recent, de?i am putea spune c? la baza acestei nevoi de mi?care a fost ?i pofta de ac?iune alimentat? de c?r?i.Vlad Craioveanu, managing partner ?i cofondator al spa?iilor de coworking Impact Hub Rom?nia: Perioada petrecut? acas? a fost una intens?, ?ns? a avut ?i multe puncte pozitive. ?n mod special, din punct de vedere personal. Am avut ocazia s? petrec foarte mult timp ?n familie, ceea ce a fost un lucru excelent, pentru a dezvolta rela?ia ?ntre noi, ca p?rin?i, ?i feti?a noastr?.Ne-am bucurat de multe ore petrecute ?mpreun?, de noi jocuri ?i pove?ti.Practic, num?rul de jocuri de familie ?i de c?r?i de pove?ti s-a dublat ?n aceast? perioad?.Pe de alt? parte, alte lucruri pe care le-am cump?rat ?n aceast? perioad? au fost legate de munc? ?i de a face munca mai u?oar? acas? - am extins abonamentul de internet, am mai luat un monitor, laptop, c??ti ?i microfon, pentru c? toat? familia avea conversa?ii virtuale prin internet - fie pentru noi ?i echip? sau clien?i, fie pentru copil ?i colegii de la gr?dini??.Ioana Borza, director de marketing ?n cadrul grupului TeraPlast, produc?tor de materiale de construc?ii: Am profitat de aceast? perioad? pentru a face lucruri simple, dar foarte frumoase. M-am bucurat de mai mult timp petrecut cu copiii, mi-am redescoperit pasiunea pentru pictur?, am cump?rat ?i citit foarte multe c?r?i. Iubesc psihologia, iar perioada de distan?are social? a fost un bun exerci?iu de a transmite siguran?? ?ntr-un context plin de incertitudine. Inteligen?a emo?ional? a jucat un rol foarte important ?n ceea ce prive?te at?t comunicarea personal?, c?t ?i cea profesional?.?Drago? Militaru, general manager al Kandia Dulce, cel mai mare produc?tor de ciocolat? de pe plan local:Principala achizi?ie au fost patru ra?e. Pe l?ng? animale de curte, ?n cazul nostru patru ra?e, am achizi?ionat un abonament nou la Netflix pentru mai multe dispozitive, haine online, mai mult? m?ncare g?tit? dec?t de obicei, corpuri de iluminat ?i multe articole de bricolat prin cas?, curte etc. Am mai luat ceva foarte important pentru hobby-ul meu: un voucher cu o reducere de 30% pentru ?nchiriat veliere de agrement ?n sezonul 2020-2021.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download