Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 25 februarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 25.02.20201 EUR4.80791 USD4.4355Prognoza ANM: vremea continua sa se incalzeasca in urmatoarele doua saptamani. Care sunt sansele de precipitatii Februarie 25, 2020Potrivit ultimei prognoze ANM pe intervalul 25 februarie – 8 martie, vremea va fi mai calda in urmatoarele doua saptamani, cu mici exceptii la sfarsitul lunii martie, iar precipitatiile vor fi moderate.In?Banat, in primele trei zile din interval, vremea se va incalzi treptat, devenind deosebit de calda, cu temperaturi diurne ce vor atinge 16 – 18 grade, apoi se va raci semnificativ, astfel incat maximele vor fi de 6 – 8 grade, spre finalul primei saptamani. Dupa aceste alternante se va incalzi din nou si media maximelor se va situa intre 12 si 14 grade. Regimul termic nocturn se va mentine ridicat, concretizat prin valori medii de 2 pana la 4 grade, cu doua scaderi semnificative, in 25 si 28 februarie, cand minimele vor deveni usor negative, cu valori medii de -2 grade. Precipitatiile se vor semnala pe aproape tot parcursul intervalului si vor fi moderate cantitativ pe 26 si 27 februarie.In?Crisana, in prima saptamana de prognoza, valorile termice vor avea alternante semnificative, atat cele diurne, cat si cele nocturne. Astfel, la inceput va fi cu mult mai cald decat in mod caracteristic datei, cu maxime de 12 – 16 grade, apoi se va raci semnificativ, la valori medii in jurul a 6 grade in data de 27 februarie, dupa care se va incalzi din nou si mediile temperaturilor maxime vor fi de 10 – 12 grade, pana la finalul intervalului. Temperaturile minime vor avea variatii de la -2 la 6 grade in prima jumatate a intervalului, dupa care se vor situa, in medie, intre 2 si 4 grade. Probabilitatea de precipitatii va fi ridicata pe tot parcursul intervalului, insa acestea pot deveni moderate cantitativ pe 26 si 27 februarie.In?Transilvania, in primele trei zile de prognoza, valorile termice diurne vor creste treptat, ce vor determina o vreme deosebit de calda, cu maxime ce vor porni de la 6 – 8 grade si vor ajunge la 14 – 16 grade, in data de 26 februarie. In zilele de 27 si 28 februarie se va raci accentuat, astfel incat maximele termice vor cobori spre 3 – 6 grade, apoi se va inregistra un proces de incalzire ce va determina valori maxime mediate regional intre 10 si 12 grade. Regimul termic nocturn va avea variatii pe aproape tot intervalul. Temperaturile minime se vor situa, in medie, intre 0 si 4 grade, dar si mai scazute, in mare parte negative, pe 25, 28 si 29 februarie, intre -6 si -2 grade. Temporar, vor fi precipitatii in aproape toate zilele, posibil mai insemnate cantitativ pe 26 si 27 februarie.In?Maramures, vremea va fi cu mult mai calda decat in mod obisnuit pentru aceasta perioada pe 25 si 26 februarie, cand se vor inregistra temperaturi maxime de 10 – 12 grade, dar se va raci semnificativ pe 27 si 28 februarie, cand maximele vor cobori spre 4 – 6 grade. Ulterior, se va incalzi treptat, dar vor mai fi usoare alternante, astfel incat mediile maximelor termice se vor situa intre 8 si 12 grade. Regimul termic nocturn se va concretiza, in medie, prin valori cuprinse intre 0 si 4 grade, cu nopti mai reci in 25 si 28 februarie, cand temperaturile minime vor deveni negative. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi ridicata pe tot parcursul intervalului, cu cantitati moderate intre 26 februarie si 1 martie.In?Moldova, valorile termice diurne vor creste treptat, cand media maximelor va porni de la 8 – 10 grade si va ajunge la 18 grade, in data de 26 februarie. Dupa aceste intervale, temperatura va marca o scadere treptata, ajungand la valori de 5 – 7 grade, pe 28 februarie, iar mai apoi se va mentine la medii de 10 – 14 grade. Regimul termic nocturn se va caracteriza prin valori peste mediile multianuale specifice perioadei in mare parte din interval, cu minime ale caror medii vor fi intre 2 si 4 grade, cu exceptia datelor de 25, 28 si 29 februarie, cand acestea vor deveni preponderent negative. Regimul pluviometric va fi in general deficitar pe tot parcursul celor doua saptamani, doar temporar fiind posibile precipitatii, slabe cantitativ.In?Dobrogea, in prima saptamana de prognoza, valorile termice vor avea alternante semnificative, cu medii ale valorilor maxime de 8 – 10 grade, in zilele de 25 si 28 februarie, dar cu mult mai ridicate pe 26, 27 februarie si 1 martie, cand media regionala se va situa in jurul a 16 grade. In restul intervalului de prognoza, vremea se va mentine mai calda decat in mod normal in aceasta perioada, iar temperaturile maxime se vor incadra, in general, intre 10 si 14 grade. Temperaturile minime vor avea variatii in prima jumatate a intervalului, cand se vor situa intre doua si opt grade, apoi se vor mentine, in medie, intre 4 si 6 grade. Regimul pluviometric va fi in general deficitar, cu o probabilitate mai mare de precipitatii pe 27 februarie.In?Muntenia, pe parcursul celor doua saptamani de prognoza, vremea se va mentine in general mai calda decat in mod normal in luna februarie. Totusi, vor fi alternante de regim termic, astfel incat vor fi intervale in care abaterile pozitive fata de specificul climatologic vor fi semnificative, dar si intervale cu temperaturi mai ponderate. In zilele de 26 februarie si 1 martie, dar si in perioada 4 – 6 martie, temperaturile maxime vor fi cuprinse, in medie, intre 14 si 19 grade, in timp ce, in restul intervalului, sunt estimate valori diurne, in medie, de 8 – 12 grade. Temperaturile minime vor fi, in general, pozitive, cu valori medii intre doua si sase grade, mai scazute pe 25, 28 si 29 februarie, cand se vor inregistra si temperaturi usor negative. Probabilitatea pentru precipitatii slabe va fi mai ridicata pe 27 si 28 februarie, dar si in intervalul 1 – 8 martie.In?Oltenia, in cea mai mare parte a intervalului de prognoza, vremea se va mentine mai calda decat in mod obisnuit in a doua jumatate a lunii februarie, cu valori maxime diurne ce se vor situa, in general, intre 12 si 18 grade. Totusi, pe 27 si 28 februarie se estimeaza o scadere a temperaturilor maxime, care se vor situa intre 7 si 11 grade. Temperaturile minime vor fi scazute pe 25 si 28 februarie, cand se vor inregistra valori negative ce pot cobori spre -5 grade, dar in restul intervalului vor fi pozitive si mai ridicate decat mediile multianuale specifice perioadei, cu valori medii pana la 6 grade Celsius. Probabilitatea de precipitatii va fi ridicata, cu precadere in perioada 26 – 29 februarie si, din nou, in a doua saptamana de prognoza.La munte, vremea se va incalzi treptat pana pe 26 februarie, cand temperatura medie diurna va fi de 6 grade, apoi valorile termice vor fi in scadere, spre medii ale maximelor termice de -2 grade, in 27 si 28 februarie. Ulterior, se va incalzi din nou, nu vor mai fi variatii semnificative, iar media temperaturilor maxime va fi de 2 – 4 grade. Minimele vor avea alternante semnificative in prima saptamana, cand se vor situa, in medie, intre -10 si zero grade, dar pana la finalul intervalului de prognoza se vor mentine relativ constante, in jurul unor valori medii de -4 si -2 grade.ACORD PENTRU O AGRICULTURA FARA PESTICIDE 25 Februarie 2020Georgiana ?Spre o agricultura fara pesticide chimice” este o declaratie comuna semnata duminica, 23 februarie 2020, de 24 de organizatii de cercetare din 16 tari europene, printre care si Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti. Declaratia a aparut la ini?iativa Institutului francez INRAe si a omologilor sai germani ZALF ?i JKI, si propune un efort fara precedent care aduce comunitatea europeana de cercetare agricola in jurul acestei viziuni ambitioase – o agricultura fara pesticide chimice.Declaratia comuna a fost semnata in cadrul Salonului International Agricol de la Paris, in prezenta Ministrului francez pentru Afaceri Europene – Amelie de Montchalin, cu sprijinul ministrului francez al Agriculturii – Didier Guillaume.Astfel, se stabileste o alianta europeana de cercetare, care are ca scop construirea unui parcurs stiintific, in cadrul Acordului European ?Green Deal”.Parteneriatul urmareste dezvoltarea unei agriculturi durabile capabile sa produca alimente sanatoase, mentinand in acelasi timp sisteme agroalimentare productive, economic solide.Prin intermediul retelelor proprii, cele 24 de organizatii semnatare au elaborat deja mai multe directii comune de cercetare, precum: valorizarea principiilor agroecologice pentru dezvoltarea unor sisteme de productie rezistente la boli; exploatarea potentialului ridicat de selectie a plantelor; dezvoltarea utilizarii de noi tehnologii si agro-echipamente; intelegerea parghiilor si obstacolelor tranzitiei socio-economice etc. Strategia conceputa pune in discutie metodele actuale de cercetare prin integrarea abordarilor sistemice si multidisciplinare. Obiectivul principal este acela de a crea un sistem stiintific deschis (open science system), in care cercetatorii colaboreaza strans cu agricultorii pentru a implementa prompt schimbarile, impartasind eforturile si rezultatele pe tot continentul, considerand toate tipurile de agricultura si integrand varietatea climatica si pedologica pentru a testa solutiile alternative la o scara mai mare.Institutiile de cercetare implicate s-au hotarat sa actioneze impreuna pentru a gasi alternative la utilizarea pesticidelor chimice in Europa si pentru a sprijini politicile publice nationale si europene.APIA si SUBVENTIIVERIFIC?RI APIA pentru SUBVEN?IILE FERMIERILOR! Agroinfo?25 februarie 2020 AGROINFO.RO Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a anun?at c? e?antionul de control pentru anul de cerere 2020 va fi mai restr?ns dec?t cel din anul 2019. Ordinul 52/2020, publicat ?n 21 februarie 2020 ?n Monitorul Oficial, deci ?n vigoare, anun?? o schimbare pentru procedura APIA de control.Potrivit Ordinului 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plat? pentru anul 2020, ?n vigoare din 21 februarie 2020, ?n scopul efectu?rii eficiente a controalelor administrative preliminare ?i pentru a veni ?n sprijinul solicitan?ilor,?APIA va furniza fermierilor implica?i ?n cazurile de suprapunere a parcelelor agricole declarate sau de supradeclarare a blocurilor fizice numele ?i prenumele celorlal?i fermieri cu care se afl? ?n aceste situa?ii, la nivel de parcel?/bloc fizic,?cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protec?ia persoanelor fizice ?n ceea ce prive?te prelucrarea datelor cu caracter personal ?i libera circula?ie a acestor date ?i de abrogare a Directivei 95/46/CE.E?antionul de control pentru cererile unice depuse de fermieri ?n anul 2020 va fi mai mic dec?t cel din anul 2019.?Un lucru bun care va fi ?n anul 2020, av?nd ?n vedere c? rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ie?it mai mic?, e?antionul de control pentru anul acesta va fi mai mic fa?? de anul anterior, a anun?at Adrian Pintea, director general APIA, la un forum al asocia?iilor cresc?torilor de ovine desf??urat la Sibiu, pe 8 februarie 2020.E?antionul de control pentru anul de cerere?2019, extras din baza de date APIA, a inclus un num?r total de 66.323 fermieri pentru care s-au verificat?respectarea normelor de ecocondi?ionalitate, a cerin?elor minime ?i specifice aferente schemelor de sprijin ?n sectorul vegetal ?i ?n sectorul zootehnic, astfel:? pentru controlul pe teren prin metoda clasic? –19.409 fermieri;? pentru controlul pe teren prin metoda teledetec?ie – 46.914 fermieri.Suprafa?a total? controlat??pentru subven?iile agricole aferente anului 2019 a fost??de 1.936.094,70 ha, respectiv:? pentru controlul pe teren prin metoda clasic? – 1.395.801,18 ha;? pentru controlul pe teren prin metoda teledetec?ie – 566.241,58 ha.ATEN?IE! Sesiunea de depunere a cererii unice APIA ?ncepe la data de 2 martie 2020 ?i se ?ncheie la data de 15 mai 2020, inclusiv!ATEN?IE!?Acest articol este protejat de dispozi?iile Legii 8/1996 privind dreptul de autor ?i este interzis? copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum ?i orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe?AGROINFO?pot fi preluate doar ?n limita a maxim 500 de caractere ?i cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.CONDI?IA OBLIGATORIE pentru ?NCASAREA SUBVEN?IILOR APIA! Agroinfo?25 februarie 2020 - AGROINFO.RO Beneficiarii subven?iilor din agricultur? sunt fermierii activi. Ce ?nseamn? fermier activ ?n anul 2020 ?i care sunt dovezile pe care trebuie s? le prezenta?i la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?Beneficiarii pl??ilor directe ?i a m?surilor de dezvoltare rural?? sunt fermierii activi, persoane fizice ?i/sau persoane juridice care desf??oar? o activitate agricol? ?n calitate de?utilizatori ai suprafe?elor de teren agricol ?i/sau de?in?tori legali de animale.DOVEZI FERMIERUL ACTIV. PERSOANE FIZICEFermierul care ?n anul anterior de plat? ar fi avut dreptul la pl??i directe care nu ar fi dep??it cuantumul de?5.000 euro ?i care desf??oar? cel pu?in o activitate agricol? minim? ?n cadrul exploata?iei sale, definit? potrivit?prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) ?i e) din O.U.G. nr. 3/2015, este fermier activ ?i poate beneficia de pl??i?directe.Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care ?n anul anterior de plat? ar fi avut dreptul?la pl??i directe care ar fi dep??it cuantumul de 5000 euro se pot ?nregistra la Oficiul Na?ional al Registrului?Comer?ului ca persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale, sau ?ntreprinderi familiale conform O.U.G. nr.?44/2008 aprobat? prin Legea nr.182/2016 sau ca persoane juridice, care desf??oar? o activitate agricol?. Persoanele?fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale, sau ?ntreprinderile familiale, rezultate ca urmare a ?nregistr?rii la?Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului, se subrog? ?n drepturi ?i obliga?ii persoanei fizice, ?n ceea ce prive?te?patrimoniul de afecta?iune.Fermierii persoane fizice care ?n anul anterior de plat? ar fi avut dreptul la pl??i directe care ar fi dep??it cuantumul de 5000 euro ?i care nu se ?nregistreaz? conform prevederilor de mai sus, trebuie s? furnizeze documente din care?s? rezulte ?ndeplinirea urm?toarelor condi?ii (art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile ?i?complet?rile ulterioare):-?cuantumul anual total al pl??ilor directe reprezint? cel pu?in 5% din veniturile sale totale ob?inute?din activit??i neagricole ?n ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau- veniturile totale ob?inute ?n cadrul exploata?iei din activit??i agricole reprezint? cel pu?in o treime din veniturile totale ob?inute ?n ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.Fermierii care depun cererea unic? de plat? ?n calitate de persoan? fizic? ?i ulterior opteaz? pentru ?nregistrarea laONRC ca PFA/ ?I/ ?F sau PJ care desf??oar? activitate agricol?, pentru a respecta condi?ia de fermier activ, trebuie s? prezinte la APIA certificatul de ?nregistrare ?i/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de??nfiin?are/actul constitutiv/statutul la depunerea notific?rii privind schimbarea formei de organizare,?dar nu mai??rziu de data de 31 ianuarie 2021.Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plat? ?n anul anterior, calculul estimat al pl??ilor?directe dep??ind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ:- prin ?nregistrare la ONRC ca PFA/ ?I/ ?F sau PJ care desf??oar? activitate agricol? sau- prin furnizarea de documente din care s? rezulte ?ndeplinirea uneia dintre condi?iile prev?zute la art.6 alin. (5) lit.?a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015.Dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea calit??ii de fermier activ trebuie s? fie prezentate la APIA nu mai t?rziu?de 31 ianuarie 2021.Persoanele fizice care nu au optat pentru ?nscrierea la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului ca persoane?fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale sau ca persoane juridice, persoanele care nu au?obliga?ia s? organizeze ?i s? conduc? contabilitatea financiar? conform art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82 din 24?decembrie 1991 a contabilit??ii – Republicat?, prezint? adeverin?a eliberat? de Agen?ia Na?ional? de Administrare?Fiscal? privind veniturile totale realizate ?n cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi ?i,?dup? caz, veniturile din activit??i agricole ?n cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.Adeverin?a se prezint? la APIA la depunerea cererii unice de plat?, dar nu mai t?rziu de 31 ianuarie 2021.Persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care ?n anul anterior de plat? ar fi?avut dreptul la pl??i directe care ar fi dep??it?cuantumul de 5000 euro ?i care gestioneaz? aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare?cu ap?, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport ?i terenuri destinate activit??ilor de recreere pot ficonsiderate fermier activ dac? ?ndeplinesc una dintre condi?iile prev?zute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G.?nr. 3/2015, cu modificarile ?i complet?rile ulterioare.Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care ?n anul anterior de plat? ar fi?avut dreptul la pl??i directe care ar fi dep??it cuantumul de 5.000 euro ?i care gestioneaz? firme/companii de?construc?ii, administratori de p?duri de stat/private, penitenciare, unit??i administrativ-teritoriale: comune,?municipii, ora?e, jude?e pot fi considerate fermier activ dac? ?ndeplinesc una dintre condi?iile prev?zute la art. 6?alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificarile ?i complet?rile ulterioare:-?cuantumul anual total al pl??ilor directe reprezint? cel pu?in 5% din veniturile sale totale ob?inute?din activit??i neagricole ?n ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau- veniturile totale ob?inute ?n cadrul exploata?iei din activit??i agricole reprezint? cel pu?in o treime din veniturile totale ob?inute ?n ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.DOVEZI FERMIERUL ACTIV. PERSOANE JURIDICEPentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care ?n anul anterior de plat? ar fi avut dreptul la pl??i directe care ar fi dep??it cuantumul de 5.000 euro sunt ?nregistra?i la Oficiul Na?ional al Registrului?Comer?ului cu activitate agricol?.?n situa?ia persoanelor juridice care nu de?in cod CAEN/statut/act de ?nfiin?are din care s? rezulte c? desf??oar?activitate agricol?, dovezile verificabile??sunt situa?iile financiare anuale, respectiv raport?rile contabile?anuale, din care rezult? venitul total realizat ?n anul anterior anului depunerii cererii unice de plat?.Fermierii persoane juridice care ?n anul anterior de plat? ar fi avut dreptul la pl??i directe care ar fi dep??it cuantumul de 5.000 euro ?i care nu sunt ?nregistra?i la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului ?i din ale/al c?ror?acte de ?nfiin?are/act? onstitutiv/statut/regulament de organizare ?i func?ionare al sta?iunii de cercetare ?i a celor?aflate ?n subordinea universit??ilor reiese c? desf??oar? activitate agricol? sunt fermieri activi.?n cazul ?n care din actul de ?nfiin?are/actul constitutiv/statutul/regulamentul de organizare ?i func?ionare al sta?iunii?de cercetare ?i a celor aflate ?n subordinea universit??ilor nu reiese activitatea agricol?, trebuie s? furnizeze dovezileverificabile privind ?ndeplinirea condi?iilor prev?zute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015, cu?modificarile ?i complet?rile ulterioare..Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plat? ?n anul anterior, calculul estimat al pl??ilor?directe dep??ind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ astfel:- sunt ?nregistra?i la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului cu activitate agricol? ( au cod CAEN principal sausecundar). ?n cazul ?n care, din ?nregistrarea la ONRC nu reiese activitatea agricol?, trebuie s? furnizeze documente?din care s? rezulte ?ndeplinirea uneia dintre condi?iile prev?zute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015,- fermierii care nu sunt ?nregistra?i la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului trebuie s? furnizeze actul de??nfiin?are din care s? reias? activitatea agricol?. ?n cazul ?n care din actul de ?nfiin?are nu reiese activitatea agricol?,?trebuie s? furnizeze documente din care s? rezulte ?ndeplinirea uneia dintre condi?iile:-?cuantumul anual total al pl??ilor directe reprezint? cel pu?in 5% din veniturile sale totale ob?inute?din activit??i neagricole ?n ultimul an fiscal, pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; sau- veniturile totale ob?inute ?n cadrul exploata?iei din activit??i agricole reprezint? cel pu?in o treime din veniturile totale ob?inute ?n ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.Fermierii persoane juridice, pentru a respecta condi?ia de fermier activ??trebuie s? prezinte la APIA, dar nu mai t?rziu de 31?ianuarie 2021 dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea calit??ii de fermier activ.Dovezile verificabile pentru?persoanele juridice operatori economici sunt situa?iile financiare anuale, respectiv raport?rile contabile anuale,??nso?ite de formularul "Date informative", ?ntocmite potrivit prevederilor Legii contabilit??ii nr. 82/1991,?republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Dovezile verificabile pentru?persoanele juridice, ?n ultimul an fiscal, sunt:a) formularul "Date informative" (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finan?elor publice privind?principalele aspecte legate de ?ntocmirea ?i depunerea situa?iilor financiare anuale ?i a raport?rilor contabile anualeale operatorilor economici la unit??ile teritoriale ale Ministerului Finan?elor Publice, cu modific?rile ?i complet?rile?ulterioare, care cuprinde indicatorul "venituri din activit??i agricole", definit la art. 23 alin. (1);b) formularul "Situa?ia veniturilor ?i cheltuielilor" (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finan?elor?publice privind principalele aspecte legate de ?ntocmirea ?i depunerea situa?iilor financiare anuale ?i a raport?rilor?contabile anuale ale operatorilor economici la unit??ile teritoriale ale Ministerului Finan?elor Publice care cuprinde?indicatorul "venituri totale".?n situa?ia persoanelor juridice care nu de?in cod CAEN/statut/act de ?nfiin?are din care s? rezulte c? desf??oar?activitate agricol?, dovezile verificabile sunt situa?iile financiare anuale, respectiv raport?rile contabile anuale, din?care rezult? venitul total realizat ?n anul anterior anului depunerii cererii unice de plat?.Dovezile verificabile pe care le prezint? persoanele juridice care nu sunt ?nregistrate la ONRC ?i din ale c?ror acte?de ?nfiin?are/act constitutiv/statut nu reiese activitatea principal? agricol?, sunt, dup? caz, urm?toarele: bilan??contabil conform Legii 82/1991 a contabilit??ii; jurnalul de venituri ?i cheltuieli; contul de execu?ie a bugetului?institu?iei publice ?i al activit??ilor finan?ate integral sau par?ial din venituri proprii.?VERIFIC?RI APIA pentru SUBVEN?IILE FERMIERILOR!Agroinfo :?25 februarie 2020 AGROINFO.RO Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a anun?at c? e?antionul de control pentru anul de cerere 2020 va fi mai restr?ns dec?t cel din anul 2019. Ordinul 52/2020, publicat ?n 21 februarie 2020 ?n Monitorul Oficial, deci ?n vigoare, anun?? o schimbare pentru procedura APIA de control.Potrivit Ordinului 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plat? pentru anul 2020, ?n vigoare din 21 februarie 2020, ?n scopul efectu?rii eficiente a controalelor administrative preliminare ?i pentru a veni ?n sprijinul solicitan?ilor,?APIA va furniza fermierilor implica?i ?n cazurile de suprapunere a parcelelor agricole declarate sau de supradeclarare a blocurilor fizice numele ?i prenumele celorlal?i fermieri cu care se afl? ?n aceste situa?ii, la nivel de parcel?/bloc fizic,?cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protec?ia persoanelor fizice ?n ceea ce prive?te prelucrarea datelor cu caracter personal ?i libera circula?ie a acestor date ?i de abrogare a Directivei 95/46/CE.E?antionul de control pentru cererile unice depuse de fermieri ?n anul 2020 va fi mai mic dec?t cel din anul 2019.Un lucru bun care va fi ?n anul 2020, av?nd ?n vedere c? rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ie?it mai mic?, e?antionul de control pentru anul acesta va fi mai mic fa?? de anul anterior, a anun?at Adrian Pintea, director general APIA, la un forum al asocia?iilor cresc?torilor de ovine desf??urat la Sibiu, pe 8 februarie 2020.E?antionul de control pentru anul de cerere?2019, extras din baza de date APIA, a inclus un num?r total de 66.323 fermieri pentru care s-au verificat?respectarea normelor de ecocondi?ionalitate, a cerin?elor minime ?i specifice aferente schemelor de sprijin ?n sectorul vegetal ?i ?n sectorul zootehnic, astfel:? pentru controlul pe teren prin metoda clasic? –19.409 fermieri;? pentru controlul pe teren prin metoda teledetec?ie – 46.914 fermieri.Suprafa?a total? controlat??pentru subven?iile agricole aferente anului 2019 a fost??de 1.936.094,70 ha, respectiv:? pentru controlul pe teren prin metoda clasic? – 1.395.801,18 ha;? pentru controlul pe teren prin metoda teledetec?ie – 566.241,58 ha.ATEN?IE! Sesiunea de depunere a cererii unice APIA ?ncepe la data de 2 martie 2020 ?i se ?ncheie la data de 15 mai 2020, inclusiv!ATEN?IE!?Acest articol este protejat de dispozi?iile Legii 8/1996 privind dreptul de autor ?i este interzis? copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum ?i orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe?AGROINFO?pot fi preluate doar ?n limita a maxim 500 de caractere ?i cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.APIA va da startul primirii cererilor unice de plat? aferente campaniei 2020, pe data de 2 martie DE?SIMONA DAN 25 FEBRUARIE 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie ?n Agricultur? (APIA) a ?ncheiat seria instruirilor tehnice specifice fiecarui ?nceput de campanie, derulate cu personalul de execu?ie al APIA responsabil cu primirea cererilor, pentru asigurarea derul?rii ?n cele mai bune condi?ii a procesului de primire a cererilor de plat? ale fermierilor ?i le reaminte?te c? ?ncep?nd cu data de 2 martie va da startul primirii cererilor unice de plat? pentru campania 2020.Formularul cererii unice pentru subven?iile din agricultur?, aferente anului de cerere 2020, a fost aprobat prin Ordinul 52/2020, publicat ?n Monitorul Oficial. Ordinul este deja ?n vigoare.Cererea unic? de plat? completat? de fermieri se depune la centrele locale/jude?ene ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA),??n perioada 2 martie-15 mai 2020.Cererile unice de plat? pot fi depuse ?i dup? data de 15 mai, ?n termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucr?toare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dac? cererea unic? de plat? ar fi fost depus? p?n? la data de 16 mai.Modific?rile cererilor unice de plat? se depun la APIA p?n? la data de 2 iunie 2020 inclusiv, f?r? aplicarea de penalit??i. Fermierii pot depune modific?ri ale cererii unice de plat? dup? data de 2 iunie, p?n? la data-limit? de depunere a cererilor unice de plat?, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucr?toare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dac? modificarea cererii unice de plat? ar fi fost depus? p?n? la data de 2 iunie 2020.Cererea unic? de plat? se depune la centrele jude?ene ale APIA, pentru fermierii care solicit? la plat? o suprafa?? de peste 50 de hectare teren agricol ?i la centrele locale ale APIA, pentru fermierii care solicit? la plat? o suprafa?? de p?n? la 50 de hectare teren agricol.?Informatii de interes major APIA! Cand se depun cererile pentru campania 2020 In?feb. 25, 2020 La adunarea Federa?iei Cresc?torilor de Bovine din Rom?nia a fost prezent ?i directorul general APIA, Adrian Pintea. Pe l?ng? problemele pe care cresc?torii de bovine le-au prezentat liderului acestei agen?ii, Adrian Pintea a f?cut c?teva anun?uri de interes major pentru industria agricol?. Informa?iile au fost date ?i reporterului AGRO TV, Marius Milea, ?ntr-un interviu acordat ?n exclusivitate. AFIR si FINANTARIUE a rambursat Romaniei peste 348 de milioane de euro in ianuarie. Cum vor fi folositi banii HYPERLINK "" Februarie 25, 2020Comisia Europeana a comunicat oficial Romaniei ca a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentand cheltuieli efectuate prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) si solicitate pentru decontare de catre tara noastra in perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019. Astfel, conform informarii primite de la Banca Nationala a Romaniei, acesti bani au intrat efectiv in conturile statului roman in data de 5 februarie 2020.Rambursarea cheltuielilor efectuate de catre un stat membru certifica corectitudinea acestor cheltuieli si mai ales faptul ca AFIR are toate sistemele de implementare si plata in deplina concordanta cu cerintele regulamentelor europene.Sumele solicitate si rambursate reprezinta platile efectuate de catre AFIR pentru proiectele de investitii finantate prin PNDR 2020, dar si platile compensatorii aferente masurilor delegate catre Agentia de Plati pentru Interventie in Agricultura (APIA).Pana in prezent, Comisia Europeana a rambursat Romaniei aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investitiile in agricultura si dezvoltarea durabila a mediului rural finantate prin PNDR 2020.<Grafic ZF: Cum e evoluat absorb?ia fondurilor europene ALTELEMinistrul Oros, discutii despre cresterea exporturilor cu animale vii catre un partener important HYPERLINK "" Februarie 25, 2020 In data de 20 februarie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, l-a primit la sediul institutiei pe E.S. David Saranga, ambasadorul Statului Israel.Alaturi de ministru s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, directorul general al Directiei Generale Afaceri Europene si Relatii Internationale, precum si consilieri de afaceri europene.Din delegatia israeliana a facut parte, de asemenea, atasatul economic al Misiunii Statului Israel, Bareket Knafo. Discutiile au vizat colaborarea dintre Romania si Israel in principal in domeniul irigatiilor, combaterii desertificarii din prisma expertizei detinute de Statul Israel. E.S. David Saranga a manifestat disponibilitatea pentru schimbul de informatii in cadrul unor vizite la nivel de experti, atat in Statul Israel, cat si in Romania in perioada urmatoare. La randul sau, ministrul Adrian Oros a subliniat ca doreste sa se faca pasi concreti in ce priveste aceasta colaborare, fiind binecunoscut faptul ca in Israel au fost identificate solutii inovative in agricultura si au fost atinse performante, cu toate ca resursele de teren agricol si apa dulce sunt extrem de limitate.In vederea dinamizarii schimburilor comerciale dintre Romania si Israel pe domeniul agricol, avand in vedere potentialul existent, E.S. David Saranga a mentionat ca este necesara facilitarea discutiilor pentru ca, in Romania sa fie simplificata procedura de autorizare a abatoarelor kosher, ca optiune la vanzarea animalelor vii.Ambasada Statului Israel la Bucuresti, prin Serviciul Economic si Comercial, care reprezinta o extensie a ministerului din Israel cu atributii pe domeniul economic, a solicitat o lista a prioritatilor pe termen mediu ale sectorului agricol din Romania pentru ca in cadrul evenimentelor de specialitate ce au loc la noi in tara sa fie identificate firme care sa asigure expertiza. Unul dintre evenimentele de interes pentru partea israeliana este targul international INDAGRA.De asemenea, ministrul Adrian Oros a mentionat demersurile Romaniei privind obtinerea statului de parte a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, domnul ambasador subliniind sustinerea Statului Israel fata de acest deziderat.La finalul intalnirii, E.S. David Saranga si-a exprimat dorinta de a demara proiecte de succes impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.Radiografia puterii de cump?rare ?n Europa: Un rom?n, un bulgar ?i un polonez ??i permit ?n medie ?apte ?co?uri de cump?r?turi“ de alimente pe lun?. Un austriac poate cump?ra 12 ?co?uri de cump?r?turi” ? HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 25.02.2020, ? Pia?a de comer? alimentar din Rom?nia este estimat? la 22,3 mld. euro ?n 2019, ?n urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ??Valoarea include at?t v?nz?rile magazinelor moderne - hiper ?i supermarketuri, magazine de discount ?i proximitate -, c?t ?i ale juc?torilor tradi?ionali, micii chio?cari ?i alimentarele.Un rom?n cheltuie ?n medie lunar pe alimente, b?uturi ?i ?ig?ri 95 de euro, a doua cea mai mic? sum?, dup? cea pe care o pl?te?te vecinul bulgar, arat? calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de pia?? Euromonitor.Prin compara?ie, cehii, ungurii ?i polonezii dau peste 125 de euro lunar, ?n medie. Iar ?n ceea ce ?i prive?te pe austrieci ?i pe germani - unii dintre cei mai boga?i europeni raportat la salariul mediu ?i la puterea de cump?rare -, suma se situeaz? ?n jurul valorii de 230 de euro lunar.MINISTRUL OROS: 311.0OO HA LA AGEN?IA DOMENIILE STATULUI ?I DOAR O TREIME ?NTABULATE!Agroinfo ?25 februarie 2020 DECLARA?IE. Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, mar?i, la Gala?i, c? sunt 311.000 hectare de teren la Agen?ia Domeniile Statului (ADS) din care doar o treime este ?ntabulat?. Statul?pierde astfel?bani prin ne?ncasarea de redeven?e, iar beneficiarii acestora nu pot accesa fonduri europene.???Demnitarul a precizat c? la nivel na?ional sunt peste 100.000 de hectare de suprafe?e cu luciu de ap?, iar aproape 30.000 de hectare nu sunt ?ntabulate."Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de ap?, dar terenul nu este ?ntabulat, ?i pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru c? nu ?ncaseaz? redeven?e, pe de alt? parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafe?e de luciu de ap? nu pot accesa proiecte europene pentru c? nu pot lucra pe ele", a precizat ministrul.Oros a ad?ugat c? primul pas ?n rezolvarea problemei ?ntabul?rii este alocarea de fonduri pentru demararea acestei ac?iuni."Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestioneaz? statul rom?n, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt ?ntabulate. Acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i cu suprafe?ele cu luciu de ap?. Primul pas pe care trebuie s?-l facem, pe care l-am identificat, este s? aloc?m ni?te sume s? ?ntabul?m terenurile de sub luciul de ap? ?i apoi s? aducem modific?ri la legisla?ie ?n a?a fel ?nc?t beneficiarii s? aib? ni?te contracte de concesiune ca s? aib? acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare ne?ntabulate din 100.000 de hectare de suprafe?e cu luciu de ap?", a spus Oros.Ministrul a participat, la Gala?i, la o conferin?? privind promovarea m?surilor Programului Opera?ional pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 ?i consultarea factorilor interesa?i ce activeaz? ?n sectorul de pescuit ?i acvacultur? cu privire la cele mai relevante opera?iuni care urmeaz? a fi introduse ?n noua perioad? de programare a POPAM 2021-2027."Facem aceste consult?ri ca s? fim preg?ti?i ca p?n? la finele lunii septembrie s? furniz?m, ?n momentul ?n care Comisia European? (CE) va veni cu ni?te clarific?ri, un Program Opera?ional Strategic legat de Agricultur? ?i, sigur, un Program Opera?ional legat de Piscicultur? ?i Acvacultur?. Ne baz?m pe experien?a celor dou? exerci?ii bugetare 2007-2014, 2014-2020, lucr?m cu oameni din interiorul ministerului ?i cu mediul asociativ unde g?sim expertiz? foarte bun?. Avem ?i un contract de analiz? cu Banca Mondial? pe care o s?-l semn?m la finele acestei luni. Urmeaz? ca dup? aceste consult?ri, la jum?tatea lui martie s? avem un draft de lucru pe care s?-l trimitem spre CE. Dar, repet, a?tept?m clarific?ri de la CE, ?n a?a fel ?nc?t s? ?tim cum s? ?mp?r?im banii pe 2021-2027 c?t mai bine ?i s? nu repet?m gre?elile pe care le-am f?cut. ?n primul r?nd s? simplific?m procedurile, iar ?n al doilea r?nd s? fie ni?te m?suri accesibile ?i utile. Oricum gradul de absorb?ie a ajuns la 26%, dar mai avem 2020 plus ?nc? trei ani, deci poate am reu?i s? absorbim toat? suma", a spus Oros.Ministrul a precizat c? la capitolul ne?mpliniri "sunt ni?te restan?e mari ?n ceea ce prive?te porturile pesc?re?ti, bursa de pe?te, care ?ncepe s? func?ioneze, pie?ele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagr?, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit ?i monitorizarea".Prezent la conferin?a de la Gala?i, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Gheorghe ?tefan, a declarat c? Rom?nia, ?mpreun? cu ??rile din Grupul de la Vi?egrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experien?? ?n domeniul pisciculturii ?n ap? dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subven?ii ?i ?n acest sector, ?n condi?iile ?n care CE acord? subven?ii doar pescuitului marin sau oceanic."La cei din Comisia European? nu se cuno?tea nimic despre acvacultura de ap? dulce ?i de aceea nu s-a prev?zut acum 15-20 de ani nicio m?sur? de finan?are sau de subven?ie a acestei activit??i. M? g?ndesc, ca la nivelul ??rilor membre ale Grupului de la Vi?egrad, care are exploata?ii ?i probleme comune cu Rom?nia, s? facem ?mpreun? un lobby ca s? beneficiem ?i noi de aten?ia necesar? din partea CE ?i a?a cum acord? aten?ie ?i importan?? pescuitului marin sau oceanic, a?a s? fie tratat? ?i piscicultura ?n ap? dulce", a spus ?tefan.Potrivit acestuia, ?n Rom?nia sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune ?i licen?? de acvacultur?. De asemenea, mai sunt ?i 250 de p?str?v?rii. Sursa: Agerpres……………………….LEGISLATIVCOMERCIALIZAREA PRODUSELOR ROMANESTI NU VA MAI FI OBLIGATORIE:?Agroromania.ro 25 Feb. 2020 in:?Stiri Marti a fost votata noua forma a legii care prevede comercializarea produselor romanesti in magazinele mari din tara. Noul act stabileste ca produsele cu originea din Romania nu trebuie sa fie obligatoriu prezente la rafturi marcate corespunzator, astfel de activitati devenind complet optionale. Comercializarea produselor romanesti a fost un subiect intens dezbatut in perioada 2018-2019, cand fostul lider condamnat la inchisoare cu executare al PSD, Liviu Dragnea, sustinea o politica prin care mai multe produse crescute de la zero in Romania sa fie vandute in magazinele mari (retele de supermarketuri sau hypermarketuri) in spatii distinct amenajate pentru a se sublinia in mod evident originea lor nationala. In plus, era prevazuta obligatia ca 51% din carnea, ouale, legumele, fructele, mierea de albine, produsele lactate si de panificatie sa provina din Romania.?Acum actul normativ a fost modificat marti intr-o forma in care aceste obligatii devin optionale complet. Comerciantii vor putea decide ce e de facut cu produsele crescute de la zero in Romania si daca le vor include pe rafturile lor.?Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 (Pl-x nr. 411/2016) a fost adoptata de Camera Deputatilor, for decizional, cu 150 de voturi "pentru", 80 "impotriva" si 9 "abtineri". Actul merge acum la seful statului pentru promulgare. Daca Iohannis va fi de acord, atunci noua varianta a legii va intra in vigoare in termen de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, in timp ce normele metodologice vor trebui eliberate in timp de 30 de zile de catre Ministerul Agriculturii.?Noutatile sunt urmatoarele:legea se aplica doar persoanelor fizice si juridice care desfasoara relatii comerciale cu produse alimentare, nu tuturor formelor de comert cum era prevazut pana acum;termenii de "carne romaneasca" si "produs romanesc" au fost eliminati din textul legii;filiera produsului agroalimentar, adica sistemul de relatii functionale care leaga producatorii, procesatorii, transportatorii, depozitarii, distribuitorii, comerciantii si/sau bursele de marfuri care tranzactioneaza acelasi produs, a fost eliminat;lantul de aprovizionare scurt, adica lantul de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati in activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale stranse intre producatori, procesatori si consumatori, a fost eliminat si inlocuit cu parteneriatul direct;serviciile privind extinderea retelei de distributie a comerciantului, amenajarile spatiilor de vanzare ale comerciantului sau operatiunile si evenimentele de promovare a activitatii si imaginii comerciantului nu mai sunt legate de actul comercial, cu exceptia operatiunilor de promovare, marketing si publicitate;se pastreaza interdictia privind vanzarea in pierdere;spatiile distincte din magazine pentru produsele romanesti nu mai sunt obligatorii, ci optionale si pot fi organizate prin intelegerea dintre parti, in functie de tara de origine - adica pot fi organizate spatii diferite pentru produse din Franta, Rusia samd;comerciantii nu mai trebuie sa asigure spatii de expunere si vanzare de cel putin 50% din suprafata existenta folosita pentru comercializarea alimentelor pentru produsele alimentare (lapte si produse lactate, carne si produse din carne, fructe, legume si produse fabricate din acestea, panificatie, patiserie si cofetarie), fabricate de catre producatori din Romania;legumele si fructele din strainatate pot ocupa peste 70% din oferta comerciantilor in lunile decembrie - februarie;eticheta detaliata pentru carnea comercializata in Romania care cuprindea tara de origine a animalului, locul cresterii, sacrificarii si transarii a fost eliminata;obligatia de a comercializa produse alimentare romanesti in cuantuam de 51% pentru comerciantii autorizati in acest sens cu cifura de afaceri anuala neta de peste doua milioane de euro a fost eliminata;obligatia de a organiza evenimente de promovare si vanzare a produselor romanesti de catre comerciantii autorizati pentru vinde produse alimentare a fost eliminata.?Pe scurt, decizia de a vinde in cantitati mai mari si promova produsele romanesti magazine va apartine integral comerciantilor. Legea nu ii va mai obliga sa faca acest lucru......................................................Legisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 615/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare al Agen?iei Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare, Guvernul Rom?niei Modificat?de?HG 147/2020?la 24.02.2020Regulamentul de organizare ?i func?ionare al Agen?iei Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare din 23.07.2014, Guvernul Rom?niei Modificat?de?HG 147/2020?la 24.02.2020Legisla?ie european? Rectificare la Regulamentul (UE) 2019/2197 al Consiliului din 19 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prev?zute ?n Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole ?i industriale (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 335 din 27 decembrie 2019), Jurnalul Oficial Publicat ?n?JOCE nr. 53?din 25.02.2020. A intrat ?n vigoare la 25.02.2020………………….INTERNEAgrobusiness. Fermierul Grigore Iuga construie?te o ferm? de porcine cu 11 mil. lei ?n localitatea Urziceni din jude?ul Satu Mare. ?Ferma va fi gata ?n mai ?i va avea o capacitate de 750-1.200 de capete.“ 21.02.2020, 18:50?448Antreprenorul Grigore Iuga, propietarul Csaba & Csaba Company din localitatea Urziceni, jude?ul Satu Mare, construie?te o nou? ferm? de porcine pentru reproduc?ie cu peste 11 mil. lei, din care 50% sunt fonduri europene.?Noi avem o ?ngr???torie de suine cu o capacitate de 5.000 de capete. Acum pre?ul unui purcel de 25 de kg este de 470 de lei, iar al unui porc de 110 kg, care merge la abatorizare, este de 700 de lei. Pre?ul purceilor a crescut foarte mult din cauza pestei porcine, dar pe partea de ?ngr??are nu a crescut ?i ?n acest context investim ?n propria ferm? de reproduc?ie“, spune Grigore Iuga, proprietarul Csaba & Csaba Company.El spune c? acum procesatorii cump?r? carnea de porc de la produc?tori cu aproximativ 7 lei/kg, de?i ?n decembrie pre?ul trecuse de 8 lei/kg, cu toate acestea la raft nu s-a v?zut o sc?dere ?n perioada decembrie - februarie.Elve?ienii de la Ameropa ?l transfer? pe Mihai Ani?ei din produc?ie ?n trading: fost CEO al combinatului Azomure?, este noul country manager al Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi din agribusiness Florentina Ni?u 25.02.2020, 11:45?293Anterior, Mihai Ani?ei a fost CEO al combinatului de ?ngr???minte Azomure?, aproape opt ani ? Azomure? este controlat de grupul Ameropa.Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari ?i importan?i traderi de cereale din Rom?nia, cu o cifr? de afaceri de 3,6 mld. lei ?n 2018, l-a recrutat pe Mihai Ani?ei ?n func?ia de country manager, potrivit informa?iilor publicate pe profilul de LinkedIn al acestuia.Anterior, Mihai Ani?ei a de?inut func?ia de CEO al combinatului de ?ngr???minte Azomure?, aproape 8 ani, din iunie 2012 p?n? ?n februarie 2020. Ambele companii sunt controlate de grupul elve?ian Ameropa. ?Reprezentan?ii grupului, contacta?i de ZF, nu au dorit s? comenteze numirea ?n func?ie a lui Mihai Ani?ei ?i nici care vor fi responsabilit??ile sale.Pre?edintele ANSVSA, ?n emisiunea Agro Jurnal, la Digi24: Dac? nu ne asum?m ?mpreun? un plan de m?suri, nu putem s? combatem pesta porcin? african? ? HYPERLINK "" \o "Redac?ia FiR" REDAC?IA FIR 24 FEBRUARIE 2020 Pesta?porcin? african?, care a ?nro?it aproape toat? ?ara, nu poate s? fie comb?tut? dac? nu exist? o ac?iune concertat? a fermierilor, industriei alimentare, Colegiului Medicilor Veterinari, Ministerului Mediului, Ministerului de Interne, a spus Robert Chioveanu, pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?n emisiunea Agro Jurnal difuzat? duminic? la Digi24.?Dac? nu ne asum?m ?mpreun? un plan de m?suri, nu putem s? combatem boala”, a declarat Chioveanu.Cresc?torii rom?ni de porcine se confrunt? cu pesta porcin? african? (PPA) din vara anului 2017, iar dinamica izbucnirii focarelor este cea mai avansat? din Europa. Ac?iunile de stingere a focarelor de pest? porcin? african? sunt zadarnice, pentru c? reapar dup? scurte perioade de timp.Adrian Balaban, pre?edintele Asocia?iei Medicilor Veterinari din Sectorul Suin ?i membru ?n Consiliul Director al Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia(APCPR), a declarat ?n Agro Jurnal c? ?dreptul de repopulare cu suine a zonelor afectate ar trebui am?nat p?n? c?nd situa?ia se afl? sub control ?i devine mult mai predictibil?”, consider?nd c? aceasta este principala cauz? responsabil? de reizbucnirea focarelor de PPA.Conform clasific?rii Comisiei Europene (dup? Decizia nr. 709/2004), cu excep?ia a dou? jude?e, Suceava ?i Bistri?a-N?s?ud, toate celelalte se afl? ?n Partea a III-a, adic? sunt zone ?n care boala afecteaz? at?t exploata?iile de porcine, c?t ?i popula?ia de porci s?lbatici, iar situa?ia este ?n schimbare ?i are o evolu?ie incert?. Jude?ul Suceava este plasat ?ntr-o zon? de risc pentru c? se afl? ?n apropierea popula?iilor de porci s?lbatici (Partea I), iar ?n Bistri?a-N?s?ud (Partea a II-a) exist? cazuri confirmate doar la mistre?i.Pre?edintele ANSVSA a declarat ?n emsiunea citat? c? strategia de combatere a pestei porcine africane este principalul obiectiv al mandatului s?u, care a ?nceput ?n noiembrie 2019. S?pt?m?na trecut?, la ANSVSA a avut loc o ?edin?? a Consiliului ?tiin?ific, care reune?te reprezentan?i ai mediului academic, ?i ?n cadrul c?reia s-a f?cut o analiz? asupra rezultatelor strategiei pentru combaterea pestei porcine africane aprobat? ?n anul 2018, iar concluzia a fost, evident, c? ?intele sunt ratate, num?rul focarelor de pest? porcin? african? ?i zonele ?n care trebuie impuse m?suri fiind ?n cre?tere. Potrivit comunicatului emis de ANSVSA dup? aceast? ?nt?lnire de lucru, a fost luat? decizia de revizuire ?i reactualizare a strategiei privind combaterea pestei porcine africane ?i adaptarea la situa?ia existent?, cu sprijinul mediului academic.SUDUL ??RII ?NRO?IT DE PESTA PORCIN? AFRICAN?!Agroinfo ?25 februarie 2020 OFICIAL Cea mai recent? hart? a focarelor active ?i ?nchise de pest? porcin? african?, transmis? ast?zi?pentru AGROINFO, de c?tre?Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) arat? c? sudul ??rii este ?nro?it de focare active de pest? porcin? african? (PPA).La aceast? dat?, Pesta Porcin? African? (PPA) evolueaz? ?n 241 de localit??i din 25 de jude?e, cu un num?r de 532 de focare (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 3 focare ?n exploata?ii de tip A). ?n 10 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i. De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent, au fost elimina?i 578.429 de porci afecta?i de boal? ?i au fost diagnosticate 3.119 de cazuri la mistre?i.?n total au fost stinse 2.498 de focare dup? cum urmeaz?: un focar ?n jude?ul Alba; 35 de focare ?n Arad (dintre care 2 focare ?n exploata?ii de tip A);?28 de focare ?n jude?ul Arge? (dintre care 2 ?n exploata?ii de tip A); 7 focare ?n jude?ul Bac?u; 98 de focare ?n jude?ul Bihor; 19 focare ?n jude?ul Boto?ani; un focar ?n jude?ul Bra?ov; 210 de focare ?n jude?ul Br?ila (dintre care 17 ?n exploata?ii comerciale); 90 de focare ?n jude?ul Buz?u (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie de tip A); 122 de focare ?n jude?ul C?l?ra?i (dintre care 5 focare ?n exploata?ii comerciale);?97 de focare ?n jude?ul Constan?a; 3 focare ?n jude?ul Covasna; 52 de focare ?n jude?ul D?mbovi?a (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie de tip A ?i 2 ?n exploata?ii comerciale); 254 de focare ?n jude?ul Dolj; 54 de focare ?n jude?ul Gala?i; 208 focare ?n jude?ul Giurgiu (dintre care 3 ?n exploata?ii de tip A ?i 5 exploata?ii comerciale); un focar ?n jude?ul Hunedoara; 167 de focare ?n jude?ul Ialomi?a; 2 focare ?n jude?ul Ia?i; 26 de focare ?n jude?ul Ilfov (dintre care 2 ?n exploata?ii comerciale); 6 focare ?n jude?ul Maramure?; 2 focare ?n jude?ul Mehedin?i; 2 focare ?n jude?ul Neam?; 76 de focare ?n jude?ul Olt (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?); 43 de focare ?n jude?ul Prahova; 56 de focare ?n jude?ul Satu Mare (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie comercial?); 10 focare ?n jude?ul S?laj; 6 focare ?n jude?ul Sibiu; 203 de focare ?n jude?ul Teleorman; 3 focare ?n jude?ul Timi?; 586 de focare ?n Tulcea (dintre care 5 focare ?n exploata?ii comerciale ?i un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A); 9 focare ?n jude?ul Vaslui (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?); 6 focare ?n jude?ul V?lcea; 15 focare ?n jude?ul Vrancea.FOCARE ACTIVE!Culoarea ro?ie reprezint? focarele active, iar galben focarele ?nchise–??????? Jude?ul Alba – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 4 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Arad – un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A ?i 59 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Arge? – 4 focare (dintre care 3 focare ?n exploata?ii comerciale) ?i 78 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Bac?u – 6 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 11 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Bihor – 10 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 226 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 4 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Boto?ani – 102 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Bra?ov – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 11 cazuri la mistre?i;–?????? Jude?ul Br?ila – 25 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Buz?u – 6 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 51 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul C?l?ra?i – 156 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Constan?a – 42 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Covasna – 2 focare ?n gospod?ria popula?iei ?i 10 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul D?mbovi?a – 16 focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial? ?i un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A) ?i 87 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Dolj – 25 de focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 58 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Gala?i – 9 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 44 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Giurgiu – 66 de focare ?i 306 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Gorj – 49 de focare ?n gospod?ria popula?iei ?i 92 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Harghita – 3 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Hunedoara – 4 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Ialomi?a – 174 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Ia?i – 6 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 39 de cazuri la mistre?i;–???????? Jude?ul Ilfov – 6 focare ?i 171 de cazuri la mistre?i;–????????? Jude?ul Maramure? – 3 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 46 de cazuri la mistre?i;–???????? Jude?ul Mehedin?i – 3 cazuri la mistre?i;–???????? Jude?ul Mure? – 5 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Olt – 70 de focare ?i 11 cazuri la miste?i;–??????? Jude?ul Prahova – 10 focare ?n gospod?riile ?i 117 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Satu-Mare – 191 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul S?laj – 5 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 128 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Sibiu – 2 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 17 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Teleorman – 202 de focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 539 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Tulcea – 7 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 180 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Vaslui – 3 focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A) ?i 14 cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul V?lcea – 11 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 71 de cazuri la mistre?i;–??????? Jude?ul Vrancea – 11 focare ?n gospod?ria popula?iei ?i 40 de cazuri la mistre?i.PESTE 400 DE MILIOANE DE LEI, PL??I pentru CRESC?TORII DE ANIMALE! Agroinfo?25 februarie 2020 OFICIAL. P?n? la aceast? dat? (25.02.2020) au fost desp?gubi?i 14.829 proprietari de animale, iar valoarea total? a pl??ilor?este de 403.647.050 de lei, anun?? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), ?ntr-un comunicat pentru AGROINFODetaliat, situa?ia pl??ilor desp?gubirilor pentru ravagiile f?cute ?n ferme?de pesta porcin? african??se prezint? astfel:Jude?ul Arad – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 326 exploata?ii afectate ?n valoare de 1.863.500 de lei;Jude?ul Arge? – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 25 de exploata?ii afectate ?n valoare de 21.451.310 de lei;Jude?ul Bac?u – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 3 exploata?ii afectate ?n valoare de 51.460 lei;Jude?ul Bihor – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 290 de exploata?ii din 292 afectate ?n valoare de 1.379.280 de lei;Jude?ul Boto?ani – au fost pl?tite desp?gubri pentru toate cele 19 exploata?ii afectate ?n valoare de 82.420 de lei;Jude?ul Br?ila – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 3.993 de exploata?ii dintr-un total de 4.005 de exploata?ii ?n valoare de 204.858.160 de lei;Jude?ul Buz?u – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 58 de exploata?ii din cele 60 afectate ?n valoare de 242.730 de lei;Jude?ul C?l?ra?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 444 de exploata?ii din cele 457 afectate ?n valoare de 34.106.690 de lei;Jude?ul Constan?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 876 de exploata?ii afectate ?n valoare de 4.124.430 de lei;Jude?ul Covasna – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 43 de exploata?ii afectate ?n valoare de 69.000 de lei;Jude?ul D?mbovi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 57 de exploata?ii din cele 66 afectate ?n valoare de 4.190.810 de lei;Jude?ul Dolj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 1.324 de exploata?ii din cele 1.345 afectate ?n valoare de 7.778.220 de lei;Jude?ul Gala?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 255 de exploata?ii dintr-un total de 259 de exploata?ii afectate ?n valoare de 844.000 de lei;Jude?ul Giurgiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 962 exploata?ii din cele 1.038 afectate ?n valoare de 13.626.560 de lei;Jude?ul Gorj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 48 de exploata?ii afectate ?n valoare de 334.100 de lei;Jude?ul Ialomi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 2.494 de exploata?ii dintr-un total de 2.604 de exploata?ii ?n valoare de 6.775.000 de lei;Jude?ul Ilfov – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 46 de exploata?ii ?n valoare de 37.655.430 de lei;Jude?ul Olt – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 661 de exploata?ii dintr-un total de 662 de exploata?ii afectate ?n valoare de 5.998.920 de lei;Jude?ul Prahova – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 102 din cele 109 de exploata?ii afectate ?n valoare de 466.960 de lei;Jude?ul Satu-Mare – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 53 de exploata?ii din cele 55 afectate ?n valoare de 3.582.530 de lei;Jude?ul S?laj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 9 exploata?ii afectate ?n valoare de 79.300 de lei;Jude?ul Sibiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 6 din cele 8 exploata?ii afectate ?n valoare de 28.480 de lei;Jude?ul Teleorman – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 1.526 de exploata?ii afectate ?n valoare de 5.108.960 de lei;Jude?ul Tulcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 1.173 de exploata?ii dintr-un total de 1.187 de exploata?ii ?n valoare de 46.625.920 de lei;Jude?ul Vaslui – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 19 de exploata?ii afectate ?n valoare de 2.182.000 de lei;Jude?ul V?lcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 2 exploata?ii afectate ?n valoare de 3.500 de lei;Jude?ul Vrancea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 15 exploata?ii din cele 19 afectate ?n valoare de 137.380 de lei;ANSVSA solicit? sprijinul cet??enilor pentru respectarea urm?toarelor m?suri:pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor este respectarea condi?iilor de biosecuritate;nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?, ?n p?dure sau ?n zonele agricole ?nveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu burete sau paie ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?nchise, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci din alte exploata?ii, cu porci mistre?i sau cu proprietari care de?in porci domestici;nu hr?ni?i animalele cu resturi alimentare/l?turi/sp?l?tur? provenite de la carnea de porc g?tit? ?n familie; dac? exist? v?n?tori ?n famile care aduc carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii sau resturi de carne;nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;v?n?torii ?i responsabilii fondurilor de v?n?toare trebuie s? anun?e DSVSA jude?ene despre orice situa?ie ?n care au depistat porci mistre?i mor?i, ori cu comportament modificat ?i s? transmit? probele pentru diagnosticul de laborator.De la ?nceputul acestui an, ?n Europa, pe l?ng? Rom?nia au fost diagnosticate focare de PPA ?n: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia ?i Ucraina. ?n data de 5 februarie, boala a fost?diagnosticat? ?i ?n Grecia, ?ntr-o gospod?rie din localitatea Nikokleia, regiunea Macedoniei Centrale.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact la nivel economic ?i social.Ciobanii isi fac calculele! Cat vor costa mieii de Paste in acest anIn?feb. 25, 2020Ciobanii ??i fac deja planurile pentru Pa?tele din acest an, c?nd pot s?-?i rotunjeac? veniturile. Cresc?torii de ovine se declar? mul?umi?i de cum decurg lucrurile p?n? ?n prezent ?i spun c? ceja au ?nceput s? curg? comenzile.??i acum sunt ?ntreb?ri pe pia?? despre pre? ?i c??i miei putem livra. Se fac comenzi deja. Avem clien?i care vor 40 de miei sau 10-15. Vor s? fie siguri c? o s? g?seasc? ?i fac din timp comenzile”, sus?ine Constantin Scarlat, cresc?tor din zona Andrie?eni, pentru bzi.ro.Acesta de?ine ?n jur de 600 de oi, iar ?n perioada Pa?telui vinde undeva la 350 de miei. ?Pre?ul va fi de 12 lei kilogramul ?n viu, iar 24 de lei plus TVA cel la carcas?. Mieii au deja 25 de kilograme, iar p?n? la Pa?te vor ajunge la 30 de kilograme”, a mai precizat fermierul.A?adar, pre?urile vor fi similare cu cele de anul trecut. Dac? unii fermieri v?nd ?n ?ar?, al?ii vor s? ob?in? un pre? mai bun pe pie?ele din str?in?tate.?Sunt c??iva fermieri din Ia?i care au cerin?e pe export ?i sacrific? mieii pentru ace?ti clien?i. Dar sunt ?i cresc?tori care nu o s? aib? mieii cu greutatea bun? pentru v?nzare pentru c? Pa?tele e mai devreme anul acesta”, sus?in reprezentan?ii cresc?torilor de ovine din Ia?i.Ace?tia mai spun c? ?nainte de Pa?te pre?urile tin s? creasc?, a?adar, un kilogram de miel ar putea fi c?ndut, ?n viu, cu 13 lei, iar unul la carcas?, cu 26 de lei.ANZ, vesti bune pentru oieri! ”In trei ani scapam complet de scrapie”In?feb. 25, 2020 Scrapia – spaima cresc?torilor de ovine! ?n maximum 3 ani, aceast? maladie nu va mai reprezenta un pericol pentru efectivele ciobanilor din Rom?nia – asigurarea vine din partea directorului Agentiei Nationale pentru Zootehnie, Bela Vaida, ?i a fost dat? ?n exclusivitate pentru AGRO TV. V? prezent?m un interviu cu liderul agen?iei, ?n care afla?i detalii despre m?surile luate de autorit??i, pentru combaterea scrapiei. De unde criz? de cartof?! Vasile Pop-Silaghi25 februarie 2020 - HYPERLINK "" Cartoful, cultura nim?nui! Afirma?ia ?ocheaz? poate, dar e chiar adev?rat?! Dup? integrarea ?n UE, an de an, cartoful rom?nesc a sc?zut drastic at?t ca suprafe?e plantate, c?t mai ales ca produc?ie ?i calitate.?Dac? MADR raporteaz? ?n 2019 o suprafa?? plantat? de 174.000 ha, cu o produc?ie la hectar inferioar? fa?? de 2018 cu aproximativ15%, atunci estim?m c? produc?ia teoretic? din Rom?nia a fost de circa 2,6 milioane tone, din care vreo 100.000 de tone pentru industrializare, 400.000 tone pentru replantare, r?m?n?nd pentru consum propriu cam 2,1 milioane tone la un necesar estimat de 1,7 milioane tone (90 kg/cap de locuitor). Apare un excedent de vreo 400.000 tone, care presupunem c? ajunge ?n hrana animalelor ?n gospod?riile popula?iei (fermele mari nu consum? a?a ceva). {i atunci de unde criz? de cartof pentru consum? De ce se import?, c?nd balan?a este destul de "roz?", ca s? spun a?a?Cifre rupte de realitateDe la acest subiect, tratat ?n fiecare an de vreo 10-15 ?ncoace, am pornit din nou ?n c?utarea adev?rului. Desigur c? cea mai autorizat? voce ?n domeniul cartofului la nivelul fermierilor este inginerul cov?snean Romulus Oprea, liderul FNCR (Federa?ia Na?ionala Cartoful din Rom?nia).“MADR vorbe?te de 174.000 ha ?n 2019, cifr? complet rupt? de realitate. Cic? a?a s-a raportat de c?tre DAJ-uri! APIA are ?nregistrate circa 30.000 ha, incluz?nd aici ?i cele 550-600 ha cu loturi semincere, precum ?i cele 3000 ha cu cartof timpuriu pentru industrializare. Restul, de vreo 140.000 ha, e ?n gr?dini, se pare! S-a vehiculat prin Minister ideea c? nu se declar? suprafe?ele reale, ceea ce este o mare lips? din partea speciali?tilor din jude?e ?i comune, din moment ce nu se pl?te?te norma de venit la suprafe?e mai mici de dou? hectare, iar APIA ?nregistreaz? cartoful de la 0,3 ha ?n sus. ?n afar? de asta, eligibile sau nu, toate suprafe?ele trebuie declarate!“, spune cu n?duf pre?edintele FNCR. An deosebit de greu de la sem?nat ?i p?n? la recoltatProbleme deosebite ?n 2019 ?n r?ndul fermierilor de cartofi au fost semnalate ?nc? din prim?var? (ploi ?i lipsa de s?m?n?? certificat?), ploi excesive alternate cu secet? ?i ar?i?a ?n vara, condi?ii care au favorizat infec?ii masive cu boli specifice (mana, preponderent). “Este inexplicabil - spune Romulus Oprea - c? produsele pentru combaterea manei nu sunt omologate pentru tratamentele avio, de?i era imperios necesar acest lucru, iar alte insecticide f?r? prea mare importan?? practic? sunt avizate”.?n toamn?, condi?iile de recoltare au fost dificile din cauza secetei ?i a tas?rilor din perioada de vegeta?ie. Unii fermieri din centrul ??rii au fost nevoi?i s? efectueze o udare de aprovizionare pentru ca ma?inile de recoltat s? poat? intra ?n solul uscat ?i b?t?torit. Apoi, tocmai fermierii cu contracte pentru chips, unde nivelul minim de randament este de 25 tone/ha, n-au reu?it ?n ?ntregime s?-?i realizeze bugetul, fiind penaliza?i la pre? (?i a?a destul de mic - ?n jur de 0,55 lei/kg), ie?ind serios ?n pierdere, a?tept?nd acum, pentru echilibrare, eventual, ?ncasarea sprijinului cuplat. Pre?uri f?r? precedent pe pia?a cartofuluiCartoful de consum. Urmare a produc?iilor slabe din anul 2018, mai ales ?n zonele tradi?ionale de producere a cartofului din Europa de Vest ?i f?r? stocuri na?ionale, s-a intrat ?n vara anului trecut cu o evident? criz? de aprovizionare, urc?nd pre?ul la poarta fermei la 1,5 lei/kg, fapt f?r? precedent ?n ultimii 10-12 ani. Aceste pre?uri s-au men?inut relativ la acela?i nivel p?n? prin octombrie, c?nd au intrat primele cantit??i ?nsemnate din import ?i care, practic, asigur? ?i acum necesarul de consum ?n Rom?nia, stocurile autohtone epuiz?ndu-se aproape integral. Pu?inii cartofi de consum rom?ne?ti cost?, la poarta fermei, 1,2-1,4 lei/kg, dar la tarab? sau la magazin pre?ul e cel pu?in dublu (!?).Cartoful pentru plantare (s?m?n?a) produs ?i disponibilizat de fermele din ?ar? a fost v?ndut aproape integral (?i a?a pu?in, aproximativ 10.000 tone) la apari?ia acestui articol. ?n ianuarie, p?n? la mijlocul lunii februarie a.c., fermierii au profitat de vremea foarte cald? ?i au lucrat consistent la sortare ?i ambalare. Pre?urile percepute sunt de 1,5-1,6 lei/kg plus TVA la categoria biologic? Cl. B ?i de 1,8-2,2 lei/kg plus TVA la Cl. A, nemaivorbind de Elit?, care practic a fost foarte pu?in? ?i a r?mas ?n fermele prprii pentru multiplicare. Importul la aceast? categorie biologic? cost? ?n jur de 850-900 euro/ton?, adic? aproximativ 4-4,2 lei/kg, inclusiv transportul. ?n aceste condi?ii, numai costul cu s?m?n?a ajunge la 12-14 mii lei/ha! “Cu alte cuvinte, avem s?m?n?a certificat? pentru circa 3500 ha, la care se mai adaug? vreo 3000 ha de cartof timpuriu pentru industrializare - acestea se planteaz? de regul? cu material certificat din import, asigurat de firmele procesatoare -, mai punem cele aproximativ 500 ha care (sper?m!) se vor ?nfiin?a ?n continuare ?n vederea multiplic?rii ?i ajungem la aproximativ 7000 ha de cartof plantat cu s?m?n?? certificat?. Restul, cu ce d? Dumnezeu! {i ne mir?m c? avem cele mai mici produc?ii din Europa!”, ?ine s? sublinieze liderul FNCR.Ce-i de f?cut? Ce face Federa?ia? Ce face Ministerul de resort?Au curs memorii peste memorii la MADR din partea FNCR, pentru ca ajutorul Guvernului s? fie elaborat ca o strategie pe termen lung pentru toat? suprafa?a de cartof, pentru c? practic beneficiaz? de sprijin cuplat doar aproximativ 3500 ha din cele peste 170.000 cultivate. {i aici ?ns?, prin plafonarea cuantumului pe hectar ?i a suprafe?elor eligibile, ?n ultimii ani banii aloca?i pentru cartoful industrial au fost redistribui?i la alte culturi.“Trebuie s? ne g?ndim ?i la produc?torii de cartof pentru consum, pentru c? nimeni nu va mai accepta s? produc? ?n pierdere ani la r?nd. Este mult prea riscant ?i se vor orienta spre alte culturi, mult mai pu?in riscante ?i cu un volum de munc? incomparabil mai mic, cu mecanizare sut? la sut?”, ?ncheie, cu durere, Romulus Oprea.S-au desprins ?i alte idei din discu?ia cu pre?edintele FNCR, cu m?suri concrete propuse Ministerului, alte m?suri pe care le va lua ?i Federa?ia ?n s?nul propriilor fermieri, subiect care va fi dezvoltat ?n numerele viitoare ale revistei.Romulus Oprea: “Vom ajunge s? consum?m numai cartof de import ?i asta nu este o abordare responsabil?: nu avem cum concura cu ??rile mari produc?toare de cartof doar l?s?nd totul la voia ?nt?mpl?rii! Vorbim p?n? la urm? de securitatea alimentar? a rom?nilor!”FNCR: CARTOFUL ROM?NESC NU ESTE OTR?VIT?n urma articolelor ap?rute recent ?n presa rom?neasc? pe subiectul pesticidelor la legume, fructe ?i cartofi, Federa?ia Na?ional? Cartoful din Rom?nia condamn? formul?rile iresponsabile precum ?doldora de pesticide”, ?cele mai nesigure alimente”, ?pline de chimicale”, care, potrivit FNCR, nu fac altceva dec?t s? provoace panic? ?i confuzie la nivelul consumatorului, bombardat tot mai des cu ?informa?ii” de-a dreptul apocaliptice! ?Ne ?ntreb?m, retoric desigur, oare care s? fie scopul acestor adev?rate campanii negative de pres??”, se precizeaz? ?n informarea FNCR, semnat? de Romulus Oprea, pre?edintele Federa?iei, ?i de Ioan Moroianu, director executiv. Red?m, pe scurt, preciz?rile FNCR:- ?Care este punctul de vedere oficial al ANSVSA, de unde a prelevat probele ?i la ce volum de marf?, provenien?a acestora, ce fel de pesticide au f?cut obiectul studiului ?.a.m.d.- Cartoful produs ?n Rom?nia NU este ?n nici un caz tratat cu imazalil, substan?? neomologat? la noi ?n ?ar? pentru folosirea la aceast? cultur?, ?n dezavantajul produc?torilor no?tri afla?i ?n competi?ie direct? cu marfa importat?.- Produsele de protec?ia plantelor folosite ?n cultura cartofului sunt foarte atent monitorizate, chiar draconic am zice noi.- Fermierii no?tri folosesc doar circa 25% din cantit??ile medii de ?ngr???minte ?i produse pentru protec?ia plantelor folosite de fermierii din UE.- To?i fermierii care livreaz? cartofi pe pia?? efectueaz? analize la laboratoare autorizate pentru depistarea de reziduuri de pesticide. Nu am avut niciodat? analize necorespunz?toare, putem veni cu dovezi concrete, nu cu pove?ti ! ANSVSA preleveaz? probe ?i de la fermierii no?tri. De ce sunt trecute acele rezultate sub t?cere?- Cartoful este un adev?rat filtru natural al substan?elor d?un?toare. Tuberculul de cartof este o tulpin? ?ngro?at? subteran? care nu intr? ?n contact direct cu nici un produs de protec?ia plantelor care se aplic? pe teren sau pe foliaj pe parcursul perioadei de vegeta?ie. Imazalilul ?i inhibitorii de ?ncol?ire se aplic? numai ?n depozit ?i nu sunt produse accesibile produc?torilor rom?ni, nefiind omologate. Drept dovad?, cartoful rom?nesc este mai pu?in atractiv comercial la aceast? or? ?i ?n mod normal un pic mai deshidratat.- Cartoful comercializat ?n acest moment ?n Rom?nia este, din p?cate, ?n propor?ie de peste 80% din import, din ??ri unde, ?ntr-adev?r, folosirea imazalilului este permis? pentru a se asigura o p?strare pe termen lung, f?r? pierderi din cauza putregaiurilor. Aspectul comercial mai atractiv al produselor din import provine ?n primul r?nd de la folosirea acestei substan?e ?i a inhibitorilor de ?ncol?ire care men?in turgescen?a produselor. Eventualele reziduuri detectate la aceste produse sunt prezente doar pe coaj?, care de obicei se ?ndep?rteaz? ?nainte de consum”.Un mare fermier din Mehedin?i caut? sprijin pentru ferma sa de g?ini25 februarie 2020 ?Cornel Stroescu este fermier cu tradi?ie din Mehedin?i ?i cel care a luat ini?iativa de a ?nfiin?a Camere Agricole, ?n sprijinul agricultorilor. Pentru a-?i cre?te de 10 ori capacitatea fermei de g?ini pe care o are ?n jude?ul Mehedin?i ?i a aduce facilit??i ?n zon?, are nevoie ?ns? de credit pentru investi?ie, bani pe care spune c? este foarte greu s? ?i ob?in? de la b?nci.”Am fost la b?nci s? iau credit pentru investi?ii, dar lipsa finan??rii este o real? piedic? ?n calea dezvoltorii fermierilor rom?ni! Eu vreau s? cresc de zece ori capacitatea fermei de g?ini ou?toare pe care o de?in ?n prezent. ?n demersul meu de a investi ?n dezvoltarea fermei, am observat c? m? lovesc ?ns? de refuzul b?ncilor, care nu vor s?-mi ofere finan?are”, a spus Cornel Stroescu.?n prezent, ?n ferma lui Cornel Stroescu din jude?ul Mehedin?i sunt 17.000 de g?ini ou?toare care produc ?n jur de 15.000 de ou? pe zi. Investi?ia l-ar ajuta s? m?reasc? capacitatea fermei la aproape 200.000 de g?ini, pentru c? fermierul crede c? pia?? de desfacere exist? pentru produsele sale. Are nevoie ?ns? de 5 milioane de euro pentru a duce planul la sf?r?it. ”Am observat ?n demersul meu c? problema cea mare este reprezentat? de investi?iile ?n ferme. Eu am o ferm? vegetal?, cu depozitare, av?nd acum experien?? ?i pe acest sector avicol, pot spune c? mi-am deschis o pia?? ?n ceea ce prive?te produsul meu, care este foarte c?utat, nu am produs s? v?nd raportat la c?t? cerere am, ?i vorbim de Drobeta Turnu Severin ?i un magazin din T?rgu Jiu. At?t pot s? livrez pentru c? produc?ia este limitat?, produc ?n jur de 15.000 de ou? pe zi, e foarte pu?in pentru ce cerere exist?. M-am g?ndit s? cer ?i finan?are pentru dezvoltare, a? vrea s? cresc ferma de 10 ori, dar pentru acest lucru, am nevoie de 5 milioane de euro. Acum avem ?n ferm? ?n jur de 17.000 de g?ini, ?n dou? hale. Vrem s? ajungem la 20-22 de hale cu aproape 200.000 de g?ini”, a mai spus fermierul din Mehedin?i.Dac? va g?si finan?are, fermierul din Mehedin?i spune c? ?i va investi ?n automatizarea halelor care s? respecte toate normele de biosecuritate ?i siguran?? alimentar?. Este vorba de un complex de hale de g?ini, cu o sta?ie de sortare performant?, cu depozit frigorific ?i ma?ini de livrare. ”Cel mai mult cost? automatizarea, pentru c? trebuie s? fi un produs care s? respecte toate criteriile de biosecuritate ?i de siguran?? alimentar?. Atunci c?nd livr?m produsul la hipermarket, nu se descarc? produsele p?n? c?nd nu se m?soar? temperatura cu care au fost livrate. Pentru c? este produs perisabil, trebuie s? respec?i normele de securitate alimentar? ?i atunci ?i cheltuielile sunt mai mari. Ace?ti bani nu ar greu de ob?inut pentru un investitor care ar locui ?n Germania sau ?n Polonia, spre exemplu”, a mai ad?ugat Cornel Stroescu.Dac? proiectul s?u va fi dus la bun sf?r?it, fermierul vrea s? exporte ou?le. Complexul de hale va fi gata ?ntr-un an, dac? va primi finan?are.Xarvio - fermierul digitalLiviu GORDEA 25 februarie 2020 Agricultura se confrunt? cu provoc?ri majore la nivel mondial. ?n unele regiuni, cererea de produse alimentare ?i de furaje cre?te rapid, ?n timp ce ?n altele condi?iile de produc?ie nu sunt deloc satisf?c?toare.Tehnologiile moderne de informare ?i comunicare, robotica ?i ceea ce generic numim ?internetul lucrurilor” (Internet of Things - IoT, ?n limba englez?) ar trebui s?-i ajute pe fermieri s? ??i gestioneze activitatea ?ntr-un mod sustenabil ?i s? utilizeze mai bine resursele chimice, contribuind astfel la protec?ia solului ?i a apelor subterane, pentru ca ?n final s? produc? mai mult cu mai pu?in.Unele companii au ?n?eles exact ?ncotro se ?ndreapt? lucrurile ?i scopul lor este de a cerceta aceste noi tehnologii ?i de a le dezvolta ?ntr-o manier? orientat? c?tre aplica?ii. Aceasta implic?, printre altele, gestionarea datelor ?i sus?inerea proceselor agricole cu tehnici de automatizare. ?n toamn?, la Agritechnica, ?n cadrul celui mai mare t?rg de tehnologie agricol?, am v?zut c?teva solu?ii extrem de interesante. Printre ele ?i xarvio Scouting, o aplica?ie mobil? foarte de?teapt? care poate fi integrat? ?ntr-o platform? digital? complex?, proprietate a BASF.Cartografierea culturilorFolosind recunoa?terea instantanee a fotografiilor, algoritmi de analiz? complec?i ?i tehnologia de partajare a datelor, aplica?ia xarvio Scouting permite cultivatorilor ?i agronomilor s? identifice imediat buruienile-problem? ?i bolile care pot ap?rea ?n culturile lor. Nu trebuie dec?t s? accesa?i camera telefonului mobil ?i aplica?ia ??i face treaba. Ajut?ndu-se de algoritmi avansa?i de machine learning, care ??i ?mbun?t??esc permanent precizia ?i func?ionalit??ile cu ajutorul Inteligen?ei Artificiale ?i a schimbului de date, asta ?nseamn? c? acurate?ea rezultatelor va fi din ce ?n ce mai mare cu fiecare c?utare. Este o modalitate c?t se poate de simpl? pentru cei ce doresc s? adopte noi metode care ?i pot ajuta s? ?mbun?t??easc? semnificativ calitatea recoltelor ?i s? creasc? productivitatea.Pe l?ng? faptul c? scaneaz? culturile identific?nd presiunea de boli ?i buruieni, aplica?ia poate determina ?n acela?i timp ?i num?rul de plante pe metrul p?trat ?n postemergen?? (o estimare medie). ?narma?i cu aceste informa?ii, fermierii pot diagnostica mai exact problemele ?i pot selecta tratamentele adecvate.La Hanovra am testat personal func?ionalitatea acestei aplica?ii, iar rezultatele au fost c?t se poate de ?ncurajatoare. Ulterior mi-am ?i instalat xarvio Scouting, iar la prim?var? mi-am propus s? o testez din nou ?n c?mp. Aplica?ia este disponibil? pentru desc?rcare gratuit? ?n magazinul de aplica?ii Google Play sau Apple Store.C?mpuri s?n?toaseO alt? inova?ie prezentat? de BASF la Agritechnica 2019 este xarvio Healthy Fields, un serviciu de protec?ie a culturilor, pe baz? de subscrip?ie, prin intermediul c?ruia fermierii ?i prestatorii de servicii pot monitoriza riscul de infestare a culturilor, primind recomand?ri pe tot parcursul sezonului. Este ca un fel de superagronom care evalueaz? starea culturilor ?i, ?n func?ie de presiunile ce apar ?n c?mp, v? ajut? s? lua?i cele mai bune decizii posibile. Face recomand?ri inclusiv ?n ceea ce prive?te tipul de tratament, alegerea produsului ?i dozarea optim? specific? st?rii de vegeta?ie. Pe baza datelor colectate, xarvio Healthy Fields poate astfel decide pentru dumneavoastr? dac? se impune o strategie cu dou? tratamente sau una cu trei tratamente, ?in?nd cont de gradul de infestare a culturilor. Produsele cu o eficacitate mai mare vor fi utilizate pentru a asigura poten?ialul de randament mai mare.Iar la final de sezon, dac? daunele provocate de o anumit? boal? ?n cultur? sunt mai mari dec?t cele convenite ?n avans, fermierul va putea fi chiar desp?gubit financiar. Pentru asta e nevoie, desigur, de plata unui abonament, care poate varia ?ntre 150 euro/hectar (varianta de baz? pentru dou? aplic?ri) ?i 230 euro/hectar (varianta premium, pentru suprafe?ele cu randament ridicat ?i dac? se ajunge la 3 tratamente). ?n pre? sunt incluse costurile pentru fungicide ?i regulatori de cre?tere, aplicarea tratamentelor de c?tre furnizor ?i garan?ia de s?n?tate pentru culturi. O solu?ie digital? complex?At?t xarvio Scouting, c?t ?i xarvio Healthy Fields fac parte dintr-o suit? de produse digitale oferite de xarvio Digital Farming Solutions, sau altfel spus, solu?ia BASF bazat? pe un model de platform? global? de agricultur? care ofer? sfaturi agronomice independente, specifice zonei de c?mp, g?ndit? astfel ?nc?t s? permit? fermierilor s? ??i gestioneze culturile c?t mai eficient ?i mai durabil.Suita xarvio include ?i aplica?ia xarvio Field Manager, care combin? vizualizarea standard a zonelor de c?mp cu trei caracteristici de ultim? or?: Field Monitor (monitorizarea culturii), Spray Timer (recomandarea privind aplicarea tratamentelor) ?i Zone Spray (aria de stropire), toate concepute pentru a oferi fermierilor ?i consultan?ilor agricoli instrumente economice ?i durabile care s? ?mbun?t??easc? produc?ia agricol?, de exemplu prin identificarea automat? a momentului ?i dozei optime de aplicare a fungicidelor.Xarvio Field Manager este o solu?ie digital? care ?i ajut? pe fermieri s? ia decizii ?n diverse domenii ale activit??ii lor agricole. Scopul este acela de a realiza un sistem de cultivare mai eficient, care s? protejeze mediul ?nconjur?tor ?i s? asigure utilizarea optim? a fiec?rei parcele. Fermierii pot vedea ?n orice moment starea terenului, pot ob?ine recomand?ri pentru fiecare parcel? ?i pot desc?rca un set de h?r?i care indic? recomand?rile de aplicare pentru fiecare zon? ?n parte. BASF ?I BOSCH ??I EXTIND COOPERAREA ?I ?N DOMENIUL DIGITAL?n noiembrie anul trecut, companiile BASF ?i Bosch anun?au c?-?i intensific? parteneriatul de succes ?n dezvoltarea solu?iilor digitale pentru agricultur?, prin ?nfiin?area unui centru comun, care le va permite s? ??i desf??oare activit??ile de cercetare ?i de dezvoltare sub un singur acoperi?. Cele dou? companii colaboreaz? ?nc? din 2016 la un proiect comun, de aplicare inteligent? a erbicidelor. Este vorba despre o tehnologie de mare precizie ?n ceea ce prive?te eliminarea buruienilor problem? din culturile agricole, capabil? s? reduc? semnificativ volumul total de substan?e chimice aplicate. Sistemul inteligent produs de cele dou? companii ar urma s? fie lansat oficial pe pia?? ?n 2021.Noua tehnologie poate, de asemenea, s? fac? diferen?a ?ntre plantele de cultur? ?i buruieni, aplic?nd erbicidele ?n mod selectiv. Cum func?ioneaz? noua tehnologie??Pe m?sur? ce ma?ina de erbicidat survoleaz? c?mpul, camerele sale de bord ?nregistreaz? imagini cu vegeta?ia din ?ntreaga zon?. Sistemul inteligent de gestionare a aplic?rii erbicidului analizeaz? semnalele primite de la senzori ?i identific? prezen?a unei plante de cultur? sau a unei buruieni. Apoi, sistemul controleaz? jeturile de pulverizare ?i erbicidul este aplicat doar acolo unde e nevoie. Zonele f?r? buruieni, pe de alt? parte, r?m?n neerbicidate. ?ntreaga procedur? - scanare, identificare ?i aplicare - dureaz? doar c?teva milisecunde ?i se realizeaz? ?ntr-o singur? etap? de procesare.?O afacere infloritoare, si la propriu, si la figurat In?feb. 25, 2020 Afacerile cu flori au crescut considerabil ?n ultimii cinci ani, cu 96% fa?? de 2014 ?i cu 6% fa?? de 2017, la 330 milioane de lei ?n 2018. Astfel, business-urile din domeniul floral din Rom?nia ?i-au dublat cifra de afaceri ?n ultimii cinci ani ?i vor continua s? creasc? ?i ?n 2020, cu aproximativ 15%, p?n? la 450 milioane de lei, potrivit estim?rilor anali?tilor KeysFin.?Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi ?i profitabile. Business-urile din domeniul floral au c?p?tat av?nt ?n ultimii ani ?i nu putem s? nu remarc?m faptul c? peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt rom?ni. Creativitatea acestora ?i pasiunea pentru aranjamente florale cu siguran?? c? ?i-au spus cuv?ntul, ?ns?, pentru ca pia?a local? s? ?nfloreasc? ?i mai mult, este nevoie de o strategie clar? ?i de investi?ii sus?inute ?i ?n ceea ce prive?te cultivarea florilor. Momentan, cre?terea acestui sector a venit doar din consum, ?ns? cu siguran?? c? poate veni ?i din produc?ie dac? vor exista ini?iative ?n acest sens.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information din Rom?nia.?n 2018, num?rul companiilor care activeaz? ?n domeniu a fost cu 36% mai mare dec?t ?n 2014, ?n urma analizei calitative rezult?nd peste 830 de companii ?n industria florilor.Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri ?nfloritoare: din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au ?nregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul ?n 2018. Pe de alt? parte, ?n acela?i an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere net?) a evoluat ?n ritm sus?inut, reu?ind s? treac? de la o pierdere de 12,5 milioane de lei ?n 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei ?n 2018.AFACERILE CU FLORI – UN BUSINESS APROAPE 100% ROM?NESC?n topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, dup? cifra de afaceri, se afl?: COMGABY MOLN SRL (flor?riile Magnolia: 31,6 milioane de lei), FLOWERS MARKET HOLLAND SRL (26,1 milioane de lei) ?i FLOR DE LOS ANDES SRL (17,6 milioane de lei ?n 2018).Toate cele trei sunt de?inute de investitori rom?ni ?i, mai mult dec?t at?t, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% – sub marja statistic? de eroare de 3%, sunt controlate de investitori str?ini.NE PRICEPEM LA ARANJAMENTE FLORALE, DAR NU CU FLORILE NOASTREComer?ul interna?ional de plante vii ?i produse de floricultur? al Rom?niei (exporturi plus importuri) a ?nregistrat o cre?tere de 2,7% fa?? de 2017 ?i 5,8% fa?? de 2014, la aproape 136 milioane de euro ?n 2018. Anali?tii KeysFin atrag ?ns? aten?ia asupra major?rii deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% fa?? de 2017 ?i a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro ?n 2018.Mai simplu spus, valoric Rom?nia a importat de 50 ori mai multe flori dec?t a exportat, ?n 2018, iar principala surs? a importurilor florale din ?ara noastr? este Olanda. ?ara lalelor este a?adar furnizorul oficial de flori al Rom?niei, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezent?nd aproape 60% din totalul importurilor de plante vii ?i produse de floricultur? de pe plan local. ?n topul ??rilor din care Rom?nia import? flori se mai reg?sesc ?i Ungaria, cu 12% din totalul de importuri men?ionat mai sus, ?i Italia, cu 8% din acela?i total.Olanda este de altfel lider de necontestat ?n domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global ?n 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari potrivit datelor Statista.UNDE ?NFLORESC BUSINESS-URILE DIN DOMENIUBucure?ti se afl? pe primul loc ?n topul jude?elor ?n func?ie de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, ?nsum?nd 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel na?ional. Capitala este urmat? ?n clasament de jude?ul Bistri?a-N?s?ud, cu 10% din total ?i o cifr? de afaceri de 32,5 milioane de lei, ?i jude?ul Ilfov, cu 9% din total ?i o cifr? de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile ?nregistrate ?n cele trei jude?e cumuleaz? peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector.?n ceea ce prive?te for?a de munc? din domeniu, a r?mas relativ constant? fa?? de 2017. Astfel, ?n 2018 existau aproximativ 1,6 mii de angaja?i activi ?n industrie, la nivel na?ional, cu 36% mai mul?i dec?t ?n 2014. Pe de alt? parte costul mediu per angajat a avut o cre?tere de aproape dou? ori mai rapid? dec?t productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% ?n 2018 versus 44% ?n 2014.E-FLORILE C??TIG? TERENPia?a de e-commerce din Rom?nia cre?te de la an la an, iar obi?nuin?a rom?nilor de a g?si totul la un click distan?? se reg?se?te ?i ?n cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, ?n 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni pentru acestea sunt lunile februarie, martie ?i decembrie. S?rb?torile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar ?i cele interna?ionale, precum Valentine’s Day sau 8 martie, contribuie a?adar semnificativ la veniturile comercian?ilor online de flori. ?n ceea ce prive?te avantajele competitive, majoritatea magazinelor online se ?ntrec ?n a oferi durate mici de livrare a florilor, de chiar ?i o or? sau dou?, miz?nd pe spontaneitatea clien?ilor.INDUSTRIE ALIMENTARAConferinta Nationala a Viticulturii Rom?ne?ti, la cea de-a doua editie In?feb. 25, 2020 Agricover a organizat ieri, 24 februarie, cea de-a doua edi?ie a Conferin?ei Na?ionale a Viticulturii Rom?ne?ti – VITICON 2020. Partenerii evenimentului au fost companiile Adama, Bayer, Corteva Agriscience, Intermag ?i Summit Agro.Manifestarea a reunit speciali?ti, autorit??i ?i reprezentan?i ai celor mai mari companii produc?toare de tehnologii ?i solu?ii integrate pentru protec?ia plantelor.Printre temele conferin?ei s-au reg?sit?schimb?rile aduse de reforma PAC ?n sectorul viticol, tendin?ele pie?ei la nivel na?ional ?i interna?ional, dinamica pie?ei de vin ?n Rom?nia, tehnologii inovatoare ?i exemple de bune practici pentru cre?terea productivit??ii, dar ?i solu?iile specializate de finan?are pentru viticultur?.Deschiderea evenimentului i-a revenit lui C?t?lin P?duraru, expert ?n pia?a de vin ?i pre?edinte al VINARIUM – International Wine Contest.?n cadrul evenimentului au mai luat cuv?ntul Ghi?? Pinca, director general Agricover S.A.,?Lucian Neagu, director comercial Agricover Credit IFN,?Andrei Doru, Third Party Relations manager Adama,?Sorin-Lauren?iu Petrache, Horticulture – Grower Marketing Bayer, reprezentantul companiei Intermag, Grzegorz Cielinski, Crop Nutrition Specialist, Adrian Teban, Integrated Field Scientist Corteva Agriscience, George Andron, Key Account Manager, Speciality Crops, Corteva Agriscience, M?rg?rint Ni??-Dragomir, director tehnic Summit Agro, Grigore Cristian Samoil?, Client Service Executive, Nielsen.La final, sesiunea interactiv? de ?ntreb?ri ?i r?spunsuri i-a ajutat pe fermierii prezen?i s? ?n?eleag? noile tendin?e din sectorul vini-viticol. Concluziile evenimentului au fost trase la degustarea de vinuri, unde invita?ii s-au delectat cu soiurile prezentate.Afaceri la ?nceput de drum. Familia C?lin produce 2.000 de litri de horinc? anual ?n propria distil?rie din C?m?rzana, jude?ul Satu Mare Florentina Ni?u 24.02.2020, Horinca e denumirea regional? folosit? pentru ?uic? ?i p?linc? exclusiv ?n Maramure? ?i ?n unele p?r?i ale ??rii Oa?ului.C?m?rzana C?lin SRL, o mic? afacere de familie din jude?ul Satu Mare, dezvoltat? de familia C?lin ?n urm? cu 14 ani, produce 2.000 de litri de horinc? anual ?n propria distil?rie din localitatea C?m?rzana ?i ??i propune ca din toamna anului 2020 s? v?nd? produc?ia ?n toat? ?ara sub brandul Horinc? de C?m?rzana.?Povestea a fost ini?iat? de tat?l meu, iar eu am preluat businessul de cur?nd ?i vreau s? duc mai departe povestea. (…) Avem o mic? distil?rie unde producem anual 2.000 de litri de horinc? ?i sper ca din toamn? s? re?ncepem v?nz?rile“, spune Simion C?lin, administratorul C?m?rzana C?lin SRL.Produc?torul de bere Bermas Suceava ?ncheie 2019 cu un profit de 1,9 mil. lei, ?n cre?tere cu 19% fa?? de 2018, la afaceri de 32 mil. lei, plus 8%. Compania a ?nregistrat ?n 2019 un profit opera?ional de 3,5 mil. lei, ?n cre?tere cu 17,3% fa?? de EBITDA din 2018 Cristina Bellu 25.02.2020, Produc?torul de bere Bermas Suceava (simbol bursier BRM), companie listat? pe segmentul principal de tranzac?ionare al BVB, a raportat pentru 2019 un profit net de 1,9 mil. lei, echivalentul unei cre?teri de 19,4%, ?i afaceri de 32,7 mil. lei, plus 8,3%.?Compania a ?nregistrat anul trecut un profit opera?ional de 3,5 milioane lei, ?n cre?tere cu 17,3% fa?? de EBITDA ?nregistrat ?n 2018. Activele totale ale companiei se cifrau la finalul anului 2019 la 33,5 mil. lei, ?n cre?tere cu 16% fa?? de 31 decembrie 2018, iar datoriile totale la 9,8 mil. lei fa?? de 5,6 mil. lei comparativ cu finalul anului precedent, arat? raportul financiar publicat de produc?tor pe site-ul BVB. Compania cu 31 mil. lei capitalizare este controlat? ?n propor?ie de 30% de Asocia?ia Victoria Bermas, ?n timp ce asocia?ia salaria?ilor PAS Bermas are o de?inere de 20,8%, iar Vivat Construct controleaz? un procent de 13,6% din num?rul de ac?iuni.?Urmeaz? conferin?a ZF / BT Hello, Timi?oara. Noua genera?ie de antreprenori ai Timi?oarei. Cine sunt tinerii care au pornit de la zero? Florentina Ni?u 25.02.2020, David Alb, Senneville: Afacerea de familie a fost pus? pe picioare de bunicii mei, iar eu am preluat fr?iele ?n 2014Joi, 5 martie 2019, Ziarul Financiar ?i Banca Transilvania merg la Timi?oara pentru a discuta cu antreprenorii despre cum arat? mediul de business ?ntr-unul dintre cele mai puternice jude?e din ?ar?.Senneville, Nea?a Omelette Bistro, Bereta, Spontan Events, Kenosis, Virago Beauty ?i Nifty, sunt doar c?teva branduri create de la zero de tineri antreprenori din jude?ul Timi?. M?na?i de pasiune, printre multina?ionale ?i oameni de afaceri consacra?i, tinerii ??i fac loc pe pia?? ?i pun pe masa consumatorilor ideea lor.Economia se mi?c?, arat? cifrele, numai ?n primele nou? luni ale anului 2019 ?n jude?ul Timi? fiind ?nmatriculate 4.500 de firme noi, situ?ndu-se astfel pe locul trei, dup? Bucure?ti (13.500) ?i Cluj (5.000), potrivit datelor de la Registrul Comer?ului.Ziarul Financiar ?i Banca Transilvania merg joi 5 martie la Timi?oara pentru a discuta cu antreprenorii despre cum arat? mediul de business din jude?.Senneville este un business ?dulce“ din Timi?oara aflat la a treia genera?ie, pornit ini?ial ca o brut?rie, care a trecut de o cifr? de afaceri de 1,5 mil. euro din realizarea produselor de cofet?rie, patiserie ?i brut?rie, dar ?i din servicii de catering pentru evenimente private ?i corporate. ?Afacerea de familie a fost pus? pe picioare de bunicii mei, iar eu am preluat fr?iele ?n 2014“, spune David Alb, cel care administreaz? ?n prezent businessul.Nea?a Omelette Bistro este o omlet?rie din Timi?oara ?nfiin?at? ?n 2016 de Alexandra Lazea, o t?n?r? ce ??i propune s? extind? businessul ?n toate ora?ele mari din Rom?nia, dar ?i ?n afara ??rii, dup? ce a v?zut c? exist? cerere din partea turi?tilor.Adrian Biebel, un alt t?n?r din Timi?oara, a ?nceput s? fac? propriile experimente ?n produc?ia de bere artizanal? ?ntr-un garaj ??n 2013, iar trei ani mai t?rziu a creat businessul Bereta, o microber?rie ?n care realizeaz? ?n prezent 4.000-5.000 de litri de bere.Alex Ro?ca, Alex Buc?taru ?i Mihai Leonte organizeaz? evenimente ?n Timi?oara sub brandul Spontan Events, dup? ce ?n luna aprilie a anului 2018 au primit provocarea de a organiza o petrecere pentru 100 de persoane. ?Totul s-a petrecut spontan“, spun fondatorii, care de la organizarea unei petreceri cu 100 de persoane au ajuns s? aduc? la un loc 1.800 de oameni.Andreas Samuelsson, un suedez mutat de 15 ani ?n Rom?nia, produce de patru ani toc?toare din lemn, mese ori rafturi rustice, dar ?i obiecte din piele natural?, ?ntr-un atelier de 400 de metri p?tra?i din Giarmata Vii, localitate aflat? la 17 kilometri de Timi?oara.El a pornit cu o finan?are de 100.000 de euro, dup? ce a g?sit o bucat? de lemn ?ntr-o p?dure ?i i s-a p?rut potrivit? pentru o mas?, dou? sau chiar mai multe, iar astfel a ap?rut Kenosis. ?Kenosis ?nseamn? s? cobori voluntar de la v?rful piramidei la baz? ?i s? sus?ii oamenii de sub tine, s? ?i aju?i s? creasc? odat? cu tine“, a explicat antreprenorul.Adela Manea, de profesie inginer chimist, a hot?r?t dup? mai bine de 17 ani petrecu?i ?n domeniul produc?iei de ceaiuri, lo?iuni ?i unguente s? ??i deschid? propriul business cu produse cosmetice, iar din 2017 realizeaz? cosmetice pentru ten ?i pentru corp ?ntr-un atelier din ora?ul F?get din jude?ul Timi?.Pasionat? de haine, Iozefina Dulcea pornea ?n 2006 pe drumul antreprenoriatului, la scurt timp dup? terminarea Facult??ii de Arte Vizuale ?i Design din Timi?oara, cu 8.000 de euro, bani cu care a cump?rat trei ma?ini de cusut cu ajutorul c?rora s? produc? articole vestimentare ?n serie mic? ?i unicat ?ntr-un atelier din S?c?laz, aflat la circa 10 kilometri de Timi?oara. Ast?zi, brandul Nifty trece de afaceri de 80.000 de euro.Num?rul de antreprenori din jude?ul Timi? (asocia?i/ac?ionari ?n firme) a urcat cu 5,1% ?n 2019 fa?? de 2018, la 66.266.Campania “O garan?ie de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan ?i Vinul.ro”,? nominalizat? pentru Best Shopper Activation ?n cadrul galei Progresiv Awards 2020 februarie 25, 2020 Vinul.ro ?O garan?ie de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan ?i Vinul.Ro”,?campania?de promovare a vinurilor cu?garan?ii calitative?acordate de comisiile de evaluare ale revistei noastre derulat? ?n hipermarketurile Auchan, a intrat ?n cursa final? pentru prestigioasele Progresiv Awards, la categoria?Best Shopper Activation. Dac? dori?i s? sus?ine?i dezvoltarea categoriei ?vinuri” ?n marele retail, v? pute?i ?nscrie s? primi?i un link la care s? vota?i acest proiect, ?n paralel cu Consiliul Speciali?tilor care va decide c??tig?torii: ? Proiectul “Auchan ?i Vinul.ro v? recomand?” s-a bucurat de semnalizare special? ?n magazinele fizice, inclusiv pe pardoseala magazinelor, pentru a atrage aten?ia clien?ilor interesa?i asupra vinurilor de calitate garantat?Prin intermediul acestei campanii – derulat? cu ocazia T?rgului de Vinuri Auchan din 2019 – clien?ii au avut posibilitatea de a reg?si la raftul de vinuri o serie de etichete suplimentare care arat? calitatea vinului prin intermediul unui punctaj ob?inut ?n urma unor evalu?ri realizate independent de c?tre exper?ii Vinul.ro. Notate cu punctaje ?ntre 80 ?i 100, cele mai bine clasate au fost prezentate ?n magazinele Auchan prin marcarea punctajului ob?inut at?t la raft, c?t ?i online pe?auchan.ro, prin etichete distincte. ?n felul acesta, punctele Vinul.ro afi?ate ?n magazinele Auchan ofer? consumatorilor sugestii de cump?rare u?or de observat, cu garan?ia unui nivel calitativ pentru fiecare buget disponibil.?Campania “O garan?ie de calitate – Alege vinurile recomandate de Auchan ?i Vinul.Ro” a constat ?n implementarea ?n hipermarketurile Auchan a unei serii de oferte de vinuri cu caracter limitat (ca sortiment, stoc ?i durat?), unde diferen?iatorii sunt reprezenta?i de recomand?rile din partea speciali?tilor independen?i (fa?? de retailer sau crama produc?toare) ?i semnalizarea distinct? la raft.Un serviciu adus clien?ilor: selec?ia ?i recomandarea care simplific? alegerea??i ?n aceast? edi?ie a T?rgului de Vinuri, Auchan ?i-a afirmat rolul de selec?ioner ?n ?beneficiul clien?ilor, at?t prin produsele atent alese de speciali?tii no?tri, c?t ?i prin evalu?rile ?i recomand?rile f?cute de speciali?tii Vinul.ro, prin intermediul acestui parteneriat unic, nominalizat anul acesta la Progresiv Awards. Colaborarea noastr? are ca scop simplificarea procesului de alegere a unui vin, oferind clien?ilor un instrument simplu ?i concis pentru distingerea calit??ii unei sticle de vin. Speciali?tii Vinul.ro au acordat vinurilor din ofert? note de la 80 la 100, permi??nd astfel clien?ilor s?-?i aleag? vinul potrivit ?n func?ie de propriul buget ?i preferin?e. Ne bucur?m s? vedem c? acest instrument a fost foarte apreciat nu doar ?n r?ndul clien?ilor, ci ?i ?n industria de profil ?i le mul?umim pe aceast? cale tuturor celor care au votat acest proiect”,??a declarat?Tiberiu D?ne?iu, director Marketing Auchan Retail Rom?nia.Un proiect educativ de succes?Pentru?Vinul.ro, aceast? nominalizare pentru proiectul derulat ?mpreun? cu Auchan este un motiv de m?ndrie ?i vine ca o recunoa?tere a faptului c? ideile creative au succes, chiar ?i pe o pia?? mai sensibil? la pre? cum este cea a vinului. Vreau s? mul?umesc partenerilor de la Auchan pentru acest parteneriat”, a declarat?Publisherul revistei, Cezar Ioan. ?Clien?ii au nevoie de garan?ii ?i de ?ndrumare ?n fa?a rafturilor unde se g?sesc sute de etichete pe zeci de metri, iar impactul calit??ii este unul de natur? s? ofere acestora ?ncredere ?i dorin?a de a testa nout??ile ?i de a-?i extinde orizontul de op?iuni ?n bun? cuno?tin?? de cauz?”, a mai afirmat el.Despre Progresiv Awards?nfiin?at ?n urm? cu dou? decenii pentru a aduce recunoa?terea oamenilor, organiza?iilor, brandurilor ?i proiectelor din pia?a FMCG, Progresiv Awards se bucur? de recunoa?terea profesioni?tilor datorit? juriului format din speciali?ti, datorit? criteriilor de evaluare a proiectelor ?i datorit? relevan?ei ?i notoriet??ii pe care activitatea de-a lungul timpului a adus-o acestor premii. Evenimentul, aflat la cea de-a 20-a edi?ie, va avea loc ?n data de 12 martie 2020 la Cazinoul din Sinaia, ?n prezen?a a peste 450 de participan?i.?Despre Vinul.roCu o activitate ?n domeniul vinului ?nceput? ?n 2002 (sub numele Connaisseur, la data respectiv?), Vinul.ro?s-a distins prin longevitatea neegalat? de vreo alt? publica?ie de profil ?n Rom?nia. Acest demers publicistic se bucur? de recunoa?terea speciali?tilor din domeniul produc?iei, comercializ?rii ?i consumului vinului – m?rturie st?nd num?rul mare de ?nscrieri ?n concursul anual pentru decernarea Premiilor de excelen?? ale revistei ?i numeroasele particip?ri la zecile de evenimente ?i proiecte inedite de promovare ini?iate de echipa publica?iei.Despre Auchan Rom?niaAuchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 2 supermarketuri Auchan ?i o re?ea de 24 magazine de proximitate MyAuchan. Cu peste 280.000 m2 suprafa?a net? de v?nzare, aproximativ 10.000 de angaja?i,??o cifr? de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, propune celor circa 5 milioane de locuitori din ora?ele ?n care sunt prezente magazinele Auchan un comer? modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse ?i un concept de discount generalizat, cu toate pre?urile mici, permanent. Pe auchan.ro Auchan prezinta clientilor peste 25.000 de produse ?i, ?n acelasi timp, opereaz? website-urile dedicate activit??ilor de gastronomie tip restaurant –?? HYPERLINK "" \t "_blank" lamasa.auchan.ro?si de flor?rie –?florarie.auchan.ro.??COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICARafturile golite ?n magazinele din Bucure?ti, pe fondul isteriei mediatice generate de coronavirus ?ADELINA SAHLEAN?| 25.02.2020 - Rafturile mai multor magazine mari din Bucure?ti sunt golite ?n vitez? de cump?r?tori, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus, oamenii cump?r?nd de la produse alimentare, la cele de cur??enie ?i hran? pentru animalele de companie.Luni ?i mar?i, v?nz?rile ?n mai multe magazine ale marilor retaileri au crescut cu p?n? la 40% fa?? de o zi obi?nuit?, iar livr?rile pe aplica?ia Bringo au crescut cu 300 la sut?, cele mai c?utate produse fiind ap?, f?in?, ulei, conserve, alimente congelate, paste, produse de cur??enie ?i h?rtie igienic?, dar ?i m?ncare pentru c?ini ?i pisici, potrivit G4media.?La un hypermarket Carrefour din Bucure?ti nu mai era deloc f?in? alb?. Reprezentan?ii magazinului au declarat c? nu mai au nici pe stoc. De asemenea, rafturile cu ap? ?i conserve erau aproape goale, iar angaja?ii abia f?ceau fa?? cu aprovizionarea. ?n plus, angaja?ii magazinului spuneau c?, la ora pr?nzului, erau mai multe persoane la cump?r?turi dec?t de obicei.?i ?n magazinele Mega Image, Lidl sau Auchan se puteau ?nt?lni situa?ii similare.Unii dintre clien?ii magazinelor spuneau c? nu ??i fac provizii din cauza informa?iilor legate de coronavirus ?i c? nu se tem. Totu?i unii dintre ei au declarat c? se preg?tesc pentru o eventual? situa?ie de criz?.Ministrul S?n?t??ii, Victor Costache, declara, luni, ?ntr-un interviu pentru Digi24, c? supermarketurile au stocuri pentru o perioad? bun? de timp. ?M?ine avem o ?nt?lnire cu reprezentan?ii supermarketurilor, tot ce ?nseamn? Carrefour, Auchan, Kaufland ce mai avem ?n Rom?nia. Deja am avut, telefonic, un prim contact, ?i m-au asigurat c? la nivel na?ional, asta este vestea bun?, avem stocuri pentru o perioad? bun? de timp. ?n niciun caz nu trebuie s? ne facem griji”, declara ministrul S?n?t??ii.Ministerul S?n?t??ii a anun?at c? Victor Costache va avea, mar?i dup?-amiaz?, o ?nt?lnire cu reprezentan?ii marilor lan?uri de magazine ?pentru a transmite m?surile de prevenire ?i limitare a eventualelor cazuri de infec?ie cu noul coronavirus hot?r?te ?n Comitetul pentru Situa?ii de Urgen??”.Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale:??n acest moment nu avem motive s? anticip?m o lips? a alimentelor de pe rafturi; ?n ultimele zile au fost v?nz?ri ?mai mari”? HYPERLINK "" Financial Intelligence?25 februarie 2020,Directorul executiv al Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia, George B?descu, a precizat mar?i la Ministerul S?n?t??ii c? nu exist? motive de ?ngrijorare ?n ceea ce prive?te stocurile de alimente, afirma?ie f?cut? ?n contextul unor situa?ii ap?rute ?n ??ri afectate de noul coronavirus.??n perioada urm?toare, pentru o perioad? de timp previzibil? s? spunem, nu anticip?m s? avem lips? de… sau s? avem rafturile goale. (…) Stocurile pe care le avem ?n acest moment, dac? lu?m ?n calcul ceea ce se vinde ?ntr-o perioad? aglomerat?, ?n preajma s?rb?torilor, am putea spune c? aceasta este ?i predic?ia ?n timp. Cu alte cuvinte, volumul de marf? pe care ?l avem disponibil ar fi s? satisfac? nevoile pe care ?n mod normal anticip?m atunci c?nd sunt perioade aglomerate. ?n acest moment, nu avem motive s? anticip?m o lips? a alimentelor de pe rafturi. Pe de alt? parte, dup? cum ?ti?i, exist? re?ele de magazine diferite, cu abord?ri diferite, a?a c? m-a? feri eu, de la asocia?ie, s? dau un termen anume. ?ns?, a?a cum v? spuneam, nu exist? motive de ?ngrijorare ?n perioada previzibil? – s? zicem s?pt?m?ni, luni”, a spus B?descu, citat de Agerpres.El a explicat c? ?n ultimele zile au fost v?nz?ri ?mai mari”. ?Nu avem motive ?n acest moment s? ne ?ngrijor?m. Au fost unele v?nz?ri mai mari. ?i asta este una dintre strategiile pe care le avem ?n calcul, s? ?ncerc?m s? m?rim aceste comenzi”, a ar?tat directorul executiv.PROFI – Din grija pentru viitor De?Redactia Financiarul?Data?feb. 24, 2020 De curand, PROFI a devenit tinta unor afirmatii neadevarate, asa ca am luat decizia sa prezentam clar pozitia noastra cu privire la binele animalelor si hotararea de a furniza in fiecare zi consumatorilor din?Romania?produse sanatoase si de buna calitate.Contrar celor afirmate de anumite grupuri de activisti, produsele vandute de PROFI se conformeaza 100% legislatiei din?Romania?si din?UE?si sunt de cea mai buna calitate.? Ne intristeaza sa constatam ca angajamentul nostru fata de clienti? si de societate in general este subminat de astfel de afirmatii nefondate.Intelegem pe deplin importan?a rolului nostru de a oferi clien?ilor produse mai bune din toate punctele de vedere, si promovam produc?torii responsabili din punct de vedere social, considerand ca sunt elemente cheie in aceasta privinta.Astfel, PROFI ofera cumparatorilor posibilitatea de a alege atat oua de gaina crescuta la sol, cat si oua romanesti de o calitate excelenta, produse in baterii imbunatatite, conform legislatiei romanesti si europene. Consumatorii au dreptul sa aleaga singuri produsele pe care doresc sa le consume, iar rolul nostru este sa le furnizam in fiecare zi produsele de calitate pe care si le doresc.Inca de la inceput, PROFI? s-a straduit sa mareasca procentul de oua de gaina crescuta la sol si cauta in permanenta? noi modalitati prin care? sa devina in cele din urma furnizor 100% de astfel de oua. Cu toate acestea, in actualele conditii de piata din?Romania, tinta respectiva este foarte problematica.Datele furnizate de Asociatia Crescatorilor de Pasari din Romania arata ca ouale provenite din baterii reprezinta circa 60% din intreaga productie de oua, iar din discutiile purtate cu jucatorii din? domeniu nu rezulta ca situatia se va schimba semnificativ in urmatorii cinci ani.Ne straduim ca in magazinele noastre sa marim proportia de oua provenite de la gaini crescute la sol dar, din respect pentru consumatorul din Romania, nu putem sa ne angajam ferm ca vom atinge ambitioasa tinta de a elimina din magazine ouale de baterie pana in 2025 fara sa generam un gol imens in bucataria fiecaruia.Vom continua sa acordam un maxim de importanta furnizarii de produse de buna calitate catre consumatorii din Romania si vom recompensa producatorii care dau dovada de responsabilitate sociala pentru a facilita tranzitia catre momentul cand ouale crescute la sol vor reprezenta 100% din sortiment.Cu peste 1200 de magazine si 17000 de angajati, PROFI este lantul de retail cu cea mai mare acoperire geografica din Romania.Grupul Sphera, care de?ine KFC ?i Pizza Hut ?n Rom?nia, raporteaz? pentru 2019 un profit de 55,5 mil. lei, de peste dou? ori mai mare fa?? de 2018, la v?nz?ri de 955 mil. lei. Georgios Argentopoulos, CEO: V?nz?rile au r?mas puternice, iar marjele noastre s-au ?mbun?t??it, ?n ciuda provoc?rilor prezente. Am deschis 16 restaurante ?n 2019 Cristina Bellu 25.02.2020, Georgios Argentopoulos, CEO al SpheraSphera Group (simbol bursier SFG), operatorul ?n sistem de franciz? al lan?urilor de restaurante KFC, Pizza Hut ?i Taco Bell ?n Rom?nia, a raportat pentru 2019 un profit net 55,5 millioane lei, ?n cre?tere cu 129% fa?? de 2018, ?n contextul unor v?nz?ri de 955 milioane lei, ?n cre?tere cu 23,8% determinat? de un avans de 19% al v?nz?rilor ?n T4/2019, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului financiar preliminar publicat de companie.Excluz?nd impactul adopt?rii IFRS 16, grupul a avut un profit net de 64,16 milioane lei, plus 164,5%.Pentru anul 2019, v?nz?rile restaurantelor comparabile (like for like) la nivelul Sphera au crescut cu 7,8% fa?? de anul precedent, fiind sus?inute de o cre?tere de 9,2% pentru KFC Rom?nia, o cre?tere de 16,2% pentru KFC Moldova, o cre?tere de 5,6% pentru KFC Italia, o cre?tere de 1,2% pentru Pizza Hut ?i o cre?tere de 1,0% pentru Taco Bell, arat? datele transmise luni de companie. ?n ultimul trimestru al anului, v?nz?rile comparabile au crescut cu 6,2% fa?? de aceea?i perioad? a anului 2018.Jean Richard De Latour, CEO Carrefour: Fluctua?ia de personal ?n retail e de 40%. Acum, raportul dintre cererea ?i oferta pie?ei de munc? din retail nu este sustenabil Cristina Ro?ca 25.02.2020, Jean Richard De Latour, CEO Carrefour Rom?nia: ?n ultimii 10 ani, pia?a local? a for?ei de munc? s-a confruntat cu un nou cadru, provocator. Peste trei milioane de rom?ni au p?r?sit ?ara ?i aceasta este o problem? complex?, care nu se va schimba dac? nu ac?ion?m rapid ?i dac? nu g?sim solu?iile adecvate pentru a ne adapta noii realit??i create. Imagina?i-v? dac?, peste al?i 10 ani, alte trei milioane de rom?ni vor p?r?si ?ara. Deci, ceva trebuie s? se schimbe dramatic, este nevoie de o reform? structural? ?n anii ce vor urma.Retailerul francez are ?n Rom?nia peste 17.000 de salaria?i care lucreaz? ?n cele peste 300 de magazine deschise sub diferite formate.Jean Richard De Latour, CEO al opera?iunilor Carrefour ?n Rom?nia, spune c? fluctua?ia de personal din retail este de circa 40% - printre cele mai mari din economie – motiv pentru care retailerii trebuie s? g?seasc? solu?ii pentru fidelizarea salaria?ilor. Afirma?iile lui vin ?n contextul ?n care Carrefour este unul dintre cei mai mari angajatori din Rom?nia, cu peste 17.000 de salaria?i. Este vorba de num?rul total de angaja?i ai grupului care are ?n Rom?nia patru firme, una oper?nd hipermarketurile ?i online-ul, o alta supermarketurile, o a treia magazinele cump?rate de la Billa, iar ultima unit??ile Supeco, un mix de discount ?i cash&carry.??n ultimii 10 ani, pia?a local? a for?ei de munc? s-a confruntat cu un nou cadru, provocator. Peste trei milioane de rom?ni au p?r?sit ?ara ?i aceasta este o problem? complex?, care nu se va schimba dac? nu ac?ion?m rapid ?i dac? nu g?sim solu?iile adecvate pentru a ne adapta noii realit??i create. Imagina?i-v? dac?, peste al?i 10 ani, alte trei milioane de rom?ni vor p?r?si ?ara. Deci, ceva trebuie s? se schimbe dramatic, este nevoie de o reform? structural? ?n anii ce vor urma“, spune el.Lan?urile de supermarketuri din Rom?nia, lipsite de interes fa?? de bun?starea g?inilor din ferme ?i s?n?tatea public? – RAPORTPosted by:?Lidia Neagu?in?Business,?EcoLIFESTYLE?25 February 2020Asocia?ia F.R.E.E (Freedom and Respect for Every Earthling) a realizat un raport privind lan?urile din supermarket din Rom?nia care au aderat la Standardul de calitate Cage-Free sau care ?i-au luat angajamentul c?, ?ntr-un anumit num?r de ani, vor opri v?nzarea ou?lor de la g?ini ?inute ?n baterii, care nu asigur? p?s?rilor nevoile de baz? ?i care din punct de vedere al siguran?ei publice, provin din sisteme de exploatare care prezint? mai multe riscuri ?i probleme pentru g?ini, probleme care se r?sfr?ng asupra calit??ii ou?lor. Din 2016 ?i p?n? ?n prezent, un num?r mare de companii din industria alimentar? au oprit furnizarea ?i consumul ou?lor de la g?ini ?inute ?n cu?ti, f?c?nd alegeri care implic? mai pu?in? suferin?? ?i o mai bun? calitate a produselor consumate.La nivel na?ional, ?n ceea ce prive?te retailerii, aceast? tendin?? este vizibil? ?n cazul?Lidl, care a ?ncetat v?nzarea ou?lor de la g?ini ?nchise ?n cu?ti, ?n 2016.?n schimb,??Kaufland, Carrefour, Penny Market, Mega Image, Selgros??i?Metro, au publicat angajamente conform c?rora vor pune cap?t aprovizion?rii cu astfel de ou?, ?ntr-un anumit interval de ani. Toate acestea au fost posibile mai ales datorit? efortului Alian?ei?Open Wing, o coali?ie format? din peste 70 de organiza?ii de pe tot globul. Aceasta are menirea de a opri abuzurile asupra p?s?rilor crescute pentru carnea lor ?i pentru ou?, ?n toate fermele din lume. ?n momentul de fa??, singurele firme mari de retail din Rom?nia care nu ?i-au luat acest angajament sunt?Cora ?i Profi.Cora, spre deosebire de Profi, a f?cut demersuri ?n acest sens, ?n celelalte ??ri unde opereaz?, dar nu ?i ?n Rom?nia. Este deja ?cage-free” ?n Belgia, iar ?n Fran?a va finaliza tranzi?ia ?n anul 2025. ?n Luxembourg nu au fost necesare aceste demersuri deoarece sunt interzise cu?tile ?n fermele de g?ini. ?n Rom?nia, Cora nu a r?spuns apelului F.R.E.E. de a purta un dialog.Pe ultima pozi?ie ?n clasament se afl? Profi, care, din p?cate, nu ?i-a setat ca obiectiv s? elimine ou?le marcate cu cifra 3 din lan?ul de aprovizionare ?i care nu consider? bun?starea animalelor o prioritate a firmei, ignor?nd preocup?rile clien?ilor cu privire la s?n?tate ?i la calitatea ou?lor expuse pe rafturi.?Credem c? mult? lume ar fi indignat? ?i dezam?git? dac? ar ?ti c? magazinele lor preferate contribuie la aceast? cruzime fa?? de p?s?ri ?i c?, ?n ciuda puterii pe care o au pentru a influen?a pia?a, aleg s? r?m?n? indiferente”, spune Cristina Cojocea, pre?edinte al asocia?iei F.R.E.E..Deoarece cre?terea ?n cu?ti favorizeaz? apari?ia a numeroase boli ?i spore?te riscul de rezisten?? la antibiotice, tranzi?ia spre sisteme alternative de cre?tere este necesar? nu numai pentru bun?starea lor, ci ?i pentru siguran?a alimentar?, respectiv a consumatorului.La nivel global, sute de companii au promis c? vor tranzi?iona c?tre sisteme f?r? cu?ti ?n ceea ce prive?te aprovizionarea cu ou?, at?t pentru cele folosite ca ingredient, c?t ?i cele pentru consumul direct, iar acest num?r cre?te cu fiecare zi.?n ultimii ani, rom?nii au devenit foarte con?tien?i cu privire la s?n?tate, bun?starea animalelor ?i problemele mediului ?nconjur?tor. Consumatorii sunt interesa?i s? achizi?ioneze produse sustenabile (inclusiv ou?), de o mai bun? calitate, acestea fiind ?n leg?tur? str?ns? cu bun?starea animalelor. Ei sunt dispu?i s? pl?teasc? mai mult dac? le este garantat? calitatea. Un studiu f?cut de iSense arat? c? 82% dintre consumatori sunt interesa?i de ou?le de la g?ini care nu sunt ?inute ?n cu?ti – free-range (49%) ?i ecologice (33%).De asemenea, unul dintre cele mai importante criterii de selec?ie a ou?lor ?l reprezint? condi?iile ?n care au fost crescute g?inile; astfel, la nivel na?ional, num?rul celor care con?tientizeaz? importan?a bun?st?rii animalelor cre?te cu fiecare zi. Consumatorii solicit? companiilor, prin intermediul unei peti?ii online (OuaOtravite.ro), s? ?nceteze a utiliza sau a vinde ou? marcate cu cifra 3, de la g?ini ?inute ?n cu?ti. Acest lucru se ?nt?mpl? deoarece oamenii au devenit mai receptivi la problemele ?i suferin?a animalelor, dar ?i mai interesa?i de calitatea hranei pe care o procur?.“Este un fapt cunoscut c? ou?le provenite de la g?ini ?inute ?n baterii au o calitate nutritiv? inferioar?, con?in reziduuri de pesticide, de medicamente ?i au un con?inut mai mare de colesterol. ?n plus, administrarea antibioticelor este o practic? frecvent? ?n ferme, pentru a preveni ?i trata bolile intestinale, iar acest lucru duce la cre?terea rezisten?ei la antibiotice. Riscul de salmonella este, de asemenea, mai crescut la sistemele de cre?tere cu baterii”, se arat? ?ntr-un comunicat al asocia?iei.Exist? un progres la nivel na?ional??n toamna anului trecut, asocia?ia F.R.E.E. a desf??urat o campanie de con?tientizare cu privire la condi?iile din bateriile a?a-zis ??mbun?t??ite”, unde ??i petrec scurta via?? g?inile ou?toare. Au afi?at reclame ?n sta?iile de metrou din Bucure?ti ?i au discutat cu trec?torii, inclusiv cu clien?i care ie?eau din magazinele Profi dup? realizarea cump?r?turilor. Mul?i dintre ei s-au ar?tat surprin?i de condi?iile de cre?tere improprii ?i nedrepte ?i au recunoscut c?, de?i ?tiau sau b?nuiau c? Profi vinde ou? cu cifra 3, nu au f?cut niciodat? leg?tura cu ce se ?nt?mpl? ?n ferme p?n? ca acele ou? s? ajung? pe rafturi.Ini?iativa Cage-Free se desf??oar? la nivel global ?i se fac inclusiv demersuri legislative, de a elimina cu?tile din toate fermele europene. Ini?iativa Cet??eneasc? European? de a elimina cu?tile, a str?ns p?n? la finalul anului trecut peste 1.6 milioane de semn?turi ?i vor fi prezentate Comisiei Europene.Adesea nu se poate elimina deodat? v?nzarea acestui tip de ou?, de aceea multe dintre firme ??i iau angajamentul s? fac? aceast? tranzi?ie ?ntr-un anumit interval de timp. Asocia?ia F.R.E.E. transmite firmelor din Rom?nia c?, f?r? un angajament ferm fa?? de clien?i ?i furnizori, nu exist? certitudinea c? inten?ia de a adera la standardul de calitate Cage-Free se va concretiza. Anumite firme invoc? teama unei discontinuit??i ?n comercializarea ou?lor sau a produselor pe baz? de ou?, ?ns? tocmai angajamentul este solu?ia pentru a se extinde oferta de ou? cage-free.?Prin Angajamentul Cage-Free, firmele au puterea de a schimba felul ?n care sunt crescute g?inile ou?toare, conving?nd produc?torii s? dezvolte sisteme alternative de exploatare – ?n hale la sol, free-range – prin care animalele nu sufer? la fel de mult, ?i prin care oamenii nu primesc alimente de calitate inferioar?, care chiar le pot pune ?n pericol s?n?tatea. Dar este minunat c? tot mai multe firme iau ?n serios aceast? problem?. Sper?m c? acest raport va determina toate firmele din sectorul de retail s? ia atitudine pentru a ridica standardele de bun?stare a g?inilor ou?toare din fermele rom?ne?ti”, adaug? Cristina Cojocea.Asocia?ia Freedom and Respect for Every Earthling (F.R.E.E.) are ca scop promovarea drepturilor animalelor ?i protec?iei mediului ?n Rom?nia, c?t ?i a unei alimenta?ii s?n?toase, care respect? animalele ?i natura. Organiza?ia a fost ?nfiin?at? ?n anul 2017 ?i organizeaz? frecvent evenimente de informare a publicului la nivel na?ional, cu prec?dere ?n Ia?i, T?rgu-Jiu ?i Bucure?ti.Raportul ?i clasamentul se pot vedea ?i aici:? EUROPEANAGreen Deal d? peste cap politicile europene de coeziune ?i pune Rom?nia ?i alte ??ri din est ?ntr-o situa?ie delicat?. ?nt?lnirea ?efilor de state din UE, s?pt?m?na trecut?, pentru discu?ii pe bugetul multianual al Uniunii (2021 – 2027) a e?uat ?i acum ?ntrebarea este: ce va urma?:?R?zvan Botea,?Iulian Anghel 25.02.2020, 20:10?15Green Deal-ul – planul de 260 – 400 mld. euro/an, ?n urm?torii zece ani, prin care UE vrea s? reduc? emisiile de carbon p?n? la nivelul la care acestea sunt absorbite de natur? ?n totalitate – ?i Brexitul ?ncing spiritele la Bruxelles.Membrii UE au stabilit de principiu ca un sfert din bugetul UE de aproximativ 1.000 mld. euro pentru 2021 – 2027 s? fie investit ?n proiecte subsumate Pactului Ecologic European (Green Deal), care urm?re?te instaurarea, p?n? ?n 2050, a? ?neutralit??ii climatice“ (acest lucru ?nseamn? c? ?n UE emisiile de dioxid de carbon ?i alte elemente toxice trebuie reduse p?n? la nivelul ?n care ele sunt absorbite, ?n totalitate, ?n mod natural de ecosisteme).Ceea ce pentru unii este mum? s-ar putea dovedi ?ns? pentru al?ii cium?.Dac?, anual, Green Deal-ul cost? 400 mld. euro, Rom?nia, cu o economie de pu?in peste 1% din PIB-ul UE, trebuie s? g?seasc? o finan?are de 40 mld. euro, ?n urm?torii zece ani, pentru pactul ecologic. O parte din banii UE (25% din fondurile structurale) trebuie redirec?iona?i spre acest scop, ceea ce nu convine Rom?niei. De pild?, Rom?nia a avut anul trecut un deficit fiscal de 48 mld. lei (10 mld. euro) – 4,46% din PIB. Cu un an ?nainte, acesta fusese de 6 mld. euro. Anul acesta deficitul va fi de aproximativ 9 mld. euro. Dup? cum se vede, deficitele cumulate, pe doar trei ani, sunt c?t toate fondurile structurale primite de Rom?nia ?n ?apte ani, 2014 – 2020(25 mld. euro). Anul acesta au fost bugetate investi?ii de aproape 50 mld. lei, dar peste 60% din aceast? sum? este a?teptat? de la UE. Nu vor veni 30 mld. lei, clar, prin urmare investi?iile vor r?m?ne la un nivel modest. Unei astfel de ??ri i se cere un efort de 40 mld. euro, ?n zece ani, ?i i se ofer? un spijin suplimentar nerambursabil de doar750 mil. euro, ?i acela condi?ionat de drenarea unor fonduri structurale substan?iale spre proiecte futuriste. ?Provoc?rile sunt faptul c? se diminueaz? fondurile, mai ales odat? cu ie?irea Marii Britanii din UE (un minus de 80-90 mld. euro ?n ?apte ani – n.red.) ?i se schimb? ni?te priorit??i care nu au neap?rat corespondent ?n nevoile noastre na?ionale, cum ar fi Green Deal“, a spus Cristian P?un, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucure?ti, ?n cadrul unei dezbateri organizate de grupul parlamentar Renew Europe.Clotilde Armand, europarlamentar, a spus c? o alt? direc?ie de negociere este atragerea de fonduri europene din partea Rom?niei, altele dec?t cele special destinate. Ea explic? faptul c? Rom?nia ar putea atrage astfel de fonduri dac? ar veni cu proiecte strategice ?n contextul Pactului Ecologic European. ??n toate discu?iile la care am participat am vrut s? impunem un criteriu geografic pentru fondurile care nu sunt destinate ?n mod nominal Rom?niei, cele pentru care suntem ?n competi?ie cu celelalte state. Teoria spune c? cel mai bun c??tig?, dar ar trebui ca pentru aceste tipuri de fonduri Rom?nia s? fie sus?inut? pentru proiecte strategice legate de Green Deal. Pentru asta trebuia ca la noi la nivel na?ional s? avem ni?te priorit??i“, a spus ea.?ntrebarea care se pune este: dac? ?n urma negocierilor ??rile beneficiare primesc mai mul?i bani, ce va face Rom?nia cu banii europeni? Cristian P?un mai spune c? strategia din Rom?nia pentru atragerea fondurilor europene a fost ca, la ?nceputul program?rii, s? ini?ieze proiectele care sunt mai u?or de finan?at ?i s? lase la sf?r?it banii care sunt mai geu de atras.?Rom?nia atrage mai ?nt?i banii u?or de atras, cum ar fi fondurile din agricultur?, ?i las? spre final banii care sunt foarte greu de atras. Lucrul acesta se ?nt?mpl? de dou? program?ri ?ncoace. Ce ?anse avem s? schimb?m acest aspect la a a treia programare?“, a mai spus el.De asemenea, finan?area proiectelor prin bani europeni vine ?mpreun? cu o cofinan?are din partea Rom?niei, iar P?un crede c? ?n anii viitori Rom?nia va avea o problem? mare cu cofinan?area, ?n contextul ?n care cheltuielile cu pensiile ?i salariile vor reprezenta peste 90% din veniturile fiscale ale statului ?n 2019.?Este ?i problema cofinan??rii. Fondurile europene ?nseamn? bani de la buget. Or, noi dac? d?m 93% din veniturile fiscale de anul acesta pe pensii ?i salarii de unde s? mai avem bani de investi?ii ?i co-finan?area fondurilor europene. Am aglomerat bugetul cu pl??i de pensii ?i salarii ?i nu o s? mai avem bani pentru co-finan?area investi?iilor. Presiunea la bugetul de stat este evident?. aceste fonduri vor deveni natural.“Pe l?ng? faptul c? Rom?nia se lupt? pentru mai mul?i bani europeni ?n exerci?iul financiar anterior, problema se pune ?i ?n ceea ce prive?te luarea ?n considerare a gazului natural ca ?energie de tranzi?ie“, in cadrul Green Deal. Rom?nia vrea ca ceea ce are acum drept capacit??i pe c?rbune (minele din Valea Jiului ?i capacit??ile pe c?rbune din Oltenia trebuie inchise) s? fie trasnformate in capacit??i pe gaz ?i recunoscute ca participate la efortul de reducere a emisiilor nocive??Noi ?ncerc?m s? spunem <<de acord cu nuclearul, dar atunci de acord ?i cu gazul natural >>. Dac? voi accepta?i ca energie nuclear? s? fie energie de tranzi?ie, atunci s? acceta?i faptul c? ?i gazul natural va fi considerat energie de tranzi?ie“, a spus europarlamentarul Clotilde Armand.?Alocarea de fonduri UE pentru Rom?nia, pe cicluri de finan?are2007 – 2014? 32,7 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rural?, subven?ii agricole etc.) Fondurile structurale au fost de 19,6 mld. euro, din care au fost absorbite 18 mld. euro (92%).2014 – 2020??39,8 mld. euro - sume totale alocate de UE (fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rural?, subven?ii agricole etc.). Fondurile structurale sunt de 25,2 mld. euro ?i au fost absorbite, p?n? la 31 decembrie 2019, 6,7 mld. euro (26%).2021 – 2027??Anvelopa financiar? nu a fost stabilit?. Ini?ial, Comisia Juncker a propus o cre?tere a fondurilor structurale pentru Rom?nia cu 7% fa?? de perioada 2014-2020. Planul actualului pre?edinte al Consiliului European, Charles Michel (respins de liderii UE), propunea pentru 2021 - 2027 o cre?tere a aloc?rilor de fonduri structurale pentru Rom?nia de la 25,2 mld. euro (exerci?iul curent) la 27,2 mld. euro (exerci?iul 2021 – 2027).De la ferma la furculita – o noua strategie a Comisiei Europene In?feb. 25, 2020 Strategia ?De la ferm? la furculi??” (Farm2Fork) a Comisiei Europene reprezint? un r?spuns la provoc?rile globale privind asigurarea necesarului de alimente, dar trebuie s? fie pus? ?n aplicare ?n mod coerent ?i corect. Sistemul alimentar global se confrunt? cu provoc?ri majore. Popula?ia global? cre?te pe m?sur? ce suprafa?a de teren ocupat? de culturile agricole este ?n sc?dere. ?n Uniunea European?, agricultura este responsabil? pentru producerea a 10% din emisiile de gaze cu efect de ser?.?n acest context trebuie abordate prudent provoc?rile precum accesul la alimente s?n?toase, pierderea biodiversit??ii ?i schimb?rile climatice. Fermierii ce activeaz? ast?zi ?n agricultur? trebuie s? produc? mai mult cu mai pu?ini bani ?i s? protejeze mediul.Pe m?sur? ce trecem c?tre o agricultur? durabil?, trebuie s? ne amintim c? fermierii fac parte din solu?ie, nu din problem?. Ei trebuie s? aib? oportunitatea de a deveni campioni ai luptei ?mpotriva schimb?rilor climatice.Viitoarea strategie ?De la ferm? la furculi??”, parte a Pactului Ecologic European (Green Deal), ofer? oportunitatea elabor?rii unei strategii pe termen lung foarte necesar? pentru sectorul alimentar. UE trebuie s? adopte o strategie extrem de cuprinz?toare, ce ar trebui s? aib? ?n prim plan ob?inerea produselor alimentare s?n?toase, sigure pentru consum ?i suficiente.Strategia ?De la ferm? la furculi??”, precum ?i alte componente ale Pactului Ecologic European – Green Deal, trebuie preg?tite cu aten?ie, cu evalu?ri de impact atent selectate. O reglementare excesiv de complex? nu va face dec?t s? sporeasc? povara administrativ? a fermierilor ?i s? ?mpiedice aplicarea principiilor de baz? ale agriculturii durabile.Agricultura Uniunii Europene se afl? ?ntr-un moment de cotitur? ?i nu ne putem permite s? pierdem nici un fermier. Acela?i lucru este valabil ?i pentru Politica Agricol? Comun?, care – a?a cum se sugereaz? ?n comunicarea Green Deal – ar trebui adaptat? pentru a finan?a noile m?suri de clim? ?i sol ce vor fi implementate la nivel european.?n loc s?-i amendeze ?i s?-i constr?ng? pe fermieri, noile ecoscheme trebuie g?ndite ?n a?a fel ?nc?t s?-i ?ncurajeze ?i s? le ofere stimulentele necesare ?n vederea adopt?rii noilor m?suri.?Acest lucru poate fi posibil numai cu o finan?are corespunz?toare a agriculturii europene. Doar fermele profitabile ??i pot permite s? investeasc? ?n ac?iuni de clim? ?i mediu.?n mod similar, strategia ?De la ferm? la furculi??”, trebuie s? ofere posibilitatea consolid?rii pozi?iei fermierilor ?n lan?ul alimentar. Aceast? strategie trebuie privit? ?n ansamblul ei, deoarece economia circular?, bioeconomia, silvicultura ?i politica energetic? sunt str?ns legate de sistemul alimentar.?n calitate de factori de decizie ai Uniunii Europene, trebuie s? ne asigur?m c? atunci c?nd ridic?m standardele de mediu pentru produsele alimentare din Europa, acelea?i standarde se vor aplica ?i importurilor. ?n acest fel, fermierii vor fi con?tien?i de faptul c? produsele lor nu vor fi ?nlocuite cu alimente mai ieftine din ??ri ter?e, unde standardele de mediu nu sunt at?t de ridicate.?n comunicarea sa privind strategia ?De la ferm? la furculi??”, Comisia European? s-a concentrat pe utilizarea durabil? a produselor fitosanitare ?i a ?ngr???mintelor pentru a promova biodiversitatea. Trebuie s? continu?m s? ne baz?m pe cele mai bune cuno?tin?e ?tiin?ifice disponibile.?Dac? ignor?m ?tiin?a, vom pierde beneficiile acumulate p?n? acum ?i vom ?nfrunta consecin?e negative ?n comer?ul interna?ional.La stabilirea limitelor admise, trebuie s? lu?m ?n considerare diferen?ele semnificative ce exist? ?ntre statele membre, de exemplu, ?n ceea ce prive?te implementarea m?surilor de bun?stare a animalelor, utilizarea pesticidelor, utilizarea antibioticelor ?n produc?ia de carne sau nivelul de cadmiu din ?ngr???minte. Punctul de plecare al ?ntregii strategii trebuie s? fie respectarea reglement?rilor existente.Cele trei procese paralele de luare a deciziilor UE nu ar trebui s? aduc? mai mult? incertitudine ?n sectorul agroalimentar. Strategia ”De la Ferm? la Furculi??”, trebuie s? creeze o viziune pe termen lung pentru sistemul alimentar p?n? ?n 2050. Astfel de decizii au nevoie de o preg?tire atent?, de o perspectiv? global? ?i de o coeren?? a politicilor din partea Uniunii Europene. Sursa: AIPROMFORUMUL ?Importan?a geostrategic? ?i economic? a M?rii Negre ?n actualul context european” Siegfried Mure?an:?Fiecare cet??ean, ?ntreprindere, comun?, ora? vor trebui s? contribuie la obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon HYPERLINK "" Financial Intelligence?25 februarie 2020, ? Fiecare cet??ean, ?ntreprindere, comun?, ora? vor trebui s? contribuie la obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon, a spus?Siegfried MURE?AN,?Raportor al Parlamentului European privind finan?area Pactului Ecologic European, ?ntr-un?mesaj video, transmis, ieri, la?FORUMUL ?Importan?a geostrategic? ?i economic? a M?rii Negre ?n actualul context european”, organizat de Financial Intelligence ?i Rom?nia Durabil?.Comisia European? a lansat un Plan Ecologic European (Green Deal), al c?rui obiectiv este ca, p?n? ?n 2050, s? emitem mai pu?in CO2 dec?t poate absorbi natura, s? fim neutri din punct de vedere al emisiilor CO2. ??ara fost? comunist? care a dep??it Portugalia ?i se apropie de Italia la PIB per capita ?InCont.ro, 25 februarie 2020 Produsul Intern Brut per capita raportat la puterea standard de cump?rare ?n Polonia a crescut ?n 2019 p?n? la 33.891 dolari, devans?nd Portugalia (33.665 dolari), scrie cotidianul Rzeczpospolita, care citez? date FMI. Conform acestor cifre, Portugalia este a doua ?ar? din Europa Occidental? devansat? de Polonia, dup? ce ?n anul 2016 a devansat Grecia.Cotidianul Rzeczpospolita subliniaz? c? succesul Poloniei face parte dintr-un fenomen mai amplu ?n urma c?ruia ??rile din Europa Central? se apropie de statele din sudul Uniunii Europene, scrie?Agerpres.?n 2019, Portugalia, dar ?i Polonia, au fost devansate de Ungaria, iar Cehia, cu un PIB pe cap de locuitor raportat la puterea standard de cump?rare de 38.800 dolari s-a apropiat de Italia (40.400 dolari).?Alte ??ri din Europa Central? ?i de Est care se apropie de Italia sunt Estonia (aproximativ 35.800 dolari ), Slovacia (aproximativ 36.600 dolari) ?i Slovenia (aproximativ 38.400 dolari).Publica?ia men?ionat? subliniaz? ?ns? c? ?n Europa Central?, ?n pofida pozi?iilor diferite de la care au plecat ??rile din regiune ?i a politicilor diferite adoptate de guvernele lor ?n ultimele trei decenii, s-a men?inut un nivel suprinz?tor de constant de dezvoltare.Visul Estoniei (35.800 dolari per capita) de a deveni un fel de Singapore al Europei nu s-a materializat iar ?ara cu o popula?ie mai mic? dec?t cea a Var?oviei r?m?ne ?n general la nivelul de dezvoltare al Poloniei.Paradoxal, pentru Polonia ar fi mai u?or s? devanseze Italia sus?ine Rzeczpospolita. ?n prezent, decalajul dintre cele dou? ??ri este de aproximativ 6.500 dolari. Dac? nu vor avea loc evenimente neprev?zute, Polonia ar putea recupera acest decalaj ?n decurs de un deceniu.Cu toate acestea, cre?terea economic? rapid? a f?cut pe mul?i exper?i s? spun? c? urm?torul buget european pe termen lung 2021-2027 ar putea fi ultimul ?n care ??ri precum Polonia, Ungaria ?i Cehia vor fi beneficiari ne?i ?n loc de contributori ne?i.....................................................................ROMANIA, BULGARIAExporturile ilegale de gunoi c?tre Rom?nia ?i Bulgaria reflect? diviziunea est-vest din UE HYPERLINK "" \o "Catalina Apostoiu"Catalina Apostoiu 25.02.2020, De-a lungul anilor, de?euri din ??rile mai bogate din bloc au fost exportate c?tre Rom?nia ?i Bulgaria, unde pur ?i simplu s-au acumulat sau au fost arse f?r? a se respecta reguli care pre?nt?mpin? riscurile pentru s?n?tatea oamenilor. Problema pare s? persiste, scrie Ivaylo Ditchev, profesor de antropologie cultural? la Universitatea din Sofia, Bulgaria, ?ntr-o opinie publicat? de Deutsche Welle.?n ianuarie, Comisia European? a amenin?at cele dou? ??ri cu sanc?iuni pentru reciclarea inadecvat? a de?eurilor municipale din 2014. Dezv?luirile privitoare la problema gunoiului au provocat un cutremur politic ?n Rom?nia. Totul a ie?it la iveal? c?nd poli?ia italian?, care a descoperit exporturi ilegale de gunoi c?tre ambele ??ri, a informat autorit??ile acestora cu privire la aceast? practic?.?n Rom?nia ?i Bulgaria, mai pu?in de 10% din de?euri la nivel na?ional sunt reciclate. O mare parte a gunoiului este ars? ?n fabrici de ciment f?r? filtre, polu?nd aerul ?i cre?nd un risc serios la adresa s?n?t??ii oamenilor. ?n ultimii 10 ani, importurile de gunoi ?n Bulgaria au crescut de 20 de ori, iar jurnali?tii arat? c? gunoiul este pur ?i simplu aruncat sub poduri sau de-a lungul autostr?zilor ?i mai apoi ars.?n Rom?nia ?i Bulgaria, ca ?i ?n Italia, businessul elimin?rii de?eurilor este controlat de figuri obscure. Politicieni importan?i sunt implica?i, corup?ia ?nflore?te, iar ecologi?tii sunt eticheta?i drept radicali care ar fi pl?ti?i de rivali din vest care vor s? ?ncetineasc? dezvoltarea ??rii. Din toate aceste afaceri se fac profituri mari.Criza gunoiului are ?i o dimensiune simbolic?, mul?i est-europeni sim?indu-se cet??eni de m?na a doua pe continent, scrie Ditchev. Exact ca ?n cazul standardelor duale la alimente.Imaginile cu gunoiul acumulat ?n Europa de Est a st?rnit m?nie cu privire la aceast? industrie ilegal?. Importul de de?euri creeaz? ?n mul?i est-europeni sentimentul c? produc?ia ?i consumul de bunuri sunt ?n mare m?sur? un privilegiu al vesticilor, ?n timp ce estul r?m?ne s? le rezolve acestora problema de?eurilor.Noi, europenii, scrie profesorul bulgar, ne sim?im trata?i incorect, ?n condi?iile ?n care statele europene bogate adopt? reglement?ri de mediu din ce ?n ce mai stricte ?n timp ce ??i export? de?eurile ?n estul Europei.Acum, ?n Bulgaria se dezbate dac? firmele locale de reciclare ar trebui obligate s? nu proceseze mai mult de 50% din gunoiul importat din afar?. Dar care este diferen?a c?nd emisiile emanate din arderea acestor gunoaie sunt la fel de toxice, se ?ntreab? Ivaylo Ditchev.Cum pot fi Rom?nia ?i Bulgaria oprite de la a importa de?euri care le amenin?? s?n?tatea oamenilor doar pentru un profit rapid? Reglement?rile ?i amenzile europene nu vor fi suficiente, scrie Ditchev. De ani ?ntregi, de?eurile se acumuleaz? ?n ambele ??ri, dar mul?i par pur ?i simplu s? dea din umeri ?i s? accepte status quo-ul.?UNGARIAGuvernul Ungariei vrea men?inerea nivelului actual al finan??rii UE pentru fermierii maghiari A.M. HYPERLINK "" Interna?ional?/?25 februarieGuvernul Ungariei face tot posibilul pentru men?inerea actualului nivel al finan??rii UE pentru fermierii maghiari, a afirmat, luni, ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, dup? ?nt?lnirea cu omologii s?i din Europa Central? ?i de Est (CEE), transmite MTI.Mini?trii din Rom?nia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania ?i Polonia au semnat o declara?ie comun? la Var?ovia, cer?nd pentru perioada 2021 - 2027 men?inerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la actualul nivel, informeaz? Agerpres.Actuala propunere privind bugetul PAC "va trebui majorat? chiar ?i f?r? sporirea m?surilor pe care trebuie s? le adopte fermierii ?n privin?a protej?rii climei ?i a mediului. Nu putem cere mai mult de la fermieri, cu o finan?are care stagneaz? ?i chiar cu reducerea finan??rii", a declarat Nagy.Acesta a ad?ugat c? omologii s?i din Rom?nia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania ?i Polonia au fost de acord c? agricultura trebuie s? contribuie la ?ndeplinirea obiectivelor climatice ale UE, "dar trebuie g?sit un echilibru ?ntre angajamentele luate de sectorul agricol ?i alte sectoare".Obiectivele UE trebuie realizate "nu prin sec?tuirea fermierilor maghiari, ci determin?nd corpora?iile care polueaz? masiv s? pl?teasc? pre?ul pentru schimb?rile climatice", a afirmat ministrul ungar al Agriculturii. Acesta a explicat c? schimb?rile climatice nu ar trebui s? duc? ?n UE "la un sector agricol mai pu?in competitiv sau la mai mult? birocra?ie pentru fermieri. Chiar mai important, nu ar trebui s? duc? la pre?uri mai ridicate pentru alimente".Bugetul alocat Politicii Agricole Comune reprezint? cea mai important? parte a bugetului Uniunii Europene. Odat? cu Brexitul, bugetul alocat PAC va sc?dea ?n mod automat, ?ns? unele state membre vor s? se aloce sume mai mari pentru a finan?a alte priorit??i, ?n timp ce pentru Fran?a ?i alte ??ri prioritatea este men?inerea PAC.OLANDA?Nu vrem s? facem unul sau doi hamburgeri. Vrem s? schimb?m lumea“. Friptura viitorului cre?te ?n laborator 25 februarie 2020, 14:08 de Daniela Serb Friptura ob?inut? de la porcul din b?t?tur? ar putea deveni cur?nd o amintire Un start-up olandez pare c? a g?sit o solu?ie pentru consumatorii cu grij? fa?? de mediu, dar c?rora le este dificil s? renun?e la carne. Astfel, olandezii vin cu propria lor variant? de carne de porc provenit? din celule animale, crescute ?n laborator. Studiu Meatable va dezv?lui ?n aceast? var? primul s?u prototip de carne de porc realizat? ?n totalitate din celule animale cultivate, ?n locul celei provenind de la animale sacrificate, potrivit agerpres.ro care preia Thomson Reuters Foundation. Spre deosebire de alte companii din America, Europa ?i Israel care se ?ntrec pentru a dezvolta ?carne curat?“, prietenoas? cu mediul, cea realizat? de Meatable nu folose?te ser animal, un fluid derivat din s?nge. ??ncerc?m s? ajut?m la rezolvarea unora dintre cele mai importante provoc?ri din lume, nu vrem doar s? facem unul sau doi hamburgeri, vrem s? schimb?m lumea“, a declarat Krijn de Nood, CEO al companiei care a str?ns 10 milioane de dolari ?n decembrie de la investitori printre care ?i Comisia European?. Dintr-o celul?, la loturi mari de celuleCu o singur? celul? provenit? de la un animal viu ??ntr-un mod complet nedureros“, Meatable poate produce loturi mari de celule necesare pentru a produce carne ''?n c?teva zile p?n? la c?teva s?pt?m?ni'' ?n loc de c?teva luni, potrivit companiei. Tehnologia a fost introdus? pentru prima dat? de universit??ile Stanford ?i Cambridge ?i se bazeaz? pe o descoperire despre manipularea celulelor vii, recompensat? ?n 2012 cu premiul Nobel. ?Carnea curat?“ este sus?inut? de oameni de ?tiin?? ?i speciali?ti ?n protec?ia mediului atribuindu-i-se un rol poten?ial marcant ?n lupta contra schimb?rilor climatice. Cre?terea animalelor contribuie cu aproximativ 14,5 procente la cantitatea de emisii gaze cu efect de ser? responsabile pentru ?nc?lzirea planetei, conform Organiza?iei Na?iunilor Unite, iar terenurile utilizate ?n acest scop reprezint? o cauz? semnificativ? a defri??rilor. Companii precum Aleph Farms ?i Memphis Meats ?ncearc? s? ob?in? carne de vit? ?i de pas?re prin cultivarea celulelor animale ?n vase Petri ?i apoi ?n bioreactoare de mari dimensiuni, similare cuvelor de fermenta?ie utilizate pentru produc?ia de bere. Costurile de produc?ie, tot mai mici Costurile astronomice de produc?ie au sc?zut, de la cel al unui burger cultivat ?n laborator ?n 2013, care a costat 280.000 de dolari, p?n? la aproximativ 100 de dolari pe kilogram de carne cultivat?. ?ns?, obstacolele se men?in ?i provin mai ales de la cresc?torii tradi?ionali de animale. Cresc?torii de vite din America fac presiuni pentru o legisla?ie care ar ?mpiedica utilizarea cuv?ntului ?carne“ pentru a descrie carnea pe baz? de plante sau cultivat? ?n laborator deoarece, ?n opinia lor, aceasta ?nu este derivat? din animale n?scute, crescute ?i recoltate ?n mod tradi?ional“. Produc?ia de carne cultivat? cu un aport masiv de energie poate de asemenea s? stimuleze ?i mai mult ?nc?lzirea global? pe termen lung, ?n compara?ie cu unele metode de cre?tere a vitelor ?n cazul ?n care lumea e?ueaz? pe calea reducerii emisiilor de carbon, potrivit unui studiu publicat ?n 2019 ?i realizat de Oxford Martin School din Marea Britanie. Exist? de asemenea concuren??, din partea produselor din carne pe baz? de plante, care ??i ?mbun?t??esc gustul ?i textura pentru a imita carnea. SANATATE si GASTRONOMIEFARMACIA VERDE – Patrunjelul, o sursa importanta de vitamine (video)In?feb. 25, 2020P?trunjelul este planta legumicol? care nu lipse?te din nici o gr?din?, fiind mult consumat? ca specie alimentar?, medicinal? ?i condimentar?. Se poate spune c? p?trunjelul este o veritabil? colec?ie de vitamine, minerale ?i alte principii active, cu propriet??i terapeutice remarcabile.Frunzele verzi sunt bogate ?n clorofil? ?i ?n vitaminele C, B ?i A. De remarcat c? frunzele de p?trunjel au vitamina C ?n cantitate de 240 mg la 100 g frunze, de 4 ori mai mult dec?t ?n portocale. Vitamina B12 are mare importan?? ?n prevenirea cancerelor, a unor boli cerebrale, ?n fertilitate ?i ?n men?inerea sarcinii.P?trunjelul este cultivat ?n majoritatea zonelor de relief din ?ara noastr?. Deseori, p?trunjelul este subapreciat, de?i are importante calit??i nutritive ?i medicinale. Majoritatea oamenilor nu cunosc beneficiile sale ?i ?l folosesc doar pentru a da gust m?nc?rurilor. Urm?ri?i ”Minutul de s?n?tate”, pentru a afla care sunt aplica?iile p?trunjelului ?n farmacia verde. DOSAR Cum poti castiga peste 10.000 de euro anual din afacerea cu prepelite. De?Redactia Financiarul?Data?feb. 24, 2020Oualele de prepelita pot transforma pasiunea ta intr-o afacere profitabila fara sa faciinvestitii?foarte mari. Poti obtine anual un profit consistent de peste 10.000 de euro cu un numar mic de prepelite intr-un spatiu restrans.Daca te documentezi, vei afla ca ouale de prepelita au numeroase beneficii asupra organismului si stimuleaza sistemul imunitar. Pot fi consumate crude sau utilizate in diverse retete culinare. Fiecare ou are o cantitate foarte mare de vitamine si are efecte benefice pentru afectiunile inimii, stomac, sau sistem circular.Asadar, oualele de prepelita pot constitui o marfa foarte buna si apreciata de cat mai multi consumatori daca este promovata corect si la publicul tinta dorit. Majoritatea fermierilor de prepelite sunt foarte multumiti ca au ales aceasta cale, reusind sa isi schimbe viata in bine datorita veniturilor mari din vanzarea produselor dar si din consumul de oua care le aduc numeroase beneficii si ii mentin sanatosi.Pe aceasta nisa piata este in continua dezvoltare si deschisa, fapt care ajuta la dezvoltarea mai multor afaceri de acest gen. Activitatea nu este foarte complicata si nu necesita investii mari pentru a obtine un profit bun si stabil pe termen lung. Avantajele unei afaceri cu oua de prepelita:Nu ai nevoie de un spatiu foarte mare pentru a lansa aceasta afacere. In acest fel, scapi de costuri foarte mari cu echipamentele. Pentru o crescatorie cu peste 500 de prepelite, ai nevoie doar de cativa metri patrati. Poti amplasa custile intr-un grajd, o camera speciala din?casa, sau chiar pe balconul apartamentului. Trebuie doar ca aceste custi sa fie ferite de animale carora le place sa vaneze si sa aiba o temperatura relativ constanta. Volumul de munca este redus asa ca nu trebuie sa angajezi un numar mare de persoane pentru ingrijirea prepelitelor. Dimineata trebuie sa administrezi furajele necesare si apa, iar seara recoltezi ouale. Prepelitele nu necesita multa atentie, ele trebuie lasate sa isi faca treaba si sa produca oua.Produsele obtinute in fiecare zi sunt speciale, bogate in vitamine. Un ou de prepelita contine de 5 ori mai mult fosfor fata de oul de gaina, de 7.5 ori mai mult fier si de 6 ori mai multe vitamenie B1 si B2.Prepelita ajunge rapid la maturitate. Puiul are nevoie doar de 40 de zile pentru a deveni adult si pentru a incepe sa oua. Productivitatea unei singure prepelite este de aproximativ 25 de oua lunar. In acest fel, la 500 de capete, se pot obtine si peste 12.000 de oua lunar. In medie, vanzarea engros este de 0.3 lei/ou, aducand un venit lunar de 3.600 Ron.Ce investitie este necesara la inceput?Costurile de lansare ale acestui tip de afaceri sunt minime. Este necesara, la inceput, doar achizitionarea de prepelite si a bateriilor de crestere adaptate pentru nevoile acestora. Amenajearea spatiului nu necesita costuri suplimentare, daca le vei tine intr-o incapere pe care deja o foloseai. Un avantaj e faptul ca nu este nevoie sa iti iei 500 de prepelite din prima. Poti lua 10-20 de prepelite si din ouale procurate de la acestea sa iti dezvolti propria crescatorie. Prepelitele cresc foarte rapid, iar la 40 de zile ajung la maturitate. Un incubator costa aproximativ 400-500 Ron, in timp ce un ou fecundat este aproximativ 0.6 Ron. * * *Apare anuarul ZF Top 1.000 cele mai mari companii din Rom?nia care controleaz? 47% din cifra de afaceri total? din econonomie, 32% din profitul net ?i 23% din num?rul total de salaria?i Dana Ciriperu 25.02.2020, ? Cele mai mari 1.000 de companii din Rom?nia au avut ?n 2018 o cifr? de afaceri cumulat? de 745 mld. lei (160 mld. euro), ?n cre?tere cu aproape 15% fa?? de anul anterior ? Pragul de intrare ?n top 1.000 a urcat la 160 mil. lei.?ntr-un an al recordurilor, cu peste 725.000 de firme cu bilan? depus, din care aproape 540.000 au afaceri mai mari ca zero, dependen?a economiei de companiile mari a crescut.Astfel, raportat la cifra de afaceri total? din economie, de 1.571 mld. lei (338 mld. euro) ?n 2018, ponderea top 1.000 urc? la peste 47,4%, fa?? de 47% ?n urm? cu un an, arat? datele din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din Rom?nia realizat de ZF ?i sus?inut de Deloitte. Catalogul care apare ast?zi pe pia?? a ajuns la edi?ia a treia.Tot ca repere, top 1.000 companii reprezint? 32% din soldul total al c??tigurilor din economie ?i 23% din num?rul de salaria?i, ?n condi?iile ?n care pragul de un milion de oameni ?n dreptul top 1.000 nu a fost atins ?n niciunul din ultimii trei ani.Sunt pu?ine pie?e europene unde statistica rece a companiilor s? arate doi ani consecutivi cu 10% cre?tere a cifrei de afaceri (2018 vs. 2017 avansul este de 9,55%, iar 2017 fa?? de 2016 urc? spre 12%) ?i cu o marj? net? de c??tig de 5,8%. Spre compara?ie, ?n 2008, anul de v?rf al economiei de p?n? la momentul crizei, marja era de numai 1,3%. La nivel de rezultate financiare - cifr? de afaceri, profit total, pierderi totale - ?2018 este cel mai bun an pentru businessul companiilor din Rom?nia.R?m?ne ?ns? un indicator care ?i-a atins v?rful ?n 2008, a fost m?turat apoi de criz? ?i la mai bine de un deceniu de atunci nu a mai revenit la punctul maxim: num?rul de salaria?i.Peste 4,6 milioane de oameni lucrau ?n companiile din Rom?nia ?n 2008 ?i numai 4,2 milioane ?n 2018. ?O economie cu 50% mai mare dec?t ?n 2008 func?ioneaz? cu 10% mai pu?ini angaja?i ?i deci cu o productivitate mult superioar?, care a sus?inut cvasidublarea salariilor. Insuficien?a resurselor umane a reprezentat principala provocare a mediului de business, care a ?nceput s? apeleze tot mai mult la automatizare ?i la lucr?tori str?ini“, arat? Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte Rom?nia ?i Moldova.Deloitte sus?ine de la prima edi?ie proiectul editorial Top 1.000 cele mai mari companii din Rom?nia. * * *ZF IT Generation. Vasile Tama?, cofondator Beez, aplica?ie mobil? de economistit bani la cump?r?turi online, a luat p?n? acum ?n total finan??ri de 1,6 mil. euro ast?zi, 08:00 Autor:?Ioana Nita Start-up-ul a pornit proiectul din fonduri proprii, suma investit? fiind de aprox. 100.000 euro.Beez, start-up-ul local care a dezvoltat o aplica?ie mobil? ce ajut? utilizatorii s? economiseasc? bani atunci c?nd fac cump?r?turi online, a primit p?n? acum finan??ri ?n valoarea total? de 1,6 milioane euro, din care cea mai mare sum?, de 1,2 milioane euro, a fost primit? recent de la ROCA X, fondul de investi?ii Gapminder ?i ?nc? un investitor privat.?Noi am ?nceput cu o investi?ie ini?ial? de 100.000 euro, iar pe parcurs am luat finan??ri ?n valoare total? de 1,6 milioane euro ?n cadrul a dou? runde mari de investi?ii“ , a declarat ?n cadrul emisiunii ZF IT GENERATION Vasile T?ma?, cofondator al Beez. El a pornit start-up-ul ?n septembrie 2018 ?mpreun? cu Lucian Cramba, aplica?ia mobil? fiind disponibil? ?n prezent pe pie?ele din Rom?nia ?i Marea Britanie.Cum func?ioneaz? ?ns? aplica?ia Beez? Odat? ?nregistra?i ?n cadrul aplica?iei, utilizatorii Beez au acces la o serie de reduceri de la c?teva sute de magazine online partenere din Rom?nia, printre care se num?r? Altex, Flanco, Elefant.ro, Fashion Days, Libris.ro, Answear.ro sau Booking.ro. Atunci c?nd apas? pe unul dintre magazinele partenere, utilizatorii sunt transfera?i pe website-ul retailerului, iar dup? achizi?ia online, primesc suma aferent? reducerii ?n contul Beez pe care o pot retrage ulterior.?La momentul acesta proces?m zilnic ?n jur de 10-15 tranzac?ii de retragere. Suma minim? de la care se pot retrage banii este de 50 lei ca s? fac? sens din punctul de vedere al comisioanelor bancare. Iar ?n al doilea r?nd vrem ca utilizatorii s? stea destul de mult ?n platform? ca s? ??i dea seama de valoarea ad?ugat?“, a precizat Vasile T?ma?.?n prezent, Beez are circa 500 de magazine partenere ?n Rom?nia, iar ?n Marea Britanie re?eaua sa num?r? peste 2.000 de parteneri.Pe plan local, aplica?ia Beez are peste 160.000 de utilizatori, ?n timp ce ?n Marea Britanie sunt 15.000 de utilizatori, ?n condi?iile ?n care start-up-ul rom?nesc a intrat pe pia?a britanic? ?n ultimul trimestru al anului trecut.Start-up-ul intermediaz? lunar cump?r?turi online ?n valoarea de peste 1,5 milioane euro.Din punctul de vedere al volumelor generate, cele mai multe achizi?ii prin Beez se fac ?n zona de fashion, ?n timp ce valoric, domeniul IT&C este pe primul loc.??n acest moment, noi ne pozi?ion?m ca un intermediar ?ntre retailer ?i utilizatorii finali pentru a facilita accesul la produse mai scumpe, pe care pot s? le pl?teasc? inclusiv dup? ce le-au fost livrate ?i le-au testat“, a precizat el.Modelul de business al Beez presupune re?inerea unui comision de la retaileri, care porne?te de la 3-4-5%, acesta fiind diferit ?n func?ie de industrie. Anul trecut, start-up-ul Beez a avut venituri lunare de circa 35.000 euro, iar pentru finalul lui 2020 mizeaz? pe o cre?tere de minimum 10 ori.??Vrem ca 30% din veniturile noastre de anul acesta s? fie generate de pia?a din Marea Britanie. Anul trecut, procentul s-a situat la 1%, ?n condi?iile ?n care produsul a operat pe pia?a britanic? doar 3 luni“, a afirmat cofondatorul Beez.Cu banii ob?inu?i recent din finan??ri, start-up-ul local vrea s? dezvolte ?n continuare aplica?ia.??n principal vrem s? ?nglob?m ?n produs tot ciclul de ?nv??are pe care l-am f?cut anul trecut cu utilizatorii no?tri. Am stat foarte aproape cu majoritatea utilizatorilor care folosesc platforma ?i am ?ncercat s? ?n?elegem foarte bine care sunt nevoile lor ?i care sunt nevoile comercian?ilor. Vrem s? integr?m tot ce am ?nv??at ?n produs ca s? ?i d?m o scalabilitate mult mai mare ?n zona ?cump?r? acum ?i pl?te?te mai t?rziu? unde am v?zut o necesitate pentru noua genera?ie“, a punctat el. * * *Ivan Patzaichin: ”Delta trebuie protejata, sa le ramana si nepotilor nostri”In?feb. 25, 2020 Pentru al treilea an consecutiv, destina?ia turistic? Delta Dun?rii ?i Dobrogea de Nord a fost prezent? cu stand propriu la T?rgul de Turism al Rom?niei, cel mai important eveniment de promovare turistic? la nivel na?ional. Asocia?ia de Management al Destina?iei Turistice Delta Dun?rii al?turi de Consiliul Jude?ean Tulcea au pus laolalt? elemente care sa ?i poarte pe vizitatori pe frumoasele meleaguri ale “Paradisului dintre ape”. Echipa AGRO TV prezent? la eveniment a stat de vorb?, printre al?ii, cu cvadruplul campion olimpic, Ivan Patzaichin, care a transmis un mesaj important. Protejati-va livezile! Cum scapati de cancerul bacterian al pomilor fructiferi In?feb. 25, 2020 C?nd auzim termenul de cancer, ne g?ndim imediat la tumorile care ?i afecteaz? pe oameni, ?ns?, aceast? afec?iune apare ?i ?n r?ndul copacilor.Cancerul bacterian?(Agrobacterium radiobacter?pv. tumefaciens) este o boala grava si periculoasa intalnita atat in pepiniere, scoli de vita de vie cat si in cultura (livada, gradina, podgorie, parcuri). Cancerul bacterian este intalnit la un numar mare de plante lemnoase (pomi, vita de vie, arbori si arbusti ornamentali) dar si la unele plante erbacee.Biologia si Transmiterea cancerului bacterianCancerul bacterian este rezultatul prezentei bacteriei?Agrobacterium radiobacter?pv. tumefaciens?pe ranile umede ale plantelor.Bacteria (Agrobacterium tumefaciens) rezista in sol o perioada lunga (peste 5 ani) si infecteaza plantele prin rani proaspete si umede.Bacteria se raspandeste cu usurinta atat in sol cant si de la o planta la alta prin unelte, instrumente, utilaje, daunatori din sol si prin?plante infectate?sau?plante proaspat infectate?(fara ca planta la plantare sa prezinte semne de infectie vizibile).Plante atacate:pomi fructiferi –?mar, par, piersic, migdal, cires (Vezi fig. 2-3), etc.;arbusti fructiferi –??zmeur, etc;vita de vie (Vezi fig. 4-5);arbori si arbusti ornamentali;trandafiri;flori si alte plante erbacee.Semnele bolii (simptome)Datorita prezentei bacteriei in special pe?radacini, colet sau zona punctului de altoire?(vita de vie), pe acestea apar formatiuni canceroase (Vezi fig.) datorate dezvoltarii necontrolate a celulor din zonele infectate de bacterie (Agrobacterium tumefaciens). Mai intai tumorile sunt mici si netede, dupa care treptat? cresc si capata un aspect rugos (Vezi fig.).Pomii afectati stangeaza din crestere, se debiliteaza, frunzele se ofilesc (in perioadele mai calde de vara) si recoltele sunt afectate cantitativ si calitativ.Prezenta bacteriei in pepiniera este extrem de pagubitoare intrucat poate afecta un numar mare de plante, provocand pierderi importante.Masuri ?de preventieControlul atent al plantelor ce intra (portaltoi) si ies din pepiniere;Verificarea atenta a plantelor inainte de plantare (zona radacinilor, coletului, etc.)Dezinfectarea uneltelor si instrumentelor cu:?Virkon S,?Hipoclorit de sodiu?(Domestos), Formol, etc.;Plantele afectate se distrug prin ardere;Puietii se pot dezinfecta prin imbaierea radacinilor cu?piatra vanata?(Sulfat de Cu) in concentratie de 1 %;Rotatia culturilor in pepiniere si cultivarea timp de 4-5 ani a porumbului;Achizitionarea plantelor cu certificat fitosanitar si buletin de analiza ca plantele sunt libere de boli si daunatori. * * *Transport ilegal! Peste 15 mii de pomi urmau sa ajunga in Romania In?feb. 25, 2020 Aproximativ 15 mii de puie?i de pomi fructiferi transporta?i f?r? acte de provenien?? au fost subiectul ?nc?lc?rii legisla?iei frontaliere. Incidentele, consemnate ?n ultimele 24 de ore, sunt documentate de c?tre angaja?ii din cadrul Direc?iei regionale Sud, scrie?agrobiznes.md?n diminea?a zilei de 23 februarie echipa mobil? a Direc?iei regionale Sud, conform unor informa?ii operative, au stopat, ?n apropierea de satul Giurgiule?ti dou? autoturisme, cu numere de ?nmatriculare rom?ne?ti. ?n urma verific?rilor mijloacelor de transport s-a stabilit c? acestea transport? aproximativ 15 mii de puie?i de pomi fructiferi de diferite soiuri, f?r? acte de provenien??. Cele cinci persoane, aflate ?n microbuz, sunt locuitori ai raionului C?u?eni.B?rba?ii au declarat c? pomii au fost procura?i de la proprietarul unei gospod?rii ??r?ne?ti, din raionul C?u?eni. Ulterior, prin intermediul unui cet??ean rom?n, puie?ii urmau s? ajung?, prin mai multe tran?e, pe pia?a din Rom?nia. Cazul a fost transmis organelor de competen?? pentru stabilirea tuturor circumstan?elor ?i atragerea la r?spundere. * * *ISU Dobrogea: incediu de vegetatie pe o suprafata de 30 de hectare, inclusiv o padure HYPERLINK "" Februarie 25, 2020Peste 50 de pompieri au fost mobilizati luni, pentru a stinge incendiul de vegetatie de la Vadul Oii, judetul Ialomita, in conditiile in care focul s-a extins pe o suprafata de peste 30 de hectare, inclusiv intr-o padure de plopi, noteaza Agerpres.La interventie au fost chemati si lucratori ai ISU aflati in afara orelor de serviciu.?In sprijinul colegilor de la Harsova s-au trimis de la Detasamentul Cernavoda un camion cu 11 pompieri, precum si de la ISU Ialomita (de la Tandarei si Slobozia) inca 9 pompieri cu o autospeciala de stingere. De asemenea, s-a ridicat capacitatea operativa la nivelul subunitatii de la Harsova, in acest sens fiind chemati pompierii din turele libere. Incendiul se manifesta pe aproximativ 30 de hectare. Padurea afectata este de plopi albi (puieti de 8-10 ani)”, a transmis ISU “Dobrogea”. Potrivit ISU Dobrogea, vantul puternic va creste sansele ca focul sa se extinda pe o suprafata mult mai mare.“In acest moment, la Vadu Oii, pentru localizare, intervin peste 50 de pompieri”, a mentionat ISU. * * *?nc? o clasare de r?sunet. Dup? 7 ani de anchet?, DIICOT a ?nchis dosarul cu prejudiciu de 30 de milioane de euro al libanezului Jihad El Khalil, unul dintre cei mai mari arenda?i din Rom?nia / Decizia a fost confirmat? de instan?????25 FEBRUARIE 2020???ALIN IONESCU?? Tribunalul Bucure?ti a confirmat decizia DIICOT de clasare a dosarului lui Jihad El Khalil, unul dintre cei mai agricultori din Rom?nia, ?i a respins pl?ngerea ANAF, potrivit?portalului instan?elor.Tribunalul a luat decizia pe 13 februarie acest an, iar DIICOT pe data de 2 octombrie 2019. DIICOT a clasat dosarul dup? o anchet? de 7 ani.De ce a clasat DIICOT dosarul lui Jihad El Khalil.?Omul de afaceri libanez, proprietar al Agro Chirnogi ?i al grupului Maria, ar fi pl?tit 2,5 milioane de euro, adic? o mic? parte a prejudiciului ini?ial estimat la 30 de milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. ?n plus, o parte a probatoriului ar fi picat, fiind administrat cu SRI, iar alte fapte nu ar fi putut fi probate.Ce spunea DIICOT la ?nceputul anchetei ?n august 2012.?Decizia de clasare din octombrie 2019, de?i confirmat? de instan??, este ?n contradic?ie flagrant? cu sitlul bombastic prin care DIICOT a anun?at ancheta ?n august 2012.?Procurorii din cadrul Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism – Structura Central?, ?mpreun? cu ofi?eri de poli?ie judiciar? din cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O. au destructurat un grup infrac?ional organizat, constituit din 20 de ?nvinui?i, cet??eni rom?ni ?i libanezi, specializat ?n s?v?r?irea infrac?iunilor de evaziune fiscal?, contraband? ?i sp?lare de bani, ?n domeniul opera?iunilor comerciale cu cereale”, suna?comunicatul DIICOT.Procurorii anun?au ?n 2012 un prejudiciu uria? ?i colaborarea cu SRI. ?Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infrac?ional? este estimat la suma de 30.000.000 Euro. Cercet?rile au fost efectuate cu sprijinul B.C.C.O. Bucure?ti. Suportul informativ a fost asigurat de c?tre S.R.I.”, ar?ta DIICOT ?n 2012.?n esen??, latifundiarul Jihad El Khalil era acuzat c?, ?n 2010-2011, ar fi importat ?n Rom?nia cereale din Turcia ?i Liban ?i apoi le-ar fi exportat ?n alte ??ri extra-comunitare, sus?in?nd c? sunt cereale produse ?n Rom?nia. A?a ar fi ob?inut deduceri nelegale de TVA.Liderii grup?rii au fost considera?i ca fiind Jihad El Khalil ?i Laoun Youssef, ambii av?nd dubl? cet??enie, libanez? ?i britanic?. Au fost acuza?i de evaziune fiscal?, contraband? ?i sp?lare de bani.Context. Jihad El Khalil este unul dintre cei mai mari arenda?i din Rom?nia. Potrivit unei anchete de pres? a?Digi24, al?turi de al?i latifundiari, el a concesionat ?n anii 2000 mari suprafe?e de teren arabil de la Agen?ia Domeniilor Statului pe o perioad? de 49 de ani ?i pl?te?te acum arende de trei ori mai mici dec?t femierii care lucreaz? ?n arend? terenuri de la particulari.Astfel, ?n 2002, libanezul a concesionat de la Agen?ia Domeniilor Statului 8.300 de hectare prin Agro Chirnogi din C?l?ra?i. Potrivit contractului, ?n 2017, latifundiarul a pl?tit statului o redeven?? de 2,7 milioane de lei, adic? 330 de lei pentru fiecare hectar. O alt? firm? a lui Jihad, Maria Trading, a concesionat, tot ?n 2002, alte 8100 de hectare de la stat, pentru care a pl?tit ?n 2017 o redeven?? de 418 lei pe hectar, ?n condi?iile ?n care pre?ul pie?ei ar fi fost de 1200 de lei pe hectar.Vasile Cristinel Candet, fost pre?edinte al ADS ?i cel care a semnat pentru 49 de ani contractul de concesiune cu Jihad El Khalil, ar fi devenit consultantul agricol al firmei acestuia, Agro Chirnogi, din 2011.?Jihad El Khalil: Eu de mult nu mai sunt, nu mai avem nicio putere la unitate. Sunt ac?ionar la Maria Trading ?i la Chirnogi, dar acuma nu mai fac…Reporter: Sunte?i doar ac?ionar, nu ?i administrator.Jihad El Khalil: Ac?ionar, ac?ionar, eu m? ocup numai cu cereale.Reporter: De Domnul Candet ne pute?i spune ceva? ?n?eleg c? dumnealui a semnat contractul din partea ADS-ului pentru concesionare.Jihad El Khalil: Haide?i s? ?nchidem acuma. Dac? spun eu la tine ceva ?i tu spui la mine altceva.Reporter: Domul Candet este angajatul dumneavoastr??”, este un fragment din dialogul avut ?n 2018 de reporterul Digi24 cu omul de afaceri Jihad El Khalil.Potrivit documentelor de la Registrul Comer?ului, compania Agro Chirnogi este de?inut? de Maria Group cu 99,99 %. Maria Group este de?inut? de El Khalil Raji, cet??ean rom?n n?scut ?n 1961 la Chadra, Liban, El Khalil Jihad, cet??ean libanez n?scut ?n 1964, tot la Chadra, ?n Liban, Laoun Youssef, cet??ean libanez n?scut ?n 1974 ?n Kornet El Hamra ?i compania S.E.S HOLDINGS S.A.L. din Liban. * * *Cum si cand plantam drajonii de zmeura in 2020? Arbusti fructiferi 24 Februarie 2020 Sezonul plantarilor de primavara a inceput. Dupa cum stim exista mai multe soiuri de zmeur, de primavara (Citrya, the Latham, Cayuga, Willamette, etc) si soiuri remontante sau primocane (Polka, Heritage, Sugana, Lulin, Opal), insa indiferent de soiul ales trebuie sa fim atenti la solul ales si zona unde vom planta zmeura. Zmeurul infloreste incepand din luna mai pana in iulie. Creste spontan in locuri stancoase, luminisuri de paduri, regiuni deluroase si muntoase, fiind o planta specifica zonelor cu clima temperata. Ideale sunt zonele de deal, in special pantele sudice, unde arbustii primesc suficienta lumina si fructele se coc mai repede. Cultura se infiinteaza pe soluri usoare, fertile si bine drenate, solurile grele si argiloase nefiind recomandate, deoarece retin la suprafata o cantitate mare de apa.?Daca timpul va permite sa va ocupati de un soi ce trebuie cules putin cate putin toata perioada verii si toamna este perfect, insa e bine de stiut ca soiurile de vara care fructifica abundent timp de o luna si jumatate au cam aceasi productivitate ca soiurile remontante care produc pe o perioada mai indelungata, dar nu produc abundent.?Cum si cand incepem plantarea?Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion de pamant si a verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile zmeurului. Dupa aceasta, se va asterne un rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona.Pe cat este posibil, zmeura se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme. Pentru a tine la distanta bolile, evitati plantarea ei in zonele in care au fost cultivate mure, rosii, cartofi, ardei, vinete sau trandafiri.Nu se planteaza cand temperaturile sunt sub 0 grade.Se planteaza la maxim 20 cm in pamant, se scurteaza deasupra solului la maxim 10 cm.Daca pamantul nu este umed la 20 cm adancime este necesar sa udati groapa inainte sau dupa plantare.Distanta de plantare in gradinile familiale: 0,5- 0,7 m pe rand si 2- 2,5m intre randuri.In camp in sistem clasic cu gard fructifer 0,5-0,7 m intre plante pe rand si 2,5m sau 3m intre randuri daca se lucreaza cu utilaje mari.In sistem instensiv cu un singur rand de sarme si banda fructifera de 20 cm distantele sunt 40- 50 cm intre plante pe rand si 2- 2,5m intre randuri in functie de utilaje.Nu plantati soiuri diferite la o distanta mai mica de 3m deoarece radacinele perene se extind foarte mult.Planta se aseaza cu radacina rasfirata, care se acopera apoi cu pamant, iar solul se taseaza usor in jurul plantei.Este important de retinut ca zmeurul are nevoie de un teren bogat in humus si un pH cuprins intre valorile 5,5 si 6,5.?Pentru o mai ampla documentare sau achizitionare de drajoni si butasi pe?StrongBerry.roSpor la plantat!?? * * *Vinul de azi: Cantus Primus Feteasc? Neagr? 2017 POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Trei nume importante ?n domeniul viticol ?i-au dat m?na ?i au ?nfiin?at ?n 2008 Vitis Metamorfosis, o cram? local? menit? s? produc? vinuri de cea mai ?nalt? calitate. Ast?zi, crama cuprinde 100 de hectare de teren, dintre care 67.5 hectare numai cu vi?? de vie. Vitis Metamorfosis are ?n portofoliu 14 vinuri din ce ?n ce mai cunoscute pe pia?a local?, dar ?i cea interna?ional?. Recomandarea noastr? de ast?zi, Cantus Primus Feteasc? Neagr? 2017, este un vin rosu sec, cu un buchet ce aduce in prim plan arome intense de fructe ro?ii ?i gem din prune ?i cire?e, ?n vreme ce notele secundare amintesc de condimente dulci. Gustul bogat ?i generos are tanini catifela?i, iar finalul este persistent ?i pl?cut. Acest vin se poate degusta la 16 grade Celsius, al?turi de br?nzeturi, friptur? din carne ro?ie, m?nc?ruri cu legume sau alte preparate tradi?ionale rom?ne?ti. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu?Unvinpezi.ro? * * *O firm? de recrutare vrea s? umple Ardealul cu angaja?i din Venezuela. "Spre deosebire de asiatici, nu fug de la locul de munc?, le place m?ncarea rom?neasc? ?i vor s? se stabileasc? aici." ACTUALITATE Liviu Iancu scris ieri, 06:08 Ciprian Voinescu, proprietarul unei firme de recrut?ri, s-a specializat ?n a aduce ?n ?ar? for?? de munc? doar din Venezuela ?i are deja contracte cu hoteluri, restaurante, firme de construc?ii ?i companii de transport din Ardeal. El spune c? venezuelenii se adapteaz? ?n Rom?nia mult mai u?or dec?t asiaticii, nu fug de la locul de munc?, le place m?ncarea autohton?, ?nva?? limba repede ?i vor s? se stabileasc? ?n ?ar? pentru totdeauna. Voinescu a adus ?n ultimul an ?i jum?tate, prin firma Torzburg SRL, mai mult de 100 de persoane din Venezuela care s? munceasc? ?n ?ar?. ?n jur de 20 de venezueleni au ajuns la hotelul Aro Palace din Bra?ov, 10 la Grand Hotel Italia din Cluj, plus al?i 20 la diverse restaurante din centrul Bra?ovului. "Suntem ?n proces s? mai aducem ?nc? 20 de venezueleni ?n hoteluri", a spus Voinescu. ?n paralel, a adus al?i 60 de angaja?i din Venezuela care s? lucreze aici ?n construc?ii ?i urmeaz? s? aduc? al?ii ca ?oferi de TIR. "Aducem personal doar din Venezuela, pentru c? venezuelenii sunt alternativa mai bun? la varianta asiatic?. Se integreaz? rapid ?i ?nva?? repede limba rom?n?, ?n maximum trei luni, spre deosebire de angaja?ii asiatici, care, ?n general, nu ?nva?? niciodat? rom?na. Nu sunt mari diferen?e culturale ?ntre noi ?i ei ?i n-au probleme de adaptare la gastronomia rom?neasc?, ?n timp ce asiaticii refuz? m?ncarea noastr? ?i trebuie ca cei care ?i angajeaz? s? le cumpere ingrediente ?i s?-?i fac? m?ncare ca ?n ??rile lor", a explicat Voinescu Osp?t?ri?ele parc? sunt miss." El a mai spus c?, spre deosebire de angaja?ii asiatici, pentru care, ?n majoritatea cazurilor, Rom?nia e doar o scal? c?tre un job ?n vestul Europei, ?n timp ce venezuelenii vor s? se stabileasc? aici pentru totdeauna. "Venezuelenii nu fug de la locul de munc?. Cu asiaticii, ?n schimb, ?ncepi cu 10 oameni ?i termini cu 1-2", sus?ine directorul firmei de recrut?ri. Salariile primite de venezuelenii care lucreaz? ?n construc?ii ?ncep de la 600 de dolari, ?n timp ce un angajat ?n turism ?n Rom?nia c??tig? de la 400 de dolari pe lun?. Cei care ?i angajeaz? le pl?tesc zborul spre Rom?nia (700-900 de euro), cazarea ?i trei mese pe zi. Din momentul ?n care o firm? semneaz? contractul ?i p?n? c?nd ajung angaja?ii dureaz? 2,5 luni. * * *Locuitorii din Ulmeni, jude?ul C?l?ra?i, sufoca?i cu de?euri HYPERLINK "" Redac?ia 25 Februarie 2020 Locuitorii din Ulmeni, jude?ul C?l?ra?i, au lansat un apel disperat c?tre Garda de Mediu ?i autorit??ii, fiind exaspera?i de miile de tone de de?euri menajere ?i medicale aduse ?i depozitate ?n apropierea locuin?elor, direct pe sol, la nici 300 de metri de Dun?re, relateaz? Mediafax.Oamenii se pl?ng c? se simt sufoca?i de zecile de mii de tone de de?euri aduse ilegal din Bucure?ti, de c?tre firma Utiltrailer ?i Cassano Metal. Apelul disperat nu este luat ?n seam? de Garda Na?ional? de Mediu, de Agen?ia Na?ional? de Protec?ia Mediului ?i de alte autorit??i care ar trebui s? se implice ?n stoparea ilegalit??ii.Locuitorii de pe cel?lalt mal al Dun?rii, din ora?ul Turtucaia, apar?in?nd Bulgariei, sunt revolta?i de mirosul provenit de la groapa de gunoi improvizat? din satul Ulmeni, ace?tia adres?nd numeroase peti?ii autorit??ilor din Rom?nia.Prim?ria din comuna Ulmeni se adreseaz? autorit??ilor de mediu f?r? s? fie luat? ?n seam?. * * *Asocia?ia cultivatorilor din Italia, despre rom?nii b?ga?i ?n carantin?: O m?sur? restrictiv? anti-european? ?i anti-italian? HYPERLINK "" Redac?ia 25 Februarie 2020 Confedera?ia italian? a Cultivatorilor (Coldiretti) a denun?at, mar?i, decizia autorit??ilor din Rom?nia de a plasa ?n carantin? rom?nii reveni?i din nordul Italiei, catalog?nd m?sura drept “unilateral?”, “anti-european?” ?i “anti-italian?”.Asocia?ia Coldiretti a criticat decizia autorit??ilor din Rom?nia de a plasa ?n carantin? rom?nii reveni?i din regiunile italiene Lombardia ?i Veneto, unde se ?nregistreaz? focare ale virusului Covid-19. Rom?nii reprezint? comunitatea de imigran?i cea mai numeroas? care lucreaz? ?n domeniul agricol ?n Italia.“Este vorba de o m?sur? restrictiv? unilateral?, anti-european? ?i anti-italian?, adoptat? ?n afara cadrului comunitar ?i, ?n mod paradoxal, de o ?ar? care este un mare beneficiar de fonduri europene”, a declarat Ettore Prandini, pre?edintele Confedera?iei italiene a Cultivatorilor Direc?i (Coldiretti), citat de publica?ia CinqueQuotidiano.it.Ettore Prandini a f?cut declara?ia ?n cursul unei reuniuni convocate de ministrul italian al Muncii, Nunzia Catalfo.Cultivatorii italieni cred c? m?surile restrictive adoptate de Rom?nia risc? s? afecteze activit??ile agricole ?n Italia.“Este necesar? o interven?ie la nivel na?ional ?i comunitar pentru a evita impunerea de bariere nejustificate asupra circula?iei angaja?ilor ?i m?rfurilor prin decizii ale ??rilor membre UE care nu genereaz? doar nesiguran??, ci ?i daune economice ?i ?n materie de ocupa?ie. Apari?ia coronavirusului ar putea avea un impact semnificativ asupra activit??ilor firmelor”, a subliniat Ettore Prandini.?apte persoane au murit ?n Italia din cauza coronavirusului, iar p?n? acum s-au ?nregistrat 288 de cazuri de infectare cu noul virus gripal. Cele mai multe cazuri se ?nregistreaz? ?n regiunile Lombardia ?i Veneto, dar au fost semnalate infec?ii ?i ?n Sicilia, Toscana ?i Liguria. * * *MINISTERUL MEDIULUI: NU VOM AVEA TAXA AUTO IN 2020:?Agroromania.ro 25 Feb. 2020 i Ministerul Mediului anunta ca nu vom avea o taxa auto in 2020, dupa ce Gabriela Firea a anuntat eliminarea vinietei Oxigen.Ministrul Mediului a fost intrebat de planurile pe care le are cu privire la parcul auto national, dupa ce edilul Capitalei a anuntat ca renunta complet la taxare proprietarilor cu masini poluante prin?eliminarea vinietei Oxigen."S-a tot discutat de taxa auto, de impozit. Am declarat ca pentru acest an, Guvernul Romaniei nu ia in calcul acest lucru, dar in viitor, dupa ce vom face consultare publica cu societatea romaneasca si vom avea corespondenta cu Bruxelles-ul, vom vedea ce facem. Toate taxele introduse din 2007 pana astazi n-au fost tocmai cuser. Eu cred ca astazi solutia in Romania este electricul si transportul public in comun. Si eu sunt rezident in Bucuresti de vreo opt ani de zile, navetist Iasi - Bucuresti, si spun ca transportul public in comun mi s-ar parea cea mai eficienta si relaxanta modalitate (de calatorie, n.r.)", a afirmat Alexe.De la 1 februarie 2017, taxa auto a fost eliminata, iar toti cei care platisera o suma la inmatricularea autovehiculelor urmau sa-si primeasca banii inapoi de la stat. Ulterior acestei masuri, fostul ministru al Mediului, Gratiela Gavrilescu, declara ca Timbrul de mediu va avea un inlocuitor, dar "in niciun caz nu va fi vorba despre o noua taxa". La jumatatea lunii decembrie 2018, Gavrilescu anunta ca nu a fost gasita nicio varianta a noii contributii care urma sa inlocuiasca taxa auto pana la ora actuala, iar pana la gasirea unei formule finale va mai dura.?Pe data de 9 septembrie 2019, Ministerul Finantelor Publice (MFP), prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), anunta ca a restituit taxe auto (taxa auto pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu) tuturor contribuabililor romani care au depus documentatii complete. Astfel, incepand din 2017 pana in prezent, ANAF a restituit taxe auto in valoare totala de 6,16 miliarde de lei, pentru 1,91 de milioane de cereri depuse si aprobate.Taxa auto pentru autovehicule la prima inmatriculare a fost introdusa pentru prima data la 1 ianuarie 2007, imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. La acea vreme, taxa de prima inmatriculare se calcula in functie de trei variabile: vechimea masinii, tipul de catalizator (euro) si capacitatea cilindrica a masinii. * * *Explica?iile medicului neurolog: Efectele uimitoare pe care le are ciocolata asupra creierului Cristina Popescu?Ciocolata, ”medicamentul” dulce care protejeaz? creierul. Consumat? ?n cantit??i moderate, ciocolata cu con?inut sc?zut de zah?r ?i cu con?inut ridicat de cacao, aduce beneficii incredibile pentru creier ?i nu numai.?Preparatele din cacao, care con?in flavonoide, s-au dovedit a avea un poten?ial rol ?n prevenirea bolilor cardiometabolice. Studii observa?ionale sau experimentale au sugerat influen?a pozitiv? asupra s?n?t??ii umane a consumului de ciocolat?, tocmai datorit? acestor flavonoide. Sunt descrise efecte antioxidante, antihipertensive, antiinflamatorii, antiateromatoase ?i antitrombotice”, explic? dr. Carmen Adella S?rbu, medic primar neurolog ?n cadrul Spitalului Universitar de Urgen?? Militar Central Bucure?ti, potrivit?doctorulzilei.ro.Cre?terea inciden?ei bolilor cardiometabolice ?i cerebrometabolice exercit? o mare povar? asupra sistemelor medicale ?i a societ??ii ?n general, ne spune medicul. Este foarte important s? ?tim care sunt factorii de risc ?i cum putem ac?iona pentru a nu ajunge suferinzi. Un stil de via?? s?n?tos – care presupune mult? mi?care ?i o diet? alimentar? corect?- este primul pas.Dac? speciali?tii, ?n urma a numeroase studii, spun c? putem m?nca ciocolat?, ba mai mult, c? are efecte benefice asupra organismului, un consumator ?nr?it va lua ?n considerare doar aceast? parte a studiului. Fiecare studiu are, ?ns?, ?i clopo?elul de alarm?: nu orice ciocolat? ?i nu ?n orice cantitate ne face bine!Dr. Carmen Adella S?rbu ne-a prezentat mai multe asemenea studii.PERSOANELE OBEZE SUBESTIMEAZ? CONSUMUL DE CIOCOLAT?Adriana Buitrago-Lopez ?i colaboratorii au evaluat diferen?ele dintre consumul de ciocolat? ?n cantitate mic? ?i patologia legat? de boli precum diabetul zaharat, inciden?a ?i mortalitatea ?n cazul bolilor cardiovasculare ?i accidentele vasculare cerebrale.Autorii au f?cut o meta-analiz? pe baza a ?apte studii clinice care au ?ntrunit criteriile impuse de cercet?tori. Concluziile au fost c?, de?i consumul excesiv de ciocolat? este d?un?tor, o cantitate rezonabil? se asociaz? cu reducerea riscului de boli cardiometabolice cu aproximativ 1/3.Dovezile actuale sus?in c? ciocolata ?n cantit??i moderate previne bolile cardiometabolice, mai ales dac? are un con?inut redus de zah?r ?i gr?simi.Astfel, ciocolata ar putea fi un aliment natural, cu rol profilactic. E important de verificat efectul diferitelor tipuri de ciocolat?, c?t ?i cantitatea consumat?, dat? fiind heterogenitatea obiceiurilor alimentare ?i diversitatea produselor care au la baz? ciocolat?.A fost dificil de corelat dozele de ciocolat? cu riscurile de boal?, mai ales c? persoanele obeze tind ?ntotdeauna s? subestimeze consumul de ciocolat?; ele av?nd ?i riscurile cele mai mari de boli cardiovasculare. PE TERMEN SCURT, CACAUA REDUCE COLESTEROLUL R?UCacaoa poate fi s?n?toas?, mai ales dac? este prelucrat? c?t mai pu?in, pentru a nu fi afectate calit??ile sanogene ale flavonoidelor, care sufer? ?n acest proces. Dar, ciocolata mai con?ine zah?r, lapte, aditivi, ceea ce cre?te aportul caloric cu efecte negative asupra s?n?t??ii, contracar?nd efectele benefice ale flavonoidelor (catechine, epicatechine, procianide) care constau ?n sc?derea colesterolului, reducerea inflama?iei, prevenirea form?rii trombilor. Procesul de pr?jire a boabelor de cacao deterioreaz? flavonoidele.Analiz?nd 24 de studii clinice care vizau efectele flavonoidelor din cacao, dr. Ding ?i colectivul s?u au relevat faptul c? acestea reduc tensiunea arterial? ?i LDL colesterolul, cresc?nd HDL colesterolul (cel benefic pentru organism), amelioreaz? fluxul sanguin ?i reduc rezisten?a la insulin? (aceasta poate fi utilizat? eficient de c?tre organism). Cercet?torii au confirmat efectele benefice pe termen scurt conferite de cacao, dar nu au demonstrat ?i reducerea riscurilor ?n timp. PROTEJEAZ? CREIERUL, DAR NU PREVINE DEMEN?ACacaoa are efecte benefice ?i asupra creierului. O echip? de cercet?tori, de la Harvard School of Medicine, a relevat faptul c? v?rstnicii care beau dou? ce?ti de cacao pe zi, timp de 30 zile, ??i ?mbun?t??esc circula?ia cerebral?, amelior?ndu-?i g?ndirea ?i memoria. S-a folosit cacaoa c?t mai pu?in prelucrat?, pentru a fi conservate propriet??ile flavonoidelor.?ntr-un alt studiu, din 2012, cercet?tori din Italia demonstreaz? c? pacien?ii v?rstnici cu deficit cognitiv u?or, care ulterior pot dezvolta demen?a Alzheimer, ?i care beau cacao bogat? ?n flavonoide, efectueaz? mai bine testele ce evalueaz? func?iile mentale, fa?? de grupul ce consum? cacao cu o cantitate mai mic? de flavonoide. Cacaoa protejeaz? creierul, dar nu previne demen?a. REDUCE RISCUL DE ACCIDENT VASCULARUn studiu suedez (?nceput ?n 1997), efectuat pe un grup de 37.103 b?rba?i, timp de aproximativ 10 ani, a demonstrat c? un consum moderat de ciocolat? (62,9 grame/s?pt?m?n?) reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral. Erau b?rba?i cu v?rste ?ntre 45 ?i 79 de ani, locuiau ?n ora?e centrale ale Suediei, ?i au fost ruga?i s? dea informa?ii detaliate cu privire la dieta ?i stilul lor de via??.Cercet?torii au evaluat consumul de ciocolat? folosind un chestionar ce prevedea frecven?a cu care se consum? un produs anume. Chestionarul includea 96 de tipuri diverse de b?uturi ?i m?nc?ruri. Dup? ajust?rile necesare (?n func?ie de factori precum v?rsta, educa?ia, fumatul, indicele corporal, activitatea fizic?, administrarea de aspirin?, istoricul de hipertensiune ?i prezen?a sau absen?a fibrila?iei atriale), consumul crescut de ciocolat? s-a asociat cu un risc statistic considerabil sc?zut de a face accident vascular cerebral. CIOCOLATA, ”MEDICAMENTUL” DULCE CARE PROTEJEAZ? CREIERULCompar?nd un grup de b?rba?i ce consuma o cantitate mic? de ciocolat? cu un grup ce consuma ciocolat? ?n cantitate mare, cei din urm? au ob?inut un risc redus cu 17% de a face accident vascular cerebral. Rezltatele au fost similare pentru infarct cerebral ?i AVC hemoragic. O limitare a studiului a fost r?spunsul propriu la consumul de ciocolat? ?i m?surarea ?ntr-un singur moment.O alt? limitare important? a fost absen?a informa?iilor privind tipul de ciocolat? consumat. ?n consecin??, orice leg?tur? ?ntre ciocolata neagr? asociat? anterior cu beneficiile pentru s?n?tate nu au mai putut fi examinate. ?ns? se ?tie c? ?n general, ?n Suedia, 90% din ciocolata consumat? este cea cu lapte, con?in?nd aproximativ 30% ciocolat? solid?.Trebuie evitat aportul caloric excesiv provenit din ciocolata cu lapte, zah?r, aditivi ?i contraindica?iile consumului de cacao (intoleran??, alergii, boli precum epilepsia etc.). Ciocolata cu con?inut mare de cacao (peste 70%), cu con?inut redus de zah?r, ar putea fi benefic? pentru s?n?tate, mai ales dac? este consumat? ?n cantit??i moderate. SFATPotrivit Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, p?n? ?n 2030, aproape 23.6 milioane de oameni vor muri din cauza unei boli cardiovasculare. Aproximativ o cincime din popula?ia adult? a lumii pare s? aib? sindrom metabolic, caracterizat printr-o asociere de factori de risc precum hipertensiune, hiperglicemie, dislipidemie, obezitate, factori implica?i ?n afec?iunile cardio ?i cerebro-vasculare. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download