Denumirea lucrarii : Memoriu tehnic justificativ
Denumirea lucrarii :
• Memoriu de prezentare conform anexei 5 din Ordinul 135/2010
Proiect :
• ,, Ferma crestere pui de carne, com. Surdila Greci, jud. Braila
Amplasament:
• Localitatea Surdila-Greci, jud. Braila
Beneficiar:
• S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L.
CUPRINS
I. Denumirea proiectului.........................................................................................5
II. Titular ..............................................................................................................5
-numele companiei;
-adresa postala;
-numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;
-numele persoanelor de contact:
▪ director/manager/administrator;
▪ responsabil pentru protectia mediului.
III. Descrierea proiectului ......................................................................................5
A. Rezumat al proiectului;
B. Justificarea necesitatii proiectului ........................................................................6
C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente).........7
D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.) ........................................................................................................................7
E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus.........................................10
1. Profilul si capacitatile de productie.....................................................................10
2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz)........................................................................................................................10
3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea...............................11
4. Materiile prime,energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora:21
5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona.................................................22
6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei................................................................................................................22
7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente...............................................23
8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare.......................................23
9.Metode folosite in constructie……………………………………………………23
10.Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara...................................................................25
11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate................................................25
12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare..............................25
13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor).....................25
14. Alte autorizatii cerute pentru proiect.................................................................26
F. Localizarea proiectului .......................................................................................26
G. Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile ..............................................................................................................27
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu ....................................................................................................................30
1. Protectia calitatii apelor....................................................................................30
1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........................30
1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.....32
2. Protectia aerului ..............................................................................................32
2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti...........................................................32
2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera........................33
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor........................................................33
3.1. Sursele de zgomot si de vibratii .....................................................................34
3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor..........34
4. Protectia impotriva radiatiilor.............................................................................35
4.1. Sursele de radiatii..........................................................................................35
4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor..............................35
5. Protectia solului si a subsolului..........................................................................35
5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice........................................35
5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului................................35
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.........................................................37
6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect..............................37
6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate....................................................................................................37
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public............................37
7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc......................................37
7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public..............................................................................37
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament.............................................38
8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate..................................38
8.2. Modul de gospodarire a deseurilor..................................................................38
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase..............................38
9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse................38
9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei............38
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului.............................................................39
A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.............39
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.).....................................40
VII. Lucrari necesare organizarii de santier.............................................................41
1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier.............................................41
2. Localizarea organizarii de santier.......................................................................41
3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier...............41
4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier.......................................................................42
5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu............42
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile...............................................................................................................47
IX. Anexe - piese desenate
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor
I.DENUMIREA PROIECTULUI :
Ferma crestere pui de carne com. Surdila- Greci, jud. Braila
II TITULAR
o Numele companiei : SC TRADITIONAL AVIS S.R.L.
o Adresa postala :Buzau, DN 2B, km 9+270-km9+527 (partea stanga), camera 3
o Numar de telefon/fax: 0238/710414; 0238/710271
o Numele persoanelor de contact: Responsabil legal Grosu Georgica
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
A. Un rezumat al proiectului
Titularul proiectului – S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L.- propune construirea unei ferme de pui de carne pe un teren in suprafata de 32.344 mp situat in extravilanul comunei Surdila-Greci, judetul Braila. Terenul apartine Primariei Comunei Surdila-Greci si este concesionat beneficiarului proiectului conform contractului de concesiune nr. 791/2011 prezentat in anexa . Acest teren este liber de constructii, in prezent avand destinatia de pasune.
Proiectul prevede :
(construire 5 hale de productie, cu structura de rezistenta din profile metalice, inchideri perimetrale si invelitoare din panouri termoizolante, avand dimensiunile in plan de 14.50m x 110.50 m.
(construirea unor cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor de carne (depozit asternut din paie, platforma de depozitare temporara dejectii si asternut, post trafo, filtru sanitar, dezinfector rutier, cantar bascula, camera frigorifica);
(dotarea halelor de crestere a puilor cu instalatii tehnologice, care consta din :
-silozuri depozitare furaje;
-transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire, conuri sub silozuri;
-sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi suspensie, etc.;
-sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat, tamburi suspensie, picuratoare, etc.;
-sisteme de ventilatie hale;
-sisteme de iluminat;
-calculatoare de proces;
(realizare alimentare cu apa dintr-un foraj propriu, gospodarie de apa si retele de distributie;
(executie sistem de incalzire solara;
(executie retele de canalizare menajera si bazin vidanjabil pentru apele uzate menajere;
(executie retele de canalizare tehnologica si bazin de stocare ape uzate tehnologice+ instalatii de recirculare ape uzate tehnologice;
(amenajare platforma de depozitare a dejectiilor;
(asigurarea alimentarii cu gaze naturale, combustibil folosit pentru incalzirea spatiilor (administrative si hale de productie)
(realizarea alimentarii cu energie electrica a fermei, prin racordarea la reteaua ELECTRICA pana in postul de trasformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul interior, exterior , precum si echipamentele tehnologice.
Concluzionand, obiectivele proiectului sunt :
• Construire 5 hale noi
• Construire anexe
• Alimentare cu utilitati ( apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale)
• Realizarea infrastructura si imprejmuire
• Tehnologizare hale pentru cresterea puilor de carne
B. Justificarea necesitatii proiectului
Prin realizarea investitiei titularul proiectului isi propune sa construiasca hale pentru cresterea puilor de carne si toate dotarile unei ferme de pui de carne cu dotari in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana.
Investitia urmeaza a fi realizata prin cofinantare din fonduri F.E.A.D.R.
Necesitatea realizarii proiectului a aparut din cerinta de pui in viu pentru capacitatile de abatorizare din zona.
Proiectul contribuie la atingerea urmatoarelor obiective :
• Dotarea halelor cu echipamente si instalatii moderne, de ultima generatie, recomandate a fi utilizate in halele de crestere a pasarilor ( tehnologie BAT), care in acelasi timp sunt cel mai putin poluante;
• Cresterea eficientei si eliminarea pierderilor prin utilizarea tehnologiilor moderne;
• Se vor utiliza cele mai bune practici agricole
• Imbunatatirea calitatii puilor de carne si a controlului calitatii, cu respectarea cerintelor minime ale securitatii alimentare;
• Imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare in halele de productie si a conditiilor de viata a puilor, generand o crestere semnificativa a calitatii carnii de pui;
• Promovarea unor metode de productie prietenoase mediului;
• Cresterea oportunitatilor de noi locuri de munca in zona rurala si ajutarea mentinerii celor existente.
C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente)
Se anexeaza lucrarii plan de situatie, plan de incadrare, certificat de urbanism , acte de proprietate, certificat de inregistrare .
D. Formele fizice ale proiectului ( planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie, etc.)
Incadrarea imobilului :
Categoria de importanta globala: C (normala) conform HG nr. 766/1997
Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006).
Zona seismica de calcul: B conform P100 - 1992
Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999
Risc de incendiu al cladirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999
Principalii indicatori ai imobilul:
Caracteristici dimensionale ale constructiilor:
Suprafata totala construita : Sc = 9349.55 mp
Suprafete construite hale (5 x 1602.25) Sc = 8011.25 mp
Suprafete constructii anexe: Sc = 1338.30 mp
Arie utila totala Hale productie (5 x 1540.00) Su = 7700.00mp
Suprafete desfasurate hale: Sd = 8011.25mp
Suprafete desfasurate constructii anexe : Sd = 13380 mp
Regimul de inaltime al constructiei : Parter
Locuri parcare parter-exterior 5 masini
Halele de productie vor fi TIP.
Dimensiuni Hala TIP :
exterior 14.50 x 110.50 m; Sconstruita = 1602.25 mp
interior 14.00 x 110.00m; Sutila = 1540.00 mp
LUCRARI PROPUSE
Lucrarile propuse pentru construirea fermei de crestere a puilor sunt urmatoarele :
Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri termoizolante si vor avea dimensiuni in plan 14.50m x 110.50 m. Suprafata utila a unei hale de productie va fi de 1540 mp, iar suprafata construita va fi de 1602,25 mp.
Amplasarea acestora in teren, detaliata in planul de situatie anexat, s-a facut de catre proiectant, tinandu-se cont de normele de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc.
Constructii anexa propuse in proiect aferernte halelor de crestere pui :
Puturi forate- se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apa, atat pentru asigurarea apei tehnologice, cat si a apei necesare pentru nevoile personalului, dupa efectuarea unui studiu hidrologic. Apa va fi de calitate potabila. Putul va fi echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.
Inel de apa- se va realiza inelul de apa pentru intreaga ferma asigurandu-se numarul necesar de hidranti si debitul de apa stabilit in masurile de prevenire si stingere a incendiilor.
Sistem de colectare ape tehnologice - se va construi un sistem de colectare ape tehnologice cu un volum de 180 mc in care sa se acumuleze apa utilizata in intreaga ferma pentru procesul de curatenie. Aceasta va prelua printr-o retea de canalizare apele tehnologice .
Bazin vidanjabil –se va construi un bazin vidanjabil pentru stocarea apelor menajere.
Filtru sanitar – va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre personalul productiv aferent fermei avicole de crestere pui de carne. Constructia va corespunde normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta temporara la locul de munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in care se incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori din BCA si interiori din gips carton, acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din tamplarie PVC cu geam termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe langa functiunea de baza (filtru sanitar) , doua vestiare separat pe sexe (cu dusuri si zona halate), o farmacie, o camera necropsie, un spatiu pentru servirea mesei, un birou sef ferma, un birou tehnician veterinar, grupuri sanitare.
Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica- Constructie pe structura rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei electrice din incinta.
Depozit asternut paie- Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata construita 529.00 mp si suprafata utila de 500.00 mp.
Platforma de gunoi- conform recomandarilor din Codul de bune practici agricole
s-a prevazut o platforma betonata pentru stocarea temporara a dejectiilor ( asternut cu dejectii evacuat din hale la sfarsitul perioadei de crestere). Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila 500,00 mp inchisa pe trei laturi cu un zid avand inaltimea de 2 m. Gunoiul va fi depus si ridicat avand acces din doua directii.
Gospodaria de apa va fi realizata dintr-o structura metalica capabila sa asigure necesarul de apa pentru pui si personal , dar si rezerva intangibila de incendiu .
Camera frigorifica si cabina poarta va avea o structura metalica inchisa cu panouri termoizolante amplasata pe o platforma betonata cu fundatie B.A. Camera frigorifica va include o lada frigorifica pentru respectarea cerintelor sanitar veterinare.
Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Incinta fermei va fi impartita in doua zone, curata si murdara, accesul spre zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare. Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.
Reglementari regim de construire:
• Aliniament si regim de aliniere- se respecta conditiile de amplasare dispuse in certificatul de urbanism.
• Regimul de inaltime: parter pentru toate imobilele din incinta fermei
E. Elementele specifice proiectului propus:
1. Profilul si capacitatile de productie
Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor legislative sanitar-veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de carne.
In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje moderne ce vor asigura hranirea, adaparea si microclimatul necesar cresterii puilor de carne. Ele formeaza un flux continuu, care incepe cu dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a dejectiilor si transportul lor la platforma de depozitare temporara.
Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de aproximativ 30.800 capete pui/hala, respectiv 154.000 capete pui de carne/serie, 7,2 serii /an ceea ce inseamna 1.069.992 capete pui/an, cu o greutate medie de 1,9 kg/cap, respectiv o cantitate de cca 2.106.720 to pui vii /an la livrarea ( la o rata a mortalitatii de 3,5%).
Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.
2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
( dupa caz)
Nu este cazul . Terenul este liber de constructii. Investitia este de tip Greenfield.
3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea.
S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L. va desfasura in cadrul amplasamentului activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.
Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 de ore/zi.
In cadrul fermei se va folosi principiul ,, totul plin-totul gol” . Durata unui ciclu de productie va fi de 38 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.
Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta de o zi pana la 38 de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi crescute aproximativ 7,2 serii/an.
Cresterea puilor va fi realizata in 5 hale cu o suprafata utila totala de 7.700 mp. O hala are o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.
In toate halele vor exista 3 linii de hranire cu o lungime de 105 m dispuse in lungul halei pe care vor fi montate 423 hranitori. Fiecare hala va fi prevazuta la exterior cu un buncar de otel cu o capacitate de 16,5 mc in care se depoziteaza furajul. Acesta va alimenta un transportor de 90 mm , cu 1,1 kW catre buncarasele din hale
Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor de apa si un medicator care asigura doze de medicamente pentru pui, corespunzator varstei.
Sistemul de ventilatie si asigurarea microclimatului
Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kW, alimentate cu gaze naturale cu ardere integrala.
Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti admisie amplasati pe lateralele halei. Volumul de aer se regleaza prin ajustarea deschiderii clapetilor.
Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel : 9 ventilatoare de capacitatea 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoare de capacitate 12.000 mc/h in coama.
Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol.
Intreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori de umiditate, presiune, temperatura care asigura conditii optime pentru pui pe intreg parcursul ciclului de crestere de la 0-38 zile.
Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta spreiaza apa in pulbere final la o temperatura de aproximativ 18 0C, asigurand o scadere a temperaturii in hala la pana 4-50 C. De asemenea, acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat.
Procesul tehnologic prin care este realizata productia este descris in continuare :
1. Generalitati
Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare este necesara respectarea normelor tehnologice de baza si anume:
• Se vor asigura si respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor, privind categoria de varsta 0-38 zile cu referire la densitatea puilor in adapost, temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia de noxe, calitatea asternutului si calitatea furajelor.
Astfel in cazul puilor la greutatea de 1,9 kg/cap densitatea va fi de 18-20 pui/mp.
• Ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate voie /h si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale curentilor de aer; in cadrul noii investitii sistemul de ventilatie este computerizat, realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau mai putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.
2. Popularea halelor
1. Transportul puilor de o zi
Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie in halele de productie se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire si ventilatie, in ladite speciale.
Mijloacele de transport sunt ale furnizorilor puilor de o zi.
2. Introducerea puilor in hala
Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere se introduc in hale de crestere, la varsta de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe compartimente,hale, respectand densitatile.
La fermele de productie a puilor de carne, densitatea medie in cazul cresterii la sol este :
• Pui cu varsta de 1-38 zile = 20 pui/mp
Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea poate creste, iar dezvoltarea lor va acea de suferit.
In aglomerari mari de pui pot aparea aberatii si pervertiri ale gustului (pica si canibalismul) care o data aparute sunt mai greu de combatut, putand genera pierderi economice, uneori foarte mari.
In cadrul fermei pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere. Patul de crestere este constituit din paie si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a pasarilor. Pardoseala halelor de crestere este realizata din beton .
Evacuarea patului de crestere ( pat in care sunt inglobate dejectii si resturi vegetale) se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade de crestere ( 38 de zile).
3. Cresterea puilor
Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede.Pentru ca hranirea sa se faca in conditii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar.
Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la livrare se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este format din paie foarte curate, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp. Astfel , vara grosimea asternutului este de 7 cm, iar in timpul iernii este de 10 cm.
Furajarea se face la discretie cu utilaj specific; in primele 4 zile frontul de furajare se suplimenteaza cu hartie ce se aseaza sub liniile de adapare. Administrarea furajului pe hartie se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la administrare ( pentru a preveni alterarea).
Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent apa proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18-200C. Distanta maxima pe care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m.
Cantitatea de apa necesare puilor pentru carne este dubla fata de cantitatea de nutrienti consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, comtrolate ale aerului.
In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un coeficient de 1,2-1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca temperatura mediului creste la 28-30 C, consumul de apa creste, la de doua ori volumul nutreturilor concentrate consumate,
Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate bune in cresterea puilor broiler. In urma modernizarii halelor de crestere a puilor de carne se va achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor alimenta tavitele hranitoarelor automat pe masura ce cantitatea de furaje din tavile de furajare scade . In ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare care sunt puse in functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in lungul halei .
Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa un picurator la 12 pui .
Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita .
In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in lungul tubului de transport furaje .
Furajele combinate vor fi aduse de la FNC si se vor depozita in buncarele de la capetele halelor; descarcarea se realizeaza mecanic .
Pentru hranirea pasarilor se va utiliza un furaj ale carui principale componente sunt: porumbul, srotul de soia, grasimea, premix mineralo-vitaminic.
4. Depozitarea dejectiilor
La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile ( asternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor.
Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca 5 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila de 500 mp.
Dupa depozitarea temporara, dejectiile se vor administra ca ingrasamant natural pe terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr 242/197/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie.
5. Alimentatia puilor
Alimentatia puilor pe toata perioada de crestere se face cu furaj echilibrat fabricat dupa retete optimizate conform cerintelor puilor de carne.
Retetele de furajare care se vor fabrica in functie de varsta puilor vor cuprinde in amestec cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfel incat sa se realizeze un spor mediu de 50-55 g/zi furajata.
Pe parcursul cresterii puiul va primi urmatoarele retete de furaj:
a. demaraj –furaj care se administreaza puilor in prima perioada de crestere si care constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a intregii perioade
b. crestere –furaj ce se administreaza puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60% din cantitatea de furajare a intregii perioade;
c. finisare –furaj care se administreaza puilor in ultima parte a ciclului de crestere si ingrasare si reprezinta 20% din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.
Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,7 kg furaj pentru 1 kg carne in viu.
Evolutia greutatii corporale si a compozitiei chimice a puilor de carne in special in functie de varsta, conform unui ciclu matematic are loc o crestere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la varsta de 38 de zile.
6. Microclimat
Se recomanda pentru ventilatie in functie de temperatura exterioara si varsta puilor de carne, valorile din tabelul urmator :
metrii cubi/ora/pasare
|Temperatura exterioara ( C) |Saptamana 1 |Saptamana 3 |Sapatamana 6 |
|35 |2 |4 |7-10 |
|20 |1.4 |3 |5-6 |
|10 |0.8 |2 |4 |
|0 |0.6 |1 |2-3 |
|-10 |0.1 |0.8 |1.2 |
|-20 |0.1 |0.6 |0.9 |
a. Temperaturi optime admise in halele de crestere a puilor lasol
Temperatura are un rol important in procesul de crestere si dezvoltare.
Posibilitatea puilor mici de a avea un control asupra temnperaturii este redus,aceasta proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de viata, iar dupa 10 zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura.
In halele de pui asigurarea confortului termic are o importanta decisiva pentru cresterea si dezvoltarea acestora; de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii halelor cu pui de o zi, se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se temperatura necesara puilor in varsta de la la 1 la 10 zile.
Cu 8 ore inainte de populare se umple cu apa sistemul de adapare pentru ca apa sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor.
Temperaturile optime in halele de crestere a puilor la sol sunt :
• Pui 1-10 zile vara :32-33 C
Iarna :33-34 C
• Pui 11-20 zile vara :23-25 C
Iarna 26-24C
• Pui 21-30 zile vara 22-24 C
Iarna 20-18 C
• Peste 30 zile vara 22-26 C
Iarna 20-21 C
In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui, in perioada de crestere .
|Varsta |Temperatura C |Varsta |Temperatura C |
|Ziua 1-2 |33-34 |Saptamana 3 |25-27 |
|Ziua 3-4 |30-31 |Saptamana 4 |22-24 |
|ziua 5-7 |29-30 |Saptamana 5 |20-22 |
|Ziua 7-8 |28-29 | | |
|Sapatamna 2 |27-28 |Saptamana 6 |18-20 |
Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura este prea ridicata se vor raspandi spre pereti. Daca exista curenti de aer puii se vor grupa in zona opusa formarii curentilor.
Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc pe toata suprafata compartimentului.
b. Umiditatea relativa optima admisa la halele de crestere a puilor la sol
Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60-80%. Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta si invers.
Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi conform tabelului de mai jos:
|Varsta |Umiditate |
|( zile) | |
| |Grade |80% |70% |60% |50% |40% |30% |
|1 |0C |33 |33 |33 |33 |35 |36 |
|2 |0C |32 |32 |32 |32 |34 |35 |
|3 |0C |31 |31 |31 |31 |33 |35 |
|4 |0C |30 |30 |30 |30 |32 |34 |
|5 |0C |30 |30 |30 |30 |32 |34 |
|6 |0C |29 |29 |29 |29 |31 |33 |
|7 |0C |29 |29 |29 |29 |31 |33 |
|8 |0C |28 |29 |29 |31 |31 |33 |
Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de crestere a puilor la sol
In prima saptamana se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie minima-clapetele ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni ventilatoarele care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele, dar se va regla viteza curentilor de aer.
Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreza strict in limitele optime. La temperaturi scazute , nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2-0,3 m/s.
Viteza curentilor de aer trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale si cu varsta puilor.
Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si temperatura adapostului este :
• Pui 1-10 zile la o temperatura de 28-300C; v=0,05-0,1 m/sec;
• Pui 10-20 zile la o temperatura de 23-270C; v=0,1-0,2 m/sec;
• Pui 20-38 zile la o temperatura de 21-230C; v=0,2-0,5 m/sec
Pentru dimensionarea ventilatiei maxime s-a luat in calcul 6,5 mp suprafata de admisie pentru fiecare 0,113 cm3/min aer evacuat.
c. Degajari de gaze nocive in halele de cresterea puilor la sol
Gazele nocive sunt emanatii gazoase care provin din degradarea organica a dejectiilor si ca rezultat al proceselor fiziologice ale pasarilor.
Conform Directivei 2007/43/CE a Consiliului European cerintele de practicare a unei densitati de populare sporite crescatorul se asigura ca in fiecare hala exista echipamentele necesare ce asigura microclimatul astfel incat :
❖ Concentratia de amoniac sa nu depaseasca 20 ppm
❖ Concentratia de dioxid de carbon sa nu depaseasca 3000 ppm, valori masurate la inaltimea capetelor puilor
Ventilatia este principala operatiune prin care se pot regla, in limitele optime admise gazele nocive, curentii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. Ventilatia realizata in halele de pasari este o ventilatie mixta: mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si evacuarii aerului in hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la nivelul partii superioare a peretilor.
e.Iluminatul
In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminoasa trebuie sa fie mare , in jur de 20 lux/mp pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa.
Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel programul de iluminat va fi :
• primele doua saptamani : 1 ora intuneric si 23 ore lumina
• saptamana 3-6 : 4 ore intuneric si 20 ore lumina
7. Depopulare
Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare sunt livrati catre un abator de pasari la terti. Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre abator. Incarcarea lor in mijloace de transport se face manual, respectand conditiile tehnice de manipulare.
8. Curatirea mecanica
Operatiunea de evacuare a asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator prin usile special practicate . Acest asternut este incarcat in mijloace de transport si depozitat la platforma de depozitare asternut .
Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub presiune . Apa uzata recoltata din spalare este dirijata prin sistemul de canalizare interior in sistemul de colectare a apelor tehnologice.
9. Igienizare
Fazele tehnologice de igienizare sunt :
• Spalat (inmuiat) cu DM CID S 3%
• Dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare, dezinfectia se face cu solutie de VIROCID 1-1,5% concentratie
• Limpezit, retusat
• Uscare hala
• Dezinfectie pardoseala, pereti
• Varuit
• Incalzit hala
• Introdus asternutul in sala
• Dezinfectie asternut, pereti, cu solutie VIRAKIL concentratie 0,5%
• Dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol CID 2000 0,5% concentratie
• Dezinfectie exterior hala
10. Pregatire pentru populare
Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :
-asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa care are loc incalzirea halei in trepte de temperatura , in asa fel incat in momentul popularii sa se asigure temperatura tehnologica necesare.
-punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut trebuie sa aiba temperatura tehnologica necesara, apropiata de cea a adapostului;
-verificarea asternutului format din paie foarte curate si rumegus de lemn in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp astfel ca vara grosimea asternutului este de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.
11. Asigurarea calitatii produselor
Pentru obtinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica in mod curent in zootehnia moderna : Biosecuritatea si Bunastarea in cresterea animalelor.
a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care acestea le consuma. Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.
Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt : apa, furajul, adapostul si echipamentele, asternutul , aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozatoarele, pasarile salbatice .
Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor pericolelor care pot afecta sanatatea pasarilor.
b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol .
In acest sens crescatorul trebuie sa respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme care se refera la :
1. Conditii de securitate
• Sa nu fie expuse la calamitati naturale : alunecari de teren , inundatii, etc.
• Sa nu fie accidentate prin electrocutare sa lovite la mainpulare
2. Conditii de mediu
• Densitatea de populare nu mai mult de 39 kg/m2
• Temperatura care sa fie corespunzatoare varstei si greutatii ( de la 340C la 200C) fara a depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice;
• Umiditatea sa fie corespunzatoare varstei
• Calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala
• Asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed.
• Intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta
3. Calitatea furajului
• Sa nu fie toxic si sa fie salubru
• Sa contina pe cat mai putin posibili aditivi furajeri artificiali
4. Calitatea apei
-sa fie potabila si la o temperatura normala ca cea a ambientului
5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare
Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai multor operatiuni.
4.Materii prime, energie si combustiibili utilizati cu modul de asigurare a acestora :
|Materii prime si auxiliare folosite in scopul asigurarii |Resurse folosite in scopul asigurarii productiei |
|productiei | |
|Denumirea materiei prime, |Cantitatea anuala |Denumirea |Cantitatea anuala |Furnizor |
|a substantei sau a | | | | |
|preparatului chimic | | | | |
|Pui de o zi |1.108.800 pui/an |Apa | 19,757 mc |Sursa proprie |
|Furaje |3931 to | | |Instalatia se va |
| | |Energie electrica |217.500 kW |dimensiona pentru |
| | | | |tensiunea de 3x400/230V ; |
| | | | |50Hz |
|Antibiotice, vaccinuri , |525 kg | | | |
|vitamine | | | | |
|Substante dezinfectante |265 kg |Gaz metan |375000 mc |Retea de distributie gaz |
| | | | |metan |
|Asternut vegetal(coaja de |60 t |Motorina |200 l |Statie de distributie |
|fl. soarelui, coaja orez, | | | | |
|paie, rumegus, etc) | | | | |
5. Racordarea la retele utilitare existente in zona
• Alimentarea cu energie electrica prin racordul la reteaua de distributie energie electrica din tabloul de JT;
• Alimentarea cu apa: se va face dintr-un put forat, printr-o retea inelara de alimentare cu apa;
• Canalizare: apele tehnologice vor fi preluate de catre reteaua de canalziare nou construita a incintei si vor fi dirijate spre sistemul de colectare . Apele menajere vor fi colectate printr-o retea de canalizare intr-un bazin vidanjabil;
• Alimentarea cu gaze : in prezent incinta nu este racordata la reteaua nationala de distributie. Alimentarea cu gaze naturale se va face dupa racordarea la reteaua de distributie aflata in apropierea obiectivului.
6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei
Zona afectata de executia investitiei prin depozitarea temporara a materialelor utilizate la realizarea constructiilor si instalatiilor se limiteaza strict la terenul detinut in folosinta de SC TRADITIONAL AVIS SRL si drumul de acces care va fi reabilitat la finalizarea lucrarilor. Terenul va fi imprejmuit la inceperea executiei investitiei.
In etapa de executie a obiectivului amplasamentul va fi afectat prin lucrarile de decopertare a solului fertil si de excavatii.
Pentru diminuarea impactului se impun unele masuri :
• dupa realizarea investitiei se vor amenaja spatii verzi
• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi
• organizarea de santier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a deseurilor urmand ca acestea sa fi eeliminate sau valorificate dupa caz prin unitati specializate
• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate
7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente
Accesul la ferma de pasari se va realiza pe un drum de exploatare existent care va fi reabilitat la finalizarea lucrarilor
Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Incinta fermei va fi impartita in 2 zone, curata si murdara, accesul spre zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare. Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.
8. Resurse naturale folosite in constructie si functionare
Resursele naturale utilizate in constructie sunt agregate minerale de rau sortate si apa.
Resursele naturale utilizate in functionare obiectivului sunt :
• Apa
• Gaze naturale
• Paie – asternut – cca 60 to/an
9. Metode folosite in constructie
Sistemul constructiv :
Pentru halele de productie:
- Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.
- Fundatii: - beton armat
- Pereti exteriori: - panouri termoizolante
- Pereti interiori: - nu este cazul
- Acoperis si invelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior
- panouri termoizolante la interior
- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.
- Tamplarie: metalica + P.V.C.
- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.
Pentru cladirile anexa:
Filtru sanitar:
- Sistem constructiv: Cadre din B.A.
- Fundatii: - beton armat
- Pereti exteriori: - BCA
- Pereti interiori: - BCA si gips carton
- Acoperis si invelitoare: - tigla metalica
- Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin
- Tamplarie: P.V.C.
- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.
Gospodarie de apa:
- Sistem constructiv: structura metalica sau BA;
- Fundatii: - beton armat
- Pereti exteriori: -
- Pereti interiori: -
- Acoperis si invelitoare: - tabla zincata / galvanizata sau BA
- Finisaje exterioare: tabla zincata / galvanizata sau tencuiala
- Tamplarie: -
-Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.
Post de transformare, casa poarta si cabina frigorifica
- Sistem constructiv: structura metalica
- Fundatii: - beton armat
- Pereti exteriori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de exterior
- Pereti interiori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de interior
- Acoperis si invelitoare: - panouri termoizolante tip “sandwich” de acoperis
- Finisaje exterioare: panouri termoizolante tip “sandwich”
- Tamplarie: - pvc
Pentru depozitul de asternut:
- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperis din panouri metalice.
- Fundatii: - beton armat
- Pereti exteriori: - B.A..
- Pereti interiori: - nu este cazul
- Acoperis si invelitoare: - panouri metalice
- Finisaje exterioare: tencuiala driscuita fin
- Tamplarie: metalica.
- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.
10. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punere in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara
In aceasta etapa titularul proiectului nu are realizat planul de executie.
11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate .
In zona amplasamentului planului propus spre implementare se afla in curs de realizare inca doua planuri avand ca obiect de activitate tot cresterea puilor de carne:
- SC FERMA BUZOIANA SRL;
- SC GREEN FARM PROJECT SRL;
Distantele dintre ferma propusa spre implementare, ce face obiectul prezentului studiu, si celelalte doua ferme invecinate sunt de 69 m (distanta dintre SC GREEN FARM PROJECT si SC TRADITIONAL AVIS SRL ) si respectiv 9 m (distanta dintre SC TRADITIONAL AVIS SRL si FERMA BUZOIANA SRL ).
12.Detalii privind alternativele care au fost luate in cosiderare .
Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative privind proiectul propus.
13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ( de exemplu extragere de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor.
Activitatile necesare care vor aparea ca urmare a arealizarii proiectului sunt :
-realizarea sursei de alimentare cu apa
-realizarea sistemului de evacuare a apelor uzate
-implementarea sistemului de management al deseurilor rezultate din activitate si din constructii
-stocarea temporarea a dejectiilor si imprastierea acestora pe terenuri.
14. Alte autorizatii cerute de proiect
Prin Certificatul de urbanism nr . 69 din 19.04.2011 emis de Consiliul Judetean Braila sunt solicitate urmatoarele avize/acorduri pentru realizarea proiectului ( obtinerea autorizatiei de constructie):
-aviz pentru alimentarea cu energie electrica
-aviz pentru sanatatea populatiei
-aviz privind securitatea la incendiu
-aviz protectia civila
-aviz Primaria Surdila Greci
-aviz AN Apele Romane-SGA Braila
-luarea in evidenta de Inspectoratul Judetean in Constructii Braila
-aviz OCPI Braila
F. LOCALIZAREA PROIECTULUI
Proiectul nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.
Localizarea administrativă a amplasamentului analizat este : comuna Surdila-Greci extravilan, tarlaua 60, judeţul Braila. Folosinta actuala a terenului este de pasune.
Terenul a fost dobandit de societatea S.C. TRADITIONAL AVIS SRL urmare a incheierii cu Primaria Comunei Surdila-Greci a unui contract de concesiune prezentat in anexa.
Terenul pe care se doreşte realizarea investiţiei este într-o zonă de terenuri agricole .
Vecinatati:
- nord: CF;
- sud: pasune Primarie;
- vest: Drum de exploatare ;
- est: pasune Primarie;
Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului :
|Nr. crt.| | |
| |E |N |
|1. |675586.3628 |399344.4539 |
|2. |675600.1200 |399414.1300 |
|3. |675613.8700 |399514.3300 |
|4. |675615.8500 |399522.4100 |
|5. |675621.1200 |399529.9800 |
|6. |675690.5400 |399571.3600 |
|7. |675714.7800 |399582.7800 |
|8. |675716.0810 |399585.9190 |
|9. |675715.5440 |399594.0930 |
|10. |675742.7941 |399602.8417 |
|11. |675745.7390 |399593.6690 |
|12. |675748.1717 |399586.5329 |
|13. |675717.2852 |399573.5501 |
|14. |675767.3376 |399403.6441 |
|15. |675777.7372 |399368.3421 |
|16. |675704.8830 |399346.7188 |
|17. |675704.8830 |399346.7188 |
|18. |675691.0118 |399378.6884 |
|19. |675632.1600 |399511.3700 |
|20. |675628.3400 |399510.2900 |
|21 |675700.6104 |399345.4504 |
|22. |675579.6699 |399310.5564 |
G. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile
Intrucât proiectul propus de S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L. se încadrează în Anexa nr. 1-Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, lit. a) Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte, având cel puţin 85.000 locuri pentru creşterea păsărilor de carne, este necesară parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) -Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări din Anexa 1 - Categoriile de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
Impactul potential asupra factorului de mediu apa
In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu va fi in limitele prevazute de legislatia in vigoare , in conditiile in care se respecta:
- prevederile proiectului;
- tehnologia de executie;
- tehnologia de exploatare;
- masurile de prevenire si reducere a poluarii factorilor de mediu
In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :
a) ape uzate menajere, care rezulta de la folosirea apei de catre personal in scopuri igienico-sanitare (filtre sanitare, sediu administrativ) colectate intr-un bazin vidanjabil ;
b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor colectate intr-un bazin de retentie construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare mecanica/decantare si apoi utilzate pentru umidificare dejectiilor de pe platforma betonata;
c) Apele pluviale de pe spatiile verzi vor fi colectate prin rigole perimetrale si deversate in canalul de desecare. Apele meteorice colectate de pe constructii si platformele carosabile sunt evacuate in bazinul de retentie, prin pantele realizate prin sistematizarea pe verticala existenta a incintei.
d) ape de scurgere de la platforma de dejectii se vor scurge in bazinul de retentie al apelor tehnologice.
Emisii in ape subterane
Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona amplasamentului fermei sunt:
- defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;
- etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii ;
- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;
- scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale
In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane. In concluzie, activitatea din ferma nu va avea un impact asupra apelor.
Impactul potential asupra factorului de mediu aer
Emisiile de poluanti in aer sunt cele mai importante emisii care provin din activitatea de crestere pasari . Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri, metan si praf. Acestea rezulta atat in urma activitatii de crestere a pasarilor , cat si a managementului gunoiului de grajd.
Sursele de emisii care pot induce un impact asupra factorului de mediu aer se clasifica in:
• Surse fixe nedirijate: emisii de poluanti proveniti din activitatea de crestere pui in hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie.
• Surse fixe dirijate :emisii gaze de ardere de la centrala termica
• Surse mobile – emisii de la sursele mobile care deservesc ferma pentru manipulare materii prime, dejectii, furaje, etc
• Surse de suprafata: emisiile provenite de la platforma de depozitare a dejectiilor (miros)
Se poate aprecia ca impactul asupra aerului va fi in limitele prevazute de legislatia in vigoare in condiţiile respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate ,cat si a prevederilor proiectului si a tehnologiei de executie .
Impactul potential asupra factorului de mediu sol
Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt reprezentate de:
- depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitătile desfăsurate in amplasament;
- scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;
- spălarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substante de către apele de precipitatii poate constitui o altă sursă de poluare a solului.
In conditii normale, activitatea din ferma nu reprezinta surse de poluare pentru solul de pe amplasament.
Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.
Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului.
Impactul prognozat asupra factorului de mediu biodiversitate
Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata .
Obiectivul analizat este situat in extravilanul comunei Surdila Greci, zona caracterizata de o vegetatie ierbacee sărăcăcioasă, compusa din ierburi si abori ornamentali .
Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare.
Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.
Raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiectul propus de SC TRADITIONAL AVIS SRL va analiza detaliat caracteristicile impactului potenţial asupra mediului.
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
1. Protectia calitatii apelor
1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
Evacuarea apelor uzate:
Apele uzate de tip menajer
De la grupurile sanitare aferente filtrului sanitar rezulta ape uzate de tip menajer, cu debitul de cca. 1,0 mc/zi; ape uzate de tip menajer sunt colectate prin intermediul unei conducte din PVC, Dn 200mm, si stocate intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de cca. 25,0 mc. Aceste ape uzate vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de catre o firma specializata, titularul urmind a incheia un contract prestari servicii cu aceasta.
Retea canalizare ape uzate tehnologice
La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:
-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care acestea ajung la platforma de depozitare
-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de pardoseala si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare, amplasata linga depozitul de gunoi de grajd
Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-un sistem de sifoane de pardoseala si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare, amplasata langa depozitul de gunoi de grajd.
Tehnologia de crestere a puilor pentru carne va fi astfel programata incat nu se vor goli doua hale concomitent.
Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca. 180 mc.
In capatul din aval al bazinului de stocare se vor monta doua electropompe (1+1) submersibile de tipul HOMA (EPET), cu parametrii:
-debit 10,00 mc/h
-inaltime 5,0 mCA
-putere 1,1 kw
Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectindu-le, contribuind astfel la scurtarea timpului necesar mineralizarii acestora.
Excesul de apa care va fi eliberat de masa de gunoi se va colecta prin sistemul de canalizare al platformei in bazinul cu care este prevazuta platforma de gunoi, cu un volum de 50 mc. Exista posibilitatea ca din acest bazin aceste ape sa ajunga prin pompare inapoi in bazinul de colectare ape tehnologice sau sa poata fi vidanjat.
Restul de ape tehnologice din bazinul de colectare se vor transporta cu vidanje speciale, de cate 15 mc, pe terenurile agricole apartinand unor proprietari cu care ferma va incheia contracte de colaborare in vederea fertirigarii acestor terenuri. Aceasta operatiune poate dura intre 3 si 7 zile. Daca timpul este nefavorabil pentru irigare aceasta apa mai poate astepta maximum 40 de zile pana la urmatorul ciclu de spalare. In caz de situatii neprevazute societatea va incheia un contract de prestari servicii pentru a vidanja si transporta aceste ape la o statie de epurare.
2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute
In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane. Apele uzate menajere vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de catre o firma specializata, titularul urmand a incheia un contract prestari servicii cu aceasta.
2. Protectia aerului:
2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;
In timpul functionarii fermei
S-au identificat urmatoarele surse de emisii:
Surse stationare nedirijate: emisiile de poluanti provenite din activitatea de crestere pui- hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie, emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.
Surse stationare dirijate: emisiile provenite de la centrala termica
Surse mobile – emisii de gaze de esapament provenite de la circulatia atat in incinta cat si pe drumurile conexe.
Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor
|POLUANT |SURSA |
|Amoniac (NH3) |- Hale pentru pasari |
| |- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie |
|Metan (CH4) |- Hale pentru pasari |
| |- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie |
|Protoxid de azot (N2O) |- Hale pentru pasari |
| |- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie |
|Dioxid de carbon (CO2) |- Hale pentru pasari |
| |- Combustibil utilizat la transport auto |
|Miros (H2S) |- Hale pentru pasari |
| |- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare |
| |dejectii |
|Praf (pulberi sedimentabile si in |- Transportul si manipularea furajelor in incinta, |
|suspensie, PM10, PM2,5) |- Hale pentru pasari |
| |- Evacuarea de dejectii din adaposturi |
|Gaze de esapament (SOx, NOx, |- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje, dejectii ) |
|CO, particule, COV, PAH) | |
|Gaze de ardere, praf |Generator curent,centrala termica pentru incalzirea spatiilor |
| |administrative ,care functioneaza pe motorina . |
2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
Sistemul de incalzire a halelor, centrala termica, vor fi automatizate, vor functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.
Centrala termica murala folosita pentru spatiu administrativ, va avea o capacitatea de 24 kW ce produce agent termic 80/600C , va fi dotata cu arzator modulant presiune maxima 3 bar avand incluse automatizarea, pompa distributie, vas de expansiune, kit de montaj, cos de fum coaxial 60/100.
Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kw, alimentate cu gaze naturale cu ardere integrala. Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti admisie amplasati pe lateralele halelor, volumul de aer se regleaza prin ajustarea deschiderii clapetilor.
In ferma de crestere a pasarilor vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:
► animalelor li se aplică un regim de furajare diferentiat, în functie de categorie si de vârstă;
► pentru alimentatia animalelor se utilizează un furaj a cărui retetă respectă principiul minimizării cantitătii de nutrienti din dejectii;
► sistemele de adăpostire, furajare, adapare, ventilatie fortata si incalzire sunt în concordantă cu cele recomandate de BAT;
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
3.1. Sursele de zgomot si de vibratii
Sursele de zgomot de la unitatile fermiere de pasari sunt asociate cu :
- stocul de pasari;
- halele de adapostire;
- manevrarea gunoiului.
Principalele surse de zgomot si vibratii in cadrul amplasamentului sunt reprezentate de:
- vehiculele care vor transporta materiile prime si produsele finite;
- motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.
3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.
In general, reducerea de zgomot poate fi realizata prin:
• Planificarea activitatilor in conditiile fermei
• Utilizand bariere naturale
• Aplicand echipament cu generare de zgomot redus
• Aplicarea masurilor tehnice la echipamente (limitat)
• Aplicarea masurilor aditionale de reducere a zgomotului.
Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cu ventilatoare actionate de motoare electrice care introduc aer proaspat si evacueaza aerul incarcat cu emisii, rezultat din activitatea de crestere a pasarilor.
Ventilatoarele vor fi selectate pentru a reduce zgomotul. Ventilatoarele de viteza mare cu motoare in 2 timpi vor fi evitate deoarece ele tind sa fie foarte zgomotoase.
Localizarea ventilatoarelor este un factor semnificant. Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel: 9 ventilatoare de capacitate 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoate de capacitate 12.000 mc/h in coama. Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol. Ventilatoarele din fronton vor fi amplasate pe peretele dinspre sud a amplasamentului.
Multe alte activitati din ferma sunt desfasurata intr-un mod discontinuu. Masurile de reducere a emisiilor de zgomot de la aceste activitati sunt relationate in general cu o programare adecvata si localizare atenta a activitatii pe amplasamente. Masurile se aplica urmatoarelor activitati:
Utilizarea echipamentului de transport al hranei:
Transportatoarele pneumatice genereaza zgomot . Zgomotul poate fi redus prin minimizarea lungimii de transfer pe conducte astfel incat puterea instalata sa fie mica.
Transportatoarele, inclusiv snecul, produc cel mai putin zgomot atunci cand sunt pline de material. A se evita ca transportatoarele sau snecurile sa functioneze goale, fara incarcatura.
Manipularea dejectiilor din fermele de pasari:
1. Cand se curata halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.
Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a utilajelor din afara cladirii ar trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista suficient spatiu frontal, atunci utilajele ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.
2. Se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru manipularea dejectiilor, sa fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum zonele rezidentiale.
4. Protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul.
5. Protectia solului si a subsolului:
5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice
Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt reprezentate de:
- poluări accidentale prin deversarea unor produse ( produse petroliere) direct pe sol;
- depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitătile desfăsurate pe amplasament;
-dejectii depozitate necorespunzator ;
- aplicarea necorespunzatoare a dejectiilor;
- spălarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substanTe de către apele de precipitatii poate constitui o altă sursă de poluare a solului.
5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).
Dupa fermentarea dejectiilor si transpormarea lor in ingrasamant natural, acestea vor putea fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in funtie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.
Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de protectie si amelioare a solurilor.
Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata.
Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora in azot si saruri.
In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectii animaliere.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:
- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice;
- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi daunatoare animalelor.
- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morov, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele secundare si acidul azotos.
- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei vegetale.
- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a germenilor patogeni.
Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.
Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul apei.
Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.
Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.
Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare sunt componente fertilizante.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de carne nu se află în interiorul său în vecinătatea vreunei arii naturale protejate de interes local, national sau european (ca parte integranta a retelei Natura 2000 in Romania).
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
Amplasamentul planului propus spre implementare se afla la o distanta de cca. 1000 m, fata de localitatea Faurei sat, respectand distanta minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si anume:
* deseuri menajere si asimilabile
* deseuri din activitatea de crestere a pasarilor
Tipul, cantitatile si modul de eliminare a deseurilor prevazute a fi generate din activitatea fermei de pasari sunt prezentate in tabelul de mai jos:
|Tip deseu |Cod deseu* |Mod propus de eliminare / valorificare a deseurilor |
|deseuri menajere |20 03 01 |la rampa de deseuri conforma, prin operator autorizat |
| deseuri din ambalaje |15 01 01 15 01 02 |Se colecteaza selectiv si se valorifica prin unitati specializate |
|deseuri metalice |02 01 10 |Se depoziteaza temporar pe platforma betonata si se valorifica prin unitati specializate |
|cadavre pasare |02 01 99 |Se vor colecta intr-o incintă special amenajata, dotata cu instalatie frigorifica si se |
| | |predau la unitati de ecarisare |
|dejectii de pasare |02 01 06 |Se stocheaza temporar pe platforma betonata, dupa care se împrastie pe terenuri agricole |
|Ambalaje de la substantele|15 01 10* |Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina prin unitati specializate |
|dezinfectante | | |
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
Se vor utiliza, la punerea în functiune a obiectivului, substante dezinfectante pentru igienizarea si dezinfectia halelor la sfarsitul perioadei de crestere.
Pe amplasament nu vor exista stocuri de substante periculoase, titularul va incheia contract cu o firma ce se va ocupa de operatia de dezinfectie a halelor.
Medicamentele vor fi depozitate in farmacia sanitara.
Substantele folosite pentru dezinfectie vor fi insotite de fise tehnice de securitate.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului
A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
Monitorizarea calităţii apei freatice
In zona actualului amplasament se va realiza un foraj de monitorizare a apei freatice, pe directia de curgere a acesteia, in aval de platforma de dejectii. Parametrii propusi pentru monitorizare: pH, CCOCr,CBO5, Azotati, azotiti, amoniu, azot total, fosfor total, rezidiu filtrabil uscat la 105 gr.C, materii totale in suspensie.
Monitorizarea zgomotului
Măsurătorile de zgomot se vor efectua de catre laboratoare specializate o dată pe an, la limita exterioara a fermei in toate punctele cardinale, pe perioada de desfasurarii activitatii de hranire si livrare a pasarilor.
Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 dB, curba de zgomot Cz60.
Monitorizarea deseurilor
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002 si va contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind expeditiile respinse, data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele fizice sau juridice care preiau deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri agricole.
Monitorizarea emisiilor in aer
Puncte de prelevare
1.cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993
2. imisii la limita incintei , poluanti analizati PM10, NH3, CH4. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ord. M.A.P.M. nr. 592/2002 – Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Monitorizarea calitatii solului
Puncte de prelevare : o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona depozitului de dejectii animaliere .Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
Categoria de activitate propusă se încadrează la punctul 6.6. a) - Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activități industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanţă majoră. Scopul său este de a obţine o abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor care au un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim asupra mediului luat ca întreg. O caracteristică importantă este cerinţa de stabilire a Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamnă: toate tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, întreţinerea, exploatarea şi dezafectarea, care se pot pune în practică în condiţii economice şi tehnice acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de protecţie a mediului luat ca întreg.
Este important de observat că BAT nu înseamnă neapărat tehnica cea mai avansată disponibilă, însă din punct de vedere economic este tehnica cea mai bună pentru o instalaţie particulară. Definiţia în sine ia în considerare faptul că măsurile cu privire la protecţia mediului nu ar trebui să aibă costuri nerealiste. BAT pentru diverse instalaţii din acelaşi sector poate astfel să utilizeze tehnologii diferite de control al poluării care sunt şi cele mai bune tehnici adecvate pentru o instalaţie particulară. Dacă se încalcă standardele de calitate a mediului locale sau internaţionale, atunci trebuie să se adopte măsuri mai stricte decât BAT.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier
1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier
Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” – desfăşurarea fluxurilor tehnologice fiind următoarea:
- lucrări de împrejmuire
- lucrări de infrastructură
- lucrări de suprastructură
- lucrări de închidere şi compartimentare
- lucrări de tâmplărie şi finisaje
- lucrări de amenajare exterioară.Pag
2. Localizarea organizarii de santier
Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).
3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Primele operaţiuni care trebuie efectuate la deschiderea şantierului sunt cele legate de asigurarea baracilor pentru muncitori, şoproanelor / platformelor pentru depozitarea materialelor, branşamentului electric.
Organizarea va fi împrejmuită cu panouri de şantier sau cu plasă ochiuri sârmă după disponibilităţile constructorului.
Fazele in care se va asigura executia lucrarilor cuprinde:
Faza 1
Se vor amenaja doua containere ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu apa se va asigura prin achizitionarea de apa imbuteliata . Se vor folosi toalete ecologice pentru igiena muncitorilor.
Faza 2
Se vor aduce mijloace de incarcare si transport auto-mecanizate care va facilita transportul materialului rezultat din lucrarile de santier, in camioane. Accesul camioanelor se va putea face in interiorul proprietatii.
Faza 3
Se vor incepe lucrarile pentru constructii , prin trasarea axelor acestora, apoi indepartarea stratului vegetal si excavarea pentru turnarea fundatiilor. Lucrarile de constructie se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de santier si se vor lua toate masurile pentru protectia personalului si a mediului inconjurator.
Faza 4
La sfarsitul lucrarilor, se vor reface spatiile verzi si terenul liber se va amenaja, aducandu-se la starea initiala prin completarea stratului vegetal.
Practic , in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:
- lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;
- montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare).
- amenajare cai de acces.ina
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor genera doar niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din constructii.
Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.
5. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier
Sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.
Surse de poluanti pentru ape in perioada organizarii de santier
Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru :
• Pregatirea platformelor betonate si a drumurilor de acces nu necesita utilizarea apei;
• Apa potabila se aduce la frontul de lucru in sistem imbuteliat, iar pentru nevoi igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice.
In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt:
• pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor, poluantul caracteristic fiind produsele petroliere;
• pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor;
Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces sau punctual, la frontul de lucru .
Printre masurile de protejare a factorului de mediu apa mentionam:
Gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva, transport si eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin operatori economici specializati si acreditati in domeniu;
Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza de constructie, reamenajare);
Manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in faza de constructie se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;
In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.
In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preeepurare a apelor uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica enumerate anterior.
Masurile propuse pentru perioada de executie au drept scop prevenirea si reducerea semnificativa a impactului asupra factorului de mediu apa si nu in ultimul rand respectarea legislatiei de mediu in vigoare. Beneficiarul va aloca toate resursele financiare si umane necesare pentru asigurarea acestor masuri.
Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti în perioada organizarii de santier
Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:
➢ lucrari de constructie a halelor de crestere a puilor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;
➢ ·montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere (adapare, hranire, iluminare, climatizare).
➢ amenajare cai de acces.
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar niveluri reduse de pulberi specifice lucrarilor de constructii.
Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii obiectivului sunt:
1. Utilajele folosite: autobasculante, buldozer
2. Incarcarea si descarcarea solului excavat
Incarcarea-descarcarea solului excavat pentru realizarea sistematizarii pe verticala, a realizarii pardoselelor si a celorlalte fundatii tehnice ar putea genera praf in conditiile in care solul este uscat.
3. Operatiile de grunduire
In timpul operatiei de vopsire – a conductelor si reperelor metalice se degaja substante organice volatile.
4. Manipulare / transport materii prime si materiale in perioada de constructie
- particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid chiar si intr-o atmosfera stabilă.
5. Gazele de esapament din funcţionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatea din santier are un impact negativ nesemnificativ asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilor de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
➢ Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; materialele se vor aproviziona treptat pe masura utilizarii acestora.
➢ Mixtura asfaltica va fi adusa gata preparata de la o statie centralizata pentru evitarea manipularii materialelor cu generare de emisii de pulberi
➢ Stropirea cu apa a materialelor (pamant, nisip), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren cu imbracaminte asfaltica nedecvata, cu ajutorul camioanelor cisterna;
➢ Utilizarea vehiculelor si utilajelor performante, asigurarea functionării motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză si incărcătură);
➢ respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creste concentratia pulberilor in aer;
➢ Utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
➢ masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces;
➢ interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.
Sursele de poluare a solului in timpul organizarii de santier sunt:
Amplasarea obiectivului va ocupa o suprafata construită de 9349.55 mp.
Principalele surse de poluare ale solului in timpul executarii lucrarilor :
• poluari accidentale prin deversarea unor produse poluatoare direct pe sol la nivelul fronturilor de lucru;
• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor sau a diverselor materiale la nivelul fronturilor de lucru provenite din activitatile de constructie desfasurate in amplasament;
• depozitarea necontrolata, direct pe sol, a deseurilor rezultate din activitatea de constructii poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spalarea acestor deseuri de apele pluviale;
• scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie; in timpul manipularii sau stocarii acestora pot sa ajunga in contact cu solul;
• spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;
• pulberile rezultate la manevrarea utilajelor de constructii si depuse pe sol, pot fi spalate de apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu sol mentionam:
- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier;
- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol;
-Manipularea materialelor se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;
- Gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva, transport si eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin opratori economici specializati si acreditati pe domeniu;
- Evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumuui de acces;
- Interzicerea depozitarii materialelor de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.
In cazul unor deversari accidentale de substante poluante, se vor lua masuri rapide de interventie prin imprastierea de nisip, decopertarea stratului superficial de sol afectat si evacuarea acestuia la depozite de deseuri periculoase.
Monitorizarea lucrarilor de constructie va asigura adoptarea masurilor necesare de protectia mediului.
Respectand masurile propuse impactul asupra solului in perioada de executie este nesemnificativ.
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:
In cazul incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat activitatii propuse (Bilant de Mediu).
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.
In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe urmatoarele elemente:
- spălarea si dezinfectarea halelor;
- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;
- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;
- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;
- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.
Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului
➢ Curătarea si dezinfectarea halei
Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.
➢ Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fosa septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.
Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.
➢ Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare
Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata.
➢ Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.
In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:
- se va elabora un proiect de demolare;
- se va obtine autorizatia de demolare;
- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate normele de securitate specifice;
- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.
➢ Gestionarea materialelor de constructie periculoase
• substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in ape de suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate sau predate unei firme autorizate in vederea eliminarii.
➢ Colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.
De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator;
Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului.
In cazul inchiderii activitatii desfasurate pe amplasamentul studiat , in vederea analizarii calitatii factorilor de mediu se vor efectua analize fizico –chimice a probelor de sol şi subsol de pe amplasament şi din amonte de aceasta, dupa analiza se compară rezultatele obtinute cu valorile de referinta (la punerea în functiune a obiectivului), in cazul contaminării solului şi subsolului se vor efectua lucrări de decontaminare functie de poluantul depistat.
IX. Anexe - piese desenate
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor
Intocmit
Bostina Adina
Responsabil Protectia Mediului [pic]
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.