Apar-romania.ro



Stiri 28 decembrie 2020, a doua parteO cooperativ? din Suceava vrea s?-?i fac? propria fabric? de lactate cu magazin de desfacere ?n ?aru Dornei ?i a accesat fonduri europene de peste 3 mil. lei Florentina Ni?u 28.12.2020, Peste 100 de fermieri din jude?ul Suceava s-au adunat ?n cooperativa agricol? Ca?ca?aru Dornei, cu efective de numai c?teva bovine p?n? la c?teva zeci sau sute, ?i ??i propun s? construiasc? o fabric? de lactate cu magazin de desfacere ?n ?aru Dornei, pentru care au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei, arat? datele Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR). ?Ne dorim s? deschidem c?t mai cur?nd fabrica”, spun reprezentan?ii cooperativei agricole Ca?ca?aru Dornei, ?nfiin?at? ?n urm? cu doi ani, care a realizat ?n 2019 o cifr? de afaceri de peste jum?tate de milion de lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finan?e. ?n luna august a anului 2020, gigantul francez Lactalis a ?nchis fabricile La Dorna din jude?ul Suceava, aflate ?n Vatra Dornei ?i Dealu Floreni, ?ns? oficialii companiei spuneau atunci c? decizia nu afecteaz???n niciun fel activitatea de colectare a laptelui de la produc?torii locali, men?ion?nd c??vor p?stra contractele??ncheiate cu fermierii rom?ni??i vor direc?iona laptele c?tre celelalte fabrici. Grupul mai are ?n Rom?nia companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita ?i Rar?ul. Suprafa?a total? pe care o de?ine cooperativa Ca?ca?aru Dornei ?n localitatea ?aru Dornei este de aproape 1.900 mp, iar suprafa?a construit? desf??urat? va fi de aproximativ 1.000 mp, conform proiectului tehnic depus pe site-ul AFIR. La nivel na?ional sunt peste 150 de unit??i de prelucrare a laptelui crud, dintre care 14 se afl? ?n Suceava, fiind jude?ul cu cele mai multe fabrici de lactate, ?n care lucreaz??peste 1.500 de persoane??i au afaceri cumulate de peste 400 milioane de lei, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Na?ional??Sanitar-Veterinar???i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA)??i de la Ministerul de Finan?e.? Totodat?, ?n jude?ul Suceava se cresc??i cele mai multe bovine, peste 130.000 anul trecut, conform datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.Top 5 schimb?ri de management ?n agrobusiness ?n 2020. ?ah pe un teren mare: mut?ri nea?teptate la v?rf ?i executivi provoca?i s? se adapteze ?ntr-un segment diferit din pia?? Florentina Ni?u 28.12.2020, ??Rom?nii au demonstrat c? au abilit??i s? conduc?, iar multina?ionalele i-au ales ?n detrimentul expa?ilor ?n func?ii de execu?ie???Ameropa Grains, unul dintre primii trei traderi de cereale din Rom?nia, s-a desp?r?it de Costantin Vasile dup? aproape un deceniu???Dup? ce fondul chinez de investi?ii CEE Equity Parteners a devenit partener al grupului Brise, l-a mutat pe Angelo Nicolae din comer?ul cu cereale ?n comer?ul cu echipamente agricole.Anul 2020 fost un an al provoc?rilor pentru managerii din agrobusiness, prin prisma pandemiei de COVID-19 ?i a secetei prelungite. Strategiile de business au fost reg?ndite, investi?iile au fost f?cute mai atent ?i au avut loc restructur?ri de personal. Astfel, companiile s-au uitat dup? executivi capabili s? gestioneze situa?ii de criz? ?i s? se adapteze u?or provoc?rilor.Plecare surpriz??n mijlocul verii, Constantin Vasile a anun?at c? pleac? de la conducerea Ameropa Grains, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din Rom?nia, dup? 9 ani de activitate ?n cadrul grupului elve?ian, pentru ?a urma alte proiecte ?i noi oportunit??i ?n afara grupului Ameropa Grains”.VIDEO Iarn? grea pentru apicultori. Popula?iile de albine au sc?zut drastic 27 decembrie 2020 Dup? un an atipic din punct de vedere meteorologic care a adus pierderi masive produc?torilor din domeniul agro-alimentar, o nou? iarn? vine ca o provocare pentru apicultorii rom?ni. Familiile de albine sunt sl?bite ?i au nevoie de hran? suplimentar? ceea ce ?nseamn? costuri mari pentru cresc?torii de albine. Asta dup? ce 2020 a adus o diminuare a produc?iei de miere ?i cu aproape 100% la unele sortimente, ?n anumite zone ale ??rii.Apicultura trece printr-o perioad? extrem de dificil?. Cresc?torii de albine spun c? popula?iile din colonii sunt drastic diminuate, iar albinele au intrat ?n iarn? sl?bite, fiind nevoie de hran? suplimentar? care ?nseamn? cheltuieli ?n plus pentru apicultori.?Apicultura ?n zona de sud-est a Rom?niei a fost ?n consonan?? cu toat? agricultura. Practic a fost calamitat?. Dac? colonia de albine trebuie s?-?i asigure propria hran? plus un surplus pentru apicultori, anul acesta nici propria hran? nu au reu?it s? ?i-p produc?. Produc?ia de miere a fost foarte mic? ?i ?n zone izolate. Pierderea ce mai important? o reprezint? puterea coloniilor de albine. Familiile de albine nu s-au mai putut dezvoltat. Anul acesta am avut colonii subdimensionate. Dac? ?n trecut, avem colonii cu 30.000-40.000 de indivizi, anul acesta s-a mers cu 20.000. Sc?derea este dramatic?, aproape la jum?tate. Albinele nu ?i-au produs nici hran?. Acum se intervine cu turte, o hran? solid?. Practic avem grij? s? nu ne moar?. Un kilogram de turte cost? ?ntre 5 lei ?i 8 lei. O colonie de albine are nevoie ?ntre 12 ?i 15 kilograme de turte pentru a ajunge ?n luna aprilie. Deci efortul apicultorilor este foarte mare”, a explicat Drago? Gavril?, apicultor. din supermarketuri, pagub? pentru apicultori 28 decembrie 2020 Dup? un an de munc? extrem de greu, cu pierderi ?i cheltuieli suplimentare, cresc?torii de albine au ?nt?mpinat dificult??i ?i la momentul comercializ?rii. Concuren?a neloial? din partea supermarket-urilor reprezint? pentru apicultori una dintre cele mai mari dezam?giri.Produc?torii spun c? ei nu pot concura cu marile magazine care au produse apicole la pre?uri foarte mici, fiind aduse din import. Diferen?a de pre?urile practicate de apicultori ?i marile magazine s-a ad?ncit ?i mai mult ?n perioada s?rb?torilor, c?nd sunt practicate ?i tot felul de promo?ii.”Aici e drama apiculturii rom?ne?ti. Pre?ul mierii este f?cut de marile magazine care aduc miere din ??ri exotice, din ??ri din Africa, la ni?te pre?uri cu care noi nu putem concura. Cred c? ?n c??iva ani apicultura nu va mai fi o apicultur? de profesioni?ti, va fi o apicultur? de weekend”, a spus un apicultor din Buz?u.Ei spun c? cel mai mic pre? practicat de apicultori este ?n jur de 25 de lei pentru mierea poliflor?, ?ns? ?n aceast? perioad? supermarketurile au venit cu promo?ii astfel ?nc?t un kilogram de miere a putut fi cump?rat aproape la pre?ul unui kilogram de zah?r.”Noi d?m un kilogram de miere poliflor? cu 25 de lei, iar cea de salc?m cu 40 de lei. Marile magazine v?nd cu 10% mai pu?in. Se urm?re?te s? fim distru?i. ?n ultimele zile au fost campanii care au avut miere la pre?uri aproape de pre?ul unui kilogram de zah?r. Nu putem concura cu a?a ceva”, a explicat Drago? Gavril?.Consumul de bere a sc?zut- care este alternativa? 28 decembrie 2020 Consumul de bere artizanal? a sc?zut la jum?tate spun produc?torii ie?eni. ?nchiderea Horeca pentru o perioad? mai mare de timp a distrus industria berii din zona Ia?ului.Exist? ?ns? ?i o veste bun? ?i aceasta vine de la Universitatea? de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? ”Ion Ionescu de la Brad” din Ia?i, unde studen?ii au creat o re?et? de bere cu ghimbir. Acest lucru s-a ?nt?mplat ?n atelierul propriu de microproduc?ie, acolo unde exist? dot?rile necesare care au fost achizi?ionate printr-un proiect depus ?n urm? cu c??iva ani.Pentru a face un produs deosebit de ceea ce este pe pia??, studen?i au venit cu mai multe propuneri pentru o nou? b?utur? iar la final a fost aleas? berea cu ghimbir.Primele butoaie au fost gata p?n? de Cr?ciun, au fost f?cute analizele de produs pentru a se descoperi dac? ?ndepline?te to?i parametrii. Important este c?, ?nainte de lansarea pe pia?? a produsului finit, studen?ii verific? pas cu pas ca totul s? fie bine f?cut.Tinerii de la specializ?rile ce apar?in de ingineria produselor alimentare, de la Facultatea de Agricultur?, au participat deja la ?ntreg fluxul tehnologic al primei ?arje de bere ?n care a fost ad?ugat ghimbir natural, ?ntreg demersul av?nd ?n exclusivitate scop didactic.Tot de la Ia?i, ?n jurul 2008, a ap?rut prima fabric? de bere artizanal? din Rom?nia- fabrica din localitatea Tome?ti. ?n ultima perioad?, proprietarii au reu?it s? v?nd? datorit? magazinelor tip b?c?nii dar ?i supermarket-urilor mai ales c? acum domeniul Horeca este afectat de pandemie.Deocamdat? berea studen?ilor ie?eni are doar scop didactic dar c?nd va fi gata magazinul Universit??ii este posibil sa fie g?sit? ?i acolo.??Autor: Daria DiaconiucTranzac?ii agricole majorate pe final de an 28 decembrie 2020 La nivelul jude?ului Ia?i au fost v?ndute mai multe terenuri agricole ?n acest an ?n compara?ie cu tranzac?iile care au fost f?cute ?n anul 2019. Mai mult, numai ?n primele 11 luni din an au fost v?ndute 1.300 de hectare, fiind depuse 1.815 oferte de v?nzare.?Cele mai multe tranzac?ii au fost f?cute ?n ultimele 3 luni, fiind ?nregistrate la Direc?ia Agricol? 496 oferte pentru 330 de hectare.??Ce mai trebuie spun este c? potrivit legii 17 din 2014, v?nzarea terenurilor agricole are loc doar prin ofert?, cu anun? publicat pe site-ul Direc?iei Agricole Jude?ene (DAJ) ?i Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), unde sunt publicate ?i comunic?rile de acceptare de ofert?.?Pre?urile pentru terenurile agricole din Ia?i variaz? ?n func?ie de zon?, cele mai scumpe fiind cele v?ndute ?n apropiere de ora? dup? cum spun agen?ii imobiliari. Astfel, dac? terenurile sunt ?ntr-o zon? cu un poten?ial agricol sc?zut, o zon? greu accesibil?, f?r? utilit??i ?n apropiere, pre?urile pot s? scad? ?i la 1.500 – 2.000 de euro, la hectar.?Dac? terenul este comasat, pre?ul cre?te, cum este cazul ?i unui teren agricol achizi?ionat de Constantin Scarlat, fermier din zona Andrie?eni, Ia?i, care a pl?tit ?n anul 2019, pentru 50 de hectare de teren agricol, 350.000 de euro, cum explic? chiar inginerul.?De asemenea, pre?ul de v?nzare pentru un teren agricol ?n comunele Aroneanu, Miroslava, Ciurea, Rediu, anul acesta, este de aproximativ 7.000-8.000 de euro la hectar. ?n comunele mai ?ndep?rtate precum Andrie?eni, Strunga sau Gropni?a terenurile se v?nd ?n medie cu 3.000 de euro la hectar mai precizeaz? cei care au f?cut astfel de tranzac?ii. Autor: Daria DiaconiucLAPAR: faramitarea terenurilor, un fenomen care impiedica agricultura romaneasca sa fie profitabila decembrie 28, 2020 O asociatie de producatori adreseaza o problema majora cu care agricultura romaneasca se confrunta si care duce, in mod direct, la scaderea competitivitatii exploatatiilor din tara noastra. In cele ce urmeaza va redam continutul documentului.?Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, federatie la nivel national si care reprezinta interesele producatorilor agricoli, atragem atentia asupra unei stari de fapt care aduce mari deservicii agriculturii nationale si duce direct la scaderea competitivitatii exploatatiilor agricole din Romania.Este vorba despre excesiva faramitare a terenurilor lucrate de fermieri, situatie care nu permite aplicarea unei tehnologii pentru marirea productivitatii muncii, utilizarea de produse fitosanitare in cantitati mai reduse si implicit consumuri mai mici de combustibili – discutam despre reducerea emisiilor de carbon si de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorinte si obiective ale Uniunii Europene.LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, macar in parte, aceasta problema, cu precizarea clara ca acest demers se vrea inceputul unei dezbateri publice nationale, fara ca propunerea sa fie gandita a afecta deloc existenta si situatia fermelor mici si mijlocii din Romania.LAPAR afirma clar ca nu este o propunere indreptata impotriva cuiva, ci o chemare la discutii care sa permita cresterea profitabilitatii agriculturii din Romania, la toate nivelurile. In Romania exista, conform datelor INS si ale Uniunii Europene, cel mai mare numar de ferme din spatiul comunitar – 3,422 milioane, adica o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.Dar 91,8% dintre ferme au suprafete mai mici de 5 hectare, in aceasta situatie putandu-se vorbi mai degraba de gospodarii taranesti, de subzistenta. Iar amplasarea fizica a acestor suprafete, de multe ori intercalate intre proprietati mai mari, duce la fragmentarea suprafetelor de lucru, impunand masuri restrictive fermierilor care doresc sa lucreze suprafete mai mari, dupa principii de rentabilitate economica si cu respectarea normelor europene in domeniu.LAPAR doreste pastrarea tuturor tipurilor de exploatatii agricole, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania propune o noua metoda de comasare a terenurilor agricole, cu respectarea dreptului de proprietate si folosinta.Asta inseamna ca fermierul care are o suprafata insemnata intr-un loc sau altul, dar exista multe proprietati de mici dimensiuni in zona sa, poate sa puna la dispozitie micilor fermieri sau proprietarilor de suprafete mai mici un teren la – limita exploatatiei sale (in suprafata echivalenta si de aceeasi calitate a solului).Prin acest schimb de terenuri nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea terenurilor, ceea ce ar permite exploatarea agricola in conditii de maxima eficienta. Existenta la aceasta ora a multor mici proprietati ”intercalate” intre suprafete agricole mari face imposibila lucrarea pamantului fara costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de ingrasaminte si substante fito-sanitare.De asemenea apare si problema imposibilitatii construirii unui sistem de irigatii (mai mult decat necesar in conditiile schimbarilor climatice), pentru ca acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe proprietati care nu ii apartin. De aceea LAPAR considera ca un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale intre proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din Romania.Tinem sa mai precizam ca actuala structura a proprietatii agricole in Romania constituie o piedica in realizarea viitoarelor obiective de mediu si clima ce vor fi impuse prin noua Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, in discutie la aceasta ora. O reala comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, generand suprafete mari de lucru, va permite in mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu cresterea profitabilitatii pentru fermieri si pentru tara.”Cercet?tor cunoscut explic? tehnologiile de cultur? pentru mii de plante 27 decembrie 2020Cunoscutul cercet?tor ?n legumicultur?, buzoianul Costel V?n?toru, vine ?n sprijinul rom?nilor care au nevoie de informa?ii pentru a cre?te ?n propria gr?din? sau solarii, legume rom?ne?ti.Cercet?torul de la Sta?iunea de Cercetare Legumicol? Buz?u a scris pentru gospodarii Rom?niei un ”Tratat de legumicultur? special?”. Este vorba despre o lucrare organizat? pe 13 capitole astfel: plante legumicole r?d?cinoase, bulboase, v?rzoase, pentru p?st?i, boabe ?i capsule, bost?noase, tuberculi, solano-fructoase, verde?uri, aromatice ?i condimentare, perene, ciuperci, flori comestibile, precum ?i un ultim capitol dedicat principalilor agen?i patogeni ?i d?un?tori, dar ?i caren?elor ?i exceselor nutritive mai des ?nt?lnite.Cartea se ?ncheie cu o anex? care cuprinde date de interes ?n ceea ce prive?te semin?ele ?i o bibliografie selectiv? cu 153 de titluri ?i 31 de adrese web.”Valoarea ?tiin?ific? a c?r?ii este remarcabil? prin modul ?n care trateaz? fiecare specie ?n parte. Autorii urmeaz? un tipar care include originea ?i r?sp?ndirea geografic?, propriet??ile alimentare ?i medicinale, diferite alte utiliz?ri mai cunoscute cum ar fi cele cosmetice, particularit??ile botanice ?i bine?n?eles tehnologia de cultur? – de prim?var?, de var?-toamn?, de toamn?, asociat?, succesiv?, ?n solar ?i ?n ser?, etc. Acolo unde este cazul, se fac referiri ?i la d?un?torii care produc pagube economice semnificative plantelor de cultur?. Foarte interesant, autorii de c?te ori au prilejul, aduc ?i o serie de informa?ii istorice cu referire la dezvoltarea culturilor respective de legume ?n ?ara noastr?, aportul speciali?tilor rom?ni”, scrie Costel V?n?toru pe pagina sa de Facebook.Bog??ia c?r?ii este dat? ?i de num?rul imens de imagini color. Sunt nu mai pu?in de 1.682 de fotografii, cele mai multe originale. La acestea se adaug? ?i cele 110 scheme de plantare ?n func?ie de specie ?i tipul de cultur?.”O multitudine de elemente care descriu speciile ?n discu?ie, sunt preluate ?n principal din cercet?rile personale ale autorilor, dar ?i din literatura de specialitate. Acest lucru d? tratatului un puternic caracter de originalitate, fiind ?n acela?i timp ?i o contribu?ie teoretic? ?i practic? nu numai la dezvoltarea legumiculturii dar ?i la promovarea acesteia ?n cadrul horticulturii ?i agriculturii din Rom?nia ?i de ce nu din lume”, mai informeaz? Costel V?n?toru.Cartea scris? de Costel V?n?toru a primit un premiu important de la Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice.”Pe lista Premiile Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice ”Gheorghe Ionescu-?i?e?ti” pentru publica?ii ap?rute ?n anul 2019, la sec?iunea Legumicultur?, a fost selectat ?i premiat Tratatul de legumicultur? special? al dr. ing. Costel V?n?toru, cercet?tor ?tiin?ific gradul I ?i membru corespondent al A.S.A.S Bucure?ti, scris ?n colaborare cu drd. Bianca Mu?at ?i drd. Camelia Bratu. Este un premiu valoros ?i special, totodat?, deoarece se acord? o singur? dat? ?n via??, dup? o procedur? strict? ?i o evaluare pe m?sur? a con?inutului ?tiin?ific”, a scris Costel V?n?toru pe profilul personal al unei cunoscute re?ele sociale.INDUSTRIE ALIMENTARAPovestea unei afaceri create de doi tineri din necesitate. Ei v?nd un produs unic ?n Rom?nia, pe care ?l dezvolt? chiar pe p?m?ntul bunicilor Alina-Elena Vasiliu 25 noiembrie 2020 De cocos, de soia, de migdale – laptele nu mai e ce era c?ndva, indiferent c?-l punem ?n cafea sau ?n pr?jituri. Fiecare intoleran?? a adus o alternativ?, iar M?d?lina ?i Gabriel Poenaru au profitat de asta pentru a pune ?i ei um?rul la schimbare, cu un brand propriu – Almonderia. Adic? lapte de migdale produs ?n T?rgovi?te. Gabriel Poenaru, cofondator Almonderia: ?Sper?m s? avem parte de prima produc?ie de miez de migdal ?n toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactur? artizanal? a laptelui de migdale cu migdale crescute ?i ?ngrijite pe p?m?ntul bunicilor.” Povestea mea cu migdalele porne?te ?nc? din copil?rie. O copil?rie fericit? ?n care am fost crescut de mic cu migdalele de la bunicii din zona Greceanca, jude?ul Buz?u. Am experimentat gustul migdalelor dulci ?n toate formele: crude, coapte cu coaj? la cuptor, f?r? coaj?, cu sare, ?n pr?jituri, cu copiii ?n fa?a casei, la poart? ?n loc de semin?e”, poveste?te Gabriel Poenaru.Laptele de migdale l-a descoperit ?ns? ?n 2016, c?nd s-a n?scut fiica lui ?i a M?d?linei, pe nume Ava. Fiind alergic? la proteina laptelui, a fost nevoie s? g?seasc? alternative, iar cea din migdale a fost cel mai bun ?nlocuitor. Cum Gabriel avea ?n familie istoria migdalilor din Buz?u, M?d?lina i-a propus s? porneasc? o mic? afacere de produc?ie de lapte de migdale, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.?Am luat decizia f?r? a sta prea mult pe g?nduri, de-a doua zi am ?nceput s? ne document?m. Am muncit timp de un an de zile cum am putut: ?n weekenduri, ?n vacan?e, de Cr?ciun, de Revelion, dup? serviciu, am l?sat-o pe micu?a Ava la bunici ?i noi am participat la cursuri ?i mentorate oferite de Ingenius pentru a crea un plan de afaceri c?t mai bine ?i real aplicat.”Momentan, materia prim?, adic? migdalele, vin din import, ?ns?, pentru c? vor s? produc? laptele cu migdale din Rom?nia, ?n prim?vara acestui an au plantat pe p?m?ntul bunicilor aproximativ 600 de migdali, din diverse soiuri dulci, pentru produc?ie proprie. Din cauza secetei, ?n toamna lui 2019 nu au reu?it s? preg?teasc? p?m?ntul pentru plantare a?a cum este recomandat s? se fac? ?n cazul migdalilor.?Sper?m s? avem parte de prima produc?ie de miez de migdal ?n toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactur? artizanal? a laptelui de migdale cu migdale crescute ?i ?ngrijite pe p?m?ntul bunicilor.” M?d?lina ?i Gabriel au pus la b?taie o investi?ie de 50.000 de euro ?n total, din care 40.000 de euro au venit prin programul Ingenius (fonduri europene nerambursabile), iar restul – din bugetul propriu.Produc?ia are loc ?n fiecare diminea?? ?n laboratorul Almonderia din T?rgovi?te, iar produsele sunt livrate ?n fiecare zi, de luni p?n? vineri, ?n Bucure?ti. Mar?ea ?i joia, laptele ajunge ?n magazinul Biocorner din Doroban?i, iar vinerea – ?n B?c?nia Veche din Barbu V?c?rescu. ?n rest, sursa principal? de comenzi este magazinul online. Laptele de migdale este produs ?n ziua livr?rii pentru a ajunge proasp?t la clien?i. ?Producem aproximativ 60 litri pe s?pt?m?n?, lunar 250 litri de lapte de migdale ?i num?rul este ?n continu? cre?tere. Momentan avem doar doi angaja?i, dar din 2021 dorim s? m?rim echipa”, spune Gabriel Poenaru.Laptele de migdale Almonderia se prezint? ?n dou? variante: simplu ?i ?n varianta cu miere. Pre?urile sunt cuprinse ?ntre 15 lei pentru 330 de mililitri ?i 20 de lei pentru 500 de mililitri.Ce urmeaz? pentru cei doi antreprenori? Au preg?tit un concept de cafenea unde se poate comanda cappuccino cu lapte de migdale, dar pot fi degustate ?i preparate din ingrediente naturale.??n 2021 dorim s? implement?m acest concept ?n Bucure?ti, dar inten?ion?m s? ne extindem ?i ?n ora?e strategice precum Bra?ov, Ia?i, Cluj, Timi?oara ?i Constan?a, deoarece primim foarte multe ?ntreb?ri ?i scopul nostru este s? livr?m lapte proasp?t de migdale ?n toat? ?ara.” Laptele de migdale Almonderia se prezint? ?n dou? variante: simplu ?i ?n varianta cu miere. Pre?urile sunt cuprinse ?ntre 15 lei pentru 330 de mililitri ?i 20 de lei pentru 500 de ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARom?nii cheltuie pe m?ncare ?i sucuri de dou? ori mai mult dec?t media UE 28 decembrie 2020, Afrodita Cicovschi Rom?nii cheltuie pe alimente ?i b?uturi non-alcoolice de dou? ori mai mult dec?t media european?, potrivit datelor Eurostat privind cheltuielile pe care le-au f?cut ?n 2019 gospod?riile din Uniunea European?. Astfel, ?n 2019, gospod?riile din Uniunea European? au alocat, ?n medie, 13% din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice, pe primul loc ?n UE fiind gospod?riile din Rom?nia care au alocat 26% din cheltuielile totale de consum pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice. Alte state membre unde alimentele au o pondere mare ?n cheltuielile totale de consum ale gospod?riilor sunt Lituania (20,2%) ?i Estonia (19,3%). ?n schimb, ponderea cheltuielilor pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice ?n totalul cheltuielilor de consum este mai mic? de 10% ?n trei state membre: Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) ?i Austria (9,7%). ?n perioada cuprins? ?ntre 2009 ?i 2019, ponderea cheltuielilor pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice ?n totalul cheltuielilor de consum a sc?zut sau a r?mas stabil? ?n majoritatea statelor membre UE, inclusiv ?n Rom?nia. Cele mai mari sc?deri au fost ?nregistrate ?n Lituania (de la 25,4% din totalul cheltuielilor de consum ?n 2009 p?n? la 20,2% ?n 2019, adic? o sc?dere de 5,2 puncte procentuale), urmat? de Malta (sc?dere de 3,5 puncte procentuale) ?i Polonia (sc?dere de trei puncte procentuale). ?n cazul Rom?niei, ponderea cheltuielilor pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice ?n totalul cheltuielilor de consum a sc?zut de la 27,3% ?n 2009 p?n? la 26% ?n 2019, ceea ce ?nseamn? o sc?dere de 1,3 puncte procentuale. Pe de alt? parte, ponderea cheltuielilor pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice ?n totalul cheltuielilor de consum a crescut ?n ?apte state membre UE. Cele mai mari cre?teri au fost ?nregistrate ?n Cehia (de la 14,2% din totalul cheltuielilor de consum ?n 2009 p?n? la 15,5% ?n 2019, adic? o cre?tere de 1,3 puncte procentuale), urmat? de Slovacia (cre?tere de 1,1 puncte procentuale) ?i Ungaria (cre?tere de 0,5 puncte procentuale). Pe ansamblu, ?n 2019 gospod?riile din UE au cheltuit peste 956 miliarde de euro (echivalentul a 6,8% din Produsul Intern Brut al UE) pentru alimente ?i b?uturi non-alcoolice. Este vorba de 13% din totalul cheltuielilor de consum ?i reprezint? a treia mare categorie de cheltuieli ale gospod?riilor dup? cheltuielile pentru locuin??, ap?, electricitate, gaze naturale ?i al?i combustibili, care au reprezentat 23,5% din totalul cheltuielilor de consum, ?i transport cu 13,1%. Deloitte: Patru din zece consumatori cheltuiesc mai pu?in de Cr?ciun dec?t anul trecut ?n contextul pandemiei de COVID-19 Andra Imbrea27 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iAproximativ patru din zece consumatori (38%) pl?nuiesc s? cheltuiasc? mai pu?in de Cr?ciun dec?t anul trecut ?n contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey. Studiul subliniaz? c? anxietatea legat? de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor fa?? de cump?r?turile de s?rb?tori, principalele motive pentru precau?ia lor fiind instabilitatea economic? (50%) ?i planurile de a economisi (40%).C?l?toriile ?i experien?ele sunt elementele la care vor renun?a cei mai mul?i dintre consumatori de s?rb?tori, 34% dintre ace?tia investind mai pu?in dec?t anul trecut ?n activit??i de socializare ?n afara locuin?ei. Cardurile cadou sunt preferatele consumatorilor ?n acest an (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) ?i de jocuri ?i juc?rii (40%).La polul opus, bijuteriile, juc?riile pentru animalele de companie, obiectele de decor ?i accesoriile (24%) sunt ultimele pe lista op?iunilor ?n materie de cadouri pentru s?rb?torile din acest an. Pe m?sur? ce restric?iile instituite ?n contextul crizei globale de s?n?tate devin mai stricte ?n timpul s?rb?torilor de iarn?, consumatorii inten?ioneaz? s? petreac? aceast? perioad? aproape de cas? ?i s? se delecteze cu b?uturi (33%) ?i alimente (30%), acestea fiind primele cump?r?turi pe care responden?ii le-ar face pentru ei de s?rb?tori.Fie c? fac cump?r?turi pentru al?ii sau pentru ei ?n?i?i, consumatorii prefer? mediul online, deoarece pot evita aglomera?ia (65%), le este mai u?or s? comande de acas? (64%) ?i pot beneficia de transport gratuit (60%). Jum?tate dintre ace?tia (51%) sunt anxio?i atunci c?nd vine vorba de efectuarea cump?r?turilor ?n magazinele fizice ?n timpul s?rb?torilor din cauza pandemiei de COVID-19 ?i 49% dintre ei au declarat c? ??i vor relua comportamentul de cump?r?turi de dinaintea pandemiei numai atunci c?nd va fi disponibil un vaccin. Pe l?ng? mediul on-line, consumatorii prefer? variantele comode de a face cump?r?turi, 69% dintre responden?i men?ion?nd c? aleg magazinele care se afl? ?n proximitatea re?edin?ei lor.?La nivel global, ?n ultimele luni consumatorii au resim?it un nivel ridicat de anxietate ?i sunt preocupa?i de situa?ia lor financiar?. Pe m?sur? ce ne apropiem de sf?r?itul de an, ei ?nclin? spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Cr?ciun. Aceast? atitudine este valabil? ?i ?n Rom?nia, de?i consumul a crescut cu mai mult de 4% ?n luna octombrie, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, ?n principal datorit? produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic?. De asemenea, este de men?ionat c? noile obiceiuri de consum pot deveni o surs? de cre?tere pentru comercian?i anul acesta, deoarece unele bugete rezervate c?ndva pentru c?l?torii pot fi redirec?ionate acum c?tre ace?tia”, a declarat Oana Buh?escu, Director Audit, Deloitte Rom?nia, ?i lider al industriei de retail.Tipuri de consumatori??n baza analizei comportamentului din timpul sezonului de s?rb?tori, au fost identificate patru profiluri diferite de cump?r?tori, concluzioneaz? studiul. Cump?r?torii festivi (27%), dornici s? ia cadouri pentru al?ii ?i mai pu?in pentru ei ?n?i?i, ?i cump?r?torii eficien?i (24%), care v?d cump?r?turile ca pe o ?ndatorire ?i iau ?n considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante. Urm?toarele dou? profiluri identificate sunt cel al cump?r?torului responsabil (18%), care este dispus s? pl?teasc? mai mult pentru produse durabile ?i prefer? s? cumpere de la comercian?ii locali dec?t de la lan?urile na?ionale de retail, ?i v?n?torul de oferte (16%), care inten?ioneaz? s? aloce mai mult de o lun? pentru cump?r?turile de s?rb?tori ?i a?teapt? reducerile din aceast? perioad? pentru a cump?ra articole costisitoare pentru el sau pentru cas?.Studiul a fost realizat ?n r?ndul a peste 4.000 de consumatori din SUA ?i ofer? informa?ii despre modul ?n care pandemia influen?eaz? perioada s?rb?torilor. Mai multe detalii despre Deloitte 2020 Holiday Retail Survey sunt disponibile aici.Maria Cruceru, MCA Comercial – remodelarea magazinelor din retail Food Biz La dec. 28, 2020 Magazinul din re?eaua MCA Comercial, aflat la a 11-a remodelare, a devenit un spa?iu mult mai modern, adaptat la nevoile ?i cerin?ele consumatorilor locali.? At?t rela?ia pe care proprietarii au reu?it s? o creeze cu clien?ii lor c?t ?i programul non stop, au transformat magazinul ?ntr-un pilon puternic ?n lupta cu marile lan?uri de magazine.?n urma unei investi?ii de 60.000 de euro, loca?ia MCA Comercial aflat? pe strada Prim?verii din ora?ul R?mnicu S?rat reu?e?te s? adune la raft toate preferin?ele consumatorilor din zon?.??ntr-un spa?iu de trei sute de metri p?tra?i, complet rea?ezat, sunt listate aproape opt mii de produse unice din care 70% sunt alimente.?Am schimbat ?n totalitate layoutul magazinului ?i toate agregatele frigorifice. Cu aceast? ocazie, am reg?ndit ?i sortimenta?ia. Am restr?ns gama de non-food, men?in?nd produsele de ?ngrijire a locuin?ei ?i cosmeticele pe top produse ?i de baz?. Categoria de conserve a r?mas la fel, dar am dezvoltat foarte mult categoria de lactate, preparate de carne ?i de pe?te”, explic? Maria Cruceru, Directorul General MCA Comercial.Acest lucru este posibil ?n primul r?nd datorit? echipamentelor noi, achizi?ionate din Italia, care permit stocarea unor cantit??i mai mari de produse, mai ales ?n privin?a celor cu regim termic.Proprietarii au transformat practic pere?i ?ntregi ?n zon? de vitrine frigorifice verticale unde se g?sesc at?t b?uturile, c?t ?i produsele congelate, preparatele din carne, pe?te, br?nzeturile ?i m?slinele.?Modul ?n care a fost g?ndit? sortimenta?ia magazinului fanion se explic? prin leg?tura direct? cu celelalte ramuri ale businessului MCA, distribu?ia ?i importul.Deoarece pe zona de distribu?ie predomin? produsele cu regim termic, congelate ?i refrigerate, iar ?n privin?a importurilor predomin? legumele conservate, ?n noua structur? a magazinului aceste produse au c??tigat mai mult spa?iu la raft pentru c?, spune directorul general, sunt competitivi la capitolul pre?uri. Editat de Ana Daniela Eftimie GLOBALCum ??i petrec timpul oamenii din diferite ??ri din lume: japonezii muncesc cel mai mult, nem?ii petrec timpul cel mai ?ndelungat la shopping, iar francezii m?n?nc?. Americanii sunt campioni la c?t stau la TV HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca" Cristina Ro?ca 28.12.2020, Fiecare zi are doar 24 de ore pentru to?i oamenii din lume, ?ns? este interesant de remarcat cum ??i ?mpart acest timp cet??enii diferitelor ??ri ale planetei. Astfel, OECD (Organization for Economic Cooperation and Development) a ?mp?r?it timpul dintr-o zi pe diferite activit??i precum somn, munc?, ?ngrijire personal? ?i altele ?n r?ndul persoanelor cu v?rste cuprinse ?ntre 15 ?i 64 de ani.Rom?nia nu este membr? OECD a?a c? nu exist? date pentru pia?a local?. Totu?i, este interesant de remarcat ce diferen?e exist? ?ntre ??rile lumii.Spre exemplu, japonezii lucreaz? cel mai mult (munc? pl?tit?), cu o medie de 5,5 ore pe zi (se iau ?n calcul toate zielele din s?pt?m?n?, nu doar cele lucr?toare). Spre compara?ie, francezii sau spaniolii au o medie de sub trei ore. Tot japonezii lucreaz? cel mai mult ?i peste program (f?r? plat?) ?i fac ?i munc? de voluntariat.Totu?i, francezii, una dintre cele mai dezvoltate economii din Europa ?i din lume, sunt campioni c?nd vine vorba de timpul alocal m?ncatului (peste dou? ore pe zi) ?i ?ngrijirii personale (107 minute, adic? o or? ?i 45 de minute). Spaniolii fac cel mai mult sport – 42 de minute pe zi -, iar nem?ii petrec timpul cel mai ?ndelungat la shopping, circa 32 de minute pe zi.De partea celalt? a oceanului, americanii sunt campioni la timpul petrecut la televizor sau radio. Iar sud-africanii sunt lideri la somn (aproximativ 9 ore pe zi) ?i la timpul petrecut cu prietenii.PwC Net Zero Economy Index: Ritmul decarbon?rii trebuie s? creasc? de 5 ori mai repede pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris Lidia Neagu 28 December 2020 Limitarea cre?terii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade C, a?a cum a fost convenit prin Acordul de la Paris, impune ca rata de decarbonare s? ajung? la 11,7% anual, de aproape cinci ori mai mare dec?t ?n 2019, arat? cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index.?n ultimii zece ani, PwC Net Zero Economy Index a modelat datele privind cre?terea economic? ?i emisiile de CO2 legate de energie, ?n raport cu ratele necesare pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Raportul urm?re?te modul ?n care economiile fac progrese ?n procesul de reducere a dependen?ei dintre cre?terea economic? ?i cea emisiilor de carbon.“Emisiile de carbon au sc?zut cu p?n? la 25% ?n unele ??ri, ?n prima jum?tate a anului, ca urmare a reducerii activit??ii economice, ?n special ?n transporturi. ?ns?, pe m?sur? ce economiile se redeschid, datele arat? o revenire a emisiilor la valorile anterioare, estim?ndu-se c? 2020 va fi un an record pentru cre?terea temperaturii globale. Totodat?, apari?ia crizei COVID a pus ?n plan secund preocuparea fa?? de schimb?rile climatice, dar ?intele de decarbonare vor r?m?ne pe agenda guvernelor, companiile ?i sectoarele poluante av?nd cu at?t mai mult nevoie de transformare ?i adaptare”, a declarat Dinu Bumb?cea, partener ?i lider al Departamentului de Consultan?? pentru Afaceri, PwC Rom?nia.Astfel, potrivit compsniei de consultan??, p?n? ?n 2020, ?n ?ntreaga lume, combustibilii fosili au continuat s? domine, 57% din cre?terea consumului de energie fiind generat? doar de gaze naturale ?i petrol. Emisiile de CO2 cauzate de producerea de energie au crescut cu 0,5% ?n acest an, ?ntruc?t ?i consumul global de energie a crescut cu 1,3%.?n 2019, s-a ?nregistrat o sc?dere de 0,6% a consumului de c?rbune pentru prima dat? din 2016. Au existat ?ns? cre?teri constante ale consumului de petrol, de 0,8%, ?i de gaze naturale, de 2%. ?n ceea ce prive?te sursele regenerabile de energie, ?n pofida unor rate record de cre?tere ?n domeniul eolian (12,1%) ?i solar (23,8%), acestea au contribuit ?n total cu doar 11% din consumul global de energie.Raportul mai semnaleaz? c? ?n ??rile aflate ?ntr-un blocaj complet ?n prima parte a anului, s-a ?nregistrat ?n medie o sc?dere cu 25% a cererii s?pt?m?nale de energie ?i ca urmare se a?teapt? ca emisiile s? scad? cu aproximativ 7% ?n 2020. Cu toate acestea, au revenit rapid la nivelul anterior.Potrivit sursei citate, pandemia COVID-19 trebuie s? fie un punct de inflexiune care s? ofere oportunitatea companiilor ?i guvernelor de a se reseta ?i de a investi pe termen lung. Urm?torul deceniu va fi esen?ial ?n acest sens. Multe dintre tehnologiile ?i solu?iile care permit transformarea unor industrii sunt deja disponibile la scar? larg?, precum vehicule electrice, energie solar? fotovoltaic?, eolian? offshore, re?ele energetice inteligente ?i case conectate.Principalele provoc?ri tehnologice includ: generarea ?i stocarea energiei de nou? genera?ie, hidrogen verde, inova?ii pentru decarbonarea materialelor industriale, inclusiv o?el, ciment ?i materiale plastice, eficien?a ?i circularitatea materialelor, combustibili durabili pentru avia?ie ?i tehnologii de captare ?i eliminare a carbonului. Tehnologiile emergente, precum inteligen?a artificial? (AI), cloud, blockchain, senzori avansa?i ?i biologie ?i chimie sintetic?, nu numai c? permit optimizarea ?i scalarea solu?iilor, ci ofer? modele de afaceri complet noi.Raportul subliniaz? c?, pentru al doilea an consecutiv, Germania a ?nregistrat cea mai mare rat? de decarbonare dintre statele membre G20, de 6,6%.PwC este o re?ea de firme prezent? ?n 155 de ??ri, cu mai mult de 284.000 de profesioni?ti, ce ofer? servicii de calitate ?n domeniul auditului, consultan?ei fiscale ?i consultan?ei pentru afaceri.UNIUNEA EUROPEANADin 2021, la presiunea Uniunii Europene, statele membre sunt obligate s? apere fermierii de practicile neloiale ale hypermarketurilor; conflict ?n Germania ?ntre marii retaileri ?i ministrul Julia Kl?ckner By lantulalimentar 2020-12-28Statele membre sunt obligate ca p?n? la 1 mai 2021 s? adopte ?i s? publice actele cu putere de lege ?i actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre ?ntreprinderi ?n cadrul lan?ului de aprovizionare agricol ?i alimentar. Statele membre vor comunica de ?ndat? Comisiei Europene textul actelor respective. Statele membre aplic? actele respective cel t?rziu de la 1 noiembrie 2021. Organiza?iile de produc?tori, alte organiza?ii de furnizori ?i asocia?iile unor astfel de organiza?ii au dreptul de a depune o pl?ngere la cererea unuia sau a mai multor membri ai lor sau, dup? caz, la cererea unuia sau a mai multor membri ai organiza?iilor lor membre, ?n cazul ?n care respectivii membri consider? c? au fost afecta?i de o practic? comercial? interzis?. Alte organiza?ii care au un interes legitim ?n reprezentarea furnizorilor au dreptul de a depune pl?ngeri la cererea unui furnizor ?i ?n interesul respectivului furnizor, cu condi?ia ca astfel de organiza?ii s? fie persoane juridice independente f?r? scop lucrativ.?n vederea asigur?rii unui nivel mai ridicat de protec?ie, statele membre pot men?ine sau introduce reglement?ri mai strice pentru combaterea practicilor comerciale neloiale dec?t cele prev?zute ?n Directiva 633/2019, cu condi?ia ca respectivele reglement?ri na?ionale s? fie compatibile cu normele privind func?ionarea pie?ei interne.Directiva 633/2019 nu aduce atingere reglement?rilor na?ionale care vizeaz? combaterea practicilor comerciale neloiale care nu se ?ncadreaz? ?n domeniul de aplicare al prezentei directive, cu condi?ia ca asemenea reglement?ri s? fie compatibile cu normele privind func?ionarea pie?ei interne.Ministrul german al Agriculturii, Julia Kl?ckner, a conceput deja un proiect de lege aflat deja ?n dezbaterea Parlamentului. Recent, ministrul Julia Kl?ckner a acuzat marii retaileri din Germania c? ”?ncalc? sistematic contractele ?i legile”. Ministrul federal al Agriculturii, membru al partidului cre?tin-democrat, care are rela?ii str?nse cu lumea rural?, a declarat, citat de publica?ia , c? ??i dore?te s? ia partea ”lui David ?n lupta cu Goliat”, relief?nd prin aceast? expresie lipsa de putere a furnizorilor agricoli fa?? de marii comercian?i, care domin? pia?a german?.”Cei patru gigan?i ai comer?ului cu am?nuntul controleaz? acum 85% din pia?a [german?], ?n timp ce ?n urm? cu 15 ani opt lan?uri predominau peste 70% din pia??. Fermierii se bazaser? pe practicile de cump?rare ale pu?inelor firme. Produc?torii agricoli care s-au pl?ns de un tratament neloial au fost deseori elimina?i de pe listele furnizorilor” a spus Kl?ckner.Managerii generali ai hypermarketurilor au reac?ionat imediat ?i au trimis o scrisoare cancelarului Angela Merkel, acuz?nd c? remarcile ministrului Agriculturii reprezint? un ”caz f?r? precedent de def?imare public?”.?Suntem profund ?oca?i de acest atac masiv asupra reputa?iei companiilor noastre ?i ne sim?im discredita?i personal”, au spus ?efii gigan?ilor – Edeka, Rewe, Aldi ?i Schwarz Group, care conduc Kaufland ?i Lidl. Lor li s-au al?turat ?i pre?edin?ii federa?iilor comerciale germane HDE din comer?ul cu am?nuntul ?i BVLH.Potrivit directivei UE 633/2019, printre cele mai frecvente practici neloiale se num?r?:plata ?nt?rziat?, peste 30 de zile, a produselor agricole perisabile; anularea de hypermarket a comenzilor de produse agricole ?i alimentare perisabile cu un termen de preaviz at?t de scurt ?nc?t furnizorul nu are posibilit??i rezonabile de a g?si o alternativ? pentru comercializarea sau utilizarea produselor respective;modificarea ?n mod unilateral a clauzelor unui acord de furnizare pentru produse agricole ?i alimentare care se refer? la frecven?a, metoda, locul, calendarul sau volumul furniz?rii sau livr?rii produselor agricole ?i alimentare, standardele de calitate, condi?iile de plat? sau pre?urile sau ?n ceea ce prive?te furnizarea de servicii;solicitarea cump?r?torului ca furnizorul s? fac? pl??i care nu sunt legate de v?nzarea produselor agricole ?i alimentare ale furnizorului; cump?r?torul solicit? furnizorului pl??i pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole ?i alimentare sau pentru ambele, survenite ?n spa?iile cump?r?torului sau dup? ce proprietatea a fost transferat? cump?r?torului, atunci c?nd o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijen?a sau culpa furnizorului;Pentru a combate practicile care deviaz? considerabil de la buna conduit? comercial?, care contravin bunei credin?e ?i corectitudinii ?i care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia, directiva stabile?te o list? minim? a practicilor comerciale neloiale interzise ?n rela?iile dintre cump?r?torii ?i furnizorii din cadrul lan?ului de aprovizionare agricol ?i alimentar ?i prevede norme minime de asigurare a aplic?rii respectivelor interdic?ii ?i modalit??ile de coordonare ?ntre autorit??ile de aplicare a legii.Directiva 633/2019 se aplic? anumitor practici comerciale neloiale care apar ?n leg?tur? cu v?nzarea de produse agricole ?i alimentare de c?tre:(a) furnizori a c?ror cifr? de afaceri anual? nu dep??e?te 2 000 000 EUR c?tre cump?r?tori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 2 000 000 EUR;(b) furnizori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 2 000 000 EUR, dar este de maximum 10 000 000 EUR, c?tre cump?r?tori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 10 000 000 EUR;(c) furnizori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 10 000 000 EUR, dar este de maximum 50 000 000 EUR, c?tre cump?r?tori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 50 000 000 EUR;(d) furnizori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 50 000 000 EUR, dar este de maximum 150 000 000 EUR, c?tre cump?r?tori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 150 000 000 EUR;(e) furnizori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 150 000 000 EUR, dar este de maximum 350 000 000 EUR, c?tre cump?r?tori a c?ror cifr? de afaceri anual? dep??e?te 350 000 000 EUR.MAREA BRITANIE?n lupta cu obezitatea, Marea Britanie restric?ioneaz? promo?iile la alimentele bogate ?n gr?simi HYPERLINK "" Eliza Casandra 28 Decembrie 2020Retailerii de dimensiuni medii ?i mari nu vor mai putea oferi promo?ii de tip "cump?r? unul ?i prime?ti al doilea produs gratuit" sau "trei la pre?ul de dou?" pentru produse nes?n?toase, a anun?at luni Departamentul pentru S?n?tate ?i Asisten?? Social?. Retailerii specializa?i precum magazinele care v?nd ciocolat? sunt scuti?i.Campaniile promo?ionale pentru alimentele bogate ?n gr?simi, sare ?i zah?r precum ?i pentru b?uturi r?coritoare vor fi restric?ionate ?n supermarketurile din Marea Britanie, ?n cadrul m?surilor destinate reducerii obezit??ii, transmite Bloomberg preluat de Agerpres. Retailerii de dimensiuni medii ?i mari nu vor mai putea oferi promo?ii de tip "cump?r? unul ?i prime?ti al doilea produs gratuit" sau "trei la pre?ul de dou?" pentru produse nes?n?toase, a anun?at luni Departamentul pentru S?n?tate ?i Asisten?? Social?. Retailerii specializa?i precum magazinele care v?nd ciocolat? sunt scuti?i.Aceste restric?ii sunt destinate s? "garanteze c? alegerea s?n?toas? este cea mai facil? alegere", a precizat Ministrul S?n?t??ii, Jo Churchill. "Crearea unui mediu care ajut? pe toat? lumea s? m?n?nce mai frecvent alimente s?n?toase este crucial pentru ?mbun?t??irea st?rii de s?n?tate a ??rii", a spus Jo Churchill.Aceast? campanie destinat? combaterii obezit??ii vine dup? ce datele oficiale arat? c? 63% dintre adul?ii din Marea Britanie sunt supraponderali sau obezi iar unul din trei copii este supraponderal c?nd trece de ciclul primar de ?nv???m?nt.Pe l?ng? faptul c? tratarea obezit??ii cost? anual Serviciul Na?ional de S?n?tate (NHS) aproximativ ?ase miliarde de lire sterline (8,1 miliarde de dolari), pandemia de coronavirus a scos ?n eviden?? riscurile la care sunt expuse persoanele supraponderale.Chiar ?i premierul britanic Boris Johnson a f?cut o leg?tur? ?ntre internarea sa ?n spital pentru infec?ie cu coronavirus, ?n luna aprilie a acestui an, ?i faptul c? este supraponderal pentru ca ?n luna iunie s? anun?e c? ?i-a schimbat punctul de vedere libertarian cu privire la alimenta?ie ?i s?n?tatea public?.? ?SANATATE si GASTRONOMIE Condimentele care te salveaz? de boli. Trebuie s? le consumi neap?rat de s?rb?tori HYPERLINK "" Ana Chivu 28 dec. 2020 Ce condimente ne salveaz? de boli? Nu mul?i ?tiu, dar p?n? ?i condimentele pe care le alegi sunt extrem de importante, nu doar ingredientele ?i preparatul ?n sine. La ce condimente trebuie s? fii atent ?i care sunt acelea care te salveaz? de boli? Unele trebuie consumate de toat? lumea. Condimentele perfecte care te salveaz? de boli De?i mul?i au impresia c? alegrea ingredientelor ?i modul de preparare al unui fel de m?ncare sunt cele mai importante, la acestea se adaug? ?i condimentele. Unele din ele ajut? la digestie ?i accelereaz? metabolismul ?n perioada s?rb?torilor. Mesele rom?nilor au la baz? mult? carne, multe gr?simi ?i condimente, mai cu seam? ?n perioada s?rb?torilor. Speciali?tii recomand? tuturor s? nu exagereze cu m?ncatul, ci s? se ?nfrupte cu modera?ie din ele pe parcursul ?ntregii zile. E indicat ca oamenii s? evite dezechilibrele alimentare. Cei care au ?inut post p?n? acum trebuie s? fie cu at?t mai aten?i la ce, cum ?i c?t consum?. ?Bolnavii de gut? nu au voie s? m?n?nce carne ro?ie”, avertizeaz? nutri?ionistul Cristina Alexandrescu. ?Gelatina din tob? e ob?inut? prin fierbere, e o bun? surs? de proteine, nu ?ngra?? ?i nu se diger? foarte greu”, explic? nutri?ionisul Corina Zugravu, potrivit doctorulzilei.ro.Recomandarea speciali?tilor este ca rom?nii s? consume ardei iute, pentru c? arde caloriile ?i cre?te metabolismul. ?Organismul arde mai mult caloriile datorit? ardeiului iute”, explic? nutri?ionistul Mihaela Bilic. De asemenea, m?rarul ?i ghimbirul sunt bune pentru a ?drege” stomacul. Pentru acest lucru mai poate fi folosit c?rbunele vegetal, suplimente cu fenicul sau mu?e?el, care este un antiinflamator foarte bun.Pentru problemele de digestie, sunt recomandate suplimentele cu ghimbir ?i acidofilus pudr?. Ghimbirul este antiflatulent, stimuleaz? secre?ia biliar? ?i pancreatic?. Pudra cu acidofilus sus?ine ?i reface flora de la nivelul stomacului.Mai pute?i folosi c?rbune vegetal, suplimente cu fenicul, cu mu?e?el ori cu m?rar. C?rbunele vegetal are efect antibalonare, suplimentele cu fenicul inhib? procesul fermenta?iei, iar mu?e?elul este un foarte bun antiinflamator.M?rarul este ?i el folosit din timpuri vechi pentru aparatul digestiv. O plimbare lung? tope?te ?i ea caloriile. (Sursa: doctorulzilei.ro)INDIAGuvernul indian a decis s? ridice embargoul privind exportul de ceap? 28 dec, 2020 | Agerpres India a decis luni s? ridice de la 1 ianuarie 2021 embargoul privind exportul de ceap? dup? ce, ?n ultimele s?pt?m?ni, pre?urile au sc?zut semnificativ, pe fondul a?tept?rilor unei recolte masive, transmite Reuters, citat? de Agerpres. Va fi permis exportul tuturor variet??ilor de ceap?, se arat? ?ntr-o notificare a Ministerului Comer?ului ?i Industriei. India este cel mai mare exportator global de ceap?, un element de baz? al buc?t?riei din sudul Asiei. ?n septembrie, India a anun?at introducerea embargoului la exportul de ceap?, ?n ideea de a ?ine sub control pre?urile pe pia?a intern?. Acestea au crescut dup? ce ploile ?i inunda?iile din octombrie ?i noiembrie au afectat oferta de ceap?, ?n special ?n statul Maharashtra, cel mai mare produc?tor din India. Ulterior, pre?urile au crescut exploziv ?n Asia ?i au for?at marii cump?r?tori, precum Bangladesh ?i Sri Lanka, s? cumpere ceap? din Myanmar, Egipt, Turcia ?i China. ?ns?, chiar ?i a?a, ?nlocuirea livr?rilor din India a fost dificil? ?n condi?iile ?n care aceasta export? peste dou? milioane de tone de ceap? pe an.DOSARVinul de azi: Macan Clasico 2016 - 93+ puncte Robert Parker, 93 puncte James Suckling Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Produc?torii Tempos Vega Sicilia ?i Compagnie Vinicole Baron Edmond de Rothschild s-au asociat ?n 2004 pentru a fonda Bodegas Benjamin de Rothschild & Vega Sicilia. Crama nou fondat? produce din 2009 vinuri care provin din strugurii cultiva?i ?n podgoriile de vit? de vie din ?ara Bascilor. Vinul de ast?zi, Macan Clasico 2016, este unul proasp?t, echilibrat ?n arome, realizat din soiul Tempranillo. Ro?u-purpuriu, vinul cucere?te ?nc? de la primele note olfactive de fructe ro?ii, scor?i?oar? ?i vanilie. Pe palat, ?nt?lnim taninuri dulci, pl?cute, fructate ?i u?or condimentate. V? recomand?m degustarea acestui vin la 18 grade Celsius, al?turi de v?nat, fripturi, mezeluri, tapas sau preparate din pui. * * *Studiu KeysFin: Rom?nia ocup? locul 13 ?n topul celor mai mari produc?tori de vin din lume ?i locul 6 ?n Europa Publicat Vineri, 18 Decembrie 2020 Pia?a local? a vinului a ?nsumat aproximativ 1,8 miliarde lei ?n 2019, sc?derea fiind de 11,4% fa?? de 2018, iar ?n 2020 trendul va continua, p?n? la o cifr? de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estim?rilor speciali?tilor KeysFin*). De?i afacerile au sc?zut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare fa?? de cel din 2018 ?i, totodat?, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.Este de men?ionat c? rezultatul net al pie?ei vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al c?rei faliment a fost declarat ?n 2018, ?ns?, cre?terea din 2019 s-a datorat ?i eficientiz?rii business-urilor celorlal?i mari juc?tori din pia??.?n ceea ce prive?te sc?derea cifrei de afaceri din pia?a vinurilor locale, aceasta a fost cauzat? ?n principal de condi?iile meteo nefavorabile. Cu toate acestea ?ns?, ?ara noastr? r?m?ne pe locul 13 ?n topul celor mai mari produc?tori de vin din lume ?i pe locul 6 ?n Europa.?n 2019, ?n Rom?nia existau 576 companii care se ocupau de produc?ia de vinuri ?i/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - produc?ia de vin din struguri ?i CAEN 0121 - cultivarea strugurilor), cu 5% mai pu?ine raportat la 2018, ?ns? cu o cre?tere cu 36% fa?? de 2009. De?i cele mai multe dintre acestea sunt micro?ntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generat? de companiile medii, cu 69% din total.ALBA, PRINCIPALUL TERROIR AL VINURILOR ROM?NE?TIJude?ul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei ?i 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind Jidvei SRL Filiala Alba. Pe plan local exist? mul?i al?i produc?tori de vinuri, mai ales c? ?n acest jude? se afl? 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania.Pe locul 2 ?n top se afl? jude?ul Vrancea (260,3 milioane lei – 14,8%), iar pe urm?toarele locuri jude?ele Prahova (243,6 milioane lei – 13,9%), Timis (243 milioane lei – 13,9%) ?i Bucure?ti (193,8 milioane lei – 11%) . Primele 5 jude?e au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.?n ceea ce prive?te topul produc?torilor de vin locali, liderul pie?ei, cu o cot? de 11,3% ?i 199 milioane lei cifr? de afaceri, este Cramele Reca? SA. Clasamentul este completat de Jidvei SRL Filiala Alba (10,9%), Cotnari SA (8,2 %), Crama Ceptura SRL (5,8%) ?i Zarea SA (5,7%). Top 10 produc?tori de vin din Rom?nia au avut o cifr? de afaceri cumulat? de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezint? 56,4% din pia??.PREDIC?II LA NIVEL INTERNA?IONALLa nivel mondial, produc?ia de vin este estimat? ?n acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (cre?tere de doar 1%) ?i u?or mai bun dec?t cel din 2019, c?nd au fost produ?i 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organiza?iei Interna?ionale a Viei ?i Vinului (OVIS). ?n ceea ce prive?te Uniunea European?, volumul produc?iei de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult dec?t ?n 2019.Sunt preconizate cre?teri ?n Fran?a (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) ?i Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).?De cealalt? parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o sc?dere u?oar?, de 1%, ajung?nd la 47,2 milioane hectolitri ?n 2019. De asemenea, Rom?nia (3,6 milioane hectolitri) ?i Grecia (2 milioane hectolitri) au sc?deri de 7% ?i respectiv 2%, la produc?ia anual?, raportat la 2019.?*) Not?: Analiza KeysFin are la baz? datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finan?elor (la sf?r?itul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 - produc?ia de vin din struguri ?i CAEN 0121 - cultivarea strugurilor). * * *Planificarea fertilizarii: cum ajuta instrumentele si programele digitale profesionistii? decembrie 28, 2020 Ingrasamintele sunt indispensabile pentru obtinerea unor productii ridicate. Planificarea corecta a nutritiei plantelor este obligatorie nu doar din motive financiare, ci si din punct de vedere al sustenabilitatii.Aplicarea ingrasamintelor complexe denumite in mod uzual NPK si a diferitelor tipuri de N pot fi planificate prin calcule realizate manual, dar aceste calcul se pot efectua si prin utilizarea de programe si instrumente digitale. Trebuie luate in considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitatile solului, consumul specific al plantelor, tipul de ingrasaminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. In plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectata legislatia, pe de alta parte eficienta ingrasamintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substante nutritive. Oare este posibil sa luam in considerare atat de multi factori la planificarea fertilizarii?Instrumentele si programele de planificare digitala au raspunsul la acesta intrebareProgramele de planificare a fertilizarii au parametri setati pentru un numar mare de culturi. Informatiile agronomice recunoscute la nivel mondial sunt introduse in baza de date din fundal, in timp ce formulele de calcul sunt ajustate in functie de specificul zonei . Toti factorii sunt luati in calcul si dupa introducerea informatiilor necesare, cum ar fi productia dorita, cultura anterioara, fertilizarea organica si minerala deja efectuata si caracteristicile solului, calculul se poate face in cateva secunde si rezultatul va fi afisat intr-un mod clar . Fertilizarea si nutritia plantelor – mai ales pentru acoperirea si echilibrarea necesarului de NPK – nu se limiteaza doar la un an de productie. Cum echilibram fertilizarea in rotatia culturilor?Un program digital de calcul pentru aproximativ 100 de culturi Planificarea aplicarii ingrasamintelor complexe NPK trebuie facuta pe termen lung, deoarece elementele nutritive precum potasiul si fosforul raman disponibile in sol pentru culturile urmatoare. Prin urmare, programele digitale de planificare trebuie sa fie capabile sa optimizeze calculul necesarului de elemente nutritive pentru? o rotatie a culturilor pe mai multi ani. Echipa de experti agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizarii NutriGuide?. Aceasta este un program digital disponibil pe internet in mod gratuit , care poate gestiona cu usurinta planificarea fertilizarii culturilor din ferma. De la fertilizarea cu complexe NPK pana la fertilizarea simpla cu N, NutriGuide? calculeaza necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T si ofera o lista a produselor recomandate pentru ca utilizatorul sa poata comanda usor si rapid necesarul de ingrasaminte.Mai multe parcele – acelasi program digitalIntroducerea manuala a unui numar mare de parcele in programul de? planificare necesita destul de mult timp.? Echipa de dezvoltare din cadrul Borealis L.A.T a creat programul NutriGuide? in asa fel incat importul tuturor parcelelor din ferma este posibil cu un simplu click. Datele provenite dintr-un fisier accesibil tuturor fermierilor poate fi importat usor, iar planul de fertilizare pentru diferite culturi si parcele, poate fi realizat in cateva minute si pentru o intreaga rotatie a culturilor. * * *Miedul (re?et? str?mo?easc?) Scris de Simona Lazar ?n secolul III ?.Hr. dacii exportau miere ?i mied. O spune asta ?i naturalistul roman Aelianus. B?utura zeilor sau “melikraton”, cum ?i zicea Homer, cucere?te Europa, pornind din inima Daciei.Miedul se prepara pe la sf?r?itul verii ori ?n primele zile ale toamnei, c?nd, dup? obicei, erau “sacrifica?i” stupii b?tr?ni. ?mpleti?i din nuiele, stupii nu rezistau mai mult de c??iva ani. C?nd ?ncepeau s? se rup?, albinele erau roite ?n stupi noi, iar mierea era stoars?.Fagurii r?ma?i dup? stoarcere se puneau ?ntr-un vas mare de lemn, plin cu ap? curat?. Se acoperea cu un capac ?mpletit din nuiele ?i se l?sa la fermentat aproximativ o lun?. Mierea ?i polenul se dizolvau ?ncet ?n ap?, ?n vreme ce ceara ?nvechit? ?ntre?inea fermenta?ia. B?utura avea gust acri?or, pi?ca la limb? ?i era u?or alcoolizat?. Dacii (?i mai t?rziu romanii ?i proto-rom?nii) i-au spus: mied. ?i a?a i-a r?mas numele. * * *Combaterea biologic?, arma netoxic? nr. 1 Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea, 28 decembrie 2020 O solu?ie viabil? ?mpotriva d?un?torilor poate fi combaterea cu ajutorul parazi?ilor, lansa?i ?n mas?. Metoda aduce provoc?ri, dar are avantajul c? nu e toxic? pentru om ?i pentru mediu.Aspectele pozitive ?i negative ale combaterii biologice a d?un?torilor cu ajutorul speciilor de parazi?i, lansa?i ?n mas?, au fost discutate la Congresul Interna?ional de Protec?ia Plantelor (IPPC) din India, ?n 2019. Chandish R. Ballal, directorul National Bureau of Agricultural Insect Resources - India, a subliniat c? un avantaj al combaterii biologice este lipsa toxicit??ii pentru om ?i mediul ?nconjur?tor; de asemenea, este o alternativ? viabil? ?n cazul apari?iei fenomenelor de rezisten?? la substan?ele active din diferite clase chimice.?Vietnam: 11 centre de profil Un exemplu de succes este folosirea parazi?ilor oofagi din genul Trichogramma, pentru combaterea biologic? a d?un?torilor. ?n ultimul deceniu, ?n Vietnam s-au construit unsprezece centre de produc?ie a parazi?ilor din acest gen pentru lansarea lor ?n c?mp. Cercet?rile de profil necesit? importante resurse financiare ?i umane. Personalul implicat ?n producerea ?n mas? a insectelor trebuie s? aib? un grad ridicat de calificare. ?n Africa ?i Asia, costurile cu for?a de munc? sunt mai mici dec?t Europa (inclusiv Rom?nia) ?i nu exist? probleme cu g?sirea personalului calificat. ??PATRU PROVOC?RI ?Fiind folosit? timp ?ndelungat ?n Asia ?i Africa, s-au putut observa limitele ?i provoc?rile acestei metode de combatere biologic?.Ob?inerea hranei pentru organismele utile. ?n multe cazuri, insectele d?un?toare, ce reprezint? hrana parazi?ilor, nu se reproduc cu aceea?i vitez? din natur?, ?n ciuda asigur?rii tuturor condi?iilor ?i a hranei din bel?ug. Acela?i aspect s-a observat ?i ?n cazul ?nmul?irii ?n laborator a unor specii de pr?d?tori ai insectelor d?un?toare. Acesta este unul dintre motivele pentru care, ?n ultimele decenii, au fost multiplicate, pentru a fi lansate ?n c?mp sau spa?ii protejate, numai 15 specii de organisme utile, ?n special parazi?i din genul Trichogramma.Manipularea ?i depozitarea parazi?ilor, crescu?i ?n mas?, p?n? la lansarea ?n c?mp. Av?nd ?n vedere durata scurt? de via?? a parazi?ilor, trebuie s? fie o sincronizare foarte bun? ?ntre producerea lor ?n mas? ?i apari?ia ?n c?mp sau spa?ii protejate a speciilor de d?un?tori ?int?.Monitorizarea popula?iilor insectelor d?un?toare cu ajutorul capcanelor entomologice este esen?ial? pentru a cre?te eficacitatea metodelor de combatere biologic? prin parazi?i.Cre?terea popula?iilor hiperparazi?ilor poate fi un efect nedorit al cre?terii ?n mas? a parazi?ilor oofagi. Hiperparazi?ii sunt insecte ce paraziteaz?, la r?ndul lor, insectele parazite ale d?un?torilor. Adic? ?i parazi?ii pot fi la r?ndul lor parazita?i sau du?manii d?un?torilor culturilor agricole; inclusiv cei din genul Trichogramma au du?mani. Dac? cre?te popula?ia de hiperparazi?i, ace?tia vor ac?iona asupra parazi?ilor din natur?, ceea ce poate crea dezechilibre majore ?n entomofauna din anumite zone agricole. ?Afide parazitate, larva speciei parazite se dezvolt? ?n corpul afideiTREI PROBLEME ?n natur?, mecanismele de rezisten?? ale d?un?torilor principalelor culturi agricole ?i horticole sunt ?ntr-o continu? evolu?ie. ?n acest context, cercet?torii se pot confrunta cu trei probleme:?n zonele unde, timp ?ndelungat, d?un?torii culturilor agricole ?i horticole au fost comb?tu?i cu ajutorul parazi?ilor, lansa?i ?n mas?, s-au petrecut dou? fenomene: o adaptare mai rapid? a d?un?torilor ?int? la parazi?i ?i cre?terea popula?iilor hiperparazi?ilor. Drept consecin??, eficacitatea metodei a sc?zut.Speciile de parazi?i, ?nmul?i?i ?n mas? pentru lansarea ?n c?mp, sunt polifage, atac?nd ?i alte specii de insecte ?nrudite cu cele d?un?toare. Acest aspect poate avea consecin?e negative, pe termen lung, asupra ecosistemului agricol. Cercet?ri din SUA au ar?tat c? 23,6 % din 313 specii de parazi?i analiza?i sunt polifage.Se extinde num?rul de specii de insecte gazd? atacate (acestea devin polifage; s-au documentat 20 de cazuri de acest tip). Folosirea ?n combaterea biologic? a d?un?torilor invazivi, a speciilor utile, provenite din acela?i areal cu specia d?un?toare, poate produce dezechilibre ?n ecosistem, deoarece specia util? exotic? ar putea prospera ?n dauna speciilor utile locale (cazul speciei Harmonia axyridis, ?n Europa, care a dus la declinul speciei Coccinella septempunctata). Din acest motiv, ?n UE s-a interzis folosirea speciilor de parazi?i sau pr?d?tori exotici ?n combaterea d?un?torilor invazivi.?Viitorul ?n protec?ia plantelor?Metodele de combatere biologic?, inclusiv lansarea ?n mas? a speciilor de parazi?i, vor reprezenta viitorul combaterii d?un?torilor ?i o evolu?ie natural? a protec?iei plantelor. Dar acest lucru nu se poate realiza pompieristic, cu multe declara?ii ?n mass-media, ci cu multe cercet?ri fundamentale. P?n? nu se vor cunoa?te ?n detaliu rela?iile foarte complexe dintre planta gazd? - insectele d?un?toare - insectele utile, nu putem vorbi despre folosirea exclusiv? a combaterii biologice. Pentru a cre?te ponderea combaterii biologice, trebuie investit ?n cercetare ?i este nevoie de speciali?ti cu o ?nalt? calificare. F?r? cercet?ri fundamentale, nu putem avea cercet?ri aplicative ?i progrese ?n combaterea biologic?. Trichogramma evanescens - parazit oofag (Sursa foto: nuetzlinge.de)?CERCET?RI DERULATE ?N ROM?NIA?Cercet?ri privind combaterea biologic? a sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) cu ajutorul parazi?ilor oofagi din genul Trichogramma s-au efectuat ?i ?n ?ara noastr?, la Fundulea, Turda sau Caracal, rezultatele fiind foarte bune. * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download