Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 29 iunie 2020, a treia parteBringo, aplica?ia mobil? controlat? de Carrefour, este disponibil? ?n ?ase noi ora?e ?i a ajuns la o re?ea de 35 de localit??i. ”Extinderea ?n comunit??ile din ora?ele medii ?i mici face parte din planul de dezvoltare” Roxana Rosu 29.06.2020, Bringo, aplica?ia mobil? pentru livrat cump?r?turi controlat? de Carrefour, ?i-a extins prezen?a ?n alte ?ase ora?e, respectiv Re?i?a, Giurgiu, Olteni?a, Deva, C?mpulung ?i T?rgu Mure?, ajung?nd la o re?ea de 35 de localit??i.“Ne dorim s? aducem valoare pentru clien?ii no?trii de aceea, ?n viitor Bringo ??i propune s? m?reasc? lista de parteneri. Ad?ug?nd noi nume, de la magazine cunoscute la nivel na?ional, p?n? la shopuri locale ?ndr?gite de oameni. Extinderea ?n comunit??ile din ora?ele medii ?i mici face parte din planul de dezvoltare Bringo, plan ?n care accesibilitatea ocup? primul loc. ?ntr-un context ?n care modul de cump?rare este redefinit, ne dorim c? Bringo s? r?spund? nevoilor actuale ale tuturor consumatorilor, nu doar ale locuitorilor din ora?ele mari”,a? declarat Justyna Torres, administrator zece juc?tori din comer?ul alimentar, o pia?? de 22 mld. euro. Kaufland r?m?ne lider, dar Carrefour se apropie amenin??tor de prima pozi?ie. Lidl ?i Profi ?v?neaz?“ tot locul 1 ? Cei mai mari zece juc?tori din comer?ul alimentar au adunat anul trecut afaceri de peste 68 mld. lei (14 mld. euro) l Aceste re?ele ce adun? peste 3.000 de magazine moderne - hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount ?i cash&carry - activeaz? pe o pia?? total? de 21-22 mld. euro unde se lupt? cu juc?torii tradi?ionali ? Nou? dintre cei mai mari zece juc?tori ?i-au majorat afacerile anul trecut, re?eaua de hipermarketuri Cora fiind singura excep?ie ? ?n cazul celorlalte, rata de cre?tere a variat ?ntre 3% (Selgros) ?i peste 20% (Lidl ?i Profi).Cristina Ro?ca 29.06.2020, ?n comer?ul modern local rezultatele financiare pe anul trecut nu au adus schimb?ri majore, doar urc?ri, respectiv cobor?ri de o pozi?ie ?n a doua parte a top zece. Mai exact, discounterul german Penny Market a devansat Selgros, iar Metro ?i Auchan ar putea s? fi f?cut o rocad?, ?ns? datele celor dou? companii nu sunt ?nc? publice.La v?rf ?ns? nu exist? modific?ri de loc, mai degrab? schimb?rile sunt mici, de?i de impact. Astfel, Carrefour sufl? ?n ceafa liderului Kaufland. Pe cei doi gigan?i ?i mai despart doar 90 de milioane de lei dup? ce francezii ?i-au majorat afacerile cu 11,5% anul trecut, iar nem?ii ?doar“ cu 9%. Totodat?, Lidl vine puternic din urm?, oficialii companiei anun??nd la ?nceputul anului c? au crescut de patru ori mai repede dec?t pia?a. Iar acum consumul privat anun?at de INS a avansat cu 7%, discounterul are un plus de 25-30% conform estim?rilor ZF. Aceste rate puternice de cre?tere anun?ate an de an de c?tre Lidl - companie intrat? oficial pe pia?? ?n 2011 prin preluarea Plus Discount - face ca discounterul german s? reduc? diferen?a care ?l desparte de primii doi clasa?i. De altfel, tocmai galopul pe care l-a avut businessul ?nc? de la intrarea oficial? pe pia?? a grupului i-a asigurat companiei locul trei ?n pia?? extrem de rapid.Cre?terile accelerate ale Lidl ?i Profi - num?rul trei ?i patru din pia?? - fac ca la v?rf s? se intensifice competi?ia. Cele dou? companii sunt singurele care ?i-au majorat v?nz?rile cu peste 20% anul trecut.Oficialii Profi au aruncat ?i ei m?nu?a recent ?i au spus c? e doar o problem? de timp p?n? devin lideri. Ei v?d c? ?n 4-5 ani la v?rf b?t?lia pentru fotoliul de lider se va da ?ntre Profi ?i Lidl. Totodat?, ambele re?ele au planuri ambi?ioase pe plan local, cu sute de deschideri ?n cazul Profi ?i c?teva zeci ?n cazul Lidl an de an.Pentru c? simte intensificarea luptei ?i pentru a-?i men?ine prima pozi?ie ?n pia??, Marco Hoessl, CEO al grupului Kaufland, a anun?at c? ?n acest an fiscal (ce se ?ncheie pe 28 februarie 2021) compania va deschide 13 magazine.Prin compara?ie, anul trecut au fost deschise 7 unit??i, iar ?n 2018 doar patru, de?i de fiecare dat? planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. ?inta este ca p?n? ?n 2024 compania s? ajung? la 164 de unit??i. An de an ?n Rom?nia se deschid 350-400 de magazine moderne sub formate precum hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount sau cash&carry.Ce este interesant de remarcat ?n comer?ul modern local este faptul c? investi?iile continu? ?n pofida pandemiei. Re?elele de magazine moderne au anun?at cifre record pentru 2020 ?n ceea ce prive?te investi?iile pe care vor s? le fac? ?n Rom?nia. Mai exact, bugetul total estimat de ZF este de circa 1 mld. euro.Cei mai mul?i bani ?i vor paria re?elele-sor? Kaufland ?i Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jum?tate de miliard de euro ?mpreun?. Ca num?r de magazine, campioni ai expansiunii vor continua s? fie Profi ?i Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri ?i magazine de er?ul alimentar a fost unul dintre sectoarele care au continuat s? pompeze bani ?n deschideri de magazine ?i depozite ?n fiecare an, cu preponderen?? ?n ultima perioad? marcat? de cre?terea economiei ?i a consumului, dar nu numai.Antreprenori locali. Grupul de restaurante SHC, controlat de Radu Dumitrescu, a preluat restaurantul Embassy Park de pe malul lacului Her?str?u ?i l-a rebranduit ?n Stadio Radu Dumitrescu Cristina Ro?ca 29.06.2020, Grupul de restaurante Stadio Hospitality (SHC), controlat de antreprenorul Radu Dumitrescu, a preluat ?n urm? cu c?teva luni restaurantul Embassy Park de pe malul lacului Her?str?u pe care l-a rebranduit ?n Stadio Park dup? o serie de lucr?ri de reamenajare. Similar, a fost rebranduit localul Social 1, amplasat pe Bulevardul Unirii la num?rul 1. Acesta deja f?cea parte din grup. El poart? numele Stadio Unirii. Cele dou? restaurante se al?tura astfel celui ce a purtat ?nc? de la ?nceput acest nume, Stadio Union.?Ce vom deschide de acum ?nainte va purta marca Stadio. Dac? vom prelua ceva cunoscut, care are un nume puternic, nu va avea sens s? schimb?m, cum a fost ?i cazul 18 Lounge, ?ns? ?n caz contrar pariem pe Stadio“, spune Radu Dumitrescu.Grupul creionat de antreprenor de?ine ?n prezent cele trei restaurante Stadio, al?turi de NOR (restaurantul la cea mai mare ?n?l?ime din Bucure?ti), Ci?migiu Bistro la Etaj ?i 18 Lounge amplasat ?n zona Pia?a Presei Libere. Acela?i grup opereaz? ?i spa?iul Iqos din Pia?a Victoriei, unde exist? un hub creativ, un spa?iu de evenimente ?i un mic bistrou. SHC are circa 350 de salaria?i ?i afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.Se deschide o mare pia?? pentru produc?torii rom?ni! Ramona Dasc?lu 29 iunie 2020O mare pia?? ??i va deschide por?ile pentru produc?torii agricoli rom?ni! Anun?ul a fost f?cut de primarul sectorului 4 Daniel B?lu??, care a declarat, ?ntr-un interviu pentru DCNews, c? marea deschidere va avea loc ?n luna iulie. Este vorba despre Pia?a Sudului, care are acum o nou? fa??, de nerecunoscut fa?? de vechea pia??, care a fost demolat? ?n urm? cu un an ?i jum?tate, c?nd s-a luat decizia s? fie construit? o pia?? agroalimentar? modern?. La acest moment, deschiderea pie?ei ?ine foarte mult de modul cum evolueaz? pandemia de coronavirus, ?ns? dup? ce va fi deschis? va fi una dintre cele mai mari pie?e din Capital?, comparabil? cu pia?a Obor.“Imediat ce aceast? stare de alert? va fi dep??it?, vom ?i da ?n folosin?? pia?a pentru a reduce riscurile poten?iale la o asemenea dimensiune pe care o are Pia?a Sudului, aproximativ 10.000 de metri p?tra?i numai ?n construc?ia central?. Ar fi destul de nepl?cut s? o deschidem acum. Dup? 15 iulie, p?n? ?n 1 august, Pia?a Sudului va fi deschis?. Sunt convins c? va deveni un reper pentru tot Bucure?tiul”, a spus primarul sectorului 4, Daniel B?lu??.Lucr?rile de modernizare la Pia?a Sudului au ?nceput pe 29 octombrie 2018 ?i aveau ca dat? de finalizare 29 octombrie 2019. Potrivit edilului Sectorului 4, costul lucr?rilor s-a ridicat la 35.609.422, 91 de lei, f?r? TVA. Conform planului, noul Complex Agroalimentar Pia?a Sudului este format din trei corpuri de cl?dire destinate ?nchirierii de c?tre Consiliul Local, pentru activit??i comerciale.Partea superioar? a macheteiDIVERSEZeci de perchezitii ?n ?ase jude?e ?i ?n Bucure?ti ?ntr-un dosar referitor la v?nzarea de tutun prelucrat, prejudiciul fiind de un milion de euro 29 iunie 2020, 08:52 deNews.ro Poli?i?tii fac luni diminea?? 41 de perchezi?ii ?n jude?ele Ilfov, Ialomi?a, C?l?ra?i, Bac?u, Prahova, Satu Mare ?i ?n municipiul Bucure?ti la domiciliile mai multor persoane b?nuite c? ar fi produs ?i comercializat ?n mod ilegal tutun, fiind emise 22 de mandate de aducere. ”La data de 29 iunie a.c., sub coordonarea Direc?iei de Investigare a Criminalit??ii Economice, poli?i?ti din cadrul inspectoratelor de poli?ie jude?ene Giurgiu, C?l?ra?i, Prahova, Ialomi?a, Bac?u, Satu Mare, Bucure?ti ?i Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Giurgiu pun in executare 41 de mandate de perchezi?ie la domiciliile unor persoane b?nuite de producerea, depozitarea ?i comercializarea de tutun prelucrat de fumat. Activit??ile se deruleaz? ?n cadrul unui dosar penal instrumentat sub coordonarea Parchetului Militar Bucure?ti”, anun?? Poli?ia Rom?n?. Din datele ?i probele administrate ?n cauz?, au rezultat indicii c? o parte dintre persoanele b?nuite ar fi constituit un grup infrac?ional specializat ?n prelucrarea tutunului brut ?n tutun de fumat, ob?inut prin fierbere, ad?ugare de arome ?i m?run?ire. La grup ar fi aderat alte persoane care aveau atribu?ii de promovare online, primirea comenzilor telefonic ?i v?nzare. Tutunul ambalat sub diferite m?rci cunoscute era comercializat prin re?ele de curierat, ?ncas?nd contravaloarea ramburs. Pe numele a 22 de persoane au fost emise mandate de aducere, urm?nd a fi conduse la sediul Direc?iei de Investigare a Criminalit??ii Economice pentru activit??i procedurale. Prejudiciul estimat prin activitatea infrac?ional? este de 1.000.000 de euro, reprezent?nd accize datorate bugetului consolidat. Ac?iunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direc?iei Opera?iuni Speciale, iar la activit??i particip? lupt?tori ai Serviciului pentru Interven?ii ?i Ac?iuni Speciale, Brig?zii Speciale de Interven?ie a Jandarmeriei, precum ?i reprezentan?i ai Direc?iei Generale a V?milor ?i E Distribu?ie Muntenia ?i Dobrogea. Tone de alimente ce trebuiau ?mp?r?ite elevilor ?n ?coli zac ?n depozite ?i se stric?! Ramona Dasc?lu28 iunie 2020Semnal de alarm? tras de pre?edintele Consiliului Jude?ean Timi?! C?t?lin Dobra acuz? guvernul Orban c? nu a f?cut nimic pentru ca autorit??ile locale s? poat? redistribui alimentele care trebuiau ?mp?r?ite c?tre elevii din ?coli, ?n toat? aceast? perioad? ?n care copiii nu au mers la cursuri, c?tre persoane nevoia?e, care ar fi avut mare nevoie de ele. Un act normativ ?n acest sens a fost “uitat” de Guvern ?n sertare.Pre?edintele Consiliului Jude?ean Timi? sus?ine c? multe dintre acele alimente uitate ?n depozite sunt pe cale s? se strice sau chiar s? expire ?i asta pentru c? autorit??ile centrale, ?n spe?? Ministerul Agriculturii, nu a binevoit s? r?spund? adreselor pe care Consiliul Jude?ean le-a ?naintat c?tre minister, adrese prin care s-a solicitat clar crearea unui cadru legislativ prin care laptele, cornul ?i m?rul s? fie resditribuite ?n centre de asisten?? social? sau ?n spitale.”?ara arde ?i baba se piapt?n?, spune o vorb? din popor…. popor care se uit? acum la Guvernul Orban cum st? cu m?na-n s?n, ?n vreme ce alimentele care trebuiau ?mp?r?ite copiilor ?n ?coli, expir? sau se stric?. Consiliul Jude?ean Timi? a f?cut mai multe adrese c?tre Ministerul Agriculturii, prin care am solicitat s? creeze cadrul legal pentru ca laptele, cornul ?i m?rul destinate elevilor, s? fie redistribuite ?n centre de asisten?? social? sau ?n spitale. Pandemia a suspendat cursurile ?nc? din martie, iar acum a ?nceput vacan?a ?i e firesc c? ele nu mai pot fi distribuite. Au trecut aproape 3 luni de c?nd am f?cut prima adres?. Nici p?n? la ora actual? nu avem un r?spuns. Stimabilii guvernan?i sunt pesemne ocupa?i cu altele. Pe site-ul Ministerului Agriculturii, exist? ?n procedura de transparen?? decizional? un proiect de Ordonan?? de Guvern, dar termenul e de mult expirat. ?i ei tot nimic. La noi ?n jude?, ?n Timi?, sunt peste 600.000 de astfel de produse, fie r?mase ?n ?coli, fie ?n depozitele firmelor care au prestat aceste servicii. Doamnelor ?i domnilor din Guvernul Orban, ?n?eleg c? nu vre?i s? m?ri?i pensiile ?i nici s? majora?i aloca?iile dar, poate v? ?ndupleca?i totu?i s? lua?i m?surile necesare astfel ?nc?t s? nu arunc?m la gunoi toate acele produse”, este mesajul transmis pre?edintele Consiliului Jude?ean Timi? c?tre guvernul Orban.Partea superioar? a macheteiPartea inferioar? a macheteiGLOBALPandemia a condus la contrac?ia f?r? precedent a comer?ului global C?lin Rechea Ziarul BURSA?#Macroeconomie?/?29 iunie ?nghe?area activit??ii economice pentru a opri extinderea epidemiei de coronavirus a condus la contrac?ia f?r? precedent a comer?ului global ?n luna aprilie 2020, conform datelor din raportul World Trade Monitor, publicat de institutul olandez CPB (cpb.nl).Volumul schimburilor comerciale a sc?zut cu o rat? lunar? de 12,1%, aproape dubl? fa?? de contrac?ia maxim? anterioar?, de 6,2%, ?nregistrat? ?n decembrie 2008 (vezi graficul de pe ilustra?ie). Declinul anual al comer?ului global s-a accelerat p?n? la 16,2%, de la 5,4% ?n luna anterioar?, pe fondul revizuirii contrac?iei lunare din martie 2020 p?n? la -2,4%, de la o estimare ini?ial? de -1,4%.Aceast? dinamic? a fost determinat? mai ales de c?derea masiv? a comer?ului la nivelul economiilor dezvoltate, ?n special zona euro ?i Statele Unite.Indicele volumului schimburilor comerciale din zona euro s-a pr?bu?it p?n? la cel mai redus nivel din ultimii 17 ani (vezi graficul 2), ?n condi?iile ?n care sc?derea anual? s-a accelerat p?n? la 28,5%, de la 11,4% ?n luna precedent?, pe fondul unei sc?deri lunare de 20,1%.Volumul exporturilor din zona euro ?i-a accelerat declinul anual p?n? la 30,5% ?n aprilie 2020, de la 10,9% ?n luna anterioar?, pe fondul unei sc?deri lunare de 23,1%, iar importurile au sc?zut cu o rat? anual? de 26,5%, ?n condi?iile unei sc?deri lunare de 17%.La nivelul Statelor Unite s-a observat o accentuare a contrac?iei schimburilor comerciale, p?n? la o rat? anual? de 19,1%, de la 5,4% ?n luna precedent?, pe fondul unei sc?deri lunare de 16,8%. Exporturile au sc?zut cu o rat? lunar? de 22,5%, iar declinul importurilor a fost de 11,3%.Tendin?a negativ? se va men?ine ?n SUA, dup? cum arat? indicele transporturilor de la Cass Information Systems (CIS). Raportul pentru luna mai 2020 arat? accelerarea sc?derii anuale p?n? la 23,6%, de la 22,7% ?n luna precedent?, pe fondul unei cre?teri lunare u?oare, de 1,6%, dup? sc?derea de 15,1% din luna anterioar?."?n condi?iile ?n care aprilie a fost luna cu cele mai stricte m?suri de izolare, sc?derea schimburilor comerciale a fost determinat? de ?ntreruperile produc?iei ?i a lan?urilor de distribu?ie, dar ?i de sc?derea cererii pentru importuri la nivel global", a declarat Joanna Konings, economist la ING, pentru Financial Times.Tot datele de la CPB arat? o sc?dere anual? de 12,1% a produc?iei industriale globale ?n aprilie 2020, dup? un declin de 4,6% ?n luna anterioar?, pe fondul unei sc?deri lunare de 8,1%. Sc?deri masive s-au ?nregistrat ?n toate economiile dezvoltate, mai ales ?n zona euro, unde produc?ia industrial? ?i-a accelerat declinul anual p?n? la 29,3%, de la 13,9%, ?n condi?iile unei sc?deri lunare de 18,3%.Volumul schimburilor comerciale la nivelul economiilor emergente ?i-a accelerat sc?derea anual? p?n? la 8,3%, de la 1% ?n luna anterioar?, pe fondul unei sc?deri lunare de 7%.Conform datelor de la CPB, volumul schimburilor comerciale ale Chinei a revenit ?n teritoriu negativ dup? redresarea din martie 2020. Sc?derea anual? s-a accelerat p?n? la 1,9%, de la 1,4%, pe fondul unei sc?deri lunare de 3%. Volumul importurilor a sc?zut cu o rat? anual? de 4,8%, iar exporturile au crescut cu o rat? anual? de 1,3%, dup? o sc?dere de 5,3% ?n luna precedent?, pe fondul unei sc?deri lunare de 2,1%.?n economiile Europei de Est s-a ?nregistrat cea mai mare sc?dere anual? a schimburilor comerciale din ultimii patru ani ?i jum?tate, de 5,9%, dup? o cre?tere de 1,2% ?n luna precedent?, pe fondul unei sc?deri lunare de 4,5%.Volumul importurilor a sc?zut cu o rat? anual? de 4,5%, dup? o cre?tere de 3,7%, pe fondul unei sc?deri lunare de 5,4%, iar exporturile ?i-au accelerat sc?derea anual? p?n? la 7,1%, de la 1,2%, ?n condi?iile unei sc?deri lunare de 3,6%.Tendin?a negativ? a schimburilor comerciale s-a accelerat semnificativ ?i la nivelul economiilor emergente din Asia, exclusiv China, unde sc?derea anual? a ajuns la 10,2%, de la 1,3%, pe fondul unei sc?deri lunare de 8%. Exporturile au sc?zut cu o rat? anual? de 9,1%, ?n condi?iile unei sc?deri lunare de 8,3%, iar importurile ?i-au accelerat sc?derea anual? p?n? la 11,2%, de la 1,2% ?n luna anterioar?, pe fondul unui declin lunar de 7,7%.Primele estim?ri ale indicilor PMI (Purchasing Managers' Index) pentru zona euro ?i principalele sale economii ?n iunie 2020 au fost considerate semnale pentru revenirea optimismului ?i a redres?rii economice.Richard Barwell, de la BNP Paribas Asset Management, a avertizat ?ns? c? "dac? se ?n?elege modul ?n care sunt construi?i indicii de la IHS Markit, atunci datele indic? o redresare sub forma literei L", dup? cum scrie Financial Times.Acesta este contextul ?n care au ap?rut ?i prognozele negative de la Fondul Monetar Interna?ional ?i Organiza?ia Mondial? a Comer?ului (WTO).Cele mai recente estim?ri de la FMI arat? o contrac?ie de 11,9% a comer?ului global ?n acest an, de peste dou? ori mai mare dec?t declinul Produsului Intern Brut global, estimat la 4,9%.Conform scenariului pesimist de la WTO, volumul comer?ului global ar putea ?nregistra o contrac?ie de circa 32% ?n 2020, ?n condi?iile ?n care scenariul este considerat pu?in probabil, ?n timp ce scenariul optimist arat? o contrac?ie de 13%. Prognoza WTO pentru anul viitor arat? o cre?tere a comer?ului global ?ntre 5% ?i 20%.Aceasta nu reprezint? dec?t o accelerare puternic? a fenomenului de-globaliz?rii, care s-a manifestat semnificativ ?n anii trecu?i de la criza financiar? global?, ?n condi?iile ?n care cre?terea comer?ului global ?n cinci din ultimii zece ani s-a situat sub cre?terea PIB-ului global.UNIUNEA EUROPEANA The impact of demographic change in Europe The outbreak of the COVID-19 pandemic changed Europe and the world within the blink of an eye. It will leave a lasting impact on the way we live and work together and it came at a time when Europe had already been going through a period of profound demographic and societal change.The Commission’s Demography Report presents the main drivers of demographic change and the impact they are having across Europe. It launches a process that will help identify concrete actions and solutions, mindful of lessons learned from COVID-19, to support people, regions and communities that are most affected and to enable them to adapt to changing realities Pesticides – or plant protection products – are a reality of modern times. These chemicals must be strictly regulated to ensure their use does not harm human and animal health and the environment.How do we do this?The European Union has an authorisation procedure involving three partners:?EFSA, the?European Commission?and?Member States. Pesticide applications from?industry?pass along a chain formed of these three parties – with each one carrying out specific tasks.?EFSA's role?is to carry out risk assessments of pesticides and to provide the European Commission and Member States with scientific support in the decision-making process.How does this work? Covid-19 a blocat marile show-uri agricole europeneGheorghe GHI?E29 iunie 2020 - Pandemia cauzat? de coronavirus a blocat industria produc?toare de ma?ini agricole timp de trei luni ?i a anulat o serie lung? de evenimente locale ?i expozi?ii regionale din sectorul agricol. Dar Covid-19 a avut efecte majore ?i asupra celor mai importante evenimente europene ?i mondiale din lumea agricol?. Astfel, Potato Europe, care anul acesta trebuia s? aib? loc ?n Fran?a (2-3 septembrie) a fost anulat iar Agromek (Danemarca), EuroTier (Germania), EIMA (Italia) ?i SIMA (Fran?a), toate planificate ini?ial s? aib? loc ?n noiembrie, au fost am?nate pentru 2021.Dup? ce anul trecut?SIMA??i-a anun?at mutarea ?n noiembrie, organizatorii francezii au fost acum for?a?i s? revin? la calendarul tradi?ional, iar expozi?ia parizian? a fost reprogramat? pentru 21-25 februarie 2021. Dar se p?streaz? ?nc? inten?ia de a muta SIMA la sf?r?itul toamnei, organizatorii anun??nd c? edi?ia cu num?rul 100 a SIMA va avea loc ?n perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2022.?n Italia,?EIMA?trebuia s? aib? loc ?n perioada 11-15 noiembrie anul acesta ?i a fost reprogramat? pentru perioada 3-7 februarie 2021. FederUnacoma, organizatorii evenimentului anun?? ?ns? c?, edi?ia din 2022, va reveni la calendarul tradi?ional al t?rgurilor de la Bologna, ?n noiembrie 2022.Expozi?ia mondial? de ma?ini ?i echipamente pentru cre?terea animalelor -?EuroTier?trebuia s? aib? loc la Hannover ?n perioada 17-20 noiembrie 2020. Societatea German? pentru Agricultur? (DLG), organizatorul evenimentului, a anun?at reprogramarea evenimentului pentru perioada 9-12 februarie 2021.Agromek, evenimentul danez planificat ?n noiembrie, a fost, de asemenea, mutat ?n perioada 19-22 ianuarie 2021. ?n Statele Unite, cea mai mare expozi?ie dedicat? vacilor de lapte -?World Dairy Expo 2020 a fost anulat?, anun?ul fiind f?cut de organizatori ?nc? de la ?nceputul lunii iunie. Dat? fiind situa?ia actual? din SUA, urm?toarea edi?ie WDE va avea loc ?n perioada 28 septembrie - 2 octombrie 2021.?n func?ie de evolu?ia urm?toare a crizei provocate de Covid-19 este posibil s? apar? noi schimb?ri ale calendarului expozi?ional interna?ional.Oricum, dac? "totul va fi bine", anul 2021 se anun?? ca fiind unul foarte ?nc?rcat pentru produc?torii de tehnic? agricol?. Toate evenimentele majore europene Agritechnica, EIMA, EuroTier ?i SIMA urm?nd s? se desf??oare loc ?ntr-o perioad? mai scurt? de 10 luni.........................................................R MOLDOVARepublica Moldova a ?nfiin?at Agen?ia pentru Dezvoltarea ?i Modernizarea Agriculturii Ramona Dasc?lu - 29 iunie 2020 Republica Moldova a ?nfiin?at Agen?ia pentru Dezvoltarea ?i Modernizarea Agriculturii! Guvernul de peste Prut a aprobat ?ntr-o ?edin?? ce a avut loc miercuri – 24 iunie, o hot?r?re de Guvern pentru constituirea Agen?iei pentru Dezvoltarea ?i Modernizarea Agriculturii. Scopul acestei institu?ii publice este de a ajuta fermierii moldoveni s? aib? acces la echipament agricol modern, precum ?i la tehnic? modern?.Conform deciziei guvernului moldovean, autoritatea public? ?Unitatea de Implementare ?i Administrare a Proiectului Cre?terii Produc?iei Alimentare” se reorganizeaz?, prin transformare, ?n Institu?ia Public? ?Agen?ia pentru Dezvoltarea ?i Modernizarea Agriculturii”, potrivit tvrmoldova.md.Scopul Agen?iei este de a facilita accesul fermierilor la tehnic? ?i echipament agricol modern prin v?nzare-cump?rare, inclusiv ?n rate, pentru asigurarea cre?terii produc?iei agroalimentare competitive ?i dezvoltarea unei oferte de alternative/solu?ii pentru modernizarea agriculturii, prin furnizare de consultan?? ?i expertize, instruire, asisten?? ?n planificarea afacerilor ?n sectorul agroalimentar.Potrivit presei de peste Prut, func?ia de fondator al Institu?iei Publice ?Agen?ia pentru Dezvoltarea ?i Modernizarea Agriculturii” se exercit?, ?n numele statului, de c?tre Ministerul Agriculturii, Dezvolt?rii Regionale ?i Mediului.Un apicultor din Glodeni exporta tone de miere in Germania Cultiva ProfitabilDat? articol28 iunie 2020Chiar si in perioada pandemiei, exista cativa apicultori care reusesc sa vanda cantitati mari de miere la export. Daca in anii anteriori, pietele de desfacere se gaseau greu, produsele apicole din estul Europei sunt din nou la cautare de catre tarile vestice, scrie Agrobiznes.md.Un exemplu in acest sens este apicultorul Andrei Bodean, din satul Racaria (Republica Moldova), care detine sapte prisaci. De la acestea, ?n func?ie de sezon, adun? ?ntre 15 ?i 35 de tone de miere.Mierea, spune el, este exportata ?n Germania. Pre?ul angro pentru un kilogram variaz? ?ntre 20 ?i 27 de lei romanesti, ?n func?ie de tipul mierii.??n timpul pandemiei a crescut cererea la mierea autohton?. La mare c?utare este mierea de calitate. ?n afar? de aceasta, noi producem ?i lapti?or de matc?. Acesta este un produs lecuitor ?i foarte benefic pentru organism. Acum este la mare c?utare l?pti?orul”, a povestit apicultorul Andrei Bodean.Pretul va avea o tendinta crescatoareApicultorul este de parere c?, ?n acest an, din cauza lipsei de precipita?ii, dar ?i a pandemiei, pre?ul la miere va cre?te cu 10-15 la sut?.Andrei Bodean a mai ad?ugat c? mierea din Republica Moldova e la marea c?utare ?i este un concurent direct produsului similar din China.?Cred c? pre?ul la miere va cre?te esen?ial. Deoarece cel mai mare exportator de miere ieftin? a fost China, ?n leg?tur? cu pandemia, oamenii se tem”, a mai spus apicultorul.Este asadar un moment in care apicultorii ar trebui sa fie mai uniti pentru a demonstra pe pietele externe ca au cu adevarat un produs de calitate.BULGARIAMINISTRUL BULGAR AL AGRICULTURII: NU VA MAI LAUDATI CU CAT FURATI DIN SUBVENTII :?Agroromania.ro; 29 Iun. 2020 ;Ministrul bulgar al Agriculturii, Desislava Taneva, ii sfatuieste pe beneficiari si ordonatorii de credite sa nu se mai laude cu cat fura din subventii pentru ca UE le-ar putea taia.Oficialul din tara vecina ii sfatuieste pe reprezentantii asociatiilor de profil si pe cei care primesc bani sa taca cu privire la fraudele cu subventiile pentru fructe si legume, intrucat, din cauza procentului ridicat de nereguli, Comisia Europeana poate sista finantarea sectorului. Acest lucru a reiesit dintr-o inregistrare scandaloasa a unui Consiliu Consultativ organizat cu ocazia unor discutii cu privire la viitoare investitii si programe de reabilitare a terenurilor. Cazul se refera la ultimele plati, de circa 75 de milioane de leva, in conformitate cu schema de sprijin cuplat pentru fructe si legume, care au fost efectuate la jumatatea lunii martie si se refera la recolta din anul 2019. Atunci, verificarile masive ale candidatilor pentru subventii au stabilit ca pe aproape 10% din terenurile declarate nu a existat deloc recolta, ori au fost declarate legume diferite de cele cultivate, pentru a primi o finantare mai mare. Astfel, procentul de abatere este de cateva ori mai mare decat cel standard, care este de 2%.Din clipul video dat publicitatii de site-ul Bivol se vede clar ca, in timpul videoconferintei, reprezentantul Asociatiei Ardeiul Bulgaresc, Gheorghi Vasilev, informeaza ca membrii asociatiei au primit anul acesta subventii mai mari decat se asteptau. Cu precizarea ca se pot gandi de ce este asa, Vasilev cere ca Ministerul Agriculturii sa trimita o estimare exacta a modului in care s-au calculat banii.Intrebarea o incurca vizibil pe ministra agriculturii, Desislava Taneva, care spune ca va fi facut calculul, insa “noi ne abtinem de la multe informatii, deoarece toata lumea stie ca procentele cresc din cauza numarului mare de verificari”. Dupa o scurta sinteza a tipurilor de verificari – la fata locului sau prin sateliti – facuta de ministrul adjuct al agriculturii, Virginia Krasteva, Taneva iese cu un apel scandalos la adresa sectorului. “Stimati colegi, daca serviciile europene aprofundeaza aceste aspecte, noi ne compromitem angajamentul (sprijinul- n.r.)”, spune ministra, adaugand ca nivelul ridicat de abateri inseamna ca asemenea plati nu ar trebui sa existe deloc. “Eu va propun sa sustinem ca nu avem asemenea escrocherii si totul este in regula, pentru ca altfel si de asta ne vor opri. In cele din urma, noi am facut ceea ce a dorit sectorul. Dar acum sa ne laudam cu cat suntem de escroci? Maine poate vor spune ca nu trebuie sa primim acest ajutor”, se mai aude in inregistrare.Ministerul bulgar al Agriculturii a anuntat intr-o pozitie oficiala ca inregistrarea publicata de Bivol este “scoasa din contextul discutiei”. Ministerul sustine ca intensificarea verificarilor, anul trecut, a dus la o subventie mai mare pentru producatorii de buna credinta.GERMANIATractoarele mici c??tig? teren ?n Germania Paula CIUPAG ?27 iunie 2020 - Anul trecut, agricultorii din Germania au cump?rat mai multe, dar... mai mici. Este vorba despre tractoare. Ce clase de putere au preferat fermierii nem?i?Chiar dac? unii produc?tori de ma?ini ?i utilaje agricole de pe pia?a german? nu se a?teptau, num?rul contractelor de v?nz?ri de tractoare a crescut semnificativ ?n 2019. Dar cifrele bune nu se aplic? tuturor claselor de putere.?n 2019 au fost v?ndute ?n Germania 28.979 de tractoare noi, respectiv cu 4,7 la sut? sau cu 1.309 unit??i mai mult dec?t ?n anul precedent. Cu toate astea, fa?? de anul ?de boom” 2017, num?rul tranzac?iilor a sc?zut cu peste 4.700 de unit??i. La acea vreme, noile reglement?ri ?i introducerea unui nou standard de emisii de carbon au jucat un rol major, influen??nd statisticile prin aprob?rile timpurii ale dealerilor de ma?ini agricole. Cum au mers v?nz?rile pe clase de performan?? ?n 2019?Dac? arunc?m o privire mai atent? asupra aprob?rilor acordate pe clase de performan??, putem observa cre?teri cu 14,1 la sut? ale segmentului sub 150 CP. De asemenea, tractoarele de la 51 CP la 100 CP, ?n special, au fost achizi?ionate din ce ?n ce mai mult ?n 2019. V?nz?rile din aceast? categorie au crescut cu 18,8 la sut? fa?? de 2018.?n schimb, grupul de tractoare mari de la 150 CP ?n sus a pierdut semnificativ. Ponderea lor a sc?zut cu 9 la sut?. Tractoarele cu puterea de 181 CP sau mai mult sunt cel mai slab cotate, v?nz?rile lor ?n Germania sc?z?nd cu p?n? la 18 la sut?.TRACTOARELE SUB 150 CP SUNT ?V?RFUL DE LANCE”Cu 18.792 de unit??i contractate, tractoarele sub 150 CP sunt ?v?rf de lance” ?n v?nz?rile de tractoare din landurile nem?e?ti. Pe locul imediat urm?tor, respectiv cu 3.332 de unit??i, sunt tractoarele care au ?ntre 201 ?i 250 CP, urmate de 3.303 de unit??i cu motoare de 30 CP. Datele sunt furnizate de statisticile Asocia?iei Germane de Inginerie Mecanic? ?i Protec?ie a Plantelor (VDMA). un articol de PAULA CIUPAGFRANTAFran?a propune interzicerea hibrizilor de rapi?? ClearfieldLiviu GORDEA Publicat:?29 iunie 2020 - Fran?a a notificat Comisiei Europene inten?ia sa de a elimina mutageneza aleatorie in vitro cu agen?i chimici sau fizici pentru a se conforma deciziei Consiliului de stat francez din februarie 2020. Aceast? hot?r?re s-a bazat pe decizia Cur?ii Europene de Justi?ie (CEJ) de acum doi ani, privind noile tehnici de ameliorare. Prin urmare, dac? va fi pus? ?n aplicare, aceast? decizie va interzice utilizarea hibrizilor de rapi?? Clearfield rezisten?i la un anumit erbicid, ceea ce va avea un impact negativ asupra importurilor de s?m?n?? de rapi??, ?n special din SUA, Canada ?i America de Sud. Circa 10.000 de hectare au fost alocate sezonul acesta hibrizilor de rapi?? Clearfield.Interesant este ?ns? faptul c? decretul francez nu face nici un fel de referire la hibrizii de floarea-soarelui de tip Clearfield, care au fost dezvolta?i folosind tehnici similare. Se crede c? o treime din suprafa?a de floarea soarelui ?ns?m?n?at? anul acesta ?n Fran?a, respectiv 700.000 de hectare, este ocupat? cu hibrizi de floarea-soarelui Clearfield.Implica?ii pentru pia?a unic? a UEDe asemenea, Fran?a a notificat Comisia asupra inten?iei de a-?i modifica lista din catalogul oficial al semin?elor. Se ia ?n calcul eliminarea a ?apte hibrizi de rapi?? din sistemul Clearfield, precum ?i alte 103 variet??i ?nscrise ?n catalogul oficial al semin?elor europene. Aceast? decizie ar putea submina principiul pie?ei unice al UE, ?ntruc?t aceste 103 soiuri pot fi comercializate legal ?n orice stat membru, ?n conformitate cu normele Uniunii.Hibrizii Clearfield folosesc o tr?s?tur? nemodificat? genetic care permite utilizarea unui anumit erbicid pentru controlul buruienilor, dar nu afecteaz? cu nimic plantele.Primul ?ngr???m?nt pe baz? de insecte Liviu GORDEA 28 iunie 2020 - Startup-ul francez ?nsect a devenit prima companie care a ob?inut certificarea ?i aprobarea pentru comercializare a unui ?ngr???m?nt natural pe baz? de insecte, respectiv ?nFrass.Acest ?ngr???m?nt 100% natural este ob?inut din de?eurile viermilor de fain?, cunoscu?i ?i sub denumirea de mealworms, care sunt de fapt larvele provenite din specia de g?ndaci Tenebrio molitor, ce se hr?nesc cu subproduse de cereale pe care ?nsect le asigur? ?ntr-un mediu controlat la unitatea de produc?ie din Dole, un mic or??el aflat ?n regiunea Franche-Comté.Dup? patru ani de cercetare ?i dezvoltare ?i colabor?ri cu mai multe institu?ii de renume, produsul ?nregistrat de compania ?nsect poate fi folosit acum ?n agricultura ecologic?, conform reglement?rilor nr. 384/2007. Primii clien?i ai ?nFrass includ Compo Group, un distribuitor important din domeniul nutri?iei plantelor ?i Torres, una dintre cele mai apreciate case producatoare de vin ?i brandy la nivel global. "Suntem foarte m?ndri c? suntem prima companie care a ob?inut certificarea ?i aprobarea de comercializare pentru primul ?ngr???m?nt din lume produs din de?euri de insecte. Acesta este rezultatul celor mai stricte proceduri de evaluare pentru acest tip de produs ?i este o garan?ie de cea mai ?nalt? calitate, oferindu-ne capacitatea de a exporta la nivel global", a declarat Antoine Hubert, directorul general al ?nsect.?nc? de la deschiderea ?nsite - o fabric? pilot, ?n urm? cu patru ani, ?nsect a urm?rit s? utilizeze produsele secundare ale produc?iei de proteine de la Molitor, ?n special de?eurile de insecte numite frass, ni?te pulberi fini rezulta?i ?n urma activit??ii insectelor. Iar ?nFrass face parte din strategia "zero de?euri" pe care compania francez? a dezvoltat-o pentru a-?i contura propria viziune asupra economiei circulare."?nsect se angajeaz? s? devin? un partener valoros pentru fermieri, gr?dinari profesioni?ti ?i amatori, precum ?i vinificatori, oferind ?ngr???minte naturale de ?nalt? performan?? pentru a finaliza ciclul nutri?ional", a precizat Antoine Hubert.?NGR???M?NT MINERAL?nFrass ofer? multiple beneficii pe pia?a concuren?ial? de ?ngr???minte. Este echilibrat ?n azot, fosfor ?i potasiu (NPK = 4-3-2) pentru o nutri?ie optim? a plantelor, are un con?inut de materie organic? de 85% ?i este un produs uscat sub form? de granule (90% materie uscat?), inodor ?i u?or transportabil. Produsul companiei ?nsect are un poten?ial mare de a fi utilizat ca substitut par?ial sau complet pentru ?ngr???minte minerale."Con?inutul ridicat de nutrien?i ?i materie organic?, precum ?i caracteristicile fizico-chimice permit ?nFrass s? fie la fel de eficient ca ?ngr???m?nt mineral ?n nutri?ia plantelor ?i produc?ia de biomas?. ?ntruc?t fosforul (element esen?ial pentru dezvoltarea plantelor) prezent ?n ?nFrass nu este foarte solubil, riscul de pierdere sau imobilizare ?n soluri este limitat, ceea ce garanteaz? disponibilitatea nutrien?ilor pentru plante pe toat? durata cre?terii sale", se specific? ?n descrierea produsului.Aplica?iile ?nFrass sunt r?sp?ndite ?i pot fi utilizate pe toate tipurile de culturi, inclusiv culturi de legume ?i fructe, vinifica?ie, paji?ti, peluze ?i gr?dini, flori ornamentale, culturi de c?mp, ?n special porumb, rapi?? ?i gr?u.BREXITUE ?i Marea Britanie ?ncep negocierile asupra rela?iei lor post-Brexit G.U.Interna?ional?/?29 iunie Marea Britanie ?i Uniunea European? afi?eaz? un optimism prudent ?n contextul ?n care ?ncep luni cinci s?pt?m?ni de negocieri intense, care au ca scop ob?inerea de progrese ?n leg?tur? cu rela?ia post-Brexit ?i evitarea unui 'no deal' catastrofal la sf?r?itul anului, comenteaz? AFP, conform Agerpres. Negocierile debuteaz? printr-o ?nt?lnire fizic? de cinci zile la Bruxelles, prima de dup? luna martie. Ele vor continua ?n fiecare s?pt?m?n?, alternativ la Londra ?i la Bruxelles, p?n? la finalul lunii iulie. Intensificarea discu?iilor, de comun acord ?ntre Londra ?i Bruxelles, ar urma s? le permit? s? le confere un "nou elan", dup? patru cicluri de negocieri afectate de coronavirus ?i f?r? progrese majore.Premierul britanic Boris Johnson vrea s? se ajung? din iulie la un posibil compromis. "Cu c?t vom ajunge mai repede la un acord, cu at?t va fi mai bine. Nu exist? niciun motiv pentru care liniile mari ale unui acord politic s? nu poat? fi definitivate ?n cursul verii", a insistat un oficial britanic.Aceast? perspectiv? a fost totu?i respins? politicos de statele UE, concentrate pentru moment asupra planului lor de relansare post-coronavirus ?i care consider? luna octombrie ca fiind "momentul adev?rului" ?n privin?a Brexit-ului."Acela va fi momentul c?nd trebuie s? fim preg?ti?i s? prezent?m un proiect de acord (...) dac? vrem ca el s? fie ratificat p?n? la sf?r?itul anului", a explicat negociatorul UE, Michel Barnier, ?n cadrul unei interven?ii s?pt?m?na trecut? la European Policy Center (EPC).Regatul Unit, care a p?r?sit UE la 31 ianuarie, continu? s? aplice regulile europene p?n? la 31 decembrie.Dac? nu va fi niciun acord negociat p?n? atunci, doar regulile Organiza?iei Mondiale a Comer?ului (OMC), cu taxele lor vamale ridicate ?i controalele vamale extinse, se vor aplica rela?iilor comerciale ?ntre ace?ti parteneri. Asta ar sl?bi economii deja lovite puternic de pandemia de coronavirus.Barnier, care a?teapt? "un semnal" de la Londra ?n aceast? s?pt?m?n?, a promis c? va fi "constructiv" ?i chiar c? va da dovad? "de creativitate pentru a crea un teren de ?n?elegere"."Vom merge la Bruxelles cu bun?-credin?? pentru a ?ine cont de preocup?rile UE", i-a r?spuns pe Twitter negociatorul Marii Britanii, David Frost."Trebuie s? aib? loc o veritabil? negociere, iar unele pozi?ii nerealiste ale UE vor s? trebuie schimbate", a ad?ugat Frost, care a fost promovat duminic? ?n postul de consilier pe securitate na?ional? al lui Boris Johnson, dar care ??i va p?stra rolul de negociator privind Brexit-ul.Discu?iile au ?nceput luni diminea?? ?ntre cei doi negociatori ?i vor continua toat? s?pt?m?na prin ?edin?e scurte, ?n comisie restr?ns?, pe cele mai sensibile subiecte.La negocieri "vor participa c?teva zeci de persoane, la un nivel mai politic dec?t p?n? acum, pentru arbitraj ?i pentru a se defini astfel zone de aterizare", a subliniat o surs? apropiat? de discu?ii.Printre punctele de dezacord majore figureaz? chestiunea garan?iilor de concuren?? echitabil? cerute de UE ?n materie fiscal?, social? ?i ecologic?, pentru a se evita apari?ia unei economii nereglementate ?n vecin?tatea sa."Dac? Marea Britanie nu vrea reglement?ri comparabile cu cele din Europa ?n materie de mediu, de pia?a muncii sau de norme sociale, rela?iile noastre vor pierde ?n intensitate", a avertizat s?mb?t? cancelarul german Angela Merkel, ?ntr-un interviu pentru cotidienele din re?eaua Europa, printre care ?i Le Monde. ?i va trebui ca Londra "s? ??i asume consecin?ele", a ad?ugat ea.De asemenea, negociatorii vor discuta ?n aceast? s?pt?m?n? despre locul Cur?ii de Justi?ie a UE ?n viitorul acord, despre accesul la apele britanice pentru pescarii europeni, precum ?i despre forma acordului: ori un text de mare amploare, care s? acopere toate domeniile rela?iei, cum vrea UE, ori o simpl? ?n?elegere comercial? ?nso?it? de mici acorduri sectoriale, cum cere Marea Britanie.OLANDAExporturile de flori olandeze sunt GRAV afectate de criza COVID-19 In?iun. 28, 2020?? Pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat ?i exporturile de flori din Olanda. Potrivit datelor Oficiului de Statistic? exporturile olandeze de flori t?iate s-au redus cu 35% ?n aprilie, fa?? de perioada similar? din 2019, ?n timp ce exporturile de bulbi de flori au ?nregistrat un declin de 18%, scrie Agen?ia de pres? german? (DPA), citat? de?agerpres.ro.Oficialii de la Royal FloraHolland, cea mai mare firm? de licita?ii cu flori din lume, au anun?at recent c? se a?teapt? la pierderi masive ?n acest an, ca urmare a pandemiei. ?n total, 35% din exporturile mondiale de flori ?i plante, ?n valoare de 6,2 miliarde euro pe an, treceau ?n mod normal prin Olanda, provenind ?n principal de la cultivatorii olandezi, dar ?i de la cei din Africa ?i America Latin?.Mai mul?i cultivatori de lalele din Olanda au ?nceput s? ia m?suri pentru a sc?pa de stocurile excedentare, organiz?nd v?nz?ri de tip drive-by la pre?uri reduse sau ocup?ndu-se s? trimit? florile la spitale pentru a-i ?ncuraja pe pacien?i ?i lucr?torii din sectorul medical. ?ns? acestea sunt solu?ii locale ?i 85% din florile olandeze, ?n special lalele, sunt exportate.La polul opus, exporturile olandeze de fructe ?i legume, o alt? surs? important? de venituri pentru ?ara din nordul Europei, s-au men?inut la un nivel ridicat, ?n pofida efectelor pandemiei. ?n timp ce exporturile de legume au sc?zut cu doar 1%, cele de fructe au crescut cu 2% ?n aprilie, fa?? de perioada similar? din 2019.Cu toate acestea, Organiza?ia Angajatorilor din Agricultur? ?i Horticultur? din Olanda (LTO) estima recent c? pagubele pentru ?ntregul sector agricol al ??rii se vor ridica la cinci miliarde de euro ?i i-a sf?tuit pe fermieri, inclusiv cultivatorii de flori, s? p?streze chitan?ele ?i s? filmeze atunci c?nd recoltele lor ajung la gunoi.UKBoris Johnson: Britanicii sunt mai gra?i dec?t majoritatea europenilor ERSPECTIVE Profit.ro scris ast?zi, 17:23 ?eful guvernului de la Londra, Boris Johnson, a declarat luni c? britanicii sufer? ?ntr-o m?sur? semnificativ mai mare de obezitate dec?t majoritatea europenilor, recunosc?nd c? a mai pierdut din greutate dup? ce a fost infectat cu noul coronavirus, relateaz? Reuters. "Am adoptat o pozi?ie foarte libertarian? ?n privin?a obezit??ii, dar c?nd privim cifrele, c?nd vedem presiunea asupra NHS (Serviciul Na?ional de S?n?tate), ?i compar?m ?ara noastr? minunat? cu celelalte ??ri europene, m? tem c? suntem semnificativ mai gra?i dec?t majoritatea dintre ceilal?i, ?n afar? de maltezi, dintr-un motiv sau altul. Este o problem?", a declarat Johnson la Times Radio, potrivit Agerpres. "Toate lumea ?tie c? este o problem? mare, dar cred c? trebuie s? o rezolv?m cu to?ii", a ad?ugat el.SANATATE si GASTRONOMIETOP 5 alimente pe care le po?i p?stra mai mult timp ?n frigider, f?r? s? se strice Cristina PopescuIn ultima vreme, facem cumparaturi mai rar, iar atunci cand mergem la supermarket, cumparam mancare pentru intreaga saptamana sau chiar mai mult.Pentru ca vizitele la magazin in contextul pandemiei sunt mai rare, avem tendinta de a investi in produse care rezista cat mai mult in dulap, in camara sau in frigider. Acest lucru se traduce prin mai putine alimente proaspete, caci acestea sunt, de regula, cele mai usor perisabile.Totusi, pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata, ai nevoie de fructe, legume si frunze fresh, pe care sa le integrezi in fiecare masa a zilei. Iata ce alimente rezistente si proaspete poti cumpara data viitoare cand mergi la supermarket!1. MorcoviiMinunatii si coloratii morcovi sunt o sursa excelenta de vitamina A si betacaroten. Acestia pot fi folositi in tot felul de retete gustoase, de la tocanite si preparate la cuptor, pana la supe creme pline de nutrienti.Daca iti plac morcovii, avem vesti bune: acestia rezista in frigider foarte bine, intr-o punga de plastic. Daca observi ca incep sa devina usor moi, transforma-i rapid intr-o supa delicioasa, recomanda?andreearaicu.ro!2. CitricelePortocalele, lamaile, grapefruitul si lime-ul fac parte din seria de alimente rezistente. Le poti pastra in compartimentul special pentru fructe sau chiar pe usa frigiderului, la indemana cand ai pofta de un suc fresh sau vrei sa aduci o savoare deosebita unui preparat culinar.Lamaia este elementul principal pentru orice dressing de salata, condimentul perfect pentru a aduce un plus de aciditate si de prospetime, si trucul secret cand vine vorba de prajituri si creme dulci-acrisoare!3. VarzaIn vreme ce frunzele proaspete de baby spanac, valeriana sau rucola rezista maximum 4-5 zile in frigider, varza se poate pastra in stare perfecta pana la doua saptamani.Astfel, cand ai pofta de o salata proaspata si gustoasa, nu trebuie decat sa toci cateva frunze, sa adaugi zeama de lamaie, ulei si putin marar proaspat deasupra. Vei obtine o salata crocanta, proaspata si savuroasa!4. SfeclaSfecla este si ea un aliment de baza, pe care il ai oricand pregatit pentru o supa, o salata sau o garnitura colorata. Daca ii tai partea verde si o pastrezi intr-o punga de plastic, sfecla rezista in frigider aproximativ 14 zile.Cand ai nevoie de ea, va fi perfecta, ferma, cu textura crocanta si proaspata, gata de razuit, de taiat felii sau de pasat in blender. Pune-o pe lista de cumparaturi, caci face parte din acele alimente rezistente si extrem de versatile!5. OualeOmleta, oua ochiuri, oua posate. Clatite, aluaturi, compozitii. Ouale sunt de baza, orice ai dori sa gatesti: mic dejun, pranz sau cina. Ai la dispozitie zeci de retete rapide si delicioase.Cumpara-le in varianta ecologica, doar de la gaini crescute la sol, in aer liber. Pastreaza-le in frigider si te poti bucura de ele pana la o luna, in functie de data inscriptionata pe ambalaj.Ce con?ine ?i c?te calorii are un hamburger de la McDonald’sRamona Dasc?lu28 iunie 2020 Ce con?ine celebrul hamburger de la McDonald’s? Are multe calorii ?i ?ngra??? Sunt dou? ?ntreb?ri pe care mul?i rom?ni ?i le pun ?nainte de a comanda poate cel mai faimos produs de fast-food din lume. Informa?iile cu privire la ingredientele ?i aportul de calorii sunt ”la vedere”, astfel c? ?nainte de a comanda un produs, ave?i posibilitatea de a consulta ?n restaurant sau online compozi?ia ?i num?rul de calorii al fiec?rui produs McDonald’s.?Toat? lumea se ?ntreb? din ce este f?cut cunoscutul hamburger de la McDonald’s, ?ns? pu?ini sunt aceia care chiar ?tiu ce con?ine. Toate ingredintele hamburgerului de la McDonald’s sunt la vedere, putem spune, ?ntruc?t sunt prezentate chiar?pe site-ul lan?ului de fast-food.Astfel, afl?m c? un hamburger de la McDonald’s con?ine o chifl? regular (produs decongelat) ob?inut? din fain? alb? de gr?u, ap?, zahar, ulei vegetal rafinat nehidrogenat de floarea soarelui, drojdie, sare iodat?, agent de tratare al f?inii (emulsifianti: esteri mono si diacetil-tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi, fain? alb? de gr?u, agent antiaglomerant: carbonat de calciu, antioxidant: acid ascorbic, enzime), conservant propionat de calciu ?i care poate con?ine semin?e de susan.Referitor la carnea din hamburger, lan?ul de fast-food precizeaz? c? este carne de vit? (tocat? si congelat?) ob?inut? din carne vit? ?i condimente pentru grill (sare Iodata, piper negru m?cinat, extract piper negru).Pe l?ng? chifl? ?i carne, hamburgerul de la McDonald’s mai con?ine ketchup (past? de tomate (66%) 184 gr ro?ii/100 g ketchup, sirop de fructoz?-glucoz?, o?et, sare, extract de condimente), castraveti murati (castrave?i, apa, sare, o?et, agent de intarire (E509), aroma naturala, conservant E202), ceapa hidratat? ?i mu?tar (ap?, o?et, semin?e de mu?tar 13%, sare, condimente, aroma natural? de cui?oare, extract de condimente).McDonald’s precizeaz? ?i ce ingrediente din hamburger con?in alergeni: gluten (gr?u), mu?tar ?i? semin?ele de susan, care ?i ele pot con?ine alergeni.Un hamburger de la McDonald’s con?ine 254 de caloriiLan?ul de fast-food dezv?luie ?i c?te calorii con?ine un hamburger. Potrivit?mcdonalds.ro, un hamburger con?ine 254 de calorii, 8,8 grame de gr?simi ?i 30 de grame de glucide.DOSARErbicidarea de toamn? la gr?u ?i rapi??, o lucrare pe care fermierii nu-?i mai permit s? nu o fac?! R?zvan Co?ianu - 29 iunie 2020 At?t la rapi??, c?t ?i la cerealele p?ioase, compania Adama a prezentat la ”Ziua Rapi?ei ?i a Gr?ului” cele mai eficiente solu?ii care s? men?in? s?n?tatea plantelor ?i s? p?streze culturile curate de buruieni. ?n cadrul evenimentului organizat la finele lunii mai la Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal, din jude?ul Olt, tehnologiile ?i solu?iile aplicate de Adama au fost prezentate de c?tre Andrei P?r?ot, reprezentant de v?nz?ri zona sud-vest a Rom?niei.Din cauza restric?iilor impuse pentru prevenirea r?sp?ndirii noului coronavirus, compania nu a putut organiza ?n acest an tradi?ionalul eveniment de c?mp g?zduit pe platforma Adama de la SCDA Caracal. Compania de inputuri agricole ?i-a prezentat ?ns? solu?iile ?n online, Adama fiind unul dintre partenerii importan?i ai Zilei Rapi?ei ?i a Gr?ului, eveniment transmis ?n direct de Agrointeligen?a ?i care a avut o audien?? record de aproape 70.000 de vizualiz?ri. Erbicidare de toamn? la rapi?? cu Sultan Top”La cultura de rapi?? unde ?ntotdeauna trebuie s? avem grij? de la ?nceputul culturii s? ?i oferim toate condi?iile pentru a ob?ine o produc?ie maxim?, am venit cu erbicidarea din toamn?, foarte important?, am folosit produsul Sultan Top. Acesta are ?n componen?? metazaclor inhib? biosinteza lipidelor, iar quinmerac induce activitatea enzimatic? a ACC-sintetazei ?n biosinteza etilenei care stimuleaz? planta s? produc? etilen? ?i acid abscisic. Astfel, se declan?eaz? ofilirea buruienilor. Se aplic? pre sau post emergent la doza de 2 litri la hectar. Substan?ele active am?ndou? au o remanen?? foarte lung? la sol, astfel c? vedem ?n toamn?, ?n iarn? ?i ?n prim?var? cum efectul erbicidului este prezent ?i cultura noastr? este curat? de buruieni”, a explicat Andrei P?r?ot, subliniind c? dac? se erbicideaz? ?n toamn? cu Sultan Top, ?n prim?var? nu mai este nevoie de alt? erbicidare, ”poate doar de un graminicid specific, ?n cazul nostru, solu?ia oferit? este Agil, cel mai rapid graminicid de pe pia??”.Erbicidarea rapi?ei ?n prim?var?, doar la nevoieAgil 100 EC se aplic? ?n doze de la 0,5 litri la un litru sau 1,5 litri, ?n func?ie de gradul de dezvoltare al buruienilor pe care vrem s? le combatem: ”Avantajul major al lui Agil este c? transloc? foarte rapid ?n plant?, ?n numai o or?, ceea ce ?l face u?or de aplicat chiar ?i pe vreme capricioas?”.Regulator de cre?tere ?i fungicid ?ntr-un singur produsPentru situa?iile ?n care fermierii au nevoie s? aplice un regulator de cre?tere ?i un fungicid la cultura de rapi??, Adama are o solu?ie care ?nglobeaz? ambele efecte: Toprex. Acest produs combate cele mai importante boli, dar se ob?ine ?i efectul de m?rire a r?d?cinilor, de scurtare a internodiilor ?i avem o plant? mai viguroas?, mult mai bine preg?tit? pentru o iernare mai bun? ?i pentru o eventual? prim?var? secetoas?.D?un?torii rapi?ei, comb?tu?i din toamn? cu Lamdex XtraPentru problema atacului d?un?torilor la rapi??, toamna s-a aplicat pe lotul Adama Lamdex Xtra: ”Produsul se aplic? ?n doz? de 0,3 litri la hectar ?i combate cu succes d?un?torii care p?gubesc fermierii la rapi??”.Celebrul Mavrik, prietenul albinelor ?i du?manul d?un?torilor la rapi??”?n timpul ?nfloritului, toat? lumea ?tie c? cea mai bun? solu?ie este Mavrik 2 F. Acesta atac? d?un?torii ?i ?i combate eficient, dar p?streaz? neatinse entomofauna util? ?i albinele. Albinele sunt importante pentru polenizare, entomofauna util? este foarte important? pentru c? ne permite s? ne folosim de armele naturii pentru a combate d?un?torii ce sunt prezen?i ?n mod curent. Spre exemplu, g?rg?ri?a nu este afectat? de Mavrik, ea r?m?ne pe plant? ?i combate d?un?torii care ?n mod curent ne fac probleme”, a mai explicat reprezentantul Adama.Protec?ia suprem? pentru rapi??: Zakeo XtraTot la rapi??, pentru protec?ia culturii s-a aplicat fungicidul Zakeo Xtra ?n a doua perioad? de vegeta?ie. ”Are ?i efectul de stay-green pe care ?l observ?m ?n ultima faz? de vegeta?ie, prelungind perioada ?n care plantele stau verzi ?i avem un plus de produc?ie ?i de calitate a produc?iei”, a vorbit Andrei P?r?ot despre efectul Zakeo Xtra, care combate sclerotinia, boal? comun? la rapi?? cu floarea-soarelui, dar ?i Botrytis (putregaiul cenu?iu), c?t ?i f?inarea sau Phoma ”care ?tim c? poate s? produc? daune mari la aceast? cultur?”.Protec?ia culturii de gr?u a ?nceput o erbicidare de toamn?De mare interes pentru fermieri este ?i tehnologia de protec?ie a culturii de cereale p?ioase, ?n special gr?u. La fel ca ?i la rapi??, Andrei P?r?ot a prezentat pa?ii tehnologici ?ncep?nd din toamn?, c?nd s-a f?cut o erbicidare menit? s? elimine buruienile ce ar putea concura plantele la r?s?rire. ”Gr?ul vegeteaz? puternic abia prim?var? ?i concuren?a cu buruienile ar fi foarte d?un?toare dac? noi nu venim s? erbicid?m ?nc? de toamna. Solu?ia noastr? este erbicidul Trinity, cu trei substan?e active”, a vorbit reprezentantul Adama despre erbicidul care se aplic? c?nd gr?ul este ?n faza de 1-3 frunze. Efectul erbicidului este vizibil ?i ?n prim?var?.Erbicidul Concordia pentru erbicidarea ?n prim?var?La SCDA Caracal, Adama a f?cut erbicidarea cu un produs nou, Concordia, care con?ine florasulam ?i 2,4-D. ”Se aplic? 0,4-0,6 litri la hectar ?i combate cu succes buruienile dicotiledonate din cultura de gr?u”, a vorbit Andrei P?r?ot despre erbicidul ce are ca moment optim pentru aplicare faza BBCH 12–32 a culturii de gr?u (2 frunze p?n? la apari?ia celui de-al doilea internod), iar buruienile trebuie s? nu dep??easc? 20 cm.Primul tratament la gr?u s-a f?cut cu KantikPentru combaterea bolilor gr?ului, ?n primul tratament la gr?u s-a folosit Kantik cu trei substan?e active, produs care se poate aplica ?i ?n al doilea tratament. ?n T2, la SCDA Caracal s-a venit cu Zakeo Xtra pentru combaterea eficient? a bolilor ce apar pe frunze ?i spic. Zakeo Xtra poate fi folosit at?t la gr?u, c?t ?i la rapi??, orz sau floarea-soarelui, ceea ce face ca acest produs s? fie o prezen?? ?n tot mai multe ferme.Ormet, regulator de cre?tere pentru cerealele p?ioase?n cazul ?n care cultura de gr?u, de orz de toamn? sau de orzoaic? de prim?var? are nevoie de un regulator de cre?tere, ?n portofoliul Adama a intrat produsul Ormet. Acesta se aplic? ?n doz? de 0,5 – 1 litru la hectar ?i are rolul de a elimina riscul c?derilor, de a ?ngro?a paiul ?i de a ajuta r?d?cinile s? p?trund? mai ad?nc ?n sol.Insecticidele, obligatorii ?ntr-un an cu secet?Pentru combaterea d?un?torilor la cultura de gr?u, la SCDA Caracal, ?m loturile Adama s-a utilizat produsul Lamdex Xtra. ?n acest an, produsul a fost foarte necesar din cauza secetei prelungite care a f?cut s? existe probleme mari cu g?ndacul b?los, cu musca suedez?, cu tripsul. ”Aceste probleme pot fi comb?tute cu succes aplic?nd Lamdex Xtra”, a explicat Andrei P?r?ot.Urm?torul insecticid aplicat la gr?u a fost Mavrik 2 F ?n doz? de 0,2 litri la hectar, insecticid care combate cu succes d?un?torii men?iona?i.”Cu acest produse, protec?ia culturii de gr?u este asigurat? ?i nu avem dec?t s? ne bucur?m de o recolt? bogat? ?i s?n?toas?”, ?ncheiat Adrei P?r?ot. * * *Flori distruse de turi?ti: ?Reamintim troglodi?ilor c? bujorul de munte e specie protejat?. ?n ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoal? nimic“ 29 iunie 2020, 14:31de Denis Grigorescu O femeie a fost surprins? rup?nd bujori de munte pe Transf?g?r??an weekendul trecut: Bujorul de munte ?i floarea de col?, dou? specii protejate prin lege, au ajuns s? fie ?n pericol de dispari?ie din cauza a numero?i turi?ti vandali care merg la munte ?i ?i smulg constant. Iar cazurile de persoane amendate sunt extrem de rare. Pe Transf?g?r??an ?nc? e iarn?. Imagini spectaculoase Cel mai recent astfel de caz revolt?tor a fost surprins ?n weekendul trecut de un turist, Sorin Laz?r, care a fotografiat o femeie ce a smuls o tuf? cu bujori de munte ?i a plecat cu ei acas?. Postarea acestuia a fost preluat? pe pagina de Facebook a Salvamont Arge?, al?turi de un text foarte acid: ?Reamintim troglodi?ilor c? bujorul de munte e specie protejat? ?i se iau amenzi grase la buget. ?n plus, NU se poate r?s?di. Tufele distruse de bipedul din imagine au cel pu?in 30 de ani ?i se vor usca imediat... ?n ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoal? nimic, ?n plus, planta fiind hepato-toxic?”. ?eful Salvamont Arge?: ?Un coleg a fost amenin?at de o persoan? care rupea bujori de munte” Am stat de vorb? cu Ion S?nduloiu, ?eful Salvamont Arge?, legat de ace?ti turi?ti incon?tien?i ?i de pericolul reprezentat pentru bujorul de munte ?i floarea de col?. ?Imaginea aceea revolt?toare a fost surprins? ?n cap?tul sudic al tunelului de pe Transf?g?r??an, aproape de B?lea. Respectiva femeie nu a fost identificat?. A plecat bine mersi, dar am zis s? ?i fie m?car ru?ine pentru ce a f?cut ?i poate reu?im u?or-u?or s? ?i educ?m pe oameni. Bujorul de munte este specie protejat?, se g?se?te la peste 1.800 de metri ?i este ?n regresie. Ne confrunt?m cu foarte multe persoane care smulg bujorii de munte... E o plant? ce cre?te doar ?n condi?ii de frig ?i umezeal?. Cei care le smulg cred c? le pot planta acas? ?i nici nu mai ajung cu bujorii verzi. Nu am auzit p?n? acum s? se dea amenzi. De obicei Jandarmeria nu reu?e?te s? ?i prind? ?n flagrant. Un coleg a fost amenin?at c? o s? i se aranjeze concedierea de c?tre un turist surprins rup?nd un bujor de munte. Respectivul a fugit dup? ce l-a amenin?at. Din cauza unor astfel de turi?ti ?i floarea de col? a ajuns s? fie o specie pe cale de dispari?ie. Situa?ia e chiar dramatic?”, ne-a declarat Ion S?nduloiu. * * * Last updated?iun. 29, 2020Horeca Insight?al?turi de?HORA, autoritatea reprezentativ? a industriei ospitalit??ii rom?ne?ti, a organizat ?n data de?25 iunie 2020?conferin?a?Horeca Re:Start, a treia din seria?HORA Power Brunch. Conferin?a a avut loc pe paji?tea din curtea?Hotelului Caro?din Bucure?ti ?ntr-un format inedit, adaptat cerin?elor legale de distan?are pentru evenimente ?n aer liber ?i s-a transmis prin?live streaming.Conferin?a a reunit nume importante din industrie precum?Drago? Petrescu – fondator City Grill Group,?C?lin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group, Radu T?nase – Managing Partner Calif,?dar s-a bucurat ?i de prezen?a unor reprezentan?i din partea statului:Violeta Alexandru – Ministrul Muncii ?i Protectiei Sociale??i a lui?Emil-R?zvan P?rjol, secretar de stat ?n Ministerul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri –?Direc?ia General? Turism.Programul conferin?ei a urm?rit trei teme imporante:?For?a de munc? din Horeca,?Fiscalitate,?Bune practici, distribuite ?n 3 paneluri de discu?ii.?n cadrul primului panel, dedicat for?ei de munc?, Daniel Mischie a mul?umit oficial autorit??ilor pentru dialogul deschis din ultimele luni, dar a ?inut s? sublinieze de asemenea?importan?a redeschiderii tuturor loca?iilor Horeca, ?n special a restaurantelor de la 1 iulie. Doamna Ministru a apreciat pozitiv felul ?n care s-au derulat discu?iile cu patronatele ?i reprezentan?ii Horeca, accentu?nd faptul c? o astfel de desf??urare de for?e poate fi calificat? drept f?r? precedent. S-au reiterat m?surile luate de statul rom?n pentru a sprijini Horeca –??omajul tehnic cu avatantajele sale ?n asigurarea continuit??ii pentru angaja?i ?i angajatori deopotriv?, sus?inerea a 41,5% din costurile salariale, cu accent pe grupele de v?rst? vulnerabile (16 – 29 ani ?i peste 50 de ani), flexibilizarea programului de lucru ?n condi?iile ?n care se va asigura suplinirea unui procent din veniturile afectate. Totodat?, a ?inut s? ?ncurajeze antreprenorii din Horeca, men?ion?nd importan?a crescut? a contribu?iei industriei la economia ??rii, mai ales ?n condi?iile ?n care s-a remarcat un nivel crescut de angajament ?i solidaritate ?ntre operatori. Drago? Anastasiu?a apreciat drept excep?ional dialogul cu autorit??ile ?n ultimele trei luni, dar a f?cut ?i un apel c?tre operatorii din ospitalitate s? contribuie la acest dialog f?c?nd dovada maturiz?rii industriei. S-a dezb?tut tema?Kurtzarbeit?(reamintim c? aceasta define?te timpul redus de lucru printr-un sistem reglementat de stat; un acord pentru a evita concedierea, reduc?nd ?n schimb orele de lucru ale tuturor sau majorit??ii angaja?ilor, iar statul contribuie pentru a suporta o parte din veniturile angaja?ilor) ca model aplicabil ?n multe state europene ?n lipsa predictibilit??ii. Drago? a ?inut s? precizeze c? viitorul va fi determinat de felul ?n care vor fi aplicate aceste m?suri flexibile, de?i exist? o team? crescut? pentru fraudare, o team? pe care o consider? normal? ?n condi?iile actuale. El a mai afirmat c? pentru a men?ine acest dialog, este necesar ca ambele p?r?i (at?t statul, c?t ?i operatorii) s? investeasc? ?n primul r?nd ?ncredere unul ?n cel?lalt.Alin Ignat?– secretar de stat ?n Ministerul Muncii a ad?ugat c? deocamdat? se dezbat aspectele finale legate de Kurtzarbeit ?i rezultatul acestor discu?ii va reflecta complexitatea aspectelor care se iau ?n considerare. Va fi ?ns? un model apicabil tuturor domeniilor de activitate, deocamdat? nu se are ?n vedere un plafon salarial, iar programul de lucru se va putea reduce cu maximum de 50%.Ce de-al doilea panel a acoperit subiecte din zona fiscalit??ii, ?ncerc?nd s? r?spund? la ?ntrebarea ce pare s? fie pe buzele tuturor ?n aceste zile –?Care este de fapt contribu?ia Horeca la PIB?! Iancu Guda?a fost cel care a oferit o analiz? extins? asupra contribu?iei industriei la Produsul Intern Brut din perspectiva sa de analist economic; Iancu este absolvent al facult??ii FABBV din cadrul ASE ?i a finalizat programul?EMBA Sheffield University. Raportul ?ntocmit de acesta ia ?n considerare situa?ia financiar? a companiilor active ?n 11 sectoare Horeca. Calculele sunt realizate ?n baza situa?iilor financiare depuse de companiile analizate c?tre Administra?ia Fiscal? ?n perioada 2014 – 2018. La data prezent?rii raportului ?i analizei, nu s-au putut emite opinii reprezentative statistic pentru exerci?iul financiar aferent anului 2019.Pe parcursul anului 2018, cele 26,566 companii active ?n sectoarele analizate?(cod CAEN – 5510, 5520, 5530, 5610, 5621, 5629, 5630, 7911, 7912, 7990, 8230)? au ?nregistrat o cifr? de afaceri cumulat? de?25,52 miliarde lei, ceea ce reprezint 1,7% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active ?n Rom?nia ?n acela?i an.?Contribu?ia direct? la valoarea ad?ugat? a acestor companii este 3,4%,? calculat? astfel:Profitul net?ob?inut de firmele active ?n sectoarele analizate se ridic? la 2,74 miliarde lei, ceea ce reprezint? 10,8% din cifra de afaceri ?nregistrat?, dublu comparativ cu media ?nregistrat? la nivel na?ional (5,4%);Marja brut??(diferen?a dintre pre?ul de v?nzare ?i costul de achizi?ie al m?rfurilor, materiilor prime ?i serviciilor de la furnizori), ?nregistrat? de companiile active ?n sectoarele analizate se ridic? la 63% ?n 2018, de dou? ori peste media la nivel na?ional (31%). Marja superioar? este datorat? valorii ad?ugate ?n procesul de procesare ?i serviciile conexe oferite de companiile active ?n acest sector.lmpactul social?al sectoarelor analizate (aportul salariilor angaja?ilor ?n consumul gospod?riilor popula?iei) este urm?torul –?cele 26.566 companii active??n sectoarele analizate au ?nregistrat un num?r total de?175.449 angaja?i, ceea ce reprezinta 3,9% din totalul locurilor de munc? ?nregistrate ?n sectorul privat pe parcursul anului respectiv. Salariul mediu brut lunar ?nregistrat de companiile din sectoarele analizate este de?2.840 lei,?reprezent?nd 57,5% din salariul mediu brut ?nregistrat la nivel na?ional (4.938 lei ?n decembrie 2018 conform Institutului Na?ional de Statistic?). Astfel, baza de salarii generat? de companiile care activeaz? ?n Horeca se ridic? la 5,89 miliarde lei, respectiv 2,2% din totalul bazei de salarii la nivel na?ional.?Sumele pl?tite angaja?ilor din sectoarele analizate contribuie cu 0,91% la formarea PIB prin consumul generat pe lan?ul economic.Impactul financiar indirect al sectoarelor analizate?– majoritatea companiilor active ?n cele 11 sectoare din industria Horeca nu produc materia prim? sau produsele intermediare utilizate ?n dinamica proces?rii acestora ?n vederea oferirii serviciilor c?tre clien?ii finali. Consider?nd?impactul comercial?(achizi?ii furnizori) ?i?investi?ional?(alocarea de capital pentru finan?area investi?iilor pe termen lung), companiile active ?n sectorele analizate au generat un efect pozitiv de ?ntoarcere a capitalului ?n economie ?n valoare de 11,09 miliarde lei –?deci o contribu?ie suplimentar? la formarea PIB-ului de 0,74%. Astfel, contribu?ia total? se ridic? la aproximativ 5,07% din PIB, f?r? a lua ?n considerare bac?i?ul.Iancu a mai analizat ?i creditul furnizor din perspectiva Horeca, cu accent pe schemele de garantare din partea statului, o m?sur? care cu siguran?? va restabili ?ncrederea ?n operatori.S-au reluat de asemenea discu?ii referitoare la?legiferarea bac?i?ului,?simplificarea formei de impozitare pentru lucr?torii sezonieri??i a procedurilor de efectuarea a medicinii muncii pentru o anumit? categorie de lucr?tori Horeca, dar ?i?sus?inerea ?colariz?rii de calitate, eventual ?ntr-un cadru care s? permit? angajatorilor s? beneficieze de investi?iile ?n instruirea personalului. R?zvan Cri?an a atras aten?ia ?i asupra faptului c? ?n aceste condi?ii speciale, ar trebui s? se analizeze ?i rolul institu?iilor de control ale statului, poate pe viitor acestea vor avea un dublu rol – de control ?i instruire. Drago? Petrescu a concluzionat necesitatea de a aborda problema legaliz?rii bac?i?ului pe grupe de lucru, cu termene clare care s? urgenteze solu?ionarea aspectelor care treneaz?.Cel de-al treilea panel s-a concentrat pe tema Bune practici la redeschidere al?turi de C?lin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group ?i Radu T?nase, Managing Partner Calif/ Condimental/ Shoteria.?Discu?iile acestui ultimul panel au analizat pia?a de delivery ?i felul ?n care marii operatori s-au adaptat la noua realitate. Dac? ?nainte de pandemie, pia?a de delivery era estimat? la un?10-15% din totalul comenzilor, propor?iile c?p?tate acum nu pot fi deocamdat? estimate. Este clar pentru operatorii din ospitalitate c? viitorul ?i succesul unui business ?n Horeca apar?in acelui antreprenor care ?tie s? creeze sentimentul de siguran?? oaspe?ilor s?i ?i se adapteaz? rapid noilor cerin?e. ?ntr-adev?r, va exista reticen?a unor restaurante de renume de a se alinia la acest trend al livr?rilor la domiciliu ?n condi?iile ?n care, pe l?ng? experien?a ?n sine,?se va pierde ?i din calitate. Daniel Mischie a anun?at c? grupul City Grill se num?r? ?i de aceast? dat? printre curajo?ii operatori care pariaz? pe viitorul ?n delivery, urm?nd ca dup? 1 iulie s? investeasc? sume importante pentru dezvoltarea unei noi divizii. S-au notat de asemenea aspecte precum?ad?ncirea comodit??ii?celor care ?n mod normal comandau m?ncare acas? sau la birou. Din p?cate, din cauza situa?iei de urgen??, pentru mare parte dintre ace?tia s-a accentuat ?i?reticen?a ?n socializare?sau acordarea importan?ei adecvate ritualului de a lua masa. Un rol important ?n cre?terea pie?ei de delivery, ?l joac? ?i ofertele (fie c? sunt acordate de platforme sau de restaurant), o dovad? c? bugetele acordate meselor se vor axa puternic pe?value for money. “Am luat parte la primul eveniment hibrid al industriei, nu neap?rat prima dovad? palpabil? c? obiceiurile se schimb?, iar noi ca antreprenori suntem nevoi?i s? ne adapt?m planurile, bugetele ?i evident felul ?n care comunic?m. Parte din aceste schimb?ri se reflect? ?i ?n rela?ia cu statul, iar confirmarea a venit de data aceasta din partea unui oficial al guvernului – suntem o industrie care beneficiaz? de ?ncredere ?i relansarea ei este prioritar? pentru autorit??i. ?n loc de concluzie pot doar s? adaug c? travers?m o perioad? cel pu?in interesant?, operatorii sunt poate prima oar? uni?i de obiective ?i preocup?ri comune, cu focus pe supravie?uire ?i p?strarea locurilor de munc?,”?a declarat Daniel Mischie, pre?edinte HORA. HORA??i-a exprimat cu fiecare ocazie dorin?a de a fi al?turi de operatorii din ospitalitate prin interven?ii ?i m?suri de facilitate a dialogului cu autorit??ile statului., dar ?i prin conferin?e pe teme dedicate. Acest prim eveniment a fost sus?inut ?i de?Horeca Insight?organizator de evenimente de profil, care s-a remarcat pe durata perioadei de urgen?? ca liant ?ntre operatori, furnizori ?i antreprenori. * * *Vinul de azi: Daima 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 ?nc? din 1999 Crama Trantu produce vinuri de excep?ie, care descoper? caracterul strugurilor ?i terroir-ului special al podgoriei Murfatlar. Ion Trantu, proprietarul cramei ?i oenolog recunoscut, a investit at?t ?n tehnologie, c?t ?i ?n echip?, iar rezultatele nu au ?nt?rziat s? ap?ra. Vinul de ast?zi, Daima 2019, este un vin ob?inut din Shiraz cu note olfactive de fructe ro?ii, zmeur? ?i mure, ?n vreme ce gustul se dezv?luie dulceag ?i catifelat, continu?nd aromele fructate. Se recomand? degustarea acestui vin la 8-12 grade, al?turi de br?nzeturi ceva mai sofisticate, preparate din ra?? sau miel, m?nc?ruri mediteraneene ?i pe?te.? * * *”Nasul electronic” – ultima trasnaie a cercetatorilor pentru a ajuta producatorii de fructe In?iun. 29, 2020?? Oamenii de ?tiin?? brazilieni dezvolt? ?nasuri electronice” pentru a determina gradul de maturitate al fructelor. Potrivit cercet?torilor, un astfel de dispozitiv cre?te eficien?a culegerii fructelor cu 98%.Sergio Luiz Stevan Jr. ?i colegii s?i de la Universitatea Federal? de Tehnologie – Paraná ?i Universitatea de Stat din Ponta Grossa, Brazilia, au dezvoltat noul sistem bazat pe un ?nas electronic”, scrie?spectrum..Potrivit lui Stevan, chiar ?i ?ntr-o singur? livad?, fructele dintr-un pom se pot coace ?n perioade diferite dec?t fructele din alt pom, datorit? microclimatelor de ventilare, ploii, solului ?i altor factori importan?i. Din acest motiv, ?n campania de recoltare ar putea fi culese fructe ?nc? insuficient coapte, iar acest lucru afecteaz? reputa?ia fermierilor. Astfel, nasul electronic se dovede?te a fi c?t se poate de util. ??tim c? compu?ii organici volatili variaz? ca cantitate ?i tip, ?n func?ie de faza de cre?tere a fructelor. Astfel, nasurile electronice sunt o op?iune, deoarece permit monitorizarea online a COV-urilor generate de cultur?”, explic? Stevan.Cercet?torii spun c? nasul lor electronic prezint? mai multe avantaje fa?? de alte metode utilizate pentru determinarea gradului de maturare, inclusiv faptul c? realizeaz? analize ?n timp real, ?ntr-un mediu deschis ?i nu necesit? manipularea direct? a fructelor. Sistemul bazat pe un nas electronic creat de echipa sa are un set de senzori sensibili la anumi?i compu?i organici volatili. Analizele sunt digitalizate ?i prelucrate ?n prealabil ?ntr-un microcontroler. ?n continuare, un algoritm de recunoa?tere a tipului de compus este utilizat pentru a clasifica fiecare combina?ie unic? de molecule de COV asociate cu trei stadii de maturare a fructelor de piersic (insuficient de coapte, coapte, supra-coapte). Datele sunt stocate intern pe un card de memorie SD ?i transmise prin Bluetooth sau USB c?tre un computer pentru analiz?.TRASEUL "VIA TRANSILVANICA"Va promova natura ?i istoria a 10 jude?e din ?ar? A.P. Miscellanea?/?29 iunie Consiliul Jude?ean (CJ) Mure? va include traseul turistic "Via Transilvanica" ?n Planul de Dezvoltare a Jude?ului, dup? ce a acceptat solicitarea Asocia?iei T??uleasa Social de a fi partener ?n realizarea proiectului, care va ?nsuma ?n final circa 1.000 de kilometri, dintre care 150 de kilometri ?n 15 comune ?i ora?e mure?ene, scrie Agerpres."Asocia?ia T??uleasa Social a invitat Jude?ul Mure? de a fi partener ?n realizarea proiectului 'Via Transilvanica', proiect care urm?re?te amenajarea unui drum turistic ?i pelerinaj, unic ?n Rom?nia. 'Via Transilvanica' va promova natura, istoria ?i multiculturalitatea zonelor apar?in?nd celor 10 jude?e pe care le str?bate (Mehedin?i, Cara?-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Bra?ov, Harghita, Mure?, Bistri?a-N?s?ud ?i Suceava), va avea aproximativ 1.000 kilometri ?i va lega Transilvania de Dun?re ?n zona Drobeta Turnu Severin ?i cu Bucovina, respectiv M?n?stirea Putna (...) ?n jude?ul Mure?, traseul va parcurge 15 unit??i administrative-teritoriale pe o distan?? de 150,6 kilometri. Consiliul Jude?ean Mure? va promova ?i va contribui la sustenabilitatea pe termen lung a acestuia prin includerea ?n Planul de Dezvoltare a Jude?ului", a informat CJ Mure?, ?ntr-un comunicat de pres?.P?n? acum au fost realiza?i 400 de kilometri din acest traseu, urm?nd ca ?n perioada urm?toare s? mai fie da?i ?n folosin?? al?i 240 de kilometri ?n jude?ele Mure? ?i Harghita."Traseul pe care ?l vom amenaja are 950 de km, de la Putna p?n? la Drobeta Turnu Severin, iar din experien?a noastr? de drume?i, acesta se poate parcurge ?n mai multe s?pt?m?ni ?n totalitate sau par?ial ?n c?teva zile, dup? puterea ?i dorin?a c?l?torului. Infrastructura 'Via Transilvanica' va furniza date despre posibilit??i de cazare ?i mas?, dar ?i informa?ii istorice ?i culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul urmeaz? s? fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care s? permit? buna orientare a c?l?torului pe parcurs. Vom c?uta s? prezent?m cele mai corecte informa?ii despre gradul de dificultate al traseului", arat? Asocia?ia T??uleasa Social pe site-ul propriu.* * *Jum?tate dintre rom?ni au acces la canalizare. La ?ar?, doar 1 din 10!De c?tre ?Sorin Breazu iun. 28, 2020Dac? la ora? situa?ia canaliz?rilor este acceptabil, ?n mediul rural din Rom?nia, doar unu din zece cet??eni are acces la o astfel de re?ea. Foto: PixabayDoar 54,2% din popula?ia Rom?niei a avut acces la un sistem de canalizare, ?n 2019. Aproape to?i dintre ace?ti 10,5 milioane de rom?ni tr?iesc la ora?. Potrivit datelor publicate de Institutul Na?ional de Statistic?, num?rul rom?nilor care sunt deservi?i de un sistem de canalizare a crescut anul trecut cu peste 221.000. Avansul a fost determinat de racordarea popula?iei la re?elele de canalizare nou construite, respectiv de punerea ?n func?iune a unor noi sta?ii de epurare a apelor uzate.Chiar ?i a?a, majoritatea cov?r?itoare a celor care au acces la canalizare tr?iesc la ora?: peste 90,9%, aproximativ 9,5 milioane de oameni.Pe de alt? parte, doar un milion de rom?ni care ??i duc traiul ?n mediul rural au gospod?riile conectate la re?eaua de canalizare. Alte aproape 9 milioane de cet??eni nu au o re?ea func?ional? de canalizare ?n apropiere.C?nd vine vorba de ?mp?r?irea geografic?, cea mai ridicat? rat? de conectare la serviciile de ap? ?i canalizare este ?n Bucure?ti ?i ?n Ilfov, cu 87,2%. Pe locul doi se afl? centrul ??rii, unde doi din trei cet??eni sunt deservi?i de o canalizare, iar pe trei este Vestul Rom?niei, cu un procent de 60,7%.?n schimb, ?n sudul Munteniei, ?n Nord-Est ?i ?n Sud-Vestul Olteniei situa?ia este teribil?, cu mai pu?in de jum?tate din popula?ie baz?ndu-se pe fose septice sau alte metode de colectare a apelor reziduale.Ferma care produce zilnic peste 5 mii de lei! Nicoleta Dragomir ?28 iunie 2020 - 18:55?n timp ce pre?ul laptelui de vac? este ?n c?dere liber?, laptele de m?g?ri??, cel mai scump din lume, e la mare c?utare. 120 de lei litrul garanteaz? rentabilitatea investi?iei.La peste 400 de capete a ajuns, ?n doar 4 ani, efectivul fermei de m?g?ri?e Asinia Farm din Or??tie, jude?ul Hunedoara. O investi?ie serioas?, dar care acum ?ncepe s? dea primele semne de eficien??.Claudia B?ldea ?i Vasile Rusu, cei care au pus bazele fermei, nu au studii de specialitate ?i nici experien?? zootehnic?. S-au ocupat ini?ial cu producerea cerealelor, afacere care nu prea a dat roade, a?a c? au decis s? schimbe macazul. De?i exist? pu?in? informa?ie despre cre?terea m?garilor, perspectivele de pia?? i-au convins. Au cump?rat 10 m?g?ri?e, s-au apucat de construit ad?postul ?i de aici a ?nceput nebunia! ?i continu?... Vor ?ncepe ?n cur?nd lucr?rile pentru prelungirea grajdului ?i, ?n consecin??, va fi m?rit efectivul cu ?nc? cel pu?in 200 de capete!Ferma este 100% ecologic?"A?tept?m zilele acestea inspec?ia final? pentru certificarea ecologic?. Conversia a durat doi ani pentru p??unea de 300 de hectare ?i furaje ?i 6 luni pentru animale", ne spune C?lin Lozneanu, administratorul Asinia Farm. Este de profesie agronom ?i se ocup? de la bun ?nceput de ferma de m?g?ri?e. Certificarea este o garan?ie ?n plus pentru calitatea laptelui ob?inut, de data aceasta negru pe alb. Oricum ?n ferm? furajele au fost dintotdeauna bio, at?t cele produse din resurse proprii, c?t ?i cele cump?rate.La sf?r?itul lunii mai, laptele ob?inut aici a primit ?i certificarea de produs montan.Aliment, dar ?i medicament!Laptele de m?g?ri?? este cel mai apropiat la gust ?i compozi?ie cu laptele matern (?n procent foarte mare, de aproape 98%!). Un studiu publicat ?n Journal of Food Science consider? lapte de m?g?ri?? un aliment - medicament datorit? valorii nutri?ionale ?i propriet??ilor terapeutice.Laptele de m?g?ri?? este cu adev?rat un miracol al naturii, un produs incredibil ?i pre?ios. Nu necesit? fierbere, deoarece nu con?ine bacterii. Acest lapte are de 60 de ori mai mult? vitamin? C dec?t cel de vac?, dar este bogat ?i ?n vitaminele A, B1, B2, B6, D12 ?i E, ?n minerale ?i proteine. Este un lapte foarte u?or de digerat. De asemenea, con?ine mai pu?ine gr?simi dec?t laptele de vac? ?i un nivel ridicat de Omega 3 ?i Omega 6 ?i care ajut? la sc?derea nivelului de colesterol.Lista propriet??ilor sale este lung?: ?nt?re?te imunitatea, revitalizeaz? organismul, este un remediu ?mpotriva bron?itei ?i astmului infantil ?i ideal pentru femeile la menopauz?. Con?inutul bogat ?n calciu ?i protejeaz? pe copii de infec?iile gastrointestinale.?n recent inaugurata f?bricu?? de procesare a fermei din Or??tie, laptele de m?g?ri?? este u?or pasteurizat pentru a-i cre?te perioada de p?strare. Rezist? 10-12 zile la 2-4 grade temperatura de p?strare iar dup? deschidere trebuie b?ut ?n cel mai scurt timp. Se agit? bine ?i se consum? f?r? fierbere!Lapte de m?g?ri?? la vendomatCea mai recent? investi?ie a celor de la Asinia Farm a fost cump?rarea a dou? vendomate, plasate ?n Or??tie ?i ?n Deva, pentru autoservire. Pre?ul pe sticl? este de 40 de lei. Nu puteau fi folosite dozatoarele obi?nuite, ?ntruc?t acestea vin cu men?iunea clar? c? laptele necesit? fierbere, ceea ce nu este valabil ?i pentru laptele de m?g?ri??.Conducerea societ??ii este ?n discu?ii ?i cu marile magazine pentru desfacerea laptelui.?n f?bricu?? se fac ?n prezent probe pentru ob?inerea laptelui praf care va fi distribuit sub form? de capsule. Este o premier? pentru Rom?nia! "Facem teste ?n laboratorul nostru pentru a produce cea mai scump? br?nz? din lume. Kilogramul de br?nz? necesit? cel pu?in 30 de litri de lapte de m?g?ri?? ?i cost? peste o mie de euro! Laptele de m?g?ri?? are doar ?ntre 0,5 ?i 1% gr?sime ?i nu con?ine cazein? care s?-l coaguleze. Rezult? o br?nz? alb? ?i moale care poate fi p?strat? timp de ?ase luni. O renumit? ferm? din Serbia produce aceast? br?nz?" C?LIN LOZNEANU, administrator Asinia FarmNU V? FERI?I DE M?G?RU?!De?i investi?ia ini?ial? este mare, ferma de m?g?ri?e are cu siguran?? poten?ial pentru viitor. Asinia Farm dispune de o echip? de peste 20 de angaja?i, format? din administrator, medic veterinar, tehnician veterinar, inginer chimist ?i lucr?tori ?n diversele sectoare ale fermei.Animalele care nu sunt ?n lacta?ie vor fi duse la p??unea montan? ?i r?m?n acolo p?n? t?rziu ?n toamn?. ?n stabula?ie re?eta furajer? con?ine lucern?, f?n de calitate, ov?z, orzoaic? ?i porumb.Afl? din?interviu?povestea fermei de m?g?ri?e Asinia Farm!C?T LAPTE PRODUCE O M?G?RI????n ferma Asinia produc?ia medie este de 400-500 de ml/cap/zi, ?n func?ie de animal ?i de furajare. Mulsul se face mecanizat, cu o instala?ie modificat?, dup? o selectare manual? prealabil?. De precizat c? m?g?ru?ii sug la mam? p?n? se ?n?arc? singuri. un articol de NICOLETA DRAGOMIR* * *Cultivarea ardeiului: cum sa plantezi si sa ingrijesti aceasta legume In?iun. 27, 2020?? Ardeiul?este o plant? ce ocup? un loc important ?ntre culturile legumicole din Rom?nia. Partea comestibil? este fructul, ce se folose?te la prepararea unei game largi de m?nc?ruri ?i conserve. Acesta se poate consuma ?i ?n stare proasp?t?, ?n salate sau diverse preparate, precum ?i ?n stare uscat?, sub form? de boia. Cultivarea ardeilor este una dintre afacerile agricole care pot oferi legumicultorilor un profit frumos. Totu?i, tehnologia de cultur? este una cu multe capcane, iar la final, pre?ul de v?nzare al ardeilor este mult influen?at de aspect ?i de gustul lor.? * * * S?tul de promisiuni, un fermier ?i-a construit un sistem de irigare ?n stil propriu In?iun. 27, 2020?? Jum?tate din suprafa?a total? a terenurilor agricole din Rom?nia are deficit de umiditate ?n sol, potrivit speciali?tilor. Dup? ‘89, infrastructurile de iriga?ii au fost supuse unui proces de degradare continuu. S?tul de promisiunile de ajutor ale statului, cunoscutul fermier din Mehedin?i, Cornel Stroescu, a decis s? ??i creeze propriul sistem de irigat. Cum a reu?it acest lucru? Haide?i s? urm?rim materialul. * * *Agricultura viitorului! Totul se controleaza de pe telefonul mobil In?iun. 28, 2020Pornind de la uneltele de baz? ?i p?n? la echipamente agricole sofisticate, motorizate, absolut toate nivelurile tehnologiilor agricole sunt acoperite de mecanizare. Avantajele pe care inova?ia le aduce ?n procesul agricol sunt nenum?rate, dar acoper? ?n mare parte lipsa for?ei de munc?. La Fundulea, administratorul unei planta?ii de fructe de p?dure consider? c? odat? ce investe?ti ?n agricultura inteligent?, munca la ferm? devine mult mai rentabil? ?i eficient?. * * *PMB transform? vechile autobuze Mercedes ?n troleibuze ?i autobuze propulsate cu gaz natural comprimatUn startup care produce ambalaje din reziduuri din l?n? de oaie, c??tig?torul PowerUp! Challenge :?Lidia Neagu?in?Business,?Energie?29 June 2020Startup-ul Woola din Estonia a primit un cec de 50.000 de euro, precum ?i oportunitatea de a se al?tura programului EIT InnoEnergy de accelerare a afacerilor.?Competi?ia a ?nregistrat o participare record ?n acest an, cu peste 360 de startup-uri din 20 de ??ri din Europa Central? ?i de Est intrate ?n cursa pentru premiul cel mare ?i pentru oportunit??ile de investi?ii.Reprezentantul Rom?niei la finala interna?ional? a fost startup-ul?WATTO, ?nfiin?at ?n 2019, care propune o infrastructur? regional? pentru ?nc?rcarea ultra-rapid? a vehiculelor electrice astfel ?nc?t tranzi?ia c?tre transportul electric s? se fac? u?or at?t pentru ma?inile electrice personale, c?t ?i pentru cele comerciale.?n cadrul celei de-a ?asea edi?ii a competi?iei, Woola a primit premiul ?Startup-ul anului din Europa Central? ?i de Est” ?i un cec de 50.000 €, dar ?i oportunitatea de a se al?tura programului de accelerare al EIT InnoEnergy. Mai mult, partenerul strategic Amazon Web Services a oferit credite pentru programul s?u AWS Activate ?i servicii de sprijin pentru afaceri, iar al?i parteneri precum Vestbee ?i Grupul SpeedUp au acordat c??tig?torului servicii ?i alte beneficii.Woola produce ambalaje din rezidurile din l?n? de oaie, cu scopul de a diminua produc?ia, consumul ?i depozitarea de materiale nocive pentru mediu, cum ar fi plasticul ?i Styrofoam. Woola este un produs eco-friendly, rezistent la ?ocuri, la c?ldur? ?i este utilizabil p?n? la 6 luni, dup? care poate fi folosit drept compost.Woola folose?te o resurs? abundent? care, de altfel, ar fi aruncat?. ?n fiecare an, numai ?n Estonia, 135 de tone de l?n? de oaie devin de?euri.?n procesul de selec?ie a c??tig?torului, juriul s-a concentrat pe poten?ialul ideii prezentate, a relevan?ei sale la scar? global? ?i a viabilit??ii dezvolt?rii pe termen lung a produsului sau serviciului respectiv.?Procesul de selec?ie a fost o mare provocare deoarece toate startup-urile au venit cu produse ?i solu?ii fantastice. ?n 2020, am v?zut cel mai mare poten?ial la Woola din Estonia. Suntem ?nc?nta?i s? urm?rim traiectoria echipei ?n viitor”, a declarat Oksana Prykhodko, Manager pentru Inova?ie la DTEK ?i membru al juriului.Viezo din Lituania, al doilea ?n clasament, este activ ?n dezvoltarea de?noi tipuri de materiale care pot ?nlocui bateriile cu produc?ia de energie prin vibra?ii. Energia electric? generat? de vibra?iile pierdute poate alimenta senzori IoT wireless, astfel prelungindu-?i durata de via?? sau cresc?nd cantitatea de semnale.Viezo a primit un premiu de 10.000 de euro, ?n timp ce locul al treilea ?i un cec de 5.000 de euro au mers c?tre echipa?Pocket Virtuality din Cehia?care a venit cu o solu?ie din zona realit??ii virtuale ?i augmentate pentru comunicarea la distan?? ?n timp real. Solu?ia poate fi utilizat? ?n domeniile ingineriei, medicinei ?i ora?elor inteligente. Datorit? acestei tehnologii, un operator de pe teren se poate conecta cu un expert extern care vede o reprezentare virtual? a mediului ?i poate oferi suport de la distan??.Principalele domenii tematice vizate ?n competi?ia din acest an au inclus: energia durabil?, mobilitatea, cleantech ?i ora?ele inteligente; ?n afar? de acestea, organizatorii au primit ?i solu?ii care demonstreaz? o abordare nonconformist? pentru provoc?ri presante. Datorit? restric?iilor implementate ca urmare a pandemiei globale de coronavirus, finala interna?ional? din acest an a fost organizat? sub forma unui eveniment online.?n acest an, juriul a fost constituit din Oksana Prykhodko (Manager pentru Inova?ie la DTEK), Marzena Bielecka (Managing Partner ?i Fondator la Experior Venture Fund), Jennifer Dungs (Responsabil pentru Transport ?i Mobilitate la InnoEnergy), Jakub Miler (CEO EIT InnoEnergy Europa Central?) ?i Dominik Zalewski (Co-fondator al agen?iei de tehnologie urban?, Urban Impact). Faptul c? majoritatea membrilor juriului sunt femei este o dovad? a angajamentului EIT InnoEnergy de a promova egalitatea de gen ?n sectorul energetic, unde este preponderent cel masculin.Marea final? a fost sus?inut? de o serie de parteneri din sectorul public ?i privat. Partenerul principal din acest an este compania energetic? DTEK din Ucraina. DTEK extrage gaz natural, genereaz? energie electric? cu ajutorul centralelor solare, eoliene ?i termice, distribuie ?i furnizeaz? kWh pentru consumatorii finali, dar ofer? ?i solu?ii eficiente din punct de vedere energetic ?i dezvolt? o re?ea de sta?ii de ?nc?rcare a vehiculelor electrice ?n toat? Ucraina.Pe l?ng? faptul c? este una dintre cele mai de succes competi?ii din regiune, EIT InnoEnergy PowerUp! Challenge este, de asemenea, o surs? pentru companii de a ridica investi?ii de milioane de euro ?i de a deveni parte din re?eaua EIT InnoEnergy, care ofer? resurse financiare, know-how ?i un hub extins de parteneri de ?ncredere pentru a ajuta companiile s? aib? succes la nivel global.EIT InnoEnergy a fost ?nfiin?at ?n 2010 ?i este sus?inut de Institutul European de Inovare ?i Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.EIT InnoEnergy este reprezentat? ?n Rom?nia de consor?iul coordonat de Iceberg ?i completat de partenerii s?i, Green Energy Innovative Biomass Cluster, REPOM ?i PATRES, av?nd rolul de hub al acestei organiza?ii europene. Rolul EIT InnoEnergy Hub Rom?nia este de a sprijini inovatorii, cercet?torii, start-up-urile ?i companiile active ?n domeniile legate de energie pentru a-?i dezvolta, ?mbun?t??i, scala ?i interna?ionaliza produsele ?i serviciile. ?n paralel, hub-ul contribuie la consolidarea ecosistemului na?ional de inovare, prin servicii, programe de finan?are, facilit??i de investi?ii ?i know-how-ul re?elei. * * *Ministrul Oros, ?edin?? foto ?n p?dure cu Ghi?? Ciobanul, Ionic? Sterp ?i ?eful ANSVSA! agrointeligenta.ro - 28 iunie 2020 ?eful ANSVSA, Robert Chioveanu (dreapta), ?n pozele postate de ministrul OrosO veritabil? ?edin?? foto ?n mijlocul naturii! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe imagini ce par desprinse dintr-un pictorial ?n p?dure. ?eful de la MADR s-a fotografiat cu doi celebri ciobani originari din jude?ul Sibiu – Gheorghe D?nule?iu, cunoscut ca Ghi?? Ciobanul, ?i cu Ionic? Sterp, ambii fondatori ai Asocia?iei Profesionale a Ciobanilor.?n pozele din natur?, ?ntr-o imagine surprins? l?ng? un p?r?ia?, al?turi de cei trei apare ?i Robert Chioveanu, pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA). Ministrul Oros (dreapta) al?turi de oierii Ghi?? Ciobanul (mijloc) ?i Ionic? Sterp (st?nga) Ministrul Adrian Oros al?turi de Ghi?? Ciobanul Ministrul Oros, poz? de Facebook la caban?Adrian Oros: ”Tot respectul pentru cei care pastreaza vii traditiile neamului nostru” In?iun. 29, 2020??55?0”Avem o ?ar? at?t de frumoas?, cu tradi?ii ?i peisaje unice ?n lume”, a fost mesajul transmis de ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, pe pagina sa de Facebook, al?turi de o poz? f?cut? pe Transalalpina. Oros apare ?mbr?cat cu o ?ub?, cojoc ciob?nesc, ?i purt?nd pe cap un clop.Poza cu ministrul Oros ?n haine ciob?ne?ti a fost f?cut? pe Transalpina acolo unde oficialul a vizitat St?na ?tefanu ?i a ?nm?nat Mariei B?bu atestatul de produs montan pentru patru produse ?i pe cel de produs tradi?ional pentru t?i?eii de cas? produ?i aici.?Al?turi de ministrul Oros s-a aflat ?i secretarul de stat Aurel Simion care la r?ndul s?u de?ine o afacere construit? pe produse tradi?ionale – ”Ca alt?dat?”, ?i care ?nainte s? vin? la minister a fost pre?edinte al Asocia?iei Produc?torilor de Produse Tradi?ionale, Me?te?ugari ?i Artizani V?lcea.”St?na ?tefanu e un loc pe care vi-l recomand dac? ajunge?i pe cea mai ?nalt? ?osea din Rom?nia, Transalplina. B?ci?a Marioara Babu v? a?teapt? acolo cu bucate tradi?ionale proaspete ?i gustoase, un muzeu de ii ?i obiecte tradi?ionale. Tot respectul pentru oamenii care p?streaz? vii aceste tradi?ii ale neamului nostru!”, a fost mesajul transmis de ministrul Agriculturii odat? cu ?nm?narea atestatului. ”Ieri, 27 iunie, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, domnul Adrian Oros, a trecut prin Novaci ?i pe Transalpina, ocazie cu care a oprit c?teva minute ?i la noi la st?n? pentru a ne ?nm?na atestatele de produs montan (balmo?, unt, lapte cov?sit, jinti??) ?i produs tradi?ional (t?i?eii de cas?), f?cute la St?na ?tefanu. ?i mul?umim din suflet pentru aceast? onoare, pentru recunoa?terea muncii noastre brute, a palmelor b?t?torite ?i a nop?ilor dormite afar?, l?ng? oi, de-a lungul at?tor ani, iar dumneavoastr?, dragi turi?ti, v? mul?umim c? exista?i, deoarece dumneavoastr? v? dator?m cel mai mult, pentru c? ne trece?i pragul ?n fiecare var? ?i ne ?ncuraja?i s? continu?m. V? a?tept?m pe la noi ?i ?n vara aceasta s? gusta?i din preparate!”, a transmis, la r?ndul ei, b?ci?a Marioara Babu.* * *29 iunie, Ziua Interna?ional? a Dun?rii Oana Racheleanu?in?Biodiversitate?29 June 2020 ?n fiecare an, pe 29 iunie, cele 14 ??ri prin care curge Dun?rea s?rb?toresc principalul fluviu european. Edi?ia din acest an este dedicat? descoperirii r?ului. Festivitate din 2018 ?n Moldova. Foto: Dumitru Drumea?n 2020, Ziua Interna?ional? a Dun?rii are ca tem?:?#DiscoverDanube online! Manifest?rile dedicate acestei zile se desf??oar? ?n toate cele 14 state dun?rene, ?n vederea adopt?rii de m?suri ?i strategii comune pentru protejarea fluviului european ?n fa?a unor amenin??ri diverse, precum fenomenele extreme (secet? sau inunda?ii) sau polu?ri accidentale.De obicei, ?n zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate, cu aceast? ocazie,?festivaluri, ?nt?lniri publice, evenimente educative ?i de divertisment. Din cauza restric?iilor privind adun?rile publice din ?ntregul bazin al Dun?rii, aflate ?nc? ?n vigoare ca urmare a pandemiei globale COVID-19,?s?rb?torile de anul acesta ale Zilei interna?ionale a Dun?rii s-au mutat ?n mediul online. Cele mai multe evenimente publice au fost astfel anulate.?n 2019, tema propus? pentru s?rb?torirea Zilei Interna?ionale a Dun?rii a fost?“Fii activ pentru o Dun?re mai s?n?toas?!”?(“Get active for a healthier Danube!”), potrivit?. Ziua Dun?rii 2019 a reprezentat s?rb?torirea r?urilor mai sigure dup? 25 de ani de cooperare interna?ional? inovatoare ?n regiune.Festivalurile de-a lungul malurilor Dun?rii ?i cele de-a lungul marilor ora?e dun?rene, inclusiv diversele activit??i distractive ?i evenimente educa?ionale au adus un omagiu fluviului european, popoarelor sale ?i progreselor ?nregistrate ?n cele aproape trei decenii de ac?iune ?i cooperare. Astfel de evenimentele au avut loc ?n Germania, Republica Ceh?, Austria, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croa?ia, Bosnia-Her?egovina, Serbia, Muntenegru, Rom?nia, Bulgaria, Republica Moldova ?i Ucraina.Marcarea Zilei Interna?ionale a?Dun?rii?a fost instituit? dup? semnarea, ?n 1994, a Conven?iei privind cooperarea pentru protec?ia ?i utilizarea durabil? a fluviului Dun?rea de c?tre Comisia Interna?ional? pentru Protec?ia Fluviului Dun?rea (ICPDR). Documentul, semnat la 29 iunie 1994, la Sofia, ?n capitala Bulgariei, ofer? cadrul de cooperare al guvernelor, organiza?iilor neguvernamentale, institu?ii de cercetare ?i industrie, aceast? dat? fiind marcat? la nivel interna?ional la propunerea ??rilor dun?rene ?i sub auspiciile Comisiei Interna?ionale pentru Protec?ia Fluviului Dun?rea.Oficiali ai statelor situate ?n bazinul Dun?rii (Austria, Bulgaria, Croa?ia, Republica Ceh?, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Rom?nia, Republica Slovac?, Slovenia ?i Ucraina) ?i din partea Comisiei Europene au semnat documentul, aduc?nd ?n aten?ia opiniei publice necesitatea protej?rii Dun?rii. Ulterior, Conven?ia a fost semnat? de Bosnia ?i Her?egovina, Serbia ?i Muntenegru. Rom?nia este depozitarul Conven?iei privind cooperarea pentru protec?ia ?i utilizarea durabil? a fluviului Dun?rea.Ziua Interna?ional? a Dun?rii a fost s?rb?torit? pentru prima dat? ?n 2004?pentru a marca zece ani de la semnarea Conven?iei privind cooperarea pentru protec?ia ?i utilizarea durabil? a fluviului Dun?rea.Foto: Danube Transnational Programme?n Rom?nia, cele 11 administra?ii ale Bazinului Apelor Dun?rii organizeaz? reuniuni speciale dedicate celebr?rilor Zilei Dun?rii. Alte evenimente pentru copii ?i publicul general au ca scop con?tientizarea importan?ei Dun?rii ?i a afluen?ilor s?i, anun???Agerpres.Dun?rea este principalul fluviu european, care aduce numeroase beneficii economice ??rilor riverane ?i ?mpreun? cu afluen?ii s?i formeaz? unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dun?rii joac? un rol important ?n contextul politic, social, economic ?i cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale ?i de Sud-Est.Dun?rea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, traverseaz? Austria, Bosnia-Her?egovina, Bulgaria, Croa?ia, Republica Ceh?, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, Rom?nia, Serbia, Slovacia ?i Slovenia. Din Mun?ii P?durea Neagr? din Germania ?i p?n? ?n Delt?, Dun?rea parcurge 2.845 km.Fluviul reprezint? o surs? important? pentru alimentarea cu ap? potabil?, ap? pentru iriga?ii ?i industrie pentru cei peste 115 milioane de locuitori ai acestei regiuni. Comunit??ile riverane Dun?rii se implic? ?n ac?iuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive ?i de recreere pentru protejarea acestui fluviu unic ?n Europa. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download