Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri, 1 iunie 2020, a doua parte DIVERSENenorocire ?n industria alimentar? din Rom?nia. Specialistul speciali?tilor a dat verdictul crunt ?Mocanu Maria??30 mai 2020 Nenorocire ?n industria alimentar? din Rom?nia.??n ultimii ani, rom?nii au ?nceput s? m?n?nce s?n?tos, dar este posibil ca ?ncerc?rile lor de a se?alimenta corect?s? fie ?n zadar. Vinova?ii nu sunt ei pentru c? nu ?tiu cum s? se hr?neasc?, ci producatori care ?falsifica” alimentele. Cele s?n?toase, pot deveni periculoase din pricina aditivilor alimentari adpuga?i. Nenorocire ?n industria alimentar? din Rom?nia. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfatuieste s? evit?m pe c?t posibil consumul cartofilor pr?ji?i, a orezului alb cu carne, a pr?jiturilor ?i a hamburgerilor. Medicul recomand? aceste preparate, dar g?tite altfel. Ca de exemplu: cartofii la cuptor, fica?eii la gratar, orezul brun cu legume sau paste integrale.Laptele se ?falsifica” prin adaugarea de ap??n cartea sa, ?Noua ordine alimentara. ?i noi ce mai m?nc?m?”, Mencinicopschi explic? felul cum se pot ?falsifica” diverse?alimente. Laptele se ?falsifica” prin adaugarea de apa, prin extragerea grasimilor si prin amestecul diferitelor tipuri de lapte. ?n smantana se adaug?, uneori, f?ina, gelatin?, lapte b?tut, albu? de ou ?i chiar creta sau gips, avertizeaz? profesorul.Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenateNici untul nu este intotdeauna ?curat”. ?Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenate, nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de peste dezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita”, a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare. ?i branzeturile sunt modificate. Se ?nlocuie?te proteina din lapte cu praf din albu? de ou, plasm? sanguin?, proteine vegetale din mazare, cereale sau soia.?i carnea poate fi contrafacut?.Producatorii nu vor sa piarda nimic, asa ca ceea ce ramane pe oase dupa dezosarea manuala este recuperat prin procedee mecanice. Numai ca aceasta carne are o valoare biologica si microbiologica scazuta, dupa spusele prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenita de la un animal este adesea amestecata cu cea de la alt animal.Carnea tocata, dar si carnatii, salamul, mezelurile, sunt falsificateCand cumperi carne de porc, gandeste-te ca s-ar putea sa aiba in ea si bucati provenind de la cal sau magar. Carnea tocata, dar si carnatii, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adaugarea de componente inferioare (sorici, tendoane, aditivi, soia, etc.).Carnea alterata dupa ce se mascheaza defectele cu ajutorul condimentelor si aditivilorUn alt tertip al producatorilor este acela de a refolosi carnea alterata dupa ce se mascheaza defectele cu ajutorul condimentelor si aditivilor. Pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor din carne, se folosesc si radiatiile ionizante, acelea de care ne ferim cu to?ii.Func?ionarii gre?esc, fermierii pl?tesc! Un agricultor are de pl?tit penalit??i ?i dob?nzi pentru o sum? ce i s-a virat din gre?eal?! Angelica Lefter - 29 mai 2020 22:24 Fermierii care s-au trezit cu mai mul?i bani ?n conturi nu trebuie s? se bucure pentru c? diferen?a ajunge s? le fie imputat?, adic? sumele vor trebui returnate! ?n plus, tot agricultorilor li se pun ?n c?tc? dob?nzile ?i penalit??ile! Asta a p??it un legumicultor din localitatea Ple?oiu, jude?ul Olt, care este bun de plat?, din cauza unei gre?eli a angaja?ilor Direc?iei Agricole (DAJ) Olt, potrivit gazetanou?.ro.Mai exact, omul a primit de dou? ori subven?ia pentru programul ”Tomata 2019”. Fermierul are acum de pl?tit peste 17.000 de leipentru c? ar fi primit de la DAJ Olt sprijinul de 3.000 de euro de dou? ori, dup? ce f?cuse dovada ?ndeplinirii cerin?elor pentru programul la care s-a ?nscris.Fermierul are de achitat dob?nzi ?i penalit??iLegumicultorul spune c? nu a ?tiut de al doilea virament p?n? c?nd nu a primit acas? o adres? prin care i se aducea la cuno?tin?? faptul c? are de returnat suma de 13.991, 40 lei, reprezent?nd subven?ia de 3.000 de euro, plus dob?nzile ?i penalit??ile. ?ntreaga sum? se ridic? la 17.556,40 lei. Practic, pentru gre?eala func?ionarilor, fermierul are de achitat penalit??i de 2.099 de lei ?iSubven?ia acordat? prin programul ”Tomata”, de 3.000 de euro a fost primit? de agricultor ?n vara anului trecut, pe 2 august 2019. A doua oar?, subven?ia ar fi fost virat? la data de 12 august, acela?i an.Joi, 28 mai, acesta a primit o adres? din partea Direc?iei pentru Agricultur? Jude?ean? Olt, prin care este ?n?tiin?at c? are de restituit, 17.556,40 lei. Din aceast? sum?, numai?13.991,40 lei reprezint? sum? ?ncasat? necuvenit, fermierul fiind obligat la plata dob?nzilor care se ridic? la 1.466,00 lei ?i a unor penalit??i de 2.099 lei. ?n?tiin?area vine la aproape un an de la momentul efectu?rii pl??ilor.Fermierul nu ?tia de gre?eal? ?i nu a scos banii din contLegumicultorul oltean sus?ine c? nu a ?tiut de ace?ti bani p?n? c?nd nu a fost notificat de Direc?ia Agricol?.”Acum am fost la banc? s? iau extrasele de cont. Eu nu am ?tiut de ace?ti bani. Se poate vedea foarte simplu c? nu i-am scos, nu i-am folosit, ?nc? am bani ?n cont din Program, nu i-am scos pe to?i cei 3.000 de euro. Mi se parte o mare prostie s? m? pun? pe mine s? pl?tesc 3.500 de lei pentru gre?eala lor. Voi restitui 13.000 de lei, c?t mi-au virat gre?it, dar nu ?i ce mai cer ei. Nu este gre?eala mea, nu am de ce s? pl?tesc dob?nd? sau penalit??i. Banii au fost ?n permanen?? ?n cont, nu am ?tiut de ei”, afirm? legumicultorul din Ple?oiu.La r?ndul s?u, ?efa DAJ Olt, Gabriela Andronie, a precizat pentru jurnali?tii locali, c? procedura a?a prevede, ca fermierul s? pl?teasc? acele sume pentru c? nu a restituit banii.”S? zicem c? s-a f?cut gre?eal?, dar d?nsul, c?nd a observat c? a primit bani de dou? ori, de ce nu i-a virat ?napoi. S? fim serio?i, c?nd ?n loc de 3.000 de euro prime?ti 6.000, ??i pui un semn de ?ntrebare: m?, de unde am eu banii ??tia a?a? Asta a constatat Curtea de Conturi, c? are de pl?tit penalit??i ?i dob?nd?, dac? nu s-au recuperat banii respectivi. Am avut trei sau patru cazuri care nu au dat banii ?napoi”, a declarat Gabriela Andronie.Pentru legumicultorul oltean nu exist? prezum?ia de nevinov??ie deoarece nu avea cum s? nu observe c? a primit de dou? ori sprijinul ?n cont. Cu toate acestea, nu se ?tie cum va fi sau…dac? va fi sanc?ionat? gre?eala lucr?torilor DAJ, care, p?n? la noi informa?ii ?n acest caz, a fost trecut? cu vederea.Cresc?tor de vaci amendat de Garda de Mediu cu 10.000 de lei! Angelica Lefter - 31 mai 2020 Amend? aplicat? de c?tre inspectorii G?rzii de Mediu unui fermier care de?ine o exploata?ie de cre?tere a taurinelor. Produc?torul agricol a fost sanc?ionat de c?tre autoritatea statului? cu o sum? considerabil? pentru c? nu de?inea autoriza?ie de mediu. Mai mult, b?rbatul arunca gunoiul de grajd ?n afara spa?iului amenajat.Garda de Mediu a amendat un fermier din comuna Tudora, jude?ul Boto?ani cu suma de 10.000 de lei, ?n urma unor verific?ri efectuate de o echip? de comisari. Ace?tia au fost ?n control la un amplasament al fermierului din extravilanul comunei, potrivit botosaninews.ro.Potrivit reprezentan?ilor G?rzii de Mediu Boto?ani, b?rbatul cre?tea vaci ?n respectivul loc, f?r? a de?ine autoriza?ie de mediu, iar gunoiul de grajd era depozitat, par?ial, ?n afara platformelor isarii G?rzii de Mediu au declarat c? ?n acest caz: ”S-au stabilit m?suri ?n sarcina proprietarului, pentru remedierea neconformit??ilor constatate ?i totodat? s-a aplicat o sanc?iune ?n valoare de 10.000 de lei pentru lipsa autoriza?iei de mediu”. GLOBALCre?terea randamentelor a redus presiunea asupra terenurilor agricoleLiviu GORDEA ?30 mai 2020 - Dac? am ?nl?tura complet progresul semnificativ ?n ceea ce prive?te productivitatea culturilor cerealiere ?ncep?nd cu 1962, ast?zi am avea nevoie de dou? ori mai mult p?m?nt pentru a ob?ine produc?iile ?nregistrate ?n prezent. Concluzia apar?ine oamenilor de ?tiin?? de la Universitatea Oxford, care au realizat un studiu ?n acest sens. Astfel, potrivit estim?rilor exprimate de cercet?torii brizanici, ?n 1962 erau alocate 626 milioane de hectare pentru culturile de cereale, ?n timp ce ?n anul 2014 suprafa?a a crescut la 721 milioane hectare. Pentru a ?ine pasul cu cererile globale ?n cre?tere, amprenta agricol? ar fi fost for?at? s? creasc? p?n? la aproape 2 miliarde de hectare!Conform analizei, terenurile aflate ?n produc?ia de cereale se refer? la suprafa?a recoltat?, de?i unele ??ri raporteaz? numai suprafa?a sem?nat? sau cultivat?. Cerealele includ gr?u, orez, porumb, orz, ov?z, secar?, mei, sorg, hri?c? ?i alte amestecuri. Datele de produc?ie referitoare la cereale se refer? la culturile recoltate numai pentru cerealele uscate. Sunt excluse astfel culturile de cereale recoltate pentru f?n sau recoltate verzi pentru hran?, furaje sau ?nsiloz?ri, precum ?i cele utilizate pentru p??unat.UNIUNEA EUROPEANA DIRECTOR COMISIA EUROPEAN?: AJUTOR URGENT pentru FERMIERI F?R? OBLIGA?IA JUSTIFIC?RII UTILIZ?RII BANILOR!Agroinfo?01 iunie 2020 OFICIAL. AJUTOR DE CRIZ?. AGROINFO a intrat ?n posesia transcriptului cu discu?iile dintre oficialul Comisiei Europene, directorul general adjunct al Directoratului pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Comisia European?, Mihail Dumitru, ?i europarlamentarii din Comisia AGRI, Parlamentul European, despre ajutoarele de criz? pentru fermieri ?i procesatori. Mihail Dumitru a spus c? fermierii trebuie s? primeasc? urgent ajutor financiar f?r? s? fie obliga?i s? justifice cu facturi cheltuirea banilor.AVANSURI APIA?MAI MARI PENTRU TERENURI ?I ANIMALE!Agricultorii ?i economia rural? au fost foarte grav afectate de criz?. Comisia a prev?zut un pachet de interven?ie pentru a face fa?? acestei crize. Permite?i-mi, s? reamintesc, pe scurt, c?teva dintre cele mai importante elemente legate de agricultur? ?i economie rural? ?i voi aminti aici flexibilitatea introdus? prin dou? modific?ri succesive ale regulamentului de interven?ie care a introdus flexibilitate ?n programe modificate ?i pentru dezvoltarea rural? ?i pentru economia rural?. Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri, Comisia European?Este foarte important? posibilitatea oferit? ?n cadrul instrumentelor financiare, de a se oferi capital pentru cheltuieli de func?ionare, nu pentru investi?ii. Exist? ?i posibilitatea de a oferi avansuri mai mari pentru m?suri, pentru terenuri ?i animale. De asemenea, mult? flexibilitate ?n ceea ce privesc controalele pe c?mp, controalele la fa?a locului ?i, de asemenea, o am?nare ?n punerea ?n aplicare a proiectelor, acum c?nd distan?area social? este introdus? ?i mobilitatea este limitat? ?n statele membre.AJUTOARE DE STAT DE 100.000 DE EURO/FERM?!Exist? un cadru temporar pentru ajutoarele de stat, ?n ??rile care ofer? ajutoare de stat, de p?n? la 100.000 euro pe ferm? ?i p?n? la 800.000 pentru IMM-uri. Comisia ?ncurajeaz? statele membre ?i a trimis scrisori mini?trilor, ?n acest sens, s? mobilizeze fonduri existente ?i angajate ?n cadrul programului de dezvoltare rural? ?i s? reorienteze spre m?suri pentru criza sanitar?.Circumstan?ele deosebite necesit? ac?iuni curajoase. Am ascultat sugestiile dumneavoastr?, ale actorilor interesa?i si Comisia a propus pe 17 Aprilie, ?n cadrul ultimului pachet de m?suri din cadrul PAC-ului, s? creeze o nou? m?sur? temporar? de urgen?? sprijinit? de statele membre ?i pentru regiuni. Pentru a face fa?? problemelor de lichidit??i ?i pentru a permite ?n continuare activit??ile fermierilor ?i a IMM-urilor produc?toare de produse agricole. Aceste m?suri vor permite statelor membre s? ofere o sum? beneficiarilor, deosebit de afecta?i de criza Covid-19. Deci, aceasta trebuie s? fie o m?sur? simpl?, Comisia a propus o sum? ?n cadrul dezvolt?rii rurale, care poate s? devin? disponibil? rapid.?Suma respectiv? va fi pl?tit? beneficiarilor selecta?i ?nainte de sf?r?itul anului. Termenul reflect? faptul c? m?sura e una ?n urgen??.AJUTOR DE CRIZ? 5.000 DE EURO PENTRU FERMIERI??I 15.000 DE EURO PENTRU PROCESATORI!E nevoie de sprijin acum pentru a dep??i perioada de criz?. Statele membre trebuie s? mobilizeze fonduri rapid ?i s? ofere, astfel, un ajutor rapid fermierilor. Se respect?, astfel, ?i termenul pentru ajutorul de stat temporar care este tot la sf?r?itul anului. Propunerea prevede o sum? maxim? de sprijin de 5000 euro pentru fiecare ferm? ?i 15000 euro pentru fiecare IMM, care proceseaz? sau vinde produse agricole. Aceste sume au fost stabilite av?nd ?n vedere num?rul mare al beneficiarilor poten?iali ?i, nu uit?m, c? suntem ?n ultima perioad? a cadrului financiar multianual 2014-2020.?n plus, acest sprijin este o alternativ? sau este suplimentar? fa?? de ajutorul de minimis pentru sectorul agricol care a fost deja adoptat de Comisie ?n cadrul temporar pentru ajutoarele de stat. Noile m?suri au fost prev?zute pentru a oferi flexibilitate mare statelor membre ?i regiunilor pentru a ?inti punerea ?n aplicare. De exemplu, pot fi vizate doar anumite categorii de beneficiari sau anumite sectoare care sunt cele mai afectate de criz?. Acestea vor fi definite ?n cadrul fiec?rui program de dezvoltare rural? pe baza unor criterii nediscriminatorii ?i ?n func?iile de nevoile statului respectiv sau regiunii respective. Statele membre ?i regiunile trebuie s? consulte Comitetul de Monitorizare, fiind introdus? m?sura ?n program ?i Comisia va verifica criteriile propuse pentru a compensa agricultorii ?n momentul ?n care adopt? modific?rile la programele de dezvoltare rural?. Se va face diferen?iere ?n func?ie ?i de sectoare av?nd ?n vedere perioada de criz?.?Beneficiarii care primesc sprijin nu vor trebui s? justifice utilizarea fondurilor, av?nd ?n vedere c? sumele nu se bazeaz? pe facturi.Deci, sumele pot fi folosite ca lichidit??i pentru a acoperi orice nevoi financiare pe care le-ar avea.?Sumele sunt eligibile ?nainte de depunerea modific?rilor la programele de dezvoltare rural? ?i, oric?nd, de c?nd a ?nceput pandemia ?i data ini?ial? sau de la care se accept? solicit?rile este 1 Februarie 2020. Sprijinul total public pentru m?suri av?nd ?n vedere cofinan?area na?ional? va fi, deci, mai ridicat. Plafonul a fost stabilit pentru a asigura o finan?are adecvat? f?r? a pune ?n pericol alte m?suri ?i obiective ale programelor de dezvoltare rural? ca s? se asigure c? se va putea permite ie?irea din criz?. Trebuie s? p?str?m suficiente m?suri pentru a mobiliza investi?iile ?n sectoare cum ar fi energiile regenerabile, turismul, economia verde. Majoritatea statelor membre ?nc? au sume nefolosite pentru a folosi 1 % care este disponibil conform noii m?suri. Procentul mai mare nu ar garanta egalitatea ?ntre statele membre.Pentru c? unele state membre sau regiuni nu ar avea oricum mai mul?i bani de cheltuit. ?i ar ap?rea ?i probleme de competi?ie ?ntre statele membre ?i regiuni. Statele membre ?i regiunile vor trebui s? includ? m?sura ?n programele de dezvoltare rural? prin notificarea acestor programe ?i serviciile Comisiei deja s-au angajat ?i au luat m?surile necesare pentru a adopta aceste modific?ri la program. Deci, ?n ?ncheiere, noua m?sur? reprezint? o reac?ie concret? ?i eficient? a Comisiei la apelul pentru a se activa instrumente excep?ionale, pute?i spune c? nu este genul de sprijin pe care ?l oferim, de obicei, ?n cadrul dezvolt?rii rurale, dar, av?nd ?n vedere c? aceast? criz? excep?ional? am prev?zut ?i solu?ii excep?ionale.Consider?m c? aceasta trebuie s? fie o solu?ie de urgen?? ?i noul tip de sprijin trebuie s? ajung? la beneficiari c?t se poate de repede. Deci, s-a cerut UE s? reac?ioneze imediat pentru a oferi lichidit??i beneficiarilor acum, de aceea, cont?m pe sprijinul legiuitorilor pentru a discuta aceast? propunere ?i a lua rapid decizie, dac? dorim ca obiectivul noii ini?iative s? fie atins.?V? asigur c? Comisia va face tot ce ?i va sta ?n putere pentru ca UE s? ?i sprijine pe fermieri ?n aceste momente dificile, le-a spus Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri, europarlamentarilor prezen?i la discu?ia din 20 mai 2020.Potrivit declara?iei ministrului agriculturii, Adrian Oros, pentru ajutorul de criz? destinat fermierilor ?i procesatorilor, Rom?nia aloc? 1% din fondul pentru dezvoltare rural?,?circa 80 de milioane de euro, banii sunt transfera?i de la dezvoltare rural?, din sumele r?mase disponibile din Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? (FEADR).Europarlamentarii din Comisia AGRI au solicitat, pe 20 mai 2020,?Comisiei Europene s? creasc? aceast? alocare de la 1% la 2%. Concret, 2% din banii pentru dezvoltare rural? s? fie transfera?i c?tre ajutoare urgente de criz? pentru fermieri ?i procesatori. ?n aceste condi?ii, este de a?teptat ca ajutorul de criz? de 5.000 de euro pentru fermieri s? creasc?, s? fie o sum? mai mare, la fel ?i cuantumul ajutorului destinat procesatorilor.Parlamentul European va adopta o rezolu?ie legat? de muncitorii rom?ni sezonieri 1 iunie 2020?Cotidianul Agricol? Parlamentul European va dezbate ?i va vota ?n sesiunea plenar? din 17-19 iunie o rezolu?ie despre situa?ia muncitorilor sezonieri, f?cut? la propunerea pre?edintele grupului europarlamentar Renew Europe, Dacian Ciolo?.Decizia a fost luat? ?n Conferin?a Pre?edin?ilor din Parlamentul European (PE), care a aprobat ca problemele muncitorilor sezonieri din agricultur?, dar ?i servicii sociale sau turism, s? fie dezb?tute de c?tre deputa?ii europeni.?Rezolu?ia Parlamentului va trebui s? con?in? problemele de mobilitate ale muncitorilor, o mai bun? coordonare ?ntre statele membre, drepturi sociale egale, o implementare mai riguroas? a legisla?iei ?n vigoare, coordonarea cu partenerii sociali din ??rile gazd? ?i necesitatea unor campanii de informare asupra drepturilor pe care ace?ti oameni le au. Este nevoie de norme clare la nivel european privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale ?i condi?iile ?n care ??i desf??oar? munca at?t ?n domeniul agriculturii, c?t ?i al construc?iilor, al turismului ?i al serviciilor sociale. Totodat?, sunt necesare norme europene clare ?i de m?suri de protec?ie ?i preven?ie, dar ?i de ajutor pentru perioada crizei COVID-19“, a precizat Dacian Ciolo?. Comisia Europeana, pachet de masuri pentru sustinerea sectorului agroalimentar Iunie 1, 2020Comisia Europeana a facut public pachetul de masuri ce urmareste sa ajute sectorul agroalimentar, masuri ce pleaca de la depozitarea produselor lactate, a carnii, pana la programe de sprijin a pietei de le legume si fructe.?Am actionat rapid pentru a pune la dispozitie cat se poate de repede toate masurile necesare pentru sprijinirea fermierilor si a celor care au nevoie de ajutor. Unele piete agricole si alimentare au fost puternic afectate de criza. Totusi, acum sunt increzator ca adoptarea acestor masuri va oferi un sprijin tangibil si va transmite pietelor semnalul corect, creand in curand o oarecare stabilitate. Acest pachet si masurile de sprijin precedente demonstreaza ca Comisia este pregatita si va actiona in functie de situatie. Vom monitoriza in continuare situatia, in strans contact cu partile interesate, cu Parlamentul European si cu statele membre.”, a declarat comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski.UE aprob? acordarea de 500 milioane EUR pentru asisten?? macrofinanciar? acordat? Ucrainei, 29 mai 2020, BrusselsComisia European?, ?n numele UE, a aprobat acordarea unui ?mprumut de 500 de milioane de euro c?tre Ucraina ca parte a celui de-al patrulea program de asisten?? macrofinanciar? (AMF). Prin aceast? plat?, UE a oferit Ucrainei 3,8 miliarde de euro ?n ?mprumuturi MAF din 2014. Aceasta este cea mai mare sum? de AMF pe care UE a pl?tit-o c?tre orice ?ar? partener?.Valdis Dombrovskis, vicepre?edinte executiv pentru o economie care lucreaz? pentru oameni, de asemenea responsabil pentru AMF ?n Ucraina, a declarat: ?Ucraina r?m?ne ?n v?rf pe agenda european?. Continu?m sprijinul politic, financiar ?i tehnic, ?n special ?n aceast? perioad? de criz?, pentru a sprijini agenda de reform? a Ucrainei pentru construirea unei economii mai rezistente. ?n cadrul celui de-al patrulea program de asisten?? macro-financiar? al UE, Ucraina a completat reperele de reform? necesare ?i preg?tim o plat? de 500 de milioane EUR. Ca parte a ajutor?rii vecinilor no?tri pentru a face fa?? pandemiei, vom oferi Ucrainei o asisten?? suplimentar? de urgen?? a AMM de 1,2 miliarde de euro. ”Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat: ?Acest ultim ?mprumut de 500 de milioane de euro este o dovad? suplimentar? a hot?r?rii noastre de a sprijini activ Ucraina ?i oamenii s?i ?n aceste perioade provocatoare. Vom oferi sprijin suplimentar de urgen?? Ucrainei, ca parte a unui pachet mai mare de sprijin pentru crize pandemice care acoper? 10 ??ri din vecin?tatea noastr?. Aceast? criz? nu cunoa?te frontierele, iar solidaritatea european? nu se opre?te la grani?ele Uniunii Europene. ”Debursarea celei de-a doua ?i a ultimei tran?e a opera?iunii AMF a devenit posibil? dup? ce Ucraina a pus ?n aplicare dou?sprezece ac?iuni politice convenite cu UE. Acestea au inclus m?suri importante ?n domeniul luptei ?mpotriva corup?iei ?i a sp?l?rii banilor, gestionarea finan?elor publice, sectorul bancar, energie, asisten?? medical? ?i politici sociale. De asemenea, Ucraina finalizeaz? un nou Acord de Stand-up cu Fondul Monetar Interna?ional (FMI) ?i a implementat ac?iunile anterioare asociate.Fondurile AMF sunt disponibile sub form? de ?mprumuturi pe termen lung cu dob?nd? mic?. Prima tran?? de 500 de milioane EUR ?n cadrul programului actual a fost lansat? ?n decembrie 2018, dup? ce autorit??ile ucrainene au ?ndeplinit condi?iile de politic? asociate.De asemenea, UE pune la dispozi?ia Ucrainei ?mprumuturi acordate de MAE ?n valoare de 1,2 miliarde de euro, ca parte a deciziei de a oferi AMF zece ??ri partenere care s? le ajute s? limiteze c?derea economic? din cauza pandemiei coronavirusului. Aceast? decizie - propus? de Comisie la 22 aprilie - a fost adoptat? de co-legislatori la 20 mai 2020. Comisia este preg?tit? s? pl?teasc? prima tran?? a acestui nou APM c?t mai rapid posibil, dup? ?ncheierea unui Memorandum de ?n?elegere cu Ucraina. Acest Memorandum va stabili ac?iunile politice pe care Ucraina le angajeaz? pentru a primi a doua tran?? a asisten?ei.BackgroundAsisten?a macrofinanciar? (MFA) face parte din angajamentul mai larg al UE cu ??rile vecine ?i este destinat ca un instrument excep?ional de reac?ie la criz? al UE. Este disponibil pentru ??rile vecine ale UE care se confrunt? cu probleme de echilibru a pl??ilor. Aceasta este complementar? asisten?ei oferite de FMI. ?mprumuturile AMF sunt finan?ate prin ?mprumuturi UE pe pie?ele de capital. Fondurile sunt apoi ?mprumutate cu condi?ii financiare similare ??rilor beneficiare.?n martie 2018, ca r?spuns la solicitarea Ucrainei, Comisia a propus un nou program AMF de p?n? la 1 miliard de euro. Aceast? propunere a fost adoptat? de Parlamentul European ?i de Consiliu ?n iulie 2018. Memorandumul de ?n?elegere a fost semnat de Ucraina ?i de Comisia European?, ?n numele UE, ?n septembrie 2018 ?i ulterior ratificat de Parlamentul Ucrainei.?nainte de a patra opera?iune AMF, Ucraina a beneficiat de un total de 2,8 miliarde de euro din ?mprumuturi MAE UE ?ntre 2014 ?i 2017. Aceasta include 1,6 miliarde de euro pl?tite ?n 2014-2015 ca parte a dou? opera?iuni anterioare de AMF ?i 1,2 miliarde de euro ?n 2015 -2017 ca parte a unei a treia opera?iuni. Pe l?ng? AMF, UE sprijin? Ucraina prin mai multe alte instrumente, inclusiv asisten?? tehnic?, ajutor umanitar, sprijin bugetar ?i instrumente financiare pentru sprijinirea investi?iilor ?n infrastructur? ?i IMM-uri........................................................BULGARIABulgaria estimeaza o recolta de grau cu 30% mai mica Iunie 1, 2020Peste 200.000 de hectare de grau din Bulgaria sunt afectate in diferite grade din cauza secetei, a anuntat ministrul Agriculturii si Alimentatiei, Desislava Taneva, trasmite Novinite.Pana in prezent, s-a stabilit ca un total de 28.000 de hectare sunt distruse complet, iar fermierii vor fi despagubiti pentru pierderile suferite. Totusi, in cazul culturilor distruse partial, nu exista un mecanism de compensare a pierderilor, arata sursa citata. Ministerul estimeaza ca recolta de grau va fi cu 30% mai mica decat anul trecut. Se estimeaza ca se vor recolta circa 5 milioane de tone de grau, astfel ca nu va afi afectat necesarul de consum intern.Ventsislav Varbanov, fost ministru al Agriculturii si acum presedinte al Asociatiei Producatorilor Agricoli din Bulgaria, spune ca foarte multi fermieri care au arendat terenuri pentru a cultiva grau se vad in situatia de a nu putea plati arenda. Cele mai multe terenuri afectate sunt in zone productive, in care si chiriile sunt mari.Datele oficiale arata ca sunt calamitate culturile de grau din districtele din nord-estul Bulgariei: Dobrich, Silistra, Ruse, Burgas, Sliven, Yambol, Haskovo si unele parti din Vratsa.FRANTANoile zone libere de pesticide amenin?? podgoriile din Fran?aLiviu GORDEA ?31 mai 2020 - Ideea a?a-numitelor zone f?r? pesticide (sau zone netratate) a ap?rut ?n Fran?a ca o solu?ie de protec?ie ?mpotriva efectelor nocive ale produselor de protec?ie a plantelor, ?ns?, ?n practic?, implementarea lor nu pare s? satisfac? fermierii sau reziden?ii locali.Sub presiunea f?r? precedent a societ??ii ?i a unui num?r tot mai mare de regulamente municipale care interzic aplicarea pesticidelor ?n apropierea zonelor reziden?iale, guvernul a creat un concept de zone f?r? pesticide. Acestea ar defini spa?iile sigure ?ntre suprafe?ele agricole ?i cele reziden?iale.Distan?ele minime pentru zonele care nu sunt tratate au fost stabilite la cinci metri pentru a?a-numitele culturi joase, cum ar fi legumele ?i cerealele ?i la zece metri pentru culturile ?nalte, care includ pomii fructiferi sau vi?a-de-vie.Chiar dac? ?n principiu decizia autorit??ilor franceze prive?te to?i agricultorii, cei mai nemul?umi?i par a fi proprietarii podgoriilor. ?n cazul lor, apropierea culturilor de vi??-de-vie de zonele reziden?iale ?n regiunile viticole cu tradi?ie, cum ar fi Champagne, Bourgogne sau Alsacia, ar putea expune viticultorii francezi la pierderi semnificative de suprafa??.Conform estim?rilor Asocia?iei viticultorilor din Alsacia, 300 de hectare de vi??-de-vie ar fi afectate direct de aceste zone libere de pesticide, echivalentul a aproximativ 2% din podgoriile regiunii.ITALIAItalia propune Europei o nou? etichetare adi?ional? a c?rnii de porc ?meatmilk ?1 iunie 2020O nou? etichet? privind bun?starea animalelor a fost dezvoltat? ?n Italia pentru a stimula ”claritatea ?i transparen?a” cre?terii porcilor pentru produsele din carne, etichetare care vizeaz? bun?starea animalelor, etichetare care este propus? ?ntregii Uniuni Europene.70 % dintre europeni consider? Bunstarea un element important de calitate?n Italia, aproximativ 620 de milioane de animale sunt crescute ?n fiecare an, dintre care 565 de milioane sunt estimate a fi crescute ?n sisteme de agricultur? intensiv?. Prin urmare, s-ar putea presupune c? majoritatea produselor animale de pe pl?cile italiene au fost crescute ?n conformitate cu practicile intensive de cre?tere a animalelor.?n acela?i timp, ?ngrijorarea cre?te pentru bun?starea animalelor din ferm?. ?n Europa, majoritatea cet??enilor spun c? bun?starea animalelor este important?.Conform unui sondaj realizat de Re?eaua privind calitatea bun?st?rii, 69% dintre consumatorii din Olanda consider? c? bun?starea animalelor este important?. Acest procent se ridic? la 73% ?n Marea Britanie, 75% ?n Fran?a ?i 87% ?n Italia.Mesaje ?n?el?toare, consumatori indu?i ?n eroareCu toate acestea, consumatorii se lupt? s? interpreteze etichetele alimentare care indic? standardele de bun?stare a animalelor, spune Compassion in World Farming (CIWF) Italia. ?n absen?a unei etichete la nivelul UE, etichetele voluntare actuale care poart? declara?ii de bun?stare a animalelor sunt ?n?el?toare, ?n func?ie de cele f?r? scop lucrativ, deoarece nu raporteaz? metoda de reproducere.Mai degrab?, ace?tia poart? preten?ii precum ”autentice” sau ”100% naturale”.”Aceste etichete pot ?n?ela consumatorii ?n leg?tur? cu condi?iile de trai ale animalelor. Afirma?ia ”bun?starea animalelor”, ?n special, nu ofer? nicio informa?ie despre metoda de reproducere; ?tiind dac? un animal a fost crescut ?ntr-o cu?c?, ?n interior sau ?n aer liber, este fundamental pentru a ?n?elege poten?ialul real de wellness ?n care a fost crescut un animal ”, noteaz? CIWF Italia.”Cu alte cuvinte, afirma?ia ”bun?starea animalelor” poate fi aplicat? ?i produselor din fermele intensive, ceea ce le face indistinguibile… de la produsele din fermele exterioare”.O etichet? alimentar? care indic? metodele de reproducere a animalelor ar contribui la punerea ?n leg?tur? a consumatorilor cu partea superioar? a lan?ului de aprovizionare, sus?ine cel f?r? scop lucrativ, care descrie un astfel de sistem ca un poten?ial ”compas pentru consumatori”, conceput pentru a ajuta la ghidarea achizi?iilor lor ?i faciliteaz? ”alegerile con?tiente”.Noua etichet? de bun?stare se va concentra ?i pe metoda de reproducerePrin urmare, luni (25 mai), a fost prezentat un nou proiect de lege pentru un sistem de etichetare voluntar? la nivel na?ional – bazat pe metode de reproducere – de CIWF Italia, asocia?ia ecologist? italian? Legambiente, ?i de politologul ?i politologul Rossella Muroni, din Italia Liber? ?i Egal? (Liberi e Uguali) petrecere.Proiectul de lege a fost sus?inut ?i de procesatorul de carne vindecat Fumagalli Industria Alimentari, care sus?ine c? respect? practicile de bun?stare a animalelor care dep??esc cerin?ele legale.Un sistem na?ional voluntar de etichetare ar trebui s? se bazeze pe patru principii de baz?: metoda de reproducere pe etichet?, indicarea utiliz?rii – sau nu – a cu?tilor, cel pu?in trei niveluri pentru fiecare specie de animal ?i o metod? de prezentare clar? ?i inteligibil?.ClasificareCIWF ?i Legambiente au f?cut un pas mai departe pentru a dezvolta o serie de criterii pentru etichetarea metodelor de reproducere a porcilor. Fiecare sistem, conform asocia?iilor, se refer? la diferite niveluri poten?iale de bun?stare, ?n func?ie de m?sura ?n care animalele sunt capabile s? ??i exprime comportamentele naturale.Propunerea distinge cinci niveluri de metode de reproducere, evaluate ?ntre 0 – anic (0) se refer? la acces constant ?n exterior; scroafe neconfinate ?n timpul gesta?iei, na?terii ?i al?pt?rii; intarcare peste 40 de zile; respectarea cerin?elor de wellness pentru certificarea ecologic?.?n exterior (1) se refer? la acces constant ?n exterior; scroafe libere ?n timpul gesta?iei, la na?tere ?i la al?ptare; prezen?a a?ternutului pe baz? de plante; absen?a castr?rii chirurgicale; intarcare peste 40 de zile; op?ional zon? ?n aer liber.Interiorul (2) se refer? la spa?iu cu 30% mai mult dec?t cerin?ele legale minime; scroafe libere ?n timpul gesta?iei, la na?tere ?i la al?ptare; prezen?a a?ternutului pe baz? de plante; absen?a castr?rii chirurgicale; op?ional zon? ?n aer liber.?n interior (3), dar cu mai multe restric?ii pentru animale, se refer? la 30% mai mult spa?iu dec?t cerin?ele legale minime; scroafe ?n cu?ti pentru maximum ?ase zile; utilizarea paiului ca a?ternut; castrare chirurgical? sub anestezie; f?r? acces ?n exterior.Intensiv (4) se refer? la cerin?ele legale privind spa?iul minim; scroafe ?n cu?ti; f?r? acces ?n aniza?ii non-profit vor lucra prin aceste dou? instrumente pentru a crea cele mai bune oportunit??i pentru ca etichetarea na?ional? ?i voluntar?, conform metodei de reproducere, s? devin? realitate c?t mai cur?nd posibil.”De fapt, am prezentat deja Ministerului S?n?t??ii ?i Politicilor Agricole criteriile specifice de etichetare pe care am dori s? le vedem adoptate pentru porci”.Ce se va ?nt?mpla la nivelul UE?De?i nu a pus ?nc? ?n aplicare o etichet? privind bun?starea animalelor la nivelul ?ntregii UE pentru produsele alimentare, Comisia este con?tient? de faptul c? bun?starea animalelor ?mbun?t??e?te s?n?tatea animalelor ?i calitatea alimentelor, reduc?nd totodat? nevoia de medicamente. De asemenea, poate ajuta la p?strarea biodiversit??ii.De asemenea, este clar c? consumatorii solicit? acest lucru, a recunoscut Comisia s?pt?m?na trecut? c?nd a anun?at noua strategie Farm to Fork and Biodiversity.Drept urmare, Comisia s-a angajat s?-?i revizuiasc? legisla?ia ?n materie de bun?stare a animalelor – inclusiv sacrificarea animalelor ?i transportul animalelor – pentru ”alinierea la cele mai recente dovezi ?tiin?ifice, extinderea domeniului s?u de aplicare, f?c?nd mai u?or aplicarea ?i, ?n final, asigura un nivel mai ridicat de bun?starea animalelor.?Comisia va avea ?n vedere ?i op?iunile pentru etichetarea bun?st?rii animalelor pentru a transmite mai bine valoarea prin lan?ul de aprovizionare”, a men?ionat un oficial european.Cet??enii, exper?ii ?i p?r?ile interesate sunt invita?i s? ??i transmit? feedback-ul cu privire la foaia de parcurs a Comisiei pentru evaluarea legisla?iei UE privind bun?starea animalelor crescute aici p?n? la 29 iulie 2020.SANATATE si GASTRONOMIEVinul ro?u, ”medicamentul” natural care ?ine cancerul ?i b?tr?ne?ea la distan?? ?Elena Oceanu??30 mai 2020 ? Consumat ?n cantit??i moderate (dou? pahare pe zi/b?rba?ii ?i un pahar pe zi/femeile), vinul, ?n special cel ro?u sec, are efecte benefice asupra inimii ?i vaselor de s?nge. Ultimele studii au ar?tat c? ar contribui la cre?terea speran?ei de via?? ?i la prevenirea unor forme de?cancerLicoarea lui Bachus este considerat? un adev?rat medicament: cre?te elasticitatea vaselor de s?nge ?i colesterolul bun, men?ine s?n?tatea creierului ?i reduce riscul de demen??, regleaz? glicemia, ajut? la digestie ?i cre?te speran?a de via??. Numeroase studii au demonstrat c? ?licoarea zeilor” contribuie la diminuarea riscului de de cancer, printre care cel pulmonar, mamar ?i de prostat?. Secretul st? ?n antioxidan?i, dintre care cel mai important este resveratrolul, o substan?? miraculoas? datorit? efectelor de ?ncetinire a proceselor degenerative.Protec?ia vaselor de s?ngePrincipalul beneficiar al consumului moderat de?vin?ro?u este inima. Efectul asupra aparatului cardiovascular se datoreaz? pe de o parte vasodilata?iei coronariene, care reduce riscul de cardiopatii ?i accidente vasculare, dar ?i a cantit??ii de vitamina C din compozi?ie, cu rol antioxidant. At?t alcoolul, c?t ?i polifenolii (antioxidan?ii) par s? favorizeze men?inerea tonusului vaselor, prin formarea de oxid nitric, o substan?? chimic? esen?ial? pentru relaxare, care ajut? la prevenirea aterosclerozei.?De?i nu este dovedit 100%, vinul ro?u are efect de dizolvare a gr?similor nocive din s?nge ?i contribuie la procesul de aterogenez?, implicat ?n infarct miocardic, accident vascular etc. B?ut ?n exces, are efect contrar, de depunere a gr?similor, ?n special a trigliceridelor”, sus?ine medicul nutri?ionist ?i diabetolog Eduard Adamescu, care recomand? ?n special vinul sec. ?Evita?i-le pe cele dulci, licoroase. Le pute?i bea doar pentru gust, dar efectele benefice nu sunt acelea?i”. Studiile au dovedit, de asemenea, c? resveratrolul din vin are propriet??i antiinflamatorii, ceea ce ajut? la men?inerea s?n?t??ii generale, din moment ce multe boli sunt atribuite inflama?iilor. De?i consumul excesiv de alcool este considerat un factor de risc pentru hipertensiune, studiile au demonstrat c? maximum dou? pahare de vin ro?u, consumate ?n timpul meselor, scad presiunea arterial?. Datorit? efectului de cre?tere a secre?iei de insulin? ?i reducere a glicemiei, nutri?ioni?tii recomand? consumul de vin ?n cantitate moderat? celor care sufer? de forme u?oare ?i medii de diabet. Av?nd ?n compozi?ie vitamina C ?i P, vinul are efect vasoprotector, reduc?nd riscul de complica?ii, precum arteriopatia diabetic?.Cre?te speran?a de via??Resveratrolul, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut p?n? acum (de 50 de ori mai puternic dec?t vitamina E ?i de 20 de ori mai puternic dec?t vitamina C), este dovedit a fi ?i un protector eficient ?mpotriva demen?ei. ?Antioxidan?ii din vinul ro?u ar explica de ce speran?a de via?? a francezilor e mai mare: au o alimenta?ie mai u?oar? ?i cosum? vin ?n cantit??i mici”, adaug? nutri?ionistul. Noile cercet?ri arat? c? vinul ro?u con?ine melotonin?, o substan?? care ajut? la reglarea ceasului biologic ?i la combaterea insomniilor. Un efect mai pu?in cunoscut, care se datoreaz? tot cantit??ii mari de polifenoli, este cel de protec?ie a gingiilor, prin reducerea inflama?iei, ?i implicit de prevenire a c?derii din?ilor.Lupta cu maladia secoluluiMarele merit al antioxidan?ilor din compozi?ia vinului ro?u este cel de anihilare a efectelor nocive ale radicalilor liberi. Alt? substan?? important? care se g?se?te numai ?n vinul ro?u, ?n strugurii negri ?i fructele de p?dure, este quercitina. Studii de laborator au demonstrat c? aceasta cre?te imunitatea organismului, previne apari?ia cancerului ?i a bolilor de inim?. Quercetina prelunge?te via?a celulelor cu 80%, stimuleaza miocardul, care ?n condi?ii de stres nu mai poate func?iona la eficien?? maxim?. Astfel, vinul dilat? vasele capilare ?i ajut? la prevenirea anginei pectorale ?i a form?rii de cheaguri.Cancer de pl?m?niFiecare pahar de vin ro?u consumat zilnic reduce riscul cancerului pulmonar cu 13%, potrivit unui raport publicat ?ntr-o revist? a Asocia?iei Americane pentru Cancer.Studiul a fost efectuat pe 84.170 de participan?i ?n v?rst? de 45 – 69 de ani, dintre care 210 au avut cancer. ?n r?ndul fum?torilor care beau unul sau dou? pahare de vin? pe zi, riscul a fost mai redus cu 60%.Cancer de prostat?Consumul a patru pahare de vin ro?u pe s?pt?m?n? ajut? la diminuarea riscului de cancer de prostat? cu 50%, precum ?i cel al manifest?rii unei forme agresive cu 60%, arat? un studiu efectuat de medicii de la Centrul Medical pentru Cercetarea Cancerului ?Fred Hutchinson”, din Seattle.Cancerul mamarConsumul moderat de vin ro?u se pare c? ar reduce riscul apari?iei bolii. ?n urma unui studiu efectuat pe 13.525 de femei diagnosticate cu cancer la s?n, cercetatorii de la prestigioasa universitate Cambridge au conchis c? cele care consumaser? 3,5 pahare de vin pe s?pt?m?n? aveau cu 10% mai multe ?anse de a supravie?ui cancerului mamar dec?t cele care se ab?ineau de la aceast? b?utur?. Cele care consumau ?apte pahare de vin pe s?pt?m?n? ??i cre?teau ?ansele cu ?nc? 10%.?n schimb, consumul a mai mult de dou? pahare de vin pe zi are efect invers: m?re?te riscul de apari?ie a cancerului la s?n.Ingredientele-minune con?inute de vinul ro?uPotasiu: acest mineral ?i electrolit ajut? la reglarea ritmului cardiac, ajut? ?n sinteza acidului proteic, producerea de energie ?i metabolizarea zah?rului din s?nge;^ Fluor: men?ine smal?ul din?ilor puternic ?i poate preveni cariile dentare;^ Fosfor: stimuleaz? metabolismul, sus?ine func?ia renal? ?i contrac?iile musculare ale inimii;^ Colina: face parte din grupul vitaminei B ?i ajut? la men?inerea s?n?t??ii generale ?i ?n mod special, la func?ionarea optim? a memoriei. ?n prezent, este intens studiat? ?n cadrul cercet?rilor ce vizeaz? boala Alzheimer.^ Resveratrol: este un fenol produs ?n mod natural de c?tre mai multe plante, g?sindu-se ?n fructele ?i legumele de o culoare intermediar? ?ntre negru, indigo ?i vi?iniul cel mai ?nchis (struguri negri, vinul ro?u, coacaze, afine, mure, prune, ceap? ro?ie). Oamenii de ?tiin?? de la ?coala Politehnic? din Lausanne au descoperit c? resveratrolul, un ingredient miraculos, poate prelungi durata vie?ii, ?mbun?t??e?te capacitatea memoriei, cre?te rezisten?a organismului la stres, scade nivelul glicemiei, echilibreaz? tensiunea arterial?, ?mbun?t??e?te vederea ?i blocheaz? procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central.Leu?teanul nu este doar o plant? aromatic?, ci ?i medicinal?. Are oputernic? ac?iune terapeutic? ?Irina Lungu??31 mai 2 Leu?teanul?nu este doar o plant? aromatic?, ci ?i medicinal?.?Cunoscut? ?i apreciat? din antichitate, at?t ?n scop culinar c?t ?i medicinal, aroma sa este inconfundabil?. O ciorb? acr? ?n care ai pres?rat leu?tean tocat m?runt va fi un balsam pentru sistemul digestiv, dar ?i pentru papilele gustative. Leu?teanul are propriet??i antiinflamatorii, calmeaz? durerile stomacale, ajut? la s?n?tatea colonului, reduce balonarea ?i irita?ia intestinal?. Este, de asemenea, de ajutor ?n lupta cu artrita, guta ?i hemoroizii. ?n buc?t?ria tradi?ional? este nelipsit, fiind folosit la supe, ciorbe, fiind cultivat de majoritatea ??ranilor de la sate. Este folosit ?i la mur?turi, sosuri, salate ori diverse garnituri.Leu?teanul con?ine vitaminele, printre altele, A ?i C, minerale, calciu, fier ?i potasiu, quercutun?, important? pentru s?n?tatea inimii. Leu?teanul se consum? crud, sub form? de suc, infuzie, pulbere ?i cataplasme.Leu?teanul are ac?iune antiinflamatorie, antibacterian?, antiparazitar?, antiviral?, antifungic?, stimuleaz? func?ia hepato-biliar?,? ac?iune tonic-aperitiv?, cre?te pofta de m?ncare, diuretic?, combate steatoza ficatului, regleaz? ciclul menstrual ?i amelioreaz? dismenoreea, neurotonic, u?or anticoagulant, sedativ, hipotensiv, efect expectorant ?n afec?iuni respiratorii, antiinflamator, emolient ?i cicatrizant la nivelul pielii ?n afec?iuni cutanate.Leu?teanul vindec? infec?iile ?i dilat? vasele de s?nge, ajut?nd la ?mbun?t??irea irig?rii cu s?nge a extremit??ilor. Te scap? ?i de petele de pe fa?? dac? freci zona cu frunze de leu?tean, iar r?nile se pot vindeca folosind cataplasme cu leu?tean Vitamina A ?i zincul din compozi?ia sa stimuleaz? cre?terea ?i ?nt?rirea firelor de p?r, men?in secre?ia uleiului natural al scalpului, iar vitamina C ?l p?strez? s?n?tos ?i previne c?derea lui.Sucul?din frunze proaspete, care se ob?ine prin mixarea acestora, detoxific? ?i purific? s?ngele, iar ceaiul de leu?tean?este eficient ?n tulbur?ri digestive, scaune proaste, formare de gaze, eliminarea urinei ?i expectora?iilor ?n caz de catar bron?ic.Pulberea?din frunze uscate poate fi folosit? at?t la preparate culinare pentru aromatizare c?t ?i pentru infuzie ?n scop terapeutic.Nu ?n ultimul r?nd, ?mprosp?teaz? respira?ia, anuleaz? mirosurile puternice de alcool sau usturoi. Leu?teanul nu se folose?te ?n perioada sarcinii, iar cantit??ile trebuie limitate ?n timpul al?pt?rii.DOSARVulpile au luat cu asalt comuna condus? de primarul Vulpe! Totul se petrece ?n Gorj Mihai Soica 29 mai 2020 Mai multe zeci de vulpi au invadat mica comun? C?lnic, din jude?ul Gorj, animalele fiind v?zute peste tot.?ntr-un filmule? postat de un localnic pe internet, se poate vedea cum vulpile ?i-au f?cut vizuini ?ntr-o fost? fost? magazie, ?n care odinioar? a fost depozitat? o mare cantitate de cereale. Pe imagini, vulpile pot fi v?zute chiar ?i pe acoperisul hambarului.Locuitorii din?C?lnic?deja ?ncep s? fac? glume pe seama primarului comunei care se nume?te Dumitru?Vulpe, spun?nd c? acesta ?i-a adunat armata electoral?, ?n apropierea alegerilor locale, care vor avea loc, cel mai probabil ?n cursul lunii septembrie 2020.O prim? m?sur? oficial? luat? de primarul Vulpe a fost aceea de a contactat Asocia?ia Jude?ean a V?n?torilor Gorj, care s? trimit? v?n?tori pentru a trage dup? vulpi. Acestea, mai spune primarul Vulpe, vin ?n comun? ?n c?utarea de hran?.”Nu avem la ?ndem?n? dec?t colaborarea cu asocia?ia ?i cu fondurile de v?n?toare, pentru a le alunga. Nu avem legisla?ie. Ce s? facem? S? c?ut?m cuiburile de vulpe? M-o chema pe mine Vulpe, dar aceste animale nu sunt agen?ii mei electorali”, a spus primarul comunei C?lnic.Cercetat penal pentru h?r?uire sexual?Poli?ia din Gorj a deschis ?n 2019 un dosar penal pe numele primarul Dumitru Vulpe, pentru abuz ?n serviciu ?i h?r?uire sexual?. O fost? salariat? a prim?riei a reclamat faptul c? a fost h?r?uit? de primarul Vulpe, care, se pare, c? s-a ?ndr?gostit nebune?te de ea. Angajata a depus la dosar mai multe mesajele telefonice primite de la edilul Vulpe, chiar ?i ?n timpul serviciului.Mai mult, femeia sus?inea c? era urm?rite non-stop printr-o camer? video care era montat? ?n biroul acesteia, c?ndva fost? casierie a prim?riei. Imaginile cu angajata erau monitorizate din biroul primarul, unde se afl? montat dispozitivul prin care se v?d toate camere din prim?rie ?i din afara acesteia. Angajata a demisionat de la serviciu, dup? ce i-a cerut primarul s? nu o mai urm?reasc? ?i s? nu mai aib? un comportament agresiv ori ,,cu tent? sexual?’’ la adresa sa.Femeia sus?ine c? nici dup? plecarea sa din prim?rie nu a sc?pat de obsesiile edilului local, deoarece, la orice contact cu institu?ia public?, cum ar fi eliberarea unei adeverin?e, primarul Vulpe ?ncerca s?-i pun? piedici, abuz?nd de func?ie. Edilul, contactat telefonic, a neagat toate acuza?iile, spun?nd chiar c? mesajele telefonice, de?i nu le-ar fi trimis fostei subordonate, ar fi putut fi ,,fabricate”.* * *Jiul a fost populat cu o specie de pe?te care a disp?rut din apele r?ului ?n urm? cu o jum?tate de secol 30 mai 2020, 00:34de Alin Ion R?ul Jiu a fost populat cu avat R?ul Jiu a fost populat cu o specie de pe?te care a disp?rut de aproximativ 50 de ani. Aproximativ 3.000 de puie?i au ajuns ?n r?ul Jiu. Pe?ti?orii au fost adu?i de c?tre ?Roata Popul?rilor", format din mai mul?i ingieri de la Facultatea de Acvacultura ?i Piscicultur? Timi?oara, cu sprijinul Agen?iei Jude?ene a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj.? Claudiu Fiu, viepre?edintele AJVPS Gorj, a spus c? avatul a disp?rut din apele Jiului din cauza polu?rii: ?Pentru pescarii din Gorj este o zi important?. Apele Jiului au fost populate cu o specie de pe?te disp?rut? din zona noastra de 50 ani. Datorit? lucr?rilor de sistematizare ?i canalizarea a Jiului ?n perioada comunist?, dar ?i dup?, apele noastre au pierdut multe specii de pe?ti. Acestea fie au disp?rut, fie au fost distruse de rapitori sau alte specii inovative. De c??iva ani, un grup de ingineri piscicoli din cadrul Facult??ii de Acvacultura ?i Piscicultur? Timi?oara se ocup? cu repopularea habitatelor distruse introduc?nd aceste specii nobile. Ast?zi, 29 mai 2020, ?n apele Jiului au intrat 3.000 puie?i din specia avat, care a disp?rut ?n urma cu peste 50 ani ca urmare a suspensilor de c?rbune venite pe ap? din Valea Jiului. Popularile au loc ?n mai multe loca?ii din Rom?nia, iar AJVPS Gorj a fost selectat? pentru aceast? populare datorit? faptului c? apele sunt ?n continu? refacere ?i sunt p?zite“, a spus Claudiu Fiu, vicepre?edintele AJVPS Gorj. * * *A murit Florin Stegariu, unul dintre cei mai mari fermieri din Ia?i! agrointeligenta.ro - 30 mai 2020 Florin Stegariu, unul dintre cei mai mari ?i mai cunoscu?i fermieri din jude?ul Ia?i, s-a stins din via??. Anun?ul a fost f?cut de familia ?ndoliat?, unul dintre fiii s?i public?nd un anun? privind decesul adminstratorului fermei Agrocom Strunga. Florin Stegariu ?mplinise 61 de ani.”Drum lin spre cer, TATA! V? pute?i lua r?mas bun de la dragul nostru Dr. Florin Stegariu, m?ine , 31 mai, de la ora 12, la M?n?stirea Micl?u?eni. ?nmorm?ntarea va avea loc ?n acela?i loc, ?ncep?nd cu ora 16. Dumnezeu s?-l odihneasc? ?n pace!? a scris pe Facebook Florin Stegariu, unul dintre fiii fermierului ie?ean.?n ultimii ani, Florin Stegariu a fost prezent ?n via?a agriculturii rom?ne?ti prin investi?iile continue pe care le-a f?cut, al?turi de familie. Una dintre cele mai importante proiecte demarate este o planta?ia de vi?? de vie ?i lansarea unui nou brand de vinuri rom?ne?ti – Strunga Winery.Acum doi ani, ?n cadrul unui interviu acordat Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, Florin Stegariu ne-a vorbit cu m?ndrie despre ferma frumoas? pe care a construit-o la Strunga. ?n primii ani de activitate ?n agricultur?, fermierul ocupase func?ia de ?ef de ferm? la fostul IAS (?ntreprindere Agricol? de Stat) din localitate, iar dup? Revolu?ie a ajuns director ?i ?n 2001, la privatizarea IAS-ului, l-a preluat. ?n 2018, familia Stegariu lucra o suprafa?? de 2.780 hectare ?i ?n paralel cre?tea ?i 300 de taurine de lapte. ?ntre investi?iile lui Stegariu se num?r? ?i o fabric? de procesare a laptelui, ?n care intrau zilnic 1.500 de litri de lapte din care se produceau diferite sortimente de lactate comercializate ?n magazinul propriu pe care-l de?inea ?n Ia?i.?n paralel, Florin Stegariu a investit ?i ?ntr-o livad? de m?r pe 8 hectare ?nfiin?at? ?n 2012, cu genetic? importat? din Olanda, plantat? cu o densitate de 2.500 pomi?ori/hectar ?i dotat? cu instala?ie de fertirigare prin picurare.Una dintre marile realiz?ri ale lui Florin stegariu ?n ultimii ani a fost legat? de programul na?ional de protejare a culturilor de grindin?. Chiar pe terenurile sale a fost amplasat? o sta?ie antigrindin?, agricultorul don?nd statului o suprafa?? de 1.500 mp pentru ca instala?ia s? fie func?ional? ?n zon? pentru to?i fermierii. * * *Cuza a construit un pod de piatr? ?n trei ani. Autorit??ile din Prahova au avut nevoie de dublu pentru o punte din tabl? 31 mai 2020, Diana Fr?ncu Puntea metalic? finan?at? de CJ Prahova, prim?ria C?mpina ?i prim?ria B?ne?ti FOTO CJ Prahova Consiliul Jude?ean (CJ) Prahova anun?a pe pagina de Facebook, ?n data de 29 mai 2020, c? puntea pietonal? care face leg?tura peste r?ul Doftana ?ntre C?mpina ?i B?ne?ti va fi dat? ?n cur?nd ?n folosin??. Pasarela metalic?, finan?at? ?n mare parte de CJ a costat 1.8 milioane de lei ?i a fost a?teptat? de c?tre localnicii naveti?ti timp de ?ase ani. Necesitatea acestei lucr?ri a ap?rut ?nc? din prim?vara anului 2014. Atunci, ?n urma unei furtuni puternice, pe r?ul Doftana s-a format o viitur? care a distrus par?ial podul de piatr? construit pe vremea domnitorului AL.I.Cuza. Istoria podului de piatr? ?ncepe spre finalul anului 1859, atunci c?nd era deja construit un tronson important din actualul DN1. Lucr?rile se poticniser? ?n dreptul tronsonului Breaza – C?mpina- Ploie?ti, care se intersecta ?n dreptul localit??ii B?ne?ti cu r?ul Doftana. Podul construit ?n vremea domnitorului Al.I. Cuza Inginerul Niculae Noica men?ioneaz?, ?n lucrarea citat? anterior, c? ?pe traseul amintit, la punctul Doftana, este inaugurat? ?n aprilie 1861 cea mai ?nsemnat? lucrare (...) podul peste apa Doftanei ?n lungime de 77,4 st?njeni, cu nou? arcade”, un st?njen av?nd aproximativ 2 metri. ?n anul 1864 podul era deja func?ional ?i a r?mas ?n picioare p?n? ?n data de 16 aprilie 2014. A?adar ?n trei ani, constructorii atent supraveghea?i de domnitorul Al.I. Cuza, au fost capabili s? ridice un pod de piatr? care a rezistat aproape un secol ?i jum?tate. Autorit??ilor locale din C?mpina ?i B?ne?ti, dar ?i celor jude?ene le-au trebuit ?ase ani pentru a construi o punte metalic?, pietonal?. Au fost o serie de discu?ii aprinse legate de aceast? pasarel?. Nici prim?ria C?mpina ?i nici autorit??ile din B?ne?ti nu au avut puterea financiar? s? finan?eze integral lucrarea. Astfel, a fost nevoie de o tripl? asociere ?ntre administra?iile locale amintite ?i Consiliul Jude?ean Prahova pentru ca puntea peste Doftana s? poat? fi realizat?. * * *Un nou cobot, ideal pentru liniile de ambalare ?meatmilk ?1 iunie 2020Noul robot colaborativ al Mitsubishi Electric, MELFA ASSISTA, a fost dezvoltat pentru a lucra al?turi de operatorii umani, f?r? a fi nevoie de ap?r?tori sau garduri de siguran??, respect?nd ?n acela?i timp cerin?ele privind distan?area adecvat? a lucr?torilor ?n locurile de fabrica?ie ?i ambalare, informeaz? .Compania declar? c? robotul colaborativ ofer? siguran?? ?i durabilitate maxim?, combinate cu u?urin?a de utilizare ?i programare, men?in?nd totodat? o repetabilitate pozi?ional? ridicat?.Cobotul r?spunde nevoilor at?t pentru aplica?iile standard industriale, c?t ?i pentru mediul ?nconjur?tor – de exemplu, poate fi furnizat cu gr?sime certificat? NSF H1 (orient?ri pentru funda?ia na?ional? pentru salubritate) pentru aplica?ii precum sectorul alimentar ?i al b?uturilor.Poate efectua sarcini complexe ?i delicate de asamblare, de?inere precis? a muncii sau opera?iuni repetate de ridicare ?i plasare cu cel mai ?nalt nivel de consecven?? ?i fiabilitate, r?spunz?nd ?n acela?i timp flexibil la mediile de afaceri ?i la nevoile sociale ?n schimbare rapid?. Exemplele de aplica?ii includ lucrul al?turi de operatorii umani ?n sarcini de asamblare auto sau efectuarea opera?iunilor de ambalare pe liniile de produc?ie.Configurarea cobotului este simplificat? folosind func?ionalitatea direct? de predare ?n care utilizatorul ?ine bra?ul ?i ?l deplaseaz? ?n fiecare pozi?ie necesar?; pozi?ia este apoi salvat? ap?s?nd un buton de pe tastatura ?ncorporat? ?n bra?ul cobotului. Procesul economise?te timp ?i intuitiv pentru operatori.Aceasta completeaz? software-ul de programare vizual? utilizat pentru opera?iuni mai complexe – pachetul RT Visualbox permite at?t func?ii de mi?care ?i de mi?care, c?t ?i ajust?ri individuale la fiecare mi?care. Acest lucru ?nseamn? c? costurile pentru programarea suplimentar? a robotului pot fi economisite, deoarece operatorii pot modifica set?rile f?r? expertiza specializat? a robotului.Cobotul MELFA ASSISTA are o precizie ridicat? de repetare de ± 0,03 mm cu o sarcin? util? de 5 kg ?i o raz? de atingere de 910 mm. Permite cre?terea calit??ii produselor, ceea ce reduce corespunz?tor timpul necesar pentru controlul calit??ii, asigur?nd standarde de calitate pania a declarat c? un beneficiu suplimentar este capacitatea de a-l schimba ?ntre modul de colaborare – unde opereaz? la viteze mai mici, tipice unui cobot – ?i un mod de vitez? mai mare pentru utilizarea ?ntr-un mediu mai ?industrial de produc?ie cooperativ?”. Aceasta asigur? o flexibilitate maxim? a aplica?iei.Diagnosticarea defec?iunilor ?i starea opera?ional? sunt, de asemenea, ar?tate de un inel cu LED ?n ?ase culori, montat ?n jurul ?antebra?ului” robotului, care este ?ntotdeauna vizibil.* * *Vinul de azi: Crama Avincis Feteasc? Regal? ?i Pinot Gris Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Un cupaj interesant din Feteasc? Regal? ?i Pinot Gris, acest vin realizat de Crama Avincis are un gust generos ?i bine structurat care te surprinde cu buchetul s?u r?coritor de flori albe ?i caise uscate. Aromele de piersic? ?i grapefruit ?ncununeaz? experien?a gustativ-olfactiv? a savur?rii acestuia. Se recomand? degustarea acestui vin la 10 grade, al?turi de preparate din carne alb?.? * * *Plante care rezist? la secet?. Ce pute?i cre?te ?n zonele mai aride ale Rom?niei ?Sorin Breazu iun. 1, 2020Floarea Elenei este o alegere excelent? pentru gr?dinile ?nsorite ?i udate rar. Foto: PixabayCondi?iile climatice sunt tot mai aspre ?n temperat-continentala Rom?nie. Mai jos v? recomand?m c?teva plante care rezist? la secet?. Unele plante pot fi puse afar?, ?ns? cele mai multe trebuie ad?postite ?n timpul perioadelor mai geroase.Dac? vre?i s? v? impresiona?i cu adev?rat vecinii, planta?i agave. V? recomand?m s? o face?i ?n ghivece mari, aceast? aloe american? av?nd nevoie de temperaturi pozitive ?i pe timpul iernii.Originar? din Mexic, planta de agave este ingredientul principal al b?uturii tequila.Leandrul este o alt? plant? foarte rezistent? la secet?. Mare iubitor de soare ?i cu un ritm de cre?tere alert, leandrul este o plant? tropical? care poate fi crescut? ?i ?n ?ara noastr?.Lavanda nu are nevoie de niciun tratament special. Acest arbust cu flori pline de uleiuri esen?iale are nevoie doar de c?teva ud?ri ?n primii ani de via??, iar apoi tolereaz? cu bine at?t seceta, c?t ?i frigul.Plante care rezist? la secet?, dar ?i la frigGaillardia aristata e o plant? care nu are nevoie de prea mult? ap? pentru a ?nc?nta privirea. Are, ?ns?, nevoie de mult soare, pentru a ?nflori pe aproape toat? durata verii. Mai mult, este rezistent? ?i la temperaturi mai sc?zute.Nu uita?i de Bougainvillea spectabilis, sigur ?i cunoa?te?i florile rozalii. Originar? din America de Sud, aceast? plant? dezvolt? tulpini lemnoase ?i poate atinge lungimi ?i de peste 10 metri.Alte flori foarte frumoase ?i foarte rezistente sunt Floarea Elenei (Helenium), liliacul, c?rcium?reasa sau petuniile.Dac? vre?i s? planta?i copaci ?ntr-o zon? arid?, alege?i mimosa sau Arborele Iudei, ca plante decorative rezistente la secet?.Dintre conifere, pinul, ienup?rul ?i chiparosul sunt speciile care tolereaz? precipita?iile rare. * * *Joburi la Kaufland ?n 8 ora?e din ?ar?. Lucr?torii comerciali cu peste 3.000 de lei net / lun? ?Andreea Dogar iun. 1, 2020Lan?ul de hipermarketuri Kaufland face angaj?ri ?n aceast? perioad? ?n 8 ora?e din ?ar?, pe posturi foarte diverse. Joburile sunt libere ?n ora?ele:– Bragadiru– Boto?ani– Bucure?ti– Constan?a– Mangalia– One?ti– Pa?cani– TurdaSunt libere urm?toarele locuri de munc?:– lucr?tor comercial– manipulant de marf?– manager de magazin adjunct– func?ionar achizi?ii– analist de achizi?iiLocurile de munc? sunt at?t full time, c?t ?i part time. Mai multe informa?ii despre aceste locuri de munc? pute?i g?si?aici. Ce salarii sunt la KauflandPotrivit siteului?undelucram.ro, unii manipulan?i de marf? sau lucr?tori comerciali au venituri ?i de peste 3.000 de lei net pe lun?.De pild?, un manipulant de marf? din Ploie?ti, cu o experien?? ?n domeniu de un an, c??tiga ?n mai 2020 un salariu lunar net de 3.200 de lei, un bonus pe lun? de 300 de lei ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un lucr?tor comercial specialist angajat full time ?n Or??tie, cu o experien?? ?n domeniu de 10 ani, c??tiga ?n septembrie 2019 un salariu lunar net de 3.700 de lei ?i tichete de mas? de 300 de lei.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n decembrie 2019 un salariu lunar net de 3.050 de lei.Un lucr?tor comercial angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n decembrie 2019 un salariu lunar net de 2.850 de lei ?i un bonus de 153 de lei pe lun?.Un manipulant ?n depozit angajat full time ?n Ploie?ti, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an c??tiga ?n noiembrie 2019 un salariu lunar net de 2.750 de lei, un bonus de 200 de lei pe lun? ?i tichete de mas? de 300 de lei lunar.Un manager de echip? angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeni de 2 ani, c??tiga ?n noiembrie 2019 un salariu lunar net de 6.000 de lei.Un ?ef de departament de la Kaufland, angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n mai 2020 un salariu lunar net de 4.500 de lei.Un ?ef al departamentului case angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 15 ani, c??tiga ?n aprilie 2020 un salariu lunar net de 8.000 de lei.Un asistent de manager angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n februarie 2020 un salariu lunar net de 4.050 de lei.O secretar? / asistent de manager angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de un an, c??tiga ?n februarie 2020 un salariu lunar net de 5.900 de lei.Un manager de magazin angajat full time ?n Gala?i, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de 1 an, c??tiga ?n februarie 2020 un salariu lunar net de 5.900 de lei.Un consultant angajat full time ?n Bucure?ti, cu o experien?? ?n domeniu de 15 ani, c??tiga ?n ianuarie 2020 un salariu lunar net de 6.660 de lei.Un manager adjunct angajat full time ?n Gherla, cu o experien?? ?n domeniu de 3 ani, c??tiga ?n august 2019 un salariu lunar net de 4.000 de lei.List? de salarii la KauflandUn lucr?tor comercial angajat full time ?n Sibiu, cu o experien?? ?n domeniu de un an, c??tiga ?n ianuarie 2020 un salariu lunar net de 2.400 de lei.Un casier valutar angajat full time ?n Oradea, cu o experien?? ?n domeniu de 4 ani, c??tiga ?n ianuarie 2020 un salariu lunar net de 1.800 de lei.Un casier trezorier angajat full time ?n Timi?oara, cu o experien?? ?n domeniu de 5 ani, c??tiga ?n ianuarie 2020 un salariu lunar net de 2.350 de lei.Un inspector de resurse umane angajat full time ?n Suceava, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n mai 2020 un salariu lunar net de 1.600 de lei ?i tichete de mas? de 200 de lei lunar.Un casier ?ncasator angajat part time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de 2 ani, c??tiga ?n martie 2020 un salariu lunar de 1.400 de lei.Un manager de raion angajat full time ?n Cluj-Napoca, cu o experien?? ?n domeniu de mai pu?in de un an, c??tiga ?n martie 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei. * * *Carlsberg ?i Coca-Cola ar putea folosi sticle din plante care se descompun ?ntr-un an:?Oana Racheleanu?in?Business,? EcoLIFESTYLE,?Poluare?1 June 2020O companie olandez? a dezvoltat o sticl? din zaharuri din plante care se va descompune, ?ntr-un compostor, ?ntr-un an. Carlsberg, Coca-Cola ?i Danone ?i-au anun?at deja sprijinul pentru acest proiect. Potrivit unui nou plan, b?uturile carbogazoase ?i berea ar putea fi b?ute din sticle din plante. O companie din Olanda sper? s? str?ng? fondurile necesare pentru un proiect de pionierat care?s? produc? materiale plastice din zaharuri vegetale, mai degrab? dec?t din combustibili fosili.Ideea companiei Avantium a c??tigat deja sprijinul produc?torului de bere Carlsberg, care sper? s?-?i v?nd? pilsner-ul ?ntr-o sticl? de carton c?ptu?it? cu un strat interior de plastic vegetal.Directorul executiv al Avantium, Tom van Aken, spune c? sper? s? primeasc? o investi?ie major? ?n fabrica de bioplastic din Olanda, lider la nivel mondial, p?n? la sf?r?itul anului, potrivit?The Guardian.Plasticul vegetal Avantium este proiectat s? fie?suficient de rezistent pentru b?uturi carbogazoase. Studiile au ar?tat c??plasticul vegetal s-ar descompune ?ntr-un an folosind un compostor, ?i ?n c??iva ani dac? este l?sat ?n condi?ii normale ?n aer liber. ?n mod ideal, ar trebui reciclat, a spus Van Aken.Bio-rafin?ria inten?ioneaz? s? descompun? zaharurile durabile din plante ?n structuri chimice simple, care pot fi apoi reorganizate pentru a forma un nou plastic bazat pe plante. Acesta ar putea ap?rea pe rafturile supermarketurilor p?n? ?n 2023.Ideea are ?i sprijinul Coca-Cola ?i Danone, care sper? c? g?seasc? o alternativ? sustenabil? pentru produsele lor. Proiectul, care este ?nc? ?n desf??urare, ?n ciuda pandemiei de Covid-19, urmeaz? s? dezv?luie parteneriate cu alte companii de alimente ?i b?uturi la mijlocul verii.La nivel global,??n jur de 300 de milioane de tone de plastic sunt f?cute ?n fiecare an, din combustibili fosili. Mare parte din acest plastic nu este reciclat ?i contribuie la m?rirea cantit??ii de microplastic din oceanele lumii.?Acest plastic are propriet??i sustenabile foarte atractive, deoarece nu folose?te combustibili fosili ?i poate fi reciclat – dar se ?i degradeaz? ?n natur? mult mai repede dec?t o face plasticul obi?nuit”, spune Van pania spune c? ??i propune s? produc? ini?ial 5.000 de tone pe an de plastic ob?inut din zaharuri din porumb, gr?u sau sfecl?. Apoi, produc?ia va cre?te o dat? ce ?i cererea pentru acest tip de produs va urca. ?n timp, Avantium inten?ioneaz? s? foloseasc? zaharuri din plante provenite din de?euri, astfel ?nc?t producerea plasticului vegetal?s? nu afecteze lan?ul global?de aprovizionare cu produse alimentare. * * *Top 5 producatori de cafea la nivel mondialAgrostandard | 1 June, 2020 In lume exista peste 70 de tari care produc cafea, dar majoritatea productiei globale provine de la primii cinci producatori: Brazilia, Vietnam, Columbia, Indonezia si Etiopia. Daca cei mai mari producatori sunt cunoscuti, trebuie sa avem in vedere si ca oricand putem avea parte de surorize. 1. Brazilia – Productia de cafea a jucat un rol esential in dezvoltarea Braziliei si continua sa fie o forta motrice in economia tarii. Potrivit Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA), Brazilia ar trebui sa produca 58 de milioane de saci de cafea de 60 de kilograme in anul de marketing 2019-20, reprezentand?mai mult de o treime din productia mondiala.2. VietnamRelativ nou in comertul international de cafea, Vietnamul a devenit rapid unul dintre cei mai mari producatori. In anii 1980, Partidul Comunist a facut un mare pariu pe cafea, iar productia a crescut cu 20% pana la 30%, in fiecare an, in timpul anilor 1990, transformand complet economia natiunii. Este de asteptat ca Vietnamul sa produca 32,2 milioane de saci de cafea de 60 de kilograme, in perioada 2019-2020, conform USDA.3. ColumbiaColumbia este renumita pentru cafeaua de calitate si este de asteptat sa produca 14,3 milioane de saci de cafea de 60 de kilograme in sezonul 2019-20.Timp de cativa ani, incepand cu 2008, culturile de cafea columbiene au fost lovite de o boala a frunzelor cunoscuta sub numele de rugina de cafea. Productia a scazut, dar de atunci a revenit pe masura ce tara a inlocuit copacii cu soiuri rezistente la rugina. Columbia ocupa locul doi in productia de cafea arabica, milioane de oameni la nivel mondial preferans aroma ei blanda, bine echilibrata.4. IndoneziaLocatia si climatul Indoneziei au ajutat-o sa ajunga in topul producatorilor de boabe de cafea robusta. Productia totala, inclusiv robusta si arabica, este de 10,7 milioane de saci de 60 de kilograme in anul de marketing 2019-2020. In Indonezia, exista 1,2 milioane de hectare de culturi de cafea; fermele mici si independente reprezinta marea majoritate a productiei, fiecare detinand peste un hectar. e.Indonezia produce mai multe tipuri de cafele specializate foarte cautate, dintre care cea mai interesanta este Kopi Luwak. Recoltata din fecalele civetelor de palmier asiatice, are o aroma distinctiva si unica, fiind una dintre cele mai scumpe boabe de cafea din lume.5. EtiopiaEtiopia a recastigat locul 5 in sezonul 2018-2019, fiind de asteptat sa produca 7,3 milioane de saci de 60 de kilograme in anul de marketing 2019-2020. Etiopia este cel mai mare producator de cafea din Africa, avand programate exporturi record in anul de marketing 2019-2020, conform USDA.Sursa * * *Boli periculoase la cultura de ceap? 31 mai 2020?Cotidianul Agricol? Putregaiul moale al bulbilorPlantele infectate au coletul moale ?nainte de recoltare. ?n sec?iune frunzele sunt brunificate ?i hidrozate. Bulbii afecta?i putrezesc ?i cap?t? un miros nepl?cut. Pagubele sunt importante ?n timpul p?str?rii. Agentul patogen se transmite prin resturile vegetale de la un an la altul. ?n condi?ii de c?mp, agentul patogen apare rar, doar ?n condi?ii de precipita?ii repetate ?i temperaturi reduse media calendaristic? multianual?. Alternan?a perioadelor ploioase cu cele secetoase favorizeaz? apari?ia bolii. ?n timpul p?str?rii, pentru a limita ?nmul?irea rapid? a bacteriilor, se men?ine constant? umiditatea aerului, iar temperatura nu trebuie s? dep??easc? 15-20 °C. Prevenirea ?i combaterea se realizeaz? prin rota?ia culturilor de 3 ani, uscarea corespunz?toare ?i sortarea bulbilor ?nainte de depozitare.Mana cepeiEste cea mai periculoas? boal? a cepei. Atacul apare pe frunze sub forma unor pete alungite, g?lbui-bruni, dup? care apare puful cenu?iu-violaceu format de fructifica?iile ciupercii. Atacul de pe frunze trece ?i pe bulbi, se localizeaz? ?n partea apical? ?i produce putrezirea ?n timpul depozit?rii. ?n anii ploio?i ?i verile relativ calde, evolu?ia ciupercii este viguroas?, iar frecven?a atacului se poate apropia de valoarea maxim?. Prevenirea apari?iei bolii se realizeaz? prin arderea resturilor vegetale, rota?ia culturilor ?i utilizarea de bulbi s?n?to?i. Combaterea manei se face ?n timpul perioadei de vegeta?ie, care limiteaz? evolu?ia atacului. * * *FMC continu? montarea capcanelor pentru monitorizarea d?un?torilor din cultura de porumb! 31 mai 2020?Cotidianul Agricol? FMC Agro Rom?nia continu? montarea capcanelor clasice ?i automate pentru monitorizarea d?un?torilor Ostrinia nubilalis ?i Helicoverpa armigera din culturile de porumb ca parte a programului Evalio AgroSystems. Speciali?tii au ajuns la Institutul Na?ional de Cercetare – Dezvoltare Agricol? Fundulea, care ne asigur? ?i partea de consultan?? tehnic? ?n acest program.Fermierii care doresc s? primeasc? buletinele de avertizare privind atacul acestor d?un?tori se pot ?nregistra pe?, pot desc?rca aplica?ia mobil? Evalio? AgroSystems disponibil? gratuit pe dispozitivele iOS ?i Android sau se pot abona la pagina noastra de Facebook. * * *Calendarul gr?dinarului: Ce legume plant?m ?n Iunie?Ferma ?31 mai 2020 Dac? nu a?i reu?it s? termina?i plantarea r?sadurilor de legume ?n luna mai, ave?i timp doar la ?nceputul lunii iunie s? planta?i r?sadurile de ro?ii, ardei ?i vinete.Iat? ce alte legume mai pute?i planta!1-10 iunie: varz? pentru produc?ia de var?, varz? crea??, gulii, castrave?i, andive, porumb dulce, m?rar, fasole verde;10-20 iunie: castrave?i, porumb dulce, m?rar, fasole verde;20-30 iunie: varz? pentru produc?ia de toamn?, plantat gulii, sfecl? ro?ie, castrave?ii, cartofi de toamn?, fasole verde, m?rar.Dac? nu a?i reu?it s? termina?i plantarea r?sadurilor de legume ?n luna mai, ave?i timp doar la ?nceputul lunii iunie s? planta?i r?sadurile de ro?ii, ardei ?i vinete.Pe soluri fertilizate cu ?ngr???m?nt organic planteaz? conopida, varza de toamn?, varza ro?ie, varza de Bruxelles, gulia de toamn? ?i broccoli.Aten?ie!?Pute?i s? folosi?i culturile succesive pe parcele eliberate dup? ceapa verde, salat?, spanac, maz?re ?i gulioare. ?n vederea ?nfiin??rii culturilor duble trebuie s? cur??a?i terenul de resturile vegetale, s?pa?i ?i nivela?i p?m?ntul. Pute?ia cultiva fasole, ridichi de toamn?, castraveti de toamn?.Este perioada ideal? pentru palisarea, copilirea ?i c?rnirea ro?iilor timpurii. * * *Internetul lucrurilor. Ce este ?i cum te ajut??Violeta M?? ?01 iunie 2020 Imagineaz?-?i c? ferma ta este o baz? de date uria?? ?n care to?i senzorii ?i toate dispozitivele digitale sunt conectate ?ntre ele. Asta ?nseamn? ?Internet of things - IoT”.Internetul lucrurilor (Internet of things - IoT) este, probabil, tehnologia cu cel mai revolu?ionar poten?ial ?i se refer? la o re?ea de dispozitive ce pot fi conectate ?ntre ele ?i/sau la internet, astfel ?nc?t s? poat? stoca ?i schimba date, ?n unele cazuri f?r? interven?ia unei persoane.Ca s? ?n?elege?i mai bine ce este IoT, imagina?i-v? to?i senzorii ?i toate dispozitivele digitale dintr-o ferm? conectate ?ntre ele. Aceasta ?nseamn? c? toate datele ?i informa?iile relevante sunt puse la un loc, unificate automat. Pe baza datelor colectate din ferm? (precum con?inutul solului, temperatura ?i umiditatea aerului, gradul de infestare a culturilor etc.), utiliz?nd algoritmi ce aplic? tehnologii de ?nv??are automat?, pot fi generate automat solu?ii care ajut? fermierul s? ia decizii privind lucr?rile pe care trebuie s? le efectueze ?i tehnologiile pe care trebuie s? le aplice.Unele estim?ri arat? c?, ?n acest an, peste 75 de milioane de dispozitive IoT vor fi ?n func?iune.Testat ?n fermele din Rom?nia?Internetul Alimentelor ?i al Agriculturii” (Internet of Food & Farm 2020 - IoF2020) ??i propune s? transforme Europa ?n lider ?n tehnologia internetului lucrurilor (IoT) aplicat? ?n sectorul agroalimentar ?i s? fac? agricultura de precizie o realitate ?n fermele din Europa.Proiectul este organizat ?n jurul a cinci sectoare agricole: culturi arabile, produse lactate, fructe, legume ?i carne. ?n cadrul a 19 studii de caz, se testeaz? ?i se demonstreaz? valoarea solu?iilor oferite de tehnologiile IoT pentru sectorul alimentar ?i agricol european. Dou? dintre aceste studii de caz se deruleaz? ?n Rom?nia.Unul dintre proiecte, derulat ?n parteneriat cu USAMV Cluj-Napoca, urm?re?te testarea unei re?ele de senzori alimenta?i cu energie solar? care furnizeaz? fermierilor acces instant la informa?ii despre propriet??ile solului ?i s?n?tatea plantelor. Ace?ti senzori m?soar? parametri precum temperatura, umiditatea, pH-ul sau nutrien?ii din sol ?i stocheaz? informa?iile ?n baze de date online, accesibile de pe telefonul mobil.Cel de-al doilea proiect vizeaz? implementarea unui sistem integrat care monitorizeaz? ?ntregul lan? de distribu?ie a vinurilor ?i b?uturilor, de la produc?tor la comerciant, prin senzori care ?nregistreaz? temperatura, umiditatea ?i nivelul de ?oc ?n timpul transportului. La proiect particip? peste 120 de parteneri din sectoarele agricol ?i IT din 22 de ??ri. La fel ca proiectul Smart Agri Hubs, IoF 2020 este coordonat de Universitatea din Wageningen, Olanda, ?i este finan?at de Comisia European? cu 30 de milioane de euro, prin Programul Orizont 2020 (Horizon 2020).SATELITUL NU MINTE!Datele satelitare dezv?luie utilizarea ilegal? a terenurilor ?n Ucraina. E vorba de nu mai pu?in de 4,3 milioane de hectare de teren. Click AICI ?i afl? ce alte date a mai descoperit studiul realizat de serviciul de agricultur? prin satelit EOS Crop Monitoring.un articol de VIOLETA M?? * * *De la bunic la nepot, evolu?ia unei ferme de familie?Revista Fermierului S?mb?t?, 30 Mai 2020 Agricultura din Rom?nia se bucur? ?i ast?zi la fel cum se bucura ?i ieri de tinerii s?i dezvoltatori. Tineri care, pe l?ng? puterea de munc? ?i spiritul ?ntreprinz?tor ?i inovator al acestei genera?ii, au ?ntreprins ?i pasiunea de a face aceast? industrie s? fie productiv?. Acesta este ?i cazul lui Valentin Pl?tic?, un t?n?r fermier din comuna Glodeanu S?rat, sat Pitulicea, din jude?ul Buz?u, care la v?rsta de 35 de ani administreaz? cu succes ferma preluat? de la bunicul s?u. Am ajuns de cur?nd ?n ferma Glia Prest Simion SRL, unde am discutat cu t?n?rul fermier despre povestea acestei exploata?ii agricole de circa 700 de hectare. Absolvent al Facult??ii de Management ?n Agricultur? din cadrul USAMV Bucure?ti, Valentin Pl?tic? a decis s? se ?ntoarc? acas? l?ng? bunicul s?u pentru a nu l?sa ferma de familie s? se sting?.Valentin Pl?tic?: ?Ast?zi e greu s? te apuci de agricultur? de la zero.”Reporter:?Sunte?i un fermier t?n?r, reprezenta?i noua genera?ie de agricultori ai Rom?niei. Ce v? atrage ?n acest domeniu?Valentin Pl?tic?:?Pasiunea s-a n?scut ?n familie. ?nceputurile acestei ferme sunt legate de bunicul meu. Tataia a fost mereu un ?ntreprinz?tor, chiar ?i ?nainte de Revolu?ie avea sere cu flori ?i solarii cu ro?ii, fiind primele astfel de sisteme din comun?. Dup? 1990 a avut curajul nebunesc s? fac? un ?mprumut la banc? pentru a ?nfiin?a o moar? care s? produc? f?in? ?i m?lai. La fel ca serele din perioada comunist?, ?i aceast? moar? era unic? ?n zona noastr?. Totodat?, a f?cut o brut?rie ?i s-a dedicat ?i culturii mari, f?c?nd prest?ri servicii prin sat cu tractorul rom?nesc pe care ?l avea. Fiind priceput, a avut succes ?i a mai achizi?ionat dou? tractoare U 650 ?i o combin? cu care a continuat s? lucreze terenurile tuturor celor din zon?.Reporter:??n ce perioad? a f?cut aceste achizi?ii?Valentin Pl?tic?:?Aceste lucruri se ?nt?mplau prin anii 1992-1993. ?n acea vreme cei mai mul?i ?ncepeau, r?nd pe r?nd, s? lase p?m?nturile p?rloag?. Astfel, i-au cerut bunicului meu s? le preia p?m?ntul ?n arend?. Bunicul meu a fost sceptic la ?nceput, nedorind ?s? se lege la cap”. A continuat cu prestarea de servicii p?n? ?n 1994, ?nfiin??nd o firm? de prest?ri servicii. A mai achizi?ionat c?teva tractoare, ajung?nd la un num?r de patru tractoare rom?ne?ti U 650, angajase ?i doi operatori ?i a continuat s? lucreze p?m?ntul celor care ?nc? mai f?ceau ceva. Inevitabil, a ?nceput s? ia ?i p?m?nt ?n arend?, iar prin 1997 a mai cump?rat o combin? SEMA. A continuat ?n a?a fel ?nc?t p?n? ?n 2000 a ajuns s? aib? zece tractoare rom?ne?ti U650, cu care lucra aproximativ 600 ha.Au venit c??iva ani dificili, 2001-2002, cu secet? mare, lucru care a d?unat destul de mult fermei, pentru c? am acumulat datorii mari. Apoi am tras a?a cum s-a putut de aceast? afacere p?n? ?n 2005-2006. ?n acest timp, am ?nceput s? m? implic ?i eu, ca t?n?r student. ?n 2007, ?mpreun? cu bunicul, am achizi?ionat dou? tractoare ?i un plug ?n leasing ?i ne-am propus s? mai cump?r?m utilaje cu ajutorul fondurilor europene.Anul trecut,?unul bunReporter:?Dincolo de provocarea de a v? implica ?n afacerea de familie, ce anume v-a f?cut s? l?sa?i Bucure?tiul, un ora? mare ?i foarte dinamic, mai ales c? sunte?i t?n?r?Valentin Pl?tic?:??mi doream foarte mult s? pot s?-l ajut pe bunicul meu, mai ales c? situa?ia ajunsese s?-l dep??easc?. Din aceast? dorin?? am ales acest domeniu de studiu (n.r., studii agronomice), pe care l-am parcurs timp de ?apte ani. ?n aceast? perioad?, veneam ?i-l ajutam pe tataia la lucr?rile pe care le avea. Cu toate acestea, nu-mi pl?cea deloc situa?ia, tractoarele fiind vechi, activitatea deosebit de ?ngreunat?. ?n 2007, dup? ce am terminat facultatea, am f?cut un proiect european pentru c?teva utilaje pe FEADR: o combin? cu hedere, un disc de patru metri, o sem?n?toare de pr??itoare ?i una de p?ioase. Din aceast? cauz? tataia a fost nevoit s? treac? ferma pe numele meu ?i s-a l?sat destul de greu convins, pentru c? eram lipsit de experien??, fiind foarte t?n?r. Prima dat? mi-a trecut 50%, iar dup? ce am fost s? depun actele, mi-au spus c? este nevoie s? am 100%, apoi, mai mult de nevoie dec?t de voie, mi-a trecut ferma pe numele meu integral.Reporter:?A riscat cu aceast? decizie?Valentin Pl?tic?:?A riscat mult. E adev?rat c? eram un t?n?r absolvent care prelua o ?ntreag? activitate. La ?nceput am f?cut proiectul ?i, spre surprinderea noastr?, s-a aprobat. Am ?nceput foarte greu cu finan?area, pentru c? atunci firma era ?ntr-o situa?ie grea, cu datorii. B?ncile m-au refuzat din prima, mi-au spus s? vin peste un an, ?n func?ie de cum evolueaz? firma. Am fost la vreo trei b?nci ?n acea perioad?. Am vorbit cu contabila, am v?zut ce e de f?cut, iar ?ntr-un final am reu?it s? o scoatem pe profit ?n anul urm?tor. M-am ?ntors la banc? ?i am ob?inut un ?mprumut ?n euro, dar cu dob?nd? mai mare, respectiv 9%. Am ?nceput s? pl?tim utilajele luate ?n leasing ?i s? dezvolt?m activitatea.Reporter:?Ce m?rime avea ?n acel moment ferma ?i ce tip de cultur? avea?i?Valentin Pl?tic?:?Vorbim de aproximativ 700 ha ?i cultivam gr?u, porumb ?i floarea-soarelui. Cu utilajele noi achizi?ionate p?n? ?n 2010, s-au v?zut imediat rezultatele ?n productivitatea de lucru ?i mai ales la recolt?. Acela a fost momentul c?nd am devenit din ce ?n ce mai determinat s? dezvolt aceast? ferm?, s? pun ?i mai mult suflet.Reporter:??i lucrurile nu s-au oprit aici. Din contra, au avut o traiectorie ascendent? de atunci ?i p?n? ?n prezent.Valentin Pl?tic?:?Da, de?i suprafa?a agricol? a r?mas aceea?i, am continuat s? ne dezvolt?m constant pe vertical?, s? exploat?m la maximum toate instrumentele de lucru. Am cump?rat ?n continuare utilaje ?i am ?ncercat s? modernizez ferma c?t de mult am putut. Pe atunci aveam ?n jur de zece angaja?i, iar acum am ajuns la cinci angaja?i care reu?esc s? fac? totul ?n ferm?, f?r? probleme. Am reu?it s? fidelizez angaja?ii, am reu?it s? cultiv ?n ei aceast? pasiune – agricultura, preg?tindu-i s? foloseasc? la poten?ial maxim toate instrumentele de lucru din ferm?.Reporter:?Care este structura culturilor ?n ferma dumneavoastr? ?i cum a fost anul agricol trecut?Valentin Pl?tic?:?Anul trecut am avut gr?u pe 130 ha. De?i a fost secet?, a avut o ie?ire spectaculoas? ?n prim?var?. Am avut o produc?ie de vreo ?ase tone la hectar. Am fost mul?umit, raportat la seceta din toamn? ?i la problemele legate de ?nfr??irea insuficient?. Pe de alt? parte, am ?ns?m?n?at cu floarea-soarelui 170 de hectare ?i am ob?inut trei tone ?i ceva la hectar. Am avut ploi ?n prim?var? ?i frig, apoi vara a fost uscat?. Am sem?nat porumb pe 400 de hectare ?i am ob?inut o produc?ie de vreo opt tone. Ne-am pl?tit datoriile ?i am avut, una peste alta, un an bun.Raportul pre?/calitate,?factorul determinant ?n alegerea m?rcii Case IHReporter:?C?nd a ?nceput colaborarea dumneavoastr? cu Titan Machinery Rom?nia? Cu ce utilaje a ?nceput acest parteneriat ?i c?te ave?i ?n momentul de fa???Valentin Pl?tic?:?Aveam nevoie de ni?te ro?i ?nguste pentru unul dintre tractoarele pe care le aveam ?n ferm? ?i l-am contactat pe Vali (n.r., Valentin Albu – manager de v?nz?ri regional), cer?ndu-i o ofert?. Acesta a fost practic ?nceputul colabor?rii noastre. Un an mai t?rziu, am ?nceput discu?iile pentru achizi?ionarea unui tractor Case IH Magnum 340, model pe care l-am luat ?n 2018. Tot atunci, am discutat ?i de o combin? Case IH Axial-Flow 6140 cu un heder de opt r?nduri pentru pr??itoare – Olimac Drago GT ?i unul pentru p?ioase Case IH de 7,6 metri. Am mai cump?rat ?i un plug cu 8 trupi?e lamelar Gregoire Besson, un cultivator V?derstad Top Down de trei metri ?i un scarificator de la Gaspardo de trei metri cu ?apte ancore. ?n prim?vara anului trecut (n.r., 2019), m-am decis s? cump?r ?i un tractor mai mic, de 115 CP – Case IH Farmall 115 C.Reporter:?De ce Case IH ?i nu al?i produc?tori?Valentin Pl?tic?:?Am fost ?i m-am interesat peste tot, dar raportul calitate-pre? a fost factorul determinant pentru care am ales s? cump?r Case IH. M-am g?ndit c?, dec?t s? pl?tesc c?teva zeci de mii de euro ?n plus pentru un tractor de alt? marc?, mai bine cump?r ?i un agregat pe care s?-l folosesc la tractorul Case IH ales. Bine?n?eles, a contat ?i faptul c? ave?i un v?nz?tor bun pe zon?, Vali, care m-a ajutat foarte mult (n.r., Valentin Albu – manager de v?nz?ri regional).?nainte s? cump?r combinatorul Top Down, intram de dou? ori cu discul ?i apoi sem?nam, acum intru o singur? dat? cu Top Down ?i-mi preg?tesc terenul pentru sem?nat. Consumul este, de asemenea, redus. ?n ceea ce prive?te tractorul Case IH Magnum 340, timpul de lucru la sem?nat a devenit foarte scurt, acest tractor este suficient pentru cele dou? sem?n?tori de precizie pentru plante pr??itoare.Tractorul l-am luat ?hight specs” (n.r., dotat cu toate op?iunile disponibile), pentru a nu ?nt?mpina vreo nevoie ap?rut? pe parcurs. Prin compara?ie cu alte tractoare de aceea?i putere, am constatat un consum mai redus la Magnum. La lucr?rile de cultivat din prim?var?, la care am folosit V?derstad Top Down, am avut un consum de 17 l/ha, iar la arat: 20-22 l/ha.Reporter:?Cum descrie?i combina de recoltat pe care o ave?i?Valentin Pl?tic?:?La combin? m? impresioneaz? ?i azi sistemul de rotor cu flux axial, de?i la ?nceput am fost reticent. Valentin Albu, managerul regional de v?nz?ri, a avut r?bdare cu mine pentru a m? convinge. Pot s? spun c? am riscat pu?in, dar imediat cum am intrat cu ea ?n lucru, recolta a fost impecabil?, f?r? boabe sparte/fisurate, f?r? pierderi, totul, foarte curat. Bine?n?eles c? sunt importante ?i reglajele pe care le faci.Reporter:?Cum descrie?i colaborarea cu departamentele de service ?i piese de schimb din cadrul Titan Machinery Rom?nia?Valentin Pl?tic?:??n principiu am o rela?ie bun? cu echipa de service de la Br?ila. M-au ajutat de fiecare dat? c?nd am avut nevoie, iar aceast? rela?ie bun? m-a ?ncurajat s? mai cump?r at?t piese, c?t ?i utilaje. Iar rela?ia cu Valentin Albu este una de prietenie, chiar dac? sunt afaceri la mijloc, s-a legat o rela?ie destul de str?ns? ?i ne ajutam reciproc cum putem.Reporter:?Ce planuri de viitor ave?i?Valentin Pl?tic?:?Inten?ionez s? mai achizi?ionez c?teva utilaje, dac? vremea va fi bun?, o sem?n?toare de p?ioase ?i una de pr??itoare de la V?derstad, care s? fie echipate cu toate sistemele de ultim? genera?ie. Este posibil s? diminuez lucr?rile ?n c?mp ?i s? maximizez profitul, pentru c? acum vedem c? apa din sol e foarte pre?ioas? ?i cel pu?in ?n var? nu mai vreau s? intru cu plugul, iar ?n toamn? doar ar sau scarific. C?t pot, o s? ?ncerc s? reduc lucr?rile de preg?tire.Reporter:??ncuraja?i ?i al?i tineri s? ?mbr??i?eze aceast? meserie?Valentin Pl?tic?:?Agricultura este o meserie frumoas? ast?zi, mai ales atunci c?nd ai toate instrumentele necesare s-o faci productiv?. Nu ?tiu dac? pot s?-i ?ncurajez. ?n ziua de azi este greu s? te apuci de agricultur? de la zero, s? devii fermier, pentru c? sunt investi?ii mari. ?n schimb, ?i ?ncurajez pe to?i tinerii care au oportunitatea de a prelua agricultura de la p?rin?i sau bunici s? duc? mai departe ceea ce au f?cut dumnealor. * * *Cum se face copilitul la p?tl?gele vinete (p.2) – Sfatul specialistului In?mai 31, 2020?? Plantarea are loc c?nd temperatura solului atinge 14° C la o ad?ncime de 15 cm. Se face manual cu lingura de plantat.Pe terenul modelat se planteaz??2 randuri la 80 cm?iar ?ntre?plante pe r?nd? 40 – 45 cm, realizandu-se o densitate de plantare de 30.000 plante/ ha ( 30 plante / 10 m? ).V?n?ta nu suport? autoumbrirea, a?a c?, ?n func?ie de talia soiului din cultura, alege?i distan?e de plantare mai mari ?ntre plante pe r?nd.In continuare ve?i afla detaliile din partea a doua a materialului realizat cu profesorul Vasile Stoleru, prorector USAMV Ia?i. (vezi si prima parte) blob: * * *Permisele pentru pescuit comercial in Delta, prelungite In?mai 31, 2020?? Administra?ia Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii (ARBDD) din Tulcea a decis prelungirea valabilit??ii documentelor emise anul trecut pentru desf??urarea ?n legalitate a activit??ii de pescuit comercial p?n? la ?nceputul lunii iulie, a declarat vineri, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezerva?iei, Ion Munteanu.Decizia a fost luat? din cauz? c? Ministerul Mediului ?i cel al Agriculturii nu au adoptat p?n? acum ordinul comun privind efortul de pescuit ?i cotele alocate pentru acest an, pe specii ?i zone, act normativ ?n baza c?ruia ARBDD stabile?te cotele pe care pescarii trebuie s? le ?ndeplineasc? ?n acest an, at?t cotele, c?t ?i zonele de pescuit fiind trecute pe permisele pescarilor.“Spre deosebire de anii trecu?i, ?n acest an, am decis ca membrii Comisariatelor ARBDD din teritoriu s? preia de la pescari documenta?ia necesar? aviz?rii permiselor de pescuit comercial. Am eliminat astfel un efort pe care-l f?ceau pescarii, dar ?i aglomera?ia de la sediul Administra?iei”, a men?ionat guvernatorul Rezerva?iei.Ion Munteanu a mai spus c?, dup? ?ncheierea prohibi?iei pescuitului ?n Rom?nia, pescarii comerciali din Delt? ??i vor putea desf??ura activitatea ?n baza actelor emise anul trecut.Potrivit ARBDD, anul trecut, cei 1.076 de pescari comerciali din Delt? au avut o cot? de aproximativ 4.150 de tone de pe?te.Prohibi?ia pescuitului ?n Rom?nia se va ?ncheia pe data de 3 iunie, potrivit ordinului comun al Ministerului Mediului ?i cel al Agriculturii.Este al doilea an consecutiv ?n care ARBDD emite dup? ?ncheierea prohibi?iei pescuitului ?n Rom?nia permisele pescuit comercial pescarilor din Rezerva?ie, din cauza lipsei actelor normative necesare emiterii acestor documente, ?n contextul ?n care anterior permiselor ajungeau la pescari ?nainte de reluarea pescuitului. * * *O afacere fara colesterol! Specia de porci cu cea mai sanatoasa carne In?iun. 1, 2020?? Una din cele mai interesante idei de afacere ?este cre?terea animalelor. Pesimi?tii vor spune c? nu e o activitate rentabil? deoarece pre?urile la nutre?uri cresc ?ncontinuu pe c?nd la carne scad. Lucrurile nu stau tocmai a?a. Cu o abordare corect? ?i un plan bine definit, aceast? ramur? poate fi transformat? ?ntr-un proiect economic avantajos.?n ultimul timp, tot mai mul?i fermieri s-au apucat de crescut porci vietnamezi pentru c? investi?iile se recupereaz? repede ?i cheltuielile de ?ntre?inere sunt mici. Pentru un porc vietnamez ve?i cheltui de 3-4 ori mai pu?in ca pentru un porc obi?nuit, iar cea mai mare parte din investi?ii se vor amortiza la prima f?tare, cu condi?ia c? purcelu?ii vor fi de ras? pur?.Cunoscu?i drept porci vietnamezi (Sus scrofa domesticus), porcii din aceast? specie sunt pitici, cu picioare scurte ?i ?n general de culoare neagr?. Porcii vietnamezi au fost crescu?i la ?nceput pentru gr?dini zoologice. Momentan sunt folosi?i cel mai mult ca animale de companie.Specia de porci cu cea mai s?n?toas? carnePe m?sur? ce pre?ul porcilor a sc?zut, specia a devenit mai accesibil? ?i o alternativ? fa?? de animalele de companie comune precum c?inii, pisicile ?i alte animale de companie.Porcii vietnamezi ajun?i la maturitate?pot c?nt?ri ?n medie p?n? la 70 de kilograme. Unii ajung chiar ?i la 90 de kilograme. Prin compara?ie, un porc tipic domesticit poate c?nt?ri ?ntre 270 ?i 680 de kilograme.Aceast? specie de porci ajunge la maturitate la v?rsta de cinci ani. Culorile porcilor variaz? ?ntre negru ?i alb, ace?tia av?nd uneori ?i o varietate de pete, informeaz??Hobby Farms.Porcii vietnamezi au nivelul colesterolului?de tip LDL (colesterolul r?u) de ?apte ori mai sc?zut fa?? de cel al porcului rom?nesc. Astfel, carnea de porc vietnamez este ideal? pentru persoanele care sufer? de anumite afec?iuni medicale sau cele care urmeaz? anumite cure de sl?bire.Av?nd ?n vedere c? gustul c?rnii de porc vietnamez este extrem de similar celei de porc comun, acest tip de carne este ideal pentru oamenii care doresc s? tr?iasc? mai s?n?tos.Ce mananca un porc vietnamez?Orice ?i dai, dar ii place la nebunie lucerna, trifoiul ?i porumbul, la fel ca cel mistre?. S? nu uit?m c? provine din s?lb?ticie. Spre deosebire de porcul ?clasic”, care este omnivor, porcul vietnamez este cu adev?rat vegetarian, consum?nd doar legume ?i fructe. Dac? vrei s? ating? 90 kilograme ?i s?-l sacrifici, trebuie s?-i suplimentezi hrana cu cereale. Vietnamezul m?n?nc? t?r??e, mere, varz? ?i chiar iarb?, deci este relativ u?or de ?ntre?inut vara ?i toamna.Pre?ul pentru carnea de porc vietnamez?n Rom?nia exist? deja?ferme specializate ?n cre?terea de porci vietnamezi, pe care?echipa AGRO TV le-a vizitat ?i despre care am scris, ?ns? suntem ?nc? la ?nceput de drum.Porcul vietnamez este considerabil mai mic fa?? de cel comun. A?adar, pre?ul c?rnii de porc vietnamez porne?te de la 10 euro per kilogram ?n cazul celor vii. Un purcel vietnamez se poate vinde cu 80 sau chiar 100 de euro. * * *Cum scapam de daunatorii care afecteaza in special legumele si livezile Mai 30, 2020 Fermierii din toata tara ne transmit ca se confrunta cu un atac fara precedent al afidelor si al altor daunatori, care afecteaza in special legumele, livezile si podgoriile.Pentru a va oferi sfaturi direct de la specialisti, am stat de vorba cu Dan Maftei, director Tehnic si Dezvoltare, din cadrul companiei Adama.StiriAgricole.ro:?Care sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, principalele cauze care au generat aceasta explozie de daunatori?Dan Maftei:?Cauzele principale sunt seceta pronuntata din acest an, precum si iernile blande din ultimii 2 – 3 ani care nu au distrus suficient de multi daunatori, ajungandu-se la un prag ridicat al acestora.StiriAgricole.ro:?Care sunt principalii pasi pe care trebuie sa ii faca un fermier atunci cand efectueza tratamentul plantelor si, respectiv, al solului?Dan Maftei:?In primul rand, trebuie sa se asigure ca produsele pe care le utilizeaza corespund bolii sau daunatorului pentru care doresc sa faca tratament. Este important sa se asigure de calitatea si temperatura apei pentru pregatirea solutiei, stiut fiind ca apa foarte rece sau cu Ph acid influenteaza negativ. Atentie si la amestecul de produse din aceeasi pompa! Nu se vor amesteca produsele fara a studia in prealabil eticheta acestora, altfel putand aparea afecte nedorite (precipitare, cresterea sau diminuarea eficacitatii etc.).StiriAgricole.ro:?Tinand cont de situatia actuala, in care numerosi fermieri ne-au semnalat ca au folosit cate 3-4 produse rand pe rand in cadrul tratamentelor succesive efectuate, este de ajuns sa stropim doar plantele sau trebuie sa tratam si solul pentru ca anul viitor sa avem mai putine probleme?Dan Maftei:?Daca nu avem daunatori de sol (Agriotes, Tanimechus) se vor efectua tratamente la plante. Ideal este sa utilizam si insecticide sistemice sau translaminare, nu doar de contact, pentru o protectie mai indelungata.StiriAgricole.ro:?Micii fermieri se plang ca in gradinile de legume si livezi au daunatori. Ce tratamente pot aplica pentru a salva recolta?Dan Maftei:?Pot aplica insecticide specifice, in functie de daunator. Una dintre cele mai bune solutii in aceasta perioada este Mavrik 2 F, insecticid care nu afecteaza polenizatorii, dar, datorita actiunii translaminare si a penetrarii rapide in planta actioneaza o perioada mai lunga de timp comparativ cu un piretroid clasic.StiriAgricole.ro:?Temperaturile scazute au determinat gandacii de Colorado sa se ascunda in sol, astfel ca nu au fost eficiente tratamentele efectuate de fermieri. Cum ii putem combate eficient si sa ne asiguram ca distrugem si cuiburile din sol?Dan Maftei:?Este important sa stropim atunci cand daunatorii se afla la suprafata solului. Si in acest caz recomandarea este Mavrik 2 F, datorita perioadei mai lungi de activitate. * * *Sfaturi pentru plantarea si ingrijirea rodiului iunie 1, 2020Punica granatum?sau rodiul este pomul care ofera oamenilor fabuloasele rodii. Poate parea o surpriza ca plantarea si cresterea acestuia este posibila pe teritoriul Romaniei, insa zonele din apropierea litoralului sunt perfecte pentru a-i indeplini nevoile. Rezistent la daunatori, rodiul iti poate aduce multe beneficii, chiar si atunci cand decizi sa-l plantezi in gradina. Totusi, va trebui sa ai rabdare pana vei putea culege fructele. Iata ce trebuie sa stii despre acest pom fructifer:Cum il planteziRodiul se poate adapta mai multor tipuri de sol, insa este important ca acesta sa fie bine drenat. Indiferent ca este vorba de o livada sau o gradina, pomul nu se va dezvolta bine intr-un pamant care retine prea multa apa. Daca alegi sa-l plantezi departe de casa, intr-o livada, foloseste?pompe submersibile si de drenaj?care te vor ajuta sa pastrezi echilibrul solului ideal pentru rodiu. Solurile nisipoase si cele pietroase sunt agreate de pom cu conditia ca ele sa se afle in zone insorite. Cand plantezi rodiul, asigura-te ca ii oferi o zona cu un diametru de 6 metri in care sa se dezvolte. In cazul unei livezi, distanta dintre pomi trebuie sa fie de 1.5 metri intre cei din rand si de 3.6 metri intre randuri.Cum il ingrijestiTaierea crengilor nu este necesara in cazul rodiului, dar poti face asta daca doresti sa ajustezi forma pomului. Asadar, cand rodiul implineste un an, alege intre una si sase ramuri pe care vrei sa le pastrezi si taie-le pe celelalte. Expertii recomanda cinci sau sase, deoarece vor produce fructe mai repede si vor avea mai multa rezistenta la inghet. Se recomanda ca taierea sa se faca treptat, niciodata la toate crengile in acelasi an. De asemenea, va trebui sa renunti la ramurile uscate si cele bolnave. Acest pom are nevoie de un climat cu temperaturi de minimum -15°C iarna, iar daca se cultiva in regiunile cu ierni mai reci, va trebui sa protejezi exemplarele tinere de inghet, prin acoperirea pamantului de la baza cu paie.In ceea ce priveste ingrasamantul, opteaza pentru cel natural. De exemplu, la sfarsitul iernii poti folosi gunoi de grajd.Care sunt caracteristicile pomuluiPe langa fructele impresionante, rodiul ofera un adevarat spectacol si la capitolul flori. Acestea apar vara, iar fructele, in sezonul toamna-iarna. In sezonul rece pomul intra in repaus si isi pierde frunzele. Chiar daca in anotimpurile calde are nevoie de mai multa apa, iarna ii este suficienta o cantitate care sa nu permita pamantului sa se usuce prea tare.Inaltimea trunchiului ar trebui sa aiba in jur de 1.5 metri, iar pentru coroana poti alege o forma de evantai. Frunzele sunt verzi, lucioase, florile tubulare au o culoare oranj intens, iar fructele au forma rotunda cu o coada mica stelata asemanatoare cu o coronita. In mediul natural, fructul are un diametru de 7-12 centimetri. In interiorul acestuia se regasesc circa 600 de seminte cu un gust dulce acrisor.Cand se recolteaza fructele si ce proprietati auFructele se recolteaza dupa sase luni de la inflorire. In Romania, aceasta perioada ar fi in perioada octombrie-decembrie. Un rodiu poate produce in jur de 70-200 de fructe anual, iar acestea vor trebui indepartate prin taiere, deoarece sunt tari si foarte greu de detasat de pe ramura.Rodiul este originar din Iran si India si a fost cultivat inca din antichitate. Rodiile sunt fructe prezente in mitologia antica greceasca, in mitul Persefonei, dar si in multe alte culturi. Acestea reprezinta adesea simbolul fertilitatii. Proprietatile nutritive, dar si istoria transforma rodia intr-un ingredient indispensabil in multe retete libaneze, turcesti si pakistaneze. Semintele acestor fructe sunt cunoscute ca o sursa bogata de vitaminele C si K, folat si fibre. Rodiul este un pom care iti va oferi un rod gustos si inedit, iar privelistea pe care o vei avea daca alegi sa-l cresti in gradina iti va bucura zilele de vara. De asemenea, rodiile sunt la mare cautare de consumatori in ultima vreme, asa ca poti sa le cultivi spre vanzare daca ai suficient timp si daca locuiesti intr-o zona potrivita pentru dezvoltarea acestui pom.? * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download