Storage0.dms.mpinteractiv.ro



-242570-522605-133077167640Exist? un scepticism popular privind eficien?a condamn?rilor at?ta vreme c?t marile averi cl?dite pe infrac?iune par a fi de neatins. Dar situa?ia a ?nceput s? se schimbe iar confiscarea s? fie mai eficient?, de?i mai sunt multe de f?cut, explic? EFORAverea infractorilorConfiscarea bunurilor provenite din infrac?iuni00Exist? un scepticism popular privind eficien?a condamn?rilor at?ta vreme c?t marile averi cl?dite pe infrac?iune par a fi de neatins. Dar situa?ia a ?nceput s? se schimbe iar confiscarea s? fie mai eficient?, de?i mai sunt multe de f?cut, explic? EFORAverea infractorilorConfiscarea bunurilor provenite din infrac?iuniPolicy Brief no. 30, Decembrie 2014-217805222250Confiscarea extins? a averii se va aplica totdeauna doar corelativ unei pedepse pentru fapte penale grave;Rata sc?zut? a punerii ?n executare a deciziilor judec?tore?ti de c?tre ANAF e un motiv de ?ngrijorare pentru toat? lumea;Este nevoie de o entitate care s? administreze bunurile puse sub sechestru, pentru a preveni deprecierera acestora cu inten?ie sau ca efect al trecerii timpului00Confiscarea extins? a averii se va aplica totdeauna doar corelativ unei pedepse pentru fapte penale grave;Rata sc?zut? a punerii ?n executare a deciziilor judec?tore?ti de c?tre ANAF e un motiv de ?ngrijorare pentru toat? lumea;Este nevoie de o entitate care s? administreze bunurile puse sub sechestru, pentru a preveni deprecierera acestora cu inten?ie sau ca efect al trecerii timpului-10250712182900In ultimii ani, pe m?sur? ce statul a con?tientizat c? pentru organiza?iile criminale ?i marii infractori ceea ce conteaz? este c??tigul financiar ob?inut la cap?tul carierei infrac?ionale, confiscarea bunurilor provenite din infrac?iuni a devenit o urgen??. Pentru o sum? semnificativ? mul?i ??i asum? o condamnare la c??iva ani de ?nchisoare – mai ales una nu neap?rat cert? date fiind supra-aglomerarea organelor judiciare, complexitatea infrac?iunilor comise ?i existen?a paradisurilor fiscale ?n care banii pot fi sp?la?i. Pentru ca infrac?iunile s? nu mai fie rentabile statul trebuie s? ??i adapteze continuu politica sanc?ionatorie la conduita infrac?ional?, inclusiv confisc?nd c?t mai mult din bunurile dob?ndite astfel. ?n acest raport trecem ?n revista evolu?iile pe care Rom?nia le-a ?nregistrat ?n aceast? materie ?i propunem m?suri care ar putea ?mbun?t??i performan?a institu?iilor ?n anii care vin.M?sura confisc?rii speciale e prev?zut? de noul Cod Penal la art 112 ?i vizeaz? mai multe categorii de bunuri:cele produse printr-o fapt? penal?cele folosite sau destinate folosirii la s?v?r?irea unei fapte penalecele folosite imediat dup? s?v?r?irea faptei penale pentru a asigura sc?parea f?ptuitorului sau p?strarea foloaselor ob?inute prin infrac?iunecele date pentru a determina s?v?r?irea faptei penale sau pentru a-l recompensa pe f?ptuitorcele dob?ndite prin fapta penal?, dac? nu se restituie persoanei v?t?mate ?i dac? nu servesc la desp?gubirea acesteiacele a c?ror de?inere e interzis? de legea penal?.Pe l?ng? confiscarea special? Codul Penal rom?nesc a inclus ?ncep?nd cu 2012 m?sura confisc?rii extinse: art 1121. Aceasta permite instan?ei de judecat? s? confi?te mai mult dec?t bunurile provenite din infrac?iunile deduse judec??ii: se pot confisca ?i bunurile ob?inute cu 5 ani ?nainte de comiterea infrac?iunii dac? ele dep??esc ?n mod v?dit veniturile ob?inute de respectiva persoan? ?n mod licit ?i dac? instan?a are convingerea ca ele provin din infrac?iuni similare celor pentru care se pronun?a condamnarea. A?adar ne afl?m ?n cazul unei confisc?ri care va fi mereu corelativ? unei condamn?ri penale pentru o fapt? grav?, iar nu ?n situa?ia unei confisc?ri independent de o condamnare penal?. ?n aceast? materie legisla?ia rom?neasc? transpune par?ial Directiva European? privind sechestrarea ?i confiscarea bunurilor provenite din infrac?iuni. Chestiunea a fost evaluat? de CCR care a decis c? prevederea e constitu?ional? ?n m?sura ?n care momentul p?n? la care instan?a poate s? se raporteze la bunurile dob?ndite este cel la care a intrat ?n vigoare norma care prevede confiscarea extins? (2012). CCR a stabilit ?i c? legiferarea confisc?rii extinse nu intr? ?n contradic?ie cu articolul 44 alin. 8 din Constitu?ie care prezum? caracterul licit al dob?ndirii averii.Pe l?ng? confiscarea ?n materie penal?, ?n legisla?ia rom?neasc? exist? ?i un tip de confiscare civil? care poate fi dispus? la finalul procedurilor privind controlul averilor nejustificate ini?iate de ANI ?i finalizate ?n instan?ele de judecat?. Aceast? procedur? prive?te exclusiv oficialii publici care intr? sub inciden?a legii 176/2010 ?i permite confiscarea printr-o procedur? derulat? ?n fa?a instan?elor de contencios administrativ a p?r?ii din avere pe care oficialul a ob?inut-o ?n mod nejustificat pe durata exercit?rii func?iei publice. In acest caz ne afl?m ?n situa?ia unei confisc?ri care nu presupune o condamnare penal?. Revenind la confiscarea special? ?n materie penal?, dac? ?n privin?a bunurilor produse prin s?v?r?irea unei fapte penale – de exemplu banii ob?inu?i din v?nzarea de droguri – lucrurile sunt relativ clare, ace?tia fiind confisca?i ?i fiind adu?i la bugetul de stat, bunurile prev?zute la litera (e) a art 112 genereaz? cele mai multe confuzii ?n interpretarea datelor statistice. Confuzia provine din necorelarea aparent? ?ntre valoarea prejudiciilor generate prin infrac?iuni, a sechestrelor puse ?n dosarele penale ?i a confisc?rilor definitive dispuse de instan?e. Potrivit legisla?iei ?n vigoare m?sura asiguratorie a sechestrului nu se ia exclusiv ?n vederea confisc?rii (speciale conform art 112 sau extinse conform art 1121 ) ci ?i ?n vederea recuper?rii pagubei ?i a garant?rii execut?rii pedepsei amenzii ?i a recuper?rii cheltuielilor de judecat?. Dac? bunurile sechestrate sunt utilizate ?n vederea recuper?rii pagubei generate prin infrac?iune ?n hot?r?rea definitiv? a instan?ei, ele nu se vor reg?si la sec?iunea aferent? confisc?rii. Deci sfera de aplicabilitare a sechestrului judiciar este mai larg? dec?t cea a confisc?rii (speciale sau extinse). A?a se explic? de ce valoarea bunurilor sechestrate e mai mare dec?t cea a bunurilor confiscate prin decizii definitive: o parte din bunurile sechestrate sunt folosite pentru repararea pagubei produse prin infrac?iune ?i se restituie persoanei v?t?mate. De asemenea, din analiza datelor statistice se observ? c? valoarea prejudiciilor re?inute ?n rechizitorii e mult mai mare dec?t valoarea bunurilor sechestrate. Asta se ?nt?mpl? deoarece m?surile asiguratorii nu pot viza dec?t bunurile pe care le au persoana care a comis infrac?iunea ?i, ?n unele cazuri, persoana responsabil? civilmente. ?n majoritatea cazurilor bunurile g?site de organele judiciare -2857502010RON/EURO2011RON/EURO2012RON/EURO2013RON/EUROValoarea prejudiciului re?inut ?n rechizitoriu2.445.158.577(580.811.557)3.227.646.119(761.614.506)3.426.362.917(768.932.432)8.670.225.067(1.962.033.280)Valoarea bunurilor sechestrate371.646.024(88.279.062)1.024.979.707(241.860.286)1.869.681.989(419.587.519)1.920.392.286(434.576.213)Valoarea bunurilor confiscate conform notific?rilor trimise ANAF7.053.914(1.675.553)21.582.411(5.092.713)34.821.415(7.814.500)33.674.708(7.620.436)Sursa: Oficiul Na?ional de Prevenire a Criminalit??ii ?i Cooperare pentru Recuperarea Crean?elor provenite din Infrac?iuni002010RON/EURO2011RON/EURO2012RON/EURO2013RON/EUROValoarea prejudiciului re?inut ?n rechizitoriu2.445.158.577(580.811.557)3.227.646.119(761.614.506)3.426.362.917(768.932.432)8.670.225.067(1.962.033.280)Valoarea bunurilor sechestrate371.646.024(88.279.062)1.024.979.707(241.860.286)1.869.681.989(419.587.519)1.920.392.286(434.576.213)Valoarea bunurilor confiscate conform notific?rilor trimise ANAF7.053.914(1.675.553)21.582.411(5.092.713)34.821.415(7.814.500)33.674.708(7.620.436)Sursa: Oficiul Na?ional de Prevenire a Criminalit??ii ?i Cooperare pentru Recuperarea Crean?elor provenite din Infrac?iunicu privire la care se aplic? m?suri asiguratorii sunt insuficiente pentru acoperirea integral? a prejudiciilor cauzate prin conduita infrac?ional?. Aici practica organelor judiciare ?n privin?a urm?ririi fluxurilor financiare legate de conduitele infrac?ionale ar putea fi ?mbun?t??it?. Nevoia de investigatori financiari la nivelul organelor de parchet e una major?, ace?tia fiind preg?ti?i exact pentru a urm?ri firul banilor ?i pentru a identifica c?t mai devreme ?n cursul anchetei bunurile care pot fi indisponibilizate fie ?n vederea recuper?rii prejudiciilor, fie ?n vederea confisc?rii. Un alt element de men?ionat e acela c? valoarea prejudiciilor se raporteaz? la rechizitorii care sunt doar actul prin care e sesizat? instan?a, singura ?n m?sur? s? stabileasc? definitiv valoarea exact? a prejudiciului ?ntr-un anumit dosar. Cea indicat? de procuror constituie doar un punct de plecare, judec?torul put?nd s? o modifice ?n m?sura ?n care din restul probatoriului administrat ajunge la concluzia c? realitatea e alta. Trebuie g?sit? o just? balan?? ?ntre nevoia de a l?muri pe deplin aspectele financiare ale dosarelor penale, inclusiv prin expertize judiciare, ?i nevoia de a solu?iona dosarele penale ?ntr-un timp rezonabil, mai ales c? pedepsele au sc?zut ?n noul Cod Penal ?i ?mpreun? cu ele ?i termenele de prescrip?ie special?. Exist? o discu?ie interesant? atunci c?nd persoana v?t?mat? e o institu?ie sau o autoritate public? condus? chiar de persoana care a comis fapta penal?, iar ?n procesul penal entitatea public? nu solicit? repararea pagubei. ?n trecut neconstituirea de parte civil? ridica semne de ?ntrebare ?n privin?a existen?ei sau nu a prejudiciului, mai ales la infrac?iunile de prejudiciu unde acest element e esen?ial ?n determinarea conduitei infrac?ionale. Au existat dosare celebre ?n care presa a scris despre ezit?ri sau chiar refuzuri de constituire de parte civil?, ?n ?ncercarea de a u?ura situa?ia legal? a unor persoane importante puse sub acuzare. Practica a l?murit aceste aspecte stabilind ca lipsa de constituire de parte civil? nu e determinant? ?n stabilirea conduitei infrac?ionale ce urmeaz? a fi analizat? de c?tre instan?a penal? pe baza probelor aflate la dosar. Dac? o institu?ie sau autoritate public? a fost p?gubit? prin s?v?r?irea unei fapte penale iar aceasta nu solicit? repararea pagubei, bunurile dob?ndite din infrac?iune se vor confisca ?i vor deveni venit la bugetul statului. Evolu?ia evident? pe date statistice ?ntre 2010-2013 se datoreaz? sporirii importan?ei pe care reprezentan?ii sistemului judiciar o dau nevoii de recuperare a bunurilor generate prin infrac?iuni, dar ?i ?nfiin??rii ?n 2011 la nivelul Ministerului Justi?iei a unui Oficiu cu rol de sus?inere a sistemului judiciar ?n aceast? materie. Oficiul este o institu?ie de leg?tur? ?ntre statele membre UE (Decizia nr. 845/2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a crean?elor din statele membre ?n urm?rirea ?i identificarea produselor provenite din infrac?iuni sau altor bunuri ?n leg?tur? cu infrac?iunile). Prin aceste re?elele interna?ionale Oficiul pune la dispozi?ia anchetatorilor rom?ni date utile ?n investiga?iile financiare relativ prompt.Oficiul ?i-a propus consolidarea informa?iilor cu privire la bunurile care au leg?tur? cu infrac?iunile ?i pentru prima dat? ?n Rom?nia a produs un tabelul comparativ prezentat mai sus. El constituie un prim pas ?n con?tientizarea stadiului la care se afl? ast?zi Rom?nia ?n aceast? materie ?i ar putea fi completat cu informa?ii referitoare la valoarea exact? a sumelor aduse la bugetul de stat ca urmare a punerii ?n executare a deciziilor judec?tore?ti definitive de confiscare de c?tre ANAF. Rata mic? a punerii ?n executare a de c?tre ANAF a deciziilor definitive de confiscare e un motiv de ?ngrijorare at?t pentru reprezentan?i ai sistemului judiciar, c?t ?i pentru observatori externi. Se invoc? deficien?e procedurale legate de responsabilit??ile actorilor institu?ional ?n procedura punerii ?n executare a deciziilor definitive. Au existat ?i discu?ii legate de prescriptibilitatea sau nu a punerii ?n executare a m?surii confisc?rii, discu?ii finalizate ?n sensul imprescriptibilit??ii. Este urgent s? se elimine aceste deficien?e procedurale pentru c? nepunerea ?n executare a deciziilor de confiscare elimin? un element esen?ial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)ac?iunea unei institu?ii executive s? se altereze o decizie definitiv? a puterii judec?tore?ti. In plus, Rom?nia are nevoie de o entitate care s? administreze bunurile puse sub sechestru. ?n prezent aceste bunuri se depreciaz? pe durata procedurilor judiciare, pierz?ndu-?i din valoare. Bunurile mobile depozitate ?n condi?ii improprii sau uzura moral? corespunz?toare duratei procedurilor judiciare fac aproape imposibil? recuperarea prejudiciului generat prin infrac?iune. Bunurile imobile r?m?n ?n majoritatea cazurilor ?n administrarea persoanelor trimise ?n judecat?, care nu au interesul de a le men?ine ?n bun? stare pentru c? anticipeaz? riscul de a fi deposedate de respectivele bunuri. ?n cazul societ??ilor comerciale, buna practic? interna?ional? arat? c? ar trebui numit un administator care s? ia toate m?surile necesare pentru a conserva sau a le cre?te valoarea de pia??. ?n lipsa unei entit??i cu competen?? legal? clar? de a administra bunurile sechestrate, ma?inile continu? s? fie p?strate ?n parc?ri aflate sub cerul liber unde se deterioreaz?, hotelurile se degradeaz? iar afacerile r?m?n ?n administrarea infractorilor ce profit? de durata mare a procedurilor pentru a le sc?dea valoarea de pia??.O alt? cale de a preveni sc?derea valorii bunurilor sechestrate e utilizarea ?n practic? a posibilit??ii valorific?rii timpurii fie ?n cursul urm?ririi penale, fie ?n cursul judec??ii. Posibilitare e reglementat? expres de Codul de Procedur? Penal? in art 2522 ?i 2523 , dar p?n? ?n prezent aplicarea acestor dou? articole a fost timid?. Probabil c? ?nfiin?area unei entit??i care s? gestioneze bunurile sechestrate ar impulsiona activitatea ?n aceast? zon?. pentru c? totdeauna stabilirea de responsabilit??i clare stimuleaz? asumarea r?spunderii. Oricum aceste activit??i exced mandatului principal pe care ?l au organele judiciare – procurori sau judec?tori – fiind mai degrab? proprii unor structuri ale puterii executive care s? ajute la cre?terea eficien?ei actului de justi?ie penal?.?n fine, ?n dosarele complexe ?n care se pune problema unor opera?iuni de sp?lare de bani sau a unei conduite infrac?ionale ?n materie economic? ce implic? o multitudine de actori economici se simte acut nevoia unei abord?ri inter-disciplinare a chestiunilor legate de confiscare – special? sau extins? – at?t din perspectiva legisla?iei penale, c?t ?i din perspectiva legislatiei civile aplicabile. Cu c?t conduita infrac?ional? se rafineaz?, cu at?t provoc?rile pentru judec?torul ?n materie penal? vor fi mai mari. Acesta va trebui s? armonizeze at?t nevoia statului de a deposeda infractorul de beneficiile ob?inute din infrac?iuni, c?t ?i nevoia sistemului juridic al statului de drept de a asigura certitudinea ?i predictibilitatea raporturilor juridice ?i protejarea drepturilor ter?ilor de bun?-credin??. 820965208915Laura ?tefan este expert anticorup?ie alAurel Vlaicu 87, ap. 3Sector 2, Bucure?tiexpertforum.ro ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download