Apar-romania.ro



Stiri, 23 iunie 2021, prima parte Cursul de schimb 23.06.2021 1 EUR4.92591 USD4.1259Cod ro?u de canicul?: temperaturi de 41 de grade ?n jude?ele Timi?, Arad, Bihor, Satu Mare, S?laj, Maramure? ?i Cara?-Severin , 23 Iunie 2021 , Mihai Roman ? ?apte jude?e din vestul ??rii vor ?nregistra joi ?i vineri temperaturi extreme, cu temperaturi p?n? la 41 de grade Celsius, potrivit unei avertiz?ri Cod ro?u emise de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM).Fenomene vizate de avertizare sunt temperaturi extreme ?i disconfort termic deosebit de accentuat ?n perioada 24 – 25 iunie.Cele ?ase jude?e vizate sunt jude?ele Cara?-Severin, Timi?, Arad, Bihor, Satu Mare, S?laj ?i Maramure?Astfel, potrivit ANM, ?n jude?ele Cara?-Severin, Timi?, Arad, Bihor, Satu Mare, S?laj ?i Maramure? se vor ?nregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei. Acestea vor fi cuprinse ?ntre 39 ?i 41 de grade, iar ?n nord-vest ?ntre 35 ?i 38 de grade. ?n cursul nop?ii, temperaturile nu vor cobor? sub 20 – 24 de grade. Foto: ANMTemperaturi de aproape 60 de grade au fost ?nregistrate ?n locuri de joac? din Timi?oara , 23.06.2021 Temperaturi de aproape 60 de grade au fost m?surate, miercuri, pe suprafe?ele instala?iilor de joac? din parcuri pentru copii ?n care nu exist? copaci. Foto: Getty Images Temperaturi de aproape 60 de grade au fost m?surate, miercuri, de reprezentan?ii unei asocia?ii din Arad, pe suprafe?ele instala?iilor de joac? din parcuri pentru copii ?n care nu exist? copaci care s? asigure umbr?, iar alte teste au indicat temperaturi similare pe spa?iile cu beton sau asfalt din cartierele de blocuri.Unul dintre reprezentan?ii Asocia?iei Pro Urbe Arad, Ladislau Szoke, care a efectuat teste, a declarat c? "ceea ce se ?nt?mpl? ?n cartierele de blocuri este un fenomen tipic de insul? termic? urban?, unde temperatura este mult mai mare dec?t temperatura mediului ambiant"."Ce auzim la ?tiri, temperaturile din unele ora?e, este vorba de temperaturi m?surate ?n afara ora?ului ?i deasupra unor suprafe?e ?nierbate. Dac? ?n ora? se spune c? sunt 38 de grade Celsius, ?n cartiere foarte probabil sunt peste 45 de grade Celsius", a spus Ladislau Szoke.?n timpul m?sur?torilor efectuate ?n jurul orei 12:00, asfaltul avea 51 de grade, iar la doi metri distan??, pe iarb?, au fost m?surate la soare 38 de grade Celsius, ?n timp ce iarba de la umbr? avea doar 27 de grade.Suprafe?ele instala?iilor de joac? din parcuri pentru copii, precum tobogane sau leag?ne din plastic, aveau temperaturi cuprinse ?ntre 57 ?i 60 de grade, ?ns? dup?-amiaza, c?nd ?i soarele este mai puternic, acestea pot fi mult mai ridicate, spun reprezentan?ii Asocia?iei Pro Urbe Arad.Asocia?ia arat? c? parcurile pentru copii, dar ?i cartierele de blocuri, trebuie s? aib? mai multe zone umbrite cu pomi, pentru a se reduce din disconfortul termic pe timpul verii, transmite Agerpres.Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o avertizare Cod ro?u de canicul?, valabil? joi ?i vineri ?n ?apte jude?e din vestul ?i nord-vestul ??rii. Conform prognozei, ?n zilele de 24 ?i 25 iunie, ?n jude?ele Cara?-Severin, Timi?, Arad, Bihor, Satu Mare, S?laj ?i Maramure? va fi Cod ro?u de canicul?, cu temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei. Acestea vor fi cuprinse ?ntre 39 ?i 41 de grade, iar ?n nord-vest ?ntre 35 ?i 38 de grade. ?n cursul nop?ii valorile termice nu vor cobor?, ?n general, sub 20 - 24 de grade.Potrivit sursei citate, pe parcursul zilei de miercuri, ?ntre orele 12:00 – 22:00, ?n jude?ele Cara?-Severin, Timi?, Arad, Bihor ?i Satu Mare este Cod portocaliu de canicul?, timp ?n care se vor ?nregistra temperaturi maxime cuprinse frecvent ?ntre 37 ?i 39 de grade, iar ?n cursul nop?ii valorile termice nu vor cobor?, ?n general, sub 22 - 25 de grade.Autorit??ile din Arad au decis, mar?i, un set de m?suri pentru diminuarea efectelor caniculei, ?ntre care amenajarea de puncte medicale de prim-ajutor ?n zonele aglomerate, care s? fie dotate cu aer condi?ionat ?i s? ofere gratuit ap? potabil?. Miercuri, Prim?ria Arad a deschis dou? astfel de puncte, ?n holul principal al Palatului Administrativ ?i ?n Catedrala Ortodox? din zona itetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? (CJSU) Arad a dispus identificarea, cu sprijinul autorit??ilor locale, ONG-urilor ?i voluntarilor, a persoanelor vulnerabile ?i monitorizarea acestora. De asemenea, angajatorii trebuie s? analizeze necesitatea reducerii programului normal de lucru ?i limitarea activit??ilor desf??urate ?n aer liber, ?n situa?ia dep??irii pragului critic de 80 de unit??i al indicelui de confort termic.CJSU recomand? ca deplas?rile pe strad? s? se fac? la primele ore ale dimine?ii sau seara, pe c?t posibil prin zone umbrite, iar aglomera?iile s? fie evitate.Conform recomand?rilor transmise de autorit??i, purtarea hainelor lejere, sub?iri, deschise la culoare, a p?l?riilor ?i ochelarilor de soare pot fi de folos.Editor : A.C. Vremea, zeul suprem al agriculturii rom?ne?ti. ?n sud-est ploile au afectat puternic culturile, ?n timp ce ?n vestul ??rii se instaureaz? seceta. Circa 10.000 de hectare de cultivate cu gr?u au fost afectate din cauza ploilor, ?ns? suprafa?a este nesemnificativ?, av?nd ?n vedere c? suprafa?a total? cultivat? este de peste 2 milioane de hectare Florentina Ni?u, Iulian Anghel , 23.06.2021, ?ntr-o ?ar? care st? la mila ploii, normalul nu ?nseamn? foarte mult. Din punctul de vedere al fermierilor, un an cu produc?ii normale ?nseamn? o recolt? total? de circa 25 de milioane de tone de cereale.? Fermierii se a?teapt? la un an cu produc?ii normale, de?i primele premise erau de produc?ii record, de peste 30 de milioane de tone de cereale, nivel record atins ?n 2018 ??Produc?ia de gr?u din 2021 este estimat? la peste 9 milioane de tone.Ploile abundente din ultima perioad? sau, dimpotriv?, lipsa lor, ?n unele zone, ?i v?ntul ?n rafale influen?eaz? semnificativ nivelul recoltelor ?i, dup? optimismul de la ?nceputul prim?verii, c?nd agricultorii sperau la produc?ii record, de peste 30 de milioane de tone de cereale, acum sunt mai rezerva?i ?i cred c? 2021 va fi un an cu produc?ii ?normale“. ?ntr-o ?ar? care st? la mila ploii, normalul nu ?nseamn? ?ns? foarte mult.??n Oltenia, acolo unde s-au recoltat o parte din culturile de gr?u ?i orz, exist? o depreciere de calitate din cauza ploilor, iar ?n B?r?gan vom recolta pu?in mai t?rziu, pentru c? nu s-au dezvoltat suficient plantele. Altfel, din cauza ploilor, avem zone afectate punctual, pe marginea r?urilor, circa 10.000 de hectare, din cele peste 2 milioane cultivate cu gr?u ?n acest an. La nivel macroeconomic impactul este mic, ?i, ?n plus, un an cu precipita?ii bune ?nseamn? produc?ii mai mari la hectar, deci compenseaz? pierderile de pe o suprafa?? mic?“, a explicat ?tefan Gheorghi??, ac?ionar al companiei Triagroexim, care cultiv? circa 600 de hectare cu cereale ?n jude?ul Br?ila.Guvernul vrea s? acorde 5 milioane de lei, ajutoare de urgen?? pentru cei afecta?i de inunda?iiWall-Street23 Iunie 2021 20:24, Social Ultima ora Guvernul urmeaz? s? aprobe ?n ?edin?a de joi, printr-o hot?r?re, cadrul normativ pentru acordarea unor ajutoare de urgen??, ?n limita sumei de 5.000.000 de lei, pentru sprijinirea familiilor afectate de inunda?ii ?n cursul anului 2021, relateaz? Agerpres."Prin proiectul de hot?r?re a Guvernului se propune instituirea acord?rii de ajutoare de urgen?? pe parcursul anului 2021, pentru sprijinirea popula?iei afectate de inunda?ii, alunec?ri de teren, fenomene meteorologice periculoase, produse ?n anul 2021. Ajutoarele de urgen?? se vor acorda ?n limita sumei de 5.000.000 lei din fondurile prev?zute cu aceast? destina?ie ?n bugetul Ministerului Muncii ?i Protec?iei Sociale astfel:c?te 6.000 lei pentru familiile ?i persoanele singure ale c?ror locuin?e au fost afectate ?n propor?ie de peste 75%, inclusiv;c?te 4.000 lei pentru familiile ?i persoanele singure ale c?ror locuin?e au fost afectate ?n propor?ie cuprins? ?ntre 50%, inclusiv ?i 75%;c?te 2.500 lei pentru familiile ?i persoanele singure ale c?ror locuin?e au fost afectate ?n propor?ie cuprins? ?ntre 25%, inclusiv ?i 50%c?te 1.500 lei pentru familiile ?i persoanele singure ale c?ror locuin?e au fost afectate ?n propor?ie de p?n? la 25%;c?te 1.000 lei pentru familiile ?i persoanele singure ale c?ror bunuri din locuin?? au fost deteriorate, indiferent de num?rul sau tipul bunurilor", se arat? ?n nota de fundamentare a proiectului de act normativ.Tot ?n document se arat? c? ?n cazul ?n care, urmare inunda?iilor, alunec?rilor de teren ?i fenomenelor meteorologice deosebite se ?nregistreaz? pierderi de vie?i omene?ti, familia persoanei decedate "beneficiaz? suplimentar de suma de 7.500 lei, indiferent de num?rul victimelor".?n ?edin?a de Guvern urmeaz? s? fie adoptat ?i un proiect de ordonan?? de urgen?? pentru modificarea ?i completarea articolelor 230 ?i 349 din Legea nr. 95/2006 privind reforma ?n domeniul s?n?t??ii, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri ?n domeniul s?n?t??ii."Prin proiectul de act normativ se propune prelungirea termenului de aplicare a prevederilor cu privire la contribu?ia personal?, care poate fi pl?tit? de asigura?i, pentru unele servicii medicale ?n regim de ambulatoriu clinic de specialitate ?i ambulatoriu paraclinic de specialitate, ?n condi?iile ?n care ace?tia opteaz? ca aceste servicii s? fie acordate de furnizori priva?i, afla?i ?n rela?ie contractual? cu casele de asigur?ri de s?n?tate", conform notei de fundamentare a proiectului.APIA si SUBVENTIIFermierul Musc?: Ne unim fermier ?i ??ran ?n Partidul Agricultorilor! S? fim st?p?ni ?n ?ara noastr?! Agroinfo , 23 iunie 2021 Fermier mare, mic, ??ran, to?i ?mpreun???n Partidul Agricultorilor! Niciun Guvern f?r? acest partid! Dezastrul e aici, nu mai avem ce a?tepta. Nu vreau s? fac partidul lui Musc?, unde s? fiu pre?edinte,?nu am nevoie, acest partid e o?necesitate. Fermierii, ??ranii trebuie s? participe la decizii, a anun?at unul dintre cei mai mari fermieri rom?ni,?Dimitrie Musc?, director general Combinatul Agroindustrial Curtici, care exploateaz? mii de hectare ?n jude?ul Arad."Am considerat ideea, nu din dorin??, din necesitate, obligatorie, ca cei care sunt ?i reprezint? agricultura s? fie uni?i, pentru c? suntem o imensitate, peste 800.000 de fermieri, care depun cerere la APIA, plus ceilal?i. Aceast? imensitate nu este unit?, fiecare e pe contul lui propriu, fiecare reprezint? ceva pentru el. Vreau s? g?ndesc c? dac? ne alegem, eu nu am venit cu aceast? idee ca eu s? fiu pre?edinte de partid, nu pentru asta am f?cut-o ?i nu vreau, pot s? spun c? nu-mi permite timpul. Pentru binele ??rii ?i pentru c? v?d c? agricultura se apropie de un dezastru c?t mai mare ?i pentru acest lucru trebuie eliminat dezastrul care ne bate la u?? din agricultur?. Nu spun cuvinte mari. C?nd spun dezastru, spun c? vine laptele din Ungaria pentru copiii no?tri la ?coli, c? vin merele din Polonia pentru copiii no?tri de la ?coli, c? import?m 80% din carnea de porc. Deci, iat?, am dat c?teva exemple care nu ar trebui s? se ?nt?mple. Orice conducere statal? ?n condi?iile ?n care vede c? apar asemenea dezastre, te aduni cu oamenii din ?ar? ?i te consul?i cu toat? masa de oameni, domle, ce am gre?it noi, statul, de am ajuns aici. Ce putem face noi, statul, ca s? intervenim s? ?nl?tur?m.? Ne pl?ngem to?i de la conducerea ??rii, nu ne las? UE, nu ne las? Bruxelles-ul.Domnule, am pus ?ntrebarea clar?, de mai multe ori, pe ungurii care-i bag? 5 ani ?n pu?c?rie Orban (prim-ministrul Ungariei n.r.) dac? vinde p?m?ntul la un cet??ean al Europei care nu este cet??ean al statului ungar?! Nu-i face nimeni nimic, nou? ne face. Cum este posibil?! C?nd Oros a votat ?mpotriva propriilor fermieri, c? e?ti exponentul fermierilor, domnule ministru! Dac? facem un partid serios al agricultorilor ?n care s? adun?m tot ce e via?a de la ?ar?, to?i sunt lega?i acolo, cu o palm? de p?m?nt, cu o gr?din? unde-?i cultiv? un zarzavat, o legum?, o ro?ie, o v?n?t?, to?i ?ia s? simpatizeze cu acest partid, pentru c? acest partid trebuie s? le apere interesele. Nu s? vii c? suntem acum partid ?i s? cerem absurdit??i de la un stat, dar trebuie s? participi cu totul pentru a ?ndrepta nes?buin?ele care sunt create la aceast? vreme ?n ?ara noastr?. Deci, mai vin pe l?ng? ??rani, pe l?ng? fermieri, cum am spus, sunt 800.000 de fermieri, cu familia, sunt un milion ?i 600 de mii. Iat? ce avem! De multe ori mi s-a spus, nu face?i 5% (pragul de intrare ?n Parlament n.r.). Domle, nu facem 5%, facem 20%. Ace?ti 800.000 de fermieri pot s? voteze ?i s? aib? simpatii cu cine vreau ei, dar trebuie s? fie clar, aici trebuie s? g?sim oamenii competen?i, ??tia se bat pentru agricultura Rom?niei, pentru agricultura fiec?ruia dintre noi, fermierii, fiec?ruia dintre noi cei care lucr?m o palm? de p?m?nt. Asta este problema. S? nu mai existe criminala dezbinare pe care a creat-o Emil Dumitru (fost secretar de stat MADR n.r.) ?ntre fermierii mari ?i fermierii mici. Nu avem ce s? ne ur?m unii pe al?ii, din contr?, to?i avem loc sub soare, toat? lumea trebuie s? tr?iasc? bine ?i s? c??tige, s? fac? investi?ii ?i s? prospere. ?i atunci, dac? noi avem oameni competen?i, nu dup? interese meschine, participi ?n orice Parlament, ?n procent de 20%, niciun guvern la care particip? de o via?? ungurii, UDMR, s? nu mai fie f?r? Partidul Agricultorilor", a declarat Dimitrie Musc?, pentru Sens&Contrasens ?n Agricultur?, Facebook. ?Fermierul l-a criticat aspru pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?i a ad?ugat c? este convins c? partidul fermierilor ?i ??ranilor va c??tiga ?i?votul electoratului de la ora?e. Dimitrie Musc? a mai spus c? insist? pentru un partid serios care s? sus?in? cu adev?rat interesele fermierilor, ??ranilor ?i care s? nu lipseasc? din?componen?a niciunui guvern."V? dau un exemplu ce ?nseamn? ministrul agriculturii Oros ast?zi. El a vrut s? candideze ca pre?edinte de Consiliul Jude?ean pe Cluj. Bine?n?eles, c? ardelenii, fiind acolo oameni serio?i la Cluj, l-au repudiat ?i dac? l-au repudiat pentru pre?edinte ?ntr-un jude? ca ?i Clujul, atunci au zis c? e bun la ?ar?, s? conduc? Ministerul Agriculturii, s? conduc? acest sector imens, agricultura, care ne asigur? bun?starea, pentru c? ?n momentul ?n care ai m?ncare ieftin? ?i bun?, mult?, ieftin? ?i bun?, ai lini?te ?n ?ar?. Nu a f?cut nimic pentru agricultura rom?neasc?, noi, fermierii, ne cunoa?tem c?t de c?t ?ntre noi, cei din agricultura ??rii, po?i s? spui, ?sta e cel mai bun prieten, competen?a lui trebuie s? fie legat? de via?a fermierilor, de via?a de la ?ar?, care aduce prosperitate ?n ?ar?.Aten?ie, sunt sigur c? majoritatea din centrul urban al ??rii rom?ne?ti, vor vota acest partid al agricultorilor. Depinde numai de noi pentru a avea o reu?it?. Numai cu oameni deosebit de serio?i, oameni remunera?i, s? c??tige bani, nu s? stea cu m?na ?ntins?, pentru c? atunci nu am f?cut nimic. D?m o cotiza?ie lunar? ?i-l ?inem pe acest om. Stabilim pe un hectar de p?m?nt s? dai un leu, ?l poate da oricine, dar ?tii c? ?la nu st? cu m?na ?ntins? ?i c? se las? cump?rat de nu ?tiu care partid ?i c? d?m votul, cum fac acum ??tia.E un partid care s? nu mai lipseasc? din conducerea Rom?niei. Oricine nu e patriot duce ?ara de r?p?", a declarat fermierul Dimitrie Musc?, directorul general al CAI Curtici. Ultima s?pt?m?n? ?n care APIA mai face pl??i pentru subven?ii! Roxana Dobre - 23 iunie 2021 Ultima s?pt?m?n? pentru autorizarea subven?iilor agricole ?i zootehnice care intr? ?n conturile fermierilor rom?ni! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) mai are termen oficial p?n? la data de 30 iunie s? achite sumele care au mai r?mas de pl?tit fermierilor pentru campania 2020, din bani europeni.?eful APIA, Adrian Pintea, a punctat ?n cadrul unei videoconferin?e care a avut-o cu conducerile centrelor jude?ene ?i a aparatului central al APIA c? termenul de 30 iunie pentru finalizarea pl??ilor din Campania 2020 este esen?ial ?i a dat asigur?ri c? niciun fermier nu va r?m?ne f?r? banii transfera?i ?n cont. Conform celor mai recente date comunicate de APIA, agen?ia a dep??it 99 la sut? pentru pl??ile f?cute ?n conturile fermierilor.?eful APIA Mures este cunoscut pentru faptul c? frecvent comunic? nout??ile pentru fermieriDe precizat ?ns? c?, potrivit oficialilor APIA, pl??ile pot continua ?i dup? aceast? dat?, f?r? ca Rom?nia s? fie penalizat? de Comisia European?.”Regula r?m?ne aceea?i ?i pentru campania 2020, dac? p?n? la data de 30 iunie nu ai reu?it s? pl?te?ti 95 la sut? din fermieri, pl?te?ti diferen?a de 5% din buget na?ional. Dar nu este cazul nostru deoarece APIA a dep??it deja 99 la sut?, autoriz?ri la plat?”, ne-a explicat directorul APIA Mure?, Ovidiu S?v??c?.15 octombrie, termenul final pentru terminarea pl??ilorConform ?efului APIA Mure?, o ?ncheiere final? a campaniei are ca termen data de 15 octombrie c?nd este ultima zi ?n care se mai pot face pl??i. ”Practic se ?nchide anul financiar 2020 la 15 octombrie, pentru c? deja de pe 16 ?ncepe plata avansului pentru anul 2021. Dar repet, nu este cazul la noi s? ajungem la acel termen pentru c? au r?mas de autorizat doar acele dosare unde sunt probleme sau au anumite lucruri de clarificat. Dar procentul este foarte mic. ?n plus vrem s? achit?m chiar totul p?n? la 30 iunie chiar ?i acei pu?ini care au mai r?mas, sun?m s? clarific?m cu fermierii, ?ncerc?m s? ?ncheiem totul la finalul lunii iunie”, a mai spus Ovidiu S?v??c?.Ce ”restan?e” mai are APIA la fermieriPe l?ng? pl??ile directe ?i cele din zootehnie, APIA mai are de achitat fermierilor rom?ni ?i sumele pentru motorina utilizat? ?n agricultur?. Cea mai recent? plat? pentru aceast? subven?ie a fost f?cut? de APIA pe 12 aprilie c?nd au fost transferate ?n conturile fermierilor sumele pentru cantit??ile de motorin? utilizate ?n perioadele 01.07-30.09.2020 (trimestrul III/2020) ?i ?n perioadele 01.10-31.12.2020 (trimestrul IV/2020). Astfel, fermierii a?teapt? banii pentru primul trimestru din acest an, pentru care au depus cereri p?n? pe 4 mai, inclusiv. Subven?iile APIA, ?n conturi ?n aceast? s?pt?m?n?! Agroinfo , 23 iunie 2021 - Subven?ii APIA 2020. Directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), Adrian Pintea, a anun?at c? termenul limit? pentru achitarea subven?iilor agricole aferente anului de cerere 2020 este 30 iunie 2021. APIA este obligat? s? respecte acest termen fixat de regulamentele europene.Pl??ile APIA sunt pe ultima sut? de metri, mai este doar o s?pt?m?n? p?n? la termenul limit?. ?eful APIA a discutat, ?ntr-o videoconferin??, cu conducerile centrelor jude?ene APIA, finalizarea la data de 30 iunie a?autoriz?rii pl??ilor aferente Campaniei 2020, conform calendarului stabilit de legisla?ia european? ?i na?ional? ?n vigoare.Astfel, ?n aceast? s?pt?m?n? sunt achitate schemele de sprijin pe suprafa??, ajutorul na?ional tranzitoriu din vegetal, sprijinul cuplat vegetal, dar ?i subven?iile din zootehnie, ajutorul na?ional tranzitoriu pentru bovine, oi ?i capre ?i sprijinul cuplat zootehnic pentru bivoli?e de lapte, vaci de lapte, taurine de carne ?i viermi de m?tase.Cuantumurile pe hectar, pe cap de animal sau pe tona de lapte sunt stabilite ?n euro, dar fermierii primesc plata ?n lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informeaz? APIA.CUANTUM AICI PENTRU FIECARE SUBVEN?IE APIA!Simultan cu finalizarea pl??ilor aferente anului 2020, APIA a deschis, ?ncep?nd de mar?i, 22 iunie,?sesiunea de primire a cererilor pentru noile ajutoare de minimis din acest an, ajutorul de minimis pentru legume cultivate ?n spa?ii protejate ?i ajutorul de minimis pentru plante aromatice. Cel din urm? are termen limit? de depunere a cererilor 30 iunie 2021, deci timp de o s?pt?m?n?, cultivatorii de plante aromatice vor putea solicita acest nou sprijin pe hectar.Sprijin mai mare pentru micii fermieri ?i limitarea subven?iilor pentru marile ferme! Agroinfo , 23 iunie 2021 Negocierile pentru pl??ile directe ale fermierilor se reiau pe 28 iunie 2021 la Bruxelles, la Consiliul Agrifish. Dezbaterile sunt intense pentru c? Parlamentul European ?i Comisia European? nu mai vor s? dea subven?ii agricole de zeci de milioane de euro unei singure ferme. Cea mai mare ferm? din Rom?nia a primit anul trecut subven?ii directe de peste 10 milioane de euro de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie??n Agricultur? (APIA).?n Rom?nia sunt 420 de ferme mari, iar proprietarii acestora se tem c? vor avea probleme financiare dac? subven?iile de la Bruxelles vor fi plafonate.Maximum 500.000 de euro vor mai primi marile ferme din Rom?nia, dar ?i din restul statelor membre ale Uniunii Europene, dac? oficialii europeni vor adopta la finalul lunii variant? votat? ?n Parlamentul European privind limitarea subven?iilor, subliniaz? Europa Liber?.Cea mai mare ferm? din Rom?nia a primit anul trecut subven?ii directe de peste 10 milioane de euro de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie??n Agricultur? (APIA), conform datelor ob?inute de Europa Liber?. Banii oferi?i de APIA sunt, de fapt, aloc?ri bugetare de la Bruxelles. ?ns?, din 2023, ferma respectiv? ar putea primi maximum 500.000 de euro.Aceasta pentru c? Parlamentul European a decis ca statele membre s? aplice o plafonare de p?n? la 500.000 de euro la pl??i directe (subven?ii europene). Limita poate sc?dea ?i sub 100.000 de euro dac? ?ara ca ansamblu nu ??i asum? sus?inerea micilor fermieri. Plafonul cre?te la un milion de euro doar pentru sumele alocate pentru finan??ri pentru investi?ii.Aceast? plafonare este solicitat? de Parlamentul European, dar ?i de Comisia European?, pe toat? perioada de aplicare a noii reforme a Politicii Agricole Comune (PAC), adic? ?n perioada 2023-2027.??n privin?a plafon?rii voluntare, se insist? de c?tre Parlamentul European ca investi?iile s? aib? o plafonare de un milion de euro, iar pl??ile directe s? fie de p?n? ?n 500.000 de euro”, a declarat, pentru Europa Liber?, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Ministrul agriculturii a precizat c? Rom?nia respinge aceast? pozi?ie a Parlamentului European. Ini?iativa mai trebuie aprobat? printr-un acord ?ntre Consiliul de Mini?tri ai Agriculturii din statele membre, Comisia European? ?i Parlamentul European. P?n? ?n acest moment nu s-a reu?it atingerea unei ?n?elegeri privind noua Politic? Agricol? Comun?. ?ns?, este de a?teptat ca negocierile s? fie reluate cu prilejul Consiliului AgriFish din 28 iunie.Plafonarea subven?iilor europene | Ce se ?nt?mpl? cu fermele din Rom?nia , 23 iunie, 2021 , Marian P?v?la?c ?n Rom?nia sunt 420 de ferme mari iar proprietarii acestora se tem c? vor avea probleme financiare dac? subven?iile de la Bruxelles vor fi plafonate. Maximum 500.000 de euro vor mai primi marile ferme din Rom?nia, dar ?i din restul statelor membre ale Uniunii Europene, dac? oficialii europeni vor adopta la finalul lunii variant? votat? ?n Parlamentul European privind limitarea subven?iilor.Cea mai mare ferm? din Rom?nia a primit anul trecut subven?ii directe de peste 10 milioane de euro de la Agen?ia Na?ional? de Pl??i ?n Agricultur? (APIA), conform datelor ob?inute de Europa Liber?. Banii oferi?i de APIA sunt, de fapt, aloc?ri bugetare de la Bruxelles. ?ns?, din 2023, ferma respectiv? ar putea primi maximum 500.000 de euro.Aceasta pentru c? Parlamentul European a decis ca statele membre s? aplice o plafonare de p?n? la 500.000 de euro la pl??i directe (subven?ii europene). Limita poate sc?dea ?i sub 100.000 de euro dac? ?ara ca ansamblu nu ??i asum? sus?inerea micilor fermieri. Plafonul cre?te la un milion de euro doar pentru sumele alocate pentru finan??ri pentru investi?ii.Aceast? plafonare este solicitat? de Parlamentul European, dar ?i de Comisia European?, pe toat? perioada de aplicare a noii reforme a Politicii Agricole Comune (PAC), adic? ?n perioada 2023-2027.??n privin?a plafon?rii voluntare, se insist? de c?tre Parlamentul European ca investi?iile s? aib? o plafonare de un milion de euro, iar pl??ile directe s? fie de p?n? ?n 500.000 de euro”, a declarat, pentru Europa Liber?, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Ministrul Agriculturii a precizat c? Rom?nia respinge aceast? pozi?ie a Parlamentului European. Ini?iativa mai trebuie aprobat? printr-un acord ?ntre Consiliul de Mini?tri ai Agriculturii din statele membre, Comisia European? ?i Parlamentul European. P?n? ?n acest moment nu s-a reu?it atingerea unei ?n?elegeri privind noua Politic? Agricol? Comun?. ?ns?, este de a?teptat ca negocierile s? fie reluate cu prilejul Consiliului AgriFish din 28 iunie.De ce e nevoie de plafonareExper?ii Comisiei Europene au observat ?nc? din 2018 c? subven?iile nu ?i ajut? pe micii fermieri, ?inta principal? a acestor ajutoare europene. ?n schimb, de aceste pl??i p?reau s? profite excesiv marii fermieri.?n Uniunea European? exist? un num?r foarte mare de ferme mici, 3,46 milioane, care gestioneaz? 7,7 milioane de hectare de teren agricol. Aceste ferme primesc 2,4% din sumele alocate prin PAC.La fermele medii sau profesionale, cele ?ntre 5 ?i 250 de hectare, la un num?r de 3,29 milioane de astfel de unit??i, care gestioneaz? 107 milioane de hectare, se aloc? 29 de miliarde de euro prin PAC.?n schimb, fermele mari, care reprezint? doar 0,08% din num?rul fermelor, gestioneaz? aproape jum?tate din terenul agricol ?i primesc aproape 9 miliarde de euro sprijin pe suprafa?? ?n fiecare an.Aplic?nd subven?iile europene ?n Rom?nia, o ferm? mic? de sub 5 hectare a primit maximum 2.500 de lei (subven?ia la suprafa?? a fost de 160 de euro per hectar). O ferm? medie de 100 de hectare a primit 16.000 de euro. ?n schimb, o ferm? mare de 5.000 de hectare a primit subven?ii de 800.000 de euro.Conform datelor ob?inute de la APIA, Agricost SA din jude?ul Br?ila (cea mai mare ferm? din Rom?nia) a primit subven?ii de peste 10 milioane de euro ?n 2020. Agricost este de?inut? de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite ?i are o ferm? de 56.000 de hectare.Alte ferme mari au primit:Smithfield Rom?nia SRL Timi? - 8 milioane de euro;Avicola SA Buz?u - 5 milioane de euro;Transavia SA din jude?ul Alba - 5 milioane de euro;SC Maria Trading SRL din jude?ul C?l?ra?i - 2,5 milioane de euro;Pl??ile directe anuale, subven?iile europene pe care le-a pl?tit APIA c?tre fermierii Rom?nia, au fost ?n jur de trei miliarde de euro. Se acord? mai multe tipuri de subven?ii, cele pentru hectar sau pentru cap de animal fiind cele mai cunoscute. ?n 2021, subven?ia la hectar este ?n jur de 160 de euro per hectar.Asocia?iile ?i marii fermieri se opun plafon?riReprezentan?ii fermierilor din LAPAR (Liga Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia) consider? c? aceast? plafonare va duce la falimentarea multor ferme. ?Dup? secet?, dup? ce subven?iile din Rom?nia sunt mai mici ca ?n alte state, aceast? plafonare va duce sigur la faliment pentru multe afaceri din domeniu. Oricum, bugetul subven?iilor va fi mai mic, dup? ie?irea Marii Britanii din Uniunea European?, a?a c? oricum, ?n orice variant?, subven?iile vor sc?dea ?n urm?toarea perioad?”, ne-a transmis reprezentan?ii organiza?iei.Dimitrie Musc?, unul dintre cei mai cunoscu?i mari fermieri din Rom?nia, este ?mpotriva plafon?rii. ?Nu cred c? le d? cineva dreptul s? fac? acest lucru. Ia de la mine subven?ia ?i d? la altul. Pentru c? aceast? subven?ie este acordat? pe unitatea de suprafa??, pe hectar. Asta se cheam? piraterie, asta se cheam? haiducie. Nimic altceva! Nu-?i po?i permite! Este vorba de subven?ia pe hectar. Unul cu 50 de hectare de p?m?nt, ast?zi produce at?t ?i are un venit de at?t, c?nd crede?i c? ajunge s?-?i cumpere ?n fiecare an 5 hectare de p?m?nt s? ajung? ?i el mare, ?n condi?iile ?n care hectarele de p?m?nt, la ora actual?, sunt ?n jur de 10.000 de euro ?i peste 10.000 de euro”, spune fermierul din zona Banatului419 fermieri ar pierde baniDeputatul Emil Dumitru, fost secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, este de p?rere c? doar c?teva sute de fermieri vor pierde bani, ?n timp ce al?i zeci de mii vor avea de c??tigat din plafonare.?Este vorba de 419 fermieri persoane juridice, fermieri activi. Dac? Rom?nia se duce la Comisie s? se lupte pentru 419 fermieri care ?nsumeaz? 1,2 milioane de hectare de teren agricol. ?nseamn? de fapt o pierdere pe cele 420 de exploata?ii de 17 milioane de euro. Dac? Rom?nia se lupt? pentru 17 milioane de euro pe care ?i pierd 420 de fermieri, ?in?nd cont c? Rom?nia are 866.000 de exploata?ii, din care doar 73% ?nregistrate fiscal. Cred c? a venit momentul s? analiz?m serios ce ?nseamn? o ferm? mare ?i ce nevoi are ferma mare s? fie ?n continuare competitiv? – c? nu trebuie s? o excludem din pia??, dar ?n acela?i timp s? consolid?m ferma de familie”, este de p?rere Emil Dumitru.Pre?edintele Asocia?iei Pro Agro sus?ine ?i el c? plafonarea ar putea fi util? ?i marilor fermieri care vor fi obliga?i s?-?i dezvolte afacerile, nu doar s? v?nd? cereale. ?Fermierii mari ?i foarte mari nu ar trebui s? se team?, nu vor fi afecta?i de plafonare, chiar dac? ar trebui s? ias? din confortul exporturilor de cereale, s? zicem, ?i s? treac? la procesarea produc?iei, pentru a avea un profit ?i mai mare”, spune Ionel Arion.AFIR si FINANTARI?eful AFIR: Anun?a?i AFIR c?nd vi se cere mit? pentru un ajutor european! Agroinfo , 23 iunie 2021 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale ??i men?ine certificarea interna?ional? pentru standardul ISO 37001:2016. RINA SIMTEX – Organism de Certificare acreditat na?ional (RENAR) ?i interna?ional (ACREDIA) pentru certificarea acestui standard, a confirmat viabilitatea sistemului de management anti-mit? al AFIR, ?n urma unei misiuni de audit desf??urat? ?n perioada 2 – 8 iunie 2021., sus?ine AFIR ?ntr-un comunicat transmis ast?zi Agroinfo.Ob?inerea ?nc? din iunie 2019 ?i men?inerea acestei certific?ri interna?ionale confirm? succesul implement?rii de c?tre AFIR a politicilor ?i a ac?iunilor care au permis ?mbun?t??irea ?i modernizarea sistemului de management anti-mit?. ?n urma verific?rilor necesare pentru certificare, auditorii externi nu au identificat neconformit??i ale sistemului de management anti-mit? ?i nu au formulat recomand?ri de modificare sau corectare a m?surilor adoptate p?n? ?n prezent de AFIR pentru prevenire ?i combaterea mitei.?Implementare politicilor anti-mit? pleac? din felul ?n care ?n?elegem rolul nostru ?n implementare fondurilor europene, ?i anume o rela?ie corect?, etic? ?i con?tient responsabil? fa?? de banul public ?i beneficiarii acestuia. Aceste politici ?i m?suri au fost g?ndite ?i sunt implementate 360? ?i privesc tot ceea ce ?nseamn? activitatea Agen?iei, ating?nd at?t rela?ia cu solicitan?ii ?i beneficiarii PNDR, c?t ?i politicile ?i procedurile interne de lucru. Men?inerea certific?rii ?i implicit prevenirea ?i eliminarea faptelor de corup?ie necesit? un efort continuu pe care ni l-am asumat. Pentru AFIR, toleran?a zero pentru mit?, nu este doar un slogan. Reprezint? m?suri concrete, cu efecte concrete ?n identificarea ?i sanc?ionarea cazurilor de mit?.” a declarat Mihai Moraru, directorul general al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale.Dintre m?surile de preven?ie implementate ?n cadrul sistemului de management anti-mit?, care au fost apreciate ?i de auditorul extern, fac parte ?i cele privind con?tientizarea publicului larg, prin materiale informative referitoare la Politica anti-mit? a AFIR, amplasate la intr?rile ?n sediile institu?iei, depunerea exclusiv online a documentelor de finan?are, ceea ce reduce interac?iunea direct? a angaja?ilor AFIR cu beneficiarii ?i semnarea electronic? a acestor documente. O alt? m?sur? aplicat? de AFIR este introducerea ?n contractele cu furnizorii dar ?i ?n cererile de finan?are cu solicitan?ii de finan?are nerambursabil?, a obligativit??ii respect?rii Politicii anti-mit? a institu?iei.Agen?ia va continua activitatea de ?mbun?t??ire a sistemului de management anti-mit?, sens ?n care se va axa pe introducerea de controale suplimentare la nivelul activit??ilor institu?iei, concomitent cu dezvoltarea unei culturi organiza?ionale puternice, prin con?tientizarea periodic? anti-mit? a angaja?ilor.Reamintim c? la nivelul AFIR politica anti-mit? ?ncurajeaz? semnalarea faptelor de mit?, ?n sensul ?n care orice angajat, contractor, beneficiar sau ter? poate sesiza imediat orice solicitare direct? sau indirect? de oferire, promitere, dare, acceptare a unui avantaj necuvenit de orice valoare, financiar sau nefinanciar, de recompensare a unei persoane prin pl??i, bunuri, c?l?torii, asisten?? personal? sau alte beneficii pentru o persoan? sau rudele sale, cu scopul de a ac?iona sau a nu ac?iona ?n leg?tur? cu ?ndeplinirea sarcinilor specifice. Aceste sesiz?ri pot fi transmise prin intermediul adresei de e-mail sesizare.mita@, garant?nd ?n acela?i timp anonimatul sesizorului.ATTILA GYORGY, MFP:Ministerul Finan?elor va emite obliga?iuni verzi, A.I. , Ziarul BURSA #Pia?a de Capital / 23 iunieMinisterul Finan?elor Publice (MFP) va emite obliga?ini verzi pentru finan?area proiectelor ce vizeaz? eficien?a energetic?, agricultura durabil? sau transportul curat, a spus ieri Attila Gyorgy, Secretar de Stat ?n cadrul MFP, ?n cadrul unei conferin?e de pres? organizat? de Bursa de Valori Bucure?ti (BVB). Domnia sa a declarat: "La nivelul Ministerului Finan?elor, prin strategia de administrare a datoriei publice la nivel guvernamental, pentru perioada 2021-2023, am prev?zut emiterea ?i utilizarea de obliga?iuni verzi ca instrumente de datorie public?. Ministerul Finan?elor, ?n calitate de administrator al datoriei publice, va coordona procesul de preg?tire ?i lansare efectiv? a obliga?iunilor verzi pe pia?a interna?ional? ?i va coordona procesul de raportare periodic?, astfel ?nc?t s? se asigure informarea mediului investi?ional asupra fondurilor alocate pentru cheltuieli eligibile ?i impactul asupra mediului. Inten?ion?m s? ?nfiin??m ?i s? particip?m activ la grupul de lucru interministerial care elaboreaz? cadrul general pentru obliga?iuni verzi la nivel suveran, selec?ia ?i validarea proiectelor eligibile verzi, cum ar fi proiecte ce vizeaz? eficien?a energetic?, prevenirea polu?rii, agricultura durabil?, pescuitul, silvicultura, transportul curat, gestiunea durabil? a apei ?i tehnologiile ecologice".Conform reprezentantului MFP, din practica altor state, perioada de implementare a cadrului general pentru obliga?iuni verzi la nivel suveran va dura aproximativ ?ase luni. "Situa?ia de ast?zi ne arat? c? pie?ele externe beneficiaz? de cerere ridicat? pentru aceste instrumente, exist?nd investitori cu fonduri dedicate ?n acest scop", a mai spus Attila Gyorgy, ad?ug?nd c? randamentele acestor tipuri de instrumente financiare sunt u?or mai sc?zute dec?t la obliga?iunile standard. Secretarul de Stat de la Finan?e a ad?ugat c? nu va fi neglijat? nici pia?a nici pia?a intern?, ?ns? trebuie s? se ?in? cont de interesul ?i apetitul investitorilor."Un sondaj realizat recent de Banca Na?ional? a Rom?niei ?n r?ndul a treisprezece b?nci reprezent?nd ?n termeni de active 88% din sistemul bancar rom?nesc relev? c? titlurile verzi ar putea fi parte a strategiei b?ncilor privind durabilitatea", a spus Attila Gyorgy, care a conchis: "?n concluzie, se distinge clar un semnal c? Rom?nia se ?ncadreaz? deja pe traiectoria dezvolt?rii durabile conform standardelor ESG, respectiv criteriii non-financiare, de mediu, sociale ?i de guvernan?? corporativ?, ?n evaluarea oportunit??ilor de investi?ii ?i de alocare a capitalurilor".Guvernul a epuizat cele 4 miliarde de lei pentru proiectele din controversatul PNDL. Ministerul Dezvolt?rii le cere primarilor s? ?nghe?e lucr?rile sau s? le deconteze din propriul buget p?n? la rectificarea bugetar?, Cristian Pantazi, iun. 23, 2021 Ministerul Dezvolt?rii a informat prim?riile pe 22 iunie c? a epuizat bugetul de 4 miliarde de lei dedicat controversatului Program Na?ional de Dezvoltare Local? (PNDL), potrivit unui document consultat de Economedia.ro ?i confirmat de Emil Dr?ghici, pre?edintele Asocia?iei Comunelor din Rom?nia.?n scrisoarea transmis? primarilor, ministrul Dezvolt?rii, Cseke Attila, ?i anun?? c? ministerul ”a epuizat creditele bugetare alocate PNDL pentru anul ?n curs” ?i le transmite c? exist? dou? posibilit??i de ac?iune.Cite?te aici documentul integral Prima posibilitate e decontarea lucr?rilor din surse proprii (de la bugetul local), iar a doua posibilitate este sistarea lucr?rilor ”?n vederea evit?rii ?nregistr?rii de arierate”.Ministerul Dezvolt?rii anun?? c? este posibil? o suplimentare a bugetului, caz ?n care autorit??ile locale vor fi anun?ate – cel mai probabil, ?n cazul unei rectific?ri bugetare.Impactul unei eventuale ?nghe??ri a proiectelor p?n? la o viitoare rectificare bugetar? este unul major, dat fiind c? el poate produce blocaje economice ?i poate afecta companiile private care au c??tigat contractele finan?ate din PNDL.Ministrul Cseke Attila a declarat pentru Economedia.ro c? ?n?tiin?area este ”o procedur? legal? obligatorie, vreau s? lini?tesc pe toat? lumea, nu se ?nt?mpl? pentru prima oar?.?Facturile depuse p?n? ?n 15-17 iunie, care ?ndeplinesc condi?iile, vor putea fi pl?tite. Pl??i vom efectua p?n? la 20 iulie. Va exista deci maximum o lun? de zile ?n care ministerul nu va face pl??i. Dar la rectificarea din august vor fi alocate surse importante pentru PNDL. Autorit??ile locale pot face pl??ile din buget, cu decontare ulterioar?. Se pot continua lucr?rile ?i din august se reia plata facturilor”.?ntrebat de reporterul Economedia.ro cu c?t va fi suplimentat bugetul PNDL la rectificarea din august, minsitrul Dezvolt?rii a spus c? ”acum facem analiza pentru rectificare, va fi o finan?are important?. Ca grad de m?rime va fi comparabil? cu bugetul ini?ial (de 4 miliarde de lei – nota redac?iei)”.Ministrul Cseke Attila a mai ad?ugat c? bugetul din acest an s-a epuizat rapid ?i pentru c? au existat pl??i restante de circa 2 miliarde de lei de anul trecut.Premierul Florin C??u a scris pe Facebook c? ”toate lucr?rile de investi?ii prin PNDL vor fi finan?ate de Guvernul Rom?niei, conform legii. Ultimele tran?e de plat? se refer? la facturile depuse p?n? ?n 15 iunie, care vor fi achitate etapizat p?n? la 20 iulie. Pl??ile restante vor fi achitate imediat dup? rectificarea bugetar? obi?nuit?, la mijlocul anului. ?i asigur pe to?i ale?ii locali c? toate facturile conforme vor fi achitate ?i reafirm ?ndemnul de a lucra pentru a avea posiblitatea s? decont?m c?t mai mult”.Context. Bugetul de stat pentru 2021 a adus o sc?dere important?, de 2,5 miliarde de lei, a bugetului alocat Programului Na?ional de Dezvoltare Local? (PNDL), cunoscut ?i drept programul dedicat baronilor locali, prin care se realizeaz? investi?ii de mici dimensiuni ?i, ?n unele cazuri, de slab? calitate ?i f?r? verific?ri serioase.Astfel, ?n bugetul Ministerului Dezvolt?rii, finan?area prev?zut? pentru lucr?rile din PNDL este de 4 miliarde de lei, ?n sc?dere fa?? de cei 6,5 miliarde de lei cheltui?i ?n 2020 – anul ?n care Rom?nia a avut at?t alegeri locale, c?t ?i parlamentare.Sc?derea e ?i mai mare comparativ cu 2019, ultimul an de guvernare PSD, c?nd de la bugetul statului au plecat spre proiectele de mici dimensiuni din PNDL nu mai pu?in de 6,9 miliarde de lei, record absolut.Reamintim c? Ministerul Dezvolt?rii a transmis la DNA sesiz?ri privind lucr?ri fictive f?cute de diferite prim?rii din ?ar? ?n Programul Na?ional de Dezvoltare Local? (PNDL). ?Sunt uimit, unele cereri de decontare sunt grosolane, au trimis facturi pentru lucr?ri sau produse care nu exist?”, declara ministrul Dezvolt?rii, Ion ?tefan, pentru G4Media.ro, ?n februarie. ALTELEFLORIN C??U:"EUROSTAT confirm? - ?n Rom?nia sunt cele mai ieftine alimente din UE" , S.B. , Politic? / 23 iunieEUROSTAT confirm? c? ?n Rom?nia sunt cele mai ieftine alimente din UE, afirm? prim-ministrul Florin C??u ?ntr-o postare pe Facebook, preciz?nd c? astfel este "omor?t" un fake news referitor la explozia pre?urilor, informeaz? news.ro. "EUROSTAT confirm? - ?n Rom?nia sunt cele mai IEFTINE alimente din UE!", a scris premierul pe Facebook.El are ?i un Post Scriptum"A?a mai omor?m un fake news despre "explozia" pre?urilor", precizeaz? C??u.?n 2020 Rom?nia a avut cele mai mici pre?uri din Uniunea European?, la servicii ?i produse de consum, potrivit datelor publicate mar?i de Eurostat.Potrivit Eurostat, ?n Rom?nia nivelul general al pre?urilor este de 55% din media Uniunii Europene. Adrian Oros: in dezvoltarea agriculturii romanesti, cel mai mare rol il are cumparatorul, iunie 23, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, considera ca cel mai mare rol in sustinerea agriculturii romanesti trebuie sa-l aiba cumparatorul. Aflat la inaugurarea unei hale agroalimentare, ministrul a raspuns unui jurnalist care l-a intrebat de ce un ou vandut aici este mai scump decat unul importat si adus de la sute de kilometri.?Eu sunt ministrul agriculturii si eu vreau ca fermierii si producatorii locali sa vanda cat mai scump. Este normal sa castige, pentru ca nu foarte multa lume vrea sa faca agricultura sau zootehnie, iar cei care fac aceasta activitate trebuie sa castige. Trebuie sa ne obisnuim cu acest lucru, ca munca taranului si a fermierului trebuie platita”, a raspuns Adrian Oros.Ministrul a apreciat ca produsele romanesti sunt mult mai bune decat cele din import si, ca atare, au si un pret mai mare.?Pretul il da piata. Deci, produsele lor, care sunt mult mai bune decat cele despre care dumneavoastra povesteati, merita sa aiba preturi mai bune, iar ei merita sa aiba venituri conforme cu munca pe care o desfasoara”, a mai spus Oros.Ministrul a opinat ca autoritatile locale au un rol “foarte important” in cea ce inseamna promovarea si facilitarea comercializarii acestor produse locale, acolo unde mai sunt “inca producatori locali care se incapataneaza sa faca agricultura”. De asemenea, a adaugat acesta, si de la nivel guvernamental trebuie sa fie proiecte pentru a sustine producatorul roman.?Dar (…) cel mai mare rol il are cumparatorul. Daca toti cei care sunt cu adevarat interesati si cu adevarat ingrijorati sa rasplateasca munca fermierului sau a taranului roman ar cauta si ar cumpara doar produse romanesti, chiar daca uneori sunt mai scumpe, cu siguranta ca aceste produse s-ar vinde mult mai bine, iar fermierul, taranul roman ar avea venituri sustenabile. Acest lucru se intampla in fiecare tara, educatia asta a consumatorului, patriotica, sa zic asa, se face in familie, se face in scoala. Daca toti o sa spunem copiiilor nostri acelasi lucru in fiecare zi, daca in fiecare zi copilul o sa auda la scoala, s-ar putea ca peste cativa ani sa avem niste cumparatori responsabili si mai patrioti, care sa caute produse romanesti, pentru ca chiar daca dam cu un leu sau cu doi mai mult pe un produs autohton, trebuie sa ne gandim si pragmatic. Toti acei bani raman in tara si cu siguranta ni se intorc si noua, in educatie, in sanatate, in infrastructura, in pensii, in salarii. Raman toti. Daca cumparam ceva mai ieftin din alta parte, cu siguranta toti acei bani vor pleca. Deci aici trebuie sa punem mana toti – si autoritatile locale, si cele centrale, dar si noi, cumparatorii, care uneori ne punem intrebarea de ce este asa scump. Munca taranului trebuie rasplatita”, a subliniat Oros.Pia?a funciar?: ?ntre 2014 – 2017, au fost v?ndute ?n ?ara noastr? terenuri agricole sub 5% fa?? de suprafa?a agricol? total?, clien?ii fiind inclusiv rom?ni; procentul contrazice acuza?iile c? str?inii au acaparat Rom?nia , lantulalimentar, 2021-06-22 V?nzarea terenurilor agricole din extravilan unor clien?i din spa?iul european a c?p?tat dup? aderarea Rom?niei la Uniunea European? caracterul unei teme publice extrem de controversate. For?ele anti-europene au utilizat aceast? tem? pentru a lansa acuza?ii grave, cum ar fi aceea c? ?ara noastr? este v?ndut? str?inilor ”bucat? cu bucat?”, iar v?nzarea unui teren agricol, oric?t de mic, unui nerom?n este echivalentul unui act de tr?dare na?ional?. Aceste mesaje au fost emise constant ?i tot mai ap?sat ?n spa?iul public, iar acest val al indign?rii a culminat ?n plan politic cu emiterea legii 175/2020. Uluitor este faptul c? ?n timp ce ?n spa?iul public curgeau astfel de mesaje, statul rom?n nu a oferit public date exacte ?i complete privind achizi?iile de terenuri. Nu ?tim ce suprafa?? total? de teren agricol a ajuns ?n proprietatea unor cet??eni din afara ??rii. Mai mult, termenul de ”str?in” a fost utilizat ?n mod abuziv, f?r? a fi f?cut? distinc?ia ?ntre cet??eni din Uniunea European?, la care se refer? legea 17/2014 ( modificat? de legea 175/2020 ) privind pia?a funciar?, lege adoptat? ?n baza tratatelor europene, ?i cet??enii statelor din afara Uniunii Europene. Dreptul de a cump?ra teren agricol ?n Rom?nia a fost acordat prin lege numai cet??enilor europeni, nu ?i cet??enilor din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.?n Tratatul de Func?ionare al Uniunii Europene, a c?rui respectare ?i-o asum? orice stat care devine membru, exist? un capitol numit ”Capitalurile ?i Pl??ile”. Art. 63 prevede c? ”?n temeiul dispozi?iilor prezentului capitol, sunt interzise orice restric?ii privind circula?ia capitalurilor ?ntre statele membre…”. ??n Tratatul privind aderarea Rom?niei la U.E., la capitolul ”Libera circula?ie a capitalurilor” este scris c? ”Rom?nia poate men?ine ?n vigoare, timp de ?apte ani de la data ader?rii, restric?iile stabilite de legisla?ia sa, existente la momentul semn?rii tratatului de aderare, privind dob?ndirea propriet??ii asupra terenurilor agricole, p?durilor ?i terenurilor forestiere de c?tre resortisan?ii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spa?iul Economic European, precum ?i de c?tre societ??i constituite ?n conformitate cu legisla?ia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE ?i care nu sunt nici stabilite, nici ?nregistrate ?n Rom?nia. ?n nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai pu?in favorabil ?n ceea ce prive?te dob?ndirea de teren agricol, p?duri sau teren forestier dec?t la data semn?rii Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat ?n mod mai restrictiv dec?t un resortisant al unei ??ri ter?e”.( ??ri membre ale ASEE: Islanda, Norvegia ?i Liechtenstein. )Pentru a respecta cerin?a asumat?, fix dup? ?apte ani, Rom?nia a emis legea 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan.Potrivit art. 2: ”prevederile prezentei legi se aplic? cet??enilor rom?ni, respectiv cet??enilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spa?iul Economic European (ASEE) sau ai Confedera?iei Elve?iene, precum ?i apatrizilor cu domiciliul ?n Rom?nia, ?ntr-un stat membru al Uniunii Europene, ?ntr-un stat care este parte la ASEE sau ?n Confedera?ia Elve?ian?, precum ?i persoanelor juridice av?nd na?ionalitatea rom?n?, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confedera?iei Elve?iene. Cet??enii ?i persoanele juridice apar?in?nd unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la ASEE sau Confedera?iei Elve?iene pot achizi?iona teren agricol ?n Rom?nia ?n condi?ii de reciprocitate”.Totodat?, ”cet??eanul unui stat ter? ?i apatridul cu domiciliul ?ntr-un stat ter?, precum ?i persoanele juridice av?nd na?ionalitatea unui stat ter? pot dob?ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate ?n extravilan ?n condi?iile reglementate prin tratate interna?ionale, pe baz? de reciprocitate, ?n condi?iile prezentei legi”.Legea a fost publicat? ?n M.O. ?n 12 martie 2014 ?i a ?nceput s? produc? efecte. Pia?a terenurilor agricole din extra-vilan a ?nceput s? func?ioneze dup? prevederile Legii 17/2014.Chiar ?n acel an au fost declan?ate ?i criticile fa?? de dreptul cet??enilor europeni de a cump?ra teren agricol ?n Rom?nia. Criticii nu au f?cut distinc?ia ?ntre cet??enii europeni ?i cei ai unor state ter?e, de?i legea confer? drepturi cet??enilor europeni, nu tuturor cet??enilor planetei. ?n absen?a acestei distinc?ii, a fost folosit termenul generic de ”str?in”, de?i locuitorii statelor membre sunt cu to?ii europeni ?i se bucur? de acelea?i drepturi. Juridic, cet??enii statelor membre nu ??i mai sunt str?ini, a?a cum sunt ?n raport cu locuitorii statelor din afara UE.Cum au sunat criticile privind v?nzarea terenurilor din extravilan? Cui frecventeaz? presa agricol? ?i sunt cunoscute titlurile alarmiste, potrivit c?rora Rom?nia a fost cump?rat? de str?ini, p?m?ntul rom?nesc a ?nc?put ?n m?inile str?inilor, ?ara e v?ndut?, etc.Cum au stat lucrurile ?n pia?a funciar?? ?ntre 2014 ?i semestrul I al anului 2017, au fost tranzac?ionate ?n Rom?nia 469.984 ha, potrivit Expunerii de motive ata?ate legii 175/2020 care a modificat ?i completat legea 17/2014.?n anul acela au fost v?ndute 59.000 ha, ?n 2015, 173.000 de ha ?i ?n 2016, 145.000 de ha. ?n primul semestru al anului 2017, au fost v?ndute 93.000 de ha.469.984 ha reprezint? 3,75% din suprafa?a agricol? total? a Rom?niei ?i 4,94% din suprafa?a agricol? declarat? anual la APIA pentru ?ncasarea subven?iilor agricole. Deci, ?n trei ani, procentul de p?m?nt agricol tranzac?ionat pe pia?a din Rom?nia nu a fost mai mare de 5%!Important de precizat: datele statistice nu fac diferen?a de na?ionalitate ?ntre cump?r?tori. Cele peste 450.000 de ha au fost cump?rate ?i de cet??eni rom?ni, ?i de cet??eni din alte state europene. ?O alt? informa?ie privind pia?a funciar? a fost oferit? de Ministerul Agriculturii din Rom?nia ?n timpul mandatului lui Petre Daea. Potrivit datelor furnizate de MADR, la solicitarea AGERPRES, ?n Rom?nia erau ?n octombrie 2019, ?nregistrate 793 de persoane fizice ?i juridice str?ine care exploateaz? terenuri agricole, ?n suprafa?? total? de 422.000 de ha. Din punct de vedere al provenien?ei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Fran?a – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 ?i Grecia – 10 persoane, etc.A exploata nu ?nseamn? neap?rat a de?ine ?n proprietate. De regul?, terenurile sunt lucrate ?n arend?.Suprafa?a avansat? de MADR este mai mic? dec?t cea relevat? de un studiu realizat ?n 2015 de Transnational Institut pentru Comisia de Agricultur? din Parlamentul European. Potrivit TI, ?n Rom?nia, suprafa?a agricol? acaparat? de str?ini ar fi de aproximativ de 30-40%, din care 10%? a ajuns ?n posesia unor cet??eni din afara UE ?i 20-30% de cet??eni din UE.ATEN?IE! Studiul nu face diferen?a ?ntre a lucra ?n arend? ?i a lucra terenul avut ?n proprietate. Autorii studiului utilizeaz? termenul de acaparare, dar acest termen induce ideea c? terenurile ar fi lucrate abuziv. ?n fapt, exist? contracte, iar de ceel mai multe ori, un fermier din UE pl?te?te o arend? mai mare dec?t unul autohton. ?i pre?ul oferit pentru 1 ha este unul mai mare.?n acela?i studiu este recomandat? ?nfiin?area unui Observator european ?care s? ilustreze schimb?rile ap?rute ?n tipurile de proprietate funciar? ?i s? includ? criterii economice, sociale ?i de mediu semnificative. Acesta ar putea fi un pas important ?n crearea unei baze de date relevante din punct de vedere social ?i cu adev?rat paneuropene privind starea actual? a terenurilor din Europa. Din p?cate, nu exist? un astfel de Observator, iar statul rom?n nu este preocupat s? fac? publice date despre pia?a funciar?, pentru ca publicul s? ?tie exact ce este adev?r ?i ce este manipulare ?n acest domeniu.?n 2020, majoritatea parlamentar? PSD a votat legea 175/2020 care a modificat legea 17/2014, aduc?nd o serie de prevederi criticate inclusiv de fermierii rom?ni, mici ?i mijlocii, c?rora le-au sc?zut drastic ?ansele de a cump?ra teren agricol, ?ntruc?t condi?iile s-au complicat foarte mult.Legea a fost amendat? de guvenul Orban prin OUG, iar ?n prezent exist? ?n parlament un proiect de lege care va modifica din nou legea privind v?nzarea terenurilor din extravilan. ZF Agropower. Andrei R?dulescu, Banca Transilvania: Pentru a reduce deficitul, putem urma modelul polonez, pentru c? ei subven?ioneaz? exporturile ?i merele din Polonia ajung s? fie mai competitive dec?t cele din Rom?nia la raft , 23.06.2021, Florentina Ni?u Rom?nia are una dintre cele mai mari suprafe?e cu livezi de meri din Uniunea European?, dar la produc?ie nu st? la fel de bine.?n plus, merele rom?ne?ti ajung mai greu la raft, astfel c? ?n magazinele de comer? modern din Rom?nia se g?sesc mai des mere din Polonia, dec?t mere locale, pentru c? au ?i un pre? mai bun.Andrei R?dulescu, director de analiz? macroeconomic? ?n cadrul companiei Banca Transilvania crede c? pentru a echilibra balen?a, Rom?nia ar putea s? urmeze chiar modelul Poloniei ?i s? subven?ioneze exporturile, produsele devenind mai competitive.?Putem urma modelul polonez, pentru c? acolo se subven?ioaeaz? mult exporturile, se pl?te?te transportul pentru exporturi ?i merele din Polonia ajung s? fie mai competitive. ?n plus, este nevoie de m?suri pentru consolidarea exploata?iilor agricole, pentru c? Rom?nia este o ?ar? caracterizat? printr-un grad ridicat de fragmentare ?n ceea ce prive?te exploata?iile agricole“, a spus Andrei R?dulescu ?n cadrul emisiunii ZF Agropower.?n 2019, ultimul an pentru care exist? date disponibile, Rom?nia a avut peste 23,6 de milioane de meri, pomi afla?i ?n livezi ?i ?n gr?dinile familiale, ?i produc?ia de mere a fost de circa 500.000 de tone, mai pu?in cu aproximativ 100.000 de tone fa?? de anul anterior, arat? datele de la INS. De altfel, majoritatea exploata?iilor agricole din Rom?nia sunt mici, de 3-5 hectare.Astfel, Rom?nia a ?nregistrat deficit pe balan?a comercial? la carne, lapte, legume ?i fructe ?i acum, R?dulescu consider? c? este momentul ca oferta s? fie stimulat?.??Trebuie accelerat? convergen?a din perspectiva randamentelor la hectar, dac? ne uit?m la cereale ?i oleaginoase, trebuie luate m?suri pentru cre?terea cantit??ii prelucate la lactate, dar ?i la p?ine, dar trebuie ?i s? stimul?m exportul de produse prelucrare“, a ad?ugat el.?Acesta men?ioneaz? c? din 1991 p?n? ?n 2020 s-a consemnat un deficit care dep??e?te 25 de miliarde de euro ?i ?n 2020 s-a apropiat de 3 miliarde de euro, un nivel record, din cauza faptului c? am asistat la o sc?dere a exportului cu 619 de milioane de euro comparativ cu 2019 ?i la cre?terea importurilor cu peste 500 de milioane de euro, la aproximativ 8,6 miliarde de euro.?Rom?nia are poten?ial agricol ridicat, ponderea agriculturii ?n PIB este de patru ori mai mare comparativ cu media UE, dar nu reu?im s? rezolv?m problema deficitului comercial cu produse agroalimentare. Dac? ne uit?m la 1991 – 2020, doar ?n doi ani s-a realizat excedent al balan?ei comerciale cu bunuri agroalimentare, 2013-2014“, a precizat R?dulescu.El a ad?ugat c? sunt necesare m?suri care s? ?ncurajeze consumul de bunuri agroalimentare pe plan intern, pentru c?, de?i Rom?nia are poten?ial ridicat, supermarketurile sunt pline de produse care vin din alte ??ri, pentru c? pre?ul este mai competitiv dec?t cel ob?inut din produc?ia intern?.Andrei R?dulescu crede c? asocierea ?n cooperative sau grupuri de produc?tori i-ar ajuta pe fermierii mici ?i mijlocii s? ajung? mai repede pe raft, pe de o parte, dar ?i s? fac? investi?ii mai mari, pe de alt? parte.?Asocierea este o provocare structural?, care ?ine de istoricul Rom?niei. Nu se poate genera competitivitate la nivel na?ional ?i interna?ional f?r? consolidare at?t la nivel de spa?ii agricole, c?t ?i la nivel de lan?uri integrate“, a afirmat el. Acesta a completat c? este anormal s? ai poten?ial agricol foarte mare ?i s? fii depedent de importuri.?Cred c? putem trece de la deficit la echilibrarea balan?ei p?n? la jum?tatea acestui deceniu, pentru c? Rom?nia are poten?ial“, a ?ncheiat R?dulescu.Salariul minim ?n agricultur? nu va mai fi taxat din 2022, iunie 23, 2021 , agrimanet Salariul minim pe economie este ?n prezent de 2.300 de lei, dar angaja?ii primesc ?n m?n?, ?n urma re?inerii impozitului pe venit (10%) ?i a contribu?iilor sociale (35%, din care 25% contribu?ia la sistemul de pensii) aproximativ 1.400 de lei.???Dac? dep??e?ti salariul minim e?ti impozitat numai pe diferen??. Cineva a luat salariul minim plus un leu este impozitat doar pe un leu, nu este impozitat pe 2300 ?i un leu. Am reu?it s? includem aceast? m?sur? pentru anul 2022, ?ntr-un sector pilot. Agricultur? ?i pentru sectorul HoReCa”, a declarat ministrul Economiei, Claudiu N?sui.Povara fiscal? mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii rom?nilor de pe pia?a oficial? a muncii ?i chiar din ?ar?. Prea mul?i oameni tr?iesc ?n s?r?cie cu toate c? muncesc 40 de ore pe s?pt?m?n?. Rom?nia are cea mai mare povar? fiscal? pe salariul minim din UE, rom?nii f?c?nd salariul aproape jumi-juma cu statul.???La fiecare leu c??tigat, statul opre?te aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai u?or de tolerat dac? serviciile oferite ?n schimb ar fi unele impecabile, ?ns? adev?rul este c?, pe l?ng? taxarea dureroas? a muncii, rom?nii mai pl?tesc ?i TVA, accize ?i alte taxe ?i impozite.Anun? ministrul Economiei: Agricultorii, primii care beneficiaz? de aceast? scutire de la plata impozitului ?i taxelor!Agroinfo, 23 iunie 2021 Taxe ?i impozite zero pe salariul minim ?n agricultur? ?ncep?nd de anul viitor, a anun?at ministrul Economiei Claudiu N?sui, la Pro TV. ?n acest moment din salariul minim brut aproape jum?tate din bani se duc la stat, iar angajatul r?m?ne doar cu 1400 de lei.?ntr-o prim? etap? scutirea de impozit se va aplica angaja?ilor din agricultur? ?i domeniul ospitalit??ii. Ulterior s-ar extinde la toate domeniile.Salariul minim brut este stabilit ?n Rom?nia prin Hot?r?re de Guvern. Un patron este obligat s?-i pl?teasc? unui angajat f?r? studii cel pu?in 2300 de lei, din care se scad impozitele. Cu alte cuvinte, omul prime?te la sf?r?itul lunii doar 1400 de lei.1.4 milioane de rom?ni ?n aceast? situa?ie, adic? peste 25 la sut? dintre to?i angaja?ii din ?ara noastr?.Potrivit Institului Na?ional de Statistic?, salariul mediu net, adic? bani primi?i ?n m?n? de un angajat, este de 3500 de lei. Cele mai mici salarii nete sunt ?n Horeca ?i ?n Agricultur?, respectiv 1800 ?i 2000. Cel mai mare salariu mediu net este ?n IT - aproape 9000 de lei.Ministrul Economiei anun?? taxe zero pe salariul minim de anul viitor.Adic? brutul minim va ajunge la angaja?i ?i nimic la stat. Va fi impozitat doar cuantumul care dep??e?te salariul minin brut, spune Claudiu N?sui.Claudiu N?sui, ministrul Economiei: “Dac? dep??e?ti salariul minim e?ti impozitat numai pe diferen??. Cineva a luat salariul minim plus un leu este impozitat doar pe un leu, nu este impozitat pe 2300 ?i un leu. Am reu?it s? includem aceast? m?sur? pentru anul 2022, ianuarie 2020, ?ntr-un sector pilot. Agricultur? ?i pentru sectorul horeca”.Motivul, angaja?ii din horeca ?i agricultur? au veniturile cele mai mici, dar ?i foarte multe salarii pl?tite la negru. M?sur? ar urma s? elimine pl??ile la negru sau gri ?i s? scad? evaziunea fiscal?, este de p?rere Ministrul Economiei.Dac? se va ?ine de cuv?nt, iar salariul brut va ajunge doar ?n buzunarele oamenilor, salariile medii ale celor din agricultur? ?i Horeca vor cre?te.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 957/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. A intrat ?n vigoare la 23.06.2021Ordinul nr. 958/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. A intrat ?n vigoare la 23.06.2021Ordinul nr. 959/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. A intrat ?n vigoare la 23.06.2021Ordonan?a de urgen?? nr. 43/2020 pentru aprobarea unor m?suri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a r?sp?ndirii coronavirusului COVID-19, pe perioada st?rii de urgen??, Guvernul Rom?niei Va fi modificat de L 166/2021 la 26.06.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2470/2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind alimentele noi (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European?Va fi modificat de Regulament 900/2021 la 24.06.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 900/2021 de autorizare a unei modific?ri a condi?iilor de utilizare a alimentului nou "galacto-oligozaharid?" ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 24.06.2021Ordinul nr. 960/2021 privind aprobarea derog?rii pentru unele specii de animale s?lbatice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. A intrat ?n vigoare la 23.06.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 901/2021 de rectificare a versiunii ?n limba suedez? a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2019/2072 de stabilire a unor condi?ii uniforme pentru punerea ?n aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te m?surile de protec?ie ?mpotriva organismelor d?un?toare plantelor, Comisia European? , Va intra ?n vigoare la 24.06.2021Directiva nr. 903/2021 de modificare a Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului ?n ceea ce prive?te valorile-limit? specifice pentru anilin? ?n anumite juc?rii (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 24.06.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 900/2021 de autorizare a unei modific?ri a condi?iilor de utilizare a alimentului nou "galacto-oligozaharid?" ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 24.06.2021Decretul nr. 716/2021 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 169/2020 privind completarea art. 3 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea ?i desf??urarea unor campanii de informare public? ?n contextul situa?iei epidemiologice determinate de r?sp?ndirea COVID-19, Pre?edintele Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. A intrat ?n vigoare la 23.06.2021Legea nr. 165/2021 pentru aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 169/2020 privind completarea art. 3 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 63/2020 pentru organizarea ?i desf??urarea unor campanii de informare public? ?n contextul situa?iei epidemiologice determinate de r?sp?ndirea COVID-19, Parlamentul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 618 din 23.06.2021. Va intra ?n vigoare la 26.06.2021………………….INTERNEOrdonan?? de Urgen??: Ur?ii agresivi, tranchiliza?i ?i reloca?i sau ?mpu?ca?i ?n 24 de ore! Agroinfo, 23 iunie 2021 Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anun?? o nou? ordonan?? de urgen?? care stabile?te interven?ia rapid?, ?n maxim 24 de ore, ?n cazul atacurilor ur?ilor. ?eful de la Mediu spune c? a discutat cu asocia?iile de v?n?toare,?prim?riile ?i cu reprezentan?ii mai multor organiza?ii neguvernamentale pentru protec?ia mediului."Ieri dup?-amiaz? (luni n.r.) am avut o ?edin?? cu primarii, reprezentan?ii asocia?iilor de v?n?toare ?i asocia?iilor fermierilor din jude?ul Harghita despre ordonan?a care ar permite interven?ia imediat? ?n situa?iile de urgen?? cauzate de ur?i.?n cadrul ?nt?lnirii am prezentat celor prezen?i cele mai importane puncte din proiectul de ordonan?? la care lucr?m:- Conform c?ruia ?n func?ie de gravitatea situa?iei, ur?ii agresivi care atac? pe teritoriul localit??ilor, s? poat? fi tranchiliza?i ?i reloca?i sau ?mpu?ca?i de o echip? format? de jandarmi ?i v?n?tori, ?n 24 ore dup? ce se semnaleaz? prezen?a ursului.- Am oferi prim?riilor posibilitatea de a semna un contract cu asocia?iile de v?n?toare ?n vederea rezolv?rii atacurilor ur?ilor prin interven?ie imediat?. - De asemenea ?n zonele de tampon ale localit??ilor am oferi posibilitatea de prevenire prin alungarea, tranchilizarea ?i relocare sau ?mpu?carea ur?iilor agresivi. Pe baza datelor din luna iunie, sunt ?nregistrate chiar ?i 30-40 de alerte pe zi la 112 din cauza atacurilor ur?ilor. Aproape c? nu trece zi f?r? s? auzim de victime omene?ti. Problema a luat amploare, iar ministerul trebuie s? elaboreze cadrul legal pentru interven?ii imediate. Din fericire, sunt din ce ?n ce mai mul?i cei care con?tientizeaz? gravitatea situa?iei, at?t la nivel parlamentar, c?t ?i la nivelul guvernului. ?n urm?toarele zile vom continua discu?iile pe acest subiect", a scris mar?i?ministrul Mediului, pe pagina sa Facebook.Mar?i, ministrul Mediului a discutat pe aceea?i tem? ?i cu reprezentan?ii mai multor organiza?ii neguvernamentale pentru protec?ia mediului, cu activitate relevant? ?n conservarea ?i managementul speciilor protejate, ?n special a ursului brun. "To?i participan?ii au apreciat, ?n unanimitate, necesitatea unei proceduri rapide ?i eficiente de interven?ie, astfel ?nc?t integritatea ?i via?a omului s? fie protejat?. ?n acela?i timp, reprezentan?ii societ??ii civile au solicitat informa?ii suplimentare cu privire la modul ?n care se va realiza interven?ia de urgen?? ?i la criteriile care vor diferen?ia ac?iunile de preven?ie ?i cele de interven?ie.?n ?ncheierea ?nt?lnirii, participan?ii au convenit s? sprijine ini?iativa MMAP ?i s? contribuie, dup? caz, la elaborarea ?i finalizarea proiectului de act normativ, ?n vederea gestion?rii eficiente a situa?iilor de criz? provocate de ur?ii-problem?", spune ministrul Mediului, Tanczos Barna.La ?nt?lnire a participat, ?n calitate de invitat, viceprim-ministrul Kelemen Hunor, secretarul de stat pentru biodiversitate Szép Róbert, al?turi de speciali?tii din MMAP, precum ?i reprezentan?ii ONG-urilor WWF Romania, ACDB, Milvus, Coali?ia Natura 2000 ?i Conservation Carpathia.Daniel Buda: Ministrul Tanczos Barna are sus?inerea Comisiei Europene ?n rezolvarea problemei ur?ilor! agrointeligenta.ro - 23 iunie 2021 Sus?inere de la Bruxelles pentru demersurile ministrului Mediului, Tanczos Barna, care a anun?at c? preg?te?te un act normativ care s? permit? interven?ia urgent? a autorit??ilor ?n cazul atacurilor ur?ilor agresivi. Europarlamentarul rom?n Daniel Buda, vicepre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Parlamentul European, anun?? c? la nivel comunitar sunt sus?inute astfel de m?suri care au ?n vedere protejarea popula?iei ?i ?inerea sub control a efectivelor de animale s?lbatice.Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a scris ?n premier? despre conflictul iscat ?ntre unii activi?ti de mediu ?i fermieri. O pozi?ie ?mpotriva demersurilor lui Tanczos Barna a venit din partea unor ONG-uri precum Agent Green ?i Animals International, ambele reprezentate prin vocea pre?edintelui lor Gabriel P?un – consilier onorific al premierului Florin C??u. P?un a solicitat chiar demiterea lui Tanczos care ar ac?iona ?n favoarea v?n?torilor (vezi pozi?ia consilierului lui C??u AICI) Gabriel P?un (foto: Formula As)Fermierii cer o legisla?ie clar? ?i o dezbatere deschis?Cresc?torii de animale ?i locuitorii din comunele unde ur?ii atac? zilnic cer, de cealalt? parte, gr?birea procedurilor legislative ?i o dezbatere public? ?n acest sens. Este ?i pozi?ia f?cut? public? de c?tre Dumitru Grigorean, pre?edinte al Asocia?iei Cresc?torilor de Bovine pentru Carne din Rom?nia. Acesta este la r?ndul s?u fermier ?i locuie?te ?n Pojor?ta, comun? ”asediat?” de ur?i (vezi pozi?ia fermierilor AICI)?n acest context tensionat, pozi?ia europarlamentarului Daniel Buda vine s? sus?in? demersurile ministrului Mediului. Oficialul rom?n spune c? s-a discutat la nivel european foarte mult problema animalelor s?lbatice, impactul negativ asupra fermierilor ?i turismului, at?t ?n Comisia de Agricultur? c?t ?i ?n cea de Mediu, iar probleme similare sunt ?i ?n alte ??ri, care ?ns? ??i protejeaz? fermierii. Foto: Facebook/ Daniel Buda”Tanczos Barna are sus?inerea Comisiei Europene ?n rezolvarea problemei ur?ilor! Despre pagubele provocate fermierilor dar ?i despre impactul negativ inclusiv asupra turismului, s-a discutat foarte mult ?n Parlamentul European, at?t ?n comisia de Agricultur? c?t ?i ?n comisia de Mediu. Periodic, o astfel de problem? revine pe agenda comisiilor deoarece exist? o nemul?umire profund? asupra efectelor negative provocate ?n regiunile unde ac?ioneaz? pr?d?torii mari: lup, urs, r?s sau mai nou c?inii s?lbatici. ?ntr-una dintre vizitele efectuate in anii trecu?i ?n Fran?a, nu au fost fermieri care s? nu ne solicite sprijin ?n acest sens. Mai mult, unii ?i-au luat destinul ?n propriile m?ini ?i “?i mai ciuruiau“ chiar dac? ?i acolo sunt super protejate aceste specii. Colegul Dantin (n.r europarlamentarul Michel Dantin) ne spunea ?n mandatul trecut c? ?n regiuni ?ntregi din Fran?a, turismul a dec?zut din cauza popula?iilor de lupi care au ajuns “ziua ?n amiaza mare” s? ??i fac? sim?it? prezen?a ?n zonele turistice”, a men?ionat europarlamentarul rom?n.Daniel Buda a adus la cuno?tin?? c? Rom?nia de?ine peste jum?tate din popula?iile de ur?i din Europa, iar discu?iile din parlamentul European au fost, la fel ca ?i ?n ?ar?, contondente ?ntre asocia?iile de mediu ?i fermieri.Mai mult, europarlamentarul a subliniat c? exist? un soi de ”ipocrizie” pentru c? de?i proclam? protec?ia pr?d?torilor, nici un stat membru nu a fost de acord cu relocarea unor exemplare pe teritoriul lor.”Rom?nia de?ine peste jum?tate din popula?iile de ur?i din Europa. Nici la lup nu st?m r?u, av?nd cele mai multe exemplare comparativ cu alte state din UE. Discu?iile din Parlamentul European au fost adeseori contondente ?ntre a?a-zisele asocia?ii de mediu ?i fermieri. Ipocrizia acestora dar ?i a unor state membre este maxim?. ?n timp ce unele state ?mpreun? cu asocia?iile de mediu reclam? protec?ia pr?d?torilor, nu au fost ?n stare s? relocheze niciun urs din Rom?nia ?n alt? ?ar? a UE. Toate au fugit “ca dracu de t?m?ie”, ca s? nu spun de urs. Dar cer s? fie protejat!”, spune oficialul european.Mai mult dec?t at?t, Daniel Buda vorbe?te despre dispre?ul afi?at fa?? de fermieri, ar?t?nd c? numai p?strarea unor efective optime de animale pr?d?toare poate rezolva problema.”Dispre? maxim din partea tuturor fa?? de fermieri ?i fa?? de eforturile acestora de a-?i c??tiga traiul de zi cu zi. Dispre? maxim fa?? de oamenii ataca?i, uci?i sau deveni?i ologi pe via?? din cauza ur?ilor. Obtuzitate atunci c?nd vorbesc de garduri electrice ca fiind solu?ia miraculoas? pentru urs. E drept, poate fi o solu?ie gardul electric dar, ?n acela?i timp, p?strarea unor efective optime de animale pr?d?toare este obligatorie! ?i da, asta se face ?i cu armele de foc atunci c?nd discut?m de ap?rarea vie?ii ?i bunurilor oamenilor. Comisia european? a spus foarte clar ?n dezbaterile publice. Statele membre au obliga?ia ca aceste animale s? fie p?strate ?n efective optime ?i s? ia toate m?surile necesare pentru a preveni pagubele materiale ?i umane. Iar ministrul Tanczos Barna asta dore?te s? fac? ?i ceea ce face are acoperire perfect legal? de la Comisia European?!”, a scris europarlamentarul rom?n.”Fermierii, bunurilor lor ?i vie?ile oamenilor trebuie s? fie protejate”Daniel Buda transmite c? vie?ile oamenilor ?i bunurile lor trebuie protejate, reclam?nd interesele unor persoane care doresc distrugerea sectorului zootehnic rom?nesc, mai ales a oieritului.”Fermierii, bunurile lor ?i vie?ile oamenilor trebuie s? fie protejate dincolo de idio?eniile ?i elucubra?iile unor structuri pl?tite de prin str?in?t??uri sau de cei care nu au v?zut ursul dec?t la TV ori a celor care au alte interese economice ?i doresc distrugerea sectorului zootehnic ?i mai ales a oieritului din Rom?nia! Dar, vom mai reveni cu aceste aspecte!”.La final, europarlamentarul Daniel Buda ?l ?ndeamn? pe ministrul rom?n al Mediului, Tanczos Barna s? mearg? mai departe cu adoptarea legisla?iei ?n domeniu.”A?a c?, domnule Tanczos, “v?nt din pup?“ pentru adoptarea legisla?iei ?n acest domeniu!”, a conchis europarlamentarul rom?n.St?na ?tefanu de pe Transalpina ?i-a redeschis por?ile, dup? ce anul trecut a ars din temelii , Roxana Dobre - 23 iunie 2021 St?na ?tefanu a fost redeschis? turi?tilor. Dup? un episod tragic ?n care St?na ?tefanu a ars din temelii, acum popasul de pe Transalpina ?i-a redeschis por?ile, ?ncep?nd de duminic?, 20 iunie. La deschidere au fost prezen?i sute de turi?ti ?i invita?i, pentru c?, pe l?ng? preparatele tradi?ionale, au avut parte ?i de un concert de muzic? popular?.Circula?ia pe cel mai ?nalt drum din ?ar? a fost redeschis? la jum?tatea s?pt?m?nii trecute. ?Odat? cu deschiderea circula?iei pe Transalpina ?i a sezonului, am reu?it s? deschidem st?na, dup? ce a ars p?n? la temelii. Am ref?cut-o de dragul turi?tilor care trec prin zon?. Am vrut s?-i primim mai frumos ca alt?dat? ?i am reu?it s? facem un punct gastronomic, cu m?ncare tradi?ional?“, a spus b?ci?a M?rioara Babu, proprietara st?nei, potrivit Adev?rul. Cei care calc? pragul St?nii ?tefanu au la dispozi?ie o serie de preparate tradi?ionale. ?Avem pentru vizitatori tocan? de oaie, bulzul cu carne de porc ?i vit?, toate preparate aici ?n jurul st?nei, m?m?lig?, br?nza, sm?nt?na, balmo? ?i multe alte. Toate acestea sunt preparate aici, la st?n?, ?i sunt produse montane”, a mai spus b?ci?a. St?na a primit din partea Ministerului Agriculturii certificarea de produs tradi?ional pentru mai multe preparate, printre care tocana de oaie.La deschiderea st?nei a fost prezent ?i Aurel Simion, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii: ?Avem un exemplu de promovare a produsului montan ?i a produsului tradi?ional rom?nesc. Este vorba de istoria noastr?, de gastronomie ?i de ceea ce trebuie s? p?str?m ?i s? transmitem genera?iilor viitoare“. M?rioara Babu a primit o diplom? onorific? de ?Ambasador al zonei montane“ din partea Ministerului Turismului.?n luna noiembrie anul trecut, St?na ?tefanu a ars din temelii. Proprietarii sunt convin?i c? la mijloc este o m?n? criminal?, dar nimeni nu a fost acuzat ?n mod oficial de c?tre autorit??i.Reprezentan?ii fermei-gigant cu 24.000 de vaci – discu?ii la MADR despre ”rela?ii contractuale” agrointeligenta.ro - 23 iunie 2021 O vizit? cel pu?in interesant? a avut loc la Ministerul Agriculturii de la Bucure?ti. Reprezentan?ii unei ferme-gigant au cerut s? aib? discu?ii directe cu oficialii rom?ni, scopul declarat al oaspe?ilor fiind, potrivit MADR, acela a unor ”oportunit??i pentru extinderea afacerilor pe plan global”.Baladna este ferma uria?? prin care statul Qatar ?i-a asigurat necesarul intern de lapte. Ridicat? ?n mijlocul de?ertului, exploata?ia are o capacitate de 24.000 de bovine. Produc?ia ob?inut? aici acoper? 95% din necesarul de consum al statului Quatar, emirat arab pozi?ionat ?n sud-vestul Asiei.”Marti, 22 iunie, o delega?ie a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, condus? de secretarul de stat Aurel Simion , i-a primit la sediul institu?iei pe reprezentan?i ai statului Qatar care desf??oar? activit??i ?n domeniul agricol, mai exact al cre?terii vacilor de lapte ?i al proces?rii materiei prime ?n fabrici proprii. ?nt?lnirea a fost organizat? ?n urma demersurilor Ambasadei Rom?niei ?n statul Qatar”, se arat? ?ntr-o comunicare oficial? a Ministerului Agriculturii.Despre reprezentan?ii care au vizitat MADR, institu?ia spune c? ace?tia sunt ”de?in?tori ai unei ferme cu peste 24.000 capete bovine, care proceseaz? laptele ob?inut ?n trei mari fabrici ?i ob?in diverse produse lactate”. ”Reprezentan?ii din Qatar consider? c? ?ara noastr? poate deveni un partener pentru colaborare ?n domeniul agricol ?i sunt interesa?i de oportunit??i pentru extinderea afacerilor pe plan global”, se mai arat? ?n comunicat.Blocada arab? a obligat Qatar s? investeasc? ?n agricultur?Ultimii ani obligat statul Qatar s? ia m?suri pentru a-?i securiza consumul intern de alimente. Din iunie 2017, Arabia Saudit?, Egipt, Emiratele Arabe Unite ?i Bahrain au rupt leg?turile cu Qatar, acuz?nd aceast? ?ar? c? sus?ine grupuri islamiste ?i c? este prea apropiat? de Iran ?i Turcia. Pentru a putea supravie?ui blocadei, ?ara ?i-a stabilit noi rute comerciale cu Turcia ?i Iran ?i s-a folosit de resursele sale de petrol ?i gaz pentru a ??i consolida economia.Una dintre m?surile luate a fost cea a investi?iilor puternice ?n agricultur?, folosind tehnologii inteligente cu consum redus de ap? pentru produc?ie.Prima faz? – 4.000 de vaci Holstein aduse din SUAPe partea de zootehnie, pentru a face fa?? cererii crescute de lactate, statul Qatar a investit ?n prim? faz? ?n aducerea cu avionul a 4.000 de vaci Holstein de la cele mai performante ferme din SUA. Aceste animale au reprezentat ”nucleul” uria?ei ferme. ?n acela?i an, planul exploata?ie de bovine a fost extins pentru a se atinge o produc?ie zilnic? de 70 de tone de lapte premium. Ulterior s-a anun?at construc?ia unei re?ele de 40 de ferme noi, cu facilit??i de ultim? genera?ie ce includ sta?ii de tratare a apei ?i furaje.Nu se ?tie c?t a investit Qatar ?n grupul Baladna, ?ns? ?n prezent ferma asigur? 95% din consumul intern de lapte.La ?nceputul acestui an, compania a trecut ?n a treia faz? de dezvoltare – primele dou? au fost finalizate ?n numai 20 de luni, cu lansarea primei linii de produc?ie a laptelui UHT. Noua linie de procesare a costat 5,8 milioane de dolari ?i are o capacitate de 80 de tone de lapte pe zi.Secretarul de stat Simion a apreciat modelul de succes prezentat de delega?ia din Qatar ?i i-a felicitat pe ace?tia pentru realiz?rile lor, oferind sprijin informa?ional din partea MADR, ?n eventualitatea ?n care vor avea nevoie de alte detalii ?n ceea ce prive?te demersul lor. De asemenea, secretarul de stat a precizat c? MADR ofer? platforma de discu?ii pentru companii ?i asocia?ii din domeniu ?n vederea stabilirii unor rela?ii contractuale, ?n beneficiul ambelor p?r?i.Ce i-ar putea interesa pe reprezentan?ii Baladna?Interesul reprezentan?ilor Baladna pentru Rom?nia este reprezentat, probabil, de produc?ia de furaje ?i de cereale furajere. ?n ultimii ani, mai multe ferme mari – precum Agronova, Maria Tradind ?i Agricost Al-Dahra Insula Mare a Br?ilei, au investit milioane de euro ?n unit??i de procesare a lucernei. Cu o zootehnie slab?, ?ara noastr? nu poate absorbi produc?ia de furaj din care o parte ?nsemnat? pleac? la export. Un furaj valoros pe care vacile din de?ert ?l apreciaz? cu siguran??!Culturi demne de Magie! O campanie cu final fericit. De la RWA , Adrian Radu - 23 iunie 2021 doilea episod al campaniei ”Culturi demne de Magie” ?i are ?n prim plan tot pe Magitot ?i gr?ul de la RWA. Celebrul magician este la fel de grijuliu ?i ?ncearc? s? fac? tot posibilul pentru ca spicele de gr?u s? aib? toate condi?iile pentru a cre?te frumos. La fel cum procedeaz? fiecare fermier.RWA Rom?nia ?i grupul AgroInteligen?a – BT Video continu? seria de clipuri ?n care fiecare fermier pasionat se poate reg?si. Rolul agricultorului ?n acest concept media este jucat de Marius Dr?gu?, adic? Magitot, magicianul pasionat de agricultur? de c?nd era copil.Pe l?ng? pasiune, este nevoie ?i de soiuri bune, adaptate nevoilor ?i condi?iilor climatice fiec?rei zone. RWA Raiffeisen Agro Rom?nia are ?n portofoliu soiuri de gr?u robuste ?i care performeaz? ?n condi?ii de stres. Le diferen?iaz? alte caracteristici care pot fi g?site pe FMC sunt prezente la loturile de cereale de la SCDA Lovrin, Adrian Radu - 23 iunie 2021 FMC Rom?nia a participat ?n acest an la cea de-a VI-a edi?ie a evenimentului ?Ziua C?mpului de Cercetare – Dezvoltare”, organizat de Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Lovrin, jude?ul Timi?. Portofoliul FMC este foarte bogat ?i divers, ?n ceea ce prive?te produsele de protec?ie ?i nutri?ie a plantelor, ?ndeosebi a culturilor de cereale p?ioase. Pentru lotul demonstrativ de gr?u organizat ?mpreun? cu SCDA Lovrin, consilierii tehnici FMC au selectat din portofoliul companiei cele mai potrivite solu?ii, pentru ob?inerea unei culturi de gr?u s?natoase ?i profitabile.?Erbicidul Omnera?, un produs complex, cu 3 substan?e active, care controleaz? tot spectrul de buruieni cu frunz? lat? din cultura de cereale p?ioase, inclusiv pe cele mai dificil de comb?tut, cum ar fi: veronica, volbura, turi?a ori samulastra de floarea-soarelui rezistent? la Express? sau la imazamox.Este formulat OD, o formulare nou?, care ajut? la o aderen?? mai bun? a produsului pe suprafa?a frunzei ?i o penetrare mai rapid? a acesteia, ceea ce se traduce printr-o eficien?? sporit? ?i mult mai rapid?”, a explicat C?t?lin Viziru, Director de Marketing ?n cadrul companiei FMC Rom?nia ?i Republica Moldova.Deoarece ?n cultur? au fost prezente ?i buruieni graminee, ?n special Avena fatua (odosul), a fost aplicat erbicidul antigramineic Foxtrot?, ?n doza de 1 l/ha. Erbicidul Foxtrot? 69 EW este compatibil cu majoritatea produselor de protec?ia plantelor, con?ine un safener ?i este selectiv pentru culturile de cereale p?ioase, at?t gr?u, c?t ?i orz.Pentru controlul bolilor, ?n portofoliul companiei FMC g?sim mai multe produse: fungicidul Riza? 250 EW, un produs pe baz? de tebuconazol, Impact?, un fungicid ce con?ine substan?a activ? flutriafol, sau produsul Azaka?, un fungicid ce con?ine substan?a activ? azoxistrobin – responsabil? pentru prelungirea perioadei de vegeta?ie, acel efect de “stay green”, ce aduce culturilor at?t un spor de produc?ie, c?t ?i un spor de calitate.?n cultura de gr?u sunt prezen?i de obicei ?i d?un?tori precum: plo?ni?a cerealelor (Eurigaster spp, Aelia spp sau Halyomorpha halys) sau g?ndacul b?los (Lema melanopa) iar pentru controlul acestora se poate aplica insecticidul Vantex? din portofoliul companiei FMC, singurul insecticid din pia?? cu substan?a activ? din gamma-cihalotrin. Insecticidul Vantex? este o formulare CS, adic? microcapsule ?n suspensie, conferind astfel produsului o rezisten?? mai bun? la sp?lare ?i persisten?? la temperaturi ridicate.Concomitent cu produsele de protec?ia plantelor, au fost aplicate ?i produse pentru nutri?ie ale acestora ?i anume: biostimulatorul SeaMaxx? (extract de alge marine + N, P, K ?i microelemente) – ?n doza de 1,5 lt/ha ?i fertilizan?ii Vertex? ?i Foliar Extra?. ?Biostimulatorul SeaMaxx? este un produs cu un con?inut ridicat de extract de alge marine ?i un complex de macro ?i microelemente. Acest produs poate fi utilizat at?t ?n stadiile cheie de cre?tere ale culturii, c?t ?i ?n momentele c?nd aceasta trece printr-un stres, acesta put?nd fi cauzat de ?nghe?uri t?rzii, alternan?e mari de temperatur? sau b?ltiri ?i secet?”, a completat Catalin Viziru.Pentru o aprovizionare complex? ?i rapid? a plantelor, at?t cu macro c?t ?i cu microelemente ?i pentru men?inerea unei bune st?ri de vegeta?ie ?i s?n?tate a plantelor de cultur? a fost aplicat la primul tratament fertilizantul foliar Vertex?, ?n doza de 3 lt/ha, iar la cel de-al doilea tratament a fost aplicat produsul Foliar Extra?, ?n doz? de 2 lt/ha.Afla?i mai multe detalii despre produsele FMC pentru culturile de cereale, care v? pot aduce un spor de produc?ie ?i un spor de calitate ?n videoclipul de mai jos: Ministerul Economiei vrea s? elimine de anul viitor impozitul pe salariul minim din agricultur? , agrointeligenta.ro - 23 iunie 2021 Ministerul Economiei vrea s? elimine de anul viitor impozitul pe salariul minim, pe economie ?n sectorul agricol. ?n acest moment din salariul minim brut aproape jum?tate din bani se duc la stat, iar angajatul r?m?ne doar cu 1400 de lei.?ntr-o prim? etap? scutirea de impozit se va aplica angaja?ilor din domeniul ospitalit??ii ?i din agricultur?. Ulterior s-ar extinde la toate domeniile. Salariul minim brut este stabilit ?n Rom?nia prin Hot?r?re de Guvern. Un patron este obligat s?-i pl?teasc? unui angajat f?r? studii cel pu?in 2.300 de lei, din care se scad impozitele. Cu alte cuvinte, omul prime?te la sf?r?itul lunii doar 1400 de lei.1.4 milioane de rom?ni ?n aceast? situa?ie, adic? peste 25 la sut? dintre to?i angaja?ii din ?ara noastr?.Potrivit Institului Na?ional de Statistic?, salariul mediu net, adic? bani primi?i ?n m?n? de un angajat, este de 3500 de lei. Cele mai mici salarii nete sunt ?n Horeca ?i ?n Agricultur?, respectiv 1800 ?i 2000. Cel mai mare salariu mediu net este ?n IT – aproape 9000 de lei.Ministrul Economiei anun?? taxe zero pe salariul minim de anul viitor. Adic? brutul minim va ajunge la angaja?i ?i nimic la stat. Va fi impozitat doar cuantumul care dep??e?te salariul minin brut, spune Claudiu N?sui.“Dac? dep??e?ti salariul minim e?ti impozitat numai pe diferen??. Cineva a luat salariul minim plus un leu este impozitat doar pe un leu, nu este impozitat pe 2300 ?i un leu. Am reu?it s? includem aceast? m?sur? pentru anul 2022, ianuarie 2020, ?ntr-un sector pilot. Agricultur? ?i pentru sectorul horeca”, a declarat Claudiu N?sui, ministrul Economiei, citat de ?tirile Pro TV.Motivul, angaja?ii din horeca ?i agricultur? au veniturile cele mai mici, dar ?i foarte multe salarii pl?tite la negru. M?sur? ar urma s? elimine pl??ile la negru sau gri ?i s? scad? evaziunea fiscal?, este de p?rere Ministrul Economiei.Dac? se va ?ine de cuv?nt, iar salariul brut va ajunge doar ?n buzunarele oamenilor, salariile medii ale celor din Horeca vor cre?te cu aproape 1.000 de lei. O cre?te similar? va avea loc ?n agricultur?. Estimare. Reputatul agronom Radu Jol?a – cum vor ar?ta produc?iile ?n nord-vestul Rom?niei , Daniel Befu - 23 iunie 2021 Cu 33 de ani de experien?? ?n spate, inginerul Radu Jol?a (58 ani) este unul dintre cei mai bine cota?i agronomi din nord-vestul Rom?niei, el fiind tehnologul ?ef al diviziei agricole din cadrul grupului Agrotex Carei. ?n prezent grupul lucreaz? ?n jur de 7.000 ha ?mp?r?ite ?n 4 ferme r?sfirate pe raza a dou? jude?e (Marghita, Berveni, Tiream, Valea lui Mihai) aflate ?n coordonarea agronomului Radu Jol?a. Acesta a f?cut ?n exclusivitate pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, o radiografie a statusului culturilor ?i o estimare a produc?iilor pentru acest an, din semnele de p?n? acum.”?n Bihor, fa?? de Satu mare ?i S?laj zic c? stau mult mai bine culturile. Pe S?laj ?i Satu Mare sunt probleme foarte mari din cauza excesului de umiditate ?i a faptului c? s-au putut ?nfiin?a pu?ine culturi ?n toamn?. A fost o toamn? ploioas? ?i rece. Chiar ?i ?n Bihor e problema asta. La rapi?? s-a sem?nat cam ce a fost prognozat, ?ns? din cauza temperaturilor sc?zute din toamn?, p?ioasele au avut de suferit. ?n general s-a sem?nat cam 70% din c?t gr?u s-a dorit. Problema a fost c? fiind toamn? r?coroas?, s-a recoltat t?rziu porumbul. Porumbul a avut umiditate mare, s-a intrat t?rziu la recoltat ?i din cauza asta nu s-a putut sem?na gr?u. Deja ?n octombrie au venit ploi, a fost nebulozitate, temperaturi de 8-10°C ?i dup? un val din acesta de 100 mm de precipita?ii ?ntr-o s?pt?m?n?, efectiv nu s-a mai zv?ntat terenul. Porumbul care la ?nceputul lui octombrie, s? zic, a avut umidit??i de 18-20, lumea n-a intrat la recoltat, s-a trezit c? dup? dou? s?pt?m?ni avea umiditatea 27 ?i n-a mai sc?zut umiditatea. Din acest motiv fermierii din zon? au ?nt?rziat recoltatul ?i ?n unele zone s-a ajuns ca ?n iunie ?nc? s? se recolteze porumbul de anul trecut. Utilajele nu pot intra pe teren, pentru c? terenul es moale. Situa?ia asta am auzit-o ?n jude?ul Satu Mare la Moftin, Avornici?ei, Lazuri, Carei, Livada. ?i ?n st?nga ?i ?n dreapta, sunt ?nc? parcele nerecoltate, pe care, practic, s-a pierdut un sezon agricol”, explic? agronomul.Precipita?iile abundente dublate de amplitudinile mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte de la finalul iernii ?i-au l?sat amprenta asupra momentului efectu?rii lucr?rilor ?n c?mp ?i asupra stadiului de vegeta?ie al plantelor, care este unul ?nt?rziat, dar ?i al densit??ii plantelor. Pentru parte din culturi, acest complex de factori, va avea un impact asupra produc?iilor anului 2021.”Gr?ul ?i rapi?a, ?n afar? de faptul c? sunt ?nt?rziate cu vreo dou? s?pt?m?ni, sunt culturi care eu zic c? se apropie de poten?ialul pe care ar trebui s? ?l aib?. Ne a?tept?m la produc?ii de 4.000 kg/ha la rapi?? ?i de 6.000-7.000 kg/ha la gr?urile care sunt sem?nate special pentru panifica?ie ?i la 7.000-8.000 kg/ha la gr?urile care sunt a?a zise gr?uri furajere, care au poten?ial de produc?ie mare, dar nu neap?rat cu calit??i de panifica?ie deosebite. ?n ceea ce prive?te cultura porumbului, a florii soarelui ?i cea de soia, porumbul ca ?i dezvoltare este mai mic dec?t dimensiunea standard din perioada calendaristic? ?n care ne afl?m”, a spus agronomul.Acesta a punctat c? sem?natul a decurs ?n condi?ii bune pe terenurile care sunt ?n general pe pant? sau ?n care nu sunt stagn?ri de ap?. ”Dar avem ?i l?covi?te ?i terenuri din lunca Barc?ului ?i valea Inotului, unde am ?nt?rziat sem?natul, ori unde sem?natul s-a f?cut ?n condi?ii mai dificile, de exces de umiditate, fiind anumite zone pe care ?n prim? faz? le-am ocolit pentru a nu ?nt?rzia foarte mult sem?natul, mai complet?nd la urm? cu hibrizi mai timpurii, pentru a nu r?m?ne terenul necultivat. La acest moment estimez diminu?ri de produc?ie la porumb, av?nd ?n vedere c? sunt foarte multe terenuri joase ocupate cu culturi de prim?var?. La noi ?n propor?ie de 70%, suprafe?ele sunt ocupate de culturi de toamn?. Ce avem, diferen?a de 30-35% sunt terenurile joase, unde nu cultiv?m din toamn? pentru c? avem b?ltiri de ap?. ?nt?lnindu-ne cu b?ltirile de ap?, chiar dac? pe terenurile respective avem aport freatic, dar totu?i va fi o problem?. Acolo, ?n multe situa?ii nu sunt chiar densit??ile dorite. La cum arat? culturile, estimez o diminuare de produc?ie de 15-20% comparativ cu anii normali”, estimeaz? Radu Jol?a. De ce nu vor micii fermieri, cresc?tori de animale din Rom?nia s? se asocieze?Agroinfo , 23 iunie 2021 "Oric??i bani, oric?te subven?ii sau scheme de sprijin ai da unui fermier mic, niciodat? nu o s? reziste pe pia?? dec?t dac? se asociaz?", a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros. Declara?ie publicat? AICI de Agroinfo. V? asocia?i, ave?i ?anse ?n pia??, nu v? asocia?i, risca?i s? disp?re?i, declara?ia ?efului MADR a st?rnit dezbateri aprinse pe re?eaua de socializare Facebook.Inser?m c?teva dintre comentariile fermierilor ?i nu doar ale lor. Agroinfo v? provoac? s? v? spune?i opinia legat? de asocierea micilor fermieri, cresc?tori de animale.Dan Luca, cresc?tor de animale: Cam greu cu asocierea la noi rom?nii.Sincer in 3 rinduri am pornit la drum mai multi, iar la inceperea culegerii roadelor, trebuia cineva sa devin? sceptic si sa se rup? munca depusa a mai multor ani. ,,Ca rum?nu nu-i nici unu, unde-s 2 te vinde unu,,C?nd de sus, de unde se ?mpute pe?tele nu se vrea, putem noi palavragi pe aici si sa ne asociem?p?n? ne cresc buruieni in ochi, c? tot nimic facem.Aurica C?lin Prigor: Fra?ilor, un lucru e clar, din totdeauna pe?tele mic e m?ncat de cel mare, la fel ?i cu ??ranul rom?n, statul asta caut? din r?sputeri s?-l distrug?, cel bogat caut? s?-l distrug? pe cel s?rac cu ajutorul institu?iilor de jos p?n? sus ?i multe altele dar mai ales ?n zonele de munte .......Robu George: Printr-o ?nalt? tr?dare na?ional?, poporul rom?n a ajuns captiv f?r? speran?? al unui sistem politico-economic globalist, care a dus mecanismul manipul?rii g?ndirii umane la perfec?iune!"Sistemul" a distrus, mai ?nt?i de toate, puterea de a ra?iona logic a indivizilor, "n?sc?nd" deja c?teva genera?ii de ANALFABE?I FUNC?IONALI - termen inventat tot de "sistem", prin noua limb? de lemn corporatist-globalist?, a?a c? speran?a trezirii maselor la o con?tiin?a ?i cunoa?tere a sensurilor fundamentale ale existen?ei ?i vie?ii, devine din ce ?n ce mai pl?p?nd?.Vorbind absolut concret, totul este zadarnic, e o himer? s? mai speri c? PRODUSELE ROM?NE?TI, indiferent de natura lor, alimentar?, industrial?, tehnic?, servicii, etc... vor fi vreodat? comercializate prin actuala "pia?? de desfacere"!?tii la fel de bine ca ?i mine, c? cel pu?in ?n domeniul pie?ei alimentare, sunt mari fabrici ?i depozite ?n Rom?nia, unde cu un cinism dus p?n? la crim?, se lipesc etichete cu inscrip?ia Produs Rom?nesc sau Fabricat ?n Rom?nia, pe alimente provenite din import din cele mai "exotice" economii, doar pentru a manipula opinia public?, precum c? "st?p?nii comer?ului" ar fi interesa?i de produsele rom?ne?ti.Singura ?ans?....utopic? ?i ea ?n mare m?sur?... pentru a mai fi un neam, o ?ar?, un popor cu numele de rom?n, Rom?nia, e ?nt?rirea Gospod?riei personale!!! ?ncercarea de a ie?i din acest sistem ?nrobitor care ne-a f?cut sclavii sistemelor c?m?t?resc-bancare ?i chimic-farmaceutice....dar acest lucru...de acum ...e greu...sau poate deja imposibil.Asocierea..?! Poate fi o solu?ie...ar fi in ADN-ul poporului rom?n ...a se aduce aminte vorbele ?nainta?ilor no?tri : "unirea face puterea" , "hai s? d?m m?n? cu m?n?", etc.... dar ...dar.... orice ?ncercare de asociere a fost dinamitat?, ?nvr?jbit? prin acea manipulare perfid? despre care ??i ziceam la ?nceputul acestei misive, p?n? s-a alea praful de tot ?i toate. Divide et impera (dezbin? ?i st?p?ne?te n.r.)??sta e "ordinul de zi pe unitate". A? vrea s? tr?iesc momentul ?n care poporul rom?n va refuza s? cumpere m?car alimentele provenite din alt? parte....c? de celelalte "necesit??i" nici nu mai poate fi vorba....M? opresc aici,......fizic m? doare inima c?nd scriu aceste r?nduri...Cooperativa Agrocom Legume Vii?oara: P?reri multe, dar cine crede ca individual poate concura pe pia?a asta globalizat?, se ?n?al?. Micul producator a?a vrea asocierea ca si c?inele lan?ul.Dar este o vorb?, pe tren s? te urci c?nd e oprit ?n gar?, c?nd a pornit, deja este t?rziu. Sunt modele de coop. de succes si la noi, se pot face investitii in comun, dar multi nu realizeaza ca fara investitii dispari de pe pia??.Elena: Intr-o regiune a Italiei am v?zut agricultori uni?i,gr?ul transformat ?n faina,faina ?n p?ine si distribuit? tot de ei,magazin de paine,patiserie,membrii din familiile lor lucrau ca o echip?Giury Oprea: U?or de zis. Ne-am asociat. Atit doar. NOI NE-AM ASOCIAT. Ca ?i acum, am fost INVITA?I atunci s-o facem. De Binevoitori. Doamne fere?te sa mi?te vreun deget, altcineva. Statul per exemplu, guvernele, politicienii, romanii, cet??enii, UE,....NIMENI, NIMIC. Am murit ?n fa??. TOATE ASOCIA?IILE DIN ZONA. De atunci fiecare pe cont propriu. ??ranul vinde ?n pia??. Cel mai mult ?n cea ??r?neasc?. Produse de 10 plus. Ciuda b?c, "domnilor" de la ora? care ne-a?i dat FLIT.Maxim 5 ani ?i ve?i m?nca doar BIO din supermarketurile pe care le iubi?i atit de mult. (comentarii postate pe pagina Facebook Sens&Contrasens ?n agricultur?).Ioan David: F? ?napoi CAP c? doar asta v? dori?i. Nu ?tiu de ce le-a?i desfiin?at dac? tot acolo vre?i s? ajungem.Szabo Miki: P?n? acum, cum au rezistat micii fermieri?! Din vina voastr? (a guvernan?ilor n.r.) nu rezist?, s? fie clar!Ionu? Adrian: De ce ?n Germania rezist? fermierii mici, c?ci ?i acolo sunt oameni care au 3-4-5 vaci ?i la noi ?ntotdeauna toate sunt invers?!Vlad Dacu: Deci, tr?iasc? CAP-ul neomarxit rom?n!Ionel Mu?at: Ce fac atunci cei 50% dintre rom?ni care tr?iesc din propria gospod?rie? Pentru voi, oamenii ace?tia nu exist?? Ei sunt doar pentru a pl?ti taxe ?i servicii foarte scumpe ?i apropo, banii (subven?iile n.r.) ??i da?i de la voi? ?i ?nc? ceva, le spune?i am?r??ilor care "v? m?n?nc? subven?iile" cum de a?i f?cut averile astea impresionante?Ilie Oprea: Fermierii mici duc o via?? de subzisten?? c? voi nu sunte?i ?n stare s? crea?i locuri de munc?, sunte?i buni numai de furat. V? deranjeaz? c? fermierii mici fac concuren?? supermarketurilor.Nicolae Iorga: Dac? tot nu rezist? pe pia??, ce te-ai g?ndit tu, Oros, c? mai bine mai tai din subven?ii! (comentarii postate pe pagina Facebook Agroinfo)Mul?i fermieri ?ngenunchea?i de seceta de anul trecut! Ce vrea s? fac? Clubul Fermierilor Rom?ni!Agroinfo , 23 iunie 2021 Agricultura european? ?i cea rom?neasc? sunt acum ?ntr-un proces profund de transformare sub influen?a unor programe majore de reform? a Politicii Agricole Comune ?i aplicarea noului Pact Ecologic European, sus?ine Clubul Fermierilor Rom?ni, care anun?? c? lanseaz? proiectul Concorde. Potrivit unui comunicat remis mar?i Agerpres, aceste provoc?ri se adaug? celor determinate de efectele schimb?rilor climatice, criza for?ei de munc?, volatilitatea pre?urilor, sc?derea performan?ei capitalurilor ?i inputurilor ?n agricultur?, ad?ncirea inegalit??ilor ?n ponderea veniturilor fermierilor pe lan?ul comercial de valorificare a produselor agroalimentare."Fermierii performan?i din Rom?nia trebuie s? gestioneze o impredictibilitate crescut? ?n ceea prive?te asigurarea resurselor ?i a proceselor ?n ferm?, precum ?i pentru valorificarea produc?iei. Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul rom?nesc, ?n condi?iile secetei pedologice prelungite ?i ale crizei sanitare mondiale determinate de pandemia de COVID-19", se men?ioneaz? ?n comunicat.Reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni sus?in c? a rezultat astfel o cre?tere neobi?nuit? a num?rului incidentelor contractuale ?n rela?iile dintre participan?ii la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunz?toare sau chiar neexecutarea la termen ?i/sau ?n condi?iile convenite a obliga?iilor contractuale asumate."Cu aceast? ocazie au revenit ?n discu?ie problemele sistemice care au definit rela?iile dintre fermieri, intermediari, traderi ?i industria prelucr?toare de produse agricole ?n ultimii 30 de ani, marcate adesea de lips? de ?ncredere, pe fondul c?reia, profit?nd de capacitatea financiar? disponibil?, comercian?ii din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de pu?ine ori, clauze contractuale f?r? precedent sau chiar abuzive, menite s? le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi dispropor?ionate ?i nelegitime suferite de fermierii de bun?-credin??", consider? Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru comer?ul cu cereale, Clubul Fermierilor Rom?ni.Astfel, lipsa de ?ncredere este amplificat? de absen?a informa?iilor permanent actualizate despre p?r?ile contractuale, despre oamenii implica?i ?i despre istoricul ?i comportamentul ?n afaceri al acestora.Reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni eviden?iaz? "selectiv o serie de practici comerciale devenite uzuale ?n rela?ia fermieri - traderi, care au contribuit la stabilirea unor pozi?ii contractuale inegale pentru fermieri ?i au generat riscuri majore concretizate ?n contextul secetei pedologice din 2020".Ace?tia men?ioneaz? clauze prin care se declar? ?i/sau se recunoa?te, ?n mod nerealist, o negociere inexistent? a contractului, precum ?i constituirea de garan?ii personale de c?tre administratorul/directorul fermei, pentru executarea obliga?iilor contractuale asumate de societatea cu r?spundere limitat?/societatea pe ac?iuni, dup? caz, elud?ndu-se, astfel, r?spunderea limitat? a acestor participan?i la circuitul economic;Pe list? se mai afl? drepturi de apreciere ?i decizie unilateral? ?n beneficiul exclusiv al cump?r?torilor/traderilor, f?r? vreo posibilitate de control de c?tre fermier sau de mediere/arbitraj de c?tre un ter? independent, inclusiv asupra cantit??ii ?i calit??ii m?rfii livrate ?i, astfel, a pre?ului sau chiar a datei de plat?. De asemenea, a fost men?ionat? obliga?ia de a pl?ti penalit??i, desp?gubiri sau daune-interese, ?n cuantumuri arbitrare ?i cu desconsiderarea at?t a principiilor repar?rii integrale a prejudiciului ?i bunei-credin?e, c?t ?i a cauzelor exoneratoare de r?spundere civil? universal recunoscute."?n acest context, Clubul Fermierilor Rom?ni lanseaz? proiectul Concorde adresat fermierilor din Rom?nia, prin care urm?re?te stabilirea unui sistem de ?ncredere ?i de bune practici comerciale, care s? permit? consolidarea rela?iilor contractuale ?n pia?a de agribusiness. Din cauza acestor provoc?ri cu care se confrunt? fermierii, Clubul Fermierilor Rom?ni consider? necesar? stabilirea unui dialog coerent pentru reg?ndirea parteneriatului ?i refacerea ?ncrederii fermieri - cump?r?tori / traderi, pentru asigurarea execut?rii corespunz?toare a obliga?iilor contractuale", a anun?at Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Rom?ni.Potrivit sursei citate, sus?inerea fermierilor pentru Proiectul Concorde va contribui la realizarea unor obiective, care vor fi puse ?n practic? de Clubul Fermierilor Rom?ni.Printre acestea se num?r? ?nfiin?area unui grup de lucru care s? preia ?i s? prelucreze ini?iativele, ideile, opiniile ?i sugestiile transmise de fermieri, elaborarea unui ghid de bune practici, crearea unei proceduri de raportare ?i verificare a incidentelor ?n rela?iile contractuale ?i elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru solu?ionarea alternativ? a disputelor.O rom?nc?, reu?it? extraordinar? ?n agricultura din Spania!Agroinfo , 23 iunie 2021 O rom?nc? a reu?it s? implementeze o nou? tehnologie ?n agricultura spaniol?, iar produc?tori din toat? ?ara a?teapt? s? o testeze. Cu ajutorul unui dispozitiv care scaneaz? culturile, agricultorii ?tiu exact ce produc?ie vor avea, ?nc? dinainte ca roadele s? se coac?, transmite TVR1.Agricultorii catalani sunt cei mai mari produc?tori ?i exportatori de fructe din Spania, a?a c? au fost primii care au testat noua tehnologie.La finalul acestei scan?ri, proprietarul va ?ti exact c?te fructe are ?n livad?, care este dimensiunea lor ?i va putea s? ??i organizeze din timp contractele.Ana Maria Trifu tr?ie?te de 10 ani ?n regiunea Catalonia. Mereu a lucrat ?n agricultur? ?i cunoa?te bine domeniul. A?a c? ?i-a dorit s? eficientizeze munca sezonierilor ?i s? ajute produc?torii.Tehnologia care scaneaz? livezile a fost adus? din Israel ?i este o noutate chiar ?i pentru spanioli. Precizia m?sur?torilor este de peste 90 la sut?.?n livada de piersici ?i nectarine din Aitona lucreaz? ?n jur de 300 de sezonieri rom?ni. A fost prima dat? c?nd au v?zut un scaner printre pomi ?i, ?n loc s? culeag? fructe, au lipit etichete de identificare. Ana Maria a reu?it s? ?ncheie contracte pentru scan?ri ?i cu proprietari de livezi de citrice, mere, pere ?i chiar cu viticultori care vor s?-?i estimeze produc?ia de vin."?n func?ie de c?te fructe are ?i de dimensiunea lor, el (fermierul n.r.) ?ncheie contracte cu supermarketurile ?i cu industria ?i poate s?-?i organizeze mai bine ?i muncitorii",? a declarat Ana Maria Trifu pentru TVR1.Oportunitate de investi?ie ?n sectorul agroalimentar, ?n jude?ul Bistrita-N?s?ud, Media-Advertising / 23 iunieUnul dintre cele mai mari abatoare de ovine ?i bovine din Rom?nia caut? investitori potrivi?i pentru a-?i consolida pozi?ia de furnizor pe pia?a c?rnii.Pia?a c?rnii a trecut ?n ultimii ani printr-un proces de maturizare ?i consolidare. Evolu?ia sus?inut? trebuie pus? pe seama investi?iilor masive din acest sector, investi?ii semnificative pe ?ntregul lan? de produc?ie, de la cre?terea animalelor, la comer? ?i tehnologizarea proceselor de produc?ie.Pe fondul acestor investi?ii gama de produse a crescut, la fel ?i exporturile, care cunosc un trend ascendent, dublat de o diversitate tot mai mare a pie?elor de destina?ie.Industria intern? de procesare a c?rnii a cunoscut ?n ultimii ani o dezvoltare rapid? pe ?ntreg teritoriul ??rii, un studiu al KeysFin evalu?nd ?n 2018 pia?a c?rnii din Rom?nia la 34 mld. lei, iar cele mai recente date furnizate de Institutul Na?ional de Statistic? (INS) indic? o cre?tere a consumului de carne cu 40% ?n perioada 2013-2018.Pe fondul acestui context favorabil, o oportunitate de investi?ie o reprezint? abatorul Agro-Invest Prod din Sieu-Magherus, jude?ul Bistri?a-N?s?ud care presteaz? servicii de abatorizare la standarde europene ?ntr-unul dintre cele mai mari abatoare de ovine ?i bovine din Rom?nia. Beneficiarii sunt utilizatori de carne din UE ?i Turcia, respectiv din Iordania, Kuweit, Hong-Kong, iar furnizorii sunt ?n primul r?nd produc?tori de carne din Rom?nia ?i Ungaria.Abatorul este ?n localitatea Sieu-Magherus, jude?ul Bistri?a-N?s?ud la circa 12 km de ora?ul Bistri?a. Amplasamentul se reg?se?te ?n imediata apropiere a intersec?iei drumului european E48 (Bistri?a-Dej). Accesul la proprietate se face din drumul public principal (DN 17 - E58). Proprietatea imobiliar? de tip industrial este compus? dintr-un teren de 57.300 mp, construc?ii industriale de tip hal? ?i echipamente tehnologice, mijloace de transport, mobilier ?i aparatur? birotic?.Proprietatea imobiliar? a fost utilizat? ca spa?iu pentru procesarea ?i conservarea c?rnii. Starea tehnic? general? a echipamentelor este bun?, toate reviziile ?i repara?iile periodice fiind efectuate ?n termen.SC. Agro-Invest Prod SRL este unul dintre cei mai mari juc?tori din industria c?rnii din Rom?nia, compania a fost ?ntemeiat? ?n 1994 ?i are ca obiect principal de activitate procesarea ?i conservarea c?rnii. In componen?a grupului intr? abatorul de bovine ?i ovine dotat cu echipamente necesare ?i fabrica de procesare Combis.Cei interesa?i pot ob?ine date suplimentare la numarul de telefon 0737 888 997, la adresa de e-mail andrei.besoiu@citr.ro sau acces?nd urm?torul link.Traderul rom?n Cereale Colect Distribution investe?te 40 milioane de lei ?n cre?terea cu 40% a capacit??ii de depozitare. Deschiderea unei baze ?n zona Moldovei este una dintre priorit??ile traderului de cereale cu afaceri de 432 milioane de lei ?n 2020, Florentina Ni?u , 23.06.2021, Cereale Colect Distribution din jude?ul Tulcea, business de?inut de antreprenorii rom?ni Tase ?i Dina Mergeani, are un buget de investi?ii de 40 de milioane de lei pentru anul 2021. Astfel, compania ??i proune s? m?reasc? capacitatea de depozitare, s? creasc? flota auto ?i s? deschid? un punct de lucru ?n Portul Constan?a ?i o baz? pentru achizi?ii ?n zona Moldovei.?Cele mai importante trei proiecte de investi?ii pe care le avem ?n derulare sunt m?rirea flotei auto cu 30%, p?n? la 150 de autoturisme; m?rirea capacit??ii de depozitare cu 40% (de la 210.000 tone la 300.000 tone) ?i deschiderea unei baze pentru achizi?ionarea cerealelor ?n zona Moldova“, au spus reprezentan?ii companiei. Ei au r?spuns la ?ntreb?rile adresate de ZF cu ocazia lans?rii unei noi edi?ii a catalogului ?Cei mai mari juc?tori din economie“.Cereale Colect Distribution, o afacere din Tulcea de 432 mil. lei ?n 2020, de?inut? de familia Mergeani, investe?te 40 mil. lei ?n m?rirea capacit??ii de depozitare ?i cre?terea flotei auto, Florentina Ni?u , 23.06.2021, Cereale Colect Distribution din jude?ul Tulcea, business de?inut de antreprenorii rom?ni Tase ?i Dina Mergeani, are un buget de investi?ii de 40 de milioane de lei pentru anul 2021. Astfel, compania ??i proune s? m?reasc? capacitatea de depozitare cu 40%, p?n? la 300.000 de tone, s? creasc? flota auto, p?n? la 150 de autoturisme, ?i s? deschid? un punct de lucru ?n Portul Constan?a ?i o baz? pentru achizi?ii ?n zona Moldovei.Cu o capacitate de depozitare de 300.000 de tone, compania ar intra ?n topul celor mai mari depozitari de pe pia??, acolo unde se afl? marii traderi str?ini. Conform celor mai recente date ale ZF, grupul elve?ian Ameropa are o capacitate de depozitare de circa 600.000 de tone, ?n timp ce liderul pie?ei de comer? cu cereale, grupul chinez Cofco, are o capacitate de circa 300.000 de tone, similar? cu a traderului rom?n.Cereale Colect Distribution a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 432 mil. lei, ?n cre?tere cu 3% fa?? de anul precedent, iar num?rul de angaja?i a crescut cu 10% p?n? la 140 de persoane, conform datelor publice. De altfel, a realizat un profit de 28,8 mil. lei, plus 2,5% fa?? de anul anterior, ?n contextul unui an secetos, cum a fost 2020.Traderul rom?n Cereale Colect Distribution investe?te 40 milioane de lei ?n cre?terea cu 40% a capacit??ii de depozitare. Deschiderea unei baze ?n zona Moldovei este una dintre priorit??ile traderului de cereale cu afaceri de 432 milioane de lei ?n 2020, Florentina Ni?u , 23.06.2021, Cereale Colect Distribution din jude?ul Tulcea, business de?inut de antreprenorii rom?ni Tase ?i Dina Mergeani, are un buget de investi?ii de 40 de milioane de lei pentru anul 2021. Astfel, compania ??i proune s? m?reasc? capacitatea de depozitare, s? creasc? flota auto ?i s? deschid? un punct de lucru ?n Portul Constan?a ?i o baz? pentru achizi?ii ?n zona Moldovei.?Cele mai importante trei proiecte de investi?ii pe care le avem ?n derulare sunt m?rirea flotei auto cu 30%, p?n? la 150 de autoturisme; m?rirea capacit??ii de depozitare cu 40% (de la 210.000 tone la 300.000 tone) ?i deschiderea unei baze pentru achizi?ionarea cerealelor ?n zona Moldova“, au spus reprezentan?ii companiei. Ei au r?spuns la ?ntreb?rile adresate de ZF cu ocazia lans?rii unei noi edi?ii a catalogului ?Cei mai mari juc?tori din economie“.?apte Spice, prezent ?n industria mor?ritului, investe?te 2,5 mil. euro ?n dezvoltarea de noi produse ?i automatizare , Florentina Ni?u , 23.06.2021, ?apte Spice, unul dintre cei mai mari produc?tori de pe pia?a de morarit din Rom?nia, investe?te ?n acest an 2,5 mil. euro ?n dezvoltarea de noi produse ?i automatizare, potrivit reprezentan?ilor companiei. Primul produs pus pe pia?? este o gam? de f?inuri profesionale pentru pizza, care se g?se?te ?n re?ele precum Selgros, Cora sau Carrefour.?Pe pia?a rom?neasc? nu exista p?n? ?n prezent o gam? local? de f?inuri profesionale pentru pizza. Clien?ii no?tri, ?n marea lor majoritate, foloseau f?inuri importate fie din Italia, fie din Ungaria. Dincolo de oportunitatea de business, am sim?it dorin?a s? demont?m mitul c? Rom?nia nu are gr?ul ?i expertiza necesare pentru a produce f?inuri profesionale pentru pizza”, au spus reprezentan?ii companiei.Produsele noi lansate sunt Castelana Blu, o f?in??tip??00”, f?r? E-uri, aditivi sau amelioratori, ?i Castelana Rossa o f?in? de gr?u tip ?0” pentru pizza cu dospire/ maturare, ?i con?inut de proteine minim 13% ?i Castelana Verde. F?inurile din gama Castelana sunt distribuite ?n lan?urile Selgros, Cora ?i Carrefour, online pe Bringo ?i urmeaza listarea pe eMag, dar sunt distribuite ?i direct ?n toat? ?ara.Anul trecut, compania?a finalizat o investi?ie de 20 de milioane de lei ?ntr-o nou? moar?, cu tehnologie de ultim? or?, ?n R?mnicu V?cea, cresc?nd capacitatea de m?cini? cu 70% de la 250 tone/zi la 350 tone/zi. Ei afirmau atunci c? noua moar? va fi axat? pe produc?ia f?inurilor speciale destinate clien?ilor corporate, cu specifica?ii precise ?i, de asemenea, va macina de acum ?i secar?, aceast? cereal? necesit?nd o tehnologie diferit? de m?cinare pentru a putea ob?ine o gam? complex? de f?inuri, at?t pentru indutria de panifica?ie, c?t ?i pentru cea de patiserie.?Focusul nostru ?n perioada imediat urm?toare este cre?terea notoriet??ii gamei Castelana ?i testarea ei de c?tre c?t mai multe pizzerii. (...) Ne g?ndim deja la extinderea gamei cu un produs complementar, semola rem?cinata, cu aceea?i adresabilitate, pizzeriile”, au precizat reprezentan?ii ?apte Spice. Ei au ad?ugat c? dup? un an de pandemie ?i restric?ii se a?teapt? la o revenire a sectorului pania are ?n prezent ?n derulare un proiect ?n valoare de 2,5 milioane de euro, ce include automatiz?ri ?n zona de ambalare ?i paletizare, at?t pentru f?inurile B2B, c?t ?i pentru gama noastr? de f?inuri pentru uz casnic.?apte Spice are patru mori ?n Rom?nia, una ?n Ia?i, una ?n Bra?ov, una ?n T?rgu Jiu ?i una ?n R?mnicu V?lcea, satisf?c?nd astfel pia?a la nivel na?ional, datorit? capacit??ii anuale de m?cini? de peste 250.000 de tone. Compania a fost ?nfiin?at? ?n 2007, prin desprinderea diviziei de mor?rit din cadrul grupului Vel Pitar, liderul pie?ei de mor?rit ?i panifica?ie.??n portofoliul companiei se g?sesc brandurile de f?in? 7 Spice, Gr?u ?ntreg, dar ?i cele din gama COROANA, nou dezvoltat?, precum Ducesa, Principesa, Domni?a, Regina sau Contesa, conform datelor de pe site-ul companiei. De asemenea, ?n portofoliu se mai g?sesc mixuri, premixuri, ameliatori sau ingrediente precum gri? de gr?u sau t?r??e de gr?u.Ziua Rapi?ei Marghita 2021 – ?coala de agricultur? ?n aer liber a lui Adrian L??a , Daniel Befu - 23 iunie 2021 Edi?ia a IV-a a Zilei Rapi?ei de la Marghita, organizat? pe platforma tehnologic? a Agrotex Carei, a reunit 24 de companii, cu semin?e ?i inputuri pentru agricultur? ?i 7 companii de utilaje ?i echipamente agricole. La cel mai mare eveniment dedicat rapi?ei din nord-vestul ??rii, s-a estimat o prezen?? de 400 de fermieri, prezen?a fiind limitat? de organizatori din cauza restric?iilor generate de pandemia de COVID-19. Vizitatorii platformei de rapi?? au provenit preponderent din jude?ele Bihor, Satu Mare, S?laj ?i Maramure?. Evenimentul a avut co-organizatori companiile Agroind Cauaceu ?i Promat T??nad, partenerii tradi?ionali ai Agrotex Carei pentru evenimente ?n c?mp.”?n ciuda temperaturilor ridicate, fermierii au ales s? fie al?turi de noi. Asta dovede?te interesul acestora pentru cultura rapi?ei. Dup? cum se poate observa din loturile experimentale din c?mp, din nou rapi?a se prezint? ca fiind una dintre cele mai profitabile culturi, poate chiar cea mai profitabil? cultur?. Anul acesta aproape sigur va fi, av?nd ?n vedere ?i condi?iile climatice deosebite. Prin organizarea acestui eveniment, ?Ziua Rapi?ei?, pe platforma noastr? de la Marghita, ?ncerc?m s? v? prezent?m pe viu un pachet complet de solu?ii tehnologice alternative, care ?nglobeaz? tot ceea ce exist? mai bun pe pia?a din Rom?nia la aceast? or? ca solu?ie tehnic?, at?t din punct de vedere al hibrizilor de rapi??, al fertilizan?ilor, c?t ?i al tratamentelor pentru combaterea bolilor, d?un?torilor ?i buruienilor”, a spus ?n deschidere Adrian L??a, administratorul Agrotex Carei, organizatorul evenimentului din Marghita – jude?ul Bihor.”Eu cred c? tehnologia e factorul care va determina succesul fermierilor ?i ?n acest sens noi ?ncerc?m s? sporim eficien?a afacerilor pe care ei le conduc, oferindu-le solu?ii tehnologice pe care noi, Agrotex, Agroind ?i Promat, le test?m ?n fiecare an pe sute de hectare. ?n fiecare an test?m solu?ii noi, hibrizi noi, pentru a veni ?n fa?a fermierilor cu solu?ii tehnice, nu doar teoretice, ci viabile, pe care ni le asum?m ?mpreun? cu d?n?ii. ?tim greut??ile prin care trec fermierii, ?tim c? vremea este un factor determinant ?i de aceea cred c? tehnologia, vizibil? ?i ?n platforma tehnologic? de la Marghita, reprezint? singurul ?i cel mai important factor care va determina succesul fermierilor”, a mai spus Adrian L??a. Inginerul Marian Coneac, coordonatorul tehnic al fermelor din grupul Promat T??nadInginerul Marian Coneac, coordonatorul tehnic al fermelor din grupul Promat T??nad, coorganizatorii ”Zilei Rapi?ei” de la Marghita, consider? c? platforma experimental? dedicat? rapi?ei, reprezint? o surs? valoroas? de inspira?ie pentru fermierii care ?i calc? anual pragul.”E locul cel mai potrivit pentru transmiterea informa?iilor pertinente, de o real? importan??, pe care fermierii le pot prelua ?i adapta condi?iilor specifice din exploata?iile lor. Pe aceast? platform? se vede trendul, la care to?i trebuie s? lu?m aminte, dac? vrem s? ?inem pasul, pentru c? f?r?, chiar nu se poate face performan??. Nu for?ez deloc lucrurile, spun?nd c? eu consider platforma de rapi?? de la Marghita este o ?coal? pentru noi to?i, pentru cei care ?ncerc?m s? aducem elementele de tehnologie de ultim? noutate, c?t ?i pentru cei care au posibilitatea s? vin?, s? pun? ?ntreb?ri, s? ?n?eleag? ?i s? aplice ideile potrivite pentru fermele lor”, crede Marian Coneac. Mihai Budai, consilierul tehnic al grupului Agroind CauaceuMihai Budai, consilierul tehnic al grupului Agroind Cauaceu, a venit la r?ndul s?u cu preciz?ri privitoare la importan?a acestei platforme tehnologice, pentru arealul de interes deservit. ”Platforma de rapi?? de la Marghita e locul unde putem vedea modul de exprimare a unei multitudini de hibrizi ?i solu?ii tehnologice variate. Fermierii care vin aici din Satu Mare, Bihor, S?laj, Alba, Arad, au ce vedea ?i ca atare pot s?-?i coreleze alegerea hibrizilor, ?in?nd cont de modul lor de exprimare ?n condi?iile climatice din acest an, ?n condi?iile ?n care mersul climatic al anului nu este cel mai favorabil ?i rapi?a are o talie mai redus?, de doar 60% din cea pe care ar fi atins-o ?n condi?ii optime”, consider? Mihai Budai. Radu Jol?a, director al Vest Agrar SRLUn an ?n care rapi?a i-a ?inut vigilen?i pe agronomi ?n fiecare ziCoordonatorul platformei a fost Radu Jol?a, director al Vest Agrar SRL ?i coordonator tehnic al tuturor fermelor grupului Agrotex Carei, c?t ?i consultant tehnic pe probleme de agricultur? al fermierilor din portofoliul de clien?i al Agrotex. Acest consider? c? anul 2021 e unul bun, de?i deloc u?or, pentru rapi??.”?n aceast? zon?, care este una destul de ?mp?durit?, am avut probleme mari cu mistre?ii, care ?n ultimii ani datorit? pestei porcine, presiunea atacului mistre?ilor s-a mai diminuat, dar avem, de asemenea, o zon? de deal, unde prefer?m ?n general culturi care acoper? terenul din toamn?, culturi cu densitate ridicat?, care s? opreasc? eroziunea solului, av?nd ?n vedere, c? ?n zona noastr? sunt frecvente ?i ploile toren?iale, a?a cum a fost cazul anul trecut, unde plantele pr??itoare pe pante de peste 12-15°, ?n mod normal nu ar fi voie s? se cultive. Rapi?a ?n aceast? zon? a ??rii are din punctul meu de vedere un an bun acolo unde tehnologia s-a aplicat ?n condi?ii mul?umitoare”, a spus acesta.Radu Jol?a a completat c? produc?iile ”prognozate” ?n acest an la rapi?? sunt de peste 4000 kg/ha. ”?n toamn?, din cauza secetei de la sf?r?it de august ?i ?n luna septembrie, rapi?a a r?s?rit foarte greu sau ?n propor?ii diferite, av?nd ?n cultur? at?t rapi?? ?n cotiledoane, c?t ?i, poate, rapi?? ?n 4 frunze. De aceea eu consider c? este foarte important ca s? achizi?ion?m s?m?n?? tratat? ?i cu insecticid, pentru a ne proteja cultura ?n primele faze de vegeta?ie. De obicei ?n luna septembrie temperaturile sunt destul de ridicate, peste 25°C, chiar 30°C, f?c?nd ca rapi?a s? fie foarte sensibil? la atacul puricelui p?m?ntiu, puricelui v?rgat ?i mai t?rziu un alt d?un?tor foarte periculos al culturii rapi?ei este Athalia rosae, care, dac? nu urm?rim lanul, ?n decurs de 3-4 zile poate s? ne distrug? cultura. ?ns? principalele provoc?ri ?n acest an au fost temperaturile destul de joase ?n prim?var?, ?nso?ite de excesul de umiditate. Dup? cum ?tim, rapi?a are ?n prim?var? sensibilitate foarte mare la atacul de Ceutorhynchus, care are un prag biologic destul de jos din punct de vedere al temperaturilor. La 8-10°C el deja mi?c? ?n cultur? ?i c?nd temperaturile dep??esc 12-15°C, ?ncepe depunerea pontei. Din cauza excesului de umiditate a fost foarte dificil? interven?ia pentru acest d?un?tor. De exemplu la societatea noastr?, primele interven?ii le-am avut ?nc? din 26-27-28 februarie ?i la ?nceputul lunii martie, av?nd ?n vedere c? noi avem o suprafa?? destul de ?nsemnat? de rapi??. Avem peste, 750 ha cu aceast? cultur?”, a subliniat specialistul.Acesta a amintit de un alt d?un?tor periculos, care este Meligethes-ul, care din cauza oscila?iilor de temperatur? a avut o ie?ire e?alonat? din iernare, ceea ce a necesitat dou? sau chiar trei tratamente pentru acest d?un?tor. ”Misiune complicat? de faptul c? este un d?un?tor care se combate cam ?n aceea?i perioad? ?n care rapi?a ?ncepe s? ?nfloreasc? ?i apar ?i albinele ?n cultura de rapi??, av?nd ?n vedere c? trebuie s? protej?m albinele cu aceste tratamente pe care le folosim. Noi ?n aceast? zon? avem o problem? mare cu Raphanus, care e o buruian? din aceea?i familie cu rapi?a. De aceea este foarte greu de comb?tut prin majoritatea erbicidelor care se folosesc ?i pentru asta trebuie s? ?tim parcelele ?n care avem o infestare mai mare ?i ?n acele parcele s? folosim hibrizii Clearfield, prin care putem s? combatem aceast? buruian?”, sintetizeaz? Radu Jol?a setul de probleme cu care s-au confruntat fermierii din nord-vestul ??rii.F?r? emo?ii la rapi?? ?i gr?u, dar deloc sigur pentru restul culturilorPerioada de canicul? extrem? care a cuprins vestul Rom?niei nu va afecta, ?n opinia lui Jol?a, produc?iile de rapi??, va fi resim?it? u?or de gr?u, ?ns? va genera efecte negative puternice culturilor de prim?var?, dac? ?n zon? nu va veni un val de ploi ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni.”Din 12 mai nu a mai plouat ?n zona noastr?. C?ldurile, cel pu?in ?n ultima s?pt?m?n?, au dep??it 30°C. Cultura gr?ului ?i a rapi?ei, ele av?nd sistemul radicular mai profund dezvoltat ?i av?nd ?n timpul toamnei, iernii ?i al prim?verii, p?n? la ?nceputul lunii mai, ?n jur de 600 mm de precipita?ii, ele se comport? ?n condi?ii normale. Probabil afectate vor fi soiurile de gr?u mai tardive, care acum sunt ?n faza de lapte, unde, din p?cate, cred c? o s? avem boabe ?i?tave sau spice mai slab legate. ?ns? ?n special culturile sem?nate prim?vara, sufer? foarte mult din cauza temperaturilor ridicate, at?t porumbul, c?t ?i floarea ?i soia. Diminea?a la ora 10.00 avem 28°C ?i plantele de porumb au deja frunza r?sucit?, din cauza temperaturilor. Dup? un start ?nt?rziat, ?n care culturile au suferit din cauza temperaturilor foarte sc?zute care au fost ?n toat? luna aprilie, av?nd ?i 3 episoade de temperaturi negative, plantele de porumb ?n aceast? zon? sunt ?n maxim 10-12 frunze, chiar dac? au fost sem?nate la ?nceput de aprilie. Acum, din cauza secetei din ultima perioad?, ?n zona noastr? sunt de tip l?covi?te, unde terenul e cr?pat p?n? la 1 m ad?ncime din cauza secetei. De aceea cred c? anul 2021 va fi un an cu rezultate bune la gr?u ?i rapi??, dar fa?? de 2020 va fi un an foarte dificil pentru porumb, floarea soarelui ?i soia, culturi care ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni ar avea nevoie foarte mare de precipita?ii. Acum ?ncepe consumul maxim de ap? la floarea soarelui, fiindc? apare capitolul, soia acum ?nchide lanul, la porumb va ?ncepe ?n cur?nd diferen?ierea paniculului. Dac? nu ne va ploua ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni, s-ar putea s? ni se compromit? culturile de prim?var?”, radiografiaz? anul agricol Radu Jol?a.Eveniment major ?n cea mai mare planta?ie de lavand? din Rom?nia, 23 iunie 2021 , Ionel VaduvaTrei zile de s?rb?toare ?n cea mai mare planta?ie de lavand? din Rom?nia. Evenimentul intitulat ?Festivalul Lavandei din B?r?gan” va cuprinde momente artistice, filme, caricatur?, ateliere de crea?ie ?i se va ?ncheia cu un foc de tab?r?, potrivit organizatorilor.?Trei zile cu parfum de lavand?. Cea mai mare planta?ie de lavand? din Rom?nia ??i deschide por?ile. ?n luna iunie, c?nd parfumul lavandei r?zbate din lanul ?nflorit, v? a?tept?m s? ne bucur?m ?mpreun? de natur? ?i s? ne relax?m ?ntr-un cadru atent organizat.Aflat? la limita dintre jude?ele Ialomi?a ?i Br?ila, ferma Agroprovens din comuna B?r?ganul, care va g?zdui acest eveniment, este o oaz? verde ?ntr-o mare mov de lavand?. Aici noi v? a?tept?m cu muzic? bun?, produse hand-made ?i naturale, m?ncare gustoas?, b?uturi savuroase ?i multe activit??i ?n aer liber”, au scris ini?iatorii ?n textul de promovare a evenimentului pe Facebook.?Festivalul Lavandei din B?r?gan” se va deschide vineri, 25 iunie, cu proiec?ia filmului ?Ladies in lavender” pe un ecran de 6 metri, instalat direct ?n lanul de lavand?, eveniment la care invitat special va fi cunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor.Evenimentul continu? s?mb?t?, 26 iunie, cu spectacole sus?inute de trupa ?Provincialii” ?i de cantautorul Dinu Ol?ra?u ?i cu o proiec?ie de caricatur? realizat? de Costel P?tr??can.?Caz rar: Costel P?tr??can are talent de caricaturist, dar ?i talent literar. El inventeaz?, cu predilec?ie, jocuri de cuvinte, combin?nd ?ntr-un mod original textul cu caricatura. Expresii uzuale ??i dezv?luie, prin desen, sensuri nea?teptate, de un comic irezistibil.Trebuie remarcat faptul c?, ?n marea majoritate a cazurilor, nu este vorba de glume ilustrate, ci de o combina?ie ingenioas? ?ntre desen ?i text. Textul n-ar avea nici un haz f?r? desen, iar desenul, la r?ndul lui, n-ar avea nici un haz f?r? text. Abia la ?nt?lnirea dintre ele se produce, ca o sc?nteie electric?, umorul”, potrivit criticului literar Alex ?tef?nescu.Duminic?, 27 iunie, vor sus?ine concerte corul ?Nectar” ?i trupa ?Lockdown Band”, ?Festivalul Lavandei din B?r?gan” urm?nd s? se ?ncheie t?rziu ?n noapte cu un foc de tab?r?.Programul mai cuprinde realizare de fotografii ?n c?mpul de lavand?, ateliere de crea?ie/ prezentare, curse cu bicicletele prin lanul de lavand?, plimb?ri cu taxi-c?ru?a, expozi?ii cu v?nzare de produse naturale cosmetice ?i produse locale, activit??i pentru copii.?L?s?m ma?inile ?n parcare ?i ne plimb?m cu taxi-c?ru?a. Chiar ?i cu doi cai putere, distrac?ia este mare! Dac? vrei s? te plimbi cu prietenii sau cu familia, este loc pentru fiecare. Haide?i la plimbare ?n cel mai mare lan de lavand?! Plimbarea prin lanul de lavand? este mai frumoas? cu o muzic? bun? pe fundal.Vino s? te ?ncarci cu energie pozitiv? ?i s? te bucuri de atmosfera pl?cut? de la festivalul lavandei. ?n fiecare sear?, scena o s? fie locul ?n care vom da startul distrac?iei ?i vom dansa c?t ne vor ?ine picioarele”, mai spun organizatorii.Solu?ie de arbitraj ?ntre fermieri ?i traderi ?n cazul contractelor la cereale, 23 iunie 2021, Ionel VaduvaAnul 2020, marcat de pandemia de COVID-19 ?i de seceta pedologic? extrem?, a dus inevitabil la o cre?tere vizibil? a num?rului incidentelor contractuale ?n rela?iile dintre produc?torii de cereale ?i beneficiarii acestor produse de provenien?? agricol?.Printre altele, au fost semnalate ?n acest context executarea necorespunz?toare sau chiar neexecutarea la termen ?i/sau ?n condi?iile convenite a obliga?iilor contractuale asumate.De altfel, au revenit ?n discu?ie problemele sistemice care au definit rela?iile dintre fermieri, intermediari, traderi ?i industria prelucr?toare de produse agricole ?n ultimii 30 de ani, marcate adesea de lips? de ?ncredere.Reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni (CFRO) eviden?iaz? ?n contextul dat, selectiv, ?o serie de practici comerciale devenite uzuale ?n rela?ia fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor pozi?ii contractuale inegale pentru fermieri ?i au generat riscuri majore concretizate ?n contextul secetei pedologice din 2020”.Ace?tia men?ioneaz? clauze prin care se declar? ?i/sau se recunoa?te, ?n mod nerealist, o negociere inexistent? a contractului, precum ?i constituirea de garan?ii personale de c?tre administratorul/directorul fermei, pentru executarea obliga?iilor contractuale asumate de societatea cu r?spundere limitat?/societatea pe ac?iuni, dup? caz, elud?ndu-se, astfel, r?spunderea limitat? a acestor participan?i la circuitul economic.Pe list? se mai afl? drepturi de apreciere ?i decizie unilateral? ?n beneficiul exclusiv al cump?r?torilor/traderilor, f?r? vreo posibilitate de control de c?tre fermier sau de mediere/arbitraj de c?tre un ter? independent, inclusiv asupra cantit??ii ?i calit??ii m?rfii livrate ?i, astfel, a pre?ului sau chiar a datei de plat?.Totodat?, a fost men?ionat? obliga?ia de a pl?ti penalit??i, desp?gubiri sau daune-interese, ?n cuantumuri arbitrare ?i cu desconsiderarea at?t a principiilor repar?rii integrale a prejudiciului ?i bunei-credin?e, c?t ?i a cauzelor exoneratoare de r?spundere civil? universal recunoscute.Ca urmare, spun exper?ii agribusiness ai Clubului Fermierilor Rom?ni (CFRO), profit?nd de capacitatea financiar? disponibil?, comercian?ii din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de pu?ine ori, clauze contractuale f?r? precedent sau chiar abuzive, menite s? le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi dispropor?ionate ?i nelegitime suferite de fermierii de bun?-credin??.Ca urmare, Clubul Fermierilor Rom?ni (CFRO) vine cu o solu?ie autohton? de arbitraj. Vorbim mai exact de proiectul Concorde adresat fermierilor din Rom?nia, prin care urm?re?te stabilirea unui sistem de ?ncredere ?i de bune practici comerciale, care s? permit? consolidarea rela?iilor contractuale ?n pia?a de agribusiness.?Din cauza acestor provoc?ri cu care se confrunt? fermierii, Clubul Fermierilor Rom?ni consider? necesar? stabilirea unui dialog coerent pentru reg?ndirea parteneriatului ?i refacerea ?ncrederii fermieri – cump?r?tori/traderi, pentru asigurarea execut?rii corespunz?toare a obliga?iilor contractuale”, a anun?at Florian Ciolacu, director executiv al CFRO.Obiectivele proiectului ConcordeVocile oficiale ale Clubului spun ?n contextul celor de mai sus c? sus?inerea fermierilor pentru Proiectul Concorde va contribui la realizarea unor obiective, care vor fi puse ?n practic? de CFRO.Printre acestea se num?r? ?nfiin?area unui grup de lucru care s? preia ?i s? prelucreze ini?iativele, ideile, opiniile ?i sugestiile transmise de fermieri, elaborarea unui ghid de bune practici, crearea unei proceduri de raportare ?i verificare a incidentelor ?n rela?iile contractuale ?i elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru solu?ionarea alternativ? a disputelor.Agricultura, ?ntr-un proces profund de transformareAgricultura european? ?i cea rom?neasc? sunt acum ?ntr-un proces profund de transformare sub influen?a unor programe majore de reform? a Politicii Agricole Comune (PAC) ?i aplicarea noului Pact Ecologic European.Acestora li se adaug? cele determinate de efectele schimb?rilor climatice, criza for?ei de munc?, volatilitatea pre?urilor, sc?derea performan?ei capitalurilor ?i inputurilor ?n agricultur?, ad?ncirea inegalit??ilor ?n ponderea veniturilor fermierilor pe lan?ul comercial de valorificare a produselor agroalimentare.Fermierii performan?i din Rom?nia trebuie s? gestioneze o impredictibilitate crescut? ?n ceea prive?te asigurarea resurselor ?i a proceselor ?n ferm?, precum ?i pentru valorificarea produc?iei.Ce spun cump?r?torii de floarea soarelui: ?Nivelul cel mai ridicat!”. Stocurile de soia cresc (exclusiv) , 23 iunie 2021, Ionel VaduvaPortul Constan?a continu? s? dea ora exact? la floarea soarelui, iar la soia, chiar dac? Rom?nia nu este un juc?tor important, ?n ciuda consumului important din zootehnie, ve?tile sunt c? stocurile s-au majorat ?n ultima vreme.Conform unui document transmis ?n exclusivitate Agro TV de c?tre CTF, recolta nou? de floarea soarelui autohton? prezint? ?n continuare un interes deosebit transpus at?t ?n ceea ce prive?te pre?ul, c?t ?i zona de provenien?? a unor cump?r?tori.?Cota?iile semin?elor de floarea soarelui – recolta nou? – se men?in ?n zona 545-560 dolari/ton?, ?n func?ie de interesul fiec?rui cump?r?tor. Nivelul cel mai ridicat este afi?at de Portul Constan?a, ?ns? ?i acolo exist? cump?r?tori care ofer? nivelul de 545 dolari/ton?. Procesatorii indic? niveluri mai joase la unit??ile de procesare, ?n general cu 10-15 dolari/ton?.?Prognoza de recolt?, perspectiva de presiune, precum ?i logistica scad pre?ul fa?? de indica?iile portului Constan?a. Exportatorii indic? ?n loca?iile interioare pre?uri discountate cu nivelul de cost logistic ?i costuri de trecere (passing through) prin silozurile de interior fa?? de portul Constan?a.?Vecinii din sudul Dun?rii manifest? acela?i interes neobosit pentru recolta de floarea soarelui rom?neasc?, cota?iile lor fiind net superioare fa?? de cota?iile portului Constan?a. Ca o compara?ie, ei ofer? indicativ un nivel apropiat de cel al portului Constan?a ?n paritatea FCA Ferm?”, se scrie ?n raportul CTF.Exper?ii agribusiness ai organiza?iei citate mai spun c?, ?n continuare, cump?r?torii afi?eaz? o lips? total? de interes pentru floarea soarelui cu con?inut ridicat de Acid Oleic HIO, manifestat? prin lipsa cota?iilor pentru aceast? cultur? special?.??ntr-adev?r, nu este anul HIO, ?ns? anticip?m anul 2022 ca un an de revenire a cererii la nivel european ?i, astfel, interesul va fi resuscitat prin bonusul fa?? de floarea-soarelui conven?ional? sau linoleic?”, au completat ace?tia.Soia, ??n echilibru”. Volatilitate foarte mic? (CBOT)Pe de alt? parte, exper?ii agribusiness ai CTF transmit c? ultimul raport USDA a indicat acela?i nivel de echilibru ?n ceea ce prive?te cultura de soia, cu modific?ri infime, de 10.000 tone.?Cu alte cuvinte, produc?ia mondial? a sc?zut infim, situ?ndu-se la nivelul de 385,82 milioane tone. Evident, este ?i nivelul consumului statutat identic ?ntre mai ?i iunie 2021, cifre care indic? stabilitatea produsului ?n materie de cerere ?i ofert?. Stocurile, ?n schimb, au crescut la nivel mondial cu 1,45 milioane tone, fapt care a generat un sentiment de bearish ?n indica?iile CBOT”, au conchis ace?tia.Indica?ia NOV21 a pierdut 20 cen?i/bu?el la ?nchiderea din 11 iunie 2021, echivalent a 7,34 dolari/tona de soia. Astfel, nivelul CBOT pentru indica?ia NOV21 este setat la 1438 cen?i/bu?el, adic? 528,37 dolari/ton?.Pre?urile ?i exporturile de cereale din Rom?nia vor ?nregistra un an cu o cre?tere fulminant?, se precizat ?n raportul USDA citat de speciali?tii CTF. ?n anul comercial 2021-2022, care va ?ncepe ?n luna iulie, se vor exporta aproximativ 780.000 de tone de floarea soarelui, rapi?? ?i soia mai mult fa?? de anul anterior.Pre?urile sunt cu p?n? la 60% mai mari. Cererea robust? de semin?e oleaginoase pe alte pie?e din blocul comunitar european (UE27) va trage aproximativ 90% din stocurile exportabile ale Rom?niei.VIDEO ULTIM? OR?! Grindina a lovit un mare bazin legumicol din Rom?nia , 23 iunie 2021 , Ionu? F?nt?n? Fenomenele meteo extreme au devenit deja obi?nuite ?n ultimele s?pt?m?ni pe ?ntreg teritoriul Rom?niei. Ploile toren?iale au provocat mari pagube at?t ?n culturile agricole, c?t ?i ?n sute de gospod?rii ale oamenilor, care au fost inundate, iar grindina ?i-a f?cut la r?ndul ei sim?it? prezen?a.Cu pu?in timp ?n urm?, grindina a a lovit culturile dintr-un mare bazin legumicol din ?ar?, ?n toat? zona Dr?g??ani – Ple?oiu. Potrivit legumicultorului Mihai Chesnoiu, ghea?a a fost de dimensiuni mari ?i putea provoca multe daune. ”Dac? nu se foloseau rachete antigrindin? era pr?p?d mare”, ne-a spus fermierul oltean.Se pare c? sistemul de rachete antigrindin? a reac?ionat prompt ?i a ?ndep?rtat cea mai mare parte din pericol. Potrivit lui Mihai Chesnoiu, au fost lansate rachete ?n ”rafale de 50-60 lans?ri consecutive”, ?n total fiind lansate c?teva sute de rachete.Astfel, legumicultorul spune c? nu a observat p?n? acum pagube ?n solarii, nu exist? fisuri sau g?uri, ?ns? culturile de legume ?n c?mp, mai ales cele mai dezvoltate, au fost afectate cu siguran??.Potrivit ANM, ?ntreaga ?ar? se afl? ast?zi, 23 iunie 2021, p?n? la ora 22, sub avertiz?ri meteorologice de canicul? ?i instabilitate atmosferic?. ?n zonele de munte, ?n Dobrogea, Moldova, local ?n Oltenia, Muntenia ?i Transilvania vor fi perioade cu instabilitate atmosferic? accentuat?, ce se va manifesta prin averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, frecvente desc?rc?ri electrice, vijelii ?i grindin?. ?n intervale scurte de timp cantit??ile de ap? vor dep??i 25….40 l/mp.ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia Pestei Porcine Africane, meatmilk , 23 iunie 2021 La data de17.06.2021 sunt active unnum?rde 130 defocarepest?porcin?african? (PPA), conform datelor prezentate ?n graficul nr. 1, din care 2 focare ?n exploata?i icomerciale ?i 2 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 35.238 de porcine (animale afectate din focarele active).?n intervalul 11.06.2021 – 17.06.2021 au fost ?nregistrate 18 focare noi de PPA ?i au fost stinse 30 de focare de PPA:De la prima semnalare a prezen?eivirusului PPA ?nRom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.755 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor. Dintre acestea, ?n intervalul 11.06.2021–17.06.2021 au fost ?nregistrate 11 cazuri noi de PPA la mistre?i.Absolven?ii de Medicin? Veterinar?, de la USAMV Cluj-Napoca, primii care s-au bucurat de festivitate ?n 2021, meatmilk , 23 iunie 2021 Prima festivitate de absolvire din 2021, la USAMV Cluj-Napoca, a avut loc ?n campusul institu?iei de ?nv???m?nt. Peste 200 de studen?i la Medicin? Veterinar?, 205 mai precis, s-au bucurat de ceremonia organizat? ?n aer liber, al?turi de familii ?i prieteni, respect?nd toate m?surile sanitare impuse de legisla?ia ?n vigoare. Absolven?ii din aceast? promo?ie la Medicin? Veterinar? sunt 141 la linia de studiu ?n limba rom?n?, 42 la linia de studiu ?n limba francez?, respectiv 22 la linia de studiu ?n limba englez?. ”Festivitatea este prima din calendarul de absolvire la USAMV Cluj-Napoca, iar al?turi de studen?i suntem ?i noi foarte emo?iona?i. Ei sunt primii dup? doi ani de ?ntrerupere, care au c?ntat serenadele ?n campus, primii care au parte de o ceremonie ca ?ntr-o mare familie ?i tot primii care se vorbucura de banchetul de final de an. Sunt o genera?ie foarte bun?, care ??i ia zborul pe drumul ales, dar care ne m?ndrim c? pleac? de la una din cel emai bune ?coli de Medicin? Veterinar? din sud-estul Europei. Mult succes medicilor veterinari, absolven?i ?n 2021 la USAMV Cluj-Napoca!”, este mesajul decanului Facult??ii de Medicin? Veterinar?, Prof. dr. Nicodim Fi?. Pia?a cerealelor rom?ne?ti: statistic, dracul nu este at?t de negru; ?n anul secetei, 2020, produc?ia a fost mai mare dec?t ?n 2009, 2010 ?i 2012, c?nd fermierii nu au primit desp?gubiri, lantulalimentar , 2021-06-23 ?n toamna anului 2019 ?i ?n prim?vara ?i vara anului 2020, seceta a afectat puternic culturile agricole din sud-estul Rom?niei ( Muntenia, Dobrogea ?i sudul Moldovei ). Distrugerile au fost ?nregistrate ?n zonele unde Sistemul Na?ional de Iriga?ii nu a fost func?ional, din diverse cauze: furturi, avarii, lipsa de investi?ii din partea statului ?n infrastructura principal? de iriga?ii, de?i unele asocia?ii de fermieri au investit bani europeni atra?i prin PNDR ?i au reabilitat infrastructura secundar?. Acolo unde SNI a fost func?ional, efectele secetei au fost minime sau inexistente.Guvernul Orban, re?nvestit ?n martie 2020, a declan?at ?n aprilie opera?iunea de evaluare a pagubelor ?i ?n octombrie a ?nceput plata compensa?iilor financiare de la bugetul de stat pentru fermieri. Potrivit datelor MADR, au r?mas eligibile pentru plat? peste 28.000 de cereri, acoperind 1.120.540 de ha. Cuantumul per hectar a fost de p?n? la 925 de lei pentru gr?u ?i 1002 lei pentru rapi??. Guvernul a achitat ?n toamn? 80% din sum?, totalul ajung?nd la aproape 850.000.000 de lei.Printre beneficiarii desp?gubirilor acordate de la bugetul de stat s-au num?rat compania Agricost, controlat? de Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, ?i ”dou? firme ale omului de afaceri Paul Florin St?nescu, na?ul fiului lui Liviu Dragnea”, potrivit . Pe lista marilor beneficiari s-a aflat ?i Intercereal SA Ialomi?a, controlat? de omul de afaceri Augustin Oancea. O alt? firm? beneficiar? a desp?gubirilor de la stat a fost ”Andra Interna?ional SRL, controlat?, potrivit?termene.ro,?de c?tre familia primarului Valu lui Traian jude?ul Constan?a, Florin Mitroi.Asocia?iile fermierilor au solicitat desp?gubiri ?i pentru culturile de prim?var? ( porumb ?i floarea soarelui ), dar guvernul C??u, instalat dup? alegerile din decembrie 2020, nu le-a acordat, st?rnind nemul?umirea fermierilor.Statisticile europene arat? c? produc?ia de cereale a Rom?niei ?n 2020 a fost mai mare dec?t ?n al?i ani. Pentru 2020, produc?ia estimat? ( analizarea datelor nu s-a ?ncheiat ) de cereale este de 18.937.000 de tone, din care gr?u 6.390.000 t ?i porumb 10.844.000 t. Pentru compara?ie, ?n 2019, produc?ia total? a fost de 30.372.000 t, iar ?n 2018, 31.510.000 t.?n 2012, produc?ia a fost mult mai mic? dec?t ?n 2020: 12.773.000 t, din care gr?u 5.276.000 t ?i porumb 5.953.000 t.?n 2010, produc?ia total? a fost 16.651.000 t, din care gr?u 5.784.000 t ?i porumb 9.042.000 t.?n 2009, produc?ia total? a fost 14.801.000 t, din care gr?u 5.187.000 t ?i porumb 7.973.000 t.Au mai fost ani c?nd produc?ia la porumb a fost mai mic? dec?t ?n 2020. De pild?, ?n 2015, fermierii rom?ni au recoltat 9.021.000 t, iar ?n 2016, 10.746.000 t.De ce ?ntr-un an considerat catastrofal pentru agricultura rom?neasc?, datele statistice indic? o situa?ie mai bun? dec?t ?n unii ani din ultimul deceniu?Una dintre explica?ii este aceea c? ?n vestul ??rii, dar ?i ?n zonele agricole din Transilvania, chiar ?i ?n Oltenia, seceta nu a fost at?t de grav? ca ?n sud-estul ??rii ?i fermierii au reu?it s? ob?in? produc?ii mul?umitoare.O alt? explica?ie este c? ?n sud-estul ??rii, acolo unde a func?ionat SNI, fermierii beneficiari ai apei din iriga?ii nu au fost afecta?i de secet?. Date furnizate de ANIF arat? c? ?n jude?ele afectate de secet? unii dintre fermieri au ?ncheiat contracte ?i au irigat suprafe?e mari ?n vara anului 2020. Fermierii din jud. Constan?a ?ncheie anual contracte pentru o suprafa?? de aprox. 30.000 ha, iar cei din jud. Tulcea de peste 27.000 ha.O a treia explica?ie este c? unii fermierii nu au arat suprafe?ele cultivate cu gr?u, chiar dac? le-au declarat calamitate ?i au fost evaluate ca atare. Au men?inut cultura ?i au recoltat o cantitate mai mic?, dar care a intrat ?n circuitul comercial, fiind ?nregistrat? ca atare.Cei mai lovi?i au fost fermierii din zonele unde nu func?ioneaz? SNI ?i unde regimul de precipita?ii a fost minim sau inexistent. Ei au fost expu?i complet secetei. Ace?tia au beneficiat de desp?gubirile acordate de stat pentru culturile de toamn?.Guvernul C??u nu a inclus reabilitarea SNI ?n PNRR, pentru a utiliza banii europeni. Acest lucru nu ar trebui s? conduc? la abandonarea programului de reabilitare cu bani de la bugetul de stat, chiar dac? acest program, lansat ?n 2017 ar fi trebuit s? fie gata ?n 2020.Iriga?iile r?m?n singura solu?ie eficient? pentru combaterea secetei, iar statul ar trebui s? gestioneze cu maxim? responsabilitate acest sistem.Din fericire, anul 2021 este unul cu precipita?ii abundente, fiind estimat? o produc?ie de cereale total? de peste 28.000.000 t.Pre?urile cerealelor: nu crede?i zvonurile traderilor! iunie 22, 2021, agrimanet Pre?urile cerealelor: Orice informa?ie este imediat tradus? ?n pre?uri. ?i, de asemenea, fiecare zvon ?i fiecare prognoz?. ?n acest moment, prognozele anterioare privind o penurie pe termen lung pe pia?a cerealelor par s? se evapore. Se pare c? exist? dou? motive pentru aceasta: Pe de o parte, estim?rile actuale ale recoltei sunt mai mari dec?t ?n urm? cu c?teva s?pt?m?ni. Acest lucru este valabil mai ales pentru ??rile europene – ?i, de asemenea, pentru Rusia ?i Ucraina. Pe de alt? parte, guvernul SUA a provocat tulbur?ri masive pe pie?e, prin anun?uri repetate despre o posibil? reducere a utiliz?rii bioetanolului.Aceste anun?uri au trimis pre?urile porumbului ?i soiei pe o spiral? descendent?, deoarece p?r?i mari din cultura de porumb din SUA sunt folosite pentru a produce bioetanol. P?n? ?n prezent, ?ns?, este complet neclar c?t de mare va fi cu adev?rat noua recolt? de porumb ?i soia din SUA. De s?pt?m?ni ?ntregi ?n ?ntreaga centur? de porumb din Midwest a fost semnalat? seceta extrem?. Gr?ul de prim?var? din nordul SUA ?i din culturile de prerie din Canada a suferit, de asemenea, ?n mod masiv, din cauza lipsei de ploaie.Dar nimic nu este definitiv ?n SUA – at?t dimensiunea noii recolte, c?t ?i deciziile privind amestecul obligatoriu de bioetanol. Seceta din SUA se ?nr?ut??e?te ?i amenin?? culturile de porumb, soia ?i gr?u de prim?var?.Statele din Iowa, Minnesota ?i Dakota de Nord ?i de Sud sunt ?n prezent deosebit de afectate, spun meteorologii americani. Ploile recente au fost utile doar ?n nord-vestul Mijlociu ?i ?n Marea C?mpie. Restul zonelor ?nregistreaz? un deficit de umiditate care va periclita masiv zonele importante de produc?ie din SUA. ?n unele state, ra?ionarea apei a fost deja adoptat?.Aproximativ 41% din Iowa, cel mai mare produc?tor de porumb din ?ar?, se afla ?ntr-o secet? sever?. Vremea mai rece ?i unele ploi din aceast? s?pt?m?n? ar trebui s? aduc? doar o u?urare. Condi?iile din Dakota de Nord, cel mai mare produc?tor de gr?u de prim?var?, r?m?n grele. Dou? treimi din stat sufer? de o secet? extrem?.Anali?tii americani spun, de asemenea, c? condi?iile din iulie ?i august, ?n special lunile critice pentru porumb ?i soia, vor determina amploarea pierderilor de randament ?i reac?iile suplimentare la pre?.Europenii se ?ndreapt? c?tre pie?ele de exportRecolta a?teptat? mai mare ?i pre?urile atractive se a?teapt? ?n Rom?nia, Bulgaria, Germania, Polonia ?i statele baltice – ?n compara?ie cu Rusia.?n noul sezon, care ?ncepe ?n iulie, pre?urile competitive vor ajuta ?i ??rile UE s? realizeze exporturi extinse. Aceast? atrac?ie a cererii ar trebui s? sus?in? ?i pre?uri bune pentru fermieri.Taxa de export din Rusia va ?ine pre?urile sus ?n aceast? zon?. Majoritatea anali?tilor sunt convin?i c?, dac? barierele ruse?ti la export r?m?n ?n vigoare, o parte din cerere se va muta c?tre UE.Fran?a a raportat pre-v?nz?ri c?tre China. ?n prim?var?, comercian?ii raportaser? deja achizi?ii chineze de aproximativ 1 milion de tone de gr?u din noua recolt? francez?. ?ntre timp s-au f?cut mai multe achizi?ii. V?nz?rile puternice franceze c?tre China ar putea permite exportatorilor germani ?i polonezi s? efectueze exporturi mai mari c?tre Algeria ?i alte ??ri care sunt cump?r?tori tradi?ionali de pe pie?ele franceze.De asemenea, este de a?teptat ca Iranul s? r?m?n? o pia?? important? de v?nzare a gr?ului german. Cu toate acestea, incertitudinea semnificativ? pentru pre?urile gr?ului continu? din cauza evolu?iilor (inclusiv a politicii vamale) din Rusia ?i Ucraina. Ambele ??ri se a?teapt? ?n prezent la recolte foarte mari.MATIF: Ce pre?uri sunt la rapi?a ?i la gr?ul din noua recolt??Gheorghe Ghise, 23 iunie 2021 Dup? un nivel record de 542 euro/ton? pentru recolta veche ?i 518 euro/ton? la contractele forward, pre?ul rapi?ei s-a stabilizat ?i are o tendin?? u?oar? de sc?dere.?? La Matif (Paris), gr?ul cu livrare ?n septembrie era cotat la 215 euro/ton? (07.06.2021), iar pentru livrarea ?n decembrie la 214,5 euro/ton?.? La aceea?i dat?, porumbul cu livrare ?n august era cotat la 258,50 euro/ton?, iar pentru livrarea ?n noiembrie pre?ul era de 212 euro/ton?.??n Rom?nia, perspectivele sunt bune pentru produc?ia de gr?u, r?m?ne de v?zut, la recoltat, ?n ce m?sur? ploile abundente din luna iunie au afectat calitatea.Fermierii spun c? pre?urile, de?i par bune, nu aduc neap?rat un profit ?n ferm?. Asta pentru c? ?i inputurile s-au scumpit semnificativ.?un articol de GHEORGHE GHI?ESTOP export animale vii! CO?MARUL FERMIERILOR ROM?NI, Ioan Ladosi, 23 iunie 2021 - La Bruxelles se discut? intens despre interzicerea total? a exporturilor de animale vii din UE. O astfel de decizie istoric? ar bloca v?nzarea a zeci de mii de tone de ovine ?i bovine vii din Rom?nia ?i ar ruina cresc?torii.Cu to?ii ne aducem aminte de dezastrul celor 14.000 de oi ?necate ?n urma accidentului naval din portul Midia, din 24 noiembrie 2019. Oroarea a ajuns pe canalele media ale ?ntregii planete ?i a provocat revolta, ?ndrept??it?, a publicului larg, precum ?i reac?ii virulente ale organiza?iilor de protec?ie a animalelor. ?i, din acel moment, bulg?rele a luat-o la vale...VESTEA A ?OCAT EXPORTATORIILa Bruxelles s-au reactivat comitete ?i grupuri de lucru care aveau menirea s? g?seasc? solu?ii pentru ca astfel de accidente s? nu se mai repete. Din p?cate, repetatele incidente cu camioanele pline de bovine de la grani?ele Turciei, precum ?i cel al vaselor din Mediterana, cu peste 800 de bovine la bord, refuzate timp de aproape dou? luni la acostare din cauza temerilor c? acestea ar putea fi infectate cu boala limbii albastre, au umplut paharul. ?n acest context, grupul de lucru al Parlamentului European a luat ?n discu?ie probabilitatea - la acest moment teoretic? doar - de interzicere total? a exporturilor de animale vii din UE. Vestea a ?ocat fermierii care exportau bovine ?i ovine, pentru c? impactul unui asemenea demers legislativ i-ar ruina! La fel de dramatic? a fost ?tirea ?i pentru importatorii tradi?ionali de animale de reproduc?ie din ??ri arabe ?i nord-africane, care ?i-au v?zut planurile de a-?i popula fermele iremediabil distruse.GAUR? IMENS? ?N BUGETUL UEC?te animale export? Uniunea European?? Cele mai recente statistici ?n acest sens au fost publicate pentru anul 2020. Din ele afl?m c? exporturile UE-27 au avut o valoare de peste 1,6 miliarde de euro, aici fiind incluse doar trei specii: bovine, ovine ?i suine. Este evident c? aceast? sum? imens? ar disp?rea din balan?a exporturilor ?i din buzunarele fermierilor. Impactul ar fi ?i mai tragic, pentru c? stoparea exporturilor din UE ar afecta ?n mod direct peste 60.000 de locuri de munc?.Orice decizie tran?ant? pe aceast? tem? va trebui s? ia ?ns? ?n calcul ?i efecte mult mai perfide, cum ar fi blocarea cererii ?n cre?tere de protein? animal? din ??rile nord-africane, combinat? cu lipsa acut? a depozitelor frigorifice ?n aceste zone, absolut necesare ?n cazul trecerii totale la exporturile de carne ?n carcas?.CO?MARUL FERMIERILOR ROM?NIPe l?ng? aceste elemente, nu trebuie uitate nici costurile indirecte ale stop?rii exporturilor de animale vii, care ar avea impact direct inclusiv asupra fermierilor rom?ni. Ce ar face bravii no?tri oieri dac? nu ar mai putea exporta anual spre ??rile arabe cele peste 45.000 tone de ovine vii, ?n valoare de 101 milioane de euro? Dar v?carii no?tri, care au exportat, doar ?n 2019, bovine ?n greutate total? de peste 34.000 tone ?i o valoare de 74 milioane de euro?Un prim r?spuns logic ar fi c? aceast? imens? cantitate de carne ar r?m?ne pe pia?a intern?, pre?ul s-ar pr?bu?i, iar efectul asupra fermierilor ar fi implacabil: falimentul!Citi?i articolul integral ?n Revista FERMA, edi?ia 15-30 iunie 2021!un articol de IOAN LADO?IINS: crestere a numarului de ovine in anul 2020, insa scaderi la bovine, porcine si pasari, iunie 23, 2021 Numarul de ovine si caprine din Romania a crescut cu 1,2%, respectiv 0,6%, in anul 2020, comparativ cu 2019, ajungand la 12,094 milioane de capete, se arata intr-un raport publicat de Institutul National de Statistica (INS). In schimb, numarul total de bovine la 1 decembrie 2020, fata de 1 decembrie 2019, a scazut cu 0,6%, iar efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie) a crescut cu 0,7%, pana la un total de 1,910 milioane de capete, din care 1,249 milioane erau vaci, bivolite si juninci.Totalul de porcine si efectivul matca (scroafe de prasila) au scazut cu 2,2%, respectiv cu 0,1%, pana la 3,750 milioane capete, din care 308.300 erau scroafe de prasila.Numarul total al pasarilor si cel al pasarilor ouatoare adulte au scazut cu 6,5%, respectiv cu 10,5%, pana la 70,501 milioane, din care pasari ouatoare adulte erau 36,462 milioane.Conform INS, in perioada analizata, efectivele de bovine au scazut continuu din anul 2006 pana in 2011, ajungand la 1,988 milioane de capete. Din 2011 pana anul trecut, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand 65,1% in 2020 fata de 2006. Efectivele de porcine au scazut, ajungand la 55% in anul 2020 fata de 2006.Efectivele de ovine si caprine au inceput sa creasca, atingand in 2020 un nivel de 12,094 milioane de capete, cu 43,9% mai mult fata de anul 2006.La efectivele de bovine, Romania s-a situat pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa Franta, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda si Belgia. In ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren, tara noastra s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.In privinta efectivelor de porcine, Romania s-a situat pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Polonia, Olanda, Italia si Belgia. In ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren, tara noastra s-a aflat pe locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia, Slovacia, Lituania si Bulgaria.La efectivele de ovine si caprine, Romania s-a situat pe locul doi in randul statelor membre, dupa Spania. In ceea ce priveste densitatea la 100 ha de teren, tara noastra s-a aflat pe locul doi din cele 14 tari prezentate, dupa Grecia.Clubul Fermierilor Rom?ni lanseaz? proiectul Concorde?pentru respectarea bunelor practici??n comer?ul cu cereale, 23 Jun 2021 , Anca Olteanu Clubul Fermierilor Rom?ni lanseaz? proiectul Concorde, adresat fermierilor din ?ar?, prin care urm?re?te stabilirea unui sistem de ?ncredere ?i de bune practici comerciale, care s? permit? consolidarea rela?iilor contractuale ?n pia?a de agribusiness.?Din cauza acestor provoc?ri cu care se confrunt? fermierii, Clubul Fermierilor Rom?ni consider? necesar? stabilirea unui dialog coerent pentru reg?ndirea parteneriatului ?i refacerea ?ncrederii fermieri – cump?r?tori / traderi, pentru asigurarea execut?rii corespunz?toare a obliga?iilor contractuale”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Rom?ni.Proiectul are urm?toarele obiective:?nfiin?area unui grup de lucru care s? preia ?i s? prelucreze ini?iativele, ideile, opiniile ?i sugestiile transmise de fermieri;Elaborarea unui ghid de bune practici;Crearea unei proceduri de raportare ?i verificare a incidentelor ?n rela?iile contractuale;Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru solu?ionarea alternativ? a disputelor;Afilierea Clubului Fermierilor Rom?ni la organiza?ii interna?ionale relevante ?n domeniul agribusiness;Colaborarea Clubului cu autorit??ile ?i institu?iile publice europene ?i na?ionale ?n scopul dezvolt?rii unor politici coerente ?i relevante pentru dezvoltarea agribusiness-ului din Rom?nia.Clubul Fermierilor Rom?ni, membru GAFTAClubul Fermierilor Rom?ni a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, organiza?ia interna?ional? reprezentativ? pentru sprijinirea contract?rii ?i arbitr?rii comerciale ?n domeniul cerealelor la nivel mondial.?Adres?m tuturor fermierilor interesa?i invita?ia de a fi al?turi de Clubul Fermierilor Rom?ni ?n lansarea ?i punerea ?n aplicare a ac?iunilor propuse prin Proiectul CONCORDE, pentru a asigura asfel baza pentru un parteneriat echitabil ?i pe termen lung fermieri – traderi – autorit??i”, sus?ine Dan Hurduc, membru ?n Consiliul Director ?i primul pre?edinte care va asigura pre?edin?ia rotativ? a Clubului Fermierilor Rom?ni ?ncep?nd cu 1 iulie.Prin dezvoltarea Proiectului Concorde fermierii vor avea acces la:Expertiz? concret? ?i practic? validat? ?n procesul de contractare;Facilitarea sprijinului specializat ?n solu?ionarea alternativ? a disputelor comerciale;Promovarea ?i reprezentarea intereselor ?n rela?ia cu institu?ii relevante ?n comer?ul cu cereale.?Proiectul Concorde va avea succes ?n m?sura particip?rii concrete, directe a fermierilor la ac?iunile propuse, precum ?i prin asigurarea unei cooper?ri eficiente cu ceilal?i factori implica?i ?n agribusiness, ?n particular prin consolidarea rela?iei dintre fermieri ?i comercian?ii de produse agricole”, explic? Dan Hurduc.Practici contractuale actuale: riscuri pentru fermieriCFR eviden?iaz? selectiv o serie de practici comerciale devenite uzuale ?n rela?ia fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor pozi?ii contractuale inegale pentru fermieri ?i au generat riscuri majore concretizare ?n contextul secetei pedologice din 2020:Clauze prin care se declar? ?i/sau se recunoa?te, ?n mod nerealist, o negociere inexistent? a contractului;Constituirea de garan?ii personale de c?tre administratorul/directorul fermei, pentru executarea obliga?iilor contractuale asumate de societatea cu r?spundere limitat?/societatea pe ac?iuni, dup? caz, elud?ndu-se, astfel, r?spunderea limitat? a acestor participan?i la circuitul economic;Drepturi de apreciere ?i decizie unilateral? ?n beneficiul exclusiv al cump?r?torilor /traderilor, f?r? vreo posibilitate de control de c?tre fermier sau de mediere/arbitraj de c?tre un ter? independent, inclusiv asupra cantit??ii ?i calit??ii m?rfii livrate ?i, astfel, a pre?ului sau chiar a datei de plat?;Obliga?ia de a pl?ti penalit??i, desp?gubiri sau daune-interese, ?n cuantumuri arbitrare ?i cu desconsiderarea at?t a principiilor repar?rii integrale a prejudiciului ?i bunei-credin?e, c?t ?i a cauzelor exoneratoare de r?spundere civil? universal recunoscute.Clubul Fermierilor Rom?ni pentru Agricultur? Performant? este o asocia?ie non-profit ?i neguvernamental? a fermierilor din Rom?nia.Proprietar ?n Rom?nia | C?t m? cost? cadastrul ?i ce poate face Rom?nia pentru a nu pierde banii europeni , 23 iunie, 2021 , Marian P?v?la?c Programul na?ional de cadastrare este finan?at ?i de Uniunea European?. ?n 2015, Rom?nia a pornit unul dintre cele mai mari programare na?ionale de investi?ie, cel de realizare a cadastr?rii na?ionale. Denumit Programul Na?ional de Cadastru ?i Carte Funciar?, investi?ia a beneficiat de fonduri europene ?i trebuie finalizat? p?n? ?n 2023.Pe tot parcursul cadastr?rii unei propriet??i, ?n cadrul programului na?ional, persoana ?n cauz? trebuie s? pl?teasc? doar legalizarea actelor de proprietate necesare ob?inerii c?r?ii funciare. ?n rest, activitatea speciali?tilor, taxele sunt decontate din fonduri publice, prin intermediul Agen?iei Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar? (ANCPI).Aceast? Agen?ie din subordinea Ministerului Dezvolt?rii implementeaz? Programul Na?ional de Cadastru ?i carte Funciar? 2015-2023 (PNCCF), iar scopul investi?iei const?, potrivit acesteia, ?n:?nregistrarea gratuit? a imobilelor ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar?;realizarea planului cadastral al imobilelor;deschiderea c?r?ilor funciare la nivelul tuturor unit??ilor administrativ-teritoriale;Marele avantaj al acestui program finan?at ?i cu fonduri europene este c? permite prim?riilor, firmelor sau persoanelor s? ob?in? gratuit c?r?ile funciare pe terenurile care nu au astfel de documente. Aceasta ?n condi?iile ?n care, ?n Rom?nia, mai pu?in de jum?tate din propriet??i nu au c?r?i funciare nici ?n acest moment, cu doi ani ?nainte de finalizarea proiectului. Gratuitatea se referea la faptul c? toate taxele sunt suportate din bugetul ANCPI.De cadastrarea gratuit? pot beneficia doar propriet??ile care nu au c?r?i funciare sau nu au c?r?i funciare la zi, ?n sensul c? s-au produs dezmembr?ri, schimb?ri ale datelor privind proprietatea ini?ial?, iar noua structur? a propriet??ii nu are carte funciar? actualizat?.C?t de ?gratuit? este gratuitatea”?Potrivit informa?iilor publicate de Europa Liber? luna iunie, mai multe persoane sus?ineau c? li se cer taxe suplimentare din partea inginerilor cadastrali ?i nu numai. Drept r?spuns, ANCPI precizeaz? c? toate opera?iunile de cadastrare prin acest program na?ional sunt gratuite ?i nimeni nu trebuie s? perceap? taxe suplimentare.??n ceea ce prive?te caracterul gratuit al ?nregistr?rii sistematice a imobilelor preciz?m c? acesta este reglementat de art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului ?i a publicit??ii imobiliare nr. 7/1996, republicat? cu complet?rile ?i modific?rile ulterioare, potrivit c?ruia: Se instituie Programul na?ional de cadastru ?i carte funciar? ?n scopul ?nregistr?rii gratuite a imobilelor ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar?, realiz?rii planului cadastral al imobilelor ?i deschiderii c?r?ilor funciare la nivelul tuturor unit??ilor administrativ-teritoriale”, precizeaz? oficialii ANCPI.Prim?riile elibereaz? gratuit toate documentelePrimarii, prin compartimentele de resort elibereaz? certificate ?i furnizeaz? gratuit echipelor de realizare a lucr?rilor sistematice de cadastru date ?i informa?ii cuprinse ?n registrul agricol, registrul de rol nominal unic, nomenclatura stradal?, precum ?i orice alte informa?ii ?i eviden?e care ar putea fi necesare realiz?rii lucr?rilor.Oficiile de cadastru elibereaz? gratuit documenteleCopiile legalizate ale documentelor care atest? dreptul de proprietate sau alte drepturi reale ale de?in?torilor asupra imobilelor sunt preluate de c?tre executantul lucr?rilor sistematice de la cet??eni numai dac? acestea nu exist? ?n arhiva oficiului teritorial (OCPI) sau a autorit??ii administra?iei publice locale ori a emitentului acestora. ?Aceste entit??i au obliga?ia eliber?rii gratuite a documentelor sau a copiilor certificate ?n termen de cel mult 30 de zile lucr?toare de la data ?nregistr?rii cererii executantului persoan? autorizat?”, ni s-a mai transmis de la ANCPI.Legalizarea actelor de proprietate - nu este gratuit??n schimb, se suport? individual legalizarea la notar a documentelor referitoare la o proprietate care nu au fost ?nc? legalizate notarial. ?Cet??enii vor suporta costul legaliz?rii copiilor actelor de proprietate ?n situa?ia ?n care ?n UAT-ul ?n care se desf??oar? lucr?rile, func?ioneaz? un birou notarial. ?n cazul ?n care nu exist? birou notarial legalizarea copiilor actelor juridice se realizeaz? de c?tre secretarul UAT”, explic? reprezentan?ii ANCPI.Taxele notariale privind mo?tenirea, succesiunea - pl?tite de ANCPI?n plus, ?n vederea realiz?rii unor eviden?e c?t mai complete ?i din punct de vedere juridic, ?ANCPI aduce cet??enilor ?i beneficiul achit?rii, din surse proprii, a cuantumului onorariului notarial pentru eliberarea de c?tre notarii publici a certificatelor de mo?tenitor, a certificatelor de mo?tenitor suplimentar, a certificatelor de legatar ?i a certificatelor de vacan?? succesoral?, ?ntocmite cu privire la imobile ce au f?cut obiectul ?nregistr?rii sistematice”, mai puncteaz? reprezentan?ii agen?iei.Taxele notariale constatatoare pentru transferul de proprietate au fost eliminateMai mult dec?t at?t, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, a fost introdus? ?i facilitatea ca actele notariale s? nu fie supuse impozitului pe venitul din transferul propriet??ilor imobiliare. Este vorba de acte necesare prin care opereaz? transferul dreptului de proprietate ?i al dezmembr?rilor acestuia, constatate prin certificat de mo?tenitor ?i eliberate la solicitarea OCPI sau a secretarului UAT ?n vederea realiz?rii ?nregistr?rii sistematice.Serviciile inginerilor cadastrali - decontate de ANCPIToate lucr?rile de cadastrare din teren efectuate de speciali?ti ?n domeniu sunt decontate de agen?ia na?ional?.Explica?iile ?nt?rzierilorCu toate aceste avantaje, programul na?ional de cadastrare are ?nt?rzieri ?i risc? s? nu fie finalizat ?n 2023.La data de 15 iunie 2021, num?rul imobilelor ?nregistrate ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar? gestionat de ANCPI este de 17.791.887, din totalul estimat de 40.000.000 de imobile la nivel na?ional, reprezent?nd 44,46 %, conform datelor agen?iei.?ANCPI s-a confruntat ?i cu slaba implicare a prim?riilor la contractarea lucr?rilor de ?nregistrare sistematic? pentru ?ntreaga sum? alocat? cu scopul finan??rii lucr?rilor la nivel de sector cadastral”, ni s-a mai transmis din partea agen?iei.De asemenea, am constatat lipsa de interes din partea persoanelor fizice ?i juridice autorizate ?n contractarea lucr?rilor de ?nregistrare sistematic?. ?Dintre cele aproximativ 750 de companii de cadastru ?i peste 6.000 de persoane fizice autorizate s? execute lucr?ri de cadastru, geodezie ?i cartografie, foarte pu?ine particip? cu oferte ?n cadrul procedurilor de licita?ie pentru acest tip de lucr?ri”, puncteaz? ANCPI.?n anul 2020, dar ?i ?n 2021, lucr?rile de ?nregistrare sistematic? au fost realizate cu ?nt?rziere din cauza pandemiei de COVID-19. ??n perioada st?rii de urgen??, persoanele autorizate s? execute lucr?ri de cadastru ?i-au ?ntrerupt total sau par?ial activitatea de ?nregistrare sistematic? care presupune participarea cet??enilor, a reprezentan?ilor prim?riei ?i ai OCPI-urilor”, mai spun reprezentan?ii institu?iei care se ocup? de cadastrarea na?ional?.Cum poate fi finalizat PNCCF p?n? ?n 2023Oficialii ANCPI ne-au mai transmis c?, ?n opinia lor, programul poate fi finalizat p?n? ?n 2023 ?n urm?toarele condi?ii. Red?m ?n continuare recomand?rile speciali?tilor agen?iei:implicarea mai puternic? a prim?riilor, institu?ii care asigur? administrarea la nivel local a terenurilor din respectivele UAT-uri ?i a c?ror participare este esen?ial? pentru ?nregistrarea propriet??ilor, prin punerea la dispozi?ia executan?ilor a informa?iilor cu privire la imobile ?i proprietari, participarea la identificarea propriet??ilor prin reprezentan?i, informarea corect? ?i complet? a cet??enilor ?i asigurarea particip?rii acestora la lucr?ri;implicarea mai mare a executan?ilor lucr?rilor, persoane autorizate s? execute lucr?ri de cadastru, geodezie ?i cartografie, a c?ror conduit? ?n rela?ia cu prim?ria, cet??enii ?i oficiile de cadastru ?i publicitate imobiliar?, poate facilita colaborarea eficient? ?n vederea realiz?rii unor lucr?ri de calitate ?i ?n termenele contractuale;o activitate mai intens? a oficiilor de cadastru ?i publicitate imobiliar?, care au ca atribu?ii coordonarea la nivel local a lucr?rilor de ?nregistrare sistematic?, verificarea, recep?ia lucr?rilor ?i solu?ionarea cererilor de rectificare depuse de solicitan?i ?n perioada afi??rii publice a rezultatelor cadastrului;implicarea autorit??ile ?i institu?iile publice ce de?in imobile ?n UAT- urile care fac obiectul ?nregistr?rii sistematice. Neparticiparea acestora la identificarea imobilelor ?i stabilirea limitelor acestora poate avea ca efect tergiversarea procesului ?i ?nregistrarea incomplet? a informa?iilor privitoare la imobile;participarea cet??enilor - exist? situa?ii ?n care, dup? finalizarea lucr?rilor ?i deschiderea c?r?ilor funciare, cet??enii sunt nemul?umi?i de rezultatele ?nregistrate, cauza fiind neparticiparea la procesul de identificare a propriet??ilor, la m?surarea ?i stabilirea limitelor, ori la predarea actelor de proprietate c?tre executan?i. De asemenea, lipsa de interes ?n etapa de afi?are public? a documentelor cadastrale ?i neverificarea rezultatelor pentu solicitarea corect?rii erorilor implic? eforturi materiale ?i umane semnificative at?t din partea cet??enilor, c?t ?i din partea oficiilor teritoriale ?n procesul de corectare a erorilor, transmite ANCPI.Date la zi din programul na?ional? de cadastrareLa mijlocul lunii iunie, 44,46 % din propriet??ile estimate de ANCPI ca fiind ?n Rom?nia aveau cadastru general realizat.Dintre acestea, 4.129.828 de imobile au fost ?nscrise ca urmare a lucr?rilor de ?nregistrare sistematic?, restul provenind din ?nregistr?rile efectuate la cererea solicitan?ilor (?nregistrare sporadic?).?n prezent, din totalul de 3.181 de unit??i administrativ teritoriale (UAT) din Rom?nia, sunt cadastrate integral 111, din 29 de jude?e, reprezent?nd un num?r de 1.051.115 de imobile, cu o suprafa?? de 709.972,29 de hectare.Totodat?, sunt ?n desf??urare lucr?ri de ?nregistrare sistematic? la nivelul ?ntregii localit??i ?n 179 de UAT-uri, din 33 de jude?e, cu un num?r estimat de 1.866.773 de imobile ?i o suprafa?? estimat? de 1.553.678,93 de hectare.INDUSTRIE ALIMENTARANOVEL RESEARCH: Contrabanda cu ?igarete dep??e?te 10% , J.P. Comunicate de pres? / 23 iuniePia?a neagr? a ?igaretelor se situeaz? ?n mai 2021 la 10,2% din totalul consumului, ?n cre?tere cu 0,3 p.p. fa?? de luna martie, conform companiei de cercetare Novel Research. Este cel mai mare nivel ?nregistrat de la debutul pandemiei, conform unui comunicat remis redac?iei.?"?n mai 2021, cele mai mari cre?teri ale pie?ei negre s-au ?nregistrat ?n regiunea sud-vest (plus 5,4 p.p. p?n? la 11,4%) ?i nord-vest (plus 4,8 p.p. p?n? la 14,7%). De?i ?n sc?dere (minus 1,7 p.p.), nord- est continu? s? fie cea mai afectat? de contraband?, cu 25,3%, cel mai ridicat nivel comparativ cu restul zonelor ??rii. Din punct de vedere al provenien?ei produselor de pe pia?a neagr?, ponderea "cheap whites" continu? s? se majoreze cu 3,5 p.p. p?n? la peste 60%, Moldova scade semnificativ cu 6,2 p.p. p?n? la 15,7%, iar Ucraina ?i Serbia r?m?n relativ constante fa?? de martie 2021", a declarat?Marian Marcu, Director General Novel Research."De?i vorbim despre o cre?tere u?oar? a nivelului contrabandei comparativ cu luna martie, ne ?ngrijoreaz? tendin?a ascendent? a fenomenului, care ajunge din nou peste nivelul de 10%. ?n contextul ridic?rii restric?iilor de circula?ie, pentru a stopa cre?terea pie?ei negre, este important? dotarea institu?iilor responsabile cu aparatura necesar?, precum ?i punerea ?n func?iune a scannerelor aflate deja la frontierele rom?ne. Acestea ar reprezenta un ajutor important ?n lupta autorit??ilor nu numai ?mpotriva contrabandei cu ?igarete, ci ?i ?mpotriva importurilor de de?euri ?i a re?elelor de criminalitate organizat? ce se ocup? cu astfel de activit??i. ?n 2020, BAT a virat la buget peste 9,6 miliarde de lei sub form? de taxe ?i impozite, ?n cre?tere cu 500 milioane de lei fa?? de 2019 pe fondul unui nivel redus al contrabandei. Suma a reprezentat circa 6,5% din veniturile fiscale ale statului", a declarat?Ileana Dumitru, Director Juridic ?i Rela?ii Publice ?n cadrul British American Tobacco."Studiul Novel ?nregistreaz? o nou? cre?tere consecutiv?, mic?, dar simbolic?, prin dep??irea nivelului mediu european de 10%. ?ngrijor?toare este ?i cre?terea continu? a "cheap whites". ?ns? vestea bun? este sc?derea semnificativ? a ponderii contrabandei cu produse provenite din Moldova, dup? ce firmele care importau f?r? taxe cantit??i impresionante de ?igarete pentru Transnistria au r?mas f?r? licen?e. ?n ceea ce ne prive?te, JTI va continua s? sprijine autorit??ile ?n lupta cu crima organizat?. Recent, am re?nnoit Protocolul cu Poli?ia de Frontier?, partener al campaniilor publice anti-contraband? derulate anual de JTI, ?nc? din 2010. ?ncep?nd cu anul 2005, am semnat Protocoale de colaborare cu Vama Rom?n?, ANAF, Poli?ia Rom?n?, Centrul Chinologic de la Sibiu, sprijinind proiecte complexe, precum echipele canine, contribuind la traininguri, conferin?e ?i campanii, facilit?nd schimburi de informa?ii sau don?nd echipamente de ultim? genera?ie necesare monitoriz?rii frontierelor. Pia?a neagr? e o problem? real?, care consum? eforturi ?i resurse consistente. Pentru ca ac?iunile autorit??ilor s? dea rezultate ?n continuare, e nevoie de predictibilitate ?i stabilitate a cadrului fiscal ?i legislativ", a declarat?Gilda Laz?r,?Director Corporate Affairs & Communications JTI Rom?nia, Moldova ?i Bulgaria."Combaterea comer?ului ilicit reprezint? o prioritate pentru Philip Morris International, iar ini?iativa global? PMI Impact este o dovad? ?n acest sens: este vorba de proiecte de peste 100 milioane USD, derulate inclusiv ?n parteneriat cu autorit??ile rom?ne. Prin intermediul celei de-a treia runde de finan?are, lansat? recent, ne propunem s? sprijinim autorit??ile pentru a-?i intensifica eforturile de combatere a contrabandei. Din punct de vedere fiscal, potrivit ultimei execu?ii bugetare, accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 12,5% de la an la an ?i contribuie la stabilitatea fiscal? a bugetului de stat. Ne bucur?m c? am reu?it, ?i ?n aceast? perioad? dificil?, s? fim un partener de ?ncredere al statului rom?n. Pentru ca veniturile bugetare provenite din tutun s? continue s? creasc?, este nevoie ca pia?a legal? s? evolueze firesc, cu un nivel al comer?ului ilegal care?s? nu dep??easc? 10%, o politic? fiscal? corect? ?i predictibil?, precum ?i un cadru de reglementare?echilibrat?care s? nu presupun??modific?ri abrupte ?i?restric?ii suplimentare.?E?nevoie?mai mult dec?t oric?nd?de o strategie comun? de combatere a comer?ului ilegal la nivel na?ional ?i de?un?dialog constructiv ?ntre factorii de decizie ?i mediul privat", a declarat?Drago? Bucurenci, Director Communications & External Affairs,?Philip Morris Rom?nia."Fenomenul contrabandei este foarte grav ?i aduce prejudicii nu doar bugetului de stat, dar reprezint? ?i o amenin?are serioas? la adresa securit??ii na?ionale. Datele f?cute publice de autorit??i arat? cre?teri semnificative ale cantit??ilor de ?igarete ilegale capturate, ale num?rului de perchezi?ii ?i de grup?ri infrac?ionale destructurate. Potrivit bilan?ului Poli?iei se observ? o cre?tere cu peste 140% a capturilor comparativ cu perioada similar? a anului trecut. Toate acestea, ad?ugate la dou? major?ri consecutive ale comer?ului ilegal, conform studiului Novel, sunt semnale ?ngrijor?toare c? pia?a neagr? ar putea cre?te accelerat. Ca urmare, este nevoie de eforturi coordonate ?i sus?inute, pentru a proteja pia?a legal?, veniturile bugetare, dar ?i siguran?a de zi cu zi a cet??enilor", a declarat?Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco Distribution Romania."Pentru Vama Rom?n?, men?inerea comer?ului ilegal cu ?igarete la 10%, nivelul mediu din Uniunea European?, este un obiectiv esen?ial pentru ?ndeplinirea misiunii noastre de a proteja veniturile fiscale ale statului rom?n. Pentru atingerea acestui obiectiv vom continua s? colabor?m cu institu?iile na?ionale ?i interna?ionale abilitate, precum ?i cu mediul de afaceri onest. ?n momentul de fa?? ?n punctele vamale din Rom?nia ??i desfa?oar? activitatea de control ?i supraveghere personal vamal instruit ?n combaterea fenomenului de contraband? cu ?igarete ?i produse din tutun. Acesta este sprijinit de peste 40 de c?ini antrena?i ?n depistarea produselor din tutun, droguri ?i numerar, specializa?i cu sprijinul unei companii private. DGV ??i propune continuarea acestui tip de parteneriate, ?n scopul eficientiz?rii controalelor vamale", a declarat directorul general al Direc?iei Generale a V?milor, Marcel Simion Mutescu. "Poli?ia de Frontier? continu? s? ?ntreprind?, ?mpreun? cu celelalte institu?ii abilitate, m?suri ferme ?n toate zonele de competen??, ?n vederea prevenirii ?i combaterii contrabandei cu ?ig?ri, depist?rii ?i sanc?ion?rii persoanelor implicate ?n acest fenomen, precum ?i re?inerea m?rfurilor traficate ?n vederea confisc?rii. ?n primele cinci luni ale anului 2021, poli?i?tii de frontier? au confiscat aproximativ 1,2 milioane de pachete ?ig?ri, cu o valoare de peste 16 milioane lei, dar ?i aproximativ 54 de tone de tutun f?r? documente legale, de asemenea fiind destructurate mai multe grup?ri organizate ?n vederea s?v?r?irii infrac?iunii de contraband? cu ?ig?ri", a declarat inspectorul general al Poli?iei de Frontier?, chestor principal de poli?ie Liviu Bute."Prevenirea ?i combaterea infrac?ionalit??ii s?v?r?ite ?n domeniul traficului, prelucr?rii ?i comer?ului ilegal cu ?igarete ?i a altor produse din tutun, ?n scopul diminu?rii impactului negativ asupra bugetului general consolidat al statului, depist?rii mecanismelor de func?ionare a pie?ei ilegale ?i elimin?rii concuren?ei neloiale, reprezint? un obiectiv important al Poli?iei Rom?ne. Chiar dac? perioada pandemiei pare a fi finalizat? pe pia?a neagr? a ?igaretelor,? activit??ile ?ntreprinse de structurile Poli?iei Rom?ne au determinat o cre?tere cu 142,3% a capturilor de ?igarete, fa?? de perioada similar? a anului 2020. Numai ?n primele 5 luni ale anului, poli?i?tii au indisponibilizat 65 de tone de tutun ?i peste 43 de milioane de ?igarete", a declarat directorul Direc?iei de Investigare a Criminalit??ii Economice - comisar ?ef de poli?ie Aurel Dobre.Produc?torii de ?igarete consider? c?, pentru men?inerea unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimb?ri legislative pe care, ?mpreun? cu autorit??ile de aplicare a legii, le-au solicitat f?r? succes ?n ultimii ani. Includerea contrabandei ?n categoria amenin??rilor identificate ?n Strategia de ap?rare a ??rii ar putea constitui baza pentru aceste modific?ri care includ reglementarea unitar?, pe criteriu cantitativ, a infrac?iunii de contraband? cu ?igarete, precum ?i stabilirea unor atribu?ii specifice pentru poli?ia local? ?i jandarmerie, ?ntruc?t comer?ul ilegal cu ?igarete se desf??oar? aproape nestingherit ?n zona de competen?? a acestora - pie?e, oboare, sta?ii de metrou.??n 2019, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, ceea ce ?nseamn? 1,6% din PIB. ?n 2020, sectorul tutunului a devenit cel mai solid contribuabil pentru statul rom?n.?... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download