Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 17 decembrie 2020, a doua parte?INDUSTRIE ALIMENTARAAsul din m?nec?! Industria alimentar? se poate dubla ast?zi, Florentina Ni?u Anul 2020 a fost de departe cel mai provocator pentru industria alimentar? ?i a b?uturilor. Cu toate acestea unii juc?tori au v?zut criza sanitar? ca pe o oportunitate de a investi ?n dezvoltare, pentru a fi ?n form? maxim? postpandemie ?i cred c? industria alimentar?, estimat? la 50 mld. lei, se poate dubla ?n c??iva ani.Pandemia de COVID-19 a influen?at activit??ile de produc?ie prin restric?iile de distan?are social? impuse, dar ?i prin m?surile de protec?ie a angaja?ilor din fabrici, ?ns? motoarele ma?inilor au fost turate la curent continuu. De altfel, a schimbat obiceiurile de consum ale rom?nilor ?i a ?mpins companiile s? dezvolte sau s? intre pe noi canale de v?nzare, odat? cu ?nchiderea HoReCa, de la magazine online la magazine ?to go“.Platformele online cu legume ?i fructe au explodat ?n acest an, din nevoia de a vinde produc?ia, pe de o parte, ?i de a consuma produse agro-alimentare rom?ne?ti, pe de alt? parte, consumatorii devenind mai aten?i la s?n?tate. De altfel, comenzile Bolt Eats, Food Panda, Glovo ?i Tazz by eMAG au crescut ?n aceast? perioad?.?Ioana Boromiz, director de marketing ?n cadrul Boromir, cea mai mare afacere rom?neasc? de mor?rit ?i panifica?ie, spune c? ?atunci c?nd lumea se schimb?, ne schimb?m o dat? cu ea“, compania pe care o reprezint? deschiz?nd un magazin online ?n starea de urgen?? pentru a suplini v?nz?rile din HoReCa.Anul 2020 a ?nsemnat pentru unele companii o pauz? de la a face investi?ii, pentru altele accele-rarea investi?iilor. De altfel, a ?nsemnat reducerea de personal pentru eficientizarea costurilor sau noi angaja?i pentru cre?terea capacit??ii de produc?ie ?i implicit a profitabilit??ii.Speran?ele juc?torilor din industria de profil mai sunt ca ?n urm?torul an consumul s?-?i revin??i pre?urile s? fluctueze mai pu?in.Ce i-a lipsit industriei alimentare ?i a b?uturilor ?n 2020 este lipsa de dialog cu autorit??ile, spun juc?torii din acest sector, care se a?teapt? ca ?n 2021 s? vad? mai mult? deschidere c?tre comunicare, astfel ?nc?t deciziile statului s? fie luate ?n consultare cu privatul.Anul 2019 a adus cre?teri pentru majoritatea juc?torilor medii ?i mari din industria alimentar? ?i a b?uturilor, ?ns? 2020 a fost, mai degrab?, un an de men?inere pentru multe companii ori chiar de sc?dere. Ce va aduce anul 2021, dup? un an plin de incertitudini?Care sunt priorit??ile industriei alimentare ?n 2021: investi?ii ?n cre?terea competitivit??ii, infrastructur? logistic? mai bun? ?i adaptarea la noul profil al consumatorului ast?zi, Florentina Ni?u ?2020 a fost o oportunitate, nu o criz?, pe care unii au ratat-o. Dac? nu investe?ti ?ntr-o astfel de situa?ie pentru a deveni competitiv, pierzi startul ?n pia?a postpandemie.“Pandemia de COVID-19 a fost o mare provocare pentru industria alimentar? ?i a adus, ?n acela?i timp, multe schimb?ri ?ntr-un ritm accelerat. Au avut loc restructur?ri de personal, unele bugete pentru investi?ii au fost t?iate, altele au fost majorate, consumul a ?nceput acum s? scad?, pre?urile, de asemenea, iar clientul final ?i-a schimbat profilul.Industria alimentar?, unul dintre cei mai mari angajatori, cu peste 170.000 de salaria?i, ?i unul dintre cei mai importan?i contribuitori la Produsul Intern Brut al Rom?niei, s-a adaptat la schimb?rile aduse de pandemia de COVID-19 ?i a mers mai departe, ?ns? nu oricum. Ce urmeaz? ?n 2021, dup? un an de criz? sanitar?? ?2020 a fost o oportunitate, nu o criz?, pe care unii au ratat-o. Dac? nu investe?ti ?ntr-o astfel de situa?ie pentru a deveni competitiv, pierzi startul ?n pia?a postpandemie. Companiile ar trebui s? fac? investi?ii ?n cre?terea competitivit??ii, prin care s?-?i creasc? cota de pia?? ?i brandul de ?ar?, dar ?i s? pun? pe masa consumatorului produse mai ieftine“, spune Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui (APRIL).?n acest an, rom?nii ?i-au ?ndreptat mai mult aten?ia c?tre brandurile rom?ne?ti de pe rafturile supermarketurilor ?i chiar au cump?rat produse alimentare proaspete de la ?pie?e“ mutate ?n online, de la produc?tori ce au livrat la u?a clientului. Potrivit unui studiu realizat de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, volumul de cump?r?turi a crescut odat? cu instalarea crizei sanitare mai mult dec?t ?n anii anteriori, mai ales la categoria de v?rst? 18-24 de ani, ?ns? frecven?a de cump?rare a sc?zut.?Solu?ii pentru viitor??n 2021, ar trebui s? facem depozite de frig pentru stocarea m?rfii, s? ?mbun?t??im infrastructura logistic? ?i s? cump?r?m ma?ini ?i utilaje care s? produc? food safety, pentru c? profilul consumatorului s-a schimbat“, consider? Dorin Cojocaru, pre?edintele APRIL.Juc?torii din industria de profil sus?in c? ?n 2020 le-a lipsit cel mai mult dialogul cu autorit??ile locale ?i f?r? o comunicare eficient? ?disp?rem sau facem economie la negru“. De?i fabricile ?i-au continuat activitatea de-a lungul ?ntregului an, ?nchiderea HoReCa, unul dintre canalele importante de v?nzare, a afectat indirect firmele din industria alimentar?.?Acum consumul a sc?zut, pre?urile la lapte ?i la carne sunt foarte mici, la pierderi nu ne mai g?ndim, despre major?ri de salarii nu putem vorbi ?n urm?torul an, am f?cut restructur?ri de personal, am redus bugetul pentru investi?ii, noi, firmele rom?ne?ti, am r?mas f?r? bani. HoReCa reprezenta 20% din v?nz?rile noastre. Nu ?tiu ce va fi ?n 2021“, afirm? Sorin Minea, pre?edintele Federa?iei Patronale Rom?ne din Industria Alimentar? (Romalimenta) ?i pre?edintele Angst, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de mezeluri.Dorin Cojocaru sus?ine c? HoReCa reprezenta 36% din v?nz?rile de lapte pentru procesare, iar ?colile, care sunt ?nchise ?n aceast? perioad?, 6%. De altfel, el men?ioneaz? c? v?nz?rile de lactate au ?nceput s? scad? din luna august ?i ?n prezent este dificil ?s? faci plan de produc?ie pentru 2021 f?r? predictibilitatea pie?ei, iar bugetul va fi flexibil“.Vasile Lucu?, proprietarul Unicarm, cea mai mare companie antreprenorial? din Satu Mare ?i unul dintre cei mai mari juc?tori de pe pia?a c?rnii, spunea recent c? anul 2020 a fost unul foarte greu ?i prevede c? 2021 nu va fi un an foarte bun, pentru c? ?investitorii autohtoni au fost lovi?i de pandemie, produc?torii, mai ales“.Un alt brand de ?ar?, vinul, Rom?nia fiind pe locul 13 ?n clasamentul celor mai mari produc?tori mondiali de vin, a fost afectat de pandemia de COVID-19. ?Mul?i produc?tori de vin, dat fiind faptul c? au fost ?n criz?, s-au orientat c?tre retail, canal ?n care acum se v?nd vinuri bune, pentru c? produc?torii au nevoie de venituri. Un furnizor mi-a spus recent c? acum vinde 3-4 sticle de vin pe zi, pe c?nd anul trecut vindea 300-400 de sticle“, subliniaz? Dani Todea, fondatorul Wine & Dine, un magazin fizic ?i online de vinuri rom?ne?ti.De altfel, ?tefan Chiri?escu, director de marketing al cramelor Cotnari, al treilea cel mai mare juc?tor de pe pia?a vinurilor, este de p?rere c? anul 2021 va fi fel provocator ca 2020, iar HoReCa nu-?i va reveni u?or, consumatorul va fi ?i mai iritat, posibil cu mai pu?ini bani ?n buzunar.Pe de alt? parte, ?n pofida provoc?rilor din 2020, Damian Mereu, antreprenorul care de?ine compania Croco din One?ti, jude?ul Bac?u, unul dintre cei mai mari produc?tori de biscui?i de pe pia?a rom?neasc?, spune ?sunt ?ncrez?tor c? anul 2021 va fi bun pentru businessul nostru“, preciz?nd c? va investi ?n continuare.Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul a crescut ?n primele nou? luni ale anului cu 1,7%, respectiv 1,4%, comparativ cu perioada similar? a anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Na?ional de Statistica. Evolu?ia a fost determinat? de majorarea cu 5,8% a v?nz?rilor ?nregistrate la produsele alimentare, b?uturi ?i tutun ?i cu 3,9% a v?nz?rilor de produse nealimentare.Industria alimentar? este, la fel ca alte ramuri ale economiei, dependent? de solu?iile medicale care vor fi g?site ?n 2021, printre care se num?r? ?i un posibil vaccin ?i alte tratamente din zona farma. Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui: ?n 2021, ar trebui s? facem depozite de frig pentru stocarea m?rfii, s? ?mbun?t??im infrastructura logistic? ?i s? cump?r?m ma?ini ?i utilaje care s? produc? food safety, pentru c? profilul consumatorului s-a schimbat?Plusurile ?i minusurile unei industrii de 50 de miliarde de lei: avem o capacitate mare de produc?ie de alimente, dar nu proces?m sufficient ast?zi, Florentina Ni?u ?Rom?nia are un poten?ial de cre?tere incredibil. Suntem ?n continuare un net exportator de materii prime ?i un net importator de produse alimentare finite.“ Industria alimentar? rom?neasc?, cu tot cu importuri, este evaluat? la peste 50 miliarde lei ?n 2019 ?i s-ar putea dubla ?n contextul investi?iilor ?n procesare, pe de o parte, dar ?i ?n produc?ie primar?, pe de alt? parte. ?n ceea ce prive?te produc?ia vegetal?, de fructe sau legume, Rom?nia st? bine, dar la produc?ia zootehnic? ?chiop?teaz?.Cifra de afaceri a companiilor din Rom?nia care au activit??i de produc?ie ?n industria alimentar? a crescut cu peste 50% din 2008, c?nd a fost de 31,5 miliarde de lei, p?n? ?n 2019, c?nd s-a apropiat de 48 de miliarde de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comer?ului. ZF a luat ?n calcul doar codurile CAEN de produc?ie din industria alimentar?, nu ?i codurile CAEN de importuri, ?i nu a inclus ?i produc?ia b?uturilor.?Rom?nia are un poten?ial de cre?tere incredibil. Suntem ?n continuare un net exportator de materii prime ?i un net importator de produse alimentare finite. E clar c? e foarte mult loc de cre?tere ?i avem practic l?ng? noi tot ce avem nevoie ca s? cre?tem ?n domeniul zootehnic. (...) ?n domeniul suin avem nevoie s? tripl?m produc?ia doar ca s? ajungem self-sufficient, s? nu mai avem nevoie de importuri“, afirm? Andrei Soare, general manager al Fatrom, produc?tor ?i distribuitor de aditivi furajeri ?i juc?tor din pia?a de produc?ie de porci.Rom?nia cre?te anual circa 3,9 milioane de porci, iar ?n 2019 a importat 1,6 milioane de purcei ?i dintr-un consum de 739.000 de tone de carne de porc doar 289.000 de tone de carne au provenit din porci n?scu?i ?i crescu?i ?n Rom?nia, adic? de la 3,75 milioane de porci, f?ta?i de 138.000 de scroafe, potrivit datelor oferite de reprezentan?ii Ministerului Agriculturii.Rom?nia are nevoie de ?nc? 175.000 de scroafe pentru a-?i asigura necesarul de carne de porc pentru popula?ie, pentru c? din cauza virusului pestei porcine africane, prezent pe teritoriul Rom?niei din iulie 2017, a sacrificat peste 540.000 de porci, iar pagubele financiare produse au fost de circa 2 miliarde de euro, potrivit reprezentan?ilor Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia.??n 10-15 ani este posibil s? ne hr?nim cu carne de porc rom?neasc?. Trebuie s? avem ?ns? ?n vedere c? e un sector unde e nevoie mare de capital ?i investi?ii pentru a crea ferme de produc?ie de suine. Dac? nu exist? o strategie asumat? la nivel guvernamental pe termen lung pentru acest domeniu pe care eu ?l consider strategic, e dificil ca antreprenorii s? vin? s? dezvolte f?r? s? aib? o perspectiv? clar?. Guvernan?ii trebuie s? sus?in? dezvoltarea acestui sector“, mai spune Andrei Soare.?n prezent, ?n majoritatea jude?elor din Rom?nia este interzis exportul de carne de porc ?n Uniunea European?, din cauza evolu?iei virusului pestei porcine africane, produc?torilor retr?g?ndu-li-se ?tampila oval?, care asigur? consumatorii c? produsele puse pe pia?? sunt de calitate ?i sigure.?Abatoarele existente ?i fabricile autorizate pot procesa la capacitate maxim? de 4-5 ori mai mult dec?t produc?ia de carne din Rom?nia, am putea hr?ni Rom?nia ?i jum?tate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru Rom?nia. (...) Trebuie s? eradic?m pesta porcin?, pentru c? pune piedici dezvolt?rii“, spune Sorin Minea, pre?edintele Federa?iei Patronale Rom?ne din Industria Alimentar? (Romalimenta) ?i pre?edintele Angst, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de mezeluri.Totu?i, pentru a lucra la capacitate maxim?, Grigore Horoi, pre?edintele Agricola Bac?u, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de carne de pui ?i mezeluri, dar ?i produse ready meal, sus?ine c? industria procesatoare de carne necesit? investi?ii foarte mari ?n infrastructur? ?i echipamente, dar ?n acela?i timp ?i ?n resurse umane.Rom?nia are, ?n prezent, 185 de abatoare autorizate, iar capacitatea de abatorizare este de aproape patru ori mai mare dec?t num?rul de animale pe care ?l care, potrivit datelor de la Autoritatea Na?ional? Sanitar-Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) ?i de la Ministerul Agriculturii. De asemenea, la nivel na?ional sunt peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud, cu 100 mai pu?ine dec?t acum un deceniu, ?ns? capacitatea de produc?ie a acestora este dubl? fa?? de c?t se lucreaz?. Anual se proceseaz? 1,5-1,7 miliarde de litri de lapte, dar capacitatea maxim? este de 2,5-2,8 miliarde de litri de lapte, spun surse din pia??, experte ?n domeniul lactatelor.?Ungaria ?i Polonia ne iau locul la raft“, sus?ine Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui (APRIL).Totodat?, de?i Rom?nia produce circa 10 milioane de tone gr?u anual, majoritatea pleac? la export, pentru c?, spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari produc?tori ?i comercian?i de cereale din Rom?nia, ?sunt prea pu?ini procesatori ?n Rom?nia pentru a fi consumat? materia prim? disponibil?“.El adaug? c? dac? ar fi mai mul?i procesatori, produc?torii ar da toat? materia prim? pe pia?a intern?, dar este nevoie de timp ?i de condi?ii pentru a ap?rea procesatorii. Rom?nii sunt ?i mari consumatori de p?ine, cu un consum anual de 96,5 kg per cap de locuitor, potrivit unui studiu realizat de Institutul Na?ional de Statistic? ?n 2019.Produc?ia anual? de p?ine din Rom?nia este de 1,5 milioane de tone, conform datelor de la Patronatul Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase (ROMPAN). ?n fiecare an se import? circa 800.000 de tone de p?ine congelat?, sus?ine anterior Lauren?iu Baciu, fostul pre?edinte al Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR).Cu alte cuvinte, chiar dac? industria alimentar? cre?te an de an, la o pia?? agricol? de aproape 40 de miliarde de lei pia?a alimentar? ar fi trebuit s? fie cel pu?in dubl?. ?Sorin Minea, pre?edintele Federa?iei Patronale Rom?ne din Industria Alimentar?: Abatoarele existente ?i fabricile autorizate pot procesa la capacitate maxim? de 4-5 ori mai mult dec?t produc?ia de carne din Rom?nia, am putea hr?ni Rom?nia ?i jum?tate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru Rom?nia. (...) Trebuie s? eradic?m pesta porcin?, pentru c? pune piedici dezvolt?rii.?Top zece cele mai mari companii antreprenoriale din industria alimentar? ?i a b?uturilor ast?zi, Florentina Ni?u Nicio afacere rom?neasc? nu a ?spart“ pragul de 1 mld. lei. Cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentar? ?i a b?uturilor au avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de 5,5 mld. lei, ?n cre?tere cu 7% fa?? de anul anterior, rulaj ce reprezint? 9% din sectorul estimat la 60 mld. lei, arat? o analiz? a ZF f?cut? pe baza datelor de la Registrul Comer?ului. Profitul net al marilor fabrici a fost anul trecut de 267 de milioane de lei, ?n timp ce num?rul de angaja?i a dep??it 13.000. La nivel de sector, produc?torul de b?uturi r?coritoare Coca-Cola HBC Rom?nia conduce ?n continuare clasamentul celor mai mari juc?tori din produc?ie, cu venituri de 2,7 mld. lei ?n 2019, conform acelea?i surse.Romaqua Group, cel mai mare ?mbuteliator de ap? mineral? natural?, cu branduri precum Borsec, Aquatique ?i St?nceni, controlat de antreprenorii Octavian Cre?u ?i Nicolae Palfi, se afl? pe prima pozi?ie ?n topul firmelor cu ac?ionariat rom?nesc din industria alimentar? ?i a b?uturilor, cu o cifr? de afaceri de 843 de milioane de lei. Nicio firm? rom?neasc? din industria alimentar? ?i a b?uturilor nu are m?car 1 miliard de lei cifr? de afaceri, din cele 170.000 de companii, fapt ce arat? c? sunt multe ?i mici.?n top 500 companii din Rom?nia doar 9 sunt firme antreprenoriale din industria alimentar? ?i a b?uturilor cu capital rom?nesc. ?n top mai sunt companii antreprenoriale precum Albalact, cel mai mare produc?tor din industria laptelui, care a fost preluat de grupul francez Lactalis de la familia Ciurtin din Alba.Alte companii puternice de?inute de antreprenori rom?ni care s-au dus la multina?ionale sunt produc?torii de mezeluri Caroli ?i Elit Cugir, dar ?i produc?torul de condimente Supremia, care a intrat ?n portofoliul Solina ?i ?i-a schimbat numele ?n Solina Rom?nia.ZF 15 minute cu un antreprenor. Ioan St?nea, Pan Food: Suntem tot mai pu?ini produc?tori de dulciuri r?ma?i. Produsele de import sunt mai ieftine, dar nu ?i mai bune ZF 15 minute cu un antreprenor. Un proiect ZF ?i First Bank Miruna Diaconu 17.12.2020, produselor - precum crem? de hribi, crem? de trufe, o?et balsamic cu arom? de trufe, sos de trufe ?i altele - variaz? ?ntre 13 ?i 34 de lei. Afaceri de la zero. Familia Costea din Cluj duce mai departe o tradi?ie de peste dou? decenii ?n prelucrarea ciupercilor ?i a fructelor de p?dure, sub brandul Forest Food17.12.2020, 00:07 Autor: Alina-Elena Vasiliu Bogdan Costea: De-a lungul anilor, am realizat colabor?ri cu diver?i clien?i de pe pia?a european?, din ??ri precum Fran?a, Germania, Elve?ia, Austria, dar ?n special Italia, unde avem cei mai mul?i clien?i. Pentru familia Costea din jude?ul Cluj, prelucrarea ciupercilor ?i a fructelor de p?dure este o tradi?ie care a ?nceput ?n 1998. Afacerea de familie, care poart? numele Forest Food, a fost fondat? pornind de la dorin?a lui D?nu? Costea de a-?i crea un business propriu.?Afacerea este una de familie, ?n ea implic?ndu-se to?i membrii ei, fiecare av?nd rolul bine stabilit ?n fiecare departament, iar administrator este tat?l meu. Backgroundul companiei este acela de achizi?ie, prelucrare ?i v?nzare a ciupercilor ?i a fructelor de p?dure, totul pe pia?a extern?. Pia?a rom?neasc?, din p?cate, ?nc? nu ofer? oportunit??i pentru v?nzare“, spune Bogdan Costea, fiul fondatorului, D?nu? Costea. Sumele investite ?n Forest Food au variat de-a lungul timpului, iar bugetul de investi?ii este f?cut la fiecare sf?r?it de sezon, ?n luna noiembrie. Rezultatele financiare au fost influen?ate de lec?iile ?nv??ate pe baza gre?elilor din sezoanele anterioare.?Fiecare sezon este direct influen?at de condi?iile atmosferice din acel an - ploi ?i soare, ?n principal. Cu c?t vremea este mai favorabil? pentru cre?terea ciupercilor, cu at?t productibilitatea din acel an va fi mai mare“, mai spune Bogdan Costea.Forest Food - numele companiei, dar ?i brandul sub care se v?nd produsele - ??i desf??oar? activitatea ?n comuna C?pu?u-Mare din jude?ul Cluj. Pre?urile produselor - precum crem? de hribi, crem? de trufe, o?et balsamic cu arom? de trufe, sos de trufe ?i altele - variaz? ?ntre 13 ?i 34 de lei. Compania a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de 8,6 mil. lei, ?n cre?tere cu 24% fa?? de anul precedent, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finan?e.?Portofoliul nostru de clien?i este unul variat. De-a lungul anilor, am realizat colabor?ri cu diver?i clien?i de pe pia?a european?, din ??ri precum Fran?a, Germania, Elve?ia, Austria, dar ?n special Italia, unde avem cei mai mul?i clien?i.“Fondatorii Forest Food ??i doresc acum s? dezvolte v?nz?rile ?n mediul online, iar de la 2021 se a?teapt? la oportunit??i de a vinde produsele pe pia?a intern?, unde produse precum cele realizate de familia Costea nu sunt foarte populare. ?Chiar dac? noi lucr?m ?n cantit??i mai mari pentru pia?a extern? ?n func?ie de productibilitatea sezonului anului ?n curs, aceasta fiind principala pia?a de desfacere pentru compania noastr?, produsele pe care ?ncerc?m s? le vindem pe pia?a intern? sunt disponibile tot anul, f?c?nd stocuri pentru a asigura disponibilitatea lor“, explic? Bogdan Costea.Ceafa ?i pastrama de porc, printre preferatele rom?nilor ?n sezonul s?rb?torilor 17 Decembrie 2020 16:29, Social Ultima ora Fabrica de Fum, produc?tor artizanal de produse pe baz? de carne, face bilan?ul pentru 2020 ?i arat? care sunt preferin?ele rom?nilor ?n prag de s?rb?tori. Compania se a?teapt? la o cre?tere a v?nz?rilor ?n aceast? perioad? ?i estimeaz? dublarea cifrei de afaceri ?n 2021.Pentru produc?torii locali, finalul de an este perioada cu cele mai mari v?nz?ri, c?nd sunt consumate preponderent produse tradi?ionale, cum sunt cele pe baz? de carne. Speciali?tii de la Fabrica de Fum sunt de p?rere c? anul acesta rom?nii vor opta pentru produse de calitate, pe care s? le consume ?n confortul casei, astfel c? se a?teapt? la o cerere crescut?.Pe lista celor mai c?utate preparate se reg?sesc ceafa de porc afumat? ?i coapt?, sl?ninu?a afumat?, pastrama de porc coapt?. Acestea sunt, totodat?, atestate de Ministerul Agriculturii drept Produse Tradi?ionale, la care se adaug? ?i c?rna?ii afuma?i.Pentru 2020, compania estimeaz? o cifr? de afaceri de peste 900.000 lei. Este o u?oar? sc?dere fa?? de 2019, c?nd a ?ncheiat anul cu peste 1.000.000 lei, cauzat? de reducerea comenzilor din zona HoReCa. Acest sector reprezenta aproximativ 30 - 40% din cifra total? de afaceri. Pentru a atenua pierderile, compania s-a axat anul acesta mai mult pe v?nz?rile online, prin platformele cu livrare la domiciliu. Co?ul mediul de cump?r?turi a fost de 50 - 60 de lei ?n 2020.?Sper?m s? ?ncheiem acest an cu rezultate comparative cu cele de anul trecut, rezultate care pentru noi sunt mul?umitoare, dat fiind contextul ?n care ne-am desf??urat activitatea ?n 2020. Avem ?n plan schimb?ri majore ?i ne dorim s? devenim mai vizibili inclusiv pe plan na?ional ?i s? fim prezen?i pe toate marile platforme de v?nz?ri online. De asemenea, pentru 2021, ne propunem o cre?tere major?, de cel pu?in 50% a cifrei de afaceri”, a declarat Marius Lungu, director de produc?ie Fabrica de Fum. Ca s? fac? fa?? comenzilor, produc?torul va cre?te produc?ia fa?? de cea de anul trecut, dar le va onora ?n limita stocului disponibil. Produsele comercializate de Fabrica de Fum sunt ?n categoria ?Produs Tradi?ional” ?i necesit? un ciclu de fabrica?ie mai lung, de aproximativ 10-15 zile. Termenul de garan?ie este relativ scurt dat fiind faptul c? nu sunt folosi?i conservan?i.Distribu?ie prin b?c?nii ?i magazine din marile ora?e??n acest an, am f?cut investi?ii ?n utilaje de produc?ie ?i astfel am diversificat produc?ia prin introducerea de produse noi cum ar fi: c?rna?i de porc, c?rna?i de porc ?i vit?, c?rn?ciori cu sec?ric?, c?rna?i mioritici, ?unc? presat? din carne de porc ?i ?unc? presat? din carne de curcan. ?n zona noastr?, partea de nord a Moldovei, c?rna?ii sunt foarte aprecia?i ?i se afl? printre produsele cele mai c?utate de anul acesta. Acest lucru a condus la o cre?tere a produc?iei de la o lun? la alta pentru acest sortiment de produse”, a afirmat Marius Lungu, director de produc?ie Fabrica de pania are ca principal? pia?? de desfacere ora?ul Ia?i, unde produsele, ?n special cele din carne de porc, sunt listate ?n magazine de cartier. ?n egal? m?sur?, produsele Fabrica de Fum se g?sesc ?i pe rafturile b?c?niilor de lux, care comercializeaz? produse variate, cum sunt cele din carne de curcan, ra??, oaie sau pas?re. Fabrica de Fum colaboreaz? cu mai multe b?c?nii din ?ar?, din ora?ele Bucure?ti, Cluj, Constan?a, Gala?i, dar ?i cu platforme online precum Real Food, All Farm, B?c?nia Bolloga, B?c?nia Tei, Foodicious, Roade ?i Merinde, Nord Hub.Fabrica de Fum este un produc?tor artizanal de produse tradi?ionale din carne, brand 100% rom?nesc. Acesta a intrat pe pia?? ?n 2017 ?i produce diverse sortimente, precum ceaf? de porc afumat?, cotlet de porc afumat, mu?chi afumat, c?rna?i afuma?i ?i altele. Preparatele sunt afumate natural.Selgros a deschis o platform? logistic? de 10.000 mp ?n Chiajna Selgros Cash & Carry 17 dec, 2020 | Rom?nia a deschis recent, ?n localitatea Chiajna, pe Centura Bucure?ti, o platform? logistic? de 10.000 mp, prin care ??i va aproviziona magazinele cu toate produsele care au nevoie de temperatur? controlat? la depozitare: legume, fructe, delicatese, lactate, mezeluri, pe?te, produse congelate. Noul hub logistic al Selgros va ?mbun?t??i eficien?a lan?ului de aprovizionare ?i va asigura cele mai ?nalte standarde de calitate ?i prospe?ime ale produselor aflate la raft. Totodat?, Selgros va putea s? ??i diversifice gama de produse disponibile ?n magazinele sale, prin listarea produc?torilor care nu au propria re?ea de distribu?ie na?ional?. “Asigurarea excelen?ei opera?ionale este esen?ial? nu doar pentru dezvoltarea afacerii ?i eficientizarea proceselor, ci ?i pentru satisfac?ia clien?ilor - cel mai important atribut ?i standard de calitate ?n ceea ce ne prive?te. Ghida?i de aceast? viziune, dezvolt?m parteneriate valoroase ?i durabile, care ?mp?rt??esc valorile ?i convingerile noastre. Noua platform? logistic? este un efort ambi?ios comun, care aduce maximum de beneficii consumatorilor ?i, totodat?, ofer? sprijin industriei HoReCa ?i produc?torilor care nu au o re?ea proprie de distribu?ie la nivel na?ional. Este, de fapt, o decizie pe care am luat-o pentru ?i cu g?ndul la ei”, a declarat Robert Hellwagner, CEO Selgros Rom?nia. Selgros a ales platforma de depozitare la temperatur? controlat? ACT Cold Storage, dezvoltat? ?n perioada 2003-2019 de Mega Company. “Situat convenabil pe ?oseaua de centur? Bucure?ti, la c?teva sute de metri de principala autostrad? a Rom?niei – A1, ACT Cold Storage este cel mai mare depozit de temperatura controlata din Rom?nia. Cu temperaturi ?ntre 0 ° C ?i -24 ° C, acesta poate stoca ?ntreaga gam? de produse de la pe?te proasp?t p?n? la ?nghe?at?. Acestea sunt doar c?teva dintre componentele ?i caracteristicile pe care parcul nostru le ofer? ?i care au c?nt?rit foarte mult ?n decizia de selec?ie a celei mai bune loca?ii de c?tre Selgros”, a declarat Marian Burlan, director general Mega Company. Cele peste 50 de por?i de ?nc?rcare permit un acces facil, iar spa?iile de depozitare au o ?n?l?ime de 12 metri , f?r? coloane de sus?inere la interior. Parcul logistic dispune de comunica?ii securizate la distan??, permi??nd verificarea ?n mod constant a integrit??ii ?i condi?iilor ?n care bunurile sunt stocate. Toate spa?iile de depozitare utilizeaz? lichid de r?cire ecologic ?i biodegradabil. Spre deosebire de alte facilit??i, platforma recupereaz? c?ldura generat? de echipamentele de r?cire, pentru a ?nc?lzi substratul subteran. Datorit? aten?iei acordate mediului, ACT Cold Storage nu genereaz? amprent? de carbon, gradul de eficien?? energetic? fiind foarte ridicat. Pentru aceast? tranzac?ie, Selgros a fost consiliat? de compania de consultan?? imobiliar? JLL care a ajuns astfel la aproximativ 500.000 mp de spa?ii de depozitare ?nchiriate ?n ultimii trei ani de marii retaileri din Rom?nia, din care peste 150.000 mp de spa?ii de depozitare la temperatur? controlat?. V?nz?rile de cozonaci - ?n sc?dere cu 10% fa?? de anul trecut Profit.ro scris ast?zi, V?nz?rile de cozonaci vor ?nregistra o sc?dere cu circa 10% din cauza pandemiei, ?n perioada S?rb?torilor de Cr?ciun din acest an, comparativ cu 2019, ?ns? acestea vor fi mult mai bune fa?? de perioada Pa?telui c?nd au fost consemnate sc?deri de 30%-40%. "Noi anul trecut am avut o v?nzare de circa 7,5 milioane de cozonaci. Anul acesta din cauza pandemiei ?i pentru c? oamenii ies din cas? mai pu?in, mai rar, nu se ?nt?lnesc cu prietenii, estim?m o v?nzare mai mic? cu circa 10%, ceea ce este ?mbucur?tor fa?? de v?nz?rile din perioada Pa?telui, c?nd au fost sc?deri de 30-40% ?i acest lucru a avut repercusiuni foarte importante asupra celor din panifica?ie. Aceasta diferen?? a fost creat? pentru c? a crescut bine exportul ?i am echilibrat un pic ?i consumul intern, adic? ?n perioada s?rb?torilor ?i pe toat? perioada vacan?ei de var? rom?nii au venit mai pu?in ?n ?ar? sau au r?mas ?n statele ?n care lucreaz? ?i atunci a trebuit s? ne ducem noi cu produsele acolo. A fost foarte bine pentru c? am venit ?i ?n ?nt?mpinarea lor ?i c?t de c?t ne-am echilibrat ?i noi activitatea de produc?ie", a spus Aurel Popescu, pre?edintele Patronatului Rom?n din Industria de Mor?rit, Panifica?ie ?i Produse F?inoase - ROMPAN. ?n ceea ce prive?te cre?terea pre?ului la cozonaci, ?eful Rompan a men?ionat c? major?rile nu sunt semnificative, undeva p?n? ?n 10%, dar nu pe medie ci doar ?n unele unit??i, scrie Agerpres. "Cre?terile de pre? nu sunt semnificative, nu sunt ?n cuantum foarte mare, dar bine?n?eles nu po?i s? lucrezi ?n pierdere ?i atunci dup? contabilizarea tuturor cheltuielilor trebuie s? faci ceva, s? m?re?ti pre?ul. Pe total, cre?terile de pre? au fost destul de mici, p?n? ?n 10%, ?i nu vorbesc ca medie, ci ?n unele locuri sunt unit??i care ?nregistreaz? cheltuieli mai mari cu materia prim? respectiv cu f?ina, care a crescut cu 35% fa?? de 1 iulie anul acesta. Este o cre?tere semnificativ?. Dac? ad?ug?m ?i toate cheltuielile pentru combaterea Covid, dar ?i alte cheltuieli, cu uleiul, cu toate materiile prime, care toate au crescut...", a subliniat Aurel Popescu.STUDIU Aproximativ un sfert dintre rom?ni consum? de 2-3 ori mai mult pe?te, fa?? de acum cinci ani Angela Alexandru17 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Interesul rom?nilor pentru carnea de pe?te ?i produsele derivate din pe?te a sporit ?n ultimii cinci ani, iar 25% consum? mai mult ?n prezent, acesta devenind un aliment mai popular,?conform unei cercet?ri de pia?? din noiembrie, derulat? de Reveal Marketing Research ?n parteneriat cu Alfredo Seafood.? Reprezentan?ii Alfredo Seafood sunt de p?rere c? pia?a c?rnii de pe?te va continua s? creasc?, ?n ciuda ritmului mai lent din ultimii doi ani ?i a impactului negativ cauzat de pandemie.Potrivit datelor revelate de cercetare, o diferen?? ?n sens pozitiv se eviden?iaz? ?n r?ndul familiilor moderne, care ?ntr-o propor?ie de 20% afirm? c? ?n prezent consum? de dou? ori?mai mult pe?te dec?t acum cinci ani, ?n timp ce 12% spun c? acum consum? de trei ori mai mult pe?te dec?t acum 5 ani. A?adar, se observ? o tendin?? a celor cu venituri mai ridicate de a consuma mai frecvent pe?te. Totodat??16% dintre persoanele intervievate ?n cadrul studiului au declarat c? ?i-au dublat consumul ?n aceast? perioad?. Un procent de 9% dintre responden?i m?n?nc? chiar de trei ori mai mult pe?te dec?t ?n 2015, iar 5% au adoptat o diet? care nu include niciun alt tip de carne, ?n afar? de pe?te.?n prezent, Rom?nia se plaseaz? ?n continuare ?n coada clasamentului ??rilor din UE, din punct de vedere al cantit??ii de carne de pe?te consumat? anual, cu 8 kg/capita/an, ?n cre?tere fa?? de 2015, c?nd se ?nregistrau 6 kg/capita. Evolu?ia lent? este oglindit? ?i de concluziile cercet?rii, potrivit c?rora 45% dintre rom?ni estimeaz? c? nu ?i-au modificat ?n niciun fel consumul de pe?te.Cel mai bine ancora?i ?n obiceiurile de consum de acum cinci ani s-au dovedit a fi b?rba?ii, ?ntr-un procent de 52%, ?i familiile tradi?ionale, cu 49%.?Femeile afirm? c? ?n prezent consum? mai mult pe?te, 19% dintre acestea declar?nd c? ?n 2020 consum? de dou? ori mai mult pe?te comparativ cu 2015, iar 11% dintre ele m?n?nc? de trei ori mai mult pe?te ?n prezent, dec?t acum cinci ani.Din categoria celor care ?n ultimii cinci ani au ales o diet? ?n care singura carne prezent? este cea de pe?te, cea mai mare pondere este reprezentat? de persoanele mature ?i celibatare, 11%.“Pia?a cre?te ?ncet, dar din fericire este pe o curb? ascendent?, determinat? de con?tientizarea beneficiilor pe?telui pentru o via?? s?n?toas?. Oamenii au ?nceput s? se documenteze mai mult, s?-i asculte pe nutri?ioni?ti, s? fie mai preocupa?i de o diet? echilibrat?. Este o tendin?? global?, care ??i face loc ?i la noi, chiar dac? mai lent. Rom?nii ?nva?? s? prepare ?i acas? felurile gustoase de m?ncare pe care le-au gustat ?n timpul vacan?elor peste hotare, iar acum, ?n perioada pandemiei, ?ncearc? s? suplineasc? lipsa ie?irilor la restaurant. ?n continuare, mai este mult loc de cre?tere pe pia?a autohton?, ca s? ajungem la nivelul altor ??ri europene. Exist? o categorie de persoane care sunt ?nc? ancorate ?n obiceiurile vechi ?i care evit? carnea de pe?te pentru c? li se pare dificil de preg?tit, dar ne str?duim s? schimb?m aceste preconcep?ii”, a punctat Mihai Cristian D?rm?nescu, fondatorul Alfredo Seafood.??Studiul a fost realizat pe un e?antion de 1015 persoane cu v?rste de peste 18 ani, reprezentativ la nivel urban ?i rural, iar responden?ii au fost ?mp?r?i?i ?n mai multe categorii, ?n func?ie de v?rst?, statut familial sau rela?ional, copii, studii ?i venituri.Alfredo Seafood este una dintre cele mai importante m?rci din Rom?nia, sub a c?rei denumire sunt importate ?i distribuite produse din pe?te ?i fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian D?rm?nescu ?i lansat ?n anul 2013 - produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite ?n cele mai importante lan?uri de hypermarketuri ?i supermarketuri din ?ar?.Ferrero lanseaz? o bro?ur? cu decora?iuni sustenabile de Cr?ciun Andra Imbrea17 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iCr?ciunul este printre pu?inele s?rb?tori festive din an ?n care oamenii g?sesc at?t de multe idei de decorare, variate ?i str?lucitoare. Cu ajutorul imagina?iei ?i f?r? a investi foarte mult, dispozitivele casnice simple ?i obiectele de zi cu zi sunt transformate ?n decora?iuni elegante de Cr?ciun. Pentru a celebra frumuse?ea sezonului, Ferrero a lansat o?bro?ura destinat? ?n exclusivitate ornamentelor festive, ?n care ofer? sfaturi pentru realizarea decora?iunilor pentru masa de s?rb?toare, concepute special pentru a putea fi puse ?n practic? acas?, folosind obiecte neconven?ionale: scobitori, tig?i sau sticle vechi, forme de copt sau acele pungi de h?rtie pe care nu le mai folosi?i ?i care, al?turi de specialit??ile Ferrero, dau form? celor mai inedite decora?iuni de Cr?ciun. Practic, orice se poate transforma ?ntr-o poten?ial? bijuterie festiv? de s?rb?tori.Pungi de h?rtie elegante pentru ambalarea cadourilorTu ce faci cu toate acele pungi de h?rtie care se str?ng ?n cas? de-a lungul timpului? ?n bro?ura Ferrero vei afla cum acestea se pot transforma ?n ambalaje elegante dac? sunt accesorizate cu o band? aurie, care are rolul de a ?nchide punga de h?rtie de mult uitat? ?n sertar. La final, ambalajul rezultat este ?nf??urat ?ntr-o panglic? ?de aceea?i culoare, iar cadoul ales de tine cu mult? dragoste este preg?tit ?i a?teapt? sa fie deschis!Formele pentru frusecuri folosite pe post de placecard Uneori, vechea zical? se aplic? ?i pentru decorarea mesei festive de Cr?ciun: mai pu?in ?nseamn? mai mult. O form? de br?du? pentru fursecuri ?mpodobit? cu o panglic? ro?ie ?i o pralin? pe post de trunchi de copac ofer? o primire c?lduroas? oaspe?ilor pe care ?i a?tep?i la mas?.Coroni?? pufoas? ?i primitoareAceast? decora?iune este modalitatea perfect? prin care s? transformi resturile de fire de l?n? ?ntr-un aranjament de Cr?ciun plin de farmec. Lipe?te c?teva plante uscate pe un inel de metal, astfel ?nc?t s? se suprapun?, iar partea de jos s? r?m?n? liber? pentru pampoane. Confec?ioneaz? pampoanele conform instruc?iunilor oferite ?n bro?ura Ferrero ?i leag?-le pe inelul de metal folosind capetele lungi de l?n?. Leag? globurile de o panglic? ro?ie ?i ?nnoad?-le ?n partea de sus a coroni?ei. F? cu grij? o gaur? ?n col?ul de sus al ambalajului Raffaello, trece panglica argintie prin g?uri si leag?-le al?turi de globuri. Coroni?a este gata de a fi ag??at? la intrare pentru a aduce r?mbetul pe buzele oaspe?ilor!Inel pentru serve?ele din h?rtie de brio?eDou? forme de brio?? sunt transformate ?ntr-un inel de ?erve?el ?n form? de ?nger. Pentru a realiza aceast? decora?iune ?n nuan?e de auriu ?i crem, sunt necesare dou? forme de brio??, pe care le pliezi ?n centru, le decupezi conform ?ablonului de pe decora?iuni-magice.ro ?i le lipe?ti ?mpreun?. Apoi ?mpachetezi un ?erve?el de in, ?l legi cu o panglic? ?i ?mpodobe?ti aripile ?ngerului cu o etichet? ?i o pralin?.COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAC?t cost? masa de Cr?ciun ?n familie ?i c?t sunt dispu?i rom?nii s? dea pe cadouri 17 decembrie 2020, Afrodita Cicovschi Anul 2020 a fost o provocare pentru ?ntreaga lume, iar fiecare dintre noi a fost pus ?n fa?a unei realit??i nemaintalnite p?n? la momentul respectiv. Am ?nv??at s? ne adapt?m, s? accept?m schimbarea ?i s? fim deschi?i unei noi perspective de a privi lucrurile. Interac?iunile dintre oameni s-au schimbat ?i suntem nevoi?i ?n continuare s? fim mai departe fizic unii de ceilal?i. ?ns? distanta fizica nu ?nseamn? distanta emo?ional?. Iar acum c? ne apropiem de Cr?ciun, ne g?ndim la cei dragi ?i la cum ?i putem face mai ferici?i. Reveal Marketing Research a vrut s? afle cum arat? Cr?ciunul ?n pandemie pentru rom?ni ?i cum s-au modificat obiceiurile lor la finalul anului 2020. Iat? rezultatele studiului! Pe baza afirma?iilor responden?ilor, bugetul mediu al rom?nilor de s?rb?tori ?n 2020 ar ar?ta astfel: ● Total: 1059 lei ● M?ncare: 539 lei ● Cadouri: 395 lei ● Decora?iuni: 125 lei Segmentele cele mai cheltuitoare: familiile moderne – 1284 lei ?i tinerii profesoni?ti - 1116 lei Segmentele cele mai cump?tate: seniorii pensionari – 765 lei ?i milenialii f?r? partener - 987 lei Goana dup? cadouri ?n 2020: De unde cump?r? rom?nii? Din magazine fizice sau comand? online? 69% din totalul responden?ilor continu? chiar ?i ?n prezent s? cumpere cadouri de Cr?ciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hipermarket, pia??), potrivit Reveal Marketing Research. Cu toate acestea, se observ? o sc?dere a num?rului rom?nilor care fac cump?r?turi din magazine fizice, comparativ cu 2016 c?nd preferau aceast? metod? ?n propor?ie de 88%. ?n 2020, dintre cei care prefer? mersul la magazine, tinerii profesioni?ti sunt cei care au optat ?n cea mai mare m?sur? pentru aceast? variant? – 81%. Fenomenul poate fi explicat de faptul c?, la nivel general, tinerii au un risc mai sc?zut ?n ceea ce prive?te dezvoltarea unei forme grave de COVID-19. A?adar, este posibil c? ei s? fie mai pu?in ?ngrijora?i de intrarea ?n colectivitate ?n interiorul magazinelor. La polul opus din punct vedere al genera?iilor, seniorii pensionari se ?mpart 50-50 c?nd vine vorba de unde cump?r? cadourile pentru cei dragi. 50% dintre ace?tia declar? c? prefer? s? se deplaseze fizic, iar cealalt? jum?tate afirm? c? ?n 2020 comand? online cadouri. Acest procent este ?ncurajator ?i observ?m o tendin?? a seniorilor c?tre digitalizare ?i utilizarea mai mare a device-urilor electronice. Deschiderea lor spre mediul online se poate datora ?i ?ncadr?rii lor ?n categoria de risc, astfel ?nc?t, sunt nevoi?i s? g?seasc? alternative mai sigure pentru s?n?tate ?i plaseaz? comenzi online. Comparativ cu un studiu similar derulat acum 4 ani, datele din prezent ne arat? o cre?tere semnificativ? a celor care utilizeaz? Internetul pentru a cump?ra cadouri. Dac? ?n 2016, doar 5% dintre rom?ni au declarat c? ??i fac cump?r?turile online ?i doar 7% - cump?r? ?i fizic, dar ?i online, ?n 2020, 31% dintre responden?i opteaz? pentru cadouri comandate de pe diferite site-uri. ?n 2019, acela?i studiu ne ar?ta c? 40% din totalul e?antionului comand? online cadouri. Fa?? de anul trecut, este o u?oar? sc?dere a procentului, ?ns? trendul se men?ine constant, iar rom?nii se arat? tot mai deschi?i spre varianta online. Buget pentru cadouri Din totalul mediu de 1059 lei pe care rom?nii declar? c? ?l aloc? pentru cump?r?turile de s?rb?tori, 395 lei sunt destina?i cadourilor, potrivit r?spunsurilor acestora. Fa?? de anul trecut, c?nd bugetul mediu pentru cadouri era de 403 lei, nu se remarc? o sc?dere semnificativ?. Cele mai cheltuitoare la acest capitol sunt familiile moderne cu 562 lei aloca?i, av?nd un procent de 44%, urmate de tinerii profesioni?ti care consum? 423 de lei ?n medie pentru cadouri de Cr?ciun. Observ?m c? cei cu venituri medii ?i superioare au tendin?a de a aloca un buget mai mare pentru a-i face ferici?i pe cei dragi. Seniorii pensionari ?i milenialii far? partener sunt segmentele care declar? c? aloc? doar 282 lei, respectiv 272 lei pentru cadouri, fapt determinat ?i de veniturile mai reduse. Interesant este c? b?rba?ii aloc? mai mult pe cadouri dec?t femeile. ?n cazul b?rba?ilor cheltuielile pentru cadouri ocup? un buget de 433 lei, comparativ cu femeile ce aloc? 364 lei. M?ncarea este categoria cea mai costitoare pentru buzunarul rom?nilor Rom?nii declar? c? peste jum?tate din bugetul acestora de s?rb?tori este ocupat de cheltuielile pe m?ncare (51%), respoden?ii afirm?nd c? aloc? 539 lei pe m?ncare. Dintre ace?tia, familiile tradi?ionale urmate de maturii f?r? partener cheltuie cel mai mult aici, aloc?nd 588 lei, respectiv 586 lei. Familiile tradi?ionale aloc?, a?adar, semnificativ mai mult dec?t restul e?antionului pentru cump?rarea de alimente - 56%. Decora?iunile – la coada priorit??ilor rom?nilor ?n bugetul de Cr?ciun Doar 12% din bugetul de s?rb?tori este destinat decora?iunilor, a?a cum afirm? responden?ii. ?n 2019, aceast? categorie ocup? 137 lei din bugetul rom?nilor, iar ?n prezent, responden?ii sunt dispu?i s? aloce mai pu?in: 125 lei. Cheltuielile reduse pe decora?iuni se pot datora faptului c? mul?i dintre rom?ni au deja ?n cas? ornanemente din anii trecu?i ?i prefer? s? le p?streze pe cele vechi. Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de pia?? full-service, specializat? ?n marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Lidl doneaz? peste 800.000 lei pentru copiii din medii vulnerabile care nu au acces la educa?ie 17 Decembrie 2020 Lidl doneaz? 815.000 de lei ?n programul ?Educa?ie Incluziv? de Calitate pentru elevii care fac tranzi?ia de la gimnaziu la liceu” implementat de UNICEF.Suma a fost str?ns? ?n cadrul campaniei desf??urate ?n magazinele Lidl din toat? ?ara, ?n perioada 9 noiembrie – 13 decembrie 2020, pentru fiecare juc?rie achizi?ionat? de clien?i din magazinele sale, Lidl don?nd 1 leu c?tre UNICEF.Lidl a sprijinit organiza?ia cu peste 3.100.000 lei. Dona?iile au fost direc?ionate c?tre programul prin care UNICEF identific?, preg?te?te ?i consiliaz? elevii din comunit??ile vulnerabile, pentru ca ei s? ??i finalizeze studiile ?i astfel s? ??i g?seasc? mai u?or un loc de munc?, stop?nd perpetuarea s?r?ciei din genera?ie ?n genera?ie.?n paralel, UNICEF lucreaz? ?i cu cadrele didactice pentru dezvoltarea competen?elor necesare ?i ofer? consiliere p?rin?ilor ca s? ??i sus?in? mai departe copiii pentru continuarea studiilor liceale.Prin dona?ia oferit?, UNICEF va continua s? lucreze cu elevii din program pentru a-i sus?ine s? continue studiile la liceu, prin adresarea unor probleme precum: absenteismul cronic, rezultatele ?colare slabe, motiva?ia intrinsec? limitat?, rezilien?a limitat? pentru a dep??i barierele asociate tranzi?iei de la ?nv???m?ntul secundar inferior la ?nv???m?ntul secundar superior, precum ?i resursele financiare limitate ale p?rin?ilor.?n prezent, aproape 400.000 de copii de v?rst? ?colar? nu merg la ?coal?, doar patru din cinci copii termin? clasa a VIII-a ?i doar ?apte din zece finalizeaz? liceul sau ?coala profesional?.Barometrul Gault&Millau: Num?rul restaurantelor ?nchise permanent sau temporar este ?n cre?tere ?i peste 90% din loca?ii vor ?ncheia 2020 cu sc?deri de minim 25% ale afacerilor. ”De?i lipsa de predictibilitate predomin? ?n continuare, 2021 are poten?ialul unui an de reviriment par?ial” Roxana Rosu 17.12.2020 Num?rul restaurantelor ?nchise permanent sau temporar este ?n cre?tere, iar gradul de ?ncredere ?n evolu?ia businessului s-a diminuat ?n ultimele luni, peste 90% din restaurante urm?nd s? ?ncheie 2020 cu sc?deri de cel pu?in 25% din cifra de afaceri, arat? Barometrul Restaurantelor Gault&Millau, edi?ia pe decembrie.Astfel, num?rul de restaurante ?nchise ?a urcat spre 30% fa?? de sub 20% din restaurantele din comunitatea Gault&Millau ?n edi?ia din august. Exis? momentan o categorie important? de restaurante ?nchise temporar (~15%), care ?ns? nu au o dat? stabilit? pentru redeschidere. Evolu?ia perioadei urm?toare de 3-6 luni va fi definitorie pentru aceste restaurante, dar ?i pentru celelalte.?n acela?i? timp, indexul de ?ncredere al propreitarilor de restaurante a sc?zut la 34 / 100 puncte fa?? de 37 / 100 ?n edi?ia precedent? (august 2020) ?i eviden?iaz? dificult??ile ?n cre?tere ale restaurantelor din comunitatea Gault&Millau, care reflect? ?i starea la nivel de industrie.Nivelul ?ncrederii eviden?iaz? ??i impredictibilitatea pe termen scurt, ?n condi?iile ?n care 36% din restaurante se declar? ?ncrez?toare ?n evolu?ia ?i stabilitatea business-ului ?n urm?toarele 3 luni, fa?? de 46% ?n luna august, ?n timp de 33% nu pot anticipa evolu?ia urm?toarelor 3 luni.“Indexul de ?ncredere, situat la 34/100 puncte, fa?? de 37 ?n luna august, reflect? provoc?rile ?n cre?tere pentru restaurante din ultimele luni. Cu toate acestea, antreprenorii acestui sector dau dovada de rezilien?? ?i adaptabilitate, ?i de?i lipsa de predictibilitate predomin? ?n continuare, 2021 are poten?ialul unui an de reviriment par?ial. Va fi foarte interesant de v?zut noul peisaj gastronomic local, care va prezenta multe?schimb?ri, continu?nd totu?i panta ascendent? a preceden?ilor ani.“, declar? ?tefan Mortici, Country Manager Gault&Millau Rom?nia.Lan?ul de cafenele TED'S Coffee, fondat de Vasi Andreica, deschide dou? unit??i ?n Bucure?ti, dup? investi?ii de 175.000 euro. ”Sper?m c? situa?ia de pe pia?a HORECA va ?ncepe s? se amelioreze din martie 2021” Roxana Rosu 17.12.2020, Lan?ul de cafenele TED'S Coffee, fondat de Vasi Andreica, antreprenor cu peste 15 ani de experien?? de business, continu? investi?iile ?i anun?? deschiderea a dou? noi loca?ii ?n Bucure?ti, ?n cartierul Tineretului ?i ?n cl?direa Ana Tower de l?ng? Romexpo.?n urma acestor lans?ri, re?eaua ajunge la 38 loca?ii, fa?? de 31 cafenele la finele anului 2019. Pe parcursul anului 2020 au fost deschise nou? cafenele ?i au fost ?nchise dou? loca?ii.“Ca antreprenor, r?m?n optimist fa?? de evolu?ia mediului de business ?n ciuda contextului actual care a influen?at domeniul HoReCa. Astfel, din cele nou? cafenele deschise anul acesta, trei au fost lansate p?n? ?n martie, ?i celelalte ?ase p?n? la sf?r?itul anului, practic ?n pandemie”, a declarat Vasi Andreica.Cea mai nou? cafenea stradal?, cu o? suprafa?? de 140 metri p?tra?i, a fost deschis? ast?zi, 17 decembrie, la intersec?ia bulevardelor Gheorghe ?incai ?i Tineretului, dup? o investi?ie de 110.000 de euro.A doua cafenea deschis? ?n Bucure?ti este situat? ?n proiectul Ana Tower, ?n zona Casei Presei Libere. Cafeneaua are o suprafa?? de 60 metri p?tra?i, plus o teras? exterioar? de aceea?i m?rime ?i a necesitat o investi?ie de 65.000 euro.Cele dou? cafenele noi sunt primele loca?ii care beneficiaz? de noua imagine complet schimbat? a conceptului TED’S Coffee.?n prezent, marea majoritate a cafenelelor stradale sunt opera?ionale, dar v?nz?rile sunt semnificativ mai mici comparativ cu cele ?nregistrate anul trecut din cauza faptului c? sunt ?nchise ?n interior, plus f?r? terase din cauza vremii reci ?i a traficului extrem redus ?n contextul ?colii online ?i al activit??ilor profesionale remote. “Sper?m c? situa?ia va ?ncepe s? se amelioreze din martie 2021. Ast?zi gener?m pierderi ?nsemnate opera?ional ?i ne uit?m cu ?ncredere la granturile promise de guvern. ?n ceea ce prive?te planurile de extindere pe acest segment, consider?m c? vor ap?rea oportunit??i cu spa?ii stradale foarte bune. De exemplu, ?n primul trimestru din 2021 vom deschide o nou? cafenea stradal? ?n Pia?a Rom?n? din Bucure?ti, l?ng? ASE, cu un concept mai elaborate”.Cei mai valoro?i juc?tori din comer?: Lan?urile de supermarketuri ?i hipermarketuri din Rom?nia, cu 3.500 de magazine, de?inute de nem?i, francezi ?i austrieci valoreaz? aproape 10 mld. euro. ?n 2020, valoarea lor a crescut cu 21% Cristina Ro?ca 17.12.2020, ? ?n comer?ul modern local exist? circa 3.500 de magazine pe formatele hipermarket, supermarket, cash & carry, discount ?i proximitate modern? ? ?n comer? evaluarea se face ca multiplu de cifr? de afaceri.Magazinele din comer?ul modern local, ?n total circa 3.500 de unit??i sub diferite formate, sunt evaluate la un pas de 10 mld. euro (46 mld. lei) ?n acest an, ?n cre?tere cu 21% fa?? de 2019.Aceast? evolu?ie poate fi explicat? pe de-o parte de rezultatele bune ob?inute de aceste companii anul trecut, un an marcat de expansiune ?i de cre?terea consumului privat ?i a economiei ?n ansamblul s?u. Pe de alt? parte, aceea?i evolu?ie a fost influen?at? ?i de faptul c? ?n 2020, ?n plin? pandemie, aceste re?ele nu doar c? au continuat s? func?ioneze, dar au investit ?n continuare ?n dezvoltare ?i pariaz? pe rezultate ?n cre?tere.Nou? dintre cele zece re?ele de comer? modern din Rom?nia sunt prezente ?n clasamentul celor mai valoroase 100 de companii din economie. Singura ?absen??“ este cea a Cora, lan?ul de 11 hipermarketuri care este de altfel cel mai mic juc?tor dup? cifra de afaceri, potrivit edi?iei din acest an a catalogului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din Rom?er?ul modern num?r? circa 3.500 de unit??i sub mai multe formate, acestea adun?nd afaceri de aproape 70 mld. lei, adic? peste 60% din tot comer?ul alimentar. Restul reprezint? contribu?ia celor 65.000-67.000 de magazine tradi?ionale.?n retail, evaluarea unei companii se face de regul? - spre deosebire de alte sectoare - ca multiplu de cifr? de afaceri, nu ca multiplu de EBITDA. Un juc?tor de talie mare ?i cu rezultate bune poate primi ca pre? peste 50% din cifra de afaceri (multiplu de peste 0,5), conform datelor ZF. Acesta este ?i cazul juc?torilor din comer?ul modern local, care valoreaz? cumulat 46 mld. lei, adic? 65% din cifra de afaceri pe 2019.Toate cele nou? companii din comer?ul modern care ??i fac loc ?n clasament sunt evaluate ?n cre?tere fa?? de edi?ia din 2019, ritmul variind ?ntre 4% ?n cazul Metro Cash & Carry ?i 59% ?n cazul Lidl Discount, care a fost de altfel campionul ?i ?n ceea ce prive?te cre?terea cifrei de afaceri p?n? la un pas de 10 mld. lei, plus 25%. Cu o valoare de 7,4 mld. lei, Lidl este a doua cea mai valoroas? re?ea de comer? alimentar din Rom?nia. Locul unu este ocupat de re?eaua-sor? Kaufland, parte a aceluia?i grup Schwarz.Kaufland este ?i liderul comer?ului local dup? cifra de afaceri de anul trecut. Podiumul este completat de Carrefour Rom?nia (cea mai important? firm? a francezilor de la Carrefour pe plan local).Companiile din comer?ul cu dominat? alimentar? sunt evaluate ?ntre 2,6 mld. de lei ?n cazul Rewe Rom?nia, care opereaz? re?eaua Penny ?i 10,5 mld. lei ?n cazul Kaufland, care este de altfel ?i liderul pie?ei locale de profil. Aceste valori permit companiilor s? ??i fac? loc ?n prima parte a clasamentului.La vremuri noi, concepte noi: restric?iile impuse HoReCa au creat nevoia unor noi canale de v?nzare. Func?ioneaz? conceptul ?to go“?ast?zi, Florentina Ni?u Pandemia de COVID-19 a adus multiple schimb?ri ?n comportamentul de consum al rom?nilor, iar m?surile de p?strare a distan?ei sociale, dar ?i de a petrece c?t mai pu?in timp la cump?r?turi, acolo unde sunt mase de oameni, i-au determinat pe antreprenorii ?i managerii unor companii s? g?seasc? noi solu?ii pentru a satisface nevoile clien?ilor rapid.Spre exemplu, Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acas? – n. red.) cu peste 100 de tipuri de bere artizanal?, a fost dezvoltat? de mai mul?i investitori rom?ni ?n plin? pandemie, iar acum se extinde la nivel na?ional.Florin M?ndru, CEO al Casa Berarilor Artizani, spunea recent c? produsele care erau comercializate ?n HoReCa ?i-au g?sit o nou? pia?? de desfacere ?i, ?n plus, pia?a berii artizanale ?n Rom?nia are un poten?ial mare de cre?tere. ?n prezent, consumul de bere pe cap de locuitor este de 85 litri ?i ne plaseaz? pe locul 7 ?n Europa.De altfel, Igor Le?an, fondator ?i proprietar al Sta?iei RomBeer, retailerul de bere artizanal? ?i produse rom?ne?ti spune c? RomBeer vrea s? ajung? la un num?r de peste 700 de loca?ii deschise ?n pia?a local? ?n urm?torii cinci ani, dup? ce v?nz?rile ?n acest an au crescut pania vinde circa 50.000 de litri de bere pe lun?. Pe l?ng? bere artizanal? draft, ce poate fi v?ndut? la PET, sta?iile RomBeer listeaz? ?i companii locale care produc vin, chipsuri artizanale, ?orici expandat, semin?e, pe?te deshidratat sau c?rnuri deshidratate.De asemenea, retailerul Profi a deschis la Ploie?ti Profi Go, cel mai mic magazin al re?elei, unde cump?r?torul s? cumpere doar c?t poate ?ine ?n m?ini, f?r? saco??. ?n interiorul magazinului se afl? coffee corner, produse la grill, sandvi?uri, pizza, pr?jituri ?i ?nghe?at?.Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, spunea c? este ceva ?ntre un magazin mic ?i un fast-food, dar un fast-food la standarde ridicate ?i la pre?uri mai mici dec?t un restaurant similar. ?Este o abordare complex?, pe care niciun alt magazin din Rom?nia nu a ?ncercat-o.“Tendin?e ?n FMCG: ?n perioada 2021 – 2025, industria FMCG se va confrunta cu o serie de modific?ri ale solu?iilor de ambalare utilizate ast?zi, Florentina Ni?u Industria alimentar? ?i a b?uturilor reprezint? cel mai mare sector de produc?ie al Uniunii Europene, astfel depozitarea de?eurilor ?i managementul subproduselor din acest sector pun mari probleme at?t ?n domeniul protec?iei mediului, c?t ?i ?n cel al dezvolt?rii durabile. Rom?nia s-a aliniat la cerin?ele UE ?i produc?torii, dar ?i retailerii au ini?iative de colectare a de?eurilor de ambalaje, unele merg?nd spre reciclare.??n perioada 2021 – 2025, industria FMCG se va confrunta cu o serie de modific?ri ale solu?iilor de ambalare utilizate. Indiferent c? vorbim de inova?ie sau de ?mbun?t??irea substan?ial? a actualelor solu?ii de ambalare, ?n procesul de proiectare a ambalajelor companiile va trebui s? ia ?n considerare o serie de condi?ion?ri printre care: preven?ia, minimizarea, reutilizarea, repararea ?i gradul de reciclabilitate al ambalajului“, spune Marius Br?nzea, director de strategie al companiei Reciclad’OR.El consider? c? ecotaxarea dar ?i alte reglement?ri ale UE sau na?ionale vor avea un impact major ?n reproiectarea ambalajelor ?i ?n revizuirea managementului ambalajelor ?i de?eurilor de ambalaje. Spre exemplu, produc?torul de ap? Dorna recicleaz? fiecare sticl? ?i men?ioneaz? pe etichet? rPET sau recycled PET ?i a redus cu 5.000 de tone produc?ia de plastic nou.La nivel global, dar ?i local, companiile care activeaz? ?n FMCG au devenit din ce ?n ce mai con?tiente de importan?a protec?iei mediului, iar ambalajul a devenit parte integrant? ?n rela?ia dintre brand ?i consumator. Retailerul francez Carrefour Rom?nia a ini?iat programul de economie circular? Punem Pre? pe Plastic, iar oricine vine cu un PET ?n magazinele ?n care se colecteaz? poate cump?ra fructe ?i legume de la produc?tori locali.Programul-pilot Plata cu PET-ul, desf??urat anul trecut la Bucure?ti, ?n Carrefour B?neasa, timp de aproape trei s?pt?m?ni, a ?nsemnat colectarea a peste 7,5 tone de PET-uri, potrivit reprezentan?ilor companiei.?Preocuparea fa?? de mediu ?l face pe consumator s? se apropie ?i mai mult de brandul respectiv. De la ?ndemnuri spre reciclare la promovarea ambalajelor ob?inute din de?euri de ambalaje reciclate, de la comunicarea reducerii amprentei de carbon la utilizarea materialelor regenerabile, de la plastic free la compostabilitate, companiile din FMCG folosesc o serie de mesaje mai detaliate ?i mai vizibile pe ambalaje“, sus?ine Marius Br?nzea.?n prezent, ?n Rom?nia, subliniaz? el, procesul de colectare separat? nu este accesibil oricui, de?i, cel pu?in ?n Bucure?ti, prim?riile de sector au luat m?suri pentru colectarea separat? ?i transportul separat al de?eurilor municipale.Totu?i, comportamentul cet??eanului ?n rela?ia cu de?eul de ambalaj postconsum reprezint? unul din factorii critici de reu?it? ai procesului de colectare separat?. Cet??eanul se confrunt? cu diverse probleme: nu ?tie cum s? colecteze separat; nu are spa?iu suficient acas? pentru depozitarea de?eurilor de ambalaje; nu are acces la infrastructura de colectare separat? adecvat?; nu are ?ncredere ?n procesul de colectare ori este comod, ?nt?re?te Marius Br?nzea.?Pentru a cre?te performan?a ?n colectarea separat?, autorit??ile statului va trebui s? ?ntreprind? o serie de m?suri dintre care a? men?iona: analizarea performan?ei curente a diferitelor sisteme de colectare separat? func?ionale la nivel na?ional; inventarierea gradului real de implementare a colect?rii separate la nivel na?ional; (...) adoptarea unui cadru juridic coerent ?i unitar menit s? creasc? gradul de predictibilitate ?i credibilitate a activit??ii de colectare a ambalajelor; facilitarea condi?iilor pentru o permanent? educare ?i informare a cet??eanului“, explic? Marius Br?nzea.?n Rom?nia, cel mai mult se arunc? la gunoi m?ncare g?tit?, fructe, legume ?i carne, pentru c? 21% estimeaz? gre?it cantit??ile de produse de care au nevoie ?i 14% exagereaz? c?nd fac cump?r?turi de alimente, arat? datele de la Ministerul Agriculturii.Risipa alimentar? din Rom?nia a sc?zut puternic ?n 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19: risipa medie pe gospod?rie, din ora?e, a fost anul acesta de 6,5%.Risipa de alimente, la fel ca cea de de?euri de ambalaje, este o problem? mondial? care a c?p?tat o importan?? din ce ?n ce mai mare pe agenda public? ?i politic? din ultimii ani, deoarece ?n jur de o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce genereaz? importante costuri economice ?i de mediu, conform datelor statistice.?n Rom?nia, ?n condi?iile ?n care peste 4,5 milioane de rom?ni au dificult??i ?n procurarea hranei zilnice, se arunc? ?n fiecare an 2,55 milioane de tone de m?ncare, potrivit datelor de la Institutul Na?ional de S?n?tate Public?. Cea mai mare risip? de hran? se ?nregistreaz? ?n mediul urban, unde peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, f?c?nd astfel imposibil? valorificarea de?eurilor de orice fel, at?t alimentare, c?t ?i nealimentare.Un rom?n arunc? zilnic peste 350 de grame de m?ncare, ajung?nd s? risipeasc? anual 129 de kilograme de alimente, ?n medie, iar ?inta autorit??ilor este s? reduc? aceast? cantitate la jum?tate p?n? ?n 2030.Anul acesta, risipa alimentar? din Rom?nia a sc?zut puternic ?n 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19. Astfel, risipa medie pe gospod?rie, din ora?e, a fost anul acesta de 6,5% ?n 2020, fa?? de 10,43% ?n 2016, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. La produsele de panifica?ie, sc?derea a fost de 63,8% fa?? de anul 2016.Tendin?a de diminuare a comportamentului risipitor al consumatorului se explic? prin faptul c? oamenii au stat mai mult acas?, cel pu?in ?n perioada st?rii de urgen??, ?i au coordonat mai bine procurarea, preg?tirea ?i consumul de alimente. De altfel, consumul mai mare de acas? ?i comenzile online de m?ncare i-au determinat pe produc?tori s? fac? ambalaje mai sigure ?i mai prietenoase cu mediul.?Con?tientiz?nd faptul c? era ?the business as usual? se apropie de sf?r?it, o serie de companii multina?ionale care activeaz? pe pia?a na?ional? au implementat deja strategii complexe privind asigurarea unei tranzi?ii c?tre economia circular?. Sunt ?ns? multe companii care nu anticipeaz? riscurile majore ale tranzi?iei c?tre economia circular? asupra actualelor modele de afaceri“, precizeaz? Marius Br?nzea.Tchibo Coffee Service preia societatea Partner Coffee Service, tranzac?ie autorizat? de Consiliul Concuren?ei InCont.ro, 17 decembrie 2020 Consiliul Concuren?ei a autorizat tranzac?ia prin care Tchibo Coffee Service inten?ioneaz? s? preia societatea Partner Coffee Service, potrivit unui comunicat al institu?iei de concuren??. Grupul Tchibo Coffee Service este specializat pe furnizarea profesional? de cafea ?i prestarea de servicii conexe, precum oferirea de solu?ii pentru consumul de cafea away-from-home (aparatur?, echipamente, servicii auxiliare precum, ?ntre?inere, mentenan??) unor industrii diverse, precum: hoteluri, restaurante, cafenele, patiserii, birouri, spitale. ?n Rom?nia, Partner Coffee Service desf??oar? activit??i de comercializare cu ridicata a produselor din cafea, ceai sau produse alimentare, precum ?i alte servicii conexe, precum solu?ii pentru consumul de cafea away-from-home.?n urma analizei, Consiliul Concuren?ei a constatat c? aceast? tranzac?ie nu ridic? obstacole semnificative ?n calea concuren?ei efective pe pia?a rom??neasc? sau pe o parte substan?ial? a acesteia ?i nu exist? ?ndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concuren?ial normal.Programul magazinelor de s?rb?tori: orarul principalelor hipermarketuri ?i supermarketuri de Cr?ciun ?i Revelion 17 Dec 2020 - Angela Alexandru Supermarketurile ?i hipermarketurile func?ioneaz? dup? un program modificat ?n perioada s?rb?torilor de iarn?. Sezonul acesta retailerii trebuie s? se adapteze ?i restric?iilor impuse de pandemia Covid-19, a?a c? sunt ?anse mari ca pe parcurs s? fie anun?ate diverse schimb?ri, fa?? de cele ini?iale. Totu?i, dac??la?i cump?r?turile pentru ultima sut??de metri, te sf?tuim s? consul?i orarele magazinelor de Cr?ciun ?i Revelion 2020, din lista de mai jos, a?a cum au?fost comunicate?momentan.Programul magazinelor pentru s?rb?torile de iarn??2020 va?fi schimbat, iar unii retaileri vor avea unit??ile ?nchise de Cr?ciun ?i Anul Nou, dar ?i orarul modificat ?ntre cele dou??perioade. ?n vremuri c?nd pandemia impune deja diverse restric?ii, sunt mari ?anse ca?num?rul de clien?i care vor intra ?n magazine s? fie limitat pentru a se evita aglomer?rile.? A?adar, ?ine cont de reglement?rile autorit??ilor ?i ia ?n considerare faptul c? unele cump?r?turi se pot face online ?i cu livrare la domiciliu. Pentru fiecare retailer ?n parte ??i spunem ?i unde anume s? verifici orarul pentru s?rb?torile de iarn? 2020-2021.Orar supermarketuri ?i hipermarketuri s?rb?tori?2020Program magazine coraRetailerul cora ?i-a anun?at orarul de func?ionare pentru magazinele din ?ar???i acesta poate fi consultat aici. Ca?s? i?i faci o idee, cora Pantelimon are ?nchis pe 25 decembrie, iar pe 24 ?i 31 decembrie este deschis ?ntre 07:00-18:00. ?ntre 27-29 decembrie este deschis ?n intervalul 07:00-22:00, iar pe 26 decembrie de la 10:00-20:00, pentru ca?pe 30 decembrie clien?ii s? fie a?tepta?i ?ntre 07:00-23:00.Program magazine Lidl?n perioada s?rb?torilor de iarn?, Lidl ofer??mai multe zile libere angaja?ilor. Concret, ace?tia vor sta acas? pe 25, 26 decembrie ?i 1 ianuarie, astfel c? magazinele vor fi ?nchise atunci. Se schimb? orarul de func?ionare din 21 decembrie ?i p?n? pe 23 decembrie, c?nd magazinele sunt deschise 07:00-21:00, iar de Ajun?07:00-18:00. Pe 27 decembrie, magazinele Lidl vor fi deschise 12 ore, de la opt dimineata, la opt seara. Apoi, 28-30 decembrie po?i face cump?r?turi?07:00-21:00, pentru ca ?n ultima zi din an s? fii a?tepat de la 07:00 la 18:00, iar din 2 ianuarie 09:00-17:00.Pentru fiecare loca?ie ?n parte pute?i consulta orarul aici.Program magazine Penny MarketMagazinele Penny Market ?i-au anun?at orarul pentru Cr?ciun ?i Revelion ?i acesta arat??astfel:21-23 decembrie, 27-30 decembrie: deschis 07:00-23:0024 decembrie, 31 decembrie: deschis?07:00-18:0025 decembrie, 1 ianuarie:??nchis26 decembrie, 2 ianuarie: deschis?09:00-16:0031 decembrie: deschis 07:00-18:00Program magazine MetroMagazinele Metro Cash&Carry vor avea ?nchis pe 25 decembrie ?i 1 ianuarie, iar ?ntre 27-30 decembrie ?i 3 ianuarie vor?func?iona?dup? un program normal. Pe 24 decembrie ?i 31 decembrie unit??ile se ?nchid de la ora 16:00, iar pe 26 decembrie ?i 2 ianuarie vor fi deshcise ?ntre 08:00-16:00; mai multe detalii aici.Program magazine SelgrosMagazinele Selgros au afi?at deja programul pentru perioada de s?rb?tori 2020. Dac???n ziua de Cr?ciun??i ?n prima zi din an vor?fi ?nchise, pentru ziua de Ajun ?i de Revelion vor?fi deschise ?ntre 06:00-17:00. ?n intervalul 28-30 decembrie te po?i duce la cump?r?turi ?ntre 06:00-22:00, iar pe 26, 27 decembrie ?i pe 2 ianuarie programul este 07:00-22:00. Se intr??cu program normal de lucru de duminic?, din 3 ianuarie.Programul celorlal?i retaileri va fi actualizat pe m?sur? ce este anun?at de ace?tia.DIVERSEZeci de perchezi?ii ?n mai multe ora?e pentru destructurarea unei re?ele de trafic de ?ig?ri. Prejudiciul estimat este de 80 de milioane de euro 17 decembrie 2020, 12:06 de Ionu? Benea Zeci de perchezi?ii ?n mai multe ora?e pentru destructurarea unei re?ele de trafic de ?ig?ri. Prejudiciul estimat este de 80 de milioane de euro Descinderile au loc ?n 40 de loca?ii FOTO Poli?ia de Frontier? Autorit??ile rom?ne au efectuat joi, 17 decembrie, 40 de perchezi?ii ?ntr-un dosar de contraband? de ?ig?ri al c?rui prejudiciu estimat se ridic? la 80 de milioane de euro. La descinderi au participat ?i anchetatori din Spania ?i Marea Britanie. Perchezi?iile sunt coordonate de DIICOT Ia?i ?i au loc la sediile mai multor firme ?i la locuin?ele unor persoane pe raza jude?elor Bihor, Timi?, Gala?i, Constan?a, Ia?i, Bac?u, Sibiu, Bra?ov ?i ?n municipiul Bucure?ti. Potrivit unui comunicat de pres? transmis de Ins?ectoratul Teritorial al Poli?iei de Frontier? Ia?i, ?n cauz? se deruleaz? cercet?ri sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunilor de constituirea unui grup infrac?ional organizat, contraband? ?n form? continuat? ?i evaziune fiscal? ?n form? continuat?. Cazul a pornit de la dou? anchete declan?ate, ?n perioada 2017-2019, la nivelul Oficiului European de Lupt? Anti-Fraud? (OLAF) ?i documentate ?n urma cooper?rii interna?ionale, privind o grupare de criminalitate organizat? transfrontalier?. Aceasta era format? din cet??eni rom?ni, moldoveni ?i ucraineni, fiind implicat? ?n activit??i de producere ?i comercializare ilegal? de ?igarete ?n scopul ob?inerii de importante beneficii financiare ilicite. Membrii grup?rii au pus ?n func?iune, pe teritoriul mai multor state membre ale UE, fabrici clandestine de producere ?i ambalare de ?igarete. Conform raportului ?ntocmit de OLAF, prejudiciul adus de activitatea grup?rii transfrontaliere se ridic? la suma de peste 80 milioane de euro. “Din cercet?ri a reie?it faptul c? din luna mai 2019 parte din gruparea infrac?ional? a ?nceput s? func?ioneze pe teritoriul Rom?niei, ?n sensul c? administreaz? mai multe spa?ii de depozitare a unor cantit??i mari de materiale folosite la fabricarea ?igaretelor (role de etichete, filtre de ?igarete, folie de aluminiu, h?rtie de ?mpachetat), achizi?ionate din Republica Bulgaria ?i Republica Moldova, care ulterior depozit?rii sunt transportate cu documente de transport false c?tre state din Europa”, au transmis poli?i?tii de frontier?. ?n acest context, ?n urma sesiz?rii penale f?cut? de poli?i?tii de frontier? din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Ia?i, sub coordonarea procurorului ?nvestit ?n cauz? din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Ia?i, a fost documentat? activitatea infrac?ional? a persoanelor implicate pe teritoriul ??rii noastre, ca parte integrant? a celor dou? cazuri documentate de OLAF, ?n care poli?i?tii de frontier? din cadrul Inspectoratului General al Poli?iei de Frontier? cooperau din anul 2017. Activitatea de documentare a fost ?ncheiat? ?n data de 17 decembrie a.c., c?nd poli?i?ti de frontier? Inspectoratului General al Poli?iei de Frontier?, Garda de Coast?, Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Ia?i, Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Sighetu Marma?iei, Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Oradea, Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Timi?oara, Inspectoratului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Giurgiu, C.S.C.T.F.A.B.O. ?i Sectorul Poli?iei de Frontier? Aeroport Sibiu, sub coordonarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Ia?i, ?mpreun? cu jandarmi din cadrul Brig?zii Special? de Interven?ie "Vlad ?epe?" Bucure?ti ?i a Grup?rii Mobile de Jandarmi Bac?u, efectueaz? 40 de perchezi?ii la sediile mai multor firme ?i la locuin?ele unor persoane suspecte. Vor fi puse ?n aplicare 50 de mandate de aducere. Concomitent, ?n cadrul cazurilor OLAF, vor fi desf??urate perchezi?ii pe teritoriul Ungariei ?i Italiei, iar la perchezi?iile efectuate pe teritoriul Rom?niei asist? ?i doi poli?i?ti din cadrul Guardia Civil din Spania. Pentru documentarea ?ntregii activit??i infrac?ionale, poli?i?tii de frontier? rom?ni au cooperat, la nivel interna?ional, pe l?ng? (OLAF) ?i Guardia Civil din Spania, ?i cu agen?ia britanic? HMRC (Her Majesty’s Revenue and Customs – Vama Britanic?).OSHO SCS TRADING ?i-a cerut insolven?a J.P. Companii #Insolven?a / 17 decembrie SC OSHO SCS TRADING SRL a solicitat ?n baza Legii 85/2014, cererea de intrare ?n insolven??. Ca urmare a acestui demers a fost constituit Dosarul nr.5044/30/2020 de la Tribunalul Timi?, conform portal.just.ro.?nfiin?at? ?n anul 2010, societatea OSHO SCS TRADING, av?nd ca obiect de activitate "restaurante", a ?nregistrat ?n anul 2019 pierderi ?n valoare de 2.212.675 de lei la o cifr? de afaceri de 20.289.770 de lei iar num?rul mediu de angaja?i era 117. La finele anului precedent, compania a avut datorii de 7.680.102 de lei, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).GLOBALOMS recomand? masca de protec?ie la ... masa de Cr?ciun O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 17 decembrie Recomand?rile bune nu sun? mereu bine. Acest lucru este valabil ?i ?n cazul Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, care are misiunea ingrat? s? transmit? unele recomand?ri care intr? ?n contradic?ie cu tot ceea ce lumea cre?tin? ?tia despre s?rb?torile de la final de an. OMS recomand? s? se poarte masca de protec?ie la reuniunile ?n familie de Cr?ciun ?i la s?rb?torile de la sf?r?itul anului ?n Europa. Organiza?ia a avertizat cu privire la un "risc mare" de intensificare a pandemiei la ?nceputul lui 2021, ?n contextul ?n care mai multe ??ri din Europa se confrunt? cu o intensificare a contamin?rilor cu c?teva zile ?nainte de de sf?r?itul anului. Av?nd ?n vedere evolu?ia pandemiei covid-19 ?n Europa, "exist? un risc mare al unei noi intensific?ri ?n primele s?pt?m?ni ?i luni ale lui 2021", avertizeaz? ?ntr-un comunicat filiala european? a OMS. OMS Europa ?ndeamn? la "purtarea m??tii de protec?ie ?i la distan?are social?" ?n timpul s?rb?torilor de la sf?r?itul anului. "Poate p?rea incomod s? se poarte o masc? ?i s? se practice distan?area fizic? ?n prezen?a unor prieteni ?i membri ai familiei, ?ns? acest lucru contribuie ?n mare parte la garantarea faptului c? toat? lumea r?m?ne ?n siguran?? ?i s?n?toas?", d? asigur?ri organiza?ia. ?n m?sura ?n care este posibil, adun?rile este necesar s? aib? loc afar?, recomand? OMS. ?n cazul ?n care au loc ?n interior, este important? o limitare a num?rului invita?ilor ?i de o ventilare bun?, ?n vederea limit?rii riscurilor, sf?tuie?te organiza?ia. Odat? cu apropierea Cr?ciunului, noi restric?ii intr? ?n vigoare ?n mai multe ??ri europene.UNIUNEA EUROPEANA Carmen Avram: ?Solicit Comisiei o procedur? de urgen?? pentru a repara aceast? nedreptate!”? Bruxelles, 17 decembrie 2020?Aprovizionarea direct? a consumatorilor cu carne proasp?t? de pas?re ?i de iepure, v?ndut? de c?tre produc?torii locali, trebuie s? continue ?i dup? 1 ianuarie 2021, solicit? europarlamentarul Carmen Avram.?n plenul Parlamentului European, eurodeputata a atras aten?ia asupra importan?ei lan?ului scurt ?i a micului produc?tor, dou? elemente care sunt piloni ai noii Politici Agricole Comune. Mai grav este c?, de?i ?apte state membre, inclusiv Rom?nia, au cerut-o insistent, nici m?car nu a fost demarat? o procedur? de revizuire a regulamentului.??Este de ne?n?eles decizia Comisiei de a nu prelungi derogarea acordat? cresc?torilor locali de p?s?ri ?i de iepuri”, spune Carmen Avram. ?n consecin??, dup? 1 ianuarie 2021, mii de produc?tori ?i consumatori locali vor fi afecta?i, pun?ndu-se, astfel, ?n pericol lan?urile alimentare scurte, create la nivel local, ?n Uniunea European?.Interven?ia europarlamentarului Carmen Avram poate fi urm?rit? aici: Motreanu: Solicitarea mea de a avea un plan pentru combaterea de?ertific?rii ?n UE, votat? ?n PE DE Alexandru Pop | 17.12.2020 - "Solicitarea pe care am adresat-o Comisiei Europene, ?n calitate de vicepre?edinte al Comisiei pentru Mediu, de a avea un plan european pentru combaterea de?ertific?rii ?n UE a fost votat? ast?zi ?n plenul reunit al Parlamentului European!", a anun?at, miercuri, Victoria europarlamentarului PNL este cu at?t mai important? cu c?t problema de?ertific?rii este foarte acut? ?n Europa.?"De?i de?ertificarea ?i degradarea terenurilor sunt amenin??ri actuale ?i ?n cre?tere ?n UE, Comisia European? nu are o imagine clar? cu privire la aceste provoc?ri, m?surile luate pentru combaterea de?ertific?rii fiind, de cele mai multe ori, lipsite de coeren??. Este un semnal de alarm? care nu mai trebuie ignorat, fiind eviden?iat de altfel ?i ?ntr-un raport recent al Cur?ii Europene de Conturi. Perioadele tot mai lungi de seceta din ultimii ani ?i tehnicile agricole intensive au provocat de?ertificarea terenurilor ?n majoritate statelor europene, inclusiv ?n Rom?nia. Aceste fenomele duc la infertilitatea solului, sc?derea reziste?ei terenurilor ?i, foarte grav, la reducerea drastic? a produc?iei de alimente ?i sc?derea calit??ii apei ?n zonele afectate.Proiectele UE legate de de?ertificare sunt repartizate ?ntre diferite domenii de politic? ale UE, ?n principal dezvoltarea rural?, protec?ia mediului ?i politicile climatice, cercetarea ?i politica regional?. Desigur c? proiecte punctuale finan?ate din aceste programme pot avea un efect pozitiv asupra combaterii de?ertific?rii, dar nu sunt suficiente pentru a stopa fenomentul.Pentru combaterea de?ertific?rii, UE are nevoie de un Plan European inclus ?n Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimb?rile climatice. Trebuie s? avem o evaluare complet? cu privire la degradarea terenurilor din Uniune, trebuie ca toate statele membre s? se coordoneze ?ntre ele, s? fac? schimb de bune practici pe care s? le pun? ?n aplicare ?i s? ating? obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degrad?rii terenurilor p?n? ?n 2030.", a completat europarlamentarul PNL.Carnea ?i toate celelalte produse provenite de la animale crescute ?n condi?ii de bun?stare vor fi etichetate distinct ?n Uniunea European?; cine ?ncaseaz? ?n Rom?nia subven?ii pentru bun?starea animalelor By lantulalimentar 2020-12-17 Consiliul pentru Agricultur? ?i Piscicultur? ( AGRIFISH ), reunit ?n 15 ?i 16 decembrie, a adoptat concluziile privind etichetarea c?rnii ?i a tuturor produselor care provin de la animale crescute ?n condi?ii de bun?stare. Acestea vor fi etichetate distinct ?i vor avea un logo propriu pe ambalaj.Consiliul AGRIFIH invit? Comisia European? s? ia ?n considerare urm?toarele aspecte:1. s? elaboreze un sistem de etichetare pe niveluri, transparent, care s? permit? suficiente stimulente pentru ca produc?torii s? ia m?suri pentru bun?starea animalelor;2. s? elaboreze criterii armonizate la nivelul ?ntregii UE, relevante, m?surabile ?i verificabile, care, printre altele, s? ?in? seama de particularit??ile geografice ?i climatice ale statelor membre ?i s? cuprind? criterii care pot fi ?ndeplinite de c?tre toate statele membre ?i3. s? constituie, odat? ?ndeplinite, condi?ia minim? pentru a putea utiliza eticheta UE de bun?stare a animalelor ?i termenii proteja?i.Totodat?, o astfel de etichet? nu ar trebui s? dezavantajeze statele membre ?n care exist? deja o legisla?ie ?n vigoare privind bun?starea animalelor care este mai strict? dec?t cerin?ele legale actuale ale isia European? trebuie s? aib? ?n vedere includerea treptat? a tuturor speciilor de animale de ferm? pe ?ntreaga lor durat? de via??, inclusiv transportul ?i sacrificarea, precum ?i acordarea unei aten?ii corespunz?toare tuturor condi?iilor lor de via??; ar trebui s? se acorde prioritate speciilor pentru care au fost deja stabilite cerin?e legale ale UE privind bun?starea isia European? a comandat deja un studiu extern pentru a vedea care ar putea fi impactul asupra sectorului agroalimentar ?n urma adopt?rii acestui sistem de etichetare special pentru produsele provenite de la animalele crescute ?n condi?ii de bun?stare.Etichetarea distinct? a produselor provenite de la animale crescute ?n condi?ii de bun?stare a fost promovat? de Germania ?n timpul pre?edin?iei Consiliului European, de?inute de la 1 iulie p?n? la 31 decembrie. Ministrul german al Agriculturii, Julia Kl?ckne, a declarat dup? votul din 15 decembrie: ”bun?starea animalelor a reprezentat o prioritate pentru pre?edin?ia noastr? ?i m? bucur s? constat c? ?i acum devine o prioritate a UE pentru standarde mai ambi?ioase ?i mai ridicate. O etichet? comun? a UE privind bun?starea animalelor ar spori credibilitatea ?i transparen?a pie?elor noastre ?i ar permite consumatorilor s? fac? alegeri ?n mai bun? cuno?tin?? de cauz?. Aceasta ar contribui, de asemenea, la recompensarea produc?torilor care respect? aceste standarde”.?n Rom?nia, sunt acordate subven?ii pentru bun?stare ?n sectorul cre?terii suinelor ?i p?s?rilor. ?n aprilie 2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a informat c? Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a efectuat pl??ile aferente M?surii M215 – Pl??i privind bun?starea animalelor – pachet a) Pl??i ?n favoarea bun?st?rii porcinelor, pentru cererile depuse ?n anul 2019. Suma total? autorizat? la plat? a fost de 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei pentru un num?r de 33 de beneficiari care au accesat aceast? form? de plat? compensatorie ?n conformitate cu prevederile legisla?iei europene ?i na?ionale ?n vigoare.Pentru sectorul avicol a fost achitat? o sum? total? de 8.283.571 euro pentru 48 de beneficiari. 21-2022: MEPs approve transitional rules and €8bn recovery aid ?EU farm policy 2021-2022: MEPs approve transitional rules and €8bn recovery aid?EU farm subsidies and rural development funding to continue without delay?EU recovery aid for farmers, food producers and rural beneficiaries?Transition to last for two years, all recovery money to be released during that period?MEPs approved provisions to ensure a smooth transition from the current EU farm policy to the future one and €8 billion in aid for food producers and rural areas.A new EU law, approved on Wednesday by 653 votes in favour to 19 against, with 22 abstentions, extends the application of existing Common Agricultural Policy (CAP) rules until the end of 2022. This ensures that payments to farmers and rural development beneficiaries can continue.Thanks to MEPs, member states will be able to make it easier for farmers to receive compensation for severe drops in income and for losses caused by adverse climatic events, outbreaks of animal or plant diseases or pest infestations. Parliament also pushed through measures that give member states more leeway in supporting farmers, especially during the COVID-19 crisis.MEPs also managed to extend the duration of new multiannual rural development projects that focus on organic farming and climate and environmentally-friendly measures beyond three years, and included animal welfare projects in the package. More information about the CAP transitional rules is available here.Speeding up delivery of €8 billion in aid to farmersRecently agreed rules on ways that farmers, food producers and rural areas can use the €8 billion in COVID-19 crisis aid to finance their resilient, sustainable and digital recovery in the next two years are also part of the overall deal. Around 30% of the recovery money will become available in 2021, and the remaining 70% would be released in 2022.MEPs managed to secure at least 37% of the recovery funding for organic farmers, for environment and climate-related actions and for animal welfare. At least 55% of the fund will support on-farm investments that contribute to a resilient, sustainable and digital recovery and young farmers’ start-ups.More information about the agreed EU recovery package is available here. “The new EU law we have approved today is of utmost importance for our farmers as it provides legal certainty and financial aid to help the crisis-stricken food sector recover over the next two years. It is a solid bridge towards future rules, which gives farmers and national administrations sufficient time to prepare for the post-2022 CAP reform”, said Elsi Katainen (RE, FI), rapporteur on the transitional EU farm policy rules.“This is not a simple extension of the status quo. We are providing our farmers, food producers and rural communities with an ambitious toolkit and the funding necessary to increase resilience, sustainability and to digitalise the sector so that they can engage more actively with climate change adaptation and mitigation”, said Paolo De Castro (S&D, IT), rapporteur on the EU recovery aid.Next stepsThe text agreed by MEPs and member states and endorsed in the Parliament still needs a green light from the Council before it can enter into force.BackgroundThe draft regulation is the second of two proposals tabled by the EU Commission to ensure a smooth transition to the post-2022 CAP. The first set of transitional rules was approved by the Parliament in December 2019.Negotiations between the Parliament and Council on the final shape of the post-2022 EU farm policy reform are now ongoing.Reducerea consumului de ap? ?mbuteliat? ar putea ajuta gospod?riile din UE s? economiseasc? anual peste 600 de milioane euro Cosmin Zaharia in Legislatie 17 December 2020 Parlamentul European a aprobat acordul cu statele membre referitor la noua directiv? privind apa potabil?.?Noile reguli sunt concepute pentru a asigura ap? de la robinet de ?nalt? calitate ?n ?ntreaga Uniune. Ele vin ca r?spuns la solicit?rile a peste 1,8 milioane de europeni care au semnat prima ini?iativ? cet??eneasc? european? de succes, numit? ?Right2Water”, care sus?ine ?mbun?t??irea accesului la ap? potabil? sigur? pentru to?i europenii.Astfel, statele membre vor furniza gratuit ap? ?n cl?dirile publice ?i vor ?ncuraja restaurantele, cantinele ?i serviciile de catering s? ofere clien?ilor ap? gratuit? sau la un pre? redus aferent serviciului prestat. Statele membre trebuie, de asemenea, s? ia m?suri pentru a ?mbun?t??i accesul la ap? al grupurilor vulnerabile, cum ar fi refugia?ii, comunit??ile nomade, persoanele f?r? ad?post ?i culturile minoritare, cum ar fi romii ?i nomazii.Potrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de ap? ?mbuteliat??ar putea ajuta gospod?riile din Uniune s? economiseasc? peste 600 de milioane euro pe an. Dac? nivelul de ?ncredere ?n apa de la robinet se ?mbun?t??e?te, cet??enii pot contribui, de asemenea, la reducerea de?eurilor de plastic cauzate de apa ?mbuteliat?, inclusiv a de?eurilor marine. Sticlele de plastic sunt unul dintre cele mai des ?nt?lnite articole din plastic de unic? folosin?? g?site pe plajele europene.Monitorizarea ?i ?mbun?t??irea calit??ii apei de la robinetPentru ca oamenii s? poat? bea ap? de la robinet mai degrab? dec?t ap? ?mbuteliat? ?i pentru a-i ?ncuraja ?n acest sens, calitatea apei potabile va fi ?mbun?t??it? prin ?n?sprirea limitelor maxime pentru anumi?i poluan?i, inclusiv plumbul.P?n? la ?nceputul anului 2022, Comisia va ?ntocmi ?i va monitoriza o list? de substan?e sau compu?i de interes public sau ?tiin?ific pentru s?n?tate. Lista va cuprinde substan?e farmaceutice, compu?i care perturb? sistemul endocrin ?i isia va crea ?i liste europene care s? indice care substan?e sunt autorizate s? intre ?n contact cu apa potabil?. Statele membre se asigur? c? m?surile luate pentru a pune ?n aplicare noile standarde se bazeaz? pe principiul precau?iei ?i nu duc ?n niciun caz la deteriorarea calit??ii actuale a apei potabile.Urm?torii pa?iDirectiva va intra ?n vigoare la 12 de zile de la data public?rii sale ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ?n termen de doi ani de la intrarea ?n vigoare, statele membre efectueaz? modific?rile necesare pentru a se conforma directivei.UE isi mentine ambitiile pentru protectia mediului in noua politica agricola. Care sunt obiectivele decembrie 17, 2020 Parlamentul, Comisia si Consiliul European pornesc discutiile cu privire la principalele proceduri incluse in noua Politica Agricola Interna, cu scopul de a creste ambitiile privind protectia mediului. Comisia Europeana a anuntat ca vicepresedintele executiv frans Timmermans si comisarul pentru agricultura Janusz Wojciechowski vor participa la primul trialog privind reforma politicii agricole a UE.Trialogul – o discutie in trei intre reprezentantii Comisiei, Consiliului si ai Parlamentului European – va acoperi toate cele trei propuneri: Regulamentul privind planul strategic, Regulamentul orizontal si Regulamentul de modificare a Organizarii comune a pietei (OCP).?Parlamentul European, Consiliul si Comisia vor avea ocazia sa isi prezinte pozitiile cu privire la elementele cheie ale celor trei regulamente si sa cada de acord asupra aranjamentelor de lucru si a calendarului indicativ care se vor aplica trialogurilor politice care urmeaza si reuniunilor tehnice pregatitoare”, a spus Comisia.Executivul UE considera ca PAC este una dintre politicile centrale pentru succesul Pactului ecologic european si, prin urmare, este interesata sa dirijeze procesul la cel mai inalt nivel, in stransa coordonare cu alte domenii de isia isi doreste o politica agricola adecvata, care sa raspunda eficient asteptarilor publicului in ceea ce priveste actiuni de combatere a schimbarilor climatice, pentru protectia biodiversitatii, durabilitatea mediului, dar si in vederea asigurarii unui venit echitabil pentru fermieri..............................................................FRANTAProcesatorii francezi resping cererile de interzicere a nitra?ilor din produsele din carne meatmilk 17 decembrie 2020 ?ntruc?t Adunarea francez? urmeaz? s? voteze pe 28 ianuarie asupra legisla?iei care vizeaz? interzicerea utiliz?rii nitra?ilor ?n produsele alimentare, Federa?ia t?ietorilor industriali (FICT) sus?ine c? nu exist? riscuri pentru s?n?tate asociate cu utilizarea nitri?ilor la nivelurile recomandate ?n prezent, informeaz? FoodNavigator. Dac? va fi adoptat, proiectul de lege (care trebuie apoi s? ajung? la Senat), depus de membrii blocului centrist al pre?edintelui Macron, ar ?nsemna o interdic?ie a adaosului de nitri?i ?i nitra?i ?n ?unc? brut?, cum ar fi ?unca de la Bayonne ?i Parma, din 2023 ?i o interdic?ie pe alte produse din carne, inclusiv ?unc? g?tit?, andouillette, boudin, terin? sau rillettes, din 2025.De asemenea, ar impune, p?n? ?n 2023, o etichetare clar? a c?rnii procesate care con?ine nitri?i sau nitra?i ad?uga?i, specific?nd: ?Con?ine nitri?i sau nitra?i ad?uga?i ?i care pot promova cancerul colorectal”, precum ?i cantitatea de aditivi utiliza?i. Legisla?ia se refer? ?i la aditivii nitra?i din bulionele vegetale bogate ?n nitri?i ?i nitra?i.Legisla?ia propus? a ap?rut dup? presiunea Ligii franceze anti-cancer, a grupului de consumatori Foodwatch France ?i a aplica?iei nutri?ionale Yuka.Conservan?ii ?i nitra?ii sunt utiliza?i ?n carnea de porc vindecat? pentru a suprima bacteriile d?un?toare ?i pentru a da culoarea c?rnii. Dar grupurile sus?in c? aditivii E249 (azotit de potasiu), E 250 (azotat de sodiu), E251 (azotat de sodiu) ?i E252 (azotat) potasiu) – utiliza?i ?n special ?n carnea procesat?, cum ar fi c?rna?ii industriali – prezint? un pericol pentru s?n?tate, care atunci c?nd este ingerat poate contribui la formarea de compu?i cancerigeni ?n stomacul nostru numi?i nitrosamine.Ei sus?in c? aceste substan?e sunt clasificate ca fiind cancerigeni probabili pentru oameni (categoria 2A) de c?tre Agen?ia Interna?ional? pentru Cercetare ?mpotriva Cancerului, deoarece promoveaz? dezvoltarea cancerului colorectal. Grupurile – care cer, de asemenea, interzicerea nitra?ilor ?n produsele alimentare din ?ntreaga Europ? ?n ansamblu – estimeaz? c? nitra?ii din carnea g?tit? cauzeaz? ?n fiecare an aproximativ 4.000 de cazuri ?n Fran?a.Dar FICT, care reprezint? 300 de companii de delicatese din Fran?a, a numit aceste afirma?ii ?nejustificate”. Acesta men?ioneaz? cea mai recent? evaluare a riscului de nitra?i ad?uga?i ?n alimente de c?tre Autoritatea European? pentru Standarde Alimentare, care a concluzionat c? nivelurile de siguran?? existente pentru nitri?i ?i nitra?i ad?uga?i ?n mod inten?ionat la carne ?i alte alimente sunt suficient de protejante pentru consumatori. Aportul zilnic acceptabil (ADI) curent pentru nitra?i este de 3,7 miligrame pe kilogram de greutate corporal? pe zi (mg / kg greutate corporal? / zi). Nivelul sigur pentru nitri?i a fost restabilit la 0,07 mg / kg greutate corporal? / zi, aproape de ADI pu?in mai conservator existent de 0,06 mg / kg greutate corporal? / zi.ANSES, ?n avizul s?u din 2011, a considerat c? aportul de nitri?i ?n conformitate cu reglement?rile nu constituie o problem? de s?n?tate public?. Mai mult, Académie de l’Agriculture de France a publicat un raport ?n noiembrie 2020 ?n care a concluzionat c? ?riscul suspectat de cre?tere a cancerului colorectal legat de utilizarea nitri?ilor ca aditivi ?n mezeluri la dozele autorizate prin regulamentul nr. ?nu este stabilit ?tiin?ific prin studiile toxicologice ?i epidemiologice disponibile ast?zi”. ”?Ast?zi, toate evalu?rile ?tiin?ifice colective oficiale confirm? faptul c? nu exist? niciun risc asociat cu utilizarea nitri?ilor la dozele utilizate ?n mezeluri”, se arat? ?ntr-o declara?ie FICT.Acesta a ad?ugat c? m?celarii luau m?suri pentru a reduce aditivii ?i nitra?ii din produse. ?Con?tien?i de faptul c? consumatorii doresc mai pu?ini aditivi ?n alimente ?i mai pu?ini nitri?i ?n carnea de delicatese, companiile de produse alimentare ??i continu? eforturile de ani de zile prin reducerea voluntar? a aditivilor cu 50% ?i a nitri?ilor cu 20% ?n 2020 (dup? o prim? reducere de 20% ?n 2016 comparativ cu regulamentele), adic? ?n medie mai pu?in de 100 de miligrame pe kilogram de mezeluri ?n loc de 150 mg / kg autorizate de reglement?ri. De aceea vrem s? restabilim adev?rul ?i s? ?nc?nt?m ?n continuare francezii cu produse s?n?toase ?i delicioase.Ophélia Bierschwale de la Yuka, a declarat pentru FoodNavigator: ?Sper?m cu adev?rat c? nitri?ii vor fi interzi?i treptat ?n Fran?a, dar nu putem prezice rezultatele acestui vot. Din p?cate, presiunea exercitat? de produc?torii de carne de delicatese (care sunt puternic ?mpotriva acestei retrageri) este destul de important?. ”BELGIAFrieslandCampina va ?nchide fabrica de br?nzeturi din Genk-Belgia meatmilk 17 decembrie 2020 Cooperativa olandez? FrieslandCampina a declarat c? ??i restructureaz? activit??ile de ambalare a br?nzeturilor ?i inten?ioneaz? s? ??i ?nchid? loca?ia din Genk, Belgia, cu pierderea a 211 de locuri de munc?.Decizia inten?ionat? de a ?nchide loca?ia Yoko Cheese din Genk se bazeaz? pe ceea ce compania a spus c? este actuala subutilizare a re?elei sale de ambalare a br?nzeturilor, optimizarea suplimentar? a portofoliului ?i beneficiile sinergiei rezultate din concentrarea activit??ilor de ambalare a br?nzeturilor ?n unit??ile sale Wolvega ?i Leerdam din Olanda.FrieslandCampina a declarat c? restructurarea va consolida ?i mai mult pozi?ia sa competitiv?. Planurile fac parte din accelerarea strategiei corporative ?Scopul nostru, planul nostru”, anun?at? ?n noiembrie 2020 ?i vor contribui la o reducere structural? a supracapacit??ii ?i a economiilor anun?ate.Hans Meeuwis, pre?edintele FrieslandCampina Dairy Essentials, a declarat: ??n conformitate cu strategia noastr?, c?ut?m continuu modalit??i de ?mbun?t??ire a pozi?iei noastre ?n ceea ce prive?te crearea de valoare ?i optimizarea costurilor.?Desigur, facem acest lucru dup? o analiz? atent? a tuturor intereselor, inclusiv a celor ale angaja?ilor afecta?i. Sunt con?tient de faptul c? inten?ia de a ?nchide loca?ia noastr? Genk are un impact major. ?n caz de ?nchidere, compania va oferi angaja?ilor no?tri sprijin maxim ?n g?sirea de noi locuri de munc?. ”?nchiderea inten?ionat? a loca?iei Genk este planificat? pentru sf?r?itul anului 2021. Anun?ul este ?nceputul procesului formal de informare ?i consultare.BREXITUniunea European? se preg?te?te de Hard-Brexit meatmilk 17 decembrie 2020 Dup? cum se arat? ?ntr-un comunicat transmis redac?iei Meat.Milk de c?tre Misiunea C.E. la Bucure?ti, de?i Comisia va continua s? fac? tot posibilul pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos cu Regatul Unit, ?n prezent exist? o foarte mare incertitudine cu privire la intrarea ?n vigoare a unui acord la 1 ianuarie 2021.?n acest sens, CComisia European? a prezentat un set de m?suri de contingen?? specifice care vor asigura conectivitatea aerian? ?i rutier? reciproce de baz? ?ntre UE ?i Regatul Unit, precum ?i posibilitatea accesului reciproc la pescuit pentru navele din UE ?i din Regatul Unit ?n apele celeilalte p?r?i.Aceste m?suri de contingen?? sunt menite s? ofere solu?ii pentru perioada ?n care nu va exista un acord. ?n cazul ?n care nu va intra ?n vigoare niciun acord, valabilitatea m?surilor va ?nceta dup? o perioad? determinat?.Pre?edinta?von der Leyen?a declarat:??Negocierile sunt ?nc? ?n desf??urare. Totu?i, av?nd ?n vedere c? suntem foarte aproape de sf?r?itul perioadei de tranzi?ie, nu exist? nicio garan?ie c?, dac? ?i atunci c?nd se ajunge la un acord, acesta va putea intra ?n vigoare ?n timp util. Responsabilitatea noastr? este s? fim preg?ti?i pentru toate situa?iile, inclusiv pentru lipsa unui acord cu Regatul Unit la 1 ianuarie 2021. De aceea prezent?m ast?zi aceste m?suri.”Comisia a invitat ?n mod constant toate p?r?ile interesate din toate sectoarele s? se preg?teasc? pentru toate scenariile posibile de la 1 ianuarie 2021. De?i scenariul f?r? acord va provoca perturb?ri ?n multe domenii, unele sectoare ar fi afectate ?n mod dispropor?ionat, din cauza lipsei unor solu?ii alternative adecvate ?i pentru c?, ?n unele sectoare, p?r?ile interesate nu pot lua ele ?nsele m?suri de atenuare. Prin urmare, Comisia prezint? ast?zi patru m?suri de contingen?? pentru a atenua unele dintre perturb?rile semnificative care vor avea loc la 1 ianuarie ?n cazul ?n care nu va exista ?nc? un acord cu Regatul Unit:-Conectivitatea aerian? de baz?: O propunere de regulament care s? asigure furnizarea anumitor servicii aeriene ?ntre Regatul Unit ?i UE timp de 6 luni, cu condi?ia ca Regatul Unit s? asigure acelea?i servicii.-Siguran?a avia?iei: O propunere de regulament care s? asigure faptul c? aeronavele UE pot utiliza ?n continuare, f?r? ?ntreruperi, diferite certificate de siguran?? pentru produse, evit?ndu-se astfel re?inerea la sol a aeronavelor UE.-Conectivitatea rutier? de baz?:?O propunere de regulament care s? acopere conectivitatea de baz? ?n ceea ce prive?te at?t transportul rutier de m?rfuri, c?t ?i transportul rutier de persoane timp de 6 luni, cu condi?ia ca Regatul Unit s? le asigure acelea?i condi?ii transportatorilor din UE.-Pescuitul:?O propunere de regulament care s? creeze cadrul juridic adecvat p?n? la 31 decembrie 2021 sau p?n? la ?ncheierea unui acord ?n domeniul pescuitului cu Regatul Unit — oricare dintre aceste date survine mai devreme — pentru ca navele UE ?i ale Regatului Unit s? continue s? aib? acces reciproc la apele celeilalte p?r?i dup? 31 decembrie 2020. Pentru a garanta sustenabilitatea activit??ilor de pescuit ?i av?nd ?n vedere importan?a pescuitului pentru subzisten?a economic? a multor comunit??i, este necesar s? se faciliteze procedurile de autorizare a navelor de isia va colabora ?ndeaproape cu Parlamentul European ?i cu Consiliul ?n vederea facilit?rii intr?rii ?n vigoare, la 1 ianuarie 2021, a tuturor celor patru propuneri de regulamente.Gradul de disponibilitate ?i de preg?tire pentru 1 ianuarie 2021 sunt acum mai importante ca oric?nd. Vor exista perturb?ri, cu sau f?r? un acord ?ntre UE ?i Regatul Unit cu privire la rela?iile lor viitoare. Este consecin?a fireasc? a deciziei Regatului Unit de a p?r?si Uniunea ?i de a nu mai participa la pia?a unic? ?i la uniunea vamal? ale UE. Comisia s-a exprimat ?ntotdeauna foarte clar ?n aceast? privin??.Context Regatul Unit s-a retras din Uniunea European? la 31 ianuarie 2020. La momentul respectiv, ambele p?r?i au convenit asupra unei perioade de tranzi?ie p?n? la 31 decembrie 2020, ?n cursul c?reia legisla?ia UE continu? s? se aplice Regatului Unit. Pe parcursul acestei perioade, UE ?i Regatul Unit negociaz? termenii viitorului lor parteneriat. Rezultatul acestor negocieri este incert.Acordul de retragere r?m?ne ?n vigoare. Acesta garanteaz? drepturile cet??enilor UE ?n Regatul Unit, protejeaz? interesele noastre financiare precum ?i pacea ?i stabilitatea pe insula Irlanda, printre multe altele. Administra?iile publice, companiile, cet??enii ?i actorii interesa?i din ambele p?r?i trebuie s? se preg?teasc? pentru ?ncheierea perioadei de tranzi?ie. Comisia a colaborat ?ndeaproape cu statele membre ale UE pentru a informa cet??enii ?i companiile cu privire la consecin?ele Brexitului. Comisia a publicat aproape 100 de avize orientative sectoriale — ?n toate limbile oficiale ale UE — cu informa?ii detaliate despre ceea ce trebuie s? fac? administra?iile, companiile ?i cet??enii pentru a se preg?ti pentru schimb?rile de la sf?r?itul anului.?ncep?nd din luna iulie, Comisia desf??oar? un ?tur virtual al capitalelor” pentru a discuta planurile de preg?tire ale statelor isia a lansat, de asemenea, o serie de campanii de sensibilizare ?i a intensificat ac?iunile de informare a p?r?ilor interesate ?n ultimele luni. Aceasta a oferit cursuri de formare ?i orient?ri administra?iilor statelor membre ?i va continua s? organizeze seminarii sectoriale cu toate statele membre la nivel tehnic, pentru a contribui la adaptarea punerii ?n aplicare a m?surilor de preg?tire, ?n special ?n domeniul verific?rilor la frontier? ale persoanelor ?i bunurilor.CHINAChina a crescut brusc importurile de cereale, posibil din cauza sc?derii produc?iei interne Gheorghe GHI?E 17 decembrie 2020 ?n primele 11 luni ale acestui an, China a importat 99,718 milioane de tone de cereale, ?n cre?tere cu 29,6% fa?? de anul anterior. Regimul chinez p?streaz? un sistem de cot? tarifar? pentru importurile de gr?u, porumb ?i orez, ceea ce ?nseamn? c? importul unei cantit??i specificate vor fi supuse unui tarif mai mic, ?n timp ce ceea ce dep??e?te valoarea de referin?? va fi supus? unor tarife mai mari. Rata tarifar? pentru porumbul importat ?n cadrul contingentului este de p?n? la 1%, ?n timp ce tarifele la importurile care dep??esc cota ar putea ajunge p?n? la 65%.Anul acesta, cota de import pentru porumb a Chinei a fost stabilit? la 7,2 milioane de tone, dup? cum se arat? ?n reglement?rile emise de Comisia Na?ional? de Dezvoltare ?i Reform? din Beijing.Din ianuarie p?n? ?n octombrie anul acesta, importurile de porumb au atins 7,28 milioane de tone - fiind pentru prima dat? c?nd importurile de porumb chineze ?i-au dep??it cota tarifar? anual?. Cifra reprezint?, de asemenea, o cre?tere de 97,3% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. Numai ?n octombrie, importurile de porumb au atins 1,14 milioane de tone, de peste 12 ori volumul din octombrie 2019. De asemenea, China a importat 92,8 milioane de tone de soia ?n perioada ianuarie - noiembrie, cu 17,5% mai mult fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut.La 1 decembrie, China a importat 100 mii de tone de orez din India, pentru prima dat? dup? aproape 30 de ani, cu toate c? sursele tradi?ionale de aprovizionare sunt Thailanda, Birmania ?i Vietnam.Cre?terea importurilor de cereale ale Chinei sunt atribuite diferen?elor de pre? dintre pie?ele interna?ionale ?i cele interne, precum ?i refacerii efectivelor de animale, ?n urma decim?rii popula?iei de porci ca urmare a pestei porcine africane. Porumbul, gr?ul ?i soia sunt folosite at?t ?n alimenta?ia uman? c?t ?i ca furaje pentru animale.Cu toate acestea, unii anali?ti din pia?? consider? c? recenta cre?tere a importurilor de cereale se datoreaz? reducerii randamentelor culturilor interne ca urmare a inunda?iilor masive din mai multe regiuni ale Chinei, care au durat de la ?nceputul lunii iunie p?n? la sf?r?itul lunii septembrie a acestui an. Autorit??ile chineze au negat anterior c? ar fi existat o penurie de cereale, dar companiile agricole din China sus?in contrariul.Pe 19 octombrie, compania Xinliang Cereal and Vegetable Oils Industry Co. din provincia Jiangxi a difuzat online un comunicat prin care ar?ta c?: ?Randamentele la orez au fost puternic afectate de focarele de COVID-19 ?i de precipita?iile care au avut loc aproape pe tot parcursul sezonului de recoltare ?n principalele regiuni produc?toare, duc?nd la o sc?dere brusc? de 30%”. Notific?ri similare au fost emise ?i de c?tre companiile Yangtze Greenland Industry Co. ?i Jinyinfeng Grains Reserve Co., din provincia Hubei.SANATATE si GASTRONOMIE Ardeiul iute, planta din trusa de urgen??. Beneficiile explicate de cercet?torii sta?iunii legumicole din Buz?u 17 decembrie 2020, 04:00 de Iulian Bunila Ardeiul iute, planta din trusa de urgen??. Beneficiile explicate de cercet?torii sta?iunii legumicole din Buz?u Cel mai iute ardei a fost creat la Buz?u Foto I.B. Ardeiul iute, planta care are poate cele mai multe beneficii pentru s?n?tate, are proprietatea de a opri rapid s?nger?rile. Consumul ardeiului iute, spun speciali?tii, previne boli cardiovasculare, amelioreaz? reumatismul, combate cancerul, stimuleaz? pancreasul ?i ajut? la func?ionarea pl?m?nilor. Cercet?torul buzoian Costel V?n?toru, expert ?n horticultur?, ?eful Laboratorului de Genetic? ?i Ameliorare de la Sta?iunea de Cercetare Dezvoltare Legumicol? Buz?u, spune c? ardeiul, cu c?t este mai iute, cu at?t este mai bogat ?n substan?e benefice organismului. Ardeiul iute face parte din familia Capsicum ?i se g?se?te ?ntr-o palet? variat? de culori, forme ?i dimensiuni. Este ascu?it sau bont, de un centimetru lungime sau peste zece centimetri, galben, verde, portocaliu, ro?u sau brun, foarte usturat sau nu. Cercet?torul este de p?rere c? acest ardei ar trebui s? nu lipseasc? din cabinetul niciunui medic de familie ?i nici din trusa medicului urgentist. Ardeiul iute opre?te extrem de rapid s?nger?rile severe, ?n doar c?teva secunde. ?Ardeiul iute con?ine caroten ?i licopen, vitamina C, hidra?i de carbon, ?ns? cea mai important? este capsaicina, adic? ceea ce ?tim noi c? ustur?, care este o substan?? antiinflamatorie ?i pentru care nu ?nt?mpl?tor este folosit pe scar? larg? ?n multe produse farmaceutice, chiar ?i pentru prevenirea ?i combaterea alcoolismului”, spune V?n?toru. Un renumit medic specialist ?n plante medicinale, John Cristopher, a dovedit ?tiin?ific ?n peste 30 de ani de cercetare c? ardeiul cayenne, un ardei ro?u, este un foarte bun remediu pentru afec?iunile cardiovasculare, fiind foarte util chiar ?i pentru stoparea infarcturilor. Reduc?nd presiunea sanguin? ?i ?ngros?nd ?n mod natural s?ngele, boiaua de cayenne opre?te ?i hemoragiile interne ?i s?nger?rile externe ale r?nilor. Ardeiul iute aplicat pe ran? o pre?te s?ngerarea deoarece provoac? egalizarea rapid? a tensiunii arteriale ?i declan?area coagul?rii s?ngelui. Nu numai c? s?ngerarea se opre?te rapid, dar ea ?i dezinfecteaz? ?n acela?i timp. Doctorul John Cristopher sus?ine, ?n publica?ia ?Healthy Food Team“, c? ?n cele trei decenii de meserie nu a pierdut niciun pacient cu atac de cord deoarece ?i-a format un obicei de a-i da suferindului s? bea o can? cu ceai de cayenne, o linguri?? la o can? de ap? fierbinte. ?n cateva minute, pacientul este deja pe picioare, ?ntruc?t ceaiul cald de cayenne deschide structura celulelor ?i merge direct la inim? prin sistemul arterial, hr?nindu-l. Dup? aproape 20 de ani de studiu, speciali?tii Laboratorului de Genetic? ?i Ameliorare de la Sta?iunea de Cercetare Dezvoltare Legumicol? Buz?u au creat un ardei de 200 de ori mai iute dec?t cel obi?nuit. Costel V?n?toru spune c? studiul la acest soi de ardei a ?nceput ?n anul 1996, preciz?nd c? un ardei obi?nuit are o concentra?ie de capsaicin? de maximum o mie de unit??i Scoville, iar cel ob?inut la Buz?u m?soar? p?n? la dou? milioane de unit??i. Foto I.B. Cercet?torul buzoian sus?ine c? ardeiul ob?inut la Buz?u nu poate fi m?ncat, sus?in?nd c? gazul emanat la t?ierea unuia ar provoca un str?nut ?n mas?, l?crimare excesiv? sau chiar arsur?. Ardeiul iute este benefic at?t pentru stomac, c?t ?i tractul intestinal, ?ntruc?t stimuleaz? mi?carea peristalic? a intestinului, ajut? la eliminarea fecalelor ?i contribuie la reconstruc?ia ?esutului din stomac, facilit?nd vindecarea leziunilor stomacale ?i ulcerelor intestinale. Consumul de ardei iute este asociat cu diminuarea riscului de ulcer gastric, ajut?nd la prevenirea acestuia prin distrugerea bacteriilor care pot fi ingerate, stimul?nd ?n acela?i timp celulele mucoasei stomacului s? secrete sucuri de protec?ie. Iu?eala este determinat? de o concentra?ie ridicat? de capsaicin?, studiat? pentru utiliz?rile ei pe scar? larg?, de la reducerea efectelor durerii, beneficii cardiovasculare precum ?i capacitatea de a preveni apari?ia cancerului. Capsaicina are un rol esen?ial ?n deschiderea ?i drenarea pasajelor nazale congestionate. ?n plus, al?turi de con?inutul ridicat de capsaicin?, ardeiul ro?u este o surs? excelent? de vitamina A, prin concentra?ia de carotenoizi pro-vitamina A, inclusiv beta-caroten. Consum?m echivalentul unei c??ti de pompier din plastic pe an Oana Racheleanu in Poluare 17 December 2020 Un studiu mai vechi ar?ta c? oamenii consum? ?n medie cinci grame de plastic pe s?pt?m?n?, adic? echivalentul unui card bancar. Reuters a ilustrat ce ?nseamn? aceast? cantitate ?n perioade mai lungi de timp: o pies? lego mare pe lun?, o casc? de pompier pe an, un fragment de conduct? de plastic ?n patru ani. Studiul din vara lui 2019, realizat de Universitatea Newcastle din Australia, la cererea World Wide Fund for Nature (WWF), este o compila?ie de peste 50 de studii. Concluziile acestuia arat? c? fiecare individ ar ?nghi?i circa 2.000 de micro-particule ?i particule de plastic ?n fiecare s?pt?m?n?, aproximativ 250 de grame pe an.Pentru a ilustra ce ?nseamn? aceste cantit??i, Reuters a f?cut un proiect fotografic ?n care dou? carduri bancare ??i au locul ?ntr-un sandwich cu ton, o casc? de pompier este servit? pe o farfurie, o bucat? dintr-o conduct? din plastic este preg?tit? pentru t?iat, pe un toc?tor, un pumn de juc?rii mici de plastic sunt scufundate ?ntr-un bol cu lapte, iar c?r?mizi mari de Lego sunt servite ca sushi. Fotografiile sunt realizate de Kim Kyung-Hoon ?n Tokyo, Japonia.Explica?iile atrag aten?ia c? inger?m casca ?ntr-un an, fragmentul de conduct? – ?n patru ani, iar ?n 10 ani – aproximativ 3.150 de grame. Pe durata unei vie?i, am putea consuma p?n? la 20 de kilograme de microplastic.Aceste mici particule pot proveni din diverse surse, de la fibre din ?es?turile artificiale, granule din unele tipuri de past? de din?i, p?n? la buc??i mai mari care se transform? ?n unele mai mici pe parcurs ce se degradeaz?. ??i fac drum ?n r?uri, m?ri ?i oceane, sunt m?ncate de pe?ti ?i de alte viet??i marine ?i astfel ajung ?n lan?ul trofic.Microplasticul a fost g?sit, potrivit co-autoarei studiului Kala Senathirajah, ?n multe produse consumate zi de zi, cum ar fi ap?, bere, fructe de mare ?i sare.Pentru WWF, ?acesta este un semnal de alarm? pentru guverne: materialele plastice nu doar polueaz? r?urile ?i oceanele, nu ucid doar via?a marin?, ci sunt ?i ?n fiecare dintre noi”, a declarat Marco Lambertini, directorul general al WWF International, ?ntr-un comunicat.?Nu putem doar s? ?l ?nl?tur?m (n.r. plasticul)”, a spus Kavita Prakash-Mani, directorul departamentului de conservare la nivel global al WWF. ?Trebuie deci s? gestion?m poluarea cu plastic de la surs? ?i s? ?l oprim s? mai ajung? ?n natur?, ?nc? de la ?nceput”.Carnea de porc- mai bun? dec?t cea de vit?! 17 decembrie 2020 ?ntr-o er? ?n care raw-veganismul atrage tot mai mul?i adep?i, iar carnea de porc e pus? la col?, renumitul nutri?ionist Mihaela Bilic, medicul vedetelor, a f?cut c?teva preciz?ri pentru ?tirile Kanal D ?n leg?tur? cu acest aliment.?Potrivit nutri?ionistului, carnea de porc este preferabil? celei de vit? chiar ?i la v?rste foarte mici. ”Am auzit medici care spun c? la diversificare trebuie s?-i dai copilului carne de curcan ?i de vit?. Dar porcul de ce nu? Ce are carnea de porc? V? spun eu, nu exist? niciun argument contra c?rnii de porc. Ba dimpotriv?: gr?simea de porc este mai pu?in saturat? ?i mai s?n?toas? dec?t cea de vit?.Porcul nu este un animal rumeg?tor, ci monogastric, fiind 94% compatibil cu omul. Cum diger? un copil carnea de porc nu o va digera pe cea de vit?. Important este s? alegi o bucat? slab? de porc.De exemplu, mu?chiul de porc este mai slab dec?t orice bucat? de carne de vit?, iar mu?chiule?ul este mai slab ?i dec?t pulpa de pui. Dac? porcul este hr?nit corect ?i este crescut ?n aer liber, carnea lui are ?i omega 3”, spune nutri?ionistul.A?adar, specialistul recomand?, mai ales ?n alimenta?ia copiilor, consumul de carne de porc ?n favoarea celei de vit? sau pui.”Ani ?ntregi nu am pus la ?ndoial? calitatea c?rnii de porc. Ne-am trezit acum s? spunem, vai de mine, porc nu, dar de fapt nu ?tim de ce. Este un fel de prejudecat?. ?n c?r?ile de nutri?ie, porcul e l?udat”, spune ea.Carnea de porc este cunoscut? pentru con?inutul ridicat de proteine, vitamine, minerale ?i aminoacizi esen?iali pentru s?n?tate. Dac? ?ndep?rt?m gr?simea vizibil? de pe carnea de porc, tot ce ne r?m?ne este o surs? veritabil? de nutrien?i s??io?i ?i benefici organismului uman.Carnea de porc are un con?inut bogat de fier ?i magneziu, urm?nd minerale precum fosforul, seleniul, sodiul, zincul, potasiul ?i cuprul. Datorit? con?inutului de fier, carnea de porc ajut? la producerea globulelor ro?ii ?i la cre?terea energiei. Zincul prezent ?n carnea de porc ?nt?re?te sistemul imunitar ?i cre?te rezisten?a organismului ?n fa?a multor boli.Totodat?, carnea de porc con?ine vitaminele B6 ?i B12, tiamin? (vitamina B1), niacin?, riboflavin? (vitamina B2) ?i acid pantotenic. Vitamina B1 se reg?se?te din plin ?n carnea de porc, av?nd un rol vital ?n dezvoltarea ?i recuperarea muscular? ?i a ?esuturilor nervoase, precum ?i ?n metabolismul carbohidra?ilor.Potrivit unui studiu efectuat de Universitatea din Texas, carnea de porc este o surs? bun? de proteine ?i aminoacizi, juc?nd un rol esen?ial ?n dietele persoanelor care doresc o cre?tere a masei musculare, conform sursadesanatate.ro.DOSARO fran?uzoaic? de vi?? liber?, la Viticola Sarica Niculi?el ?i Domeniile Prince Matei 17 decembrie 2020, 10:37 de ADH Echipa de marketing Via Viticola se consolideaz?. Fran?uzoaica Solène Cesbron va ocupa func?ia de Marketing Manager. Solène Cesbron are o experien?? de aproape 15 ani ?n design ?i comunicare, iar ultimii 5 ani i-a petrecut ?n cadrul Brandient, cunoscuta firm? de consultan?? ?n strategie ?i design de brand, unde a c?p?tat o ?n?elegere foarte bun? a FMCG-urilor. A lucrat pentru “Dec?t o Revist?” ?i este cofondatoare a studioului de design ?i comunicare Zv?c, ?n 2013. A absolvit ?cole Estienne din Paris cu Dipl?me Supérieur d’Arts Appliqués (DSAA) ?n comunicare ?i design ?i ?cole Duperré, cu un Brevet de Technicien Supérieur (BTS) ?n design grafic. Anul trecut a ob?inut diploma WSET level 2 Award in wines. ?Venirea la Via Viticola marcheaz? pentru mine trecerea de la design, la strategie de brand ?i apropierea de un domeniu care m? pasioneaz?, vinul. Am mo?tenit pasiunea pentru vin de la tat?l meu, care este implicat ?n multe proiecte de promovare a vinurilor din Anjou, ?i de la bunicul meu, care a fost viticultor. Sunt bucuroas? s? m? al?tur echipei ViaViticola, o echip? ambi?ioas? ?i care se afl? ?ntr-un moment de cre?tere, ?n contextul lans?rii unei noi imagini de brand pentru Caii de la Letea. Primul meu proiect va fi pentru Domeniile Prince Matei ?i dezvoltarea portofoliului de branduri ?n jurul iconicului Prince Matei.” – Solene Cesbron, ViaViticola. “?nt?rirea echipei de marketing Via Viticola prin venirea lui Solène, al?turi de colaborarea cu United Pencils, consolideaz? strategia grupului Vintruvian de a dezvolta unul dintre cele mai solide portofolii de branduri premium ?n Rom?nia ”, Marius Iliev, Board Chairman Vintruvian Estates Despre ViaViticola ViaViticola este o firm? a grupului Vintruvian Estates, grup care de?ine cramele Viticola Sarica Niculi?el ?i Domeniile Prince Matei. ViaViticola este responsabil? ?n cadrul grupului cu activit??ile de marketing ?i de distribu?ie pentru toate brandurile din portofoliul celor doi producatori, care includ Caii de la Letea, Prince Matei, Epiphanie ?.a.m.d. Date importante: 2016 – Intrarea pe pia?a a primelor vinuri dup? preluarea, ?n 2015 a Viticola Sarica Niculi?el de un nou ac?ionariat. 2017 – anul ?n care vinurile Viticola Sarica Niculi?el ?ncep s? culeag? laurii ?n Concursurile interna?ionale ?i ?nregistraz? o premier? pentru Rom?nia, prima medalie de aur la Bruxelles pentru un rose ?i ?n total 3 medalii ob?inute doar cu rose-uri; 2018 – Rose-ul Caii de la Letea primeste titlul de Rose-ul numarul 1 din Romania; 2019 – Anul preluarii podgoriei din Zore?ti unde se produce iconicul Prince Matei (actual Domeniile Prince Matei). Viziunea managementului Grupului Vintruvian este s? creeze branduri care s? emane spiritul ?i emo?ia locului din care provin, aduc?nd o important? contribu?ie la strategia grupului de a de?ine unul dintre cele mai valoaroase portofolii de branduri premium din peisajul vinului rom?nesc. - pentru prima dat? ?n istoria Concours Mondial de Bruxelles, un vin din soiul Aligote ob?ine medalia de Aur ?i acesta este produs de Viticola Sarica Niculitel. Totodat?, Viticola Sarica Niculi?el ?registreaz? un record ?n materie de medalii ob?inute la Bruxelles, 5 medalii, doua de aur ?i 3 de argint. 2020 – anul ?n care Via Viticola intra ?n topul spender-ilor media din industria viticol?, ocup?nd locul 4 cu campania Caii de la Letea - ob?ine 94 de puncte din 100 posibile la prestigiosul concurs Decanter, Londra cu Prince Matei 2017, care a fost cel mai mare punctaj ob?inut de un vin ro?u rom?nesc ?n 2020, ?i 90 de puncte cu Prince Matei 2013, Domeniile Prince Matei. * * *Un nou model de top ?n familia Tempo L de la V?derstad Gheorghe GHI?E 17 decembrie 2020 Dup? sem?n?toarea Tempo L24 lansat? ?n 2018, V?derstad anun?? acum intrarea ?n produc?ie a celei mai mari sem?n?toare din acest? gam? - Tempo L32, cu distan?a dintre r?nduri de 375mm ?i 32 de sec?ii de sem?nat alimentate direct dintr-un bunc?r de 3.000 de litri. Pentru a gestiona distan?a mai mic? dintre sec?iile de sem?nat, produc?torul suedez a plasat alternativ fiecare a doua sec?ie de sem?nat pe alt? bar? de sem?nat ?i, de asemenea, a fost proiectat un unghi mai ?ngust ?ntre br?zdare ?i discurile de sem?nat.La fel ca ?i la celelalte modele din gama Tempo L (L8, L10, L12, L18 ?i L24), num?rul de unit??i de sem?nat poate fi ajustat pentru a permite s? sem?natul uneor culturi diferite. Astfel, dac? jum?tate dintre sec?iile se sem?nat sunt ridicate hidraulic ?i blocate ?n pozi?ia superioar?, sem?n?toare poate s? lucreze cu cealalt? jum?tate a unit??ilor de sem?nat. Acest lucru face posibil sem?natul porumbului pe 16 r?nduri cu distan?a de 75cm ?ntre r?nduri ?i apoi al rapi?ei pe 32 de r?nduri la o distan?? de 37,5cm ?ntre r?nduri.Pentru pia?a canadian?, la noua sem?n?toare Tempo L32 va fi disponibil? ata?area unui bunc?r suplimentar pentru fertilizant Seed Hawk 660, cu capacitatea de 23.000 de litri. Pe toate celelalte pie?e principalele (SUA, Europa de Est, Rusia ?i Australia), sem?n?toarea V?derstad Tempo L32 va fi disponibil? din iunie 2021, numai ?n versiunea exclusiv pentru semin?e.Necesarul de putere al tractorului este de 350-400 CP, iar dimensiunile de transport sunt de 3,85 m (l??ime) ?i 4,25 m (?n?l?ime). * * *Crama transilv?nean? Villa Vinèa anun?? lansarea Argilla, primul vin superpremium din portofoliul s?u, un asamblaj din 3 soiuri de struguri, dintre care 2 rom?ne?ti – Feteasc? Regal? ?i Feteasc? Alb? – ?i unul interna?ional, semiaromatic, ce s-a adaptat foarte bine solului local – Sauvignon Blanc. Argilla 2016 este realizat ?n edi?ie limitat?, de 284 sticle magnum.Numele vinului vine de la solul argilos, specific V?ii T?rnavei Mici, o zon? al c?rei terroir este cel mai bine cotat, din Rom?nia, conform regulamentelor europene.Metoda de produc?ie este una care necesit? mult timp ?i dedicare. Vinul este, mai ?nt?i, maturat 18 luni ?n butoaie de stejar, u?or arse pe interior, de unde ??i extrage taninii fini ?i aromele specifice ?nvechirii ?i fermenta?iei malolactice. Ulterior, el este l?sat s? se dezvolte ?nc? 24 de luni ?n sticle magnum, ceea ce contribuie la finisarea aromelor ?i ?i asigur? un grad ridicat de complexitate ?i un nivel de calitate spectaculos.“Pentru noi, Argilla este adev?rata expresie a terroirului transilv?nean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Feteasc? Regal? ?i Feteasc? Alb? ce st? la baza Diamant Selection a fost sprijinit, ad?ug?ndu-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discret?, prospe?ime, rotunjime ?i corpolen??. Pentru mine, acest vin demonstreaz? c?, atunci c?nd sunt ?ngrijite cu aten?ie ?i puse ?n eviden??, soiurile locale pot atinge performan?e deosebite.”, declar? Misi Dénes, vinificatorul local al cramei Villa Vinèa.Fiecare sticl? dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostr? a artizanatului transilv?nean, ?ntruc?t a fost realizat? manual, al?turi de produc?torii locali, de la Manufactura de Br?nz?, care au sablat etichetele ?i au vopsit logoul manual. ?n plus, capi?onul de cear? a fost ?i el realizat de c?tre echipa Villa Vinèa, ?n satul Mica, din jude?ul Mure?.“Exist? o colaborare frumoas?, de peste 2 ani de zile, ?ntre crama noastr? ?i prietenii de la Manufactura de Br?nz?, al?turi de care obi?nuim s? organiz?m constant degust?ri de vinuri. Fiindc? afacerile noastre sunt situate aproape, la doar 20 de kilometri una de cealalta, am avut ocazia s? ne cunoa?tem mai bine ?i s? descoperim pasiunea domnului Istvan Varga, proprietarul Manufacturii de Br?nz?, pentru sablatul artistic. C?nd i-am povestit despre vin ?i l-am degustat ?mpreun?, a fost at?t de impresionat de calitatea ?i aromele sale, ?nc?t ?i-a dorit s? fie parte din acest proiect ?i, astfel, am reu?it s? cre?m ?mpreun? singura etichet? de vin rom?nesc sablat?, accentu?nd, astfel, nota de unicitate ?i caracterul artistic, al Argillei.”, poveste?te Mircea Matei, Director General Villa Vinèa.Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte – caise, mere golden, flori de struguri, flori de c?mp, vanilie etc. -, un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospe?imea discret? ?i un postgust lung, catifelat. El poate fi asociat foarte bine cu preparate pe baz? de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de sm?nt?n?, pe?te sau paste cu ciuperci, trufe ?i parmezan.Argilla 2016 este disponibil online, pe site-ul , la pre?ul de 250 Lei, TVA inclus, ?i va fi inclus ?n portofoliul unui num?r limitat de vinoteci ?i localuri premium, din ?ar?. * * *Campania ?O padure cat o tara” ajunsa la final. 50 de milioane de puieti plantati in 16 judete decembrie 17, 2020 Campania ?O padure cat o tara”? a ajuns la final, iar in urma acesteia peste 3.000 de suprafete de teren au fost plantate la nivel national in acest an, a declarat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Mircea Fechet. ?(…) Incheiem aceasta campanie, incheiem tot ceea ce ne-am propus in acest lung proces. Vom planta, astazi, ultimii pomi din cei 50 de milioane pe care ni-i i-am propus si am reusit sa ii plantam. Avem o parcela de 5.000 mp la Ocolul Silvic Bolintin. O plantam de la zero. Exista peste 3.000 de asemenea suprafete plantate de la zero in aceasta campanie de impadurire. Am avut in total peste 15.000 de santiere in toata tara. Este un moment bun in care as dori sa multumesc colegilor din Directiile Silvice care au participat la aceasta campanie si sa multumesc voluntarilor (…)”, a spus Fechet.Campania a cuprins doua sesiuni de plantare, in primavara si in toamna acestui an, perioada in care au fost plantati 50 de milioane de puieti: 33 in etapa din primavara si 17 in cea de toamna.Campania a avut loc in judetele: Maramures, Cluj, Suceava, Brasov, Sibiu, Harghita, Bistrita, Arges, Valcea, Tulcea, Galati, Ialomita, Calarasi, Dolj, Braila si Vaslui.Conform datelor Ministerului Mediului, in cadrul campaniei au fost infiintate peste 16.000 de santiere de lucru dupa cum urmeaza: 13.000 de santiere de plantare – in etapa de primavara, respectiv peste 3.000 de santiere forestiere – in etapa de toamna.In cadrul campaniei de primavara, principalele specii plantate au fost cele de rasinoase, din care molidul a fost pe primul loc. De asemenea, in zonele de deal au fost plantate paduri de amestec cu urmatoarele specii dominante: gorun, paltin si frasin.Totodata, campania de toamna a fost derulata in mod special in sudul tarii, principalele specii plantate fiind cele de stejar, plop, salcie, frasin si artar. * * *Campania ?O padure cat o tara” ajunsa la final. 50 de milioane de puieti plantati in 16 judete decembrie 17, 2020 Campania ?O padure cat o tara”? a ajuns la final, iar in urma acesteia peste 3.000 de suprafete de teren au fost plantate la nivel national in acest an, a declarat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Mircea Fechet. ?(…) Incheiem aceasta campanie, incheiem tot ceea ce ne-am propus in acest lung proces. Vom planta, astazi, ultimii pomi din cei 50 de milioane pe care ni-i i-am propus si am reusit sa ii plantam. Avem o parcela de 5.000 mp la Ocolul Silvic Bolintin. O plantam de la zero. Exista peste 3.000 de asemenea suprafete plantate de la zero in aceasta campanie de impadurire. Am avut in total peste 15.000 de santiere in toata tara. Este un moment bun in care as dori sa multumesc colegilor din Directiile Silvice care au participat la aceasta campanie si sa multumesc voluntarilor (…)”, a spus Fechet.Campania a cuprins doua sesiuni de plantare, in primavara si in toamna acestui an, perioada in care au fost plantati 50 de milioane de puieti: 33 in etapa din primavara si 17 in cea de toamna.Campania a avut loc in judetele: Maramures, Cluj, Suceava, Brasov, Sibiu, Harghita, Bistrita, Arges, Valcea, Tulcea, Galati, Ialomita, Calarasi, Dolj, Braila si Vaslui.Conform datelor Ministerului Mediului, in cadrul campaniei au fost infiintate peste 16.000 de santiere de lucru dupa cum urmeaza: 13.000 de santiere de plantare – in etapa de primavara, respectiv peste 3.000 de santiere forestiere – in etapa de toamna.In cadrul campaniei de primavara, principalele specii plantate au fost cele de rasinoase, din care molidul a fost pe primul loc. De asemenea, in zonele de deal au fost plantate paduri de amestec cu urmatoarele specii dominante: gorun, paltin si frasin.Totodata, campania de toamna a fost derulata in mod special in sudul tarii, principalele specii plantate fiind cele de stejar, plop, salcie, frasin si artar. * * *Fomic?? aduce gustul de alt? dat? ?n casele rom?nilor: doar carne de pas?re ?i condimente 100% natural meatmilk 17 decembrie 2020 Tot mai mul?i consumatori adopt? un stil de via?? s?n?tos, iar la gustul noilor re?ete pentru un trai echilibrat nu s-a renun?at, dimpotriv?, condimentele sunt la mare c?utare, lucru care a dus la dezvoltarea unui trend ?n materie de arome.Dincolo de produse cu arome bazate pe plante, ierburi, consumatorii caut? condimente care ofer? o stare de bine general?, at?t mental? – bazat? pe trezirea amintirilor, c?t ?i fizic? – bazat? pe relaxare spre exemplu.Cum r?spunde Grupul de firme Safir acestui trend?Safir, prin intermediul brandului Fomic?? – preparate ?i semipreparate doar din carne de pas?re ?i condimente 100% naturale – ofer? comercian?ilor ?i, ?n acela?i timp consumatorilor, exact ce au nevoie de la carnea de pas?re: carne s?n?toas?, corect?, provenit? de la un produc?tor rom?n, condimente naturale, recunoscute de oricine ?i reg?site ?n orice buc?t?rie ?i modalit??i u?oare de preparare sau consum.Curiozitatea ?n materie de gusturi ??i schimb? ?ncet sensul. A ?nceput de la dorin?a consumatorilor de a ?ncerca c?t mai multe arome, de la tradi?ionale, la exotice ?i a ajuns ?n punctul ?n care decizia de a cump?ra un produs este bazat? ?i pe povestea din spatele s?u ?i modul ?n care este supus?.Prin urmare, un produc?tor rom?n de carne de pas?re, pe l?ng? faptul c? ar trebui s? produc? o carne corect? ?i s? foloseasc? ?n re?etele lor condimente ?i ingrediente naturale, acum trebuie s? ?in? cont ?i de comunicarea cu posibilii consumatori, s? le intre ?i la suflet, ca apoi s? fie ?n co?ul de cump?r?turi.Cum se cre?te un pui s?n?tos la Safir?Grupul de firme Safir a ?n?eles acest aspect, aceast? nevoie a consumatorilor de a ?ti ?dedesubturile” alimentelor pe care le consum?. Astfel, ?n colaborare cu echipa Discovery Rom?nia, Grupul a lansat dou? filme documentare de tipul ?Cum se fabric??” ?n care se vorbe?te transparent despre industria c?rnii de pas?re ?i unde sunt prezentate imaginidin fermele proprii, din abator, fabrica de preparate ?i despre cum este preg?tir? hrana p?s?rilor.Fomic?? este brandul care la baz? are carne de pas?re Deliciosul de Vaslui, un alt brand al Grupului, carne proasp?t? direct din abatorul propriu Safir. Iar pentru a p?stra ?n casele rom?nilor gustul ?i mirosul bun de alt?dat?, Fomic?? con?ine condimente 100% naturale, recunoscute de toat? lumea, care, atent combinate, trezesc amintiri ?i duc cu g?ndul la preparatele de cas?.Pe l?ng? acest nou trend al aromelor, Grupul de firme Safir a descoperit un lucru evident de acum: consumatorul nu mai are timp de g?tit, prefer? s? m?n?nce ?n ora?, s? apeleze la serviciile de livrare sau s? ia mici gust?ri printre sarcinile zilnice.Preparatele ?i semipreparate Fomic?? – s?n?toase, gustoase, rapid de preparatO alternativ? s?n?toas? ?i rapid? poate fi Fomic??, al c?rui portofoliu de produse cuprinde carne de pas?re gata condimentat?, de la Piept de pui p?n? la Frig?rui sau C?rna?i de pas?re.Pe l?ng? acestea – care necesit? un timp mai mare de g?tire, dar salveaz? procesul alegerii condimentelor – Fomic?? mai propune consumatorilor ?i comercian?ilor Hamburger sau Aripioare ?i Dege?ele din piept, gata pesmentate, ale c?rui timp de g?tire poate ajunge la maxim 20 de minute.Iar pentru c?nd nu este timp deloc de g?tit, Pastramele de pas?re, afumate cu lemn de esen?? tare pot reprezenta masa s?n?toas? ?i aportul de nutrien?i de care organismul are nevoie ?ntr-o zi.Re?eta pentru s?rb?tori s?n?toase ?i gustoaseMedicii ?i speciali?tii recomand? o diet? bazat? pe fructe, legume, cereale ?i carne alb?, pentru a avea un sistem digestiv s?n?tos ?n aceast? perioad?.Totu?i, o alternativ? s?n?toas? este propus? ?i de Fomic?? care recomand? C?rna?ii proaspe?i de pas?re, clasici sau pican?i, av?nd un con?inut sc?zut ?n gr?simi, dar p?str?nd gustul tradi?ional datorit? condimentelor folosite.Pastramele afumate sunt iar??i o variant? corect? pentru platourile aperitiv sau pentru micile gust?ri dintre mese, fiind o mas? corect? ?i pentru cei mici.Grupul de firme Safir vine ?n ajutorul comercian?ilor cu un portofoliul de produse creat dup? nevoile consumatorilor, ?n func?ie de diferitele modalit??i de consum ale acestora ?i ?n func?ie de noile tendin?e create de dorin?ele lor ?n materie de carne de pas?re.Afla?i mai multe despre produsele Grupului de firme Safir aici: safir.ro * * *DONAU SAAT: 10 hibrizi de porumb adapta?i condi?iilor din Rom?nia agrointeligenta.ro - 17 decembrie 2020 Porumbul de?ine un loc important ?n agricultura din ?ara noastr?. Anul trecut, Rom?nia a fost pe primul loc ?ntre ??rile din Uniunea European? at?t ?n topul suprafe?ei cultivate cu porumb, c?t ?i ?n clasamentul produc?iei totale. Furnizorii de semin?e au avut ?i au un rol esen?ial ?n ob?inerea acestor performan?e. Cei de la Donau Saat le ofer? fermierilor rom?ni un portofoliu bogat de semin?e de porumb.Donau Saat acoper? o plaj? mare de grupe de maturit??i la porumb, care pleac? de la 190 FAO ?i ajunge p?n? la 450 FAO. Miza cea mare pentru compania cu r?d?cini austriece este zona hibrizilor extratimpurii ?i timpurii. “Provocarea noastr? este s? g?sim candida?i relevan?i pentru zonele FAO cele mai folosite ?n ?ar?, adic? vorbim de FAO 350 p?n? la 400”, a explicat Bogdan Craiciu, Responsabil dezvoltare ?i producer semin?e la Donau Saat.Iat? hibrizii propu?i pentru fermieri: Pirro, Atlantico, Danubio, Dobroto, Ardenno, Artenyo, Arvedo, Corasano, Multipel ?i Agroking.Pirro este cel mai timpuriu hibrid din portofoliul Donau Saat. Atuurile sale sunt adaptabilitatea foarte bun? la condi?iile de cultur? din Rom?nia, rezisten?a deosebit? la secet? ?i ar?i??, dar ?i poten?ialul bun de produc?ie.Apropiat de Pirro este Atlantico, 250 FAO, un hibrid foarte bun pentru industria de mor?rit ?i panifica?ie.Urmeaz? Danubio cu urm?toarele caracteristici Grup? de maturitate 260 FAO Are o plasticitate foarte bun? Este pretabil pentru industria de m?cinareDobroto caracteristici Grup? de maturitate 360 Este bine adaptat condi?iilor de cultur? din Rom?nia Ofer? produc?ii bune ?i ?n zonele mai dificileArdenno are deja ani buni de comercializare ?n Rom?nia. Este un hibrid cu o plasticitate foarte bun? ?i pierde uniform apa la maturitate, astfel c? nu mai necesit? uscare dup? recoltare.Artenyo face parte din grupa 370 FAO, vine cu un pachet bun de rezisten?? ?i toleran?? la boli, un stay green pregnant ?i o talie mijlociu-?nalt?. Corasano este un hibrid semitardiv, adaptat foarte bine la condi?iile de cultur? din Rom?nia. Multipel, grupa 400 FAO, vine cu peste 650 de boabe pe ?tiulete.Arvedo, din grupa 350 FAO, este un hibrid de talie mijlocie, cu 14-16 r?nduri de boabe, dar ?i cu un pachet de toleran?e ridicate fa?? de principalele boli.Agroking caracteristici Grup? de maturitate 510 FAO Este cel mai tardiv hibrid din portofoliul Donau Saat A ob?inut peste 15 tone/ha timp de 2 ani consecutivi ?nregistreaz? produc?ii foarte mari ?i la silozToate detaliile despre hibrizii de porumb Donau Saat, precum ?i informa?ii despre celelalte semin?e comercializate de aceast? companie se g?sesc pe site-ul . * * *TOP 5 softuri pentru utilizarea dronelor Gheorghe Ghise 17 decembrie 2020 Cu ajutorul dronelor, fermierii moderni ??i "v?d" ?ndeaproape c?mpurile, ?mbun?t??esc randamentul culturilor, minimizeaz? costurile opera?ionale ?i cresc eficien?a exploata?iei.?n America de Nord mai mult de 80% dintre fermieri folosesc platforme digitale pentru colectarea ?i analiza datelor din teren cu ajutorul dronelor sau al sateli?ilor. Exist? numeroase programe dedicate supravegherii aeriene, monitoriz?rii, cartografierii, model?rii ?i analizei datelor colectate cu ajutorul dronelor agricole. Le prezent?m pe 5 dintre cele mai cunoscute.1. Pix4DAgProgramul Pix4D a fost dezvoltat ?ncep?nd din 2011 de c?tre Computer Vision Laboratory la EPFL (Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, Elve?ia). Fluxul de lucru al Pix4D cuprinde captur?, procesare, analiz? ?i distribuire a datelor. Un set complet Pix4D include terminalul mobil Pix4Dcapture, calculatorul cu programul Pix4D ?i Pix4D Cloud. Programul Pix4D poate efectua calcule de volum, contururi, volume 3D, modele digitale de suprafa??, mozaicuri ortofoto, modele de textur? 3D, etc.Pix4Dcapture func?ioneaz? similar cu majoritatea software-urilor de planificare a rutelor. Dup? conectarea dronei, selectarea zonei (poate fi o form? neregulat?) ?i setarea altitudinii de survolare aerian?, drona poate ?ndeplini automat sarcina.Pix4D Desktop - software-ul poate procesa (offline) datele achizi?ionate de la Pix4Dcapture.Pachetul Pix4D este disponibil pentru Windows ?i macOS.Abonamentul anual pentru Pix4Dmapper Professional Edition furnizat de site-ul oficial este de 3.500 dolari.?2. Drones Deploy Field Scanner?Programele DroneDeploy sunt utilizate de fermieri ?i companii din peste 150 de ??ri ?i au cartografiat milioane de hectare de teren. Aplica?ia poate fi desc?rcat? din Google Play sau App Store ?i e folosit? pentru a planifica rute ?i a naviga pe h?r?ile interactive sau pe modelele 3D care au fost deja construite. Pentru programul DroneDeploy web exist? o perioad? de ?ncercare gratuit? de 30 de zile ?n care utilizatorii s? ?ncarce fotografii aeriene pentru procesare. ?n plus, exist? diverse modele de ?ntocmire a h?r?ilor topografice ?i cartografiere, utilizatorii put?nd alege diver?i algoritimi ?i indici vegetativi (NIR, NDVI, VARI, etc.) pentru a vedea starea culturilor agricole.O caracteristic? important? care diferen?iaz? DroneDeploy de alte programe de supraveghere ?i cartografiere aerian? este aceea c? utilizatorii pot desc?rca ?i utiliza informa?ii ?i de la alte aplica?ii ?i servicii de stocare (cloud), pe care apoi s? le ruleze ?n DroneDeploy.?3. Precision Hawk?Precision Hawk este o platform? software complet? de cartografiere aerian?, care vine cu o serie de instrumente de analiz? pentru imagini capturate cu diverse tipuri de drone ?i metode (DJI, BirdsEyeView, SenseFly, Parrot, 3DR ?i altele). Precision Hawk este disponibil ca solu?ie bazat? pe cloud, precum ?i ca versiune desktop.Cu ajutorul Precision Hawk se pot observa tendin?ele de cre?tere, inventarierea plantelor, generarea de h?r?i de prescrip?ie, identificarea timpurie a stresului plantelor ?i m?surarea fermei.PrecisionAnalytics Agriculture ofer? un software puternic bazat pe inteligen?a artificial?. ?n plus fa?? de instrumentele de num?rare ?i evaluare a cre?terii plantelor, PrecisionAnalytics ofer? o suit? de indici vegetativi - precum NDVI, VARI, GRVI, GLI, NDRE, SAVI, etc., care permit personalizarea analizei s?n?t??ii plantelor ?n func?ie de circumstan?ele date.Datele ob?inute cu ajutorul programului ?i rapoarte PDF dinamice pot fi distribuite direct prin link-uri (nu este necesar? conectarea) c?tre oricine dori?i, integral sau limitat la o anumit? zon? de interes prin simpla m?rire a zonei din interfa??. Precision Hawk produce ?i h?r?i de prescrip?ie.?4. Platforma Sentera?Produsele Sentera Agriculture Solutions fac mai u?oar? integrarea datelor din teren ?n platformele digitale. Sentera ofer? solu?ii complete: drone, senzori ?i programe de analiz?. Programele integrate de software ?i senzori dau informa?ii rapide ?i precise, care genereaz? analize ?i ?mbun?t??esc rezultatele muncii fermierilor. Platforma software FieldAgent, dezvoltat? de Sentera, este un hub elegant, u?or de utilizat, care reune?te datele ob?inute cu ajutorul dronelor ?i al senzorilor ?n web ?i cloud. Totul ?ntr-o singur? aplica?ie mobil? care gestioneaz? ?ntregul proces de colectare a datelor prin doar c?teva atingeri, de la planificarea zborului ?i p?n? la gestionarea senzorilor. Acela?i proces simplu poate fi utilizat indiferent dac? un client folose?te un senzor entry-level cu o dron? ieftin? sau echipamentele ?i analizele mai sofisticate pe o platform? industrial? UAV.Sentera ofer? solu?ii software ?i hardware pentru unii dintre cei mai mari produc?tori de semin?e, nutri?ie ?i protec?ie a culturilor din lume.?5. Botlink Mapper?Software-ul Botlink furnizeaz? rapid date importante ?i h?r?i de ?nalt? precizie ale terenului agricol. Cu ajutorul unei drone ?i a software-ului Botlink, fotografiile capturate ?n timpul unui zbor pot fi transformate ?ntr-o singur? hart? detaliat?, bogat? "?n date". Imaginile aeriene procesate sunt stocate ?i organizate ?n aplica?ia web Botlink, cu ajutorul c?reia pute?i monitoriza permanent culturile. Indicele de vegeta?ie NDVI ?i analiza st?rii de s?n?tate a culturilor ?n fiecare punct al c?mpului permit crearea unor modele 3D ale terenului, cu detalii uimitoare de suprafa?? pentru a identifica, spre exemplu, punctele ?nalte ?i joase sau problemele de drenaj.? * * *Cr?ciun rom?nesc cu tradi?ii din ?ntreaga ?ar?, la TVR 3 TVR.RO | Joi, 17 Decembrie 2020Tradi?ii, obiceiuri, muzic? sacr? sau modern?, emisiuni de spiritualitate ?i folclor, la TVR 3 tr?i?i Cr?ciunul ca odinioar?, cu colind?tori autentici, cu tradi?ii str?vechi ?i cu cele mai frumoase obiceiuri rom?ne?ti din toate zonele ??rii. ?i ?n acest an, TVR 3 este preg?tit s? aduc? ?n casele noastre cea mai frumoas? s?rb?toare a rom?nilor, Cr?ciunul, a?a cum este el p?strat prin diversele tradi?ii populare din cele mai diverse zone ale ??rii. Ajunul ?i cele trei zile de Cr?ciun sunt s?rb?torite a?a cum se cuvine, autentic, rom?ne?te, cu programe de suflet. Interpre?i populari din toat? ?ara, corul Madrigal sau arti?ti ?ndr?gi?i ca Paula Seling sau Grigore Le?e vin s? ne colinde ?n toate aceste zile de s?rb?toare, cu cele mai frumoase c?ntece ale lor. Nu vor lipsi concertele speciale oferite de Laura Bretan& Florentin Milcof, Filarmonica Moldova din Ia?i, Filarmonica de Stat ??Serghei Lunchevici?? din Chi?in?u sau concertele Moldo Crescendo. Din Ajun ?i p?n? ?n a doua zi de Cr?ciun, de la 7.55, ?ncepem fiecare diminea?? cu concerte de org? ?i oper? sacr? la Cap de Afi?. Tot la TVR 3, intr?m de la 9.55 ?n atmosfera de Cr?ciun cu cu c?teva dintre cele mai frumoase tradi?ii ?i obiceiuri rom?ne?ti. Alaiul de la Vatra Moldovi?ei ?i Ansamblul Obcina St?ni?oarei din M?lini ne ureaz? Bun? vreme, boieri mari (?n 24 decembrie), iar grupul Str?j?ncu?a din Suceava ne colind? ?n Diminea?a lui Cr?ciun (?n 25 decembrie.?i pentru c? la fiecare s?rb?toare masa rom?nului este plin? de bucate alese, la TVR 3 sunt progrmate ?i dou? edi?ii speciale de gastronomie ?n a doua ?i a treia zi de Cr?ciun: Sarea ?n Bucate (s?mb?t?, 26 decembrie de la ora 11.00) ?i Cu tigaia-n spate (duminic?, 27 decembrie de la ora 11.00). De acest Cr?ciun, mari arti?ti vin la TVR 3 cu cele mai frumoase colinde: Paula Seling ?n 23 ?i 24 decembrie (de la ora 13.00), ?Grigore Le?e ?n 26 decembrie (de la ora 18.30 ) ?i Mariana Nicolesco la Vatican ?n 24 decembrie (de la 15.05, 21.50 ?i 23.20), ?n 25 decembrie (de la 21.50 ?i 23.40) ?i ?n 26 decembrie (de la 14.30 ?i 15.50). Al?turi de ei, vineri, 25 decembrie, de la ora 13.00, Ansamblul Etnofolcloric?Pl?ie?ii ?i Nicolae Gribincea?cu Filarmonica de Stat ?Serghei Lunchevici? din Chi?in?u ne aduc un minunat Concert de Cr?ciun. ?Bijuteriile corale interpretate de Madrigal ?n 24 decembrie (de la ora 15.00), sunt completate, ?n aceste zile de s?rb?toare, de concertele de muzic? pop ?i simfonic de la ora 17.00: cu Laura Bretan ?i Florin Milcof (?n 25 decembrie ), Concert?Iarna magic? (?n 26 decembrie) ?i Concert Moldo Crescendo (?n 27 decembrie).Serile, la TVR3, ne delect?m cu o retrospectiv? a minunatelor Concerte de la palatul Schonbrunn (?n 23 ?i 25 decembrie de la ora 23.45, ?n 24 decembrie de la 23.30), dar ?i cu Concertul de Cr?ciun al Filarmonicii Moldova din Ia?i (?n 25 decembrie de la ora 22.00).S?rb?toarea de Craciun se ?ncheie cu filmul Festivalului George Enescu – edi?ia 2019 programat duminic?, 27 decembrie, de la ora 23.00.?* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download